privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene
INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,Dorind sa stabilească statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene avut în vedere de articolul 4 A din Tratatul instituind Comunitatea Europeană,Au convenit asupra următoarelor dispoziţii, anexate Tratatului instituind Comunitatea Europeană: +
Capitolul 1Constituirea SEBC +
Articolul 1Sistemul European al Băncilor Centrale1.1 Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) şi Banca Centrala Europeană (BCE) se constituie în virtutea articolului 4 A din tratat; acestea îşi îndeplinesc sarcinile şi îşi desfăşoară activităţile în conformitate cu dispoziţiile tratatului şi ale prezentului statut.1.2 În conformitate cu articolul 106, paragraful 1 din tratat, SEBC este compus din Banca Centrala Europeană şi băncile centrale ale statelor membre (băncile centrale naţionale). "Institutul monetar luxemburghez" este Banca centrala a Luxemburgului. +
Capitolul 2Obiectivele şi sarcinile SEBC +
Articolul 2ObiectiveÎn conformitate cu articolul 105, paragraful 1 din tratat, obiectivul principal al SEBC este menţinerea stabilitatii preţurilor. Fără a aduce atingere obiectivului stabilitatii preţurilor, SEBC sprijină politicile economice generale din Comunitate, pentru a contribui la realizarea obiectivelor Comunităţii, asa cum sînt definite în articolul 2 din tratat. SEBC acţionează conform principiului unei economii de piaţa deschise în care concurenta este libera, favorizind o alocare eficienta a resurselor şi respectînd principiile fixate în articolul 3 A din tratat. +
Articolul 3Sarcini3.1 În conformitate cu articolul 105, paragraful 2 din tratat, sarcinile fundamentale ale SEBC sînt:– definirea şi implementarea politicii monetare a Comunităţii;– desfăşurarea operaţiunilor de schimb, conform articolului 109 din tratat;– păstrarea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;– promovarea bunei funcţionari a sistemelor de plati.3.2 În conformitate cu articolul 105, paragraful 3 din tratat, prevederea de la cea de-a treia liniuţa din articolul 3.1 nu aduce atingere deţinerii şi gestionării fondurilor de rulment în valută de guvernele statelor membre.3.3 În conformitate cu articolul 105, paragraful 5 din tratat, SEBC contribuie la buna conducere a politicilor promovate de autorităţile competente în ceea ce priveşte controlul prudential al instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar. +
Articolul 4Funcţii consultativeÎn conformitate cu articolul 105, paragraful 4 din tratat:a) BCE este consultata: … – în privinţa oricărui act comunitar propus în domeniile care ţin de competenţa sa;– de autorităţile naţionale, în privinţa oricărui proiect legislativ în domeniile care ţin de competenţa sa, dar în limitele şi în condiţiile fixate de Consiliu, conform procedurii prevăzute la articolul 42;b) În domeniile care ţin de competenţa sa, BCE poate prezenta avize instituţiilor sau organelor comunitare competente sau autorităţilor naţionale. … +
Articolul 5Colectarea informaţiilor statistice5.1 Pentru realizarea sarcinilor SEBC, BCE, asistată de băncile centrale naţionale, colectează informaţiile statistice necesare, fie de la autorităţile naţionale competente, fie direct de la agenţii economici. În acest scop, ea cooperează cu instituţiile şi organele comunitare, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre sau ale statelor terţe şi cu organizaţiile internaţionale.5.2 În măsura în care este posibil, băncile centrale naţionale îndeplinesc sarcinile descrise la articolul 5.1.5.3 BCE este însărcinata ca, atunci cînd este necesar, sa promoveze armonizarea regulilor şi practicilor privind colectarea, prelucrarea şi difuzarea datelor statistice din domeniile care ţin de competenţa sa.5.4 În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 42, Consiliul stabileşte persoanele fizice şi juridice care au obligaţia declarării, regimul de confidenţialitate şi regulile adecvate de executare şi de sancţionare. +
Articolul 6Cooperarea internaţionala6.1 În domeniul cooperării internaţionale, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate SEBC, BCE decide modul de reprezentare a SEBC.6.2 BCE şi, cu autorizarea sa, băncile centrale naţionale sînt abilitate sa participe la instituţiile monetare internaţionale.6.3 Articolele 6.1 şi 6.2 se aplică fără a aduce atingere articolului 109, paragraful 4 din tratat. +
Articolul 7IndependentaÎn conformitate cu articolul 107 din tratat, în exercitarea competentelor şi în îndeplinirea obiectivelor şi îndatoririlor care le sînt conferite prin prezentul tratat şi prin prezentul statut, nici BCE, nici o banca centrala naţionala şi nici un membru al organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucţiuni din partea instituţiilor sau a organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau a oricăror alte organisme. Instituţiile şi organele comunitare, precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale băncilor centrale naţionale în îndeplinirea sarcinilor lor. +
Articolul 8Principiu generalSEBC este condus de organele de decizie ale BCE. +
Articolul 9Banca Centrala Europeană9.1 BCE, care are personalitate juridică în virtutea articolului 106 paragraful 2 din tratat, se bucura în fiecare din statele membre de capacitatea juridică cea mai larga, recunoscută persoanelor juridice de legislaţia naţionala; BCE poate în special sa dobindeasca şi sa înstrăineze bunuri mobile şi imobile şi sa stea în justiţie.9.2 BCE veghează ca sarcinile încredinţate SEBC în virtutea articolului 105, paragrafele 2, 3, şi 5 din tratat să fie îndeplinite prin propriile sale activităţi, în conformitate cu prezentul statut, sau de băncile centrale naţionale, în conformitate cu articolele 12.1 şi 14.9.3 În conformitate cu articolul 106, paragraful 3 din tratat, organele de decizie ale BCE sînt Consiliul guvernatorilor şi Comitetul director. +
Articolul 10Consiliul guvernatorilor10.1 În conformitate cu articolul 109 A, paragraful 1 din tratat, Consiliul guvernatorilor se compune din membrii Comitetului director şi guvernatorii băncilor centrale naţionale.10.2 Sub rezerva articolului 10.3, doar membrii Consiliului guvernatorilor prezenţi la şedinţe au drept de vot. Prin derogare de la aceasta regula, regulamentul interior prevăzut de articolul 12.3 poate prevedea ca membrii Consiliului guvernatorilor pot vota prin teleconferinta. Acest regulament poate totodată sa prevadă ca un membru al Consiliului guvernatorilor împiedicat sa voteze pe o perioadă mai îndelungată, poate desemna un supleant care să-l înlocuiască în calitatea sa de membru al Consiliului guvernatorilor.Sub rezerva articolelor 10.3 şi 11.3, fiecare membru al Consiliului guvernatorilor dispune de un vot. În afară dispoziţiilor contrare conţinute de prezentul statut, deciziile Consiliului guvernatorilor se iau cu majoritate simpla. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent.Pentru ca Consiliul guvernatorilor să poată vota, cvorumul necesar este de două treimi din membri. Dacă cvorumul necesar nu este întrunit, preşedintele poate convoca o reuniune extraordinară în cursul căreia deciziile pot fi luate fără întrunirea acestui cvorum.10.3 Pentru toate deciziile luate în virtutea articolelor 28, 29, 30, 32, 33 şi 51, voturile membrilor Consiliului guvernatorilor sînt ponderate conform repartiţiei capitalului subscris la BCE de băncile centrale naţionale. Ponderea voturilor membrilor Comitetului director este egala cu zero. O decizie care necesita majoritatea calificată este adoptată dacă voturile favorabile exprimate reprezintă cel puţin două treimi din capitalul subscris la BCE şi cel puţin jumătate din acţionari. Dacă un guvernator nu poate fi prezent, el poate desemna un supleant pentru a exercita votul sau ponderat.10.4 Reuniunile sînt confidenţiale. Consiliul guvernatorilor poate decide să facă public rezultatul deliberărilor sale.10.5 Consiliul guvernatorilor se întruneşte de cel puţin zece ori pe an. +
Articolul 11Comitetul director11.1 În conformitate cu articolul 109 A, paragraful 2, litera a) din tratat, Comitetul director se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi patru membri.Membrii îşi îndeplinesc funcţiile ca activitate cu program complet. Nici un membru nu poate exercita o alta profesie, remunerată sau neremunerată, mai puţin în situaţia în care Consiliul guvernatorilor i-a acordat o derogare excepţionala.11.2 În conformitate cu articolul 109 A, paragraful 2, litera b) din tratat, preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai Comitetului director sînt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat sau de guvern, la recomandarea Consiliului şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului guvernatorilor, dintre persoane a căror autoritate şi experienţa profesională în domeniul monetar sau bancar sînt recunoscute.Mandatul lor are o durată de 8 ani şi nu poate fi reînnoit.Doar cetăţenii statelor membre pot fi membri ai Comitetului director.11.3 Condiţiile de angajare a membrilor Comitetului director, în special retribuţiile, pensiile şi alte avantaje privind securitatea socială fac obiectul contractelor încheiate cu BCE şi sînt stabilite de Consiliul guvernatorilor la propunerea unui comitet compus din trei membri numiţi de Consiliul guvernatorilor şi trei membri numiţi de Consiliu. Membrii Comitetului director nu au drept de vot asupra chestiunilor reglementate de prezentul paragraf.11.4 Dacă un membru al Comitetului director nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitării funcţiilor sale sau dacă a comis o greseala grava, la cererea Consiliului guvernatorilor sau a Comitetului director Curtea de Justiţie poate să-l demita.11.5 Fiecare membru al Comitetului director prezent la şedinţe are dreptul sa voteze şi dispune în acest scop de un vot. În afară dispoziţiilor contrare, deciziile Comitetului director sînt luate cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent. Modalităţile de vot sînt precizate în regulamentul interior prevăzut de articolul 12.3.11.6 Comitetul director este responsabil pentru gestiunea curenta a BCE.11.7 Locurile vacante din Comitetul director vor fi ocupate prin numirea de noi membri, conform articolului 11.2. +
Articolul 12Responsabilităţile organelor de decizie12.1 Consiliul guvernatorilor adopta orientările şi ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor încredinţate SEBC prin tratat şi prin prezentul statut.Consiliul guvernatorilor stabileşte politica monetara a Comunităţii, inclusiv, dacă este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare ratele directoare ale dobînzilor şi structura rezervelor în cadrul SEBC şi adopta orientările necesare executării lor.Comitetul director implementeaza politica monetara în conformitate cu orientările şi deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor. În acest cadru Comitetul director da instrucţiunile necesare băncilor centrale naţionale. În afară de aceasta, Comitetului director îi pot fi delegate anumite puteri prin decizia Consiliului guvernatorilor.În măsura în care apare ca posibil şi oportun, şi fără a aduce atingere prezentului articol, BCE apelează la băncile centrale naţionale pentru executarea operaţiunilor care ţin de sarcinile SEBC.12.2 Comitetul director este responsabil pentru pregătirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor.12.3 Consiliul guvernatorilor adopta un regulament interior prin care se determina organizarea interna a BCE şi a organelor sale de decizie.12.4 Funcţiile consultative prevăzute în articolul 4 sînt exercitate de Consiliul guvernatorilor.12.5 Consiliul guvernatorilor ia deciziile prevăzute de articolul 6. +
Articolul 13Preşedintele13.1 Preşedintele sau, în absenta sa, vicepreşedintele prezidează Consiliul guvernatorilor şi Comitetul director al BCE.13.2 Fără a aduce atingere articolului 39, preşedintele sau persoana pe care o desemnează în acest scop reprezintă BCE în exterior. +
Articolul 14Băncile centrale naţionale14.1 În conformitate cu articolul 108 din tratat, fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislaţiei sale naţionale, inclusiv a statutului băncii sale centrale naţionale, cu tratatul şi prezentul statut, cel tîrziu pînă la data instituirii SEBC.14.2 Statutele băncilor centrale naţionale trebuie să prevadă în special ca durata mandatului de guvernator al băncii centrale naţionale să fie de cel puţin cinci ani.Un guvernator nu poate fi destituit decît dacă nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitării funcţiilor sale ori dacă se afla în culpa grava. Decizia de demitere poate fi atacată în faţa Curţii de Justiţie de guvernatorul în cauza sau de Consiliul guvernatorilor, pe motive de violare a tratatului sau a oricărei reglementări privind aplicarea sa. Aceste plîngeri trebuie formulate într-un termen de doua luni, care curge, după caz, de la publicarea actului, de la notificarea sa reclamantului, sau, în lipsa acesteia, din ziua în care reclamantul a luat cunoştinţa de act.14.3 Băncile centrale naţionale fac parte integrantă din SEBC şi acţionează în conformitate cu orientările şi instrucţiunile BCE. Consiliul guvernatorilor ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor şi instrucţiunilor BCE, solicitînd să-i fie furnizate toate informaţiile necesare.14.4 Băncile centrale naţionale pot îndeplini şi alte funcţii în afară celor menţionate de prezentul statut, cu excepţia cazului în care Consiliul guvernatorilor decide, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, ca aceste funcţii nu sînt compatibile cu obiectivele şi sarcinile SEBC. Aceste funcţii pe care băncile centrale naţionale le exercita pe propria lor răspundere şi pe propriul lor risc, nu sînt considerate ca făcînd parte din funcţiile SEBC. +
Articolul 15Obligaţia de a prezenta rapoarte15.1 BCE elaborează şi publică rapoarte asupra activităţii SEBC cel puţin o dată pe trimestru.15.2 Săptămînal este publicată o situaţie financiară consolidata a SEBC.15.3 În conformitate cu articolul 109 B, paragraful 3 din tratat, BCE transmite Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei, precum şi Consiliului European un raport anual asupra activităţii SEBC şi asupra politicii monetare a anului precedent şi a anului în curs.15.4 Rapoartele şi situaţiile avute în vedere de prezentul articol sînt puse în mod gratuit la dispoziţia persoanelor interesate. +
Articolul 16BancnoteÎn conformitate cu articolul 105 A, paragraful 1 din tratat, Consiliul guvernatorilor este singurul abilitat sa autorizeze emisiunea de bancnote în cadrul Comunităţii. BCE şi băncile centrale naţionale pot emite asemenea bancnote. Bancnotele emise de BCE şi de băncile centrale naţionale sînt singurele mijloace de plată legale în interiorul Comunităţii.BCE respecta, în măsura în care este posibil, practicile existente în ce priveşte emisiunea şi aspectul bancnotelor. +
Capitolul 4Funcţii monetare şi operaţiuni ale SEBC +
Articolul 17Conturi la BCE şi la băncile centrale naţionalePentru a-şi efectua operaţiile, BCE şi băncile centrale naţionale pot deschide conturi pentru instituţiile de credit, instituţiile publice şi pentru alţi participanţi la piaţa şi pot sa accepte active drept garanţie, inclusiv titluri în cont curent. +
Articolul 18Operaţiuni de open market şi de credit18.1 Pentru a atinge obiectivele SEBC şi a-şi îndeplini sarcinile, BCE şi băncile centrale naţionale pot:– sa intervină pe pieţele de capital, fie prin cumpărare şi vînzare ferma (la vedere şi la termen) sau contracte la termen la curs fix, fie luînd sau dînd împrumut creanţe şi titluri negociabile liberate în moneda comunitară sau necomunitara, precum şi de metale preţioase;– să efectueze operaţii de credit împreună cu instituţii de credit şi cu alţi participanţi la piaţa, pe baza unor garanţii adecvate pentru împrumuturile acordate.18.2 BCE defineşte regulile generale ale operaţiilor de open market şi de credit efectuate de ea sau de băncile centrale naţionale, inclusiv regulile privind comunicarea condiţiilor practicate pentru încheierea unor astfel de operaţii. +
Articolul 19Rezerve minime obligatorii19.1 Sub rezerva articolului 2, BCE este abilitata sa impună instituţiilor de credit din statele membre constituirea de rezerve obligatorii la BCE şi la băncile centrale naţionale, în conformitate cu obiectivele din domeniul politicii monetare. Modalităţile de calcul şi determinare a rezervelor minime obligatorii pot fi stabilite de Consiliul guvernatorilor. Orice abatere constatată în aceasta privinţa da dreptul BCE sa perceapă dobînzi penalizatoare ori sa impună alte sancţiuni cu efect asemănător.19.2 În vederea aplicării prezentului articol, Consiliul defineşte, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42, baza de calcul a rezervelor minime obligatorii şi raportul maxim autorizat între aceste rezerve şi baza lor de calcul, precum şi sancţiunile adecvate în caz de nerespectare. +
Articolul 20Alte instrumente de control monetarConsiliul guvernatorilor poate decide, cu majoritate de două treimi din voturile exprimate, sa recurgă la alte metode operaţionale de control monetar pe care le va considera oportune, sub rezerva articolului 2.Dacă aceste metode implica obligaţii pentru terţi, Consiliul stabileşte întinderea lor, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42. +
Articolul 21Operaţiuni cu instituţiile publice21.1 În conformitate cu articolul 104 din tratat, este interzis BCE şi băncilor centrale naţionale sa acorde credite fără acoperire şi orice alte tipuri de facilităţi de creditare instituţiilor sau organelor Comunităţii, administraţiilor centrale, autorităţilor regionale sau locale, celorlalte autorităţi publice, altor organisme şi întreprinderi publice ale statelor membre; este de asemenea interzisă şi achiziţionarea, direct de la ele, a instrumentelor datoriei lor, de către BCE sau de către băncile centrale naţionale.21.2 BCE şi băncile centrale naţionale pot acţiona în calitate de agenţi fiscali pentru entităţile menţionate în articolul 21.1.21.3 Prezentul articol nu se aplică instituţiilor publice de credit care, în contextul refinantarii la băncile centrale, beneficiază, din partea băncilor centrale naţionale şi a BCE, de acelaşi tratament de care beneficiază instituţiile private de credit. +
Articolul 22Sisteme de compensare şi de platăBCE şi băncile centrale naţionale pot acorda facilităţi, iar BCE poate adopta reglementări, în vederea asigurării eficacitatii şi soliditatii sistemului de compensări şi plati în cadrul Comunităţii şi în raporturile cu ţările terţe. +
Articolul 23Operaţiuni externeBCE şi băncile centrale naţionale pot:– sa stabilească relaţii cu băncile centrale şi instituţiile financiare din ţările terţe şi, atunci cînd este necesar, cu organizaţiile internaţionale;– sa dobindeasca şi sa vinda, la vedere sau la termen, orice tip de active valutare şi de metale preţioase. Termenul "active valutare" include titlurile şi orice alte active liberate în moneda oricărei tari sau în unităţi de cont, indiferent de forma în care sînt deţinute;– sa deţină şi sa gestioneze activele avute în vedere de prezentul articol;– să efectueze toate tipurile de operaţii bancare cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale, inclusiv sa primească şi sa acorde credite. +
Articolul 24Alte operaţiuniÎn afară operaţiunilor care rezultă din sarcinile încredinţate, BCE şi băncile centrale naţionale pot efectua operaţiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului lor. +
Capitolul 5Controlul prudential +
Articolul 25Controlul prudential25.1 BCE este abilitata sa dea avize şi poate fi consultata de Consiliu, de Comisie şi de autorităţile competente ale statelor membre, în probleme care privesc întinderea şi aplicarea legislaţiei comunitare în materia controlului prudential al instituţiilor de credit şi a stabilitatii sistemului financiar.25.2 În conformitate cu deciziile luate de Consiliu în virtutea articolului 105, paragraful 6 din tratat, BCE poate îndeplini sarcini specifice în legătură cu politicile în materie de control prudential al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări. +
Capitolul 6Dispoziţii financiare ale SEBC +
Articolul 26Conturi financiare26.1 Exerciţiul financiar al BCE şi al băncilor centrale naţionale începe în prima zi a lunii ianuarie şi se încheie în ultima zi a lunii decembrie.26.2 Conturile anuale ale BCE sînt întocmite de Comitetul director în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor. Conturile sînt aprobate de Consiliul guvernatorilor şi apoi publicate.26.3 În scopuri operaţionale şi de analiza, Comitetul director întocmeşte un bilanţ consolidat al SEBC, cuprinzînd activele şi pasivele băncilor centrale naţionale care fac parte din SEBC.26.4 În vederea aplicării prezentului articol, Consiliul guvernatorilor adopta regulile necesare standardizarii procedurii contabile şi informării asupra operaţiilor băncilor centrale naţionale. +
Articolul 27Auditul conturilor27.1 Conturile BCE şi ale băncilor centrale naţionale sînt verificate de către auditori externi independenţi, recomandaţi de Consiliul guvernatorilor şi agreati de Consiliu. Auditorii au puteri depline în ceea ce priveşte examinarea tuturor registrelor şi conturilor BCE şi ale băncilor centrale naţionale, şi obţinerea tuturor informaţiilor privind operaţiile lor.27.2 Dispoziţiile articolului 188 C din tratat se aplică numai în ceea ce priveşte examinarea eficientei managementului BCE. +
Articolul 28Capitalul BCE28.1 Capitalul BCE, care devine operaţional de la constituirea acesteia, se ridica la 5 miliarde ECU. Capitalul poate fi mărit, dacă este cazul, prin decizia Consiliului guvernatorilor luată cu majoritatea calificată prevăzută de articolul 10.3, în limitele şi condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.28.2 Băncile centrale naţionale sînt singurele autorizate sa subscrie şi sa deţină capitalul BCE. Subscrierea capitalului se realizează conform grilei de repartiţie determinate potrivit articolului 29.28.3 Consiliul guvernatorilor, hotarind cu majoritatea calificată prevăzută de articolul 10.3, determina cuantumul capitalului exigibil şi modalităţile de vărsare a capitalului.28.4 Sub rezerva articolului 28.5, părţile băncilor centrale naţionale din capitalul subscris la BCE nu pot fi cedate, gajate sau puse sub sechestru.28.5 Dacă grila de repartiţie prevăzută de articolul 29 va fi modificată, părţile din capital corespunzătoare vor fi transferate între băncile centrale naţionale, astfel încît repartizarea acestor părţi sa corespundă noii grile. Consiliul guvernatorilor fixează modalităţile şi condiţiile acestor transferuri. +
Articolul 29Grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului29.1 Grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului BCE se stabileşte odată cu constituirea SEBC şi BCE conform procedurii prevăzute în articolul 109 L, paragraful 1 din tratat. În cadrul acestei grile, fiecărei bănci centrale naţionale îi este atribuită o pondere, care este egala cu suma următoarelor procente:– 50 % din cota pe care statul membru respectiv o reprezintă în cadrul populaţiei Comunităţii în penultimul an dinaintea constituirii SEBC;– 50 % din cota pe care statul membru respectiv o deţine din produsul intern brut al Comunităţii la preţurile pieţei, constatată în cursul celor cinci ani care au precedat penultimul an dinaintea constituirii SEBC. Procentajele se rotunjesc la cel mai apropiat multiplu de 0,05 procente.29.2 Datele statistice necesare aplicării prezentului articol sînt stabilite de Comisie potrivit regulilor adoptate de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.29.3 După constituirea SEBC, ponderile atribuite băncilor centrale naţionale se vor adapta din 5 în 5 ani, prin analogie cu dispoziţiile articolului 29.1. Grila adaptată îşi va produce efectele din prima zi a anului următor.29.4 Consiliul guvernatorilor ia orice alte măsuri necesare pentru aplicarea prezentului articol. +
Articolul 30Transferul rezervelor valutare la BCE30.1 Fără a se aduce atingere dispoziţiilor articolului 28, băncile centrale naţionale vor pune la dispoziţia BCE rezerve valutare, altele decît monedele statelor membre, ECU, poziţii de rezerva la FMI şi Drepturi Speciale de Tragere*), în valoare de pînă la 50 miliarde ECU, în echivalent. Consiliul guvernatorilor decide asupra părţii care poate fi pretinsa de BCE după constituirea sa, precum şi sumele care vor fi solicitate ulterior. BCE este pe deplin indreptatita sa deţină şi sa gestioneze rezervele care i-au fost transferate şi să le utilizeze în scopurile prevăzute în prezentul statut.30.2 Contribuţia fiecărei bănci centrale naţionale este stabilită proporţional cu partea sa din capitalul subscris la BCE.30.3 Fiecare banca centrala naţionala deţine o creanţa asupra BCE pînă la concurenta contribuţiei sale. Consiliul guvernatorilor stabileşte denumirea şi remunerarea acestor creanţe.30.4 BCE poate cere rezerve valutare suplimentare, în conformitate cu articolul 30.2, dincolo de limita fixată de articolul 30.1, în limitele şi potrivit condiţiilor stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 42.30.5 BCE poate deţine şi gestiona poziţii de rezerva la FMI şi DST, precum şi sa accepte punerea în comun a acestor active.30.6 Consiliul guvernatorilor ia orice alte măsuri necesare pentru aplicarea prezentului articol._________Notă …
*) În textul tratatului apare abrevierea DST. +
Articolul 31Rezervele valutare ale băncilor centrale naţionale31.1 Băncile centrale naţionale sînt autorizate să efectueze operaţiile în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor lor faţă de organizaţiile internaţionale în conformitate cu articolul 23.31.2 Orice alte operaţii cu rezervele valutare care rămîn băncilor centrale naţionale după transferul prevăzut în articolul 30 şi tranzacţiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în valută, peste o anumită limita fixată în cadrul articolului 31.3, sînt supuse autorizării BCE, pentru a asigura coerenta cu politica monetara şi politica valutară a Comunităţii.31.3 Consiliul guvernatorilor adopta principii privind facilitarea acestor operaţii. +
Articolul 32Repartizarea veniturilor băneşti ale băncilor centrale naţionale32.1 Veniturile obţinute de băncile centrale naţionale în îndeplinirea sarcinilor politico-monetare ale SEBC, denumite în continuare "venituri monetare", sînt repartizate la sfîrşitul fiecărui exerciţiu financiar în conformitate cu prezentul articol.32.2 Sub rezerva articolului 32.3, nivelul veniturilor monetare ale fiecărei bănci centrale naţionale este egal cu venitul anual obţinut din activele deţinute în contrapartida cu masa monetara aflată în circulaţie şi din depozitele constituite de instituţiile de credit. Aceste active sînt stabilite de băncile centrale naţionale în conformitate cu orientările generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.32.3 Dacă, după începerea celei de-a treia faze, Consiliul guvernatorilor apreciază ca structurile bilanţului băncilor centrale naţionale nu permit aplicarea articolului 32.2, poate decide, cu majoritate calificată, ca, prin derogare de la articolul 32.2, veniturile monetare să fie calculate conform unei alte metode în cursul unei perioade de cel mult cinci ani.32.4 Din cuantumul veniturilor monetare ale fiecărei bănci centrale naţionale se scade cuantumul eventualelor dobînzi plătite de respectiva banca centrala pentru depozitele constituite de instituţiile de credit în conformitate cu articolul 19.Consiliul guvernatorilor poate decide sa ramburseze băncilor centrale naţionale cheltuielile efectuate cu ocazia emisiunilor de moneda sau, în cazul unor circumstanţe excepţionale, pentru pierderile specifice rezultate din operaţiile de politica monetara realizate în contul SEBC. Rambursarea ia forma pe care o considera adecvată Consiliul guvernatorilor; aceste sume vor putea fi compensate cu veniturile monetare ale băncilor centrale naţionale.32.5 Suma veniturilor monetare ale băncilor centrale este repartizata între ele proporţional cu părţile vărsate la capitalul BCE, sub rezerva oricărei alte decizii luate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu articolul 33.2.32.6 Compensarea şi decontarea soldurilor care provin din repartiţia venitului monetar se efectuează de BCE în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul guvernatorilor.32.7 Consiliul guvernatorilor ia orice alte măsuri necesare aplicării prezentului articol. +
Articolul 33Repartizarea profiturilor şi pierderilor nete ale BCE33.1 Profitul net al BCE se transfera în următoarea ordine:a) o sumă care urmează a fi determinata de Consiliul guvernatorilor şi care nu poate depăşi 20% din beneficiul net, este transferata fondului general de rezerva în limita a 100% din capital; … b) beneficiul net rămas este distribuit deţinătorilor părţilor BCE proporţional cu părţile vărsate. … 33.2 Dacă BCE înregistrează o pierdere atunci aceasta va fi acoperită din fondul general de rezerva al BCE şi, dacă este necesar, ca urmare a deciziei Consiliului guvernatorilor, din venitul monetar obţinut în cursul exerciţiului financiar respectiv, proporţional cu şi pînă la concurenta sumelor alocate băncilor centrale naţionale în conformitate cu articolul 32. 5. +
Capitolul 7 Dispoziţii generale +
Articolul 34Acte juridice34.1 În conformitate cu articolul 108 A din tratat, BCE:– adopta regulamente, în măsura necesară îndeplinirii sarcinilor definite la prima liniuţa din articolul 3.1, în articolele 19.1, 22 sau 25.2 din statutul SEBC, precum şi în cazurile prevăzute în actele Consiliului vizate de articolul 42;– ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor conferite SEBC în virtutea prezentului tratat şi a statutului SEBC;– emite recomandări şi avize.34.2 Regulamentul are aplicabilitate generală. El este obligatoriu în toate elementele sale şi este direct aplicabil în toate statele membre.Recomandările şi avizele nu au forta obligatorie.Decizia este obligatorie pentru destinatari în toate elementele sale.Articolele 190, 191 şi 192 sînt aplicabile şi regulamentelor şi deciziilor adoptate de BCE.BCE poate hotărî publicarea deciziilor, recomandărilor şi avizelor sale.34.3 În limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu, conform procedurii prevăzute în articolul 42 din statut, BCE este abilitata să aplice întreprinderilor amenzi sau penalităţi moratorii, în cazul nerespectării regulamentelor şi deciziilor sale. +
Articolul 35Controlul jurisdicţional şi problemele conexe35.1 Actele şi omisiunile BCE sînt supuse, în cazurile şi condiţiile prevăzute în prezentul tratat, controlului şi interpretării Curţii de Justiţie. BCE poate acţiona în justiţie în cazurile şi condiţiile prevăzute în tratat.35.2 Litigiile dintre BCE, pe de-o parte, şi creditorii săi, debitorii săi sau orice alte persoane, pe de altă parte, sînt soluţionate de instanţele naţionale competente, în afară cazurilor în care a fost declarata competenţa Curtea de Justiţie.35.3 Regimul răspunderii BCE este cel prevăzut în articolul 215 din tratat. Răspunderea băncilor centrale naţionale se determina în conformitate cu dreptul naţional corespunzător.35.4 Curtea de Justiţie este competenţa sa hotărască pe baza unei clauze compromisorii conţinută într-un contract de drept public sau de drept privat încheiat de BCE sau în contul acesteia.35.5 Decizia BCE de a sesiza Curtea de Justiţie este luată de Consiliul guvernatorilor.35.6 Curtea de Justiţie este competenţa sa hotărască asupra litigiilor privind îndeplinirea de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care le incumba potrivit prezentului statut. Dacă BCE considera ca una dintre băncile centrale naţionale nu şi-a îndeplinit o obligaţie care-i revine conform prezentului statut, ea poate emite un aviz motivat în aceasta chestiune după ce, în prealabil, a dat respectivei bănci centrale naţionale posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile. Dacă banca centrala naţionala respectiva nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de BCE, aceasta din urma poate sesiza Curtea de Justiţie. +
Articolul 36Personalul36.1 Consiliul guvernatorilor, la propunerea Comitetului director, stabileşte regimul aplicabil personalului BCE.36.2 Curtea de Justiţie este competenţa sa hotărască asupra tuturor litigiilor dintre BCE şi agenţii săi, în limitele şi condiţiile prevăzute în regimul care le este aplicabil. +
Articolul 37SediulDecizia privind sediul BCE va fi luată, înainte de finele anului 1992, de comun acord, de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat şi de guvern*)._________Notă …
*) Sediul BCE a fost stabilit la Frankfurt. +
Articolul 38Secretul profesional38.1 Membrii organelor de decizie şi ai personalului BCE şi al băncilor centrale naţionale sînt obligaţi, chiar şi după încetarea exercitării funcţiilor lor, sa nu divulge informaţiile care, prin natura lor, sînt sub incidenţa secretului profesional.38.2 Persoanelor care au acces la date reglementate de norme comunitare care impun obligaţia păstrării secretului le sînt aplicabile aceste norme. +
Articolul 39Persoanele cu drept de semnăturaBCE se angajează din punct de vedere juridic faţă de terţi, prin preşedinte sau doi membri ai Comitetului director, ori prin semnătura a doi membri ai personalului sau, autorizaţi în mod corespunzător de către preşedinte să semneze în numele BCE. +
Articolul 40Privilegii şi imunităţiBCE se bucura pe teritoriul statelor membre de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii misiunilor sale, în condiţiile stabilite în protocolul asupra privilegiilor şi imunităţilor Comunităţilor Europene, anexat Tratatului instituind un Consiliu unic şi o Comisie unica a Comunităţilor Europene. +
Capitolul 8Modificarea statutului şi legislaţie complementara +
Articolul 41Procedura simplificata de modificare41.1 Conform articolului 106, paragraful 5 din tratat, articolele 5.1, 5.2, 5.3, 17, 18, 19.1, 22, 23, 24, 26, 32.2, 32.3, 32.4 şi 32.6, articolul 33.1, litera a) şi articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate de Consiliu, care hotărăşte fie cu majoritate calificată la recomandarea BCE, după consultarea Comisiei, fie în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea BCE. În ambele cazuri este necesar avizul conform al Parlamentului European.41.2 Pentru ca BCE să facă o recomandare în virtutea prezentului articol, este necesară decizia unanima a Consiliului guvernatorilor. +
Articolul 42Legislaţia complementaraÎn conformitate cu articolul 106, paragraful 6 din tratat, imediat după decizia privind data de începere a celei de-a treia faze, Consiliul va adopta dispoziţiile avute în vedere de articolele 4, 5.4,19.2, 20, 28.1, 29.2, 30.4 şi 34.3 din prezentul statut, hotarind cu majoritate calificată, fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a BCE, fie la recomandarea BCE şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei. +
Capitolul 9Dispoziţii tranzitorii şi alte dispoziţii privind SEBC +
Articolul 43Dispoziţii generale43.1 Derogarea prevăzută de articolul 109 K, paragraful I din tratat are ca efect faptul ca următoarele articole din prezentul statut nu conferă nici un drept şi nu impun nici o obligaţie statului membru în cauza: 3, 6, 9.2, 12.1, 14.3, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26.2, 27, 30, 31, 32, 33, 34, 50 şi 52.43.2 Băncile centrale ale statelor membre, care fac obiectul unei derogări, asa cum a fost definită de articolul 109 K, paragraful 1 din tratat, îşi păstrează competentele în domeniul politicii monetare, în conformitate cu dreptul naţional.43.3 În conformitate cu articolul 109 K, paragraful 4 din tratat, în articolele 3, 11.2, 19, 34.2 şi 50 din prezentul statut, prin "state membre" se înţeleg statele membre care nu fac obiectul unei derogări.43.4 În articolele 9.2, 10.1, 10.3,12.1,16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31, 32; 33.2 şi 52 din prezentul statut, prin "bănci centrale naţionale" se înţeleg băncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări.43.5 În articolele 10.3 şi 33.1, prin "acţionari" se înţeleg băncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări.43.6 În articolele 10.3 şi 30.2 prin "capital subscris" se înţelege capitalul BCE subscris de băncile centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări. +
Articolul 44Sarcini tranzitorii ale BCEBCE îndeplineşte sarcinile IME care, datorită derogărilor privind unul sau mai multe state membre, trebuie să fie executate şi în faza a treia.BCE da avize în cursul perioadei de pregătire pentru înlăturarea derogărilor prevăzute în articolul 109 K din tratat. +
Articolul 45Consiliul general al BCE45.1 Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 106, paragraful 3 din tratat, Consiliul general se constituie ca cel de-al treilea organ de decizie al BCE.45.2 Consiliul general este compus din preşedintele şi vicepreşedintele BCE, precum şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale. Ceilalţi membri ai Comitetului director pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului general.45.3 Obligaţiile Consiliului general sînt enumerate în mod exhaustiv de articolul 47 din prezentul statut. +
Articolul 46Regulamentul interior al Consiliului general46.1 Preşedintele sau, în absenta acestuia, vicepreşedintele BCE prezidează Consiliul general al BCE.46.2 Preşedintele Consiliului şi un membru al Comisiei pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului general.46.3 Preşedintele pregăteşte reuniunile Consiliului general.46.4 Prin derogare de la articolul 12.3, Consiliul general adopta propriul regulament interior.46.5 Funcţiile Secretariatului Consiliului general sînt îndeplinite de BCE. +
Articolul 47Obligaţiile Consiliului general47.1 Consiliul general:– executa sarcinile prevăzute în articolul 44;– contribuie la îndeplinirea funcţiilor consultative prevăzute în articolele 4 şi 25.1.47.2 Consiliul general contribuie:– la colectarea informaţiilor statistice prevăzute în articolul 5;– la redactarea rapoartelor de activitate ale BCE prevăzute în articolul 15;– la stabilirea regulilor prevăzute în articolul 26.4, necesare aplicării articolului 26;– la luarea oricăror alte măsuri prevăzute în articolul 29.4, necesare aplicării articolului 29;– la stabilirea condiţiilor de angajare a personalului BCE, prevăzute în articolul 36.47.3 Consiliul general contribuie la pregatirile pentru stabilirea irevocabilă a cursurilor de schimb ale monedelor statelor membre care fac obiectul unei derogări, în raport cu monedele, sau moneda unica, a statelor membre care nu fac obiectul unei derogări, asa cum se prevede în articolul 109 L, paragraful 5 din tratat.47.4 Consiliul general este informat de preşedintele BCE asupra deciziilor Consiliului guvernatorilor. +
Articolul 48Dispoziţii tranzitorii privind capitalul BCEÎn conformitate cu articolul 29.1, fiecărei bănci centrale naţionale i se atribuie o pondere în grila de repartiţie pentru subscrierea capitalului BCE. Prin derogare de la articolul 28.3, băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări nu vor vărsa capitalul subscris, în afară cazului în care Consiliul general, hotarind cu o majoritate care reprezintă cel puţin două treimi din capitalul subscris al BCE şi cel puţin jumătate din acţionari, decide ca un procent minim trebuie vărsat cu titlu de contribuţie la costurile funcţionarii BCE. +
Articolul 49Vărsarea ulterioară a capitalului, rezervelor şi provizioanelor BCE49.1 Banca centrala a unui stat membru în privinţa căruia derogarea a luat sfîrşit îşi vărsa partea subscrisă din capitalul BCE în aceleaşi proporţii ca şi celelalte bănci centrale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări şi transfera BCE rezervele sale valutare, în conformitate cu articolul 30.1. Suma care trebuie transferata se determina prin înmulţirea valorii rezervelor valutare care au fost transferate deja BCE conform articolului 30.1, exprimată în ECU la cursul de schimb în vigoare, cu factorul care exprima raportul dintre numărul de părţi subscrise de banca centrala naţionala respectiva şi numărul de părţi achitate deja de celelalte bănci centrale naţionale.49.2 În afară plăţii prevăzute în articolul 49.1, banca centrala în cauza contribuie la rezervele BCE, la provizioanele echivalente acestor rezerve şi la suma care mai trebuie afectată rezervelor şi provizioanelor, conform soldului contului de profit şi pierderi din 31 decembrie al anului anterior încetării derogării. Suma care trebuie vărsată se calculează prin înmulţirea totalului rezervelor, asa cum au fost definite şi asa cum apar în bilanţul aprobat al BCE, cu factorul care exprima raportul dintre numărul părţilor subscrise de banca centrala respectiva şi numărul părţilor deja achitate de celelalte bănci centrale. +
Articolul 50Numirea iniţială a membrilor Comitetului directorLa constituirea Comitetului director al BCE, preşedintele sau, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai săi sînt numiţi, de comun acord, de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat şi de guvern, la recomandarea Consiliului şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului IME. Preşedintele Comitetului director este numit pentru opt ani. Prin derogare de la articolul 11.2, vicepreşedintele este numit pe patru ani, iar ceilalţi membri – pentru un mandat cu o durată cuprinsă între cinci şi opt ani. Nici un mandat nu poate fi reînnoit. Numărul membrilor Comitetului director poate fi inferior celui prevăzut în articolul 11.1, dar în nici un caz mai mic de patru. +
Articolul 51Derogare de la articolul 3251.1 Dacă, după începerea celei de-a treia faze, Consiliul guvernatorilor decide ca aplicarea articolului 32 modifica de o maniera semnificativă poziţia veniturilor relative ale băncilor centrale naţionale, totalul veniturilor care urmează să fie repartizate în conformitate cu articolul 32, se micşorează cu un procentaj uniform care nu depăşeşte 60% în cadrul primului exerciţiu financiar de după începutul celei de-a treia faze, şi care se va diminua cu cel puţin 12 procente în cursul fiecăruia dintre exerciţiile financiare următoare.51.2 Articolul 51.1 se aplică în cursul a cel mult cinci exerciţii financiare complete după începutul celei de-a treia faze. +
Articolul 52Schimbul bancnotelor în monede comunitareDupă stabilirea irevocabilă a cursurilor de schimb, Consiliul guvernatorilor adopta măsurile necesare pentru a garanta ca valutele pentru care a fost stabilit în mod irevocabil cursul de schimb, să fie schimbate de băncile centrale naţionale la paritatea respectiva. +
Articolul 53Aplicabilitatea măsurilor tranzitoriiArticolele 43 la 48 se aplică atita timp cît statele membre fac obiectul unei derogări.––-
