RAPORT FINAL din 4 iulie 2018

Notă …

Aprobat prin Hotărârea nr. 24 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 591 din 12 iulie 2018.În temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (4) din Constituția României, republicată, ale art. 4 alin. (2) și ale art. 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Parlamentul României a adoptat Hotărârea nr. 67/2017 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție.Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din hotărârea menționată mai sus, Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, denumită în continuare Comisia, a adoptat, în ședința din 5.06.2018, prezentul raport final.I.Considerații de ordin generalI.1.Temeiul legal– Constituția României, republicată; … – Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat; … – Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare; … – Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare; … – Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare; … – Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei parlamentare de anchetă. …  … I.2.Constituirea Comisiei parlamentare de anchetăAvând în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la accesul unor persoane neautorizate în arhiva Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (D.G.P.A.) și eventuala folosire a informațiilor obținute din studierea documentelor în afara cadrului normativ instituit de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, în vederea elucidării circumstanțelor producerii acestor evenimente și pentru stabilirea măsurilor ce ar putea fi dispuse, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, a fost constituită prezenta comisie.În vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor stabilite de către forul legislativ, Comisia a desfășurat 19 ședințe, datele de desfășurare ale acestora fiind cuprinse în anexa nr. 1.Raportat la volumul foarte mare de muncă, ca urmare a perioadei îndelungate de timp supuse verificărilor (2006-2018), a numărului mare de persoane invitate la audieri (57 de persoane, nominalizate în anexa nr. 2), precum și a vastei corespondențe purtate cu diverse instituții pentru a se solicita date și informații în legătură cu obiectivele stabilite de Parlamentul României (71 de adrese, enumerate în anexa nr. 3), în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, termenul de depunere a raportului a fost prelungit prin două hotărâri ale birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, respectiv hotărârile nr. 188/2018 și nr. 523/2018. … I.3.Componența nominală a Comisiei parlamentare de anchetăPotrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, Comisia are în componență deputați și senatori desemnați de către grupurile parlamentare ale celor două Camere, conform configurației politice a Parlamentului României.Comisia a fost condusă de un birou de conducere, ales conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, după cum urmează:– președinte – domnul senator Nicolae Șerban (funcție îndeplinită în perioada 27 septembrie 2017 – 7 februarie 2018); domnul senator Viorel Sălan (funcție îndeplinită în perioada 7 februarie – 15 iunie 2018); … – vicepreședinte – doamna deputat Cristina Trăilă;  … – secretar – domnul deputat Marius Gheorghe Surgent.  … Întrucât Grupul parlamentar al minorităților naționale a refuzat să nominalizeze un reprezentant în Comisia parlamentară de anchetă, Comisia și-a desfășurat activitatea cu 14 membri, nominalizați în anexa nr. 4.Conform Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2018 privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017 pentru constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, domnul senator Sălan Viorel, aparținând Grupului parlamentar al PSD, a fost desemnat în calitate de membru al Comisiei în locul domnului senator Nicolae Șerban. În același timp, domnul senator Sălan Viorel a fost desemnat să ocupe funcția de președinte al Comisiei. … I.4.Obiectivele Comisiei parlamentare de anchetăObiectivele Comisiei au fost stabilite prin art. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, acestea fiind următoarele:a)stabilirea rolului activ al ministrului de resort la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 127/2006 privind desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției, precum și ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desființare prevăzute în art. 3 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 și de ce nu s-a emis o nouă hotărâre pentru prelungirea termenului; … b)identificarea procedurilor stabilite pentru inventariere, preluare de către comisia numită prin ordin, predare, depozitare și păstrare a arhivei (ce acte au fost întocmite, cine le-a preluat și sub ce formă, unde au fost depozitate), precum și procedura stabilită pentru accesul la documentele din arhiva S.I.P.A.; … c)solicitarea de la Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției, Parchetul General, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Administrația Prezidențială, precum și de la alte instituții publice care au emis informări din anul 2004 până în prezent privitoare la arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție (S.I.P.A.) sau incidentele de securitate care au legătură cu arhiva S.I.P.A.; … d)identificarea măsurilor dispuse începând din anul 2006 până în prezent de fiecare ministru de resort în vederea desființării Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (ce acte s-au efectuat, dacă s-au luat, în mod efectiv, măsuri în momentul constatării unor nereguli în administrarea documentelor din arhivă); … e)audierea persoanelor care au numit comisiile de inventariere, care au avut acces în arhivă în mod legal, cu privire la informațiile sau documentele pe care le-au accesat, în ce scop au fost folosite și care este actul constatator al acestor verificări, precum și a persoanelor din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor care au avut în custodie arhiva; … f)identificarea și audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condițiilor legale cu același obiectiv ca cel prevăzut la lit. e), precum și la solicitarea și cu acceptul cui au accesat arhiva; … g)identificarea și audierea persoanelor care au avut acces la arhivă în raport cu sistemele de supraveghere video, obligatorii, fiind vorba de o arhivă care conținea și documente clasificate strict secret; … h)verificarea autenticității informațiilor cuprinse în Raportul 096 din 17.04.2008; împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare; … i)dacă documentele aflate în arhivă, hardurile, alte documente în format electronic au fost fotocopiate, sustrase, distruse, de către cine și în ce scop; … j)identificarea și audierea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva S.I.P.A. registrul de intrări-ieșiri, documente secrete și strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și beneficiarii informațiilor. …  … I.5.Desfășurarea lucrărilor Comisiei parlamentare de anchetăPentru a-și îndeplini obiectivele, Comisia parlamentară de anchetă a corespondat cu anumite instituții publice pentru a solicita date și informații în legătură cu obiectivele stabilite de Parlamentul României prin Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare.Membrii Comisiei de anchetă au stabilit ca ședințele să se desfășoare cu audierea unor persoane care ar putea aduce clarificări asupra informațiilor apărute în spațiul public cu privire la cauza care formează obiectul activității Comisiei, respectiv care au avut o legătură directă cu desființarea D.G.P.A. și/sau cu arhiva acestei structuri.Pe perioada desfășurării activității, Comisia a invitat la audieri 57 de persoane. Dintre acestea, 46 de persoane au fost prezente în fața Comisiei (stenogramele ședințelor fiind enumerate în anexa nr. 5), 4 persoane nu s-au putut prezenta, însă au răspuns în scris solicitărilor Comisiei, iar 7 au refuzat să se prezinte la audieri.Cu acest prilej, Comisia a constatat unele lacune de ordin legislativ, de natură a impieta asupra bunei desfășurări a lucrărilor, privind situația refuzului unor persoane invitate de a se prezenta la audieri. Față de această situație de fapt, Comisia a procedat la solicitarea unui punct de vedere al Academiei Române – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu“. De asemenea a solicitat reprezentantului permanent al Senatului României pe lângă Parlamentul European o informare cu privire la modalitățile de desfășurare a unor astfel de activități de către forurile legislative din alte state membre ale Uniunii Europene (U.E.).În acest context s-a desprins concluzia că, în majoritatea statelor Uniunii Europene, comisiile parlamentare de anchetă funcționează potrivit unor norme instituite prin lege sau, după caz, prin regulamente de procedură. De asemenea, obligativitatea persoanelor citate/invitate de a se prezenta în fața comisiilor de anchetă este stipulată în legile sau regulamentele de procedură, „iar refuzul de a se prezenta la audiere și refuzul de a prezenta informații sunt pedepsite contravențional sau penal“.În perioada de referință, membrii Comisiei au efectuat, în urma aprobărilor date de către ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, două vizite la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor, unde se află depozitate documentele arhivei D.G.P.A. … I.6.Scurt istoric și cadrul legislativ al S.I.O./S.I.P.A./D.G.P.A.În anul 1991, imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională, în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor a fost înființat Serviciul Independent Operativ (S.I.O.), a cărui activitate era axată, în exclusivitate, pe prevenirea evenimentelor cu consecințe periculoase din penitenciare, fiind obținute informații din mediul de detenție referitoare la amenințări la adresa siguranței naționale.În anul 1997, prin Hotărârea Guvernului nr. 65/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, Serviciul Independent Operativ a fost transformat într-o unitate de sine stătătoare în subordinea Ministerului Justiției, sub titulatura Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (S.I.P.A.). Astfel, potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (3) din acest act normativ, Direcția Generală a Penitenciarelor, împreună cu unitățile din subordinea acesteia, Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție, precum și laboratoarele de expertiză criminalistică au fost trecute în coordonarea unui secretar de stat.Direcția Generală a Penitenciarelor și unitățile din subordine, precum și Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție funcționează^1 în baza statelor de organizare aprobate de ministrul justiției. În anexa nr. 3 la hotărârea precitată sunt prevăzute unitățile subordonate Ministerului Justiției, la lit. D) figurând Serviciul Intern de Protecție și Anticorupție.^1 Potrivit prevederilor art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 65/1997.Prin Ordinul ministrului justiției nr. 321/1997 (nepublicat) s-a aprobat Regulamentul privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție, act cu caracter normativ, completat ulterior prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.551/1997 (nepublicat).În anul 2004, în baza Hotărârii Guvernului nr. 637/2004 privind funcționarea și atribuțiile Direcției Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției, componenta informativă din cadrul Ministerului Justiției a obținut personalitate juridică, competențe și atribuții clare.Potrivit acestui act normativ, domeniul de activitate al D.G.P.A. presupunea obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și valorificarea informațiilor din domeniul siguranței naționale corespunzătoare Direcției Generale a Penitenciarelor, Regiei Autonome Multiproduct, unităților și întreprinderilor subordonate acestora. Această structură manifesta, în special, preocupări pe linia identificării, cunoașterii, prevenirii și înlăturării amenințărilor la adresa siguranței naționale, a faptelor sau evenimentelor cu consecințe periculoase în rândul efectivelor de deținuți, precum și a oricăror situații și împrejurări din care pot rezulta asemenea pericole.De asemenea, Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (D.G.P.A.) asigura, potrivit Legii nr. 182/2002^2 și Hotărârii Guvernului nr. 585/2002^3, „controlul respectării și aplicării acestor reglementări în Ministerul Justiției, Ministerul Public și structurile coordonate ori subordonate acestora, precum și la instanțele judecătorești, în locurile unde se lucrează cu informații clasificate“, fiind „autoritate desemnată de securitate“ în cadrul Ministerului Justiției.^2 Privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare^3 Pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare.Prin Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 privind desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției, componenta informativă a Ministerului Justiției a fost desființată.Arhiva acestei instituții a fost preluată de către comisia constituită prin ordin al ministrului justiției și depozitată în două încăperi, existente în sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor (A.N.P.).Până la momentul desființării nu era constituită o arhivă a D.G.P.A. Documentele întocmite, procesate sau aflate în lucru se păstrau la sediile structurilor teritoriale (în unitățile penitenciare), în încăperile alocate personalului D.G.P.A., încuiate în fișete metalice.După emiterea Hotărârii Guvernului nr. 127/2006, toate aceste documente au fost aduse la sediul central al D.G.P.A., situat în imobilul unde funcționează A.N.P., ocazie cu care s-a început constituirea propriu-zisă a unităților arhivistice. Tot cu acest prilej, în scopul asigurării spațiului necesar depozitării unităților arhivistice respective, s-au amenajat două birouri ale D.G.P.A. din sediul A.N.P.Aceste spații sunt situate la etajul al II-lea al clădirii unde se află sediul A.N.P., amplasate în capătul unui hol, situate de o parte și de alta a acestuia, iar zona arhivei este delimitată de celelalte camere de pe holul respectiv printr-o ușă metalică, asigurată cu sistem de închidere tip yală, lacăt și sigiliu.D.G.P.A. funcționa și în baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat de ministrul justiției și avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. La art. 3 din respectivul regulament se prevedea că „activitatea D.G.P.A. este controlată de comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere ale Parlamentului României“.În baza acestei prevederi, așa cum rezultă din declarațiile date la audieri, cele două comisii parlamentare de specialitate, întrunite în ședință comună, în anul 2004, au aprobat, în unanimitate, raportul de activitate al D.G.P.A. pe anul precedent, „cei doi președinți ai comisiilor permanente subliniind necesitatea funcționării acestui serviciu“. …  …  + 
Capitolul IIRezultatele studierii documentelor și audierii persoanelor1.Studierea documentelorPe perioada desfășurării activității Comisiei au fost solicitate, prin 71 de adrese, informații care au legătură cu obiectivele acesteia, de la 21 de instituții (conform anexei nr. 3).Dintre acestea, la 9 adrese instituțiile sesizate nu au transmis răspuns Comisiei de anchetă:1.Serviciul Român de Informații (4 adrese); … 2.Ministerul Justiției (3 adrese); … 3.Ministerul Apărării Naționale (1 adresă); … 4.Serviciul de Protecție și Pază (1 adresă). …  …  + 
Îndeplinirea obiectivelor Comisiei1.Cu privire la obiectivul^4 prevăzut la art. 1 lit. a) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, din declarațiile făcute de către persoanele invitate în fața Comisiei, a rezultat faptul că decizia privind desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție a fost luată de către ministrul justiției din acea vreme, doamna Luisa Monica Macovei. Astfel, o persoană care a fost întrebată de către Comisie „cine a gândit“ proiectul Hotărârii Guvernului nr. 127/2006 a declarat „că acesta a fost inițiat cu siguranță la Ministerul Justiției“ și crede că „ea (n.n. doamna ministru) a inițiat acest demers“.^4 Stabilirea rolului activ al ministrului de resort la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 127/2006 privind desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției, precum și ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desființare prevăzute în art. 3 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 și de ce nu s-a emis o nouă hotărâre pentru prelungirea termenului.Printr-un e-mail transmis Comisiei, persoana a mai precizat: „în calitate de consilier al ministrului justiției în perioada ianuarie 2005-mai 2007, detașat la Ministerul Justiției de către C.S.M., am făcut parte din echipa care a decis desființarea acestui serviciu de informații aflat în subordinea directă a ministrului justiției“.În vederea atingerii obiectivului propus, acela de desființare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, doamna ministru a urmărit sistematic să dovedească ineficiența acesteia în raport cu atribuțiile sale, căutând astfel să ofere demersului său o justificare aparent logică. Însă au fost ignorate total dispozițiile legale circumscrise, în principal, necesității îndeplinirii dezideratului de asigurare a securității naționale.Precizăm faptul că, pentru a fi asigurată starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție, a fost adoptată Legea nr. 51/1991^5, act normativ ce precizează la art. 6 care sunt „organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale“. Potrivit dispozițiilor normative mai sus menționate, Direcția Generală de Protecție și Anticorupție, ca „structură internă specializată a Ministerului Justiției“, a fost desemnată să contribuie, alături de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea securității naționale a României.^5 Privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare.Acțiunile concrete întreprinse de doamna Luisa Monica Macovei pentru atingerea țelului de desființare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție rezultă din cele ce urmează.Astfel, potrivit declarațiilor date de persoanele audiate, doamna Luisa Monica Macovei, în luna ianuarie 2005, însoțită de domnul Dan Nicolae Tăpălagă, s-a prezentat la sediul administrativ al Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, unde, sub pretextul efectuării unui control, „(…) a sigilat unul sau două fișete cu arhivă din… cel de la etajul 2, din încăpere, două fișete, cred, de arhivă, cu sigiliul Domniei Sale. A urcat la etaj, ne-a solicitat să deschidem să vadă integritatea documentelor, am arătat-o“. Potrivit acestor declarații, fișetele au fost încuiate și sigilate „cu sigiliul doamnei ministru“.Prin sigilarea fișetelor în care ofițerii operativi depozitau documente de lucru s-a creat o tulburare însemnată în buna desfășurare a activității Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, întrucât o parte din lucrătorii acestei instituții nu au mai avut posibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile legale. Apreciem că acest aspect ar fi putut conduce chiar la periclitarea siguranței naționale, întrucât informațiile păstrate în fișete, în urma sigilării, nu au mai putut fi transmise către beneficiarii legali.Interesant este modul în care doamna Macovei a înțeles să dispună, cu acel prilej, prezentarea la unitate a cadrelor militare din conducerea unității și a celor care aveau atribuții circumscrise domeniului „Analiză, Sinteză și Secretariat“, mai precis, invocând existența unui incendiu ce a determinat intervenția pompierilor la acel birou.Pe timpul acestei „vizite“, doamna ministru a avut un comportament abuziv față de cadrele militare ale Direcției Generale de Protecție și Anticorupție chemate la sediul instituției. Astfel, deși i s-a solicitat să prezinte certificatul O.R.N.I.S.S. care i-ar fi conferit dreptul de a pătrunde în spații unde erau depozitate documente clasificate, doamna Luisa Monica Macovei a abuzat de funcție, afirmând că „este ministrul nostru, ne subordonăm“, și „a solicitat imperativ să deschidem birourile, să desigilăm, să descuiem fișete să vadă care este starea documentelor pe care le aveam în lucru sau arhivate“. Mai mult decât atât, din declarația fostului împuternicit adjunct al directorului general D.G.P.A. rezultă și faptul că doamna ministru a interzis comandantului unității „să folosească telefonul până la sosirea în unitate“ și „a spus imperativ să răspundem numai dânsei, nu avem ce discuta între noi“, astfel că „ne-am conformat“.O altă persoană audiată de Comisie a afirmat că cei din noua conducere a D.G.P.A. (n.n. cea instituită în aprilie 2005) „au venit cu ordinul cert, clar să desființeze Serviciul…“.Tot cu privire la premeditarea intenției privind desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție sunt relevante declarațiile făcute în fața Comisiei la data de 27.02.2018 de către domnul Marius Oprea. Acesta a avut calitatea de membru în comisia pentru inventarierea arhivei D.G.P.A., desemnată prin Ordinul ministrului justiției nr. 790 din 20.04.2006 (dată la care D.G.P.A. era deja desființată prin Hotărârea Guvernului nr. 127/2006). Fiind rugat să comunice Comisiei „câteva date generale privind studiile, cariera, evoluția profesională în cadrul S.I.P.A.“, acesta a afirmat „implicarea mea în ceea ce privește S.I.P.A. a fost din această direcție – din calitatea mea de consilier pe probleme de securitate națională – fiind în mod direct legată de faptul că am redactat draftul hotărârii de Guvern care a dus la desființarea S.I.P.A.“O altă constatare a Comisiei, ce întărește convingerea că acțiunea de desființare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție a fost minuțios pregătită, în mod vădit premeditată de către doamna ministru Luisa Monica Macovei, este cea referitoare la inducerea aparenței de ineficacitate a acestei structuri.În acest scop, doamna ministru a inițiat și a încheiat un protocol^6 privind colaborarea între Ministerul Justiției și Ministerul Apărării Naționale, având drept obiectiv executarea de către Ministerul Apărării Naționale a unei misiuni^7 de audit public intern la Direcția Generală de Protecție și Anticorupție.^6 Înregistrat la Ministerul Justiției cu nr. 35.140 din 6.04.2005, respectiv la Ministerul Apărării Naționale cu nr. M53 din 7.04.2005.^7 Misiune de audit ad-hoc de regularizare, finalizată prin Raportul nr. A/S 202 din 27.06.2005, declasificat.Acest protocol a fost încheiat în lipsa unui temei legal și cu încălcarea normelor de drept referitoare la efectuarea auditului public intern. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 lit. a) din Legea nr. 672/2002^8, „conducătorul instituției publice (…) are obligația instituirii cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern“. ^8 Privind auditul public intern, în vigoare la data încheierii Protocolului – 6.04.2005.La nivelul Ministerului Justiției funcționa, așa cum rezultă din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 83/2005^9, o structură de audit public intern, la nivel „serviciu“, aflată în subordinea ministrului.^9 Privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, în vigoare la data de 6.04.2005.În ipoteza în care această structură nu ar fi putut efectua misiunea de audit public intern, potrivit dispozițiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 672/2002, auditul de regularitate trebuia efectuat de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanțelor Publice.Însă, contrar prevederilor legale ante-menționate, doamna ministru Macovei, pentru atingerea obiectivului de desființare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, a preferat ca misiunea de audit să fie efectuată de către o structură fără competențe în acest sens la Ministerul Justiției.În urma acestei misiuni, auditorii din cadrul Ministerului Apărării Naționale au apreciat:a)vulnerabilitatea entității – MARE … b)controlul intern – CU LIPSURI GRAVE … c)impactul financiar – IMPORTANT … La baza întocmirii notei de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 127/2006 a stat și acest raport, precizându-se că „nu au fost respectate prevederile legale privind controlul alocării și utilizării fondurilor“.Este de menționat că Ministerul Justiției, prin Adresa nr. 136/51.254 din 17.05.2018, ne-a comunicat faptul că, „referitor la misiunea delegației U.E., Ministerul Justiției nu are în arhivă un raport de evaluare referitor la activitatea D.G.P.A.“, astfel încât susținerile unor persoane la audieri referitoare la recomandarea U.E. de a se desființa această structură nu sunt fundamentate. Mai mult decât atât, U.E., la închiderea capitolului 24 JAI, solicita „continuarea reformării D.G.P.A., în sensul în care acest serviciu de siguranță, în prezent militarizat, să fie transformat într-o unitate internă modernă…“.Nu lipsit de relevanță este și faptul că instrumentul de prezentare a actului normativ prin care s-a dispus desființarea D.G.P.A. nu a fost avizat de toate instituțiile cu atribuții în domeniu, în speță de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, întrucât acest aviz „nu a fost solicitat^10“.^10 Așa cum rezultă din Adresa Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. DSN/1/424 din 27.04.2018.În acest context apreciem important a fi amintite unele dispoziții normative, atât cu incidență în domeniul securității naționale, cât și de tehnică legislativă, care au fost nesocotite de doamna ministru Macovei cu prilejul promovării Hotărârii Guvernului nr. 127/2006.Astfel, potrivit dispozițiilor art. 119 din Constituția României, republicată, „Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii“.Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991, republicată, cu completările ulterioare, „Organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sunt: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate.“Legea nr. 415/2002^11 stabilește^12 în sarcina Consiliului Suprem de Apărare a Țării obligația de „avizare a proiectelor de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind securitatea națională, respectiv organizarea generală a forțelor armate și a celorlalte instituții cu atribuții în domeniul securității naționale“.^11 Privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare.^12Art. 4 lit. d) pct. 1 și 2.De asemenea, potrivit art. 10 din Normele^13 referitoare la avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, în vigoare la data de referință, „proiectele de acte normative pentru care, potrivit legii, este necesar avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării se supun spre adoptare Guvernului numai după obținerea acestui aviz“.^13 Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare.În altă ordine de idei apreciem că desființarea, în acest mod, a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție a golit de conținut art. 6 din Legea nr. 51/1991, creând astfel o vulnerabilitate în ceea ce privește siguranța națională.Așa cum am precizat anterior, potrivit dispozițiilor art. 4 și 5 din Hotărârea Guvernului nr. 637/2004^14, această structură din cadrul Ministerului Justiției îndeplinea două atribuții majore pe acest segment de activitate:a)desfășura „activități de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor în domeniul siguranței naționale, corespunzătoare Direcției Generale a Penitenciarelor, Regiei Autonome «Multiproduct», unităților și întreprinderilor subordonate acestora“; … b)asigura, potrivit Legii nr. 182/2002 și Hotărârii Guvernului nr. 585/2002, „controlul respectării și aplicării acestor reglementări în Ministerul Justiției, Ministerul Public și structurile coordonate ori subordonate acestora, precum și la instanțele judecătorești, în locurile unde se lucrează cu informații clasificate“, fiind „autoritate desemnată de securitate“ în cadrul Ministerului Justiției. … ^14 Privind funcționarea și atribuțiile Direcției Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției.Dacă atribuțiile pe linia autorității desemnate de securitate au fost preluate^15, începând cu anul 2006, de către Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat din cadrul Serviciului Român de Informații, iar „acest lucru nu a determinat nicio implicare pe linia protecției informațiilor clasificate la Administrația Națională a Penitenciarelor“, „în legătură cu arhiva S.I.P.A.“, atribuțiile subsumate activităților de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor în domeniul siguranței naționale nu au fost preluate de nicio instituție.^15 Așa cum rezultă din Adresa Serviciului Român de Informații nr. 15.834 din 19.1.2017.Mai mult decât atât, din Adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 29.271 din 15.03.2018 rezultă faptul că structura^16 de prevenire a criminalității în mediul penitenciar nu are „caracteristicile și competențele unui serviciu de informații“.^16 Înființată prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.262/C/2006 privind aprobarea structurii organizatorice a Administrației Naționale a Penitenciarelor. … 2.Referitor la actele întocmite în intervalul celor trei luni prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 127/2006, precum și cu privire la obiectivele prevăzute la art. 1 lit. b)^17, respectiv lit. d)^18 din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, din depozițiile persoanelor prezente la audieri a rezultat faptul că, în acea perioadă, s-a procedat la sortarea, clasarea și constituirea în unități arhivistice a documentelor operative ale Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (unitatea centrală și structurile teritoriale). Aceste activități au fost executate de către personalul D.G.P.A.^17 Identificarea procedurilor stabilite pentru inventariere, preluare de către comisia numită prin ordin, predare, depozitare și păstrare a arhivei (ce acte au fost întocmite, cine le-a preluat și sub ce formă, unde au fost depozitate), precum și procedura stabilită pentru accesul la documentele din arhiva S.I.P.A.^18 Identificarea măsurilor dispuse începând din anul 2006 până în prezent de fiecare ministru de resort în vederea desființării Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (ce acte s-au efectuat, dacă s-au luat, în mod efectiv, măsuri în momentul constatării unor nereguli în administrarea documentelor din arhivă).Din depozițiile persoanelor audiate, documentele au fost depozitate în „încăperi stabilite și prin ordin de zi, având destinație păstrarea arhivei, și au fost pregătite din punct de vedere al asigurării securității la geamuri, la uși, urmând ca, pe măsură ce serviciile teritoriale aduceau, – că nu le-au adus toate odată – documentele, că au fost și sunt foarte multe, au venit pe rând, care cum a terminat; serviciul teritorial a adus documentele, le-am verificat, le-am depozitat în arhivă cu etichetare, cu mapare și cu tot ce trebuie“.În vederea inventarierii arhivei și documentelor în lucru aparținând acestei structuri, prin Ordinul ministrului justiției nr. 790/C din 20.03.2006 a fost stabilită o comisie specială, conform dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 127/2006.Deși Ordinul ministrului justiției nr. 1.748/C din 14.07.2006 a stabilit destinația arhivei, din cauza faptului că nu au fost duse la îndeplinire prevederile art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 127/2006, la data de 19.01.2007, ministrul justiției emite Ordinul nr. 185/C, prin care stabilește o nouă comisie, care avea ca obiectiv „analizarea și stabilirea destinației documentelor aparținând D.G.P.A.“ Termenul pentru finalizarea acestei activități a fost fixat la 3 luni, urmând ca, la finalizare, să fie prezentat ministrului justiției un raport cu „propuneri în vederea stabilirii destinației acestora“.De menționat este faptul că acest din urmă ordin nu avea inserat ca temei de drept actul normativ prin care s-a dispus desființarea D.G.P.A., iar comisia nu și-a finalizat activitatea.Membrii comisiei numite prin Ordinul ministrului justiției nr. 790/C din 20.03.2006 au motivat, în fața Comisiei, faptul că „nu a fost posibil ca, în trei luni, două persoane să inventariem… nu două, cinci… că cinci am fost în comisie, inițial. Dar abia am constituit arhiva la finalul lui iunie 2006. De-abia am constituit arhiva. Termenul dat de Hotărârea de Guvern era mult prea scurt.“De fapt, primele două comisii nu au desfășurat activități de inventariere propriu-zisă, ci, așa cum rezultă din audieri, „comisia nu a avut… această primă comisie nu a avut niciodată contact cu documente ale S.I.P.A., ci a fost doar o comisie administrativă“ în vederea stabilirii „cum anume se lichidează acest serviciu“.Ulterior, prin ordinele ministrului justiției nr. 1.348/C din 31.05.2007, nr. 1.489/C din 11.06.2007, nr. 2.175/2007, nr. 2.959/C din 21.11.2007, nr. 1.130/C din 15.04.2008, nr. 1.823/C din 30.06.2008, respectiv nr. 3.854/C din 9.12.2013, au fost desemnate comisii care să inventarieze și să predea arhiva fostei D.G.P.A., însă nicio comisie nu a finalizat activitățile.Ordinele ministrului justiției precizate mai sus au avut temei de drept Hotărârea Guvernului nr. 127/2006, deși, la data emiterii acestora, actul normativ de nivel superior încetase să mai producă efecte juridice pe linia manipulării fondului arhivistic.Referitor la procedurile adoptate în scopul minimizării riscurilor și vulnerabilităților cu privire la arhiva fostei D.G.P.A., o persoană din conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a declarat că: „procedura de acces în interiorul S.I.P.A., până când noi am plecat de acolo, a fost stabilită prin ordinul de zi pe unitate, de către directorul general, în sensul predării de documente. După expirarea perioadei de 30 iunie 2006, procedura a fost stabilită de către A.N.P., care a dispus reguli de acces personalului care deține documente de acces și avize O.R.N.I.S.S., întocmirea de procese-verbale de desigilare și resigilare a acestora și consemnarea în decizia lor de zi pe unitate“.Aceste aspecte sunt confirmate prin Adresa A.N.P. nr. 28.676 din 12.03.2018, în care se prezintă succint conținutul proceselor-verbale încheiate cu ocazia pătrunderii în spațiul de depozitare a arhivei.Procedura de pătrundere în arhivă este detaliată și de către fostul director al A.N.P., domnul Marius Iosif, potrivit căruia, la „primul nivel de securitate, accesul se face cu o cartelă magnetică. Fiecare lucrător avea cartelă magnetică cu care putea pătrunde în acel culoar. (…) o ușă metalică încuiată cu cheie, parcă, și cu… aplicat sigiliu… ferestrele de la cele… erau asigurate și ele, tot așa, cu un sigiliu, cu sfoară petrecută prin punctele fixe și acel dop cu sigiliu pentru consemnarea oricărei deschideri a ferestrelor.Accesul dincolo de această ușă metalică se putea face doar cu o cheie care se afla într-un fișet, într-o cutiuță metalică în afara, evident în afara spațiului de păstrare a fondului arhivistic, în posesia acelei persoane desemnate cu asigurarea integrității spațiului de acces…. Acea casetuță metalică în care se ținea cheia era de fiecare dată sigilată cu sigiliu, care pleca – sigiliul MJ-ului, care pleca, în așa fel încât era un fel de control reciproc.Ca să intre în spațiul de acces unde era fondul arhivistic, ar fi trebuit să rupă sigiliul de la acea (…) și nimeni nu… era un control reciproc și, de fiecare dată când mergeam acolo, verificam mai întâi integritatea sigiliului pe casetuța metalică în care era cheia, bineînțeles și integritatea sigiliului de la ușa de acces, ușa metalică de acces“.Activitățile de predare efectivă a întregului fond arhivistic către instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (4) nu au fost demarate niciodată. De altfel, așa cum rezultă din Adresa Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. DSN/1/424 din 27.04.2018, Ministerul Justiției nu a solicitat avizul acestei instituții pentru predarea documentelor.În cursul anului 2011, Ministerul Justiției a inițiat un proiect de hotărâre a Guvernului privind transferul arhivei fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției la Arhivele Naționale. Arhivele Naționale nu au fost „de acord cu preluarea în integralitate a documentelor^19“, deoarece această activitate nu se circumscria „mandatului dat de statul român Arhivelor Naționale, clar definit la art. 1-3 din Legea nr. 16/1996“.^19 Așa cum rezultă din Adresa nr. 12.612 din 3.08.2011 transmisă de Arhivele Naționale către Ministerul Justiției.De asemenea, ministrul Cătălin Marian Predoiu a transmis către membrii Guvernului Nota nr. 2.442 din 9.03.2012 privind situația arhivei fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției. Prin acest document au fost identificate 2 soluții posibile: fie predarea arhivei fostei D.G.P.A. la Arhivele Naționale, fie predarea acesteia la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.Un demers similar l-a făcut și doamna ministru Mona Maria Pivniceru, care a inițiat și transmis către Arhivele Naționale un proiect^20 de hotărâre a Guvernului privind constituirea unei comisii pentru inventarierea și predarea arhivei fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției.^20 Transmis către Arhivele Naționale cu Adresa nr. 2.442 din 26.03.2013.Concluzionând, majoritatea miniștrilor justiției din perioada de referință au manifestat preocupare pentru conservarea fondului arhivistic al D.G.P.A., însă demersurile acestora nu au avut finalitate.În anul 2017, Ministerul Justiției a inițiat și Guvernul a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 410/2017 privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție. Conform acestui act normativ, dosarele de personal ale foștilor angajați ai D.G.P.A. vor fi predate către A.N.P., documentele cu valoare istorică vor fi predate către Arhivele Naționale, iar cele fără valoare vor fi distruse. De asemenea s-a stabilit un termen mai realist (3 ani) pentru inventarierea, declasificarea sau, după caz, trecerea la un alt nivel de clasificare a informațiilor, precum și pentru predarea documentelor.Comisia desemnată în baza ordinului emis pentru aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 410/2017 și-a început activitatea, urmând ca, la final activităților, să întocmească un raport, care va fi supus aprobării Guvernului. După aprobarea de către Guvern, raportul final de activitate va fi făcut public, în condițiile legii. … 3.Cu privire la obiectivul^21 prevăzut la art. 1 lit. c) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, Direcția Națională Anticorupție, prin Adresa nr. 779/C din 11.04.2018, a transmis o copie a Protocolului privind cooperarea între Parchetul Național Anticorupție și S.I.P.A. în domeniul combaterii infracțiunilor de corupție și a celor conexe infracțiunilor de corupție nr. 1.032/C din 28.10.2003.^21 Solicitarea de la Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției, Parchetul General, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Administrația Prezidențială, precum și de la alte instituții publice care au emis informări din anul 2004 până în prezent privitoare la Arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție (S.I.P.A.) sau incidente de securitate care au legătură cu arhiva S.I.P.A.În urma solicitărilor transmise de către Comisie, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și Ministerul Afacerilor Interne au comunicat, în scris, faptul că nu au încheiat documente cu Ministerul Justiției referitoare la predarea arhivei D.G.P.A., dar nici nu dețin alte documente sau înscrisuri referitoare la această arhivă sau la posibile incidente de securitate în legătură cu aceasta.De asemenea, prin Adresa nr. 27.497 din 1.03.2018, A.N.P. informează Comisia parlamentară cu privire la faptul că toate înscrisurile și documentele referitoare la S.I.P.A. au fost înaintate, pe parcursul anului 2017, la D.I.I.C.O.T., în vederea soluționării Dosarului penal nr. 1.290/D/P/2017^22.^22 Având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de: divulgare a informațiilor secrete de stat, prevăzută de art. 303 alin. (2) din Codul penal, neglijență în păstrarea informațiilor, prevăzută de art. 305 din Codul penal, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, prevăzută de art. 407 alin. (1)-(3) din Codul penal.La Adresa Comisiei de anchetă, înregistrată cu nr. LXXXIII/232 din 11.04.2018, prin care se solicitau precizări dacă au existat incidente de securitate, Serviciul Român de Informații, în răspunsul dat la data de 11.05.2018, a menționat că „verificările efectuate în evidențele noastre nu au relevat existența unor astfel de situații“.În cadrul audierii din data de 21 martie 2018, doamna Ingrid Luciana Mocanu, fost director al Direcției avizare din Ministerul Justiției, a declarat că: „Referitor la incidentele de securitate, menționez că toate cele precizate public le-am cunoscut de la alți colegi, care au făcut parte din astfel de comisii de-a lungul timpului, care devoalau nelegalitățile respective, grozăviile care se întâmplau în acea arhivă. Astfel că, același lucru – de altfel, sunt martor și în dosarul de la D.I.I.C.O.T. – Același lucru l-am spus și acolo, astfel ca aceste informații date vi le spun și dumneavoastră și le-am divulgat public, pentru că, fiind acte de natură penală, ele ar fi trebuit să fie făcute publice și ar trebui investigate. Sigur, toate acestea, pentru toate acestea există probe, dacă ați văzut Raportul, cele ce am spus eu au fost menționate înainte ca Raportul respectiv să fie făcut public.“Din informațiile puse la dispoziție de către fostul procuror general al P.N.A. (în prezent D.N.A.), domnul Ioan Amariei, rezultă că, la nivelul P.N.A., a existat un registru special de corespondență cu S.I.P.A., gestionat de către procurorul șef al biroului, domnul Amariei afirmând că „acesta trebuie să existe la D.N.A., structură centrală care a păstrat în organigramă această componentă‟.În fața Comisiei, fostul ministru al justiției din perioada aprilie 2013-noiembrie 2015, a declarat: „Singurul incident deja cunoscut a fost celebrul bec, când ministerului i-a fost semnalat de către A.N.P. faptul că o cameră de luat vederi care supraveghează intrarea în spațiul general al arhivei are o problemă tehnică și, atunci, la propunerea celor din A.N.P. și a compartimentului de specialitate, am emis un ordin prin care o comisie formată din trei sau patru persoane, nu mai știu exact, a intrat în acel spațiu clasificat să vadă despre ce este vorba. Nu a intrat nimeni nici măcar în încăperile în care erau depozitate documentele din arhiva S.I.P.A.Dincolo de chestiunile de personal semnalate de A.N.P., am avut o singură discuție, la un moment dat, informală, cu Președintele României, la vremea respectivă, referitoare la arhiva S.I.P.A. A fost o discuție informală în sensul: da, trebuie să găsim o soluție, dar hai să vedem care ar fi soluția potrivită.“ … 4.Cu privire la obiectivul^23 prevăzut la art. 1 lit. e) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, așa cum am menționat, pe perioada desfășurării activității, Comisia parlamentară de anchetă a invitat la audieri un număr de 57 de persoane, rezultatele audierilor fiind consemnate în stenograme.^23 Audierea persoanelor care au numit comisiile de inventariere, care au avut acces în arhivă în mod legal cu privire la informațiile sau documentele pe care le-au accesat, în ce scop au fost folosite și care este actul constatator al acestor verificări, precum și a persoanelor din cadrul A.N.P. care au avut în custodie arhiva.Din audierea domnului Marius Oprea a rezultat faptul că acesta a făcut parte dintr-o comisie-cadru stabilită de ministrul justiției, doamna Monica Luisa Macovei. În cadrul acestei comisii s-au discutat aspecte legate de inventarierea propriu-zisă a arhivei D.G.P.A., însă, neavând certificat O.R.N.I.S.S., nu a participat efectiv la activitatea de inventariere.Acesta a afirmat că: „personal, am susținut, la aceste prime întâlniri – care au avut loc la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie 2006 – sugestia ca, la inventarierea arhivei S.I.P.A., să fie cooptați lucrători cu certificat O.R.N.I.S.S. de la C.N.S.A.S. și de la arhivele militare, care să stabilească destinațiile ulterioare ale acestei arhive.“Doamna Andreea Iurea, care a îndeplinit funcția de secretar al comisiei de inventariere în timpul mandatului ministrului justiției Tudor Chiuariu, a afirmat că „după fiecare deplasare, se întocmea un proces-verbal de deplasare în incinta arhivei, care era semnat de către membrii comisiei și de către toți cei care au fost prezenți la deplasarea respectivă.Pe parcursul deplasărilor, nu au fost fotografiate, ridicate sau sustrase documente din arhivă.Documentele nu au fost grupate pe unități arhivistice în totalitate, a fost doar începută activitatea, dar era practic imposibil să facem asta pentru că noi doar verificam dacă sunt în concordanță documentele pe care le găseam cu ce era în procesul-verbal de intrare-ieșire.“ … 5.Cu privire la obiectivul^24 prevăzut la art. 1 lit. f) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, Comisia a transmis o invitație domnului Dan Tăpălagă, pentru a se prezenta la audieri. Domnia sa și-a declinat prezența în fața comisiei, dar a răspuns în scris, pe e-mail, susținând că tot ce știe despre obiectul anchetei parlamentare l-a relatat în articolul „Cum am asistat la primele măsuri de securizare a arhivei S.I.P.A.“.^24 Identificarea și audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condițiilor legale, cu același obiectiv ca cel prevăzut la lit. e), precum și la solicitarea și acceptul cui au accesat arhiva.În articolul respectiv, autorul susține că, în calitate de consilier al ministrului justiției, doamna Monica Luisa Macovei, în luna ianuarie 2005, a asistat la operațiunea dispusă pentru securizarea arhivei S.I.P.A., ca urmare a informației primite că aceasta ar urma să fie distrusă/incendiată. Accesul în arhivă, la momentul respectiv, s-a desfășurat în prezența domnului Ovidiu Ioan Stoian, director general al D.G.P.A.Domnul Dan Tăpălagă susține că nu a văzut conținutul dosarelor, amintindu-și că „s-au securizat câteva spații cu sigiliul ministrului, iar înainte de a pleca cineva a întocmit un proces-verbal“.În urma audierii domnului Dumitru Frățilă cu privire la momentul intrării în arhivă a doamnei ministru Monica Luisa Macovei și a domnului Dan Tăpălagă au rezultat următoarele aspecte:– În data de 20 ianuarie 2005, în jurul orei 20,00, a primit un telefon de la comandantul unității cu privire la faptul că biroul Serviciului analiză, sinteză, secretariat a luat foc și este necesară prezența lui la serviciu, împreună cu Nicolae Pomoșnicu; … – La prezentarea la serviciu au fost întâmpinați pe hol de doamna ministru Monica Luisa Macovei, care era însoțită de domnul Dan Tăpălagă, aceasta solicitându-le să deschidă biroul în care erau documente și arhiva; … – Doamnei ministru și însoțitorului său li s-a solicitat să prezinte dovada că dețin certificate de securitate sau autorizații de acces la informații clasificate, însă au refuzat să prezinte documentele solicitate; … – În urma discuțiilor purtate în contradictoriu între personalul D.G.P.A. și doamna ministru, aceasta a solicitat imperativ să se procedeze la desigilarea și deschiderea birourilor, precum și a fișetelor din spațiul respectiv, pentru a vedea care este „starea documentelor pe care le aveam în lucru sau arhivate“; … – Doamna ministru a solicitat să vadă registrele de evidență a documentelor, iar referitor la unul dintre acestea, aferent anului „2003 sau 2004“, doamna ministru a spus: „eu pe ăsta îl iau!“; … – Registrul respectiv a fost pus într-un plic sigilat și a fost predat doamnei ministru pe bază de proces-verbal, încheiat în două exemplare și semnat de către toți cei cinci participanți (Monica Luisa Macovei, Dan Tăpălagă, Ovidiu Stoian, Dumitru Frățilă, Nicolae Pomoșnicu); … – Doamna ministru „a sigilat (..) două fișete cu dosare de arhivă existente în acel birou (n.n. – etajul 2)“ și „o altă încăpere în care exista arhivă“ de la etajul 6. … În urma audierii domnului Dumitru Tudorache cu privire la momentul intrării în arhivă a doamnei ministru Monica Luisa Macovei și a domnului Dan Tăpălagă a rezultat faptul că în încăperile în care au pătruns cei doi se aflau „toate documentele operative ale Serviciului, în format final, care fuseseră exploatate la diferite servicii de informații, structuri, Parchetul General, S.I.E., S.R.I., C.S.A.T. inclusiv“.De asemenea, din corespondența purtată cu O.R.N.I.S.S. rezultă faptul că nici doamna ministru Monica Luisa Macovei și nici domnul Dan Tăpălagă nu dețineau, la acea dată, certificat de securitate sau autorizație de acces la informații clasificate.În vederea obținerii certificatului de securitate de către doamna ministru Monica Luisa Macovei a fost desemnat domnul Dumitru Tudorache, să procedeze la efectuarea verificărilor specifice. În contextul efectuării acestor verificări, domnul Dumitru Tudorache a afirmat în fața Comisiei următoarele: „Organizația asta – îi spun teroristă a lui Soros – au cooptato și au racolat-o și i-au dat sarcini“.Trebuie menționat faptul că, începând cu 7.10.2007, dată de la care a produs efecte juridice Legea nr. 268/2007, pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, anumite categorii de persoane, printre care și miniștrii, au garantat accesul la informații secrete de stat, de drept, ca efect al legii, în virtutea funcției ce o ocupă. Or, la data preluării mandatului de ministru, doamna Monica Luisa Macovei trebuia să urmeze procedura de autorizare prevăzută de legislația în vigoare la acea dată. … 6.Cu privire la obiectivul^25 prevăzut la art. 1 lit. g) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, conform declarației scrise a domnului Horia Georgescu, fost membru al unei comisii de inventariere, în februarie 2007, Regia Autonomă RASIROM a încheiat cu A.N.P. un contract de mentenanță a sistemului de monitorizare video, implementat în anul 2005, prin care Regia se obliga să efectueze câte două revizii pe an, precum și alte intervenții accidentale la solicitarea beneficiarului. În sensul celor prezentate, Regia Autonomă RASIROM a transmis Comisiei o copie după acest contract, împreună cu procesele-verbale de intervenție la acest sistem.^25 Identificarea și audierea persoanelor care au avut acces în arhivă în raport cu sistemele de supraveghere video, obligatorii, fiind vorba de o arhivă care conținea și documente clasificate strict secret.Pentru clarificarea tuturor aspectelor circumscrise acestui obiectiv, Comisia a solicitat A.N.P. o serie de documente referitoare la asigurarea protecției corespunzătoare a documentelor clasificate aflate în arhiva D.G.P.A.În urma acestei solicitări, A.N.P. comunică^26 următoarele:^26 Prin Adresa nr. 32.737 din 23.04.2018.– Programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate, precum și Planul de pază și apărare a obiectivelor, sectoarelor și locurilor care prezintă importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate sunt documente secrete de stat nivel secret, respectiv nivel strict secret de importanță deosebită și reprezintă documente operative ce sunt absolut necesare în desfășurarea activității zilnice, ce nu pot fi multiplicate; … – Planul de pază și apărare al ANP este, de asemenea, secret de stat nivel secret, fiind și acesta un document operativ, ce nu poate fi multiplicat; … – Registrele de acces persoane în incinta A.N.P. din perioada 2005-2006 au fost distruse, conform prevederilor legale în vigoare, iar cele din perioada 6.12.2006-28.01.2008 au fost predate, în original, la D.I.I.C.O.T. … În ceea ce privește identificarea persoanelor care au avut acces în arhivă, în raport cu sistemele de supraveghere video, cu prilejul audierii, domnul Ion Anghel, angajat RASIROM, a precizat: „pe perioada garanției din anul 2006, RASIROM a efectuat o singură intervenție. S-a defectat ceva tehnic și s-a intervenit, și cred că erau discuții – era ceva pe zona de acces. A fost o problemă referitoare la schimbarea unor drepturi, ceva cu cartele în 2006.(…)…s-au efectuat cele două revizii – una în primăvara lui 2007, una în toamna lui 2007, și, de asemenea, sa făcut o intervenție la cerere pentru efectuarea unor reparații.(…) din punct de vedere al supravegherii video, există patru camere video, înregistrarea imaginilor video realizânduse – uitându-mă pe liste – pe același calculator care gestiona și sistemul de control acces. Deci, practic, imaginile de la cele patru camere video, la momentul acela erau camere analogice, intrau în acel calculator.“Cu excepția intervenției autorizate de către conducerea Ministerului Justiției, nu au fost identificate alte „persoane care au avut acces la arhivă în raport cu sistemele de supraveghere video“. … 7.Referitor la obiectivul^27 prevăzut la art. 1 lit. h) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, fiind audiați, membrii comisiei^28 care au întocmit respectivul raport au declarat că susțin în totalitate cele consemnate în document.^27 Verificarea autenticității informațiilor cuprinse în raportul 096 din 17.04.2008; împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare.^28 Constituite prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.348/C din 31.05.2007, cu modificările și completările ulterioare.Așa cum am mai menționat, comisia respectivă și-a desfășurat activitatea în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 127/2006, deși, la data constituirii, termenul pentru activitatea comisiilor de inventariere a fost depășit.Prin Adresa A.N.P. nr. 28.676 din 12.03.2018 se confirmă efectuarea celor 17 deplasări ale membrilor comisiei la locul de depozitare a arhivei fostei D.G.P.A.Cu privire la cele inserate la pct. 2.1 lit. a) din Raportul nr. 096/17.04.2008, declasificat, din audierile efectuate, se confirmă faptul că arhiva a fost constituită fără a fi respectate întocmai dispozițiile normative incidente. Prezenta Comisie parlamentară de anchetă constată însă faptul că pentru constituirea arhivei D.G.P.A. nu era necesar avizul C.S.A.T., acest aviz fiind necesar doar pentru predarea acesteia către instituțiile nominalizate la art. 2 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 127/2006.Întrucât prezenta Comisie parlamentară de anchetă nu are ca obiectiv verificarea fondului arhivistic în discuție, nu se poate pronunța cu privire la veridicitatea informațiilor^29 cuprinse în raportul de referință.^29 Referitoare la faptul că „aceleași documente apar în dosare diferite“, la conținutul documentelor și adnotărilor/modificărilor/ștersăturilor efectuate pe acestea.Nu trebuie însă ignorat faptul că, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare, „evidențierea operațiunii de multiplicare se face prin marcare atât pe original, cat și pe toate copiile rezultate“, astfel încât, în lipsa unor alte informații tehnice, apreciem că menționarea pe anumite documente a operațiunii de multiplicare nu numai că nu este nelegală, ci ea este obligatorie.Cu privire la cele inserate la pct. 2.1 lit. b) din raportul comisiei conduse de către domnul Marius Iosif, referitoare la rescrierea unor unități de memorie internă, la existența unui registru „de dată recentă privind evidența operațiunilor de distrugere“, precum și existența unor suporți de memorie externă, menționăm faptul că aceste informații au fost asumate de către persoanele prezente la audieri.Întrucât Comisia de anchetă parlamentară nu a avut ca obiectiv verificarea fizică a documentelor și informațiilor aflate în arhiva D.G.P.A., este necesar ca, în urma încheierii activităților comisiei stabilite prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.929/C din 11.07.2017, să fie propuse măsuri în consecință.În ceea ce privește copiatorul identificat în holul de la intrarea în cele 2 camere în care se află depozitată arhiva fostei D.G.P.A., o persoană audiată de către Comisie a afirmat că „un aparat xerox era în spațiul de acces, în proximitatea celor două camere unde este depozitată arhiva.“O altă persoană a comunicat comisiei că „suplimentar referitor la xeroxul acela de care s-a vorbit în media, nu a existat și nu a fost acel xerox în arhivă, nici nu are cum, nici nu încape și nu s-a folosit acel xerox, niciodată. Vă garantez acest lucru, și nu numai eu, toată lumea! Nu s-a folosit. Actualmente este sigilat pe holul ăla, ăla are și un cod de acces. Ăla, nici nu știe, nu știu codul personal, eu nu știu codul de acces, iar când a venit Comisia formată din domnul președinte Marius Iosif, a decis să sigileze și xeroxul ăla. Și, de atunci, stă sigilat de…, nu știu câți sunt, zece doișpe ani, deci nu…“De asemenea persoana audiată a afirmat următoarele: „cum am zis și mai devreme, acel xerox s-a aflat pe holul ăla de la început; nu știu, a fost într-un birou și ulterior, neavând loc, l-a scos pe holul ăla și stă pe holul ăla din 2006. De-aia am… și, dacă trec zi de zi, de zece ori pe zi, vă dați seama că îl văd, și l-am văzut și m-a și întrebat atunci domnul președinte Iosif dacă ăla este xeroxul care a fost preluat de la fosta DGPA. De-aia îl știu; și mă uitam, verificam sigiliul și la ăla. Și de-aia vă zic că nu avea cum, n-a fost folosit, nu avea nici priză pe holul ăla, la momentul ăla, nu era nicio priză pe hol, decât becurile de sus. Deci, nu avea cum să fie folosit fără alimentare.“Referitor la cele inserate la pct. 2.1 lit. d) din Raportul nr. 096/17.04.2008, declasificat, Comisia parlamentară de anchetă constată că acestea fac referire la modalitatea în care beneficiarii^30 informațiilor transmise de către lucrătorii fostei D.G.P.A. au gestionat aceste documente. Având în vedere că prezenta comisie nu are un asemenea obiectiv, apreciem oportun ca, în urma finalizării activităților de analizare a conținutului informațiilor și, după caz, de atribuire a unei noi clase de secretizare, comisia stabilită prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.929/C din 11.07.2017 să solicite tuturor beneficiarilor/deținătorilor legali ai documentelor emise de către fosta D.G.P.A. să procedeze la distrugerea sau, după caz, efectuarea marcajelor corespunzătoare, conform prevederilor legale în vigoare.^30 În concret, Ministerul Justiției. … 8.Cu privire la obiectivul^31 prevăzut la art. 1 lit. i) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, din Adresa transmisă de Ministerul Justiției cu nr. 137/51.254 din 17.05.2018 rezultă faptul că, în acest moment, la nivelul acestei instituții nu este constituită Componenta de securitate pentru tehnologia informației și comunicațiilor, structură ce are ca atribuții protecția informațiilor clasificate în format electronic – INFOSEC.^31 Dacă documentele aflate în arhivă, hardurile, alte documente în format electronic au fost fotocopiate, sustrase, distruse, de către cine și în ce scop.Prin urmare, nu s-au pus la dispoziția Comisiei documente relevante pe acest segment.Însă, din audierea persoanelor invitate au rezultat aspecte ce pot trezi suspiciuni rezonabile referitoare la posibile sustrageri/distrugeri de documente în format electronic.Astfel, o persoană a declarat: „am fost informat că doamna Macovei a solicitat un CD sau DVD, care conținea, probabil – presupunea acest ofițer – acest opis“. De asemenea, persoana respectivă a mai afirmat despre ofițerul D.G.P.A. în cauză că: „el nu a participat direct, nu a fost martor direct la această întâmplare, însă, după știința mea, ofițerul din cadrul S.I.P.A. care s-a ocupat de transmiterea digitalizată a acestor informații este cel care se ocupa efectiv de informatizare acolo, la SIPA. Fără îndoială că cei audiați după mine vă vor putea da relații mult mai exacte în legătură cu această împrejurare pe care eu o cunosc cumva la a treia mână.Domnul Tăpălagă mi-a confirmat aceste informații, mai puțin partea legată de DVD – adică cele legate de vizita acolo pe care a făcut-o împreună cu doamna ministru Macovei“.O altă persoană, membră a comisiilor de inventariere și fost consilier al ministrului justiției, a declarat că „nu s-a reușit identificarea hard disk-urilor, despre care a constatat că au fost rescrise și suprascrise, fără să existe aprobarea CSAT în acest sens“.Tot din audieri a rezultat și faptul că „multifuncționalul respectiv nu era proprietatea Ministerului Justiției; a fost achiziționat de Administrația Națională a Penitenciarelor la momentul constituirii Comisiei – primei Comisii Macovei de inventariere a arhivei și a documentelor primite atât de la structura centralizată D.G.P.A., cât și din cele teritoriale.Din acea primă Comisie au făcut parte, în afară de consilieri ai ministrului, și foști angajați și directori ai D.G.P.A. în persoana lui Florian Ungur, la momentul când eu eram în minister, șef serviciu al Serviciului de informații clasificate.Pe baza declarațiilor domniei sale, dar și ale altor angajați care erau de partea cealaltă în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor am primit confirmarea că, într-adevăr, mijlocul fix denumit multifuncțional nu fusese depus acolo doar așa, că nu mai aveau unde să-l depoziteze cei de la A.N.P. și era uzat sau trebuia casat, nu se prezenta nimeni să-l ia; nu, fusese, ca să spun așa, mijlocul fix destinat activității de inventariere care a presupus inclusiv copierea de documente în vederea arhivării lor. Nu avem informații cu privire la modalitatea în care… sau ce anume, ce documente au fost copiate, dar vă confirm că acel mijloc fix, cu acel mijloc fix multifuncțional a fost copiată arhiva S.I.P.A. venită de la structurile teritoriale sau de la cele centrale. Că ceea ce s-a copiat se mai regăsea la momentul când noi am intrat în Comisie în structura colaționată, cartonată a documentelor pe care le-am găsit deja inventariate pe baza unui nomenclator arhivistic prezent în arhivă, în structura arhivei, nu avem cunoștințe. Dar am primit confirmarea certă și nu avem cunoștință nici dacă ulterior procedurii de inventariere finalizată de prima Comisie desemnată de ministrul Macovei următoarele Comisii desemnate de doamna ministru Macovei au avut și au folosit acest mijloc pentru realizarea unor copii xerox.Pe aceste considerente s-au întemeiat constatările noastre din raport. Mai mult decât atât, vă confirm faptul că dispunea de porturi de acces în ale multifuncționalului, deci puteai să faci copii pe partiții distincte pe un hard extern sau pe… pe dischete nu-mi amintesc, dar pe un hard extern tip USB se putea.Iar această constatare, coroborată și cu faptul că, în interiorul spațiului de arhivă – în una dintre încăperi – noi am identificat și mijloace de stocare media, care nu știam dacă au fost ale D.G.P.A.-ului, provenite din activitatea operativă, sau erau alte mijloace, că erau inclusiv CD-uri și dischete, să zic așa, de dată și producție recentă la data când noi le-am identificat, putea să te conducă la concluzia că acel mijloc multifuncțional (…) a putut fi folosit până la data la care noi am accesat spațiul respectiv“ . … 9.Cu privire la obiectivul^32 prevăzut la art. 1 lit. j) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, cu modificările și completările ulterioare, în urma audierii domnului Dumitru Frățilă, a rezultat faptul că în luna ianuarie 2005 doamna ministru Monica Luisa Macovei și domnul Dan Tăpălagă au luat un registru de evidență a documentelor, aferent anului „2003 sau 2004“.^32 Identificarea și audierea persoanelor care în luna ianuarie 2005 au sustras din arhiva S.I.P.A. registrul de intrări-ieșiri, documente secrete și strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și beneficiarii informațiilor.Registrul respectiv a fost pus într-un plic sigilat și a fost predat doamnei ministru pe bază de proces-verbal, încheiat în două exemplare și semnat de către toți cei cinci participanți (Monica Luisa Macovei, Dan Tăpălagă, Ovidiu Stoian, Dumitru Frățilă, Nicolae Pomoșnicu).Având în vedere faptul că doamna Monica Luisa Macovei și domnul Dan Tăpălagă, persoane despre care există informații că au fost implicate în evenimentul din luna ianuarie 2005, au refuzat să se prezinte în fața Comisiei parlamentare de anchetă, nu au putut fi audiați pentru asigurarea contradictorialității afirmațiilor. …  + 
Capitolul IIIConcluziiA.Concluzii de ordin general1.Considerăm că este imperios necesar, raportat la contextul sociopolitic actual, să se reanalizeze Legea siguranței naționale a României și legile referitoare la protecția informațiilor clasificate și, după caz, să se procedeze la modificarea corespunzătoare a lor. … 2.Apreciem că instituirea obligației, în sarcina celor invitați de a participa la ședințele unei Comisii parlamentare de anchetă, la care au primit invitație, poate fi realizată doar prin antrenarea unei forme de răspundere juridică, stabilită prin lege. Această lege ar fi de natură să transpună în sistemul juridic anumite decizii ale Curții Constituționale^33 pronunțate care au stipulat cu privire la acest gen de situații.^33 De exemplu deciziile Curții Constituționale a României nr. 411 din 14 iunie 2017, nr. 428 din 21 iunie 2017, nr. 430 din 21 iunie 2017, respectiv nr. 611 din 3 octombrie 2017. …  … B.Concluzii privind desființarea D.G.P.A. 1.Emiterea Hotărârii Guvernului nr. 127/2006 s-a făcut cu nesocotirea atât a normelor de tehnică legislativă, cât și a actelor normative^34 circumscrise securității naționale, creânduse astfel riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței naționale.^34 Menționate la cap. II pct. 1. … 2.Deoarece atribuțiile fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție, subsumate activităților de obținere, verificare, prelucrare, stocare și valorificare a informațiilor corespunzătoare Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate acesteia, nu au fost preluate de nicio instituție, există unele riscuri și vulnerabilități în domeniul siguranței naționale, pe segmentul de activitate al A.N.P. … 3.Acțiunea doamnei ministru Luisa Monica Macovei din luna ianuarie 2005, aceea de a sigila fișetele în care ofițerii operativi depozitau documente de lucru, a fost de natură să tulbure buna desfășurare a activității fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție. … 4.Ca urmare a punerii la dispoziția unei persoane ce nu deținea autorizație de acces la informații clasificate, în speță, la dispoziția doamnei ministru Luisa Monica Macovei, domnul Ovidiu Ioan Stoian a manifestat neglijență în protecția informațiilor clasificate, de natură să aducă atingere securității naționale. … 5.Abuzând de prerogativele funcției sale, doamna ministru Luisa Monica Macovei, având un ascendent asupra subordonaților săi, i-a determinat pe aceștia să nu respecte regulile privind protecția informațiilor clasificate. … 6.Prin pătrunderea doamnei Monica Luisa Macovei și a domnului Dan Tăpălagă în spațiile operative, unde lucrătorii fostei D.G.P.A. își desfășurau activitatea, precum și ca urmare a consultării de către cei doi a unor documente clasificate, au fost încălcate prevederile art. 33 și 98 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare. … 7.Prin ridicarea și scoaterea, din sediul fostei D.G.P.A., de către doamna Monica Luisa Macovei a registrului de evidență a documentelor, aferent anului 2003-2004, s-au încălcat prevederile^35 art. 9 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată; de asemenea, informațiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care, spre exemplu, să șantajeze magistrații sau persoanele publice pe care acestea le vizau.^35 Scoaterea documentelor din evidența arhivei se face numai cu aprobarea conducerii creatorilor sau deținătorilor de documente și cu avizul Arhivelor Naționale sau al serviciilor județene ale Arhivelor Naționale, după caz, în funcție de creatorii la nivel central și local, în urma selecționării, transferului în alt depozit de arhivă sau ca urmare a distrugerii provocate de calamități naturale sau de un eveniment exterior imprevizibil și de neînlăturat. … 8.Administrația Națională a Penitenciarelor, instituție care are în custodie arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție, nu a instituit reguli exprese pentru accesul în incinta spațiilor unde aceasta se află depozitată, încălcând în acest mod prevederile art. 93, 94 și 120 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare. …  …  + 
Capitolul IVPropuneriA.De ordin general1.Modificarea, prin consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare, în sensul stabilirii oportunității menținerii Ministerului Justiției printre „organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale“ … 2.Corelativ cu cele menționate la pct. 1, adoptarea de acte normative referitoare la protecția informațiilor clasificate … 3.Modificarea cadrului normativ existent, în sensul instituirii obligativității prezentării persoanelor invitate în fața comisiilor parlamentare de anchetă …  … B.Raportate la desființarea D.G.P.A.1.Transmiterea prezentului raport la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în vederea dispunerii măsurilor din competență, raportat la atribuția^36 acestuia de a asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate^36 Prevăzută la art. 14 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare. … 2.Transmiterea prezentului raport la Serviciul Român de Informații, în vederea dispunerii măsurilor din competență, cu privire la:a)executarea unor verificări/controale^37 la Ministerul Justiției pe linia respectării normelor legale de protecție a informațiilor clasificate, în special în ceea ce privește evidența, păstrarea, multiplicarea, manipularea, transmiterea și distrugerea documentelor furnizate de către fosta D.G.P.A., al căror beneficiar legal a fost ministrul justiției;

 … b)efectuarea unei expertize tehnice a copiatorului identificat în holul de la intrarea în spațiile unde este depozitată arhiva fostei D.G.P.A.;

 … c)executarea unor verificări/controale^38 la Administrația Națională a Penitenciarelor, în scopul stabilirii dacă sunt respectate normele legale referitoare la protecția informațiilor clasificate la locul de depozitare a arhivei fostei D.G.P.A.

^38 În calitate de autoritate desemnată de securitate la nivelul Ministerului Justiției. …  … 3.Transmiterea prezentului raport la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea îndeplinirii competențelor legale, urmând a stabili:

a)dacă emiterea Hotărârii Guvernului nr. 127/2006 a fost de natură să aducă prejudicii siguranței naționale;

 … 

 …  … ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește