RAPORT nr. 151.840 din 31 octombrie 1940

al ministrului justiţiei către Conducătorul Statului Roman şi Preşedintele Consiliului de Miniştri



Domnule General,Conform dispoziţiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septembrie şi nr. 3.072 din 7 Septembrie 1940, avem onoare a va inainta pentru aprobarea şi semnatura Domniei-Voastre, alăturatul decret-lege pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 şi pentru interpretarea art. 1396 cod civil, art. 277 cod. comercial şi art. 16 din legea asupra cambiei şi biletului la ordin.Sub imperiul art. 1396 cod. civil şi art. 277 Codul comercial, sa născut o controversa, asupra punctului de a şti dacă girul cambiei transmite sau nu posesorului cambiei în afară formalităţilor de drept comun, garanţiile reale, accesorii, fie creanţei ca atare (raportul fundamental), fie numai negotiului cambial.Doctrina şi jurisprudenta franceza şi italiana, se pronuntasera în majoritate pentru efectul translativ al girului.Jurisprudenta noastră mai puţin fixată, a trecut de la teza afirmativa, la acea negativa, doctrina fiind împărţită.De altă parte, cu ocaziunea discutiunii în Parlament, a art. 16 din legea actuala a cambiei, la o propunere de amendament prin care se tindea să se consacre efectul translativ al girului cambial, raportorul legii a socotit ca poate preciza înţelesul art. 16 în sensul restrictiv, iar amendamentul nefiind votat, s-a ajuns ca o parte din doctrina sa caute în aceste dezbateri un argument în favoarea tezei ca girul nu transmite garanţiile reale, iar altă parte considera ca atît sub imperiul art. 16, cat şi sub imperiul art. 277 cod comercial, trebuie să se admită efectul translativ al girului cambial asupra garanţiilor reale accesorii.În aceasta situaţie, s-a legiferat art. 33 din legea creditului, pe cale interpretativa, decizandu-se ca girul transmite garanţiile fără formalităţile dreptului comun, în următoarele condiţii:a) Pentru ca girul sa transmită garanţiile reale, art. 33 cerea ca în actul de constituire a garanţiei să se constate ca pentru creanta garantată s'au emis cambii sau bilete la ordin. … Instanţele noastre judecătoreşti au interpretat acest text în sensul că este necesară o individualizare concretă a cambiilor sau biletelor la ordin, în actul de garanţie, ajuntandu-se astfel la restrangerea excesiva a operei de lămurire incercata de legiuitorul din 1935. Aceasta interpretare restrictiva rămîne în dezacord cu necesităţile vieţii practice. Aceste necesitaţi faceau ca în majoritatea cazurilor actele de garanţie sa conţină nu menţiunea precisa a unor cambii determinate, ci a posibilităţii de a se emite cambii sau bilete la ordin în viitor. A exclude, în astfel de cazuri, efectul translativ al girului, înseamnă a face o distincţie nejustificată în logica juridică şi neconforma cu nevoile vieţii comerciale. Într'adevăr, aceleaşi motive de ordin juridic şi economic dictau ca girul să aibă un efect translativ asupra garanţiilor, indiferent de data existenţei cambiilor, deoarece esenţială era nu individualizarea lor, ci voinţa părţilor de a solidariza circulaţia unor garanţii reale de circulaţia unor efecte de credit, iar efectul translativ trebuia să-şi găsească fundamentul în aceasta voinţa de cambializare relativă a întregului raport juridic, iar nu în modul de emitere a cambiilor sau biletelor la ordin;b) Alineatul 1, al art. 33 mai prevedea ca prin efectul girului se transmit posesorului cambiilor garanţiile reale, fără a se considera cedat şi raportul fundamental. Aceasta distincţie bazată pe o idee doctrinara, era de natura a da naştere la confuziuni. Unele instanţe au dedus din netransmisibilitatea raportului fundamental, consecinţa ca raportul de garanţie reală nu se transmite, cu toate prerogativele lui, posesorul cambiilor neputând să se înscrie la tabloul de distribuţie, în condiţiile alin 2, al art. 33. Cu aceasta interpretare, posesorul nu putea pune singur în executare actul de garanţie, iar dacă ar fi voit să depună creanta ipotecară drept preţ, într'o vânzare silită, soluţia ar fi prezentat cele mai mari dificultăţi. … În fond, legiuitorul din 1935, voise, prin partea finala a alin. 1, sa împiedice pe debitor de a putea opune posesorului cambiei în raport cu garanţia reală, alte excepţii decât cele pe care art. 19 din legea cambiei le făcea opozabile în raport cu cambia sau biletul la ordin.În ceea ce priveşte caracterul interpretativ al art. 33, s'a discutat dacă era necesar ca legiuitorul sa precizeze ce texte de lege se interpretează, fără a se fi putut constata ca art. 33 curma o controversa existenta, atît sub imperiul art. 1936 cod civil şi art. 277 cod. com., cat şi sub imperiul art. 16 din legea cambiei şi ca acest text conţinea soluţii în sensul opiniei care domina în cele trei legislaţii înrudite: română, franceza şi italiana.În faţa acestor dificultăţi ridicate de un text interpretativ, ne-a apărut necesară abrogarea şi înlocuirea lui cu un text nou care, fără să poată schimba interpretarea fixată de legiuitorul din 1935, sa precizeze aceasta interpretare în termen cat mai satisfacatori.Noul text fixează, interpretarea articolelor controversate, pe următoarele baze:1. Actualul art. 33 este abrogat. Deci, în viitor, el nu mai poate fi aplicat nici spetelor în curs de judecată, acestora ca şi celor ce se vor naşte, trebuie să li se aplice art. 277 cod. com. sau art. 16 din legea cambiei. Or, aceste texte, în urma abrogării art. 33, nu pot fi interpretate decât în sensul noului text.2. Se recunoaşte, cu privire la garanţii, în mod integral, efectul translativ al girului în sensul că ele sînt ataşate cambiilor şi biletelor la ordin, subscrise sau ce se vor subscrie pe baza actului, transmitandu-se cu ele beneficiarilor succesivi prin simplul fapt al girului.3. Prin noul text, impunandu-se deci o strânsă solidarizare a garanţii şi a creanţei cambiale în sensul că sub raportul transferului, garanţia este cambializata, s-a prevăzut ca ea este transmisă prin gir cu exclusiunea excepţiunilor ce debitorul ar fi putut opune creditorului faţă de care a constituit garanţia, – excepţiuni incompatibile cu circulaţia cambiala a unei creanţe – chiar dacă aceste excepţiuni ar fi luat naştere anterior datei girului.4. Se precizează în noul text că nu este nevoie de a individualiza în act cambiile care transporta garanţia fiind suficient să se prevadă în act ca debitorul a subscris sau va subscrie cambii sau bilete la ordin. Textul vorbeşte de actul de creanta, sau de cel de constituirea garanţiei.Asa dar vor fi ataşate efectelor de comerţ prevăzute prin actul de creanta şi garanţiile constituite prin acte ulterioare, chiar dacă nu se mai menţionează şi în aceste ultime acte ca pentru creanta garantată s'au emis sau se vor emite cambii.În ceea ce priveşte situaţia terţilor care, în ipotezele reglementate în noul text al art. 33, ar trata direct cu creditorul, detentor formal al garanţiei reale, nu am adus nici-o dispoziţie, deoarece principiile generale sînt suficiente pentru a soluţiona orice conflict.Din moment ce legea atribuie girului cambiei, efectul translativ al garantilor precizat de noul text, orice terţ care voieşte sa dobândească o creanta garantată sau numai garanţia unei creanţe în al carei înscris se menţionează că s-au emis sau se vor emite efecte de comerţ, numai este de buna credinţa faţă de posesorul cambiilor, dacă n-a luat la timp precauţiunile necesare, atît pentru a controla ca detentorul aparent al garanţiei, deţine în patrimoniul sau şi cambiile care decid de circulaţia juridică a garanţiilor reale, cat şi pentru a împiedica punerea lor în circulaţie ulterior independent de cesiunea garanţiilor.În raporturile dintre debitori şi posesorul cambiei se poate pune chestiunea unor vicii de forma ale actului de constituire a garanţiei reale. Este evident ca girul nu poate transmite garanţia decât în forma în care părţile iniţial contractante au legat raportul juridic din punct de vedere al solemnitatilor, forme impuse de lege. Dacă exista nulităţi ale actului de constituire din acest punct de vedere, girul nu le poate face sa dispara faţă de posesorul cambiei sau biletului la ordin.Dacă d-voastre sunteţi de acord cu conţinutul acestui proiect de decret lege, care vine sa dea o soluţie cat mai potrivita unor probleme de drept de cel mai arzator interes practic pentru viaţa noastră comercială, va rog sa binevoiti a-l adopta.Primiţi, va rugăm, Domnule General, asigurarea înaltei noastre consideratiuni.Ministrul justiţiei,Mihai A. Antonescu––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește