PROTOCOLUL din 26 aprilie 2018

Notă …
Aprobat de Hotărârea nr. 529/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 16 august 2018.

P R O T O C O L U L

Sesiunii a XXIX-a a Comisiei hidrotehnice româno – ungare

În baza prevederilor «Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră», semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Băile Felix, pe teritoriul României, în perioada 24-26 aprilie 2018, Sesiunea a XXIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat:

Delegația Părții române:

Adriana Petcu Împuternicit Guvernamental

Olimpia Negru Supleant al Împuternicitului Guvernamental

Anna Roman Secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice Dragoș Cazan Șeful Subcomisiei de calitate a apei

Sorin Ionel Rîndașu-Beuran Șeful Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Cristian Ban Șeful Subcomisie de gospodărirea apelor și hidrometeorologie Dorel Dume expert

Carmen Mihăilescu expert

Ion Costache expert

Delegația Părții ungare:

Kovács Péter Împuternicitul Guvernamental

Bak Sándor Supleant al Împuternicitului Guvernamental

Nagy Zoltan Secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Némethy Tímea Șeful Subcomisiei de calitate a apei

Bara Sándor Șeful Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Szabó János Șeful Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie Bodnár Gáspár expert

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

1. I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Mórahalom, în 22 iunie 2017.

2. II. Diverse

1. I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXVIII–a a Comisiei.

   1. I.1. Activitatea Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării

      1. I.1.a. Comisia constată:

         •  Subcomisia a avut o întâlnire la Baktalorandhaza, în perioada 20 – 23 februarie 2018.

         •  Subcomisia a analizat Procesele-verbale ale Subcomisiilor permanente și a constatat că, de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până în prezent au fost semnate următoarele Procese-verbale:

           1. a. Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, care a avut loc la Sovata, în perioada 6-10 noiembrie 2017;

           2. b. Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Mórahalom, în perioada 4-8 decembrie 2017;

           3. c. Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12-15 decembrie 2017.

              Subcomisia a analizat Procesele-verbale mai sus amintite și propune Comisiei aprobarea acestora.

         •  Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii Regulamentelor existente și finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru și a constatat următoarele:

           – Referitor la „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria”, Subcomisia a constatat că:

           În cadrul întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie care a avut loc la Sovata, în perioada 6-10 noiembrie 2017, experții Părților au analizat propunerile de modificare a anexelor nr. 7a, 7b și 7c ale Regulamentului.

           De asemenea, în cadrul Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Mórahalom, în perioada 5-8 decembrie 2017, a fost convenită anexa nr. 7b a Regulamentului, având în vedere că modificările anterioare au fost convenite cu implicarea acestei Subcomisii.

           Propunerile de completare a anexei nr. 7c s-au transmis reciproc, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, până la data de 31 decembrie 2017.

           Subcomisia propune continuarea activității de modificare și completare ale anexelor nr. 7a și 7c ale Regulamentului, în cadrul următoarei întâlniri a Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie, în vederea finalizării acestora.

           • – Referitor la „Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”, Subcomisia constată că:

             În cadrul întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc la Mórahalom, în perioada 4-8 decembrie 2017, Partea română și-a prezentat punctul de vedere referitor la propunerile Părții ungare de modificare a „Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” și a anexelor acestuia, transmise conform punctului I.2.b al Protocolului Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. Urmare discuțiilor purtate și a argumentelor susținute de către ambele Părți pentru modificările propuse, experții Părților au elaborat, concordat și agreat forma finală a Regulamentului și a anexelor acestuia.

             În urma analizei propunerii de modificare a „Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”, Subcomisia a propus aprobarea Regulamentului și a anexelor acestuia la următoarea întâlnire a Comisiei.

           • – Referitor la elaborarea anexelor nr. 4, 5 și 6 ale „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă”, Subcomisia a constat că:

             Pentru cursurile de apă pentru care au fost convenite și aprobate domeniul de aplicare (Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș) Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor a continuat elaborarea anexelor nr. 4, 5 și 6 ale „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă” după cum urmează:

             • – Anexa nr. 4 – Schema de asamblare a planurilor de situație (scara 1:1.000.000): Partea ungară a predat Părții române schema de asamblare a planurilor de situație, în format .dwg, completat cu sectorul de hartă 6a. Cu acestea, pe teritoriul ungar s-a acoperit întregul domeniu de aplicare a Regulamentului. Este necesară completarea acestuia pe teritoriul român.

             • – Anexa nr. 5 – Planurile de situație (scara 1:100.000): Părțile au convenit asupra faptului că, datele conținute în noul plan de situație să corespundă cu conținutul de date al planului de situație aflat în vigoare. Cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12-15 decembrie 2017, Partea ungară a predat Părții române legenda necesară întocmirii planurilor de situație. Până la sfârșitul lunii martie 2018, ambele Părți au întocmit planurile de situație conform noului domeniu de aplicare, iar acestea au fost transmise reciproc, prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, în format dwg. Până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, Partea ungară va asambla planurile de situație pentru teritoriul român și ungar.

             • – Anexa nr. 6 – Profilurile longitudinale ale digurilor (scara 1:100.000 și 1:100) cât și secțiunile transversale relevante caracteristice (scara 1:200): Profilurile transversale vor fi elaborate ca parte separată a activității. De asemenea, vor fi elaborate modele de profiluri transversale în cadrul cărora vor fi evidențiate profilurile de capăt (de început și de sfârșit) ale sectoarelor de dig avute în vedere.

               Sectoarele cu mal înalt vor fi evidențiate prin înșiruire între profilurile transversale. Până la data de 31 ianuarie 2018, Partea ungară a întocmit un model de profil longitudinal și modele de profiluri transversale în format .dwg, care a fost transmis Părții române, prin secretarul pentru ape de frontieră.

               În vederea asigurării continuității profilurilor longitudinale, punctele de capăt ale acestora vor intersecta secțiunea de frontieră. Punctele de suprapunere vor fi măsurate în comun de către organele teritoriale prin utilizarea de GPS, până la 30 iunie 2018, folosind reperele fixe existente.

               Pe baza planului model, ambele Părți își vor întocmi profilurile longitudinale și modelele de profiluri transversale până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

               Subcomisia propune continuarea activității de elaborare a anexelor nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului, în vederea finalizării.

           • – Referitor la analiza propunerii de extindere domeniului de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape, Subcomisia a constat că:

             În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12-15 decembrie 2017, pe baza celor consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experți, semnat la Oradea în data de 25 aprilie 2017, Partea română a prezentat și a predat Părții ungare materialul de prezentare a Studiului pentru analiza

             efectului acumulării Tauț (Cigher) în secțiunea de frontieră, suplimentar față de condițiile hidrometeorologice asociate viiturii înregistrate în aprilie 2000, cu probabilitate de 1% pe râurile Cigher și Crișul Alb, prin care a făcut cunoscute datele utilizate, metodologia și rezultatele acestuia.

             Pe baza condițiilor hidrometeorologice și hidrologice din Studiul de bază și completarea acestuia, consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experți, semnat la Debrecen la data de 11 decembrie 2017, s-a stabilit că influența acumulării Tauț în secțiunea de frontieră este cuprinsă în intervalul de valori de 2-7 cm.

             Partea ungară a acceptat rezultatul și concluzia Studiului pentru analiza efectului acumulărilor Cărand-Răpsig (Teuz) și Tauț (Cigher), în secțiunea de frontieră, în anumite condiții hidrometeorologice prezentat la întâlnirea din 25 aprilie 2017, împreună cu completarea prezentată în data de 11 decembrie 2017.

             Pe baza rezultatelor, Părțile au agreat că nu este necesară extinderea zonei de aplicare a Regulamentului pentru râurile Cigher și Teuz.

             Astfel, Subcomisia a constatat că în ceea ce privește domeniul de aplicare a „Regulamentului privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă” discuțiile s-au încheiat și propune Comisiei scoaterea de pe ordinea de zi a acestui subiect.

           • – Referitor elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne”, Subcomisia a contat că:

             În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12-15 decembrie 2017, în scopul finalizării anexelor Regulamentului, experții Părților din cadrul Subcomisiei au convenit următoarele:

             • – Anexa nr. 4 a „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne” reprezintă baza pentru schema de asamblare a planurilor de situație. Părțile vor verifica dacă pentru reprezentarea sistemelor de ape interne este necesară utilizarea tuturor sectoarelor de hartă ale anexei nr. 4;

             • – Pentru pregătirea planurilor de situație ale sistemelor de ape interne se vor folosi ca bază planurile de situație din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, după elaborarea acestora;

             • – Experții Părților au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru planurile de situație ale sistemelor de ape interne, să se realizeze un plan de situație model pe teritoriul ungar;

             • – Experții Părților au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru profilurile longitudinale ale sistemelor de ape interne, să se realizeze un model de profil longitudinal pe teritoriul ungar;

             • – Prevederile Regulamentului pentru exploatarea sistemelor de ape interne vor fi elaborate după pregătirea planurilor desenate;

             • – Experții Părților au convenit ca planurile de situație și profilurile longitudinale să fie realizate în format .dwg.

           Subcomisia a propus continuarea activității de elaborare a anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în vederea finalizării.

         •  Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă” și a constatat următoarele:

           În legătură cu îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă” Subcomisia a constatat că în anul 2017 au fost încheiate contracte pentru prestarea serviciilor specifice de gospodărirea apelor în vederea asigurării transferului de debite și

           volume de apă, din râul Mureș, în scopul irigării suprafețelor agricole, cu Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (ATIVIZIG), în calitate de beneficiar și Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în calitate de prestatori de servicii.

           În baza contractului și a documentelor adiționale semnate între Părți, în anul 2017 s-au tranzitat către Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (ATIVIZIG) următoarele volume: 4.103.570 mc apă brută în valoare de 37.875,95 €. Sumele au fost achitate de către Partea ungară.

           Pentru anul 2018, în data de 20 martie 2018 s-a semnat contractul cu Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (ATIVIZIG) pentru transferul de volume de apă din râul Mureș în scop de irigare conform solicitărilor.

         •  Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor în „Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier”

           Subcomisia a constatat că de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire, Partea ungară a transmis spre examinare următoarele documentații pentru lucrările care se vor realiza pe teritoriul ungar:

           • – „Construirea unor linii de apărare împotriva inundațiilor, la cota de referință pentru inundații, reducerea sarcinii pe liniile de apărare pe cursul inferior al râului Tisa”/„Árvízvédelmi védvonalak mértékadó árvízszintre történő kiépítése, védvonalak terhelésének csökkentése az Alsó-Tiszán”;

           • – „Dezvoltarea Planului Vasarhely prin amenajarea albiei majore pe Tisa inferioară – Amenajarea cotului Ferencszállás a râului Mureș”/„VTT Hullámtér rendezése az Alsó-Tiszán – A Maros folyó Ferencszállási kanyarulatának rendezése”.

           În conformitate cu prevederile „Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier”, Partea română a analizat documentațiile lucrărilor mai sus menționate, transmise spre examinare și și-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestora, precizând că lucrările proiectate a fi executate pe teritoriul ungar nu influențează gestionarea apelor mari de pe teritoriul român.

         •  În cadrul întâlnirii, a fost întocmit proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXIX-a a Comisiei cât și anexa acestuia, iar Subcomisia a stabilit detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXIX-a a Comisiei.

      2. I.1.b. Comisia hotărăște:

         •  Se aprobă Procesul – verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării, semnat la Baktalorandhaza, în data de 23 februarie 2018.

         •  Se aprobă modificarea „Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” care reprezintă anexăla prezentul Protocol.

         •  Subcomisia va continua analiza Proceselor-verbale ale Subcomisiilor permanente.

         •  Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii Regulamentelor existente.

         •  Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului finalizării anexelor Regulamentelor aflate în lucru.

         •  Să examineze modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă”.

         •  Să examineze modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier”.

         •  Să examineze prevederile cuprinse în „Regulament privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare”;

         •  Să examineze prevederile cuprinse în „Regulament privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărirea apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontier”;

         •  Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2018, sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2019.

   2. I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apei

      1. I.2.a. Comisia constată:

         •  Subcomisia a avut o întâlnire la Mórahalom, în perioada 5 – 8 decembrie 2017.

         •  Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” au fost îndeplinite.

           Conform prevederilor „Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” în vigoare, experții Părților au efectuat în anul 2016, prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someș, Crasna, Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș.

           În conformitate cu prevederile art. 5, pct. d) al Regulamentului, în perioada 17 – 20 octombrie 2017 a avut loc la Mórahalom, acțiunea de comparare interlaboratoare, a laboratoarelor care participă la supravegherea calității apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno – ungară, la care au participat reprezentanții tuturor laboratoarelor.

           În cadrul acțiunii de comparare interlaboratoare toate laboratoarele au obținut calificativul „foarte bine” atât pentru indicatorii chimici cât și pentru indicatorii biologici.

           În continuare experții Părților au propus ca în cadrul acțiunii de intercomparare, și în viitor, să se pună un accent deosebit pe analiza indicatorilor biologici și micropoluanților (anorganici și organici), domenii în dezvoltare continuă în UE și de importanță deosebită ale Directivei Cadru Apă.

           Evaluarea stării calității cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice și biologice efectuate în anul 2016, de către ambele Părți, în conformitate cu art. 9 al Regulamentului.

           În conformitate cu prevederile art. 12 al „Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” a fost realizat un raport de evaluare care cuprinde starea calității apei pe perioada anterioară și evaluarea tendințelor de evoluție a calității apelor fiind luate în calcul valorile medii ale anului analizate cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani.

           Considerând ca și semnificativă modificarea cu peste 20% față de media determinărilor din perioada 2011 – 2015, în anul 2016 numărul cazurilor care indica o tendință de îmbunătățire a calității este de 34%, iar a celor care indică o tendință de înrăutățire a calității este de 19%. Astfel,

           se păstrează tendința generală de îmbunătățire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

           Evaluarea din cinci în cinci ani a tendinței de evoluție a stării calității apei pe 10 ani, se realizează conform anexei nr. 9.2 la Regulament, următoarea evaluare făcându-se în anul 2021.

         •  În perioada scursă de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei (Mórahalom, 20 – 22 iunie 2017) și până la prezenta Sesiune, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înțelesul

           „Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

         •  Părțile s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

           Experții Părților vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecția calității apelor în vederea accesării de fonduri externe pentru finanțarea acestora.

         •  În cadrul întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei a fost convenit conținutul anexei nr. 7b a „Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria” și a fost înaintat către Subcomisia de gospodărirea apelor și hidrometeorologie propunerea de anexă modificată.

         •  În cadrul intâlnirii Subcomisiei de calitate a fost concordată și agreată forma finală a

           „Regulamentului privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”

      2. I.2.b. Comisia hotărăște:

         •  Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Mórahalom, în data de 8 decembrie 2017.

         •  Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

         •  Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

         •  Experții Părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

         •  Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2018, pe teritoriul României.

   3. I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

      1. I.3.a. Comisia constată:

         •  Subcomisia a avut o întâlnire la Debrecen, în perioada 12-15 decembrie 2017.

           În cadrul întâlnirii, pe baza celor consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experți, semnat la Oradea în data de 25 aprilie 2017, Partea română a prezentat și a predat Părții ungare materialul de prezentare a Studiului pentru analiza efectului acumulării Tauț (Cigher) în secțiunea de frontieră,

           suplimentar față de condițiile hidrometeorologice asociate viiturii înregistrate în aprilie 2000, cu probabilitate de 1% pe râurile Cigher și Crișul Alb, prin care a făcut cunoscute datele utilizate, metodologia și rezultatele acestuia.

           Pe baza condițiilor hidrometeorologice și hidrologice din Studiul de bază și completarea acestuia, consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experți, semnat la Debrecen la data de 11 decembrie 2017, s-a stabilit că influența acumulării Tauț în secțiunea de frontieră este cuprinsă în intervalul de valori de 2-7 cm.

           Partea ungară a acceptat rezultatul și concluzia Studiului pentru analiza efectului acumulărilor Cărand-Răpsig (Teuz) și Tauț (Cigher), în secțiunea de frontieră, în anumite condiții hidrometeorologice prezentat la întâlnirea din 25 aprilie 2017, împreună cu completarea actuală.

           Pe baza rezultatelor, Părțile au agreat că nu este necesară extinderea zonei de aplicare a Regulamentului pentru râurile Cigher și Teuz.

           Astfel, referitor la domeniul de aplicare a Regulamentului discuțiile dintre Părți s-au încheiat.

           Referitor la elaborarea anexelor nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului experții Subcomisiei au continuat prelucrarea anexelor după cum urmează:

           • – Anexa nr. 4 – Schema de asamblare a planurilor de situație (scara 1:1.000.000): Partea ungară a predat Părții române schema de asamblare a planurilor de situație, în format .dwg, completat cu sectorul de hartă 6a. Cu acestea, pe teritoriul ungar s-a acoperit întregul domeniu de aplicare a Regulamentului. Este necesară completarea acestuia pe teritoriul român.

           • – Anexa nr. 5 – Planurile de situație (scara 1:100.000): Părțile au convenit asupra faptului că, datele conținute în noul plan de situație să corespundă cu conținutul de date al planului de situație aflat in vigoare. Cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, Partea ungară a predat Părții române legenda necesară întocmirii planurilor de situație. Până la sfârșitul lunii martie 2018, Părțile au întocmit planurile de situație conform noului domeniu de aplicare, iar acestea au fost transmise reciproc, prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, în format .dwg. Până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, Partea ungară va asambla planurile de situație pentru teritoriul român și ungar.

