RAPORTUL din 12 februarie 2018

 + 
Capitolul IDispoziții generaleTEMEIUL LEGAL:– Constituția României; … – Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului; … – Regulamentul Senatului; … – Regulamentul Camerei Deputaților; … – Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial; … – Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei parlamentare de anchetă. … Activitatea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 355 din 12 mai 2017.Având în vedere complexitatea activității Comisiei, numărul mare al persoanelor invitate și audiate, verificarea documentelor ce trebuie analizate de către membrii Comisiei și elaborarea raportului final, termenul de depunere a raportului a fost prelungit cu 60 de zile prin Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 504 din 30 iunie 2017.Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 61/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial a fost prelungit termenul de depunere a raportului cu 60 de zile, având în vedere faptul că activitatea acesteia a fost blocată prin refuzul domnului Augustin Lazăr – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – de a pune la dispoziția comisiei Dosarul nr. 213/P/2017, clasat, precum și de refuzul doamnei Laura Codruța Kövesi – procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție – de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în seara de 6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea.Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 80/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial s-a modificat componența comisiei, în sensul în care în locul domnului senator Fifor Mihai a fost desemnată, în calitate de membru, doamna senator Sbîrnea Liliana, iar în locul domnului senator Țuțuianu Adrian a fost desemnat domnul senator Avram Nicolae.În data de 13 septembrie 2017, președinții celor două Camere ale Parlamentului au sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la soluționarea unui posibil conflict juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Ministerul Public. Curtea Constituțională a amânat pentru 3 octombrie luarea unei decizii.Având în vedere nepublicarea în Monitorul Oficial, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale a României privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public, parte a autorității judecătorești pe de altă parte, în urma cererilor formulate de președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților, precum și întârzierea primirii răspunsurilor de la diferite instituții, la solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă, de a furniza informații relevante pentru redactarea raportului final, termenul de depunere a raportului a fost prelungit cu 60 de zile, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.Curtea Constituțională s-a pronunțat, pe data de 3 octombrie 2017, prin Decizia nr. 611/2017 care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 pe data de 7 noiembrie 2017.Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 99/2017 privind modificarea art. 9 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial a fost prelungit termenul de depunere a raportului final până la data de 31 ianuarie 2018, având în vedere complexitatea activității Comisiei parlamentare de anchetă, precum și faptul că membrii Comisiei fac parte și din alte comisii permanente și speciale, iar în această perioadă activitatea Parlamentului este intensă, având în vedere dezbaterile la Legile justiției și Legile bugetului de stat. + 
Capitolul IIComponența nominală a Comisiei parlamentare de anchetăPotrivit art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017, Comisia parlamentară de anchetă este formată din 15 membri titulari și are un birou compus din președinte, 2 vicepreședinți și un secretar.A.Membri titulari:– senator Fifor Mihai – PSD, până la data de 11.10.2017; … – doamna senator Sbîrnea Liliana – PSD, de la data de 11.10.2017; … – senator Țuțuianu Adrian – PSD, până la data de 11.10.2017; … – senator Avram Nicolae – PSD, de la data de 11.10.2017; … – deputat Căprar Dorel Gheorghe – PSD; … – deputat Weber Mihai – PSD; … – deputat Pleșoianu Liviu Ioan Adrian – PSD; … – deputat Florea Oana-Consuela – PSD; … – deputat Nicolicea Eugen – PSD; … – deputat Preda Cezar-Florin – PNL; … – deputat Varga Vasile – PNL; … – senator Fenechiu Cătălin-Daniel – PNL; … – senator Goțiu Remus Mihai – USR; … – senator Dircă George-Edward – USR; … – deputat Cătăniciu Steluța-Gustica – ALDE; … – deputat Antal István-János – UDMR; … – deputat Turcescu Robert-Nicolae – PMP. …  … B.Membri supleanți:– deputat Dunava Costel Neculai – PSD; … – senator Pavel Marian – PSD; … – senator Oprea Mario Ovidiu – PNL; … – deputat Neagu Nicolae – PNL; … – deputat Dehelean Silviu – USR; … – deputat Ion Stelian-Cristian – USR; … – deputat Calotă Florică Ică – ALDE; …  … C.Biroul Comisiei:– senator Fifor Mihai – președinte până la data de 30.06.2017; … – deputat Oana Consuela Florea – președinte de la data de 6.07.2017; … – deputat Cătăniciu Steluța-Gustica – vicepreședinte; … – senator Fenechiu Cătălin-Daniel – vicepreședinte; … – deputat Antal István-János – secretar. …  … Pe data de 30 iunie 2017, domnul senator Mihai Fifor și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei speciale de anchetă, ca urmare a numirii sale în funcția de ministru al economiei, înregistrată la Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului cu nr. 1.270/30.06.2017 și la Comisia parlamentară de anchetă cu nr. 4c-30/37/05.07.2017.Potrivit prevederilor art. 46 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 50 din Regulamentul Senatului, propunerile nominale pentru funcțiile biroului Comisiei se fac de către liderii grupului parlamentar căruia i-a revenit funcția respectivă; astfel, în locul domnului senator Mihai Fifor, Grupul parlamentar al PSD a nominalizat-o pe doamna deputat Oana Consuela Florea în funcția de președinte al Comisiei parlamentare de anchetă; adresa pentru Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului a fost înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaților cu nr. 2/6.620/05.07. 2017 și la Comisia parlamentară de anchetă cu nr. 4c-30/38/05.07.2017. + 
Capitolul IIIObiectivele comisieia)verificarea dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2009; … b)determinarea implicării unor instituții și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuțiilor stabilite prin lege pentru aceste instituții, în cadrul procesului electoral; … c)verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare și/sau de viciere a rezultatului votului, precum și determinarea instituțiilor și/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora; … d)determinarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special din afara granițelor; … e)verificarea legalității achiziționării aplicațiilor și/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din anul 2009, precum și verificarea modalității prin care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicații; … f)verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării; … g)verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială – voce și transmitere de date -, precum și posibile interferențe nelegitime în procesul electoral; … h)verificarea modului în care au fost soluționate de către instituțiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informațiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri și alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat; … i)verificarea modului în care au fost stabiliți președinții și locțiitorii acestora pentru secțiile de vot din străinătate, precum și modul în care au fost constituite birourile secțiilor de vot din străinătate; … j)verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secțiile de vot din țară, cât și pentru cele din străinătate; … k)verificarea modului în care au fost desemnați președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora și dacă aceste persoane au îndeplinit condițiile prevăzute de lege; … l)verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secțiile de votare din țară și străinătate; … m)verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secțiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ștampilele de control, precum și cele cu mențiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secție de vot din străinătate, precum și algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secții de vot din străinătate; … n)verificarea modului în care și-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secțiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacității de procesare a solicitărilor de vot în unele secții de vot din străinătate, precum și a celor care și-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale; … o)verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripțiile din străinătate, precum și a modului în care au fost transmise informațiile către Biroul Electoral Central. … Obiectivele menționate putând fi extinse cu verificarea oricăror aspecte relevante care au rezultat din derularea activității Comisiei parlamentare de anchetă.Nu au constituit obiect al Comisiei parlamentare de anchetă elementele ce țin de infracțiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din Codul penal și de falsificarea documentelor și evidențelor electorale, prevăzute de art. 391 alin. (3) și (4) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, infracțiuni pentru care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări in rem, conform comunicatelor din data de 24 aprilie 2017, respectiv 26 aprilie 2017. + 
Capitolul IVDesfășurarea lucrărilorLucrările comisiei parlamentare de anchetă s-au desfășurat după următorul program:Prima ședință a Comisiei parlamentare de anchetă a avut loc în data de 17 mai 2017, ora 12,00, cu următoarea ordine de zi:1.Completarea Biroului comisiei – 2 vicepreședinți și un secretar; … 2.Dezbateri și vot asupra Regulamentului propriu de organizare și funcționare a Comisiei; … 3.Stabilirea calendarului de lucru pentru săptămâna următoare; … 4.Diverse. … Membrii Comisiei de anchetă au stabilit ca ședințele comisiei să se desfășoare cu audierea unor persoane care ar putea lămuri informațiile apărute în spațiul public cu privire la o posibilă viciere a rezultatului votului pentru alegerea Președintelui României, desfășurat în anul 2009.Persoane invitate pentru audiere:

Desfășurarea audierilor la nivelul Comisiei parlamentare de anchetă se regăsește în stenogramele ședințelor.

Persoane invitate la audieri care nu s-au prezentat:– doamna Laura Codruța Kövesi; … – domnul Gabriel Oprea; … – domnul Florian Coldea; … – domnul Cătălin Cherecheș; … – doamna Ana Maria Pătru. … Persoanele mai sus menționate au răspuns Comisiei în scris. + 
Capitolul VDocumente solicitate de la instituții implicate în aspecte ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și a rezultatului scrutinului prezidențial1.Autoritatea Electorală Permanentă:Documente arhivate la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ce țin de organizarea alegerilor din anul 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial:• Raport AEP cu privire la fluxul de vot (eventuală răsturnare a votului);• Solicitările cu privire la prelungirea programului de votare, după ora 21,00, de la ambasade;• Secțiile de votare care au rămas deschise după ora 21,00;• Numărul persoanelor din Diaspora care au votat după ora 21,00 (număr voturi, procese-verbale);• Raport AEP cu privire la situația votului multiplu (sistem informatic de prevenire a votului multiplu, rapoarte cu privire la votul multiplu, procese-verbale, sesizări, adrese făcute de AEP către procuror și răspunsul primit);• Copie a documentului prin care s-a hotărât/dispus că se poate vota și cu titlu de călătorie (lista cu cei care au votat pe bază de titlu de călătorie);• Sesizările cu privire la procesul electoral și modalitatea de soluționare;• Lista cu secțiile de votare din Diaspora, numărul lor, data înființării, reprezentanții din secțiile de votare, cine a stabilit numărul secțiilor de votare nou-înființate;• Rezultatul final al votului (centralizarea informațiilor, procese-verbale, rezultate alegeri);• Copiile DVD-urilor conținând următoarele documente: procesele-verbale încheiate la nivelul fiecărui Biroul Electoral Județean, declarațiile pe propria răspundere în cazul secțiilor speciale, înregistrări camere video;• Secțiile normale sau speciale unde nu s-au instalat camere video;• Înregistrarea video a procesului electoral de la secțiile speciale, constituite la Gara de Nord, precum și procesele-verbale ale acestor secții de votare speciale;• Cererea formulată de Partidul Social Democrat, depusă și înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2009, privind renumărarea voturilor și refacerea centralizării acestora și a rezultatului alegerilor în secțiile de votare, precum și Decizia Biroului Electoral Central emisă în acest sens. … 2.Institutul Național de Statistică:• Copiile proceselor-verbale (DVD) din secțiile de vot la nivelul filialelor județene ale Institutului Național de Statistică, dacă acestea au fost arhivate potrivit deciziei Biroului Electoral Central. … 3.Ministerul Afacerilor Externe:• Numărul secțiilor de votare din Diaspora – turul I și turul al doilea ale scrutinului privind alegerea Președintelui României în anul 2009;• Procesele-verbale și declarațiile pe propria răspundere din secțiile speciale – Diaspora;• Circulara emisă de Ministerul Afacerilor Externe, semnată de domnul secretar de stat Eugen Tomac, referitoare la termenul de transmitere în țară a documentelor din secțiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declarații pe propria răspundere, procese-verbale etc.);• Numele și prenumele președinților secțiilor de votare din Italia, Spania, Franța și Republica Moldova, în turul I și al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2009 și procedura de stabilire a acestora. … 4.Ministerul Afacerilor Interne:• Sentința Curții de Apel București prin care a fost suspendat domnul Vasile Blaga din funcția de ministru al Ministerului Administrației și Internelor în anul 2009;• Data la care au fost schimbați prefecții, subprefecții și șefii de deconcentrate;• Hotărârile de Guvern prin care au fost schimbați prefecții, subprefecții și șefii de deconcentrate, precum și motivările în cauză;• Analiza referitoare la disfuncționalitățile constatate în urma procesului electoral din anul 2009 cu privire la scrutinul electoral;• Numărul secțiilor de votare existente în turul I și turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2009;• Ordinele privind numirile și înlocuirile prefecților și subprefecților însoțite de motivările în cauză;• Identificarea și comunicarea numelui persoanei care a dispus instalarea camerelor video la secțiile de votare speciale, care sunt secțiile de votare permanente și secțiile speciale unde au fost instalate și de unde acestea au lipsit;• Identificarea și comunicarea numelui persoanei care se afla la conducerea Direcției Juridice din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în timpul procesului electoral din anul 2009 cu privire la scrutinul prezidențial;• Identificarea și comunicarea numelor persoanelor care au primit aprobarea de a intra în sediul Ministerului Administrației și Internelor, a doua zi după turul al doilea al alegerilor prezidențiale și cine a fost persoana care le-a permis accesul acestora;• Centralizarea incidentelor din perioada campaniei electorale și din ziua votului, înregistrate la Centrul Național de Comandă din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. … 5.Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ:• Cererea formulată de Partidul Social Democrat, depusă la Secția de contencios-administrativ a Curții de Apel București în anul 2009, privind prezervarea probelor de către instituțiile implicate în procesul electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2009, precum și soluționarea acestei cereri. … 6.Ministerul Transporturilor:• Schimbările din funcțiile de conducere, care au avut loc în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale 2009, precum și cele din perioada alegerilor prezidențiale 2009 la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și la serviciile publice deconcentrate ale ministerului (acte normative prin care au fost schimbate persoanele în cauză – destituiri și numiri). … 7.Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procuror general:• Revenire la Adresa nr. 4C-30/44/06.06.2017 prin care solicitam transmiterea unui răspuns cu celeritate, referitor la calitatea avută de următoarele persoane: Dl Gabriel Oprea, Dl Neculai Onțanu, Dl Anghel Iordănescu, Dl George Maior, Dl Florian Coldea și Dna Laura Codruța Kövesi – din dosarul pe rolul Parchetului referitor la alegerile prezidențiale din 2009. … 8.Partidul Social Democrat:• Procesele-verbale de la secțiile de votare, celelalte materiale folosite în procesul electoral, precum și listele de susținători în alegerile prezidențiale din 2009, dacă acestea se mai găsesc în arhiva Partidului Social Democrat. … 9.Curtea Constituțională a României:• Copie a contestației depusă de Partidul Social Democrat, de anulare a turului al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2009, precum și documentele atașate respectivei contestații. … 10.Secretariatul General al Guvernului:• Documentația care a stat la baza deciziei de încetare a exercitării temporare a funcțiilor corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, respectiv a celor de prefect.• Situația schimbărilor șefilor de instituții ale serviciilor publice de deconcentrate ale ministerelor din unitățile administrativ-teritoriale efectuate în perioada 1 octombrie 2009-6 decembrie 2009. … 11.Agenția Națională a Funcționarilor Publici:• Solicitare avize ANFP pentru exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, respectiv a celor de prefect așa cum rezultă din HG nr. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.143, 1.144, 1.146, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 2 octombrie 2009;• Adresele Ministerului Administrației și Internelor către Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu solicitarea avizelor care au stat la baza Hotărârilor amintite în adresa anterioară a Comisiei, precum și orice alt document care a stat la baza Hotărârilor amintite. …  + 
Capitolul VIIregularități și deficiențe în procesul electoral^1Notă …

^1 Din Raportul privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 din Cartea albă a alegerilor pentru președintele României din anul 2009 și din documentele primite la Comisia parlamentară de anchetă de la instituții.După anunțarea, de către Biroul Electoral Central, a rezultatului celui de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a fost sesizată cu trei cereri de anulare a alegerilor: una formulată de către Partidul Social Democrat și Partidul Conservator și două formulate de către Alianța Politică PSD+PC – Organizația Județeană Caraș-Severin și Organizația Județeană Arad.Aceste cereri au fost respinse de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, prin Hotărârea nr. 40 din 14 decembrie 2009 și prin Hotărârea nr. 41 din 14 decembrie 2009, constatându-se că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare. Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care participă la al doilea tur de scrutin.La data de 11 decembrie 2009, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 2 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 și al art. 77 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, plenul Curții Constituționale a hotărât, cu majoritate de voturi, reexaminarea buletinelor de vot nule și renumărarea acestora, de către Biroul Electoral Central, pentru a se stabili dacă există diferențe între datele consemnate în procesul-verbal al Biroului Electoral Central și realitatea constatată.Renumărarea voturilor nule a avut loc între 11 și 14 decembrie 2009. Biroul Electoral Central a consemnat rezultatele în Procesul-verbal din data de 14 decembrie 2009, respectiv:– numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18.303.224; … – numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.620.116; … – numărul total al voturilor nule: 136.229; … – numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.483.815. … În urma reexaminării voturilor nule au fost declarate valide 2.247 de voturi dintre care 1.260 de voturi pentru Traian Băsescu și 987 de voturi pentru Mircea Geoană.Prin Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 42 din 14 decembrie 2009 privind stabilirea și aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin desfășurat în 6 decembrie 2009, Curtea Constituțională a constatat că domnul Traian Băsescu este ales în funcția de Președinte al României, întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, și a stabilit, cu unanimitate de voturi, validarea alegerii domnului Traian Băsescu în funcția de Președinte al României pentru data de 16 decembrie 2009. Validarea alegerii Președintelui României s-a făcut prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 43 din 16 decembrie 2009, ambele hotărâri fiind publicate în Monitorul Oficial al României nr. 885 din 17 decembrie 2009.– Potrivit datelor comunicate de către Ministerul Administrației și Internelor, pe perioada celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale au fost semnalate și înregistrate un număr de 4516 incidente. Pe perioada primului tur de scrutin au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% în mediul rural, iar 47,9% în mediul urban. În timpul campaniei electorale și în ziua premergătoare celui de-al doilea tur de scrutin au fost semnalate un număr de 905 incidente, din care 50% în mediul rural și 50% în mediul urban. La acestea s-au adăugat 953 de incidente semnalate în data de 6 decembrie 2009. … De asemenea, în perioada campaniei electorale și pe timpul organizării și desfășurării alegerilor s-au aplicat 4927 de sancțiuni contravenționale cu o valoare totală a amenzilor de 1.303.273 lei. Dintre acestea, la turul I au fost aplicate 677 de sancțiuni în valoare de 457.923 lei, iar la turul al doilea un număr de 4250 în valoare de 845.350 lei.– Aspecte privind logistica electorală: în unele județe (Brașov, Ialomița, Prahova) au existat probleme organizatorice în ceea ce privește distribuirea ștampilelor cu mențiunea „VOTAT“, acestea fiind repartizate greșit, deoarece nu s-a ținut cont de corelația dintre numărul secției de votare și numărul inscripționat pe ștampile. În unele cazuri, recuperarea ștampilelor și repartizarea corectă au determinat începerea cu întârziere a votării. La mai multe secții de votare a fost semnalată dispariția unor ștampile, precum și faptul că amprenta din cauciuc a ștampilei, inscripționată cu mențiunea „VOTAT“ sa dezlipit, iar în mai multe cazuri acestea au fost găsite, ulterior închiderii votării, în urnele de votare. Totodată, au fost semnalate și probleme cu tușul necesar, mai ales că la primul tur al alegerilor era necesar ca impregnarea amprentei de cauciuc a ștampilei de votare să asigure ștampilarea a trei buletine de vot. … Atât la turul I al alegerilor, cat și la turul al doilea au fost semnalate suspendări ale procesului de votare ca urmare a întreruperii energiei electrice ori a unor defecțiuni ale calculatoarelor ce stocau imaginile surprinse de camerele de supraveghere video.Problemele cele mai importante au fost ridicate de secțiile de votare speciale, fie ca urmare a estimării greșite a necesarului de secții de votare speciale, a alegerii unor locații greu accesibile pentru persoanele aflate în tranzit, fie din cauza dotării insuficiente cu cabine, urne etc. Prin secțiile de vot speciale nu s-a putut evita posibilitatea votului multiplu.În ceea ce privește neajunsurile semnalate privind buletinele de vot, ținând seama de faptul că la secțiile de votare speciale nu a existat un număr de alegători arondați și, în concluzie, nu s-au putut realiza estimări, dificultatea identificării unui criteriu care să permită estimarea cât mai aproape de real a necesarului de buletine de vot, precum și a altor tipizate electorale, pentru secțiile de votare speciale, a făcut ca în multe cazuri acestea să fie epuizate înainte de închiderea votării. În lipsa altui criteriu „Numărul de buletine de vot a fost stabilit astfel: […] pentru secțiile de votare speciale, în baza numărului de alegători de pe listele electorale suplimentare de la alegerile prezidențiale din 2004 potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.“(Buletin informativ nr. 291 din 20.11.2009, Direcția Informare și Relații publice, Serviciul Comunicare din cadrul MAI).– Completarea necorespunzătoare a proceselor-verbale de centralizare a rezultatelor votării: trebuie menționat că desfășurarea primului tur al alegerilor pentru Președintele României în aceeași zi cu Referendumul național a generat o serie întreagă de sincope la centralizarea rezultatelor și completarea proceselor-verbale privind constatarea rezultatelor la nivel de secție de votare. Astfel, aproximativ 70% dintre procesele-verbale de la secțiile de votare din străinătate au fost completate greșit la primul tur de scrutin, aspect care a condus la prelungirea timpului de centralizare a acestora până în data de 23 noiembrie, orele 18.00. … – Aspecte semnalate de către reprezentanții filialelor teritoriale ale Autorității Electorale Permanente: atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, cât și în cel de-al doilea au fost înregistrate anumite disfuncționalități datorate activității defectuoase a unor membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, imixtiunilor reprezentanților autorităților locale și ai formațiunilor politice în derularea procesului votării, precum și comportamentului inadecvat al unor alegători. … Astfel, au fost reclamate:• înscrierea alegătorilor care și-au exercitat dreptul de vot și pentru alegerea Președintelui României, și pentru Referendumul național pe un singur tabel electoral;• nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Președintelui României și pentru Referendumul național de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare;• dispariția unor buletine de vot;• amplasarea unor cabine de vot în afara localului secției de votare;• tolerarea comercializării de băuturi alcoolice în aria de protecție a secției de votare;• nesoluționarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile;• încercarea de influențare a procesului de votare de către: primari, viceprimari, unii reprezentanți ai partidelor politice, membri în birourile secțiilor de votare, persoane având calitatea de observatori electorali care și-au manifestat partizanatul politic, persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie;• prezența în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis (s-au semnalat situații în care alegătorul a intrat însoțit în cabina de vot, fără a fi în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de vot);• dosare incomplete cu materialele utilizate în secțiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau, din contră, conținând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât și cele utilizate spre consultare);• altercații și injurii între oficialii electorali pe parcursul desfășurării procesului votării;• suspiciuni de vot multiplu;• suspiciuni de „turism electoral“;• tentative de fotografiere cu telefonul mobil a buletinului de vot în interiorul cabinei de votare;• neaplicarea pe actul de identitate a timbrului autocolant;• staționarea în secțiile de votare a unor persoane care nu aveau acest drept;• nelămuriri cu privire la procedura de deplasare a urnei speciale și a actelor doveditoare.Alte deficiențe constatate au fost:• au existat sesizări cu privire la apartenența politică a unora dintre observatorii organizațiilor non-guvernamentale și a reprezentanților interni ai mass-media, precum și a numărului mare de persoane pentru care se solicită acreditări de către unele organizații non-guvernamentale și organizații mass-media;• reprezentanții partidelor politice au transmis către presă, în ziua votării, informații eronate din secțiile de votare, fără a fi confirmate de președintele Biroului Electoral Județean sau de purtătorul de cuvânt. + 
Capitolul VIIConstatări rezultate din îndeplinirea obiectivelor Comisiei parlamentare de anchetăPrin Hotărârea nr. 43/2009 privind validarea alegerii Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009, Curtea Constituțională a României a validat alegerea Președintelui României.Din documentele depuse la Comisia parlamentară de anchetă, din Raportul de activitate al Autorității Electorale Permanente pe anul 2009, din Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, din Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 43/2009 privind validarea alegerii Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009, reiese că ar fi putut duce la fraude care să răstoarne rezultatul alegerilor.Ținând cont că diferența este de 70.000 de voturi, orice iregularitate multiplicată la nivelul țării poate conduce la schimbarea rezultatului votului. De aceea, considerăm că verificarea de către Curtea Constituțională a României doar a buletinelor nule a fost insuficientă pentru a se constata dacă alegerile au fost fraudate.a)Verificarea dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2009Curtea Constituțională a României a susținut, în motivarea deciziei prin care a respins cererea PSD de anulare a turului II de scrutin al alegerilor prezidențiale, că fenomenele arătate cu privire la cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2009 au fost generate, în principal, de deficiențele legislației electorale de natură să producă insecuritate juridică.Cadrul normativ care a stat la baza alegerilor pentru Președintele României din 2009^2:Notă …

^2 http://www.bec2009p.ro/legislatie.html.– Constituția României, republicată (Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003); … – Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 887/29.09.2004); … – Ordonanța de urgență nr. 77/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Monitorul Oficial nr. 920/09.10.2004); … – Ordonanța de urgență nr. 95/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 608/03.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 985/2009 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 609/04.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.044/2009 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 639/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.047/2009 pentru aprobarea modelului, dimensiunilor și a condițiilor de tipărire ale buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelului ștampilelor birourilor electorale, a modelului ștampilei de control a secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea „VOTAT“ care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr. 637/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.049/2009 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale și a modelului declarației pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2009 privind stabilirea modelului timbrului autocolant și a condițiilor de tipărire, de gestionare și de utilizare a acestuia la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.051/2009 privind stabilirea secțiilor de votare speciale care se vor organiza în municipii, orașe și comune pentru desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 638/28.09.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2009 privind stabilirea modelelor proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării la alegerile pentru președintele României din anul 2009; … – Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 10/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare a candidaturii, a modelului declarației de acceptare a candidaturii și a modelului declarației de renunțare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 647/01.10.2009); … – Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 11/2009 privind procedura de eliberare a adeverințelor prin care se atestă îndeplinirea de către organizațiile non-guvernamentale și instituțiile mass-media a condițiilor prevăzute de art. 19^8 alin. (3) și (8) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, și procedura de acreditare a observatorilor externi, precum și a reprezentanților externi ai mass-mediei la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 647/01.10.2009); … – Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 359/25.05.2007); … – Ordonanța de urgență nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 375/01.06.2007); … – Ordonanța de urgență nr. 138/2007 pentru modificarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 843/08.12.2007); … – Legea nr. 94/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 305/18.04.2008); … – Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere (Monitorul Oficial al României nr. 263/28.10.1996); … – Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (Monitorul Oficial al României nr. 279/21.04.2003); … – Ordonanța de urgență nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției (Monitorul Oficial al României nr. 365/27.04.2004); … – Ordonanța de urgență nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declarația de avere și pentru declarația de interese (Monitorul Oficial al României nr. 200/09.03.2005); … – Ordonanța de urgență nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 375/01.06.2007); … – Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declarațiilor de interese (Monitorul Oficial al României nr. 293/25.04.2003); … – Ordonanța de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (Monitorul Oficial nr. 182/10.03.2008); … – Rectificare în cuprinsul Ordonanței de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (Monitorul Oficial al României nr. 227/25.03.2008); … – Legea nr. 293/2008 – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (Monitorul Oficial al României nr. 800/28.11.2008); … – Legea nr. 14/2003 – Legea partidelor politice (Monitorul Oficial al României nr. 25/17.01.2003); … – Ordonanța de urgență nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale (Monitorul Oficial al României nr. 177/07.03.2008); … – Legea nr. 334/2006 – Legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 632/21.07.2006); … – Ordonanța de urgență nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 217/21.03.2008); … – Ordonanța de urgență nr. 66/2008 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 409/30.05.2008); … – Ordonanța de urgență nr. 98/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 630/29.08.2008); … – Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 196/13.03.2008); … – Ordonanța de urgență nr. 97/2008 privind modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 630/29.08.2008); … – Decizia nr. 853/2009 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României; … – Hotărârea Autorității Electorale Permanente pentru desemnarea reprezentanților A.E.P. în Birourile Electorale Județene, în birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2009; … – Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2009 pentru modificarea și completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009; … – Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 84/20.02.2000); … – Ordonanța de urgență nr. 92/2003 pentru modificarea și completarea unor reglementări referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 710/10.10.2003); … – Legea nr. 551/2003 pentru modificarea art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 922/22.12.2003); … – Ordonanța de urgență nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 278/25.04.2007); … – Legea nr. 129/2007 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 300/05.05.2007); … – Ordonanța de urgență nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 317/11.05.2007); … – Ordonanța de urgență nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 656/02.10.2009); … – Decret nr. 1.507/2009 privind organizarea unui referendum național (Monitorul Oficial al României nr. 714/22.10.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.258/2009 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.049/2009 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale și a modelului declarației pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 719/23.10.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 22.11.2009 (Monitorul Oficial al României nr. 719/23.10.2009); … – Hotărârea Guvernului nr. 1.351/2009 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 22.11.2009 (Monitorul Oficial al României nr. 779/13.11.2009). … Referitor la aceste alegeri, Curtea Constituțională a României a constatat că a fost semnalat un număr mai mare de incidente, precum și o exprimare mai accentuată decât cu alte prilejuri a unei lipse de încredere a cetățenilor în corectitudinea procesului electoral.Actele normative care ar fi putut favoriza vicierea rezultatului votului pentru alegerea Președintelui României în anul 2009 sunt Ordonanța de urgență nr. 95 din 2 septembrie 2009 de modificare și completare a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 608 din 3 septembrie 2009, și Hotărârea de Guvern nr. 1.051/2009 privind stabilirea secțiilor de votare speciale care se vor organiza în municipii, orașe și comune pentru desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 638 din 28 septembrie 2009.Stabilirea secțiilor de votare speciale aparținea exclusiv Guvernului. Astfel, la art. 7^2 – (2) din OUG nr. 95/2009 se prevede că: „Stabilirea secțiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1). În acest sens instituțiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor și informațiilor necesare.“Secțiile de votare speciale nu intrau sub incidența procedurii de delimitare a secțiilor de votare, întrucât acestea erau simple localuri de vot organizate în punctele de tranzit al persoanelor, fără alegători arondați, și nu se putea verifica dacă aceștia au votat pe listele permanente; acest lucru a fost de natură să crească suspiciunile referitoare la posibilitatea fraudării alegerilor.Practicile de tip turism electoral și ale votului multiplu au fost posibile prin înființarea de secții de votare speciale, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu.Pentru argumentare, vă prezentăm pe scurt aspecte consemnate în Raportul Autorității Electorale Permanente privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 și reiterate în raportul AEP privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014^3, referitor la organizarea secțiilor de votare speciale:Mecanismul identificării localităților în care era nevoie de secții speciale, nepublicat într-un act oficial, s-a desfășurat ca un proces intern la nivelul Ministerului Administrației și Internelor.A apărut o listă foarte lungă de secții de votare speciale, unele dintre ele în localități foarte mici și care nu prezintă datele sociologice necesare pentru a justifica prezența secției, nu justifica o migrație internă semnificativă, nici ca puncte de atracție turistică.Notă …

^3 AEP – Raport privind alegerile pentru Președintele României din anul 2014, pag. 4-6.Astfel, problemele cauzate de utilizarea secțiilor de votare speciale au fost relevate de Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, după cum urmează:La aplicarea inconsecventă a procedurilor, o oarecare controversă la aceste alegeri a fost cauzată de utilizarea secțiilor de votare speciale pentru alegătorii care în ziua votării s-au aflat în afara localității de domiciliu. Numărul acestor secții de votare speciale a fost limitat și au fost introduse măsuri de siguranță suplimentare pentru a se limita posibilitatea votului multiplu. Însă numărul limitat al secțiilor de votare împreună cu procedurile de siguranță au avut ca rezultat cozi considerabile și întârzierea trecerii alegătorilor pe la urne. În fapt, nu a existat niciun mecanism sigur cu ajutorul căruia comisiile de votare să poată verifica faptul că un alegător nu a votat deja în altă parte. Acest fapt a creat o atmosferă de suspiciune privind posibilele abuzuri la secțiile de votare speciale.Totodată, imposibilitatea estimării numărului de alegători care se vor prezenta la vot a determinat la rândul său dificultăți în estimarea corectă a numărului de buletine de vot care trebuiau repartizate fiecărei secții de votare speciale.În acest context, în anul 2014, s-a prevăzut desființarea secțiilor de votare speciale prin adoptarea OUG 45/2014 privind modificarea și completarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, prin care un cetățean cu drept de vot poate vota la orice secție la alegerile prezidențiale și nu va mai fi nevoit să se prezinte la o secție specială, dacă nu se află în localitatea de domiciliu. Aceștia trebuie însă să declare în scris, pe propria răspundere, că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin. În nota de fundamentare a Guvernului se arată că „din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situații în care câteva sute de secții de votare din localitățile mari și din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secții, constituite în localitățile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus“. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că OUG „urmărește să asigure un plus de transparență a procesului electoral“.Referitor la termenul de transmitere în țară a documentelor din secțiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declarații pe propria răspundere, procese-verbale etc.) menționăm faptul că au existat două infograme datate 08.12.2009, din partea domnului Eugen Tomac, secretar de stat și a domnului Robert Cazanciuc, secretar general – Ministerul Afacerilor Externe care ridică suspiciuni cu privire la conținutul acestora în sensul în care într-una se solicită „a nu transmite încă documentele“, iar în cealaltă „să fie transmise în 24 ore“, infograme regăsite în dosarul cu material documentar nr. 1.În ceea ce privește exercitarea votului în Diaspora, la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, se reglementează și în prezent posibilitatea folosirii titlului de călătorie: „Act de identitate-cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării și la alin. (2): „Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România“.Din afirmațiile domnului Dan Șova date în fața Comisiei:1.Pentru cineva care contestă alegerile, un partid politic, cu un candidat în turul al doilea de scrutin, legea spune că ai la dispoziție 3 zile să contești și că trebuie să produci probe pentru a putea susține și pentru a determina Curtea Constituțională să decidă renumărarea voturilor sau anularea scrutinului. Eu – și noi toți, de fapt, de la Partidul Social Democrat – atunci am avut o observație tehnică: Autoritatea Electorală Permanentă avea la dispoziție 6 luni pentru a identifica eventual vot multiplu, iar unui partid politic i se cereau – și se cer – probe în 3 zile. (…) … 2.Contradicție legislativă foarte gravă. Curtea Constituțională nu este o instanță de drept comun. Nefiind o instanță de drept comun, ea nu este pregătită pentru administrarea de probe, ea nu are instrumente pentru administrarea de probe cum au instanțele de drept comun. Ori, era cvasiabsurd, până la urmă, să ți se ceară să dai probe în sens judiciar în fața unei instanțe care nu analizează probe conform propriei legi de funcționare, lucru care, din ce știu eu, există și în ziua de astăzi, în ipoteza în care i-ar veni cuiva… Normal că, de la momentul respectiv, o serie de lucruri s-au îmbunătățit. De exemplu, astăzi avem registrul electoral pe care, la vremea respectivă, nu-l aveam… Firește că puteau exista suspiciuni mai mari. …  … b)Determinarea implicării unor instituții și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuțiilor stabilite prin lege pentru aceste instituții, în cadrul procesului electoralDeclarațiile domnului Dan Andronic invitat la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă, nu au fost susținute de alte persoane invitate/audiate în fața Comisiei și nici completate cu dovezi.Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat cu privire la afirmațiile făcute de jurnalistul Dan Andronic despre faptul că în alegerile prezidențiale desfășurate în decembrie 2009 s-ar fi implicat unele autorități publice și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, cu consecința vicierii rezultatului alegerilor. În cauză, s-a început urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (art. 248 raportat la art. 248^1 din vechiul Cod penal) și infracțiunii de falsificare a documentelor și evidențelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. 3 și 4 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fost art. 62 alin. 3 și 4 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României) și art. 38 alin. 1 din Codul penal.Sesizarea s-a înregistrat pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, cu numărul de Dosar 213/P/2017.Drept urmare, persoanele audiate/invitate la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă nu au putut face declarații în fața comisiei, invocând că nu pot face publice informații pe care le-au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Pe cale de consecință, Comisia parlamentară de anchetă, după clasarea Dosarului nr. 213/P/2017, a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, date și informații din dosar, ce reprezintă interesele generale ale societății, necesare în aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității Comisiei. + 
VERIFICAREA IMPLICĂRII SRI ȘI A PÎCCJ ÎN FAVORIZAREA FRAUDĂRII ALEGERILORÎn noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2009, noaptea alegerilor prezidențiale din turul doi, în casa domnului Gabriel Oprea, la aceea vreme senator independent, au participat persoane cu funcții de conducere în autoritățile publice printre care: domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informații, domnul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului S.R.I., doamna Laura Codruța Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, precum și alte persoane publice printre care: domnul Dan Andronic, jurnalist, domnii Nicolae Onțanu, Anghel Iordănescu, participare confirmată și în Ordonanța de clasare din 20 iunie 2017 a Dosarului nr. 213/P/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Potrivit declarației domnului Dan Andronic, jurnalist: „Acolo era Statul“ („aveam senzația acută că intrasem în ochiul uraganului“; „aveam senzația că asist la Noaptea Generalilor, după 20 de ani“).Pentru lămurirea unor chestiuni de interes public legate de suspiciunile referitoare la implicarea unor autorități fără a avea competențe legale în procesul electoral din decembrie 2009, prin prezența persoanelor sus-menționate, Comisia parlamentară de anchetă a adresat invitații celor care au participat la această întâlnire, însă persoanele cele mai reprezentative la acea dată, având în vedere funcțiile deținute, doamna Laura Codruța Kövesi și domnul Florian Coldea, au refuzat participarea la audieri în fața Comisiei și nu au oferit răspunsuri clarificatoare sau orice alte informații necesare membrilor Comisiei pentru a-și fonda luarea unei decizii. Totodată, conform Ordonanței de clasare menționate mai sus, rezultă că doamna Laura Codruța Kövesi și domnul Florian Coldea nu ar fi dat declarații nici în fața organelor de urmărire penală.Acest lucru face să planeze suspiciunea că în seara alegerilor persoanele publice cu funcții de decizie în autoritățile statului s-au întâlnit la un eveniment privat, cu un scop precis, acela de influențare a rezultatului votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei parlamentare, nu se poate trage o astfel de concluzie.Activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost îngreunată din următoarele considerente:– refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că „există o anchetă în desfășurare“; … – refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că „există o anchetă în desfășurare“; … – refuzul doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de a răspunde la întrebarea cu privire la scopul vizitei din seara de 6 decembrie; … – refuzul domnului Augustin Lazăr – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a transmite Comisiei parlamentare de anchetă o copie după dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat între timp și care conținea toate informațiile necesare în vederea stabilirii adevărului cu privire la aspecte ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. Refuzul domnului procuror general Augustin Lazăr a fost justificat prin faptul că nu există nicio prevedere legală care să-l oblige să dea curs solicitării Comisiei. … Precizăm că:– Informațiile dintr-un dosar clasat sunt publice, neexistând nicio prevedere legală care să-l împiedice pe domnul procuror general să le pună la dispoziția unei comisii parlamentare de anchetă; … – Conform Legii nr. 544/2001, procurorul general Augustin Lazăr este obligat să asigure accesul „oricărei persoane“ la informațiile publice din dosarul nr. 213/P/2017, dosar clasat; … – Dosarul nr. 213/P/2017 clasat nu conține informații care în conformitate cu alin. (1) al art. 12 din Legea nr. 544/2001 sunt exceptate de la obligația de a fi puse la dispoziția „oricărui cetățean“. … – Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 411/2017, pct. 32, a constat, în acord cu jurisprudența sa, că: „Instituirea unei comisii de anchetă parlamentară reprezintă o aplicare a dispozițiilor constituționale, având deplină legitimitate constituțională. Parlamentarii, exercitându-și mandatul în serviciul poporului, trebuie să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea și rezolvarea problemelor comunității și nicidecum să le ignore. Una dintre modalitățile prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui obiectiv îl constituie Comisia de anchetă parlamentară, al cărui obiect de activitate constă în analiza sau clarificarea unor situații de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul social public de a cunoaște anumite realități cu reverberații în plan social, juridic sau politic. O astfel de activitate de cercetare a unor aspecte din viața publică a comunității este absolut indispensabilă realizării rolului constituțional al unui parlamentar, acela de reprezentant al electoratului și al intereselor cetățenilor“. … Decizia C.C.R. nr. 611/2017 pct. 62, 63: „Autoritatea specifică activității Parlamentului se atașează și activității comisiei de anchetă parlamentară, pentru ca obiectivele în vederea cărora a fost instituită comisia, să fie atinse. Comisia de anchetă parlamentară trebuie să dispună de toate condițiile pentru a culege și a oferi acele date necesare plenului unei Camere sau Parlamentului spre a-și fonda, în mod optim, luarea unei decizii“. … c)Verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare și/sau de viciere a rezultatului votului, precum și determinarea instituțiilor și/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestoraUn posibil mecanism de influențare a rezultatului votului ar putea fi considerat și repartizarea de telefoane mobile în unele secții de votare și în toate secțiile de votare speciale, al căror soft a fost creat de Serviciul de Telecomunicații Speciale.Totodată, potrivit AEP^4, „Atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, cât și în cel de-al doilea, au fost înregistrate anumite disfuncționalități datorate activității defectuoase a unor membri ai birourilor electorale, ale secțiilor de votare, imixtiunilor reprezentanților autorităților locale și ai formațiunilor politice în derularea procesului votării, precum și comportamentului inadecvat al unor alegători.Notă …

^4 Cartea Albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009.Astfel, au fost reclamate:• nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Președintelui României de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare;• dispariția unor buletine de vot;• amplasarea unor cabine de vot în afara localului secției de votare;• încercarea de influențare a procesului de votare de către:– primari, viceprimari; … – unii reprezentanți ai partidelor politice, membri în birourile secțiilor de votare; … – persoane având calitatea de observatori electorali care șiau manifestat partizanatul politic; … – persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie. … • prezența în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis;• dosare incomplete cu materialele utilizate în secțiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau din contră conținând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât și cele utilizate spre consultare);• altercații și injurii între oficialii electorali pe parcursul desfășurării procesului votării;• suspiciuni de vot multiplu;• suspiciuni de „turism electoral“.De asemenea, o altă posibilitate de influențare a rezultatului alegerilor poate fi legată de schimbarea majorității prefecților într-o singură zi, încetarea și învestirea având loc pe 1 septembrie 2009 în sensul în care: încetarea exercitării temporare a funcțiilor prefecților și subprefecților s-a realizat prin hotărâri de Guvern din data de 1 octombrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650/01.10.2009, iar învestirile pe noile funcții s-au realizat prin hotărâri de Guvern tot în data 1 octombrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651/02.10.2009. Avizele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici au fost emise în data de 2 octombrie 2009, astfel cum reiese din tabelul de mai jos:

Funcțiile de prefect și subprefect sunt funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici; prin aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarul public, republicată 2007, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, avizează și monitorizează recrutarea pentru funcțiile publice specifice.Potrivit art. 33 alin. (1) lit. c) din HG nr. 341 din 11 aprilie 2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, „Mobilitatea pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice se dispune prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a ministrului administrației și internelor, pentru funcțiile publice de prefect și subprefect;“.Deci, pentru ocuparea unui loc vacant a unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, în cazul de față, cea de prefect, este necesară parcurgerea unor etape obligatorii care necesită un timp de analizare a situației de fapt și a documentației specifice, de întocmire a documentelor, de corespondență între instituții etc.De asemenea, potrivit Legii nr. 340/2004 privind instituția prefectului, acesta are un rol important în organizarea alegerilor, astfel:– la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 se menționează că Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor; … – la art. 15 alin. (1) – membrii Corpului prefecților, respectiv ai Corpului subprefecților sunt supuși mobilității în funcție, prezentând disponibilitate la numirile considerate oportune de către Guvern; … – alin. (3) – Constatarea intervenirii situației prevăzute la alin. (2) se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la apariția ei, de către Ministerul Administrației și Internelor, care va propune Guvernului, respectiv prim-ministrului, numirea altor persoane. … Atribuțiile prefectului la alegerile Președintelui României sunt menționate în următoarele acte normative astfel:– potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României la art. 11 alin. (4) „… prefecții comunică Autorității Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și alte date relevante privind imobilul în care se va desfășura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și locurile de desfășurare a votării se comunică Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora; … – potrivit art. 10 alin. (4) din HG nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 menționează: „prin grija prefecților și cu sprijinul primarilor se asigură instalarea, la intrarea în secțiile de votare speciale, de camere web sau alte mijloace de înregistrare video, conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video, care vor înregistra video cetățenii ce își exercită dreptul de vot în aceste secții. Fișierul cuprinzând înregistrarea video va fi salvat pe un suport optic, CD sau DVD și va fi înaintat către biroul electoral județean, respectiv al sectorului municipiului București într-un plic sigilat, pe care se aplică ștampila de control a secției de votare și semnătura președintelui biroului electoral al secției de votare, împreună cu dosarul cuprinzând tabelele electorale utilizate și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor. Birourile electorale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București transmit plicurile sigilate conținând înregistrările video, împreună cu dosarele de la secțiile de votare cuprinzând listele și tabelele electorale utilizate, precum și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor Biroului Electoral Central, care le predă Autorității Electorale Permanente în vederea depozitării într-un singur spațiu, asigurat de către Secretariatul General al Guvernului“; … – Art. 10 alin. (4^1) din HG nr. 1.045/2009 „pentru asigurarea suportului tehnic, a operării mijloacelor de înregistrare video și a computerelor, birourile electorale ale secțiilor de votare speciale au la dispoziție personal calificat, asigurat de către prefecți, cu sprijinul primarilor, care face parte din personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale județene sau al birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București“; … – potrivit anexelor 2, 3 și 5 din Hotărârea nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelelor ștampilelor birourilor electorale, a modelului ștampilei de control a secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea „VOTAT“ care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009, „modelul ștampilei Biroului Electoral Județean, ștampilei Biroului Electoral al Municipiului București și ștampilei de control a secției de votare din țară se confecționează prin grija prefectului. Dimensiunea ștampilei se stabilește de prefect, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile“; … – potrivit Hotărârii nr. 1.045 din 23 septembrie 2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009: + 
Art. 1– (1)Pentru coordonarea și urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislația în vigoare privind alegerea Președintelui României care revin ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și instituțiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală, în componența prevăzută în anexa nr. 1;– alin. (2)La ședințele Comisiei tehnice centrale pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, ai altor instituții ale administrației publice centrale interesate și ai organizațiilor neguvernamentale; + 
Art. 2– (1)Până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data alegerilor, prefecții și președinții tribunalelor întocmesc listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate, potrivit legii, președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora;– alin. (2)În termen de cel mult două zile de la întocmirea lor, prefecții centralizează listele prevăzute la alin. (1) și le transmit spre avizare, prin poștă electronică, Autorității Electorale Permanente, în formatul solicitat de aceasta;– alin. (3)Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică prefecților și președinților tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora; + 
Art. 3– (1)Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale dispun măsuri pentru menținerea și asigurarea ordinii și liniștii publice în localitățile țării, pe întreaga perioadă electorală și, în mod deosebit, în ziua votării, precum și în zilele care premerg și succedă acestei zile;– alin. (2)Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale asigură paza secțiilor de votare și a dosarelor întocmite de birourile electorale, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central, precum și paza pe timpul tipăririi, transportului și depozitării buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării; + 
Art. 4– (1)Ministerul Administrației și Internelor, prin Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, asigură tipărirea listelor electorale permanente, în două exemplare, și a copiilor de pe listele electorale permanente, în 3 exemplare. În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor asigură tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente, care vor fi identice cu cele folosite la primul tur de scrutin, într-un singur exemplar;– alin. (2)Materialele consumabile necesare tipăririi listelor electorale permanente și a copiilor de pe listele electorale permanente se asigură de către instituțiile prefectului;… + 
Art. 10– (1)Ministerul Administrației și Internelor, cu sprijinul Autorității Electorale Permanente, organizează, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, instruirea prefecților și a subprefecților cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009;– alin. (2)Prefecții, cu sprijinul filialelor Autorității Electorale Permanente, organizează în cel mai scurt timp instruirea primarilor și a secretarilor comunelor, orașelor și municipiilor cu privire la sarcinile ce le revin în vederea organizării și desfășurării în bune condiții a alegerii Președintelui României;– alin. (3)Prefecții stabilesc un grafic de distribuire a buletinelor de vot primite de la Ministerul Administrației și Internelor, precum și a celorlalte materiale necesare desfășurării procesului electoral, în funcție de asigurarea condițiilor de păstrare în siguranță a acestora, cu respectarea prevederilor legale;– alin. (4)Prefecții, cu sprijinul primarilor, instalează, la intrarea în secțiile de votare speciale, camere web conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video, care vor înregistra video cetățenii ce își exercită dreptul de vot în aceste secții. Operarea computerelor va fi asigurată de unul dintre membrii biroului electoral al secției de votare. Fișierul cuprinzând înregistrarea video va fi salvat pe un suport optic, CD sau DVD, și va fi înaintat către biroul electoral județean, respectiv al sectorului municipiului București într-un plic sigilat, pe care se aplică ștampila de control a secției de votare și semnătura membrului biroului electoral al secției de votare care a asigurat operarea computerului, împreună cu dosarul cuprinzând tabelele electorale utilizate și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor. Birourile electorale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București transmit plicurile sigilate conținând înregistrările video, împreună cu dosarele de la secțiile de votare cuprinzând listele și tabelele electorale utilizate, precum și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor, Biroului Electoral Central, care le predă Autorității Electorale Permanente în vederea depozitării într-un singur spațiu, asigurat de către Secretariatul General al Guvernului;– alin. (5)În situația în care prefectul se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, precum și în cazurile în care această funcție este vacantă, unul dintre subprefecți asigură îndeplinirea sarcinilor ce îi revin prefectului, potrivit legii, în vederea organizării și desfășurării corespunzătoare a alegerii Președintelui României;– alin. (6)În perioada electorală, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă acordă sprijin de specialitate prefecților și primarilor, în vederea realizării la termen și în condiții corespunzătoare a sarcinilor ce le revin în organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009; + 
Art. 11– alin. (1)Sediul Biroului Electoral Central se asigură de către Secretariatul General al Guvernului prin Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, cel al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale județene se asigură de către prefecți și de președinții consiliilor județene, iar cele ale birourilor electorale de sector, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de către primari, împreună cu prefecții;– alin. (2)Dotarea tehnică și materială a Biroului Electoral Central se asigură de Ministerul Administrației și Internelor, dotarea tehnică și materială a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, iar dotarea tehnică și materială a birourilor electorale județene se asigură de prefecți împreună cu președinții consiliilor județene. Dotarea tehnică și materială a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București se asigură de prefectul municipiului București împreună cu primarii sectoarelor municipiului București;– alin. (3)Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, asigură aparatul tehnic auxiliar necesar funcționării Biroului Electoral Central. Aparatul tehnic auxiliar necesar funcționării biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă;– alin. (4)alin. (4) Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură serviciile și echipamentele de comunicații speciale, închirierea de la operatorii publici a elementelor de infrastructură pentru servicii de comunicații, pentru crearea de aplicații specifice și funcționarea sistemului de colectare a datelor privind participarea la vot, necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene sau ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate;– alin. (5)Prefecții, președinții consiliilor județene și primarii asigură condițiile corespunzătoare pentru funcționarea birourilor electorale județene sau ale sectoarelor municipiului București. … – potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.046 din 23 septembrie 2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009: + 
Art. 1(…)– (3)Ministerul Administrației și Internelor repartizează instituțiilor prefectului sumele necesare pentru activitățile acestora legate de pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009;(…) + 
Art. 7– (1)Instituțiile prefectului asigură confecționarea ștampilelor birourilor electorale județene, ale sectoarelor municipiului București și a ștampilelor de control ale secțiilor de votare organizate în țară;(3)Instituțiile prefectului asigură achiziționarea tușului, tușierelor și a celorlalte materiale necesare votării.(…) + 
Art. 9Pentru reducerea cheltuielilor necesare în vederea desfășurării procesului electoral, primarii vor utiliza bunurile materiale recuperate de la alegerile anterioare și aflate în stare bună. Acolo unde bunurile materiale necesare dotării materiale corespunzătoare a secțiilor de votare nu se pot recupera, se vor achiziționa unele noi de către instituțiile prefectului, în baza centralizării necesarului și în limita fondurilor alocate.(…) + 
Art. 11– (1)Cheltuielile pentru materialele necesare tipăririi listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea, a afișelor prin care se aduc la cunoștința publică locațiile secțiilor de votare, precum și a celorlalte tipizate se asigură de instituțiile prefectului, respectiv de Ministerul Afacerilor Externe pentru afișele și tipizatele utilizate la secțiile de votare din străinătate. + 
Art. 12– (1)Cheltuielile necesare în vederea transportului și distribuirii materialelor, inclusiv a celor de informare, a documentelor și a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfășurarea procesului electoral se fac de instituțiile prefectului, iar cele pentru transportul și distribuirea materialelor, inclusiv a celor de informare, a documentelor și tipizatelor repartizate secțiilor de votare din străinătate se fac din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. + 
Art. 13– (3)Ministerul Administrației și Internelor va repartiza ștampilele cu mențiunea „VOTAT“, buletinele de vot, tabelele electorale și timbrele autocolante către prefecți și președinții birourilor electorale județene, respectiv președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care împreună cu primarii, respectiv Ministerul Afacerilor Externe le vor distribui birourilor electorale ale secțiilor de votare;(…) + 
Art. 15– (1)Sumele alocate Ministerului Administrației și Internelor, pentru instituțiile prefectului, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru desfășurarea procesului electoral, se vor vira cu această destinație în bugetul fiecărei instituții a prefectului, iar decontarea cheltuielilor respective va fi efectuată cu respectarea prevederilor legale. … – potrivit OUG nr. 20 din 27 februarie 2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale: + 
Art. 24(…)alin. (5)Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele Tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse.(…) + 
Art. 27– În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, prefecții aduc la cunoștință publică sediile unde acestea își desfășoară activitatea, precum și programul de activitate al acestora. … În același context de influențare a rezultatului alegerilor pot fi menționate schimbările șefilor de instituții ale serviciilor publice de deconcentrate ale ministerelor, în perioada 1 octombrie-6 decembrie 2009, potrivit adreselor primite de la ministere, redate în dosarul cu material documentar nr. 11.Schimbările șefilor de instituții ale serviciilor publice de deconcentrate, ale ministerelor din unitățile administrativ-teritoriale, efectuate în perioada 1 octombrie 2009 – 6 decembrie 2009, s-au făcut, prin ordine de ministru sau prin act administrativ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat, în baza OUG nr. 105/2009, care ulterior a fost declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 (M. Of. nr. 28/ 14 ianuarie 2010).Astfel, la data de 6 octombrie 2009, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.În Decizia CCR nr. 1.629 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1-5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexa nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 (M. Of. nr. 28/14 ian. 2010) se menționează că: „Prin procedeul legislativ utilizat, Guvernul a determinat ca prevederile actului normativ abrogat și declarat neconstituțional – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 – să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 – care, așa cum s-a arătat, a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispozițiile inițiale în materia respectivă.“De asemenea, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a României a constatat că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție. În esență, Curtea a reținut, în acest sens, că „prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 «afectează» statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ- teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege „organică“ și că „prin întreg conținutul reglementării Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție“. De asemenea, Curtea a analizat ordonanța de urgență în ansamblul său și sub aspectul noii concepții pe care o consacră în domeniul administrației publice, referitoare la desființarea funcțiilor publice, a funcțiilor publice specifice și a posturilor încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și adjuncții acestuia și instituirea, corelativ, a funcției de „director coordonator al serviciului public deconcentrat“, persoană numită, în urma câștigării unui concurs anume organizat, prin „act administrativ“ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat respectiv și care își exercită funcțiile în baza unui „contract de management“ încheiat cu ordonatorul principal de credite, pe o perioadă de maximum 4 ani, contract asimilat „contractului individual de muncă. Curtea a conchis că „această construcție juridică deficitară și confuză ridică problema statutului juridic al «directorului coordonator» și a naturii juridice a «contractului de management»“.Se poate astfel concluziona faptul că au avut loc „intervenții în forță“ asupra aparatului administrativ al țării, prin schimbarea șefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, ceea ce induce ideea existenței unei premeditări a influențării rezultatului votului.Cu referire explicită la influențarea rezultatului votului, în sensul inversării rezultatului, a existat și o opinie, exprimată de domnul gen.(r) Dumitru Iliescu, în fața Comisiei parlamentare de anchetă. Potrivit spuselor domniei sale, acesta a asigurat consultanță candidatului Mircea Geoană. Redăm afirmațiile domniei sale: „Eu sunt convins că domnul Geoană a ieșit Președintele României, dar prin vicierea masivă a votului românilor, s-a întors votul acestora în favoarea domnului Băsescu. Și acum pentru că, cu siguranță, o să mă întrebați cum s-au fraudat aceste alegeri… V-am spus mai înainte că s-a creat un portofoliu din care au fost numiți membri ai Biroului Electoral Central, membri ai birourilor electorale. Știți bine, conform legii, erau numiți de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar nu se cunoaște cine a făcut propunerile pentru ei. Adică se cunoaște cine a făcut propunerile, dar nu cei care au fost în spatele acestor propuneri. Și unii dintre ei au venit cu informația atunci că erau din acel portofoliu despre care vorbeam anterior de magistrați. Pe unii dintre cei care nu erau în acel portofoliu și n-aveau niciun fel de tangență cu această structură s-a încercat ulterior să se pună presiune, pentru a nu pune în pericol planul care se organizase și deja se trecuse la aplicarea lui. Au venit informații vizavi de softul care s-a pregătit și aveam elemente că acesta are o marjă de eroare care va fi – eroarea respectivă – folosită în folosul domnului Băsescu. Și am informat despre acest aspect conducerea Partidului Social Democrat. De asemenea, după ce s-a terminat votul și s-au dat rezultatele, a fost o echipă paralelă cu echipa de la conducerea PSD-ului, care s-a ocupat de identificarea neregulilor semnalate pe timpul efectuării votului. Adică s-au verificat procesele-verbale și s-a constatat că multe procese-verbale aveau cifrele inversate. Dacă din secțiile de votare au plecat, să spunem, 55% – domnul Geoană, 45% – domnul Băsescu, la Biroul Electoral Central au ajuns cifrele 55% – domnul Băsescu, 45% – domnul Geoană. Multe din voturi au fost anulate, chiar cu concursul unor reprezentanți ai PSD-ului în comisiile respective… în secțiile respective de vot. Au fost identificate cărți de identitate false, CNP-uri inexistente, voturi exprimate de persoane decedate. Toate aceste elemente au fost trimise conducerii Partidului Social Democrat și au făcut parte din dosarul acela care s-a pregătit și care s-a trimis la instanță, prin implicarea domnului Voicu. Dar au fost și alte dosare pregătite, precum cunoașteți, la Curtea Constituțională, la Parchet și așa mai departe. O parte din aceste probe, care se adunaseră, au fost trimise către conducerea partidului pentru a putea fi folosite în acest demers. … d)Determinarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special din afara granițelorDin Contestația Partidului Social Democrat (dosarul cu material documentar nr. 8), reiese că: „În cadrul secțiilor speciale de votare, s-a înregistrat un număr de peste 600.000 voturi, număr mult superior celui al alegătorilor care au votat pe liste speciale în orice alt proces electoral anterior. Această cifră reprezintă aproximativ 5% din totalul persoanelor care s-au prezentat la urne, echivalent populației cu drept de vot a 20 de orașe din România. Ori, este aproape imposibil ca un număr atât de mare de alegători să fi fost în ziua alegerilor plecați din localitatea de domiciliu și nevoiți să voteze în cadrul unor secții de votare speciale.Mai mult, la secțiile de vot din străinătate s-a înregistrat o disproporție evidentă între procentele obținute de cei doi candidați în cadrul acestora – 78,86% Traian Băsescu, respectiv 21,14% pentru Dan Mircea Geoană – comparativ cu cele obținute pe plan local unde candidatul Dan Mircea Geoană a câștigat scrutinul pe teritoriu național cu o diferență de 24.000 voturi. Un astfel de dezechilibru nu a mai fost niciodată înregistrat în cadrul unor alegeri anterioare. Discutăm practic de două Românii, una în țară, alta în Diaspora.Curtea Constituțională a României a sesizat imposibilitatea supravegherii procesului de vot la nivelul secțiilor de vot din străinătate, având în vedere că autoritățile din țările respective nu au competență în această privință, făcând posibilă desfășurarea nestingherită în străinătate a unor practici de tipul „turism electoral“ și „mită electorală“.Înregistrarea acestor situații inedite, dublată de existența dovedită a unor cazuri de vot nelegal, este de natură să probeze o fraudă masivă la secțiile de votare speciale și la secțiile de votare din străinătate, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Președinte al României, fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât și de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare speciale și în cadrul secțiilor de votare din străinătate (date care sunt înscrise manual în tabelele respective, spre deosebire de datele din copiile listelor electorale permanente care sunt centralizate și tipărite pe acestea). În acest sens, spre exemplu, au fost sesizate numeroase cazuri de persoane care s-au deplasat cu diverse mijloace de transport în alte localități decât cea de domiciliu, votând în secții de votare speciale, fiind imposibil a se verifica, până la validarea rezultatelor alegerilor, dacă au votat și la secția de domiciliu și/sau la alte secții de votare speciale. Se precizează că procedura electorală nu permite verificarea în timpul procesului de vot și până la validarea rezultatelor de către Biroul Electoral Central a realității tuturor datelor de identificare înscrise în tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare speciale și în cadrul secțiilor de votare din străinătate sau realizarea analizei comparative între acestea și între acestea și cele înscrise în copiile listelor electorale permanente. Diversele situații de astfel de fraude au fost sesizate organelor competente, existând un număr uriaș de plângeri, contestații etc., însă procesul de soluționare a acestora este de durată, depășind termenul de validare a rezultatului alegerilor“. … e)Verificarea legalității achiziționării aplicațiilor și/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din anul 2009, precum și verificarea modalității prin care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicațiiOUG nr. 45/2014 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la art. 1 pct. 17, menționează că: „Autoritatea Electorală Permanentă achiziționează aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Președintele României în condițiile legii.“Potrivit declarațiilor domnului Marian Muhuleț – vicepreședinte AEP în anul 2009, oferite Comisiei parlamentare de anchetă: „Aplicația programul informatic folosit pentru centralizarea voturilor la alegerile prezidențiale din 2009 a fost realizată de către consorțiul Siveco, Net Consulting.(…) Valoarea la care a fost achiziționat a fost 1.278.000 de euro fără TVA, respectiv 5.361.593 de lei fără TVA. Procedura a fost precizată în HG nr. 1.046/23 septembrie 2009, prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare privind achiziționarea pachetului de aplicații și servicii publice utilizate pentru centralizarea și stabilirea rezultatului alegerilor“. Potrivit lui Muhuleț, programul a fost transmis către Biroul Electoral Central în termen. „Contractul a fost încheiat pe 26 octombrie 2009. (…) Întotdeauna trebuie să ne încadrăm, că astea sunt prevederile legale, ca aplicația să fie disponibilă, gata testată și validată spre neschimbare cu 10 zile înainte de data alegerilor. Deci, termenul de execuție, la vremea respectivă, ar fi trebuit să fie undeva la 11 noiembrie. (…) A fost predat în timp util, în termen, și, mai mult decât atât, și AEP l-a înaintat BEC (…) la 13 noiembrie 2009, s-a predat către BEC, deci la data respectivă aplicația fusese certificată spre neschimbare și predată BEC. (…) Testări ale aplicației pentru a fi certificată spre neschimbare, așa cum spune legea, sunt făcute de către AEP împreună cu reprezentanții dezvoltatorului. Dincolo de aceste testări, pentru asigurarea bunei funcționări, în intervalul predării către BEC și până la momentul alegerilor, se fac în continuare teste de către reprezentații INS care erau la vremea respectivă și sunt chiar și în ziua de azi acreditați, pe lângă BEC, ca personal tehnic specializat pentru asigurarea centralizării. Deci, practic, INS-ul lucrează cu aplicația. De altfel, în procesul de achiziție a acestei aplicații am avut un specialist din partea INS, care a fost cooptat pe lângă comisia de achiziție pentru acest pachet“, a menționat vicepreședintele AEP.El a mai precizat că STS nu a avut un rol în instalarea programului, având ca sarcini asigurarea transmisiei și securității datelor de la birourile electorale județene către Biroul Electoral Central. „STS-ul asigura, așa cum asigură și acum, partea de transmisiuni de date între BEJ-uri și BEC pe rețea securizată“, a spus Marian Muhuleț.Vicepreședintele AEP a adăugat că programul informatic a fost predat de AEP către BEC „printr-un proces-verbal, pe format fizic“. „Cred că două DVD-uri“, a completat el. „Cu ocazia predării către BEC a fost predat și reprezentanților partidelor politice în BEC, exact aceeași aplicație, pe un disc sau două, nu mai țin minte exact“, a precizat el.Potrivit domnului Muhuleț, nu au existat disfuncționalități ale sistemului informatic la alegerile din 2009. „Nu s-a raportat niciun incident pe cale informatică la vremea respectivă, nu cred că INS a făcut vreo notă către BEC pe acest subiect, să fi existat vreun incident informatic pe subiectul centralizării rezultatelor. De altfel, nici în teritoriu la BEJ-uri nu au fost astfel de incidente. Ce pot să vă spun, pe parcursul anilor petrecuți la AEP și pe parcursul implicării mele, nu am avut niciodată incidente informatice pe centralizarea rezultatelor votului“, a afirmat vicepreședintele AEP.În conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, art. 28 alin. (5), AEP^5 asigură achiziționarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării și serviciile de asistență tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locații județene, cele șase sectoare ale municipiului București, Biroul Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate și pentru Biroul Electoral Central.Notă …

^5 AEP – Raport de activitate 2009, pag. 78.Autoritatea Electorală Permanentă a inițiat în data de 28 septembrie 2009 procedura de negociere în vederea achiziționării pachetului de aplicații și servicii informatice utilizate pentru centralizarea și stabilirea rezultatului alegerilor din 22 noiembrie 2009. Întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.046/2009 prevedea că achiziționarea se va face prin negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, AEP a transmis invitații către operatorii economici, data-limită de depunere a candidaturilor de preselecție fiind 8 octombrie 2009, ora 10,00, la sediul AEP.Candidaturile depuse la sediul Autorității Electorale Permanente au fost din partea următorilor operatori economici:– S.C. Intrarom – S.A.; … – S.C. Team Net International – S.A.; … – consorțiul format din S.C. Siveco România – S.A. și S.C. Net Consulting – S.R.L. … În urma mai multor etape de negociere, în urma cărora s-au stabilit ofertele tehnice și finale, oferta cu cel mai bun preț a fost cea depusă de Consorțiul S.C. Siveco România – S.A. – S.C. Net Consulting – S.R.L.La 14 octombrie 2009, Comisia de evaluare, formată din 5 reprezentanți ai AEP și un membru cooptat de la Institutul Național de Statistică, a declarat ofertantul câștigător ca fiind consorțiul format din S.C. Siveco România – S.A. și S.C. Net Consulting – S.R.L., care a depus cea mai bună ofertă de preț, respectiv 5.361.593 lei fără TVA.Conform prevederilor legale contractul a fost semnat în data de 26.10.2009, la 11 zile de la desemnarea ofertei câștigătoare.Firma câștigătoare a fost contestată de către doamna Ana Maria Pătru, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente în anul 2009, potrivit scrisorii trimise Comisiei parlamentare de anchetă, prezentată în dosarul cu material documentar nr. 2. … f)Verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votăriiSoftul de alegeri a fost testat, recepționat și certificat spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, și a fost pus la dispoziția tuturor partidelor înscrise în competiția electorală. Totodată, s-a efectuat instruirea personalului de specialitate implicat în preluarea, prelucrarea, centralizarea și transmiterea datelor la toate birourile electorale județene, birourile electorale de sector – din municipiul București, Biroul Electoral pentru Străinătate și la Biroul Electoral Central. Fluxul informațional de centralizare a datelor s-a realizat pe mai multe niveluri, iar programele informatice achiziționate au fost utilizate la centralizarea rezultatelor, la verificări și validări ale datelor înscrise în procesele-verbale, la aplicarea algoritmului electoral de atribuire a mandatelor, la transmiterea securizată a datelor, respectiv în realizarea statisticilor electorale. Astfel au fost generate o serie de rapoarte destinate atât verificărilor, cât și informării complete și corecte a cetățenilor^6.Potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziționarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării și serviciile de asistență tehnică pe parcursul centralizării rezultatelor în județene, în sectoarele municipiului București, Biroului Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate și pentru Biroul Electoral Central^7.Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, au fost făcute propuneri pentru elaborarea hotărârilor de Guvern privind aprobarea fondurilor necesare organizării și desfășurării procesului electoral, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor (H.G. nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, cu modificările și completările ulterioare, sunt menționate destinațiile și sumele alocate pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009). Prin bugetul Autorității Electorale Permanente^8 au fost alocate sume pentru achiziționarea, prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a pachetului de aplicații și servicii informatice utilizate pentru centralizarea și stabilirea rezultatelor alegerilor.De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Comisiei parlamentare de anchetă, prin Adresa nr. 7.298/14.06.2017, că „deține date generate exclusiv din procesul de centralizare a rezultatelor votării, obținute din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare“.În adresa Autorității Electorală Permanente este prezentat fluxul de vot (ce poate reprezenta o eventuală răsturnare a votului). La al doilea tur de scrutin, prima secție de votare care a intrat în procesul de centralizare a fost secția de votare nr. 289 din Noua Zeelandă la ora 11,32, în data de 6.12.09, iar ultima secție de votare centralizată a fost secția de votare nr. 197 din Statele Unite ale Americii, la ora 11,21, în data de 9.12.09.Astfel, datele din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de cele 21.706 birouri ale secțiilor de votare au fost centralizate în intervalul 11,32 din 6.12.09 – 11,21 din 9.12.09. Pe parcursul celor 3 zile de centralizare a rezultatelor votării, unicul interval în care candidatul declarat câștigător s-a aflat în urma contracandidatului său, ca număr agregat de voturi câștigate conform proceselor-verbale centralizate, a fost în seara zilei de 6 decembrie 2009 în intervalul orar 21,40-22,03. Acest interval a corespuns intrării în prelucrare și finalizării centralizării a 636 de procese-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare, diferența cea mai mică în favoarea candidatului Mircea Geoană fiind de 6 voturi, iar cea mai mare de 2.413 voturi (minutul cel mai favorabil – 21:56, din punctul de vedere al intrării în centralizare a proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare). Se precizează că în intervalul orar 21,40-22,03 (de 23 de minute) numărul total al voturilor obținute de candidatul Mircea Geoană a fost mai mare decât totalul voturilor obținute de candidatul Traian Băsescu. La începutul intervalului orar, fuseseră centralizate aproximativ 9.000 de voturi, iar la finalul celor 23 de minute fuseseră centralizate 158.688 de voturi pentru candidatul Traian Băsescu și 158.920 pentru candidatul Mircea Geoană.Din declarațiile domnului Marian Muhuleț, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente din anul 2009, „centralizarea voturilor s-a făcut printr-o aplicație informatică în sensul instalării ei la fiecare Birou Electoral Județean și la Biroul Electoral Central”.Notă …

^6 AEP – Raport de activitate 2009, pag. 72.
^7 AEP – Raport de activitate 2009, pag. 77.
^8 Cartea albă a alegerilor pentru președintele României 2009 – AEP.În Cartea albă a alegerilor prezidențiale din anul 2009 elaborată de AEP se precizează că „având în vedere importanța deosebită a scrutinului, un accent deosebit s-a pus pe securitatea sistemului de centralizare a rezultatelor“, detaliile fiind prezentate în dosarul cu material documentar nr. 3. … g)Verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială – voce și transmitere de date, precum și posibile interferențe nelegitime în procesul electoralPotrivit HG nr. 1.046/2009, s-a stabilit ca prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale să fie alocate sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru următoarele activități:– asigurarea serviciilor și echipamentelor de comunicații, suplimentar față de cele deja existente, în vederea asigurării serviciilor de comunicații necesare Biroului Electoral Central și birourilor electorale județene, respectiv birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București; … – închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice și conexiunilor locale de comunicații de date, în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială și de comunicații de date necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, respectiv sectoarelor municipiului București; … – asigurarea serviciilor de telefonie și comunicații între birourile electorale ale secțiilor de votare și birourilor electorale județene sau de sector al municipiului București, pe raza cărora își desfășoară activitatea, în zonele în care autoritățile locale nu pot asigura mijloace de comunicații din surse proprii; … – organizarea unui sistem informatic care să furnizeze în ziua alegerilor date privind prezența populației la vot pe baza datelor transmise de către birourile electorale ale secțiilor de votare cuprinse într-un eșantion reprezentativ la nivel județean și național. … Domnul Marcel Opriș, director al Serviciului de Telecomunicații Speciale, a făcut următoarele declarații în fața Comisiei parlamentare de anchetă (extras din stenogramă):Pentru anul 2009, situația este următoarea: Prin Hotărârea de Guvern 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, precum și prin Decizia Biroului Electoral Central de a avea asemenea mijloace în toate secțiile de votare.Au fost repartizate 22.046 telefoane mobile cu SIM de un operator mobil. Din care 20.896 au fost date președinților secțiilor de votare, cele care puteau să folosească telefonul mobil în secția lor, deoarece nu toate secțiile de vot puteau să folosească telefon mobil. A fost un număr nesemnificativ care a avut alte soluții. În 2009, respectiv au fost destul de multe, în jur de 500 de secții care au avut telefoane fixe, dar pentru ele a fost o procedură specială de raportare. Un număr de 168 de telefoane mobile au fost date președinților și locțiitorilor birourilor electorale județene, birourilor electorale de sector sau biroul electoral care organiza alegerile din străinătate, reprezentanților unor prefecturi care le-au solicitat, respectiv în cazul lui 2009 au fost municipiul București, județul Ilfov și județul Dolj, precum și unor reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente din România din București, care au solicitat asemenea mijloace de comunicații, ei neavând unele oficiale de serviciu.De asemenea, un număr de 980 de terminale a fost folosit de către personalul tehnic al STS-ului care s-a aflat în diverse puncte pentru asistență, aceste terminale constituind totodată și rezervă, deci dacă un telefon mobil s-ar fi defectat și secția respectivă trebuia să raporteze date, atunci ar fi fost pus la dispoziție un alt terminal cu care să-și continue activitatea.Din aceste telefoane, un număr de 6.011 a fost și înscris în acel sistem care raporta date prin SMS, respectiv au fost 3.359 de secții speciale de la care s-a raportat la fiecare interval orar prezența și un număr de 2.652 de secții de vot care a fost inclus într-un eșantion constituit pe baze științifice de către Institutul Național de Statistică. Concatenarea acestor date cu aplicarea algoritmului statistic pe care Institutul Național de Statistică l-a întocmit pentru acele alegeri a dat posibilitatea ca acuratețea estimării participării la vot să fie sub 0,1%. De altfel, dacă vă amintiți, n-au fost diferențe semnificative, chiar am avut o exprimare, spre exemplu în 2009, dacă îmi amintesc bine, diferența între participarea exprimată de statistică și numărătoarea efectivă din procesele-verbale a fost undeva în jur de 6.000 de persoane, ceea ce înseamnă că s-a reușit să se surprindă prezența mai bună decât o persoană la trei secții de vot. Este o acuratețe extraordinară.Acestea au fost mijloacele, acestea au fost telefoanele mobile distribuite de către STS, care au rămas și după aceea au fost folosite ulterior la toate ciclurile electorale; de altfel, noi, aparatele telefonice să știți că nu le-am schimbat, fiindcă nu a necesitat. Și apropó de ceea ce se mai discută prin presă, acele telefoane erau terminale din acelea vechi, din tehnologia anilor 2008, adică în termeni populari nu există printre ele niciun smartphone, măcar, deci nu există niciun telefon inteligent pe care să se poată pune vreun instrument care să raporteze singur, să intercepteze sau să filmeze acolo în secția de vot.Singurele servicii care erau activate erau serviciul de SMS, către un număr fix, care era convenit cu operatorii mobili și serviciul de voce.Referitor la protecția informațiilor transmise prin telefoanele mobile, domnul Opriș a menționat că „Măsura pe care noi am considerat-o suficientă pentru protecția acestei informații cu privire la numărul de alegători care au votat până la o anumită oră, stabilită printr-o decizie a BEC-ului, a fost să recunoaștem terminalul de la care s-a primit mesajul. Să-l identificăm. Și dacă mesajul a venit de la terminalul de la care noi știam că trebuie să vină înseamnă că noi am considerat că este suficient de sigură acea informație și poate fi predată mai departe. Și v-am mai spus că am mizat pe faptul că pentru această categorie de informație, și care fie vorba între noi, nu e informație clasificată, până la urmă este o informație cunoscută de către mai mulți oameni, doar că e confidențială.Pentru această categorie de informații, această măsură de securitate a fost suficientă. Noi am prezentat-o celor cu care am lucrat și nimeni nu a contestat că ar fi suficientă o asemenea măsură de securitate, adică utilizarea unui SMS, ca vehicul, iar SMS-ul este protejat la transmiterea prin serverele operatorului de ceea ce înseamnă protecția comunicațiilor personale, publice, iar la cele două capete, respectiv în incinta secției de vot și la Biroul Electoral Central respectiv de recunoașterea terminalului de la care s-a transmis mesajul. Sincer nici nu avem de unde să știm dacă mesajul acela a fost transmis de președintele secției de vot, dar pentru asta exista o procedură în interiorul secției de votare, cine are dreptul să folosească acel terminal“.Prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale^9 au fost alocate sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru asigurarea serviciilor și echipamentelor de comunicații, suplimentar față de cele deja existente, în vederea asigurării serviciilor de comunicații necesare Biroului Electoral Central și birourilor electorale județene, respectiv birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București; pentru închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice și conexiunilor locale de comunicații de date, în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială și de comunicații de date necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, respectiv sectoarelor municipiului București; pentru asigurarea serviciilor de telefonie și comunicații între birourile electorale ale secțiilor de votare și birourilor electorale județene sau de sector al municipiului București, pe raza cărora își desfășoară activitatea, în zonele în care autoritățile locale nu pot asigura mijloace de comunicații din surse proprii; pentru organizarea unui sistem informatic care să furnizeze în ziua alegerilor date privind prezența populației la vot pe baza datelor transmise de către birourile electorale ale secțiilor de votare cuprinse într-un eșantion reprezentativ la nivel județean și național.Notă …

^9 Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, pag. 25.Dat fiind faptul că în presa vremii au existat suspiciuni de implicare a Serviciului de Telecomunicații Speciale în favoarea unuia dintre candidații înscriși pentru alegerea Președintelui României, propunem modificarea legislației în sensul ca fapta oricărui angajat STS care divulgă informații cu privire la procesul electoral să constituie infracțiune și să se pedepsească conform legii.Suspiciunile cele mai grave privind implicarea în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009 planează asupra generalului Marcel Opriș, directorul STS. După alegeri, generalul Opriș a fost acuzat că și-ar fi pus subalternii să ajute PDL să numere voturile, precum și că, în ziua votului, STS ar fi transmis SMS-uri, prin rețelele de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat câștigător. În săptămâna care a urmat turului doi din 2009, am primit de la angajați ai STS Satu Mare informații conform cărora, în data de 6 decembrie 2009, începând cu ora 13,40, moment în care candidatul PSD, Mircea Geoană, îl depășea cu mai mult de 5 procente pe președintele în funcție, Traian Băsescu, ar fi fost pus în aplicare un plan de rezervă, la ordinul generalului Marcel Opriș, directorul STS, și sub coordonarea vicepreședintelui PDL Adriean Videanu. Concret, conform surselor, STS Satu Mare a avut o derivație secretă prin schema STS conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod Taurul. Toate județele ar fi avut derivație din rețeaua principală, mai puțin municipiul București. În noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3,15, toate derivațiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a generalului Opriș, fiecare județ decuplându-se pe rând după ce s-au închis și cheile pe datele finale. Despre acest fapt ar fi știut doar șefii județeni ai STS și cadrele tehnice folosite, respectiv doi subofițeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile ar fi fost operaționale începând cu data de 6 decembrie 2009, ora 1,30. Toate datele ar fi fost transmise electronic simultan cu cele oficiale, STS având inclusiv «spioni» de alarmă, care au semnalat vizual și acustic depășirea în procente a unuia sau altuia dintre candidați. (http://www.justitiarul.ro/12336-2/). … h)Verificarea modului în care au fost soluționate de către instituțiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informațiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri și alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidatComisia a solicitat instituțiilor competente o situație a contestațiilor și sesizărilor depuse privind desfășurarea procesului electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2009.Contestațiile depuse la Biroul Electoral Central și la birourile electorale județene se regăsesc în dosarul cu material documentar nr. 4.Aspectele semnalate de către reprezentanții filialelor teritoriale ale Autorității Electorale Permanente^10 – Din analiza acestora reiese că atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, cât și în cel de-al doilea au fost înregistrate anumite disfuncționalități datorate activității defectuoase a unor membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, imixtiunilor reprezentanților autorităților locale și ai formațiunilor politice în derularea procesului votării, precum și comportamentului inadecvat al unor alegători.Notă …

^10 Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, pag. 95.Astfel, au fost reclamate:• înscrierea alegătorilor care și-au exercitat dreptul de vot și pentru alegerea Președintelui României și pentru Referendumul național pe un singur tabel electoral;• nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Președintelui României și pentru Referendumul național de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare;• dispariția unor buletine de vot;• amplasarea unor cabine de vot în afara localului secției de votare;• tolerarea comercializării de băuturi alcoolice în aria de protecție a secției de votare;• nesoluționarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile;• încercarea de influențare a procesului de votare de către:– primari, viceprimari; … – unii reprezentanți ai partidelor politice, membri în birourile secțiilor de votare; … – persoane având calitatea de observatori electorali care și-au manifestat partizanatul politic; … – persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie; … • prezența în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis;• dosare incomplete cu materialele utilizate în secțiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau, din contră, conținând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât și cele utilizate spre consultare);• altercații și injurii între oficialii electorali pe parcursul desfășurării procesului votării;• suspiciuni de vot multiplu;• suspiciuni de „turism electoral“;• solicitarea depusă de domnul Mircea Geoană la Curtea Constituțională a României pentru anularea scrutinului din data de 6 decembrie 2009 și reluarea alegerilor prezidențiale se găsește la dosarul cu material documentar nr. 5;• raportările Ministerul Administrației și Internelor cu privire la incidentele electorale înregistrate în data de 6.12.2009: „pe timpul desfășurării procesului de vot, pentru fapte prevăzute de legea electorală au fost sesizate 368 de infracțiuni fiind aplicate 269 de sancțiuni contravenționale“, potrivit dosarului cu material documentar nr. 6;• contestații în secțiile de votare din străinătate sunt prezentate în dosarul cu material documentar nr. 7;• contestația PSD, potrivit dosarului cu material documentar nr. 8, prin care solicita Curții Constituționale: anularea turului al doilea al alegerilor pentru Președintele României din data de 06.12.2009 și repetarea acestuia pentru următoarele motive:– fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României; … – fraudarea prin vot nelegal, ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secțiile de votare speciale și în secțiile de vot din străinătate, rezultând din practici de tipul; vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot; … – fraudarea masivă a rezultatelor la nivelul secțiilor de vot, probată de numeroasele modificări scriptice, efectuate în absența unor verificări reale, ale datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare, ale secțiilor de votare din străinătate, ale secțiilor de votare speciale, de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, respectiv de Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate; fraudarea rezultatelor la nivelul secțiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Președintelui României; … – Fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. … Din contestația PSD reiese că: „În turul al doilea al alegerilor pentru Președintele României s-a înregistrat un număr dublu de buletine de vot anulate – respectiv 138.476 voturi nule – față de turul I al alegerilor, în condițiile în care procedura în turul al doilea a fost mult simplificată față de procedura din turul I (de exemplu, în turul I au fost utilizate 3 buletine de vot față de 1 buletin de vot în turul al doilea) și în condițiile în care motivele de anulare a buletinelor de vot, reglementate de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sunt limitate la doar câteva situații restrânse, respectiv: buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea «VOTAT», buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea «VOTAT» este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea «VOTAT» aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea «VOTAT», precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.Această situație conduce la concluzia evidentă a săvârșirii, la nivelul secțiilor de vot, a numeroase fraude prin anularea unor buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.Au fost înregistrate numeroase cazuri de modificare ulterioară a proceselor-verbale întocmite de Birourile electorale ale secțiilor de votare, ale secțiilor de votare din străinătate, ale secțiilor de votare speciale, de Birourile Electorale Județene, de Birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, respectiv de Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate de către președinții acestora, în lipsa unor verificări reale, exclusiv în scopul creării unei concordanțe scriptice a datelor din acestea.Astfel, conform art. 21 din Legea nr. 370/2004, după deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele Biroului electoral al secției de votare întocmește un proces-verbal. Membrilor Birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, care ar trebui certificată de către toți cei care au semnat originalul. Două exemplare ale procesului-verbal sunt înaintate Biroului Electoral Județean sau, după caz, Biroului Electoral al sectorului municipiului București de către președintele Biroului electoral al secției de votare.Articolul 21 alin. (7) din Legea nr. 370/2004 conferă președintelui Biroului Electoral al secției de votare dreptul de a efectua corecturile necesare, în cazul în care se constată neconcordanțe între datele conținute de procesul-verbal. Acest drept nu poate fi exercitat fraudulos printr-o simplă modificare la întâmplare a unora dintre datele înscrise în procesul-verbal, în scopul asigurării unei concordanțe exclusiv scriptice a datelor din acesta, ci trebuie exercitat doar în baza unei reverificări reale și efective a datelor respective.Se poate observa că într-un număr considerabil de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor votării există diferențe notabile între datele înscrise în acestea la momentul întocmirii la nivelul secției de votare, respectiv datele cuprinse în exemplarele eliberate membrilor Birourilor electorale ale secțiilor de votare și datele înscrise în procesele-verbale depuse la Birourile Electorale Județene. Astfel numeroși președinți ai Birourilor Electorale ale secțiilor de votare au modificat în mod fraudulos procesele-verbale, după cum urmează:– există situații în care, fără o verificare efectivă, reală, au fost modificate exclusiv scriptic o serie de elemente ale procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării, cum ar fi: numărul total al alegătorilor prezenți la urne; numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care nu sunt cuprinși în copia de pe lista electorală permanentă; numărul voturilor nule; numărul buletinelor de vot neîntrebuințate sau anulate; numărul total al voturilor valabil exprimate; … – există cazuri în care, fără o verificare efectivă, a fost modificat în mod ilegal numărul total al voturilor valabil exprimate pentru unul sau altul sau pentru ambii candidați. … Conform art. 6 alin. (6) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86/D/13.11.2009 este interzisă efectuarea de corecturi asupra rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali altfel decât dacă aceste corecturi sunt rezultatul admiterii unor contestații de către Biroul Electoral Județean, Biroul Electoral de circumscripție a municipiului București sau de către Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după caz.Modificarea ulterioară a proceselor-verbale sus-menționate s-a datorat fraudelor electorale săvârșite la nivelul secțiilor de votare, o parte din voturile valide pentru unul dintre candidați „fiind transformate“ în voturi nule, respectiv o parte din voturile neîntrebuințate și care ar fi trebuit anulate fiind „transformate“ în voturi valide.Au existat situații în care președinții Birourilor Electorale ale secțiilor de votare i-au determinat pe membrii Birourilor Electorale ale secțiilor de votare să semneze „în alb“ procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Președintelui României. Această situație constituie o încălcare gravă a procedurii prevăzută de art. 20 din Legea nr. 370/2004, care a dat posibilitatea președinților Birourilor electorale ale secțiilor de votare să completeze după bunul plac procesele-verbale privind consemnarea rezultatului alegerilor, situație de natură să denatureze rezultatul alegerilor, respectiv atribuirea mandatului de Președinte al României.“Curtea Constituțională a României a transmis Comisiei parlamentare de anchetă Note de constatare potrivit dosarului cu material documentar nr. 9, comunicând faptul că în arhiva sa nu mai deține materiale folosite în procesul electoral fiind predate unui centru de colectare a deșeurilor, pentru topire. În acest sens, este utilă o prevedere legală care să permită stocarea materialelor folosite în procesul electoral o perioadă mai mare de timp. … i)Verificarea modului în care au fost stabiliți președinții și locțiitorii acestora pentru secțiile de vot din străinătate, precum și modul în care au fost constituite birourile secțiilor de vot din străinătateDin documentele primite de la Ministerul Afacerilor Externe reiese că organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate s-au făcut prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.453/09.10.2009, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu prevederile art. 7^3 din Legea nr. 37/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, pct. 28 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2009, aprobat prin HG nr. 1.044/2009, potrivit dosarului cu material documentar nr. 10. … j)Verificarea documentelor primite de Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secțiile de vot din țară, cât și pentru cele din străinătateAvând în vedere importanța deosebită a scrutinului prezidențial, un accent deosebit s-a pus pe securitatea sistemului de centralizare a rezultatelor votării, potrivit dosarului cu material documentar nr. 3.Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a asigura arhivarea electronică a listelor electorale de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.În conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziționarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării și serviciile de asistență tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locații județene, cele șase sectoare ale municipiului București, Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate și pentru Biroul Electoral Central.HG nr. 947/2004 privind stabilirea duratei și condițiilor de păstrare a materialelor necesare votării prevede: + 
Art. 1– (1)Buletinele de vot întrebuințate, contestate sau necontestate, precum și cele neîntrebuințate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale folosite în procesul electoral pentru alegerea autorităților administrației publice locale vor fi predate pe bază de proces-verbal de către Birourile Electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală judecătoriilor la care sunt arondate unitățile administrativ-teritoriale respective și judecătoriilor de sector de către Birourile Electorale de circumscripție de sector al municipiului București.– alin. (2):Judecătoriile vor păstra materialele întrebuințate în procesul electoral, în arhivă, separat de celelalte documente ale instanței, o perioadă de 3 luni după declararea ca legal constituit a fiecărui consiliu din județul respectiv sau din municipiul București.(…) + 
Art. 3– După împlinirea termenelor prevăzute la art. 1 alin. (2), judecătoriile, cu sprijinul prefectului, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, agenților economici specializați buletinele de vot și celelalte materiale folosite în procesul electoral, pe care le-au primit de la Birourile Electorale de circumscripție. + 
Art. 4– (1)Documentele și celelalte materiale folosite de către Birourile Electorale de circumscripție județeană și de către Biroul Electoral de circumscripție a municipiului București vor fi predate, pe bază de proces-verbal, tribunalelor, respectiv Tribunalului Municipiului București, care le vor păstra în arhivă, separat de celelalte documente ale instanței, o perioadă de 3 luni după declararea ca legal constituit a Consiliului Județean sau a Consiliului General al Municipiului București.– alin. (2)După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), tribunalele, respectiv Tribunalul Municipiului București, cu sprijinul prefectului, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, agenților economici specializați documentele și celelalte materiale primite de la Birourile Electorale de circumscripție județeană, respectiv de la Biroul Electoral de circumscripție a Municipiului București. + 
Art. 5 – Documentele deținute de Biroul Electoral Central vor fi predate pe bază de proces-verbal și păstrate în arhiva Autorității Electorale Permanente. … k)verificarea modului în care au fost desemnați președinții Birourilor Electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora și dacă aceste persoane au îndeplinit condițiile prevăzute de lege

Din documentele primite de la Autoritatea Electorală Permanentă rezultă că prefecții sunt cei care participă la procesul de întocmire a listelor cu juriști și cu alte persoane cu o reputație bună în localitate, din care vor fi desemnați, prin tragere la sorți, președintele Biroului Electoral al secției de votare și locțiitorul acestuia. Propunem ca aceștia să completeze o declarație pe propria răspundere în care să fie precizată neapartenența politică, cu 6 luni înainte de scrutinul electoral.La data de 30 septembrie 2009, AEP^12 a solicitat instituțiilor prefectului și președinților tribunalelor județene să transmită, în vederea avizării, listele cu propunerile de persoane pentru funcția de președinte al Biroului Electoral al secției de votare și locțiitorul acestuia, până cel târziu la data de 29 octombrie 2009. AEP a pus la dispoziția instituțiilor prefectului un model de tabel care să fie completat cu datele necesare identificării celor propuși: numele și prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu, telefon, loc de muncă, profesia, studii. Acestea au servit la întocmirea unei baze de date cu informații utile despre președinții secțiilor de votare și locțiitorii acestora. Etapa următoare a constat în centralizarea propunerilor primite și verificarea îndeplinirii condițiilor necesare de către persoanele propuse.Notă …

^11 Modificată prin O.U.G. nr. 95/2009
^12 Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, pag. 52.În urma verificărilor, un număr de 190 de persoane care au desfășurat activități necorespunzătoare la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 7 iunie 2009 au primit aviz nefavorabil.De asemenea, persoanele propuse ale căror date personale nu au fost complete au fost avizate nefavorabil întrucât identificarea lor nu a fost posibilă. Datele furnizate de filialele Autorității Electorale Permanente au fost de un real folos în acest sens. Până la data de 7 noiembrie 2009, AEP a comunicat avizele către instituțiile prefectului și către președinții tribunalelor județene. Ulterior acestei date, la AEP s-au primit solicitări de avizare a unor noi propuneri de persoane din cauza numeroaselor retrageri ale persoanelor desemnate anterior.Trebuie menționat că în procedura de desfășurare a activității de avizare, stipulată de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, nu există o prevedere care să menționeze în mod expres posibilitatea completării listelor cu propuneri după termenul-limită care, în acest caz, era data de 29 octombrie 2009. În anumite cazuri însă, rezerva minimă de 10%, prevăzută de lege, s-a dovedit a fi insuficientă, neputând acoperi numărul mare de persoane care s-au retras. Drept urmare, au existat și cazuri în care s-au transmis către Autoritatea Electorală Permanentă liste suplimentare, în vederea avizării, inclusiv după desemnarea, prin tragere la sorți, a președinților secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora.În vederea întocmirii unei baze de date cu persoanele care au fost desemnate președinți ai Birourilor Electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora, AEP a solicitat prefecturilor ca, până la data de 15 noiembrie 2009, să i se comunice rezultatul tragerii la sorți efectuată de președintele tribunalului județean. Listele cu președinții și locțiitorii desemnați de la prefecturi au fost centralizate în vederea monitorizării procesului electoral la alegerile viitoare.Potrivit prevederilor art. 7^12 alin. (6) din OUG nr. 95/2009 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2009^13, persoanele propuse spre a fi președinți sau locțiitori ai Birourilor Electorale ale secțiilor de votare trebuie să dea o declarație pe propria răspundere referitor la neapartenența politică.Notă …

^13 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 3 octombrie 2009.Contestațiile referitoare la modul de formare și componența Birourilor Electorale ale secțiilor de votare sunt de competența Biroului Electoral ierarhic superior, conform prevederilor art. 7^16 alin. (1) și alin. (2) din OUG nr. 95/2009, a cărui decizie este definitivă.În cadrul procedurii de avizare au apărut și unele aspecte de natură să îngreuneze derularea acesteia. Astfel au existat cazuri în care listele cu propuneri transmise de către unele instituții ale prefectului au fost contestate de către prefecții în cauză. Pentru evitarea oricăror confuzii, Autoritatea Electorală Permanentă a solicitat tuturor instituțiilor prefectului ca lista cu propuneri să fie însoțită de o adresă semnată de prefect. O situație deosebită s-a creat prin transmiterea, către Autoritatea Electorală Permanentă de către unele instituții ale prefectului, a două liste cu propuneri distincte: o listă transmisă de prefectul în funcție până la o anumită dată și o altă listă transmisă de noul prefect numit în funcție, care a solicitat, totodată, anularea avizului acordat de către AEP pe baza primei liste. Față de situația creată trebuie observat că, în temeiul art. 7^12 din OUG 95/2009, Autoritatea Electorală Permanentă avizează propunerile de persoane din punctul de vedere al activității desfășurate anterior de acestea în cadrul Birourilor Electorale și nu listele ca atare.În perioadele 14-19 noiembrie 2009, respectiv 2-4 decembrie 2009 Birourile Electorale Județene și Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului București au organizat instruirea președinților Birourilor Electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora, în colaborare cu reprezentanții instituțiilor prefectului, ai inspectoratelor județene de poliție, ai direcțiilor județene de statistică și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale.Cu ocazia instruirii a fost distribuită broșura Autorității Electorale Permanente, „Reglementări privind alegerea Președintelui României 2009“, având în conținut ghidul președinților birourilor secțiilor de votare, legislația și actele normative electorale.

 … l)verificarea modului în care au fost constituite Birourile electorale pentru secțiile de votare din țară și străinătateÎn Raportul elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 se menționează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României a preluat, fără modificări, dispozițiile referitoare la activitatea autorității judecătorești din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, respectiv cele privind numărul de judecători în birourile electorale și atribuțiile instanțelor judecătorești.O.U.G. nr. 95/2009 a reglementat constituirea Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Modalitatea de constituire a Biroului Electoral pentru secțiile de votare din străinătate a fost identică cu a celorlalte Birouri Electorale Județene sau de sector, cu mențiunea că personalul tehnic auxiliar a fost asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă. Sediul Biroului Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și logistica necesară desfășurării activității au fost asigurate de către Ministerul Afacerilor Externe. Birourile Electorale ale secțiilor de votare din străinătate au avut în componență un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, precum și 2 până la 6 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați, stabiliți de președintele Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate potrivit procedurilor legale. În cazul în care numărul persoanelor propuse de formațiunile politice a fost insuficient, Birourile Electorale au fost completate cu persoane având o bună reputație, fără apartenență politică și care îndeplineau condițiile prevăzute la art. 7^4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe.În vederea informării și pregătirii președinților și membrilor Birourilor Electorale ale secțiilor de votare din străinătate a fost elaborat un material de instruire care a inclus și procedura de completare și comunicare a proceselor-verbale de constatare a rezultatelor votării.Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe a fost creată o secțiune specială care a cuprins materiale care să vină în sprijinul tuturor celor interesați privind organizarea și desfășurarea alegerilor în afara țării.Desemnarea reprezentanților Autorității Electorale Permanente în Birourile Electorale Județene, în Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului București și în Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2009 s-a făcut potrivit Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 12 din 6 octombrie 2009 pentru desemnarea reprezentanților AEP în Birourile Electorale Județene, în Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului București și în Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 673 din 8 octombrie 2009, constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2009.Potrivit dispozițiilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare prevederile art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, care stabilesc că Autoritatea Electorală Permanentă își desemnează reprezentanții în Birourile Electorale și sprijină activitatea acestora cu personal tehnic auxiliar, potrivit legii și în limita personalului disponibil, văzând declarațiile de neapartenență politică date de persoanele desemnate prin prezenta hotărâre ca reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente în Birourile Electorale Județene, în Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului București și în Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2009.În vederea și pe parcursul desfășurării alegerilor pentru Președintele României din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, Biroul Electoral Central a emis 4 hotărâri și 196 decizii.Procedura de desfășurare a ședințelor Birourilor Electorale, durata programului zilnic de lucru cu publicul, obligativitatea deciziilor Biroului Electoral Central, statutul personalului tehnic auxiliar din cadrul aparatului de lucru al Birourilor Electorale – Hotărârea nr. 1 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Birourilor Electorale constituite pentru alegerea Președintelui României și a aparatului de lucru a acestora. … m)Verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secțiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ștampilele de control, precum și cele cu mențiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secție de vot din străinătate, precum și algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secții de vot din străinătateAvând în vedere restricțiile privind efectuarea achizițiilor publice pe anul 2009, impuse prin dispozițiile O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, s-au făcut demersurile necesare pentru a permite achiziționarea unor bunuri necesare organizării și desfășurării procesului electoral^14. La alegerile prezidențiale, prin dispozițiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit ca Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ să asigure imprimarea buletinelor de vot, a tabelelor electorale, precum și a publicațiilor conținând reglementările legale, iar confecționarea ștampilelor cu mențiunea „VOTAT“ să fie realizată de către Regia Autonomă „Monetăria Statului“.Notă …

^14 Raport AEP 2009 – În acest sens, prin prevederile art. III din O.U.G. nr. 95/2009 se dispune ca „Prevederile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică cheltuielilor aferente realizării operațiunilor electorale necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2009.“ Totodată, potrivit dispozițiilor art. 17 din H.G. nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, „Achizițiile publice din fondurile alocate potrivit prezentei hotărâri sunt exceptate de la prevederile art. 66^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 […]“ 50 Art. 303 „(1) Regia Autonomă «Monitorul Oficial» realizează imprimarea buletinelor de vot, modelele tabelelor prevăzute la art. 7 și celelalte imprimate și materiale necesare desfășurării procesului electoral, până cel mai târziu cu 10 zile înainte de data alegerilor. (2) Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ asigură editarea și tipărirea de broșuri cuprinzând variante actualizate ale reglementărilor legale privind alegerile prezidențiale, inclusiv în limbi de circulație internațională, precum și alte materiale de informare realizate de Autoritatea Electorală Permanentă.“
Articolul 13 alin. (2) „Ștampila Biroului Electoral Central se confecționează de Ministerul Administrației și Internelor, iar ștampilele cu mențiunea «VOTAT» se confecționează de Regia Autonomă «Monetăria Statului».“Ca urmare a solicitării trimise de către Comisia parlamentară de anchetă prin care s-a cerut transmiterea unor documente și informații relevante pentru desfășurarea activității, Ministerul Afacerilor Externe prin Adresa nr. F/3.803/8 iunie 2017 a comunicat următoarele: numărul total al secțiilor de votare din străinătate a fost de 294, atât in turul I, cât și în turul al doilea; baza legală a organizării și numerotării secțiilor de votare din străinătate cu acea ocazie a constituit-o Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.453/09.10.2009. Acest ordin a fost, ulterior, modificat prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.610/05.11.2009, în sensul reorganizării, înlocuirii, respectiv desființării mai multor secții de votare – fără ca numărul total al secțiilor de votare să fie afectat. Necesitatea amendamentelor aduse Ordinului nr. 1.453/09.10.2009 a fost justificată prin Nota Ministerului Afacerilor de Externe nr. D/3.735/22.10.2009.Decizia nr. 49 a Biroului Electoral Central din 9.10.2009 precizează la art. 3 alin. (1): „Materialele necesare votării (ștampile cu mențiunea «votat», ștampila de control a secției de votare, tușierele, copia de pe lista electorală permanentă folosită pentru consultarea de către alegători, timbrele autocolante nefolosite) folosite la primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României și referendumul național din 22 noiembrie 2009 se predau de către birourile electorale ale secțiilor de votare, sigilate, pe bază de proces-verbal, biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau misiunii diplomatice, care le păstrează într-un spațiu amenajat corespunzător, sub pază, urmând a le restitui în situația organizării unui al doilea tur de scrutin, cu două zile înaintea desfășurării acestuia. Celelalte materiale se vor preda conform procedurii prevăzute de art. 7^15 alin. (5) din Legea nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare.“Pe site-ul AEP în anul 2009 au fost amplasate două secțiuni dedicate alegerilor europarlamentare și celor prezidențiale. În cele două secțiuni au putut fi accesate harta secțiilor de votare și materiale informative, precum „Ghidul pentru cetățenii români care votează în străinătate“ și „Atribuțiile președintelui/locțiitorului Biroului Electoral al secției de votare“. … n)Verificarea modului în care și-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secțiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacității de procesare a solicitărilor de vot în unele secții de vot din străinătate, precum și a celor care și-au exprimat votul prin intermediul urnei specialeÎn străinătate^15 au putut fi organizate secții de votare pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și în alte localități decât cele în care își au sediul acestea, cu condiția obținerii acordului Guvernului din țara respectivă. Organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc, prin ordin, de către ministrul afacerilor externe. Totodată, acesta are și obligația de a aduce la cunoștința publică numerotarea și locația secțiilor de votare din străinătate. Nici în cazul secțiilor de votare din străinătate nu se poate vorbi de o delimitare administrativă a unui teritoriu, alegătorii nefiind arondați, în prealabil, unei secții de votare. Prin urmare, și în cazul secțiilor de votare din străinătate se poate vorbi de un statut de „secție de votare specială“.Notă …

^15 Raport asupra activității AEP din anul 2009, pag. 33-34.Pentru alegerea Președintelui României au fost organizate un număr de 294 secții de votare în 92 de state. Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României au fost organizate un număr de 134 de secții de votare, 5 în teatrele internaționale de operațiuni militare, iar pentru un număr de 155 de locații a fost obținut acordul Guvernului din țara respectivă, pentru a fi înființate secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. În 57 de state au fost organizate câte o secție de votare, în 14 state câte două secții, în 10 state câte trei, în Belgia, Canada și Ungaria au fost organizate câte patru secții de votare, iar în Germania cinci. Pe lângă acestea, cele mai multe secții de votare au fost înființate în Italia (55), în Spania (38), în Statele Unite ale Americii (28), în Republica Moldova (13), în Franța (9) și în Marea Britanie (8).La al doilea tur de scrutin, procedurile de desfășurare a votării în Diaspora, precum și cele de comunicare a proceselor-verbale au decurs în condițiile legii, existând doar două procese-verbale întocmite cu erori, centralizarea acestora încheindu-se la ora 9 a zilei de 7 decembrie 2009, respectiv la două ore după închiderea ultimei secții de votare din străinătate (dosarul cu material documentar nr. 8). … o)verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripțiile din străinătate, precum și a modului în care au fost transmise informațiile către Biroul Electoral CentralÎn conformitate cu art. 28 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziționarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării și serviciile de asistență tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locații județene, cele șase sectoare ale municipiului București, Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate și pentru Biroul Electoral Central.Din documentele AEP rezultă că la procesul electoral pentru alegerea membrilor din România pentru alegerea Președintelui României din anul 2009, reprezentanții Direcției Informatică din cadrul AEP au participat cu specialiști la întocmirea documentației de atribuire, în comisia de evaluare și în comisia de recepție a aplicațiilor și serviciilor informatice care au fost utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării. Produsele astfel achiziționate au fost utilizate pentru constituirea bazei materiale specifice sistemului informațional la nivel național, necesar stabilirii rezultatului alegerilor.Organizarea secțiilor de votare din străinătate s-a făcut potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 și stabilită prin ordin al ministrului afacerilor externe (pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor).La al doilea tur de scrutin^16, procedurile de desfășurare a votării, precum și cele de comunicare a proceselor-verbale au decurs normal în condiții foarte bune, existând doar două procese-verbale întocmite cu erori, centralizarea acestora încheindu-se la ora 9 a zilei de 7 decembrie 2009, respectiv la două ore după închiderea ultimei secții de votare din străinătate. Comunicarea proceselor-verbale întocmite de Birourile Electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate, însoțite de contestații, s-a desfășurat după o procedură specială, acestea fiind transmise prin mijloace electronice la Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice și a consulatelor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale a fost confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul Biroului Electoral de circumscripție, care a contrasemnat și ștampilat documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate au intrat în centralizarea rezultatelor votării.Notă …

^16 Cartea albă a alegerilor pentru președintele României din anul 2009, pag. 81.Referitor la termenul de transmitere în țară a documentelor din secțiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declarații pe propria răspundere, procese-verbale etc.) menționăm faptul că au existat două infograme datate 8.12.2009, din partea domnului Eugen Tomac, secretar de stat, și a domnului Robert Cazanciuc, secretar general – Ministerul Afacerilor Externe, potrivit dosarului cu material documentar nr. 1.Cu privire la modul în care au fost transmise informațiile către Biroul Electoral Central, din declarațiile domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor externe din anul 2009, în fața Comisiei parlamentare de anchetă rezultă că:A existat, în data de 8 decembrie, o «infogramă», emisă de domnii Tomac și Cazanciuc, prin care se instructau misiunile diplomatice să trimită procesele-verbale, buletinele de vot anulate și toată documentația din secțiile de votare, la două săptămâni după procesul electoral, motivat de faptul că Biroul electoral al secțiilor de votare în consultare cu MAE a stabilit acest lucru, după care ulterior, seara, în seara zilei de 8 decembrie 2009, s-a revenit asupra acestei infograme și s-a stabilit ca ele să fie transmise în termen de 24 de ore. Deci, inclusiv din ce am citit din presa vremii, ca urmare a unor suspiciuni legate de această infogramă. Infogramă care, repet, era motivată de solicitările misiunilor diplomatice și a Biroului electoral al secțiilor de votare din străinătate. Dar ulterior, pentru a elimina orice fel de suspiciune, MAE a revenit asupra acestei infograme și de asemenea, semnată de către secretarul de stat Tomac și secretarul general Cazanciuc, în seara de 8 decembrie au stabilit ca să trimită de îndată, în orice caz, ce pot să vă spun, adică eu ca ministru, am avut primele rezultate, evident după terminarea votului. Deci, în niciun caz, așa cum s-a vehiculat în presă, în timpul zilei și așa mai departe. Și țineam legătura întotdeauna prin acest Comitet de lucru cu misiunile diplomatice. Transmiterea documentelor de către misiunile diplomatice s-a făcut prin curiere diplomatice. Tot ce transmit misiunile, dacă nu mă înșală memoria, dar nu cred, și asta este regula, se transmit prin curiere diplomatice. Și pot să vă mai spun și altceva: la momentul respectiv, tocmai pentru a nu exista niciun fel de dubii și suspiciuni, MAE a amenajat în incinta centralei ministerului, în clădirea Iorga, un spațiu special înconjurat în prealabil cu pază de jandarmerie, în care au sosit aceste colete diplomatice care au fost desfăcute în prezența reprezentanților partidelor politice, evident cu cei responsabili de față, șefii acelui grup de lucru ministerial, și cu accesul presei – inclusiv cu accesul presei. Nu a fost niciun dubiu pe această temă.De asemenea, din declarațiile în fața Comisiei parlamentare de anchetă ale domnului Teodor Baconschi, ambasador al României la Paris în anul 2009, procesele-verbale, buletinele de vot, declarațiile pe propria răspunde erau transmise în țară „pe tabel cu o fotocopie a procesului-verbal original, dar la Ministerul de Externe a mers și fotocopia lui, cu toate rezultatele din secția respectivă de vot: atâtea voturi exprimate, atâtea voturi valide, nule. Procesele-verbale originale și buletinele de vot se transmit printr-un curier special. Dar în noaptea respectivă, pentru BEC și Ministerul de Externe au fost transmise datele după închiderea procesului electoral“.Comunicarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate, însoțite de contestații, s-a desfășurat după o procedură specială acestea fiind transmise prin mijloace electronice la Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice și a consulatelor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale a fost confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral de circumscripție, care a contrasemnat și ștampilat documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate au intrat în centralizarea rezultatelor votării. …  + 
Capitolul VIIIPropuneri de îmbunătățire a legislației în vigoare1.Punerea în acord a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor cu deciziile Curții Constituționale a României nr. 428/21 iunie 2017, nr. 430/21 iunie 2017, nr. 411/14 iunie 2017, nr. 611/noiembrie 2017Ca urmare a sesizării Curții Constituționale a României cu privire la reglementarea activității Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, aceasta a emis 4 decizii de constituționalitate a reglementărilor, Decizia nr. 428/2017, Decizia nr. 430/2017, Decizia nr. 411/2017 și Decizia nr. 611/2017. Prin aceste decizii, Curtea Constituțională a determinat o nouă dimensiune a controlului parlamentar.Conform Comisiei de la Veneția, trebuie să se plece de la principiul că nimeni nu poate împiedica Parlamentul – instituție autonomă distinctă de justiție – să își desfășoare propria anchetă. Chiar dacă ancheta sa vizează conduita unor persoane ce au putut comite infracțiuni, aceasta are un caracter esențial politic, fără a fi asimilată unei anchete sau proceduri penale. Rezultatele sale nu produc niciun fel de efecte pentru ordinea juridică. Raportul prin care se încheie nu este decât o incitare la dezbatere parlamentară. Scopul final al anchetei comisiei îl reprezintă transparența, informarea publicului cu privire la chestiuni care afectează res publica (binele public)“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 119).Ancheta parlamentară poate fi exercitată în paralel cu o anchetă judiciară. Curtea, analizând natura juridică a celor două categorii de anchete, judiciară și parlamentară, a constatat că aceasta este diferită, astfel că acestea nu sunt incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări și colaborări loiale între instituțiile statului, chiar dacă același segment al realității este cercetat și documentat; nu este nici necesară și nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condițiile demarării unei anchete judiciare. Forma anterioară din Regulamentul Camerei Deputaților, cu privire la comisiile de anchetă, prevedea că ori de câte ori se declanșa o anchetă parlamentară, aceasta ar fi încetat imediat ce ar fi fost depus un act de sesizare al organului de urmărire penală și s-ar fi început urmărirea penală in rem. Curtea a reținut că, într-o atare împrejurare, „se ajungea la golirea de conținut a demersului parlamentar atunci când era sesizat organul de urmărire penală (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 129).Controlul parlamentar trebuie să fie deplin, adică Parlamentul trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsură pentru a da conținut acestei plenitudini, altfel, comisia de anchetă parlamentară și-ar reduce rolul la unul teoretic sau chiar decorativ, lipsit de orice eficiență. Autoritatea specifică activității Parlamentului se atașează și activității comisiei de anchetă parlamentară, pentru ca obiectivele în vederea cărora a fost instituită aceasta din urmă să fie atinse. „Curtea a statuat, că lipsirea comisiei de anchetă de o arie cuprinzătoare de acțiune sau limitarea sferei sale de acțiune ar afecta obiectivul pe care comisia de anchetă și l-a propus, ar afecta însuși scopul instituirii ei și ar goli de conținut textele constituționale pe care se fundamentează înființarea, funcționarea și rolul acestei comisii de anchetă parlamentară“ (pct. 124 din Decizia CCR nr. 611/2017).Prin cele patru decizii, Curtea, determinând rațiunea normativă a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea funcției de control a Parlamentului, stabilind, în jurisprudența sa expressis verbis că, pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul țării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistență acestei plenitudini, statuând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă:– Instituirea unei comisii de anchetă reprezintă o aplicare a dispozițiilor art. 69 alin. (l) din Constituție, respectiv a principiului potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului (Decizia CCR nr. 411/2017 pct. 29, Decizia CCR nr. 428/2017 pct. 21, Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 29); … – Determinarea conținutului și a limitelor conceptului de anchetă parlamentară se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constituției (Decizia CCR nr. 411/2017 pct. 28, Decizia CCR nr. 428/2017 pct. 20, Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 28); … – Nicio reglementare infraconstituțională nu poate știrbi caracterul efectiv al textului constituțional referitor la controlul parlamentar realizat prin anchete parlamentare (Decizia CCR nr. 428/2017 pct. 19, Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 27); … – Legea și regulamentele parlamentare trebuie să reglementeze în mod expres și să instituie proceduri, instrumente și mijloace suficiente, care să dea substanță prevederii constituționale (Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 27). … Controlul parlamentar reglementat în Legea fundamentală și exercitat inclusiv prin intermediul comisiilor de anchetă este o instituție juridică care nu trebuie izolată de principiul constituțional al colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului și nici de principiul loialității față de Constituție, ci trebuie coroborată și corelată cu aceste principii. „Colaborarea loială presupune, dincolo de respectul față de lege, respectul reciproc al autorităților/instituțiilor statului, ca expresie a unor valori constituționale asimilate, asumate și promovate, în scopul asigurării echilibrului între puterile statului. Loialitatea constituțională poate fi caracterizată, deci, ca fiind o valoare-principiu intrinsecă Legii fundamentale, în vreme ce colaborarea loială între autoritățile/instituțiile statului are un rol definitoriu în implementarea Constituției“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 107).Principiul colaborării loiale operează atât timp cât „legea tace“ și devin aplicabile bune practici interinstituționale, iar nu atunci când legea reglementează în mod expres domeniul disputat, stabilind interdicții clare, pe care, dacă ar da curs solicitărilor primite, autoritatea publică le-ar încălca cu bună-știință, expunându-se sancțiunilor legale“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 156).În condițiile în care persoana invitată să participe la ședințele comisiei de anchetă este o persoană care reprezintă, în virtutea funcției sale de conducere, o autoritate publică care nu se află sub control parlamentar – Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea principiului colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, aceasta are obligația să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 137).Ca o noutate, Curtea Constituțională a României dezvoltă și accentuează în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului.De asemenea, întrucât normele de reglementare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015, paragraful 38, sau Decizia nr. 293 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 39), așadar, tot ca o dezvoltare jurisprudențială a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.Este evident așadar că reprezentanții instituțiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se și principiul echilibrului între puterile statului. De asemenea, Curtea mai reține că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depășește limitele constituționale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual și punctual, controlului de constituționalitate în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (Decizia CCR nr. 430/2017, pct. 35).Un alt aspect relevant pentru desfășurarea activității Comisiei parlamentare de anchetă este cel al persoanelor chemate să participe la lucrările comisiei:– persoanele citate trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituțiilor/autorităților din care fac parte se află sub control parlamentar; … – persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere, autorități/instituții publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligația, în baza principiului colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare; … – alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio tangență cu instituțiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. … Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislației cu Deciziile Curții Constituționale.Consecințele refuzului persoanelor chemate pentru audiere în fața comisiilor parlamentare de anchetă, clarificate de Curtea Constituțională:O diferență de tratament juridic între persoanele citate, respectiv invitate, privește și consecința refuzului persoanei invitate și care, în prealabil, a acceptat să fie audiată, de a furniza informațiile solicitate de comisia de anchetă. Deoarece persoanele invitate nu se află sub imperiul obligației (de sorginte constituțională) de a se supune solicitării comisiei de anchetă, și pentru că, totuși, legiuitorul a urmărit să confere comisiei de anchetă mijloace și instrumente eficiente de lucru, care să-i imprime acesteia o anumită autoritate în scopul atingerii finalității propuse, comisia de anchetă nu poate decât să sesizeze organele de urmărire penală, cu referire la aceste persoane invitate, care, inițial, au acceptat să colaboreze și apoi refuză să ofere informațiile solicitate, deoarece acest tip de comportament este de natură să obstrucționeze sau să împiedice aflarea adevărului (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 126).Posibilitatea sesizării conducătorului instituției în vederea aplicării prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective pentru a aplica, dacă consideră justificat, prin propriile acte de autoritate, sancțiunile prevăzute de lege nu este incidentă decât în cazul persoanelor citate (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 145).Având în vedere faptul că obiectivul comisiei de anchetă îl reprezintă clarificarea unor aspecte legate de anumite evenimente sau fenomene cu un major impact negativ în plan social, politic sau juridic și că aflarea adevărului se înscrie în sfera interesului public, obligația de bună-credință se impune a fi respectată, astfel că fiecare persoană, în urma invitației primite, trebuie să adopte un comportament activ, pozitiv. În caz contrar, atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului și poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală, fără ca prin aceasta să fie încălcate drepturile și libertățile sale individuale sau principiul separației și echilibrului puterilor în stat (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 132).Un alt aspect evidențiat de Curtea Constituțională (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 157) este constatarea că legea ar trebui să prevadă garanțiile necesare și suficiente cu privire la accesul, păstrarea și utilizarea unor informații cu caracter nepublic la care comisiile parlamentare vor avea acces în virtutea atribuțiilor legale și constituționale, având în vedere natura informațiilor solicitate în cauza care face obiectul dosarelor deduse judecății instanței constituționale.Curtea observă că împrejurarea care a generat starea conflictuală între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, este lipsa unei reglementări legale care să consacre dreptul comisiilor parlamentare de a solicita terților, persoane private sau autorități/instituții publice, actele, datele și informațiile necesare realizării obiectivelor în vederea cărora au fost constituite, precum și obligația corelativă a terților de a răspunde la asemenea solicitări.În concluzie, reiese că lipsa unei legi speciale pentru funcționarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfășurarea activității comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informațiile pe baza cărora membrii să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei.Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancțiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe și a fi obligați să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale).În plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecințe. Propunem sancționarea șefilor de instituții cu funcții de conducere care depun jurământ de credință și refuză colaborarea sau nu se prezintă în fața unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcției și interzicerea ocupării unei funcții publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătățirii legislației în domeniile respective. … 2.Elaborarea unei legi speciale care să prevadă sancțiuni, deoarece Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor nu prevede dispoziții care sunt opozabile altor subiecte de dreptNu există reglementate consecințele refuzului persoanelor sau instituțiilor, altele decât cele aflate sub control parlamentar, de a pune la dispoziția comisiei de anchetă parlamentară documente sau alte informații necesare anchetei. „Din analiza conținutului normativ al art. 9 alin. (3)-(6) din Legea nr. 96/2006 nu rezultă dreptul comisiei de anchetă de a solicita acte, documente sau alte informații de la terțe persoane, altele decât cele citate sau invitate la ședințele comisiei, și nici dreptul de a solicita acte, documente sau alte informații de la autorități publice ale statului. În mod corelativ, reglementarea legală nu instituie nicio obligație în sarcina persoanelor sau autorităților menționate de a transmite acte, documente sau de a furniza alte informații pe care comisia le-ar aprecia utile în aflarea adevărului“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 149).Curtea observă (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 157) că „împrejurarea care a generat starea conflictuală între cele două autorități publice implicate, Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, este lipsa unei reglementări legale care să consacre dreptul comisiilor parlamentare de a solicita terților, persoane private sau autorități/instituții publice, actele, datele și informațiile necesare realizării obiectivelor în vederea cărora au fost constituite, precum și obligația corelativă a terților de a răspunde la asemenea solicitări“. „În lipsa unei reglementări exprese privind obligația de a transmite, la cerere, informații cu caracter nepublic referitoare la proceduri judiciare, persoanele și autoritățile publice care dețin astfel de informații sunt ținute să respecte cadrul legislativ în vigoare, care le impune măsuri de protecție a informațiilor aparținând categoriilor menționate. Prin urmare, de vreme ce autoritatea publică este supusă unui anumit regim legal sub aspectul protejării informațiilor nepublice la care are acces în exercitarea competențelor constituționale și legale, nu i se poate imputa nerespectarea principiului colaborării loiale și al respectului reciproc între autoritățile statului, prin refuzul de a transmite acele informații care cad sub incidența interdicției legale.Așa cum s-a arătat, principiul colaborării loiale operează atâta timp cât „legea tace“ și devin aplicabile bune practici inter- instituționale, iar nu atunci când legea reglementează în mod expres domeniul disputat, stabilind interdicții clare, pe care, dacă ar da curs solicitărilor primite, autoritatea publică le-ar încălca cu bună-știință, expunându-se sancțiunilor legale“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 155-156). … 3.Modificarea legislației electoraleComisia propune modificarea legislației electorale, după cum urmează:– depunerea contestațiilor împotriva actelor Birourilor Electorale și judecarea acestora de către instanțele competente trebuie să se facă în termene, care să permită soluționarea înainte de încetarea activității Birourilor Electorale; … – Adăugarea în Registrul electoral a unei rubrici cu exprimarea intenției de vot a alegătorilor (sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare ale cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă) pentru estimarea corectă a secțiilor de votare; … – înscrierea în Registrul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cu 6 luni înainte de alegeri, într-o rubrică specială, altceva decât cele referitoare la votul prin corespondență, a cetățenilor din diaspora care doresc să-și exercite drepturile constituționale de vot (exprimarea intenției de vot); … – actualizarea listelor din Registrul special se anual până la data de 1 martie, atât în țară, cât și în străinătate; … – îmbunătățirea parametrilor softului de date utilizat de către Biroul Electoral Central în cadrul desfășurării procesului electoral privind alegerea Președintelui României atât la nivel național, cât și în diaspora, astfel încât acesta să elimine posibilitatea exercitării votului multiplu, printr-un program de scanare a oricărui document necesar în exercitarea dreptului la vot, în toate secțiile de votare din țară și străinătate; … – eliminarea posibilității de votare cu titluri de călătorie în secțiile din străinătate; … – program de centralizare electronică a procesului de votare care să cuprindă pe lângă numele persoanei care votează, CNP și ora la care a votat; … – elaborarea unui soft care să permită interacționarea în timp real între secțiile de votare din țară și străinătate cu privire la scanarea proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votării, transmise către Biroul Electoral Central; … – pentru prevenirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de Legea electorală și înlăturarea suspiciunilor de fraudare a rezultatelor votării este necesară asigurarea unei transparențe totale prin monitorizare audio-video a secțiilor de votare în țară și străinătate, atât în etapa desfășurării votării, cât și în etapa numărării buletinelor de vot și întocmirii/semnării proceselor verbale; … – posibilitatea verificării situațiilor în care pe listele electorale apar mai mult de 10 persoane cu domiciliul la aceeași adresă; … – reducerea termenului de soluționare a contestațiilor de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul verificării listelor electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeași zi de referință, termenul actual fiind de 6 luni de la primirea contestațiilor (termenul să fie înscris până la validarea alegerilor de Curtea Constituțională a României); … – termen mai mare pentru partide pentru depunerea contestațiilor și a probelor (în prezent fiind de 3 zile); … – renunțarea la telefoanele mobile și la terminalele puse la dispoziție de către Serviciul de Telecomunicații Speciale în procesul electoral; … – arhivarea electronică a proceselor–verbale și a buletinelor de vot pe o perioadă de 50 ani; … – președinții secțiilor de votare și locțiitorii acestora să nu fi făcut parte din niciun partid politic în ultimii 2 ani. …  … 4.Elaborarea unei legi privind fidelitatea față de țarăArt. 54 din Constituția României, cu denumirea marginală „Fidelitatea față de țară“, prevede la alin. (2):Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice (…), răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.Propunerea de elaborare a Legii privind fidelitatea față de țară trebuie să prevadă sancțiuni pentru încălcarea jurământului de către persoanele cărora le sunt încredințate funcții publice. …  + 
Capitolul IXConstatările comisiei de anchetă1.Implicarea instituției prezidențiale și a guvernului în favorizarea fraudării alegerilorRolul ministrului administrației și internelor în pregătirea și organizarea alegerilor, precum și respectarea legilor în desfășurarea procesului electoral este decisiv.Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. Rolul prefectului în procesul electoral este foarte important, ținând cont de atribuțiile acestuia stabilite prin lege (de exemplu, stabilirea președinților secțiilor de votare).Instituția prezidențială reprezentată de Traian Băsescu (fost președinte al Partidului Democrat) l-a revocat, la propunerea premierului Emil Boc (care deținea și funcția de președinte al Partidului Democrat), pe domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, iar Guvernul condus de Emil Boc a înlocuit în aceeași zi 20 de prefecți cu persoane propuse de Vasile Blaga, lider important al Partidului Democrat.DESCRIEREA FAPTELOR1.Premierul Emil Boc propune în data de 1.10.2009 revocarea din funcție a domnului Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, pentru niște declarații privind posibilitatea unor acțiuni de vot multiplu prin punerea la dispoziție a reprezentanților Partidului Democrat a unor autocare pentru „turism electoral“, iar președintele Traian Băsescu emite Decretul nr. 1.357 publicat în MOF nr. 647/01.10.2009, privind revocarea acestuia. Motivul invocat este un pretext deoarece în anul 2004, după alegerile prezidențiale, chiar președintele Traian Băsescu a făcut afirmații mai grave, susținând că alegerile au fost fraudate. … 2.În aceeași dată, 1.10.2009, președintele Traian Băsescu emite Decretul nr. 1.358, publicat în același MOF nr. 647/01.10.2009, privind desemnarea domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale și locuinței, să îndeplinească interimar funcția de viceprim-ministru și ministru al administrației și internelor. Acest decret este emis cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către președinte decretul de revocare a lui Dan Nica nu fusese publicat, deci nu exista (art. 100 alin. (1) din Constituție). Acest fapt ține de natura evidenței, deoarece atât Decretul nr. 1.357, cât și Decretul nr. 1.358 sunt publicate în același MOF nr. 647/01.10.2009. … 3.În aceeași dată, 1.10.2009, premierul Emil Boc propune constatarea vacanței tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniștrilor Partidului Social Democrat ca urmare a demisiilor acestora și desemnarea unor miniștri ai Partidului Democrat, ca miniștrii interimari. … 4.În aceeași dată, 1.10.2009, președintele Traian Băsescu emite Decretul nr. 1.360, publicat în Monitorul Oficial nr. 649/01.10.2009, privind constatarea vacantării tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniștrilor PSD ca urmare a demisiilor acestora. … 5.În aceeași dată, 1.10.2009, președintele Traian Băsescu emite decretele nr. 1.361–1.368, publicate în același Monitor Oficial nr. 649/01.10.2009, privind numirea în funcție a miniștrilor interimari. Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către președinte, decretul nr. 1.360 privind constatarea vacantării tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniștrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora, nu fusese publicat, deci nu exista (art. 100 alin. (1) din Constituție). Acest fapt ține de natura evidenței deoarece atât Decretul nr. 1.360, cât și decretele nr. 1.361–1.368 sunt publicate în același Monitor Oficial nr. 649/01.10.2009. … 6.În aceeași dată, 1.10.2009, miniștrii interimari depun jurământul în fața președintelui Traian Băsescu. … 7.În aceeași dată, 1.10.2009, premierul Emil Boc convoacă ședința de guvern care are loc începând cu ora 19,00 (imediat după apusul soarelui, „noaptea ca hoții“!). … 8.În aceeași dată, 1.10.2009, Guvernul adoptă mai multe hotărâri de guvern, publicate în Monitorul Oficial nr. 650/01.10.2009, privind încetarea exercitării funcției de prefect, a tuturor prefecților care nu erau agreați de către conducerea Partidului Democrat (HG nr. 1.096, 1.098, 1.101, 1.103, 1.106, 1.109, 1.111, 1.114, 1.117, 1.119, 1.122, 1.125, 1.128, 1.131, 1.133, 1.136, 1.138, 1.140, 1.142, 1.145). … 9.În aceeași dată, 1.10.2009, Guvernul adoptă mai multe hotărâri de guvern, publicate în Monitorul Oficial nr. 651/02.10.2009, privind exercitarea funcției de prefect de către persoane recomandate de către Partidul Democrat (H.G. nr. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.144, 1.146). Aceste hotărâri de guvern sunt adoptate cu încălcarea legii, deoarece în momentul adoptării de către guvern hotărârile de încetare a exercitării funcției de prefect enumerate la punctul 8 nu fuseseră publicate, deci nu existau (art. 108 alin. 4 din Constituție). Acest fapt ține de natura evidenței deoarece atât hotărârile de încetare a funcției de prefect, cât și cele de exercitare a funcției de prefect fiind adoptate în cadrul aceleiași ședințe de guvern, numerele lor fiind alternative. … 10.În aceeași dată, 1.10.2009, hotărârile de guvern pentru exercitarea funcției de prefect care aveau nevoie de avizul ANFP au fost date fără acest aviz, documentul fiind eliberat a doua zi, în data de 2.10.2009. … 11.În data de 6.10.2009, Guvernul a adoptat OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, fiind publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial nr. 668 din data de 6 octombrie 2009. Prin aceasta s-a creat cadrul normativ schimbării șefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale pe criterii subiective. … Din informările primite de Comisie de la ministere reiese că a avut loc un număr de 1.231 de schimbări în conducerea serviciilor publice deconcentrate, în perioada 2 octombrie-9 decembrie 2009. Se evidențiază Ministerul Agriculturii cu 582, Ministerul Muncii cu 257 și Ministerul Educației cu 186.În timp ce Curtea Constituțională a României declara neconstituționale prevederi legislative privind statutul juridic al funcțiilor publice în serviciile publice deconcentrate (OUG nr. 37/2009), la Guvern aveau loc modificări legislative în privința ocupării funcțiilor în serviciile publice deconcentrate de repunere în vigoare a prevederilor neconstituționale sub un alt act normativ.Astfel, prin modificările legislative propuse se creau condiții favorabile pentru ocuparea funcțiilor publice de conducători ai serviciilor publice deconcentrate pe criterii subiective/politice, normele introduse fiind de natură să afecteze statutul funcționarilor publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate fără a asigura egalitatea acestei categorii de funcționari publici în raport cu celelalte persoane care ocupă sau au ocupat funcții publice de conducere în administrația publică centrală și locală.La data de 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a pronunțat, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, prin care Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice a fost declarată ca fiind neconstituțională, controlul de constituționalitate raportându-se, în mod indisolubil, la actul normativ supus aprobării prin lege – OUG nr. 37/2009.În timp ce Curtea dezbătea neconstituționalitatea Legii de aprobare a OUG nr. 37/2009, Guvernul adopta, pe 6 octombrie, o nouă ordonanță cu prevederi similare cu OUG nr. 37/2009, OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, care a fost publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial al României nr. 668 din 6 octombrie 2009. OUG nr. 105/2009 a preluat integral reglementarea cuprinsă în OUG nr. 37/2009, aceasta din urmă fiind abrogată.În ședința publică din data de 3 decembrie 2009, Curtea Constituțională prin Decizia CCR nr. 1.629/2009 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 28 din 14 ianuarie 2010), a constatat că OUG nr. 105/2009 este neconstituțională, conținând aceleași reglementări și aceleași soluții legislative ca și cele din OUG nr. 37/2009 declarate neconstituționale.Din Decizia CCR nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 reiese că: „Prin procedeul legislativ utilizat, Guvernul a determinat ca prevederile actului normativ abrogat și declarat neconstituțional – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 – să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 – care, așa cum s-a arătat, a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispozițiile inițiale în materia respectivă. Așa cum s-a menționat și în Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, o astfel de situație „pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului față de Parlament și, nu în cele din urmă, față de Curtea Constituțională.“Prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a constatat că „prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale (statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și că «prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit întrun domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție.)»“Curtea menționează că: „Lipsirea de temei constituțional a actelor normative primare are drept efect încetarea de drept a actelor subsecvente emise în temeiul acestora (contractele de management, actele administrative date în aplicarea celor două ordonanțe de urgență etc.)“.Din informările primite de Comisia parlamentară de anchetă de la ministere reiese un număr de 1.231 de schimbări în conducerea serviciilor publice deconcentrate, în perioada 2 octombrie – 9 decembrie 2009. Se evidențiază Ministerul Agriculturii cu 582, Ministerul Muncii cu 257 și Ministerul Educației cu 186.Cu privire la dispozițiile OUG nr. 105/2009, declarate, de asemenea, neconstituționale, Curtea, în Decizia nr. 1.629/2009, a menționat ca și la OUG nr. 37/2009 că „a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție. Prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului «afectează» statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică“ și că „prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție.“Din succesiunea de acte normative declarate neconstituționale, într-un timp relativ scurt, s-ar putea distinge ideea că a fost creat în mod deliberat un cadru legislativ, în privința regimului juridic ce reglementa statutul conducătorilor serviciilor deconcentrate, favorizant fraudării alegerilor din anul 2009.Depășirea competențelor Guvernului, „legiferând“ într-un domeniu în care, potrivit Constituției, nu avea drept, duce la nulitatea actelor emise în acest sens, în aplicarea celor două ordonanțe de urgență, declarate ulterior neconstituționale. În acest sens, se impun sancțiuni îndreptate împotriva membrilor Guvernului, întrucât au aprobat prin consens respectivele ordonanțe de urgență (declarate ulterior neconstituționale). Instituțiile îndreptățite în luarea acestor măsuri sancționatorii vor primi o copie certificată a prezentului raport. …  + 
Capitolul XConcluziiI.Concluzii divergente neînsușite de comisieDeputat Liviu Ioan Adrian Pleșoianu – grup parlamentar PSD:Fără doar și poate, este prima Comisie de anchetă care merge atât de departe încât deranjează în mod evident persoane care dețin de mai bine de un deceniu multă putere în România. Este prima comisie parlamentară de anchetă în urma activității căreia reiese necesitatea unei legi speciale care să dea putere efectivă acestui tip de comisie. Însă faptul foarte grav este acela că s-a pornit lucrul la această lege a comisiilor speciale de anchetă tocmai din cauza atitudinii sfidătoare a unor persoane care au ocupat și încă mai ocupă poziții foarte importante în statul român! Este evidentă lipsa totală a bunei- credințe din partea persoanelor în speță, care fie nu s-au prezentat la audieri atunci când prezența lor a fost solicitată de membrii comisiei, fie s-au prezentat, dar au refuzat să răspundă la întrebări. Buna-credință și principiul cooperării loiale între instituții ar fi trebuit să fie suficiente pentru a-i determina pe aceștia să răspundă la solicitările comisiei de anchetă, chiar dacă actualul cadru legislativ de funcționare nu îi conferă acesteia putere reală de coerciție. În fond, dacă există bună- credință, te prezinți la solicitarea organului reprezentativ suprem al poporului român și oferi răspunsuri și informații. Totul în vederea aflării întregului adevăr!Prin urmare, o primă concluzie este aceea că persoane care ocupă funcții ce le conferă foarte multă putere s-au revărsat cu mult peste matca rigorii profesionale aferente poziției de rang înalt care le-a fost oferită de statul român. Doamna Laura Codruța Kövesi (procuror general al României în 2009 și actual procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție) și domnul Florian Coldea (prim-adjunct al Serviciului Român de Informații în 2009) au refuzat să participe la audierile comisiei sau să răspundă în scris la întrebările adresate de membrii acesteia. Domnul George Maior (director al Serviciului Român de Informații în 2009 și actual ambasador al României în Statele Unite ale Americii) s-a prezentat la audierile comisiei, însă a refuzat să răspundă la întrebările adresate, obstrucționând în mod evident activitatea comisiei parlamentare de anchetă și împiedicând astfel aflarea adevărului.Însă dincolo de absența bunei-credințe și de atitudinea sfidătoare, de nepermis și de neacceptat din partea unor persoane care dețin sau au deținut funcții atât de importante în statul român, principala problemă este aceea că în spatele refuzului de a ajuta membrii comisiei în demersul lor de aflare a adevărului a stat în permanență dorința de mușamalizare, de închidere din fașă a unei discuții referitoare la seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009. Să sfidezi Parlamentul României e deja un lucru grav, dar să faci acest lucru pentru că de fapt vrei să ascunzi ceva e de o gravitate extremă, având în vedere atât contextul (alegeri prezidențiale), cât și funcțiile ocupate de persoanele în cauză!Întrunire cu caracter eminamente politicGabriel Oprea, Neculai Onțanu și Anghel Iordănescu ieșiseră din PSD în 2009 și își declaraseră susținerea față de Traian Băsescu. Mai mult, în data de 22 octombrie 2009 (deci imediat înainte de alegerile prezidențiale), Traian Băsescu îi înaintează în grad pe … Oprea, Onțanu, Iordănescu. Pe cei trei îi găsim apoi împreună, în seara turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009, alături de directorul SRI George Maior, de prim-adjunctul SRI Florian Coldea și de procurorul general Laura Codruța Kövesi. La întâlnire participa și consultantul politic Dan Andronic, aflat în acel moment în tabăra lui Traian Băsescu, precum și Vasile Dâncu, al cărui institut de sondare a opiniei publice este singurul care îl dă câștigător pe Băsescu imediat după închiderea urnelor de vot. Cu alte cuvinte, în seara turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009, în aceeași casă se află oameni numiți în funcții de Traian Băsescu și oameni politici aflați în tabăra lui Traian Băsescu, și unii, și ceilalți aflându-se în același timp într-o relație de puternică adversitate cu contracandidatul Mircea Geoană.Răspunsurile domnului Radu Berceanu la întrebările comisiei de anchetă confirmă fără putere de tăgadă rolul extrem de important jucat de Gabriel Oprea în 2009.Fostul ministru PD al Transporturilor, Radu Berceanu, fost lider al PD Dolj la momentul alegerilor prezidențiale, a relatat că Traian Băsescu a făcut în campanie un miting în județ și a vrut să meargă în comuna Cetate. Berceanu a spus că l-a sfătuit pe candidatul PD să nu meargă acolo pentru că la Cetate era un primar care câștiga mereu cu peste 90%. „Nu, că mi-a spus domnul Oprea să mergem acolo, că UNPR-ul“, i-a spus Băsescu, a relatat Berceanu.„Eu n-am mers. Acolo a fost foarte frumos, erau vreo 14 de la UNPR și restul de la PD, domnul Oprea a început să dea ordine militare pe acolo, legate de așezare. Un primar de la Călărași a spus «Domnul Oprea, dacă ne mai dați ordine ca la armată, plecăm acasă, că am venit de la peste 100 de km»“, a declarat Berceanu în fața comisiei de anchetă.Fostul ministru a mai adăugat că a auzit că Gabriel Oprea se va apropia de PD „înainte, mult înainte de întâlnirea de la Cetate“. Potrivit lui Berceanu, imediat după alegerile parlamentare din 2008, o parte dintre parlamentarii PSD care au pierduseră alegerile doreau să treacă la PD pentru a ajunge la putere. „Apoi s-a discutat să se înființeze o altă structură care să ia pe cei de la PSD care vor să meargă în altă parte“, a relatat Berceanu.În perioada 23 decembrie 2009 (imediat după alegeri) – 7 mai 2012, Gabriel Oprea a fost ministru al Apărării Naționale, mai întâi în guvernul Boc 2 și apoi în cabinetul Ungureanu. Grupul independenților din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat în 2010 partidul Uniunea Națională pentru Progresul României.Implicarea absolut evidentă a Parchetului General și a SRI în alegerile prezidențiale din anul 2009, alături de oameni politici, prin procurorul general (Laura Codruța Kövesi), directorul SRI (George Maior) și prim-adjunctul SRI (Florian Coldea)Cazul de o gravitate extremă al implicării procurorului general al României, Laura Codruța Kövesi, în alegerile prezidențiale din anul 2009.Doamna Kövesi, încercând cu disperare să iasă din situația absolut jenantă în care s-a pus singură, s-a autoincriminat și ia incriminat și pe domnii Maior și Coldea. Pentru că știa foarte bine că, dacă admitea că s-a dus acasă la un om politic (Gabriel Oprea) „în timpul liber“, ar fi intrat instantaneu în coliziune frontală cu propria sa afirmație anterioară (doamna Kövesi a declarat public în 2014 că nu s-a întâlnit niciodată în timpul liber cu un politician), a căutat cu disperare o ieșire. Însă cea pe care a găsit-o e atât de greșită încât nu a făcut altceva decât să confirme gravitatea extremă a faptelor și deciziilor sale.Doamna Kövesi spune așa: „Eu niciodată nu am încălcat legea. Inerent, în activitatea de reprezentare a unei instituții poți să participi la evenimente private sau publice, unde ești invitat în calitate de reprezentant al acelei instituții.“….Cum se traduce acest lucru? Se traduce așa: „În seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009, m-am deplasat acasă la un om politic de calibru (Gabriel Oprea), nu ca persoana privată Kövesi, ci ca procuror general al României“.Doamna Kövesi a comis însă în acest fel cea mai gravă eroare. A spus, practic, că a fost acasă la Gabriel Oprea, în ziua alegerilor prezidențiale, în calitate de procuror general al României! …Mergând pe aceeași logică rezultă că și directorul SRI (George Maior) și prim-adjunctul SRI (Florian Coldea) s-au deplasat acasă la Gabriel Oprea tot în calitate oficială!Ca atare, rezultă că procurorul general al României, directorul SRI și prim-adjunctul SRI (toți trei numiți de candidatul Traian Băsescu) au mers acasă la un om politic de calibru (Gabriel Oprea, susținător al candidatului Traian Băsescu și, în doar câteva zile, ministru în cabinetul Boc 2), pentru a participa la discuții cu alți oameni politici (Anghel Iordănescu, Neculai Onțanu – amândoi îl susțineau public pe candidatul Traian Băsescu), cu consultanți politici aflați la acea vreme în tabăra candidatului Traian Băsescu. Iar discuțiile dintre numiții lui Băsescu și susținătorii politici ai lui Băsescu au avut loc exact în seara turului II al alegerilor prezidențiale la care candida tocmai Traian Băsescu pentru al doilea mandat!Doamna Kövesi, cât și domnul Maior și domnul Coldea, conform declarațiilor doamnei Kövesi, au participat la o întrunire cu un evident caracter politic (dat atât de apropierea tuturor participanților de candidatul Băsescu, dar și de momentul în sine – seara turului II al alegerilor prezidențiale la care candida chiar Băsescu), în calitățile lor oficiale. Conform propriilor spuse, rezultă că doamna Kövesi, alături de Maior și Coldea, au implicat politic Parchetul General și SRI în alegerile prezidențiale din 2009. Aceasta este singura concluzie care poate fi trasă.În context, Legea spune așa:Conform Legii nr. 303/2004 (privind statutul judecătorilor și procurorilor), articolul 9:(1)Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare SAU SĂ PARTICIPE LA ACTIVITĂȚI CU CARACTER POLITIC.(2)Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau MANIFESTAREA, ÎN ORICE MOD, A CONVINGERILOR LOR POLITICE.De asemenea, articolul 4, alin. (1) al aceleiași legi ne spune așa: „Judecătorii și procurorii sunt obligați (…) să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continuă“.Iar dacă facem apel la acest Cod deontologic (al judecătorilor și procurorilor), găsim următoarele:CAP. 2 Independența justiției + 
Articolul 3(1)Judecătorii și procurorii sunt obligați să apere independența justiției.(2)Judecătorii și procurorii trebuie să își exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură.(3)Judecătorii și procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independența, imparțialitatea sau reputația profesională. + 
Articolul 4(1)În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.(2)Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.(3)Judecătorii și procurorii nu pot să acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic. + 
Articolul 5(1)Judecătorii și procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice.(2)Judecătorii și procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.Să le luăm pe rând:Art. 3:Judecătorii și procurorii sunt obligați să apere independența justiției.În acord cu prevederile legii și chiar cu declarațiile anterioare ale doamnei Kövesi (redate mai sus) rezultă că un procuror nu mai respectă prevederile Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor și încalcă principiul fundamental al independenței justiției în clipa în care înțelege să dea curs invitației unui om politic, mai ales în contextul celui mai important moment politic al anului (și determinant pentru următorii cinci ani) – ziua turului doi al alegerilor prezidențiale.Menționez în mod repetat momentul zilei de 6 decembrie 2009, deoarece constituie o circumstanță agravantă majoră! În orice alt moment s-ar fi impus respingerea de către procurorul general al României a invitației unui om politic. Cu atât mai mult însă în ziua turului II al alegerilor prezidențiale!Judecătorii și procurorii trebuie să își exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură.Un procuror nu își mai poate exercita cu obiectivitate și imparțialitate funcția, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură, atâta vreme cât acceptă invitația unui om politic de a merge acasă la acesta. Cu atât mai mult cu cât respectivul politician era foarte influent (în doar câteva zile, Gabriel Oprea urma să devină ministru în cabinetul „Boc 2“). Cât despre funcția ocupată la acea vreme de doamna Laura Codruța Kövesi, cea de procuror general al României, lucrurile capătă o gravitate maximă. Pentru că nu mai este vorba doar despre activitatea unui procuror, ci despre activitatea întregului Minister Public, despre grava afectare a imaginii și independenței acestuia.Prezența, în ziua turului II al alegerilor prezidențiale, acasă la un politician care îl sprijinea în mod asumat și public pe unul dintre cei doi candidați la cea mai înaltă funcție în stat e în mod evident o alegere conștientă de a ceda influențelor de natură politică. În plus, dacă privim întregul context, observăm că, în același loc, se aflau doar oameni politici care își afirmaseră public totala susținere față de candidatul Traian Băsescu, cât și procurorul general al României, directorul SRI și directorul-adjunct SRI – toți trei numiți în funcții anterior de același Traian Băsescu. Astfel, e mai mult decât evidentă reuniunea cu caracter eminamente politic, acasă la un om politic, în ziua turului doi al alegerilor prezidențiale din anul 2009!Atâta vreme cât, din poziția de procuror general al României, doamna Laura Codruța Kövesi a acceptat conștient să se supună influențelor de natură politică, se nasc cel puțin suspiciuni rezonabile (dacă nu chiar indicii temeinice) că doamna Kövesi, din actuala sa poziție (cea de procuror-șef DNA), acționează tot în baza unor influențe de natură politică. Este absolut de neconceput ca procurorul general al României sau procurorul-șef DNA să conducă aceste instituții atât de importante din postura unui om care se supune conștient și voluntar influențelor de natură politică.Judecătorii și procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independența, imparțialitatea sau reputația profesională.Deși s-a adresat în repetate rânduri CSM pentru a-i fi apărată reputația profesională, doamna Laura Codruța Kövesi a ales să nu se adreseze CSM atunci când a fost invitată acasă la un om politic influent (Gabriel Oprea), în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din 2009. În loc să accepte în mod total descalificant acea invitație, doamna Kövesi putea alege să respecte LEGEA și ONOAREA proprie (precum și pe cea a Ministerului Public), adresându-se CSM pentru fapta politicianului Gabriel Oprea de a o fi invitat la domnia sa acasă, alături de alți politicieni și de primii doi oameni din Serviciul Român de Informații. Din păcate, doamna Kövesi a înțeles să nu respecte nici măcar prevederile Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor [pe care era și este obligată să îl respecte, conform art. 4 alin. (1) al Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor].Mai departe …Art. 4:(1)În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.Prin faptul de a se fi aflat acasă la un om politic important, susținător fățiș al lui Traian Băsescu (același Traian Băsescu care o numise și pe doamna Kövesi în funcția de procuror general al României), în mod evident, doamna Kövesi a acceptat conștient și voluntar să intre în siajul doctrinei politice a omului politic Traian Băsescu.(2)Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.Din postura de procuror general al României, doamna Laura Codruța Kövesi, alegând să dea curs invitației omului politic Gabriel Oprea, a ales implicit și să afecteze grav imaginea proprie, precum și imaginea Ministerului Public pe care îl conducea la acel moment. Avem toate motivele de suspiciune rezonabilă că Ministerul Public, sub conducerea doamnei Kövesi, a fost supus influențelor politice, având în vedere că doamna Kövesi însăși a acceptat voluntar și conștient să se supună unor astfel de influențe participând la o întâlnire eminamente politică, în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009.De asemenea, avem astfel chiar indicii temeinice că și activitatea DNA, sub conducerea doamnei Kövesi, s-a desfășurat în același siaj politic sau într-un siaj politic similar.(3)Judecătorii și procurorii nu pot să acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic.În mod evident, simpla prezență a procurorului general al României (doamna Laura Codruța Kövesi – numită de domnul Traian Băsescu), alături de directorul SRI (domnul George Maior – numit de domnul Traian Băsescu), de directorul-adjunct SRI (domnul Florian Coldea – numit de domnul Traian Băsescu), precum și de oameni politici influenți (Gabriel Oprea – care urma să devină ministrul în cabinetul „Boc 2“ în doar câteva zile; Neculai Onțanu – primar la Sectorul 2), în ziua turului II al alegerilor prezidențiale (cel mai important moment politic al unui întreg cincinal), se poate în mod evident traduce printr-un sprijin acordat „unui candidat la o funcție publică cu caracter politic“.Art. 5:Judecătorii și procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice.Dacă, așa cum am demonstrat mai sus, plecăm de la premisa că doamna Kövesi (în calitatea sa de procuror general al României) nu se afla acasă la un om politic în timpul său liber, atunci rezultă că prezența sa acasă la politicianul Gabriel Oprea în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009 a fost un element al exercitării atribuțiilor de serviciu. Având însă în vedere caracterul eminamente politic al respectivei întruniri (caracter demonstrat mai sus), rezultă că doamna Laura Codruța Kövesi s-a exprimat și s-a manifestat de o manieră politică, situându-se adică în totală incompatibilitate cu statutul de magistrat și, mai ales, cu cel de procuror general al României.Judecătorii și procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.Procurorul-șef DNA, doamna Laura Codruța Kövesi, afectează GRAV prin comportamentul său atât imaginea instituției pe care o conduce, cât și imaginea justiției românești în ansamblul său!Cazul de o gravitate extremă al implicării prim-adjunctului SRI, Florian Coldea, în alegerile prezidențiale din anul 2009Momentele 2007 și 2009, Florian Coldea și Curtea ConstituționalăÎn anul 2007 (prima suspendare a lui Traian Băsescu), Mircea Geoană (contracandidatul lui Traian Băsescu în 2009) a prezentat notele lui Florian Coldea referitoare la judecători ai Curții Constituționale, ceea ce a dus la anchetarea acestuia și suspendarea din funcție timp de câteva luni. În 2007, Gabriel Oprea făcea parte din comisia parlamentară care exercită controlul asupra activității SRI, poziție din care a considerat și afirmat public faptul că nu se impune demiterea lui Coldea și că nu notițele acestuia, ci faptul că au fost făcute publice de domnul Geoană „a fost un incident de securitate“.De asemenea este important de menționat și faptul că Gabriel Oprea a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Florian Coldea.În anul 2007, Mircea Geoană a prezentat public două bilețele cu scrisul lui Florian Coldea, menite să compromită mai mulți judecători ai Curții Constituționale. Florian Coldea a recunoscut ulterior că îi aparțin.Primul bilet îi viza pe judecătorii CCR Ion Predescu și Nicolae Cochinescu și făcea trimitere la dosarele de la CNSAS:Ion PredescuDosar Fond «X» (urmărire informativă)Dolj (predat CNSAS – P.V. 50975/02.10.2002)Nicolae Cochinescu – Dosar Fond „Y“ Penal/Timișpredat Procuraturii Militare Timiș(P.V. nr. 79/1991)Al doilea bilet scris de Florian Coldea o vizează pe judecătoarea Aspazia Cojocaru, tot de la CCR:Cojocaru Aspazia (2 file/note legate de Rodica Stănoiu, în dosare terțe)– a fost la CNSAS (se pare Pol. Politică) … Mircea Geoană a prezentat public aceste două bilețele scrise de Florian Coldea în ziua de 18 aprilie 2007, acuzând SRI că face poliție politică. Geoană a susținut că aceasta este dovada prin care Coldea ar fi solicitat căutarea în baza de date a serviciului a unor informații compromițătoare despre Ion Predescu, Nicolae Cochinescu și Aspazia Cojocaru, judecători CCR. Prim-adjunctul SRI Florian Coldea a recunoscut în fața parlamentarilor Comisiei de control a SRI că scrisul de pe notele prezentate de Mircea Geoană îi aparține. Comisia a anunțat apoi demararea unei anchete care să analizeze dacă Cotroceniul este beneficiarul informațiilor despre judecătorii Curții Constituționale.Tot atunci, Comisia internă a SRI nu l-a anchetat pe Coldea, ci modul cum au ieșit bilețelele în spațiul public! SRI a redactat un Comunicat în care a făcut următoarea precizare: „Pentru a stabili cu exactitate modalitatea în care respectivele însemnări au ajuns în posesia unor persoane neautorizate, conducerea Serviciului Român de Informații a dispus crearea unei Comisii de investigare“! Așadar, nu faptul că Florian Coldea își depășise atribuțiile prin Notele sale din bilețele era anchetat, ci cum ajunseseră acestea „în posesia unor persoane neautorizate“.De ce erau importante pentru Florian Coldea acele informații cu potențial caracter compromițător la adresa membrilor Curții Constituționale? În 2007, pentru că procedura de suspendare a lui Traian Băsescu implica un aviz al Curții. În 2009, pentru că alegerile prezidențiale urmau a fi validate sau invalidate de Curte.Există suspiciuni rezonabile că SRI a efectuat la acel moment ce i s-a cerut și a strâns informații pentru o structură secretă, numită «Fondul X», structură menționată în bilețelele lui Coldea, prezentate presei de liderul PSD Mircea Geoană. Există de asemenea suspiciuni rezonabile că motivul colectării de asemenea informații cu caracter compromițător era acela de a încerca cel puțin influențarea deciziei unor membrii ai Curții Constituționale a României.Menționăm în context un fapt foarte important. Președintele Băsescu a recunoscut, cu o zi înaintea suspendării, că a cerut SRI să verifice dacă mai există dosare în fondurile secrete despre judecătorii Curții. Traian Băsescu a mai recunoscut la acel moment și că l-a sunat personal pe Claudiu Secașiu, președintele CNSAS, pentru a se interesa cu privire la anumiți judecători ai Curții. Exact aceiași judecători de pe lista lui Coldea!Conducerea comisiei parlamentare de control asupra activității SRI pregătise inițial un raport dur la adresa serviciului. Textul conținea o serie de propuneri radicale: demiterea din funcție a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, sancționarea șefilor direcțiilor de securitate internă și juridică. Așa cum confirmă presa vremii, raportul a fost dezbătut în ședința Comisiei SRI, în condițiile în care exista, potrivit negocierilor anterioare, o majoritate pe muchie de cuțit în favoarea acestuia. Senatorul UDMR, Verestoy Attila, care inițial era favorabil raportului, a pledat împotriva sancțiunilor, poziție similară cu a lui Titu Gheorghiof (PNL). În aceste condiții, adoptarea raportului a fost posibilă doar prin renunțarea la solicitările cele mai dure și prin păstrarea unor recomandări de ordin general: „comisia recomandă SRI aplicarea măsurilor disciplinare față de persoanele a căror conduită neadecvată a favorizat producerea evenimentului contrainformatic, informarea CSAT cu privire la răspunderile personale ale colonelului Coldea“.Noi nu apreciem că SRI face poliție politică la acest moment, dar dacă se repetă ar exista acest risc“, a declarat atunci președintele Comisiei SRI, Radu Stroe (PNL).Nu este de competența noastră să propunem demiteri. A fost un incident de securitate“, a declarat și deputatul PSD Gabriel Oprea.Laura Codruța Kövesi și Florian Coldea, numiți în funcții de Traian Băsescu, nu doar îl susțineau pe acesta, ci se aflau și în relații directe de adversitate cu contracandidatul Mircea Geoană.În anul 2009, cu doar 3 zile înaintea turului II al alegerilor prezidențiale (joi, 3 decembrie), într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor, domnul Mircea Geoană spunea că probabil o va revoca din funcție pe Laura Codruța Kövesi (procuror general la acea vreme), pe motiv că fusese numită împotriva avizului negativ primit de la CSM:Mircea Geoană: „În schimb, procurorul general al Republicii este altă conversație. Doamna Kövesi a fost contestată de CSM. A fost pusă acolo cu forțarea regulii de desemnare a unui înalt demnitar.“Cătălin Tolontan: „O veți schimba?!“Mircea Geoană: „Probabil că da. Da!“În ceea ce îl privește pe Florian Coldea, este absolut evidentă relația de adversitate având în vedere cel puțin episodul din 2007, când Coldea a fost anchetat și suspendat pentru mai multe luni în urma publicării de către Mircea Geoană a biletelor acestuia în care se făcea referire la informații cu caracter compromițător la adresa unor judecători ai Curții Constituționale a României.Avem, de asemenea, declarația fostului șef SPP, Dumitru Iliescu, făcută în cadrul audierilor comisiei parlamentare de exercitare a controlului asupra activității SRI:Claudiu Manda, președintele comisiei: „Am avut audierea domnului Dumitru Iliescu. Domnia sa a dorit să fie ultima. Mai sunt elemente care sunt de lămurit. (…) În mare a făcut o serie de referiri. Unu – spunea că în cazul Voicu (n.r. fostul senator Cătălin Voicu) are probe că s-a solicitat arestarea domnului Voicu și că domnul Coldea i-ar fi transmis domnului Morar, la vremea respectivă șef DNA, să-l aresteze pe domnul Voicu – vorbim de momentul 2009, imediat după alegerile prezidențiale – că domnul Morar n-a fost de acord cu acest lucru și acest lucru a ajuns la doamna Kövesi și direct la cei doi procurori de caz. A spus că înverșunarea doamnei Kövesi și domnului Coldea împotriva domnului Geoană veneau ca urmare a faptului că domnul Geoană ar fi declarat că domnul Morar îl va păstra și pe cei doi îi va schimba“.Rolul lui Vasile Dâncu și motivul participării acestuia la întâlnirea din casa lui Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009Elena Udrea, referindu-se la o sesiune ulterioară de alegeri, a făcut următoarea afirmație, pe care și-a susținut-o și în cadrul audierilor comisiei parlamentare de anchetă: „Sondajele care s-au făcut, se discutau cu domnul Maior și domnul Coldea. Erau făcute de casele foarte apropiate de SRI. Despre asta este vorba, despre sondarea opiniei publice de către domnul Dancu. (…) La un moment dat i s-a cerut și fostului meu soț Dorin Cocoș să plătească niște sondaje. A plătit sondaje de opinie la solicitarea lui Coldea și Maior.“Prin urmare, Elena Udrea, foarte apropiată de Traian Băsescu în anul 2009, declară că domnul Vasile Dâncu opera sondaje de opinie în siajul SRI condus de domnii Maior și Coldea. Mai mult decât atât, Elena Udrea afirmă răspicat că fostul ei soț, Dorin Cocoș, a plătit sondaje de opinie la cererea expresă a primilor doi oameni din SRI – Maior și Coldea.Vasile Dâncu a fost prezent acasă la Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009, ca apropiat al primilor doi oameni din SRI – George Maior și Florian Coldea.Solicitări către Președintele României, către ministrul justiției, către ministrul de externe și către Serviciul Român de InformațiiDată fiind probarea indubitabilă a întâlnirii care a avut loc acasă la Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009, unde au participat procurorul general al României (doamna Laura Codruța Kövesi, actual procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție), directorul SRI (domnul George Maior, actual ambasador al României în SUA) și prim-adjunctul SRI (domnul Florian Coldea, care predă în prezent la Academia SRI – Academia Națională de Informații), se impune sesizarea Președintelui României (în cazul celor trei), sesizarea SRI (în cazul domnilor Maior și Coldea), sesizarea ministrului justiției (în cazul doamnei Kövesi) și sesizarea ministrului de externe (în cazul domnului Maior) în vederea unei poziții oficiale a acestora cu privire la faptele extrem de grave care au rezultat în urma ședințelor comisiei parlamentare de anchetă, precum și în vederea dispunerii unor măsuri ferme în ceea ce îi privește pe cei trei – doamna Kövesi, domnul Maior și domnul Coldea.Procurorul-șef DNA (procuror general al României în anul 2009), doamna Laura Codruța Kövesi, afectează GRAV prin comportamentul său atât imaginea instituției pe care o conduce, cât și imaginea justiției românești în ansamblul său! Ambasadorul României în SUA (director SRI în anul 2009) afectează GRAV prin comportamentul său Parteneriatul Strategic cu SUA și imaginea României în lume! Florian Coldea, care actualmente predă la Academia Națională de Informații (prim-adjunct SRI în 2009), afectează GRAV prin comportamentul său imaginea Serviciului Român de Informații!Tocmai de aceea, se impun cu necesitate și celeritate poziționări publice și măsuri ferme din partea persoanelor responsabile sesizate! Altminteri, ar rezulta că persoanele direct responsabile ar accepta, conștient și voluntar, ca independența justiției, imaginea justiției în ansamblu său, independența și imaginea Ministerului Public și a Direcției Naționale Anticorupție, independența și imaginea Serviciului Român de Informații, precum și imaginea României pe plan extern să fie grav și greu remediabil afectate! Orice minut de amânare a deciziei nu face decât să afecteze GRAV imaginea Direcției Naționale Anticorupție, a Ministerului Public, a justiției românești în ansamblul ei, precum și a luptei anticorupție în genere. În numele cetățenilor români care, în urma activității și rezultatelor comisiei parlamentare de anchetă, așteaptă clarificări, vă solicit public să reveniți cu celeritate cu un răspuns.Modificări legislative necesare:Pe lângă legea comisiilor parlamentare de anchetă, pentru a preveni pe viitor acumularea excesivă de putere și abuzurile instituțiilor de forță din România, implicarea acestora în viața politică, socială și economică din România, consider absolut necesară modificarea în regim de urgență a legislației astfel:– Limitarea în timp a mandatelor directorilor și directorilor adjuncți din instituții precum: SRI, SIE, STS, SPP. Un singur mandat de patru ani este mai mult decât suficient, cel puțin până când aceste instituții vor fi cu adevărat reformate. … – Imposibilitatea rotirii pe funcții la Parchetul General, DNA și DIICOT. Cine ocupă cea mai înaltă funcție în oricare dintre aceste trei instituții nu trebuie să mai poată ocupa cea mai înaltă funcție și în celelalte două. … O nouă Comisie de anchetă este necesarăComisie parlamentară de anchetă pentru verificarea implicării unei grupări metastatale în controlul abuziv, nelegal și nedemocratic asupra vieții politice, economice și sociale din România, precum și asupra înfăptuirii actului de Justiție, în perioada 2004-2017“ – Este doar o variantă de nume pentru o Comisie parlamentară absolut necesară. O Comisie de anchetă prin care Parlamentul României ar putea redeveni de facto forul reprezentativ suprem, acea instituție capabilă să le redea România românilor în anul Centenarului Marii Uniri.Nu doar nenumăratele dezvăluiri de ultimă oră, ci sutele de anchete media, de înregistrări, de stenograme, de mărturii și de documente adunate timp de mai bine de un deceniu ne obligă, în calitate de reprezentanți ai poporului român, să înființăm o Comisie parlamentară de anchetă care să scoată la lumină tot ceea ce s-a întâmplat în România începând cu anul 2004, care să investigheze modul cum România a devenit ostatica unei grupări metastatale care a preluat controlul asupra tuturor sectoarelor importante ale vieții națiunii noastre.Iată, pe scurt, doar câteva dintre elementele care se impun a fi cercetate de către această Comisie parlamentară de anchetă:Culoarele din Justiție:– protocoalele dintre SRI, DNA și alte instituții; … – „Câmpul tactic“ din Justiție; … – mandatul Traian Băsescu și modul cum a fost acaparată Justiția de către o grupare transpartinică, metastatală, cu scopul dobândirii unui control absolut asupra vieții politice, sociale și economice românești; … – mandatul Monica Macovei și rolul său determinant în preluarea abuzivă și nedemocratică a controlului asupra Justiției din România; … – arhiva SIPA; … – mandatele de interceptare. … Culoarele din Presă:– acoperiții din presă al căror rol a fost și este în continuare acela de a genera și dirija ura, de a distruge imaginea unor persoane publice simultan cu derularea unor anchete DNA. … Culoarele din „societatea civilă“:– manipularea opiniei publice românești prin intermediul unor ONG-uri cu finanțare externă sau cu finanțare din zona serviciilor. … Culoarele din politică:– acoperiți din partide și partide create de către entități metastatale pentru a controla jocul politic și economic din România. … Culoarele externe:– implicarea unor entități străine în exercitarea controlului asupra vieții politice/economice/sociale românești; … – distrugerea capitalului autohton în beneficiul capitalului străin. … Consider că mecanismul din spatele tuturor acestor desfășurări de forță este într-atât de complex încât excedează cu mult cadrului în care își desfășoară lucrările Comisia parlamentară care supraveghează activitatea SRI. Nu doar de SRI este vorba aici. Problema este mult mai complexă. E vorba despre culoarele din Justiție, din Media, din Politică, din Economie, e vorba despre factori externi cu puternică influență.Cu greu poate fi imaginat un fapt mai grav decât imixtiunea procuraturii și a serviciilor secrete în viața politică, economică și socială a unei națiuni! Iar obstinația cu care George Maior, Florian Coldea și Laura Codruța Kövesi au refuzat să răspundă oricărei întrebări cu privire la prezența lor acasă la politicianul Gabriel Oprea în seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009 nu face decât să-i incrimineze. Dacă realizăm cu adevărat gravitatea extremă a faptului că procurorul general al României, directorul Serviciului Român de Informații și prim-adjunctul Serviciului Român de Informații (numiți cu toții în funcții de Traian Băsescu) s-au adunat acasă la politicianul Gabriel Oprea, alături de alți oameni politici care susțineau fățiș candidatura lui Traian Băsescu, fix în ziua alegerilor prezidențiale, vom ajunge la concluzia că România a fost luată ostatică, timp de mai bine de un deceniu, de un grup de persoane care au controlat nedemocratic, prin abuz de putere, viața politică românească. Iar faptul că ambasadorii și emisarii unor state nu doar i-au sprijinit din toate punctele de vedere, dar i-au și decorat în repetate rânduri ne obligă să înființăm o nouă Comisie de anchetă care să investigheze nu doar implicarea nelegală și neconstituțională a instituțiilor de forță în viața politică, socială și economică din România, ci și imixtiunea unor entități străine în treburile interne ale României.Suntem datori, față de poporul român, să devoalăm tot ce sa petrecut în țara noastră în ultimii 14 ani, modul în care persoane din servicii, din procuratură și din afara țării au preluat controlul asupra României, inclusiv prin intermediul unei părți din ONG-uri. Episodul alegerilor din 2009 este doar un episod. Mai sunt multe altele. Este timpul ca Parlamentul României, în pragul anului 2018, când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să își asume rolul de a scoate la lumină întregul păienjeniș. Acest lucru este absolut necesar nu numai pentru că românii au dreptul să cunoască întregul adevăr, dar și pentru că lucrurile nu au cum să se schimbe atâta vreme cât structurile și persoanele care le-au creat își păstrează direct sau indirect influența și puterea decizională. … II.Concluziile Comisiei adoptate prin vot1.Comisia a constatat acțiuni concrete ale Instituției prezidențiale reprezentate de Traian Băsescu și ale Guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea candidatului Traian Băsescu. … 2.Acțiunile Instituției prezidențiale și ale Guvernului au fost perfect sincronizate, dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan premeditat, amplu și bine pus la punct. … 3.În realizarea planului de favorizare a candidatului Traian Băsescu, reprezentanții Instituției prezidențiale și ai Guvernului au acționat în forță, cu rea-credință, în total dispreț față de lege …  … Pe cale de consecință, ținând cont de faptul că:– diferența dintre cei doi candidați a fost doar de 70.321, care reprezintă aproximativ 0,68% din voturile valabil exprimate; și … – acțiunile de natură a determina fraudarea alegerilor fiind în favoarea candidatului Traian Băsescu. … Concluzionăm că amploarea acțiunilor a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor.POSIBILE INFRACȚIUNI1.CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT (PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 323: ASOCIEREA PENTRU SĂVÂRȘIREA DE INFRACȚIUNI ȘI ÎN NCP LA ART. 367: CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT) ÎN VEDEREA COMITERII DE INFRACȚIUNI ELECTORALE,ASTFEL:PREȘEDINTELE ROMÂNIEI – TRAIAN BĂSESCU, ÎMPREUNĂ CU PRIM-MINISTRUL GUVERNULUI – EMIL BOC ȘI CU CEILALȚI MEMBRI AI GUVERNULUI ROMÂNIEI: VASILE BLAGA, GABRIEL SANDU, GHEORGHE POGEA, ELENA GABRIELA UDREA, RADU MIRCEA BERCEANU, CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU, ADRIEAN VIDEANU ȘI SORINA LUMINIȚA PLĂCINTĂ, SAU ASOCIAT ÎN VEDEREA COMITERII DE INFRACȚIUNI CARE SĂ AIBĂ DREPT CONSECINȚĂ FAVORIZAREA COMITERII DE INFRACȚIUNI ELECTORALE, CU SCOPUL DE A-L AVANTAJA PE CANDIDATUL TRAIAN BĂSESCU. … 2.FALSUL INTELECTUAL (INFRACȚIUNE PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 289 ȘI ÎN NCP LA ART. 321)CU PRILEJUL EMITERII DE CĂTRE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI A DECRETULUI NR. 1.358/2009, ACESTA A INSERAT DATE NEREALE:– AFIRMAȚIA CĂ DOMNUL DAN NICA, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, AR FI FOST DEMIS ESTE FALSĂ ȘI CONTRAZISĂ CHIAR DE DECRETUL NR. 1.357; … – AFIRMAȚIA CĂ DOMNUL DAN NICA, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, AR FI FOST DEMIS ESTE FALSĂ, DEOARECE ÎN MOMENTUL EMITERII DECRETULUI NR. 1.358DECRETUL NR. 1.357 NU EXISTA PUBLICAT. …  … 3.UZUL DE FALS (INFRACȚIUNE PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 291 ȘI ÎN NCP LA ART. 323) … 4.ABUZUL ÎN SERVICIU (INFRACȚIUNE PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 248: ABUZUL ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE ȘI ÎN NCP LA ART. 297: ABUZUL ÎN SERVICIU), CU PRILEJUL ADOPTĂRII DE CĂTRE GUVERN A HG NR. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.144, 1.146 PUBLICATE ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 651/01.10.2009 CU ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ART. 108 ALIN. 4 DIN CONSTITUȚIE ȘI A PROCEDURII ADOPTĂRII ACESTORA. … CONFORM CONSIDERENTELOR DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE A ROMÂNIEI NR. 428/2017:– „SCOPUL COMISIEI DE ANCHETĂ ESTE ACELA DE A LĂMURI, DE A CLARIFICA ÎMPREJURĂRILE ȘI CAUZELE ÎN CARE S-AU PRODUS EVENIMENTE SAU AU AVUT LOC ACȚIUNI CU EFECTE NEGATIVE, PRECUM ȘI STABILIREA CONCLUZIILOR, RĂSPUNDERILOR ȘI MĂSURILOR CE SE IMPUN. ESTE, PRIN URMARE, DE FORȚA EVIDENȚEI FAPTUL CĂ ACESTE COMISII ANCHETEAZĂ/VERIFICĂ FAPTE SAU ÎMPREJURĂRI, ȘI NU PERSOANE.“ … – „COMISIA NU ARE COMPETENȚA DE A DA UN VERDICT, CI DE A ÎNTOCMI UN RAPORT CU PRIVIRE LA SITUAȚIA DE FAPT ANCHETATĂ, PRIN CARE SE VOR INDICA CONCLUZIILE LA CARE AU AJUNS MEMBRII COMISIEI PE BAZA ACTELOR ȘI DOCUMENTELOR CONSULTATE ȘI A AUDIERILOR EFECTUATE.“ … HOTĂRÂREA ADOPTATĂ DE PLENUL PARLAMENTULUI CU RAPORTUL FINAL CARE ESTE ANEXĂ LA HOTĂRÂRE, ÎMPREUNĂ CU DOSARELE CU MATERIALELE DOCUMENTARE CARE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII RAPORTULUI VOR FI ÎNAINTATE INSTITUȚIILOR COMPETENTE PENTRU CA ACESTEA SĂ ACȚIONEZE POTRIVIT COMPETENȚELOR LEGALE, ASTFEL:1.NUMAI PARCHETUL GENERAL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE POATE DECIDE DACĂ ÎNCEPE SAU NU URMĂRIREA PENALĂ ÎMPOTRIVA LUI TRAIAN BĂSESCU. … 2.DEOARECE FAPTELE SUS-MENȚIONATE SUNT SĂVÂRȘITE DE FOȘTII MEMBRI AI GUVERNULUI ÎN EXERCIȚIUL FUNCȚIEI LOR, SUNT APLICABILE PREVEDERILE TEZEI ÎNTÂI A ALIN. (2) AL ART. 109 DIN CONSTITUȚIE ȘI AL DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE NR. 270/2008, ASTFEL CĂ:– RĂMÂNE LA LATITUDINEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI DACĂ VA CERE URMĂRIREA PENALĂ A FOȘTILOR MEMBRI AI GUVERNULUI CARE NU AU ÎN PREZENT CALITATEA DE PARLAMENTAR: EMIL BOC, VASILE BLAGA, GABRIEL SANDU, GHEORGHE POGEA, ELENA GABRIELA UDREA, RADU MIRCEA BERCEANU, ADRIEAN VIDEANU ȘI SORINA LUMINIȚA PLĂCINTĂ; … – RĂMÂNE LA LATITUDINEA CAMEREI DEPUTAȚILOR DACĂ VA CERE URMĂRIREA PENALĂ A DOMNULUI CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU, FOST MEMBRU AL GUVERNULUI CARE ÎN PREZENT ARE CALITATEA DE DEPUTAT. …  … Comisia parlamentară de anchetă a aprobat prezentul raport în ședința din data de 23 ianuarie 2018, cu unanimitatea de voturi a celor 9 membri prezenți la ședința Comisiei.
PREȘEDINTE,
OANA-CONSUELA FLOREA
Secretar,
Antal Istvan-Janos

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește