PROTOCOLUL din 22 iunie 2001

Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare



În baza prevederilor Convenţiei pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează sau sunt intretaiate de frontieră, semnată la Bucureşti la 25 iunie 1986 şi intrata în vigoare la 20 noiembrie 1986, a avut loc la Sighetu Marmatiei, pe teritoriul României, în perioada 19-22 iunie 2001, Sesiunea a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.Au participat:Delegaţia părţii române:

Delegaţia părţii ungare:

Comisia mixtă stabileşte următoarea ordine de zi:I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte şi din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenţiei hidrotehnice şi stabilirea măsurilor necesar a fi luate în continuareII. Examinarea decontării prestaţiilor efectuate de părţi în anul 2000III. Examinarea programului lucrărilor care vor fi executate în anul 2001 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor şi sistemelor de evacuare a apelor interne, menţionate la art. 1 din Convenţia hidrotehnica, şi stabilirea proiectelor care urmează să fie transmise pentru avizare de către Comisia mixtăIV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenţa terta, financiară şi tehnicaV. Examinarea activităţii Comisiei ad-hoc şi a proiectului de modificare a regulamentului de funcţionare a Comisiei mixteVI. DiverseI. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte şi din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenţiei hidrotehnice şi stabilirea măsurilor necesar a fi luate în continuare1. Colaborare în domeniul gospodăririi apelor şi hidrometeorologieiA. Referitor la activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologieComisia mixtă constata ca:– a fost înfiinţată Subcomisia de hidrometeorologie şi gospodărirea apelor prin unificarea subcomisiilor de hidrometeorologie, de informatica, comunicaţii de date şi informaţii şi de gospodărirea apelor, care a avut doua intalniri: la Oradea la 11-13 decembrie 2000 şi, respectiv, la Gyula la 26-28 martie 2001;– nu au avut loc intalniri separate ale experţilor pe domenii de specialitate şi sarcinile acestora au fost examinate în cadrul intalnirilor Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, cu participarea experţilor din aceste domenii;– subcomisia şi-a stabilit obiectivele-cadru, precum şi sarcinile pentru derularea activităţii ei în perioada următoare;– partea română propune efectuarea analizei eficientei volumului de date schimbate între părţi şi a acţiunilor prevăzute în regulamentele în vigoare, în vederea realizării obiectivelor Convenţiei hidrotehnice cu costuri cat mai mici.Comisia mixtă hotărăşte:– aproba procesele-verbale ale Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, încheiate la Oradea la 13 decembrie 2000 şi, respectiv, la Gyula la 28 martie 2001;– următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul român în trimestrul IV 2001 şi va avea următoarea ordine de zi:● trecerea în revista a îndeplinirii sarcinilor cuprinse în regulamentele în vigoare din domeniul gospodăririi apelor şi hidrometeorologiei;● analiza proceselor-verbale ale grupelor de experţi pentru hidrometeorologie, informatica şi comunicaţii de date, precum şi gospodărirea apelor;● schimb de informaţii în legătură cu intalnirea experţilor privind problematica acviferului conului aluvionar al raului Mures;● analiza eficientei volumului de date schimbate între părţi şi a acţiunilor prevăzute în regulamentele în vigoare, în vederea realizării obiectivelor Convenţiei hidrotehnice cu costuri cat mai mici.B. Referitor la activitatea grupelor de experţi pe domenii de specialitatea) În domeniul hidrometeorologiei … Comisia mixtă constata ca:– schimbul de date meteorologice, hidrologice şi de alte informaţii, inclusiv de radar, prin calculator, s-a desfăşurat pe baza prevederilor Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara, adoptat la Sesiunea a X-a a Comisiei mixte (Gyula, 22-26 septembrie 1997);– în legătură cu transmiterea datelor radar, partea ungara procedează la introducerea permanenta în fisierul stabilit al unui server FTP a imaginilor radar, care pot fi apelate de către partea română. Partea română solicita ca imaginile radarelor de la Budapesta şi Napkor să fie disponibile în mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate în mod operativ de către INMH; avertizarile radar se vor desfăşura în continuare în conformitate cu anexa nr. 7.b la regulament;– părţile au efectuat corectarea şi reeditarea anexei nr. 7.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara;– experţii părţilor au căzut de acord ca pentru completarea datelor lipsa sa instaleze un fisier special în serverul FTP, care să fie accesibil în acest scop;– partea ungara a solicitat transmiterea, pentru staţiile înscrise în anexa nr. 4.a la Regulamentul de schimb de date hidrometeorologice, a datelor transmise anterior pe microfilm, pentru anii 1976-1979, sub forma fişelor tip anuar sau pe suport magnetic;– trecând în revista modalităţile de transmitere a datelor pe baza Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice, experţii părţilor propun ca transmiterea acestora prin intermediul telexului să fie scoasa dintre modalităţile de transmitere şi propun rezolvarea problemei transmiterii datelor prin server FTP şi, ca linie de rezerva, e-mail şi telefax, respectiv prin telefon. Ca urmare a acestui fapt, subcomisia propune modificarea în consecinţa a regulamentului, în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea din 13 decembrie 2000. Din procesulverbal al subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 se constată că partea ungara a operat schimbările referitoare la modul de comunicare a datelor din anexele la regulament şi l-a predat părţii române. Partea română considera ca reeditarea acestui regulament nu este încă oportuna din următoarele considerente:● procesul uniformizarii datelor din regulamentele în vigoare este în curs de derulare şi acţiunea va aduce modificări regulamentelor;● cele doua procese-verbale ale subcomisiei nu au fost încă aprobate de împuterniciţi;● exista posibilitatea sa survina unele schimbări în fluxul informaţional al părţii române;– părţile şi-au transmis reciproc anexa nr. 8 la regulament, cu actualizarea adreselor şi a numerelor de telefon ale instituţiilor care participa la schimbul de date;– la cererea experţilor unguri partea română a transmis modul de conversie între sistemul de referinţa Marea Neagra/Marea Baltica pentru staţiile hidrometrice Turulung, Satu Mare şi Domanesti; în vederea transmiterii acestui sistem de conversie pentru staţiile cuprinse în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa este necesar ca partea română să se adreseze organelor abilitate;– a avut loc la VITUKI, pe teritoriul ungar, schimbul de experienta între experţii părţilor privind elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice. Având în vedere necesitatea cunoaşterii reciproce a dezvoltarilor tehnice şi ştiinţifice între părţi, subcomisia propune să aibă loc o intalnire similară la INMH Bucureşti;– în legătură cu propunerile referitoare la remedierea neconcordantelor existente în regulamentele în vigoare şi pe baza materialelor schimbate între părţi, Comisia mixtă constata ca experţii părţilor au căzut de acord ca partea română va pregati un material similar celui prezentat de partea ungara. Problematica urmează să se discute la intalnirea viitoare a subcomisiei;– partea română a transmis părţii ungare cheile limnimetrice tabelare valabile (luând în considerare anul 2000) pentru staţiile hidrometrice cuprinse în anexa nr. 1.a la procesul-verbal de la Hajduszoboszlo din 27 noiembrie 1992;– partea ungara şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi posibilitatea conectarii părţii române la sistemul de schimb de date prin microunde, care operează în relaţia ungaro-ucraineana, iar partea română a solicitat în acest sens punerea datelor pe serverul FTP de la VITUKI, pentru a fi accesibile părţii române;– totodată experţii părţilor au căzut de acord sa colaboreze în cadrul proiectelor PHARE/CBC în scopul dezvoltării şi funcţionarii unitare a sistemului automat de transmitere a informaţiilor;– măsurătorile comune de debit pentru anul 2000 s-au desfăşurat în conformitate cu Regulamentul privind efectuarea de observaţii sistematice şi determinare în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formează frontiera româno-ungara. Acestea au fost efectuate cu aparatura proprie a fiecărei părţi. Totodată a fost facuta evaluarea rezultatelor măsurătorilor comune de debit pentru anii 1999 şi 2000 pe baza normelor în vigoare ale fiecărei părţi. Pentru anul 1999 abaterile rezultatelor de la media perechilor de măsurători s-au încadrat în limita de eroare acceptabilă de 10%, fiind considerate bune. Pentru anul 2000 abaterile s-au încadrat în limita de eroare acceptabilă de 10%, fiind considerate bune, cu excepţia uneia singure, de 37,1%, înregistrată la secţiunea Remete pe Crisul Negru; aceasta din urma nu a fost acceptată ca fiind buna.Comisia mixtă hotărăşte:– la solicitarea părţii române ca imaginile radarelor de la Budapesta şi Napkor să fie disponibile în mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate în mod operativ de INMH, partea ungara va transmite răspunsul până la data de 1 septembrie 2001;– continuarea măsurătorilor de debit şi în anul 2001;– neacceptarea ca bun a rezultatului măsurătorilor din secţiunea Remete pe Crisul Negru, datorită abaterii mari de la limita admisibilă; urmărirea