privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere)
+
PREAMBULPărţile contractante la prezentul protocol,având în vedere Carta Europeană a Energiei, adoptată prin Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la Haga la 17 decembrie 1991, şi, în special, declaraţiile pe care le conţine, potrivit cărora este necesară cooperarea în domeniul eficientei energetice şi al aspectelor legate de mediu,având în vedere, de asemenea, Tratatul Cartei Energiei, deschis pentru semnare de la data de 17 decembrie 1994 până la data de 16 iunie 1995,luând în considerare activitatea întreprinsă de organizaţii şi forumuri internaţionale în domeniul eficientei energetice şi al aspectelor legate de mediu asociate ciclului energetic,constienti de îmbunătăţirile în siguranţa furnizarii energiei şi de beneficiile economice şi de mediu importante, care rezultă din aplicarea măsurilor de eficienta energetica legate de costuri efective, şi constienti de importanţa lor pentru procesul de restructurare economică şi creşterea standardului de viaţa,recunoscind ca îmbunătăţirea eficientei energetice reduce consecinţele negative asupra mediului, asociate ciclului energetic, inclusiv încălzirea globului şi ploile acide,convinsi ca preţul la energie trebuie să reflecte pe cît de mult posibil o piaţa concurentiala, asigurind formarea preţurilor pe principii de piaţa, incluzind reflectarea mai larga a costurilor şi beneficiilor legate de mediu şi recunoscind ca acest mod de formare a preţurilor este vital pentru a progresa în domeniul eficientei energetice şi protecţiei mediului, asociata acesteia,admiţând rolul vital al sectorului privat, inclusiv al întreprinderilor mici şi mijlocii în promovarea şi aplicarea măsurilor de eficienta energetica şi cu intenţia de a asigura un cadru instituţional favorabil pentru investiţii viabile din punct de vedere economic în domeniul eficientei energetice,recunoscind ca formele comerciale de cooperare ar putea necesita o cooperare interguvernamentală, complementara, în special în domeniul formulării politicii şi analizei energetice, ca şi în alte domenii care sunt esenţiale pentru creşterea eficientei energetice, dar nu sunt potrivite pentru o finanţare privată, şidorind sa întreprindă acţiuni coordonate şi de cooperare în domeniul eficientei energetice şi protecţiei mediului şi sa adopte un protocol care să creeze cadrul pentru utilizarea energiei, cît mai economic şi mai eficient posibil,au convenit asupra celor ce urmează: +
Partea IIntroducere +
Articolul 1Scopul şi obiectivele protocolului(1) Acest protocol defineste principiile politicii pentru promovarea eficientei energetice ca o sursa importanţa de energie şi pentru reducerea, în consecinţa, a impactului negativ al sistemelor energetice asupra mediului. Mai mult, el oferă direcţii privind dezvoltarea programelor de eficienta energetica, indica domenii de cooperare şi oferă un cadru pentru dezvoltarea de acţiuni coordonate şi de cooperare. Aceste acţiuni pot include prospectarea, exploatarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul de energie şi pot să se refere la orice sector economic. … (2) Obiectivele acestui protocol sunt: … a) promovarea politicilor de eficienta energetica, compatibile cu o dezvoltare durabila; … b) crearea condiţiilor-cadru care să-i determine pe producători şi pe consumatori sa utilizeze energia cît mai economic posibil, eficient şi benefic pentru mediu, în special prin organizarea pieţelor de energie eficiente şi printr-o reflectare cît mai mare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu; şi … c) încurajarea cooperării în domeniul eficientei energetice. … +
Articolul 2DefiniţiiÎn sensul acestui protocol:(1) Carta înseamnă Carta Europeană a Energiei, adoptată prin Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la 17 decembrie 1991; semnarea documentului final este considerată a fi semnarea Cartei; … (2) parte contractantă înseamnă un stat sau o organizaţie de integrare economică regionala, care a consimţit să se oblige prin acest protocol şi pentru care protocolul este în vigoare; … (3) organizaţie de integrare economică regionala înseamnă o organizaţie constituită din state, căreia ele i-au transferat competente pentru anumite probleme, dintre care unele guvernate de acest protocol, inclusiv autoritatea de a lua decizii, obligatorii pentru ele, în legătură cu acele probleme; … (4) ciclul energetic înseamnă întregul lant energetic, inclusiv activităţi legate de prospectarea, explorarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie şi prelucrarea şi înlăturarea deşeurilor, ca şi întreruperea sau încetarea acestor activităţi, minimizind impactul negativ asupra mediului; … (5) eficienta costurilor înseamnă realizarea unui obiectiv cu cel mai scăzut cost sau obţinerea celui mai mare beneficiu la un cost dat; … (6) îmbunătăţirea eficientei energetice înseamnă a acţiona pentru a menţine aceeaşi unitate de produs (bunuri sau servicii) fără scăderea calităţii sau a performantei produsului, concomitent cu reducerea cantităţii de energie cerute de producerea acelui produs; … (7) impact asupra mediului înseamnă orice efect asupra mediului, cauzat de o activitate data, inclusiv asupra sănătăţii şi siguranţei oamenilor, florei, faunei, solului, aerului, climatului, peisajului şi monumentelor istorice sau asupra altor structuri fizice ori asupra interactiunii acestor factori; el include, de asemenea, efecte asupra moştenirii culturale sau condiţiilor socioeconomice rezultate din degradarea acestor factori. … +
Partea a II-aPrincipii de politica +
Articolul 3Principii de bazăPărţile contractante se vor orienta după următoarele principii:(1) Părţile contractante vor coopera şi, în măsura în care este cazul, îşi vor acorda asistenţa pentru formularea şi aplicarea politicilor de eficienta energetica, a legilor şi reglementărilor în domeniu. … (2) Părţile contractante vor stabili politici de eficienta energetica şi cadrul legislativ adecvat de reglementare care promovează, inter alia: … a) funcţionarea eficienta a mecanismelor de piaţa, inclusiv formarea preţurilor după criterii de piaţa şi o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu; … b) reducerea barierelor în calea eficientei energetice, stimulind astfel investiţiile; … c) mecanisme pentru finanţarea iniţiativelor în domeniul eficientei energetice; … d) educarea şi constientizarea; … e) diseminarea şi transferul de tehnologii; … f) transparenta cadrului legislativ şi de reglementare. … (3) Părţile contractante se vor strădui sa realizeze un beneficiu maxim din eficienta energetica pe întregul ciclu energetic. În acest scop, ei vor formula şi aplica, în limitele maxime ale competentei lor, politici de eficienta energetica şi acţiuni coordonate şi de cooperare, bazate pe eficienta costurilor şi eficienta economică, luând în considerare în mod corespunzător aspectele legate de mediu. … (4) Politicile de eficienta energetica vor include atât măsuri pe termen scurt pentru adaptarea practicilor anterioare, cît şi măsuri pe termen lung pentru îmbunătăţirea eficientei energetice în ciclul energetic. … (5) În cadrul cooperării pentru atingerea obiectivelor acestui protocol, părţile contractante vor lua în considerare diferenţele dintre efectele negative şi diminuarea costurilor între părţile contractante. … (6) Părţile contractante recunosc rolul vital al sectorului privat. Ele vor incuraja acţiunile prin utilităţi de energie, autorităţi responsabile şi agenţii specializate şi o strinsa cooperare între industrie şi administraţiile publice. … (7) Acţiunile coordonate şi de cooperare vor lua în considerare principiile relevante adoptate în acorduri internaţionale la care părţile contractante sunt părţi şi care au ca scop protecţia şi îmbunătăţirea mediului. … (8) Părţile contractante vor beneficia de activitatea şi experienta organismelor internaţionale competente sau ale altor organisme şi vor avea grija sa evite suprapunerile. … +
Articolul 4Împărţirea responsabilităţilor şi corelareaFiecare parte contractantă se va strădui sa sigure corelarea politicilor de eficienta energetica între toate autorităţile lor responsabile. +
Articolul 5Strategii şi obiective de politicaPărţile contractante vor formula strategii şi vor defini obiective ale politicii privind îmbunătăţirea eficientei energetice, aplicate condiţiilor lor energetice specifice, care să ducă la reducerea impactului ciclului energetic asupra mediului. Aceste strategii şi obiective de politica vor fi transparente pentru toate părţile interesate. +
Articolul 4Finanţare şi facilităţi financiare(1) Părţile contractante vor incuraja aplicarea de noi abordari şi metode pentru finanţarea investiţiilor din domeniul eficientei energetice şi al protecţiei mediului legate de energiei, cum ar fi societăţile mixte între utilizatorii de energie şi investitori externi (denumite în continuare finanţare cu terţi). … (2) Părţile contractante se vor strădui sa beneficieze de, şi sa promoveze accesul la, pieţele de capital private şi la instituţiile financiare internaţionale existente, pentru a facilita investiţiile în îmbunătăţirea eficientei energetice şi în protecţia mediului, legată de eficienta energetica. … (3) Părţile contractante pot, sub rezerva dispoziţiilor Tratatului Cartei Energiei şi a altor obligaţii juridice internaţionale, sa acorde facilităţi fiscale sau financiare utilizatorilor de energie, cu scopul de a facilita penetrarea pe piaţa a tehnologiilor, produselor şi serviciilor de eficienta energetica. Ele se vor strădui să facă acest lucru în asa fel încât să asigure atât transparenta, cît şi minimizarea distorsiunilor pe pieţele internaţionale. … +
Articolul 7Promovarea tehnologiilor eficiente energetic(1) În concordanta cu dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, părţile contractante vor incuraja schimburile comerciale şi cooperarea în domeniul tehnologiilor eficiente energetic şi nepoluante, al serviciilor şi practicilor manageriale conexe. … (2) Părţile contractante vor promova utilizarea acestor tehnologii, servicii şi practici manageriale pe tot parcursul ciclului energetic. … +
Articolul 8Programe naţionale(1) În scopul atingerii obiectivelor politicii formulate în conformitate cu art. 5, fiecare parte contractantă va formula, aplica şi actualiza, în mod regulat, programele de eficienta energetica, cele mai adecvate propriilor condiţii. … (2) Aceste programe pot include activităţi, cum ar fi: … a) realizarea scenariilor pe termen lung pentru cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional; … b) evaluarea impactului energetic de mediu şi economic al acţiunilor întreprinse; … c) definirea standardelor care au ca scop îmbunătăţirea eficientei echipamentului consumator de energie şi a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan internaţional, pentru a evita distorsionarea comerţului; … d) dezvoltarea şi încurajarea iniţiativei particulare şi a cooperării industriale, inclusiv a societăţilor mixte; … e) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile economic şi nepoluante; … f) încurajarea abordarilor noi de investiţii în îmbunătăţirea eficientei energetice, cum ar fi finanţarea cu terţi şi cofinantarea; … g) elaborarea balantelor energetice şi a bazelor de date adecvate, de exemplu cu date suficient de detaliate, referitoare la cererea de energie şi la tehnologiile pentru îmbunătăţirea eficientei energetice; … h) promovarea infiintarii serviciilor de consultanţa, care pot fi acordate de industria particulară sau de stat şi care oferă informaţii despre programe şi tehnologii de eficienta energetica şi acorda asistenţa consumatorilor şi întreprinderilor; … (i) susţinerea şi promovarea cogenerarii şi a măsurilor pentru creşterea eficientei sistemelor de producere şi distribuţie a caldurii în regim de termoficare pentru clădiri şi industrie;j) înfiinţarea de organisme specializate pentru eficienta energetica la nivelurile corespunzătoare, finanţate corespunzător şi care să aibă personal capabil sa formuleze şi să aplice politici de eficienta energetica. … (3) În aplicarea programelor lor de eficienta energetica, părţile contractante vor asigura existenta cadrului instituţional şi juridic adecvat. … +
Partea a III-aCooperarea internationala +
Articolul 9Domenii de cooperareCooperarea dintre părţile contractante poate lua orice formă considerată adecvată.Domeniile pentru o posibila cooperare sunt prevăzute în anexa. +
Partea a IV-aAranjamente administrative şi juridice +
Articolul 10Rolul Conferintei Cartei(1) Toate hotărârile adoptate de Conferinţa Cartei în conformitate cu acest protocol sunt aplicate numai de acele părţi contractante la Tratatul Cartei Energiei, care sunt părţi contractante la acest protocol. … (2) Conferinţa Cartei se va strădui sa adopte, într-un interval de 180 de zile de la data intrării în vigoare a acestui protocol, proceduri pentru supraveghere şi de facilitare a aplicării dispoziţiilor sale, inclusiv proceduri de raportare, precum şi de identificare a domeniilor de cooperare, în conformitate cu art. 9. … +
Articolul 11Secretariat şi finanţare(1) Secretariatul înfiinţat potrivit dispoziţiilor art. 35 al Tratatului Cartei Energiei va acorda Conferintei Cartei întreaga asistenţa necesară pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor sale care rezultă din acest protocol şi va furniza alte asemenea servicii care vin în sprijinul acestui protocol, dacă este cazul, din timp în timp, sub rezerva aprobării de către Conferinţa Cartei. … (2) Costurile secretariatului şi ale Conferintei Cartei, care rezultă din acest protocol, vor fi suportate de părţile contractante la acest protocol, în conformitate cu capacitatea lor de plată, stabilită prin formula prevăzută la anexa B la Tratatul Cartei Energiei. … +
Articolul 12Votarea(1) Unanimitatea părţilor contractante prezente şi votante la întrunirile Conferintei Cartei va fi cerută pentru următoarele hotărâri: … a) adoptarea amendamentelor la acest protocol; şi … b) aprobarea aderării la acest protocol, potrivit art. 16. … Părţile contractante vor depune toate eforturile pentru obţinerea acordului prin consens, pentru oricare problema care solicită hotărârea lor, prin acest protocol. Dacă acordul nu poate fi obţinut prin consens, hotărârile pentru aspecte nebugetare vor fi luate cu o majoritate de trei pătrimi din numărul părţilor contractante prezente şi votante la întîlnirea Conferintei Cartei la care acea problema a fost supusă spre decizie.Hotărârile legate de aspectele bugetare vor fi luate cu o majoritate calificată a părţilor contractante a căror contribuţie evaluată potrivit art. 11 paragraful (2) reprezintă, în combinaţie, cel puţin trei pătrimi din contribuţia evaluată, totală.(2) În sensul acestui articol, părţi contractante prezente şi votante înseamnă părţile contractante prezente şi care votează afirmativ sau negativ, cu condiţia ca Conferinţa Cartei să poată decide asupra regulilor de procedura care să permită ca astfel de hotărâri să fie luate de părţile contractante, prin corespondenta. … (3) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (1) în legătură cu aspectele bugetare, nici o decizie la care se face referire în acest articol nu va fi valabilă, dacă nu are sprijinul unei simple majorităţi a părţilor contractante. … (4) O organizaţie de integrare economică regionala va avea, la votare, un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt părţi contractante la acest protocol, cu condiţia ca aceasta organizaţie sa nu-şi exercite dreptul de vor, dacă acesta a fost exercitat de statele sale membre şi viceversa. … (5) În cazul în care persista o restanta în achitarea obligaţiilor financiare pe care o parte contractantă le are prin acest protocol, Conferinţa Cartei poate suspenda, total sau parţial, dreptul de vot al acelei părţi contractante. … +
Articolul 13Legătură cu Tratatul Cartei Energiei(1) În cazul în care exista o neconcordanta între dispoziţiile acestui protocol şi dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei vor prevala. … (2) Prevederile art. 10 paragraful (1) şi ale art. 12 paragrafele (1)-(3) nu se vor aplica voturilor care se dau la Conferinţa Cartei pentru amendamentul la acest protocol, care stabileşte îndatoriri sau atribuţii ale Conferintei Cartei sau secretariatului, a căror modalitate de înfiinţare este stipulată în Tratatul Cartei Energiei. … +
Partea a V-aDispoziţii finale +
Articolul 14SemnareAcest protocol va fi deschis semnării la Lisabona, începând cu data de 17 decembrie 1994 până la data de 16 iunie 1995, statelor şi organizaţiilor de integrare economică regionale, ai căror reprezentanţi au semnat Carta şi Tratatul Cartei Energiei. +
Articolul 15Ratificare, acceptare sau aprobareAcest protocol va fi supus ratificării, acceptării sau aprobării de către semnatari.Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la depozitar. +
Articolul 16AderareaAcest protocol este deschis aderării, de la data la care protocolul este închis pentru semnare, statelor şi organizaţiilor de integrare economică regionale care su semnat Carta şi sunt părţi contractante la Tratatul Cartei Energiei, în condiţiile aprobate de Conferintei Cartei. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar. +
Articolul 17Amendamente(1) Oricare parte contractantă poate propune amendamente la acest protocol. … (2) Textul oricărui amendament propus la acest protocol va fi comunicat părţilor contractante, prin Secretariat, cu cel puţin 3 luni înainte de data la care acesta este supus spre adoptare Conferintei Cartei. … (3) Amendamentele la acest protocol, ale căror texte au fost aprobate de Conferinţa Cartei, vor fi comunicate, prin Secretariat, depozitarului, care le transmite tuturor părţilor contractante pentru ratificare, acceptare sau aprobare. … (4) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare ale amendamentelor la acest protocol vor fi depuse la depozitar. Amendamentele vor intra în vigoare pentru părţile contractante care le-au ratificat, acceptat sau aprobat, în a 30-a zi de la depunerea la depozitar a instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de către cel puţin trei pătrimi din numărul părţilor contractante. După aceasta, amendamentele intră în vigoare, pentru oricare altă parte, din a 30-a zi de la depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor de către acea parte contractantă. … +
Articolul 18Intrarea în vigoare(1) Acest protocol va intra în vigoare în a 30-a zi de la data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acesta de către un stat sau o organizaţie de integrare economică regionala care a fost semnatara a Cartei şi parte contractantă la Tratatul Cartei Energiei sau în aceeaşi zi în care Tratatul Cartei Energiei intră în vigoare, oricare dintre ele va avea loc mai tirziu. … (2) Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economică regionala pentru care Tratatul Cartei Energiei a intrat în vigoare şi care ratifica, accepta sau aproba acest protocol sau adera la acesta, după ce protocolul a intrat în vigoare potrivit paragrafului (1), protocolul va intra în vigoare în a 30-a zi de la data depunerii de către acest stat sau de către aceasta organizaţie de integrare economică regionala a instrumentelor sale de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. … (3) În sensul paragrafului (1), un instrument depus de o organizaţie de integrare economică regionala nu se ia în calcul, suplimentar, faţă de cele depuse de statele membre ale acelei organizaţii. … +
Articolul 19RezerveLa acest protocol nu se pot face rezerve. +
Articolul 20Retragere(1) În orice moment de la intrarea în vigoare a acestui protocol pentru o parte contractantă, acea parte contractantă poate da notificare scrisă depozitarului privind retragerea sa din protocol. … (2) O parte contractantă care se retrage din Tratatul Cartei Energiei este considerată retrasă şi din acest protocol. … (3) Data efectivă de retragere, potrivit paragrafului (1), va fi în a 90-a zi de la primirea notificării de către depozitar. Data efectivă de retragere, potrivit paragrafului (2), va fi aceeaşi cu data efectivă de retragere din Tratatul Cartei Energiei. … +
Articolul 21DepozitarulGuvernul Republicii Portugheze va fi depozitarul acestui protocol. +
Articolul 22Texte autenticeDrept pentru care, semnatarii de mai jos, cu puteri depline în acest sens, au semnat acest protocol în variantele: engleza, franceza, germană, italiana, rusa şi spaniola, ale căror texte sunt deopotrivă autentice, într-un singur original, care va fi depus la Guvernul Republicii Portugheze.Întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994. +
AnexăLISTAindicativa şi nelimitativa a domeniilor posibile de cooperare,în conformitate cu articolul 9* Dezvoltarea programelor de eficienta energetica, inclusiv identificarea barierelor şi a oportunitatilor, precum şi dezvoltarea etichetarii şi standardelor de eficienta în domeniul energetic.* Evaluarea impactului ciclului energetic asupra mediului* Dezvoltarea măsurilor economice, legislative şi de reglementare* Transferul de tehnologie, asistenţa tehnica şi înfiinţarea societăţilor mixte industriale, supuse regimului internaţional referitor la dreptul de proprietate şi al altor acorduri internaţionale aplicabile* Cercetare şi dezvoltare* Instruire, perfecţionare, informaţii şi statistici* Identificarea şi evaluarea măsurilor de tip fiscal sau a altor instrumente de piaţa, inclusiv a permiselor comercializabile pentru luarea în considerare a costurilor şi beneficiilor indirecte şi mai ales a celor legate de mediu* Analiza energetica şi formularea politicii:– evaluarea potentialelor de eficienta energetica;– analiza cererii de energie şi statistici;– formularea măsurilor legislative şi de reglementare;– planificarea integrată a resurselor şi managementul cererii;– evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv proiecte energetice importante.* Evaluarea instrumentelor economice pentru îmbunătăţirea eficientei energetice şi pentru obiectivele legate de mediu* Analiza eficientei energetice la rafinarea, conversia, transportul şi distribuţia hidrocarburilor* Îmbunătăţirea eficientei energetice la producerea şi transmisia energiei electrice:– cogenerare;– componente ale centralelor (cazane, turbine, generatoare etc.);– intrarea în reţea.* Îmbunătăţirea eficientei energetice în clădiri:– standarde de izolare termica a clădirilor, insolatie pasiva şi ventilare;– sisteme de încălzire a spaţiului şi de condiţionare a aerului;– arzatoare de mare eficienta cu NOx scăzut;– tehnologii de măsurare şi contorizare individuală;– aparate electrocasnice şi de iluminat.* Servicii locale şi municipale:– sisteme de termoficare;– sisteme eficiente de distribuţie a gazului;– tehnologii de planificare energetica;– infratirea oraşelor sau a altor entităţi teritoriale relevante;– management energetic în oraşe şi clădiri publice;– gestionarea deşeurilor şi recuperarea deşeurilor energetice.* Îmbunătăţirea eficientei energetice în sectorul industrial:– societăţi mixte;– integrarea energetica, cogenerarea şi recuperarea caldurii uzate;– diagnoze energetice.* Îmbunătăţirea eficientei energetice în sectorul transport:– standarde de performanţă pentru motoarele autovehiculelor;– dezvoltarea infrastructurii eficiente pentru transporturi.* Informare:– crearea gradului de constientizare;– baza de date: acces, specificăţii tehnice, sisteme informationale;– diseminarea, colectarea şi colationarea informatiei tehnice;– studii comportamentale.* Perfecţionare şi instruire:– schimb de personal (directori, experţi şi studenţi);– organizarea de cursuri internaţionale pentru perfecţionare.* Finanţare:– dezvoltarea cadrului legislativ;– finanţarea cu terţi;– societăţi mixte;– cofinantare. +
ACT FINALal Conferintei Cartei Europene a EnergieiI. Sesiunea plenara finala a Conferintei Cartei Europene a Energiei s-a desfăşurat la Lisabona în zilele de 16 şi 17 decembrie 1994. Au participat reprezentanţi din Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Belarus, Bulgaria, Canada, Cipru, Comunitatile Europene, Croatia, Danemarca, Elvetia, Federaţia Rusa, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Kazahstan, Kirghizstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenia, Ucraina şi Uzbekistan (denumiţi în continuare reprezentanţii), precum şi observatori din anumite tari şi organizaţii internaţionale.II. În timpul reuniunii Consiliului European de la Dublin, din iunie 1990, primul-ministru al Olandei a sugerat ca relansarea economică în Europa de Est şi în Uniunea Republicilor Socialiste, existente atunci, ar putea fi catalizata şi accelerata de cooperarea din sectorul energetic. Aceasta sugestie a fost salutata de consiliu, care a invitat Comisia Comunităţilor Europene sa studieze cum se poate realiza cel mai bine o astfel de cooperare. În februarie 1991, Comisia a propus conceptul de Carta Europeană a Energiei.Ca urmare a discutarii propunerii Comisiei în Consiliul Comunităţilor Europene, Comunitatile Europene au invitat celelalte tari din Europa de Vest şi de Est, din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi ţările neeuropene, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, sa participe la o conferinţa la Bruxelles, în iulie 1991, pentru a lansa negocierile asupra Cartei Europene a Energiei. Un număr de alte tari şi organizaţii internaţionale au fost invitate sa participe la Conferinţa Cartei Europene a Energiei ca observatori. Negocierile Cartei Europene a Energiei s-au finalizat în 1991, iar Carta a fost adoptată prin semnarea unui act final la Conferinţa desfăşurată la Haga la 16 şi 17 decembrie 1991. Semnatarii Cartei, atunci sau ulterior, îi includ pe toţi cei menţionaţi în secţiunea I de mai sus, în afară de observatori.Semnatarii Cartei Europene a Energiei s-au angajat: "sa urmărească obiectivele şi principiile Cartei şi sa realizeze şi sa dezvolte cooperarea dintre ei, cît mai curînd posibil, negociind cu buna-credinţa un acord de baza şi protocoale".Conferinţa Cartei Europene a Energiei a initiat negocierea unui acord de baza – denumit mai tirziu Tratatul Cartei Energiei – menit sa promoveze cooperarea industriala dintre Est şi Vest, oferind cadrul juridic în domenii ca: investiţii, tranzit şi comerţ. Conferinţa a initiat, de asemenea, negocieri ale protocoalelor în domeniile: eficienta energetica, securitate nucleara şi hidrocarburi, deşi negocierile referitoare la ultimul domeniu menţionat au fost suspendate până la finalizarea Tratatului Cartei Energiei.Negocierile Tratatului Cartei Energiei şi ale Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetica şi aspecte legate de mediu au fost finalizate în anul 1994.III. Tratatul Cartei Energiei. Ca rezultat al deliberărilor, Conferinţa Cartei Europene a Energiei a adoptat textul Tratatului Cartei Energiei [denumit în continuare tratatul], care este prezentat în anexa nr. 1, precum şi deciziile legate de acesta, ce sunt prezentate în anexa nr. 2, şi a convenit ca tratatul să fie deschis pentru semnare la Lisabona, de la 17 decembrie 1994 până la 16 iunie 1995.IV. Înţelegeri. Prin semnarea Actului final, reprezentanţii au convenit sa adopte următoarele înţelegeri cu privire la tratat:1. Cu privire la tratat, în generala) Reprezentanţii subliniaza ca dispoziţiile tratatului au fost convenite tinindu-se seama de caracterul particular al tratatului, care vizează un cadru juridic pentru promovarea cooperării pe termen lung într-un sector anume şi, de aceea, nu poate fi interpretat ca fiind un precedent în contextul altor negocieri internaţionale. … b) Dispoziţiile tratatului: … (i) nu obliga nici o parte contractantă sa introducă accesul obligatoriu al terţei părţi; şi nici(îi) nu împiedica folosirea sistemelor tarifelor care, în cadrul unei anumite categorii de consumatori, aplica preţuri identice clienţilor din locuri diferite.c) Derogarile de la tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu sunt menite sa cuprindă măsuri care sunt specifice pentru un investitor sau un grup de investitori, ci acestea se aplică în general. … 2. Cu privire la art. 1 paragraful (5)a) Este de înţeles ca tratatul nu conferă nici un drept de angajare în activităţi economice, altele decît activităţile economice din sectorul energetic. … b) Activităţile menţionate mai jos sunt reprezentative pentru activitatea economică din sectorul energetic; … (i) prospectarea şi explorarea, precum şi extractia, de exemplu: a petrolului, gazului, carbunelui şi uraniului;(îi) construirea şi exploatarea capacităţilor de producere a energiei electrice, inclusiv a celor eoliene şi a altor surse regenerabile de energie;(iii) transportul pe uscat, distribuţia, stocarea şi furnizarea materialelor şi produselor energetice, de exemplu: prin reţele de transmisie şi distribuţie, precum şi prin conducte sau linii speciale de cale ferată, şi construirea unor astfel de facilităţi, inclusiv instalarea de conducte de petrol, gaze şi cărbune fin cu multă apa;(iv) înlăturarea şi evacuarea reziduurilor din instalaţiile energetice aferente, cum ar fi centralele electrice, inclusiv a reziduurilor radioactive din centralele nuclearo-electrice;(v) dezafectarea instalaţiilor energetice, inclusiv a sondelor petroliere, rafinariilor şi centralelor electrice;(vi) marketingul, vânzarea şi comercializarea materialelor şi produselor energetice, ca de exemplu: vânzările de benzina cu amănuntul; şi(vii) activităţi de cercetare, consultanţa, planificare, management şi proiectare, legate de activităţile menţionate mai sus, inclusiv de acelea vizind îmbunătăţirea eficientei energetice.3. Cu privire la art. 1 paragraful (6)Pentru o mai mare claritate în ceea ce priveşte controlul direct sau indirect al unei investiţii în aria unei părţi contractante, de către un investitor al oricărei alte părţi contractante, controlul unei investiţii înseamnă de fapt controlul stabilit ca urmare a examinării circumstanţelor fiecărui caz. În cadrul unei astfel de examinari trebuie luati în considerare toţi factorii relevanti, inclusiv:a) interesul financiar al investitorului într-o investiţie, inclusiv cota de participare la capitalul social; … b) capacitatea investitorului de a exercita o influenţa substantiala asupra conducerii şi funcţionarii investiţiei; şi … c) abilitatea investitorului de a exercita o influenţa considerabila asupra selectionarii membrilor consiliului de administraţie sau ai altui organ de conducere. … Acolo unde exista un dubiu în ceea ce priveşte controlul direct sau indirect din partea unui investitor asupra unei investiţii, investitorul, pretinzând un astfel de control, va trebui sa demonstreze ca acest control exista.4. Cu privire la art. 1 paragraful (8)În conformitate cu politica investiţiilor străine a Australiei, înfiinţarea unei noi unităţi miniere sau de prelucrare a materiilor prime, în valoare totală de 10 milioane dolari australieni sau mai mult, cu participare de capital străin, chiar dacă acel capital străin este deja investit într-o întreprindere similară din Australia, este considerată o noua investiţie.5. Cu privire la art. 1 paragraful (12)Reprezentanţii recunosc necesitatea unei protecţii adecvate şi efective a drepturilor de proprietate intelectuală, conform celor mai înalte standarde acceptate pe plan internaţional.6. Cu privire la art. 5 paragraful (1)Acordul reprezentanţilor cu privire la art. 5 nu este înţeles ca implicind o poziţie privind dacă, şi în ce măsura, dispoziţiile Acordului privind măsurile investitionale legate de comerţ, anexat la Actul final al Rundei Uruguay din cadrul Negocierilor comerciale multilaterale, sunt implicit în art. III şi XI ale GATT.7. Cu privire la art. 6a) Practicile anticoncurentiale, concertate şi unilaterale, la care se face referire în art. 6 paragraful (2), urmează a fi definite de către fiecare parte contractantă, în conformitate cu legile sale, şi poate include abuzurile de poziţie dominantă. … b) Punerea în aplicare şi aplica se referă la o acţiune întreprinsă conform legilor privind concurenta, ale unei părţi contractante, prin intermediul investigatiei, procedurilor legale sau al acţiunilor administrative, precum şi prin intermediul unei hotărâri sau unei legi suplimentare care acorda o autorizaţie sau îi da continuitate acesteia. … 8. Cu privire la art. 7 paragraful (4)Legislaţia aplicabilă va include dispoziţiile referitoare la protecţia mediului, folosirea pământului, protecţia muncii sau la standarde tehnice.9. Cu privire la art. 9, 10 şi la partea a V-aAtât timp cît programele unei părţi contractante care prevăd împrumuturi publice, credite nerambursabile, garanţii sau asigurări pentru facilitarea comerţului sau investiţiilor în străinătate nu se referă la investiţii sau activităţi asociate ale investitorilor din alte părţi contractante în aria sa, aceste programe pot fi supuse constringerilor în ceea ce priveşte participarea la ele.10. Cu privire la art. 10 paragraful (4)Tratatul adiţional va specifică condiţiile pentru aplicarea tratamentului descris la art. 10 paragraful (3). Acele condiţii vor include, inter alia, prevederi legate de vânzarea sau alt mod de înstrăinare a activelor statului (privatizarea) şi la desfiinţarea monopolurilor (demonopolizarea).11. Cu privire la art. 10 paragraful (4) şi la art. 29 paragraful (6)Părţile contractante pot tine seama de orice legătură între prevederile art. 29 paragraful (6) şi ale art. 10 paragraful (4).12. Cu privire la art. 14 paragraful (5)Se intenţionează ca o parte contractantă care încheie un acord la care se referă art. 14 paragraful (5) sa dea asigurări ca termenii unui asemenea acord nu sunt în contradictie cu obligaţiile acelei părţi contractante prevăzute în articolele Acordului cu Fondul Monetar Internaţional.13. Cu privire la art. 19 subparagraful (1) (i)Fiecare parte contractantă va stabili în ce măsura evaluarea şi controlul impactului de mediu vor face obiectul unor cerinţe legale, care sunt autorităţile competente sa ia decizii în legătură cu aceste cerinţe şi procedurile necesare ce trebuie urmate.14. Cu privire la art. 22 şi 23În ceea ce priveşte comerţul cu produse şi materiale energetice, guvernat de prevederile art. 29, acest articol conţine dispoziţii relevante asupra aspectelor care fac obiectul art. 22 şi 23.15. Cu privire la art. 24Excepţiile pe care le conţin GATT şi instrumentele conexe se aplică între părţile contractante care sunt părţi la GATT, asa cum se înţelege din art. 4. Cu privire la comerţul cu produse şi materiale energetice, guvernat de prevederile art. 29, acest articol conţine dispoziţiile relevante pentru aspectele ce fac obiectul art. 24.16. Cu privire la art. 26 subparagraful (2) a)Art. 26 subparagraful (2) nu trebuie interpretat ca impunind unei părţi contractante sa adopte partea a III-a a acestui tratat în legislaţia interna.17. Cu privire la art. 26 şi 27Referirea la obligaţiile de tratat din penultima propozitie a art. 10 paragraful (1) nu include hotărâri adoptate de organizaţii internaţionale, chiar dacă sunt obligatorii din punct de vedere juridic, sau tratate care au intrat în vigoare înainte de data de 1 ianuarie 1970.18. Cu privire la art. 29 subparagraful (2) a)a) În cazul în care o prevedere a GATT sau a unui instrument conex, la care se face referire în acest paragraf, se referă la o acţiune comuna a părţilor la GATT, se intenţionează ca Conferinţa Cartei sa întreprindă o astfel de acţiune. … b) Noţiunea aplicate la 1 martie 1994 şi practicate pentru materiale şi produse energetice de membrii la GATT 1947 între ei nu intenţionează să se refere la cazurile în care una dintre părţi la GATT a invocat art. XXXV al GATT, anulând, prin aceasta, aplicarea GATT faţă de o altă parte la GATT, dar aplicind totuşi unilateral, de facto, unele prevederi ale GATT faţă de acea altă parte la GATT. … 19. Cu privire la art. 33Conferinţa provizorie a Cartei va trebui sa decidă, cît mai curînd posibil, cum este cel mai bine sa transpuna în fapt scopul titlului III al Cartei Europene a Energiei, astfel încât protocoalele să se negocieze în domeniile de cooperare cum sunt cele prevăzute în titlul III al Cartei.20. Cu privire la art. 34a) Secretarul general interimar va trebui sa ia imediat legătură cu alte organisme internaţionale pentru a stabili termenii în conformitate cu care acestea ar dori să îşi asume sarcinile ce decurg din tratat şi din Carta. Secretarul general interimar poate să raporteze în faţa Conferintei provizorii a Cartei, la întrunirea acesteia, care are loc, potrivit art. 45 paragraful (4), nu mai tirziu de 180 de zile de la data deschiderii procedurii de semnare a tratatului. … b) Conferinţa Cartei va adopta bugetul anual înainte de începerea anului financiar şi va aproba bilanţul anual. … 21. Cu privire la art. 34 subparagraful (3) m)Modificările tehnice la anexe ar putea include, de exemplu, o radiere a nesemnatarilor sau a semnatarilor, care şi-au manifestat intenţia de a nu ratifica, sau unele completări la anexele N şi VC. Se intenţionează ca Secretariatul sa propună astfel de modificări Conferintei Cartei atunci când este cazul.22. Cu privire la anexa TFU paragraful (1)a) Dacă unele dintre părţile la un acord la care se face referire în paragraful (1) nu au semnat sau nu au aderat la tratat în timpul necesar pentru notificare, acele părţi la acord, care au semnat sau au aderat la tratat, pot notifica în numele lor. … b) În general, necesitatea notificărilor acordurilor de natura pur comercială nu este prevăzută, deoarece astfel de acorduri nu trebuie să ridice probleme legate de respectarea art. 29 subparagraful (2) a), chiar şi atunci când agenţiile de stat sunt cele care participa la ele. Conferinţa Cartei ar putea, totuşi, clarifica, în scopul acestei anexe, ce categorii de acorduri, la care face referiri art. 29 subparagraful (2) b), necesita notificare conform acestei anexe şi care nu necesita aceasta. … +
DECLARAŢIIV. Reprezentanţii au declarat ca art. 18 paragraful (2) nu va trebui interpretat ca fiind o sustragere de la aplicarea altor prevederi ale acestui tratat.VI. De asemenea, reprezentanţii au luat nota de următoarele declaraţii care au fost făcute cu privire la tratat:1. Cu privire la art. 1 paragraful (6)În timpul negocierilor cu privire la tratatul adiţional la care se referă art. 10 paragraful (4), Federaţia Rusa doreşte să se reconsidere chestiunea importantei legislaţiei naţionale cu privire la control, asa cum exprima înţelegerea la art. 1 paragraful (6).2. Cu privire la art. 5 şi 10 paragraful (11)Australia precizează ca dispoziţiile art. 5 şi ale art. 10 paragraful (11) nu reduc drepturile şi obligaţiile cale care decurg din GATT, inclusiv asa cum au fost elaborate în Acordul Rundei Uruguay privind măsurile investitionale legate de comerţ, în special în ceea ce priveşte lista excepţiilor în art. 5 paragraful (3), pe care aceasta le considera incomplete.Australia precizează, în continuare, că nu este adecvat pentru forurile de reglementare a diferendelor, stabilite prin tratat, sa interpreteze art. III şi XI din GATT în contextul diferendelor dintre părţi la GATT sau dintre un investitor al unei părţi la GATT şi o parte la GATT. Se considera ca, în ceea ce priveşte aplicarea art. 10 paragraful (11) între un investitor şi o parte la GATT, singurul aspect care poate fi considerat în art. 26 este problema sentinţei arbitrale, în cazul în care un panel GATT sau un organism de reglementare a diferendelor potrivit OMC stabileşte, în prealabil, ca o măsura investitionala legată de comerţ, menţinută de o parte contractantă, este în discordanta cu obligaţiile sale care decurg din GATT sau din Acordul privind măsurile investitionale legate de comerţ.3. Cu privire la art. 7Comunitatile Europene şi statele sale membre, precum şi Austria, Norvegia, Suedia şi Finlanda declara ca dispoziţiile art. 7 se conformează regulilor convenţionale ale dreptului internaţional cu privire la cablurile şi conductele submarine sau, acolo unde exista asemenea reguli, se vor conformă dreptului internaţional general.Ele mai declara ca prevederile art. 7 nu urmează sa afecteze interpretarea dreptului internaţional existent referitor la jurisdicţia asupra conductelor şi cablurilor submarine şi nu pot fi privite ca făcând aceasta.4. Cu privire la art. 10Canada şi Statele Unite ale Americii afirma, fiecare în parte, ca vor aplica dispoziţiile art. 10 în conformitate cu următoarele consideratii:În scopul evaluării tratamentului care trebuie acordat investitorilor altor părţi contractante şi investiţiilor lor, situaţiile vor trebui apreciate de la caz la caz. Se poate face o comparatie între tratamentul acordat investitorilor unei părţi contractante sau investiţiilor investitorilor unei părţi contractante şi investiţiile investitorilor altei părţi contractante, dacă aceasta comparatie se face între investitori şi investiţii în situaţii similare. Pentru a hotărî dacă tratamentul diferenţiat al investitorilor sau investiţiilor este în conformitate cu art. 10 trebuie luati în considerare doi factori de baza:Primul factor consta în obiectivele politicii părţilor contractante în diferite domenii, în măsura în care se conformează principiilor nediscriminatorii stabilite la art. 10.Obiectivele legitime ale politicii respective pot justifica tratamentul diferenţiat faţă de investitorii străini sau faţă de investiţiile lor, pentru a reflecta deosebirea dintre împrejurările relevante pentru acei investitori şi investiţiile lor şi pentru cele ale omologilor interni. De exemplu, obiectivul asigurării integrităţii sistemului financiar al unei tari ar justifica măsuri prudentiale rezonabile cu privire la investitorii străini sau investiţiile străine, acolo unde asemenea măsuri nu ar fi necesare pentru a asigură realizarea aceloraşi obiective urmărite de investitorii interni sau investiţiile interne. Acei investitori străini sau investiţiile lor nu ar fi deci "în situaţii similare" cu investitorii interni şi investiţiile lor. Astfel, chiar dacă o asemenea măsura ar acorda un tratament diferenţiat, aceasta nu ar veni în contradictie cu prevederile art. 10.Al doilea factor se referă la măsura în care cele menţionate mai sus sunt motivate de faptul ca un investitor sau o investiţie este o proprietate străină sau este sub control străin. O măsura ce urmează a fi aplicată în mod în special unor investitori, numai pentru ca aceştia sunt străini, fără o motivatie suficienta, conform alineatului anterior, ar fi contrară principiilor art. 10. Investitorul străin sau investiţia străină s-ar afla "în situaţii similare" cu investitorii locali şi investiţiile lor, iar măsura ar fi contrară prevederilor art. 10.5. Cu privire la art. 25Comunitatile Europene şi statele sale membre atrag atenţia ca, în conformitate cu art. 58 al Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene:a) companiile sau firmele înfiinţate în conformitate cu legislaţia statelor membre şi avîndu-se sediul înregistrat, conducerea centrala sau locul principal de afaceri în cadrul Comunităţii vor fi tratate, pentru dreptul de înfiinţare, conform părţii a III-a, titlul III, capitolul 2 al Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene, în acelaşi mod ca şi persoanele fizice care sunt naţionali ai statelor membre; companiile sau firmele care au doar sediul în cadrul Comunităţii trebuie să menţină în acest scop o legătură efectivă şi continua cu economia uneia dintre statele membre; … b) companii şi firme înseamnă companii sau firme constituite conform dreptului civil sau comercial, inclusiv societăţile cooperatiste şi alte persoane juridice guvernate de legea publică sau privată, cu excepţia celor care sunt nonprofit. … Comunitatile Europene şi statele membre mai atrag atenţia, de asemenea, asupra faptului ca legislaţia comunitara prevede posibilitatea extinderii tratamentului descris mai sus la filialele şi agenţiile companiilor sau firmelor care nu s-au înfiinţat în vreunul dintre statele membre şi arata ca aplicarea art. 25 al Tratatului Cartei Energiei va permite numai acele derogări care sunt necesare pentru a proteja tratamentul preferenţial ce rezultă din procesul mai larg de integrare economică, care deriva din tratatele referitoare la constituirea Comunităţii Europene.6. Cu privire la art. 40Danemarca atrage atenţia asupra faptului ca Carta Europeană a Energiei nu se aplică Groenlandei şi Insulelor Feroe până când nu se primeşte o nota în acest sens de la guvernele locale ale Groenlandei şi Insulelor Feroe.7. Cu privire la anexa G paragraful (4)a) Comunitatile Europene şi Federaţia Rusa declara ca comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, până când ele vor conveni un alt acord, de dispoziţiile art. 22 al Acordului de parteneriat şi cooperare, care stabileşte o relaţie de parteneriat între Comunitatile Europene şi statele membre, pe de o parte, şi Federaţia Rusa, pe de altă parte, semnat la Corfu la 24 iunie 1994, schimbului de scrisori ataşate acestui acord şi declaraţiilor comune conexe, iar diferendele cu privire la acest comerţ se soluţionează conform procedurilor conţinute în acest acord. … b) Comunitatile Europene şi Ucraina declara ca, în conformitate cu Acordul de parteneriat şi cooperare, semnat la Luxemburg la 14 iunie 1994, şi cu Acordul interimar la acesta, parafat în aceeaşi zi, comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific care va fi încheiat între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Ucraina. … Până la intrarea în vigoare a acestui acord specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, să se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.c) Comunitatile Europene şi Kazahstan declara ca, în conformitate cu Acordul de parteneriat şi cooperare, parafat la Bruxelles la 20 mai 1994, comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific care va fi încheiat între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Kazahstan. … Până la intrarea în vigoare a acestui acord specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, să se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.d) Comunitatile Europene şi Kirghizstan declara ca, în conformitate cu Acordul de parteneriat şi cooperare, parafat la Bruxelles la 31 mai 1994, comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific care va fi încheiat între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Kirghizstan. … Până la intrarea în vigoare a acordului specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, să se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.e) Comunitatile Europene şi Tadjikistan declara ca comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific, care va fi încheiat între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Tadjikistan. … Până la intrarea în vigoare a acordului specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, să se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.f) Comunitatile Europene şi Uzbekistan declara ca comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific, care va fi încheiat între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Uzbekistan. … Până la intrarea în vigoare a acordului specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, să se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele. +
PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI PRIVIND EFICIENȚA ENERGETICĂ ȘI ASPECTE LEGATE DE MEDIUVII. Conferinţa a adoptat textul Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetica şi aspecte legate de mediu, care este prezentat în anexa nr. 3 +
CARTA EUROPEANĂ A ENERGIEIVIII. Conferinţa interimara a Cartei şi Conferinţa Cartei, înfiinţată prin tratat, îşi vor asuma responsabilitatea pentru luarea deciziilor cu privire la cererile pentru semnarea Actului final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga şi al Cartei Europene a Energiei, adoptate prin prezentul document.DocumentareIX. Documentele negocierilor cu privire la Conferinţa Cartei Europene a Energiei vor fi depuse la Secretariat.Întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994.––––-