           • – Anexa nr. 6 – Profilurile longitudinale ale digurilor (scara 1:100.000 și 1:100) cât și secțiunile transversale relevante caracteristice (scara 1:200): Profilurile transversale vor fi elaborate ca parte separată a activității. De asemenea, vor fi elaborate modele de profiluri transversale în cadrul cărora vor fi evidențiate profilurile de capăt (de început și de sfârșit) ale sectoarelor de dig avute în vedere.

           Sectoarele cu mal înalt vor fi evidențiate prin înșiruire între profilurile transversale. Până la data de 31 ianuarie 2018, Partea ungară a întocmit un model de profil longitudinal și modele de profiluri transversale în format .dwg, care a fost transmis Părții române, prin secretarul pentru ape de frontieră.

           În vederea asigurării continuității profilurilor longitudinale, punctele de capăt ale acestora vor intersecta secțiunea de frontieră. Punctele de suprapunere vor fi măsurate în comun de către organele teritoriale prin utilizarea de GPS, până la 30 iunie 2018, folosind reperele fixe existente.

           Pe baza planului model, ambele Părți își vor întocmi profilurile longitudinale și modelele de profiluri transversale până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

           •  Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor a convenit, în scopul finalizării anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne” următorul conținut:

             • – Anexa nr. 3 -Schema de asamblare a planurilor de situație la scara 1:1.000.000;

             • – Anexa nr. 4 -Schema de asamblare a planurilor de situație a sistemelor de ape interne la scara 1:100.000;

             • – Anexa nr. 5a – Regulamente de exploatare ale sistemelor, text

             • – Anexa nr. 5b – Profiluri longitudinale ale canalelor (1:50.000 și 1:100).

               Anexa nr. 4 a „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne” reprezintă baza pentru schema de asamblare a planurilor de situație. Ambele Părți vor verifica dacă pentru reprezentarea sistemelor de ape interne este necesară utilizarea tuturor sectoarelor de hartă ale anexei nr. 4.

               Pentru pregătirea planurilor de situație ale sistemelor de ape interne se vor folosi ca bază planurile de situație din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, după elaborarea acestora.

               Experții Părților au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru planurile de situație al sistemelor de ape interne, să se realizeze un plan de situație model pe teritoriul ungar.

               Experții Părților au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru profilurile longitudinale al sistemelor de ape interne, să se realizeze un model de profil longitudinal pe teritoriul ungar.

               Prevederile Regulamentului pentru exploatarea sistemelor de ape interne vor fi elaborate după pregătirea planurilor desenate.

               Experții Părților au convenit ca planurile de situație și profilurile longitudinale să fie realizate în format .dwg.

         •  Referitor la analiza îndeplinirii prevederilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne”;

           Experții Părților s-au informat reciproc, că de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisie hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire, Partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României, și ca urmare Partea română nu are de efectuat plăți.

           Referitor la prevederile art. 8 al „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne, experții Părților au convenit următoarele:

           • – Partea ungară își menține propunerea referitoare la cheltuielile de pompare ape interne, respectiv un tarif de 10 euro brut/ 1000 mc.

           • – Experții Părții române au informat că, în urma corespondenței purtate cu autoritatea competentă, nu au primit un punct de vedere referitor la tariful de pompare ape interne, propus de Partea ungară, în conformitate cu prevederile art. 8 al „Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne”.

           Partea română va relua demersurile către autoritatea competentă din România pentru clarificarea aspectelor referitoare la stabilirea tarifului serviciului de pompări de ape interne până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

         •  În anul 2017 barajul Bekeș de pe râul Crișul Dublu (+480) nu a fost exploatat la nivel ridicat. De aceea nu a fost nevoie de aplicarea „Regulamentului privind regimul de exploatare al barajului Bekeș la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român”.

         •  Experții Părților au efectuat în perioada 05 septembrie – 19 octombrie 2017, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două țări.

           În conformitate cu cele consemnate în procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare corespunzătoare.

           Totodată, au constat că Procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă și conținut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.

           Experții Părților și-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundațiilor, desfășurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.

         •  Experții Părților s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

         •  Experții Părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

           Experții Părților au constatat că informările prezentate sunt în concordanță cu prevederile art. 8 al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații și cu prevederile Acordului hidrotehnic româno-ungar.

           Părțile au propus continuarea și în viitor a informării reciproce cu privire la implementarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

           I.3.b Comisia hotărăște:

         •  Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Debrecen, în data de 15 decembrie 2017.

         •  Luând în considerare propunerea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor și a Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării cu privire la stabilirea domeniului de aplicare a

           „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă”, Comisia constată că discuțiile s-au încheiat nefiind necesară extinderea domeniului de aplicare și aprobă scoaterea de pe ordinea de zi a acestui subiect.

         •  Să se continue elaborarea anexelor nr. 4, 5 și 6 ale „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă”.

         •  Să se continue elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale „Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne”.

         •  Să fie discutate îndeplinirea prevederilor cuprinse în „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne”.

           În baza art. 8 din „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne”, pentru decontarea pompărilor apelor interne, Părțile să pregătească o propunere comună la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor.

           În cazul în care până la următoarea întâlnire a Subcomisiei se impune necesitatea decontării costurilor privind pomparea apelor interne, condițiile de decontare vor fi stabilite în cadrul unei întâlniri extraordinare a Împuterniciților Guvernamentali.

           Cu ocazia verificării comune a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din anul 2018 să se analizeze și să se verifice în teren posibilitățile tehnice necesare stabilirii volumelor de ape interne pompate ce revin Părților pentru incidente care sunt subiect de aplicare al „Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne”.

           În acest sens, perioada verificărilor comune se va prelungi în consecință și se vor modifica și completa Procesele-verbale încheiate cu ocazia acestor verificări cu un punct distinct.

         •  Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekeș la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român.

         •  Să se examineze Procesele-verbale ale întâlnirilor de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din anul 2018.

         •  Experții Părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

         •  Experții Părților să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

         •  Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestru IV al anului 2018, pe teritoriul României.

   4. I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor și hidrometeorologie

      1. I.4.a. Comisia constată:

         •  Subcomisia a avut o întâlnire la Sovata, în perioada 6-10 noiembrie 2017.

         •  Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria” au fost îndeplinite.

           În conformitate cu prevederile art. 12 a Regulamentului, experții Părților au efectuat schimbul de date pentru ape subterane.

           În ceea ce privesc analizele de calitate, Partea ungară nu a efectuat în anul 2016 determinări pentru indicatorul ortofosfați, iar la 16 foraje nu s-au determinat indicatorii fier și mangan. La forajul Gyula nr. k030440482 nu s-au efectuat determinări din cauza lucrărilor din Programul de Îmbunătățire a Calității apei potabile, din Dél-Alföld. Analizele au fost reluate în anul 2017.

           Directiva 2006/118/UE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării a fost modificată prin Directiva 2014/80/UE. Noile prevederi au fost transpuse de către Partea ungară în anexele nr. 7.a, 7.b și 7.c ale Regulamentului și transmise Părții române prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră anterior datei de 30 septembrie 2017.

           În acest sens, Subcomisia a constatat că este necesar modificarea anexelor nr. 7a, 7b și 7c ale Regulamentului și a convenit următoarele:

           • – Partea ungară a informat Partea română în legătura cu schimbările apărute in codul de identificare a forajelor pentru măsurarea calități apelor subterane din lista care face obiectul anexelor nr. 7.a, 7.b si 7.c ale Regulamentului.

           • – Din cauza modificării normelor UE precum si pentru o evaluare mai precisă a stării apelor subterane, anexa nr. 7.b a Regulamentului să fie completată cu indicatorii de calitate CCOMn si PO4, care au figurat anterior în această anexă. Având în vedere că modificările anterioare au fost convenite cu implicarea Subcomisiei de calitate a apei și aceste propuneri de modificare au fost transmise Subcomisiei de calitate a apei, pentru a fi convenite.

           • – Tabelul conținând datele de baza ale forajelor pentru care se face schimbul de date (anexa nr. 7.c a Regulamentului) va fi completat cu o coloana incluzând datele privind cota superioara a coloanei tubate. Experții Părților și-au transmis reciproc prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, până la 31 decembrie 2017, anexa nr. 7.c completată cu datele privind cota superioară a coloanei tubate a forajului.

           Metodologia de raportare a datelor și informațiilor cuprinse în anexele nr. 7.a si 7.c rămâne neschimbată, respectiv se va menține ca reper nivelul terenului.

         •  Sarcinile prevăzute în „Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră” au fost îndeplinite.

         •  Referitor la evaluarea caracteristicilor debitelor multianuale/lunare, anuale maxime și minime pentru perioada 2011-2015, în conformitate cu prevederile art. 5 al „Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră” experții Părților au evaluat și au convenit pentru perioada 2011-2015 caracteristicile debitelor multianuale/lunare, anuale maxime, medii și minime.

         •  Referitor la sarcinile prevăzute în „Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară” se constată următoarele:

           • – Pe teritoriul român, în perioada scursă la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei (Mórahalom, 20 – 22 iunie 2017) și până la prezenta Sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa Regulamentului, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în Regulament.

           • – Pe teritoriul ungar, că în perioada scursă de la ultima Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei (Mórahalom, 20 – 22 iunie 2017) și până la prezenta Sesiune, în secțiunile de pe teritoriul ungar cuprinse în Regulament, valorile debitelor au scăzut sub valorile debitelor limită (prag), doar pentru râul Mureș. Ca urmare a scăderii valorii debitului sub valorile limită (prag), în conformitate cu prevederile Regulamentului, pe baza debitelor măsurate, pe râul Mureș, în secțiunea Mako, pentru perioada 18-22 septembrie 2017 a fost instituită Faza I.

         •  Schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice a continuat în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Budapesta, în perioada 25-26 octombrie 2017.

           Experții Părților propun continuarea schimbului de experiență în cadrul unei întâlniri ce se va desfășura la București, în perioada septembrie-octombrie 2018.

         •  Părțile s-au informat reciproc că nu au proiecte comune în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

         •  Experții Părților s-au informat reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere prin care se realizează actualizarea Planului Integrat de Management al b.h. Tisa.

           Experții Părților au propus continuarea informării reciproce, în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de Management Integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei Cadru Apă (2000/60/EC).

      2. I.4.b. Comisia hotărăște:

         •  Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Sovata, în data de 10 noiembrie 2017.

         •  Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria”.

         •  Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră”.

         •  Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în „Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile

           +hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară”.

         •  Să se continue schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice. În cadrul acestui schimb de experiență se va face și o evaluarea a schimbului de date hidrologice de la stațiile automate transmise experimental între Părți.

         •  Experții Părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei.

         •  Experții Părților să se informeze reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de Management Integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei Cadru Apă (2000/60/EC).

         •  Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2018, pe teritoriul Ungariei.

   5. I.5. Întâlnirea Împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice

      Comisia constată că în anul 2017 nu au avut loc întâlniri ale Împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice.

   6. I.6. Colaborarea autorităților teritoriale:

      1. I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre autoritățile hidrotehnice teritoriale ale Părților, desfășurată între cele două Sesiuni.

      2. I.6.b. Comisia hotărăște:

         •  sprijinirea în continuare a colaborării directe între autoritățile hidrotehnice teritoriale precum și participarea specialiștilor din autoritățile centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părți.

   7. I.7. Examinarea programului lucrărilor noi

      1. I.7.a. Comisia constată:

         În perioada de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei și până la prezenta Sesiune, Partea ungară a transmis spre examinare următoarele documentații pentru lucrările care se vor realiza pe teritoriul ungar:

         • – „Construirea unor linii de apărare împotriva inundațiilor, la cota de referință pentru inundații, reducerea sarcinii pe liniile de apărare pe cursul inferior al râului Tisa”/„Árvízvédelmi védvonalak mértékadó árvízszintre történő kiépítése, védvonalak terhelésének csökkentése az Alsó-Tiszán”;

         • – „Dezvoltarea Planului Vasarhely prin amenajarea albiei majore pe Tisa inferioară – Amenajarea cotului Ferencszállás a râului Mureș”/„VTT Hullámtér rendezése az Alsó-Tiszán – A Maros folyó Ferencszállási kanyarulatának rendezése”;

         • – “Realizarea sistemului de apărare de pe Tisa superioară din Planul de Dezvoltare Vásárhelyi, Acumularea Tisza-Tur”/„VTT Felső-Tisza Árvízvédelmi rendszerének kiépítése, Tisza- Túr tározó”.

           În conformitate cu prevederile „Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier”, Partea română a analizat

           documentațiile transmise spre examinare și și-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestora, precizând că lucrările proiectate a fi executate pe teritoriul ungar nu influențează gestionarea apelor mari de pe teritoriul român.

      2. I.7.b. Comisia hotărăște:

         •  Autoritățile hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în

         „Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil efect transfrontalier”.

   8. I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță

      1. I.8.a. Comisia constată că, în prezent sunt în împlementare următoarele proiecte proiectele comune realizate cu asistență tehnică și financiară terță:

         1. 1. Îmbunătățirea managementului riscului la inundații pe râul Mureș în zona transfrontalieră”/ “Flood risk management improvement on the Mures river in the cross border area” – FORMURES, finanțat prin Programul Interreg V – A România– Ungaria.

            • ■ Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Mureș, lider de proiect și Alsó-Tisza- vidéki Vízügyi Igazgatóság Szeged, partener proiect;

            • ■ Valoare proiect: 2.685.559 euro;

            • ■ Perioada de implementare: 10 aprilie 2018 – 30 septembrie.2020.

         2. 2. „Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management a bazinelor hidrografice și a planurilor de prevenirea riscului la inundații pentru îmbunătățirea stării apelor”/„Strengthening cooperation between river basin management planning and flood risk prevention to enhance the status of waters of the Tisza River Basin”– JOINTISZA, finanțat prin Programului Transnațional Dunărea 2014-2020.

         • o Parteneri:

           • ■ din România: Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Naționala „Apele Române”, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

           • ■ Din Ungaria: OVF, REC, WWF, MAE, MI

           • ■ Slovacia, Serbia si Ucraina

         • o Valoare proiect: 2 254 127 euro

         • o Perioada de implementare:01 ianuarie 2017 – 30 iunie 2019.

         Comisia constată că în cadrul Programul Interreg V – A România– Ungaria 2014-2020 a fost aprobat spre finanțare următorul proiect comun:

         1. 1. Dezvoltarea centrului de aparare Szanazug, reconstructia stavilarului si echipamentelor hidromecanice de la Tulca-SZANAZUG_TULCA ROHU28”, finanțat prin Programul Interreg V – A România– Ungaria 2014-2020.

            • o Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Crișuri, lider de proiect și Körös-vidéki Vízügyi Igazgatóság, partener proiect;

            • o Valoare proiect: : 1.961.546,22 euro;

            • o Perioada de implementare: 01 mai 2018 – 30 aprilie 2020.

      2. I.8.b. Comisia hotărăște:

         •  sprijinirea și urmărirea în continuare, cu atenție, a proiectelor comune care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistentă tehnică și financiară terță, cât și a celor din bazinele hidrografice ale Tisei și al Dunării.

   9. I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei

      Comisia hotărăște că următoarea Sesiune ordinară aferentă anului 2018 să aibă loc pe teritoriul Ungariei, cel mai târziu în semestrul I al anului 2019.

2. II. Diverse.

Partea ungară roagă Partea română ca în situația unor posibile poluări de pe teritoriul român care nu au efect transfrontalier, dar care au un impact mediatic, să întreprindă măsurile necesare ca autoritățile de gospodărirea apelor să informeze în cel mai scurt timp cu privire la evenimentul produs și a eventualelor efecte astfel încât autoritățile de gospodărirea apelor ungare să poată furniza informațiile necesare.

Partea română a luat notă de această rugăminte.





Anexa face parte integrantă din prezentul Protocol.

Hotărârile prezentului Protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor două state, conform capitolului III, articolul 10, punctul 5 al Acordului.

La data intrării în vigoare a hotărârilor prezentului protocol își încetează aplicabilitatea:

1. 1. „Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”, intrat in vigoare la data de 20 octombrie 2015;

2. 2. Anexa nr. 1 a „Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară”, intrată în vigoare la 16 septembrie 2016.

Prezentul Protocol a fost semnat la Băile Felix, la 26 aprilie 2018, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română și limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

PENTRU PARTEA ROMÂNĂ PENTRU PARTEA UNGARĂ

Adriana Petcu Kovács Péter

Anexă la Protocolul Sesiunii a XXIX-a

a Comisiei hidrotehnice româno-ungare semnat la Băile Felix, în data de 26 aprilie 2018

Regulament pentru urmărirea calității apelor

pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară

Temeiul legal al Regulamentului Art. 1

Prezentul Regulament are la bază prevederile „Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră”, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 și intrat în vigoare la 17 mai 2004.

Scopul Regulamentului Art. 2

Scopul Regulamentului este urmărirea și evaluarea calității apei și a tendinței de evoluție a acesteia, pe cursurile de apă care formează sau traversează frontiera româno-ungară, enumerate în art. 4., ținând cont de prevederile Directivei Cadru Apă și ale Directivelor Uniunii Europene subsecvente.

Instituțiile care efectuează analizele Art. 3

Lista și datele de identificare ale instituțiilor care execută prelevările de probe și analizele de calitate sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.

Instituțiile teritoriale competente care execută prelevările de probe și analizele au obligația de a notifica orice modificare survenită în datele de identificare ale acestora prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor pentru ape de frontieră.

Cursuri de apă și secțiuni de prelevare a probelor Art. 4

Probele de apă se prelevează de către instituțiile care efectuează analizele pe următoarele râuri: Tur, Someș, Crasna, Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș. Secțiunile de prelevare a probelor de apă și de măsurare a debitelor de apă sunt stabilite în anexa nr. 2 la prezentul Regulament.

Frecvența se perioadele prelevării probelor de apă Art. 5

1. a) Prelevările de probe de apă, se vor efectua lunar, de către fiecare Parte pe teritoriul propriu (în secțiunile precizate în anexa nr. 2 la prezentul Regulament), Partea ungară în prima săptămână din lună și Partea română în a treia săptămână a lunii. Analizele fizico-chimice și biologice se vor efectua în laboratorul propriu, cu frecvența stabilită în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

2. b) De două ori pe an prelevarea probelor de apă și o parte din analize, se vor efectua de către Părți în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform programului aprobat de către Subcomisia de calitate a apei.

   Efectuarea analizelor pentru probele prelevate în comun are loc în laboratorul Părții pe teritoriul căreia s-au efectuat prelevările. Rezultatele analizelor precum și celelalte date vor fi consemnate în Raportul de încercare prezentat în anexa nr. 4 la prezentul Regulament, care va fi transmis celeilalte Părți în termen de 30 de zile de la data prelevării probelor.

   În cazul în care prelevările comune de probe de apă nu se pot efectua în perioadele stabilite, din cauza unor condiții deosebite, instituția teritorială anunță în timp util, înainte de data stabilită, instituția corespondentă a celeilalte Părți asupra amânării și cauzei acesteia și totodată se convine asupra unei noi perioade.

3. c) În cadrul acțiunii de comparare interlaboratoare experții laboratoarelor implicate, ungare și române, se întâlnesc anual, la unul dintre locurile stabilite în anexa nr. 2 a prezentului Regulament, alternativ pe teritoriul român și ungar. Experții prelevează în comun proba de apă în secțiunea stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice necesare acțiunii de comparare interlaboratoare, asigurate de laboratorul organizator, transportă probele și efectuează analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de trei săptămâni laboratorului organizator, care va efectua o preevaluare a rezultatelor. În termen de o lună de la transmiterea rezultatelor, experții se întâlnesc pentru compararea și evaluarea rezultatelor. Concluziile întâlnirii, calificarea laboratoarelor, propunerile pentru anul următor privind data și locul acțiunilor de prelevare / analiză comună anuală și de comparare interlaboratoare se consemnează într-un proces verbal.

   Indicatorii de calitate ai apelor care se analizează Art. 6

   Indicatorii de determinat în apele de frontieră sunt cuprinși în anexa nr. 3 la prezentul Regulament în următoarea grupare:

   1. A Indicatorii regimului de oxigen

   2. B Indicatorii regimului de nutrienți

   3. C Indicatori de salinitate

   4. D Alți indicatori fizico-chimici generali

   5. E Metale grele și cianuri totale

   6. F Substanțe prioritare și alte substanțe periculoase

   7. G Indicatori biologici

   8. H Debit

Modul de prelevare, conservare, pregătire Art. 7

Laboratoarele participante efectuează prelevarea, conservarea, transportul și depozitarea probelor conform prevederilor seriei de standarde SR EN ISO 5667 și cu respectarea metodologiilor și normativelor de prelevare a probelor biologice, în vigoare.

Metode de analiză Art. 8

Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliți în anexa nr. 3, metodele de analiză utilizate pentru indicatorii fizico-chimici (unitățile de măsură, standardele corespunzătoare, exprimarea rezultatelor) sunt cuprinse în anexa nr. 5.1, la prezentul Regulament, iar pentru indicatorii biologici metodele utilizate (prelevare, analiză, evaluare) sunt cuprinse în anexa nr. 5.2, la prezentul Regulament.

Părțile caută ca, în cazul tuturor metodelor de analiză aplicate, să utilizeze asemenea criterii de performanță minimale, la care valoarea incertitudinii de măsurare, estimată la nivelul cernitelor standardelor de calitate a mediului aplicabile, să fie 50 % sau mai mică (k=2), iar limita de cuantificare să fie 30 % sau mai mică din valorile standardelor de calitate a mediului aplicabile.

Prelucrarea rezultatelor Art. 9

La prelucrarea rezultatelor în vederea evaluării calității apelor se utilizează toate rezultatele analizelor fizico-chimice și biologice, care se efectuează anual, de către fiecare Parte, care se vor înscrie în tabele centralizatoare pe fiecare râu.

În cazul în care concentrațiile de analiți fizico-chimici sau chimici, clorofila a dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele măsurătorilor sunt stabilite ca jumătatea valorii limitei de cuantificare respective pentru calcularea valorilor medii.

În cazul în care valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor sau cele menționate la alineatul de mai sus este inferioară celei mai mici dintre limitele de cuantificare ale celor două Părți, valoarea este considerată „inferioară limitei de cuantificare” și se notează cu „<” valoarea limitei de cuantificare (ex. <0,002)

În cazul analiților care corespund sumelor totale ale unui grup dat de parametri fizico-chimici sau analiți chimici, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și de reacție corespunzători ai acestora, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanțelor individuale sunt egale cu zero.

În cazul în care valoarea medie calculată a analitului dat este inferioară limitei de cuantificare, și în cazul în care limita de cuantificare nu satisface criteriile de performanță minimale, rezultatul obținut pentru substanța determinată nu se poate lua în considerare în scopul evaluării calității chimice generale a corpului de apă respectiv.

În cazul substanțelor cu valoare limită referitoare la concentrația maximă, atunci când valoarea maximă determinată nu este mai mare decât cea mai mică limita de cuantificare a determinării cantitative și limita de cuantificare nu satisface criteriile de performanță minimale, rezultatul obținut pentru substanța determinată nu se poate lua în considerare în scopul evaluării calității chimice generale a corpului de apă respectiv.

Datele fizico-chimice se vor înscrie, după efectuarea calculelor statistice, în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.1 la prezentul Regulament.

Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul Regulament.

Tabelele centralizatoare cu datele anuale a măsurătorilor, limitele de cuantificare, pentru fiecare curs de apă, vor fi completate de laboratoarele Părților, până la data primei prelevări din anul următor, vor fi predate laboratorului partener care efectuează prelevarea pe respectivul curs de apă. Cu ocazia prelevării comune experții vor verifica, unifica tabelele, le vor anexa proceselor verbale, eventualele lipsuri vor fi specificate în procesul verbal. Tabelele conținând tot șirul de date vor fi transmise reciproc de către Părți, pe cale electronică, cel târziu, până la sfârșitul semestrului I al anului următor celui analizat.

Sistemul de valori limită utilizat Art. 10

Sistemul de valori limită pentru indicatorii fizico-chimici, chimici și biologici cuprinde două stări de calitate: „starea bună” și „nu atinge starea bună”.

Pentru indicatorii fizico-chimici se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.1 la prezentul Regulament.

Pentru substanțele prioritare și alte substanțe periculoase se utilizează sistemul de valori limită din

anexa nr. 7.2 la prezentul Regulament.

Pentru indicatorii biologici se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.3 la prezentul Regulament.

Sistemul de valori limită poate fi modificat pe baza experienței internaționale dobândite în timpul implementării Directivei Cadru Apă și ori de câte ori apar noi cerințe legislative europene în domeniu. De asemenea, după o utilizare pe o perioadă de cinci ani, sistemul de valori se va reanaliza.

Evaluarea stării calității apelor Art. 11

Pentru evaluarea stării calității apelor se calculează valorile medii conform art. 9 pentru șirul de măsurători obținut într-un an, cu excepția indicatorilor marcați cu ,,*,, din anexa nr. 7.2 pentru care la evaluarea stării calității apelor se utilizează concentrația maximă a șirului de măsurători, conform procedurii detaliate în art. 9.

Evaluarea se realizează pentru indicatorii de calitate ai apei cuprinși în anexele nr. 7.1, 7.2 și 7.3, conform art. 10. În cazul indicatorilor pentru care nu sunt prevăzute valori limită, aceștia se monitorizează in vederea urmăririi evoluției acestora.

Rezultatele evaluării vor fi înscrise în ultimul rând al anexei nr. 6.1, respectiv 6.2 și pot fi reprezentate de una din următoarele încadrări în starea de calitate: „starea bună” (prescurtat „bună”, boldat) și „nu atinge starea bună” (prescurtat „nu bună”). În cazul indicatorilor de calitate pentru care conform prevederilor art. 9, evaluarea nu se poate realiza, se notează prescurtat „neeval", italic.

Pentru o viziune de ansamblu, încadrarea cea mai defavorabilă a indicatorilor din fiecare grupă, în fiecare secțiune în parte, este prezentată într-un tabel sintetic care conține starea calității cursurilor de apă, pe grupe de indicatori, conform anexei nr. 8 la prezentul Regulament.

Evaluarea tendințelor de calitate a apei Art. 12

Evaluarea modificării calității cursurilor de apă se realizează prin compararea valorilor medii ale anului analizat cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani, conform metodologiei descrise în anexa nr. 9.1 la prezentul Regulament. Evaluarea se efectuează pentru indicatorii la care există date pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

Evaluarea tendințelor de evolutei a calității cursurilor de apă, din cinci în cinci ani, pe baza mediilor anuale, pentru șirurile de date referitoare la ultimii 10 ani (de două ori cinci ani) se face conform anexei nr. 9.2.

Dispoziții finale Art. 13

1. a) Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Împuterniciți. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament.

2. b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7.1, 7.2, 7.3, 8, 9.1 și 9.2 la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta.

3. c) Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română și limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

4. d) Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XXIX a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern.

5. e) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 3 a protocolului Sesiunii a XXVI- a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, intitulat „Regulament pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară” își pierde valabilitatea.

   DIN PARTEA ROMÂNĂ DIN PARTEA UNGARĂ

   Adriana Petcu Kovacs Péter

   Anexa nr. 1 / 1. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/

   Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére

   Lista și datele de identificare ale instituțiilor care execută prelevările de probe și analizele de calitate

   A mintavételeket és elemzéseket végző végrehajtó szervek és elérhetőségük

   1. A. Pentru râurile Tur, Someș și Crasna / Túr, Szamos, Kraszna folyók esetén

      1. a. Instituții competente din România / Romániai intézmények:

         Administratia Bazinala de Apă Someș – Tisa

         400213 Cluj – Napoca, Str. Vânătorului nr. 17

         Tel  + 40 – 264 – 433028

         Mobil: + 40 – 788 – 235758

         Dispecerat:

         Tel + Fax: + 40 – 246 – 433021

         E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro

         Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare– de rezervă 440112 Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A

         Tel + 40 – 261 – 770177

         Fax  + 40 – 261 – 768302

         E-mail: dispecer.sgasm@sgasm.dast.rowater.ro

      2. b. Instituții competente din Ungaria / Magyarországi intézmények:

         Hajdú-Bihar Megyei Kormányhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54.

         Tel: + 36 – 52 – 504 100

         Fax: + 36 – 52 – 504 105

         E-mail: hivatal@hajdu.gov.hu

         Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Kormányhivatal 400 Nyíregyháza, Hősök tere 5.

         Tel: + 36 – 42 – 599 300

         Fax: + 36 – 42 – 599 309

         E-mail: hivatal@szabolcs.gov.hu

   2. B. Pentru râurile Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb /

      Ér, Berettyó, Sebes-Körös, Fekete-Körös, Fehér-Körös folyók esetén

      1. a. Instituții competente din România / Romániai intézmények:

         Administratia Bazinala de Apa Crișuri 410125 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35 Tel + 40 – 259 – 443892

         Fax + 40 – 259 – 444237

         + 40 – 259 – 442064

         E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

         laborator@dac.rowater.ro

      2. b. Instituții competente din Ungaria / Magyarországi intézmények:

         Hajdú-Bihar Megyei Kormányhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54.

         Tel: + 36 – 52 – 504 100

         Fax: + 36 – 52 – 504 105

         E-mail: hivatal@hajdu.gov.hu

   3. C. Pentru râul Mureș / Maros folyó esetén

      1. a. Instituții competente din România / Romániai intézmények:

         Administratia Bazinala de Apă Mureș

         540057 Tg. Mureș, Str. Köteles Sámuel nr. 33 Tel + 40 – 265 – 265420

         Dispecerat: + 40 – 265 – 261303

         Fax + 40 – 265 – 264290

         + 40 – 265 – 267955

         E-mail:       dispecer@dam.rowater.ro

         Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad 310414 Arad, Str. Liviu Rebreanu nr. 101 Tel + 40 – 257 – 280362

         Fax + 40 – 257 – 280812

         E-mail: dispecer@sgaar.dam.rowater.ro

      2. b. Instituții competente din Ungaria / Magyarországi intézmények:

Csongrád Megyei Kormányhivatal 6722 Szeged, Rákóczi tér 1.

Tel: + 36 – 62 – 562 663

Fax: + 36 – 62 – 562 601

E-mail: vezeto@csongrad.gov.hu

Anexa nr. 2 / 2. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/ Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Secțiunile de prelevare a probelor de apă și de măsurare a debitului de apă Vízmintavételi és vízhozammérési szelvények

Anexa nr. 3 / 3. sz. Melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Indicatori de determinat în apele de frontieră româno-ungare / Vizsgálandó jellemzők a magyar-román határvizeken

1) Indicatorii cu frecvența de 6 vor fi analizați în lunile impare de către Partea română, în lunile pare de către Partea ungară.

1) A 6 gyakoriságú jellemzőket a román Fél a páratlan, a magyar Fél a páros hónapokban elemzi.

2) Indicatorii cu frecvența de 4 vor fi analizați trimestrial, în prima lună de către Partea română, în a doua lună de către Partea ungară.

2) A 4 gyakoriságú jellemzőket negyed évente kell mérni, a román Fél az első, a magyarFél a második hónapokban.

3) Prelevarea probelor de fitoplancton se realizează lunar, în perioada aprilie-septembrie. Părțile prelevează probele conform Regulamentului, pe teritoriul propriu. Pe baza listelor de specii și a datelor cantitative se calculează EQR/RCE.

3) A fitoplankton mintavétele havonta történik, április-szeptember közötti hónapokban, a Szabályzat szerinti saját oldalon. A fajösszetétel és mennyiségi adatok alapján EQR/RCE értékek megadására kerül sor.

4) Prelevarea probelor de fitobentos, macronevertebrate acvatice se realizează conform Regulamentului, pe teritoriul propriu de două ori pe an, de preferabil în lunile mai și septembrie, în regim hidrologic constant, cu debite mici și uniforme. Pe baza listelor de specii și a datelor cantitative se calculează EQR/RCE.

4) A bentikus kovaalgák, makrogerinctelenek mintavétele a Szabályzat szerinti saját oldalon, áradás után, hosszan tartó, egyenletes vízhozamú, kisvizes időszakban, évi két alkalommal, lehetőleg májusban és szeptemberben történik. A fajösszetétel és mennyiségi adatok alapján EQR/RCE értékek megadására kerül sor.

Anexa nr. 4 / 4. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére RAPORT DE ÎNCERCARE – VIZSGÁLATI ADATLAP

14. Rezultatele obținute / A kapott eredmények

32

Anexa nr. 5.1 / 5.1. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Metode de analiză utilizate pentru indicatorii fizico- chimici (unitate de măsură, standard, exprimare rezultate)

/

Alkalmazott vizsgálati módszerek a fizikai, kémiai jellemzőkre (mértékegység, szabvány, eredmények megadása)

33

34

35

36

37

38

Anexa nr. 5.2. / 5.2 sz. Melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Metode biologice utilizate (prelevare, analiză, evaluare) / Alkalmazott biológiai módszerek (mintavétel, vizsgálat és értékelés)

39

40

Râul: ……………..

Folyó: ……………..

Anexa nr. 6.1 / 6.1 sz. Melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

41

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE, EFECTUATE IN ZONA DE FRONTIERA IN ANUL ……. A HATÁR KÖZÉLEBEN ÉVBEN VÉGZETT FIZIKAI, KÉMIAI, VIZSGÁLATOK EREDMÉNYEINEK ÉRTÉKELÉSE

Râul: ……………..

Folyó: ……………..

Anexa nr. 6.2 / 6.2 sz. Melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

42

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR BIOLOGICE EFECTUATE IN ZONA DE FRONTIERA IN ANUL ……. A HATÁR KÖZÉLEBEN ÉVBEN VÉGZETT BIOLÓGIAI VIZSGÁLATOK EREDMÉNYEINEK ÉRTÉKELÉSE

Anexa nr. 7.1 / 7.1. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea indicatorilor fizico-chimici, 1)

A fizikai, jellemzők minősítésénél alkalmazott határértékrendszer 1)

1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie obținută cu valoarea limită specifică fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mică sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului respectiv i se va atribui „starea bună”. Dacă valoarea medie este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui „nu atinge starea bună” .

Excepție fac oxigenul dizolvat, și pH la care evaluarea se va face astfel:

• – pentru oxigen dizolvat, dacă valoarea medie este mai mare sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului i se va atribui „starea bună”, iar dacă valoarea medie este mai mică decât valoarea limită atunci indicatorului i se va atribui „nu stare bună”.

  

  

• – pentru pH: dacă valoarea medie se incadrează în intervalul 6.5 – 9.0 atunci indicatorului i se va atribui „starea bună”, iar dacă aceasta este în afara intervalului i se va atribui „nu stare bună”.

  Încadrarea în starea de calitate a grupei de indicatori definită conform art. 6 din Regulament este dată de cea mai defavorabilă încadrare a componenților grupei respective.

  

  

  1 Minőségi állapotba való besorolás: összehasonlításra kerül az átlagérték a mellékletben szereplő jellemzőkre vonatkozó határértékkel. Abban az esetben, ha az átlagérték kisebb vagy egyenlő a határértékkel az adott jellemző „jó állapot” jelzőt kap. Ha az átlagérték nagyobb a határértéknél az adott jellemző „nem éri el a jó minőségi állapotot” jelzőt kap.

  Kivételt képez az oldott oxigén, és a pH, melyeknél az értékelés a következőképpen történik:

  

• – oldott oxigén,: ha az átlagérték nagyobb vagy egyenlő a határértékkel „jó állapot” jelzőt kap, ha az átlagérték kisebb a határértéknél a jellemző „nem éri el a jó állapotot” jelzőt kap.

  

• – pH: ha at átlagérték 6,5 – 9,0 intervallumba inkadrálódik a jellemző „jó minőségi állapot” jelzőt kap, ha az intervallumon kívül helyezkedik el „nem éri el a jó állapotot” jelzőt kap.

A 6. cikknek megfelelően meghatározott jellemző csoport minőségi állapotba való besorolását az adott csoport komponenseinek kedvezőtlenebb besorolása adja meg.

Anexa nr. 7.2 / 7.2. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

F Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea substanțelor prioritare și a altor substanțe periculoase 1) /

F Az elsőbbségi és egyéb veszélyes anyagok minősítésénél alkalmazott határértékrendszer1)

• * conform anexei nr. 2 a Directivei 2013/39/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei.

• * az Európai Parlament és Bizottság által 2013. augusztus 12. elfogadott 2013/39/UE Vízkeretirányelv 2 sz. mellékletnek megfelelően, melyben módosította a 2000/60/CE és a 2008/105/CE Vízkeretirányelveket a vízpolitikai terület elsőbbségi anyagaira vonatkozóan.

1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie a concentrațiilor determinate cu valoarea limita specifică fiecărui indicator din anexa. Dacă valoarea medie este mai mică sau egală cu valoarea limimtă, atunci indicatorului respectiv i se va atribui starea de calitate „starea bună”. Dacă valoarea medie este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui „nu atinge starea bună”. Încadrarea în starea de calitate pentru substanțele marcate cu *: se compară valoarea maximă a concentrațiilor determinate cu valoarea limita a fiecărui indicator din anexa. Dacă valoarea maximă este mai mică sau egală cu standardul de calitate, atunci indicatorului respectiv i se va atribui starea de calitate

„starea bună„. Dacă valoarea maximă este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui „nu atinge starea bună”

1) Minőségi állapotba való besorolás: összehasonlításra kerül a mért koncentrációk átlagértéke a mellékletben szereplő jellemzők határértékeivel. Abban az esetben, ha az átlagérték kisebb vagy egyenlő a határértékkel az adott jellemző „jó minőségi állapot” jelzőt kap. Ha az átlagérték nagyobb a határértéknel az adott jellemző „nem éri el a jó állapotot” jelzőt kap.

A *-gal jelőlt anyagok minőségi állapotba való besorolása: összehasonlításra kerül a mért koncentrációk maximális értéke a mellékletben szereplő jellemzők határértékeivel. Abban az esetben, ha a maximum kisebb vagy egyenlő a minőségi standarddal az adott jellemző „jó” minőségi állapot jelzőt kap. Ha a maximum nagyobb a határértéknél az adott jellemző „nem éri el a jó állapotot” jelzőt kap.

2) CAS: Chemical Abstracts Service (Serviciul de catalogare a substanțelor chimice).

2) CAS: Vegyianyag Nyilvántartási Szolgálat (Chemical Abstracts Service).

3) Apele de suprafață interioare cuprind râurile și lacurile, precum și corpurile de apă artificiale sau puternic modificate care au legătură cu acestea

3) A szárazföldi felszíni vizek a folyókat, tavakat és kapcsolódó mesterséges vagy jelentősen módosított víztesteket foglalják magukban.

4) Pentru cadmiu și compușii săi (nr. 6), valorile SCM-urilor variază în funcție de duritatea apei, pentru care s-au stabilit cinci clase (clasa 1: <40 mg caco3/l, clasa 2: 40 până la <50 mg caco3/l, clasa 3: 50 până la

<100 mg caco3/l, clasa 4: 100 până la <200 mg caco3/l și clasa 5: ≥ 200 mg CaCO3/l).

4) A kadmium és vegyületei esetében (6. sorszám) az EQS-értékek a víz keménységétől függően változnak öt osztálykategória szerint (1. osztály: <40 mg caco3/l, 2. osztály: 40-től <50 mg caco3/l, 3. osztály: 50-től

<100 mg caco3/l, 4. osztály: 100-tól <200 mg caco3/l és 5. osztály: ≥200 mg CaCO3/l).

5) Această substanță nu este o substanță prioritară, ci unul dintre ceilalți poluanți pentru care SCM-urile sunt identice cu cele stabilite în legislația aplicată înainte de 13 ianuarie 2009.

5) Ez az anyag nem elsőbbségi anyag, hanem azon egyéb szennyezőanyagok egyike, amelyek esetében az EQS azonos a 2009. január 13. előtt alkalmazott jogszabályban meghatározottakkal.

6) DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1,1-triclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 50-29-3; nr. UE 200- 024-3); 1,1,1-triclor-2 (o-clorfenil)-2-(p-clorfenil) etan (nr. CAS 789-02-6; nr. UE 212-332-5); 1,1-diclor- 2,2 bis (p-clorfenil) etilenă (nr. CAS 72-55-9; nr. UE 200-784-6); și 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 72-54-8; nr. UE 200-783-0).

6) Az összes DDT az 1,1,1-triklór-2,2-bisz[p-klórfenil]-etán (CAS-szám: 50-29-3; EU-szám: 200-024-3), az 1,1,1-triklór-2-[o-klórfenil]-2-[p-klórfenil]-etán (CAS-szám: 789-02-6; EU-szám: 212-332-5), az 1,1-diklór- 2,2-bisz[p-klórfenil]-etilén (CAS-szám: 72-55-9; EU-szám: 200-784-6) és az 1,1-diklór-2,2-bisz[p- klórfenil]-etán (CAS-szám: 72-54-8; EU-szám: 200-783-0) izomerek összegét jelenti.

Anexa nr. 7.3 / 7.3. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ

által átmetszett folyók vízminőségének követésére

G Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea indicatorilor biologici 1) / G A biológiai jellemzők minősítésénél alkalmazott határértékrendszer 1)

1) Incadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie obtinuta cu valoarea limita specifică fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mare (mai mică în cazul clorofilei-a) sau egala cu valoarea limita, atunci indicatorului respectiv i se va atribui „starea bună”. Dacă valoarea medie este mai mică decât valoarea limita (mai mare în cazul clorofilei-a) atunci indicatorului respectiv i se va atribui „nu atinge starea bună”.

1) Minőségi állapotba történő besorolás: összehasonlításra kerül az átlagérték a mellékletben szereplő jellemzőkre vonatkozó határértékkel. Abban az esetben, ha az átlagérték nagyobb (klorofill-a esetében kisebb) vagy egyenlő a határértékkel az adott jellemzőhöz „jó minőségi állapot” jelzőt kap. Ha az átlagérték kisebb a határértéknél (klorofill-a esetében nagyobb) az adott jellemző „nem éri el a jó állapotot” jelzőt kap.

Anexa nr. 8. / 8. sz. melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Starea calității cursurilor de apă pe grupe de indicatori de calitate, în anul ………

A minőségi jellemzők csoportjai szerinti vízminőségi állapot, valamennyi vízfolyásra,

Vízfolyás

A Oxigénháztartás jellemzői

B

Tápanyagháztartás jellemzői

C Sóháztartás

generali

E Nehézfémek és cianid

substanțe periculoase

G Biológiai jellemzők

. évre

Anexa nr. 9.1. / 9.1. sz. Melléklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére

Evaluarea modificării calității cursurilor de apă în anul comparativ cu perioada

premergătoare de cinci ani anteriori ………………, pe baza valorilor medii

A vízfolyások vízminőség változásának ……………. éves értékelése az előző ötéves

rânduri

A statisztikailag értékelhető mért jellemzők neve a 3. sz. mellékletnek

periódushoz viszonyítva, az átlag adatok alapján

1 Interpretarea modificărilor:

• – dacă media anuală pentru anul în curs arată o îmbunătățire mai mare sau egală de 20 % față de media celor cinci ani anteriori, modificarea va fi reprezentată cu următorul simbolul “↑”

• – dacă media anuală pentru anul în curs arată o înrăutățire mai mare strict de 20 % față de media celor cinci ani anteriori, modificarea va fi reprezentată cu următorul simbol “↓”

• – dacă media anuală pentru anul în curs arată îmbunătățire strict mai mică sau o înrăutățire mai mică sau egală de 20 % față de media celor cinci ani anteriori, se consideră că nu există modificări, ceea ce va fi reprezentat, cu următorul simbol “↔”

• – îmbunatațire reprezintă în general o scădere a valorilor medii anuale cu excepția indicatorilor/parametrilor:oxigen dizolvat, fitoplancton,fitobentos,macronevertebrate bentice și debit pentru care imbunatațire reprezintă creșterea valorilor medii anuale.În cazul pH-ului se consideră îmbunătațire o modificare mai mare cu 5% înspre valoarea de pH egală cu 7.75.

• – înrăutațire reprezintă în general o creștere a valorilor medii anuale cu excepția indicatorilor/parametrilor:oxigen dizolvat,fitoplancton,fitobentos,macronevertebrate bentice și debit pentru care înrăutățire reprezintă scăderea valorilor medii anuale.În cazul pH-ului se consideră înrăutățire o modificare mai mare cu 5% dinspre valoarea de pH egală cu 7.75 către valorile extreme ale intervalului de pH.

  1 A változás értelmezése:

• – ha az öt év átlagához viszonyított adott év átlaga 20 %-nál nagyobb, vagy egyenlő mértékű javulást mutat, a változást a következő szinbólummal jelöljük “↑”

• – ha az öt év átlagához viszonyított adott év átlaga 20 %-nál nagyobb mértékű romlást mutat, a változást a következő szinbólummal jelöljük “↓”

• – ha az öt év átlagához viszonyított adott év átlaga 20 %-nál kisebb mértékű javulást, illetve kisebb, vagy azzal egyenlő mértékű romlást mutat, nem beszélünk változástról, a következő szinbólummal jelöljük “↔”.

• – javulás általánoságban az éves átlag értékek csökkenését jelenti, kivétel az oldott oxigén, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vízhozam, amelyek esetén a javulás az éves átlagok növekedését jelenti, pH-nál akkor beszélünk javulásról, amikor 5 %-nál nagyobb a változás és pH=7,75 irányba mutat.

• – romlás általánoságban az éves átlag értékek növekedését jelenti, kivétel az oldott oxigén, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vízhozam, amelyek esetén a romlás az éves átlagok csökkenését jelenti, pH-nál akkor beszélünk romlásról, amikor 5 %-nál nagyobb a változás és pH=7,75 értéktől a pH intervallum extrém értékei felé mutat.

  Anexa nr. 9.2. / 9.2. sz. Melléklet

  la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor

  pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-

  ungară Szabályzat a magyar román határt alkotó vagy a határ által átmetszett folyók vízminőségének követésére

  Evaluarea tendințelor de evoluție a calității cursurilor de apă, din cinci în cinci ani, pe baza trendului linear al mediilor anuale, referitoare la ultimele două perioade de cinci ani

  statistic, conform anexei nr.3, pe

  (tabelul are mai multe pagini) /

  A vízfolyások vízminőségi tendenciáinak öt évenkénti értékelése az éves átlagok lineáris trendje alapján, az utolsó kétszer ötéves periódusra vonatkozóan

  Indicator de calitatea apei / Vízminős ég jellemző	UM/ Mér t. egys .	Râul / Folyó:
  		panta dreptei celei mai probabile pentru primul interval de 5 ani1 a legvalószinűbb trendvonal normált meredeksége az első 5 éves időszakra vonatkozóan1	tendința mediilor anuale pentru primul interval de 5 ani2 öt év éves átlagai trendjének jelölése az első 5 éves időszakra vonatkozóan2	panta dreptei celei mai probabile pentru al doilea interval de 5 ani1 a legvalószinűb b trendvonal normált meredeksége a második 5 éves időszakra vonatkozóan1	tendința mediilor anuale pentru al doilea interval de 5 ani2 öt év éves átlagai trendjének jelölése második 5 éves időszakra vonatkozóan2	tipul evoluției3 a fejlődés típusa3
  			↑		↑	↑↑
  Denumirea indicatorilor evaluabili rânduri			↑		↓	↓
  			↓		↑	↑
  			↓		↓	↓↓
  			↔		↔	↔↔
  			↔		↑	↑
  			↑		↔	↔
  			↔		↓	↓
  			↓		↔	↔

  					↑	↑
  					↓	↓
  					↔	↔

  1 Panta dreptei celei mai probabile normate reprezintă panta dreptei de regresie calculată prin metoda celor mai mici pătrate, aplicată mediilor anuale ale perioadei de cinci ani

  1 A legvalószinűbb trendvonal normált meredeksége a legkisebb négyzetek módszerével, az ötéves periódus éves átlagaira számolt regressziós vonal meredeksége osztva az öt év átlagával

  2 Tendința mediilor anuale se notează cu:

• – “↑” dacă panta dreptei celei mai probabile normateindică o îmbunătățire (în general este mai mică decât 0           -0,05 în cazul oxigenului dizolvat, fitoplancton,fitobentos,macronevertebrate bentice și debit mai mare decât 0 0,05, la pH este în afara benzii a ±0,01 și modificarea este spre pH= 7,75)

• – “↓” dacă panta dreptei celei mai probabilenormate indică o înrăutățire (în general este mai mare decât 0 0,05, , în cazul oxigenului dizolvat, fitoplancton,fitobentos,macronevertebrate bentice și debit mai mică decât 0 -0,05, la pH modificarea este este în afara benzii a ±0,01 și de la pH = 7,75 spre valori extreme

• – “↔” dacă panta dreptei celei mai probabilenormate este în banda ±0,05 (la pH în banda

  ±0,01) nu este schimbare

  2 Az öt éves éves átlagai trendjének jelölése

• – “↑” ha a legvalószinűbb, öt év átlagára normált trendvonal meredeksége javulást jelez (általánosságban kisebb mint 0 -0,05 oldott oxigén, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vízhozam esetében nagyobb mint 0 0,05, pH-nál kívül esik a ±0,01 sávon és a változás pH=7,75 irányba mutat)

• – “↓” ha a legvalószinűbb öt év átlagára normált trendvonal meredeksége romlást jelez (általánosságban nagyobb mint 0 0,05, oldott oxigén, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vízhozam esetében kisebb mint 0 -0,05, pH-nál kívül esik a ±0,01 sávon és a változás pH=7,75 értéktől az extrém értékek irányába mutat

• – “↔” ha a legvalószinűbb normált trendvonal meredeksége 0 ±0,05 sávba esik (pH-nál a

  ±0,01 sávba), nincs változás

  3 Tipul evoluției se notează cu:

• – Îmbunătățire constantă dacă tendințele pentru ambele perioade de 5 ani sunt “↑”, reprezentare “↑↑”

• – Înrăutățire constantă dacă tendințele pentru ambele perioade de 5 ani sunt “↓”, reprezentare “↓↓”,

• – Îmbunătățire dacă tendința pentru primul interval este “↓” sau “↔” , iar cea pentru al doilea interval este reprezentată “↑”, reprezentare “↑”,

• – Înrăutățire dacă tendința pentru primul interval este reprezentată cu “↑” sau “↔” iar cea pentru al doilea interval este reprezentată cu intervallumra “↓” , reprezentare „↓”.

• – Stagnare, dacă tendința pentru ambele intervale “↔”, reprezentare “↔↔”,

• – Nu este modificare, dacă tendința pentru primul interval “↓”, sau “↑”, iar pentru al doilea interval “↔”,, reprezentare “↔”.

  În cazul în care nu se poate defini tendința primei perioade de cinci ani (lipsă date) tipulevoluției este identic cu cel al celui de al doilea ciclu de cinci ani.

  3 A fejlődés tipusai a következő képpen lesznek feltüntetve:

• – Folyamatos javulás, ha a mindkét 5 éves periódusra a tendenciák “↑”, jelölése “↑↑”,

• – Folyamatos romlás, ha a mindkét 5 éves periódusra a tendenciák “↓”, jelölése “↓↓”,

• – Javulás, ha a tendencia az első intervallumra “↓”, vagy “↔”, illetve ha a második intervallumra “↑”, jelölése “↑”,

• – Romlás, ha a tendencia az első intervallumra “↑”, vagy “↔” van jelölve, illetve a második intervallumra “↓”, jelölése „↓”,

• – Stagnálás, ha ha a tendencia mindkét intervallumra “↔”,jelölése “↔↔”,

• – Nincs változás, ha ha a tendencia az első intervallumra “↓”, vagy “↑”, illetve ha a második intervallumra “↔”, jelölése “↔”.

Amennyiben az első ötéves időszak tendenciaja nem határozható meg (adathiány) a fejlődés tipusa megegyezik a második öt éves cikluseval..

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește