celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului – 14-15 februarie 2011, Oradea, România
În conformitate cu prevederile art. 4 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, intrat în vigoare la data de 14 decembrie 2000, în perioada 9-10 septembrie 2009 a avut loc la Budapesta, în Ungaria, cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului (denumită în continuare Comisia mixtă).De la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte a avut loc câte o întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii, a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale, a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi a Grupului Roşia Montană.Pentru pregătirea celei de-a opta reuniuni în plen a Comisiei mixte, Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, respectiv Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria (denumite în continuare părţi) s-au întâlnit la nivel de experţi la data de 14 februarie 2011, sub coordonarea domnului secretar de stat Cristian Apostol, reprezentând partea română, şi a domnului secretar de stat dr. Andras Racz, reprezentând partea ungară.Cea de-a opta reuniune a Comisiei mixte a fost prezidată de domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor din România, şi de domnul dr. Sândor Fazekas, ministrul dezvoltării rurale din Ungaria.Lista participanţilor la cea de-a opta reuniune este prezentată în anexa nr. I.La întâlnire a fost adoptată şi discutată următoarea ordine de zi:1. activitatea Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii;2. activitatea Grupului permanent de experţi privind protecţia mediului;3. activitatea Grupului Roşia Montană;4. activitatea Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale;5. diverse:5.1. pregătirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern;5.2. Strategia Dunării;5.3. schimbări climatice.6. Stabilirea organizării celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru protecţia mediului.În cadrul celei de-a opta reuniuni, copreşedinţii Comisiei mixte, domnul ministru Laszlo Borbely şi domnul ministru dr. Fazekas Sandor, au apreciat legătura neîntreruptă dintre experţi pe parcursul acestor ani şi şi-au exprimat convingerea că grupurile permanente de experţi şi Grupul Roşia Montană vor continua întâlnirile periodice stabilite prin regulamentele de funcţionare ale acestora în vederea continuării activităţilor comune.Conducătorii celor două delegaţii au apreciat activitatea desfăşurată la nivelul grupurilor permanente de experţi şi la nivelul Grupului Roşia Montană.În continuare, domnii miniştri propun ca pe agenda celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern, care va fi organizată în România, protecţia mediului să fie un punct prioritar.În urma discuţiilor purtate în conformitate cu ordinea de zi, Comisia mixtă hotărăşte următoarele cu privire la:1. Activitatea Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturiiComisia mixtă a audiat informarea privind activitatea Grupului permanent de experţi. Cea de-a şasea întâlnire a Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii a avut loc între 12-14 octombrie 2010, la Oradea, România, în cursul căreia au fost evaluate activităţile cuprinse în planul de lucru pentru perioada 2009-2010 şi s-a întocmit planul de activitate pentru anul 2011.Comisia mixtă a apreciat în mod pozitiv îndeplinirea următoarelor activităţi:– implementarea protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita şi realizarea unui draft de plan de management pentru un sit Natura 2000;– din colaborarea dintre Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros şi administraţia Parcului Natural Apuseni a rezultat înfiinţarea unei noi arii naturale protejate, cu denumirea Parcul Natural Cefa, de partea română a graniţei. Guvernul României a aprobat prin hotărâre în decembrie 2010 declararea parcului natural Cefa. Importanţa acestuia pentru ambele ţări constă în faptul ca parcul nou-înfiinţat se învecinează cu teritoriul Parcului Naţional Criş Mureş şi împreună formează o arie naturală protejată transfrontalieră de 13 mii ha;– finalizarea cu succes a proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de seară (Falco vespertinus) în regiunea biogeografică panonică";– continuarea parteneriatului între Directoratul Parcului Naţional Bukk şi Administraţia Parcului Naţional Retezat. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism;– cooperarea pentru pregătirea în comun a proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei".– Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a iniţiat un nou proiect în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, cu autoritatea judeţeană a judeţului Hajdu-Bihar şi cu Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră 2007-2013, pe tema: "Crearea infrastructurii de vizitare în ariile naturale protejate de pe teritoriul judeţelor Bihor şi Hajdu-Bihar".Comisia mixtă a stabilit următoarele priorităţi:– continuarea implementării protocolului de colaborare între Directoratul Parculului Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul habitatelor umede de interes comunitar şi monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar în vederea raportării către Comisia Europeană;– continuarea implementării cooperării între Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, continuarea monitorizării speciilor protejate din zona de frontieră;– crearea structurii de administrare a Parcului Natural Cefa, crearea sistemului de cooperare interinstituţională transfrontalieră;– asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de sus (Falco vespertinus) în regiunea biogeografică panonică", pentru o perioadă de 4 ani;– monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn; luarea unor măsuri comune pentru protecţia populaţiei de dropie din zona de graniţă Mezogyan-Salonta;– dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic;– intensificarea activităţilor din cadrul parteneriatului între Directoratul Parcului Naţional Bukk şi Administraţia Parcului Naţional Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger, Ungaria;– implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei".– iniţierea unei strânse cooperări ştiinţifice şi în domeniul conservării în ceea ce priveşte protejarea habitatelor şi perpetuarea populaţiilor speciilor de orbete (Spalax spp), de ambele părţi ale graniţei, fiind specii rare şi care necesită o atenţie deosebită;– evaluarea oportunităţii şi necesităţii creării unei instituţii internaţionale de cercetare care să fie capabilă să analizeze din punct de vedere hidrochimic, hidroecologic şi hidrologic apele Tisei, cel mai mare afluent al Dunării, în conformitate cu prevederile Strategiei Dunării. Investigarea ar permite conservarea valorilor naturale, crearea unei stări ecologice bune pe cursul Tisei şi, pe lângă asigurarea unei palete largi de servicii ale ecosistemelor, ar contribui la implementarea exploatării durabile, respectiv la dezvoltarea ecoturismului;– cooperarea în vederea aplicării reglementărilor Uniunii Europene privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbatice;– întărirea cooperării între experţii care se ocupă de proiecte internaţionale;– schimbul de experienţă privind măsurile comunitare de dezvoltare rurală în scopul conservării biodiversităţii (măsurile de agromediu, plăţile Natura 2000, împădurirea terenurilor agricole).Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a şasea şedinţe a experţilor în ocrotirea naturii (anexa nr. II).2. Activitatea Grupului permanent de experţi privind protecţia mediuluiComisia mixtă a audiat informarea referitoare la activitatea grupului permanent de experţi privind protecţia mediului.Comisia mixtă apreciază schimbul de experienţă realizat în cadrul reuniunii Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, în următoarele domenii: protecţia atmosferei, noile plafoane de emisii de poluanţi în aer (Directiva NEC), managementul deşeurilor (Strategia naţională privind managementul deşeurilor, deşeuri de echipamente electrice şi electronice).Comisia mixtă salută schimbul de informaţii realizat la nivelul grupului de experţi pentru protecţia mediului în ceea ce priveşte raportarea obligaţiilor prevăzute în cadrul Directivei Europene 2001/81/CE în revizuire privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici care trebuie atinse până în 2020, inclusiv în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute în Protocolul de la Gothenburg.Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a opta întâlniri a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului (anexa nr. III).Comisia mixtă apreciază în mod pozitiv cooperarea bilaterală realizată cu ocazia revărsării nămolului roşu din data de 4 octombrie 2010, din Kolontar. Părţile vor lua toate măsurile în ţările lor pentru evitarea unor asemenea poluări.Partea română a solicitat Comisiei Europene să introducă pe lista SEVESO acest tip de deşeu (nămolul roşu).3. Activitatea Grupului Roşia MontanăComisia mixtă a audiat informările Grupului Roşia Montană.Cea de-a şasea întâlnire a Grupului Roşia Montană a avut loc la data de 27 octombrie 2010 la Bucureşti, România.Comisia mixtă a constatat că procesul schimbului de informaţii a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de către dezvoltator.Comisia de analiză tehnică a solicitat dezvoltatorului actualizarea atât a formei, cât şi a conţinutului documentaţiei proiectului, ca urmare a modificărilor survenite în legislaţia de protecţia mediului în perioada 2006-2010.În urma predării documentaţiei actualizate, în conformitate cu legislaţia pentru protecţia mediului în vigoare, Comisia de analiză tehnică analizează calitatea şi conţinutul acesteia, iar partea română va informa partea ungară despre aceasta.Partea română a fost de acord cu transmiterea versiunii în limba engleză a documentaţiei actualizate predate de către dezvoltator, precum şi cu transmiterea informaţiilor solicitate în timpul consultărilor transfrontieră, astfel cum a fost agreat în reuniunea din 30-31 iulie 2007, la Bucureşti.Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a şasea întâlniri a Grupului Roşia Montană (anexa nr. IV).Partea română a transmis în 18 ianuarie 2011 şi partea ungară a primit în data de 9 februarie 2011 documentaţia actualizată în limba engleză, precum şi informaţiile solicitate în context transfrontieră, circa 1.600 de pagini cu termen de exprimare a punctului de vedere la data de 28 februarie 2011. Pentru partea ungară termenul pentru exprimarea punctului de vedere nu este fezabil, fiind nevoie de un termen rezonabil de mai multe luni pentru pregătirea punctului de vedere. Partea română a luat la cunoştinţă poziţia părţii ungare şi aşteaptă un răspuns oficial la această solicitare.Comisia mixtă a fost de acord cu importanţa deosebită a schimbului permanent de informaţii legate de investiţia de la Roşia Montană.În ceea ce priveşte alte aspecte referitoare la proiectul Roşia Montană poziţia părţii ungare rămâne neschimbată.4. Activitatea Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionaleCea de-a şasea întâlnire a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale a avut loc în data de 11 octombrie 2010 la Bucureşti. În cadrul şedinţei, părţile au analizat activitatea din perioada 2009-2010 şi au întocmit programul de activitate pentru perioada 2011-2012.Comisia mixtă a analizat pozitiv colaborarea experţilor din cadrul grupului, în special cu privire la următoarele activităţi:– schimbul permanent de informaţii asupra progresului înregistrat de programele operaţionale de mediu în România şi Ungaria;– schimbul de experienţă în ceea ce priveşte implementarea Programului Operaţional Sectorial Mediu din România şi Programului Operaţional Mediu şi Energie din Ungaria;– analiza situaţiei actuale a proiectelor de interes comun şi informarea permanentă în legătură cu acestea; urmărirea în comun a implementării proiectelor relevante în cooperarea dintre cele doua ţări şi din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană;– stabilirea unui program de lucru al Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale pentru perioada 2011-2012.Acceptând programul de lucru al grupului de experţi pentru perioada 2011-2012, Comisia mixtă stabileşte următoarele sarcini:– sprijinirea activităţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului, respectiv a comisiei maghiaro-române de gospodărirea apelor prin informări asupra mecanismelor şi oportunităţilor relevante de finanţare, cât şi identificarea posibilităţilor de finanţare legate de necesităţile de dezvoltare identificate;– schimbul de experienţă în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu – Programul Operaţional Sectorial "Mediu" (România), respectiv Programul Operaţional pentru Mediu şi Energie (Ungaria);– urmărirea implementării proiectelor relevante din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană, în special din Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România, Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;– identificarea din timp a proiectelor comune din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi protecţiei naturii, prin asigurarea unui mecanism de coordonare şi prin crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun, precum şi identificarea posibilelor surse de finanţare;– o colaborare strânsă pentru impunerea obiectivelor comune în elaborarea politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea priorităţilor naţionale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperării la nivel de proiecte de protecţia mediului şi gospodărirea apelor.Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a şasea întâlnirii a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (anexa nr. V).5. Diverse5.1. Pregătirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea şedinţe comune de GuvernCopreşedinţii Comisiei mixte consideră important ca, la următoarea şedinţă comună de Guvern, protecţiei mediului să i se acorde un rol prioritar.5.2. Strategia DunăriiLa întâlnirea miniştrilor din octombrie 2010 s-a căzut de acord asupra creării unui grup comun de coordonare a ariei prioritare 5 din Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Grupul s-a constituit şi s-a întâlnit la Budapesta pe data de 10 februarie 2011 şi a convenit asupra metodologiei comune de coordonare a ariei prioritare 5.Domnii miniştri în calitatea lor de copreşedinţi ai Comisiei mixte invită Grupul de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale să ia legătura cu Grupul de coordonare al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi să convină asupra sarcinilor comune privind, în special, următoarele:● întocmirea unei liste a surselor comunitare de finanţare care pot fi accesibile pentru finanţarea proiectelor comune în cadrul Strategiei Dunării, respectiv a modalităţilor de accesare a fondurilor şi termenele-limită de depunere;● identificarea proiectelor care sunt în concordanţă cu obiectivele Strategiei Dunării, depuse în cadrul programelor finanţate de Uniunea Europeană, cu autorităţi de management din România şi Ungaria.Activitatea comună a celor două grupuri de lucru menţionate mai sus va începe imediat după şedinţa Comisiei mixte.5.3. Schimbări climaticePărţile şi-au exprimat interesul de colaborare în domeniul schimbărilor climatice constând în următoarele activităţi:– reportarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU-uri) post 2012;– propuneri de colaborare sub Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020;– identificarea unor proiecte comune privind evaluarea impactului economic determinat de o posibilă decizie a Uniunii Europene de trecere la o ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 30%;– schimb de experienţă în vederea transpunerii şi implementării Directivei 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.Partea ungară a informat partea română despre faptul că domeniul schimbărilor climatice nu intră în competenţele Ministerului Dezvoltării Rurale, ca atare propunerile vor fi transmise către ministerul cu atribuţii în domeniu.6. Stabilirea organizării celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru protecţia mediuluiPărţile au convenit ca cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte să aibă loc în 2012 în Republica Ungară. Locul şi data întâlnirii se vor stabili ulterior.În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, la cea de-a opta întâlnire a Comisiei mixte a fost încheiat prezentul protocol, care a fost acceptat de ambele părţi.Anexele nr. I-V fac parte integrantă din prezentul protocol.Prezentul protocol a fost semnat la Oradea, la 15 februarie 2011, în câte două exemplare originale, fiecare în limbile română şi maghiară, ambele texte fiind egal autentice.Pentru Guvernul României,Laszlo Borbely,ministrul mediului şi pădurilorPentru Guvernul Republicii Ungare,Sandor Fazekas,ministrul dezvoltării rurale +
Anexa Ila Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiPARTICIPANŢI:Din România:– Laszlo Borbely – ministrul mediului şi pădurilor– Cristian Apostol – secretar de stat– Dorina Mocanu – director, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact– Doina Franţ – director general, Direcţia generală AM POS Mediu– Alina Frim – director, Direcţia biodiversităţii– Florentina Manea – director, Direcţia schimbări climatice şi dezvoltare durabilă– Simona Ghiţă – şef serviciu, Direcţia gestiune deşeuri şi substanţe periculoase– Daniela Pineta – şef serviciu, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact– Gheorghe Constantin – director, Direcţia managementul resurselor de apă– Marton Kelemen – consilier personal al ministrului mediului şi pădurilor– Erika Lengyel – consilier personal al ministrului mediului şi pădurilor– Franciska Zsigmond – coordonator, Direcţia relaţii externe şi protocol– Liana Bojneagu – manager public, Direcţia relaţii externe şi protocol– Petra Szavics – consilier personal al ministrului mediului şi pădurilorDin Ungaria:– dr. Sandor Fazekas – ministrul dezvoltării rurale din Ungaria– dr. Andras Racz – secretar de stat adjunct pentru protecţia mediului, conservarea naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale (MDR)– Laszlo Tirjak – director, Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros, (MDR)– dr. Csaba Nemes – şef departament, Departamentul pentru managementul şi protecţia mediului, (MDR)– Peter Toth – şef departament, Departamentul pentru parcuri naţionale şi protecţia peisajului, (MDR)– Peter Kovacs – şef departament, Departamentul pentru protecţia apelor şi managementul bazinelor râurilor, (MDR)– dr. Martina Makai – şef departament, Departamentul dezvoltarea politicii de mediu, (MDR)– Jozsef Andor Szabo – ataşatul pentru agricultură şi mediu, Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti– Zsuzsanna Kissne Arokhati – şef serviciu, Departamentul pentru relaţii internaţionale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)– Judit Ijgyarto – consilier superior, Departamentul pentru relaţii internaţionale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)– Virag Pomozi – consilier-şef, Departamentul pentru protecţia şi managementul mediului, Departamentul pentru relaţii internaţionale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)– Tunde Vajna – translator +
Anexa IIla Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiPROTOCOLîncheiat azi cu ocazia celei de-a şasea întâlniria Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturiia Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului,12-14 octombrie 2010, OradeaÎntâlnirea s-a organizat în conformitate cu cele convenite la a cincea întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii din 7-8 septembrie 2009 de la Biharugra, Ungaria.Scopul întâlnirii este de a evalua activităţile realizate în planul de lucru pentru perioada 2009-2010, precum şi întocmirea şi aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2011.PARTICIPANŢI:Din România:– Alina Frim, director, Direcţia biodiversităţii – Ministerul Mediului şi Pădurilor– Ramona Cherăscu, director adjunct, Direcţia biodiversităţii – Ministerul Mediului şi Pădurilor– Marton Kelemen, consilier personal al ministrului mediului şi pădurilor– Nicolae Manta, consilier, Direcţia biodiversităţii – Ministerul Mediului şi Pădurilor– Jozsef Both, şef serviciu, APM Harghita– Monika Ciupleu, şef serviciu, APM Bihor– Endre Sarkany Kiss, profesor, Universitatea Babeş Bolyai– Sandor Balogh, director general adjunct RNP Romsilva– Dragoş Mihai, şef serviciu RNP Romsilva,– Tuduce Adela, consilier, Compartimentul protecţia naturii APM Bihor– Mare Timea, consilier APM Bihor, traducător– Suciu Toader, director, Direcţia Silvică Bihor– Szijarto Josif Zoltan, director economic al Direcţiei Silvice Bihor– Florescu Adrian, inginer, Direcţia Silvică BihorDin Ungaria:– Peter Toth, şef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul parcuri naţionale şi protecţia peisajului– Laszlo Tirjak, director, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros– Molnar Attila, inspector ecolog, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy– Istvan Gyarmathy, consilier superior, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy– Agnes L'Aune, consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul parcuri naţionale şi protecţia peisajuluiŞefii grupurilor de experţi au prezentat, în debutul întâlnirii, membrii delegaţiilor.Şefii delegaţiilor au prezentat şi au evaluat succint principalele activităţi din ultimii 2 ani şi au stabilit de comun acord că activităţile realizate în cursul celor 2 ani şi-au atins scopul (anexa nr. 1 la prezentul protocol). Au fost prezentate propunerile pentru cooperarea în viitor.Grupul de experţi a analizat şi adoptat programul de lucru pentru anul 2011 (anexa nr. 2 la prezentul protocol).Următoarea întâlnire a grupului de experţi va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2011 în Ungaria.Prezentul protocol a fost încheiat şi semnat la Oradea, la 13 octombrie 2010, în două exemplare originale, în limbile română şi maghiară.Din partea română,Alina FrimDin partea ungară,Peter TothAnexa 1la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiRAPORTprivind stadiul realizării obiectivelor din programulde lucru pentru perioada 2009-2010 al Grupului bilateralde experţi pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixteromâno-ungare pentru protecţia mediului1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră şi intensificarea cooperăriiS-au executat două deplasări pe teren în zona Salontei din judeţul Bihor în vederea monitorizării dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observaţiile sincronice a populaţiei cuibăritoare de dropii, în paralel cu evaluările făcute în Ungaria, conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.Parcul Naţional Koros-Maros împreună cu Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior, la fel ca în anii precedenţi, au efectuat evaluarea comună a populaţiei speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum şi a acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontieră.Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor împreună cu specialiştii din partea maghiară au efectuat 4 verificări în teren la heleşteele de la Cefa – Bihor pentru monitorizarea efectivelor de păsări de baltă ce migrează în acea zonă (în special la raţa roşie Aythya nyroca), conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.Au fost efectuate vizite comune în luna mai în zona siturilor de importanţă comunitară Câmpia Carei şi Câmpia Ierului, scopul fiind identificarea unor posibile noi situri Natura 2000.Din cauza resurselor financiare insuficiente din acest an au fost derulate mai puţine deplasări în teren decât în anii anteriori.2. Implementarea protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita şi realizarea unui draft de plan de management pentru un sit Natura 2000 (sit de importanţă comunitară)Reprezentanţii părţilor implicate au ales pentru realizarea planului de management al sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos (SCI). Deplasările comune în teren s-au realizat în cursul anului 2009, iar specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita au efectuat o vizită de lucru în cadrul Parcului Naţional Koros-Maros. După această dată a avut loc, în iunie 2009, vizita specialiştilor de la Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros împreună cu reprezentanţi ai APM Harghita în situl de importanţă comunitară Bazinul Ciucului de Jos.A fost elaborat un draft de set de măsuri minime de conservare pentru situl N 2000 Bazinul Inferior al Ciucului, necesare conform legislaţiei româneşti, înainte de realizarea planului de management.Atribuirea în custodie a sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos s-a realizat în trimestrul I 2010, custodele fiind o organizaţie nonguvernamentală (ONG), la fel ca la alte situri din zona transfrontieră. Elaborarea planului de management este în sarcina custodelui desemnat, care va avea posibilitatea să folosească acest set de măsuri.3. Colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Lunca Mureşului, schimb de experienţă privind monitorizarea populaţiilor de specii sălbatice prioritare în zona transfrontierăAdministraţia Parcului Natural Apuseni împreună cu Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros (Ungaria) şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Inferior au iniţiat proiectul comun "Întărirea relaţiilor şi armonizarea activităţilor dintre parcurile naţionale şi naturale din zona de graniţă". Proiectul urma să fie finanţat prin Programul de finanţare Hungary-România Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, însă finanţarea a fost refuzată.Au fost identificate alte oportunităţi de finanţare accesate de ONG, realizate în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros (proiecte legate de comunităţile locale din zona Cefa, vizite în Parcul Naţional Koros-Maros şi conştientizarea generaţiei tinere).Parcul Naţional Koros-Maros împreună cu Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior, la fel ca în anii precedenţi, au efectuat evaluarea comună a populaţiei speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum şi a acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontieră.4. Colaborarea dintre Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural CefaÎn anul 2008 a fost promovat proiectul de hotărâre de Guvern privind desemnarea acestui parc de către Ministerul Mediului. Avizarea a fost întârziată, prin urmare noul proiect de hotărâre de Guvern a reluat avizarea interministerială. După aşteptările noastre, până la sfârşitul anului se va finaliza declararea Parcului Natural Cefa.A fost realizat un plan de management de către Administraţia Parcului Natural Apuseni împreună cu un grup de specialişti desemnaţi de CE, cu susţinerea Administraţiei Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţiei Parcului Naţional Hortobagy.5. Finalizarea cu succes a proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în Regiunea Panonică"A fost finalizat proiectul Life în data de 31 decembrie 2009. Raportul final realizat de Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, beneficiarul proiectului, a fost transmis în aprilie 2010 la CE şi acceptarea acestuia va avea loc în ultimul trimestru al acestui an. Cel mai important rezultat al acestui proiect cu un buget de 1.400.000 euro, desfăşurat pe o perioadă de 4 ani, este dublarea populaţiei cuibăritoare de vânturel de seară în zona-ţintă a proiectului.Pentru asigurarea sustenabilităţii proiectului mai sus menţionat a fost aprobat proiectul "Valea Alceului şi Lunca Barcăului, situri Natura 2000 desemnate pentru conservarea vânturelului de seară", prin Programul Spaţii Verzi 2010, de către APM Bihor şi Grupul Milvus.6. Implementarea protocolului privind monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la BonnS-au executat două deplasări pe teren în zona Salontei din judeţul Bihor în vederea monitorizării dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observaţiile sincronice a populaţiei cuibăritoare de dropii, în paralel cu evaluările permanente făcute în Ungaria şi în România, conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.În cazul judeţelor Arad şi Timiş nu s-a observat prezenţa constantă a acestor păsări, ci doar apariţii de scurtă durată cu exemplare rătăcite, apărute în zona graniţei cu Serbia. Aceste exemplare probabil fac parte din populaţia de la Mokrini (Serbia), motiv pentru care s-ar putea extinde colaborarea şi în Serbia.7. Cooperare în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbaticeA existat o strânsă colaborare, la fel ca şi în anii precedenţi, între autorităţile de management CITES din cele două state în legătură cu aplicarea legislaţiei specifice în acest domeniu. Ambele părţi consideră importantă realizarea în continuare a programului stabilit.8. Cooperare în scopul creării condiţiilor pentru ca autorităţile de management CITES din cele două ţări să se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES şi a florilor de minăLegislaţia specifică legată de acest subiect nu s-a realizat de către partea maghiară din cauza lipsei de capacitate. Se aşteaptă realizarea actului normativ în cursul anului 2011, având în vedere importanţa problemei.9. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate geneticLegislaţia comunitară privind OMG-urile este în curs de modificare în momentul de faţă. Ambele părţi consideră necesară colaborarea în continuare în acest domeniu.10. Continuarea cooperării dintre Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy şi Administraţia Parcului Natural ApuseniUn obiectiv important pentru Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros este declararea cât mai rapid posibil a zonei Cefa ca parc natural. Colaborarea în acest sens este importantă mai ales în domeniul ecoturismului. Directoratul Parcului Naţional Hortobagy şi Asociaţia Carpatină Ardeleană a iniţiat două proiecte pentru anul 2010 în zona râului Tur şi în zona Nyirseg, proiecte care nu au fost aprobate. Pierderea acestor două proiecte a avut un efect negativ asupra pregătirii declarării Pădurii Foeni ca arie naturală protejată. În cadrul Programului de finanţare Hungary-România Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, a fost aprobat proiectul înaintat de ONG Cercul Verde şi Fundaţia "Ecotop" cu titlul "Valorile naturale din Hajdu-Bihar şi Bihor".Au fost demarate două proiecte pentru conservarea a două specii protejate: Gyps fulvus şi Spalax leucodon.11. Cooperare privind instituirea regimului de arie naturală protejată transfrontieră în zona Pădurii FoeniCâştigarea proiectului menţionat la pct. 10 ar fi fost utilă pentru declararea zonei ca arie naturală protejată. În opinia părţii române, nu este prioritară declararea acestei zone ca arie naturală protejată de interes naţional, având în vedere că zona este deja inclusă în reţeaua Natura 2000, în ambele ţări. Colaborarea se va axa în continuare pe respectarea regimului de management impus de statutul de sit Natura 2000.12. Continuarea parteneriatului dintre Parcul Naţional Bukk şi Parcul Naţional Retezat. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturismDeşi între cele două părţi schimbul de informaţii este continuu şi activ (schimb de experienţă, relaţii profesionale între specialişti), cele stabilite prin protocol s-au realizat parţial. Este necesară intensificarea colaborării.13. Cooperare în privinţa proiectelor comune, transfer de know-how între parteneri (LIFE, Phare, Interreg)A fost propus un proiect de către Consiliul Judeţean Bihor la care APM Bihor a fost partener asociat alături de Consiliul Judeţean Bihor şi judeţul Hajdu-Bihar din Ungaria şi Directoratul Parcului Naţional Hortobagy "Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din judeţul Bihor şi Hajdu-Bihar", prin Programul de cooperare transfrontieră România-Ungaria 2007-2010, proiect care se află în curs de evaluare.La nivel local, ambele părţi au colaborat cu succes prin realizarea şi implementarea de proiecte comune. La acest grup de lucru fiecare parte a prezentat în linii mari proiectele comune aflate în derulare.14. Transfer de know-how în privinţa programelor de agromediu, în special în siturile Natura 2000La întâlnirea experţilor Directoratului Parcului Naţional Koros-Maros şi APM Harghita, din aprilie-iunie 2009, a avut loc un schimb de experienţă pe tema agromediu. Partea ungară şi-a exprimat din nou sprijinul privind transferul experienţelor dobândite în acest domeniu pentru perioada următoare, probabil în prima jumătate a anului 2011.15. Cooperare pentru pregătirea în comun a proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei"Proiectul LIFE+ privind "Conservarea şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei" a fost înaintat de către partea ungară la Comisia Europeană în 2009. Proiectul a fost acceptat pentru finanţare în 2010 şi va demara în octombrie 2011 şi se va finaliza în septembrie 2014, sub coordonarea Directoratului Parcului Naţional Bukk.La pregătirea proiectului au fost parteneri Bird Life România, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Grupul Milvus din partea română, dar între timp Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului s-a retras din proiect. Bugetul aprobat al proiectului este de 4.032.828 euro, din care 74,55% este din fonduri europene. Scopul proiectului este transferul de experienţă către colegii din România şi Bulgaria, precum şi convingerea furnizorilor de electricitate privind montarea izolatorilor în zonele vulnerabile din Ungaria şi Slovacia.Anexa 2la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiPROGRAMUL DE LUCRUpentru anul 2011 al Grupului bilateral de experţipentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungarepentru protecţia mediului1. Vizitarea siturilor de importanţă comunitară şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră şi intensificarea cooperăriiResponsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, ONG-uri.Termen: permanent2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul pajiştilor umede de interes comunitar şi monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar în vederea raportării către Comisia EuropeanăResponsabili: Agenţiile pentru protecţia mediului Harghita, administraţiile Parcului Naţional Koros-MarosTermen: permanent3. Colaborare între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului: menţinerea unei colaborări permanente, respectiv monitorizarea populaţiilor speciilor de animale protejate în regiunea de graniţăResponsabili: Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, Directoratul Parcului Naţional Koros-MarosTermen: permanent4. Colaborarea între Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural Cefa (finalizarea procedurii de declarare a Parcului Natural Cefa)Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din RomâniaTermen: noiembrie 20105. Dezvoltarea cadrului instituţional pentru administrarea Parcului Natural Cefa; demararea procedurii de stabilire a structurii de administrareResponsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent6. Asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în regiunea biogeografică panonică", pentru o perioadă de 4 aniResponsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Grupul Milvus, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Duna-Ipoly, Directoratul Parcului Naţional Bukk, Asociaţia maghiară pentru protecţia păsărilorTermen: permanent7. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la BonnResponsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Directoratul Parcului Naţional Koros-MarosTermen: permanent8. Cooperare între instituţiile de mediu din România în privinţa implementării regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sălbaticeResponsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent9. Cooperare în scopul creării condiţiilor pentru ca autorităţile responsabile din cele două ţări să se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES şi capturilor de valori ale patrimoniului geologicResponsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent10. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic – transfer de experienţă între cele două părţiResponsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent11. Continuarea cooperării între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, în domeniul protecţiei şi conservării valorilor naturale în zona de graniţă (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţă pentru personalul de teren)Responsabili: Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Administraţia Parcului Natural Lunca MureşuluiTermen: permanent12. Intensificarea activităţilor din cadrul parteneriatului între Parcul Naţional Bukk şi Parcul Naţional Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturismResponsabili: Directoratul Parcului Naţional Bukk, Administraţia Parcului Naţional RetezatTermen: permanent13. Colaborare în cadrul unor proiecte comune, transfer de know-how, colaborări româno-maghiare cu experţii din cadrul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare (LIFE şi INTERREG)Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent14. Transfer de know-how în privinţa programelor de dezvoltare rurală şi de agromediu, care au ca obiectiv conservarea biodiversităţii, precum şi împădurirea terenurilor agricole în siturile Natura 2000Responsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: permanent15. Implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungaria, România şi Slovacia"Responsabili: Grupul Milvus, Societatea Ornitologică Română, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Bukk, Directoratul Parcului Naţional KiskunsagTermen: permanent16. Analiza oportunităţii şi necesităţii înfiinţării unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al TiseiResponsabili: Ministerul Mediului şi Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din UngariaTermen: până la următoarea şedinţă +
Anexa IIIla Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiPROTOCOLadoptat la cea de-a opta sesiune a Grupului permanentde experţi pentru protecţia mediului din cadrulComisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiBucureşti, 27 octombrie 2010Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a şaptea reuniune a Grupului permanent de experţi româno-ungar pentru protecţia mediului, desfăşurat la Budapesta la 5 august 2009.Lista de participanţi este anexată prezentului document.Conducătorul Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din România, doamna Dorina Mocanu, a deschis şedinţa urând bun venit şi a trecut la citirea agendei şi adoptarea acesteia de către participanţi.Agenda1. Schimb de informaţii privind experienţa fiecărei părţi în:– raportarea obligaţiilor din cadrul prevederilor Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici (Directiva NEC)2. Obligaţiile de raportare sub prevederile Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, semnat la Gothenburg la 1 decembrie 1999 (Protocolul de la Gothenburg)3. Schimb de informaţii privind implementarea Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă ale anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (Directiva LCP), inclusiv cerinţele Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (Directiva CCS) pentru instalaţiile mari de ardere cu o producţie mai mare de 300 MW4. Schimb de informaţii privind elaborarea Strategiei naţionale pentru managementul deşeurilor având în vedere noua legislaţie a Uniunii Europene5. Schimb de experienţă privind transpunerea şi implementarea Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)6. Informarea părţii române de către partea ungară asupra catastrofei de mediu de la Kolontar, UngariaÎn conformitate cu agenda, au fost discutate următoarele aspecte: +
Secţiunea 1:Partea română a prezentat anumite aspecte referitoare la gradul în care au fost îndeplinite obligaţiile de raportare în conformitate cu cerinţele Directivei NEC şi a Protocolului de la Gothenburg. Mai mult, experţii români au aplicat pentru o bază de date conceptul de "niveluri şi încărcături critice" şi nevoia de a stabili un sistem naţional pentru determinarea acestor parametri luând în considerare condiţiile specifice fiecărei ţări.Partea ungară a prezentat gradul în care au fost îndeplinite obligaţiile de raportare în conformitate cu cerinţele Directivei NEC şi ale Protocolului de la Gothenburg, precum şi modalităţile de a asigura datele necesare în determinarea nivelurilor şi încărcăturilor critice.Mai mult, ambele părţi şi-au exprimat îngrijorarea referitor la noul plafon de emisii pentru 2020 care va fi stabilit în cadrul procesului de actualizare a Protocolului de la Gothenburg şi a Directivei NEC. +
Secţiunea a 2-a:Partea română a prezentat actele şi legislaţia subsidiară la nivel naţional referitoare la instalaţiile mari de ardere, precum şi aspecte legate de implementarea Directivei LCP şi mecanismul cantităţilor de emisii de poluanţi specifici în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor.Modalitatea şi gradul obligaţiilor privind aceste facilităţi care urmăresc Tratatul de aderare a Românie la Uniunea Europeană au fost îndeplinite, precum şi provocările ridicate de cerinţele noii Directive CCS.Partea ungară a prezentat aspectele particulare ale acestui domeniu, optând pentru aplicarea unor valori-limită de emisii, evidenţiind investiţiile semnificative făcute pentru a se supune legislaţiei specifice în acest domeniu. De asemenea a fost spus că implementarea Directivei CCS va necesita o investiţie semnificativă.Mai mult, flexibilitatea oferită de noua legislaţie din acest domeniu a fost apreciată. +
Secţiunea a 3-a:În domeniul managementului deşeurilor, partea română a avut două intervenţii, una privind Strategia naţională pentru managementul deşeurilor şi a doua referitoare la implementarea Directivei 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.În ceea ce priveşte Strategia naţională pentru managementul deşeurilor, a fost subliniată importanţa promovării reutilizării, reciclării şi recuperării energetice a deşeurilor prin stimularea investiţiilor în acest sector şi prin întărirea capacităţii instituţionale la nivel naţional, regional şi local.Partea ungară a menţionat că a avut oportunitatea să includă în Programul naţional pentru protecţia mediului un capitol referitor la managementul deşeurilor, care poate fi considerat o strategie în sine.În baza acestui program, a fost creat un Plan naţional de management al deşeurilor, care include principii de bază pentru perioada 2003-2008.Mai mult, prezentarea s-a concentrat pe următoarele aspecte: fluctuaţia preţului pentru materialele reciclate, incinerarea deşeurilor periculoase şi gospodăreşti, instrumentele economice pentru diferite fluxuri de deşeuri precum: ambalarea deşeurilor, deşeuri din cauciuc, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi deşeuri din baterii.La final, a fost menţionat că Planul ungar de acţiune pentru managementul deşeurilor se află în proces de amendare pentru a respecta noile cerinţe ale Directivei-cadru Deşeuri. +
Secţiunea a 4-a:Partea română a avut o prezentare despre aspectele legale ale domeniului managementul deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a avut o scurtă intervenţie privind împărţirea responsabilităţilor între toţi acţionarii/factorii interesaţi, precum şi proiecte, care au fost dezvoltate în acest sens.Partea ungară a menţionat că legislaţia naţională va fi actualizată în conformitate cu noile cerinţe europene, în timp ce, în ceea ce priveşte implementarea, au fost îndeplinite toate cerinţele legislaţiei specifice în vigoare. +
Secţiunea a 5-a:Partea română a cerut părţii ungare să ofere informaţii scrise privind accidentul ecologic de la Kolontar, după cum urmează:Întrebări privind accidentul ecologic de la Kolontar1. Descrieţi activitatea din Kolontar şi explicaţi cum a fost reglementată această activitate.2. În ce an a fost acordat permisul de mediu, în conformitate cu Directiva EIM a acestui proiect, şi când a început activitatea în Kolontar?3. Autorităţile ungare au aplicat principiul monitorizării postproiect referitor la acest proiect?4. Autorităţile ungare au monitorizat activitatea în mod regulat? Când a avut loc ultima inspecţie şi care au fost rezultatele acestei inspecţii?5. Documentaţia proiectului a conţinut planuri de urgenţă, dacă da, au fost luate măsurile în conformitate cu aceste planuri?6. Care sunt măsurile de reducere care au fost luate?7. Ce alternative tehnologice au fost studiate în conformitate cu cerinţele Directivei EIM în faza de planificare a proiectului şi cum a fost motivată tehnologia de implementare aleasă?8. Care sunt adevăratele motive ale accidentului?9. De ce România nu a fost notificată de această activitate în faza de planificare a proiectului?10. De ce România nu a fost notificată în baza Directivei IPPC în stadiul de autorizare? Este această activitate prevăzută în anexa 1 la Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Directiva IPPC)?11. Cine va suporta costurile de remediere ale accidentului pe teritoriul ungar?12. A fost permisul de activitate asigurat financiar împotriva acestui tip de avarii de mediu?13. Siturile Natura 2000 sunt afectate de acest accident?14. Vă rog să oferiţi o evaluare a implementării Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului privind responsabilitatea în Ungaria.Partea ungară a amintit informarea detaliată scrisă oferită în cadrul Consiliului de mediu al UE din octombrie 2010 şi alte informaţii prezentate pentru partea română în cadrul vizitei domnului ministru Borbely la Budapesta şi Kolontar în data de 28 octombrie 2010. +
Secţiunea a 6-a:Ca urmare a propunerii părţii române, părţile au agreat ca următoarea reuniune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului să fie organizată în prima jumătate a anului 2011 în Ungaria. Conducătorii grupurilor ungar şi român vor circula agenda propusă pentru următoarea întâlnire pe e-mail.În concluzie, partea română a sugerat ca dialogul privind domeniile discutate la Bucureşti să continue la nivel de experţi folosind alte forme de comunicare (de exemplu, e-mail) până la următoarea reuniune.Protocolul a fost aprobat de conducătorii Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului:Prezentul protocol a fost negociat în limba engleză, fiecare parte realizând traducerea în limba română şi limba maghiară. Două copii ale fiecărei versiuni din fiecare limbă (maghiară/română/engleză) au fost semnate de părţi, toate textele fiind egal autentice. Totuşi, versiunea în limba engleză reprezintă bază de clarificare a oricăror aspecte între părţi privind interpretarea textului acestui protocol.Pentru partea română,Dorina MocanuPentru partea ungară,Zsuzsanna Bibok +
Anexăla anexa nr. III la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiLISTA PARTICIPANŢILORla cea de-a opta reuniune a Grupului permanentde experţi pentru protecţia mediului din cadrulComisie mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiBucureşti, 27 octombrie 2010Grupul de experţi pentru protecţia mediuluiPartea română:Dorina Mocanu – conducătorul grupului -director, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi PădurilorFranciska Zsigmond – consilier pentru afaceri europene, coordonator al Direcţiei relaţii externe şi protocol, Ministerul Mediului şi PădurilorIuliana Chidu – consilier pentru afaceri, Direcţia afaceri europene, Ministerul Mediului şi PădurilorAdriana Maria Stoica – consilier superior, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi PădurilorFelicia Ioana – consilier superior, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi PădurilorIliuţă Paraschiv – consilier superior, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi PădurilorSimona Mihaela Ghiţă – şef serviciu, Direcţia managementul deşeurilor şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi PădurilorIon Nae Muşetoiu – consilier asistent, Direcţia managementul deşeurilor şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi PădurilorFlorentina Manea – director, Direcţia schimbări climatice şi dezvoltare durabilă, Ministerul Mediului şi PădurilorMirina Roman – şef serviciu, Direcţia schimbări climatice şi dezvoltare durabilă, Ministerul Mediului şi PădurilorReka Incze – translator – consilier personal al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia MediuluiPartea ungară:Zsuzsanna Bibok – director adjunct, Departamentul pentru protecţia mediului şi dezvoltare, Ministerul DezvoltăriiCsaba Marko – director adjunct, Departamentul pentru managementul deşeurilor, Ministerul Dezvoltării RuraleDr. Zsuzsanna Pocsai – consilier-şef, Departamentul pentru protecţia mediului şi dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Rurale +
Anexa IVla Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiMINUTAcelei de-a şasea reuniuni a Grupului Roşia Montanădin cadrul Comisiei mixte româno-ungarepentru protecţia mediuluiBucureşti, 27 octombrie 2010Participanţi:Partea română:Dorina Mocanu – director, Direcţia controlul poluării şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi PădurilorDaniela Pineta – şef serviciu, Serviciul evaluare impact, Ministerul Mediului şi PădurilorLuminiţa Andrei – consilier, Ministerul Mediului şi PădurilorCornel Popescu – şef serviciu, Direcţia generală pentru resurse minerale, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de AfaceriFelix Zaharia – secretar III, Direcţia drept internaţional şi tratateGeanina Vanghele – şef Birou SEVESO, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Administraţiei şi InternelorLiana Bojneagu – manager public, Ministerul Mediului şi PădurilorPartea ungară:Peter Kovacs – şef Departament pentru managementul bazinelor râurilor şi protecţia apelor, Ministerul Dezvoltării RuraleVirag Pomozi – consilier-şef, Departamentul pentru protecţia şi managementului mediului, Ministerul Dezvoltării RuraleJozsef Andor Szabo – ataşat pentru agricultură, Ambasada Republicii UngareReuniunea a avut loc la Bucureşti, România, în 27 octombrie 2010, la sediul Ministerul Mediului şi Pădurilor, aşa cum a fost agreat la cea de-a şasea sesiune a Comisie mixte româno-ungare desfăşurate la Snagov, în România, în 28 septembrie 2008, şi a fost reconfirmat la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare, desfăşurată la Budapesta, în Republica Ungară, în 10 septembrie 2009, şi ca urmare a informării oferite la data de 7 octombrie 2010 de Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Scrisoarea nr. 7.802/LB/7.10.2010.În deschiderea întâlnirii părţile au adoptat agenda, agreată în prealabil.1. Părţile au reamintit toţi paşii urmaţi în procedura naţională de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană (RM), precum şi din consultările bilaterale româno-ungare. Părţile au notat că pentru proiectul Roşia Montană procesul schimbului de informaţii a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de către dezvoltator. Partea ungară a fost informată că partea română era în poziţia de a continua procedura EIM pentru că documentele depuse, inclusiv noul certificat de urbanism, aveau efecte juridice.2. Partea română a informat partea ungară că, pentru zona de implementare a proiectului, Planul urbanistic zonal – PUZ se află în revizuire. În ceea ce priveşte procesul de planificare pentru PUZ, a fost realizată o evaluare strategică de mediu (SEA) de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, în conformitate cu reglementările europene relevante, la care partea ungară a fost consultată. Au fost prezentate clarificări referitoare la procedura SEA pentru PUZ Roşia Montană, subliniind faptul că partea ungară va fi informată, în conformitate cu Directiva SEA, în ceea ce priveşte finalizarea procedurii SEA. Au fost oferite clarificări în ceea ce priveşte certificatul de urbanism. Acest certificat este parte a documentaţiei proiectului şi este necesar pentru a obţine aprobarea de dezvoltare, când dezvoltatorul – RMGC – trebuie să aducă documentaţia tehnică în conformitate cu reglementările de urbanism.3. În ceea ce priveşte procedura EIM pentru proiectul Roşia Montană, implementată în conformitate cu prevederile EIM ale legislaţiei române în vigoare, procesul de consultare a autorităţilor române asupra informaţiei EIM prezentate de către dezvoltator în Raportul EIM are loc în cadrul unei Comisii de analiză tehnică (CAT) înfiinţată la nivel central.Opiniile exprimate de CAT au condus la concluzia că era necesară actualizarea documentaţiei, atât forma, cât şi conţinutul, ca o consecinţă a schimbărilor legislaţiei de mediu care au avut loc între anii 2006-2010. Având în vedere că nu există un termen-limită stabilit prin legislaţia românească pentru ca dezvoltatorul să actualizeze şi să depună documentaţia revizuită pentru a îndeplini cerinţele CAT, partea română nu poate să prevadă o dată anume pentru noua depunere.4. După depunerea documentaţiei actualizate, în conformitate cu legislaţia pentru protecţia mediului în vigoare, CAT va analiza calitatea şi conţinutul acesteia. Partea ungară a cerut părţii române să ofere informaţii privind depunerea, să trimită documentaţia actualizată şi apoi decizia finală. Aşa cum este prevăzut de legislaţia românească, decizia finală va lua forma unei hotărâri a Guvernului. Partea română a precizat că partea ungară va fi informată despre depunere şi va primi o versiune actualizată în limba engleză, aşa cum va fi depusă de dezvoltator. Pentru a finaliza consultarea transfrontieră în baza art. 5 din Convenţia Espoo, partea română va transmite părţii ungare informaţiile cerute în timpul consultărilor transfrontiere şi depuse de dezvoltator, aşa cum a fost agreat în timpul consultărilor care au avut loc în perioada 30-31 iulie 2007 la Bucureşti.Prezenta minută (două pagini) a fost negociată în limba engleză, fiecare parte realizându-şi traducerea în limba română/maghiară. Două copii ale versiunii în limba engleză au fost semnate de către părţi, versiunea în limba engleză reprezentând baza de clarificări între părţi în ceea ce priveşte interpretarea textului minutei.Pentru partea română,Daniela PinetaPentru partea ungară,Peter Kovacs +
Anexa Vla Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiMINUTAcelei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupului permanentde experţi pentru proiecte şi programe internaţionaledin cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţiamediuluiBucureşti, 11 octombrie 2010ObiectiveÎn conformitate cu cele stipulate în Regulile de procedură ale Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale (denumit în continuare grupul de experţi), precum şi cu cele convenite la cea de-a cincea întâlnire oficială ce a avut loc la Szarvas, Ungaria, în perioada 6-7 iulie 2010, principalele obiective ale întâlnirii au fost următoarele:● informări bilaterale privind stadiul implementării programelor operative de mediu din cele două ţări, precum şi schimb de experienţă în domeniu;● informarea reciprocă asupra stadiului actual al proiectelor relevante pentru sprijinirea programelor de cooperare transfrontalieră, precum şi asupra proiectelor de mediu derulate în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 (PCT HU-RO);● trecerea în revistă a stadiului implementării programului de lucru pentru perioada 2009-2010 şi stabilirea unui program de lucru pentru perioada 2011-2012.AgendaLista participanţilor este prezentată în anexa nr. 1 a prezentului document.Principalele puncte de pe ordinea de zi au fost:● informări cu privire la stadiul implementării programelor operaţionale din domeniul protecţiei mediului;● schimb de experienţă în legătură cu Programul operaţional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria);● discuţii cu privire la strategia şi metodologia de motivare a personalului Autorităţii de management şi al organismelor intermediare;● informări asupra proiectelor cu importanţă bilaterală;● informări despre stadiul proiectelor aflate în lucru (perioada 2009-2010);● pregătirea programului de lucru pentru perioada 2011-2012.MinutaDomnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor, a deschis întâlnirea, subliniind importanţa cooperării grupului de lucru şi mai ales a schimbului de experienţă acumulată în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu, făcând totodată referire şi la politica de coeziune viitoare şi la noile perspective financiare.Doamna Doina Luminiţa Franţ şi doamna Martina Makai, în calitatea lor de lideri ai delegaţiilor române şi ungare, au deschis lucrările întâlnirii prezentând membrii delegaţiilor şi agenda.Delegaţii au prezentat stadiul implementării programelor operaţionale de mediu – Programul operaţional sectorial mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria) – şi au răspuns întrebărilor specifice formulate de participanţi. Prezentările se regăsesc în anexa nr. 2 a prezentului document.În vederea continuării schimbului de experienţă în cadrul grupului de experţi, participanţii au propus pentru următoarea şedinţă, care va avea loc la Budapesta, următoarele teme de discuţie:● evaluarea Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria);● achiziţii publice (aplicarea legislaţiei naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire);● motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistenţă tehnică;● alte subiecte relevante.Părţile au susţinut prezentări cu privire la stadiul actual al proiectelor de importanţă bilaterală, discutând totodată şi noile propuneri de proiecte de interes comun. Părţile au consimţit transmiterea prin e-mail a listei proiectelor de importanţă comună într-o perioadă de două săptămâni de la data întâlnirii. Grupul de experţi va colabora şi în viitor, prin actualizarea permanentă a listei de proiecte de importanţă comună şi prin informări reciproce.Doamna Anamaria Marinescu, reprezentantă a Autorităţii Naţionale din România, a prezentat stadiul implementării, precum şi posibilităţile viitoare de finanţare a proiectelor de interes comun din sectorul de mediu, gospodărirea apelor şi protecţia naturii. Părţile au dezbătut şi posibilitatea finanţării unor proiecte în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina.În ultima parte a întâlnirii grupul de experţi a întocmit programul de lucru pentru perioada 2011-2012 (anexa nr. 4).Totodată, aceştia au decis că cea de-a şaptea reuniune să aibă loc în intervalul martie-aprilie 2011, în Ungaria.Prezenta minută a fost elaborată şi semnată la data de 11 octombrie 2010 la Bucureşti, de către liderii grupurilor din cadrul Grupului permanent de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale:Martina Makai,în numele Ministerului Mediului şi Apeidin UngariaDoina Luminiţa Franţ,în numele Ministerului Mediului din RomâniaAnexa 1la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiPARTICIPANŢIIcelei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupuluipermanent de experţi pentru proiecte şi programeinternaţionale din cadrul Comisiei mixteromâno-ungare pentru protecţia mediuluiBucureşti, 11 octombrie 2011ROMÂNIADoina Franţ – director general, Direcţia generală AM POS Mediu – lider de grupFlorian Burnar – director, Direcţia programe şi evaluare, Direcţia generală AM POS MediuJozsef-Attila Nagy – director, Direcţia asistenţă tehnică, Direcţia generală AM POS MediuMarinela Naumescu – director, Direcţia Fondul de coeziune, Direcţia generală AM POS MediuAura Dragomir – şef serviciu, Direcţia fonduri structurale, Direcţia generală AM POS MediuMădălina Cozma – director, Direcţia proiecte şi comunicare, Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiAnamaria Marinescu – consilier, coordonator al Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013UNGARIAMartina Makai – şef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul politici de mediu – lider de grupAndras Csanady – consilier şef, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru MediuZsuzsa Gulyasne-Nagy – consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru MediuOrs Marczin – consilier superior, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru MediuNorbert Boros – şef compartiment, Unitatea independentă pentru PO Mediu şi EnergieAnexa 2la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
Anexa 3(la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
Anexa 4la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediuluiPROGRAM DE LUCRU 2011 – 2012întocmit cu ocazia celei de-a şasea întâlniri oficialea Grupului permanent de experţi pentru proiecte şiprograme internaţionale din cadrul Comisiei mixteromâno-ungare pentru protecţia mediuluiBucureşti, 11 octombrie 2010Obiectivele perioadei 2011-2012● Sprijinirea activităţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului● Schimb de experienţă dobândită în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu – Programul operaţional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria)● Urmărirea implementării proiectelor din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană: Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina● Sprijin în elaborarea proiectelor comune, prin asigurarea unei bune comunicări, prin crearea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de proiecte comune, precum şi prin identificarea posibilelor surse de finanţare● Urmărirea elaborării politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea priorităţilor naţionale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperării la nivel de proiecte de protecţia naturiiSarcini1. Sprijinirea activităţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului şi a Comisiei maghiaro-române de gospodărire a apelor prin furnizarea de informaţii cu privire la posibilităţile şi mecanismele relevante de finanţare, precum şi prin identificarea de noi posibile surse de finanţare pentru necesarul de investiţii identificat de către aceştia2. Informări bilaterale asupra procesului de implementare a Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria), incluzând următoarele elemente:a) informări asupra stadiului implementării; … b) schimb de experienţă în domenii precum: … (i) evaluarea Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria);(îi) achiziţii publice (aplicarea legislaţiei naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire)(iii) motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistenţă tehnică;(iv) alte subiecte relevante.c) organizare de evenimente vizând schimbul de experienţă între organisme naţionale şi regionale implicate în procesul de implementare a acestor proiecte (de exemplu, ministere, organisme intermediare, beneficiari, alte autorităţi relevante). … 3. Informări reciproce despre proiectele reprezentative din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană, cu accent pe cele din cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 şi a Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina4. Crearea unui mecanism de coordonare pentru identificarea timpurie a proiectelor de interes comun din domeniul protecţiei mediului, gospodăririi apelor şi protecţiei naturii şi armonizarea punctelor de vedere în privinţa sprijinului acordat prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 sau al altor programe. Elementele mecanismului de coordonare vor cuprinde:a) centralizarea propunerilor de proiecte de la potenţialii beneficiari, respectiv de la celelalte grupuri ale Comisiei mixte româno -ungare pentru protecţia mediului; … b) dezbaterea propunerilor de proiect în cadrul Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale; … c) informări reciproce privind stadiul proiectelor de interes comun şi propunerile de proiect comune. … 5. Informări reciproce asupra stadiului actual al pregătirilor la nivel naţional a noii politici de coeziune pentru perioada de finanţare 2014-2020 şi asupra priorităţilor naţionale relevante, în scopul asigurării unei abordări unitare în privinţa proiectelor de interes comun din domeniul protecţiei mediului, cum ar fi:a) o mai bună transpunere a aspectelor de mediu naţionale în noua politică de coeziune şi în strategia UE 2020; … b) previziunile financiare vizând protecţia mediului; … c) sprijin reciproc pentru elaborarea în timp a unor ghiduri specifice pentru următoarea perioadă de programare, ce vor putea fi aplicate şi proiectelor de mediu; … d) elaborarea unei "noi generaţii" de programe transfrontaliere. … –––