în continuare, cu atenţie sporită, a rezultatelor măsurătorilor în aceasta secţiune, în vederea eliminării abaterii înregistrate;– crearea de fisiere speciale pe serverul FTP la INMH şi VITUKI astfel încât părţile să îşi poată prelua şi completa datele lipsa;– continuarea schimbului de experienta dintre experţii români şi unguri, implicaţi în elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice în cadrul unei intalniri ce va avea loc pe teritoriul României, la INMH;– remedierea neconcordantelor existente în regulamentele în vigoare, privind datele transmise între părţi, în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, încheiat la Gyula la 28 martie 2001;– efectuarea de către partea română a demersurilor necesare pentru a obţine modul de conversie între sistemul de referinţa Marea Neagra/Marea Baltica pentru staţiile hidrometrice cuprinse în Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa;– partea ungara sa studieze posibilitatea concretă de conectare şi acces al părţii române la sistemul ungaro-ucrainean prin microunde;– analiza modului de asimilare a datelor furnizate de sistemele de monitoring ce se realizează în bazinul Crisurilor şi al Tisei Superioare în cadrul proiectelor-oglinda PHARE/CBC în sistemul actual de transmitere a datelor;– următoarea intalnire a grupei de experţi în domeniul hidrometeorologiei va avea loc pe teritoriul ungar în trimestrul III al anului 2001, având următoarea ordine de zi:● examinarea problemelor cuprinse în hotărârile prezentului protocol, referitoare la domeniul hidrometeorologiei;● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie şi gospodărirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 şi, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.b) În domeniul informaticii şi comunicaţiilor de date … Comisia mixtă constata ca:– la data de 17 octombrie 2000 s-a transmis părţii române o noua editie a licenţei serverului Lotus Domino R5 şi un CD originar de la producător. Serverul Lotus Notes a fost instalat în toamna anului 1999 la Bucureşti, dar nu a fost folosit în mod regulat. Întrucât experţii părţilor apreciază ca utilizarea reţelei Internet şi a serverelor FTP este mai buna pentru scopul urmărit, propun implementarea şi utilizarea acestora. Deoarece între VITUKI Budapesta şi INMH Bucureşti funcţionează deja o conexiune prin server FTP, se apreciază că nu este indicată utilizarea serverului Lotus Notes Domino;– au fost amplasate servere tip FTP de capacitate similară celui anterior în relaţia dintre Direcţia apelor Crisuri – Oradea şi Direcţia apelor Crisuri-Gyula, acesta corespunzând mai bine scopurilor urmărite. Părţile au implementat serverele FTP, au implementat protocolul de acces şi şi-au transmis reciproc datele ce permit accesarea acestora. Totodată experţii propun o perioadă de testare de o luna, după care să aibă loc evaluarea rezultatelor testarii;– în prezent schimbul zilnic de date dintre Oradea şi Gyula se desfăşoară prin intermediul Internetului sub forma de e-mail;– părţile au nominalizat persoanele responsabile pentru schimbul de date;– în cadrul schimbului de experienta dintre reprezentanţii de la INMH Bucureşti şi VITUKI Budapesta experţii s-au informat reciproc asupra dezvoltării bazelor de date hidrologice proprii.Comisia mixtă hotărăşte:– implementarea şi utilizarea serverelor FTP în transmiterea reciprocă a datelor între VITUKI şi INMH şi renunţarea la utilizarea serverului Lotus Notes Domino;– evaluarea rezultatelor testului în relaţia Oradea – Gyula şi, în măsura în care acesta este reuşit, schimbul reciproc de date să se efectueze prin sistemul de servere FTP, aceasta modalitate de schimb de date urmând să fie extinsă şi pentru alte relaţii, în conformitate cu prevederile regulamentelor în vigoare;– elaborarea de instrucţiuni privind schimbul de mesaje şi informări text în formate standardizate, altele decât schimbul curent de date între părţi, prin utilizarea serverelor FTP;– studierea în cadrul grupei de experţi pentru informatica a posibilităţii realizării de proiecte PHARE/CBC, în scopul dezvoltării şi funcţionarii unitare a sistemului de comunicaţii de date;– următoarea intalnire a grupei de experţi în domeniul informaticii şi comunicaţiilor de date va avea loc pe teritoriul ungar, în trimestrul III al anului 2001, având următoarea ordine de zi:● examinarea problemelor cuprinse în hotărârile prezentului protocol, referitoare la domeniul informaticii şi comunicaţiilor de date;● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie şi gospodărirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 şi, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.c) În domeniul gospodăririi apelor … Comisia mixtă constata ca:– au fost analizate datele privind debitele anuale caracteristice din perioadele 1946-1970 şi 1986-1998. Deoarece în urma analizei s-au înregistrat cazuri în contradictie cu logica scurgerii hidrologice, experţii propun analiza în detaliu a datelor pentru determinarea cauzelor diferenţelor şi găsirea unei soluţii de rezolvare a problemei;– în legătură cu concordarea datelor pentru stabilirea debitelor şi a stocurilor de apa în secţiunea de frontieră, partea română va transmite o propunere de metodologie de lucru în acest sens, urmând ca partea ungara să îşi transmită observaţiile în vederea acceptării unei metodologii comune.Regulamentul privind efectuarea de observaţii sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formează frontiera româno-ungara, prezentat anterior de partea ungara, urmează să fie completat cu metodologia comuna, precum şi cu anexa nr. 6, în vederea negocierii între părţi;– au fost îndeplinite sarcinile ce decurg din aplicarea regulamentului şi a instrucţiunilor de aplicare a acestuia. În anul 2001 urmează să aibă loc prima evaluare pe 5 ani a valorilor caracteristice ale debitelor;– nu a avut loc intalnirea de experţi pentru evaluarea resurselor de apa ale conului aluvionar al Muresului;– pentru stabilirea noţiunilor de baza, în vederea elaborării unui regulament de colaborare în domeniul scurgerii apelor mici, partea ungara a predat spre studiu părţii române o propunere în acest sens. În cadrul intalnirii subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 experţii părţilor au căzut de acord ca notiunile şi parametrii de baza cu privire la scurgerea apelor mici sa concorde cu definiţiile Glosarului internaţional de hidrologie, editat de OMM şi UNESCO, editia 1992, şi dinDirectiva-cadru pentru apa 2.000/60/ECa UE. După analiza acestor documente experţii părţilor îşi vor transmite până la 31 iulie 2001 lista noţiunilor selectate, precum şi o lista cu propuneri de notiuni suplimentare ce pot fi utilizate în vederea elaborării regulamentului pentru ape mici. Partea ungara a transmis spre examinare părţii române studiul „Analiza scurgerii transfrontiere româno-ungare”. La intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11-13 decembrie 2000 partea română şi-a exprimat opinia în legătură cu acest studiu.Experţii părţilor au apreciat ca prin examinarea în comun a regimului scurgerii apelor se poate rezolva problema de tranzitare a apelor peste frontiera, având în vedere ca lucrările existente asigura în majoritatea cazurilor doar tranzitarea apelor mari. Scopul tranzitarii apelor este realizarea pe ambele teritorii a unei stări favorabile a apelor.Interesul ambelor părţi este păstrarea lucrărilor existente, chiar dacă acestea influenţează regimul scurgerii apelor în zona de frontieră.Într-o primă etapa trebuie examinate într-un cadru complex cursurile de apa şi canalele care traverseaza frontiera, în vederea identificarii posibilităţilor de tranzitare a apelor. Pe baza acestor analize urmează să se determine în viitor, pentru fiecare caz, necesarul de apa ecologica (debit, calitate) în cazul tranzitarii apei de pe teritoriul român pe cel ungar, cat şi de pe teritoriul ungar pe cel român. De asemenea, trebuie evaluate stocurile de apa disponibile peste debitele de apa salubre stabilite anterior, pentru râurile care traverseaza frontiera, precum şi cele utilizate. Totodată pentru determinarea debitului ecologic este nevoie de o evaluare a situaţiei actuale a calităţii apelor (pe acele cursuri de apa şi canale pe care în prezent exista tranzitare de apa permanenta sau temporară), în scopul stabilirii stării de calitate dorita a fi atinsa. Deoarece dezideratele enunţate impun executarea unor lucrări speciale ce necesita resurse financiare, soluţiile tehnice pentruacestea vor fi stabilite după finalizarea examinarilor şi analizelor cursurilor de apa şi ale canalelor.Comisia mixtă hotărăşte:– continuarea analizei datelor privind debitele anuale caracteristice din perioadele 1946-1970 şi 1986-1998;– continuarea activităţii în vederea stabilirii unei metodologii comune de concordare a datelor pentru stabilirea debitelor şi a stocurilor în secţiunea de frontieră;– efectuarea primei evaluări a valorilor caracteristice ale debitelor pe 5 ani;– continuarea activităţii în vederea elaborării unui regulament de colaborare în domeniul scurgerii apelor mici;– în vederea identificarii posibilităţilor de tranzitare a apelor să se procedeze în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea din 13 decembrie 2000;– următoarea intalnire a grupei de experţi în domeniul gospodăririi apelor va avea loc pe teritoriul ungar, în trimestrul III al anului 2001, având următoarea ordine de zi:● examinarea problemelor cuprinse în hotărârile prezentului protocol, referitoare la domeniul gospodăririi apelor;● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie şi gospodărirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 şi, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.2. Colaborarea în domeniul apărării împotriva inundaţiilorComisia mixtă constata ca:– ulterior verificării pe teren a locurilor unde s-a rupt, respectiv a fost tăiat, digul mal drept pe Crisul Alb a avut loc la Oradea, în perioada 18-19 iulie 2000, o intalnire extraordinară a Subcomisiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor din cursuri de apa şi ape interne şi ca intalnirea ordinară a subcomisiei a avut loc la Oradea în perioada 13-15 decembrie 2000.În legătură cu problematica abordata la intalnirea extraordinară a subcomisiei se precizează următoarele:A. Intalnirea reprezentanţilor Direcţiei apelor Crisuri – Oradea şi ai Direcţiei apelor – Gyula a avut loc la Gyula la 11 aprilie 2000. La intalnire experţii părţilor au căzut de acord asupra necesităţii tăierii digului mal drept pe Crisul Alb la km 0+100, în scopul evacuarii în emisar a apelor provenite din revarsarea în urma ruperii digului mal drept la km 33+100, şi au convenit sarcinile ulterioare.B. În cadrul deplasarii pe teren experţii au inspectat locul de ruptura a digului mal drept pe Crisul Alb la km 33+100 şi locul bresei executate în secţiunea km 0+100 pentru readucerea apelor în emisar. Experţii au constatat ca lucrările de refacere a digurilor sunt în curs de desfăşurare.Totodată partea ungara a propus următoarele doua modalităţi de compensare a contravalorii lucrărilor executate:– decontare;– executarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, de interes comun, pe teritoriul român, cu efect pozitiv deosebit pe teritoriul ungar.C. În procesele-verbale ale intalnirilor de experţi, încheiate la Oradea la 8 septembrie 2000 şi la Varsand la 4 octombrie 2000, s-a consemnat ca în ambele locuri au fost terminate lucrările de refacere a digurilor la parametrii iniţiali.D. În conformitate cu cele înscrise la pct. 7.4 al procesului-verbal încheiat la intalnirea Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor din cursuri de apa şi ape interne de la Oradea, din 15 decembrie 2000, partea română a informat ca în perioada următorilor 4 ani se va realiza pe cursurile de apa din partea de nord-vest a tarii un program de investiţii cuprinzând 38 de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor; dintre acestea, lucrările care intră în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice vor fi înaintate spre avizare Comisiei mixte.În legătură cu urmărirea efectelor pe teritoriul român ale unor lucrări hidrotehnice de pe teritoriul ungar Comisia mixtă mai constata:– Barajul Bekes de pe Crisul Dublu de pe teritoriul ungar a funcţionat la nivel ridicat în perioada 8 iunie-2 octombrie 2000, în conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivelul ridicat (+510 cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea statiei de pompare Ant de pe teritoriul român;– în continuare nu s-au realizat condiţiile prevăzute în Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, pct. 1.3, respectiv niveluri de apa peste cota de 112,20 mdMB, astfel că nu s-au putut efectua măsurători comune de debite şi niveluri pe canalul Lapi, în secţiunea de frontieră.Comisia mixtă mai constata ca:– partea ungara a transmis părţii române studiul intitulat "Analiza condiţiilor formării şi scurgerii viiturilor pe Crisul Alb", elaborat conform tematicii aprobate prin Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte;– partea română şi-a exprimat acordul asupra tematicii referitoare la analiza posibilităţilor şi condiţiilor de exploatare corelata a polderelor, transmisă de partea ungara la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte; în vederea realizării acestei sarcini, experţii părţilor au elaborat un program de lucru cuprins în pct. 3 al procesului-verbal al intalnirii subcomisiei;– în legătură cu propunerea părţii ungare privind scoaterea din Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor din ape interne a statiei de pompare Malomfok şi a canalului de legătură Crisul Negru-Copolia, experţii părţilor, de comun acord, propun elaborarea unei noi evaluări care tine seama şi de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;– părţile au căzut de acord să fie reluate discutiile referitoare la schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influenţa regimul de scurgere la frontiera;– potrivit hotărârii comisiei ad-hoc, înfiinţată sub conducerea supleanţilor imputernicitilor în vederea reexaminarii regulamentelor de apărare împotriva inundaţiilor din cursuri de apa şi ape interne şi anexelor acestora, experţii din subcomisie au elaborat un program de lucru;– experţii celor două părţi au efectuat examinarea anuală pe teritoriile celor două tari, în perioada 8 septembrie-20 octombrie 2000, a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne din domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice. Cu ocazia verificărilor experţii au consemnat în procesele-verbale ca lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare. Procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinari, ca forma şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.Comisia mixtă hotărăşte:– aproba procesele-verbale încheiate la Gyula la 11 aprilie 2000, la Oradea la 19 iulie 2000 şi la 8 septembrie 2000, la Varsand la 4 octombrie 2000 şi la Oradea la 15 decembrie 2000;– în vederea continuării evaluării propunerii privind scoaterea din Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor din ape interne a statiei de pompare Malomfok şi a canalului de legătură Crisul Negru-Copolia, partea ungara trebuie să elaboreze o noua evaluare înainte de următoarea intalnire a subcomisiei, care să ţină seama şi de evacuarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;– următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în noiembrie 2001, după încheierea examinării pe teritoriile celor două tari a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne din domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice, şi va avea următoarea ordine de zi:● analiza propunerilor privind modalităţile de compensare a contravalorii lucrărilor executate de partea ungara pe teritoriul românesc, în conformitate cu pct. 2 şi 3 ale procesului-verbal al Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor de la Oradea din 19 iulie 2000;● evaluarea şi concordarea studiilor intitulate "Analiza formării şi condiţiilor de scurgere a viiturilor pe Crisul Alb" elaborate de cele doua părţi, şi întocmirea de propuneri pentru continuarea acestei activităţi;● având la baza propunerea de tematica acceptată de comun acord, elaborata conform programului de lucru, după analiza posibilităţilor de exploatare corelata a polderelor, să fie determinate acele poldere ce au efecte pozitive asupra teritoriilor invecinate în perioada scurgerii apelor mari;● continuarea examinării propunerii părţii ungare privind scoaterea statiei de pompare Malomfok şi a canalului de legătură Crisul Negru-Copolia din Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, în baza noii evaluări, care tine cont şi de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;● reluarea discuţiilor referitoare la schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influenţa regimul de scurgere la frontiera;● analiza situaţiei reexaminarii regulamentelor de apărare împotriva inundaţiilor din cursuri de apa şi din ape interne şi a anexelor acestora;● continuarea examinării problemelor rămase deschise, care sunt cuprinse în procesul-verbal al Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne, încheiat la Oradea la 15 decembrie 2000.3. Colaborarea în domeniul calităţii apelorA. Referitor la analiza pentru anul 1998Comisia mixtă constata ca, referitor la hotărârile cuprinse la pct. I.6 alin. 5/1 privind problemele calităţii apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră, au avut loc următoarele intalniri:– în secţiunea Pocsaj, raul Barcau, la data de 20 septembrie 1999, pentru prelevarea în comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii.Totodată institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi analizate, conform hotărârii cuprinse la pct. I.6 din Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte;– la Debrecen, la data de 8 octombrie 1999, în conformitate cu prevederile pct. 4.4 al Regulamentului de urmărire a calităţii apelor pe râurile care formează sau sunt intretaiate de frontieră româno-ungara experţii laboratoarelor părţilor au evaluat rezultatele analizelor efectuate atât pe probele naturale, cat şi pe cele sintetice;– la Oradea, între 11-14 aprilie 2000, intalnirea Subcomisiei pentru calitatea apelor.Pe baza proceselor-verbale ale intalnirilor sus-menţionate Comisia mixtă constata următoarele:– experţii părţilor au realizat evaluarea calităţii apelor pentru anul 1998. Se poate constata ca rezultatele obţinute la majoritatea secţiunilor şi la indicatorii de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative existente în cazul unor indicatori de calitate şi la unele secţiuni de prelevare de probe se datorează decalajului de doua săptămâni în prelevarea probelor;– intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciată ca fiind buna.Totodată Comisia mixtă constata ca în cursul anului 1998, conform prevederilor Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita, în vigoare, nu s-au semnalat poluari accidentale cu efect transfrontier.B. Referitor la analiza pentru anul 1999Comisia mixtă constata ca referitor la hotărârile cuprinse la pct. I.6 alin. 5/2 în problemele calităţii apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră au avut loc următoarele intalniri:– secţiunea Satu Mare, raul Somes, la 21 august 2000, pentru prelevarea în comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii; totodată institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi analizate;– la Colibita, la 8 septembrie 2000, în conformitate cu prevederile pct. 4.4 al Regulamentului de urmărire a calităţii apelor pe râurile care formează sau sunt intretaiate de frontieră româno-ungara, experţii laboratoarelor părţilor au evaluat rezultatele analizelor efectuate atât pe probele naturale, cat şi pe cele sintetice. Spre deosebire de practica anterioară s-a aplicat procedura de validare a intercalibrarii Qualco-Danube, recunoscută internaţional şi pentru probele naturale (prelevate din Somes);– la Szeged, în perioada 26-29 septembrie 2000, intalnirea Subcomisiei de calitatea apelor;– experţii părţilor au realizat evaluarea calităţii apelor pentru anul 1999. Se poate constata ca rezultatele obţinute la majoritatea secţiunilor şi indicatorilor de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative existente în cazul unor indicatori de calitate şi la unele secţiuni de prelevare de probe se datorează decalajului de doua săptămâni în prelevarea probelor, cat şi diferenţelor dintre etaloanele, reactivii, materialele şi parametrii instrumentelor utilizate;– intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciată ca fiind buna, deşi s-a utilizat procedura internationala de validare Qualco-Danube, care este mai severă decât procedurile utilizate în anii anteriori. Experţii părţilor propun utilizarea acestei proceduri de validare şi în viitor;– poluarea accidentala produsă pe teritoriul României, pe Crisul Repede, la data de 12 martie 1999, datorită interventiilor de eliminare a efectelor acesteia, nu a avut efect transfrontier semnificativ. Partea ungara nu a constatat pe cursul de apa daune cauzate mediului şi mortalitati piscicole şi apreciază buna colaborarea dintre organele abilitate ale părţilor;– părţile s-au informat reciproc despre proiectele de interes comun aflate în domeniul de competenţa a acestei subcomisii;– datorită imposibilităţii participării reprezentantului Institutului RIZA – Olanda, coordonatorul proiectului "Monitoringul calităţii apelor raului Mures", rezultatele acestui proiect nu pot fi prezentate la aceasta sesiune de către acesta.C. Referitor la elaborarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita, în vederea armonizării cu normele UE şi metodologia folosită în cadrul centrelor internaţionale de alarmare în caz de poluari accidentale la Dunăre, Comisia mixtă constata ca:– la intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11-14 aprilie 2000 experţii părţilor au constatat ca în proiectele de text exista mai multe probleme în discuţie. În vederea armonizării textelor în divergenta experţii părţilor au solicitat o intalnire extraordinară a subcomisiei, care a fost aprobată de împuterniciţi;– la intalnirea extraordinară a subcomisiei de la Nyiregyhaza din 30 mai-2 iunie 2000 s-a căzut de acord asupra majorităţii problemelor aflate în discuţie, părţile mentinandu-şi poziţia divergenta asupra alin. 2 şi 4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament;– la intalnirea extraordinară a subcomisiei de la Szeged din 26-29 septembrie 2000 părţile, în continuare, nu au căzut de acord asupra alin. 2 şi 4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament, celelalte articole ale regulamentului fiind însă considerate ca definitive.D. Referitor la poluarile accidentale produse de la ultima sesiune până în prezentComisia mixtă constata ca în perioada care a trecut de la ultima sesiune a Comisiei mixte s-au produs doua poluari accidentale extraordinare transfrontiere.D.1. Cu ocazia poluarii cu cianuri din anul 2000 au avut loc o prelevare comuna de probe şi analiza acestora, cu participarea experţilor de la Laboratorul SGA Satu Mare şi Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, în secţiunea Csenger, pe raul Somes, de pe teritoriul ungar, în ziua de 9 februarie 2000, ora 9,00. Scopul prelevarii şi analizei comune a fost concordarea şi compararea metodelor de analiza a cianurilor.Laboratoarele părţilor şi-au transmis reciproc, la data de 4 februarie 2000, rezultatele proprii ale analizelor. La intalnire a fost întocmit un proces-verbal.În aceasta problema a avut loc la Satu Mare, la data de 8 februarie 2000, o intalnire extraordinară a subcomisiei şi a fost întocmit un proces-verbal.De asemenea, au avut loc o prelevare comuna de probe în secţiunea Tiszasziget, de pe teritoriul ungar, în amonte de frontieră ungaro-iugoslava, pe raul Tisa, la data de 11 februarie 2000, la orele 10,00, 12,00 şi 14,00 şi analiza acestora. La prelevarea de probe au participat experţii laboratoarelor SGA Arad şi ATIKOFE Szeged. Laboratoarele părţilor şi-au transmis reciproc rezultatele. La intalnire a fost întocmit un proces-verbal.D.2. Cu ocazia poluarii accidentale cu metale grele au avut loc o prelevare comuna de probe şi analiza acestora, cu participarea experţilor de la Laboratorul SGA Satu Mare şi Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, în secţiunea Tiszabecs, pe raul Tisa, de pe teritoriul ungar, în ziua de 12 martie 2000, ora 17,15.Ca urmare a acestui eveniment nu a avut loc o intalnire extraordinară a subcomisiei.** *Se constata ca în ambele cazuri a avut loc o serie de demersuri naţionale şi internaţionale speciale, în vederea examinării acestor evenimente şi stabilirii de măsuri ce se impun în aceste cazuri. Deoarece modul de tratare a acestor cazuri a depăşit cadrul Convenţiei hidrotehnice, problematica a fost preluată spre examinare şi în cadrul altor comisii de experţi, naţionale şi internaţionale.Comisia mixtă hotărăşte:– aproba Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara, reactualizat şi completat, pe baza hotărârii cuprinse la pct. I.6 al Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, care constituie anexa nr. 1 la prezentul protocol. Anexele regulamentului urmează să fie concordate în vederea finalizarii la prima intalnire a subcomisiei;– aproba procesele-verbale întocmite la intalnirile ordinare ale Subcomisiei de calitatea apelor de la Oradea, din 14 aprilie 2000, şi de la Szeged, din 29 septembrie 2000, şi ia act de procesele-verbale extraordinare ale subcomisiei de la Satu Mare, din 8 februarie 2000, şi Nyiregyhaza, din 2 iunie 2000;– continuarea în scopul finalizarii negocierilor în vederea armonizării cu normele UE şi metodologia folosită în cadrul centrelor internaţionale de alarmare în caz de poluari accidentale la Dunăre a Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita;– completarea art. 5 al Regulamentului de urmărire a calităţii apelor râurilor transfrontiere, pentru raul Somes, cu elementele chimice plumb şi cianuri, cu aplicabilitate imediata;– laboratoarele implicate ale părţilor trebuie să efectueze validarea rezultatelor analizelor probelor naturale şi sintetice pe baza metodologiei internaţionale de validare Qualco-Danube;– următoarea intalnire a Subcomisiei pentru calitatea apelor va avea loc pe teritoriul român în octombrie 2001, având următoarea ordine de zi:● continuarea negocierilor în scopul finalizarii textului noului Regulament privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita;● evaluarea şi comentarea rezultatelor analizelor calităţii apelor în anul 2000;● aprecieri asupra acţiunii de intercalibrare a laboratoarelor participante la supravegherea calităţii apelor râurilor care formează sau traverseaza frontiera româno-ungara;● trecerea în revista a poluarilor accidentale;● prezentarea proiectului Monitoringul calităţii apelor raului Mures, coordonat de Institutul RIZA – Olanda, în cadrul viitoarei intalniri a subcomisiei, în vederea valorificării rezultatelor acestuia.4. Reactualizarea şi perfecţionarea unor regulamenteComisia mixtă constata ca intalnirea prevăzută la pct. I.8 al Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte pentru a examina şi a face propuneri privind reactualizarea Regulamentului privitor la trecerea frontierei şi la contactul dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Ungare a avut loc la Gyula în perioada 29-30 martie 2001.La intalnire experţii părţilor s-au informat reciproc în legătură cu legislaţia privind reglementarea trecerii frontierei de stat româno-ungare în interesul serviciului şi au examinat posibilitatea reactualizarii Regulamentului privitor la trecerea frontierei şi la contactul dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Ungare, încheiat la 29 noiembrie 1971.Experţii părţilor au constatat ca baza legală a reactualizarii regulamentului o constituie Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de trecere a frontierei româno-ungare în interesul serviciului, semnat la Budapesta la 18 martie 1982.Comisia mixtă hotărăşte:– aproba procesul-verbal încheiat la Gyula la 30 martie 2001;– experţii părţilor se vor intalni pe teritoriul României în trimestrul III al anului 2001, în vederea elaborării textului comun şi reactualizat al regulamentului intitulat "Regulament privitor la trecerea frontierei şi la contactul dintre organele hidrotehnice ale României şi ale Republicii Ungare";– propunerea de text definitivă a regulamentului va fi înaintată spre aprobare la Sesiunea a XIV-a a Comisiei mixte;– în continuare aceasta problema va fi discutata în cadrul comisiei ad-hoc conduse de supleanţii imputernicitilor.5. Intalnirea imputernicitilor pentru verificarea pe teren a lucrărilor hidrotehniceComisia mixtă constata ca verificarea lucrărilor în comun de către împuterniciţi, stabilită la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte, nu a avut loc datorită unor condiţii obiective asupra cărora împuterniciţii s-au informat în timp util.Comisia mixtă hotărăşte:– în situaţia în care va aparea necesitatea examinării unor lucrări hidrotehnice la nivelul imputernicitilor, aceştia se vor intalni la invitaţia oricăruia dintre ei.6. Colaborarea organelor teritorialeÎmputerniciţii au apreciat colaborarea directa dintre organele teritoriale ale părţilor, desfăşurată între cele doua sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt intretaiate de frontieră de stat.Totodată au convenit sa sprijine în continuare colaborarea directa dintre organele teritoriale în domeniul lor de competenţa, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi.II. Examinarea decontării prestaţiilor efectuate de părţi în anul 20001. Decontarea de către partea ungara a prestaţiilor efectuate de partea română în anul 2000Comisia mixtă constata:– în cursul anului 2000 livrarea de apa pentru Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes (Mezohegyesi Allami Menesbirtok) s-a desfăşurat în conformitate cu Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa şi pompari de ape interne, pe baza contractelor încheiate de furnizorii: Compania Naţionala "Apele Române" – S.A. şi Societatea Naţionala "Îmbunătăţiri Funciare" – S.A., pe de o parte, şi de beneficiarul Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes, pe de altă parte;– volumul livrat în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2000 a fost de 1.006.884 mc, fiind decontat şi achitat integral;– în vederea asigurării dilutiei apelor termale cu conţinut ridicat de saruri, ajunse la suprafaţa împreună cu gazele de sonda în zona comunei Pusztaszolos, în vederea introducerii lor în raul Mures, în cursul anului 2000 a fost livrat un volum de apa de pe teritoriul român pe teritoriul ungar. Livrarea s-a efectuat în conformitate cu contractele încheiate de furnizorii: Compania Naţionala "Apele Române" – S.A. şi, respectiv, Societatea Naţionala "Îmbunătăţiri Funciare" – S.A., pe de o parte, şi de beneficiarul S.C. MAROSVIZ Apatfalva-Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft S.R.L., cu sediul în oraşul Hodmezovasarhely, pe de altă parte. Livrarea s-a desfăşurat conform prevederilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrări de apa şi pompari de ape interne;– volumul livrat în perioada 28 octombrie-1 decembrie 2000 a fost de 876.130 mc, fiind decontat şi plătit integral;– cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice (procesele-verbale încheiate la Arad la 20 octombrie 2000 şi la Szeged la 8 septembrie 2000) experţii celor două părţi au constatat ca lucrările hidrotehnice pentru livrarea apei sunt menţinute în stare de funcţionare;– Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes şi Compania Naţionala "Apele Române" – S.A., respectiv Societatea Naţionala "Îmbunătăţiri Funciare" – S.A. au încheiat la data de 20 martie 2001, la Arad, contracte separate de livrare a apei şi de prestări de servicii pentru anul 2001.Comisia mixtă hotărăşte:– Comisia mixtă trebuie să fie informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor contracte de livrare a apei.2. Decontarea pomparii de către partea ungara a apelor interne provenite de pe teritoriul românComisia mixtă constata ca în anul 2000 partea ungara nu a efectuat pompari de ape interne provenite de pe teritoriul României şi, ca urmare, partea română nu are de efectuat plati.III. Examinarea programului lucrărilor în execuţie în anul 2001 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor şi sistemelor de evacuare a apelor interne, menţionate la art. 1 din Convenţia hidrotehnica, şi stabilirea proiectelor care urmează să fie transmise pentru avizare către Comisia mixtă1. Examinarea proiectelor transmise între părţiComisia mixtă a examinat proiectele pe care părţile şi le-au transmis reciproc pe baza protocoalelor anterioare.Comisia mixtă ia act de informarea părţii ungare, conform căreia elaborarea şi executarea proiectelor prevăzute pentru avizare conform cap. III din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, intitulate: "Construcţie secţiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Alb mal stang, km 7+946 (PHARE/CBC)" şi "Construcţie secţiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Negru mal drept, km 15+342 (PHARE/CBC)", s-au amânat, întrucât faza a II-a a proiectului PHARE/CBC nu a fost aprobată la Bruxelles.Comisia mixtă hotărăşte:Avizează favorabil următoarele proiecte:Pe teritoriul României:1. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. EUROAVIPO – S.A., Crisul Alb dig mal stang, km 0+000-0+0492. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. TRANSEUROIMPEX – S.R.L. Bucureşti, Crisul Alb dig mal stang, km 0+054-0+0943. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. GFS TRADING COM – S.R.L., Crisul Alb dig mal stang, km 0+094-0+1444. Zid de sprijin vama Varsand, pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. MARCOIMPEX – 8000 – S.A. Bucureşti, Crisul Alb mal stang, km 0+144-0+211.Pe teritoriul Ungariei:1. Reconstrucţie statie de pompare Nagyecsed, Crasna dig mal drept, km 27+3902. Refacere lucrare de consolidare nr. S-18/11 pe Crisul Repede, Crisul Repede dig mal stang, km 48+600-48+7503. Reconstrucţie canal principal Kiralyhegyes- Szarazer, km 51+612-85+264 (PHARE/CBC)4. Reconstrucţie canal principal Kutaser, refacerea lucrărilor de arta, km 0+038, km 4+990, km 14+990, km 22+2025. Refacere mira hidrometrica Nagylak pe Mures, dig Mures mal drept, km 49+300.2. Nota privind lucrările noiProgramul lucrărilor noi în anul 2001 constituie anexa nr. 2 la prezentul protocol.Comisia mixtă, după examinarea programului de lucrări, a stabilit ca următoarele documentaţii tehnice trebuie să fie supuse spre avizare:Pe teritoriul României:1. Indiguire şi consolidări de mal pe raul Tisa, între bornele de frontieră 254-3192. Prevenirea inundaţiilor în b.h. Tisa Superioară3. Lucrări pentru înlăturarea calamităţilor naturale produse în b.h. Barcau în 1997, în judeţele Bihor şi Salaj4. Prevenirea inundaţiilor în b.h. Crisuri5. Amenajare rau Crisul Alb pe sectorul Bocsig-Varsand-frontiera6. Ecologizarea raului Tur.Pe teritoriul Republicii Ungare:1. Reconstrucţie stavilar Nagyecsed, raul Crasna mal drept, km 27+3002. Reconstrucţie statie de pompare Nagyecsed, canal principal Lapi, km 0+0003. Intarire dig mal stang, raul Tur, km 10+900-12+8004. Regularizare apărare inundaţii, raul Barcau, km 54+800-56+8005. Intarire dig mal drept Crisul Dublu, etapa III, km 30+200-31+6716. Reconstrucţie statie de pompare Hosszufok II (construcţii+montaj), confluenta canalului Hosszufok-Hatarter-Culiser7. Realizare sistem de irigaţii 420 ha – S.R.L. Agroferr Kisdombegyhazi, canal principal Tiganca, km 4+075.Comisia mixtă hotărăşte:– părţile îşi vor transmite până la data de 1 august 2001 documentaţia tehnica a lucrărilor menţionate şi punctul lor de vedere în termen de 60 de zile de la primirea documentaţiei.IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenţa tehnica sau financiară tertaÎmputerniciţii s-au informat reciproc în legătură cu proiectele şi cu lucrările realizate cu asistenţa tehnica şi financiară terta, ce sunt cuprinse în anexa nr. 3 la prezentul protocol.Comisia mixtă hotărăşte:– sa sprijine şi sa urmărească în continuare proiectele care se realizează în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenţa tehnica şi financiară terta.V. Trecerea în revista a activităţii comisiei ad-hoc şi a propunerii referitoare la modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixteComisia mixtă constata ca:– intalnirea prevăzută la pct. V.3 din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, în vederea trecerii în revista şi examinării regulamentelor în vigoare ce formează anexa nr. 3 la Convenţia hidrotehnica, a avut loc la Debrecen în perioada 30 august-1 septembrie 2000;– comisia ad-hoc înfiinţată sub conducerea supleanţilor imputernicitilor a formulat unele propuneri de modificare a textului Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte;– pentru celelalte regulamente comisia ad-hoc a făcut unele constatări şi a elaborat un program de reactualizare şi de lucru.Comisia mixtă hotărăşte:– aproba procesul-verbal încheiat la Debrecen la 1 septembrie 2000;– aproba modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte ce constituie anexa nr. 4 la prezentul protocol;– următoarea intalnire a comisiei ad-hoc înfiinţate sub conducerea supleanţilor imputernicitilor va avea loc în trimestrul III al anului 2001 pe teritoriul României, prilej cu care se va evalua stadiul de îndeplinire a programului de reactualizare a regulamentelor elaborate în comun.VI. Diverse1. Stadiul elaborării noului acord hidrotehnicComisia mixtă constata ca intalnirea delegatiilor celor două tari în vederea elaborării propunerii de text pentru noul acord hidrotehnic a avut loc la Budapesta în perioada 20-23 iunie 2000.Comisia mixtă ia nota de cele cuprinse în aide-memoire-ul încheiat cu acel prilej.Comisia mixtă considera oportuna organizarea în continuare a unor intalniri în vederea continuării negocierilor pentru elaborarea textului noului acord hidrotehnic.2. Locul, data şi ordinea de zi preliminară a următoarei sesiuni ordinare a Comisiei mixteComisia mixtă hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară să aibă loc pe teritoriul Republicii Ungare în cursul trimestrului IV al anului 2001, cu următoarea ordine de zi preliminară:I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte, din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenţiei hidrotehnice şi stabilirea măsurilor necesare a fi luate în continuareII. Examinarea decontării prestărilor efectuate de părţi în anul 2001III. Examinarea programului lucrărilor care vor fi executate în anul 2002 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor şi sistemelor de evacuare a apelor interne, menţionate la art. 1 din Convenţia hidrotehnica, şi stabilirea proiectelor care urmează a fi transmise pentru avizare de către Comisia mixtăIV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenţa financiară şi tehnica tertaV. Examinarea activităţii şi a propunerilor formulate de comisia ad-hocVI. Diverse.Anexele nr. 1-4 la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta.Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două tari.Prezentul protocol a fost încheiat la Sighetu Marmatiei la 22 iunie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.Împuternicitul părţii române, Împuternicitul părţii ungare,Florin Stadiu dr. Hajos Bela + 
Anexa 1––-la protocol––––Regulament reeditat ca urmarea hotărârilor Sesiunii a XI-a/1998REGULAMENTprivind urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traverseaza frontiera româno-ungara + 
Articolul 1Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor şi evaluăriiScopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor fizico-chimice, biologice, bacteriologice şi al evaluării calităţii apelor, care se executa de organele de gospodărire a apelor din România şi de organele pentru protecţia mediului din Republica Ungara, este aprecierea comuna a stării şi tendinţelor generale ale calităţii apelor. + 
Articolul 2Locul de prelevare a probelor şi de măsurare a debitului de apaPrelevarile de probe de apa se efectuează pe următoarele râuri:

Prelevarea probelor de apa se efectuează de fiecare parte pe teritoriul propriu, în apropierea frontierei, în secţiunile precizate în anexa nr. 1.În cursul acţiunii de prelevare a probelor de apa trebuie specificată şi valoarea debitului.Secţiunile de măsurare a debitelor sunt precizate, de asemenea, în anexa nr. 1. + 
Articolul 3Organele locale de gospodărire a apelor, respectiv de protecţie a mediului, care efectuează prelevarile de probe, analizele de apa şi măsurătorile de debiteAdresele, numerele de telefon şi telefax ale organelor locale de gospodărire a apelor, respectiv de protecţie a mediului, care efectuează prelevarile de probe, analize şi măsurători de debite, sunt cuprinse în anexa nr. 2. + 
Articolul 4Frecventa şi datele prelevarii probelor de apa1. Prelevarile de probe de apa şi analizele fizico-chimice, biologice şi bacteriologice se vor efectua lunar, de către fiecare parte pe teritoriul propriu, în secţiunile precizate în anexa nr. 1, partea ungara în prima săptămâna a lunii şi partea română în a treia săptămâna a lunii.2. În cadrul acestui program, de doua ori pe an, prelevarea probelor de apa şi analiza calităţii apelor se vor efectua în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform celor ce se vor stabili de subcomisia de experţi pentru calitatea apelor.Cu aceasta ocazie reprezentanţii organelor teritoriale vor corela rezultatele măsurătorilor efectuate în perioada anterioară.3. În cazul în care prelevarile de probe de apa nu pot începe la datele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, organul teritorial anunta, cu minimum 48 de ore înainte de data stabilită, organul corespondent al celeilalte părţi asupra amânării şi cauzei acesteia şi totodată informează asupra unei noi date.4. În cazul intercalibrarii experţii celor două părţi vor efectua în laboratoarele proprii analiza unei probe de apa prelevate în comun, alternativ, pe teritoriul român şi pe teritoriul ungar, dintr-o secţiune menţionată în anexa nr. 1. După o luna de la efectuarea analizei experţii laboratoarelor se vor intalni pentru compararea şi aprecierea rezultatelor. Concluziile rezultatelor se consemnează într-un proces-verbal. + 
Articolul 5Indicatorii de calitate a apelor care se analizeazăSe efectuează analiza următorilor indicatori fizico-chimici, biologici şi bacteriologici de calitate a apelor:

Analize pentru metale grele şi coliformi totali se efectuează cu excepţia râurilor Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Barcau şi Ier.Pe raul Crasna nu se efectuează analize pentru indicatorul Cr şi Pb.Pe raul Somes nu se efectuează analize pentru indicatorul Cr şi se efectuează analize pentru elementele chimice Pb şi cianuri.Lista indicatorilor de calitate a apelor enumerati anterior poate fi modificată prin hotărâre a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. + 
Articolul 6Măsuri legate de prelevarile de probe şi analizele de apaPentru efectuarea prelevarilor de probe şi analizelor de apa experţii fiecărei părţi se deplaseaza în secţiunile de pe teritoriul propiu, menţionate în anexa nr. 1, în săptămâna stabilită. După prelevarea probelor de apa acestea se transporta la laboratorul care efectuează analizele.Cele doua prelevări se efectuează de o parte şi de cealaltă parte a frontierei, alternativ la o jumătate de an.Pentru realizarea acestei sarcini organele teritoriale desemnate îşi vor asigura transportul şi cheltuielile proprii.În ceea ce priveşte datele şi locul prelevarii şi analizarii în comun a probelor de apa, pentru intercalibrare, acestea se propun de către subcomisia de experţi. + 
Articolul 7Modul de prelevare a probelor de apaProbele de apa se recolteaza în firul apei.Prelevarea probelor de apa se face de la o adancime de 0,2-0,4 m sub oglinda apei, iar proba pentru determinarea conţinutului de substanţe extractibile se preleveaza de la 0,1 m sub oglinda apei.Pentru prelevare se foloseşte un vas cu care se poate recolta deodată cantitatea de apa necesară, pe care se determina indicatorii de calitate stabiliţi la art. 5.În momentul prelevarii probelor de apa se va măsura temperatura aerului şi se vor aprecia condiţiile meteorologice (nebulozitate, timp ploios, vant), starea ghetii, culoarea apei, mirosul, precum şi prezenta peliculei şi a corpurilor plutitoare vizibile. + 
Articolul 8Efectuarea analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologiceAnalizele fizico-chimice, biologice şi bacteriologice pentru indicatorii de calitate a apei prevăzuţi la art. 5 se executa conform celor menţionate în anexa nr. 3.Rezultatele analizelor, precum şi celelalte date caracteristice se consemnează într-un buletin conform anexei nr. 4. + 
Articolul 9Evaluarea calităţii apelorPentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, care se efectuează anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie de către fiecare parte în buletine centralizatoare, pe râuri, care vor fi transmise reciproc după cum urmează:– pentru primul semestru, până la data de 15 septembrie;– pentru ultimul semestru, până la data de 15 februarie.Pe baza sirurilor de date înscrise în buletinele centralizatoare fiecare parte va stabili următoarele valori tipice statistice: valoarea minima, valoarea maxima, valoarea medie, abaterea medie standard şi valoarea relativă cu frecventa de 90%; în cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea relativă cu frecventa de 10% (anexa nr. 5).Cu ocazia intalnirii anuale a subcomisiei de experţi se vor examina atât rezultatele analizelor efectuate de către fiecare parte, cat şi rezultatele prelucrarilor celor două părţi, conform metodologiei menţionate anterior, şi pe aceasta baza se vor trage concluzii privind tendintele globale de variatie anuală a calităţii apelor.O dată la 5 ani, pe baza datelor acumulate, se va efectua în comun o analiza de tendinta, utilizându-se întreg sirul de date începând din anul 1987. + 
Articolul 10Dispoziţii finaleRegulamentul poate fi modificat, dacă este necesar, prin hotărâre a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.** *Anexele nr. 1-5 la prezentul regulament constituie parte integrantă a acestuia.Prezentul regulament a fost elaborat în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.Împuternicitul părţii române,Florin StadiuÎmputernicitul părţii ungare,dr. Hajos Bela + 
Anexa 2    –––la protocol––––                                    NOTA                privind lucrările noi în anul 2001 pe sectoarele        indicate în anexa la convenţie, cu privire la cursurile de apa,                 vaile, depresiunile, canalele şi sistemele de          evacuare a apelor interne prevăzute la art. I din convenţie

NOTĂ:1.1. Lucrări avizate la sesiunea anterioară a Comisiei mixte pe bază de documentaţii transmise.1.2. Lucrări avizate la sesiuni anterioare ale Comisiei mixte pe baza programului de lucrări, fără a se transmite documentaţii.1.3. Lucrări avizate în actuala sesiune a Comisiei mixte pe baza programului de lucrări, fără a se transmite documentaţii.2.0. Lucrări în curs de avizare pe baza documentaţiilor transmise.3.1. Lucrări pentru care au fost cerute documentaţii pentru avizare în sesiunile anterioare ale Comisiei mixte, dar netransmise încă.3.2. Lucrări noi pentru care în actuala sesiune a Comisiei mixte au fost cerute documentaţii pentru avizare. + 
Anexa 3––-la protocol––––INFORMAREasupra proiectelor şi lucrărilor realizate în domeniul de aplicare a convenţiei, cu asistenţa tehnica sau financiară tertaA. Pe teritoriul RomânieiProiecte finanţate prin programul PHARE/CBC1. Prevenirea inundaţiilor în b.h. Crisuri – realizarea acestui proiect va consta în amplasarea a 52 staţii automate şi posturi hidrometrice de observare şi transmitere, din care în domeniul de aplicare a convenţiei sunt: s.h. Gurahont, Chişineu-Criş, Ineu şi Chier în b.h. Crisul Alb, s.h. Talpos, Zerind, Tinca şi Beius în b.h. Crisul Negru, s.h. Ciucea şi Oradea în b.h. Crisul Repede şi s.h. Nusfalau, Marca şi Salard în b.h. Barcau. Totodată se va construi un centru de colectare a datelor şi un radar meteorologic tip Doppler, toate acestea constituind o reţea unitară în scopul prevenirii inundaţiilor. Termenul de finalizare a acestui proiect este sfârşitul anului.2. Prevenirea inundaţiilor în b.h. Tisa Superioară – realizarea acestui proiect va duce la amplasarea unui radar meteorologic în zona Baia Mare (cu termen de finalizare anul 2001), cat şi la construirea unei reţele de 38 de staţii automate hidrometrice şi a 4 staţii automate pentru calitate pe râurile Viseu, Iza, Crasna, Somes aval şi Tur aval. Totodată sistemul va cuprinde şi 23 de staţii automate de alarmare, cat şi un sistem informaţional bazat pe GIS pentru judeţele Satu Mare şi Maramures. Termenul de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului 2002.Proiecte cu finanţarea Băncii Europene de Investiţii şi cofinantare prin alocaţie bugetară1. Indiguire şi consolidări de mal pe raul Tisa, între bornele de frontieră 254-319, judeţul Maramures, este un proiect a cărui realizare va duce la construirea a 10 km de diguri şi consolidarea a 20,15 km de maluri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizată la sfârşitul anului 2003.2. Amenajarea Crisului Alb pe sectorul Bocsig-Varsand-frontiera, judeţul Arad, este un proiect a cărui realizare va duce la regularizarea a 25 km de rau, la consolidarea a 39 km de maluri şi la construirea a 10 km de diguri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizată la sfârşitul anului 2003.Alte proiecte din domeniul de aplicare a convenţiei1. Lucrări pentru înlăturarea calamităţilor naturale produse în b.h. Barcau în perioada 14-16 iunie 1997, judeţele Bihor şi Salaj – realizarea acestui proiect va duce la construirea a 21,6 km de dig, suprainaltarea a 1,96 km dig, refacerea a 3,5 km dig, executarea a 10,2 km de canale, consolidarea a 8,65 km maluri şi la calibrarea a 17 km albie. Totodată proiectul prevede construirea unei acumulari nepermanente de 15,1 milioane mc. Termenul de finalizare este sfârşitul anului 2003.2. Ecologizarea raului Tur – proiectul prevede monitorizarea calităţii raului Tur în flux continuu, pe tronsonul aval statie de epurare Negresti-Oas-secţiunea de frontieră, pentru prevenirea, intervenţia şi combaterea în timp a apariţiei eventualelor poluari accidentale; aceasta se va realiza prin instalarea a doua staţii automate de monitorizare şi transmitere automată a datelor privind calitatea apei.3. Monitorizarea inundaţiilor periculoase de pe teritoriile României şi Republicii Ungare folosind date satelitare – proiectul se derulează în cadrul proiectului "NATO Science for Peace" şi va cuprinde bazinele râurilor Crisul Alb şi Crisul Negru din România şi Ungaria. Proiectul consta în:– implementarea şi testarea unor algoritmi specifici pentru detectie, cartografierea, măsurarea şi analiza inundaţiilor folosind date satelitare din domeniul optic şi radar;– crearea unei baze de date utilizate pentru testarea algoritmilor de procesare;– crearea unui sistem GIS pentru monitorizarea inundaţiilor în zona de studiu;– integrarea sistemului specializat ca parte a sistemului de prognoze şi avertizare în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase din cadrul C.N. "Apele Române", Direcţia apelor Crisuri.4. Proiectul economic privind protecţia mediului, gospodărirea apelor şi protejarea resurselor de apa în zona de frontieră româno-ungara se desfăşoară în cadrul programului trilateral Bihor-Hajdu Bihar (Republica Ungara)- Rheinland Pfalz (Germania). Proiectul, susţinut şi de Inspectoratul de protecţia mediului Oradea, urmăreşte realizarea unui sistem integrat de monitorizare pe teritoriul român a calităţii apei de suprafaţa, care traverseaza frontiera, şi obţinerea unui autolaborator pentru efectuarea de analize în zonele care nu beneficiază de monitorizare constanta. Propunerea de proiect a fost selectata, dar până acum nu s-a identificat modalitatea de finanţare a acesteia.B. Pe teritoriul Republicii UngareProiecte finanţate prin programul PHARE/CBC1. Protecţia resurselor de apa subterana ale conului aluvionar al raului Mures şi suplimentarea din apa de suprafaţaÎn cadrul proiectului s-au realizat următoarele:– decolmatari şi reconstruirea a 231.219 mc, în lungime totală de 67,63 km, pe sectoarele: canalul principal Kiralyhegyes-Szarazeri, km 25+070-90+863, şi, respectiv, canalul principal Samson-Apatfalvi-Szarazer, km 47+60549+442;– s-au executat lucrări de regularizare pe canalul Kiralyhegyes-Szarazeri, km 25+070; 33+910; 41+920; 54+400; 62+430; 70+410 şi 81+400;– s-au modernizat podurile pe sectoarele de la km 37+522; 48+870; 50+544; 63+702 şi 66+420;– la km 95+200 al canalului colector al acumularii Rajta s-a construit un debitmetru cu ultrasunete.Recepţia lucrărilor a fost efectuată la 31 ianuarie 2001.2. Dezvoltare în domeniul gospodăririi apelor în bazinul Crisul Negru-Crisul Repede (etapa 1)În cadrul acestui proiect s-au realizat reconstructia canalului principal de evacuare a apelor din bratul mort al Crisului Repede (53,5 km), renovarea şi suplimentarea capacităţii cu 1 mc/s a prizei de apa de la Biharugra de pe raul Crisul Repede, construcţia noii prize de apa cu capacitate totală de 1,5 mc/s la Morgofok pe raul Crisul Negru şi a unei stavile tubulare de derivatie.Scopul acestui proiect este îmbunătăţirea condiţiilor de evacuare a apelor, alimentarea cu apa a folosintelor din agricultura şi asigurarea debitelor în spaţiul limitrof frontierei româno-ungare.Recepţia lucrărilor a fost efectuată la data de 31 mai 2000.3. Dezvoltarea sistemului de monitoring hidrologic pe raul BarcauÎn cadrul acestui proiect s-au construit staţii de monitoring în trei secţiuni ale raului Barcau (Pocsaj, Berettyoujfalu, Szeghalom), creandu-se astfel condiţiile pentru măsurarea automată a nivelurilor apelor, a precipitatiilor, a temperaturii apei şi aerului.Rezultatele măsurătorilor sunt transmise cu ajutorul unui sistem de telecomunicaţii la centrul de prelucrare computerizata a datelor de la Debrecen.Pentru realizarea sistemului de telecomunicaţii s-au achiziţionat calculatoare şi s-a implementat Sistemul Lotus Notes şi s-au îmbunătăţit condiţiile de telecomunicaţii ale cantoanelor de apărare.Recepţia lucrării a fost efectuată la data de 31 ianuarie 2000.4. Dezvoltarea apărării împotriva inundaţiilor pe Valea CrisurilorProiectul comun, înaintat de Direcţia apelor Gyula şi Direcţia apelor Debrecen în cadrul programului PHARE/CBC pentru obţinerea sprijinului pentru Programul România-Ungaria, a fost apreciat favorabil în şedinţa din 23 martie 2001.Aprobarea finanţării acestui proiect de către UE se preconizeaza a fi în luna septembrie a acestui an.Proiecte GEF-USAID1. Realizarea sistemului de monitoring a calităţii apelorProbele tehnologice şi recepţia statiilor automate de monitorizare a calităţii apelor (Somes, Csenger, Barcau şi Pocsaj), finanţate de UE şi PHARE, s-au realizat la data de 31 decembrie 2000. Ulterior s-a inglobat şi câte un aparat on-line de măsurare a toxicitatii.În momentul de faţa se lucrează la legăturile moderne tip ISDM în locul sistemului clasic de telecomunicaţii GSM.2. Determinarea apelor subterane ale conului aluvionar al raului MuresÎn cadrul proiectului:– s-au insumat toate studiile referitoare la apele subterane ale conului aluvionar al raului Mures;– s-a întocmit inventarul principalelor surse de poluare atât de către partea ungara, cat şi de către partea română;– s-a utilizat modelul numeric pentru simularea hidrologica şi de transport;– s-au efectuat suplimentar determinări calitative de către ambele părţi;– s-a întocmit un program general pentru protecţia apelor subterane din conul aluvionar al raului Mures. Lucrările au fost executate de VITUKI Rt cu participarea PROED – S.A. (România), aceste societăţi fiind împuternicite pentru executarea lucrărilor de către firma Metcalf and Edy (S.U.A.)Proiecte comune ungaro-române cu asistenţa terta1. Proiect SQUASHUniversitatea Tehnica de Construcţii Bucureşti a initiat împreună cu Compania Naţionala INMH un proiect de cooperare tehnico-ştiinţifică cu Universitatea din Liege (Belgia) şi cu Universitatea din Miskolc (Ungaria) privind studiul calitativ şi cantitativ al apelor subterane din zona conului aluvionar al raului Somes, proiect denumit SQUASH.Finanţarea acestui program se va face din fonduri NATO în cadrul proiectului de cooperare ştiinţifică "Science for Peace" din ţările NATO şi ţările candidate.S-a început colectarea datelor geologice, hidrologice şi meteorologice şi verificarea lor, precum şi implementarea într-un sistem GIS.Proiecte bilaterale şi multilaterale aflate în stadiu de elaborare, respectiv de realizare:– cartarea, caracterizarea şi evaluarea surselor de poluare în bazinul hidrografic al Tisei şi al Somesului;– verificarea în scurt timp a listei de prioritati cuprinzând locurile cu risc mărit de poluare accidentala, la elaborarea proiectelor referitoare la măsurile de prevenire, la îmbunătăţirea verificării şi controlului, precum şi a mecanismelor folosite pentru avertizare şi alarmare;– elaborarea planurilor comune şi concordate în vederea prevenirii şi inlaturarii efectelor poluarilor accidentale, pentru bazinele hidrografice ale afluentilor Tisei, după cum urmează:● întocmirea planului de prevenire şi combatere a efectelor poluarilor pentru bazinul hidrografic al Barcaului (cu asistenţa financiară finlandeza);● întocmirea planului de prevenire şi combatere a efectelor poluarilor pentru bazinul hidrografic al Somesului (s-au prezentat mai multe organizaţii pentru asistenţa financiară);– schimb de experienta privind întocmirea planului de management, conform Directivei-cadru pentru apa a UE, pentru bazinul Crisurilor (cu coordonarea asigurata din partea franceza). + 
Anexa 4––-la protocol––––REGULAMENTUL DE FUNCŢIONAREa Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungareIBaza funcţionarii Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare1. Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungare funcţionează în baza Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontiera sau sunt intretaiate de frontieră, încheiată la Bucureşti la 25 iunie 1986 şi intrata în vigoare la 20 noiembrie 1986 (denumita în continuare convenţie).IIComponenta Comisiei mixte1. Comisia mixtă se compune din câte un reprezentant împuternicit al fiecărei părţi (denumit în continuare împuternicit), fiecare având câte un supleant al împuternicitului (denumit în continuare supleant).În cazul indisponibilitatii împuternicitului acesta este înlocuit în toate competentele sale de către supleant.2. Împuterniciţii şi supleanţii sunt numiţi de către guverne. Părţile se vor informa în timp util asupra acestor numiri.3. În vederea asigurării colaborării curente, între sesiunile Comisiei mixte, împuterniciţii numesc secretari.4. Împuterniciţii şi supleanţii pot fi ajutaţi în munca lor de experţi.5. Împuterniciţii, de comun acord, pot înfiinţa subcomisii permanente şi ad-hoc. Aceste subcomisii se pot folosi în munca lor de experţi. Părţile se vor informa în timp util asupra numirii conducătorilor subcomisiilor respective, precum şi despre schimbarea acestora.IIIAtribuţiile Comisiei mixte1. Examinează programele de lucru pe care fiecare parte îşi propune să le execute pe teritoriul statului sau, pe sectoarele cursurilor de apa, vaile, depresiunile, canalele şi sistemele de evacuare a apelor interne ce intră în domeniul de aplicare a convenţiei, menţionate la art. 1 din aceasta. În continuare întocmeşte lista lucrărilor ale căror proiecte părţile urmează să le prezinte spre avizare Comisiei mixte, pe baza prevederilor convenţiei.2. Avizează studiile şi proiectele lucrărilor hidrotehnice din lista menţionată la pct. 1.3. Stabileşte lucrările în care sunt interesate ambele părţi.4. Elaborează programe pentru studiile, cercetările şi măsurătorile ce urmează să se efectueze coordonat, în legătură cu măsurile şi lucrările care intră în domeniul de aplicare a convenţiei.5. Urmăreşte aducerea la îndeplinire a prevederilor convenţiei. În continuare examinează pe teren executarea lucrărilor şi măsurilor decurgând din aplicarea convenţiei.6. Îndeplineşte sarcinile ce îi revin, potrivit art. 10 din convenţie, în legătură cu schimbul datelor hidrologice şi meteorologice, precum şi al altor informaţii.7. Aproba procesele-verbale ale lucrărilor experţilor însărcinaţi cu rezolvarea problemelor stabilite de Comisia mixtă.8. Verifica prestaţiile efectuate de părţi şi aproba decontarea cheltuielilor referitoare la acestea.9. Elaborează propuneri pentru modificarea convenţiei, precum şi pentru reglementarea problemelor care necesita acorduri separate.10. Elaborează regulamentele necesare pentru aplicarea prevederilor convenţiei, respectiv, în caz de nevoie, modificarea lor.11. Examinează sistematic siguranţa în apărarea împotriva inundaţiilor şi elaborează propuneri de lucrări şi măsuri ce sunt necesare în scopul menţinerii şi creşterii ei.12. Examinează şi elaborează propuneri referitoare la lucrările şi măsurile necesare pentru asigurarea evacuarii corespunzătoare a apelor interne, întreţinerea şi dezvoltarea sistemelor de canale ale apelor interne şi canalizarea vailor şi depresiunilor.13. Stabileşte, după caz, conform art. 4 pct. 9 din convenţie, condiţiile de folosire a canalelor de evacuare a apelor interne în alte scopuri.14. Hotărăşte desfiinţarea statiilor de pompare a apelor interne prevăzute de Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne, precum şi orice modificare care afectează capacitatea lor.15. Analizează sistematic evoluţia calităţii apelor de frontieră şi ia măsuri în interesul realizării prevederilor cuprinse la art. 7 pct. 1 din convenţie.16. Realizează, în cadrul coordonării planului de amenajare în perspectiva, potrivit art. 9 pct. 2 din convenţie, sarcinile prevăzute la art. 8 pct. 1 şi 2 din convenţie, referitoare la mărimea debitelor, condiţiile de asigurare a lor, precum şi la lucrările hidrotehnice care servesc la mărirea debitelor.17. Stabileşte condiţiile de evacuare de către partea ungara a apelor care provin de la folosintele de apa de pe teritoriul român.18. Examinează planurile de amenajare în perspectiva ale părţilor privind gospodărirea apelor referitoare la bazinele hidrografice ale râurilor şi cursurilor de apa aparţinând domeniului de aplicare a convenţiei şi elaborează propuneri referitoare la coordonarea acestora.19. Rezolva alte sarcini decurgând din aplicarea convenţiei.IVFuncţionarea Comisiei mixte1. Comisia mixtă tine o sesiune ordinară în fiecare an, alternativ pe teritoriul României şi Republicii Ungare.2. Sesiunea ordinară este convocată de împuternicit sau, în cazul indisponibilitatii acestuia, de supleantul părţii pe teritoriul statului căruia are loc sesiunea. O dată cu invitaţia, cel care convoacă face propuneri pentru ordinea de zi şi data sesiunii.3. Pentru tratarea unor probleme deosebit de urgente, la iniţiativa oricăruia dintre împuterniciţi sau, în cazul indisponibilitatii acestora, a supleanţilor, Comisia mixtă se poate întruni în sesiune extraordinară.4. Atât data sesiunii ordinare, cat şi a celei extraordinare se stabilesc de comun acord între împuterniciţi sau, în cazul indisponibilitatii acestora, de supleanţi.5. Atât la sesiunea ordinară, cat şi la cea extraordinară Comisia mixtă stabileşte ordinea de zi în prima şedinţa a sesiunii respective.Comisia mixtă poate să discute la punctul "Diverse" din ordinea de zi, pe baza convenirii între împuterniciţi, orice problema ce se poate ivi.6. Între sesiunile Comisiei mixte, subcomisiile şi grupele de experţi ţin intalniri. Pentru desfăşurarea intalnirilor secretarii întocmesc programe de lucru aprobate de împuterniciţi.VModul de lucru al Comisiei mixte1. La prima sesiune după crearea Comisiei mixte împuterniciţii îşi prezintă împuternicirile primite de la organele competente.2. Prima şedinţa a fiecărei sesiuni a Comisiei mixte este prezidata de împuternicitul părţii pe teritoriul statului căruia are loc sesiunea. Celelalte şedinţe sunt prezidate alternativ de către împuterniciţi.3. În şedinţe tratativele se duc de către împuterniciţi. La propunerea oricăruia dintre împuterniciţi preşedintele poate da cuvântul supleanţilor şi experţilor participanţi la sesiune.4. La intalnirile subcomisiilor şi ale experţilor se întocmesc procese-verbale. Propunerile şi sarcinile înscrise în procesele-verbale devin hotărâri numai după aprobarea lor, de comun acord, în sesiunea imediat următoare a Comisiei mixte.5. Comisia mixtă, în perioada dintre sesiuni, funcţionează prin contacte directe, verbale sau în scris, între împuterniciţi.6. Limbile de lucru ale Comisiei mixte şi ale subcomisiilor numite de aceasta sunt română şi maghiara.VIHotărârile Comisiei mixte1. Lucrările fiecărei sesiuni sunt consemnate într-un protocol care cuprinde şi hotărârile luate, redactat în doua exemplare, în limba română şi limba maghiara, şi semnate de către împuterniciţi.2. Hotărârile Comisiei mixte se iau de comun acord şi intră în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state.3. Împuterniciţii îşi vor comunică reciproc aprobarea hotărârilor Comisiei mixte de către guvernele lor, în termen de 30 de zile de la aceasta aprobare.4. În măsura în care Comisia mixtă nu poate să cada de acord asupra unor probleme ce intră în competenţa sa, în protocolul sesiunii se consemnează poziţiile diferite ale imputernicitilor.Problemele menţionate la alineatul precedent vor fi supuse spre rezolvare comisiilor competente, desemnate de către guverne.VIIAsigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei mixte1. Partea pe teritoriul statului căreia are loc sesiunea ordinară sau extraordinară se îngrijeşte de asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei mixte (punerea la dispoziţie de dactilografe, translatori, alt personal în funcţie de necesitaţi etc.).2. În cazul în care este necesară o deplasare pe teren, partea pe teritoriul statului căreia se face verificarea pe teren se îngrijeşte de punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport şi a instrumentelor necesare.3. Prevederile pct. 1 şi 2 se aplică şi în cazul în care au loc tratative în subcomisii sau între experţi.VIIIDispoziţii finalePrezentul regulament poate fi modificat sau completat de către Comisia mixtă, la iniţiativa oricărui împuternicit.** *Întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.Împuternicitul părţii române,Florin StadiuÎmputernicitul părţii ungare,dr. Hajos Bela–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește