aeronautică civilă română RACR-CNS "Operarea sistemelor de comunicații, navigație, supraveghere", volumul I "Mijloace de radionavigație", ediția 2/2014*)
*) Aprobată de Ordinul nr. 1.414/2014 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015. +
CUPRINS PREAMBUL CAPITOLUL 1. Definiții CAPITOLUL 2. Prevederi generale pentru mijloacele de radionavigație 2.1 Mijloace de apropiere, aterizare și decolare 2.2 Verificarea la sol și din zbor 2.3 Furnizarea de informații privind starea operațională a mijloacelor de radionavigație 2.4 Surse de alimentare pentru mijloacele de radionavigație și sistemele de comunicații 2.5 Considerații privind factorii umani CAPITOLUL 3. Specificații pentru mijloacele de radionavigație 3.1 Specificații pentru sistemul ILS 3.2 Specificații pentru sistemul radar de apropiere de precizie 3.3 Specificații pentru radiofarul VHF omnidirecțional (VOR) 3.4 Specificații pentru radiofarul nedirecțional (NDB) 3.5 Specificații pentru echipamentele UHF pentru măsurarea distanței DME) 3.6 Specificații pentru radiomarkerele VHF de rută (75 MHz) 3.7 Cerințe pentru sistemele de navigație globală cu ajutorul sateliților (GNSS) 3.8 [Rezervat] 3.9 Caracteristicile sistemului de recepție ADF de bord 3.10 [Rezervat] 3.11 Caracteristicile sistemului de aterizare cu microunde (MLS) +
PREAMBUL(1)Prezenta reglementare aeronautică civilă română RACR-CNS, volumul I, "Mijloace de radionavigație", ediția 2/2014, reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în Anexa 10 la Convenția privind aviația civilă internațională, denumită în continuare Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", volumul I, "Navigation Aids", ed. 6, iulie 2006, cu amendamentele sale ulterioare, inclusiv Amendamentul nr. 88.(2)Standardele și practicile recomandate în Anexa 10 OACI, "Aeronautical Telecommunications", se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii de trafic aerian, precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de trafic aerian deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată.(3)Prezenta reglementare se aplică în România, împreună cu celelalte reglementări aeronautice naționale, în scopul asigurării desfășurării traficului în spațiul aerian național, pe rutele aeriene interne și internaționale, în condiții de siguranță și eficiență.(4)Prevederile RACR-CNS au fost elaborate astfel încât:■ Standardele și practicile recomandate prevăzute în Anexa 10 OACI sunt transpuse integral în RACR-CNS ca reguli. Acolo unde a fost cazul, s-au făcut particularizări în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă a regulilor (ex. acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula din RACR-CNS precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română, cărei anume funcții/instituții – ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administrație sau unități furnizoare de servicii, etc. îi revine responsabilitatea respectivă;■ Notele din textul original au fost introduse, parțial sau total, după caz, ca text asociat, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt utile în aplicarea regulilor;■ Organizarea textului RACR-CNS, volumul I, ediția 2/2014 este în mare măsură aceeași cu cea a Anexei 10 OACI, volumul I, având un sistem identic de numerotare/identificare a capitolelor, secțiunilor, tabelelor și figurilor.(5)Modurile de conformare acceptate pentru cerințele din RACR-CNS, volumul I, ediția 2/2014 sunt cele cuprinse în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar și în materialele cu caracter orientativ și indicațiile EUROCONTROL.(6)Toate referințele privind "Reglementările radio" se fac față de reglementările radio publicate de Internațional Telecommunication Union (ITU). Reglementările radio sunt amendate periodic prin deciziile cuprinse în actele finale ale Conferinței mondiale de radiocomunicații. Mai multe informații date de ITU referitoare la sistemul de frecvențe aeronautice utilizate sunt în documentul Handbook on Radio Frequency Spectrum Requirements for Civil Aviation care conține prevederile politicilor OACI aprobate (Doc. 9718).(7)Anexa 10, volumul I include standardele și practicile recomandate pentru anumite tipuri de echipamente pentru mijloace de navigație aeriană. Pe măsură ce statele contractante constată necesitatea unor noi sisteme specifice, în conformitate cu condițiile prevăzute în standardul sau practica recomandată relevantă, analiza nevoilor și formularea de opinii și recomandări OACI către statele contractante implicate este realizată periodic de către Consiliu, în baza recomandărilor întâlnirilor regionale privind navigația aeriană (Doc 8144 – Directive ale întâlnirilor regionale privind navigația aeriană și regulile de procedură pentru organizarea acestora). +
Capitolul 1DEFINIȚIIAtunci când sunt utilizați în prezentul volum, următorii termeni vor avea următoarele înțelesuri:Alocare frecvență: atribuirea unei frecvențe deja asignate, unui anumit sistem de radionavigație ce va funcționa pe frecvența respectivă;Asignare frecvență: stabilirea unei anumite valori pentru o frecvență pentru un anumit serviciu de radionavigație ce urmează a fi furnizat la un anumit amplasament, conform reglementărilor ITU și OACI în vigoare;Altitudine: distanța pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca fiind un punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL).RNAV (Navigație RNAV). Metodă de navigație care permite operarea aeronavelor pe orice traiectorie de zbor dorită, în cadrul acoperirii realizate de mijloacele de navigație aflate la sol ori în spațiu sau în limita capabilităților mijloacelor proprii de la bord, ori a unei combinații a acestora. (RNAV este definită și ca "navigație de suprafață").OBS.: RNAV include atât navigația bazată pe cerințele de performanță, cât și alte metode de navigație care nu îndeplinesc condițiile specifice navigației bazate pe cerințele de performanță.Lățime de bandă efectivă: banda de frecvențe raportată la frecvența asignată, pentru care recepția este asigurată atunci când au fost luate în calcul toate toleranțele receptorului.Rejecție efectivă a canalului adiacent: rejecția obținută la frecvența corespunzătoare a canalului adiacent atunci când au fost luate în calcul toate toleranțele relevante ale receptorului.Elevație: distanța pe verticală până la un punct sau nivel, de pe suprafața pământului, măsurată de la nivelul mediu al mării.Serviciu esențial de radionavigație: un serviciu de radionavigație a cărui întrerupere are un impact semnificativ asupra operațiunilor de aerodrom sau din spațiul aerian afectat.Radiomarker cu fascicul în evantai: un tip de radiofar ale cărui emisii radiază vertical un fascicul în formă de evantai.Înălțime: distanța pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată de la un punct de referință specificat. (față de un reper de pe sol);Principii cu privire la factorul uman: principii care se aplică personalului implicat în activitățile de proiectare, certificare, instruire, operare și întreținere specifice aviației civile și care urmărește realizarea unei interfețe sigure între componenta umană și alte componente de sistem prin luarea corespunzătoare în calcul a performanței umane (Ref. Doc. 9683 – AN/950 – Human Factors Training Manual și documentele dezvoltatoare).Putere medie (a unui radioemițător): Puterea medie furnizată liniei de alimentare a antenei de către un emițător într-un interval de timp suficient de lung, raportat la frecvența cea mai joasă implicată în modulație, luată în condiții normale de funcționare. În mod normal, trebuie să se selecteze un timp de 1/10 secunde, în care puterea medie are valoarea cea mai mare.Specificație de navigație (Navigation specification)- Set de cerințe privind aeronava și echipajul său necesar pentru a sprijini desfășurarea operațiunilor de navigație aeriană bazată pe cerințele de performanță într-un spațiu aerian definit. Există două feluri de specificații de navigație:i. Specificație privind performanța de navigație cerută (RNP) – O specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV care include cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța și care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNP APCH.ii. Specificație RNAV – O specificație de navigație bazată pe conceptul RNAV care nu include cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța și care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV 1.Notă …
──────────
NOTA 1. Documentul OACI 9613, Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță, volumul II conține îndrumări detaliate referitoare la specificațiile de navigație.
NOTA 2.Termenul RNP, definit anterior ca fiind "o declarație a performanței de navigație care este necesară pentru operarea într-un spațiu aerian definit", a fost eliminat din cadrul acestei reglementări deoarece conceptul RNP a fost înlocuit cu conceptul PBN (Navigație bazată pe cerințele de performanță). În cuprinsul acestei reglementări termenul RNP este utilizat doar în contextul specificațiilor de navigație care prevăd cerințele de monitorizare și de alertare în ceea ce privește performanța. De exemplu, RNP 4 desemnează cerințele privind aeronava și operarea acesteia, incluzând o cerință de performanța laterală de 4 NM cu monitorizarea și alertarea în ceea ce privește performanța, cerințele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, Manualul de navigație bazată pe cerințele de performanță.
──────────Navigația bazată pe cerințele de performanță (PBN). Navigație RNAV bazată pe cerințele de performanță pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spațiu desemnat.Notă …
──────────
NOTĂ: Cerințele de performanță sunt exprimate prin specificații de navigație (specificații RNAV, specificații RNP) în termeni de acuratețe, integritate, continuitate, disponibilitate și funcționalitate, necesare pentru operarea propusă în contextul unui concept particular de spațiu aerian.
──────────Altitudine barometrică. Presiune atmosferică exprimată în unități de altitudine care corespunde acelei presiuni din atmosfera standard.Volum de serviciu protejat O zonă din acoperirea unui mijloc în care acesta furnizează un anumit serviciu, în conformitate cu standardele și practicile OACI recomandate (SAPRs) relevante și în cadrul căreia, mijlocului i se asigură protejarea frecvenței.Serviciu de radionavigație. Serviciul care furnizează informații de ghidare sau date de poziție pentru operarea sigură și eficientă a aeronavelor și care sunt asigurate de unul sau mai multe mijloace de radionavigație.Punct de luare a contactului cu pista (touchdown). Punctul unde panta nominală de coborâre interceptează pista. "Touchdown" așa cum este definit mai sus este un punct de referință și nu este neapărat punctul efectiv în care aeronava atinge pista.Radiomarker cu radiație verticală. Un tip de radiofar ale cărui emisii radiază vertical cu o caracteristică în formă de con.[Rezervat] Indică acel paragraf sau punct care urmează a fi dezvoltat ulterior.Pentru această reglementare s-a convenit că terminologia utilizată cu referire la operațiunile de apropiere instrumentală se bazează pe o versiune precedentă a Anexei 6, clasificarea operațiunilor de apropiere instrumentală și aterizare. Ea poate fi definită conform definițiilor Anexei 6, după cum urmează:┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Cerințe de performanță în susținerea operațiunilor de apropiere instrumentală│├────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┤│ │ Metoda din Anexa 6 – ││ Performanța sistemului din Anexa 10 │categoria de operare de ││ │ apropiere │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Apropiere de neprecizie (NPA) │2D- tipul A*1) │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Apropiere cu ghidare verticală (APV) │3D- tipul A*2) │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Apropiere de precizie (PA), categoria I, DH mai mare│3D- tipul A*3) ││sau egal cu 75 m (250 ft.) │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Apropiere de precizie (PA), categoria I, DH mai mare│3D- tipul B – CAT I ││sau egal cu 60 m (200 ft.) și mai mică de 75 m │ ││(250 ft.) │ │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Apropiere de precizie (PA), categoria II │3D- tipul B – CAT II │├────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤│Apropiere de precizie (PA), categoria III │3D- tipul B – CAT III │├────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤│ *1) Fără ghidare verticală ││ *2) Cu ghidare barometrică sau ghidare verticală SBAS ││ *3) Cu ghidare ILS, MLS, GBAS sau verticală SBAS. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ +
Capitolul 2PREVEDERI GENERALE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAȚIE2.1 MIJLOACE STANDARD DE RADIONAVIGAȚIE2.1.1 Mijloacele standard de radionavigație sunt:a)Sistemul de aterizare instrumentală (ILS), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.1; … b)sistemul de aterizare bazat pe microunde (MLS), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.11 și … c)sistemul de navigație global cu ajutorul sateliților (GNSS), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.7; … d)radiofarul VHF omnidirecțional (VOR), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.3; … e)radiofarul nedirecțional (NDB), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.4; … f)echipamentul UHF pentru măsurarea distanței (DME), în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.5 și … g)radiomarkerul VHF de rută, în conformitate cu standardele conținute în capitolul 3, pct.3.6. … Întrucât contactul vizual este esențial pentru faza finală a apropierii și aterizării, instalarea de mijloace de radionavigație nu exclude necesitatea instalării mijloacelor de zbor pentru apropiere și aterizare în condiții de vizibilitate redusă.Se are în vedere că introducerea și utilizarea mijloacelor de radionavigație pentru permiterea operațiunilor de apropiere de precizie și aterizare trebuie să se conformeze procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Categoriile de operațiuni de apropiere de precizie și aterizare sunt clasificate în RACRRA "Regulile Aerului", ed. 2.0/2006, cu amendamentele ulterioare, Partea I, Capitolul 1.Informații privind obiectivele operaționale asociate categoriilor de performanță ale sistemului ILS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Informații privind obiectivele operaționale asociate categoriilor de performanță ale sistemului MLS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.2.1.2 Abaterile de orice fel ale mijloacelor de radionavigație de la standardele stipulate în capitolul 3 trebuie să fie publicate în publicația de informare aeronautică (AIP România).2.1.3 Atunci când există instalat un mijloc de radionavigație care nu este nici ILS nici MLS, dar care poate fi utilizat în întregime sau parțial cu echipamentele de la bordul aeronavelor, proiectate a fi utilizate cu mijloacele ILS sau MLS, este necesar ca detaliile complete ale acestor mijloace care pot fi utilizate, să fie introduse în publicația de informare aeronautică (AIP România).Prezenta prevedere are scopul de a stabili o cerință pentru transmiterea de informații relevante, mai degrabă decât de a autoriza astfel de echipamente.2.1.4 Prevederi specifice pentru sistemele de navigație globală cu ajutorul sateliților (GNSS)2.1.4.1 Este permisă încetarea unui serviciu furnizat de unul dintre elementele unui satelit GNSS (Capitolul 3, pct. 3.7.2) în baza unui preaviz anterior încetării de cel puțin șase ani, al furnizorului de servicii.2.1.4.2 Autoritatea competentă aprobă operațiuni bazate pe sistemul GNSS, numai dacă datele GNSS relevante pentru operațiunile respective sunt înregistrate.Datele înregistrate pot fi utilizate în cadrul investigațiilor în cazurile de accidente și incidente aeronautice.Menținerea în limitele impuse pentru operațiunile de certificare a acurateții, integrității, continuității și disponibilității datelor înregistrate trebuie să facă obiectul unor confirmări periodice.Materialele de îndrumare privind înregistrarea parametrilor GNSS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.2.1.4.3 Înregistrările trebuie păstrate o perioadă de cel puțin paisprezece zile. Când înregistrările sunt relevante pentru investigații legate de accidente și incidente, acestea trebuie păstrate perioade mai lungi până în momentul în care este evident faptul că nu vor mai fi necesare.2.1.5 Radar de apropiere de precizie (PAR).2.1.5.1 Un sistem radar de apropiere de precizie (PAR), instalat și exploatat ca mijloc de radionavigație, împreună cu echipamentele de comunicații bidirecționale cu aeronavele și mijloace pentru coordonarea eficientă între aceste elemente și organul de control al traficului aerian, trebuie să se conformeze standardelor conținute în capitolul 3, pct. 3.2.Elementul radar de apropiere de precizie (PAR) al sistemului radar de apropiere de precizie poate fi instalat și operat fără a fi însoțit de un element de supraveghere radar (SRE), atunci când se stabilește că elementul SRE nu este necesar să corespundă cerințelor controlului traficului aerian privind dirijarea aeronavelor.Deși SRE nu este considerat în niciun caz o alternativă satisfăcătoare la sistemul radar de apropiere de precizie, acesta poate fi instalat și operat fără a fi însoțit de un PAR în scopul asistării controlului traficului aerian în dirijarea aeronavelor ce intenționează să folosească un mijloc de radionavigație sau pentru apropieri și decolări sub supraveghere radar.2.1.6 Atunci când un mijloc de radionavigație este destinat să asigure apropieri și aterizări de precizie, acesta trebuie să fie suplimentat, dacă este necesar, cu o sursă/surse de informații de dirijare care, atunci când sunt utilizate în corelație cu procedurile corespunzătoare, vor asigura dirijarea efectivă către traiectoria de referință dorită și cuplarea eficientă (manuală sau automată) cu aceasta.În acest scop sunt utilizate mijloacele DME, GNSS, NDB, VOR și sistemele de navigație de bord ale aeronavelor.2.2 VERIFICĂRI LA SOL ȘI DIN ZBOR2.2.1 Mijloacele de radionavigație de tipul celor prevăzute de specificațiile din Capitolul 3 și disponibile pentru utilizare de către aeronavele implicate în navigația aeriană internațională, trebuie să facă obiectul unor verificări periodice la sol și din zbor.Precizări privind verificările la sol și din zbor a mijloacelor standard OACI, inclusiv periodicitatea testărilor se regăsesc în "Manualul privind Verificarea Mijloacelor de Radionavigație" (Doc 8071) și trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.2.3 FURNIZAREA DE INFORMAȚII PRIVIND STAREA OPERAȚIONALĂ A MIJLOACELOR DE RADIONAVIGAȚIE2.3.1 Turnurilor de control de aerodrom și unităților care furnizează serviciul de control de apropiere trebuie să li se pună la dispoziție, în timp util, informații numai pentru serviciile furnizate, privind starea operațională a mijloacelor de radionavigație esențiale pentru apropiere, aterizare și decolare la aerodromul/aerodromurile pe care le deservesc.2.4 SURSE DE ALIMENTARE PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAȚIE ȘI SISTEMELE DE COMUNICAȚII2.4.1 Mijloacele de radionavigație și elementele de la sol ale sistemelor de comunicații de tipul celor specificate în prezenta reglementare trebuie să fie prevăzute cu surse de alimentare adecvate și mijloace care să asigure continuitatea serviciului în funcție de cerințele serviciului furnizat.2.5 CONSIDERAȚII PRIVIND FACTORUL UMAN2.5.1 Principiile privind factorii umani trebuie să fie respectate la proiectarea, instalarea certificarea și exploatarea mijloacelor de radionavigație. Materiale de îndrumare în legătură cu principiile privind Factorul Uman se regăsesc în "Manualul de instruire privind factorii umani" (OACI Doc 9683) și în Circulara 249 (Publicația privind factorii umani nr. 11 – Factorul uman în sistemele CNS/ATM). +
Capitolul 3SPECIFICAȚII PENTRU MIJLOACELE DE RADIONAVIGAȚIESpecificațiile privind amplasarea și construcția instalațiilor și echipamentelor pe zone operaționale menite să reducă la minim pericolele pentru aeronave se găsesc în reglementarea RACR-AD-PETA, capitolul 9.3.1 SPECIFICAȚII PENTRU ILS3.1.1 DefinițiiSensibilitatea la deviația unghiulară. Raportul dintre valoarea DDM măsurată și deviația unghiulară corespunzătoare față de linia de referință specifică.Sector de curs de spate. Sectorul de curs situat pe partea opusă a ILS Direcție (LLZ) față de pistă.Linie de curs. Locul geometric al punctelor aflate cel mai aproape de axul pistei în orice plan orizontal la care DDM este zero.Sector de curs. Un sector aflat în plan orizontal care conține linia de curs și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de linia de curs la care DDM este 0,155.Diferența în adâncimea de modulație (DDM) Adâncimea procentuală a modulației semnalului mai puternic minus adâncimea procentuală a modulației semnalului mai slab, împărțită la 100.Sensibilitatea deviației fasciculului ILS Direcție (LLZ). Raportul dintre DDM măsurat și deviația laterală corespunzătoare față de linia de referință.ILS categoria I de performanță. Un ILS care furnizează informații de ghidare de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcție intersectează panta de coborâre ILS, la o înălțime de 60 m (200 ft) sau mai puțin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei.Notă …
──────────
NOTĂ: Prezenta definiție nu are scopul de a împiedica utilizarea ILS – categoria I de performanță – sub înălțimea de 60 m (200 ft), având repere vizuale, acolo unde calitatea ghidării asigurate permite și unde au fost stabilite proceduri operaționale satisfăcătoare.
──────────ILS categoria II de performanță. Un ILS care furnizează informații de ghidare de la limita de acoperire a ILS până la punctul în care linia de curs a fasciculului de direcție intersectează panta de coborâre ILS, la o înălțime de 15 m (50 ft) sau mai puțin, deasupra planului orizontal care include pragul pistei.ILS categoria III de performanță Un ILS care, cu ajutorul echipamentelor auxiliare, în cazurile în care este necesar, furnizează informații de ghidare de la limita de acoperire a dispozitivului până la și de-a lungul suprafeței pistei.Sector de curs anterior. Sectorul de curs care este situat pe aceeași parte a fasciculului de direcție ca și pista.Sector de curs median. Sectorul, în plan orizontal care conține linia de curs și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de linia de curs în care DDM este de 0,0775.Sectorul median al pantei de coborâre ILS. Sectorul în plan vertical care conține panta de coborâre ILS și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor care se află cel mai aproape de panta de coborâre în care DDM este de 0,0875.Continuitatea serviciului ILS Calitate care referitoare la frecvența redusă a întreruperilor de semnal radiat. Nivelul de continuitate al funcționării fasciculului de direcție sau al pantei de coborâre este exprimat ca probabilitatea de a nu pierde semnalele de ghidare radiate.Panta de coborâre ILS. Locul geometric al punctelor în planul vertical care conține axul pistei la care DDM este zero și care este cel mai apropiat de planul orizontal.Unghiul pantei de coborâre ILS. Unghiul între o linie dreaptă care reprezintă valoarea medie a pantei de coborâre și orizontală.Sectorul pantei de coborâre ILS. Sectorul în plan vertical care conține panta de coborâre ILS și este delimitat de locurile geometrice ale punctelor celor mai apropiate de panta ILS, la care DDM este 0,175.Integritatea ILS. Calitatea care se referă la încrederea care poate fi acordată în ceea ce privește corectitudinea informațiilor furnizate de dispozitiv. Nivelul de integritate al fasciculului de direcție sau al pantei de coborâre este exprimat în funcție de probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false.Punctul "A" ILS. Un punct de pe panta de coborâre ILS situat în lungul prelungirii axului pistei pe direcția de apropiere și aflat la o distanță de 7,5 km (4 NM) de la pragul pistei.Punctul "B" ILS. Un punct pe panta de coborâre ILS situat în lungul prelungirii axului pistei pe direcția de apropiere aflat la o distanță de 1 050 m (3 500 ft) de la pragul pistei.Punctul "C" ILS. Un punct prin care porțiunea dreaptă prelungită în jos a pantei nominale de coborâre ILS trece la o înălțime de 30 m (100 ft) deasupra planului orizontal care conține pragul pistei.Punctul "D" ILS. Un punct aflat la 4 m (12 ft) deasupra axului pistei și la 900 m (3 000 ft) de la pragul pistei pe direcția fasciculului de direcție.Punctul "E" ILS. Un punct aflat la 4 m (12 ft) deasupra axului pistei și la 600 m (2 000 ft) de la capătul pistei în direcția pragului pistei.Punctul de referință ILS (Punctul "T"). Un punct aflat la o înălțime specificată situat deasupra intersecției axului pistei cu planul vertical al pragului pistei și prin care trece porțiunea dreaptă prelungită în jos a pantei de coborâre ILS.Sistem ILS Pantă cu două frecvențe. Un sistem ILS pantă (GP) la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiație independente, distanțate (spațiate), pe frecvențe purtătoare separate, în cadrul canalului ILS pantă (GP) respectiv.Sistem ILS Direcție cu două frecvențe. Un sistem ILS Direcție (LLZ) la care acoperirea este asigurată prin utilizarea a două caracteristici de radiație independente, distanțate (spațiate), pe frecvențe purtătoare separate, în cadrul canalului VHF al ILS direcție (LLZ) respectiv.3.1.2 Cerințe de bază3.1.2.1 ILS cuprinde următoarele componente de bază:a)echipament de Direcție LLZ VHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă și echipament indicator; … b)echipament de Pantă GP UHF, sistem de monitorizare aferent, telecomandă și echipament indicator; … c)radiomarkere VHF sau echipament pentru măsurarea distanței (DME) în conformitate cu secțiunea 3.5, însoțite de sistemul de monitorizare aferent, telecomandă și echipament indicator. … 3.1.2.1.1 Sistemele ILS de categoriile I, II și III de perfomanță furnizează indicații la punctele desemnate de control la distanță, privind starea operațională a tuturor componentelor sistemului ILS de la sol, după cum urmează:a)pentru toate sistemele ILS de categoria a II-a și a III-a, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei în zona de apropiere finală este unul din punctele de control la distanță și care recepționează informații despre starea operațională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerințelor mediului operațional; … b)pentru un ILS categoria I, dacă acel ILS furnizează un serviciu de radionavigație esențial, unitatea de servicii de trafic aerian implicată în controlul aeronavei în zona de apropiere finală este unul din punctele de control la distanță și care recepționează informații despre starea operațională a ILS, cu o întârziere corespunzătoare cerințelor mediului operațional. … Notă …
──────────
NOTĂ: Specificațiile din prezenta reglementare trebuie să fie utilizate ca un mijloc pentru a susține funcțiile managementului traficului aerian și cerințele aplicabile oportune la un moment dat, dimensionate în concordanță cu 2.8.1.
──────────Cerințele oportune la un moment dat aplicabile funcțiilor de monitorizare a integrității ILS, care protejează aeronava de funcționarea defectuoasă a ILS, sunt specificate în 3.1.3.11.3.1 și 3.1.5.7.3.1.Notă …
──────────
NOTĂ: Se intenționează ca sistemul de trafic aerian să aibă prevederi suplimentare, care pot fi esențiale pentru menținerea operațională deplină a ILS categoria a III-a, adică să furnizeze ghidare suplimentară laterală și longitudinală în timpul rulării pe pistă și să asigure îmbunătățirea integrității și fiabilității sistemului.
──────────3.1.2.2 ILS este construit și reglat astfel încât, la o anumită distanță de la pragul pistei, indicațiile instrumentale similare de la bord, au devieri similare de la linia de curs sau panta de coborâre ILS după caz, indiferent de echipamentul de la sol aflat în funcțiune.3.1.2.3 Componentele de direcție și pantă ale ILS specificate la 3.1.2.1 a) și b) care fac parte din ILS categoria I de performanță, trebuie să respecte cel puțin standardele de la 3.1.3, respectiv 3.1.5, cu excepția celor care stipulează aplicarea la ILS – categoria II de performanță.3.1.2.4 Componentele de direcție și pantă ale ILS specificate la 3.1.2.1 a) și b) care fac parte din ILS – categoria II de performanță, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente aferente ILS – categoria I de performanță, completate sau modificate de standardele de la 3.1.3 și 3.1.5 care stipuleaz♦ aplicarea la ILS – categoria II de performanță.3.1.2.5 Componentele de direcție și pantă ale ILS și alte echipamente auxiliare menționate la punctul 3.1.2.1.1, care fac parte dintr-un ILS – categoria III de performanță, trebuie să respecte standardele aplicabile acestor componente din cadrul ILS – categoriile I și II de performanță, cu excepția completărilor din standardele de la 3.1.3 și 3.1.5, care se referă la ILS – categoria III de performanță.3.1.2.6 Pentru a asigura un nivel corespunzător de siguranță, ILS este proiectat și întreținut astfel încât probabilitatea de funcționare în limitele cerințelor de performanță specificate să fie ridicată, în concordanță cu categoria de performanță operațională aferentă.Notă …
──────────
NOTĂ: Se intenționează ca specificațiile pentru ILS – categoriile II și III de performanță să atingă cel mai înalt grad de integritate a sistemului, fiabilitate și stabilitate în exploatare în cele mai nefavorabile condiții de mediu care pot fi întâlnite.
──────────3.1.2.7 În locațiile în care două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei singure piste, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că numai ILS Direcție (LLZ) care deservește direcția de apropiere în uz va radia, cu excepția cazului în care ILS-LLZ în uz este ILS categoria I și nu rezultă interferențe din punct de vedere operațional.3.1.2.7.1 În locațiile în care două echipamente ILS distincte deservesc capetele opuse ale unei piste și în cazul în care se utilizează un ILS categoria I de performanță pentru apropieri cu pilot automat cuplat și aterizări la vedere, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că numai echipamentul de Direcție care deservește direcția de apropiere în uz radiază, cu condiția ca celălalt ILS Direcție să nu fie solicitat pentru operare simultană.Dacă ambele ILS Direcție (LLZ) radiază, există posibilitatea de interferență asupra semnalelor LLZ în zona pragului pistei.3.1.2.7.2 În locațiile în care echipamentele ILS care deservesc capete opuse ale aceleiași piste sau piste diferite pe același aeroport utilizează aceleași perechi de frecvențe, un dispozitiv de interblocare trebuie să asigure că doar un singur echipament emite la un moment dat. La comutarea de pe un echipament ILS pe celălalt, radiația provenită de la amândouă trebuie să fie suprimată timp de minimum 20 de secunde.3.1.3 ILS Direcție (Localizer – LLZ) VHF și monitorul asociatIntroducere. Specificațiile din prezenta secțiune acoperă ILS-urile LLZ care furnizează fie informații pozitive de ghidare pentru un azimut de 360 grade, fie furnizează această ghidare numai în cadrul unei anumite porțiuni din azimutul frontal (vezi 3.1.3.7.4). În cazul în care sunt instalate ILS LLZ care furnizează informații de ghidare într-un sector limitat, informațiile de la anumite mijloace de navigație poziționate corespunzător, împreună cu procedurile adecvate, trebuie în general să asigure că orice informații de ghidare confuze în afara sectorului nu sunt semnificative din punct de vedere operațional.3.1.3.1 Generalități3.1.3.1.1 Radiația de la sistemul de antene al ILS LLZ produce o caracteristică de directivitate compusă, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz și unul de 150 Hz. Caracteristica de radiație produce un sector de curs cu un ton predominând pe o parte a cursului și celălalt ton predominând pe partea opusă.3.1.3.1.2 Când un observator este cu fața la ILS LLZ, la capătul unei piste pe direcția de apropiere, gradul de modulație al frecvenței purtătoare radio produsă de tonul de 150 Hz predomină pe partea dreaptă a observatorului, iar cea produsă de tonul de 90 Hz predomină pe partea stângă a observatorului.3.1.3.1.3 Toate unghiurile orizontale utilizate în specificarea caracteristicilor de câmp ale ILS LLZ își au originea în centrul sistemului de antene ILS LLZ care furnizează semnalele utilizate în sectorul de curs frontal.3.1.3.2 Frecvența radio3.1.3.2.1 ILS LLZ trebuie să funcționeze în banda 108 MHz până la 111.975 MHz. În cazurile în care se utilizează o singură frecvență radio purtătoare, toleranța frecvenței nu trebuie să depășească plus sau minus 0,005 procente. În cazurile în care se utilizează două frecvențe radio purtătoare, toleranța de frecvență nu trebuie să depășească 0,002 procente, iar banda nominală ocupată de frecvențele purtătoare trebuie să fie simetrică față de frecvența asignată. Cu toate toleranțele aplicate, separarea de frecvență între frecvențele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 5 kHz și nici mai mare de 14 kHz.3.1.3.2.2 Emisia ILS LLZ este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiației pe linia de curs nu trebuie să o depășească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,016 când aeronava este poziționată pe linia de curs și are o mișcare de ruliu de 20 de grade față de orizontală.3.1.3.2.2.1 Pentru ILS LLZ categoria a II-a de performanță, componenta polarizată vertical a radiației pe linia de curs nu trebuie să depășească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,008, când o aeronavă este poziționată pe linia de curs și are o mișcare de ruliu de 20 de grade față de orizontală.3.1.3.2.2.2 Pentru ILS LLZ categoria a III de performanță, componenta polarizată vertical a radiației în cadrul unui sector delimitat de 0,02 DDM de o parte și de alta a liniei de curs nu trebuie să o depășească pe cea care corespunde unei erori DDM de 0,005 când o aeronavă are o mișcare de ruliu de 20 de grade față de orizontală.3.1.3.2.3 Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță, semnalele emise de la emițător nu trebuie să conțină nicio componentă care să aibă ca rezultat o fluctuație aparentă a liniei de curs de peste 0,005 DDM vârf-vârf în banda de frecvență 0.01 Hz până la 10 Hz.3.1.3.3 Acoperirea3.1.3.3.1 ILS LLZ trebuie să furnizeze suficiente semnale pentru a permite funcționarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord pe sectoarele de acoperire ale ILS LLZ și ILS GP. Sectorul de acoperire al fasciculului de direcție se întinde din centrul sistemului de antene ILS LLZ până la distanța de:■ 46,3 km (25 NM) între zero și plus sau minus 10 grade de la linia de curs frontală;■ 31,5 km (17 NM) între plus sau minus 10 grade și plus sau minus 35 grade de la linia de curs frontală;■ 18,5 km (10 NM) în afara unghiului de plus sau minus 35 grade, dacă se asigură acoperirea;exceptând ca, în cazurile în care caracteristicile topografice dictează sau cerințele operaționale permit, limitele pot fi reduse la 33,3 km (18 NM) în cadrul sectorului de plus sau minus 10 grade și 18,5 km (10 NM) în cadrul restului de acoperire, când mijloacele de navigație alternative asigură o acoperire satisfăcătoare în cadrul zonei de apropiere intermediară. Semnalele ILS LLZ trebuie să poată fi recepționate la distanțele specificate, la și peste o înălțime de 600 m (2 000 ft) deasupra cotei pragului, sau 300 m (1 000 ft) deasupra cotei celui mai înalt punct din zonele de apropiere intermediară și finală, oricare dintre ele ar fi mai înalt. Astfel de semnale trebuie să poată fi recepționate, la distanțele specificate, până la o suprafață care se extinde în afara acoperirii antenei de direcție și înclinată la 7 grade deasupra orizontalei.3.1.3.3.2 În toate părerile volumului de acoperire menționat la 3.1.3.3.1, altele decât cele menționate la 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 și 3.1.3.3.2.3, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 40 microvolți per metru (minus 114 dBW/mp).Acest câmp de intensitate minimă este necesar pentru a permite utilizarea operațională satisfăcătoare a ILS LLZ.3.1.3.3.2.1 Pentru ILS LLZ categoria I de performanță, intensitatea minimă a câmpului ILS GP și în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ de la o distanță de 18,5 km (10 NM) până la o înălțime de 60 m (200 ft) deasupra planului orizontal care conține pragul pistei, nu trebuie să fie mai mică de 90 microvolți per metru (minus 107 dBW/mp).3.1.3.3.2.2 Pentru ILS LLZ categoria II de performanță, intensitatea minimă a câmpului ILS GP și în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolți per metru (minus 106 dBW/mp) la o distanță de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puțin de 200 microvolți per metru (minus 100 dBW/mp) la o înălțime de 15 m (50 ft) deasupra planului orizontal care conține pragul pistei.3.1.3.3.2.3 Pentru ILS LLZ categoria III de performanță, intensitatea minimă a câmpului ILS GP și în cadrul sectorului de curs al ILS LLZ nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolți per metru (minus 106 dBW/mp) la o distanță de 18,5 km (10 NM), crescând până la nu mai puțin de 200 microvolți per metru (minus 100 dBW/mp) la 6 m (20 ft) deasupra planului orizontal care conține pragul pistei. De la acest punct până la un alt punct la 4 m (12 ft) deasupra axului pistei, și 300 m (1 000 ft) de la pragul pistei în direcția ILS LLZ, și de acolo la o înălțime de 4 m (12 ft) de-a lungul pistei în direcția ILS LLZ, intensitatea câmpului nu trebuie să fie mai mică de 100 microvolți per metru (minus 106 dBW/mp).Intensitățile câmpului redate la 3.1.3.3.2.2 și 3.1.3.3.2.3 sunt necesare pentru a furniza raportul semnal/zgomot necesar pentru o mai bună integritate.3.1.3.3.3 Peste 7 grade, semnalele trebuie reduse până la o valoare cât mai scăzută posibil.Cerințele de la 3.1.3.3.1, 3.1.3.3.2.1, 3.1.3.3.2.2 și 3.1.3.3.2.3 se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă drept către mijlocul de navigație.3.1.3.3.4 În cazul în care acoperirea este realizată de un ILS LLZ care utilizează două frecvențe radio purtătoare, una care asigură o diagramă a câmpului de radiație în sectorul de curs frontal, iar cealaltă care asigură o diagramă a câmpului de radiație în afara sectorului respectiv, raportul dintre intensitățile semnalelor celor două frecvențe purtătoare în spațiu, în cadrul sectorului de curs frontal și limitele de acoperire menționate la 3.1.3.3.1 nu trebuie să fie mai mic de 10 dB.3.1.3.3.5 Pentru ILS LLZ categoria III de performanță, raportul intensităților semnalelor celor două frecvențe purtătoare în spațiu în cadrul sectorului de curs frontal nu trebuie să fie mai mic de 16 dB.3.1.3.4 Structura cursului3.1.3.4.1 Pentru ILS LLZ categoria I de performanță, oscilațiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,031 │ │Punctul "A" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "A" ILS până la │0,031 la Punctul "A" ILS scăzând cu o│ │Punctul "B" ILS │rată liniară până la 0,015 la │ │ │Punctul "B" ILS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "B" ILS până la │0,015 │ │Punctul "C" ILS │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘3.1.3.4.2 Pentru ILS LLZ categoriile II și III de performanță, oscilațiile de pe linia de curs nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,031 │ │Punctul "A" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "A" ILS până la │0,031 la Punctul "A" ILS scăzând cu o│ │Punctul "B" ILS │rată liniară până la 0,005 la │ │ │Punctul "B" ILS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "B" ILS până la │0,005 │ │Punctul de referință ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │iar, pentru categoria III numai: │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul de referință ILS până la │0,005 │ │Punctul "D" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "D" până la Punctul "E" │0,005 în Punctul "D" ILS crescând cu │ │ │o rată liniară până la 0,010 la │ │ │Punctul "E" ILS │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘Amplitudinile la care se face referire la 3.1.3.4.1 și 3.1.3.4.2 sunt ale DDM datorate oscilațiilor de pe linia mediană de curs, când acestea sunt reglate corespunzător.3.1.3.5 Modulația frecvenței purtătoare3.1.3.5.1 Adâncimea nominală a modulației frecvenței radio purtătoare datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz și 150 Hz trebuie să fie de 20 procente de-a lungul liniei de curs.3.1.3.5.2 Adâncimea modulației frecvenței radio purtătoare datorate fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz și 150 Hz trebuie să fie între limitele de 18 și 22 procente.3.1.3.5.3 Frecvențelor tonurilor de modulație trebuie să li se aplice următoarele toleranțe:a)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz plus sau minus 2,5 procente; … b)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz plus sau minus 1,5 procente pentru ILS categoria a II-a de performanță; … c)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz plus sau minus 1 procent pentru ILS categoria a III-a de performanță; … d)conținutul total de armonici ale tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 10 procente; în plus, pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță, armonica a doua a tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 5 procente; … e)conținutul total de armonici ale tonului de 150 Hz nu trebuie să depășească 10 procente. … 3.1.3.5.3.1 Pentru ILS – categoria I de performanță, tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz plus sau minus 1,5 procente, atunci când este posibil.3.1.3.5.3.2 Pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță, adâncimea modulației în amplitudine a frecvenței radio purtătoare la frecvența sursei de alimentare sau armonicele acesteia, sau prin alte componente nedorite, nu trebuie să depășească 0,5 procente.Armonicile alimentării sau alte componente nedorite de zgomot care ar putea intermodula cu tonurile de 90 Hz și 150 Hz sau cu armonicile acestora, producând fluctuații pe linia de curs, nu trebuie să depășească 0,05 procente din adâncimea modulației frecvenței radio purtătoare.3.1.3.5.3.3 Tonurile de modulație trebuie să fie sincronizate în fază astfel încât pe o jumătate a sectorului de curs, undele demodulate de 90 Hz și de 150 Hz să treacă prin zero în aceeași direcție în limita a:a)pentru ILS LLZ categoriile I și II de performanță: 20 grade și … b)pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță: 10 grade, în fază, raportat la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu al formei de undă combinate de 90 Hz și 150 Hz. … Definirea relației dintre faze în acest mod nu are scopul de a implica o cerință în sensul măsurării fazei pe jumătatea sectorului de curs.3.1.3.5.3.4 În cazul sistemelor ILS LLZ cu două frecvențe, 3.1.3.5.3.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvențe purtătoare. În plus, tonul modulației de 90 Hz al uneia dintre frecvențele purtătoare trebuie să fie sincronizat în fază cu tonul modulației de 90 Hz al celeilalte frecvențe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate trec prin zero în aceeași direcție în limita a:a)pentru ILS LLZ categoriile I și II: 20 grade și … b)pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, … în fază raportat la 90 Hz. În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvențe purtătoare trebuie să fie sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeași direcție în limita a:1)pentru ILS LLZ categoriile I și II: 20 grade și … 2)pentru ILS LLZ categoria a III-a: 10 grade, în fază, raportat la 150 Hz. … 3.1.3.5.3.5 Sunt permise sisteme ILS LLZ cu două frecvențe alternative care utilizează sinfazări audio diferite de cele utilizate în condiții sinfazice normale descrise la punctul 3.1.3.5.3.4. În acest sistem alternativ, sincronizarea fazelor de 90 Hz și 150 Hz trebuie să fie reglată la valorile lor nominale în limite echivalente celor stipulate la punctul 3.1.3.5.3.4.Aceasta are scopul de a asigura funcționarea corectă a receptorului de la bordul aeronavei, în zona din afara liniei de curs în care intensitățile semnalelor celor două frecvențe purtătoare sunt aproximativ egale.3.1.3.5.3.6 Suma gradelor de modulație ale frecvenței radio purtătoare datorate tonurilor de 90 Hz și 150 Hz nu trebuie să depășească 60 procente sau să fie mai mică de 30 procente în limita de acoperire impusă.3.1.3.5.3.6.1 Pentru echipamentele instalate după 1 ianuarie 2000, suma adâncimilor de modulație ale frecvenței radio purtătoare datorate tonurilor de 90 Hz and 150 Hz, nu trebuie să depășească 60 procente sau să fie sub 30 procente, în limitele de acoperire impuse.Dacă suma gradelor de modulație este mai mare de 60 procente pentru ILS LLZ categoria I de performanță, sensibilitatea nominală la deviere poate fi reglată, așa cum se prevede la punctul 3.1.3.7.1 pentru a obține limita de modulație sus menționată.Pentru sistemele cu două frecvențe, standardul pentru suma maximă a adâncimilor de modulație nu se aplică la sau în apropierea azimuturilor unde nivelurile semnalului frecvenței purtătoare pentru curs și clearance sunt egale în amplitudine (adică la azimuturi la care ambele sisteme de transmisie au o contribuție semnificativă asupra sumei gradelor de modulație).Standardul pentru suma minimă a adâncimilor de modulație se bazează pe setarea nivelului de alarmare în caz de funcționare deficitară, cum ar fi pentru valoarea de 30 procente.3.1.3.5.3.7 La utilizarea unui ILS LLZ pentru comunicații radiotelefonice, suma gradelor de modulație a frecvenței radio purtătoare, datorată tonurilor de 90 Hz și 150 Hz, nu trebuie să depășească 65 procente în limita a 10 grade față de linia de curs și nu trebuie să depășească 78 procente în orice alt punct din jurul ILS LLZ.3.1.3.5.4 Modulațiile nedorite de frecvență și de fază asupra frecvențelor radio purtătoare ale ILS LLZ, care pot afecta valorile DDM afișate în receptorii ILS LLZ, trebuie minimizate pe cât posibil.3.1.3.6 Precizia aliniamentului de curs 3.1.3.6.1 Linia de curs mediană trebuie să fie reglată și menținută în limitele echivalente cu următoarele devieri de la axul pistei, la punctul de referință al ILS:a)pentru ILS LLZ categoria I de performanță: plus sau minus 10,5 m (35 ft), sau echivalentul liniar al 0,015 DDM, oricare dintre ele este mai mic; … b)pentru ILS LLZ categoria II de performanță: plus sau minus 7,5 m (25 ft); … c)pentru ILS LLZ categoria III de performanță: plus sau minus 3 m (10 ft). … 3.1.3.6.2 [Rezervat]3.1.3.7 Sensibilitatea la deviație3.1.3.7.1 Sensibilitatea nominală la deviație în jumătatea de sector de curs ILS trebuie să fie de 0,00145 DDM/m (0,00044 DDM/ft) la punctul de referință al ILS, cu excepția celei pentru ILS LLZ categoria I, pentru care, în cazul în care sensibilitatea nominală la deviație specificată nu poate fi respectată, sensibilitatea la deviație trebuie să fie reglată cât mai aproape posibil de valoarea respectivă. Pentru ILS LLZ Categoria I de performanță, pentru o pistă de categoria 1 și 2, sensibilitatea nominală la deviație trebuie să fie atinsă în Punctul "B" ILS. Unghiul maxim al sectorului de curs nu trebuie să depășească 6 grade.Pistele de categoriile 1 și 2 sunt definite în RACR-AD-PTA.3.1.3.7.2 Sensibilitatea la deviația laterală trebuie să fie reglată și menținută în limitele de plus sau minus:a)17 procente din valoarea nominală pentru categoriile I și II de performanță; … b)10 procente din valoarea nominală pentru categoria a III-a de performanță. … 3.1.3.7.3 [Rezervat]3.1.3.7.4 Creșterea DDM trebuie să fie în mare măsură liniară față de deviația unghiulară față de linia de curs frontal (în care DDM este zero) până la un unghi pe oricare dintre părțile liniei de curs frontal, unde DDM este 0,180. Din acel unghi până la plus sau minus 10 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,180. De la plus sau minus 10 grade până la plus sau minus 35 grade, DDM nu trebuie să fie mai mic de 0,155. În cazurile în care este necesară acoperire dincolo de sectorul de plus sau minus 35 grade, DDM în zona de acoperire, cu excepția sectorului de curs de spate, nu trebuie să fie mai mic de 0,155.Linearitatea modificării DDM în raport cu deviația unghiulară este extrem de importantă în apropierea liniei de curs.Ceea ce este peste DDM în sectorul de 10-35 grade trebuie considerat o cerință minimă pentru utilizarea ILS drept mijloc de aterizare. Oriunde este posibil, un DDM mai mare, adică 0,180, este avantajos pentru ca aeronavele de viteză mare să realizeze interceptări la unghiuri mari, la distanțele dorite din punct de vedere operațional, condiția să fie respectate limitele privind procentajul de modulație prevăzute la punctul 3.1.3.5.3.6.Oriunde este posibil, nivelul de captură a ILS LLZ al sistemelor automate de control al zborului trebuie stabilit la sau sub 0,175 DDM pentru a preîntâmpina capturi false ale LLZ.3.1.3.8 Comunicații voce3.1.3.8.1 ILS LLZ de categoriile I și II de performanță pot furniza un canal de comunicații radiotelefonice sol-aer spre a fi operat simultan cu semnalele de identificare și navigație, cu condiția ca operarea acestuia să nu interfereze în niciun fel cu funcția de bază a LLZ.3.1.3.8.2 ILS LLZ categoria a III-a nu au un astfel de canal, cu excepția cazului în care s-a acordat o atenție extrem de mare în proiectarea și funcționarea echipamentului pentru a se asigura că nu există nicio posibilitate de interferență cu îndrumarea de navigație.3.1.3.8.3 Dacă există canalul, acesta trebuie să respecte următoarele standarde:3.1.3.8.3.1 Canalul este pe aceeași frecvență sau aceleași frecvențe radio purtătoare ca și cele utilizate pentru funcția ILS Direcție (LLZ), iar radiația purtătoare este polarizată orizontal. În situațiile în care două frecvențe purtătoare sunt modulate cu voce, fazele relative ale modulațiilor asupra celor două frecvențe purtătoare trebuie să fie astfel realizate încât să se evite apariția nulurilor în acoperirea LLZ.3.1.3.8.3.2 Adâncimea vârfului de modulație al frecvenței sau frecvențelor purtătoare datorată comunicațiilor radiotelefonice nu trebuie să depășească 50 procente, însă trebuie să fie reglată astfel încât:a)raportul dintre adâncimea vârfului de modulație datorată comunicațiilor radiotelefonice și cea datorată semnalului de identificare este de aproximativ 9:1; … b)suma componentelor modulației datorate utilizării canalului de radiotelefonie, semnalelor de navigație și semnalelor de identificare nu trebuie să depășească 95 procente. … 3.1.3.8.3.3 Caracteristicile de frecvență audio ale canalului de radiotelefonie trebuie să fie fixate în limita a 3 dB, raportate la nivelul de 1000 Hz, în intervalul de 300 la 3000 Hz.3.1.3.9 Identificarea3.1.3.9.1 ILS Direcție (LLZ) face transmisia simultană a unui semnal de identificare, specific pistei și direcției de apropiere, pe aceeași frecvență sau frecvențe radio purtătoare ca și cea utilizată pentru funcția ILS LLZ. Transmisia semnalului de identificare nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcția de bază a ILS LLZ.3.1.3.9.2 Semnalul de identificare este produs de o modulație clasa A2A a frecvenței sau frecvențelor radio purtătoare, care utilizează un ton al modulației de 1 020 Hz plus sau minus 50 Hz. Adâncimea modulației este între limitele de 5 și 15 procente exceptând că, acolo unde există un canal de comunicații radiotelefonice, adâncimea modulației este reglată astfel încât raportul dintre adâncimea vârfului de modulație datorată comunicațiilor radiotelefonice și cea datorată modulației semnalului de identificare este de aproximativ 9:1 (vezi 3.1.3.8.3.2). Emisiile ce poartă semnalul de identificare sunt polarizate orizontal. În cazurile în care două frecvențe purtătoare sunt modulate cu semnale de identificare, faza relativă a modulațiilor trebuie să fie astfel încât să se evite apariția nulurilor în acoperirea ILS LLZ.3.1.3.9.3 Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internațional și constă din două sau trei litere. Acesta poate fi precedat de semnalul alocat literei "I" în codul Morse internațional, urmat de o scurtă pauză atunci când este necesar să se distingă echipamentul ILS de alte echipamente de navigație aflate în vecinătate.3.1.3.9.4 Semnalul de identificare este transmis prin puncte și linii cu o viteză corespunzătoare unui număr de aproximativ șapte cuvinte pe minut și trebuie să fie repetat la intervale aproximativ egale, nu mai puțin de șase ori pe minut, în orice moment în care ILS Direcție este utilizat operațional. Atunci când ILS LLZ nu este utilizat operațional, ca de exemplu după eliminarea componentelor de navigație sau în timpul întreținerii sau testelor, semnalul de identificare trebuie să fie suprimat. Punctele trebuie să aibă o durată de 0,1 secunde până la 0,160 secunde. Durata liniilor trebuie să fie de trei ori durata unui punct. Intervalul între puncte și/sau linii este egal cu cel al unui punct plus sau minus 10 procente. Intervalul între litere nu trebuie să fie mai mic decât durata a trei puncte.3.1.3.10 Poziționarea3.1.3.10.1 Pentru ILS categoriile II și III de performanță, sistemul de antene al ILS Direcție trebuie să fie poziționat în prelungirea axului pistei, la capătul acesteia, iar echipamentul trebuie să fie reglat astfel încât liniile de curs să fie într-un plan vertical care conține axul pistei deservite. Înălțimea și poziția sistemului de antene trebuie să fie în concordanță cu practicile de siguranță de înlăturare a efectelor obstacolelor.3.1.3.10.2 Pentru ILS Categoria I de Performanță sistemul de antene al direcției trebuie să fie poziționat și reglat în conformitate cu cele stipulate la pct. 3.1.3.10.1, în afară de cazul când datorită restricțiilor amplasamentului, sistemul de antene trebuie să fie poziționat decalat față de prelungirea axului pistei.3.1.3.10.2.1 Sistemul de direcție decalat trebuie să fie poziționat și reglat în conformitate cu prevederile conținute în Procedurile pentru serviciile de navigație aeriană – Operarea aeronavelor (PANS-OPS) (Doc 8168), volumul II, iar standardele pentru ILS Direcție trebuie să aibă ca referință punctul fictiv al pragului asociat.3.1.3.11 Monitorizarea.3.1.3.11.1 Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control selectate și să aibă ca rezultat una dintre următoarele, în perioada de timp menționată la punctul 3.1.3.11.3.1, în cazul în care oricare dintre situațiile prezentate la punctul 3.1.3.11.2 persistă una din următoarele:a)întreruperea radiației și … b)înlăturarea componentelor de navigație și identificare de la frecvența purtătoare. … 3.1.3.11.2 Condițiile care impun inițierea acțiunii monitorului sunt următoarele:a)pentru ILS LLZ categoria I de performanță, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei echivalentă cu mai mult de 10,5 m (35 ft), sau echivalent liniar cu 0,015 DDM, oricare este mai mic, la punctul de referință ILS; … b)pentru ILS LLZ categoria II de performanță, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei echivalentă cu peste 7,5 m (25 ft) la punctul de referință ILS; … c)pentru ILS LLZ categoria III de performanță, o deplasare a liniei mediane de curs de la axul pistei echivalentă cu peste 6 m (20 ft) la punctul de referință ILS; … d)în cazul ILS LLZ în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu o singură frecvență, o reducere a puterii de emisie astfel încât oricare din cerințele 3.1.3.3, 3.1.3.4 și 3.1.3.5 nu mai sunt îndeplinite, sau o reducere a puterii de emisie până la mai puțin de 50 procente din cea normală (oricare din condiții apare prima); … e)în cazul ILS-urilor LLZ în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea unui sistem cu două frecvențe, o reducere a puterii emise a oricăreia dintre frecvențele purtătoare până la mai puțin de 80 procente din cea normală, exceptând faptul că poate fi permisă o reducere între 80 procente și 50 procente din cea normală, cu condiția ca LLZ să continue să respecte cerințele 3.1.3.3, 3.1.3.4 și 3.1.3.5; … Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenței având ca rezultat o pierdere a ecartului de frecvență, menționată la 3.1.3.2.1, poate produce o situație de pericol. Această problemă are o importanță operațională mai mare pentru ILS categoriile II și III. În caz de necesitate, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr-un circuit extrem de fiabil.f)modificarea sensibilității la deviere până la o valoare care să difere cu mai mult de 17 procente din valoarea nominală pentru ILS LLZ. … În selectarea coeficientului de reducere a puterii care este utilizată în monitorizarea la care se face referire la punctul 3.1.3.11.2 e, se acordă o atenție specială structurii lobilor vertical și orizontal (lobul vertical apare din cauza diferitelor înălțimi ale antenei) a sistemelor cu radiație combinată când sunt utilizate două frecvențe purtătoare. Modificările mari ale raportului de putere între frecvențele purtătoare pot avea ca rezultat zone de clearance reduse și cursuri false în zonele din afara cursului până la limitele de acoperire verticală menționate la 3.1.3.3.1.3.1.3.11.2.1 În cazul ILS-urilor LLZ în care funcțiile de bază sunt furnizate de către un sistem cu două frecvențe, condițiile care impun inițierea activității de monitorizare trebuie să includă cazul în care DDM din acoperirea cerută în afara sectorului de plus sau minus 10 grade de la linia de curs frontală, cu excepția sectorului de curs de spate, scade sub 0,155.3.1.3.11.3 Perioada totală de radiație, incluzând perioada(ele) de radiație zero, în afara limitelor de performanță specificate la a), b), c), d), e) și f) de la 3.1.3.11.2 trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în concordanță cu nevoia de a evita întreruperile serviciului de navigație asigurat de LLZ.3.1.3.11.3.1 Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.3.11.3 nu trebuie să depășească sub nicio formă:– 10 secunde pentru ILS LLZ categoria I;– 5 secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a;– 2 secunde pentru ILS LLZ categoria a III-a.Perioadele totale de timp specificate sunt limite care trebuie să-nu-fie-depășite niciodată și au scopul de a proteja aeronava în etapele finale de apropiere, de perioade prelungite sau repetate de ghidare de către ILS LLZ, în afara limitelor monitorului.Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada inițială de funcționare în afara toleranțelor, ci și totalul oricărei sau tuturor perioadelor de radiație în afara toleranțelor, incluzând perioada(ele) de radiație zero precum și perioada necesară extragerii componentelor de navigație și identificare din purtătoare, situație ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu în cursul funcționării consecutive a monitorului și a comutării echipamentelor ILS LLZ sau elementelor acestora.Din punct de vedere operațional, intenția este să nu fie radiat nici un semnal de ghidare în afara limitelor de monitorizare după perioadele de timp date și să nu se facă încercări ulterioare de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde.3.1.3.11.3.2 În cazul în care este posibil, perioada totală conform 3.1.3.11.3.1 trebuie redusă astfel încât să nu depășească două secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a și o secundă pentru ILS LLZ categoria a III-a.3.1.3.11.4 Proiectarea și funcționarea sistemului monitor trebuie să respecte cerința ca identificarea și ghidarea fasciculului de navigație să fie eliminată și să fie transmisă o avertizare către punctele desemnate de control de la distanță în caz de avariere a însuși sistemului de monitorizare.3.1.3.12 Cerințe privind integritatea și continuitatea serviciului3.1.3.12.1 Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 – 0,5 x 10^(-9) pentru orice aterizare, pentru ILS categoriile de performanță II și III.3.1.3.12.2 Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false nu trebuie să fie mai mică de 1 – 1,0 x 10^(-7) pentru orice aterizare, pentru ILS LLZ categoria I de performanță.3.1.3.12.3 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să fie mai mare de:a)1 – 2 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS LLZ categoria a II-a de performanță sau ILS LLZ în scopul de a fi utilizate pentru categoria III A (echivalentul a 2 000 ore timp mediu între opriri) și … b)1 – 2 x 10^(-6) în orice perioadă de 30 secunde pentru ILS LLZ categoria a III-a de performanță în scopul de a fi utilizate pentru întreaga gamă de operațiuni categoria III (echivalentul a 4 000 ore timp mediu între opriri). … 3.1.3.12.4 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 – 4 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS LLZ categoria I de performanță (echivalentul a 1 000 ore timp mediu între opriri).3.1.4 Condițiile de performanță privind imunitatea la interferențe pentru sistemele de recepție ILS LLZ3.1.4.1 Sistemul de recepție al ILS LLZ trebuie să asigure imunitatea corespunzătoare la interferența produselor de intermodulație de ordinul al treilea, pentru două semnale, cauzată de semnalele de transmisie FM VHF, cu niveluri după cum urmează:2N(1) + N(2) + 72 ≤ 0pentru semnalele de transmisie sunet FM VHF în intervalul 107.7 – 108.0 MHz și2N(1) + N(2) + 3 (24 – 20 log Delta f/0.4) ≤ 0pentru semnale de transmisie sunet FM VHF sub 107.7 MHz,unde frecvențele celor două semnale de transmisie sunet FM VHF produc, în cadrul receptorului, un produs de intermodulație de ordinul al treilea, a două semnale, pe frecvența ILS LLZ.N(1) și N(2) sunt nivelele (dBm) celor două semnale de transmisie sunet FM VHF la intrarea receptorului ILS LLZ. Niciunul dintre nivele nu trebuie să depășească criteriul de desensibilizare prevăzut la 3.1.4.2.Delta f = 108.1 – f1, unde f1 este frecvența lui N1, semnalul de transmisie sunet FM VHF, mai apropiat de 108.1 MHz.3.1.4.2 Sistemul de recepție al ILS LLZ nu trebuie să fie desensibilizat în prezența semnalelor FM VHF, având nivelurile conform următorului tabel: ┌─────────┬────────────────────────────┐ │Frecvență│ Nivel maxim al semnalului │ │ (MHz) │ nedorit la puterea de │ │ │intrare a receptorului (dBm)│ ├─────────┼────────────────────────────┤ │88-102 │+15 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │104 │+10 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │106 │+5 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │107.9 │-10 │ └─────────┴────────────────────────────┘Relația între punctele adiacente desemnate de frecvențele de mai sus este liniară.3.1.5 Echipamentul ILS de Pantă (ILS Glide Path – GP) UHF și monitorul aferent Theta este utilizat în prezentul paragraf pentru a denumi unghiul nominal al pantei de coborâre.3.1.5.1 Generalități3.1.5.1.1 Radiația de la sistemul de antenă al ILS GP UHF produce o caracteristică mixtă a liniilor de câmp, care este modulată în amplitudine de un ton de 90 Hz și unul de 150 Hz. Diagrama acestora este reglată astfel încât să asigure o pantă de coborâre în linie dreaptă în planul vertical care conține axul pistei, cu tonul de 150 Hz predominând sub pantă, iar tonul de 90 Hz predominând deasupra pantei până la un unghi cel puțin egal cu 1,75 Theta.3.1.5.1.2 De regulă unghiul pantei de coborâre ILS trebuie să fie de 3 grade. Unghiurile pantei de coborâre ILS peste 3 grade nu trebuie utilizate decât în cazul în care sunt impracticabile mijloacele alternative de respectare a cerințelor privind înălțimea minimă de trecere peste obstacole.3.1.5.1.2.1 Unghiul pantei de coborâre trebuie să fie reglat și menținut în următoarele limite:a)0,075 Theta de la Theta pentru ILS GP categoriile I și II de performanță; … b)0,04 Theta de la Theta pentru ILS GP categoria a III-a de performanță. … 3.1.5.1.3 Porțiunea dreaptă extinsă în jos a pantei de coborâre ILS trece prin punctul de referință ILS la o înălțime care să asigure o ghidare în condiții de siguranță peste obstacole și de asemenea, utilizarea eficientă și în condiții de siguranță a pistei deservite.3.1.5.1.4 Înălțimea punctului de referință ILS pentru ILS – categoriile II și III de performanță este de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranță de plus 3 m (10 ft).3.1.5.1.5 Înălțimea punctului de referință pentru ILS – categoria I de performanță trebuie să fie de 15 m (50 ft). Este permisă o toleranță de plus 3 m (10 ft).Pentru a ajunge la valorile de mai sus ale înălțimii pentru punctul de referință ILS, s-a avut în vedere o distanță verticală maximă de 5,8 m (19 ft) între linia antenei ILS de pantă a aeronavei și linia extremității inferioare a roților la pragul pistei.Pentru aeronavele care depășesc acest criteriu, se pot lua măsurile corespunzătoare fie pentru a menține clearance-ul corespunzător la prag, fie pentru a regla minimele de operare permise.3.1.5.1.6 Înălțimea punctului de referință ILS pentru ILS – categoria I de performanță, utilizate pe piste de apropiere de precizie scurte de cod 1 și 2 trebuie să fie de 12 m (40 ft). Este permisă o toleranță de plus 6 m (20 ft).3.1.5.2 Frecvența radio.3.1.5.2.1 Echipamentul ILS Pantă (ILS GP) operează în banda de frecvențe 328.6 MHz până la 335.4 MHz. În cazurile în care este utilizată o singură frecvență radio purtătoare, toleranța frecvenței nu trebuie să depășească 0,005 procente. În cazurile în care sunt utilizate sisteme cu două frecvențe purtătoare pentru GP, toleranța frecvenței nu trebuie să depășească 0,002 procente, iar capetele benzii nominale ocupată de frecvențele purtătoare, sunt simetrice față de frecvența alocată. Cu toate toleranțele aplicate, separarea în frecvență între frecvențele purtătoare nu trebuie să fie mai mică de 4 kHz și nici mai mare de 32 kHz.3.1.5.2.2 Emisia de la echipamentul ILS GP este polarizată orizontal.3.1.5.2.3 Pentru echipamentul ILS GP – categoria a III-a de performanță, semnalele emise de la emițător nu trebuie să conțină componente care să aibă ca rezultat fluctuații aparente ale pantei mai mari de 0,02 DDM vârf-vârf în banda de frecvență 0.01 până la 10 Hz.3.1.5.3 Acoperirea3.1.5.3.1 Echipamentul ILS GP trebuie să emită semnale suficiente, astfel încât să permită operarea satisfăcătoare a unui echipament de bord tipic, în sectoare de 8 grade în azimut, pe fiecare parte a aliniamentului de pantă, la o distanță de cel puțin 18,5 km (10 NM) în sus până la 1,75 Theta și în jos până la 0,45 Theta deasupra orizontalei, ori la un unghi mai mic, până la 0,30 Theta, conform procedurii de siguranță privind interceptarea pantei de coborâre.3.1.5.3.2 Pentru a asigura acoperirea cerințelor de performanță pentru ILS GP, menționate la punctul 3.1.5.3.1, intensitatea minimă a câmpului în cadrul acestui sector de acoperire trebuie să fie de 400 microvolți per metru (minus 95 dBW/mp). Pentru ILS GP Categoria I de performanță, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălțime minimă de 30 m (100 ft) deasupra planului orizontal care conține pragul pistei.Pentru ILS GP categoriile II și III de performanță, această intensitate a câmpului trebuie să fie asigurată până la o înălțime minimă de 15 m (50 ft) deasupra planului orizontal care conține pragul pistei.Cerințele din paragrafele de mai sus se bazează pe ipoteza că aeronava se îndreaptă direct către echipament.3.1.5.4 Structura pantei ILS GP.3.1.5.4.1 Pentru ILS GP – categoria I de performanță, oscilațiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,035 │ │Punctul "C" ILS │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘3.1.5.4.2 Pentru ILS GP – Categoriile II și III de performanță, oscilațiile pantei de coborâre nu trebuie să aibă amplitudini care să le depășească pe următoarele: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Zonă │ Amplitudine (DDM) │ │ │ (95 procente probabilitate) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Limita exterioară a acoperirii până la│0,035 │ │Punctul "A" ILS │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "A" ILS până la │0,035 la Punctul "A" ILS scăzând cu o│ │Punctul "B" ILS │rată liniară până la 0,023 la │ │ │Punctul "B" ILS │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Punctul "B" ILS până la │0,023 │ │Punctul de referință ILS │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘Amplitudinile la care se face referire la punctele 3.1.5.4.1 și 3.1.5.4.2 sunt DDM-uri datorate oscilațiilor apărute pe panta medie de coborâre ILS corect reglată.În zonele de apropiere în care curbura pantei de coborâre ILS este semnificativă, amplitudinile oscilațiilor sunt calculate de la panta medie curbată și nu de la linia dreaptă extinsă în jos.3.1.5.5 Modulația frecvenței purtătoare3.1.5.5.1 Adâncimea nominală a modulației frecvenței radio purtătoare, datorată fiecăruia dintre tonurile de 90 Hz și 150 Hz trebuie să fie de 40 procente de-a lungul pantei de coborâre ILS.Adâncimea modulației nu trebuie să devieze în afara limitelor de 37,5 procente până la 42,5 procente.3.1.5.5.2 Următoarele toleranțe se aplică frecvențelor tonurilor de modulație:a)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz în limita a 2,5 procente pentru ILS – categoria I de performanță; … b)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz în limita a 1,5 procente pentru ILS – categoria II de performanță; … c)tonurile de modulație trebuie să fie de 90 Hz și 150 Hz în limita a 1 procent pentru ILS – categoria a III-a de performanță; … d)conținutul total de armonici al tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 10 procente: în plus, pentru echipamentele categoria a III-a de performanță, cea de-a doua armonică a tonului de 90 Hz nu trebuie să depășească 5 procente; … e)conținutul total de armonici al tonului de 150 Hz nu trebuie să depășească 10 procente. … 3.1.5.5.2.1 Pentru ILS – categoria I de performanță, tonurile de modulație trebuie să fie 90 Hz și 150 Hz plus sau minus 1,5 procente.3.1.5.5.2.2 Pentru echipamentul de pantă de categoria a III-a de performanță, adâncimea modulației amplitudinii frecvenței purtătoare datorată frecvenței sau armonicilor sursei de alimentare, sau altor frecvențe datorate zgomotului, nu trebuie să depășească 1 procent.3.1.5.5.3 Modulația trebuie să fie sincronizată în fază astfel încât în cadrul jumătății sectorului de pantă ILS, formele de undă demodulate de 90 Hz și 150 Hz să treacă prin zero în aceeași direcție în limita a:a)pentru ILS – categoriile I și II de performanță: 20 de grade; … b)pentru ILS – categoria a III-a de performanță: 10 grade, din faza relativă la componenta de 150 Hz, la fiecare jumătate de ciclu, a formei de undă rezultată din combinația formelor de undă de 90 Hz și 150 Hz. … Definirea în acest mod a relației dintre faze nu are scopul de a implica o cerință pentru măsurarea fazei în cadrul jumătății sectorului de panta ILS.3.1.5.5.3.1 În cazul sistemelor ILS GP cu două frecvențe (bifrecvență), 3.1.5.5.3 trebuie să se aplice fiecărei frecvențe purtătoare.În plus, tonul de modulație de 90 Hz al unei frecvențe purtătoare este sincronizat în fază cu tonul de modulație de 90 Hz al celeilalte frecvențe purtătoare, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeași direcție în limita a:a)pentru ILS GP – categoriile I și II: 20 grade; … b)pentru ILS GP – categoria a III-a: 10 grade, din fază, raportat la 90 Hz. … În mod similar, tonurile de 150 Hz ale celor două frecvențe purtătoare sunt sincronizate în fază, astfel încât formele de undă demodulate să treacă prin zero în aceeași direcție, în limita a:1)pentru ILS GP – categoriile I și II: 20 grade; … 2)pentru ILS GP – categoria a III-a: 10 grade, din fază, raportat la 150 Hz. … 3.1.5.5.3.2 Sunt permise sistemele alternative de pantă de coborâre cu două frecvențe care utilizează o fazare audio diferită de starea sinfazică normală, descrisă la 3.1.5.5.3.1. În aceste sisteme alternative, sincronizarea de 90 Hz cu 90 Hz și sincronizarea 150 Hz cu 150 Hz trebuie să fie reglate la valorile lor nominale, în limite echivalente cu cele menționate la punctul 3.1.5.5.3.1.Prin aceasta se asigură funcționarea corectă a receptorului de la bord în sectorul de pantă de coborâre în care cele două intensități ale semnalelor frecvențelor purtătoare sunt aproximativ egale.3.1.5.5.4 Modulația nedorită de frecvență și fază pe frecvențele radio purtătoare ale ILS GP care poate afecta valorile DDM afișate în receptoarele GP trebuie minimizată cât mai mult posibil.3.1.5.6 Sensibilitatea la deviație3.1.5.6.1 Pentru ILS GP – categoria I de performanță, sensibilitatea nominală la deviația unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875 la deviații unghiulare deasupra și dedesubtul pantei de coborâre între 0,07 Theta și 0,14 Theta.Cele de mai sus nu au scopul de a elimina sistemele ILS GP care în mod inerent au sectoare superioare și inferioare asimetrice.3.1.5.6.2 [Rezervat]3.1.5.6.3 Pentru ILS GP – categoria a II-a de performanță, sensibilitatea la deviația unghiulară trebuie să fie cât mai simetrică posibil. Sensibilitatea nominală la deviația unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la o deviație unghiulară de:a)0,12 Theta sub pantă cu o toleranță de plus sau minus 0,02 Theta; … b)0,12 Theta deasupra pantei cu o toleranță de plus 0,02 Theta și minus 0,05 Theta. … 3.1.5.6.4 Pentru ILS GP – categoria a III-a de performanță, sensibilitatea nominală la deviația unghiulară trebuie să corespundă unui DDM de 0,0875, la deviații unghiulare deasupra și dedesubtul pantei de coborâre de 0,12 Theta, cu o toleranță de plus sau minus 0,02 Theta.3.1.5.6.5 DDM sub panta de coborâre ILS trebuie să fie crescut ușor pentru micșorarea unghiului până la valoarea de 0,22 DDM. Această valoare trebuie să fie atinsă la un unghi nu mai mic de 0,30 Theta deasupra orizontalei. Totuși, dacă este atinsă la un unghi peste 0,45 Theta, valoarea DDM nu trebuie să fie mai mică de 0,22, cel puțin până la minimum 0,45 Theta sau la un unghi mai mic, până la minimum 0,30 Theta, conform cerințelor de siguranță ale procedurii de interceptare a pantei de coborâre declarate.3.1.5.6.6 Pentru ILS GP – categoria I de performanță, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată și menținută în limitele a plus sau minus 25 procente din valoarea nominală selectată.3.1.5.6.7 Pentru ILS GP – categoria a II-a de performanță, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată și menținută în limitele a plus sau minus 20 procente din valoarea nominală selectată.3.1.5.6.8 Pentru ILS GP – categoria a III-a de performanță, sensibilitatea la devierea unghiulară trebuie să fie reglată și menținută în limitele a plus sau minus 15 procente din valoarea nominală selectată.3.1.5.7 Monitorizarea3.1.5.7.1 Sistemul automat de monitorizare trebuie să transmită o avertizare către punctele de control desemnate și să producă întreruperea radiației în perioadele menționate la punctul 3.1.5.7.3.1, în cazul în care persistă oricare dintre următoarele situații:a)devierea unghiului pantei medii de coborâre ILS echivalentă cu mai mult de minus 0,075 Theta, până la plus 0,10 Theta, de la unghiul Theta; … b)în cazul ILS GP în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu o singură frecvență, o reducere a puterii emise până la mai puțin de 50 procente din cea normală, cu condiția ca panta de coborâre să continue să respecte cerințele 3.1.5.3, 3.1.5.4 și 3.1.5.5; … c)în cazul ILS GP în care funcțiile de bază sunt asigurate prin utilizarea sistemelor cu două frecvențe, o reducere a puterii emise pentru oricare dintre frecvențele purtătoare până la mai puțin de 80 procente din cea normală, cu excepția situației în care poate fi permisă o reducere mai mare, cuprinsă între 80 procente și 50 procente din cea normală, cu condiția ca panta de coborâre să continue să respecte cerințele 3.1.5.3, 3.1.5.4 și 3.1.5.5; … Este important să se cunoască faptul că o modificare a frecvenței care are ca rezultat o pierdere a diferenței de frecvență, menționată la punctul 3.1.5.2.1 poate genera o situație periculoasă. Această problemă are o importanță operațională mai mare pentru ILS categoriile II și III. Dacă este necesar, această problemă poate fi rezolvată prin prevederi speciale de monitorizare sau printr-un ansamblu de circuite extrem de fiabile.d)pentru ILS GP- categoria I de performanță, o modificare a unghiului dintre panta de coborâre și linia de sub panta de coborâre (unde predomină 150 Hz) în care un DDM de 0,0875 este realizat cu mai mult de: … i)plus sau minus 0,0375 Theta; sau … ii) un unghi echivalent cu o modificare a sensibilității la deviere până la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente față de valoarea nominală; … e)pentru ILS GP – categoriile II și III de performanță, o modificare a sensibilității la deviere la o valoare care diferă cu mai mult de 25 procente față de valoarea nominală; … f)coborârea liniei sub panta de coborâre ILS în care un DDM de 0,0875 este realizat la mai puțin de 0,7475 Theta față de orizontală; … g)o reducere a DDM până la mai puțin de 0,175 în limitele acoperirii menționate sub sectorul pantei de coborâre. … Valoarea de 0,7475 Theta față de orizontală are scopul de a asigura înălțimea de trecere adecvată peste obstacole. Această valoare a derivat din alți parametri ai pantei de coborâre și ai monitorului. Întrucât nu se are în vedere acuratețea măsurătorilor până la a patra cifră semnificativă, valoarea 0,75 Theta poate fi utilizată drept limită a monitorului în acest scop.Notă …
──────────
NOTĂ: Materialul de îndrumare privind criteriile pentru asigurarea unei înălțimi de trecere peste obstacole se regăsește în PANS-OPS (Doc 8168).
──────────Subparagrafele f) și g) nu au scopul de a stabili o cerință pentru un monitor separat, în scopul unei protejări împotriva coborârii limitelor inferioare ale sectorului median sub 0,7475 Theta față de orizontală.La ILS GP în care sensibilitatea nominală selectată la devierea unghiulară corespunde unui unghi sub panta de coborâre ILS, care este aproape de, sau la limitele maxime menționate la 3.1.5.6, poate fi necesară reglarea limitelor de operare ale monitorului, în scopul unei protejări împotriva devierilor sectorului sub 0,7475 Theta față de orizontală.3.1.5.7.2 Monitorizarea caracteristicilor ILS GP la toleranțe mai mici trebuie organizată în acele cazuri în care, în caz contrar, ar exista probleme operaționale.3.1.5.7.3 Perioada totală de radiație, inclusiv perioada(ele) de radiație zero, în afara limitelor de performanță, menționate la pct.3.1.5.7.1 trebuie să fie cât mai scurtă posibil, în conformitate cu necesitatea de a evita întreruperile serviciului de navigație asigurat de ILS GP.3.1.5.7.3.1 Perioada totală la care se face referire la punctul 3.1.5.7.3 nu trebuie să depășească sub nicio formă:6 secunde pentru ILS GP – categoria I;2 secunde pentru ILS GP – categoriile II și III.Perioadele totale de timp specificate sunt limite care să-nu-fie-depășite-niciodată și care au scopul de a proteja aeronavele în etapele finale de apropiere împotriva funcționării ILS GP în afara limitelor stabilite pentru monitor. Din acest motiv, acestea includ nu numai perioada inițială de funcționare în afara toleranțelor, ci și totalul oricăror sau tuturor perioadelor de radiație în afara toleranțelor, inclusiv perioadele de radiație zero, situație ce poate apărea la reactivarea serviciului, de exemplu, în cursul funcționării monitorizării alternative și a comutării echipamentelor ILS GP sau elementelor acestora.Din punct de vedere operațional, scopul este ca nici un semnal de ghidare, în afara limitelor de monitorizare, să nu fie radiat după perioadele de timp date, și să nu fie făcută nicio încercare ulterioară de a reactiva serviciul până când nu s-a scurs o perioadă de aproximativ 20 de secunde.3.1.5.7.3.2 [Rezervat]3.1.5.7.4 Proiectul și funcționarea sistemului monitor trebuie să respecte cerințele ca radiația să fie întreruptă și să se transmită un avertisment la punctele de control de la distanță desemnate în caz de cedare a sistemului monitor.3.1.5.8 Cerințe privind integritatea și continuitatea serviciului3.1.5.8.1 Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 – 0,5 x 10^(-9) la orice aterizare pentru ILS GP, categoriile II și III de performanță.3.1.5.8.2 Probabilitatea de a nu radia semnale false de ghidare nu trebuie să fie mai mică de 1 – 1,0 x 10^(-7) în orice aterizare pentru ILS GP categoria I de performanță.3.1.5.8.3 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să fie mai mare de 1 – 2 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS GP categoriile II și III de performanță (echivalentul a 2 000 ore timp mediu între opriri).3.1.5.8.4 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 – 4 x 10^(-6) în orice perioadă de 15 secunde pentru ILS GP categoria I de performanță (echivalentul a 1 000 ore timp mediu între opriri).3.1.6 Împerecherea frecvențelor echipamentelor de Direcție și Pantă3.1.6.1 Împerecherea frecvențelor de emisie ale echipamentelor de Direcție și Pantă ale unui sistem de aterizare instrumental trebuie să fie alese din următoarea listă, în conformitate cu prevederile volumului V, capitolul 4, 4.2 din prezenta reglementare:┌──────────────┬─────────────┐│Frecvență ILS │Frecvență ILS││Direcție (MHz)│Pantă (MHz) │├──────────────┼─────────────┤│108.10 │334.70 │├──────────────┼─────────────┤│108.15 │334.55 │├──────────────┼─────────────┤│108.30 │334.10 │├──────────────┼─────────────┤│108.35 │333.95 │├──────────────┼─────────────┤│108.50 │329.90 │├──────────────┼─────────────┤│108.55 │329.75 │├──────────────┼─────────────┤│108.70 │330.50 │├──────────────┼─────────────┤│108.75 │330.35 │├──────────────┼─────────────┤│108.90 │329.30 │├──────────────┼─────────────┤│108.95 │329.15 │├──────────────┼─────────────┤│109.10 │331.40 │├──────────────┼─────────────┤│109.15 │331.25 │├──────────────┼─────────────┤│109.30 │332.00 │├──────────────┼─────────────┤│109.35 │331.85 │├──────────────┼─────────────┤│109.50 │332.60 │├──────────────┼─────────────┤│109.55 │332.45 │├──────────────┼─────────────┤│109.70 │333.20 │├──────────────┼─────────────┤│109.75 │333.05 │├──────────────┼─────────────┤│109.90 │333.80 │├──────────────┼─────────────┤│109.95 │333.65 │├──────────────┼─────────────┤│110.10 │334.40 │├──────────────┼─────────────┤│110.15 │334.25 │├──────────────┼─────────────┤│110.30 │335.00 │├──────────────┼─────────────┤│110.35 │334.85 │├──────────────┼─────────────┤│110.50 │329.60 │├──────────────┼─────────────┤│110.55 │329.45 │├──────────────┼─────────────┤│110.70 │330.20 │├──────────────┼─────────────┤│110.75 │330.05 │├──────────────┼─────────────┤│110.90 │330.80 │├──────────────┼─────────────┤│110.95 │330.65 │├──────────────┼─────────────┤│111.10 │331.70 │├──────────────┼─────────────┤│111.15 │331.55 │├──────────────┼─────────────┤│111.30 │332.30 │├──────────────┼─────────────┤│111.35 │332.15 │├──────────────┼─────────────┤│111.50 │332.90 │├──────────────┼─────────────┤│111.55 │332.75 │├──────────────┼─────────────┤│111.70 │333.50 │├──────────────┼─────────────┤│111.75 │333.35 │├──────────────┼─────────────┤│111.90 │331.10 │├──────────────┼─────────────┤│111.95 │330.95 │└──────────────┴─────────────┘3.1.6.1.1 În zonele în care cerințele pentru frecvențele de emisie ale ILS Direcție și Pantă ale unui sistem de aterizare instrumental nu justifică mai mult de 20 de perechi, acestea trebuie să fie selectate, în funcție de necesități, din următoarea listă:┌────────┬──────────────┬─────────────┐│Număr de│Frecvență ILS │Frecvență ILS││ ordine │Direcție (MHz)│ Pantă (MHz) │├────────┼──────────────┼─────────────┤│1 │110.30 │335.00 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│2 │109.90 │333.80 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│3 │109.50 │332.60 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│4 │110.10 │334.40 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│5 │109.70 │333.20 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│6 │109.30 │332.00 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│7 │109.10 │331.40 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│8 │110.90 │330.80 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│9 │110.70 │330.20 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│10 │110.50 │329.60 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│11 │108.10 │334.70 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│12 │108.30 │334.10 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│13 │108.50 │329.90 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│14 │108.70 │330.50 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│15 │108.90 │329.30 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│16 │111.10 │331.70 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│17 │111.30 │332.30 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│18 │111.50 │332.90 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│19 │111.70 │333.50 │├────────┼──────────────┼─────────────┤│20 │111.90 │331.10 │└────────┴──────────────┴─────────────┘3.1.6.2 În cazurile în care ILS Direcție existente, care respectă cerințele naționale, operează pe frecvențe care se termină în zecimi pare de megahertz, acestora li se vor realoca frecvențe, în conformitate cu 3.1.6.1 sau 3.1.6.1.1, cât de curând posibil și pot continua să opereze pe frecvențele actuale, numai până când poate fi realizată această realocare.3.1.6.3 ILS Direcție din serviciul internațional care operează pe frecvențe care se termină în zecimi impare de megahertz, nu li se vor aloca frecvențe noi, care să se termine în zecimi impare plus 0,05 megahertz, cu excepția cazurilor în care, prin acord regional, se poate utiliza, în general, de oricare dintre canalele enumerate la 3.1.6.1 (vezi RACR-CNS Volumul V, capitolul 4, 4.2).3.1.7 Radiomarkere VHF3.1.7.1 Generalităția)Pentru fiecare sistem trebuie să existe două radiomarkere, cu excepția situațiilor prevăzute la punctul 3.1.7.6.5. Un al treilea radiomarker poate fi adăugat, cu aprobarea Autorității Aeronautice Civile Română, ori de câte ori este necesar un radiofar suplimentar, ca urmare a procedurilor operaționale pentru un anumit amplasament. … b)Radiomarkerele trebuie să respecte cerințele prevăzute la punctul 3.1.7. Când sistemul are numai două radiomarkere, trebuie să se respecte cerințele aplicabile radiomarkerului intermediar (MM – Middle Maker) și radiomarkerului exterior (OM – Outer Marker). … c)Radiomarkerele trebuie să producă diagrame de radiație cu scopul de a indica o distanță predeterminată față de prag, de-a lungul pantei de coborâre ILS. … 3.1.7.1.1 Când un radiomarker este utilizat pe cursul de spate al unui LLZ, acesta trebuie să respecte caracteristicile pentru radiomarkere specificate la punctul 3.1.7.3.1.7.1.2 Semnalele de identificare ale radiomarkerelor, utilizate pe cursul de spate al unui ILS LLZ, trebuie să fie ușor de distins față de semnalele de identificare ale radiomarkerelor interior (IM – Inner Marker), intermediar (MM – Middle Marker) și exterior (OM – Outer Marker), conform prevederilor de la punctul 3.1.7.5.1.3.1.7.2 Frecvența radio 3.1.7.2.1 Radiomarkerele trebuie să opereze pe 75 MHz, cu o toleranță a frecvenței de plus sau minus 0,005 procente și să aibă polarizarea orizontală.3.1.7.3 Acoperirea3.1.7.3.1 Sistemul radiomarker trebuie să fie reglat astfel încât să asigure o acoperire pe următoarele distanțe, măsurate la intersecția pantei (GP) și linia de curs direcție (LLZ):a)radiomarker interior (IM) (în cazul în care este instalat): 150 m plus sau minus 50 m (500 ft plus sau minus 160 ft); … b)radiomarker intermediar (MM): 300 m plus sau minus 100 m (1000 ft plus sau minus 325 ft); … c)radiomarker exterior (OM): 600 m plus sau minus 200 m (2 000 ft plus sau minus 650 ft). … 3.1.7.3.2 Intensitatea câmpului la limitele acoperirii specificate la punctul 3.1.7.3.1 este de 1.5 milivolți per metru (minus 82 dBW/mp). În plus, intensitatea câmpului în zona de acoperire crește până la cel puțin 3.0 milivolți per metru (minus 76 dBW/mp). În proiectarea antenei de la sol, trebuie să se asigure o rată corespunzătoare de modificare a intensității câmpului la limitele de acoperire. De asemenea trebuie să se asigure că o aeronavă aflată în sectorul de curs al ILS LLZ primește indicații vizuale.Operarea satisfăcătoare a unui radiomarker tipic este obținută dacă sensibilitatea este reglată astfel încât indicațiile vizuale să fie obținute când intensitatea câmpului este de 1,5 milivolți per metru (minus 82 dBW/mp).3.1.7.4 Modulația 3.1.7.4.1 Frecvențele de modulație sunt următoarele:a)radiomarker interior (IM) (în cazul în care este instalat): 3 000 Hz; … b)radiomarker intermediar (MM): 1 300 Hz; … c)radiomarker exterior (OM): 400 Hz. … Toleranța de frecvență în cazul frecvențelor de mai sus trebuie să fie de plus sau minus 2,5 procente și conținutul total de armonici al fiecăreia dintre frecvențe nu trebuie să depășească 15 procente.3.1.7.4.2 Adâncimea modulației radiomarkerelor trebuie să fie de 95 procente plus sau minus 4 procente.3.1.7.5 Identificarea 3.1.7.5.1 Energia frecvenței purtătoare nu trebuie să fie întreruptă. Modulația frecvenței audio trebuie să fie realizată după cum urmează:a)radiomarker interior (IM) (în cazul în care este instalat): 6 puncte per secundă continuu; … b)radiomarker intermediar (MM): o serie continuă de puncte și linii alternate, liniile fiind realizate la o viteză de 2 linii per secundă și punctele la o viteză de 6 puncte per secundă; … c)radiomarker exterior (OM): 2 linii per secundă continuu. … Aceste rate de transmisie a caracterelor trebuie să fie menținute în limitele a plus sau minus 15 procente.3.1.7.6 Poziționarea3.1.7.6.1 Radiomarkerul interior (IM), în cazul în care este instalat, este poziționat astfel încât să indice, în condiții de vizibilitate redusă, iminența ajungerii aeronavei la pragul pistei.3.1.7.6.1.1 În cazul în care caracteristica de radiație este verticală, radiomarkerul interior (IM), în cazul în care este instalat, trebuie poziționat între 75 m (250 ft) și 450 m (1 500 ft) față de prag și la nu mai mult de 30 m (100 ft) față de prelungirea axului pistei.Diagrama de radiație a radiomarkerului interior (IM) trebuie să intercepteze prelungirea pantei nominale ILS la cea mai mică înălțime de decizie aplicabilă în cadrul categoriei II de operare.Trebuie să se acorde atenție asupra poziționării radiomarkerului interior (IM) pentru a evita interferența între radiomarkerii interior (IM) și intermediar (MM).Detalii privind poziționarea radiomarkerilor interiori (IM) se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.1.7.6.1.2 În cazul în care caracteristica de radiație este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziționat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs și al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie în mare măsură similar aceluia produs de o antenă care are o caracteristică verticală a radiației și poziționat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.1.1.3.1.7.6.2 Radiomarkerul intermediar (MM) trebuie să fie poziționat astfel încât să indice iminența ghidării, în condiții de vizibilitate redusă, în faza de apropiere la vedere.3.1.7.6.2.1 În cazul în care caracteristica de radiație este verticală, radiomarkerul intermediar (MM) trebuie poziționat la 1 050 m (3 500 ft) plus sau minus 150 m (500 ft), de la pragul de aterizare din capătul de apropiere al pistei și la nu mai mult de 75 m (250 ft) de la prelungirea axului pistei.NOTĂ: A se vedea prevederile procedurilor specifice de aplicare a prezentei reglementări, privind poziționarea radiomarkerelor interior (IM) și intermediar (MM).3.1.7.6.2.2 În cazul în care caracteristica de radiație este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziționat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs și al sectorului pantei de coborâre ILS, care este în mare măsură similar celui produs de o antenă cu o caracteristică de radiație verticală și poziționat conform prevederilor punctului 3.1.7.6.2.1.3.1.7.6.3 Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziționat astfel încât să permită aeronavei aflate în stadiul apropierii intermediare și finale să verifice înălțimea, distanța și funcționarea echipamentului.3.1.7.6.3.1 Radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie poziționat la 7.2 Km (3.9 NM) de prag, cu excepția cazului în care din motive topografice sau operaționale această distanță este impracticabilă iar radiomarkerul exterior (OM) se poziționează între 6,5 și 11,1 km (3,5 și 6 NM) față de prag.3.1.7.6.4 În cazul în care caracteristica de radiație este verticală, radiomarkerul exterior (OM) trebuie să fie la nu mai mult de 75 m (250 ft) față de prelungirea axului pistei. În cazul în care caracteristica de radiație este altfel decât verticală, echipamentul trebuie poziționat astfel încât să producă un câmp în cadrul sectorului de curs și al sectorului pantei de coborâre ILS, care să fie similar în mare măsură cu acela produs de o antenă care are o caracteristică verticală de radiație.3.1.7.6.5 Pozițiile radiomarkerelor, sau după caz, distanța(ele) echivalentă(e) indicată(e) de către DME, când acestea sunt utilizate drept alternativă la o parte sau la toate radiomarkerelor aparținând sistemului ILS, trebuie să fie publicate în conformitate cu prevederile RACR-AIS.3.1.7.6.5.1 Atunci când este astfel utilizat, DME-ul furnizează informații privind distanța, echivalente din punct de vedere operațional, cu cele furnizate de radiomarkere.3.1.7.6.5.2 Atunci când este utilizat drept alternativă pentru radiomarkerul intermediar (MM), DME-ul trebuie să fie corelat din punct de vedere al frecvenței cu ILS LLZ și poziționat astfel încât să minimizeze eroarea informațiilor privind distanța.3.1.7.6.5.3 Echipamentul DME de la punctul 3.1.7.6.5 trebuie să respecte specificația de la punctul 3.5.3.1.7.7 Monitorizarea3.1.7.7.1 Echipamentul corespunzător trebuie să transmită semnale pentru funcționarea unui monitor automat. Monitorul transmite o avertizare către un punct de control, dacă survine oricare dintre următoarele situații:a)întreruperea modulației sau a codului de identificare; … b)reducerea puterii de ieșire până la mai puțin de 50 procente din cea normală. … 3.1.7.7.2 Pentru fiecare radiomarker trebuie să fie asigurate echipamente adecvate de monitorizare ce trebuie să indice în amplasamentul corespunzător, o scădere sub 50 procente a adâncimii de modulație.3.2 SPECIFICAȚII PENTRU SISTEMUL RADAR DE APROPIERE DE PRECIZIEÎn acest paragraf prin distanțe se înțeleg distanțele oblice3.2.1. Sistemul radar de apropiere de precizie cuprinde următoarele elemente:3.2.1.1 Elementul radar de apropiere de precizie (PAR);3.2.1.2 Elementul radar de supraveghere (SRE).3.2.2. Când PAR este utilizat singur, echipamentul trebuie să fie identificat prin termenul "PAR" și nu prin "sistemul PAR".Prevederile pentru înregistrarea și păstrarea datelor radar sunt conținute în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.2.3 Elementul PAR3.2.3.1 Acoperirea3.2.3.1.1 PAR este capabil să detecteze și să indice poziția unei aeronave cu o suprafață de reflexie de 15 mp sau mai mare, care se află într-un spațiu delimitat de un sector cu un azimut de 20 grade și un sector de 7 grade elevație, până la o distanță de cel puțin 16.7 Km (9 NM) față de antena respectivă.Ca material orientativ la stabilirea semnificației suprafețelor de reflexie ale aeronavei, este inclus următorul tabel:avion particular (monomotor): de la 5 până la 10 mp;avion bimotor de mici dimensiuni: de la 15 mp;avion bimotor de dimensiuni medii: de la 25 mp;avion cvadrimotor: de la 50 până la 100 mp.3.2.3.2 Amplasarea3.2.3.2.1 PAR trebuie să fie amplasat și reglat astfel încât să asigure acoperirea completă a unui sector cu apexul la 150 m (500 ft) de la punctul de aterizare în direcția capătului pistei, cu o extindere de plus sau minus 5 grade față de axul pistei în azimut și de la minus 1 grad până la plus 6 grade în elevație.Condițiile prevăzute în paragraful 3.2.3.2.1 pot fi îndeplinite prin amplasarea echipamentului decalat față de punctul de aterizare, în direcția capătului pistei, la 915 m (3 000 ft) sau mai mult, pentru o deviație de 120 m (400 ft) față de axul pistei sau la 1 200 m (4 000 ft) sau mai mult, pentru o deviație de 185 m (600 ft), dacă echipamentul este aliniat pentru a scana plus sau minus 10 grade față de axul pistei. Ca alternativă, dacă echipamentul este aliniat pentru a scana 15 grade pe o parte și 5 grade pe cealaltă parte a axului pistei, decalarea minimă poate fi redusă la 685 m (2 250 ft) și 915 m (3 000 ft) pentru deviații de 120 m (400 ft), respectiv de 185 m (600 ft).Schemele care ilustrează amplasarea PAR se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.2.3.3 Precizia (acuratețea)3.2.3.3.1 Precizia azimutului. Informațiile privind azimutul trebuie să fie afișate astfel încât deviația stânga-dreapta de la linia de curs să fie ușor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviația de la linia de curs trebuie să fie de 0,6 procente din distanța de la antena PAR plus 10 procente din deviația față de linia de curs sau de 9 m (30 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depășească 9 m (30 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat și reglat astfel încât eroarea afișată la punctul de aterizare să fie minimă și să nu depășească 0,3 procente din distanța de la antena PAR sau 4,5 m (15 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave care se găsesc la 1,2 grade azimut una față de cealaltă.3.2.3.3.2 Precizia elevației. Informațiile privind elevația trebuie să fie afișate astfel încât deviația sus-jos față de traiectoria de coborâre pentru care este setat echipamentul, să fie ușor observabilă. Eroarea maximă admisă la deviația față de linia de curs trebuie să fie de 0,4 procente din distanța de la antena PAR plus 10 procente din deviația reală față de linia de curs sau de 6 m (20 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Echipamentul trebuie să fie amplasat astfel încât eroarea la punctul de aterizare să nu depășească 6 m (20 ft). Echipamentul trebuie să fie aliniat și reglat astfel încât eroarea afișată la punctul de aterizare să fie minimă și să nu depășească 0,2 procente din distanța de la antena PAR sau 3 m (10 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave care se găsesc la 0,6 grade în elevație una față de cealaltă.3.2.3.3.3 Precizia distanței. Eroarea la indicarea distanței față de punctul de aterizare nu trebuie să depășească 30 m (100 ft) plus 3 procente din distanța față de punctul de aterizare. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave aflate la 120 m (400 ft) una față de cealaltă pe același azimut.3.2.3.4 Trebuie să fie disponibile informațiile necesare pentru a permite stabilirea poziției aeronavei controlate în raport cu alte aeronave și obstacole. Indicațiile trebuie să permită, de asemenea, aprecierea vitezei la sol și a vitezei de îndepărtare sau de apropiere de traiectoria de zbor dorită.3.2.3.5 Informațiile trebuie să fie actualizate integral cel puțin o dată pe secundă.3.2.4 Radarul de supraveghere din sistemul de apropiere de precizie (SRE)3.2.4.1 Un radar de supraveghere utilizat ca radar SRE al unui sistem radar de apropiere de precizie trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele cerințe generale de performanță.3.2.4.2 Acoperirea3.2.4.2.1 Radarul SRE trebuie să aibă capacitatea de a detecta aeronavele cu o suprafață de reflexie de 15 mp sau mai mare, care sunt în linia de vizibilitate directă a antenei în limitele următorului volum:Rotația de 360 de grade față de antenă a unei suprafețe verticale plane delimitată de o linie la un unghi de 1,5 grade deasupra planului orizontal al antenei, care se extinde de la antenă pe o distanță de 37 km (20 NM); de o linie verticală la 37 km (20 NM) de la intersecția cu linia în unghi de 1,5 grade, până la 2 400 m (8 000 ft) deasupra nivelului antenei; de o linie orizontală la 2 400 m (8 000 ft) de la limita de 37 km (20 NM), înapoi spre antenă, până la intersecția cu o linie de la antenă la 20 de grade deasupra planului orizontal al antenei și de o linie la 20 de grade de la intersecția cu linia de 2 400 m (8 000 ft), până la antenă.3.2.4.2.2 Trebuie să se depună toate eforturile în procesul de dezvoltare pentru a se extinde zona de acoperire, la o aeronavă cu o suprafață de reflexie de 15 mp, cel puțin până la volumul obținut prin modificarea punctului 3.2.4.2.1, înlocuindu-se următoarele valori: – pentru 1,5 grade, trebuie să se citească 0,5 grade; – pentru 37 km (20 NM), trebuie să se citească 46,3 km (25 NM); – pentru 2 400 m (8 000 ft), trebuie să se citească 3 000 m (10 000 ft); – pentru 20 grade, trebuie să se citească 30 grade.Notă …
──────────
NOTĂ: [Rezervat]
──────────3.2.4.3 Precizia3.2.4.3.1 Precizia azimutului. Poziția indicată prin azimut trebuie să fie de plus sau minus 2 grade față de poziția reală. Trebuie să se poată determina pozițiile a două aeronave care se găsesc la 4 grade azimut una față de cealaltă.3.2.4.3.2 Precizia distanței. Eroarea la indicarea distanței nu trebuie să depășească 5% din distanța reală sau 150 m (500 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare. Trebuie să se poată determina poziția a două aeronave, care sunt separate de o distanță de 1% din distanța reală față de punctul de observare sau 230 m (750 ft), luând în considerare valoarea cea mai mare..3.2.4.4 Echipamentul trebuie să aibă capacitatea de a actualiza integral, cel puțin o dată la fiecare 4 secunde, informațiile cu privire la distanța și azimutul oricărei aeronave aflate în zona de acoperire a echipamentului.3.2.4.5 Trebuie să se depună toate eforturile pentru a se reduce, pe cât posibil, perturbațiile provocate de ecourile reflectate de sol sau de nori și precipitații.3.3 SPECIFICAȚII PENTRU RADIOFARUL VHF OMNIDIRECȚIONAL (VOR)3.3.1 Informații generale 3.3.1.1 Radiofarul omnidirecțional VHF este proiectat și reglat astfel încât indicațiile similare ale instrumentelor de la bordul aeronavei să reprezinte deviații unghiulare egale, în sensul acelor de ceasornic (gismente), grad cu grad, de la nordul magnetic măsurat de la amplasamentul radiofarului omnidirecțional.3.3.1.2 Radiofarul omnidirecțional VHF emite o undă purtătoare de radiofrecvență cu care sunt asociate două modulații separate de 30 Hz. Una dintre aceste modulații este astfel structurată încât faza semnalului său purtător să fie independentă de azimutul punctului de observație (faza de referință). Cealaltă modulație (faza variabilă) este structurată astfel încât faza semnalului său purtător la punctul de observație să difere de faza de referință printr-un unghi egal cu relevmentul punctului de observație, în raport cu radiofarul omnidirecțional VHF.3.3.1.3 Modulațiile de fază de referință și fază variabilă trebuie să fie sinfazice pe meridianul magnetic de referință care trece prin stație.Modulațiile de fază de referință și fază variabilă sunt în fază (sinfazice) atunci când valoarea maximă a sumei dintre energia undei purtătoare de radiofrecvență și energia benzii laterale datorată modulației de fază variabilă, se atinge simultan cu cea mai mare frecvență instantanee a modulației de fază de referință.3.3.2 Frecvența radio3.3.2.1 Radiofarul omnidirecțional VHF funcționează în banda 111,975 MHz – 117,975 MHz, cu excepția cazului când frecvențele din banda 108 MHz – 111,975 MHz pot fi folosite, conform prevederilor din RACR-CNS, volumul V, capitolul 4, punctele 4.2.1 și 4.2.3.1. Cea mai înaltă frecvență alocabilă este de 117,950 MHz. Separarea canalelor se face cu un ecart de frecvență de 50 kHz, raportat la cea mai înaltă frecvență alocabilă. În zonele unde distanța între canale (ecartul de frecvență) este, în general, de 100 kHz sau 200 kHz, toleranța de frecvență a purtătoarei de radiofrecvență trebuie să fie de plus sau minus 0,005 procente.3.3.2.2 În zonele în care între canale este utilizată o distanță de 50 kHz, toleranța de frecvență a undei purtătoare de radiofrecvență a tuturor instalațiilor implementate după 23 mai 1974 trebuie să fie de plus sau minus 0,002 procente.3.3.2.3 În zonele în care au fost implementate noi instalații VOR și unde sunt alocate frecvențe cu un ecart de 50 kHz față de instalațiile VOR existente din aceeași zonă, trebuie să se acorde prioritate asigurării reducerii la plus sau minus 0,002 procente a toleranței de frecvență a purtătoarei de radiofrecvență a instalațiilor VOR existente.3.3.3 Polarizarea și precizia caracteristicii de radiație3.3.3.1 Emisia radiofarului omnidirecțional VOR este polarizată orizontal. Componenta polarizată vertical a radiației trebuie să fie cât mai mică posibil.În prezent nu este posibil să se specifice cantitativ nivelul maxim admis al componentei polarizate vertical a radiației emise de radiofarul omnidirecțional VHF.Notă …
──────────
NOTĂ: Informațiile sunt furnizate în manualul referitor la testarea mijloacelor de radionavigație (Doc 8071) în ceea ce privește probele de zbor care pot fi realizate în vederea stabilirii efectelor polarizării verticale asupra preciziei relevmentului.
──────────3.3.3.2 Contribuția stației de sol la eroarea informației de relevment, transmisă de radiația polarizată orizontal a radiofarului omnidirecțional VOR, pentru toate unghiurile de elevație între 0 și 40 de grade și măsurată din centrul sistemului de antene VOR, trebuie să fie de plus sau minus 2 grade.3.3.4 Zona de acoperire3.3.4.1 Radiofarul omnidirecțional VHF (VOR) furnizează semnale astfel încât să permită funcționarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelurile și distanțele necesare din motive operaționale, până la un unghi de elevație de 40 de grade.3.3.4.2 Intensitatea câmpului sau densitatea de putere în spațiu a semnalelor VOR necesare pentru a permite funcționarea satisfăcătoare a unui echipament tipic de bord, la nivelul minim de acoperire, la raza maximă de acoperire specificată, trebuie să fie de 90 microvolți per metru sau minus 107 dBW/mp.Puterile efective izotropic radiate (E.I.R.P.) caracteristice domeniilor specificate, trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Definiția puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.) este dată la pct. 3.5.1.3.3.5 Modulațiile semnalelor de navigație3.3.5.1 Purtătoarea de radiofrecvență, în forma observată în orice punct în spațiu, este modulată în amplitudine de două semnale, după cum urmează:a)o subpurtătoare de 9960 Hz de amplitudine constantă, modulată în frecvență cu 30 Hz: … 1)pentru radiofarul omnidirecțional VOR convențional, componenta de 30 Hz a acestei subpurtătoare FM este fixă, independent de azimut și este numită "fază de referință" și trebuie să aibă un coeficient de deviație de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 și 17); … 2)pentru radiofarul omnidirecțional VHF Doppler (Doppler VOR), faza componentei de 30 Hz variază cu azimutul și este numită "fază variabilă" și trebuie să aibă un coeficient de deviație de 16 plus sau minus 1 (respectiv între 15 și 17), la orice unghi de elevație de până la 5 grade și cu un coeficient minim de deviație egal cu 11, sub orice unghi de elevație de peste 5 grade și până la 40 de grade; … b)o componentă cu modulație în amplitudine de 30 Hz: … 1)pentru radiofarul omnidirecțional VOR convențional, această componentă rezultă dintr-un câmp (electromagnetic) rotativ a cărui fază variază cu azimutul și este numită "faza variabilă"; … 2)pentru radiofarul omnidirecțional VHF Doppler (Doppler VOR), această componentă cu fază constantă în raport cu azimutul și amplitudine constantă este radiată omnidirecțional și este numită "fază de referință". … 3.3.5.2 Gradul nominal de modulație al purtătoarei de radiofrecvență datorat semnalului de 30 Hz, sau al subpurtătoarei de 9 960 Hz trebuie să se încadreze între 28 și 32 procente. 3.3.5.3 Gradul de modulație al purtătoarei de radiofrecvență datorat semnalului de 30 Hz, pentru orice unghi de elevație de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 25 și 35 procente. Gradul de modulație al purtătoarei de radiofrecvență datorat subpurtătoarei de 9 960 Hz, pentru orice unghi de elevație de până la 5 grade, trebuie să se încadreze între 20 și 55 procente în absența facilității de modulație de voce și între 20 și 35 procente în prezența facilității de modulație de voce.Dacă gradul de modulație este măsurat în timpul verificării din zbor în condiții de reflexii multiple dinamice intense, este de așteptat să apară variații ale procentajului gradului de modulație recepționat. Pot fi acceptate variații pe termen scurt ale acestor valori.Notă …
──────────
NOTĂ: Manualul pentru testarea și verificarea mijloacelor de radionavigație (Doc 8071) conține informații suplimentare referitoare la aplicarea limitelor de toleranță ale gradului de modulație pentru echipamentele de bord.
──────────3.3.5.4 Frecvențele de modulație de fază de referință și fază variabilă trebuie să fie de 30 Hz plus sau minus 1 procent.3.3.5.5 Frecvența medie de modulație a subpurtătoarei trebuie să fie de 9 960 Hz plus sau minus 1 procent.3.3.5.6a)Pentru radiofarul omnidirecțional VHF convențional, procentajul de modulație în amplitudine a subpurtătoarei de 9 960 Hz nu trebuie să depășească 5 procente. … b)Pentru radiofarul omnidirecțional VHF Doppler (Doppler VOR), procentajul de modulație în amplitudine a subpurtătoarei de 9 960 Hz nu trebuie să depășească 40 procente, dacă este măsurat într-un punct aflat la cel puțin 300 m (1 000 ft) de radiofarul VOR. … 3.3.5.7 Atunci când, între canalele VOR a fost implementat un ecart de frecvență de 50 kHz, nivelul benzii laterale a armonicilor componentei de 9 960 Hz din semnalul radiat nu trebuie să depășească următoarele niveluri raportate la nivelul benzii laterale de 9 960 Hz:┌──────────────────────────┬──────────────┐│ Subpurtătoare │ Nivel │├──────────────────────────┼──────────────┤│9 960 Hz │referință 0 dB│├──────────────────────────┼──────────────┤│a 2-a armonică │-30 dB │├──────────────────────────┼──────────────┤│a 3-a armonică │-50 dB │├──────────────────────────┼──────────────┤│a 4-a armonică și mai mare│-60 dB │└──────────────────────────┴──────────────┘3.3.6 Canalul de voce și identificarea3.3.6.1 Dacă radiofarul omnidirecțional VOR asigură un canal de comunicații simultane sol-aer, acesta se află pe purtătoarea de radiofrecvență utilizată și pentru funcția de navigație. Pe acest canal radiația purtătoare este polarizată orizontal.3.3.6.2 Pe canalul de comunicații, adâncimea maximă de modulație a purtătoarei nu trebuie să fie mai mare de 30 la sută.3.3.6.3 Caracteristicile frecvenței audio ale canalului de voce trebuie să se încadreze în limita a 3 dB raportat la nivelul la 1 000 Hz, din intervalul 300 Hz – 3 000 Hz.3.3.6.4 Radiofarul omnidirecțional VOR trebuie să asigure transmiterea simultană a unui semnal de identificare pe aceeași purtătoare de radiofrecvență utilizată și pentru funcția de navigație. Radiația semnalului de identificare este polarizată orizontal.3.3.6.5 Semnalul de identificare trebuie să utilizeze codul Morse internațional și trebuie să fie format din două sau trei litere. Acest semnal trebuie să fie transmis cu viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut. Semnalul trebuie să fie repetat cel puțin o dată la fiecare 30 secunde, iar tonul modulației (frecvența acustică) trebuie să fie de 1 020 Hz plus sau minus 50 Hz.3.3.6.5.1 Semnalul de identificare în mod uzual se transmite cel puțin de trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale în cadrul perioadei respective de timp. Unul dintre aceste semnale de identificare poate fi sub formă de identificare vocală.În cazul în care se asociază, conform pct. 3.5.2.5, un radiofar omnidirecțional VHF VOR și un echipament de măsurare a distanței (DME), prevederile referitoare la identificare de la pct. 3.5.3.6.4 influențează identificarea VOR.3.3.6.6 Adâncimea până la care este modulată purtătoarea de radiofrecvență de către semnalul codului de identificare este aproape de 10 la sută, dar fără a depăși acest nivel, cu excepția cazului în care, atunci când nu se asigură un canal de comunicații, se admite creșterea modulației de către semnalul codului de identificare până la o valoare care nu trebuie să depășească 20 la sută.3.3.6.6.1 În cazul în care radiofarul VOR furnizează un canal de comunicații simultane sol-aer, pentru asigurarea unei calității satisfăcătoare a comunicației vocale, gradul de modulație al semnalului codului de identificare trebuie să fie egal cu 5 plus sau minus 1 la sută.3.3.6.7 Transmisia voce nu trebuie să interfereze în niciun fel cu funcția de navigație de bază. Când sunt emise semnale voce, codul de identificare nu este suprimat.3.3.6.8 Funcția de recepționare VOR permite identificarea semnalului dorit, în condițiile de semnal întâlnite în cadrul limitelor zonei de acoperire specificate și cu parametrii de modulație specificați, la punctele 3.3.6.5, 3.3.6.6 și 3.3.6.7.3.3.7 Monitorizarea3.3.7.1 Echipamente adecvate amplasate în câmpul de radiație asigură semnale pentru operarea unui monitor automat. Monitorul transmite un avertisment către un punct de control, iar apoi fie elimină componentele de identificare și de navigație din unda purtătoare, fie determină încetarea radiației în cazul în care apare una sau o combinație dintre următoarele abateri de la condițiile stabilite:a)o schimbare prin depășirea cu 1 grad, la amplasamentul monitorului, a datelor de relevment transmise de VOR; … b)o reducere de 15 procente a componentelor de modulație ale nivelului tensiunii semnalelor de radiofrecvență la monitor, sau a subpurtătoarei, sau a semnalelor de modulație în amplitudine de 30 Hz, sau a ambelor. … 3.3.7.2 Defectarea monitorului declanșează transmiterea unui avertisment către un punct de control și:a)fie elimină componentele de identificare și de navigație din purtătoare, sau … b)determină încetarea emisiei. … Indicațiile privind radiofarurile VOR sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.3.8 Cerințele de performanță privind imunitatea la interferențe în cazul sistemelor de recepție VOR.3.3.8.1 Sistemul de recepție VOR trebuie să asigure o imunitate corespunzătoare la interferențele provenite de la două semnale, produse de intermodulație de ordinul trei determinate de semnalele de radiodifuziune VHF FM, cu niveluri conform următoarei formule:2N(1) + N(2) + 72 ≤ 0pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM, care se încadrează în intervalul 107,7 – 108,0 MHzși2N(1) + N(2) + 3(24-20log Delta f/0.4) ≤ 0pentru semnalele de radiodifuziune sonoră VHF FM sub 107,7 MHz, când frecvențele celor două semnale de radiodifuziune sonoră în banda VHF FM creează în receptor un produs cu două semnale de intermodulație de ordinul trei pe frecvența VOR dorită.N(1) și N(2) sunt nivelurile (dBm) ale celor două semnale de radiodifuziune sonoră VHF FM la intrarea receptorului VOR. Niciunul dintre niveluri nu trebuie să treacă peste criteriile de desensibilizare specificate la pct. 3.3.8.2.Delta f = 108,1 – f1, unde f1 reprezintă frecvența nivelului N(1), semnalul de radiodifuziune sonoră VHF FM mai apropiat de 108,1 MHz.3.3.8.2 Sistemul de recepție VOR nu trebuie să fie desensibilizat în prezența semnalelor de radiodifuziune sonoră VHF FM, având niveluri în conformitate cu următorul tabel: ┌─────────┬────────────────────────────┐ │Frecvență│ Nivel maxim al semnalului │ │ (MHz) │ nedorit la puterea de │ │ │intrare a receptorului (dBm)│ ├─────────┼────────────────────────────┤ │88-102 │+15 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │104 │+10 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │106 │+5 │ ├─────────┼────────────────────────────┤ │107.9 │-10 │ └─────────┴────────────────────────────┘Relația dintre cele două puncte adiacente indicate prin frecvențele de mai sus este liniară.3.4 SPECIFICAȚII PENTRU RADIOFARUL NEDIRECȚIONAL (NDB)3.4.1 DefinițiiRaza medie a zonei de acoperire nominală. Raza unui cerc care are aceeași suprafață ca și zona de acoperire nominală.Zona de acoperire efectivă. Zona din jurul unui radiofar nedirecțional în care se pot obține relevmente cu o precizie suficient de mare pentru natura operațiunii respective.Locator LF/MF. Un radiofar nedirecțional LF/MF utilizat ca un mijloc pentru apropierea finală.De obicei, un locator LF/MF are o rază medie a zonei de acoperire nominală cuprinsă între 18,5 și 46,3 km (10 și 25 NM).Zona de acoperire nominală. Zona din jurul unui radiofar nedirecțional în care intensitatea câmpului vertical al undei terestre depășește valoarea minimă specificată pentru zona geografică în care se află situat radiofarul.Definiția de mai sus are rolul de a stabili o metodă de clasificare a radiofarurilor pe baza zonei de acoperire normală estimată în absența efectului ionosferei asupra transmisiei și/sau propagării anormale de la radiofarul respectiv sau a interferențelor de la alte dispozitive LF/MF, dar luând în considerare zgomotul atmosferic din zona geografică respectivă.3.4.2 Zona de acoperire3.4.2.1 Valoarea minimă a intensității câmpului în zona de acoperire nominală a unui radiofar nedirecțional trebuie să fie de 70 microvolți per metru.Instrucțiuni referitoare la intensitățile câmpurilor necesare mai ales pentru latitudini între 30°N și 30°S se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Prevederile ITU relevante sunt prezentate în capitolul VIII, Articolul 35, secțiunea IV, partea B a reglementărilor radio.Selectarea locațiilor și a momentelor în care este măsurată intensitatea câmpului este importantă pentru evitarea rezultatelor anormale pentru poziția respectivă; delimitările pe rutele aeriene din zona din jurul radiofarului sunt cele mai importante din punct de vedere operațional.3.4.2.2 Toate notificările sau datele privind radiofarurile nedirecționale se fac pe baza razei medii a zonei de acoperire nominală.La clasificarea radiofarurilor în zonele în care pot apărea în perioadele diurne sau în cele sezoniere variații considerabile ale zonei de acoperire nominală, trebuie luate în considerare aceste variații.Radiofarurile care au o rază medie a zonei de acoperire nominală între 46,3 și 278 km (25 și 150 NM) trebuie să fie indicate prin cel mai apropiat multiplu de 46,3 km (25 NM) în raport cu raza medie a zonei de acoperire nominală, iar radiofarurile cu rază medie a zonei de acoperire nominală de peste 278 km (150 NM) trebuie să fie indicate prin cel mai apropiat multiplu de 92,7 km (50 NM).3.4.2.3 În cazul în care zona de acoperire nominală a unui radiofar nedirecțional diferă din punct de vedere fizic în diverse sectoare operațional semnificative, clasificarea sa trebuie exprimată prin raza medie a zonei de acoperire nominală și prin limitele unghiulare ale fiecărui sector, după cum urmează:Raza zonei de acoperire nominală a sectorului/limitele unghiulare ale sectorului trebuie exprimate ca relevment magnetic, în sensul acelor de ceasornic de la radiofar.Atunci când un radiofar nedirecțional se clasifică în acest mod, numărul de sectoare trebuie menținut la un nivel minim și să nu fie mai mare de doi.Raza medie a unui anumit sector al zonei de acoperire nominală este egală cu raza sectorului de cerc corespunzător aceleiași zone. Exemplu:150/210° – 30°100/30° – 210°3.4.3 Limitări în ceea ce privește puterea de radiație.Puterea radiată a unui radiofar nedirecțional nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 dB puterea necesară pentru obținerea zonei sale de acoperire nominală convenite, cu excepția situației în care această putere poate fi crescută dacă este coordonată regional sau dacă nu produce interferențe altor facilități.3.4.4 Frecvențele radio3.4.4.1 Frecvențele radio alocate radiofarurilor nedirecționale trebuie să fie selectate dintre frecvențele disponibile în acea porțiune de spectru cuprinsă între 190 kHz și 1 750 kHz.3.4.4.2 Toleranța de frecvență aplicabilă în cazul radiofarurilor nedirecționale este de 0,01 procente, cu excepția radiofarurilor nedirecționale cu o putere radiată în antenă de peste 200 W și care utilizează frecvențe de 1 606,5 kHz și mai mari, la care toleranța trebuie să fie de 0,005 procente.3.4.4.3 Acolo unde se utilizează două locatoare LF/MF ca mijloace suplimentare ale unui sistem de aterizare instrumentală (ILS), ecartul de frecvență dintre purtătoarele emise de cele două locatoare nu trebuie să fie mai mic de 15 kHz, pentru a se asigura funcționarea corectă a radiocompasului și preferabil, nu mai mare de 25 kHz, pentru a permite schimbarea rapidă a acordului de frecvență în cazul în care o aeronavă este echipată doar cu un singur radiocompas.3.4.4.4 Acolo unde radiolocatoarele LF/MF asociate cu echipamente ILS care deservesc capetele opuse ale unei singure piste au alocate o frecvență comună, trebuie să fie luate măsuri de precauție pentru ca echipamentul care nu este în uz operațional să nu poată emite.Notă …
──────────
NOTĂ: Indicații suplimentare referitoare la modul de funcționare a radiolocatoarelor pe canale de frecvență comune sunt prezentate în RACR-CNS, volumul V, capitolul 3, pct. 3.2.2.
──────────3.4.5 Identificarea3.4.5.1 Fiecare radiofar nedirecțional trebuie să fie identificat individual prin intermediul unui grup de două sau trei litere din codul Morse internațional, transmise cu o viteză de aproximativ 7 cuvinte pe minut.3.4.5.2 Semnalul/Codul de identificare complet este transmis cel puțin o dată la fiecare 30 secunde, cu excepția cazului în care identificarea radiofarului este efectuată prin manipularea bipozițională (on/off) a purtătoarei. În această situație identificarea se efectuează la intervale de aproximativ 1 minut, cu excepția cazului anumitor stații NDB unde se poate utiliza un interval mai scurt, dacă acest lucru este considerat oportun din punct de vedere operațional.3.4.5.2.1 [Rezervat]3.4.5.3 În cazul radiofarurilor nedirecționale cu o rază medie a zonei de acoperire nominală mai mică sau egală cu 92,7 km (50 NM) care sunt în primul rând mijloace pentru apropiere și zonă de așteptare din vecinătatea unui aerodrom, semnalul de identificare trebuie să fie transmis de cel puțin trei ori la fiecare 30 secunde, la intervale egale, în cadrul perioadei respective de timp.3.4.5.4 Frecvența tonului de modulație utilizat pentru identificare trebuie să fie de 1 020 Hz plus sau minus 50 Hz, sau 400 Hz plus sau minus 25 Hz.Stabilirea valorii care urmează să fie utilizată trebuie să se facă la nivel regional, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.4.6 Caracteristicile emisiilorUrmătoarele specificații nu urmăresc să excludă utilizarea modulațiilor sau a tipurilor de modulații care ar putea fi utilizate în radiofarurile nedirecționale în plus față de cele specificate pentru identificare, inclusiv cele pentru identificare simultană și modulație voce, cu condiția ca aceste modulații suplimentare să nu afecteze în mod fizic performanțele de funcționare ale radiofarurilor nedirecționale în legătură cu ADF de la bord utilizate în mod normal și cu condiția ca utilizarea acestora să nu provoace interferențe altor servicii NDB.3.4.6.1 Cu excepția cazurilor stipulate la pct. 3.4.6.1.1, toate radiofarurile nedirecționale emit o undă purtătoare continuă și sunt identificate prin manipularea bipozițională on/off a unui ton de modulație în amplitudine (NON/A2A).3.4.6.1.1 Radiofarurile nedirecționale altele decât cele utilizate parțial sau în totalitate pentru apropiere, zonă de așteptare și aterizare, sau cele care au o rază medie a zonei de acoperire nominală mai mică de 92,7 km (50 NM), pot fi identificate prin manipularea bipozițională on/off a undei purtătoare nemodulate (NON/A1A), dacă se află în zone cu foarte multe radiofaruri și/sau în care zona de acoperire nominală necesară nu poate fi obținută din următoarele motive:a)interferențe radio de la stațiile radio; … b)nivel ridicat de zgomot atmosferic; … c)condiții locale. … La selectarea tipurilor de emisie trebuie luată în considerare posibilitatea apariției unor confuzii în cazul în care o aeronavă schimbă acordul de la o stație NON/A2A la o stație NON/A1A fără a schimba radiocompasul de la modul de operare "MCW" (undă continuă modulată) la "CW" (undă continuă).3.4.6.2 Pentru fiecare radiofar nedirecțional identificat prin manipularea bipozițională on/off a unui ton de modulație audio (frecvență modulatoare de sunet), gradul de modulație trebuie menținut cât mai aproape posibil de 95 procente.3.4.6.3 Pentru fiecare radiofar nedirecțional identificat prin manipularea bipozițională on/off a unui ton de modulație audio, caracteristicile emisiei din timpul identificării trebuie să fie de natură să asigure identificarea satisfăcătoare, la limita zonei sale de acoperire nominală.Condiția precendentă necesită un procentaj de modulație cât mai mare posibil și menținerea pe durata identificării a unei puteri adecvate a frecvenței purtătoare radiate.Cu o bandă de trecere a ADF-ului de plus sau minus 3 kHz în jurul purtătoarei, un raport semnal/zgomot de 6 dB la limita zonei de acoperire nominală satisface în general condiția precendentă.3.4.6.4 Puterea purtătoarei unui radiofar nedirecțional cu emisii NON/A2A nu trebuie să scadă atunci când este radiat semnalul de identificare, cu excepția cazului în care, pentru un radiofar nedirecțional cu o rază medie a zonei de acoperire nominală de peste 92,7 km (50 NM), poate fi acceptată o scădere de maximum 1,5 dB.3.4.6.5 Modulațiile de frecvență audio nedorite trebuie să totalizeze mai puțin de 5 procente din amplitudinea purtătoarei.Performanțele privind fiabilitatea unui echipament automat ADF de bord poate fi serios afectată, dacă emisia radiofarului conține modulația într-o frecvență audio egală sau apropiată de frecvența de comutare a buclei, sau de a doua armonică a sa. Frecvențele de comutare a buclei, la echipamentele aflate în uz, sunt cuprinse între 30 Hz și 120 Hz.3.4.6.6 Lățimea de bandă aferentă emisiilor și nivelul emisiilor parazite trebuie să fie menținute la cea mai mică valoare permisă de starea tehnică și de natura serviciului.Articolul S3 al Reglementărilor radio ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU) conține prevederi generale cu privire la caracteristicile tehnice ale echipamentelor și emisiilor. Reglementările radio conțin prevederi specifice referitoare la lățimea de bandă necesară, toleranța de frecvență, emisiile parazite și clasificarea emisiilor (a se vedea Anexele APS1, APS2 și APS3).3.4.7 Amplasarea locatoarelor LF/MF3.4.7.1 Acolo unde locatoarele LF/MF sunt utilizate ca o completare a sistemului de aterizare instrumentală ILS, acestea trebuie instalate la amplasamentele radiomarkerelor exterior și intermediar. Acolo unde se utilizează un singur locator LF/MF ca o completare a sistemului de aterizare instrumentală ILS, se impune instalarea la amplasamentul radiomarkerului exterior. Atunci când radiolocatoarele LF/MF sunt utilizate ca un sistem de apropiere finală în absența unui ILS, trebuie să fie alese amplasamente echivalente cu cele alese în cazul în care este instalat un sistem ILS, luând în considerare prevederile relevante privind distanța minimă față de obstacole, conform PANS-OPS (Doc 8168).3.4.7.2 Acolo unde locatoarele LF/MF sunt instalate atât pe poziția radiomarkerului exterior, cât și pe poziția radiomarkerului intermediar, ele trebuie amplasate, în măsura în care este posibil, pe aceeași parte a prelungirii axului pistei, pentru asigurarea unei direcții între locatoarele LF/MF cât mai paralelă posibil cu axul pistei.3.4.8 Monitorizarea3.4.8.1 Pentru fiecare radiofar nedirecțional trebuie să fie asigurate mijloace adecvate care să permită detectarea oricăreia dintre următoarele situații, la un amplasament corespunzător:a)o scădere a puterii purtătoarei radiate cu peste 50 procente sub puterea necesară pentru zona de acoperire nominală; … b)căderea transmiterii semnalului de identificare; … c)funcționarea defectuoasă sau defectarea mijloacelor de monitorizare. … 3.4.8.2 [Rezervat]3.4.8.3 Pe parcursul orelor de funcționare a unui locator LF/MF, mijloacele de monitorizare trebuie să asigure o verificare continuă a funcționării locatorului respectiv, conform prevederilor de la pct. 3.4.8.1 lit. a), b) și c).3.4.8.4 Pe parcursul orelor de funcționare a unui radiofar nedirecțional, altul decât un locator LF/MF, mijloacele de monitorizare trebuie să asigure o verificare continuă a funcționării radiofarului nedirecțional respectiv, conform prevederilor de la pct. 3.4.8.1 lit. a), b) și c).3.5 SPECIFICAȚII PENTRU ECHIPAMENTELE UHF PENTRU MĂSURAREA DISTANȚEI (DME)În secțiunea următoare, sunt prezentate două tipuri de echipamente DME: DME/N pentru aplicații de uz general și DME/P pentru aplicații în conformitate cu prevederile de la pct. 3.11.3.3.5.1 DefinițiiZgomot la nivelul comenzilor (CMN). Acea porțiune din eroarea de semnal de ghidare care determină mișcarea suprafeței de control și a manșei și poate afecta unghiul de asietă al aeronavei pe durata zborului cu pilot automat cuplat, dar care nu determină devierea aeronavei de la cursul dorit și/sau pantei de coborâre (A se vedea pct. 3.11.)Timp mort DME. O perioadă imediat următoare decodării unei interogări valide, în timpul căreia o interogare recepționată nu determină generarea unui răspuns.Timpul mort are scopul de a împiedica transponderul să răspundă la ecourile apărute ca urmare a efectelor propagării pe căi multiple (multi-cale).DME/N. Echipament pentru măsurarea distanței, care satisface în primul rând necesitățile operaționale ale navigației pe rută sau TMA (regiune terminală de control), litera "N" indicând caracteristici de spectru îngust.DME/P. Echipament pentru măsurarea distanței al sistemului de aterizare cu microunde (MLS), litera "P" indicând măsurarea precisă a distanței. Caracteristicile spectrului de frecvențe radio sunt cele ale echipamentelor DME/N.Putere echivalentă izotropic radiată (E.I.R.P.). Produsul puterii furnizate antenei și al câștigului antenei într-o direcție dată în raport cu o antenă izotropă (câștig absolut sau izotrop).Mod Apropiere Finală (FA). Regimul de operare al echipamentului DME/P care asigură suport pentru operațiuni de zbor în zona de apropiere finală și în zona pistei.Modul Apropiere Inițială (IA). Regimul de operare al echipamentului DME/P care asigură suport pentru operațiunile de zbor din afara zonei de apropiere finală și în care DME/P este interoperabil cu DME/N.Timp de cheie apăsată (key down time). Timpul în care se transmite un punct sau o linie din alfabetul Morse.Punct de referință de apropiere MLS (MLS aproach reference datum). Un punct de pe panta minimă de aterizare situat la o înălțime specificată deasupra pragului pistei. (A se vedea pct. 3.11.)Punct de origine MLS (datum point). Punctul de pe axul pistei situat cel mai aproape de centrul de fază al antenei ce furnizează azimutul pentru apropiere. (A se vedea pct. 3.11.)Mod W, X, Y, Z. O metodă de codare a transmisiilor DME prin spațierea în timp a impulsurilor dintr-o pereche de impulsuri, astfel încât fiecare frecvență să poată fi utilizată de mai multe ori.Timp parțial de creștere. Timpul măsurat între punctele aflate la 5 procente și la 30 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al anvelopei impulsului.Eroare de urmărire a traiectoriei (PFE). Acea porțiune din eroarea semnalului de ghidare care ar putea determina devierea aeronavei de la cursul dorit și/sau de la panta dorită. (A se vedea pct. 3.11.)Amplitudinea impulsului. Tensiunea maximă a anvelopei impulsului.Timp de cădere a impulsului. Timpul măsurat între punctele aflate la 90 procente și 10 procente din amplitudinea maximă, pe frontul descrescător al anvelopei impulsului.Cod de impuls. Metoda de diferențiere între modurile W, X, Y și Z și între modurile FA și IA.Durata impulsului. Intervalul de timp dintre punctele aflate la 50 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător și pe cel descrescător al anvelopei impulsului.Timp de creștere a impulsului. Timpul măsurat între punctele aflate la 10 procente și la 90 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al anvelopei impulsului.Eficiența răspunsurilor. Raportul dintre numărul de răspunsuri transmise de transponder și numărul total de interogări valide recepționate.Căutare. Starea care apare atunci când interogatorul DME încearcă să achiziționeze și să se caleze pe răspunsul la propriilor interogări generate de transponderul selectat.Eficiența sistemului. Raportul dintre răspunsurile valide procesate de interogator și numărul total al interogărilor efectuate de acesta.Urmărire. Starea care apare atunci când interogatorul DME obține automat răspunsurile la propriile sale interogări și asigură în mod continuu măsurarea distanței.Viteză de transmisie. Numărul mediu de perechi de impulsuri transmise pe secundă generate de transponder.Origine virtuală. Punctul în care linia dreaptă care trece prin punctele aflate la 30 procente și 5 procente din amplitudinea maximă, pe frontul crescător al impulsului, intersectează axa care indică 0 procente din amplitudinea maximă.3.5.2 Informații generale3.5.2.1 În cockpit, sistemul DME indică în mod continuu și cu precizie distanța oblică a unei aeronave echipate față de punctul de referință al echipamentului DME aflat la sol.3.5.2.2 Sistemul cuprinde două componente de bază, una montată în aeronavă, iar cealaltă instalată la sol. Componenta din aeronavă este denumită interogator, iar componenta de la sol este denumită transponder.3.5.2.3 Atunci când sunt în funcțiune, interogatoarele interoghează transponderele care, la rândul lor, transmit interogatorului răspunsuri sincronizate cu interogările, asigurând astfel mijloacele necesare pentru măsurarea cu precizie a distanței.3.5.2.4 Echipamentul DME/P are două moduri de operare, IA și FA.Figura 3-1Figura 3-23.5.2.5 Atunci când un echipament DME este asociat cu un ILS, cu un MLS sau cu un VOR cu scopul de a constitui un singur mijloc, atunci trebuie:a)să fie operat pe o pereche de frecvențe standardizate în conformitate cu pct. 3.5.3.3.4; … b)să fie colocat (asociat) în cadrul limitelor pentru echipamente asociate specificate la pct. 3.5.2.6 și … c)să respecte prevederile referitoare la identificare specificate la pct. 3.5.3.6.4. … 3.5.2.6 Limitele de colocare (asociere) pentru un echipament DME asociat cu un echipament ILS, MLS sau VOR.3.5.2.6.1 Echipamentele VOR și DME asociate trebuie să fie colocate (asociate) conform următoarelor indicații:a)pentru acele echipamente care sunt utilizate în zone terminale destinate procedurilor de apropiere sau altor proceduri unde este necesar ca sistemul să aibă capacitatea de a stabili cu cea mai mare precizie poziția, distanța de separare dintre antenele VOR și DME nu trebuie să depășească 80 m (260 ft); … b)în cazul în care echipamentele sunt prevăzute pentru alte scopuri decât cele stipulate la a), distanța de separare dintre antenele VOR și DME nu trebuie să depășească 600 m (2 000 ft). … 3.5.2.6.2 Asocierea unui DME cu un ILS3.5.2.6.3 Asocierea unui DME cu un MLS3.5.2.6.3.1 Dacă un echipament DME/P este utilizat pentru a furniza informații privind distanța, acesta trebuie poziționat cât mai aproape posibil față de echipamentul MLS care furnizează azimutul.Indicațiile privind amplasarea unui echipament DME în asociere cu MLS se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Aceste indicații prezintă în particular etapele care trebuie realizate pentru a preveni indicarea diferită a distanței zero, atunci când un echipament DME/P asociat cu MLS și un echipament DME/N asociat cu ILS deservesc aceeași pistă.3.5.2.7 Standardele specificate la pct.3.5.3, 3.5.4, și 3.5.5 notate prin ++ trebuie să se aplice numai echipamentelor ce au fost instalate pentru prima oară după data de 01.01.1989.3.5.3 Caracteristicile sistemului.3.5.3.1 Cerințele de performanță3.5.3.1.1 Distanța măsurată. Sistemul oferă un mijloc de măsurare a distanței oblice de la o aeronavă până la un transponder selectat, la limita zonei de acoperire recomandate de cerințele operaționale ale transponderului selectat.3.5.3.1.2 Zona de acoperire 3.5.3.1.2.1 Dacă este asociat cu un radiofar omnidirecțional VHF (VOR), zona de acoperire a unui echipament DME/N trebuie să fie cel puțin egală cu cea a VOR, în măsura în care acest lucru este posibil.3.5.3.1.2.2 Dacă este asociat cu un ILS sau MLS, zona de acoperire a unui echipament DME/N trebuie să fie cel puțin egală cu sectoarele de acoperire pentru ghidarea în azimut ale sistemelor ILS sau MLS.3.5.3.1.2.3 Zona de acoperire a echipamentului DME/P trebuie să fie cel puțin egală cu cea asigurată de sectoarele de acoperire pentru ghidare în azimut ale MLS.Nu se intenționează specificarea distanței operaționale și a zonei de acoperire în limitele cărora poate fi utilizat sistemul; distanța de separare dintre echipamentele care au fost deja instalate poate limita distanța în anumite zone.3.5.3.1.3 Precizia3.5.3.1.3.1 Precizia sistemului. Standardele de precizie specificate la pct. 3.5.3.1.4, 3.5.4.5 și 3.5.5.4 trebuie să fie atinse la un nivel de 95 procente.3.5.3.1.4 Precizia echipamentelor DME/P În continuare, sunt specificate două standarde de precizie, 1 și 2, prin intermediul cărora echipamentele DME/P pot fi utilizate în diverse aplicații.Indicațiile privind standardele de precizie sunt explicitate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.5.3.1.4.1 Componentele erorii. Eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE) cuprinde acele componente de frecvență ale erorii DME/P la ieșirea interogatorului, care sunt situate sub valoarea de 1,5 rad/s. Zgomotul la nivelul comenzilor (CMN) cuprinde acele componente de frecvență ale erorii DME/P la ieșirea interogatorului, care sunt cuprinse între 0,5 rad/s și 10 rad/s.3.5.3.1.4.2 Erorile pe prelungirea axului pistei nu trebuie să depășească valorile date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.5.3.1.4.3 În sectorul de apropiere, la distanță față de prelungirea axului pistei, se permite, atât pentru standardul 1 cât și pentru standardul 2, creșterea liniară a erorii PFE admisă cu un unghi de până la plus sau minus 40 grade azimut MLS, unde eroarea admisă este de 1,5 ori mai mare față de cea admisă la aceeași distanță pe prelungirea axului pistei. Zgomotul admis la nivelul comenzilor (CMN) nu trebuie să crească odată cu unghiul. Nu trebuie să se producă nicio degradare a erorii PFE sau a zgomotului CMN, în funcție de unghiul de elevație.3.5.3.2 Frecvențele radio și polarizarea. Sistemul funcționează cu polarizare verticală în banda de frecvență de la 960 MHz la 1 215 MHz. Frecvențele de interogare și de răspuns sunt alocate cu un ecart de 1MHz între canale.3.5.3.3 Distribuția canalelor3.5.3.3.1 Canalele de operare DME sunt formate prin împerecherea frecvențelor de interogare și de răspuns, precum și prin codificarea impulsurilor pe perechile de frecvențe.3.5.3.3.2 Codificarea impulsurilor. Canalele echipamentelor DME/P trebuie să aibă două coduri de impuls de interogare diferite, conform indicațiilor din tabelul 3.5.4.4.1.Unul dintre ele este utilizat în modul apropiere inițială (IA); celălalt este utilizat în modul apropiere finală (FA).3.5.3.3.3 Canalele de operare DME sunt alese în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Există 352 de canale cărora le sunt asignate numerele de canal, frecvențele și codurile de impulsuri.3.5.3.3.4 Alocarea canalelor. Atunci când se intenționează utilizarea unui transponder DME în asociere cu o singură facilitate de navigație VHF în banda de frecvență 108 MHz – 117,95 MHz și/sau un echipament MLS de măsurare a unghiurilor în banda de frecvență 5 031,0 MHz – 5 090,7 MHz, canalul de operare DME trebuie să formeze pereche cu canalul VHF și/sau frecvența unghiulară MLS, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări (Tabelul A).Pot exista cazuri în care un canal de operare DME este cuplat (formează pereche) atât cu o frecvență ILS, cât și cu un canal MLS (a se vedea Volumul V, Capitolul 4, pct. 4.3, din prezenta reglementare).3.5.3.4 Frecvența de repetiție a impulsurilor de interogareDacă interogatorul funcționează pe mai multe canale într-o secundă, următoarele specificații trebuie să se aplice sumei interogărilor pe toate canalele.3.5.3.4.1 DME/N. Frecvența medie de repetiție a impulsurilor (PRF) interogatorului nu trebuie să depășească 30 de perechi de impulsuri pe secundă, pornind de la premisa că cel puțin 95 procente din timp este ocupat pentru procesul de urmărire.3.5.3.4.2 DME/N. Dacă se dorește micșorarea timpului de căutare, frecvența de repetiție a impulsurilor poate fi mărită în timpul căutării, dar nu trebuie să depășească 150 de perechi de impulsuri pe secundă.3.5.3.4.3 DME/N. După ce au fost transmise 15 000 de perechi de impulsuri fără a se obține indicarea distanței, până la realizarea unei schimbări la nivelul canalului de operare sau până la o căutare finalizată cu succes,.frecvența de repetiție a impulsurilor nu trebuie să depășească 60 de perechi de impulsuri pe secundă.3.5.3.4.4 DME/N. Dacă, după o perioadă de 30 de secunde, nu a început procesul de urmărire, frecvența de repetiție a perechilor de impulsuri trebuie să se mențină sub 30 de perechi de impulsuri pe secundă.3.5.3.4.5 DME/P. Frecvența de repetiție a impulsurilor interogatorului nu trebuie să depășească următorul număr de perechi de impulsuri pe secundă: a) căutare 40 b) aeronavă la sol 5 c) urmărire mod apropiere inițială 16 d) urmărire mod apropiere finală 40Pentru o aeronavă aflată la sol, frecvență de repetiție a impulsurilor (PRF) de 5 perechi de impulsuri pe secundă poate fi depășită dacă aeronava necesită informații precise referitoare la distanță.Se urmărește ca toate schimbările de frecvență de repetiție a impulsurilor să fie realizate prin mijloace automate.3.5.3.5 Capacitatea sistemului de gestionare a aeronavelor 3.5.3.5.1 Capacitatea transponderelor de a gestiona aeronavele într-o anumită zonă trebuie să fie adecvată pentru vârful de trafic din zona respectivă sau pentru un trafic de 100 de aeronave, luându-se în considerare valoarea mai mică.3.5.3.5.2 Dacă vârful de trafic dintr-o zonă depășește 100 de aeronave, transponderul trebuie să poată să gestioneze respectivul vârf de trafic.3.5.3.6 Identificarea transponderelor3.5.3.6.1 Conform cerințelor de la pct.3.5.3.6.5, toate transponderele trebuie să transmită un semnal de identificare sub una dintre următoarele forme:a)un semnal de identificare "independent" constând în impulsuri de identificare codificate (alfabetul Morse internațional) care pot fi utilizate pentru toate transponderele; … b)un semnal "asociat" care poate fi utilizat pentru transponderele asociate în mod specific cu un echipament de navigație VHF sau un echipament de ghidare unghiulară (ghidare în azimut) MLS, care la rândul lui transmite un semnal de identificare. … Un echipament de ghidare unghiulară (ghidare în azimut) MLS își asigură identificarea sub forma unui cuvânt digital transmis pe canalul de date în zonele de acoperire pentru apropiere și azimut de spate, conform celor stipulate la pct. 3.11.4.6.2.1.3.5.3.6.2 Ambele sisteme de identificare trebuie să utilizeze semnale care constau în transmiterea într-o perioadă de timp corespunzătoare a unei serii de perechi de impulsuri transmise cu o frecvență de repetiție de 1 350 perechi de impulsuri pe secundă, și înlocuiesc temporar toate impulsurile de răspuns care ar fi transmise în mod normal în momentul respectiv, cu excepția celor specificate la pct. 3.5.3.6.2.2. Aceste impulsuri au caracteristici similare cu celelalte impulsuri ale semnalelor de răspuns.3.5.3.6.2.1 DME/N. Impulsurile de răspuns trebuie să fie transmise între timpii de cheie apăsată (liniile și punctele alfabetului Morse internațional).3.5.3.6.2.2 DME/N. În scopul menținerii unui ciclu de funcționare constant, după fiecare pereche de identificare, trebuie să se transmită la 100 de microsecunde plus sau minus 10 microsecunde, o pereche de impulsuri de egalizare având aceleași caracteristici ca și perechile de impulsuri de identificare.3.5.3.6.2.3 DME/P. Impulsurile de răspuns se transmit între timpii de cheie apăsată.3.5.3.6.2.4 În cazul transponderului DME/P, perechile de impulsuri de răspuns pentru interogările valide din modul apropiere finală (FA) sunt de asemenea transmise între timpii de cheie apăsată și au prioritate asupra perechilor de impulsuri de identificare.3.5.3.6.2.5 Transponderul DME/P nu utilizează perechea de impulsuri de egalizare specificată la pct. 3.5.3.6.2.2.3.5.3.6.3 Caracteristicile semnalului de identificare "independent" sunt următoarele:a)semnalul de identificare constă în transmiterea codului radiofarului, cel puțin o dată la fiecare 40 secunde și cu o viteză de cel puțin 6 cuvinte pe minut a impulsurilor de identificare sub formă de puncte și linii (alfabetul Morse internațional), … b)caracteristicile codului de identificare și viteza de transmitere a literelor pentru transponderul DME trebuie să fie în conformitate cu următoarele specificații, astfel încât timpul total maxim de cheie apăsată să nu depășească 5 secunde per grup de coduri de identificare. Punctele trebuie să aibă o durată între 0,1 și 0,160 secunde. Liniile trebuie să aibă, de obicei, o durată de trei ori mai mare decât cea a punctelor. Durata dintre puncte și/sau linii este egală cu durata unui punct plus sau minus 10 procente. Durata dintre litere sau cifre nu trebuie să fie mai mică decât durata a trei puncte. … Perioada totală pentru transmiterea unui grup de coduri de identificare nu trebuie să depășească 10 secunde.Semnalul de identificare a tonului este transmis cu o frecvență de repetiție de 1 350 impulsuri per secundă. Această frecvență poate fi utilizată direct în echipamentele de bord ca ieșire audio pentru pilot sau se pot genera alte frecvențe, în funcție de opțiunea proiectantului interogatorului (a se vedea pct. 3.5.3.6.2).3.5.3.6.4 Caracteristicile semnalului de identificare "asociat" sunt următoarele:a)în cazul asocierii cu un sistem VHF sau un sistem MLS, semnalul/codul de identificare este transmis sub formă de puncte și linii (alfabetul Morse internațional), în conformitate cu specificațiile de la pct. 3.5.3.6.3 și este sincronizat cu codul de identificare al sistemului VHF; … b)fiecare interval de 40 de secunde este împărțit în patru sau mai multe perioade egale, semnalul/codul de identificare a transponderului fiind transmis numai pe durata unei singure perioade, iar semnalul/codul de identificare al sistemului VHF și al sistemului MLS asociat, atunci când acestea există, trebuie transmis pe durata perioadelor de timp rămase; … c)în cazul unui transponder DME asociat cu un MLS, codul de identificare este format din ultimele trei litere ale identificării sistemului MLS, specificate la pct. 3.11.4.6.2.1. … 3.5.3.6.5 Implementarea semnalului/codului de identificare 3.5.3.6.5.1 Codul de identificare "independent" este utilizat ori de câte ori un transponder nu este asociat în mod specific cu un sistem de navigație VHF sau cu un sistem MLS.3.5.3.6.5.2 Ori de câte ori un transponder este asociat în mod specific cu un sistem de navigație VHF sau cu un sistem MLS, identificarea se face prin codul "asociat".3.5.3.6.5.3 În cazul în care se transmit comunicații de voce pe un sistem de navigație VHF asociat, semnalul "asociat" transmis de la transponder nu trebuie să fie suprimat.3.5.3.7 Tranziția modurilor pentru DME/P3.5.3.7.1 Interogatorul DME/P pentru standardul 1 de acuratețe trece din modul IA de urmărire la modul FA de urmărire la 13 km (7 NM) față de transponder la apropierea de acesta sau în orice altă situație în limita distanței de 13 km (7 NM).3.5.3.7.2 Pentru standardul 1 de acuratețe, tranziția de la modul IA la modul FA de urmărire este inițiată atunci când distanța față de transponder este mai mică sau egală cu 14,8 m (8 NM). În afara limitei de 14,8 km (8 NM), interogatorul nu efectuează interogarea în modul FA.Paragraful 3.5.3.7.1 nu se aplică în cazul în care transponderul este de tip DME/N sau dacă modul FA al transponderului DME/P nu funcționează.3.5.3.8 Eficiența sistemului. Precizia sistemului DME/P specificată la pct. 3.5.3.1.3.4 trebuie să fie atinsă cu o eficiență a sistemului de 50 procente sau mai mare.3.5.4 Caracteristicile tehnice detaliate ale transponderului și ale monitorului asociat3.5.4.1 Emițătorul3.5.4.1.1 Frecvența de operare. Transponderul transmite pe o frecvență de răspuns corespunzătoare canalului DME alocat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).3.5.4.1.2 Stabilitatea frecvenței. Radiofrecvența de operare nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 0,002 procente față de frecvența alocată.3.5.4.1.3 Forma și spectrul impulsurilor. Următoarele specificații se aplică tuturor impulsurilor emise:a)Timp de creștere a impulsului. … 1)DME/N. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 3 microsecunde. … 2)DME/P. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 1,6 microsecunde. … Pentru modul FA, impulsul trebuie să aibă un timp parțial de creștere de 0,25 plus sau minus 0,05 microsecunde. În ceea ce privește modul FA și standardul de precizie 1, panta impulsului în timpul de creștere parțial nu trebuie să varieze mai mult de plus sau minus 20 procente. Pentru standardul de precizie 2, panta nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 procente.b)Durata impulsului este de 3,5 microsecunde plus sau minus 0,5 microsecunde. … c)Timpul de cădere a impulsului este în mod nominal de 2,5 microsecunde, dar nu trebuie să depășească 3,5 microsecunde. … d)În niciun moment dintre punctul frontului crescător reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă și punctul frontului descrescător reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă, amplitudinea instantanee a impulsului nu trebuie să scadă sub 95 procente din amplitudinea maxima a tensiunii impulsului. … e)Pentru DME/N și DME/P: spectrul semnalului modulat în impulsuri este astfel încât, în timpul impulsului, puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) într-o bandă de 0,5 MHz centrată pe frecvențe cu 0,8 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului, să nu depășească 200 mW în nici unul dintre cazuri, iar puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) într-o bandă de 0,5 MHz centrată pe frecvențe cu 2 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului, să nu depășească 2 mW, în niciunul dintre cazuri. Puterea efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) în orice bandă de 0,5 MHz trebuie să scadă monoton pe măsură ce frecvența centrală a benzii se îndepărtează de frecvența nominală a canalului. … Indicațiile privind măsurarea spectrului impulsurilor se regăsesc în Documentul EUROCAE ED-57 (Inclusiv Amendamentul nr. 1).f)Pentru a asigura funcționarea corectă a tehnicilor de stabilire a pragului, magnitudinea instantanee a oricăror fenomene tranzitorii la inițierea prin impuls, care apar înainte de originea virtuală, trebuie să fie mai mică de 1 procent din amplitudinea maximă a impulsului. Inițierea procesului nu începe mai devreme de 1 microsecundă înainte de originea virtuală. … Timpul "de impuls" (durata impulsului) cuprinde intervalul total de la începutul până la finalul transmiterii impulsului. Din motive practice, acest interval poate fi măsurat între punctele de amplitudine 0,05 de pe frontul crescător și frontul descrescător ale anvelopei impulsului.Puterea în benzile de frecvență specificată la lit.e) de la pct. 3.5.4.1.3, este puterea medie pe durata impulsului. Puterea medie într-o bandă de frecvență dată reprezintă energia din respectiva bandă de frecvență împărțită la timpul de transmitere a impulsului.3.5.4.1.4 Distanța dintre impulsuri3.5.4.1.4.1 Distanța dintre impulsurile care formează perechile de impulsuri transmise este cea indicată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1.3.5.4.1.4.2 DME/N. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,25 microsecunde.3.5.4.1.4.3 [Rezervat]3.5.4.1.4.4 DME/P. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0,10 microsecunde.3.5.4.1.4.5 Distanțele dintre impulsuri sunt măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale impulsurilor.3.5.4.1.5 Puterea maximă (de vârf) de ieșire3.5.4.1.5.1 DME/N. Puterea maximă efectivă izotropic radiată (E.I.R.P) nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea unei densități maxime de putere a impulsului de aproximativ minus 83 dBW/mp, la nivelul de serviciu maxim specificat și la distanța utilă maximă specificată.3.5.4.1.5.2 DME/N. Puterea maximă echivalentă izotropic radiată nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea unei densități maxime de putere a impulsului de aproximativ minus 89 dBW/mp, în toate condițiile meteorologice operaționale și în orice punct din zona de acoperire specificată la pct. 3.5.3.1.2.Deși standardul de la pct. 3.5.4.1.5.2 implică o sensibilitate mărită a receptorului interogatorului, se urmărește ca densitatea de putere specificată la pct. 3.5.4.1.5.1 să fie disponibilă la nivelul de serviciu maxim specificat și la distanța utilă maximă specificată.3.5.4.1.5.3 DME/P. Puterea maximă echivalentă izotropic radiată nu trebuie să fie mai mică decât puterea necesară pentru asigurarea, în toate condițiile meteorologice operaționale, a următoarelor densități maxime de putere a impulsului:a)minus 89 dBW/mp în orice punct din zona de acoperire specificată la pct 3.5.3.1.2, la distanțe mai mari de 13 km (7 NM) față de antena transponderului; … b)minus 75 dBW/mp în orice punct din zona de acoperire specificată la pct 3.5.3.1.2, la distanțe mai mici de 13 km (7 NM) față de antena transponderului; … c)minus 70 dBW/mp în punctul de referință de apropiere MLS; … d)minus 79 dBW/mp la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeței pistei, în punctul de referință MLS, sau în cel mai îndepărtat punct de pe axul pistei care se află în linia de vizibilitate directă a antenei transponderului DME. … 3.5.4.1.5.4 Puterea maximă a impulsurilor constituente ale oricărei perechi de impulsuri nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 dB.3.5.4.1.5.5 Capacitatea de răspuns a emițătorului trebuie să fie destul de mare, astfel încât transponderul să poată funcționa continuu, cu o viteză de transmisie de 2 700 plus sau minus 90, de perechi de impulsuri pe secundă (dacă trebuie deservite 100 de aeronave).3.5.4.1.5.6 Emițătorul trebuie să opereze cu o rată de transmisie de minimum 700 de perechi de impulsuri pe secundă, incluzând perechile de impulsuri distribuite aleatoriu și perechile de impulsuri de răspuns de la distanță și exceptând perioada în care se face identificarea. Rata minimă de transmisie trebuie să fie cât mai apropiată posibil de nivelul de 700 perechi de impulsuri pe secundă. La echipamentele DME/P, rata de transmisie nu trebuie să depășească în nici un caz, nivelul de 1 200 perechi de impulsuri pe secundă.Operarea transponderelor DME la o rată de transmisie apropiată valorii de 700 perechi de pulsuri pe secundă minimizează efectele interferenței pulsurilor, în particular asupra altor servicii aeronautice, cum ar fi GNSS.3.5.4.1.6 Radiațiile parazite. În intervalele dintre transmisiile impulsurilor individuale, puterea semnalului parazit, recepționată și măsurată într-un receptor care are aceleași caracteristici ca și un receptor de transponder, dar care este acordat pe oricare frecvență de interogare sau de răspuns DME, trebuie să fie cu mai mult de 50 dB sub puterea maximă a impulsului, recepționată și măsurată în același receptor acordat pe frecvența de răspuns utilizată în timpul transmiterii impulsurilor necesare. Această prevedere se referă la toate transmisiile parazite, inclusiv zgomotul modulatorului și interferențele electrice.3.5.4.1.6.1 DME/N. Nivelul puterii parazite, specificat la pct. 3.5.4.1.6, trebuie să fie cu mai mult de 80 dB sub nivelul puterii maxime a impulsului.3.5.4.1.6.2 DME/P. Nivelul puterii parazite, specificat la pct. 3.5.4.1.6, trebuie să fie cu mai mult de 80 dB sub nivelul puterii maxime a impulsului.3.5.4.1.6.3 Radiațiile parazite în afara benzii. La toate frecvențele cuprinse între 10 și 1 800 MHz, excluzând banda de frecvențe de la 960 până la 1 215 MHz, radiația parazită a emițătorului transponderului DME nu trebuie să depășească minus 40 dBm pentru fiecare zona de 1 kHz al lățimii de bandă a receptorului.3.5.4.1.6.4 Puterea echivalentă izotropic radiată a oricărei armonici CW (undă continuă) a frecvenței purtătoare pe orice canal de operare DME, nu trebuie să depășească minus 10 dBm.3.5.4.2 Receptorul3.5.4.2.1 Frecvența de operare. Frecvența centrală a receptorului trebuie să fie frecvența de interogare corespunzătoare canalului de operare DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).3.5.4.2.2 Stabilitatea frecvenței. Frecvența centrală a receptorului nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 0,002 procente față de frecvența asignată.3.5.4.2.3 Sensibilitatea transponderului3.5.4.2.3.1 În absența tuturor perechilor de impulsuri de interogare, cu excepția celor necesare pentru măsurarea sensibilității, perechile de impulsuri de interogare, având distanța corectă de separare și frecvența nominală corectă, declanșează transponderul, dacă densitatea maximă de putere a impulsului la nivelul antenei transponderului, este de cel puțin:a)minus 103 dBW/mp pentru DME/N având o rată de acoperire mai mare de 56 km (30NM); … b)minus 93 dBW/mp pentru DME/N având o rată de acoperire mai mică de 56 km (30NM); … c)minus 86 dBW/mp pentru DME/P, modul IA; … d)minus 75 dBW/mp pentru DME/P, modul FA. … 3.5.4.2.3.2 Densitățile minime de putere specificate la pct. 3.5.4.2.3.1 determină transponderul să răspundă cu o eficiență de cel puțin:a)70 procente pentru DME/N; … b)70 procente pentru DME/P, modul IA; … c)80 procente pentru DME/P, modul FA. … 3.5.4.2.3.3 Domeniul dinamic al DME/N. Performanța transponderului trebuie să fie menținută la același nivel, dacă densitatea de putere a semnalului de interogare de la nivelul antenei transponderului are orice valoare între nivelul minim specificat la pct. 3.5.4.2.3.1 și nivelul maxim de minus 22 dBW/mp, atunci când transponderul este instalat cu un ILS sau MLS și minus 35 dBW/mp atunci când transponderul este instalat pentru alte aplicații.3.5.4.2.3.4 Domeniul dinamic DME/P. Performanța transponderului trebuie să fie menținută la același nivel, dacă densitatea de putere a semnalului de interogare de la nivelul antenei transponderului are orice valoare între nivelul minim specificat la pct. 3.5.4.2.3.1 și nivelul maxim de minus 22 dBW/mp.3.5.4.2.3.5 Nivelul de sensibilitate al transponderului nu trebuie să varieze cu mai mult de 1 dB la încărcări care se încadrează între 0 și 90 procente din rata sa maximă de transmisie.3.5.4.2.3.6 DME/N. Dacă distanța dintre componentele unei perechi de impulsuri de interogare variază față de valoarea nominală cu până la plus sau minus 1 microsecundă, sensibilitatea receptorului nu trebuie să scadă cu mai mult de 1 dB.3.5.4.2.3.7 DME/P. Dacă distanța dintre componentele unei perechi de impulsuri de interogare variază față de valoarea nominală cu până la plus sau minus 1 microsecundă, sensibilitatea receptorului nu trebuie să scadă cu mai mult de 1 dB.3.5.4.2.4 Limitarea încărcării 3.5.4.2.4.1 DME/N. Dacă încărcarea transponderului depășește 90 procente din rata maximă de transmisie, sensibilitatea receptorului trebuie redusă în mod automat pentru a limita răspunsurile transponderului, astfel încât să nu se depășească rata maximă de transmisie admisă. (Domeniul disponibil de reducere a sensibilității trebuie să fie de cel puțin 50 dB.)3.5.4.2.4.2 DME/P. Pentru a preveni supraîncărcarea sa, transponderul își limitează automat răspunsurile, astfel încât să nu se depășească rata maximă de transmisie.Dacă, pentru satisfacerea acestei cerințe se reduce sensibilitatea receptorului, aceasta se aplică numai pentru modul IA și nu trebuie să afecteze modul FA.3.5.4.2.5 Zgomotul. Dacă receptorul este interogat la densitățile de putere specificate la pct. 3.5.4.2.3.1, pentru a produce o rată de transmisie egală cu 90 procente din nivelul maxim, zgomotul generat de perechile de impulsuri nu trebuie să depășească 5 procente din rata maximă de transmisie.3.5.4.2.6 Lățimea de bandă 3.5.4.2.6.1 Lățimea de bandă minimă admisă utilizată de receptor trebuie să fie suficient de mare, astfel încât nivelul de sensibilitate al transponderului să nu scadă cu mai mult de 3 dB, atunci când deviației totale a receptorului i se adaugă o deviație de frecvență de interogare de plus sau minus 100 kHz.3.5.4.2.6.2 DME/N. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3.3.5.4.2.6.3 DME/P – Modul Apropiere Inițială (IA). Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 2 MHz, iar pentru 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 10 MHz.3.5.4.2.6.4 DME/P – Modul Apropiere Finală (FA). Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 6 MHz, iar pentru 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 20 MHz.3.5.4.2.6.5 Semnalele cu o frecvență mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvența nominală a canalului dorit și care au densități de putere mai mici sau egale cu valorile specificate la pct. 3.5.4.2.3.3 pentru DME/N, respectiv la pct. 3.5.4.2.3.4 pentru DME/P, nu trebuie să declanșeze transponderul. Semnalele care se recepționează pe frecvența intermediară trebuie să fie atenuate cu cel puțin 80 dB. Toate celelalte răspunsuri parazite sau semnale parazite din banda 960 MHz – 1 215 MHz și frecvențele imagine (oglindă) trebuie să fie atenuate cu cel puțin 75 dB.3.5.4.2.7 Timpul de recuperare. În intervalul de 8 microsecunde de recepționare a unui semnal între 0 dB – 60 dB peste nivelul minim de sensibilitate, nivelul minim de sensibilitate al transponderului pentru un semnal dorit trebuie să se încadreze în cei 3 dB ai valorii obținute în absența semnalelor. Această cerință este îndeplinită prin dezactivarea circuitelor de suprimare a ecourilor (dacă aceste circuite există). Cele 8 microsecunde trebuie să fie măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale celor două semnale, ambele semnale având forma conform specificațiilor de la pct. 3.5.5.1.3.3.5.4.2.8 Radiațiile parazite. Radiațiile provenite de la orice componentă a receptorului sau de la circuitele asociate trebuie să îndeplinească cerințele stipulate la pct. 3.5.4.1.6.3.5.4.2.9 Suprimarea CW (undei continue) și a ecourilorSuprimarea CW (undei continue) și a ecourilor trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasamentele în care sunt utilizate transponderele.În acest context, ecourile reprezintă semnale nedorite cauzate de propagarea pe căi multiple (reflexii etc.).3.5.4.2.10 Protecția împotriva interferențelorProtecția împotriva interferențelor din afara benzii de frecvență DME trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasamentele în care sunt utilizate transponderele.3.5.4.3 Decodificarea3.5.4.3.1 Transponderul trebuie să includă un circuit de decodificare care să permită declanșarea transponderului numai de către perechile de impulsuri recepționate, care au o durată a impulsurilor și distanțe între impulsuri corespunzătoare pentru semnalele de interogare descrise la punctele 3.5.5.1.3 și 3.5.5.1.4.3.5.4.3.2 Performanțele circuitului de decodificare nu trebuie să fie afectate de semnalele recepționate înainte de, între sau după impulsurile constituente ale unei perechi distanțate/spațiate corect.3.5.4.3.3 DME/N – Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de interogare cu o distanțare/spațiere de plus sau minus 2 microsecunde, sau mai mult, față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal, până la valoarea specificată la pct. 3.5.4.2.3.3, trebuie să fie rejectată, astfel încât rata de transmisie să nu depășească valoarea obținută în absența interogărilor.3.5.4.3.4 DME/P – Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de interogare cu o distanțare/spațiere de plus sau minus 2 microsecunde, sau mai mult, față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal, până la valoarea specificată la pct. 3.5.4.2.3.4, trebuie să fie rejectată, astfel încât rata de transmisie să nu depășească valoarea obținută în absența interogărilor.3.5.4.4 Intervalul de întârziere3.5.4.4.1 Dacă un echipament pentru măsurarea distanței (DME) este asociat numai cu o facilitate VHF, intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de transmisie a răspunsului. Atunci când se dorește ca interogatoarele aeronavelor să indice distanța față de locul unde este amplasat transponderul, această întârziere trebuie să respecte specificațiile din următorul tabel: ┌──────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────┐ │ │ Distanțare în │ │ │ │ perechea de │ Timp de întârziere (мs) │ │ │ impulsuri (мs) │ │ ├───────────┬──────────────┼──────────┬───────┼─────────────┬─────────────┤ │Sufix canal│Mod de operare│Interogare│Răspuns│Timp impuls 1│Timp impuls 2│ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │X │DME/N │ 12 │ 12 │ 50 │ 50 │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P IA M │ 12 │ 12 │ 50 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P FA M │ 18 │ 12 │ 56 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │Y │DME/N │ 36 │ 30 │ 56 │ 50 │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P IA M │ 36 │ 30 │ 56 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P FA M │ 42 │ 30 │ 62 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │W │DME/N │ – │ – │ – │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P IA M │ 24 │ 24 │ 50 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P FA M │ 30 │ 24 │ 56 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │Z │DME/N │ – │ – │ – │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P IA M │ 21 │ 15 │ 56 │ – │ ├───────────┼──────────────┼──────────┼───────┼─────────────┼─────────────┤ │ │DME/P FA M │ 27 │ 15 │ 62 │ – │ └───────────┴──────────────┴──────────┴───────┴─────────────┴─────────────┘ W și X sunt multiplexate pe aceeași frecvență. Z și Y sunt multiplexate pe aceeași frecvență.3.5.4.4.2 Dacă un echipament pentru măsurarea distanței (DME) este asociat cu o facilitate MLS cu ghidare în azimut, intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de transmisie a răspunsului. Această întârziere este de 50 microsecunde pentru canalele în modul X și de 56 microsecunde pentru canalele în modul Y, dacă se dorește ca interogatoarele aeronavelor să indice distanța față de locul unde este amplasat transponderul.3.5.4.4.2.1 La transponderele DME/P, nu se permite nicio reglare a duratei intervalului de întârziere.3.5.4.4.3 La DME/N, intervalul de întârziere al transponderului trebuie să poată fi setat la o valoare adecvată situată între valoarea nominală a intervalului de întârziere minus 15 microsecunde și valoarea nominală a intervalului de întârziere, pentru a permite interogatoarelor aeronavelor să indice distanța zero într-un punct specific, aflat la distanță față de locul unde este amplasat transponderul.Modurile care nu permit reglarea duratei intervalului de întârziere al transponderului pe întregul interval de 15 microsecunde, pot fi reglabile numai în limitele date de timpii de întârziere al transponderului și de timpul de recuperare.3.5.4.4.3.1 DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de transmisie a răspunsului.3.5.4.4.3.2 DME/P – Modul IA. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de interogare și punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent al unei perechi de răspuns.3.5.4.4.3.3 DME/P – Modul FA. Intervalul de întârziere este intervalul dintre originea virtuală a primului impuls constituent al perechii de impulsuri de interogare și originea virtuală a primului impuls constituent al perechii de impulsuri de răspuns. Punctele de măsurare a timpului de sosire (recepție) trebuie să se încadreze, pentru fiecare caz, în timpul parțial de creștere al primului impuls constituent al perechii de impulsuri.3.5.4.4.4 DME/N. Transponderele trebuie amplasate cât mai aproape posibil de punctul în care este necesară indicarea distanței zero.Este necesar ca raza sferei la suprafața căreia se dă indicația de zero, să fie menținută cât mai mică posibil, astfel încât zona de ambiguitate să fie minimă.3.5.4.5 Precizia.3.5.4.5.1 DME/N. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 1 microsecundă (150 m (500 ft)).3.5.4.5.1.1 DME/N. Contribuția la eroarea totală a sistemului datorată combinației de erori datorate transponderului, erorilor de coordonate ale poziției transponderului, efectelor de propagare și efectelor interferențelor impulsurilor aleatoare, nu trebuie să fie mai mare de plus sau minus 340 m (0,183 NM), plus 1,25 procente din distanța măsurată. Această limitare a contribuției erorilor include erorile datorate tuturor cauzelor, exceptând echipamentul de bord, în condițiile în care echipamentul de bord măsoară întârzierea pe baza primului impuls constituent al perechii de impulsuri.3.5.4.5.1.2 DME/N. Combinația de erori datorate transponderului, erorile de coordonate ale poziției transponderului, efectele de propagare și efectele impulsurilor aleatoare nu trebuie să contribuie cu mai mult de plus sau minus 185 m (0,1 NM) la eroarea totală a sistemului.Această limitare a contribuției erorilor include toate cauzele exceptând echipamentul de bord, în condițiile în care echipamentul de bord măsoară întârzierea pe baza primului impuls constituent al perechii de impulsuri.3.5.4.5.2 DME/N. Un transponder asociat cu un mijloc de radionavigație pentru aterizare nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 0,5 microsecunde (75 m (250 ft)).3.5.4.5.3 DME/P – Modul FA.3.5.4.5.3.1 Standardul de precizie 1. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) și cu mai mult de plus sau minus 8 m (plus sau minus 26 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN).3.5.4.5.3.2 Standardul de precizie 2. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 5 m (plus sau minus 16 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) și cu mai mult de plus sau minus 5 m (plus sau minus 16 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN).3.5.4.5.4 DME/P – Modul IA. Transponderul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft), ca urmare a erorii de urmărire a traiectoriei (PFE) și cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft), ca urmare a zgomotului la nivelul comenzilor (CMN).3.5.4.5.5 Dacă un echipament DME este asociat cu o facilitate MLS, precizia specificată mai sus trebuie să includă eroarea introdusă de detectarea primului impuls datorită toleranțelor de distanțare a impulsurilor.3.5.4.6 Eficiența.3.5.4.6.1 Eficiența de răspuns a transponderului trebuie să fie de cel puțin 70 procente în cazul echipamentelor DME/N și DME/P (modul IA) și de cel puțin 80 procente în cazul echipamentelor DME/P (modul FA), la toate valorile de încărcare a transponderului, până la încărcarea corespunzătoare specificațiilor de la pct. 3.5.3.5 și la nivelul de sensibilitate minim stipulat la punctele 3.5.4.2.3.1 și 3.5.4.2.3.5.Atunci când se ia în considerare valoarea eficienței de răspuns a transponderului, trebuie să se țină seama de timpul mort al echipamentului DME și de încărcarea introdusă prin funcția de monitorizare.3.5.4.6.2 Timpul mort al transponderului. După ce are loc o decodificare a unei interogări valide, transponderul trebuie scos din funcțiune o perioadă care în mod normal nu trebuie să depășească 60 microsecunde. În cazurile extreme în care poziția geografică a transponderului este de așa natură încât apar probleme din cauza reflexiilor nedorite, timpul mort poate fi mărit, dar numai cu durata minimă necesară pentru a permite suprimarea ecourilor pentru echipamentele DME/N și DME/P setat în modul IA.3.5.4.6.2.1 În cazul echipamentelor DME/P, timpul mort în modul IA nu trebuie să suprime/dezactiveze canalul în modul FA și viceversa.3.5.4.7 Monitorizarea și controlul.3.5.4.7.1 La fiecare amplasament de transponder, trebuie să fie asigurate mijloace pentru monitorizarea și controlul transponderului aflat în utilizare.3.5.4.7.2 Acțiunea de monitorizare a echipamentului DME/N 3.5.4.7.2.1 În cazul în care apar oricare din condițiile specificate la pct. 3.5.4.7.2.2, monitorul trebuie să declanșeze următoarele acțiuni:a)să furnizeze o indicație corespunzătoare la un punct de control; … b)să oprească în mod automat funcționarea transponderului și … c)să pună în funcțiune în mod automat transponderul aflat în rezervă caldă (stand by), dacă acesta există. … 3.5.4.7.2.2 Monitorul trebuie să declanșeze acțiunile specificate la pct. 3.5.4.7.2.1 dacă:a)întârzierea transponderului diferă cu 1 microsecundă (150 m (500 ft)) sau mai mult față de valoarea asignată; … b)în cazul unui echipament DME/N asociat cu un mijloc de radionavigație pentru aterizare, întârzierea transponderului diferă cu 0,5 microsecunde (75 m (250 ft)) sau mai mult, față de valoarea asignată. … 3.5.4.7.2.3 Monitorul trebuie să declanșeze acțiunile specificate la pct. 3.5.4.7.2.1 dacă distanța dintre primul și cel de-al doilea impuls al perechii de impulsuri transmise de transponder diferă cu 1 microsecundă sau mai mult, față de valoarea nominală specificată în tabelul prezentat după pct. 3.5.4.4.1.3.5.4.7.2.4 [Rezervat]3.5.4.7.2.5 Trebuie să fie asigurate mijloacele necesare care să permită ca oricare dintre condițiile sau defecțiunile enumerate la punctele 3.5.4.7.2.2, 3.5.4.7.2.3 și 3.5.4.7.2.4, care sunt monitorizate, să poată să se mențină o anumită întârziere înainte ca monitorul să acționeze. Această perioadă trebuie să fie cât mai scurtă posibil și nu trebuie să depășească 10 secunde, în contextul necesității evitării întreruperii serviciului furnizat de transponder și apariției fenomenelor tranzitorii în furnizarea acestuia.3.5.4.7.2.6 Transponderul nu trebuie să fie declanșat mai des de 120 de ori pe secundă nici pentru monitorizare, nici pentru controlul automat al frecvențelor, nici pentru ambele acțiuni.3.5.4.7.3 Acțiunea de monitorizare a unui echipament DME/P3.5.4.7.3.1 Sistemul de monitorizare trebuie să determine încetarea emisiei transponderului și să asigure transmiterea unui avertisment la un punct de control, în cazul în care oricare dintre condițiile următoare se menține mai mult decât perioada specificată:a)există o modificare în eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE) la nivelul transponderului, modificare care depășește, pe o perioadă mai lungă de o secundă, limitele specificate la pct. 3.5.4.5.3 sau la pct. 3.5.4.5.4. În cazul în care se depășește limita aferentă modului FA, dar se menține limita aferentă modului IA, modul IA poate rămâne operativ; … b)există o reducere, pe o perioadă mai lungă de o secundă, a puterii efective izotropic radiate (E.I.R.P.) până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru satisfacerea cerințelor specificate la pct. 3.5.4.1.5.3; … c)există o reducere, pe o perioadă mai lungă de cinci secunde în modul FA și zece secunde în modul IA, a sensibilității transponderului, cu 3 dB sau mai mult față de sensibilitatea necesară pentru satisfacerea cerințelor specificate la pct. 3.5.4.2.3 (cu condiția ca această scădere să nu fie cauzată de acțiunea circuitelor de reducere automată a sensibilității receptorului); … d)distanța/spațierea dintre primul și cel de-al doilea impuls al perechii de impulsuri de răspuns transmise de transponder diferă, pe o perioadă mai lungă de o secundă, cu 0,25 microsecunde sau mai mult, față de valoarea specificată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1. … 3.5.4.7.3.2 Monitorul trebuie să asigure de asemenea furnizarea la un punct de control a unei indicații corespunzătoare, în cazul în care există o creștere la peste 0,3 microsecunde sau o reducere sub 0,2 microsecunde, a timpului parțial de creștere a impulsului de răspuns, mărire sau reducere care se menține mai mult de o secundă.3.5.4.7.3.3 Perioada în care se emit informații de orientare eronate nu trebuie să depășească perioadele specificate la pct. 3.5.4.7.3.1. Încercările de a elimina o eroare prin resetarea echipamentului primar de la sol, sau prin trecerea echipamentului de la sol în modul stand by, dacă acest mod este prevăzut, trebuie efectuate în acest interval de timp. Dacă eroarea nu este eliminată în intervalul de timp admis, radiația trebuie să fie întreruptă. După oprire, nu se încearcă reactivarea serviciului decât după trecerea unei perioade de 20 de secunde.3.5.4.7.3.4 Transponderul nu trebuie să fie declanșat pentru monitorizare, mai des de 120 de ori pe secundă în modul IA și de 150 de ori pe secundă în modul FA.3.5.4.7.3.5 Defectarea monitorului la echipamentele DME/N și DME/P. Defectarea oricărei componente a monitorului însuși, duce în mod automat, la aceleași rezultate ca și funcționarea defectuoasă a elementului monitorizat.3.5.5 Caracteristicile tehnice ale interogatorului În următoarele subparagrafe sunt specificați numai acei parametri ai interogatorului care trebuie definiți pentru a se asigura faptul că interogatorul:a)nu pune în pericol funcționarea eficientă a sistemului DME, de exemplului prin mărirea anormală a sarcinii transponderului și … b)poate asigura citiri precise ale distanței. … 3.5.5.1 Emițătorul3.5.5.1.1 Frecvența de operare. Interogatorul transmite pe frecvența de interogare corespunzătoare canalului DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).Această specificație nu exclude utilizarea interogatoarelor de bord care au mai puține canale decât numărul total de canale de operare.3.5.5.1.2 Stabilitatea frecvenței. Frecvența radio de operare nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 100 kHz față de valoarea asignată.3.5.5.1.3 Forma și spectrul impulsului. Următoarele specificații trebuie să se aplice tuturor impulsurilor emise:a)Timpul de creștere a impulsului. … 1)DME/N. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 3 microsecunde. … 2)DME/P. Timpul de creștere a impulsului nu trebuie să depășească 1,6 microsecunde. … Pentru modul FA, impulsul are un timp parțial de creștere de 0,25 plus sau minus 0,05 microsecunde. În ceea ce privește modul FA și standardul de precizie 1, panta impulsului în timpul parțial de creștere nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 20 procente. Pentru standardul de precizie 2, panta nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 procente.b)Durata impulsului trebuie să fie de 3,5 microsecunde plus sau minus 0,5 microsecunde. … c)Timpul de cădere a impulsului trebuie să fie în mod nominal de 2,5 microsecunde, dar nu trebuie să depășească 3,5 microsecunde. … d)În niciun moment amplitudinea instantanee a impulsului nu trebuie să scadă sub 95 procente din amplitudinea maxima de tensiune a impulsului., între punctul de pe curba crescătoare a amplitudinii, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă și punctul de pe curba descrescătoare a amplitudinii, reprezentând 95 procente din amplitudinea maximă. … e)Spectrul semnalului modulat în impulsuri trebuie să fie astfel încât, cel puțin 90 procente din energia fiecărui impuls să se încadreze în 0,5 MHz într-o bandă centrată pe frecvența nominală a canalului. … f)Pentru a asigura funcționarea corectă a tehnicilor de stabilire a pragului, magnitudinea instantanee a oricăror impulsuri tranzitorii, care apar în timp înainte de originea virtuală, trebuie să fie mai mică de 1 procent din amplitudinea de vârf a impulsului. Inițierea procesului de deschidere nu începe mai devreme de 1 microsecundă, înainte de originea virtuală. … Limita inferioară a timpului de creștere a impulsului (a se vedea pct. 3.5.5.1.3, lit. a) și cea a timpului de descreștere (a se vedea pct. 3.5.5.1.3, lit. c) sunt determinate de cerințele privind spectrul, specificate la pct. 3.5.5.1.3, lit. e).Deși la pct. 3.5.5.1.3 lit. e) se solicită un spectru care poate fi accesibil din punct de vedere practic, se recomandă obținerea următoarelor caracteristici de control ale spectrului: spectrul semnalului modulat în impulsuri trebuie să permită ca puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvențe cu 0,8 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului să fie, în ambele cazuri, cu cel puțin 23 dB sub puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvența nominală a canalului. Puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvențe cu 2 MHz mai mari sau mai mici față de frecvența nominală a canalului, trebuie să fie, în ambele cazuri, cu cel puțin 38 dB sub puterea într-o bandă de 0,5 MHz, centrată pe frecvența nominală a canalului. Orice lob suplimentar al spectrului trebuie să aibă o amplitudine mai mică decât lobul adiacent care este mai apropiat de frecvența nominală a canalului.3.5.5.1.4 Distanța dintre impulsuri3.5.5.1.4.1 Distanța dintre impulsurile care formează perechile de impulsuri transmise, trebuie să fie cea indicată în tabelul de la pct. 3.5.4.4.1.3.5.5.1.4.2 DME/N. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0.5 microsecunde.3.5.5.1.4.3 [Rezervat].3.5.5.1.4.4 DME/P. Toleranța la distanța dintre impulsuri trebuie să fie de plus sau minus 0.25 microsecunde.3.5.5.1.4.5 Distanțele dintre impulsuri trebuie să fie măsurate între punctele ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe fronturile crescătoare ale impulsurilor.3.5.5.1.5 Frecvența de repetiție a impulsurilor 3.5.5.1.5.1 Frecvența de repetiție a impulsurilor trebuie să fie cea specificată la pct. 3.5.3.4.3.5.5.1.5.2 Variația în timp între perechile succesive de impulsuri de interogare trebuie să fie suficient de mare pentru a preveni blocarea transmiterii acestora și a unor răspunsuri false la interogare.3.5.5.1.5.3 DME/P. Pentru a obține precizia sistemului, specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, variația în timp între perechile succesive de impulsuri de interogare, trebuie să fie suficient de mare, pentru a decorela erorile produse de semnalele de înaltă frecvență sosite pe căi multiple.3.5.5.1.6 Radiațiile parazite. În intervalele dintre transmisiile impulsurilor individuale, puterea impulsurilor parazite, recepționată și măsurată într-un receptor care are aceleași caracteristici ca și un receptor de transponder DME, dar care este acordat pe orice frecvență de interogare sau de răspuns DME, trebuie să fie cu mai mult de 50 dB sub puterea maximă (a impulsului) recepționată și măsurată în același receptor acordat pe frecvența de răspuns, utilizată în timpul transmiterii impulsurilor necesare. Această prevedere trebuie să se aplice pentru toate transmisiile de impulsuri parazite. Puterea undei continue (CW) parazite, radiată de interogator pe orice frecvență de interogare sau de răspuns DME, nu trebuie să depășească 20 microwați (minus 47 dBW).Deși radiația parazită a undei continue (CW) dintre impulsuri este limitată la niveluri care nu depășesc minus 47 dBW, în cazul în care interogatoarele DME și transponderele radar de supraveghere secundar sunt utilizate în aceeași aeronavă, este posibil să fie necesară asigurarea protecției pentru radarul de supraveghere secundar (SSR) de la bord în banda de la 1 015 MHz, la 1 045 MHz. Această protecție poate fi asigurată prin limitarea undei continue transmise și radiate, la un nivel de ordinul minus 77 dBW. Acolo unde acest nivel nu poate fi atins, gradul de protecție necesar poate fi asigurat prin alegerea poziției relative a antenelor SSR și DME de la bord. Trebuie să se ia în considerare faptul că numai câteva dintre aceste frecvențe sunt utilizate în planul de asociere a echipamentelor VHF/DME.3.5.5.1.7 [Rezervat].3.5.5.1.8 DME/P. Puterea maximă efectivă izotropic radiată (E.I.R.P.) nu trebuie să fie mai mică decât cea necesară pentru asigurarea densităților de putere stipulate la pct. 3.5.4.2.3.1, indiferent de condițiile meteorologice operaționale.3.5.5.2 Intervalul de întârziere 3.5.5.2.1 Intervalul de întârziere trebuie să respecte specificațiile din tabelului de la pct. 3.5.4.4.1.3.5.5.2.2 DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al celui de al doilea impuls constituent al unei perechi de impulsuri de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero.3.5.5.2.3 DME/N. Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero.3.5.5.2.4 DME/P – Modul Apropiere Inițială (IA). Intervalul de întârziere este intervalul dintre punctul ce indică jumătate din amplitudine (a tensiunii), de pe frontul crescător al primului impuls constituent de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero.3.5.5.2.5 DME/P – Modul Apropiere Finală (FA). Intervalul de întârziere este intervalul dintre originea virtuală a frontului crescător al primului impuls constituent de interogare și momentul în care circuitele de măsurare a distanței ating starea care corespunde indicării distanței zero. Timpul de sosire (recepție) este măsurat pe durata timpului de creștere parțială a impulsului.3.5.5.3 Receptorul3.5.5.3.1 Frecvența de operare. Frecvența centrală a receptorului este frecvența transponderului corespunzătoare canalului de operare DME asignat (a se vedea pct. 3.5.3.3.3).3.5.5.3.2 Sensibilitatea receptorului3.5.5.3.2.1 DME/N. Sensibilitatea echipamentelor de bord trebuie să fie suficient de mare pentru ca acestea să poată obține și furniza informații referitoare la distanță, cu precizia specificată la pct. 3.5.5.4, pentru densitatea de putere a semnalului specificată la pct. 3.5.4.1.5.2.Deși standardul de la pct. 3.5.5.3.2.1 se referă la interogatoarele DME/N, sensibilitatea receptorului este superioară celei necesare pentru operarea la densitatea de putere a transponderelor DME/N, specificată la pct. 3.5.4.1.5.1, în vederea asigurării interoperabilității cu modul IA al transponderelor DME/P.3.5.5.3.2.2 DME/P. Sensibilitatea echipamentelor de bord trebuie să fie suficient de mare pentru ca acestea să poată obține și furniza informații referitoare la distanță, cu precizia specificată la punctele 3.5.5.4.2 și 3.5.5.4.3, pentru densitățile de putere ale semnalului specificate la pct. 3.5.4.1.5.3.3.5.5.3.2.3 DME/N. Performanțele interogatorului trebuie să fie menținute atunci când densitatea de putere a semnalului emis de transponder, la nivelul antenei interogatorului, este cuprinsă între valorile minime specificate la pct. 3.5.4.1.5 și o valoare maximă de minus 18 dBW/mp.3.5.5.3.2.4 DME/P. Performanțele interogatorului trebuie să fie menținute la același nivel, dacă densitatea de putere a semnalului emis de transponder, la nivelul antenei interogatorului, este cuprinsă între valorile minime specificate la pct. 3.5.4.1.5 și o valoare maximă de minus 18 dBW/mp.3.5.5.3.3 Lățimea de bandă3.5.5.3.3.1 DME/N. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.4.1.3.3.5.5.3.3.2 DME/P – Modul IA. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.4.1.3. Pentru valoarea de 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 2 MHz, iar pentru valoarea de 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 10 MHz.3.5.5.3.3.3 DME/P – Modul FA. Lățimea de bandă a receptorului trebuie să fie suficient de mare pentru a permite respectarea cerințelor indicate la pct. 3.5.3.1.3, dacă semnalele de intrare sunt cele specificate la pct. 3.5.5.1.3. Pentru 12 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 6 MHz, iar pentru 60 dB, lățimea de bandă nu trebuie să depășească 20 MHz.3.5.5.3.4 Rejecția interferențelor3.5.5.3.4.1 Dacă există un raport între semnalele DME dorite și nedorite pe un canal comun de cel puțin 8 dB la nivelul intrării receptorului de bord, interogatorul trebuie să afișeze informații referitoare la distanță și să asigure o identificare clară pe baza semnalului celui mai puternic.Canalul comun se referă la acele semnale de răspuns care utilizează aceeași frecvență și aceeași distanță între impulsurile pereche.3.5.5.3.4.2 DME/N. Semnalele DME cu frecvență mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvența nominală a canalului dorit și care au amplitudini cu până la 42 dB peste pragul de sensibilitate, trebuie să fie rejectate.3.5.5.3.4.3 DME/P. Semnalele DME cu frecvență mai mare de 900 kHz, care au fost eliminate din frecvența nominală a canalului dorit și care au amplitudini cu până la 42 dB peste pragul de sensibilitate, trebuie să fie rejectate.3.5.5.3.5 Decodificarea3.5.5.3.5.1 Interogatorul trebuie să includă un circuit de decodificare care să permită declanșarea receptorului numai de către perechile de impulsuri recepționate care au o durată a impulsului și distanțe între impulsuri adecvate pentru semnalele emise de transponder și descrise la punctul 3.5.4.1.4.3.5.5.3.5.2 DME/N – Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de răspuns cu o distanțare de plus sau minus 2 microsecunde sau mai mult, față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal de până la 42 dB peste sensibilitatea receptorului, trebuie să fie rejectată.3.5.5.3.5.3 DME/P – Rejecția decodorului. O pereche de impulsuri de răspuns cu o distanțare de plus sau minus 2 microsecunde sau mai mult, față de valoarea nominală și cu orice nivel de semnal de până la 42 dB peste sensibilitatea receptorului, trebuie să fie rejectată.3.5.5.4 Precizia 3.5.5.4.1 DME/N. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea totală a sistemului cu mai mult de plus sau minus 315 m (plus sau minus 0,17 NM) sau 0,25 procente din distanța indicată, luând în considerare valoarea cea mai mare.3.5.5.4.2 DME/P – Modul IA. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE) la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 30 m (plus sau minus 100 ft), iar la zgomotul total al sistemului la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft).3.5.5.4.3 DME/P – Modul FA3.5.5.4.3.1 Standardul de precizie 1. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 15 m (plus sau minus 50 ft), iar la zgomotul total al sistemului la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 10 m (plus sau minus 33 ft).3.5.5.4.3.2 Standardul de precizie 2. Interogatorul nu trebuie să contribuie la eroarea de urmărire a traiectoriei (PFE), la nivelul întregului sistem, cu mai mult de plus sau minus 7 m (plus sau minus 23 ft), iar la zgomotul total al sistemului, la nivelul comenzilor (CMN), cu mai mult de plus sau minus 7 m (plus sau minus 23 ft).Indicațiile referitoare la filtrele utilizate pentru obținerea acestei precizii se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.5.5.4.4 DME/P. Interogatorul trebuie să atingă precizia specificată la pct. 3.5.3.1.3.4, cu o eficiență a sistemului de 50 procente sau mai mare.3.6 SPECIFICAȚII PENTRU RADIOMARKERELE VHF DE RUTĂ (75 MHz)3.6.1 Echipamentele3.6.1.1 Frecvențele. Emisia unui radiomarker VHF de rută trebuie să aibă frecvența radio de lucru de 75 MHz plus sau minus 0,005 procente.3.6.1.2 Caracteristicile de emisie3.6.1.2.1 Radiomarkerele trebuie să radieze o purtătoare neîntreruptă, modulată până la o adâncime (grad) de cel puțin 95 procente și cel mult 100 procente. Conținutul total de armonici datorate modulației nu trebuie să depășească 15 procente.3.6.1.2.2 Frecvența tonului de modulație este de 3 000 Hz plus sau minus 75 Hz.3.6.1.2.3 Radiația purtătoare este polarizată orizontal.3.6.1.2.4 Identificarea. Dacă este necesară o identificare codificată la nivelul unui radiomarker, tonul de modulație trebuie să fie transmis prin puncte și/sau linii într-o secvență corespunzătoare. Modul de transmitere trebuie să fie astfel încât să asigure o durată pentru punct și pentru linie, împreună cu intervalele de separare dintre ele, care să corespundă transmisiei la o rată echivalentă de aproximativ șase, până la zece cuvinte pe minut. Purtătoarea nu trebuie să fie întreruptă în timpul identificării.3.6.1.2.5 Caracteristica de acoperire și de radiațieCaracteristica de acoperire și radiație a radiomarkerelor trebuie să fie în mod normal stabilită luând în considerare recomandările emise la conferințele regionale.Cea mai recomandată caracteristică de radiație este cea care:a)în cazul radiomarkerelor cu fascicul în evantai, face ca semnalizarea să funcționeze numai atunci când aeronava se află într-un paralelipiped dreptunghiular, simetric față de linia verticală, care trece prin radiomarker și cu axa mare și axa mică reglate în funcție de traiectoria de zbor deservită; … b)în cazul unui radiomarker Z, face ca semnalizarea să funcționeze numai atunci când aeronava se află în interiorul unui cilindru a cărui axă este linia verticală care trece prin radiomarker. … În practică, astfel de caracteristici sunt aproape imposibil de realizat și este necesară recurgerea la o caracteristică de radiație de compromis. În cadrul procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, sunt descrise, în scop de îndrumare, sisteme de antene utilizate în mod curent și care s-au dovedit a fi în general satisfăcătoare. Astfel de modele și orice modele noi care oferă o aproximare mai bună față de cea mai oportună caracteristică de radiație dintre cele descrise mai sus satisfac în mod normal, cerințele operaționale.3.6.1.2.6 Stabilirea zonei de acoperire. Limitele zonei de acoperire ale radiomarkerelor trebuie să fie stabilite pe baza intensității câmpului, specificate la pct. 3.1.7.3.2.3.6.1.2.7 Caracteristica de radiație. Caracteristica de radiație a unui radiomarker trebuie să aibă axa polară verticală, iar intensitatea câmpului din diagramă să fie simetrică față de axa polară din planul sau planurile care conțin traiectoriile de zbor pentru care se intenționează utilizarea radiomarkerului.Dificultăți în poziționarea anumitor radiomarkere pot face necesară acceptarea unei axe polare care nu este verticală3.6.1.3 Monitorizarea. Pentru fiecare radiomarker trebuie asigurate echipamente de monitorizare adecvate care trebuie să indice, într-un amplasament corespunzător:a)o scădere a puterii radiate a purtătoarei sub 50 procente din valoarea normală; … b)o scădere a gradului de modulație sub 70 procente; … c)o eroare la transmiterea codului de identificare. … 3.7 CERINȚE PENTRU SISTEMELE DE NAVIGAȚIE GLOBALĂ CU AJUTORUL SATELIȚILOR (GNSS)3.7.1 DefinițiiSistem de augmentare de la bordul aeronavei (ABAS). Un sistem de augmentare care îmbunătățește și/sau integrează informațiile obținute de la alte elemente GNSS cu informațiile disponibile de la bordul aeronavei.Alertă. O indicație furnizată altor sisteme de bord sau aducerea la cunoștința pilotului asupra faptului că un parametru de exploatare al unui sistem de navigație este în afara limitelor de toleranță.Limită de alertă. Toleranța la eroare a unui anumit parametru măsurat, care nu trebuie să fie depășită fără emiterea unui mesaj de avertizare.Canalul de precizie standard (CSA). Nivelul specificat de precizie al poziționării, vitezei și al sincronizării, care este disponibil pentru orice utilizator de sistem GLONASS în baza unei acoperiri globale asigurată în mod continuu.Nucleele constelațiilor de sateliți. Nucleele constelațiilor de sateliți sunt GPS și GLONASS.Sistem global de navigație prin satelit (GNSS). Un sistem global de stabilire a poziției și sincronizării, care include una sau mai multe constelații de sateliți, receptoare de la bordul aeronavelor și funcții de monitorizare a integrității sistemului, sistem care este îmbunătățit în funcție de necesități, în vederea susținerii cerințelor de performanță de navigație pentru operațiunea care se are în vedere.Sistem global de navigație prin satelit (GLONASS). Sistemul de navigație prin sateliți utilizat de Federația Rusă.Sistem de poziționare globală (GPS). Sistemul de navigație prin sateliți utilizat de Statele Unite ale Americii.Eroare de poziție GNSS. Diferența dintre poziția reală și poziția stabilită de receptorul GNSS.Sistem de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS). Un sistem de îmbunătățire a preciziei în cazul căruia utilizatorul primește informații necesare pentru îmbunătățirea preciziei direct de la un emițător instalat la sol.Sistem de augmentare la nivel regional cu ajutorul echipamentelor de la sol (GRAS). Un sistem de îmbunătățire a preciziei în cazul căruia utilizatorul primește informații necesare pentru îmbunătățirea preciziei direct de la unul dintre emițătoarele dintr-un grup instalat la sol, care acoperă o regiune.Integritate. O măsură a veridicității pe care o prezintă corectitudinea informațiilor furnizate de întregul sistem. Integritatea include capacitatea unui sistem de a-i furniza prompt utilizatorului avertismente valide (alerte).Pseudo-distanță. Diferența dintre timpul transmisiei printr-un satelit și timpul recepției printr-un receptor GNSS, înmulțită cu viteza luminii în vid, incluzând eroarea sistematică, cauzată de diferența dintre referința temporală a unui receptor GNSS și cea a unui satelit.Sistem de augmentare cu ajutorul sateliților (SBAS). Un sistem de îmbunătățire a preciziei cu acoperire largă, în cazul căruia utilizatorul primește informații necesare pentru îmbunătățirea preciziei direct de la un emițător al unui satelit.Serviciu de poziționare standard (SPS). Nivelul specificat al preciziei de stabilire a poziției (sau precizia de poziționare), vitezei și sincronizării, care este disponibil pentru orice utilizator al sistemului de poziționare globală (GPS), pe baza unei acoperiri globale, asigurată în mod continuu.Timp-până-la-alertă. Timpul maxim care poate să treacă de la momentul de începere a depășirii limitelor de toleranță în sistemul de navigație, până la momentul în care echipamentul emite alerta.3.7.2 Informații generale3.7.2.1 Funcțiunile3.7.2.1.1 GNSS furnizează aeronavei date privind poziția și o bază de timp.Aceste date sunt obținute pe baza măsurătorilor pseudo-distanțelor dintre o aeronavă echipată cu un receptor GNSS și diverse surse de semnal amplasate pe sateliți sau la sol.3.7.2.2 Elementele GNSS 3.7.2.2.1 Serviciul de navigație GNSS este furnizat utilizând diverse combinații ale următoarelor elemente instalate la sol, pe sateliți și/sau la bordul aeronavei:a)sistemul global de poziționare (GPS), care furnizează serviciul de poziționare standard (SPS), conform definiției de la pct. 3.7.3.1; … b)sistemul global de navigație prin satelit (GLONASS), care furnizează semnalul de navigație al canalului de precizie standard (CSA), conform definiției de la pct. 3.7.3.2; … c)sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor instalate la bordul aeronavei (ABAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.3; … d)sistemul de augmentare cu ajutorul sateliților (SBAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.4; … e)sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor instalate la sol (GBAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.5; … f)sistemul de augmentare la nivel regional, cu ajutorul echipamentelor instalate la sol (GRAS), conform definiției de la pct. 3.7.3.5 și … g)receptorul GNSS de bord, conform definiției de la pct. 3.7.3.6. … 3.7.2.3 Referința spațială și referința de timp3.7.2.3.1 Referința spațială. Informațiile referitoare la poziție, furnizate de GNSS utilizatorului, sunt exprimate prin intermediul punctului de reper geodezic (coordonata geodezică), dat de sistemul geodezic global – 1984 (WGS-4).Cerințele pentru sistemul WGS-84 sunt specificate în RACR-HA capitolul 2, RACR-ATS capitolul 2, RACR-AD-PETA volumele I și II, capitolul 2 și RACR-AIS capitolul 3.În cazul în care se utilizează elemente GNSS care folosesc alte coordonate decât cele WGS-84, trebuie să fie aplicați parametrii de conversie corespunzători.3.7.2.3.2 Referința de timp. Datele privind coordonatele de timp furnizate de GNSS utilizatorului sunt exprimate pe o scară de măsurare a timpului care utilizează ca referință ora universală coordonată (UTC).3.7.2.4 Performanțele semnalelor electromagnetice3.7.2.4.1 Combinația dintre elementele GNSS și un receptor GNSS fără căderi (fault free) al utilizatorului trebuie să satisfacă cerințele privind performanțele electromagnetice specificate în tabelul 3.7.2.4-1 (de la sfârșitul secțiunii 3.7).Conceptul de receptor fără căderi (fault free) al utilizatorului este aplicat numai pentru a defini performanțele combinațiilor dintre diverse elemente GNSS. Se consideră că receptorul fără căderi (fault free) este un receptor cu performanțe nominale de precizie și de timp-până-la-alertă. Un astfel de receptor se consideră că nu prezintă defecțiuni care afectează integritatea, disponibilitatea și continuitatea performanțelor.3.7.3 Specificațiile elementelor GNSS3.7.3.1 Serviciul GPS de poziționare standard (SPS) (L1)3.7.3.1.1 Precizia spațiului și a segmentului de controlUrmătoarele standarde de precizie nu includ erorile provocate de perturbațiile atmosferice sau erorile de la nivelul receptorului, care sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.1.1.1 Precizia de poziționare. Erorile de poziționare GPS SPS nu trebuie să depășească următoarele limite: ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐ │ │Media globală, în 95 │ Cea mai defavorabilă │ │ │ procente din timp │poziție, în 95 procente│ │ │ │ din timp │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤ │Eroare la amplasare în │ 13 m (43 ft) │ 36 m (118 ft) │ │poziție orizontală │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤ │Eroare la amplasare în │ 22 m (72 ft) │ 77 m (253 ft) │ │poziție verticală │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘3.7.3.1.1.2 Precizia transferului în domeniul timp. Erorile de transfer în domeniul timp GPS SPS nu trebuie să depășească 40 nanosecunde, 95 procente din timp.3.7.3.1.1.3 Domeniul de precizie. Erorile nu trebuie să depășească următoarele limite:a)eroarea de distanță a oricărui satelit – mai mare de: … – 30 m (100 ft); sau– 4,42 ori precizia de măsurare a distanței la nivel de utilizator (user range accuracy – URA) la emisie, dar fără să depășească 150 m (490 ft);b)eroare de viteză la nivelul oricărui satelit – 0,02 m (0,07 ft) pe secundă; … c)eroare de accelerație la nivelul oricărui satelit – 0,007 m (0,02 ft) pe secundă la pătrat; … d)eroare medie pătratică de distanță la nivelul tuturor sateliților – 6 m (20 ft). … 3.7.3.1.2 Disponibilitatea. Disponibilitatea GPS SPS este:≥ 99 procente disponibilitate servicii orizontale, poziție medie (prag 95 procente 36 m)≥ 99 procente disponibilitate servicii verticale, poziție medie (prag 95 procente 77 m)≥ 90 procente disponibilitate servicii orizontale, poziție în cel mai defavorabil caz (prag 95 procente 36 m)≥ 90 procente disponibilitate servicii verticale, poziție în cel mai defavorabil caz (prag 95 procente 77 m)3.7.3.1.3 Fiabilitatea. Fiabilitatea sistemului GPS SPS trebuie să se încadrează în următoarele limite:a)frecvența unei defecțiuni majore, care afectează serviciile furnizate – nu mai multe de trei ori pe an pentru constelația de sateliți (media globală); … b)fiabilitate – cel puțin 99,94 procente (medie globală) și … c)fiabilitate – cel puțin 99,79 procente (medie într-un singur punct). … 3.7.3.1.4 Zona de acoperire. Sistemul GPS SPS acoperă suprafața pământului până la o altitudine de 3 000 kilometri.3.7.3.1.5 Caracteristicile frecvențelor radio (RF)Caracteristicile detaliate ale frecvențelor radio sunt specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.1.5.1 Frecvența purtătoare. Fiecare satelit GPS emite un semnal SPS pe frecvența purtătoare de 1575,42 MHz (GPS L1) utilizând diviziunea de cod cu acces multiplu (CDMA).Se va adăuga o nouă frecvență civilă pentru sateliții GPS, care va fi oferită de Statele Unite ale Americii și care va fi destinată aplicațiilor de siguranță pentru situații critice.Este posibil ca, la o dată ulterioară, să fie elaborate standarde și practici recomandate OACI (SARPs) pentru acest tip de semnal.3.7.3.1.5.2 Spectrul semnalului. Puterea semnalului GPS SPS trebuie să se încadreaze într-o bandă de ±12 MHz (1 563,42 – 1587,42 MHz), centrată pe frecvența L1.3.7.3.1.5.3 Polarizarea. Semnalul RF transmis este polarizat circular spre dreapta (în sensul acelor de ceasornic).3.7.3.1.5.4 Nivelul de putere al semnalului. Fiecare satelit GPS trebuie să emită semnale de navigație SPS cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la ieșirea unei antene de 3 dBi, polarizată liniar, să se încadreaze într-un interval de la -158.5 dBW, până la -153 dBW, pentru toate orientările antenei ortogonale față de direcția de propagare.3.7.3.1.5.5 Modulația. Semnalul SPS L1 este modulat cu o cheie de deplasare de fază bipolară (BPSK), cu un zgomot pseudo-aleatoriu (PRN) de 1,023 MHz, cod C/A (coarse/acquisition). Secvența codului C/A este repetată la fiecare milisecundă. Secvența codului PRN transmis este adunarea în clasă modulo 2, a unui mesaj de navigație de 50 biți pe secundă și a codului C/A.3.7.3.1.6 Timpul GPS. Timpul GPS se raportează la timpul universal coordonat (UTC) (așa cum este calculat de Observatorul Naval din S.U.A.).3.7.3.1.7 Sistemul de coordonate. Sistemul de coordonate GPS este sistemul WGS-84.3.7.3.1.8 Informațiile de navigație. Datele de navigație transmise de sateliți includ informațiile necesare pentru a se stabili:a)ora la care satelitul realizează transmisia; … b)poziția satelitului; … c)starea de funcționare a satelitului; … d)corecția ceasului satelitului; … e)efectele întâzierii de propagare; … f)decalajul de timp în raport cu timpul UTC și … g)starea constelației. … 3.7.3.2 Canalul GLONASS de precizie standard (CSA) (L1)În cadrul acestei secțiuni, termenul GLONASS se referă la toți sateliții din constelație.Standardele care fac referire numai la sateliții GLONASS-M sunt indicate în mod distinct.3.7.3.2.1 Precizia spațiului și a segmentului de controlUrmătoarele standarde referitoare la precizie nu includ erorile datorate atmosferei și receptorului, care sunt descrise în procedurile specifice de aplicare a prezentei reglementări.3.7.3.2.1.1 Precizia de poziționare. Erorile de poziționare ale canalului CSA al sistemului GLONASS nu trebuie să depășească următoarele limite: ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐ │ │Media globală, în 95 │ Cea mai defavorabilă │ │ │ procente din timp │poziție, în 95 procente│ │ │ │ din timp │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤ │Eroare la amplasare în │ 19 m (62 ft) │ 44 m (146 ft) │ │poziție orizontală │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤ │Eroare la amplasare în │ 29 m (96 ft) │ 93 m (308 ft) │ │poziție verticală │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘3.7.3.2.1.2 Precizia transferului de timp. Erorile de transfer de timp ale canalului CSA al sistemului GLONASS nu trebuie să depășească 700 nanosecunde, în 95 procente din timp.3.7.3.2.1.3 Domeniul de precizie. Erorile nu trebuie să depășească următoarele limite:a)eroarea de distanță a oricărui satelit – 30 m (98.43 ft); … b)eroarea de viteză a oricărui satelit – 0.04 m (0.12 ft) pe secundă; … c)eroarea de accelerație a oricărui satelit – 0.013 m (0.039 ft) per secundă la pătrat; … d)eroarea medie pătratică de distanță pentru toți sateliții – 7m (22.97 ft). … 3.7.3.2.2 Disponibilitatea. Canalul CSA al sistemului GLONASS trebuie să aibă:a)≥ 99 procente disponibilitate pentru serviciul orizontal, poziție medie (44 m, 95 procente prag); … b)≥ 99 procente disponibilitate pentru serviciul vertical, poziție medie (93 m, 95 procente prag); … c)≥ 90 procente disponibilitatea pentru serviciul orizontal, poziția cea mai defavorabilă (44 m, 95 procente prag); … d)≥ 90 procente disponibilitate pentru serviciul vertical, poziția cea mai defavorabilă (93 m, 95 procente prag). … 3.7.3.2.3 Fiabilitatea. Fiabilitatea canalului CSA al sistemului GLONASS trebuie să fie în următoarele limite:a)frecvența de cedare a unui serviciu de importanță majoră – nu mai mult de trei pe an pentru constelație (media globală) și … b)fiabilitatea – cel puțin 99.7 procente (media globală). … 3.7.3.2.4 Zona de acoperire. GLONASS CSA acoperă suprafața pământului până la o altitudine de 2000 Km.3.7.3.2.5 Caracteristicile de radio frecvență Caracteristicile detaliate de radio frecvență sunt specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.2.5.1 Frecvența purtătoare. Fiecare satelit GLONASS transmite semnalul de navigație CSA pe propria frecvență purtătoare din banda de frecvență L1 (1,6 GHz), utilizând diviziunea în frecvență cu acces multiplu (FDMA).Sateliții GLONASS pot avea aceeași frecvență purtătoare, dar, în acest caz, ei sunt amplasați în spații diametral opuse pe același plan orbital.Sateliții GLONASS-M vor transmite un cod suplimentar de stabilire a distanței pe frecvențele purtătoare din banda de frecvență L2 (1.2 GHz), utilizând FDMA.3.7.3.2.5.2 Spectrul semnalului. Puterea semnalului canalului CSA al sistemului GLONASS se încadrează într-o bandă de ±5,75 MHz, centrată pe fiecare frecvență purtătoare GLONASS.3.7.3.2.5.3 Polarizarea. Semnalul RF transmis este polarizat circular spre dreapta.3.7.3.2.5.4 Nivelul de putere al semnalului. Fiecare satelit GLONASS transmite semnale de navigație CSA cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la ieșirea unei antene de 3 dBi polarizate liniar, să se încadreaze într-un interval între -161 dBW și -155,2 dBW pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcția de propagare.Limita de putere de 155,2 dBW este calculată pe baza caracteristicilor prestabilite ale unei antene utilizator, a pierderilor atmosferice de 0,5 dB și a unei erori a unei poziții unghiulare a unui satelit care nu depășește un grad (în direcția care determină creșterea nivelului semnalului).Fiecare satelit GLONASS-M transmite și un cod de stabilire a distanței pe L2 cu suficientă putere astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la ieșirea unei antene de 3 dBi polarizate liniar, să nu fie mai mic de -167 dBW pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcția de propagare.3.7.3.2.5.5 Modulația3.7.3.2.5.5.1 Fiecare satelit GLONASS transmite semnalul de navigație RF pe frecvența sa purtătoare, utilizând un tren de impulsuri ce formează un semnal modulat binar – BPSK. Modulația cu deplasare de fază a purtătoarei este realizată la radiani, cu eroarea maximă de ±0,2 radiani. Secvența codului pseudo-aleatoriu este repetată la fiecare milisecundă.3.7.3.2.5.5.2 Semnalul de navigație modulator este generat prin adunarea în clasă modulo-2 a următoarelor trei semnale binare:a)codul de stabilire a distanței, transmis cu o viteză de 511 kbiți/s; … b)mesajul de navigație, transmis cu o viteză de 50 biți/s și … c)secvența auxiliară de 100 Hz. … 3.7.3.2.6 Timpul GLONASS. Timpul GLONASS se raportează la UTC (SU) (așa cum este calculat de Serviciul Național de Stabilire a Orei din Rusia).3.7.3.2.7 Sistemul de coordonate. Sistemul de coordonate GLONASS este sistemul PZ-90.Conversia de la sistemul de coordonate PZ-90, utilizat de GLONASS, la coordonatele WGS-84 este definită în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.2.8 Informațiile de navigație. Datele de navigație transmise de satelit includ informațiile necesare pentru a se stabili:a)ora la care satelitul realizează transmisia; … b)poziția satelitului; … c)starea de funcționare a satelitului; … d)corecția ceasului satelitului; … e)decalajul de timp în raport cu timpul UTC și … f)starea constelației. … 3.7.3.3 Sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la bordul aeronavei (ABAS)3.7.3.3.1 Cerințele de performanță. Funcția ABAS combinată cu unul sau mai multe dintre celelalte elemente GNSS, precum și un receptor GNSS fiabil și un sistem de bord fiabil, utilizate pentru funcția ABAS, trebuie să îndeplinească cerințele de precizie, integritate, continuitate și disponibilitate, specificate la pct. 3.7.2.4.3.7.3.4 Sistemul de augmentare cu ajutorul sateliților (SBAS)3.7.3.4.1 Performanțe. SBAS combinat cu unul sau mai multe dintre celelalte elemente GNSS și cu un receptor fiabil, trebuie să satisfacă cerințele de precizie, integritate, continuitate și disponibilitate specificate pentru operațiunea care urmează să fie efectuată, conform informațiilor de la pct. 3.7.2.4.SBAS completează constelația (constelațiile) de sateliți pe care se bazează sistemul de poziționare, mărind gradul de precizie, integritate, continuitate și disponibilitate a navigației, care se asigură în cadrul zonei de serviciu (zona de recepție) și care include, de obicei, mai multe aerodromuri.3.7.3.4.2 Funcțiile. SBAS îndeplinește una sau mai multe din următoarele funcții:a)stabilirea distanței: furnizează un semnal suplimentar de pseudo-distanță, utilizând un indicator de precizie de la un satelit SBAS (pct. 3.7.3.4.2.1 și indicațiile din procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări); … b)starea satelitului GNSS: stabilește și transmite starea de funcționare a satelitului GNSS; … c)corecția diferențială de bază: furnizează, la nivelul satelitului GNSS, date orbitale (efemeridele) și corecții ale ceasului (rapide și pe termen lung), care trebuie aplicate în cazul măsurătorilor de pseudo-distanță efectuate din sateliți (în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări) și … d)corecția diferențială de precizie: stabilește și transmite corecțiile erorilor cauzate de ionosferă (în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări). … Dacă sunt furnizate toate funcțiile, SBAS, în combinație cu constelația (constelațiile) de sateliți pe care se bazează sistemul de poziționare, poate asigura asistența pentru operațiunile de decolare, zbor pe rută, zbor în zona terminală și de apropiere, inclusiv pentru apropierea de precizie categoria I. Nivelul performanțelor care pot fi realizate depinde de infrastructura încorporată în SBAS și de condițiile ionosferice din zona geografică de interes.3.7.3.4.2.1 Domeniul de precizie3.7.3.4.2.1.1 Excluzând efectele atmosferice, eroarea de distanță pentru semnalul de stabilire a distanței de la nivelul sateliților SBAS, nu trebuie să depășească 25 m (82 ft) (95 procente).3.7.3.4.2.1.2 Probabilitatea ca erorile de distanță să depășească 150 m (490 ft) la orice oră, nu trebuie să fie mai mare de 10^(-5).3.7.3.4.2.1.3 Probabilitatea întreruperilor neplanificate ale funcției de stabilire a distanței, de la nivelul unui satelit SBAS, în orice perioadă de o oră, nu trebuie să depășească 10^(-3).3.7.3.4.2.1.4 Eroarea de viteză nu trebuie să depășească 2 m (6,6 ft) pe secundă.3.7.3.4.2.1.5 Eroarea de accelerație nu trebuie să depășească 0,019 m (0,06 ft) pe secundă la pătrat.3.7.3.4.3 Zona de serviciu (zona de recepție). Zona de serviciu (recepție) SBAS este o zonă definită în cadrul unei zone de acoperire SBAS, în care SBAS îndeplinește cerințele de la pct. 3.7.2.4 și asigură asistență pentru operațiunile corespunzătoare aprobate.Zona de acoperire reprezintă acea zonă în cadrul căreia se pot recepționa transmisii SBAS (de ex. zona de acoperire a satelitului geostaționar).Acoperirea SBAS și zonele de serviciu (recepție) sunt în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.7.3.4.4 Caracteristicile RF3.7.3.4.4.1 Frecvența purtătoare. Frecvența purtătoare este de 1 575,42 MHz.După 2005, atunci când au fost eliberate frecvențele GLONASS pentru spațiul aerian superior, este posibil să fi fost introdus un alt tip de sistem SBAS, utilizând unele din aceste frecvențe.3.7.3.4.4.2 Spectrul semnalului. Cel puțin 95 procente din puterea de emisie trebuie să se încadreze într-o bandă de ±12 MHz centrată pe frecvența L1. Lățimea de bandă a semnalului transmis de un satelit SBAS trebuie să fie de cel puțin 2,2 MHz.3.7.3.4.4.3 Nivelul de putere al semnalului.3.7.3.4.4.3.1 Fiecare satelit SBAS emite semnale de navigație cu suficientă putere, astfel încât, la nivelul tuturor amplasamentelor neobstrucționate din apropierea solului, de unde este observat satelitul, la un unghi de elevație mai mare sau egal cu 5 grade, nivelul semnalului RF recepționat la ieșirea unei antene de 3 dB polarizate liniar, să se încadreaze într-un interval între -161 dBW și -153 dBW pentru toate orientările antenei ortogonale pe direcția de propagare.3.7.3.4.4.3.2 Fiecare satelit SBAS plasat pe orbită după 31 decembrie 2013 emite semnale de navigație cu putere suficientă astfel încât la toate amplasamentele neobstacolate aflate în preajma solului, de la care este observat satelitul, la sau deasupra unghiului de elevație minim, pentru care trebuie să fie furnizat un semnal GEO ce poate fi urmărit, iar nivelul semnalului RF recepționat la ieșirea din antenă, specificat în procedura aferentă prezentei reglementări, trebuie să fie de cel puțin -164,0 dBW.3.7.3.4.4.3.2.1 Unghiul de elevație minim. Unghiul de elevație minim utilizat pentru a determina acoperirea GEO trebuie să nu fie mai mic de 5 grade pentru un utilizator aflat în apropierea solului.3.7.3.4.4.3.2.2 Nivelul semnalului RF al SBAS recepționat la ieșirea unei antene de 0 dBic, amplasată în apropierea solului, nu trebuie să depășească -152,5 dBW.3.7.3.4.4.4 Polarizarea. Semnalul de emisie este polarizat circular spre dreapta.3.7.3.4.4.5 Modulația. Secvența transmisă este adunarea în clasa modulo-2 a mesajului de navigație, cu o rată de 500 simboluri pe secundă și codul zgomotului pseudoaleatoriu de 1 023 biți. Secvența este apoi modulată BPSK pe purtătoare cu o rată de 1 023 megachips pe secundă.3.7.3.4.5 Timpul de rețea SBAS (SNT). Diferența dintre ora SNT și ora GPS nu trebuie să depășească 50 de nanosecunde.3.7.3.4.6 Informațiile de navigație. Datele de navigație transmise de sateliți includ informațiile necesare pentru a se stabili:a)ora la care satelitul SBAS realizează transmisia; … b)poziția satelitului SBAS; … c)ora corectată pentru toți sateliții; … d)poziția corectată pentru toți sateliții; … e)efectele întâzierii de propagare ionosferice; … f)integritatea poziției utilizatorului; … g)decalajul de timp în raport cu timpul UTC și … h)starea nivelului serviciilor. … 3.7.3.5 Sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS) și sistemul de augmentare la nivel regional cu ajutorul echipamentelor de la sol (GRAS) Cu excepția cazurilor în care există specificații speciale, standardele și practicile recomandate GBAS se aplică în cazul sistemelor GBAS și GRAS.Cu excepția cazurilor în care există specificații speciale, apropierea cu ghidare verticală (APV) se referă la APV-I și APV-II.3.7.3.5.1 Cerințele de performanță. Funcția GBAS combinată cu unul sau mai multe din celelalte elemente GNSS și cu un receptor GNSS fiabil, îndeplinesc cerințele privind precizia, integritatea, continuitatea și disponibilitatea sistemului pentru operațiunea care urmează să fie efectuată, conform informațiilor specificate la pct. 3.7.2.4.GBAS este conceput pentru a fi compatibil cu toate tipurile de operațiuni de apropiere, aterizare, decolare și de suprafață, și poate fi utilizat pentru operațiunile pe rută sau în zona terminală. GRAS este conceput pentru a fi utilizat pentru operațiunile de rută, de la nivelul terminalului, de apropiere nonprecizie, de decolare și de apropiere cu ghidare verticală. Următoarele cerințe sunt create pentru a oferi asistență pentru apropierea de precizie categoria I, apropierea cu ghidare verticală, precum și pentru un serviciu de poziționare GBAS. Pentru a asigura interoperabilitatea și a permite utilizarea unui spectru eficient, se impune ca transmisia de date să fie aceeași pentru toate operațiunile.3.7.3.5.2 Funcțiile. GBAS îndeplinește următoarele funcții:a)asigură corecțiile pseudo-distanței relevante pe plan local; … b)furnizează date referitoare la GBAS; … c)furnizează date referitoare la segmentul de apropiere finală, atunci când asigură asistența la apropierea de precizie; … d)furnizează date referitoare la disponibilitatea estimată a sursei de stabilire a distanței și … e)asigură monitorizarea integrității surselor de stabilire a distanței GNSS. … 3.7.3.5.3 Zona de acoperire3.7.3.5.3.1 Apropierea de precizie categoria I și apropierea cu ghidare verticală.Cu excepția cazurilor în care caracteristicile topografice dictează și cerințele operaționale permit, acoperirea GBAS care urmează să asigure asistența pentru fiecare apropiere de precizie categoria I sau apropiere cu ghidare verticală, se realizează astfel:a)lateral, începând de la 140 m (450 ft) pe fiecare parte a pragului de aterizare/pragului fictiv (LTP/FTP) și ieșind în afară cu ±35 grade pe fiecare parte a traiectoriei de apropiere finală, până la 28 km (15 NM) și cu ±10 grade pe fiecare parte a traiectoriei de apropiere finală, până la 37 km (20 NM) și … b)vertical, în cadrul zonei laterale, până la cea mai mare valoare dintre 7 grade și 1,75 înmulțit cu unghiul pantei de aterizare declarat (GPA) deasupra orizontalei, cu origine în punctul de interceptare a pantei de aterizare (GPIP) și cu 0,45 GPA deasupra liniei orizontale, sau la un unghi mai mic, până la 0,30 GPA, după caz, care să permită desfășurarea în condiții de siguranță a procedurii de interceptare a pantei de aterizare declarate. Această zonă de acoperire este valabilă pe o înălțime între 30 m (100 ft) și 3 000 m (10 000 ft), deasupra pragului (HAT). … 3.7.3.5.3.1.1 Pentru apropierea de precizie categoria I, transmisia de date, conform specificațiilor de la pct. 3.7.3.5.4, trebuie să se extindă în jos până la 3,7 m (12 ft), deasupra suprafeței pistei.3.7.3.5.3.1.2 Atunci când este necesar să se asigure asistența pentru aplicațiile preconizate, transmisia datelor trebuie efectuată omnidirecțional.3.7.3.5.3.2 Serviciul de poziționare GBAS. Zona serviciului de poziționare GBAS reprezintă zona în care transmisia de date poate fi recepționată, iar serviciul de poziționare îndeplinește cerințele de la pct. 3.7.2.4 și asigură asistență pentru operațiunile corespunzătoare aprobate.3.7.3.5.4 Caracteristicile transmisiei de date3.7.3.5.4.1 Frecvența purtătoare. Frecvențele radio utilizate pentru transmisia datelor sunt selectate dintre frecvențele radio din banda cuprinsă între 108 și 117,975 MHz. Cea mai mică frecvență care poate fi alocată este de 108,025 MHz, iar cea mai înaltă frecvență care poate fi alocată este de 117,950 MHz. Distanța dintre frecvențele alocabile (ecartul între canale) este de 25 kHz.Criteriile de separare geografică ILS/GBAS și criteriul de separare geografică pentru serviciile de comunicații GBAS și VHF care funcționează în banda 118 – 137 MHz sunt în curs de elaborare. Până la definirea acestor criterii și includerea lor în standardele și practicile recomandate ale OACI, se preconizează utilizarea frecvențelor din banda 112,050 – 117,900 MHz.3.7.3.5.4.2 Tehnica de acces. Se utilizează o tehnică de acces multiplu prin divizare în timp (TDMA), cu o structură fixă de cadre. Transmisia de date are alocat unul până la opt intervale de timp.Alocarea nominală este de două intervale de timp. Este posibil, ca unele facilități GBAS care utilizează antene multiple pentru transmiterea de date VHF (VDB) pentru a îmbunătăți acoperirea VDB, să necesite alocarea a mai mult de două intervale de timp. Indicațiile referitoare la utilizarea mai multor antene sunt în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; este posibil ca unele stații de emisie GBAS, într-un sistem GRAS, să utilizeze un singur interval de timp.3.7.3.5.4.3 Modulația. Datele GBAS sunt transmise ca simboluri de 3 biți, care modulează purtătoarea utilizată pentru transmisii de date, prin schema de modulație D8PSK, cu o rată de 10 500 simboluri pe secundă.3.7.3.5.4.4 Intensitatea și polarizarea câmpului de RF al sistemului de transmisii de date.GBAS poate asigura o transmisie de date VHF, fie prin polarizare orizontală (GBAS/H), fie prin polarizare eliptică (GBAS/E), care utilizează atât componente de polarizare orizontală (HPOL), cât și componente de polarizare verticală (VPOL). Aeronavele care utilizează o componentă VPOL nu pot efectua operațiuni cu echipamente GBAS/H.3.7.3.5.4.4.1 GBAS/H3.7.3.5.4.4.1.1 Semnalul emis este polarizat orizontal.3.7.3.5.4.4.1.2 Puterea efectiv radiată (ERP) furnizează un semnal polarizat orizontal, cu o intensitate minimă a câmpului de 215 microvolți per metru (-99 dBW/mp) și o intensitate maximă a câmpului de 0,350 volți per metru (-35 dBW/mp), care se încadrează în volumul de acoperire GBAS. Intensitatea câmpului trebuie să fie măsurată ca o medie, pe perioada de rezolvare a ambiguităților și sincronizare a transferului de blocuri de date (transfer în rafală). Decalajul de fază RF dintre componentele HPOL și orice componente VPOL, permite ca puterea minimă a semnalului, detaliată în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, să fie obținută pentru utilizatori HPOL în toată zona de acoperire.3.7.3.5.4.4.2 GBAS/E3.7.3.5.4.4.2.1 Semnalul emis este polarizat eliptic.3.7.3.5.4.4.2.2 Atunci când se emite un semnal polarizat eliptic, componenta polarizată orizontal satisface condițiile specificate la pct. 3.7.3.5.4.4.1.2, iar puterea efectiv radiată (ERP) asigură un semnal polarizat vertical cu o intensitate minimă a câmpului de 136 microvolți per metru (-103 dBW/mp) și o intensitate maximă a câmpului de 0,221 volți per metru (-39 dBW/mp), în cadrul acoperirii GBAS. Intensitatea câmpului este măsurată ca o medie, pe perioada de rezolvare a ambiguităților și de sincronizare a transferului de blocuri de date (transfer în rafală). Decalajul de fază RF, dintre componentele HPOL și VPOL este de așa manieră încât puterea minimă a semnalului, specificată în cadrul procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, să fie obținută pentru utilizatori HPOL și VPOL, în întreaga zonă de acoperire.Intensitatea minimă și intensitatea maximă a câmpului, specificate la punctele 3.7.3.5.4.4.1.2 și 3.7.3.5.4.4.2.2, sunt compatibile cu o sensibilitate minimă a receptorului de -87 dBm și o distanță minimă de 200 m (660 ft) față de antena emițătorului, pentru o rază de acoperire de 43 km (23 NM).3.7.3.5.4.5 Puterea transmisă pe canalele adiacente. Nivelul puterii în timpul transmisiilor efectuate în orice condiții de exploatare când este măsurată pe o lățime de bandă de 25 kHz, centrată pe cel de-al "i"–lea canal adiacent, nu trebuie să depășească valorile prezentate în tabelul de la pct. 3.7.3.5.1 (la sfârșitul secțiunii 3.7).3.7.3.5.4.6 Emisiile nedorite. Emisiile nedorite, inclusiv emisiile parazite și cele din afara benzii, sunt conforme cu nivelurile prezentate în tabelul 3.7.3.5-2 (la sfârșitul secțiunii 3.7). Puterea totală în orice semnal discret sau armonică VDB nu trebuie să depășească -53 dBm.3.7.3.5.5 Informațiile de navigație. Datele de navigație transmise de sistemul GBAS includ următoarele informații:a)corecții ale pseudo-distanței, ora de referință și date de integritate; … b)date conexe sistemului GBAS; … c)date privind segmentul de apropiere finală când se asigură asistența pentru apropierea de precizie și … d)date estimate privind disponibilitatea sursei de determinare a distanței. … 3.7.3.6 Receptorul GNSS de la bord.3.7.3.6.1 Receptorul GNSS de bord procesează semnalele acelor elemente GNSS pe care urmează să le utilizeze.3.7.4 Protecția la interferențe.3.7.4.1 GNSS trebuie să îndeplinească cerințele de performanță definite la pct. 3.7.2.4 și să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Sistemele GPS și GLONASS care funcționează în banda de frecvență 1 559 – 1 610 MHz, sunt clasificate de ITU ca fiind sisteme care furnizează un serviciu de radionavigație prin sateliți (RNSS) și un serviciu de radionavigație aeronautică (ARNS), cărora le este conferit un statut special de protejare a spectrului de frecvențe pentru RNSS. Pentru a atinge obiectivele de performanță privind ghidarea la apropierea de precizie, asistată de GNSS și de sistemele sale de îmbunătățire a preciziei, se intenționează ca RNSS/ARNS să rămână singurul serviciu alocat la nivel global, în banda de frecvență 1 559 – 1 610 MHz și ca emisiile sistemelor din această bandă de frecvență și din benzile adiacente să fie riguros controlate prin reglementările naționale și/sau internaționale.3.7.5 Baza de date Cerințele aplicabile în cazul datelor aeronautice, sunt prezentate în RACR-HA, RACRATS, RACR-AD-PETA și RACR-AIS.3.7.5.1 Echipamentele GNSS de la bord, care utilizează o bază de date trebuie să asigure mijloace pentru:a)actualizarea bazei de date de navigație electronice și … b)determinarea datelor efective ale Reglementării și Controlului Informațiilor Aeronautice (AIRAC) din baza de date aeronautice. … Tabelul 3.7.2.4-1 Criterii de performanță a semnalelor electromagnetice*Font 8*┌─────────────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┬─────────────┬───────────────┐│Operațiune tipică│ Precizie pe │ Precizie pe │ Integritate │ Timp de │Continuitate │Disponibilitate││ │ orizontală │ verticală │ │ alertare│ │ ││ │ 95 procente │ 95 procente │ │ │ │ ││ │(Nota 1 și 3) │(Nota 1 și 3)│ (Nota 2) │ (Nota 3)│ (Nota 4) │ (Nota 5) │├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤│Pe rută │3.7 km (2.0NM)│ N/A │1-1×10^(-7)/h│ 5 min │1-1×10^(-4)/h│0,99 până la ││ │ │ │ │ │până la │0,99999 ││ │ │ │ │ │1-1×10^(-8)/h│ │├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤│Pe rută, zona │0.74 km │ N/A │1-1×10^(-7)/h│ 15 s │1-1×10^(-4)/h│0,99 până la ││terminală │(0,4NM) │ │ │ │până la │0,99999 ││ │ │ │ │ │1-1×10^(-8)/h│ │├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤│Apropiere │220 m (720 ft)│ N/A │1-1×10^(-7)/h│ 10 s │1-1×10^(-4)/h│0,99 până la ││inițială, apro- │ │ │ │ │până la │0,99999 ││piere intermedia-│ │ │ │ │1-1×10^(-8)/h│ ││ră, apropiere │ │ │ │ │ │ ││nonprecizie │ │ │ │ │ │ ││(NPA), decolare │ │ │ │ │ │ │├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤│Operațiuni de │16,0 m (52 ft)│20 m (66 ft) │1-2×10^(-7) │ 10 s │1-8×10^(-6) │0,99 până la ││apropiere cu ghi-│ │ │în orice │ │pe 15 s │0,99999 ││dare verticală │ │ │apropiere │ │ │ ││(APV-I) │ │ │ │ │ │ │├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤│Operațiuni de │16,0 m (52 ft)│8.0 m (26 ft)│1-2×10^(-7) │ 6 s │1-8×10^(-6) │0,99 până la ││apropiere cu │ │ │pe orice │ │pe 15 s │0,99999 ││ghidare verticală│ │ │apropiere │ │ │ ││(APV-II) │ │ │ │ │ │ │├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤│Apropiere de │16,0 m (52 ft)│6,0 m – 4,0 m│1-2×10^(-7) │ 6 s │1-8×10^(-6) │0,99 până la ││precizie │ │(20 ft-13 ft)│în orice │ │pe 15 s │0,99999 ││categoria I │ │ │apropiere │ │ │ ││(Nota 7) │ │ │ │ │ │ │└─────────────────┴──────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────┴─────────────┴───────────────┘Notă …
──────────
NOTE
1. Valorile de 95 procente pentru erorile de poziție GNSS sunt cele necesare pentru operațiunea care urmează să fie efectuată la cea mai mică înălțime deasupra pragului (HAT), dacă acest lucru este posibil. Cerințele detaliate sunt în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.
2. Definiția cerinței de integritate include o limită de alertare pe baza căreia poate fi evaluată cerința. Aceste limite de alertare sunt:
──────────O gamă de limite verticale pentru apropierea de precizie categoria I, ce se bazează pe gama cerințelor referitoare la precizia pe verticală. ┌─────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ Operațiune tipică │Limită orizontală│Limită verticală│ │ │ de alertare │ de alertare │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │Pe rută (trafic cu densitate │7,4 km (4 NM) │N/A │ │redusă în zona oceanică/ │ │ │ │continentală) │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │Pe rută (continentală) │3.7 km (2 NM) │N/A │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │Pe rută, zona terminală │1.85 km (1 NM) │N/A │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │NPA │556 m (0.3 NM) │N/A │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │APV-I │40 m (130 ft) │50 m (164 ft) │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │APV- II │40,0 m (130 ft) │20.0 m (66 ft) │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────┤ │Apropiere de precizie categoria I│40,0 m (130 ft) │15,0 m – 10,0 m │ │ │ │(50 ft – 33 ft) │ └─────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────────┘3. Cerințele de precizie și de timp-până-la-alertă includ caracteristicile (performanțele) nominale ale unui receptor fiabil.4. Intervalele de valori sunt date pentru cerința de continuitate pentru operațiunile pe rută, zona terminală, de apropiere inițială, NPA (de nonprecizie) și de decolare, dat fiind că această cerință depinde de mai mulți factori ce includ operațiunea care se intenționează, densitatea traficului, complexitatea spațiului aerian și disponibilitatea mijloacelor alternative de navigație. Valoarea inferioară dată reprezintă cerința minimă pentru zonele cu o densitate scăzută a traficului și o complexitate redusă a spațiului aerian. Valoarea superioară dată este corespunzătoare zonelor cu o densitate mare a traficului și o complexitate mare a spațiului aerian (a se vedea procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări).5. Un interval de valori este dat pentru cerințele de disponibilitate, dat fiind că aceste cerințe depind de necesitatea operațională care se bazează pe mai mulți factori, inclusiv frecvența operațiunilor, mediile atmosferice, dimensiunea și durata întreruperilor de funcționare, disponibilitatea mijloacelor alternative de navigație, zona de acoperire radar, densitatea traficului și procedurile operaționale reversibile.Valorile inferioare date reprezintă disponibilitățile minime pentru care un mijloc este considerat ca fiind practic, dar nu sunt adecvate pentru înlocuirea mijloacelor de navigație non-GNSS. Pentru navigația pe rută, valorile superioare date sunt adecvate pentru GNSS ca fiind singurul mijloc de navigație asigurat, într-o zonă. Pentru apropiere și decolare, valorile superioare date se bazează pe cerințele de disponibilitate la aeroporturi cu volum mare de trafic, pornind de la premisa că operațiunile efectuate de la sau de la mai multe piste sunt afectate, dar procedurile operaționale reversibile asigură siguranța în funcționare.Această cerință este mai importantă decât precizia necesară pentru tipurile de RNP asociate, dar se încadrează în gama de precizie care poate fi obținută de sistemul GNSS.6. Pentru apropierea de precizie categoria I, este specificat un interval de valori.Cerința de 4,0 m (13 ft) se bazează pe specificațiile ILS și reprezintă o abatere moderată de la aceste specificații (în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări).7. Cerințele referitoare la performanțele GNSS pentru operațiunile de apropiere de precizie categoria II și III sunt în curs de examinare și vor fi incluse la o dată ulterioară.8. Termenii APV-I și APV-II se referă la două nivele ale operațiunilor de apropiere și aterizare GNSS, cu ghidare verticală (APV) și nu sunt recomandați pentru utilizare în exploatare operațională.Tabelul 3.7.3.5-1. Puterea de emisie GBAS transmisă pe canalele adiacente ┌─────────────────────────────┬───────────────┬─────────────┐ │ Canal │Putere relativă│Putere maximă│ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │1-ul canal adiacent │-40 dBc │12 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 2-lea canal adiacent │-65 dBc │-13 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 4-lea canal adiacent │-74 dBc │-22 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 8-lea canal adiacent │-88.5 dBc │-36.5 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 16-lea canal adiacent │-101.5 dBc │-49.5 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 32-lea canal adiacent │-105 dBc │-53 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 64-lea canal adiacent │-113 dBc │-61 dBm │ ├─────────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │al 76-lea canal adiacent și │ │ │ │mai departe │-115 dBc │-63 dBm │ └─────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘Puterea maximă este valabilă dacă puterea emițătorului autorizat depășește 150 W.Relația dintre punctele adiacente individuale desemnate și canalele adiacente specificate mai sus este liniară.Tabelul 3.7.3.5-2.Emisiile nedorite ale GBAS ┌─────────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────┐ │ Frecvență │ Nivel relativ de │Nivel maxim de emisii │ │ │emisii nedorite (Nota 2)│ nedorite (Nota 1) │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │9 kHz – 150 kHz │-93 dBc (Nota 3) │-55 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │150 kHz – 30 MHz │-103 dBc (Nota 3) │-55 dBm/10 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │30 MHz – 106,125 MHz │-115 dBc │-57 dBm/100 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │106.425 MHz │-113 dBc │-55 dBm/100 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │107.225 MHz │-105 dBc │-47 dBm/100 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │107.625 MHz │-101.5 dBc │-53.5 dBm/10 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │107.825 MHz │-88.5 dBc │-40.5 dBm/10 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │107.925 MHz │-74 dBc │-36 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │107.9625 MHz │-71 dBc │-33 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │107.975 MHz │-65 dBc │-27 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │118.000 MHz │-65 dBc │-27 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │118.0125 MHz │-71 dBc │-33 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │118.050 MHz │-74 dBc │-36 dBm/1 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │118.150 MHz │-88.5 dBc │-40.5 dBm/10 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │118.350 MHz │-101.5 dBc │-53.5 dBm/10 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │118.750 MHz │-105 dBc │-47 dBm/100 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │119,550 MHz │-113 dBc │-55 dBm/100 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │119,850 MHz – 1 GHz │-115 dBc │-57 dBm/100 kHz │ ├─────────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────┤ │1 GHz – 1,7 GHz │-115 dBc │-47 dBm/1 MHz │ └─────────────────────────┴────────────────────────┴──────────────────────┘Notă …
──────────
NOTE:
1. Nivelul maxim de emisii nedorite (putere absolută) este valabil dacă puterea emițătorului autorizat depășește 150 W.
2. Nivelul relativ de emisii nedorite trebuie calculat utilizând aceeași lățime de bandă atât pentru semnalele dorite, cât și pentru cele nedorite. Acest calcul poate necesita conversia nivelului măsurat pentru semnale nedorite, utilizând lățimea de bandă indicată în coloana nivelului maxim de emisii nedorite, din cadrul acestui tabel.
3. Această valoare este determinată de limitele de măsurare. Este de așteptat ca valorile reale să fie mai bune.
4. Relația dintre punctele adiacente individuale desemnate și canalele adiacente specificate mai sus este liniară.
──────────3.8 (REZERVAT)3.9 CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE RECEPȚIE ADF DE LA BORD3.9.1 Precizia indicației relevmentului3.9.1.1 Relevmentul furnizat de sistemul ADF nu trebuie să aibă o eroare mai mare de plus sau minus 5 grade, pentru un semnal radio provenit din orice direcție care să aibă o intensitate a câmpului mai mare sau egală cu 70 microvolți per metru, radiat de un radiofar nedirecțional (NDB) LF/MF sau de la un locator LF/MF, care funcționează în limitele de toleranță specificate de prezenta reglementare și de asemenea, în prezența unui semnal nedorit transmis pe o direcție de 90 grade față de semnalul dorit, astfel:a)pe aceeași frecvență și mai slab cu 15 dB; sau … b)la o diferență de frecvență de plus sau minus 2 kHz și mai slab cu 4 dB; sau … c)la o diferență de frecvență mai mare sau egală cu plus sau minus 6 kHz și mai puternic cu 55 dB. … Eroarea de relevment specificată mai sus este datorată exclusivi erorii compasului magnetic de la bordul aeronavei.3.10 (REZERVAT)3.11 CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE ATERIZARE CU MICROUNDE (MLS)3.11.1 DefinițiiDate auxiliare. Date care sunt transmise în afară de datele de bază și care furnizează echipamentelor de la sol informații privind amplasarea, pentru îmbunătățirea calculelor poziției în aer și alte informații suplimentare.Date de bază. Date care sunt transmise de echipamentele de la sol și care sunt asociate în mod direct cu operarea sistemului de ghidare la aterizare.Centrul fasciculului. Punctul de mijloc dintre cele două puncte de minus 3 dB de pe fronturile crescătoare și descrescătoare ale amplitudinii lobului principal al fasciculului explorator.Lățimea fasciculului. Lățimea lobului principal al fasciculului explorator, măsurată în punctele de minus 3 dB și definită în unități de unghi pe axa optică, în plan orizontal, pentru funcția de azimut și în plan vertical, pentru funcția de elevație.Sector de ghidare complementar. Volumul de spațiu aerian, din interiorul sectorului de acoperire, în cadrul căruia informațiile de ghidare în azimut furnizate nu sunt proporționale cu deviația unghiulară a aeronavei, dar constă într-o indicație constantă stânga sau dreapta, în funcție de partea pe care este aeronava în raport cu sectorul proporțional de ghidare.Zgomot la nivelul comenzilor (CMN). Acea porțiune din eroarea de semnal de ghidare care determină mișcarea, suprafeței de comandă și a manșei și care poate afecta unghiul de asietă al aeronavei pe durata zborului cu pilot automat cuplat, dar care nu determină devierea aeronavei de la cursul dorit și/sau panta de aterizare dorită. (A se vedea pct. 3.5.)Sistem de coordonate – conic. O funcție ce utilizează coordonate conice atunci când unghiul de ghidare decodificat variază ca unghiul minim dintre suprafața unui con care conține antena receptorului și un plan care este perpendicular pe axa conului și care trece prin vârful acestuia. Vârful conului se află în centrul de fază al antenei. Pentru funcțiile de azimut de apropiere sau de azimut de spate, planul este planul vertical care conține axul pistei. În cazul funcțiilor de elevație, planul este orizontal.Sistem de coordonate – plan. O funcție ce utilizează coordonate plane atunci când unghiul de ghidare decodificat variază ca unghiul dintre planul care conține antena receptorului și un plan de referință. Pentru funcțiile de azimut, planul de referință este planul vertical care conține axul pistei, iar planul care conține antena receptorului este un plan vertical care trece prin centrul de fază al antenei.Sector de acoperire. Un volum de spațiu aerian în cadrul căruia sunt furnizate servicii de către o anumită funcție și în care densitatea puterii semnalului este mai mare sau egală cu valoarea minimă specificată.DME/P. Element pentru măsurarea distanței al sistemului de aterizare cu microunde (MLS), unde litera "P" indică măsurarea de precizie a distanței. Caracteristicile spectrului de frecvențe radio sunt cele ale echipamentelor DME/N.Funcție. Un anumit serviciu furnizat de sistemul MLS, de exemplu ghidare în azimut pentru apropiere, ghidare în azimut de spate sau date de bază, etc.Eroare medie de curs. Valoarea medie a erorii de azimut de-a lungul prelungirii axului pistei.Eroare medie a pantei de aterizare. Valoarea medie a erorii de elevație de-a lungul pantei de aterizare, aferentă unei funcții de elevație.Panta minimă de aterizare. Cel mai mic unghi de coborâre de-a lungul azimutului de zero grade, care este în conformitate cu procedurile de apropiere publicate și criteriul privind distanța minimă față de obstacole.Acesta este cel mai mic unghi de elevație care este aprobat și promulgat pentru pista pentru apropierea de precizie.Linia de vizare directă a antenei MLS. Planul care trece prin centrul de fază al antenei care este perpendicular pe axa orizontală conținut în planul vectorial al antenei.În cazul azimutului, linia de vizare directă a antenei și azimutul de zero grade sunt de obicei aliniate. Totuși, denumirea preferată într-un context tehnic este aceea de "linie de vizare directă", iar denumirea preferată într-un context operațional este aceea de "azimut de zero grade" (a se vedea definiția de mai jos).Azimut MLS. Locul geometric al punctelor din orice plan orizontal în care unghiul de ghidare decodat este constant.Punct de referință de apropiere MLS. Un punct situat la o înălțime specificată, deasupra punctului de intersecție a axului pistei cu pragul pistei.Punct de referință de azimut de spate MLS. Un punct situat la o înălțime specificată, deasupra axului pistei, la jumătatea acesteia.Punct de referință MLS. Punctul de pe axul pistei situat cel mai aproape de centrul de fază al antenei de elevație pentru apropiere.Elevație MLS. Locul geometric al punctelor din orice plan vertical în care unghiul de ghidare decodat este constant.Azimut MLS de zero grade. Azimutul MLS, atunci când unghiul de ghidare decodat are valoarea zero.Semnal de indicare a ieșirii în afara zonei de acoperire. Un semnal emis în zonele din afara sectorului de acoperire prevăzut, atunci când este cerut ca să prevină îndepărtarea nejustificată a unei indicații de avertizare la bord în prezența informațiilor de ghidare false.Eroare de urmărire a traiectoriei (PFE). Acea porțiune din eroarea semnalului de ghidare care ar putea determina deplasarea aeronavei de la cursul dorit și/sau de la traiectoria de aterizare dorită.Zgomot de urmărire a traiectoriei (PFN). Acea porțiune din eroarea semnalului de ghidare, care ar putea determina deplasarea aeronavei de la cursul median sau de la traiectoria de aterizare mediană, după caz.Sector de ghidare proporțională. Volumul de spațiu aerian în interiorul căruia informațiile de ghidare unghiulară furnizate de către o funcție sunt direct proporționale cu deplasarea unghiulară a antenei de bord, în raport cu unghiul de referință zero.3.11.2 Informații generale3.11.2.1 MLS este un sistem de ghidare pentru apropierea de precizie și de aterizare, care furnizează informații referitoare la poziție și diverse date sol-aer. Informațiile referitoare la poziție sunt furnizate într-un sector de acoperire larg și sunt determinate prin măsurarea unghiului de azimut, măsurarea unghiului de elevație și măsurarea distanței.Dacă nu sunt în mod specific indicate ca fiind echipamentele MLS de bord, textul de la pct. 3.11 se referă la echipamentul MLS de la sol.3.11.3 Configurațiile MLS3.11.3.1 Configurația de bază a sistemului MLS. Configurația de bază a sistemului MLS este formată din următoarele elemente:a)echipament de azimut pentru apropiere, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … b)echipament de elevație de apropiere, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … c)un mijloc de codificare și transmitere a cuvintelor de tip date esențiale, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … Datele esențiale sunt acele cuvinte de tip date auxiliare esențiale și de bază specificate la pct. 3.11.5.4.d)DME/N, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … 3.11.3.2 Dacă în sectorul de acoperire în azimut sunt necesare informații precise referitoare la stabilirea distanței, trebuie aplicată opțiunea DME/P, în conformitate cu standardele specificate în cadrul Capitolului 3, pct. 3.5.DME este elementul de stabilire a distanței MLS și trebuie să fie instalat cât mai curând posibil. Totuși, radiomarkerele instalate pentru ILS pot fi utilizate temporar împreună cu sistemul MLS, în timp ce se continuă furnizarea serviciului ILS pe aceeași pistă.3.11.3.3 Configurațiile MLS extinse. Se permite obținerea unor configurații extinse, pornind de la configurația de bază a sistemului MLS, prin adăugarea unei sau mai multora dintre următoarele perfecționări pentru funcții sau caracteristici:a)echipament de azimut de spate, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … b)echipament pentru determinarea sectorului ce include elevația, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … c)DME/P, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … d)un mijloc de codificare și transmitere de cuvinte de tip date auxiliare suplimentare, monitor asociat, telecomandă și echipament indicator; … e)un sector de ghidare proporțională mai larg, care să depășească valoarea minimă specificată la pct. 3.11.5. … Deși standardul a fost proiectat pentru a asigura funcția de determinare a sectorului ce include elevația, această funcție nu este implementată și nu a fost planificată implementarea ei în viitor. Formatul semnalului MLS permite dezvoltarea în continuare a sistemului, astfel încât acesta să poată include funcții suplimentare,cum ar fi azimutul de 360 grade.3.11.3.4 Configurațiile simplificate ale sistemului MLS. Se permite obținerea unor configurații simplificate, pornind de la configurația de bază a sistemului MLS (pct. 3.11.3.1), prin relaxarea caracteristicilor, în următorul mod:a)o acoperire în azimut pentru apropiere furnizată numai în zona de apropiere (pct. 3.11.5.2.2.1.1); … b)o acoperire în azimut și în elevație pentru apropiere (punctele 3.11.5.2.2 și 3.11.5.3.2), care să nu se extindă sub o înălțime de 30 m (100 ft) deasupra pragului; … c)extinderea limitelor de precizie pentru PFE și PFN, fără ca acestea să fie mai mari de 1,5 ori față de valorile specificate la pct. 3.11.4.9.4, pentru ghidarea în azimut pentru apropiere și la pct. 3.11.4.9.6, pentru ghidarea în elevație; … d)mărirea contribuției echipamentului de la sol la eroarea medie de aliniere de curs și la eroare medie de aliniere la panta de aterizare, cu până la de 1,5 ori față de valorile specificate la pct. 3.11.5.2.4, respectiv la pct. 3.11.5.3.4; … e)renunțarea la cerințele CMN (punctele 3.11.4.9.4 și 3.11.4.9.6) și … f)extinderea perioadei de monitorizare și control al acționării (punctele 3.11.5.2.3 și 3.11.5.3.3) până la o durată de șase secunde. … 3.11.4 Caracteristicile semnalului electromagnetic – funcții de coordonate unghiulare și de date3.11.4.1 Distribuția canalelor.3.11.4.1.1 Aranjarea canalelor. Funcțiile de coordonate unghiulare și de date MLS, operează pe oricare dintre cele 200 de canale alocate pe frecvențele de la 5031,0 MHz la 5090,7 MHz, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.4.1.1.1 Suplimentar față de cele specificate la pct. 3.11.4.1.1, alocările de canale trebuie să se încadreze în subbanda de la 5030,4 la 5150,0 MHz, pentru a putea satisface cerințele de navigație aeriană viitoare.3.11.4.1.2 Formarea perechilor de canale cu DME. Formarea perechilor dintre canalele de coordonate unghiulare și de date și canalul funcției de stabilire a distanței, se face în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.4.1.3 Toleranța de frecvență. Frecvența radio pentru operare a echipamentului de la sol nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 10 kHz, față de frecvența alocată. Stabilitatea frecvenței trebuie să fie suficient de mare, astfel încât să nu existe o deviație de mai mult de plus sau minus 50 Hz față de frecvența nominală, atunci când stabilitatea este măsurată într-un interval de o secundă.3.11.4.1.4 Spectrul semnalelor de radiofrecvență.3.11.4.1.4.1 Semnalul transmis trebuie să aibă o astfel de formă încât în timpul transmisiei, densitatea medie a puterii la o înălțime de peste 600 m (2 000 ft) să nu depășească -94,5 dBW/mp, în cazul semnalelor de date sau de ghidare în unghi, atunci când este măsurată pe o lățime de bandă de 150 kHz, centrată la o distanță de 840 kHz sau mai mult, față de frecvența nominală.3.11.4.1.4.2 Semnalul transmis trebuie să aibă o astfel de formă încât, în timpul transmisiei, densitatea medie a puterii la o distanță de peste 4800 m (2,6 NM) față de orice antenă și la o înălțime sub 600 m (2000 ft), să nu depășească -94,5 dBW/mp, în cazul semnalelor de date sau de ghidare în unghi, atunci când este măsurată pe o lățime de bandă de 150 kHz, centrată la 840 kHz sau mai mult, față de frecvența nominală.Cerințele de la pct. 3.11.4.1.4.2 sunt valabile atunci când, acoperirea operațională a unei alte stații MLS de la sol, s-a suprapus cu orizontul radio al stației de la sol luate în considerare.3.11.4.2 Polarizarea. Transmisiile efectuate în radiofrecvență de către toate echipamentele de la sol sunt, în mod normal, polarizate vertical. Efectele oricărei componente polarizate orizontal nu trebuie să ducă la depășirea limitei PFE sau la modificarea informațiilor de ghidare cu mai mult de 40 procente din eroarea PFE admisă la amplasamentul respectiv, cu antena de bord rotită cu 30 grade față de poziția verticală.3.11.4.3 Organizarea sistemului multiplexat prin divizare în timp (TDM)3.11.4.3.1 Atât informațiile referitoare la unghiuri, cât și datele, sunt transmise prin TDM, pe un singur canal de radiofrecvență.3.11.4.3.2 Sincronizarea. Transmisiile efectuate de diverse echipamente de coordonate unghiulare și de date de la sol, care deservesc o anumită pistă, sunt sincronizate temporal, pentru a asigura funcționarea fără interferențe pe canalul comun de radiofrecvență.3.11.4.3.3 Frecvențele funcțiilor. Fiecare funcție transmisă trebuie să fie repetată cu frecvența indicată în următorul tabel: ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐ │ Funcție │Frecvență medie (Hz) măsurată│ │ │ la fiecare 10 secunde │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Ghidare în azimut pentru apropiere │13 ± 0.5 │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Ghidare în azimut pentru apropiere │ │ │rapidă │39 ± 1.5 │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Ghidare în azimut de spate │6.5 ± 0.25 │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Ghidare în elevație pentru apropiere │39 ± 1.5 │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Ghidare în sectorul ce cuprinde │ │ │elevația │39 ± 1.5 │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Date de bază │a se vedea procedurile │ │ │specifice de aplicare a │ │ │prevederilor prezentei │ │ │reglementări │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤ │Date auxiliare │a se vedea procedurile │ │ │specifice de aplicare a │ │ │prevederilor prezentei │ │ │reglementări │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘3.11.4.3.3.1 Dacă sectorul de ghidare proporțională nu depășește plus sau minus 40 grade, iar la nivelul facilității, nu se anticipează necesitatea unei funcții de extindere a elevației sau a altor funcții de creștere, trebuie utilizată funcția de ghidare în azimut pentru apropiere rapidă.3.11.4.3.4 Sincronizarea funcțiilor. Standardele de sincronizare pentru fiecare funcție de coordonate unghiulare sau de date, se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Precizia de sincronizare internă a echipamentelor de la sol în cazul fiecărui eveniment, inclusiv în cazul degradării semnalului din cauza pierderii sincronizării, este valoarea nominală specificată, plus sau minus 2 microsecunde. La sincronizare, jitterul (degradarea semnalului din cauza pierderii sincronizării) trebuie să fie mai mică de 1 microsecundă RMS (eroarea medie pătratică). Sincronizarea fiecărui eveniment listat indică începutul intervalului de timp al evenimentului și sfârșitul intervalului de timp al evenimentului anterior. Caracteristicile și sincronizarea transmisiilor efective sunt cele specificate în paragrafele corespunzătoare.3.11.4.3.5 Secvența funcțiilor. Intervalul de timp dintre transmisiile repetate ale oricărei funcții variază astfel încât să asigure protecția împotriva interferențelor sincrone.Fiecare transmisie a funcției reprezintă o entitate independentă, care se poate produce în orice poziție din secvența TDM (cu excepția faptului că azimutul de depărtare trebuie precedat de cuvântul tip de date de bază 2).3.11.4.4 Preambulul3.11.4.4.1 Un semnal de preambul este transmis pe întregul sector de acoperire corespunzător, pentru a identifica funcția care urmează. Preambulul este format dintr-o perioadă de achiziție a undei purtătoare de radiofrecvență, un cod pentru timpul de referință al receptorului și un cod de identificare a funcției.3.11.4.4.2 Achiziția semnalului purtătoarei. Transmisia cu preambul începe cu o perioadă a purtătoarei de radiofrecvență nemodulată, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.4.4.3 Modulația și codificarea3.11.4.4.3.1 Modulația cu deplasare diferențială de fază (DPSK). Codurile preambulului, precum și semnalele datelor auxiliare și de bază, specificate la pct. 3.11.4.8, sunt transmise prin schema de modulație DPSK a purtătoarei de radiofrecvență. Un "zero" este reprezentat printr-o deplasare de fază, de 0 grade plus/minus 10 grade, iar un "unu" este reprezentat printr-o deplasare de fază, de 180 grade plus/minus 10 grade. Rata de modulație este de 15 625 bauds. Precizia de sincronizare internă a tranziției DPSK este cea specificată la pct. 3.11.4.3.4. În timpul tranziției de fază nu se aplică nici o modulație în amplitudine. Timpul de tranziție nu trebuie să depășească 10 microsecunde, iar faza trebuie să avanseze sau sau să rămână în urmă, în mod monoton, pe parcursul zonei de tranziție.3.11.4.4.3.2 Timpul de referință al receptorului. Toate preambulurile trebuie să conțină codul timpului de referință al receptorului, 11101 [biți de la I(1) la I(5)]. Timpul punctului de mijloc al tranziției ultimei faze din cod, este timpul de referință al receptorului. Codul timpului de referință al receptorului este validat prin decodificarea unei identificări valide de funcție, imediat următoare codului timpului de referință al receptorului.3.11.4.4.3.3 Identificarea funcțiilor. După codul timpului de referință al receptorului se va transmite un cod pentru identificarea funcției. Acest cod este format din cei cinci biți de informație [I(6) – I(10)], care permit identificarea a 31 de funcții diferite, plus doi biți de paritate [I(11) – I(12)], în conformitate cu specificațiile din cadrul următorului tabel:┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐│ Funcție │ Cod ││ ├────┬────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┤│ │I(6)│I(7)│I(8)│I(9)│I(10)│I(11)│I(12)│├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Azimut pentru apropiere │ 0 │ 0 │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Azimut pentru apropiere rapidă │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 1 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Elevație pentru apropiere │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Elevație extinsă pentru apropiere │ 0 │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │ 0 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Azimut de spate │ 1 │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 0 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Azimut de 360° │ 0 │ 1 │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date de bază 1 │ 0 │ 1 │ 0 │ 1 │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date de bază 2 │ 0 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date de bază 3 │ 1 │ 0 │ 1 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date de bază 4 │ 1 │ 0 │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date de bază 5 │ 1 │ 1 │ 0 │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date de bază 6 │ 0 │ 0 │ 0 │ 1 │ 1 │ 0 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date auxiliare A │ 1 │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date auxiliare B │ 1 │ 0 │ 1 │ 0 │ 1 │ 1 │ 1 │├──────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤│Date auxiliare C │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │ 0 │└──────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┘Codurile de identificare a funcțiilor au fost alese astfel încât biții de paritate I(11) și I(12) să satisfacă ecuațiile:I(6) + I(7) + I(8) + I(9) + I(10) + I(11) = PARI(6) + I(8) + I(10) + I(12) = PAR3.11.4.5 Parametrii de ghidare unghiulară. Informațiile referitoare la ghidarea unghiulară sunt codificate prin durata diferenței de timp dintre centrele lobilor principali ai fasciculelor exploratoare TO și FRO. La nivelul echipamentelor de bord, codificarea este interpretată ca o funcție de timp liniară, astfel:Theta = [T(0) – t] V/2unde:Theta = Unghiul de ghidare în azimut sau elevație, în gradet = Diferența de timp dintre centrele fasciculelor TO și FRO, exprimată în microsecundeT(0) = Diferența de timp dintre centrele fasciculelor TO și FRO corespunzătoare unghiului de zero grade, exprimată în microsecundeV = Constanta de scalare a vitezei de scanare, în grade pe microsecundă.3.11.4.5.1 Valorile parametrilor de ghidare a unghiului sunt cele indicate în următorul tabel:*Font 9*┌─────────────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┐│ Funcție │Unghi de scanare│Valoare t pentru│T(0) (мs)│ V ││ │ maxim (grade) │unghi de scanare│ │(grade/мs)││ │ │ maxim (мs) │ │ │├─────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┤│Azimut pentru apropiere │-62 până la +62 │ 13 000│ 6 800│ 0.020│├─────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┤│Azimut pentru apropiere rapidă │-42 până la +42 │ 9 000│ 4 800│ 0.020│├─────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┤│Azimut de spate │-42 până la +42 │ 9 000│ 4 800│ -0.020│├─────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┤│Elevație pentru apropiere │-1.5 până la │ 3 500│ 3 350│ 0.020││ │+29.5 │ │ │ │├─────────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┤│Elevație extinsă pentru apropiere│-2 până la +10 │ 3 200│ 2 800│ 0.010│└─────────────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┘Între finalul scanării TO și începutul scanării FRO, există o pauză de o durată adecvată în care nu se emit radiații. Informațiile suplimentare se regăsesc în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Unghiurile maxime de scanare prezentate, indică faptul că unghiul de scanare trebuie să depășească limita sectorului de ghidare proporțională, cu cel puțin jumătate din lățimea anvelopei fasciculului detectat (în unghi echivalent), pentru a permite decodificarea corectă.3.11.4.5.2 Toleranțele pentru viteza fasciculelor echipamentelor de la sol și pentru diferența de timp dintre impulsurile TO și FRO corespunzătoare unghiului de zero grade, trebuie să fie suficient de mari pentru a satisface cerințele de precizie specificate la pct. 3.11.4.9.3.11.4.5.3 Transmisiile de scanare TO și FRO sunt dispuse simetric, în jurul punctului de scanare de mijloc, prezentat în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Punctul de scanare de mijloc și mijlocul intervalului de timp dintre emisiile de scanare TO și FRO, coincid, având o toleranță de plus sau minus 10 microsecunde.3.11.4.6 Funcțiile de ghidare în azimut3.11.4.6.1 Fiecare transmisie a unui unghi de ghidare, este formată dintr-o scanare TO, în sensul acelor de ceasornic, urmată de o scanare FRO, în sens invers acelor de ceasornic, privind de deasupra antenei. În cazul funcțiilor de azimut pentru apropiere, creșterea valorilor unghiurilor se face în sensul scanării TO. În cazul funcțiilor de azimut pentru depărtare, creșterea valorilor unghiurilor se face în sensul scanării FRO.3.11.4.6.2 Semnalele de sector. Formatul de transmisie al oricărei funcții de azimut cuprinde intervalele de timp pentru selectarea antenei de bord, indicarea ieșirii în-afara-zonei de acoperire și impulsurile de testare conținute în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Precizia de sincronizare internă a semnalelor de sector este în conformitate cu precizia de sincronizare internă a tranzițiilor DPSK, specificate la pct. 3.11.4.3.4.3.11.4.6.2.1 Identificarea echipamentelor de la sol. Serviciile asigurate de sistemul MLS pentru o anumită pistă, sunt identificate printr-un indicator format din patru caractere alfabetice, care începe cu litera M. Acest indicator, mai puțin prima litera, este transmis sub forma de cuvânt digital, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Nu este necesar ca echipamentele MLS de la sol să transmită identificarea în afara sectoarelor de acoperire pentru ghidarea unghiulară. Dacă identificarea canalelor MLS este în mod operațional necesară în afara sectoarelor de acoperire pentru ghidare unghiulară, aceasta poate fi obținută din informațiile furnizate de echipamentele omnidirecționale de măsurare a distanței (DME) asociate. (A se vedea pct. 3.11.5.5.2 și procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.)3.11.4.6.2.1.1 Semnalul este transmis pe canalul de date, în regiunile de acoperire pentru azimut de apropiere și azimut de îndepărtare.3.11.4.6.2.1.2 Bitul de cod din intervalul de timp, anterior alocat pentru identificarea alternativă a echipamentului de sol (codul Morse), care urmează preambulul azimutal, este fixat la starea "ZERO".3.11.4.6.2.2 Semnalul de selectare a antenei de bord: Un semnal pentru selectarea antenei de bord este transmis sub forma unui semnal "zero" cu modulație DPSK și o mărime de șase biți. Semnalul este recepționat în tot sectorul de acoperire în care este asigurată ghidarea în azimut pentru apropiere sau azimut pentru depărtare.Semnalul oferă posibilitatea selectării celor mai potrivite antene, în cazul instalării la bord a unui sistem format din mai multe antene.3.11.4.6.2.3 Impulsurile de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire în azimut. În cazurile în care sunt utilizate impulsuri de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire, acestea sunt:a)mai mari decât orice alt semnal de ghidare din sectorul care iese în-afara-zonei de acoperire. … b)cu cel puțin 5 decibeli mai puțin decât nivelul de autorizare zbor-stânga (zbor dreapta), din cadrul sectorului complementar pentru zbor-stânga (zbor-dreapta) și … c)cu cel puțin 5 decibeli mai puțin decât nivelul fasciculului din cadrul regiunii de acoperire proporțională. … Durata fiecărui impuls măsurat în punctul de la jumătatea amplitudinii, trebuie să fie de cel puțin 100 microsecunde, iar timpii de creștere și de coborâre trebuie să fie mai mici de 10 microsecunde.3.11.4.6.2.3.1 Dacă se dorește, este permisă transmisia secvențială a două impulsuri, în fiecare interval de timp aferent indicației de ieșire în-afara-zonei de acoperire. Dacă sunt folosite perechile de impulsuri, durata fiecărui impuls este de cel puțin 50 de microsecunde, iar timpii de creștere și de descreștere trebuie să fie mai mici de 10 microsecunde.3.11.4.6.2.3.2 Transmiterea impulsurilor care indică ieșirea în-afara-zonei de acoperire și care sunt emise de antene cu caracteristici de acoperire suprapuse, trebuie să aibă un interval de separare de cel puțin 10 microsecunde.3.11.4.6.2.4 Semnale de testare emise de la sol.Un interval de timp a fost rezervat în formatul semnalelor de ghidare în azimut, pentru utilizarea în viitor a unui semnal de testare emis de la sol.3.11.4.6.2.5 Ghidarea complementară. Dacă sectorul de ghidare proporțională este mai mic decât zona minimă de acoperire specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1, lit. a) și 3.11.5.2.2.2 lit. a), pentru suplimentarea sectorului de acoperire, este asigurată ghidarea complementară prin transmiterea de impulsuri pentru zbor stânga/zbor dreapta, în formatele pentru funcțiile de azimut pentru apropiere, azimut pentru apropiere rapidă și de nivel ridicat și azimut de spate. Alternativ, este permisă asigurarea ghidării complementare, lăsând fasciculele să scaneze dincolo de sectorul de ghidare proporțională indicat, pentru a se asigura informațiile privind autorizarea de zbor-stânga (zbor-dreapta) corespunzătoare, dacă unghiul decodat depășește limitele stabilite ale zonei de acoperire proporțională.3.11.4.6.2.5.1 Informațiile privind ghidarea complementară sunt asigurate prin transmiterea de perechi de impulsuri, din cadrul intervalelor de timp aferente scanării unghiulare. O pereche este alcătuită dintr-un impuls apropiat de momentul de începere a scanării TO și un impuls apropiat de momentul opririi scanării FRO. O a doua pereche constă dintr-un impuls apropiat de momentul de oprire a scanării TO și un impuls apropiat de momentul de începere a scanării FRO. Impulsurile de autorizare zbor dreapta reprezintă unghiuri pozitive, iar impulsurile de autorizare zbor-stânga reprezintă unghiuri negative. Durata fiecărui impuls de autorizare este de 50 de microsecunde, cu o toleranță de plus sau minus 5 microsecunde. Timpul de comutare al emițătorului între impulsurile de autorizare și emiterea fasciculului de scanare, nu trebuie să depășească 10 microsecunde.Timpul de creștere pe flancul fiecărui impuls de autorizare neadiacent fasciculului de scanare trebuie să fie sub 10 microsecunde.3.11.4.6.2.5.2 Caracteristicile semnalelor electromagnetice ale impulsurilor de ghidare complementară sunt următoarele:a)în cadrul sectorului de ghidare complementară zbor-dreapta, semnalul de ghidare complementară zbor-dreapta depășește lobii laterali ai fasciculului de scanare și toate celelalte ghidări și semnale de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire, cu cel puțin 5 dB; … b)în cadrul sectorului de ghidare complementară zbor-stânga, semnalul de ghidare complementară zbor-stânga depășește lobii laterali ai fasciculului de scanare și toate celelalte ghidări și semnale de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire, cu cel puțin 5 dB; … c)în cadrul sectorului de ghidare proporțională, semnalele de ghidare complementară sunt cu cel puțin 5 dB, sub lobul principal al fasciculului de scanare. … 3.11.4.6.2.5.3 Densitatea de putere a semnalului de autorizare este și cea specificată la pct. 3.11.4.10.1.Notă …
──────────
NOTĂ: În procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, sunt prezentate informații orientative, referitoare la următoarele elemente:
──────────a)secvențele de timp ale ghidajului complementar și ale fasciculului de scanare; … b)anvelopele impulsului în regiunile de tranziție dintre semnalele de ghidaj complementar și cele ale fasciculului de scanare; … c)schimbările convențiilor (zbor-dreapta/zbor-stânga) de ghidare. … Limitele zonei de acoperire proporțională sunt transmise în datele de bază, conform specificațiilor de la pct. 3.11.4.8.2.3.11.4.7 Funcțiile de ghidare în elevație3.11.4.7.1 Convenții de scanare. Pentru funcția de elevație pentru apropiere, creșterea unghiurilor de ghidare în elevație este orientată pe direcție ascendentă. Unghiul de elevație zero coincide cu un plan orizontal, prin centrul de fază al respectivei antene. Fiecare transmisie a unghiului de ghidare este formată dintr-o scanare TO, urmată de o scanare FRO. Scanarea TO este orientată în direcția creșterii valorii unghiurilor.3.11.4.7.2 Semnalul de sector. Pregătirea pentru transmiterea unui impuls de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire se face în formatul aferent funcției de elevație pentru apropiere. Dacă se utilizează un impuls de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire, acesta trebuie să fie: (1) mai mare decât orice semnal de ghidare din sectorul de indicare a ieșirii în-afara-zonei de acoperire și (2) cu cel puțin 5 dB sub nivelul semnalelor de ghidare din cadrul sectorului de ghidare. Timpul de indicare a ieșirii în afara- zonei de acoperire în elevație trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Durata fiecărui impuls măsurat în punctele de jumătate de amplitudine, trebuie să fie de cel puțin 100 de microsecunde, iar timpii de creștere și descreștere trebuie să fie sub 10 microsecunde.3.11.4.7.2.1 Dacă se dorește, este permisă transmiterea secvențială a două impulsuri, în fiecare interval de timp, pentru indicarea evitării obstacolelor. Dacă sunt utilizate perechi de impulsuri, durata fiecărui impuls trebuie să fie de cel puțin 50 de microsecunde, iar timpii de creștere și de coborâre trebuie să fie sub 10 microsecunde.3.11.4.8 Funcțiile de transmisie a datelor. Furnizarea datelor se face în formatul de semnal MLS, pentru transmiterea datelor de bază și a datelor auxiliare.Cerințele privind monitorizarea și acoperirea datelor referitoare la echipamentele de la sol sunt specificate la pct. 3.11.5.4.3.11.4.8.1 Transmisia datelor. Datele sunt transmise conform specificațiilor de la pct. 3.11.4.4.3.1.3.11.4.8.2 Structura de bază a datelor și sincronizarea. Datele de bază sunt codificate sub formă de cuvinte de 32 biți și constau dintr-un preambul de funcție (12 biți) specificat la pct. 3.11.4.4 și din conținutul de date, conform cerințelor din procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Datele care conțin informații digitale sunt transmise mai întâi cu bitul cel mai puțin semnificativ. Cel mai mic număr binar reprezintă limita inferioară a intervalului absolut, creșterea realizându-se în binar, până la limita superioară a intervalului absolut.3.11.4.8.2.1 Conținutul datelor de bază. Datele de bază sunt definite după cum urmează:a)distanța de la antena orientată în azimut pentru apropiere, față de prag, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei, orientată în azimut de apropiere și planul vertical, perpendicular pe axul pistei care conține pragul pistei. … b)limita zonei de acoperire proporțională cu azimutul pentru apropiere, reprezintă limita sectorului în care sunt transmise semnalele de ghidare în azimut, pentru apropiere proporțională. … c)tipul semnalului de ghidare complementară, indică metoda de furnizare a semnalului de ghidare în azimut. … d)panta minimă de aterizare, reprezintă cel mai mic unghi de coborâre de-a lungul azimutului de zero grade, conform definiției de la pct. 3.11.1. … e)starea de azimut de spate, reprezintă starea operațională a echipamentelor pentru măsurarea azimutului de spate. … f)starea DME, reprezintă starea operațională a echipamentelor pentru măsurarea distanței – DME. … g)condiția azimutului de apropiere, reprezintă starea operațională a echipamentelor pentru măsurarea azimutului de apropiere. … h)condiția elevației de apropiere, reprezintă starea operațională a echipamentelor de măsurare a elevației de apropiere. … i)lățimea fasciculului, reprezintă, pentru o funcție anume, lățimea fasciculului antenei, conform definiției de la pct. 3.11.1. … j)distanța DME, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei DME și planul vertical, perpendicular pe axul pistei care conține punctul de origine MLS. … k)orientarea azimutului magnetic de apropiere, reprezintă unghiul măsurat în plan orizontal în sensul acelor de ceasornic de la Nordul Magnetic până la azimutul de zero grade pentru apropiere, având originea în antena orientată în azimut de apropiere. Punctul de vertex al unghiului măsurat este centrul de fază al antenei orientată în azimut de apropiere. … l)orientarea magnetică a azimutului de spate, reprezintă unghiul măsurat în plan orizontal, în sensul acelor de ceasornic, de la Nordul Magnetic până la azimutul de zero grade de depărtare, având originea în antena orientată în azimutul de spate. Vârful unghiului măsurat este centrul de fază al antenei azimutului de spate. … m)Limita de acoperire proporțională a azimutului de depărtare, reprezintă limita sectorului în care este transmisă ghidarea proporțională în azimut de depărtare. … n)Identificarea echipamentelor de la sol MLS, trebuie să reprezinte ultimele trei caractere ale identificării sistemului, specificate la pct. 3.11.4.6.2.1. Caracterele sunt codificate în conformitate cu Alfabetul Internațional Nr. 5 (IA-5), utilizând biții de la b(1) până la b(6) inclusiv. … Alfabetul internațional Nr. 5 (IA-5) este definit în RACR-CNS, volumul III.Bitul b(7) al acestui cod poate fi reconstruit în radioreceptorul de bord, luând complementul bitului b(6).3.11.4.8.3 Secvențele de timp și organizarea datelor auxiliare sunt în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Datele auxiliare sunt organizate în cuvinte de 76 biți, formate din preambulul de funcție (12 biți), conform specificațiilor de la pct. 3.11.4.4, adresa (8 biți), precum și din conținutul și paritatea datelor (56 biți). Pentru indicarea transmisiei de date auxiliare A, B și C sunt rezervate trei coduri de identificare a funcției. Se furnizează două formate pentru cuvintele de date auxiliare, unul pentru datele digitale și unul pentru datele tip caractere alfanumerice. Datele care conțin informații digitale sunt transmise începând cu bitul cel mai puțin semnificativ. Caracterele alfabetice din cuvintele de date B1 – B39 sunt codificate în conformitate cu Alfabetul Internațional Nr. 5 (IA5), utilizând biții b(1) – b(5), iar primul bit transmis este b(1). Caracterele de date alfanumerice din alte cuvinte de date sunt codificate în conformitate cu IA-5, utilizând șapte biți de informații, plus un bit de paritate, adăugat la fiecare caracter. Datele alfanumerice sunt transmise în ordinea în care trebuie citite. Transmisia serială a unui caracter începe cu transmiterea bitului celui mai puțin semnificativ și se finalizează cu transmiterea bitului de paritate.Alfabetul internațional nr. 5 (IA5) este definit în cadrul RACR-CNS, volumul III.Conținutul datelor auxiliare A este specificat la pct. 3.11.4.8.3.1. Conținutul datelor auxiliare B este specificat la pct. 3.11.4.8.3.2. Conținutul datelor auxiliare C este rezervat numai pentru utilizarea la nivel național.3.11.4.8.3.1 Conținutul datelor auxiliare A. Datele din cadrul cuvintelor de tip date auxiliare A1 – A4, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, sunt definite astfel:a)deviația (offset-ul) antenei orientată în azimutul de apropiere, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei orientată în azimut de apropiere și planul vertical, care conține axul pistei. … b)distanța dintre antena orientată în azimutul de apropiere și punctul de origine al sistemului MLS, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei orientată în azimutul de apropiere și planul vertical care este perpendicular pe axul pistei și conține punctul de origine al sistemului MLS. … c)alinierea azimutului de apropiere cu axul pistei, reprezintă unghiul minim dintre azimutul de zero grade pentru apropiere și axul pistei. … d)sistemul de coordonate al antenei orientată în azimutul de apropiere, reprezintă sistemul de coordonate (plane sau conice) al datelor referitoare la unghiuri, transmise de antena orientată în azimutul pentru apropiere. … Deși standardul de mai sus a fost creat pentru a asigura sisteme de coordonate alternative, sistemul de coordonate plane nu este implementat și nu a fost planificată implementarea lui în viitor.e)înălțimea antenei orientată în azimut pentru apropiere, reprezintă poziția verticală a centrului de fază al antenei, raportată la punctul de origine al sistemului MLS. … f)deviația antenei orientată în elevație pentru apropiere, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei orientată în elevație și un plan vertical care conține axul pistei. … g)distanța dintre punctul de origine al sistemului MLS și pragul pistei, reprezintă distanța, măsurată de-a lungul axului pistei, de la punctul de origine al sistemului MLS până la pragul pistei. … h)înălțimea antenei orientată în elevație pentru apropiere, reprezintă poziția pe verticală a centrului de fază al antenei, orientată în elevație, raportată la punctul de origine al sistemului MLS. … i)elevația punctului de origine al sistemului MLS, reprezintă elevația punctului de origine, raportată la nivelul mediu al mării (msl). … j)înălțimea pragului pistei, reprezintă poziția pe verticală a intersecției dintre pragul pistei și axul acesteia, raportată la punctul de origine al sistemului MLS. … k)deviația DME, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei echipamentelor DME și planul vertical care conține axul pistei. … l)distanța dintre DME și punctul de origine al sistemului MLS, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei DME și planul vertical care este perpendicular pe axul pistei și care conține punctul de origine al sistemului MLS. … m)înălțimea antenei DME, reprezintă poziția pe verticală a centrului de fază al antenei, raportată la punctul de origine al sistemului MLS. … n)distanța până la capătul pistei, reprezintă distanța de-a lungul axului pistei, dintre capătul pistei și punctul de origine al MLS. … o)deviația antenei orientată în azimut de spate, reprezintă distanța minimă dintre centrul de fază al antenei orientată în azimut de spate și un plan vertical care conține axul pistei. … p)distanța dintre antena orientată în azimut pentru depărtare și punctul de origine al sistemului MLS, reprezintă distanța minimă dintre antena orientată în azimut pentru depărtare și planul vertical, care este perpendicular pe axul pistei și conține punctul de origine al sistemului MLS. … q)alinierea azimutului pentru depărtare la axul pistei, reprezintă unghiul minim dintre azimutul pentru depărtare de zero grade și axul pistei. … r)sistemul de coordonate al antenei orientată în azimut pentru depărtare, reprezintă sistemul de coordonate (plane sau conice) al datelor referitoare la unghi, transmise de către antena orientată în azimut pentru depărtare. … Deși standardul de mai sus a fost creat pentru a asigura sisteme de coordonate alternative, sistemul de coordonate plane nu este implementat și nu a fost planificată implementarea lui în viitor.s)înălțimea antenei orientată în azimut pentru depărtare, reprezintă poziția pe verticală a centrului de fază al antenei, raportată la punctul de origine al sistemului MLS. … Se intenționează să nu se mai definească alte cuvinte de date auxiliare A.3.11.4.8.3.2 Conținutul datelor auxiliare B. Cuvintele de date auxiliare B sunt definite în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.4.8.3.2.1 Datele referitoare la procedurile sistemului de aterizare cu microunde/de navigație de suprafață (MLS/RNAV). Dacă este necesar, cuvintele de date auxiliare B1 – B39 sunt utilizate pentru transmiterea datelor care asigură suportul pentru procedurile MLS/RNAV. Se permite împărțirea datelor referitoare la procedură, în două baze de date separate: una pentru transmisiile în sectorul de azimut pentru apropiere și una pentru transmisiile în sectorul de azimut pentru depărtare. Datele pentru fiecare procedură sunt transmise în baza de date pentru sectorul de acoperire în care începe procedura. Datele referitoare la procedurile de apropiere ratate, sunt incluse în baza de date care conține procedura de apropiere asociată.3.11.4.8.3.2.2 Structura bazei de date pentru proceduri. Atunci când este utilizată, fiecare bază de date pentru proceduri este construită astfel:a)diagrama/cuvântul CRC care indică dimensiunea bazei de date, numărul de proceduri definite și codul de verificare a redundanței ciclice (CRC) pentru validarea bazei de date; … b)cuvintele de descriere a procedurii care indică toate procedurile de apropiere și de decolare numite în cadrul bazei de date și … c)cuvintele de date referitoare la punctele de orientare care indică și secvența punctelor de orientare pentru proceduri. … Structura și codificarea cuvintelor de date auxiliare B, de la B1 la B39, cât și indicațiile referitoare la codificarea procedurilor MLS/RNAV sunt definite în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.4.9 Precizia sistemului. Standardele de precizie specificate în cadrul prezentului document trebuie să fie respectate cu o probabilitate de 95 procente,în afară de cazul când se specifică altfel.Limitele generale ale sistemului includ erori cu diverse cauze, cum ar fi cele generate de echipamentele de bord, de echipamentele de la sol sau de efectele de propagare.Se urmărește ca limitele de eroare să fie aplicate pe un interval al traiectoriei de zbor care să includă punctul de reper pentru apropiere sau punctul de reper pentru azimutul de spate. Informațiile privind interpretarea erorilor MLS și măsurarea erorilor respective pe un interval corespunzător pentru verificarea în zbor, sunt furnizate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Pentru a determina erorile admise pentru toleranțele de degradare al punctelor, altele decât punctul de reper corespunzător, precizia specificată pentru punctul de reper trebuie mai întâi convertită de la valoarea sa liniară la valoarea unghiulară echivalentă cu originea în antenă.3.11.4.9.1 Punct de referință de apropiere pentru sistemul MLS. Înălțimea punctului de referință de apropiere pentru sistemul MLS trebuie să fie de 15 m (50 ft). Trebuie admisă o toleranță de plus 3 m (10 ft).Obiectivul operațional de definire a înălțimii punctului de referință de apropiere pentru sistemul MLS are rolul de a asigura ghidarea peste obstacole în condiții de siguranță și utilizare eficientă și sigură a pistei deservite. Înălțimile notate la pct. 3.11.4.9.1 fac referire la pistele de categoria 3 sau 4, așa cum sunt ele definite în cadrul Anexei 14 OACI. În același timp, punctul de referință trebuie să fie un punct convenabil pentru specificarea preciziei și a celorlalți parametri ai funcției.Pentru stabilirea valorilor specificate mai sus, pentru înălțimea punctului de referință de apropiere pentru sistemul MLS, s-a luat în calcul o distanță maximă pe verticală de 5,8 m (19 ft) între traiectoria antenei MLS de pe aeronavă, selectată pentru apropierea finală și traiectoria extremității inferioare a roților, la nivelul pragului. În cazul aeronavelor care nu îndeplinesc acest criteriu, trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru menținerea unei distanțe adecvate la nivelul pragului sau pentru modificarea valorii minime de operare admisă.3.11.4.9.2 Punctul de referință al azimutului de spate pentru sistemul MLS. Înălțimea punctului de referință al azimutului de spate pentru sistemul MLS este de 15 m (50 ft). Se permite o toleranță de plus 3 m (10 ft).Obiectivul de definire a punctului de referință al azimutului de spate pentru sistemul MLS, trebuie să fie un punct convenabil pentru specificarea preciziei și a celorlalți parametri ai funcției.3.11.4.9.3 Valoarea PFE este cuprinsă în cadrul acelor componente de frecvență ale erorii semnalului de ghidare de la nivelul ieșirii receptorului de bord, trebuie să fie sub 0,5 rad/s, în cazul informațiilor de ghidare furnizate în azimut sau sub 1,5 rad/s, în cazul informațiilor de ghidare furnizate în elevație. Zgomotul la nivelul comenzilor, este cuprins în cadrul acelor componente de frecvență ale erorii de semnal de ghidare de la nivelul ieșirii receptorului de bord trebuie peste 0,3 rad/s, în cazul ghidării în azimut sau peste 0,5 rad/s, în cazul informațiilor de ghidare în elevație. Frecvența de frângere a filtrului de ieșire a receptorului, utilizată pentru această măsurătoare, este de 10 rad/s. 3.11.4.9.4 Funcțiile de ghidare în azimut pentru apropiere. Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, la nivelul punctului de referință la apropiere, funcția de azimut pentru apropiere trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a)PFE nu trebuie să depășească plus sau minus 6 m (20 ft); … b)PFN nu trebuie să depășească plus sau minus 3,5 m (11.5 ft); … c)CMN nu trebuie să depășească plus sau minus 3,2 m (10,5 ft) sau 0,1 grade, în funcție de care valoare este mai mică. … 3.11.4.9.4.1 La nivelul punctului de referință pentru apropiere, eroarea PFE nu trebuie să depășească plus sau minus 4 m (13,5 ft).3.11.4.9.4.2 Precizia liniară specificată la nivelul punctului de reper, trebuie să fie menținută pe întreaga zonă de acoperire a pistei, așa cum este specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.2, cu excepția cazului în care se permite degradarea specificată la pct. 3.11.4.9.4.3.3.11.4.9.4.3 Limite de degradare admise. Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, se admite degradarea liniară a PFE, PFN și CMN unghiulare în azimut pentru apropiere până la limitele zonei de acoperire, după cum urmează:a)În raport cu distanța, limitele PFE și PFN exprimate din punct de vedere unghiular, la o distanță de 37 km (20 NM) față de pragul pistei, de-a lungul prelungirii axului pistei, sunt de 2 ori mai mari decât valoarea specificată la nivelul punctului de reper pentru apropiere, iar limita CMN este de 0,1 grade la o distanță de 37 km (20 NM) față de punctul de reper pentru apropiere, de-a lungul prelungirii axului pistei la unghiul minim al pantei de aterizare. … b)În raport cu azimutul, limitele PFE și PFN, exprimate în unități de unghi, la un azimut de plus sau minus 40 grade, sunt de 1.5 ori mai mari decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeași distanță față de punctul de reper pentru apropiere, iar limita CMN, exprimată din punct de vedere unghiular, la un unghi de azimut de plus sau minus 40 grade, este de 1,3 ori mai mare decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeași distanță față de punctul de referință pentru apropiere. … c)În raport cu unghiul de elevație, limitele PFE și PFN nu trebuie să se degradeze până la un unghi de elevație de 9 grade, iar la un unghi de elevație de 15 grade față de centrul de fază al antenei orientată în azimut pentru apropiere, limitele PFE și PFN exprimate în unități de unghi trebuie să fie de 2 ori mai mari decât valoarea admisă sub 9 grade la aceeași distanță față de punctul de referință pentru apropiere și la același unghi de azimut, limita CMN nu trebuie să se degradeze în raport cu unghiul de elevație. … d)CMN maxim: limitele CMN nu trebuie să depășească 0,2 grade în orice zonă de acoperire. … 3.11.4.9.4.3.1 CMN nu trebuie să depășească 0,1 grade în orice zonă de acoperire.3.11.4.9.4.4 Valorile unghiulare maxime pentru PFE și PFN. Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct. 3.11.3.4, în orice zonă de acoperire limitele pentru erorile unghiulare trebuie să fie după cum urmează:a)PFE nu trebuie să depășească plus sau minus 0,25 grade; iar … b)PFN nu trebuie să depășească plus sau minus 0,15 grade. … 3.11.4.9.5 Funcțiile de ghidare în azimut de spate. La nivelul punctului de referință pentru azimutul de spate funcția de azimut de spate trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de performanță:a)PFE nu trebuie să depășească plus sau minus 6 m (20 ft); … b)componenta PFN nu trebuie să depășească plus sau minus 3,5 m (11,5 ft); … c)CMN nu trebuie să depășească plus sau minus 3,2 m (10,5 ft) sau 0,1 grade, care din ele este mai mică. … 3.11.4.9.5.1 Limite de degradare admise. Este permisă degradarea liniară a valorii unghiulare pentru azimutul de spate al PFE, PFN și CMN, până la limitele zonei de acoperire, după cum urmează:a)În raport cu distanța, limitele PFE și PFN exprimate în unități de unghi la limita acoperirii de-a lungul prelungirii axului pistei trebuie să fie de 2 ori mai mari decât valoarea specificată la nivelul punctului de referință pentru azimutul de spate, iar limita CMN, exprimată în unități de unghi, la o distanță de 18,5 km (10 NM) față de capătul pistei, de-a lungul prelungirii axului pistei trebuie să fie de 1,3 ori mai mare decât valoarea specificată la nivelul punctului de referință pentru azimutul de spate. … b)În raport cu azimutul, limitele PFE și PFN, exprimate în unități de unghi, la un unghi de azimut de plus sau minus 20 grade trebuie să fie de 1,5 ori mai mari decât valoarea de pe prelungirea axului pistei de la aceeași distanță față de punctul de referință la azimutul de depărtare, iar limita CMN, exprimată în unități de unghi, la un unghi de azimut de plus sau minus 20 grade trebuie să fie de 1,3 ori mai mare decât valoarea de pe prelungirea axului pistei de la aceeași distanță față de punctul de referință al azimutului de spate. … c)În raport cu unghiul de elevație, limitele PFE și PFN nu trebuie să se degradeze până la un unghi de elevație de 9 grade, iar la un unghi de elevație de 15 grade față de centrul de fază al antenei orientate în azimut de spate, limitele PFE și PFN exprimate în unități de unghi, trebuie să fie de 2 ori mai mari decât valoarea admisă sub 9 grade la aceeași distanță față de punctul de referință la azimutul de depărtare și la același azimut; limita CMN nu trebuie să se degradeaze în raport cu unghiul de elevație. … d)CMN maxim: limitele CMN nu trebuie să depășească 0,2 grade în orice zonă de acoperire. … 3.11.4.9.5.2 Valorile maxime unghiulare pentru PFE și PFN. În orice zonă de acoperire, limitele pentru erorile unghiulare sunt următoarele:a)PFE nu trebuie să depășească plus sau minus 0.50 grade; iar … b)PFN nu trebuie să depășească plus sau minus 0.30 grade. … 3.11.4.9.6 Funcția de ghidare în elevație. Pentru echipamentele amplasate să furnizeze o pantă minimă de aterizare cu o valoare nominală de 3 grade sau mai mică, funcția de elevație pentru apropiere trebuie să atingă la nivelul punctului de referință pentru apropiere următoarele performanțe:a)PFE nu depășește plus sau minus 0,6 m (2 ft); … b)PFN nu depășește plus sau minus 0,4 m (1,3 ft); … c)CMN nu depășește plus sau minus 0,3 m (1 ft). … 3.11.4.9.6.1 Limite de degradare admise. Exceptând cazurile permise, pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, se admite degradarea liniară a valorii unghiulare a elevației pentru apropiere a PFE, PFN și CMN, până la limitele zonei de acoperire, după cum urmează:a)în raport cu distanța, limitele PFE și PFN, exprimate în unități de unghi, la o distanță de 37 km (20 NM) față de pragul pistei pe panta minimă de aterizare, trebuie să fie de 0,2 grade, iar limita CMN trebuie să fie de 0,1 grade la o distanță de 37 km (20 NM) față de punctul de referință pentru apropiere, în lungul prelungirii axului pistei la unghiul minim al pantei de aterizare. … b)în raport cu azimutul, limitele PFE și PFN, exprimate în unități de unghi, la un azimut de plus sau minus 40 grade trebuie să fie de 1,3 ori mai mari decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, la aceeași distanță față de punctul de referință pentru apropiere, iar limita CMN, exprimată în unități de unghi, la un azimut de plus sau minus 40 grade trebuie să fie de 1,3 ori mai mare decât valoarea de pe prelungirea axului pistei, de la aceeași distanță față de punctul de referință pentru apropiere. … c)În raport cu unghiul de elevație. Pentru unghiurile de elevație care depășesc panta minimă de aterizare sau 3 grade, oricare este mai mică și până la până la valoarea maximă a acoperirii de ghidare proporțională și până la locul geometric al punctelor care se află exact deasupra punctului de reper pentru apropiere, se permite o degradare liniară a limitelor PFE, PFN și CMN, exprimate în unități de unghi, astfel încât la un unghi de elevație de 15 grade, limitele să fie de 2 ori mai mari decât valoarea specificată la nivelul punctului de referință. În nici un caz CMN nu trebuie să depășească, plus sau minus 0,07 grade.exact deasupra punctului de referință. Pentru alte zone de acoperire din cadrul sectorului unghiular, de la un unghi de elevație echivalent cu panta minimă de aterizare și până la unghiul maxim al acoperirii proporționale, trebuie să se aplice valorile de degradare pentru distanță și azimut specificate la a) și b). … d)Limitele PFE, PFN și CMN nu trebuie să se degradeaze cu unghiului de elevație în zona dintre panta minimă de aterizare și 60 procente din panta minimă de aterizare. În cazul unghiurilor de elevație sub 60 procente din panta minimă de aterizare și până la limita de acoperire specificată la pct. 3.11.5.3.2.1.2 și până la locul geometric al punctelor care se află exact deasupra punctului de referință pentru apropiere, se permite o creștere liniară a limitelor PFE, PFN și CMN exprimate în unități de unghi, până la o valoare de 6 ori mai mare decât valoarea specificată la nivelul punctului de referință pentru apropiere. Pentru alte zone de acoperire din cadrul sectorului unghiular, de la un unghi de elevație echivalent cu 60 procente din valoarea unghiului pantei minime de aterizare și până la limita acoperirii trebuie să se aplice valorile de degradare pentru distanță și unghi de azimut, specificate la a) și b). În nici un caz nu se va permite PFE să depășească 0,8 grade, sau CMN să depășească 0,4 grade. … e)CMN maxim. Pentru unghiurile de elevație care depășesc 60 procente din panta minimă de aterizare, limitele CMN nu trebuie să depășească 0,2 grade în orice zonă de acoperire. … 3.11.4.9.6.2 Valorile maxime unghiulare ale PFE și PFN.Exceptând cazurile permise, pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, în orice zonă din cadrul acoperirii, limitele erorilor unghiulare pentru unghiurile de elevație care depășesc 60 procente din panta minimă de aterizare, trebuie să fie după cum urmează:a)PFE nu trebuie să depășească plus sau minus 0,25 grade; iar … b)PFN nu trebuie să depășească plus sau minus 0,15 grade. … 3.11.4.9.6.3 Limita, exprimată în unități de unghi privind degradarea liniară a limitelor PFE, PFN și CMN la unghiuri sub 60 procente din panta minimă de aterizare și până la limita de acoperire, trebuie să fie de 3 ori mai mari decât valoarea admisă la nivelul punctului de referință pentru apropiere.În cazul altor zone de acoperire din cadrul sectorului unghiular, de la un unghi de elevație echivalent cu 60 procente din panta minimă de aterizare și până la limita de acoperire, trebuie să se aplice valorile de degradare pentru distanță și unghi de azimut specificate la pct. 3.11.4.9.6.1, a) și b).3.11.4.9.6.4 CMN maxim. În cazul unghiurilor de elevație care depășesc 60 procente din panta minimă de aterizare, limitele CMN nu trebuie să depășească 0,1 grade în orice zonă de acoperire.3.11.4.9.6.5 PFE nu trebuie să depășească 0,35 grade, iar CMN nu trebuie să depășească 0,2 grade.3.11.4.9.6.6 Echipamentele de măsurare a elevației pentru apropiere amplasate astfel încât să furnizeze o pantă minimă de aterizare mai mare de 3 grade, trebuie să atingă precizii unghiulare cel puțin egale cu cele specificate pentru echipamentele care sunt amplasate, pentru realizarea unei pante minime de aterizare de 3 grade în cadrul volumului de acoperire.3.11.4.10 Densitatea de putere3.11.4.10.1 Densitatea de putere pentru semnale DPSK, de autorizare și de ghidare unghiulară trebuie să fie cel puțin egală cu valorile specificate în cadrul următorului tabel, în orice condiții meteorologice operaționale și în orice punct din cadrul zonei de acoperire, cu excepția cazurilor de la pct. 3.11.4.10.2.┌────────────────────────┬────────┬────────────────────────┬──────────────────┐│ Funcție │ Semnale│ Semnale unghiulare │Semnale de ghidare││ │ DPSK │ (dBW/mp) │ complementară ││ ├────────┼───────┬────────┬───────┼──────────────────┤│ │ │ 1° │ 2° │ 3° │ ││ ├────────┼───────┴────────┴───────┼──────────────────┤│ │(dBW/mp)│(lățime fascicul antenă)│ (dBW/mp) │├────────────────────────┼────────┼───────┬────────┬───────┼──────────────────┤│Ghidare în azimut pentru│ -89.5│ -85.7│ -79.7│ -76.2│ -88.0││apropiere │ │ │ │ │ │├────────────────────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼──────────────────┤│Ghidare în azimut pentru│ -89.5│ -88.0│ -84.5│ -81.0│ -88.0││apropiere rapidă │ │ │ │ │ │├────────────────────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼──────────────────┤│Ghidare în azimut de │ -89.5│ -88.0│ -82.7│ -79.2│ -88.0││spate │ │ │ │ │ │├────────────────────────┼────────┼───────┼────────┼───────┼──────────────────┤│Ghidare în elevație │ -89.5│ -88.0│ -84.5│ N/A│ N/A││pentru apropiere │ │ │ │ │ │└────────────────────────┴────────┴───────┴────────┴───────┴──────────────────┘ N/A = nu este aplicabilTabelul de mai sus specifică densitățile minime de putere pentru semnalele de autorizare și semnalele fasciculelor de scanare. Valorile relative ale celor două semnale sunt specificate la pct. 3.11.4.6.2.5.2.3.11.4.10.2 Densitatea de putere a semnalelor de ghidare în azimut pentru apropiere trebuie să fie mai mare decât cea specificată la pct. 3.11.4.10.1 cu cel puțin:a)15 dB la punctul de referință pentru apropiere; … b)5 dB pentru antenele cu o lățime a fasciculului de 1 grad sau 9 dB pentru antenele cu o lățime a fasciculului mai mare sau egală cu 2 grade și care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeței pistei, la punctul de referință al sistemului MLS sau la cel mai îndepărtat punct de pe axul pistei, care se află pe linia de vizare a antenei de azimut. … În apropierea suprafeței pistei echipamentul de măsurare a azimutului pentru apropiere trebuie să atingă, în mod normal, densități de putere mai mari decât cele specificate pentru semnalele unghiulare de la pct. 3.11.4.10.1, pentru a susține operațiunile de aterizare automată.Specificațiile privind zona de acoperire de la punctele 3.11.5.2.2 și 3.11.5.3.2 furnizează prevederi pentru echipamentele de la sol amplasate în condiții dificile, în care este posibil ca acestea să nu poată atinge densitatea de putere specificată la pct. 3.11.4.10.2.3.11.4.10.3 Densitățile de puteri relative multicale3.11.4.10.3.1 În interiorul zonei de acoperire în azimut MLS, la 60 m (200 ft) sau la mai mult deasupra pragului pistei, durata unui semnal de fascicul de scanare reflectat (așa cum este receptat de o aeronavă aflată într-o procedură de apropiere publicată) a cărui densitate de putere este mai mare de 4 dB sub valoarea densității de putere a semnalului de fascicul pentru ghidarea în azimut pentru apropiere sau sub valoarea densității de putere a semnalului fasciculului de scanare pentru ghidarea în azimut la o rată ridicată, trebuie să fie mai scurtă de o secundă.3.11.4.10.3.2 În cadrul sectorului de ghidare proporțională în azimut MLS, sub 60 m (200 ft) deasupra pragului pistei, densitatea de putere a oricărui semnal reflectat al fasciculului de scanare pentru ghidarea în azimut pentru apropiere sau semnalul fasciculului de scanare pentru ghidarea în azimut pentru apropiere la o rată ridicată, trebuie să fie mai mică de 10 dB peste valoarea densității de putere a semnalului de fascicul pentru ghidarea în azimut pentru apropiere sau peste valoarea densității de putere a semnalul fasciculului de scanare pentru ghidarea în azimut la o rată ridicată. Pe axul pistei, acest semnal reflectat nu trebuie să degradeze forma fasciculului de scanare în azimut și nici să genereze o eroare la ieșirea receptorului care să depășească toleranțele menționate la pct. 3.11.4.9.3.11.4.10.3.3 În interiorul zonei de acoperire în elevație a MLS, durata semnalului de fascicul de scanare a ghidării în elevație pentru apropiere reflectat (așa cum este receptat de o aeronavă aflată într-o procedură de apropiere publicată), a cărui densitate de putere este mai mare de 4 decibeli sub valoarea densității de putere a semnalului fasciculului de scanare pentru ghidarea în elevație pentru apropiere, trebuie să fie mai scurtă de o secundă.3.11.5 Caracteristicile echipamentelor de la sol.3.11.5.1 Sincronizarea și monitorizarea. Sincronizarea transmisiilor de date și a transmisiilor de ghidare unghiulară cu diviziune în timp multiplexată, listate la pct. 3.11.4.3.3, trebuie să fie monitorizată.Cerințele specifice de monitorizare pentru diversele funcții ale sistemului MLS sunt specificate la punctele 3.11.5.2.3 și 3.11.5.3.3.3.11.5.1.1 Radiațiile reziduale ale funcțiilor MLS. Radiația reziduală a unei funcții MLS, în timp ce o altă funcție radiază, trebuie să fie cu cel puțin 70 dB sub nivelul atins la emisie.Nivelul de radiație reziduală, acceptat pentru o anumită funcție, este acel nivel care nu afectează recepția oricărei alte funcții și care depinde de locul în care se află poziționat echipamentul și de poziția aeronavei.3.11.5.2 Echipamentul de ghidare în azimut.3.11.5.2.1 Caracteristicile fasciculului de scanare. Antenele echipamentului de la sol orientate în azimut produc un fascicul în formă de evantai, care este îngust în planul orizontal și larg în planul vertical și care este scanat orizontal între limitele sectorului de ghidare proporțională.3.11.5.2.1.1 Sistemul de coordonate. Informațiile de ghidare în azimut sunt radiate în coordonate conice sau plane.3.11.5.2.1.2 Lățimea fasciculului antenei. Lățimea fasciculului antenei nu trebuie să depășească 4 grade. Se urmărește ca anvelopa fasciculului de scanare detectat pe întreaga zonă de acoperire, să nu depășească 250 microsecunde (echivalent cu o lățime a fasciculului de 5 grade), pentru a asigura decodificarea corectă a unghiului de către echipamentul de la bord.3.11.5.2.1.3 Forma fasciculului de scanare. Punctele de minus 10 dB de pe anvelopa fasciculului sunt deplasate de pe centrul fasciculului cu cel puțin 0,76 din lățimea fasciculului, dar nu mai mult de 0,96 din lățimea fasciculului.Notă …
──────────
NOTĂ: Forma de fascicul descrisă este valabilă în cazul liniei de vizare directe (boresight) într-un mediu fără imagini fantomă în care este utilizat un filtru adecvat.
──────────Informațiile referitoare la forma fasciculului și lobii laterali sunt furnizate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.5.2.2 Zona de acoperire3.11.5.2.2.1 Azimutul de apropiere. Exceptând cazurile permise, pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, echipamentul de la sol pentru măsurarea azimutului pentru apropiere trebuie să furnizeze informații de ghidare, cel puțin în cadrul următoarelor volume de spațiu:3.11.5.2.2.1.1 Zona de apropiere.a)lateral, într-un sector de 80 grade (în mod normal, plus și minus 40 grade în jurul liniei de vizare directă – boresight – a antenei), care își are originea în centrul de fază al antenei de azimut pentru apropiere. … b)longitudinal, de la antena orientată în azimut pentru apropiere până la 41,7 km (22,5 NM). … c)vertical, între: … 1)o suprafață conică inferioară care își are originea în centrul de fază al antenei de azimut pentru apropiere și care este înclinată în sus pentru a atinge la limita longitudinală a zonei de acoperire o înălțime de 600 m (2 000 ft) deasupra planului orizontal care conține centrul de fază al antenei și … 2)o suprafață conică superioară care își are originea în centrul de fază al antenei de azimut pentru apropiere și care este înclinată cu 15 grade deasupra planului orizontal la o înălțime de 6 000 m (20 000 ft). … Atunci când obstacole intervenite între timp pătrund suprafața inferioară, se are în vedere ca ghidarea nu trebuie asigurată la înălțimi mai mici decât cea a axei de vizare directă.Când se determină că în afara sectorului de acoperire promulgat există informații de ghidare false, iar procedurile operaționale adecvate nu oferă o soluție acceptabilă, trebuie să fie disponibile tehnici de reducere la minim a efectelor acestora. Aceste tehnici trebuie să includă reglarea sectorului de ghidare proporțională sau utilizarea semnalelor de indicare a ieșirii în afara acoperirii.Atunci când sectorul de ghidare proporțională dat este mai mic decât acoperirea laterală minimă specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 a), sunt necesare semnalele de ghidare pentru autorizare specificate la pct. 3.11.4.6.2.5.3.11.5.2.2.1.2 Zona pistei.a)orizontal, în cadrul unui sector de 45 m (150 ft) pe fiecare parte a axului pistei, începând de la capătul pistei și extinzându-se paralel cu axul pistei pe direcția de apropiere, pentru a atinge zona minimă de acoperire operațională descrisă la pct. 3.11.5.2.2.1.3. … b)vertical între: … 1)o suprafață orizontală, care se află cu 2,5 m (8 ft) deasupra celui mai îndepărtat punct al axului pistei care se află pe axa de vizare directă a antenei de azimut și … 2)o suprafață conică care pornește de la antena echipamentului de azimut de la sol și care este înclinată cu 20 grade deasupra planului orizontal, până la o înălțime de 600 m (2000 ft). … Informațiile referitoare la determinarea punctului la care se face referire în paragraful b) 1) sunt furnizate în în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Se urmărește ca ghidarea sub linia de vizare directă, să fie permisă atâta timp cât calitatea semnalului poate satisface cerințele de precizie stipulate la pct. 3.11.4.9.4.3.11.5.2.2.1.2.1 Nivelul inferior al zonei de acoperire din zona pistei trebuie să se afle la 2,5 m (8 ft) deasupra axului pistei.3.11.5.2.2.1.2.2 Se are în vedere ca limita de acoperire inferioară de 2,5 m (8 ft) să deservească toate pistele. Informațiile privind posibilitatea de relaxare a cerințelor de densitate de putere specificate la pct. 3.11.4.10.2 la 2.5 m (8 ft) sunt prevăzute în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.5.2.2.1.3 Zona minimă de acoperire operațională.a)lateral, în cadrul unui sector de plus minus 10 grade în jurul axului pistei, care își are originea în punctul de referință al sistemului MLS. … b)longitudinal, de la pragul pistei pe direcția de apropiere și până la limita de acoperire longitudinală specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 b). … c)vertical, între: … 1)un plan inferior care conține linia care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra pragului pistei și este înclinat în sus pentru a atinge la limita acoperirii longitudinală,, înălțimea suprafeței specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 c) 1) și … 2)suprafața superioară specificată la pct. 3.11.5.2.2.1.1 c) 2). … 3.11.5.2.2.1.4 Echipamentul pentru azimut de apropiere de la sol trebuie să furnizeze informații de ghidare, până la 30 grade deasupra planului orizontal.3.11.5.2.2.1.5 Sectorul minim de ghidare proporțională trebuie să fie după cum urmează: ┌───────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Distanță dintre antena azimut de │Acoperire proporțională│ │ apropiere și prag (AAT) │ minimă │ ├───────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ ├───────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ │AAT <500 m (1 640 ft) │ ±8° │ ├───────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ │500 m (1 640 ft) ├───────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ │3 100 m (10170 ft) └───────────────────────────────────────────┴───────────────────────┘3.11.5.2.2.2 Azimutul de spate.Echipamentul de sol pentru azimutul de spate, trebuie să furnizeze informații, cel puțin în cadrul următorului volum de spațiu:a)orizontal, într-un sector de plus sau minus 20 grade în jurul axului pistei care își are originea în antena echipamentului de sol pentru azimutul de spate și se extinde pe direcția apropierii întrerupte, cel puțin 18,5 km (10 NM) de la capătul pistei. … b)vertical, în zona pistei dintre: … 1)o suprafață orizontală care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra celui mai îndepărtat punct de pe axul pistei din axa de vizare directă a antenei de azimut de spate și … 2)o suprafață conică care își are originea în antena echipamentului de la sol pentru azimut de spate și care este înclinată cu 20 grade deasupra planului orizontal, până la o înălțime de 600 m (2 000 ft). … c)vertical, în zona azimutului de spate între: … 1)o suprafață conică a cărei origine se află la 2,5 m (8 ft) deasupra capătului pistei și care este înclinată cu 0,9 grade deasupra planului orizontal și … 2)o suprafață conică care își are originea în antena echipamentului de de la sol pentru azimut de spate și care este înclinată cu 15 grade deasupra planului orizontal până la o înălțime de 3 000 m (10 000 ft). … Atunci când caracteristicile fizice ale pistei sau ale obstacolelor împiedică atingerea standardelor specificate în paragrafele b) și c), se urmărește ca ghidarea necesară să nu fie furnizată sub axa de vizare directă.3.11.5.2.2.2.1 Facilitatea de azimut de spate trebuie să furnizeze informații de ghidare până la 30 grade deasupra planului orizontal.3.11.5.2.2.2.2 Sectorul minim de ghidare proporțională este de plus sau minus 10 grade în jurul axului pistei.3.11.5.2.3 Monitorizarea și controlul3.11.5.2.3.1 Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, sistemele de monitorizare a azimutului de apropiere și a azimutului de spate, trebuie să determine oprirea emisiei funcțiilor respective și trebuie să transmită un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care oricare dintre condițiile următoare durează mai mult decât perioadele specificate:a)apariția unei schimbări a contribuției echipamentului de la sol la eroarea medie de curs, astfel încât PFE la nivelul punctului de referință pentru apropiere sau pe direcția oricărui radial de azimut care depășește limitele specificate la punctele 3.11.4.9.4 și 3.11.4.9.5, pentru o perioadă mai mare de o secundă; … b)puterea efectiv radiată se reduce până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru îndeplinirea cerințelor specificate la punctele 3.11.4.10.1 și 3.11.4.6.2.5.2, pe o perioadă mai lungă de o secundă; … c)există o eroare în preambulul transmisiilor DPSK, care apare de mai multe ori în orice perioadă de o secundă; … d)există o eroare la sincronizarea TDM a unei anumite funcții de azimut, cum ar fi neîndeplinirea cerințelor specificate la pct. 3.11.4.3.2, iar această stare durează mai mult de o secundă. … 3.11.5.2.3.2 Proiectarea și operarea sistemului de monitorizare trebuie să determine oprirea radiației și să transmită un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care sistemul de monitorizare se defectează.3.11.5.2.3.3 Perioada în care sunt emise informații de ghidare eronate, inclusiv perioada (perioadele) cu radiație zero, nu trebuie să depășească duratele specificate la pct. 3.11.5.2.3.1. Orice încercări de a repara o defecțiune prin resetarea echipamentului primar de la sol sau prin comutarea echipamentului de la sol în modul stand by, trebuie să fie efectuate pe durata acestei perioade de timp, iar orice perioadă (perioade) cu radiație zero nu trebuie să depășească 500 milisecunde. Dacă defecțiunea nu este reparată în perioada de timp admisă, radiația trebuie să fie oprită. După oprire, nu se încearcă repornirea serviciului, decât după trecerea a 20 de secunde.3.11.5.2.4 Integritatea și continuitatea cerințelor referitoare la serviciul, pentru azimutul MLS3.11.5.2.4.1, Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false, trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 – 0,5 x 10^(-9) pentru orice aterizare, pentru un azimut MLS care se intenționează să fie utilizat pentru operațiunile de categoria a II-a și a III-a.3.11.5.2.4.2 Probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 – 1,0 x 10^(-7) pentru orice aterizare, pentru un azimut MLS, care se intenționează să fie utilizat pentru operațiunile de categoria I.3.11.5.2.4.3 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să fie mai mare de:a)1 – 2 x 10^(-6), în orice perioadă de 15 secunde, pentru un azimut MLS, care se intenționează să fie utilizat pentru operațiuni de categoria a II-a sau de categoria Categoria a III-a A (echivalent cu un timp mediu de 2 000 ore între întreruperi) și … b)1 – 2 x 10^(-6), în orice perioadă de 30 secunde, pentru un azimut MLS, care se intenționează să fie utilizat pentru toate operațiunile de categoria a III-a (echivalent cu un timp mediu de 4 000 ore între întreruperi). … 3.11.5.2.4.4 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 – 4 x 10^(-6), în orice perioadă de 15 secunde, pentru un azimut MLS, care se intenționează să fie utilizat pentru operațiuni de categoria I (echivalent cu un timp mediu de 1 000 ore între întreruperi).3.11.5.2.5 Precizia echipamentului de la sol3.11.5.2.5.1 Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, contribuția echipamentelor de la sol la eroarea medie a cursului, nu trebuie să depășească o eroare echivalentă de plus sau minus 3 m (10 ft), la nivelul punctului de referință de apropiere al sistemului MLS.3.11.5.2.5.2 Contribuția echipamentelor de la sol la CMN la nivelul punctului de referință, nu trebuie să depășească 1 m (3.3 ft) sau 0,03 grade, oricare este mai mică, cu o probabilitate de 95 procente.Aceasta este eroarea de la nivelul echipamentului și nu include efectele de propagare.3.11.5.2.6 AmplasareaNu se urmărește restricționarea instalării sistemului MLS, atunci când nu este posibilă amplasarea echipamentului de azimut de la sol, în prelungirea axului pistei. 3.11.5.2.6.1 În mod normal, antena echipamentului de azimut de la sol este amplasată în prelungirea axului pistei, dincolo de capătul pistei (stop end) și este reglată astfel încât planul vertical care conține cursul de zero grade, să conțină și punctul de referință de apropiere al sistemului MLS. Amplasarea antenei se efectuează în conformitate cu cerințele de distanță de siguranță față de obstacole din cadrul Anexei 14 OACI.3.11.5.2.6.2 În mod normal, antena echipamentului de azimut de spate de la sol este amplasată în prelungirea axului pistei la capătul pragului, iar antena este reglată astfel încât planul vertical, care conține cursul de zero grade, să conțină și punctul de referință al azimutului de spate.3.11.5.3 Echipamentul de ghidare în elevație (înălțime)3.11.5.3.1 Caracteristicile fasciculului de scanare. Antena de elevație a echipamentului de la sol produce un fascicul în formă de evantai care este îngust în planul vertical și larg în planul orizontal și care este scanat vertical între limitele sectorului de ghidare proporțională.3.11.5.3.1.1 Sistemul de coordonate. Informațiile privind ghidarea în elevație pentru apropiere sunt radiate în coordonate conice.3.11.5.3.1.2 Lățimea fasciculului antenei. Lățimea fasciculului antenei nu trebuie să depășească 2,5 grade.3.11.5.3.1.3 Forma fasciculului de scanare. Punctele de minus 10 dB de pe anvelopa fasciculului trebuie să fie poziționate față de ax, cu cel puțin 0,76 din lățimea fasciculului, dar să nu depășească 0,96 din lățimea acestuia.Forma de fascicul descrisă este valabilă în cazul axei de vizare directe într-un mediu fără imagini fantomă, în care este utilizat un filtru adecvat.3.11.5.3.2 Zona de acoperire3.11.5.3.2.1 Elevația de apropiere. Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, echipamentul de elevație de apropiere de la sol trebuie să furnizeze informații de ghidare proporțională, cel puțin în cadrul următoarelor volume de spațiu:3.11.5.3.2.1.1 zona de apropiere.a)lateral, în cadrul unui sector care își are originea în centrul de fază al antenei de elevație, care are o întindere unghiulară cel puțin egală cu sectorul de ghidare proporțională furnizat de către echipamentul de azimut de apropiere de la sol, la limita acoperirii longitudinale.. … b)longitudinal, de la antena de elevație pe direcția de apropiere, până la o distanță de 37 km (20 NM), față de pragul pistei. … c)vertical, între: … 1)o suprafață conică inferioară, care își are originea în centrul de fază al antenei de elevație și care este înclinată în sus pentru a atinge, la limita longitudinală a zonei de acoperire, o înălțime de 600 m (2 000 ft), deasupra planului orizontal care conține centrul de fază al antenei și … 2)o suprafață conică superioară, care își are originea în centrul de fază al antenei de elevație și care este înclinată cu 7,5 grade deasupra planului orizontal, până la o înălțime de 6 000 m (20 000 ft). … Atunci când caracteristicile fizice ale zonei de apropiere împiedică atingerea standardelor specificate în paragrafele a), b) și c) 1), se urmărește ca ghidarea necesară să nu fie furnizată sub linia de vizibilitate directă.3.11.5.3.2.1.1.1 Atunci când trebuie îndeplinite cerințele operaționale, echipamentul de sol pentru apropiere în elevație trebuie să furnizeze informații de ghidare proporțională pentru unghiuri care depășesc cu mai mult de 7,5 grade planul orizontal.3.11.5.3.2.1.2 Zona minimă de acoperire operațională.a)lateral, într-un sector de plus și minus 10 grade în jurul axului pistei, sector care își are originea în punctul de origine al sistemului MLS. … b)longitudinal, 75 m (250 ft) față de punctul de origine al sistemului MLS, în direcția pragului pistei, până la limita de acoperire specificată la pct. 3.11.5.3.2.1.1 b); … c)vertical, între suprafața superioară specificată la pct. 3.11.5.3.2.1.1 c) 2), și cea mai înaltă parte: … 1)a unei suprafețe care este locul geometric al punctelor care se află la 2,5 m (8 ft) deasupra pistei; sau … 2)un plan care își are originea în punctul de origine al sistemului MLS și care este înclinat în sus pentru a atinge, la limita longitudinală a zonei de acoperire, înălțimea suprafeței specificate la pct. 3.11.5.3.2.1.1 c) 1). … 3.11.5.3.3 Monitorizarea și controlul.3.11.5.3.3.1 Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, sistemele de monitorizare a înălțimii de apropiere trebuie să determine oprirea emisiei funcțiilor respective și să transmită un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care oricare dintre condițiile următoare durează mai mult decât perioadele specificate:a)apare o schimbare, la nivelul contribuției echipamentului de la sol, la componenta de eroare medie a pantei de aterizare, cum ar fi PFE la nivelul punctului de reper la apropiere sau oricare dintre pantele care se află în conformitate cu procedurile de apropiere publicate, depășește limitele specificate la pct. 3.11.4.9.6, pe o perioadă mai lungă de o secundă; … b)puterea efectiv radiată se reduce până la un nivel mai mic decât cel necesar pentru satisfacerea cerințelor de la pct. 3.11.4.10.1, pe o perioadă mai lungă de o secundă; … c)apare o eroare la transmisiile părților introductive DPSK, care apare de mai multe ori, pe durata oricărei perioade de o secundă; … d)apare o eroare la sincronizarea TDM a unei anumite funcții de elevație, cum ar fi neîndeplinirea cerințelor specificate la pct. 3.11.4.3.2, iar această stare durează mai mult de o secundă. … 3.11.5.3.3.2 Proiectarea și modul de funcționare ale sistemului de monitorizare determină oprirea emisiei și transmite un avertisment către punctele de control stabilite, în cazul în care sistemul de monitorizare se defectează.3.11.5.3.3.3 Perioada în care sunt emise informații de ghidare greșite, inclusiv perioada (perioadele) cu radiație zero, nu trebuie să depășească duratele specificate la pct. 3.11.5.3.3.1. Orice încercări de a repara o defecțiune prin resetarea echipamentului primar de la sol, sau prin trecerea echipamentului de la sol în modul stand by, trebuie să fie efectuate pe durata acestei perioade de timp, iar orice perioadă (perioade) de emisie zero nu trebuie să depășească 500 milisecunde. Dacă defecțiunea nu este reparată în perioada de timp admisă, emisia trebuie să fie oprită. După oprire, nu se încearcă repornirea serviciului decât după trecerea a 20 de secunde.3.11.5.3.4 Integritatea și continuitatea cerințelor referitoare la serviciul pentru elevația de apropiere MLS.3.11.5.3.4.1 La orice aterizare, probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 – 0,5 x 10^(-9), pentru o elevație de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operațiunile de categorie II și III.3.11.5.3.4.2 La orice aterizare, probabilitatea de a nu radia semnale de ghidare false trebuie să fie mai mare sau egală cu 1 – 1,0 x 10^(-7), pentru o elevație de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operațiunile de categoria I.3.11.5.3.4.3 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 – 2 x 10^(-6), în orice perioadă de 15 secunde, pentru o elevație de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operațiunile de categoria II și III (echivalent cu un timp mediu de 2 000 ore între întreruperi).3.11.5.3.4.4 Probabilitatea de a nu pierde semnalul de ghidare radiat trebuie să depășească 1 – 4 x 10^(-6), în orice perioadă de 15 secunde, pentru o elevație de apropiere MLS care urmează să fie utilizată pentru operațiuni de categoria I (echivalent cu un timp mediu de 1 000 ore între întreruperi).3.11.5.3.5 Precizia echipamentelor de la sol.3.11.5.3.5.1 Exceptând cazurile permise pentru configurațiile MLS simplificate de la pct.3.11.3.4, contribuția echipamentelor de la sol, la componenta de eroare medie a pantei de aterizare a PFE nu trebuie să depășească o eroare echivalentă cu plus sau minus 0,3 m (1 ft), la nivelul punctului de reper la apropiere.3.11.5.3.5.2 Contribuția echipamentelor de la sol, la CMN la nivelul punctului de reper nu trebuie să depășească 0,15 m (0,5 ft), cu o probabilitate de 95 procente.Aceasta este eroarea de la nivelul echipamentului și nu include efectele de propagare.3.11.5.3.6 Amplasarea 3.11.5.3.6.1 Antena echipamentului de sol de apropiere în înălțime trebuie poziționată lângă pistă. Amplasarea antenelor trebuie să se efectueze în conformitate cu Standardele și practicile recomandate privind distanță de siguranță față de obstacole din cadrul Anexei 14 OACI.3.11.5.3.6.2 Antena echipamentului de sol de apropiere în înălțime este amplasată astfel încât asimptota pantei minime de aterizare să intersecteze pragul pistei, în punctul de referință de apropiere a sistemului MLS.3.11.5.3.6.2.1 Unghiul minim al pantei de aterizare este de obicei de 3 grade și nu trebuie să depășească această valoare, cu excepția cazului în care nu se poate apela la metodele alternative de satisfacere a cerințelor privind distanța minimă față de obstacole.Se urmărește ca alegerea unui unghi al pantei minime de aterizare mai mare de 3 grade să fie determinată de factori operaționali, nu de factori tehnici.3.11.5.3.6.2.2 Antena de elevație a echipamentului de apropiere de la sol trebuie amplasată astfel încât înălțimea punctului care corespunde semnalului de ghidare decodificat al pantei minime de aterizare să nu depășească 18 m (60 ft), deasupra pragului.Decalajul antenei de elevație față de axul pistei determină depășirea punctului de referință de apropiere, de către ghidarea înălțimii pantei minime de aterizare.3.11.5.3.6.3 Atunci când sistemele ILS și MLS furnizează simultan servicii aceleiași piste, punctul de referință ILS și punctul de referință de apropiere al MLS trebuie să coincidă, cu o toleranță de 1 m (3 ft).Această prevedere se aplică numai în cazul în care punctul de referință al sistemului ILS satisface cerințele referitoare la înălțime specificate la punctele 3.1.5.1.4 și 3.1.5.1.5.3.11.5.4 Aplicabilitatea și monitorizarea datelor.Datele esențiale sunt datele de bază și datele auxiliare esențiale, transmise sub formă de cuvinte de tip date auxiliare A1, A2, A3 și A4.3.11.5.4.1 Datele de bază.3.11.5.4.1.1 Cuvintele de tip date de bază 1, 2, 3, 4 și 6 sunt transmise în întregul sector de acoperire a azimutului de apropiere.3.11.5.4.1.2 În cazul în care se furnizează funcția de azimut de depărtare, cuvintele de tip date de bază 4, 5 și 6 sunt transmise în sectoarele de acoperire a azimutului de depărtare și a azimutului de apropiere.3.11.5.4.2 Datele auxiliare.3.11.5.4.2.1 Cuvintele de tip date auxiliare A1, A2 și A3 sunt transmise în întregul sector de acoperire a azimutului de apropiere.3.11.5.4.2.2 În cazul în care este furnizată funcția de azimut de îndepărtare, cuvintele de tip date auxiliare A3 și A4 sunt transmise în sectoarele de acoperire a azimutului de îndepărtare și a azimutului de apropiere.Cuvintele de tip date auxiliare B42 și B43 sunt transmise în locul cuvintelor A1, respectiv A4, pentru a oferi suport aplicațiilor care necesită rotirea antenei de azimut dincolo de domeniul de aliniere disponibil pentru A1 și A4.3.11.5.4.2.3 Atunci când sunt furnizate, cuvintele de tip date auxiliare B sunt transmise în sectorul azimutului de apropiere, cu excepția cuvintelor care cuprind baza de date pentru procedura de azimut de depărtare, care sunt transmise în sectorul de azimut de depărtare.3.11.5.4.2.4 Dacă se furnizează funcția de azimut de depărtare, trebuie transmise cuvintele adecvate de tip date auxiliare B.3.11.5.4.3 Monitorizarea și controlul.3.11.5.4.3.1 Sistemul de monitorizare transmite un avertisment către punctul de control stabilit, dacă puterea radiată este mai mică decât cea necesară pentru satisfacerea cerinței DPSK, specificată la pct. 3.11.4.10.1.3.11.5.4.3.2 Dacă o eroare detectată la nivelul datelor de bază radiate în acoperirea azimutului de apropiere, are loc în cel puțin două eșantioane consecutive, emisia acestor date, funcția de azimut de apropiere și funcția de elevație, trebuie să fie oprite.3.11.5.4.3.3 Dacă o eroare detectată la nivelul datelor de bază emise în acoperirea azimutului de depărtare, are loc în cel puțin două eșantioane consecutive, radiația acestor date și funcția de azimut de depărtare trebuie să fie oprite.3.11.5.5 Echipamentul de măsurare a distanței3.11.5.5.1 Informațiile DME sunt furnizate cel puțin în cadrul volumului de acoperire în care este disponibilă ghidarea azimutului de apropiere și a azimutului de depărtare.3.11.5.5.2 Informațiile DME trebuie furnizate pe 360° în azimut.Amplasarea echipamentelor DME de la sol depinde de lungimea pistei, profilul pistei și terenul local. Indicațiile privind amplasarea echipamentelor DME de la sol sunt furnizate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.3.11.6 Caracteristicile echipamentului de bord.3.11.6.1 Funcțiile de unghi și de date.3.11.6.1.1 Precizia.3.11.6.1.1.1 În cazul în care densitățile puterii semnalului de scanare și DPSK au valorile minime specificate la pct. 3.11.4.10.1, echipamentul de bord trebuie să aibă capabilitatea de a achiziționa semnalul și orice semnal unghiular decodificat trebuie să aibă un CMN de cel mult 0,1 grad, cu excepția CMN al funcției de ghidare a azimutului de depărtare, care nu trebuie să depășească 0,2 grade.Se urmărește ca acele cuvinte de tip date de bază și date auxiliare, care conțin informații esențiale pentru operațiunea dorită, să fie decodificate într-o perioadă de timp și cu o integritate potrivite pentru aplicația dorită.3.11.6.1.1.2 În cazul în care densitatea puterii semnalului emis este destul de mare pentru a face nesemnificativă contribuția zgomotului receptorului de bord, echipamentul de bord nu degradează precizia nici unui semnal decodificat de ghidare unghiular, cu mai mult de plus sau minus 0,017 grade (PFE), plus sau minus 0,015 grade (azimut) și plus sau minus 0,01 grade (elevație) CMN.3.11.6.1.1.3 Pentru a obține o ghidare precisă la 2,5 m (8 ft) deasupra suprafeței pistei, echipamentul de bord trebuie să producă mai puțin de 0,04 grade CMN, în cazul densităților de putere specificate la pct. 3.11.4.10.2 b).3.11.6.1.2 Gama dinamică.3.11.6.1.2.1 Echipamentele de la bord trebuie să aibă semnalul și performanțele specificate la pct. 3.11.6.1.1.2 atunci când densitatea puterii oricăror semnale emise are orice valoare între valoarea minimă specificată la pct. 3.11.4.10.1 și valoarea maximă de minus 14,5 dBW/mp.3.11.6.1.2.2 Performanțele receptorului nu trebuie să se degradeze peste limitele specificate, atunci când nivelurile diferențiale maxime admise la pct. 3.11.6.1.2.1, se află între densitățile de putere a semnalului funcțiilor individuale.3.11.6.1.3 Caracteristicile filtrului de ieșire al receptorului pentru datele unghiulare.3.11.6.1.3.1 În cazul frecvențelor de intrare sinusoidale, filtrele de ieșire ale receptorului nu trebuie să inducă variații de amplitudine sau întârzieri de fază la nivelul datelor referitoare la unghi, care să depășească cu mai mult de 20 procente pe cele obținute de un filtru unipolar trece jos, cu o frecvență de tăiere de 10 rad/s.Ieșirile de receptor care se intenționează să opereze numai afișajele vizuale pot beneficia de o filtrare suplimentară adecvată.3.11.6.1.4 Răspunsul parazit la nivelul canalului adiacent. Performanțele pentru receptor specificate la pct. 3.11.6 sunt obținute atunci când raportul dintre semnalele utile dorite și zgomotul produs de către semnalele canalului adiacent într-o lățime de bandă de 150 kHz centrată în jurul frecvenței dorite, sunt mai mari sau egale cu valorile raportului semnal-zgomot (SNR):a)conform specificațiilor din tabelul X1, atunci când densitatea puterii recepționate de la stația de la sol dorită este egală sau mai mare cu valorile specificate în tabelul Y, sau … b)conform specificațiilor din tabelul X2, atunci când densitatea puterii recepționate de la stația de la sol dorită se află între valorile minime ale densității de putere specificate la pct. 3.11.4.10.1 și valorile specificate în tabelul Y. … Tabelul Y ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │ Funcție │ Lățime fascicul (NOTA 2) │ ├─────────────────────────────────┼─────────────┬─────────────┬─────────────┤ │ │ 1° │ 2° │ 3° │ ├─────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┤ ├─────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┤ │Ghidare în azimut pentru │- 69.8 dBW/mp│- 63.8 dBW/mp│- 60.2 dBW/mp│ │apropiere │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Ghidare în azimut pentru │- 74.6 dBW/mp│- 69.5 dBW/mp│ – 65 dBW/mp│ │apropiere cu rată mare │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Ghidare în elevație pentru │ – 71 dBW/mp│ – 65 dBW/mp│ N/A│ │apropiere │ │ │ │ ├─────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤ │Azimut de spate │ N/A│ N/A│ N/A│ └─────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘ Tabelul X1 ┌────────────────────────────────────────────┬────┬─────────────────────────┐ │ │ │ SNR (NOTA 1) │ │ Funcție │Data│ Lățime fascicul (NOTA 2)│ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┬────────┬────────┤ │ │ │ 1° │ 2° │ 3° │ ├────────────────────────────────────────────┴────┴───────┴────────┴────────┤ ├────────────────────────────────────────────┬────┬───────┬────────┬────────┤ │Ghidare în azimut pentru apropiere │5 dB│24.7 dB│ 30.7 dB│ 34.3 dB│ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┼────────┼────────┤ │Ghidare în azimut pentru apropiere cu rată │5 dB│19.9 dB│ 26 dB│ 29.5 dB│ │mare │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┼────────┼────────┤ │Ghidare în elevație pentru apropiere │5 dB│23.5 dB│ 29.5 dB│ N/A│ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┼────────┼────────┤ │Azimut pentru depărtare │5 dB│ 5.2 dB│ 11.2 dB│ 14.8 dB│ └────────────────────────────────────────────┴────┴───────┴────────┴────────┘ Tabelul X2 ┌────────────────────────────────────────────┬────┬─────────────────────────┐ │ │ │ SNR (NOTA 1) │ │ Funcție │Data│ Lățime fascicul (NOTA 2)│ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┬────────┬────────┤ │ │ │ 1° │ 2° │ 3° │ ├────────────────────────────────────────────┴────┴───────┴────────┴────────┤ ├────────────────────────────────────────────┬────┬───────┬────────┬────────┤ │Ghidare în azimut pentru apropiere │5 dB│ 8.2 dB│ 14.3 dB│ 17.8 dB│ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┼────────┼────────┤ │Ghidare în azimut pentru apropiere de │5 dB│ 3.5 dB│ 9.5 dB│ 13 dB│ │precizie │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┼────────┼────────┤ │Ghidare în elevație pentru apropiere │5 dB│ 3.5 dB│ 9.5 dB│ N/A│ ├────────────────────────────────────────────┼────┼───────┼────────┼────────┤ │Azimut pentru depărtare │5 dB│ 5.2 dB│ 11.2 dB│ 14.8 dB│ └────────────────────────────────────────────┴────┴───────┴────────┴────────┘Notă …
──────────
NOTE:
1. Atunci când densitatea de putere a semnalului dorit emis este suficient de mare pentru a face nesemnificativă contribuția zgomotului receptorului de la bord, contribuția CMN de la bord pentru ghidarea în elevație și azimut de apropiere (nu și pentru azimutul de spate) conformă cerințelor de la 3.11.6.1.1, trebuie să fie redusă în comparație cu contribuția CMN, atunci când densitatea de putere a semnalului dorit emis este cea minimă conform celor specificate în 3.11.4.10.1, iar pentru aceasta valorile minime SNR sunt mai mari.
2. Relația între punctele adiacente desemnate de lățimile de bandă ale fasciculului, este liniară.
3. Valorile SNR trebuie să fie protejate prin intermediul aplicării criteriilor de separare a frecvențelor.
4. Aceleași valori SNR se aplică pentru azimutul de spate atâta timp cât nu există nicio schimbare în precizia de ghidare în azimutul de spate atunci când zgomotul receptorului de la bord poate fi considerat ca fiind nesemnificativ.
──────────Tabela A. Unghiul DME/MLS, canalele pentru DME/VOR și DME/ILS/MLS și împerecherea acestoraNotă …
──────────
NOTE:
* Aceste canale sunt rezervate exclusiv pentru planul de alocări naționale.
** Aceste canale pot fi utilizate în planul de alocări naționale de rezervă.
──────────Rezervarea acestor canale are scopul de a proteja sistemele de radare de supraveghere secundare (SSR).Frecvența 108.0 MHz nu este planificată pentru a fi asignată mijloacelor de navigație ILS. Canalul DME 17X asociat acestei frecvențe poate fi asignat pentru utilizare pentru situații de urgență. Frecvența de răspuns pentru canalul 17X (978 MHz) este de asemenea utilizată pentru operarea transceiver-elor cu acces universal (Universal Access Transceiver – UAT). Standardele pentru UAT se regăsesc în RACR-CNS, "OPERAREA SISTEMELOR DE COMUNICAȚII, NAVIGAȚIE, SUPRAVEGHERE" – volumul III, partea I, cap.12.Tabela A. Unghiul DME/MLS, canalele pentru DME/VOR și DME/ILS/MLS și împerecherea acestora*Font 9*┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Parametri DME ││ ├────────────────────────────────────┬────────────────┤│ │ Interogare │ Răspuns ││ ├─────────┬──────────────────────────┼─────────┬──────┤│ │ │ Coduri impuls │ │ ││ │ ├──────┬───────────────────┤ │ ││ Împerecherea canalelor │ │ │ Modul DME/P │ │ │├─────┬─────────┬─────────┬─────┤ │ ├─────────┬─────────┤ │ ││ Nr. │Frecvența│Frecvența│ Nr. │Frecvența│DME/N │Apropiere│Apropiere│Frecvența│Coduri││canal│ VHF │unghi MLS│canal│ MHz │ мs │inițială │ finală │ MHz │impuls││ DME │ MHz │ MHz │ MLS │ │ │ мs │ мs │ │ мs │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *1X│ -│ -│ -│ 1 025│ 12│ -│ -│ 962│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **1Y│ -│ -│ -│ 1 025│ 36│ -│ -│ 1088│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *2X│ -│ -│ -│ 1 026│ 36│ -│ -│ 963│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **2Y│ -│ -│ -│ 1 026│ 36│ -│ -│ 1 089│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *3X│ -│ -│ -│ 1 027│ 12│ -│ -│ 964│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **3Y│ -│ -│ -│ 1 027│ 36│ -│ -│ 1 090│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *4X│ -│ -│ -│ 1 028│ 12│ -│ -│ 965│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **4Y│ -│ -│ -│ 1 028│ 36│ -│ -│ 1 091│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *5X│ -│ -│ -│ 1 029│ 12│ -│ -│ 966│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **5Y│ -│ -│ -│ 1 029│ 36│ -│ -│ 1 092│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *6X│ -│ -│ -│ 1 030│ 12│ -│ -│ 967│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **6Y│ -│ -│ -│ 1 030│ 36│ -│ -│ 1 093│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *7X│ -│ -│ -│ 1 031│ 12│ -│ -│ 968│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **7Y│ -│ -│ -│ 1 031│ 36│ -│ -│ 1 094│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *8X│ -│ -│ -│ 1 032│ 12│ -│ -│ 969│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **8Y│ -│ -│ -│ 1 032│ 36│ -│ -│ 1 095│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *9X│ -│ -│ -│ 1 033│ 12│ -│ -│ 970│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ **9Y│ -│ -│ -│ 1 033│ 36│ -│ -│ 1 096│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *10X│ -│ -│ -│ 1 034│ 12│ -│ -│ 971│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**10Y│ -│ -│ -│ 1 034│ 36│ -│ -│ 1 097│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *11X│ -│ -│ -│ 1 035│ 12│ -│ -│ 972│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**11Y│ -│ -│ -│ 1 035│ 36│ -│ -│ 1 098│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *12X│ -│ -│ -│ 1 036│ 12│ -│ -│ 973│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**12Y│ -│ -│ -│ 1 036│ 36│ -│ -│ 1 099│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *13X│ -│ -│ -│ 1 037│ 12│ -│ -│ 974│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**13Y│ -│ -│ -│ 1 037│ 36│ -│ -│ 1 100│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *14X│ -│ -│ -│ 1 038│ 12│ -│ -│ 975│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**14Y│ -│ -│ -│ 1 038│ 36│ -│ -│ 1 101│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *15X│ -│ -│ -│ 1 039│ 12│ -│ -│ 976│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**15Y│ -│ -│ -│ 1 039│ 36│ -│ -│ 1 039│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ *16X│ -│ -│ -│ 1 040│ 12│ -│ -│ 977│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**16Y│ -│ -│ -│ 1 040│ 36│ -│ -│ 1 103│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 17X│ 108.00│ -│ -│ 1 041│ 12│ -│ -│ 978│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 17Y│ 108.05│ 5 043.0│ 540│ 1 041│ 36│ 36│ 42│ 1 104│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 17Z│ -│ 5 043.3│ 541│ 1 041│ -│ 21│ 27│ 1 104│ │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 18X│ 108.10│ 5 031.0│ 500│ 1 042│ 12│ 12│ 18│ 979│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 18W│ -│ 5 031.3│ 501│ 1 042│ -│ 24│ 30│ 979│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 18Y│ 108.15│ 5 043.6│ 542│ 1 042│ 36│ 36│ 42│ 1 105│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 18Z│ -│ 5 043.9│ 543│ 1 042│ -│ 21│ 27│ 1 105│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 19X│ 108.20│ -│ -│ 1 043│ 12│ -│ -│ 980│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 19Y│ 108.25│ 5 044.2│ 544│ 1 043│ 36│ 36│ 42│ 1 106│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 19Z│ -│ 5 044.5│ 545│ 1 043│ -│ 21│ 27│ 1 106│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 20X│ 108.30│ 5 031.6│ 502│ 1 044│ 12│ 12│ 18│ 981│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 20W│ -│ 5 031.9│ 503│ 1 044│ -│ 24│ 30│ 981│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 20Y│ 108.35│ 5 044.8│ 546│ 1 044│ 36│ 36│ 42│ 1 107│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 20Z│ -│ 5 045.1│ 547│ 1 044│ -│ 21│ 27│ 1 107│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 21X│ 108.40│ -│ -│ 1 045│ 12│ -│ -│ 982│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 21Y│ 108.45│ 5 045.4│ 548│ 1 045│ 36│ 36│ 42│ 1 108│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 21Z│ -│ 5 045.7│ 549│ 1 045│ -│ 21│ 27│ 1 108│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 22X│ 108.50│ 5 032.2│ 504│ 1 046│ 12│ 12│ 18│ 983│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 22W│ -│ 5 032.5│ 505│ 1 046│ -│ 24│ 30│ 983│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 22Y│ 108.55│ 5 046.0│ 550│ 1 046│ 36│ 36│ 42│ 1 109│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 22Z│ -│ 5 046.3│ 551│ 1 046│ -│ 21│ 27│ 1 109│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 23X│ 108.60│ -│ -│ 1 047│ 12│ -│ -│ 984│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 23Y│ 108.65│ 5 046.6│ 552│ 1 047│ 36│ 36│ 42│ 1 110│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 23Z│ -│ 5 046.9│ 553│ 1 047│ -│ 21│ 27│ 1 110│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 24X│ 108.70│ 5 032.8│ 506│ 1 048│ 12│ 12│ 18│ 985│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 24W│ -│ 5 033.1│ 507│ 1 048│ -│ 24│ 30│ 985│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 24Y│ 108.75│ 5 047.2│ 554│ 1 048│ 36│ 36│ 42│ 1 111│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 24Z│ -│ 5 047.5│ 555│ 1 048│ -│ 21│ 27│ 1 111│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 25X│ 108.80│ -│ -│ 1 049 12│ │ -│ -│ 986│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 25Y│ 108.85│ 5 047.8│ 556│ 1 049│ 36│ 36│ 42│ 1 112│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 25Z│ -│ 5 048.1│ 557│ 1 049│ -│ 21│ 27│ 1 112│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 26X│ 108.90│ 5 033.4│ 508│ 1 050│ 12│ 12│ 18│ 987│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 26W│ -│ 5 033.7│ 509│ 1 050│ -│ 24│ 30│ 987│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 26Y│ 108.95│ 5 048.4│ 558│ 1 050│ 36│ 36│ 42│ 1 113│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 26Z│ -│ 5 048.7│ 559│ 1 050│ -│ 21│ 27│ 1 113│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 27X│ 109.00│ -│ -│ 1 051│ 12│ -│ -│ 988│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 27Y│ 109.05│ 5 049.0│ 560│ 1 051│ 36│ 36│ 42│ 1 114│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 27Z│ -│ 5 049.3│ 561│ 1 051│ -│ 21│ 27│ 1 114│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 28X│ 109.10│ 5 034.0│ 510│ 1 052│ 12│ 12│ 18│ 989│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 28W│ -│ 5 034.3│ 511│ 1 052│ -│ 24│ 30│ 989│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 28Y│ 109.15│ 5 049.6│ 562│ 1 052│ 36│ 36│ 42│ 1 115│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 28Z│ -│ 5 049.9│ 563│ 1 052│ -│ 21│ 27│ 1 115│ 15│└─────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┘┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Parametri DME ││ ├────────────────────────────────────┬────────────────┤│ │ Interogare │ Răspuns ││ ├─────────┬──────────────────────────┼─────────┬──────┤│ │ │ Coduri impuls │ │ ││ │ ├──────┬───────────────────┤ │ ││ Împerecherea canalelor │ │ │ Modul DME/P │ │ │├─────┬─────────┬─────────┬─────┤ │ ├─────────┬─────────┤ │ ││ Nr. │Frecvența│Frecvența│ Nr. │Frecvența│DME/N │Apropiere│Apropiere│Frecvența│Coduri││canal│ VHF │unghi MLS│canal│ MHz │ мs │inițială │ finală │ MHz │impuls││ DME │ MHz │ MHz │ MLS │ │ │ мs │ мs │ │ мs │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 29X│ 109.20│ -│ -│ 1 053│ 12│ -│ -│ 990│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 29Y│ 109.25│ 5 050.2│ 564│ 1 053│ 36│ 36│ 42│ 1 116│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 29Z│ -│ 5 050.5│ 565│ 1 053│ -│ 21│ 27│ 1 116│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 30X│ 109.30│ 5 034.6│ 512│ 1 054│ 12│ 12│ 18│ 991│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 30W│ -│ 5 034.9│ 513│ 1 054│ -│ 24│ 30│ 991│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 30Y│ 109.35│ 5 050.8│ 566│ 1 054│ 36│ 36│ 42│ 1 117│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 30Z│ -│ 5 051.1│ 567│ 1 054│ -│ 21│ 27│ 1 117│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 31X│ 109.40│ -│ -│ 1 055│ 12│ -│ -│ 992│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 31Y│ 109.45│ 5 051.4│ 568│ 1 055│ 36│ 36│ 42│ 1 118│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 31Z│ -│ 5 051.7│ 569│ 1 055│ -│ 21│ 27│ 1 118│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 32X│ 109.50│ 5 035.2│ 514│ 1 056│ 12│ 12│ 18│ 993│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 32W│ -│ 5 035.5│ 515│ 1 056│ -│ 24│ 30│ 993│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 32Y│ 109.55│ 5 052.0│ 570│ 1 056│ 36│ 36│ 42│ 1 119│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 32Z│ -│ 5 052.3│ 571│ 1 056│ -│ 21│ 27│ 1 119│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 33X│ 109.60│ -│ -│ 1 057│ 12│ -│ -│ 994│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 33Y│ 109.65│ 5 052.6│ 572│ 1 057│ 36│ 36│ 42│ 1 120│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 33Z│ -│ 5 052.9│ 573│ 1 057│ -│ 21│ 27│ 1 120│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 34X│ 109.70│ 5 035.8│ 516│ 1 058│ 12│ 12│ 18│ 995│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 34W│ -│ 5 036.1│ 517│ 1 058│ -│ 24│ 30│ 995│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 34Y│ 109.75│ 5 053.2│ 574│ 1 058│ 36│ 36│ 42│ 1 121│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 34Z│ -│ 5 053.5│ 575│ 1 058│ -│ 21│ 27│ 1 121│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 35X│ 109.80│ -│ -│ 1 059│ 12│ -│ -│ 996│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 35Y│ 109.85│ 5 053.8│ 576│ 1 059│ 36│ 36│ 42│ 1 122│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 35Z│ -│ 5 054.1│ 577│ 1 059│ -│ 21│ 27│ 1 122│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 36X│ 109.90│ 5 036.4│ 518│ 1 060│ 12│ 12│ 18│ 997│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 36W│ -│ 5 036.7│ 519│ 1 060│ -│ 24│ 30│ 997│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 36Y│ 109.95│ 5 054.4│ 578│ 1 060│ 36│ 36│ 42│ 1 123│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 36Z│ -│ 5 054.7│ 579│ 1 060│ -│ 21│ 27│ 1 123│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 37X│ 110.00│ -│ -│ 1 061│ 12│ -│ -│ 998│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 37Y│ 110.05│ 5 055.0│ 580│ 1 061│ 36│ 36│ 42│ 1 124│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 37Z│ -│ 5 055.3│ 581│ 1 061│ -│ 21│ 27│ 1 124│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 38X│ 110.10│ 5 037.0│ 520│ 1 062│ 12│ 12│ 18│ 999│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 38W│ -│ 5 037.3│ 521│ 1 062│ -│ 24│ 30│ 999│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 38Y│ 110.15│ 5 055.6│ 582│ 1 062│ 36│ 36│ 42│ 1 125│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 38Z│ -│ 5 055.9│ 583│ 1 062│ -│ 21│ 27│ 1 125│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 39X│ 110.20│ -│ -│ 1 063│ 12│ -│ -│ 1 000│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 39Y│ 110.25│ 5 056.2│ 584│ 1 063│ 36│ 36│ 42│ 1 126│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 39Z│ -│ 5 056.5│ 585│ 1 063│ -│ 21│ 27│ 1 126│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 40X│ 110.30│ 5 037.6│ 522│ 1 064│ 12│ 12│ 18│ 1 001│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 40W│ -│ 5 037.9│ 523│ 1 064│ -│ 24│ 30│ 1 001│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 40Y│ 110.35│ 5 056.8│ 586│ 1 064│ 36│ 36│ 42│ 1 127│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 40Z│ -│ 5 057.1│ 587│ 1 064│ -│ 21│ 27│ 1 127│ 15│└─────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┘┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Parametri DME ││ ├────────────────────────────────────┬────────────────┤│ │ Interogare │ Răspuns ││ ├─────────┬──────────────────────────┼─────────┬──────┤│ │ │ Coduri impuls │ │ ││ │ ├──────┬───────────────────┤ │ ││ Împerecherea canalelor │ │ │ Modul DME/P │ │ │├─────┬─────────┬─────────┬─────┤ │ ├─────────┬─────────┤ │ ││ Nr. │Frecvența│Frecvența│ Nr. │Frecvența│DME/N │Apropiere│Apropiere│Frecvența│Coduri││canal│ VHF │unghi MLS│canal│ MHz │ мs │inițială │ finală │ MHz │impuls││ DME │ MHz │ MHz │ MLS │ │ │ мs │ мs │ │ мs │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 41X│ 110.40│ -│ -│ 1 065│ 12│ -│ -│ 1 002│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 41Y│ 110.45│ 5 057.4│ 588│ 1 065│ 36│ 36│ 42│ 1 128│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 41Z│ -│ 5 057.7│ 589│ 1 065│ -│ 21│ 27│ 1 128│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 42X│ 110.50│ 5 038.2│ 524│ 1 066│ 12│ 12│ 18│ 1 003│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 42W│ -│ 5 038.5│ 525│ 1 066│ -│ 24│ 30│ 1 003│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 42Y│ 110.55│ 5 058.0│ 590│ 1 066│ 36│ 36│ 42│ 1 129│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 42Z│ -│ 5 058.3│ 591│ 1 066│ -│ 21│ 27│ 1 129│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 43X│ 110.60│ -│ -│ 1 067│ 12│ -│ -│ 1 004│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 43Y│ 110.65│ 5 058.6│ 592│ 1 067│ 36│ 36│ 42│ 1 130│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 43Z│ -│ 5 058.9│ 593│ 1 067│ -│ 21│ 27│ 1 130│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 44X│ 110.70│ 5 038.8│ 526│ 1 068│ 12│ 12│ 18│ 1 005│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 44W│ -│ 5 039.1│ 527│ 1 068│ -│ 24│ 30│ 1 005│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 44Y│ 110.75│ 5 059.2│ 594│ 1 068│ 36│ 36│ 42│ 1 131│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 44Z│ -│ 5 059.5│ 595│ 1 068│ -│ 21│ 27│ 1 131│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 45X│ 110.80│ -│ -│ 1 069│ 12│ -│ -│ 1 006│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 45Y│ 110.85│ 5 059.8│ 596│ 1 069│ 36│ 36│ 42│ 1 132│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 45Z│ -│ 5 060.1│ 597│ 1 069│ -│ 21│ 27│ 1 132│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 46X│ 110.90│ 5 039.4│ 528│ 1 070│ 12│ 12│ 18│ 1 007│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 46W│ -│ 5 039.7│ 529│ 1 070│ -│ 24│ 30│ 1 007│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 46Y│ 110.95│ 5 060.4│ 598│ 1 070│ 36│ 36│ 42│ 1 133│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 46Z│ -│ 5 060.7│ 599│ 1 070│ -│ 21│ 27│ 1 133│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 47X│ 111.00│ -│ -│ 1 071│ 12│ -│ -│ 1 008│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 47Y│ 111.05│ 5 061.0│ 600│ 1 071│ 36│ 36│ 42│ 1 134│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 47Z│ -│ 5 061.3│ 601│ 1 071│ -│ 21│ 27│ 1 134│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 48X│ 111.10│ 5 040.0│ 530│ 1 072│ 12│ 12│ 18│ 1 009│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 48W│ -│ 5 040.3│ 531│ 1 072│ -│ 24│ 30│ 1 009│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 48Y│ 111.15│ 5 061.6│ 602│ 1 072│ 36│ 36│ 42│ 1 135│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 48Z│ -│ 5 061.9│ 603│ 1 072│ -│ 21│ 27│ 1 135│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 49X│ 111.20│ -│ -│ 1 073│ 12│ -│ -│ 1 010│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 49Y│ 111.25│ 5 062.2│ 604│ 1 073│ 36│ 36│ 42│ 1 136│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 49Z│ -│ 5 062.5│ 605│ 1 073│ -│ 21│ 27│ 1 136│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 50X│ 111.30│ 5 040.6│ 532│ 1 074│ 12│ 12│ 18│ 1 011│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 50W│ -│ 5 040.9│ 533│ 1 074│ -│ 24│ 30│ 1 011│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 50Y│ 111.35│ 5 062.8│ 606│ 1 074│ 36│ 36│ 42│ 1 137│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 50Z│ -│ 5 063.1│ 607│ 1 074│ -│ 21│ 27│ 1 137│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 51X│ 111.40│ -│ -│ 1 075│ 12│ -│ -│ 1 012│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 51Y│ 111.45│ 5 063.4│ 608│ 1 075│ 36│ 36│ 42│ 1 138│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 51Z│ -│ 5 063.7│ 609│ 1 075│ -│ 21│ 27│ 1 138│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 52X│ 111.50│ 5 041.2│ 534│ 1 076│ 12│ 12│ 18│ 1 013│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 52W│ -│ 5 041.5│ 535│ 1 076│ -│ 24│ 30│ 1 013│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 52Y│ 111.55│ 5 064.0│ 610│ 1 076│ 36│ 36│ 42│ 1 139│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 52Z│ -│ 5 064.3│ 611│ 1 076│ -│ 21│ 27│ 1 139│ 15│└─────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┘┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Parametri DME ││ ├────────────────────────────────────┬────────────────┤│ │ Interogare │ Răspuns ││ ├─────────┬──────────────────────────┼─────────┬──────┤│ │ │ Coduri impuls │ │ ││ │ ├──────┬───────────────────┤ │ ││ Împerecherea canalelor │ │ │ Modul DME/P │ │ │├─────┬─────────┬─────────┬─────┤ │ ├─────────┬─────────┤ │ ││ Nr. │Frecvența│Frecvența│ Nr. │Frecvența│DME/N │Apropiere│Apropiere│Frecvența│Coduri││canal│ VHF │unghi MLS│canal│ MHz │ мs │inițială │ finală │ MHz │impuls││ DME │ MHz │ MHz │ MLS │ │ │ мs │ мs │ │ мs │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 53X│ 111.60│ -│ -│ 1 077│ 12│ -│ -│ 1 014│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 53Y│ 111.65│ 5 064.6│ 612│ 1 077│ 36│ 36│ 42│ 1 140│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 53Z│ -│ 5 064.9│ 613│ 1 077│ -│ 21│ 27│ 1 140│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 54X│ 111.70│ 5 041.8│ 536│ 1 078│ 12│ 12│ 18│ 1 015│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 54W│ -│ 5 042.1│ 537│ 1 078│ -│ 24│ 30│ 1 015│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 54Y│ 111.75│ 5 065.2│ 614│ 1 078│ 36│ 36│ 42│ 1 141│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 54Z│ -│ 5 065.5│ 615│ 1 078│ -│ 21│ 27│ 1 141│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 55X│ 111.80│ -│ -│ 1 079│ 12│ -│ -│ 1 016│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 55Y│ 111.85│ 5 065.8│ 616│ 1 079│ 36│ 36│ 42│ 1 142│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 55Z│ -│ 5 066.1│ 617│ 1 079│ -│ 21│ 27│ 1 142│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 56X│ 111.90│ 5 042.4│ 538│ 1 080│ 12│ 12│ 18│ 1 017│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 56W│ -│ 5 042.7│ 539│ 1 080│ -│ 24│ 30│ 1 017│ 24│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 56Y│ 111.95│ 5 066.4│ 618│ 1 080│ 36│ 36│ 42│ 1 143│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 56Z│ -│ 5 066.7│ 619│ 1 080│ -│ 21│ 27│ 1 143│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 57X│ 112.00│ -│ -│ 1 081│ 12│ -│ -│ 1 018│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 57Y│ 112.05│ -│ -│ 1 081│ 36│ -│ -│ 1 144│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 58X│ 112.10│ -│ -│ 1 082│ 12│ -│ -│ 1 019│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 58Y│ 112.15│ -│ -│ 1 082│ 36│ -│ -│ 1 145│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 59X│ 112.20│ -│ -│ 1 083│ 12│ -│ -│ 1 020│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 59Y│ 112.25│ -│ -│ 1 083│ 36│ -│ -│ 1 146│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**60X│ -│ -│ -│ 1 084│ 12│ -│ -│ 1 021│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**60Y│ -│ -│ -│ 1 084│ 36│ -│ -│ 1 147│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**61X│ -│ -│ -│ 1 085│ 12│ -│ -│ 1 022│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**61Y│ -│ -│ -│ 1 085│ 36│ -│ -│ 1 148│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**62X│ -│ -│ -│ 1 086│ 12│ -│ -│ 1 023│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**62Y│ -│ -│ -│ 1 086│ 36│ -│ -│ 1 149│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**63X│ -│ -│ -│ 1 087│ 12│ -│ -│ 1 024│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**63Y│ -│ -│ -│ 1 087│ 36│ -│ -│ 1 150│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**64X│ -│ -│ -│ 1 088│ 12│ -│ -│ 1 151│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**64Y│ -│ -│ -│ 1 088│ 36│ -│ -│ 1 025│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**65X│ -│ -│ -│ 1 089│ 12│ -│ -│ 1 152│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**65Y│ -│ -│ -│ 1 089│ 36│ -│ -│ 1 026│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**66X│ -│ -│ -│ 1 090│ 12│ -│ -│ 1 153│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**66Y│ -│ -│ -│ 1 090│ 36│ -│ -│ 1 027│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**67X│ -│ -│ -│ 1 091│ 12│ -│ -│ 1 154│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**67Y│ -│ -│ -│ 1 091│ 36│ -│ -│ 1 028│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**68X│ -│ -│ -│ 1 092│ 12│ -│ -│ 1 155│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**68Y│ -│ -│ -│ 1 092│ 36│ -│ -│ 1 029│ 30│└─────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┘┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Parametri DME ││ ├────────────────────────────────────┬────────────────┤│ │ Interogare │ Răspuns ││ ├─────────┬──────────────────────────┼─────────┬──────┤│ │ │ Coduri impuls │ │ ││ │ ├──────┬───────────────────┤ │ ││ Împerecherea canalelor │ │ │ Modul DME/P │ │ │├─────┬─────────┬─────────┬─────┤ │ ├─────────┬─────────┤ │ ││ Nr. │Frecvența│Frecvența│ Nr. │Frecvența│DME/N │Apropiere│Apropiere│Frecvența│Coduri││canal│ VHF │unghi MLS│canal│ MHz │ мs │inițială │ finală │ MHz │impuls││ DME │ MHz │ MHz │ MLS │ │ │ мs │ мs │ │ мs │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**69X│ -│ -│ -│ 1 093│ 12│ -│ -│ 1 156│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**69Y│ -│ -│ -│ 1 093│ 36│ -│ -│ 1 030│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 70X│ 112.30│ -│ -│ 1 094│ 12│ -│ -│ 1 157│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**70Y│ 112.35│ -│ -│ 1 094│ 36│ -│ -│ 1 031│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 71X│ 112.40│ -│ -│ 1 095│ 12│ -│ -│ 1 158│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**71Y│ 112.45│ -│ -│ 1 095│ 36│ -│ -│ 1 032│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 72X│ 112.50│ -│ -│ 1 096│ 12│ -│ -│ 1 159│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**72Y│ 112.55│ -│ │ 1 096│ 36│ │ │ 1 033│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 73X│ 112.60│ -│ -│ 1 097│ 12│ -│ -│ 1 160│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**73Y│ 112.65│ -│ -│ 1 097│ 36│ -│ -│ 1 034│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 74X│ 112.70│ -│ -│ 1 098│ 12│ -│ -│ 1 161│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**74Y│ 112.75│ -│ -│ 1 098│ 36│ -│ -│ 1 035│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 75X│ 112.80│ -│ -│ 1 099│ 12│ -│ -│ 1 162│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**75Y│ 112.85│ -│ -│ 1 099│ 36│ -│ -│ 1 036│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 76X│ 112.90│ -│ -│ 1 100│ 12│ -│ -│ 1 163│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**76Y│ 112.95│ -│ -│ 1 100│ 36│ -│ -│ 1 037│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 77X│ 113.00│ -│ -│ 1 101│ 12│ -│ -│ 1 164│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**77Y│ 113.05│ -│ -│ 1 101│ 36│ -│ -│ 1 038│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 78X│ 113.10│ -│ -│ 1 102│ 12│ -│ -│ 1 165│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**78Y│ 113.15│ -│ -│ 1 102│ 36│ -│ -│ 1 039│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 79X│ 113.20│ -│ -│ 1 103│ 12│ -│ -│ 1 166│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│**79Y│ 113.25│ -│ -│ 1 103│ 36│ -│ -│ 1 040│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 80X│ 113.30│ -│ -│ 1 104│ 12│ -│ -│ 1 167│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 80Y│ 113.35│ 5 067.0│ 620│ 1 104│ 36│ 36│ 42│ 1 041│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 80Z│ -│ 5 067.3│ 621│ 1 104 -│ 21│ 27│ 1 041│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 81X│ 113.40│ -│ -│ 1 105│ 12│ -│ -│ 1 168│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 81Y│ 113.45│ 5 067.6│ 622│ 1 105│ 36│ 36│ 42│ 1 042│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 81Z│ -│ 5 067.9│ 623│ 1 105│ -│ 21│ 27│ 1 042│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 82X│ 113.50│ -│ -│ 1 106│ 12│ -│ -│ 1 169│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 82Y│ 113.55│ 5 068.2│ 624│ 1 106│ 36│ 36│ 42│ 1 043│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 82Z│ -│ 5 068.5│ 625│ 1 106│ -│ 21│ 27│ 1 043│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 83X│ 113.60│ -│ -│ 1 107│ 12│ -│ -│ 1 170│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 83Y│ 113.65│ 5 068.8│ 626│ 1 107│ 36│ 36│ 42│ 1 044│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 83Z│ -│ 5 069.1│ 627│ 1 107│ -│ 21│ 27│ 1 044│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 84X│ 113.70│ -│ -│ 1 108│ 12│ -│ -│ 1 171│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 84Y│ 113.75│ 5 069.4│ 628│ 1 108│ 36│ 36│ 42│ 1 045│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 84Z│ -│ 5 069.7│ 629│ 1 108│ -│ 21│ 27│ 1 045│ 15│└─────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┘┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Parametri DME ││ ├────────────────────────────────────┬────────────────┤│ │ Interogare │ Răspuns ││ ├─────────┬──────────────────────────┼─────────┬──────┤│ │ │ Coduri impuls │ │ ││ │ ├──────┬───────────────────┤ │ ││ Împerecherea canalelor │ │ │ Modul DME/P │ │ │├─────┬─────────┬─────────┬─────┤ │ ├─────────┬─────────┤ │ ││ Nr. │Frecvența│Frecvența│ Nr. │Frecvența│DME/N │Apropiere│Apropiere│Frecvența│Coduri││canal│ VHF │unghi MLS│canal│ MHz │ мs │inițială │ finală │ MHz │impuls││ DME │ MHz │ MHz │ MLS │ │ │ мs │ мs │ │ мs │├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 85X│ 113.80│ -│ -│ 1 109│ 12│ -│ -│ 1 172│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 85Y│ 113.85│ 5 070.0│ 630│ 1 109│ 36│ 36│ 42│ 1 046│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 85Z│ -│ 5 070.3│ 631│ 1 109│ -│ 21│ 27│ 1 046│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 86X│ 113.90│ -│ -│ 1 110│ 12│ -│ -│ 1 173│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 86Y│ 113.95│ 5 070.6│ 632│ 1 110│ 36│ 36│ 42│ 1 047│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 86Z│ -│ 5 070.9│ 633│ 1 110│ -│ 21│ 27│ 1 047│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 87X│ 114.00│ -│ -│ 1 111│ 12│ -│ -│ 1 174│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 87Y│ 114.05│ 5 071.2│ 634│ 1 111│ 36│ 36│ 42│ 1 048│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 87Z│ -│ 5 071.5│ 635│ 1 111│ -│ 21│ 27│ 1 048│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 88X│ 114.10│ -│ -│ 1 112│ 12│ -│ -│ 1 175│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 88Y│ 114.15│ 5 071.8│ 636│ 1 112│ 36│ 36│ 42│ 1 049│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 88Z│ -│ 5 072.1│ 637│ 1 112│ -│ 21│ 27│ 1 049│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 89X│ 114.20│ -│ -│ 1 113│ 12│ -│ -│ 1 176│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 89Y│ 114.25│ 5 072.4│ 638│ 1 113│ 36│ 36│ 42│ 1 050│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 89Z│ -│ 5 072.7│ 639│ 1 113│ -│ 21│ 27│ 1 050│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 90X│ 114.30│ -│ -│ 1 114│ 12│ -│ -│ 1 177│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 90Y│ 114.35│ 5 073.0│ 640│ 1 114│ 36│ 36│ 42│ 1 051│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 90Z│ -│ 5 073.3│ 641│ 1 114│ -│ 21│ 27│ 1 051│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 91X│ 114.40│ -│ -│ 1 115│ 12│ -│ -│ 1 178│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 91Y│ 114.45│ 5 073.6│ 642│ 1 115│ 36│ 36│ 42│ 1 052│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 91Z│ -│ 5 073.9│ 643│ 1 115│ -│ 21│ 27│ 1 052│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 92X│ 114.50│ -│ -│ 1 116│ 12│ -│ -│ 1 179│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 92Y│ 114.55│ 5 074.2│ 644│ 1 116│ 36│ 36│ 42│ 1 053│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 92Z│ -│ 5 074.5│ 645│ 1 116│ -│ 21│ 27│ 1 053│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 93X│ 114.60│ -│ -│ 1 117│ 12│ -│ -│ 1 180│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 93Y│ 114.65│ 5 074.8│ 646│ 1 117│ 36│ 36│ 42│ 1 054│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 93Z│ -│ 5 075.1│ 647│ 1 117│ -│ 21│ 27│ 1 054│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 94X│ 114.70│ -│ -│ 1 118│ 12│ -│ -│ 1 181│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 94Y│ 114.75│ 5 075.4│ 648│ 1 118│ 36│ 36│ 42│ 1 055│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 94Z│ -│ 5 075.7│ 649│ 1 118│ -│ 21│ 27│ 1 055│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 95X│ 114.80│ -│ -│ 1 119│ 12│ -│ -│ 1 182│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 95Y│ 114.85│ 5 076.0│ 650│ 1 119│ 36│ 36│ 42│ 1 056│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 95Z│ -│ 5 076.3│ 651│ 1 119│ -│ 21│ 27│ 1 056│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 96X│ 114.90│ -│ -│ 1 120│ 12│ -│ -│ 1 183│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 96Y│ 114.95│ 5 076.6│ 652│ 1 120│ 36│ 36│ 42│ 1 057│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 96Z│ -│ 5 076.9│ 653│ 1 120│ -│ 21│ 27│ 1 057│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 97X│ 115.00│ -│ -│ 1 121│ 12│ -│ -│ 1 184│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 97Y│ 115.05│ 5 077.2│ 654│ 1 121│ 36│ 36│ 42│ 1 058│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 97Z│ -│ 5 077.5│ 655│ 1 121│ -│ 21│ 27│ 1 058│ 15│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 98X│ 115.10│ -│ -│ 1 122│ 12│ -│ -│ 1 185│ 12│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 98Y│ 115.15│ 5 077.8│ 656│ 1 122│ 36│ 36│ 42│ 1 059│ 30│├─────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────┤│ 98Z│ -│ 5 078.1│ 657│ 1 122│ -│ 21│ 27│ 1 059│ 15│└─────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────┘Tabela B. Erorile permise pentru DME/P*Font 8*┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Poziția Standard Mod PFE CMN ││Între 37 km (20NM) și 9,3 km 1 și 2 1A ±250 m (±820 ft) modificându-se ±68 m (±223 ft) modificându-se ││(5NM) față de punctul de linear până a ±85 m (±279 ft) linear până la ±34 m (±111 ft) ││referință de apropiere MLS │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│Între 9,3 km (5 NM) până la 1 FA ±85 m (±279 ft) modificându-se ±18 m (±60 ft) ││punctul de referință de linear până la ±30 m (±100 ft) ││apropiere MLS ││ ││ 2 FA ±85 m (±279 ft) modificându-se ±12 m (±40 ft) ││ linear până la ±12 m (±40 ft) ││ ││ a se vedea IA ±100 m (±328 ft) ±68 m (±223 ft) ││ nota │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│La punctul de referință de 1 FA ±30 m (±100 ft) ±18 m (±60 ft) ││apropiere MLS și pe pistă ││ ││ 2 FA ±12 m (±40 ft) ±12 m (±40 ft) │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│În volumul acoperit de 1 și 2 FA ±100 m (±328 ft) ±68 m (±223 ft) ││azimutul de spate ││ a se vedea IA ±100 m (±328 ft) ±68 m (±223 ft) ││ nota ││ ││Notă: Între 9,3 km (5 NM) până la punctul de referință de apropiere MLS și În volumul acoperit de azimutul de ││spate, Modul IA poate fi folosit atunci când Modul FA nu este operativ. │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
