PROTOCOLUL din 13 mai 2009

Sesiunii a XX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare



În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Szeged, pe teritoriul Ungariei, în perioada 9-13 mai 2009, Sesiunea a XX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.Au participat:● Delegaţia părţii române:Dan Cârlan – împuternicitul Guvernului;Ovidiu Gabor – supleant al împuternicitului Guvernului;Anna Peter – secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;Pasztor Sandor – expert.● Delegaţia părţii ungare:Kothay Laszlo – împuternicitul Guvernului;Antok Gabor – supleant al împuternicitului Guvernului;Domahidy Laszlo – secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;Dr. Dobi Laszlo – expert.Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Baia Mare la 19 februarie 2008.II. Diverse.I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungareI.1. Activitatea subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic româno-ungar şi elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 pct. 14 din Acord.I.1.a. Comisia constată că:– subcomisia ad-hoc a avut două întâlniri: întâlnirea extraordinară de la Băile Herculane, din perioada 20-23 mai 2008, respectiv întâlnirea ordinară de la Tulcea din perioada 7-10 octombrie 2008;– subcomisia ad-hoc a continuat coordonarea verificării şi reînnoirii regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente, în conformitate cu Programul, care reprezintă anexa nr. 6 la Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei;– în legătură cu proiectele de text ale unor regulamente, cât şi cu anexele acestora, Comisia constată următoarele:● Pentru Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evitaÎn vederea realizării sarcinii de reactualizare a regulamentului prin preluarea unor prevederi din Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei, s-au realizat următoarele:– în perioada 26-29 mai 2008 a avut loc Subcomisia extraordinară de calitate a apei, unde experţii părţilor şi-au predat reciproc propunerile de text privind actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita şi au convenit ca propunerea de text a părţii române să fie completată cu propuneri şi observaţii de către experţii părţii ungare;– această propunere de text a părţii ungare a fost transmisă până la data de 1 septembrie 2008 către partea română şi va sta la baza discuţiilor la următoarea întâlnire a Subcomisiei de calitate a apei.Subcomisia ad-hoc solicită Subcomisiei de calitate a apei să depună eforturile necesare pentru finalizarea reactualizării Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita până la sesiunea a XXI-a a Comisiei.● Pentru Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apăDatorită modului de abordare diferit de către organele hidrotehnice teritoriale, stadiului diferit de realizare, precum şi costurilor ridicate de realizare a anexelor, procesul de finalizare a regulamentului a fost îngreunat.Subcomisia ad-hoc solicită ca Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor să reanalizeze, în spiritul Acordului hidrotehnic româno-ungar, textul, necesitatea, conţinutul şi gradul de detaliere ale:– Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, care este aprobat, dar nu este în vigoare;– anexelor în lucru ale Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, care este aprobat, dar nu este în vigoare;– Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, care este în vigoare;– anexelor Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, care este în vigoare.În urma reanalizării, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor trebuie să facă propuneri concrete şi realizabile în timp scurt pentru finalizarea regulamentului şi a anexelor până la sesiunea a XXI-a a Comisiei.● Pentru Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interneAvând în vedere volumul mare de lucru, subcomisia ad-hoc solicită Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor să finalizeze anexele Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne până la sesiunea a XXI-a a Comisiei.● Pentru Regulamentul de colaborare dintre organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungarăPărţile au elaborat Metodologia privind determinarea debitului-limită (prag) în secţiunea de frontieră proprie care trebuie concordat în vederea obţinerii unei metodologii comune.Subcomisia ad-hoc solicită Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie să depună eforturile necesare pentru a finaliza Regulamentul de colaborare dintre organele hidrotehnice în domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară până la sesiunea a XXI-a a Comisiei.● Pentru Regulamentul privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile în care poluarea apelor de frontieră produce pagube transfrontierăSubcomisia ad-hoc propune Comisiei suspendarea elaborării regulamentului până la elaborarea de către Comisia Europeană a Ghidului de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu.– Părţile s-au informat reciproc în legătură cu posibilităţile comune de accesare a fondurilor Uniunii Europene. De asemenea au informat şi organele teritoriale hidrotehnice, atrăgându-se atenţia asupra importanţei şi a necesităţii de colaborare cu partenerii vecini.– Datorită intervenţiilor părţilor, direcţiile de ape Someş-Tisa şi Mureş din România au devenit eligibile pentru Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria – România, 2007-2013.– Părţile au convenit ca în viitor să depună eforturile necesare pentru utilizarea eficientă a acestor fonduri.I.1.b. Comisia hotărăşte că:– se aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor subcomisiei ad-hoc, semnate la Băile Herculane la 23 mai 2008, respectiv la Tulcea la 10 octombrie 2008;– se dispune continuarea de către subcomisia ad-hoc a activităţii pentru finalizarea regulamentelor;– se suspendă elaborarea regulamentului până la elaborarea de către Comisia Europeană a Ghidului de implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu;– următoarea întâlnire a subcomisiei ad-hoc, pentru trecerea în revistă a situaţiei regulamentelor în curs de finalizare, va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare, în trimestrul IV al anului 2009.I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apeiI.2.a. Comisia constată că:– Subcomisia de calitate a apei a avut două întâlniri: întâlnirea extraordinară de la Balmazujvaros din 26-29 mai 2008, respectiv întâlnirea ordinară de la Albac din 3-7 noiembrie 2008.– Experţii părţilor şi-au transmis reciproc propunerile privind actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita. Pe baza analizei textelor, experţii vor continua actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, ce se va face prin preluarea unor prevederi din Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei, dar şi prin completarea textului, ţinându-se cont de următoarele aspecte stabilite în comun:1. regulamentul actualizat va conţine un capitol referitor la definirea noţiunilor utilizate în regulament;2. tabelul 3 al anexei nr. 1.a la Regulamentul privind procedura aplicabilă în cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei se va reconsidera pe o perioadă mai extinsă, preferabil 15 ani, în funcţie de datele existente în baza de date comună.– Referitor la evaluarea integrată a calităţii apelor râului Tur, părţile au convenit să se elaboreze Planul armonizat de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru râul Tur şi afluenţi. În acest scop se propune ca sursa de finanţare să fie asigurată prin Programul de cooperare transfrontieră HU – RO 2007-2013, în axa de prioritate I, cap. 1.3 privind protecţia mediului.– Conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară în vigoare, experţii părţilor au efectuat în anul 2007, cu frecvenţă lunară, recoltări de probe de apă din râurile Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.Rezultatele nu arată diferenţieri esenţiale şi sunt comparabile, la majoritatea indicatorilor şi în majoritatea secţiunilor, cu excepţia unor indicatori din unele secţiuni de prelevare, unde există diferenţe mici care se datorează perioadei diferite de recoltare, precum şi etaloanelor şi calităţii reactivilor utilizaţi.Pentru evaluarea stării calităţii cursurilor de apă au fost utilizate cele 24 de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2007, câte 12 de către fiecare parte, în conformitate cu art. 9 din Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară şi care au fost înscrise în buletine centralizatoare, conform anexei nr. 6 la acelaşi regulament.În concluzie, se constată că numărul cazurilor care indică o tendinţă de îmbunătăţire a calităţii apei este de 50, iar al celor care indică o tendinţă de înrăutăţire a calităţii apei este de 37 şi se păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă înregistrată în ultima perioadă de 10 ani a apei pentru calitatea râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.Evaluarea calităţii apelor folosind indicatorii biologici s-a realizat pe baza datelor proprii ale părţilor.Analizele elementelor biologice în secţiunile de frontieră, efectuate în anul 2007, au evidenţiat în general o stare ecologică bună a apelor – clasa a II-a de calitate, cu excepţia apelor din secţiunile de frontieră a râurilor Ier, Barcău, Crişul Repede şi Crişul Alb, în care analizele de fitoplancton şi/sau fitobentos au prezentat câteva valori caracteristice apelor din clasa de calitate III – stare ecologică moderată şi din secţiunea de frontieră de pe râul Crasna în care macrozoobentosul a prezentat cele mai ridicate valori, caracteristice apelor din clasa de calitate V stare ecologică proastă.– Experţii părţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante, în cadrul întâlnirii desfăşurate la Oradea, în perioada 7-10 octombrie 2008, şi au fost de acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu această ocazie.Efectuarea analizelor pe proba de apă naturală prelevată în data de 26 august 2008, în secţiunea Cheresig, pe râul Crişul Repede, precum şi pe probele sintetice pregătite de Institutul de Cercetări Hidrologice VITUKI Kht, a avut loc în condiţiile proprii ale fiecărui laborator.Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul de Cercetări Hidrologice VITUKI Kht, instituţie acreditată internaţional, neutră faţă de laboratoarele ambelor părţi, conform Programului de validare-intercalibrare Qualco-Danube. Pe baza rezultatelor validate, activitatea laboratoarelor se consideră ca fiind foarte bună.Cu ocazia prelevării din data de 26 august 2008, laboratoarele au primit şi probe sintetice în vederea determinării indicatorilor biologici (concentraţia de clorofilă "a" şi numărul indivizilor şi componenţei taxonomice din fitoplancton), respectiv au prelevat probe în secţiunea Cheresig a râului Crişul Repede, în vederea determinării clorofilei "a", fitoplanctonului, fitobentosului, prelevat de pe substraturi diferite (piatră, macrofite).Avându-se în vedere faptul că acţiunea de intercalibrare pentru biologie s-a efectuat pentru prima dată, VITUKI Kht. nu a făcut o clasificare a laboratoarelor din punctul de vedere al indicatorilor biologici.Experţii părţilor susţin de comun acord că trebuie asigurate şi în viitor condiţiile în vederea continuării cu succes a acţiunii de intercalibrare internaţională şi evaluării rezultatelor de către Institutul VITUKI Kht, institut acreditat internaţional, cu atât mai mult cu cât acesta realizează şi intercalibrarea laboratoarelor părţii române care participă la evaluarea calităţii apelor fluviului Dunărea în cadrul sistemului TNMN (Trans Naţional Monitoring Network – Reţeaua Transnaţională de Monitoring).– În perioada de la Sesiunea a XIX-a a Comisiei (Baia Mare, 17-19 februarie 2008) şi până la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier în înţelesul Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita.– Referitor la conştientizarea populaţiei în legătură cu importanţa prevenirii şi curăţarea eventualelor depuneri ilegale de deşeuri din albia majoră a cursurilor de apă, părţile s-au informat reciproc despre acţiunile întreprinse în acest sens.Având în vedere că problematica prezentată mai sus depăşeşte competenţa Subcomisiei de calitate a apei (fiind o problemă de gestionare a deşeurilor), subcomisia propune ca această activitate să fie gestionată şi de către Comisia mixtă pentru protecţia mediului şi să fie tratată în cadrul Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la 26 mai 1997, intrat în vigoare la 6 noiembrie 2000.– Conform sarcinilor stabilite la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, semnat la 18 ianuarie 2007, privind calitatea apelor, în legătură cu examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş s-au efectuat prelevări şi analize comune privind calitatea apei pe canalele Cutaş şi Ghepeş.În vederea elaborării de către Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie a raportului în scopul evaluării posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, au fost centralizate şi evaluate rezultatele analizelor privind calitatea apei, efectuate în perioada 2005-2008, după cum urmează:Canalul Horea:Pe baza rezultatelor analizelor probelor de apă prelevate în luna mai a anilor 2005-2007, calitatea apei se încadrează în clasa de calitate II – bună şi în clasa de calitate III – moderată.Canalul Cutaş:Pe baza rezultatelor analizelor efectuate de către experţii părţilor în perioada 2005-2008, calitatea apei pe canalul CC2 obţinută în anul 2005 este de clasa de calitate V datorită concentraţiei de fosfor total, iar conform rezultatelor din anii 2006, 2007 şi 2008 este de clasa de calitate IV datorită conductivităţii.Canalul Ghepeş:Asigurarea alimentării cu apă a canalului Ghepeş se poate realiza, teoretic, din două canale:● Canalul Ant – calitatea apei în ceea ce priveşte concentraţia de fosfor total în anul 2005 s-a încadrat în clasa de calitate IV, iar în anii 2007 şi 2008 s-a încadrat în clasa de calitate V. În anul 2008, pe baza analizelor efectuate de partea ungară şi la alţi indicatori decât cei stabiliţi, calitatea apei conform concentraţiei de mercur se încadrează în clasa de calitate V şi conform concentraţiei de amoniu-azot se încadrează în clasa de calitate IV.● Canalul colector – calitatea apei în ceea ce priveşte concentraţia de fosfor total în anul 2005 s-a încadrat în clasa de calitate III (moderată), iar în anul 2008 s-a încadrat în clasa de calitate IV.Proiectarea suplimentării apei pe canalul Ghepeş, pe baza analizelor de calitate a apei efectuate până acum, se propune să fie realizată prin tranzitarea apei din canalul colector.– Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele în derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei.– Referitor la elaborarea unui sistem comun de clasificare pentru toţi indicatorii biologici pe baza armonizării metodologiilor de determinare şi evaluare a calităţii apei, experţii părţilor au constatat şi au convenit următoarele:1. Metodologia de determinare şi evaluare a indicatorilor biologici nu este definitivată la nivelul Uniunii Europene şi nici între părţi, ea fiind în lucru. Din acest motiv, experţii părţilor au convenit să nu se modifice modul de analiză şi evaluare a calităţii apei folosit în prezent.2. Experţii părţilor au convenit ca metodologia de determinare şi evaluare a indicatorilor biologici să figureze şi în Regulamentul de urmărire a calităţii apelor pe râurile care formează sau sunt întretăiate de frontieră româno-ungară.3. Experţii părţilor au căzut de acord că modificarea art. 10 din regulament şi a conţinutului anexei nr. 7 va fi posibilă după ce părţile vor finaliza metodologiile naţionale proprii în conformitate cu cerinţele Directivei-cadru pentru apă.4. Paralel cu aceasta, în cadrul fazei a doua a intercalibrării naţionale, care se va desfăşura în perioada 2008-2011, se va efectua compararea metodologiilor naţionale compatibile cu cerinţele Directivei-cadru pentru apă referitoare la elementele biologice şi, totodată, se va elabora şi se va armoniza clasificarea bazată pe cele 5 clase de calitate.5. În vederea elaborării sistemului de evaluare a stării ecologice, experţii părţilor au căzut de acord asupra următoarelor etape (CIS Guidance Document no. 14/Guidance of the Intercalibration Process, Option 3):– compararea metodologiei biologice (prelevare probe, prelucrare şi evaluare);– realizarea unei baze de date comune referitoare la elementele biologice;– compararea elementelor de evaluare, a pragurilor de clasificare pentru evaluarea biologică cu privire la tipurile de apă transfrontalieră (5 clase de valori EQR);– compararea rezultatelor evaluării biologice separat pentru fiecare grup de elemente biologice;– compararea stării ecologice a unui corp de apă dat pe baza parametrilor fizico-chimici relevanţi şi pe baza rezultatelor evaluărilor biologice;– estimarea preciziei şi exactităţii, respectiv examinarea cauzelor diferenţelor;– armonizarea rezultatelor obţinute pe baza metodologiei naţionale;– propuneri privind armonizarea sistemelor naţionale de încadrare a calităţii apei transfrontieră.– Experţii părţilor propun ca, după analiza materialelor transmise reciproc şi după finalizarea metodologiilor naţionale, să aibă loc în anul 2009 o întâlnire a experţilor. Scopul întâlnirii îl constituie armonizarea sistemelor de clasificare biologică a părţilor şi elaborarea anexei nr. 10 la regulament, respectiv tabelele privind abundenţa relativă a speciilor, precum şi cele cu listele de specii.– Experţii părţilor au analizat necesitatea participării experţilor care activează în domeniul calităţii apei, la verificările de toamnă ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi au concluzionat că nu este necesar deoarece verificarea existenţei eventualelor deşeuri în albiile cursurilor de apă poate fi făcută de către experţii participanţi la verificări.– Continuarea reactualizării Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita nu a fost posibilă la întâlnirea ordinară a Subcomisiei de calitate a apei, datorită numărului mare şi complexităţii subiectelor de pe ordinea de zi.În vederea definitivării textului şi a anexelor la regulament, experţii părţilor propun să aibă loc o întâlnire extraordinară a Subcomisiei de calitate a apei în primul semestru al anului 2009 pe teritoriul ungar. La această întâlnire, baza discuţiilor o va constitui propunerea de text a părţii române completată de către partea ungară.– Experţii părţilor propun modificarea art. 8, 9 şi art. 14 lit. b) din Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, după cum urmează:"Metodologia analizelorArt. 8Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în anexa nr. 4 la prezentul regulament, unităţile de măsură, standardele corespunzătoare, rotunjirea rezultatelor şi abaterea admisă sunt cuprinse în anexa nr. 5.1 pentru indicatorii fizico-chimici şi în anexa nr. 5.2 pentru indicatorii biologici, la prezentul regulament.""Evaluarea rezultatelorArt. 9Pentru evaluarea calităţii apelor se utilizează cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, bacteriologice şi clorofilă "a", care se efectuează anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie în buletine centralizatoare pe fiecare râu şi care vor fi transmise reciproc, după cum urmează:– pentru primul semestru, până la 15 septembrie;– pentru al doilea semestru, până la 15 februarie.Pentru evaluarea rezultatelor fizico-chimice, bacteriologice şi clorofilă "a" se utilizează următoarele valori statistice: valoarea minimă, valoarea medie, valoarea maximă, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele, luându-se în considerare, în acest caz, încadrarea în clasa de calitate cea mai defavorabilă. Datele se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.1 la prezentul regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, măsurate în apă, vor fi prezentate în acelaşi tabel fără a fi calculate în cazul lor valorile statistice. Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.2 la prezentul regulament.Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apă vor fi transmise reciproc de către părţi, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat.""Dispoziţii finaleArt. 14b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 şi 9 la prezentul regulament reprezintă parte integrantă din acesta." … – La întâlnirea extraordinară a subcomisiei, experţii părţii ungare au informat partea română că pe baza unei hotărâri a Guvernului Republicii Ungare, începând cu 1 aprilie 2008, au intervenit schimbări privind teritoriile aflate în jurisdicţia Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Protecţiei Naturii şi Apelor Tisa Inferioară (ATIKOTEVIF Szeged) şi Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Protecţiei Naturii şi Apelor dincolo de Tisa (TIKOTEVIF Debrecen), care aduc schimbări şi în activitatea Subcomisiei de calitate a apei.De la data menţionată, analiza calităţii apelor pentru râurile Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb va fi efectuată de laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Protecţiei Naturii şi Apelor (TI-KTVF), cu sediul în Debrecen.În înţelesul celor de mai sus, experţii părţilor propun modificarea anexelor nr. 1, 4, 5 şi 6 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, precum şi modificarea anexei nr. 2 la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita.– Experţii părţilor au trecut în revistă şi au analizat următoarele evenimente de poluări accidentale cu efect local produse:● în bazinul hidrografic Mureş, râul Arieş aval de confluenţa cu pârâul Valea Şesei, localitatea Valea Lupşei, din data de 15 iulie 2008;● în bazinul hidrografic Tisa, râul Vişeu, la iazurile Colbu I şi Colbu II, din data de 26 iulie 2008.Experţii au constatat că partea română a făcut informările necesare, iar efectul poluărilor a fost strict local.I.2.b. Comisia hotărăşte că:– aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor subcomisiei, semnate fiecare la Balmazujvaros, la 29 mai 2008, respectiv la Albac, la 7 noiembrie 2008;– se va continua actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, în cadrul unei întâlniri extraordinare a subcomisiei, ce va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în semestrul I al anului 2009;– părţile vor sprijini organele hidrotehnice teritoriale competente în vederea elaborării Planului armonizat de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru râul Tur şi afluenţi prin accesarea fondurilor Uniunii Europene din cadrul Programului de cooperare transfrontieră HU-RO 2007-2013, în axa de prioritate I, cap. 1.3 privind protecţia mediului,– se va face evaluarea rezultatelor analizelor fizico-chimice din anul 2008, în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară;– se va continua activitatea de intercalibrare şi se va face evaluarea acestei activităţi, desfăşurată de laboratoarele care participă la urmărirea calităţii cursurilor de apă ce formează sau sunt întretăiate de frontieră, cu participarea Institutului de Cercetări Hidrologice VITUKI Kht;– se va face trecerea în revistă a poluărilor accidentale cu efect transfrontier, începând cu sesiunea a XX-a a Comisiei;– problematica privind prevenirea şi curăţarea eventualelor depuneri ilegale de deşeuri din albia majoră a cursurilor de apă, având în vedere că aceasta depăşeşte competenţa Comisiei, fiind o problemă de gestionare a deşeurilor, va fi trecută pe ordinea de zi a Comisiei mixte pentru protecţia mediului şi va fi tratată în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, semnat la 26 mai 1997, intrat în vigoare în 6 noiembrie 2000;– se va continua activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, şi pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor, semnat la Szeged în data de 30 ianuarie 2009;– experţii părţilor se vor informa reciproc în legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei;– în vederea armonizării sistemelor de clasificare biologice ale părţilor, cât şi în vederea elaborării unei propuneri de anexă nr. 10 la regulament (tabelele privind abundenţa relativă a speciilor, cât şi cele cu listele de specii), va avea loc o întâlnire de experţi, pe teritoriul României, în semestrul II al anului 2009;– participarea experţilor care activează în domeniul calităţii apei, la verificările de toamnă ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor nu este necesară şi din acest motiv scoate această temă de pe ordinea de zi a Comisiei;– aprobă modificarea art. 8, 9 şi art. 14 lit. b) din Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, conform celor prevăzute în procesul-verbal al subcomisiei, semnat la Albac în data de 7 noiembrie 2008;– aprobă anexa nr. 1 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 1 la prezentul protocol;– aprobă anexa nr. 4 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol;– aprobă anexa nr. 5.1 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul protocol;– aprobă anexa nr. 5.2 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 4 la prezentul protocol;– aprobă anexa nr. 6.1 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol;– aprobă anexa nr. 6.2 la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol;– aprobă anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, reactualizată, care reprezintă anexa nr. 7 la prezentul protocol;– următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2009, pe teritoriul României.I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilorI.3.a. Comisia constată că:– subcomisia a avut o întâlnire la Bistriţa, în perioada 9-13 februarie 2009;– experţii au trecut în revistă situaţia finalizării anexelor la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi au formulat următoarele informări:Informarea părţii româneExperţii părţii române au informat că au fost elaborate de către organele hidrotehnice teritoriale competente ale părţii române anexele nr. 2 şi 3 la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă. Anexa nr. 2 la regulament conţine gruparea pe subunităţi hidrografice.Experţii părţii române au informat experţii părţii ungare că, în prezent, în România au loc actualizarea şi conformarea legislaţiei româneşti cu prevederile Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.Prin urmare, experţii părţii române susţin menţinerea sectoarelor de râuri şi cursuri de ape, respectiv lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, aşa cum sunt prevăzute în Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă, aprobat în cadrul Protocolului Sesiunii a VI-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.Informarea părţii ungareExperţii părţii ungare consideră a fi necesară consemnarea următoarelor:● Direcţia Apelor Crişuri din Oradea, Direcţia Apelor TIKOVIZIG Debrecen şi KORKOVIZIG Gyula au elaborat în comun propunerea anexei nr. 3 la regulament (propunerea anexei nr. 2 a fost elaborată anterior şi reprezintă anexa nr. 1 la procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, semnat la Balmazujvaros în data de 30 noiembrie 2007).● Direcţia Apelor Someş Tisa şi Direcţia FETIKOVIZIG au purtat discuţii în cadrul unei întâlniri (la Mateszalka, 8 iulie 2008) referitor la elaborarea anexelor nr. 2 şi 3 la regulament. Ca urmare a acestei întâlniri, experţii de la FETIKOVIZ au elaborat propunerea pentru anexele nr. 2 şi 3 la regulament.● Direcţia Apelor Mureş şi Direcţia ATIKOVIZG au purtat discuţii în cadrul unei întâlniri (la Arad, 21 februarie 2008) referitor la elaborarea anexelor nr. 2 şi 3 la regulament. Ca urmare a acestei întâlniri, experţii de la ATIKOVIZIG au elaborat propunerea pentru anexele nr. 2 şi 3 la regulament.Experţii părţii ungare consideră necesar ca:în spiritul celor cuprinse în art. 2 şi 5 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră,pe baza celor cuprinse la punctul 1.3.b din Protocolul Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Baia Mare în data de 19 februarie 2008,pe baza celor cuprinse în procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei ad-hoc, semnat la Balmazujvaros în data de 1 februarie 2008,pe baza celor cuprinse în procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, semnat la Balmazujvaros, în data de 30 noiembrie 2007să se continue şi să se intensifice elaborarea şi finalizarea anexelor la regulament.Experţii părţilor consideră oportună continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordărilor şi realizarea în comun a anexelor nr. 2 şi 3.– Experţii au trecut în revistă situaţia finalizării anexelor la Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne şi au formulat următoarele informări:Informarea părţii românePartea română informează că au fost elaborate anexele nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne, în conformitate cu formatul propus la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor din perioada 5-7 iulie 2006, la Gyula, şi aprobat în cadrul Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza în data de 30 martie 2007.Partea română va analiza conţinutul anexelor nr. 2 şi 5c propuse până în prezent şi propune continuarea discuţiilor în vederea armonizării conţinutului acestora.Informarea părţii ungareÎn spiritul celor cuprinse în art. 2 şi 5 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră,pe baza celor cuprinse la pct. 1.3.b din Protocolul Sesiunii a XIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Baia Mare în data de 19 februarie 2008,pe baza celor cuprinse la pct. 1 al procesului-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, semnat la Balmazujvaros în data de 30 noiembrie 2007,organele hidrotehnice teritoriale competente ale părţilor au elaborat în comun propunerile anexelor nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne.Partea ungară consideră că propunerea elaborată în comun de către toate organele teritoriale hidrotehnice competente este corespunzătoare şi propune aprobarea acestora.Experţii părţilor consideră oportună continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordărilor privind conţinutul anexelor nr. 2 şi 5c în vederea aprobării în cadrul unei întâlniri extraordinare a subcomisiei.– Experţii părţilor au informat că în perioada 21 iulie-10 octombrie 2008, barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu a funcţionat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român.Experţii părţilor constată că funcţionarea la nivel ridicat a barajului Bekeş nu a influenţat funcţionarea staţiei de pompare Ant.– Referitor la analiza formării şi scurgerii viiturilor pe râul Barcău, în vederea compensării de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară pe Crişul Alb, dig mal drept, experţii părţilor au informat următoarele:– în anul 2008 nu s-au înregistrat viituri pe râul Barcău, de aceea nu au fost realizate măsurători simultane de debit la viituri pentru completarea cheii limnimetrice în zona superioară;– nu au existat surse financiare pentru realizarea măsurătorilor geodezice comune.Experţii părţilor propun efectuarea în anul 2009 a măsurătorilor simultane de debit la viituri, dacă condiţiile o vor permite. Experţii părţilor vor face eforturi pentru accesarea fondurilor terţe necesare efectuării în comun a măsurătorilor geodezice.Experţii părţilor consideră că prin intrarea în funcţiune şi prelucrarea datelor celor două staţii automate de pe teritoriul ungar (Barcău – Kismarja şi Ier – Pocsaj) şi ale celor două staţii existente pe teritoriul român pe râul Barcău (de la Sălard şi Marghita), analiza formării şi curgerii viiturilor va fi completată.În acest sens, experţii părţilor propun ca în cursul anului 2009, ţinând cont de înregistrările de la staţiile automate calibrate, să se facă o corelaţie pe baza nivelurilor corespondente.Experţii părţilor propun să se prelungească termenul pentru măsurătorile simultane de debite până la efectuarea analizei.Ţinând cont de cele menţionate mai sus, cu referire la situaţia hidrometeorologică ce nu a permis, de mai mulţi ani, efectuarea de măsurători simultane de debit pentru trasarea cheii limnimetrice în zona superioară, subcomisia solicită Comisiei să analizeze posibilitatea găsirii în cadrul Acordului hidrotehnic româno-ungar a unui alt mod de soluţionare a compensării lucrărilor executate pe Crişul Alb, mal drept, dacă va fi cazul.– Studiul integrator pentru evaluarea la nivel de bazin a inundaţiilor cu efect transfrontier, pe râul Mureş, a fost completat şi elaborat în comun de experţii părţilor.Experţii părţilor şi-au predat câte un exemplar din studiul elaborat în limba română, respectiv în limba maghiară. Rezultatele obţinute prin realizarea studiului vor fi utilizate de experţii părţilor în activitatea de gospodărire a apelor.– Experţii părţilor au efectuat în perioada 2 septembrie -17 octombrie 2008 examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic româno-ungar, de pe teritoriile celor două ţări.În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare.Totodată, au constat că procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice.Experţii părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.– În cursul anului 2008 transferul de apă pentru beneficiarii Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) şi pentru SRL Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz (Marosviz Kft) s-a desfăşurat în conformitate cu Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne, pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administraţia Naţională "Apele Române" şi Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare – S.A.Volumele de apă transferate în perioada 1 mai – 13 septembrie 2008 au fost:    Pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes 1.701.361 mc    Pentru SRL Sistemul de aducţiune a apei şi    irigaţii Marosviz 1.776.842 mc    Total 3.478.203 mcDecontarea cheltuielilor a fost efectuată între părţi până la 15 decembrie 2008.– Experţii părţii ungare informează subcomisia că, începând cu anul 2009, în locul SRL Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz (Marosviz Kft) să figureze Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit Kft, în calitate de contractant.– Experţii părţii române informează subcomisia că va analiza în continuare solicitarea părţii ungare, formulată în anul 2007, privind posibilitatea suplimentării debitelor de apă tranzitată, pe canalul Ier (Arad).– În anul 2008, partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României, ca urmare partea română nu are de efectuat plăţi.– Nu au avut loc informări în legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei, deoarece nu au existat proiecte în derulare.– Referitor la formularea punctului de vedere al subcomisiei în legătură cu problematica stăvilarului din secţiunea km 17+300 a canalului Horea, cuprins în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie 2007, experţii părţilor au formulat următoarele:1. propun menţinerea situaţiei existente, cu privire la nemodificarea cotei radierului stăvilarului de pe canalul Horea, din secţiunea km 17+300;2. experţii părţii ungare solicită creşterea nivelului apei cu până la 50 cm, prin manevrarea stăvilarului;3. experţii părţilor au convenit să se realizeze de către organele teritoriale hidrotehnice competente, până la data de 30 aprilie 2009, un studiu comun cu privire la influenţa acestor manevre pe teritoriul ambelor ţări.Studiul de mai sus a fost elaborat de către organele teritoriale hidrotehnice competente la termenul prevăzut.Pe baza rezultatelor acestui studiu, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor va formula punctul de vedere cerut de Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie.– În perioada 6-7 mai 2008 a avut loc cu succes exerciţiul de simulare a inundaţiilor în zona de frontieră româno-ungară.I.3.b. Comisia hotărăşte că:– aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Bistriţa la 13 februarie 2009;– în vederea elaborării şi finalizării anexelor, va avea loc o întâlnire extraordinară a subcomisiei, pe teritoriul român, în trimestrul III al anului 2009, cu următoarea ordine de zi:1. continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordărilor şi realizarea în comun a anexelor nr. 2 şi 3 la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă;2. continuarea discuţiilor pentru armonizarea abordărilor, privind conţinutul anexelor nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne, în vederea aprobării.În timpul discuţiilor, experţii vor lua în considerare cele cuprinse la pct. 1 din procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei ad-hoc, semnat la Tulcea în data de 10 octombrie 2008;– se va examina situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român;– în legătură cu modul de compensare de către partea română a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, mal drept), experţii părţilor vor continua măsurătorile simultane de debit la viituri şi vor efectua măsurătorile geodezice comune, în anul 2009, pentru analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe râul Barcău şi întocmirea raportului final. Această activitate se va realiza din fonduri proprii şi/sau prin accesarea de fonduri terţe;– în eventualitatea în care modalitatea de compensare stabilită la alineatul precedent nu va putea fi realizată sau nu va acoperi integral efortul financiar al părţii ungare, subcomisia va analiza, până la sesiunea a XXI-a a Comisiei, posibilitatea găsirii în cadrul Acordului hidrotehnic româno-ungar şi a unei alte proceduri de soluţionare;– subcomisia solicită Comisiei să analizeze posibilitatea găsirii în cadrul Acordului hidrotehnic româno-ungar a unui alt mod de soluţionare a compensării lucrărilor executate pe Crişul Alb, mal drept, dacă va fi cazul;– se vor examina procesele-verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2009;– se va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne. Comisia va fi informată în legătură cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, precum şi cu derularea acestora;– la următoarea întâlnire a subcomisiei se va analiza solicitarea părţii ungare privind posibilitatea suplimentării debitelor de apă tranzitată, pe canalul Ier (Arad), şi se va informa Comisia privind rezultatele analizei;– Comisia va fi informată în cazul în care se efectuează pompări de ape interne;– experţii părţilor se vor informa în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei;– la următoarea întâlnire a subcomisiei se va exprima punctul de vedere în legătură cu problematica stăvilarului din secţiunea km 17+300 a canalului Horea, cuprins în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Bistriţa la 23 noiembrie 2007 şi a celor cuprinse la pct. 9 al procesului-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, semnat la Bistriţa în data de 13 februarie 2009;– următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2009, pe teritoriul Republicii Ungare.I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologieI.4.a. Comisia constată că:– grupa de lucru pentru Directiva-cadru privind apa a avut o întâlnire la Balmazujvaros, în perioada 25-29 august 2008, iar subcomisia a avut o întâlnire la Szeged, în perioada 26-30 ianuarie 2009;– sarcinile prevăzute în Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară au fost îndeplinite;– sarcinile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră au fost îndeplinite;– referitor la elaborarea de către instituţiile specializate ale părţilor a metodologiei pentru determinarea valorilor debitelor-limită (prag), în secţiunea de frontieră, cu luarea în considerare a celor cuprinse la pct. 3 al procesului-verbal al întâlnirii extraordinare a Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Praid în data de 23 iunie 2006, partea ungară a întocmit şi a transmis părţii române metodologia de stabilire a debitului minim (prag).Partea română a predat părţii ungare propunerea proprie privind metodologia de stabilire a debitului minim (prag).Părţile au convenit ca până la data de 30 aprilie 2009 să se realizeze concordarea metodologiilor mai sus menţionate şi elaborarea unei metodologii de stabilire a debitului minim (prag) comune în cadrul unei întâlniri la nivel de experţi, luând în considerare staţiile corespondente cuprinse în anexa la regulament. Întâlnirea la nivel de experţi se va desfăşura pe teritoriul Republicii Ungare.Experţii părţilor au convenit ca în trimestrul II al anului 2009 să aibă loc o întâlnire extraordinară a subcomisiei, unde se va analiza şi se va aproba această metodologie comună, se vor determina valorile-limită (prag) şi se vor face propuneri pentru modificarea Regulamentului de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară.– Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta, în perioada 20-22 octombrie 2008.Experţii părţilor propun continuarea schimbului de experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Bucureşti, în perioada septembrie-octombrie 2009, la care să participe şi experţi ai direcţiilor teritoriale ale apelor implicate în elaborarea de prognoze hidrologice.– Partea română a informat că datele din sistemele de transmitere automată elaborate în cadrul programelor PHARE CBC, în prezent, nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale, din cauza nefinalizării soft-ului pentru realizarea interfeţei cu programul naţional DESWAT (Destructive Emergency System for Water) de elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi finalizat la sfârşitul anului 2009.Experţii părţilor propun ca activitatea să se desfăşoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Arad la 13 februarie 2002.– Referitor la posibilităţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform sarcinilor prevăzute la pct. 7 al ordinii de zi, din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, experţii părţilor au stabilit urmatoarele:Pentru canalul HoreaLa întâlnirea subcomisiei care a avut loc în perioada 19-23 noiembrie 2007, la Bistriţa, experţii părţilor au constatat că pentru asigurarea echilibrului ecosistemului situat pe teritoriul ungar, singura posibilitate ar fi mărirea suprafeţei luciului de apă prin ridicarea cotei stăvilarului de pe canalul Karolyi, de pe teritoriul ungar km 17 + 300. În acest context, a fost necesar punctul de vedere al Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor.Solicitarea a fost transmisă Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor.La întâlnirea Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc în perioada 3-7 noiembrie 2008 la Albac, pe baza rezultatelor de laborator ale probelor de apă prelevate în luna mai, între anii 2005-2007, experţii părţilor au constatat că calitatea apei se încadrează în clasa de calitate II – bună şi în clasa de calitate III- moderată.Experţii părţilor propun ca finalizarea acestei problematici să se realizeze după primirea punctului de vedere al Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor.Pentru canalul CutaşÎn tabelele nr. 1 şi 2 din anexa nr. 4 la procesului-verbal al Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc în perioada 3-7 noiembrie 2008 la Albac, sunt cuprinse rezultatele măsurătorilor româno-ungare pentru anii 2005-2008, care au la bază analizele făcute de către partea ungară. Conform evaluării pentru canalul CC2 calitatea apei pe baza măsurătorilor din anul 2005 este V datorită conţinutului de fosfor total, iar pentru anii 2006, 2007 şi 2008 este IV datorită conductivităţii.Experţii părţilor propun continuarea prelevărilor de probe şi efectuarea analizelor de calitate o dată pe an.Când se va constata îmbunătăţirea calităţii apei se vor analiza posibilităţile tehnice de tranzitare.Pentru canalul GhepeşÎn tabelul nr. 3 din anexa nr. 4 la procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc în perioada 3-7 noiembrie 2008 la Albac, sunt cuprinse rezultatele analizelor efectuate de părţi în perioada 2005-2008, iar în tabelul nr. 4 din anexa nr. 4 la acelaşi proces-verbal sunt cuprinse evaluările făcute pe baza analizelor efectuate de experţii părţii ungare.Conform celor cuprinse în procesul-verbal posibilitatea teoretică de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş se poate efectua din două surse, şi anume:● pentru canalul Ant calitatea apei pentru anul 2005 s-a încadrat în clasa IV datorită conţinutului de fosfor total, iar între anii 2007-2008 a fost în clasa V;● pentru canalul colector calitatea apei în ceea ce priveşte concentraţia de fosfor total, în anul 2005, s-a încadrat în clasa de calitate III (moderat), iar în anul 2008 s-a încadrat în clasa de calitate IV.Conform datelor rezultante după prelevările de probe, măsurătorilor de debite, va fi analizată posibilitatea teoretică de tranzitare a apei din canalul colector.Experţii părţilor propun ca grupa comună de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş să-şi continue activitatea conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007.Experţii părţilor consideră necesară continuarea măsurătorilor geodezice de pe teritoriul român, luând în considerare posibilităţile terţe de finanţare, având în vedere faptul că în prima etapă aceste măsurători nu au fost efectuate pe toată lungimea de 22,37 km, ci doar pentru incinta dintre frontieră şi canalul Ant (CPE2). După efectuarea măsurătorilor va fi posibilă elaborarea unui studiu comun privind posibilitatea de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş din canalul colector.– Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei.Activitatea grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă:Comisia constată că:– experţii părţilor au prezentat în detaliu, în completarea materialelor transmise anterior, conform procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor, de la Bistriţa, din 23 noiembrie 2007, metodologiile privind identificarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, cât şi evaluarea riscului din punctul de vedere al nutrienţilor, substanţelor organice, substanţelor prioritar periculoase şi alterărilor hidromorfologice.Metodologia părţii române ia în considerare corpurile de apă la risc şi posibil la risc din punct de vedere hidromorfologic, în desemnarea corpurilor de apă puternic modificate.Metodologia părţii ungare în desemnarea corpurilor de apă puternic modificate, precum şi la evaluarea riscului hidromorfologic a analizat corpurile de apă naturale, astfel cum partea ungară defineşte această noţiune.1.a. ape de suprafaţă:Experţii părţilor au trecut în revistă tabelul "Lista corpurilor de apă de suprafaţă transfrontiere Ro-Hu" (anexa nr. 1 la procesul-verbal, de la Bistriţa, din 23 noiembrie 2007) care a fost reactualizată prin redefinirea unor caracteristici ale corpurilor de apă şi prin reducerea numărului de corpuri de apă (ca urmare a redelimitării acestora).Experţii părţilor au stabilit să continue examinarea posibilităţilor de armonizare a corpurilor de apă transfrontieră.La următoarea întâlnire a Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă (DCA,) experţii părţilor vor prezenta metodologiile naţionale, actualizate pentru evaluarea stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă în măsura în care acestea vor fi disponibile.1.b. ape subterane:Experţii părţilor au delimitat şi armonizat corpurile de apă subterane transfrontiere şi au întocmit tabelul care cuprinde corpurile de apă subterană transfrontieră.Experţii părţilor s-au informat reciproc asupra metodologiei privind evaluarea cantitativă şi calitativă a apelor subterane şi au constatat că ambele metodologii sunt în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene.– Experţii părţilor şi-au predat reciproc materialele referitoare la principalele probleme de gospodărire a apelor pentru subunităţile hidrografice, respectiv bazinele hidrografice care intră sub incidenţa Acordului hidrotehnic româno-ungar.Experţii părţilor vor analiza până la următoarea întâlnire a Grupei de lucru DCA aceste materiale în scopul cunoaşterii acestora. De asemenea, experţii părţilor propun ca aceste materiale să fie transmise spre informare Subcomisiei de gospodărire a apelor şi Subcomisiei de calitate a apei.I.4.b. Comisia hotărăşte că:– aprobă procesul-verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă, semnat la Balmazujvaros la 29 august 2008, şi a Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Szeged la 30 ianuarie 2009.– se va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară;– se va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă pe apele de frontieră;– experţii părţilor vor avea o întâlnire, până la 30 iunie 2009, pe teritoriul Republicii Ungare, în cadrul căreia vor realiza concordarea metodologiilor şi vor elabora metodologia comună de stabilire a debitului minim (prag), luând în considerare staţiile corespondente cuprinse în anexa Regulamentului de colaborare dintre organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară;– experţii părţilor vor avea o întâlnire extraordinară a subcomisiei, în trimestrul III al anului 2009, pe teritoriul ungar, în cadrul căreia vor analiza şi vor aproba metodologia comună, prin care se vor determina valorile-limită (prag) şi se vor face propuneri pentru modificarea anexei şi a Regulamentului de colaborare dintre organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară;– se va continua schimbul de experienţă dintre experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice, cu participarea experţilor direcţiilor teritoriale ale apelor implicate în elaborarea de prognoze hidrologice;– se vor continua, după calibrare, discuţiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informaţional existent între părţi;– se va continua activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, şi pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor, semnat la Szeged în data de 30 ianuarie 2009;– experţii părţilor se vor informa în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei;– următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2009, pe teritoriul Republicii Ungare;– Grupa de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă îşi va continua activitatea pe baza obiectivelor Comisiei internaţionale pentru protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) pentru realizarea sarcinilor comune reieşite din aplicarea Directivei-cadru pentru apă, 2000/60/CE şi a celor stabilite conform procesului-verbal al Grupei de experţi pentru DCA, semnat la Balmazujvaros la 29 august 2008, şi va informa subcomisia în legătură cu activitatea sa;– următoarea întâlnire a Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apă va avea loc în trimestrul III 2009, pe teritoriul României.I.5. Întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehniceÎn anul 2008 nu a avut loc întâlnirea împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.I.6. Colaborarea organelor teritoriale:I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părţilor, desfăşurată între cele două sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt întretăiate de frontieră de stat.I.6.b. Comisia hotărăşte că va sprijini în continuare colaborarea directă între organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi.I.7. Examinarea programului lucrărilor noiI.7.a. Comisia constată că în perioada de la Sesiunea a XIX-a a Comisiei (Baia Mare, 17-19 februarie 2008) şi până la prezenta sesiune, partea română, în baza Regulamentului privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, a transmis spre examinare următoarele documentaţii:1. "Punerea în siguranţă a digului de apărare râu Mureş, mal drept Nădlac-Şeitin, judeţul Arad";2. "Amenajarea şi reabilitarea ecologică a râului Crişul Repede, judeţul Bihor".Documentaţiile transmise au fost examinate şi avizate favorabil de către partea ungară.I.7.b. Comisia hotărăşte că organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier.I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistentă tehnică sau financiară terţăI.8.a. Comisia constată că în cadrul subcomisiilor părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistentă tehnică şi financiară terţă aflate în derulare.I.8.b. Comisia hotărăşte că va sprijini şi va urmări în continuare cu atenţie atât proiectele care se realizează în domeniul de aplicare a acordului cu asistenţă tehnică şi financiară terţă, cât şi cele din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunării.I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehniceComisia hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară a Comisiei să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul I al anului 2010.II. DiverseII.a. Comisia constată că:– a avut loc cea de-a patra şedinţă comună a Guvernului României şi Guvernului Republicii Ungare, la Szeged, în data de 21 octombrie 2008;– în data de 25 martie 2009 s-a desfăşurat la Nyiregyhaza, Republica Ungară, o masă rotundă internaţională privind "Gestionarea deşeurilor menajere şi împiedicarea producerii poluării apelor transfrontiere", la care au participat autorităţile din domeniul gospodăririi apelor, autorităţi din domeniul protecţiei mediului, autorităţi teritoriale competente şi municipalităţi din România, Ungaria, Slovacia şi Ucraina.Delegaţiile conduse de secretari de stat sau împuterniciţi ai acestora în domeniul gospodăririi apelor din ţările menţionate au prezentat eforturile pe care ţările le-au întreprins în vederea prevenirii transportului de deşeuri menajere pe cursurile de apă transfrontieră. La finalul întâlnirii, şefii delegaţiilor au semnat în comun o minută.II.b. Comisia hotărăşte că:– va sprijini realizarea sarcinilor părţilor ce decurg din hotărârile şedinţelor comune ale Guvernului României şi Guvernului Republicii Ungare, care intră sub incidenţa Acordului hidrotehnic româno-ungar;– va sprijini realizarea în domeniul de aplicare a acordului a celor cuprinse în minuta întâlnirii, semnată la Nyiregyhaza în data de 25 martie 2009, care a avut ca temă "Gestionarea deşeurilor menajere şi împiedicarea producerii poluării apelor transfrontiere".** *Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul protocol.Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III art. 10 pct. 5 din acord.Odată cu acesta îşi pierd valabilitatea:1. anexele nr. 1, 4 şi 5 la Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 20 mai 2008;2. anexa nr. 6 la Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 5 aprilie 2006;3. anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, intrate în vigoare la data de 20 mai 2008;4. art. 8, 9 şi art. 14 lit. b) din Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, intrate în vigoare la data de 5 aprilie 2006.Prezentul protocol a fost semnat la Szeged la 13 mai 2009, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.Din partea română,Dan CârlanDin partea ungară,Kothay Laszlo + 
Anexa 1––-la Protocolul Sesiunii a XX-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Szeged,13 mai 2009ANEXA 1la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile careformează sau traversează frontiera româno-ungarăLISTAinstituţiilor care execută prelevările de probe şi analizele de calitateA. Pentru râurile Tur, Someş şi Crasnaa) Instituţii competente din România: … Direcţia Apelor Someş – Tisa400217 Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17Telefon: + 40-264-433028Mobil: + 40-788-235758+ 40-788-235759+ 40-746-046240Dispecerat:Telefon/Fax: + 40-264-433021E-mail: dispecerat@dast.rowater.roSistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare440012 Satu Mare, str. Mircea cel Bătrân nr. 8/ATelefon: + 40-261-770177Fax: + 40-261-768302E-mail: sgasm@dast.rowater.rob) Instituţii competente din Ungaria: … Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)4025 Debrecen, Hatvan u. 16Telefon: + 36-52-511000Fax: + 36-52-511040E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.huFelso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (FTV-KTVF)4400 Nyiregyhaza, Kţlcsey u. 12-14Telefon: + 36-42-598930, 598931Fax: + 36-42-598941E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.huB. Pentru râurile Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alba) Instituţii competente din România: … Direcţia Apelor Crişuri410204 Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35Telefon: + 40-259-443892Fax: + 40-259-444237, 242064E-mail: dispecerat@dac.rowater.rolaborator@dac.rowater.rob) Instituţii competente din Ungaria: … Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (TI-KTVF)4025 Debrecen, Hatvan u. 16Telefon: + 36-52-511000Fax: + 36-52-511040E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.huC. Pentru râul Mureşa) Instituţii competente din România: … Direcţia Apelor Mureş540057 Târgu Mureş, str. Koteles Samuel nr. 33Telefon: + 40-265-265420Dispecerat: + 40-265-261303Fax: + 40-265-264290, 267955E-mail: dispecer@dam.rowater.roSistemul de Gospodărire a Apelor Arad310414 Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 101Telefon: + 40-257-280362Fax: + 40-257-280812E-mail: dispecer@sgaar.dam.rowater.rob) Instituţii competente din Ungaria: … Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es Vizugyi Felugyeloseg (ATI-KTVF)6721 Szeged, FelsŞ-Tisza part 17.Telefon: + 36-62-553060Dispecerat: + 36-30-9382389Fax: + 36-62-553068E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu + 
Anexa 2––-la Protocolul Sesiunii a XX-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungare,Szeged, 13.05.2009Anexa nr. 4––––la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăTabel nr. 1Indicatorii de determinat din apele de frontieră(Tur, Someş, Crasna)

–––––*1) Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.*2) Indicatorii de calitate din aceasta grupă – se vor analiza doar cei marcaţi în tabel.Pentru determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.*3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.*4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.*5) Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, perioadă de vară.*6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.*7) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.Tabel nr. 2Indicatorii de determinat din apele de frontieră(Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb)

–––-*1) Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.*2) Indicatorii de calitate din această grupă – se vor analiza doar cei marcaţi în tabel.Pentru determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.*3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.*4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.*5) Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, perioadă de vară.*6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.*7) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare.Tabel nr. 3Indicatorii de determinat din apele de frontieră(Mureş)

––––-*1) Analiza se va efectua după dotarea laboratoarelor cu aparatura necesară.*2) Indicatorii de calitate din această grupă – se vor analiza doar cei marcaţi în tabel. Pentru determinarea acestora este necesară o dotare specifică, corespunzătoare, de care actualmente nu dispun toate laboratoarele implicate ale părţilor.*3) Pe baza componenţei de specii şi date cantitative, în perioada de vegetaţie, aprilie-septembrie.*4) Pe baza diatomeelor, speciilor componente şi datelor cantitative stabilite în prealabil, precum şi a indexului saprobic, primăvara, după perioada de ape mari, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme.*5) Pe baza speciilor componente, a datelor cantitative stabilite în prealabil, perioadă de vară.*6) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, primăvara şi toamna.*7) Pe baza speciilor componente şi a datelor cantitative, în situaţia în care vor fi realizate condiţiile tehnice şi aprobările necesare. + 
Anexa 3––-la Protocolul Sesiunii a XX-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungare,Szeged, 13.05.2009Anexa nr. 5.1.–––––la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăMetode de analiză utilizate (standard, exprimare rezultate, interval acceptabil)

 + 
Anexa 4–––la Protocolul Sesiunii a XX-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungare,Szeged, 13.05.2009Anexa nr. 5.2la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăMetodele de analiză biologică utilizate (standard, exprimare rezultate)

 + 
Anexa 5––-la Protocolul Sesiunii a XX-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungare,Szeged, 13.05.2009Anexa 6.1./6.1. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile careformează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar-român hatart alkotoRâul: ……………Folyo: …………..EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR EFECTUATEÎN ZONA DE FRONTIERĂ ÎN ANUL………..A HATAR KOZELEBEN ………. EVBEN VEGZETTVIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE