---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …

Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 412 din 21 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 524 din 18 iunie 2020.

ANEXĂ

PROTOCOLUL

Sesiunii a XI-a a Împuterniciţilor

pentru aplicarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră,

semnat la Galaţi, la 30 septembrie 1997

12 decembrie 2019 Suceava, România

PROTOCOLUL

Sesiunii a XI-a a Împuterniciţilor

pentru aplicarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră,

semnat la Galaţi, la 30 septembrie 1997 (Suceava 2019 – România)

În conformitate cu prevederile art. 16 al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la 30 septembrie 1997, la Galaţi, în perioada 11-12 decembrie 2019, la Suceava, a avut loc Sesiunea a XI-a a Împuterniciţilor părţilor.

La lucrările Sesiunii au participat:

– din partea română:

Simona Olimpia Negru – locţiitorul Împuternicitului; Carmen Neagu – secretarul Împuternicitului;

Dragoş Cazan – coordonatorul Grupei de lucru pentru problemele fluviul

Dunărea;

Ludmila Toncia – expert, asigura traducerea;

Viorel Chendeş – expert;

Irina Lucaveţchi – expert;

Iulia Găleată – expert;

Alexa Bout – expert;

Nicolae Bendea – expert;

din partea ucraineană:

Oleg Kisil – locţiitorul Împuternicitului (cu drept de semnătură a Împuternicitului), coordonatorul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa;

Andrii Kavulea – coordonatorul Grupei de lucru pentru problemele râurilor

Prut;

Tetiana Bojik – expert, asigură traducerea;

Irina Voitiuk – expert, responsabilă pentru redactarea protocolului;

Lilia Griciulevici – expert;

Panas Jecikov – expert;

Victoria Boiko – expert;

Olga Lisiuk – expert;

Tetiana Negadailova – expert;

Eduard Osiyskiy – expert;

Părţile au convenit următoarea ordine de zi :

1. Informarea asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a X-a a Împuterniciţilor (4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina);

2. Stadiul aplicării Regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice;

3. Analiza şi aprobarea Regulamentelor rezultate în urma Întâlnirilor Locţiitorilor din 22 mai 2018 şi 19 iunie 2019, Satu Mare, România;

4. Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate;

5. Aprobarea Programului de lucru pe anul 2020 pentru aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental româno-ucrainean privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră;

6. Stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de a XII-a Sesiune a Împuterniciţilor;

7. Diverse.

La punctul 1

Informarea asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a X-a a Împuterniciţilor (4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina);

1. Părţile s-au informat reciproc asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Hotărârile celei de-a X-a Sesiuni (4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina) şi au constatat următoarele:

   În perioada de la Sesiunea a X-a şi până la Sesiunea a XI-a au avut loc întâlniri ale locţiitorilor Împuterniciţilor, secretarilor Împuterniciţilor, Grupelor de lucru şi de experţi pentru examinarea problemelor de interes comun în sectorul de frontieră a fluviului Dunărea, râurilor Tisa, Siret şi Prut.

   Coordonatorii Grupelor de lucru împreună cu experţii au prezentat succint rezultatele colaborării, aşa cum au fost consemnate în Procesele -Verbale ale acestora.

2. În perioada 17-19 iunie 2019, la Satu Mare, România, a avut loc întâlnirea Locţiitorilor Împuterniciţilor Guvernelor României şi Ucrainei pentru finalizarea Regulamentelor actualizate şi a anexelor acestora, parte integrantă a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997).

   Regulamentele convenite şi finalizate sunt propuse spre aprobare, în cadrul acestei Sesiuni.

3. A avut loc întâlnirea experţilor pe probleme de hidrometeorologie şi pentru evaluarea calităţii apei din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră în perioada 2 – 5 aprilie 2019, la Teaciv, în Ucraina;

4. Au fost transmise de către Partea română, cu adresa nr. 151706/DMRA/05.12.2018, Ghidurile solicitantului ale diferitelor programe cu finanţate externă, pentru elaborarea unor proiecte în comun.

5. Au fost agreate debitele cu probabilitate de depăşire de 5% şi 10%, aşa cum sunt prezentate în Anexa 10 a Procesului – Verbal al întâlnirii coordonatorilor Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră şi a experţilor pentru evaluarea calităţii apei râului Tisa şi pe probleme de hidrometeorologie, din 27 septembrie 2019, de la Satu Mare, România, în conformitate cu punctul 9 din hotărârile Protocolul sesiunii a X-a (4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina).

6. În data de 9.10.2019, a avut loc la Ujgorod, Ucraina, la invitaţia Consulatului României la Solotvino, întâlnirea de lucru, privitoare la stadiul actual al demersurilor privind construirea podului rutier Sighetu Marmaţiei (Romania) – Solotvyno (Ucraina) la SF 298-299, proiect „Pod peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei". Întâlnirea a fost organizată de Administraţia de Stat a Regiunii Transcarpatia, Ujgorod, Ucraina. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Administraţia Naţională "Apele Romane", ABA Someş – Tisa, din România şi Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă, a râului Tisa din Ucraina.

Experţii Părţilor au convenit asupra debitelor cu probabilitate de depăşire de 1% pentru sectorul comun de frontieră al râului Tisa.

Proiectul „Pod peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei" – SF 298-299 a fost concordat în conformitate cu prevederile "Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră" (Galaţi la 30 septembrie 1997).

Actele de reglementare pentru realizarea investiţiei pentru amplasarea podului peste râul Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei, au fost emise de Administraţia Naţională "Apele Romane", respectiv ABA Someş – Tisa.

La punctul 2

Stadiul aplicării Regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice

A fost analizat modul de aplicare a Regulamentelor pentru anii 2018 şi 2019, din cadrul Grupelor de lucru pentru:

• Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne;

• Regulamentul privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina;

• Regulamentul privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră;

• Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita pe ape de frontieră.

Lista Proceselor-verbale ale întâlnirilor Grupelor de lucru şi de experţi la care au fost discutate probleme legate de aplicarea acestora, pentru anii 2018 şi 2019, sunt prezentate în Anexa nr. 1a (RO) şi nr. 1b (UA) la prezentul Protocol.

1. Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne, împuterniciţii constată;

   • Pentru râul Tisa

     Experţii au constatat că în cursul anilor 2018 şi 2019 pe râul Tisa, pe tronsonul comun, nu s-au produs viituri semnificative şi nu au fost depăşite cotele de apărare în secţiunile de monitorizare de pe teritoriul României. La depăşirea cotelor de apărare datele înregistrate la staţiile hidrometrice cuprinse în Regulament au fost emise şi transmise prin e-mail.

     Referitor la lucrările de decolmatare pentru asigurarea capacităţilor de curgere pe albia sectorului comun de frontieră a râului Tisa, experţii celor două Părţi s-au informat cu privire la volumele de balast excavate în cursul anului 2018.

     Întâlnirea experţilor pentru verificarea lucrărilor hidrotehnice din zona de frontieră din cadrul Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor râului Tisa de pe teritoriul românesc şi ucrainean, care urma sa se desfăşoare în perioada 11-13 noiembrie 2019, conform punctului nr. 7 al Programului de lucru, se va reprograma pentru perioada imediat următoare, aşa cum este convenit între cele două Părţi.

     În cadrul întâlnirii coordonatorilor Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră (27 septembrie 2019, Satu Mare, România) au fost agreate debitele cu probabilitate de depăşire de 5% şi 10%, pentru sectorul comun râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră, în conformitate cu punctul 9 din hotărârile Protocolul sesiunii a X-a (4 octombrie 2018, Ismail, Ucraina), reprezintă Anexa bilingvă nr. 2 la prezentul Protocol.

     Verificarea şi validarea acestora se va face prin studii şi măsurători suplimentare în cadrul unor proiecte comune.

     • Pentru râurile Prut şi Siret

   Părţile au analizat aplicarea Regulamentului în vigoare în cadrul întâlnirilor, după cum urmează:

   • în perioada 23-24 octombrie 2018, în cadrul întâlnirii experţilor pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, în zona de frontieră, pe terenul Ucrainei s-au constatat:

   Râul Siret

   • În zona comunei Tereblecea au început lucrările de reprofilare (regularizare) a albiei râului. Lucrările se desfăşoară conform documentaţiei concordate;

   • Consolidare de mal în zona Cerepkivţi,, executată în anii 1970, a fost afectată de viiturile din iunie-iulie a anului 2018 pe o lungime de 15 metri (eroziune mal drept). Sunt necesare lucrări de reabilitare în vederea stopării fenomenului de eroziune;

   • Consolidare de mal stâng şi mal drept la Iordăneşti, amonte de podul pietonal – realizată după inundaţiile din anul 2008. Lucrarea este executată parţial şi este cuprinsă în Programul Complex de Gospodărire a Apelor şi Apărare Împotriva Inundaţiilor pentru regiunea Cernăuţi – 2021 în vederea finalizării.

     Râul Siretul Mic

   • Consolidare de mal stâng pe o lungime de 204 metri, localitatea Verhni Petrivţi, realizată prin proiectul „Prevenirea şi protecţia la inundaţii în bazinele superioare ale Râurilor Prut şi Siret, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate-EAST AVERT” MIS ETC 966 a fost pusă în funcţiune în decembrie 2017. Lucrarea este în stare bună şi corespunde scopului pentru care a fost realizată.

     Râul Prut

   • În zona SF 914-915 amonte de consolidarea de mal, localitatea Kosticeanî, lucrările de regularizare şi decolmatare sunt în desfăşurare şi se execută conform documentaţiei concordate;

   • În zona SF 909-910, amonte de localitatea Vancikivţi (Vancicăuţi), s-a constatat o depunere de aluviuni care afectează malul drept. Având în vedere fenomenul de erodare a malului drept Partea ucraineană va întocmi şi înainta spre concordare documentaţia pentru realizarea lucrărilor de reprofilare/decolmatare.

   • În zona SF 907-908, localitate Tarasivţi (Tărăsăuţi), s-a constatat că lucrările de decolmatare sunt în derulare şi se execută conform documentaţiei concordate.

   • Consolidare de mal stâng, amplasată la cca. 100 m aval de SF 906 este în stare corespunzătoare. Partea ucraineană solicită lucrări de decolmatare a aluviunilor mal drept, în dreptul consolidării. Partea română a constatat necesitatea realizării lucrărilor de decolmatare şi va întocmi şi înainta spre concordare documentaţia aferentă în vederea realizării acestor lucrări.

     Pe sectoarele de râuri verificate nu s-a constatat existenţa de obstacole naturale sau artificiale, depozite de materiale, etc., care prin prezenţa sau natura lor ar putea împiedica scurgerea liberă a apelor.

     Conform articolului 14 din Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne Părţile au făcut schimbul Dărilor de seamă pentru râurile Siret şi Prut aferente anului 2018.

     • în perioada 12 – 13 decembrie 2018, a avut loc întâlnirea experţilor pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret,în zona de frontieră, pe teritoriul României.

       S-au verificat următoarele amplasamente:

   • Acumulare nepermanentă Ezer pe cursul de apă Jijia (afluent de dreapta al râului Prut);

     pe râul Prut

   • Consolidarea de mal Baranca I, lucrare distrusă în urma inundaţiilor din 2008 – 2010;

   • Consolidarea de mal Baranca II şi III, lucrări în stare bună de funcţionare.

     În zona comunei Hudeşti s-au vizitat la teren zonele cu eroziuni active ale malului drept, pe sectorul SF 911- SF 914, care necesită lucrări urgente de stopare a eroziunilor de mal.

     Precipitaţiile însemnate cantitativ din perioada iunie – iulie 2018 ce s-au produs în bazinul superior al râului Prut au condus la formarea de viituri caracterizate prin creşteri rapide de niveluri, ale cursului de apă, pe sectorul de frontieră comun româno-ucrainean. Viiturile au avut ca efect activarea şi dezvoltarea eroziunilor malului drept al râului Prut, înregistrate în anii anteriori şi accentuate în prezent. Se vor face demersuri pentru executia lucrarilor de stopare a eroziunilor şi consolidare a malului drept.

     Partea română propune efectuarea lucrărilor de excavare a materialului aluvionar depus în zona malului stâng între SF 911-SF 912 şi sectorul SF 913-SF 914 pentru diminuarea fenomenului erozional al malului drept.

     Partea ucraineană va analiza posibilitatea realizării acestor lucrări.

     pe râul Siret

   • Acumularea Rogojeşti.

     Cu ocazia verificării în teren, părţile au constatat că lucrările hidrotehnice vizitate sunt în stare bună de funcţionare şi corespund scopului pentru care au fost realizate.

     25 – 29 noiembrie 2019, în cadrul întâlnirii experţilor pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României şi Ucrainei:

     Pe teritoriul României s-au verificat următoarele amplasamente:

     pe râul Prut

   • Balastiera Negru SF 907-908;

   • Balastiera Baranca 5.1. SF 913-914;

   • Balastiera Bajura 3 SF 914-915;

   • Balastiera Baranca 1 SF 913-914

     pe râul Siret

   • Lacul de acumulare Rogojeşti;

   • Amplasamentul balastierei Coada Lacului Rogojeşti, mal drept.

     Pe sectoarele de râuri verificate nu s-a constatat existenţa de obstacole naturale sau artificiale, depozite de materiale, etc., care prin prezenţa sau natura lor ar putea împiedica scurgerea liberă a apelor.

     Pe teritoriul Ucrainei s-au verificat următoarele amplasamente: Râul Prut

   • În zona localităţii Kosticeanî

     • la SF 913-914 sunt necesare lucrări de reprofilare; în urma analizei experţii au constatat necesitatea realizării de urgenţă a lucrărilor în vederea stopării fenomenului de eroziune avansată a malului drept al râului Prut;

     • la SF 914-915 lucrările de reprofilare sunt în desfăşurare şi se execută conform documentaţiei concordate; Partea română solicită extinderea lucrărilor în vederea asigurării curgerii apelor mari şi transmiterea documentaţiei revizuite spre concordare.

   • În zona localităţii Tarasivţi (Tărăsăuţi)

   • La SF 906 consolidarea de mal este în stare bună şi corespunde scopului pentru care a fost realizată.

   Râul Siret

   – În zona Cerepkivţi şi în zona comunei Prosika se execută, în regim de urgenţă, lucrări de recalibrare a albiei pentru îndepărtarea cursului râului Siret din zona eroziunilor de mal.

   Documentaţiile aferente au fost înaintate de Partea ucraineană către Partea română.şi sunt în curs de concordare,

   – Consolidare de mal drept şi mal stâng la Iordăneşti.

   Lucrările au fost demarate în 2010. Partea de consolidare finalizată este în stare corespunzătoare.

   Râul Siretul Mic

   – localitatea Verhni Petrivţi (Pătrăuţii de Sus)

   S-a verificat consolidarea malului stâng. S-a constatat că lucrarea este în stare bună de funcţionare şi corespunde scopului pentru care a fost realizată.

   Pe sectoarele de râuri verificate nu s-a constatat existenţa de obstacole naturale sau artificiale, depozite de materiale, etc., care prin prezenţa sau natura lor ar putea împiedica scurgerea liberă a apelor.

   Conform articolului 14 din Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne Părţile au făcut schimbul Dărilor de seamă pentru râurile Siret şi Prut aferente anului 2019.

   În cadrul întâlnirii Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi (Cernăuţi, Ucraina, 23 – 25 iulie 2019), experţii Părţilor au efectuat o deplasare pe sectorul comun de frontieră al cursului râului Prut, cuprins între localităţile Tărăsăuti (Tarasivţi) şi Costiceni (Costiceanî), în vederea identificării zonelor cu eroziuni şi a depunerilor de aluviuni.

   În urma acestei deplasări au fost identificate zone cu eroziuni active, depuneri de agregate minerale, care generează fenomene de eroziune importante pe ambele maluri.

   La data verificării s-au constatat lucrări de exploatare în desfăşurare la Tărăsăuţi (Tarasivţi) SF 906-907, Vancicăuţi (Vancikivţi) SF 909-910 şi Costiceni (Costiceanî) SF 913-914.

   Părţile propun efectuarea unor analize în vederea identificării posibilităţii executării de urgenţă a lucrărilor de decolmatare în zonele critice pe cele două maluri aferente sectorului comun de frontieră a râului Prut, pentru a stopa intensificarea procesului de erodare.

   • Pentru fluviul Dunărea

   În conformitate cu prevederile Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apa şi de apele interne, Capitolul I articolul 2, în anul 2018 experţii au efectuat verificarea anuală obligatorie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul Ismail-Vâlcov, pe teritoriul Ucrainei. Experţii au

   constatat că lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul fluviului Dunărea pe teritoriul ucrainean sunt funcţionale, dar pe anumite sectoare sunt necesare lucrări de reabilitare şi întreţinere.

   În perioada 3-5 decembrie 2019, experţii părţilor au efectuat în comun verificarea obligatorie a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în zona de frontieră a fluviului Dunărea, pe teritoriul Ucrainei, pentru următoarele sectoare:

   • Dig localitatea Reni-„Viketa";

   • Dig „Viketa"-„Orlovski";

   • Dig „Orlovski"-„Prorva";

   • Punctul de trecere Orlovka-Isaccea.

   Cu ocazia verificării în teren, părţile au constatat că lucrările hidrotehnice sunt în stare bună de funcţionare şi corespund scopului pentru care au fost realizate. Digurile sunt cosite şi corespunzător întreţinute, nu prezintă prăbuşiri şi eroziuni de mal.

   În anul 2019, în zona de frontieră a fluviului Dunărea, nu s-au produs fenomene hidrometeorologice sau viituri deosebite, care să afecteze starea digurilor.

   Pentru anul 2020 sunt propuse măsuri specifice de întreţinere a lucrărilor cu rol de apărare pentru menţinerea acestora la caracteristicile proiectate.

   În cadrul acţiunilor de verificare, experţii au făcut schimb de informaţii privind dotarea cu mijloace de intervenţie în caz de inundaţii şi realizarea lucrărilor de reabilitare pentru viitor.

   Conform articolului 14 din Regulament, Părţile s-au informat reciproc cu privire la funcţionarea fluxului informaţional în perioada apelor mari, modul în care au fost îndeplinite prevederile Regulamentului, datele şi fenomenele caracteristice legate de scurgerea viiturilor, de îndepărtarea pericolului provocat de gheţuri, de operaţiunile şi măsurile cele mai importante efectuate, de acţiunile de apărare în această perioadă a lucrărilor hidrotehnice, precum şi lucrările programate pentru anul 2020.

2. Referitor la aplicarea Regulamentului privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice între România şi Ucraina, Împuterniciţii constată:

   Schimbul de date zilnice şi prognoze hidrologice între cele două Părţi s-a efectuat conform prevederilor Regulamentului în vigoare.

   Partea română a transmis zilnic telegrama HYDRA până la ora 1200 prin canalul GTS al OMM, datele hidrologice din anexa 1a din Regulamentul.

   Partea română a transmis zilnic date prin e-mail, către Partea ucraineană, datele hidrologice cuprinse în buletinul hidrologic, prognoza hidrologică a debitelor medii zilnice (pe 7 zile) aferente sectorului românesc al fluviului Dunărea.

   De asemenea, Partea ucraineană a transmis zilnic, conform anexei 1b, prin canalul GTS al OMM, datele hidrologice sub formă de telegramă HYDRA.

   S-a efectuat schimbul de date hidro-meteorologice aferente râul Tisa şi pentru fluviul Dunărea pe suport de hârtie şi format electronic (format Excel, CD) în conformitate cu Anexele 6a şi 6b din Regulament.

   • Pentru râul Tisa

     Experţii celor două părţi au constatat că schimbul zilnic operativ de informaţii în cursul anului 2018 între Centrul Regional de Hidrometeorologie din Transcarpatia (Ucraina) şi Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (România) s-a efectuat zilnic prin e-mail până la ora 11 în cod HYDRA conform Regulamentului privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice

     între România şi Ucraina. Totodată au fost transmise prin e-mail avertizări hidrologice conform Anexei 2a şi 2b la Regulament.

     În cursul anului 2018 Partea ucraineană a pus zilnic la dispoziţie informaţii hidrometeorologice operative prin site-ul www.gmc.uzhgorod.ua, care este accesibil publicului.

     Părţile au constatat că schimbul reciproc de date şi prognoze hidrologice pentru râul Tisa, în cursul anului 2018, s-a efectuat între Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) din România-Bucureşti şi Centrul Hidrometeorologic din Ucraina-Kiev (YKpfMU) în conformitate cu prevederile Regulamentului (anexele 1a,1b, 2a, 2b şi 4).

     Părţile au analizat şi comparat datele hidrometeorologice aferente anului 2018 pentru staţiile hidrometrice corespunzătoare sectoarelor de frontieră cuprinse în Anexa 7 la Regulament.

     Conform Anexelor 6a şi 6b la Regulament, Părţile au făcut schimb de date hidrologice şi meteorologice pentru anul 2018 pe suport de hârtie şi pe suport electronic (CD).

     Experţii au constatat că măsurătorile comune de debite pe râul Tisa pentru anul 2018, în secţiunea postului hidrometric Sighetu Marmaţiei/România-Solotvino(Slatina)/Ucraina, s-au efectuat lunar conform Programului stabilit şi a articolului 12 din Regulament.

     În cadrul întâlnirilor desfăşurate în acest an, experţii au constatat că Programul de măsurători comune de debite pe râul Tisa pentru anul 2019, în secţiunea postului hidrometric Sighetu Marmaţiei/România-Solotvino(Slatina)/Ucraina, aprobat de către coordonatorii Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră, nu a putut fi realizat în perioada ianuarie-mai 2019, din cauza deteriorării suprastructurii din lemn a podului (zona pietonală), măsurătorile fiind reluate din luna iunie 2019 după reparaţii.

     Experţii celor două părţi au discutat şi au stabilit Programul recoltărilor probelor de apă şi măsurătorilor comune de debite pe râul Tisa pentru anul 2020.

     • Pentru râurile Prut şi Siret

În cadrul întâlnirii Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de râurile Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră, 23 – 25 iulie 2019, Cernăuţi, Ucraina, experţii celor două Părţi au prezentat modul de realizare a schimbului de date hidrometeorologice în cursul anului 2018 şi au constatat că datele hidrologice, au fost transmise cu regularitate conform prevederilor cuprinse în articolele 4, 5, 6 şi în anexele 1a, 1b, 2a şi 2b din Regulament. Parametri, orele de transmitere şi forma de transmitere la nivelul instituţiilor centrale şi teritoriale au fost respectate.

Experţii s-au informat despre producerea viiturilor în cursul anilor 2018 şi 2019.

În anul 2018, cele mai mari viituri pe râul Siret s-au produs în cursul verii în bazinul superior, cu următoarele debite maxime înregistrate la staţia hidrometrică Siret:

26.06 – 06.07.2018: Qmax = 297 mc/s;

23.07 – 05.08.2018: Qmax = 156 mc/s.

Pe râul Prut, în aceeşi perioadă s-au produs câteva viiturii , cu următoarele debite maxime înregistrate;

Staţia hidrometrică Oroftiana : 1.07.2018 – Hmax = 604 cm;

2.08.2018 – Hmax = 474 cm.

Staţia hidrometrică Rădăuţi:

15.03.2018 – Hmax =292 cm / Qmax = 438 mc/s; 2.07.2018 – Hmax =414 cm / Qmax = 788 mc/s; 26.07.2018 – Hmax = 370 cm / Qmax = 633 mc/s; 3.08.2018 – Hmax = 361 cm / Qmax =605 mc/s.

În anul 2019 nu au fost viituri însemnate şi fenomene meteorologice deosebite.

Pe râul Siret, perioadele ploioase cele mai însemnate cantitativ au avut loc în lunile aprilie, mai şi iunie, iar precipitaţiile maxime înregistrate în 24 ore au fost de 32,9 l/m2 în data de 07.05.2019 şi 33 l/m2 în data de 04.06.2019. Debitul maxim pe râul Siret a fost înregistrat în timpul viiturii din luna mai 2019, având valoarea de 216 m3/s, la staţia hidrometrică Siret. Debitul minim înregistrat a fost de 1,73 m3/s în perioada 11-26 septembrie 2019. Fenomenele de îngheţ pe râu s-au produs doar în luna ianuarie în intervalul 8-31 ianuarie (gheaţă la mal).

Pe râul Prut, la staţiile hidrometrice Oroftiana şi Rădăuţi Prut s-au produs viituri reduse ca amploare, care au avut loc în lunile mai şi iunie, fiind înregistrate valorile:

Staţia hidrometrica Oroftiana:

3.05.2019 – Hmax = 610 cm;

9.05.2019 – Hmax = 570 cm;

1.06.2019 – Hmax = 498 cm.

Staţia hidrometrica Rădăuţi – Prut:

3.05.2019 – Hmax = 408 cm / Qmax = 766 m3/s;

9.05.2019 – Hmax = 415 cm / Qmax = 792 m3/s.

Conform articolului 12 şi Anexei 7 din Regulament, în data de 23 octombrie 2018 şi data de 27 noiembrie 2019, experţii celor două părţi au efectuat două măsurători de debite de apă, în comun, cu aparatura şi echipamentele din dotarea proprie în secţiunea Cernăuţi pe râul Prut şi în secţiunea Storojineţ pe râul Siret. Valorile au fost apropiate şi s-au încadrat în marja de eroare admisibilă.

Conform anexei 6b din Regulament partea ucraineană a predat părţii române, în cadrul întâlnirii, datele hidrometeorologice anuale aferente anului 2018.

• Pentru fluviul Dunărea

Experţii au analizat Anuarele aferente anului 2018 privind datele hidrologice care fac subiectul schimbului bilateral dintre România şi Ucraina.

Pentru Partea română măsurătorile în secţiunile comune sunt realizate de SGA Tulcea (staţia hidrologică Tulcea), iar pentru Partea ucraineană măsurătorile sunt realizate de Observatorul Hidrometcorologic Dunărea-Ismail. Datele sunt consemnate în cadrul Procesului – Verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună, din data de 31 octombrie 2019, la Tulcea, România.

În urma analizei celor două anuare se propune introducerea următoarelor măsuri începând cu anul 2020:

Concordarea modului de prezentare a fişelor de date din cele două anuare – includerea valorii 0 miră a staţiilor hidrometrice, a coordonatelor staţiilor/secţiunilor de debit, data producerii minimelor/maximelor din fiecare fişă. Responsabili: INHGA şi Observatorul Hidrometcorologic Dunărea Ismail;

Includerea în cadrul Anuarelor, de către ambele Părţi, a unui material introductiv în care să se descrie succint metodele de măsurare şi descrierea fişelor incluse. Responsabili: INHGA şi Observatorul Hidrometcorologic Dunărea – Ismail;

Pentru clarificarea diferenţelor obţinute în urma măsurătorilor este necesară reluarea campaniilor de măsurători în comun a debitelor şi a aluviunilor în suspensie în vederea intercalibrării metodelor/echipamnetelor utilizate. Responsabili: INHGA şi Observatorul Hidrometcorologic Dunărea – Ismail;

2.3 Referitor la aplicarea Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră,

Părţile constată:

În cadrul întâlnirilor experţii au efectuat analiza modului de aplicare a Regulamentului şi respectarea prevederilor acestuia, Programul de recoltare a probelor de apă stabilit de comun acord între Părţi pentru râul Tisa, Prut şi Siret a fost respectat în unanimitate, prelevările s-au făcut cu frecvenţă lunară în secţiunile de frontieră conform Anexei 2 din Regulament.

Pentru fluviul Dunărea Partea ucraineană, nu a efectuat conform Regulamentului, prelevările şi analizele pentru mijlocul fluviului la cele două secţiuni de control, dar şi schimbul de date s-a făcut la paritate pentru ambele secţiuni, malul stâng. Părţile nu au efectuat cele două prelevări anuale comune, conform prevederilor Regulamentului.

Experţii Părţilor celor trei Grupe de lucru au centralizat datele şi au realizat compararea acestora. S-a constatat că datele obţinute se încadrează în limitele admise, iar diferenţele înregistrate se datorează metodelor de analiză şi echipamentelor utilizate în cadrul laboratoarelor de calitatea a apei ale celor două Părţi.

Programele de recoltări de apă pentru anul 2020, aferente râurilor Tisa, Prut, Siret şi fluviul Dunărea, au fost armonizate. Începând cu anul 2020 experţii propun sistarea recoltărilor probelor de apă pe râul Batarci (Tarna Mare)-secţiunea Batarci-Holmoveţ SF 90.

• Pentru râul Tisa

În cursul anului 2018, aplicarea Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră s-a efectuat conform prevederilor acestuia. S-au prelevat 12 probe de apă, de fiecare Parte, din râul Tisa în secţiunile Valea Vişeului-Dilove şi Teceu-Teaciv.

Valorile minime, maxime şi medii rezultate în urma prelucrării rezultatelor analizelor efectuate de cele două Părţi pe râul Tisa în 2018 au fost comparate şi schimbate între Părţi.

Evaluarea calităţii apelor în cele două secţiuni de control, din sectorul româno-ucrainean de frontieră, s-a făcut prin compararea mediilor rezultatelor analizelor pe anii 2017-2018. Calculul mediei rezultatelor s-a făcut pe valori determinate, fără a ţine cont de valorile aflate sub limita de detecţie. Părţile au constatat că valorile indicatorilor determinaţi sunt comparabile.

Rezultatele analizelor, aferente anului 2018, în secţiunile de control Valea Vişeului-Dilove şi Teceu-Teaciv evidenţiează o menţinere a calităţii apei râului Tisa. Experţii Părţilor au făcut schimbul reciproc de date aferent anului 2018 pentru râul Batarci (Tarna Mare).

Aferent anului 2019:

Recoltarea probelor de apă din râul Tisa în anul 2019 s-a efectuat cu frecvenţă lunară în secţiunile Valea Vişeului-Dilove şi Teceu-Teaciv conform Programului de recoltări pentru anul 2019 şi a Anexei nr. 2 din Regulamentul privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră.

Prelevările comune de probe de apă din râul Tisa în secţiunea postul hidrometric Sighetu Marmaţiei-Solotvino (Slatina) s-au efectuat în data de 10 aprilie şi 14 august 2019 conform Programului de recoltări pentru anul 2019 şi a Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontiera.

În anul 2019 analiza probelor de apă, prelevate în comun din râul Tisa din secţiunea postul hidrometric Sighetu Marmaţiei-Solotvino (Slatina), s-a efectuat în cadrul Laboratorului de Calitatea Apei SGA Maramureş (Baia Mare), ABA Someş-Tisa şi în cadrul Serviciului de Control, laborator şi instrumente, Inspecţia Ecologică de Stat din Regiunea Transcarpatia (Ujgorod) folosind metode de analiză şi echipamente proprii. În urma analizei rezultatelor de laborator s-a constatat că valorile indicatorilor determinaţi sunt comparabile.

În ceea ce priveşte activităţile viitoare aferente anului 2020, Părţile au discutat şi au stabilit Programul recoltărilor probelor de apă pentru râul Tisa, după cum urmează:

• în secţiunile Valea Vişeului-Dilove şi Teceu-Teaciv, prelevarea pentru evaluarea calităţii;

• în secţiunea postul hidrometric Sighetu Marmaţiei-Solotvino (Slatina), pentru recoltarea probelor comune în vederea intercomparării.

  Părţile au concordat Programul recoltărilor probelor de apă şi măsurătoril comune de debite pe râul Tisa pentru anul 2020.

  Experţii Părţilor au stabilit indicatorii în vederea intercomparării pentru anul 2020 din secţiunea Sighetu Marmaţiei-Solotvino (Slatina), pe râul Tisa, după cum urmează: amoniu (mg N- NH4/l), azotiţi (mg N-NO2/l), azotaţi (mg N-NO3/l), ortofosfaţi (mg P-PO4/l), CCOCr, conductivitate, Fetotal dizolvat, Mntotal dizolvat, pentru ambele prelevări comune.

  • Pentru râurile Prut şi Siret

    Experţii au constatat că aplicarea Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră s-a făcut conform Programului stabilit pentru anul 2018.

    Experţii celor două Părţi s-au informat despre modul de desfăşurare a campaniilor de recoltare şi au constatat că prelevările s-au efectuat cu frecvenţă lunară, la datele şi orele stabilite, în secţiunile de frontieră a râului Prut şi a râului Siret, rezultând astfel câte 12 Rapoarte de încercare pentru fiecare punct de prelevare şi pentru fiecare parte, după cum urmează:

    • Pentru râul Siret

• partea română în punctul de prelevare Siret-1 km aval de frontieră cu Ucraina;

• partea ucraineană în punctul de prelevare Siret la podul rutier din Cerepkivţi -Ucraina.

  • Pentru râul Prut

• partea română în punctul de prelevare Prut-mal Oroftiana, 500 m aval de frontieră;

• partea ucraineană în punctul de prelevare Prut-Tarasivţi (podul grănicerilor).

  În datele de 3 mai şi 5 septembrie 2018, experţii celor două Părţi au prelevat în comun probe de apă din râul Siret-secţiunea Cerepkivţi şi din râul Prut-secţiunea Tarasivţi (podul grănicerilor).

  Determinarea indicatorilor de calitate s-a efectuat în cadrul Laboratoarelor de Calitatea Apei ABA Siret (Bacău) şi SGA Suceava, Laboratoarelor de Calitatea Apei ABA Prut-Bârlad (Iaşi) şi SGA Botoşani şi a Laboratorului de Calitatea Apei şi a Solului Cernăuţi din cadrul Direcţiei de Bazin a Resurselor de Apă Prut-Siret. Fiecare laborator a folosit metodele şi echipamentele proprii din dotare. După efectuarea determinărilor schimbul Rapoartelor de încercare între cele două Părţi, în vederea comparării şi evaluării calităţii apelor din secţiunile de frontieră, s-a făcut prin poşta electronică (e-mail) conform articolului 3 din Regulament.

  În cadrul întâlnirii, experţii au analizat în comun datele de calitate a apelor de frontieră pentru anul 2018:

  Pe râul Siret

  În urma centralizării datelor prezentate de cele trei laboratoare s-a constatat că valorile indicatorilor determinaţi sunt comparabile, cu mici diferenţe între valorile obţinute pentru anumiţi indicatori de calitate, acestea datorându-se metodelor şi aparaturii diferite utilizate de cele trei laboratoare. Referitor la indicatorul fier s-au înregistrat diferenţe mai mari din cauza metodelor de analiză diferite, respectiv:

• partea română determină acest indicator folosind metode colorimetrice, iar partea ucraineană prin metoda absorbţie atomică.

  Pe râul Prut

  În urma centralizării datelor prezentate de cele trei laboratoare s-a constatat că valorile indicatorilor determinaţi sunt comparabile, cu mici diferenţe între valorile obţinute pentru anumiţi indicatori de calitate, acestea datorându-se metodelor şi aparaturii diferite utilizate de cele trei laboratoare. Cele mai mari diferenţe s-au înregistrat la indicatorii oxigen dizolvat şi CCO-Cr, valorile încadrându-se în limitele corespunzătoare „stării bune" a apei râului Prut.

  De asemenea se înregistrează diferenţe mai mari şi la indicatorii nichel şi zinc, datorită faptului că Partea română determină aceşti indicatori folosind metoda spectrofotometrică de adsorbţie atomică pe cuptor cu grafit, iar partea ucraineană prin metoda spectrofotometrică de adsorbţie atomică pe flacără.

  Pentru evaluarea calităţii apelor s-a făcut analiza valorilor medii pe anii 2017-2018 şi s-a observat la ambele Părţi o variaţie anuală similară pentru majoritatea parametrilor analizaţi, concentraţiile medii menţinându-se aproximativ constant şi destul de apropiat ca valori. În consecinţă se constată menţinerea calităţii (stării) bune a apei râului Prut în secţiunea Oroftiana (RO) – Tarasivţi (UA) şi a râului Siret în secţiunea 1 km aval de frontieră (RO) – Cerepkivţi (UA).

  Experţii au constatat că până în luna mai 2019, toate probele de apă au fost recoltate la data şi ora stabilită conform Programului de recoltare a probelor de apă din râul Siret şi râul Prut. Rapoartele de încercare rezultate în urma analizelor probelor de apă recoltate au fost schimbate între Părţi prin poşta electronică (e-mail).

  În luna mai, la data stabilită în Program, experţii au prelevat probe de apă în comun de pe teritoriul ucrainean din râul Prut-secţiunea Tarasivţi (podul grănicerilor) şi din râul Siret-secţiunea Cerepkivţi (podul rutier).

  Părţile au discutat şi au stabilit de comun acord Programul de prelevare a probelor de apă din râurile Prut şi Siret din secţiunile de frontieră pentru anul 2020 (Prut în secţiunea Oroftiana (RO) – Tarasivţi (UA) şi a râului Siret în secţiunea 1 km aval de frontieră (RO) – Cerepkivţi (UA)).

  • Pentru fluviul Dunărea

Coordonatorii Grupei de Lucru pentru problemele fluviului Dunărea au analizat datele aferente anului 2018, în conformitate cu Regulamentul privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră şi au constatat următoarele:

Partea ucraineană, nu a efectuat conform Regulamentului, analize pentru malul drept şi mijloc la cele două secţiuni Reni Mm 71 şi Vâlcov km 20: de asemenea, pentru anul 2018 nu a efectuat o campanie de monitorizare pentru secţiunea Vâlcov km 20 (decembrie);

Partea română a efectuat, în anul 2018, analize pentru cele două secţiuni Reni km 132 şi Vâlcov km 17 pentru malul stâng, mijloc şi mal drept, conform Regulamentului;

Cele două Părţi au efectuat schimbul dc date la paritate, pentru ambele secţiuni, malul stâng; Părţile nu au efectuat cele două prelevări anuale comune, conform prevederilor Regulamentului.

Părţile au centralizat datele obţinute în Anexa nr. 3 şi au realizat compararea acestora, rezultând:

Partea ucraineană nu a efectuat analize pentru indicatorii: saturaţie oxigen, azot total, conductivitate, mercur dizolvat, cadmiu dizolvat, plumb dizolvat, nichel dizolvat, arsen dizolvat, cianuri, fitoplancton (indice saprob) şi clorofila „a" pentru că nu au dispus de echipamentele necesare;

Pentru indicatorii fier total, zinc dizolvat, crom dizolvat, detergenţi şi hidrocarburi petroliere s-au constatat diferenţe între valorile determinate de cele două Părţi, diferenţe datorate metodelor de analiză şi echipamentelor utilizate în cadrul laboratoarelor de calitatea a apei ale celor două Părţi.

2.4. Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita pe ape de frontieră

Părţile constată:

La nivelul celor trei Grupuri de lucru s-a analizat şi s-a constatat că în perioada 2018-2019 pe râurile Prut, Siret şi fluviul Dunărea şi în cursul anului 2018 pe râul Tisa nu au avut loc poluări accidentale cu impact transfrontalier.

La punctul 3

Analiza şi aprobarea Regulamentelor rezultate în urma Întâlnirilor Locţiitorilor din 22 mai 2018 şi 19 iunie 2019, Satu Mare, România;

În conformitate cu pct. 5.2. din hotărârile Împuterniciţilor, consemnate în cadrul Protocolului celei de a X-a Sesiuni a Împuterniciţilor pentru aplicarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi, la 30 septembrie 1997 (semnat la Ismail la 4 octombrie 2018) şi cu Programul de lucru pentru anul 2019, a avut loc în perioada 18-19 iunie 2019, la Satu Mare întâlnirea comună de lucru, cu scopul actualizării :

• Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice şi anexelor acestora;

• Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră şi anexelor acestora.

  Părţile constată:

  1. Textul Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice şi anexele au fost revizuite şi pot fi propuse spre aprobare Împuterniciţilor (Anexa nr. 3a (RO), 3b (UA)).

  2. Textul Regulamentului de colaborare româno-ucrainean privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră şi anexele au fost revizuite şi pot fi propuse spre aprobare Împuterniciţilor (Anexa nr. 4a (RO), 4b (UA)).

La punctul 4

Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate;

Pentru râul Tisa

Partea ucraineană a transmis spre analiză şi aprobare proiectul „Lucrări de reabilitare a albiei râului Tisa în zona SF 277 – SF 278, comuna Gruşevo, raionul Teaciv (Teceu), regiunea Transcarpatia" care a fost agreat de către Partea română.

Partea română a transmis spre analiză şi aprobare către Partea ucraineană următoarele documentaţii:

• Bocicoi SF 306;

• Câmpulung la Tisa SF 275;

• Iza-Tisa SF 288;

• Tisa Pod Istoric SF 292;

• Remeţi SF 264;

• Remeţi SF 264 amonte;

• Tisa UIL SF 295;

• Câmpulung la Tisa SF 274.

  Aceste documentaţii au fost analizate şi aprobate de Partea ucraineană.

  Pentru râul Siret

  Partea română a transmis Părţii ucrainene pentru concordare documentaţie:

• „Lucrări pentru decolmatare, regularizare şi reprofilarea albie minore prin exploatarea de agregate minerale în perimetrul Coada Lacului Acumulare Rogojeşti, râul Siret, mal drept, comuna Muşeniţa, judeţul Suceava", documentaţia a fost aprobată de partea ucraineană.

  Partea ucraineană a transmis Părţii române pentru concordare, documentaţiile

• „Reprofilarea (regularizarea) albiei râului Siret, com. Tereblecea, raionul Gliboca, regiunea Cernăuţi", documentaţia a fost aprobată.

• Reprofilarea albiei râului Siret, comuna Prosica, raionul Gliboca, regiunea Cernăuţi prin executarea lucrărilor de regularizare/închidere de braţ/ şi menajarea epiului.

• Reabilitarea albiei râului Siret, comuna Cerepkivţi, raionul Gliboca, regiunea Cernăuţi în vederea lichidării urmărilor provocate de inundaţii.

  Pentru râul Prut

  Partea română a transmis Părţii ucrainene pentru concordare documentaţie:

• „Documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de gospodărirea apelor pentru balastiera Bajura 3-loc. Bajura, oraş Darabani, jud. Botoşani";

• „Lucrări pentru decolmatare, regularizare şi reprofilare albie minoră pentru exploatarea de agregat minerale în perimetrul Negru (Oroftiana), râul Prut, albie minoră, localitatea Suharău, judeţul Botoşani";

• „Lucrări pentru decolmatare, regularizare şi reprofilare albie minoră prin exploatarea de agregate minerale în perimetrul Baranca 5.1. (Burechioaia), râu Prut, mal drept, comuna Hudeşti, judeţul Botoşani";

• „Lucrări pentru decolmatare, regularizare şi reprofilare albie minoră prin exploatarea de agregate minerale în perimetrul Prundu Popii 1, râu Prut, mal drept, comuna Suharău, jud. Botoşani" .

  Partea ucraineană a concordat aceste documentaţii tehnice.

  Partea ucraineană a transmis Părţii române pentru concordare, documentaţia:

• „Reprofilarea albiei râului Prut în zona SF 913-914, Kosticeanî, raionul Novoseliţa (Noua Suliţă), regiunea Cernăuţi", documentaţia a fost aprobată de partea română.

Partea română solicită urgentarea lucrărilor de decolmatare a albiei râului Prut, pe sectorul SF 906-916, în secţiunile menţionate în Procesul-Verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de râurile Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră (23 – 25 iulie 2019, Cernăuţi, Ucraina).

La punctul 5

Aprobarea Programului de lucru pe anul 2020 pentru aplicarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră

Părţile au analizat şi au aprobat Programul de lucru pe anul 2020 pentru realizarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, care constituie Anexele nr. 5a (RO) şi nr. 5b (UA) la Protocolul Sesiunii a XI-a.

La punctul 6

Stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de a XII-a Sesiune a ÎmputerniciJilor

Părţile au convenit, în conformitate cu articolul 16 din Acord, ca cea de a XII-a Sesiune a Împuterniciţilor să aibă loc în septembrie 2020, pe teritoriul Ucrainei, cu următoarea ordine de zi provizorie:

1. Informarea Împuterniciţilor asupra îndeplinirii hotărârilor adoptate la Sesiunea a XI-a a Împuterniciţilor ( 12 decembrie 2019, Suceava, România);

2. Stadiul aplicării Regulamentelor de colaborare pe bazine hidrografice;

3. Situaţia lucrărilor hidrotehnice existente, în execuţie şi propuse a fi proiectate;

1. Aprobarea Programului de lucru pe anul 2021 pentru aplicarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră;

2. Stabilirea locului, datei şi ordinii de zi preliminare pentru cea de a XIII-a Sesiune a Împuterniciţilor;

3. Diverse.

   La punctul 7

   Diverse

   1. Informaţiile referitoare la situaţia volumelor de agregate minerale concordate şi exploatate pe râurile Tisa, Prut şi Siret în anul 2018, sunt prezentate în Anexele nr. 6a (RO), nr. 6b (UA), la Protocolul Sesiunii a XI-a. Volumele şi perimetrele de exploatare se stabilesc anual de către organizaţiile de gospodărire a apelor; exploatarea acestora se va face pe bază de documentaţii convenite între Părţi.

   2. Pe fluviul Dunărea, volumul dragat în anul 2018, de Partea română, în zona de interes comun, a fost de 99.508 mc, lucrările de dragaj efectuându-se în punctul critic Isaccea amonte (Mm 56 – Mm 58). Materialul rezultat din această activitate a fost deversat la Mm 53+350 mal drept, în afara şenalului navigabil, cât mai aproape de malul românesc al Dunării.

      În cursul anului 2018 Administraţia Porturilor Maritime din Ucraina nu a efectuat lucrări de dragaj pe sectorul de frontieră de interes comun al fluviului Dunărea.

   3. Referitor la proiectele cu finanţare externă vor fi realizate întâlniri de lucru pentru identificarea de noi proiecte comune privind eventualele proiecte din domeniul managementului integrat al resurselor de apă, în vederea constituirii listei comune de proiecte ce vor putea fi finanţate prin intermediul programelor de cooperare internaţională.

      Au fost prezentate şi discutate propunerile de proiecte care ar putea fi dezvoltate şi implementate în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Partea română a înaintat lista propunerilor de proiecte ce pot fi dezvoltate în comun, care constituie Anexa nr. 7 a (RO), 7b (UA) la prezentul Protocol.

   4. Partea ucraineană, se adresează cu rugămintea de a transmite prin adresă oficială o informare detaliată cu privire la toate lucrările hidrotehnice care se execută şi care sunt planificate pentru fi realizate în Delta Dunării, cu prioritate în zona Ismail-Ceatal.

Partea română, va analiza şi va transmite informaţiile solicitate pentru zona de interes comun în conformitate cu prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră.

Ca rezultat al lucrărilor celei de a XI-a Sesiuni, Părţile au hotărât:

1. Aprobă Procesele-Verbale ale întâlnirilor Împuterniciţilor, Locţiitorilor Împuterniciţilor, grupelor de lucru şi de experţi pentru examinarea problemelor de interes comun în sectorul de frontieră al râurilor Tisa, Prut şi Siret, şi fluviului Dunărea.

2. Aprobarea Programului de lucru pe anul 2020 pentru aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental româno-ucrainean privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră;

3. Aprobă situaţia volumelor privind exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor pe râurile Tisa, Prut şi Siret.

4. Aprobă decalarea activităţii de verificarea pe teren anuală, obligatorie, a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele teritorii şi analiza situaţiei lucrărilor existente, în curs de execuţie, proiectate pentru râul Tisa, în prima jumătate a anului 2020;

5. Părţile vor asigura în anul 2020, măsurători în comun a debitelor, debitelor solide şi a prelevărilor probelor de apă, pentru fluviul Dunărea.

6. Cu privire la Regulamentele reactualizate:

   1. Se aprobă Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice, inclusiv anexele acestora.

   2. Se aprobă Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind evaluarea calităJii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră, inclusiv anexele acestora.

7. Părţilor se vor informa reciproc până în luna martie 2020, despre componenţa Grupelor de lucru, la nivelul secretarilor Împuterniciţilor.

8. Sistarea recoltărilor probelor de apă pe râul Batarci (Tarna Mare) – secţiunea Batarci – Holmoveţ SF 90 începând cu anul 2020.

9. Părţile vor continua colaborarea, inclusiv prin organizarea unor întâlniri de lucru în vederea dezvoltării de proiecte comune internaţionale, în special în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Anexele nr.1-7 fac parte integrantă din prezentul Protocol.

x

x x

Prezentul Protocol a fost semnat la data 12 decembrie 2019, la Suceava, România, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

În numele Împuternicitului Locţiitorul Împuternicitului

Guvernului României Simona Olimpia NEGRU

În numele Împuternicitului Locţiitorul Împuternicitului

Guvernului Ucrainei Oleg KISIL

Anexa nr. 1a Protocolul Sesiunii a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

Lista întâlnirilor

1. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, în zona de frontieră, 23-24 octombrie 2018, de la Cernăuţi, Ucraina;

2. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României, 12 – 13 decembrie 2018, Suceava, România;

3. Întâlnirea experţilor pentru evaluarea calităţii apei din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră, 05 aprilie 2019, la Teaciv (Teceu), Ucraina;

4. Întâlnirea experţilor pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a afluenţilor în zona de frontieră, 5 aprilie 2019, Teaciv (Teceu), Ucraina;

5. Întâlnirea Grupului de experţi din cadrul Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de râurile Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră, 22 mai 2019, Iaşi, România

6. Întâlnirea Locţiitorilor Împuterniciţilor Guvernelor României şi Ucrainei pentru finalizarea Regulamentelor actualizate şi a anexelor acestora, 19 iunie 2019, la Satu Mare, România;

7. Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de râurile Prut şi Siret şi a afluenţilor în zona de frontieră (23 – 25 iulie 2019, Cernăuţi, Ucraina);

8. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa (25-27 septembrie 2019, Satu Mare, România);

9. Întâlnirea bilaterală de lucru pentru proiectul „Pod peste Tisa în zona Tepliţa din Sighetu Marmaţiei"- SF 298-299 (9 octombrie 2019, Ujgorod, Ucraina);

10. Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, pct. 7 (28-31 octombrie 2019, Tulcea, România);

11. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României (25-26 noiembrie 2019, Suceava, România);

12. Întâlnirea experţilor din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe râurile Prut şi Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei (26-29 noiembrie 2019, Cernăuţi, Ucraina);

13. Întâlnirea de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Grupei de lucru pentru soluţionarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună (3-5 decembrie 2019, Ismail, Ucraina);

14. Întâlnirea Secretarului Împuternicitului Guvernului României şi a Responsabilului cu redactarea Protocolului din Partea Ucrainei (10-11 decembrie, 2019, Suceava, România);

15. Desfăşurarea lucrărilor Sesiunii a XI-a a Împuterniciţilor celor două părţi, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galaţi 1997), 11-12 decembrie 2019, Suceava, România.

22

Anexa bilingvă nr. 2 la Protocolul Sesiunii a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

,llo,naToK 2 ,no IIpoToKorry XI Hapa,ntt,

12 rpy,nHI 2019 poKy, M. CyqaBa, PyMyHiI

Debite convenite cu probabilităţi de depăşire de 5% şi 10% pe râul Tisa IIoro,n)KeHi BttTpaTtt rrptt 3a6e3rreqeHocTi 5% Ta 10% rro p. Tttca

Nr. Crt.	râul/ piqKtt	Secţiune/ ,llirrIHKa	Q 5% Convenit RO-UA Q5% Y3ro,n)KeHttiî	Q 10% Convenit RO- UA Q 10% Y3ro,n)KeHttiî
1	Tisa/ Tttca	Amonte confluenta rau Viseu SF 319 / Bttue Brra,niHHI piqKtt Birney II3 319	860	650
2	Tisa/ Tttca	Aval confluenta rau Viseu SF 318 / Htt)Kqe Brra,niHHI piqKtt Birney II3 318	1865	1600
3	Tisa/ Tttca	Amonte confluenta rau Kosivska / Bttue Brra,niHHI piqKtt KociBchKa	1880	1610
4	Tisa/ Tttca	Aval confluenta rau Kosivska / Htt)Kqe Brra,niHHI piqKtt KociBchKa	1960	1680
5	Tisa/ Tttca	Amonte confluenta rau Sopurka SF 306 / Bttue Brra,niHHI piqKtt lllorrypKa II3 306	1965	1685
6	Tisa/ Tttca	Aval confluenta rau Sopurka SF 305 / Htt)Kqe Brra,niHHI piqKtt lllorrypKa II3 305	2090	1790
7	Tisa/ Tttca	Amonte confluenta rau Iza SF 290 / Bttue Brra,niHHI piqKtt I3a II3 290	2100	1800
8	Tisa/ Tttca	Aval confluenta rau Iza SF 288 / Htt)Kqe Brra,niHHI piqKtt I3a II3 288	2610	2240
9	Tisa/ Tttca	Amonte confluenta rau Sapanta / Bttue Brra,niHHI piqKtt CarriHme	2760	2365
10	Tisa/ Tttca	Aval confluenta rau Sapanta / Htt)Kqe Brra,niHHI piqKtt CarriHme	–	–
11	Tisa/ Tttca	Amonte confluenta rau Teresva / Bttue Brra,niHHI piqKtt TepecBa	2800	2400
12	Tisa/ Tttca	Aval confluenta rau Teresva / Htt)Kqe Brra,niHHI piqKtt TepecBa	3195	2740

Anexa nr. 3 a la Protocolul Sesiuni a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

REGULAMENT

de colaborare româno-ucrainean

privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice

Colaborare bilaterală în domeniul gospodăririi apelor Romania – Ucraina

2019

REGULAMENT

de colaborare româno-ucrainean

privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice

Articolul 1

Temeiul legal

Regulamentul are la bază articolele 7 şi 12 ale Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi, la 30 septembrie 1997.

Articolul 2

Scopul schimbului reciproc de date hidrologice şi meteorologice

Schimbul reciproc de date hidrologice şi meteorologice are drept obiective:

1. informarea operativă asupra fenomenelor meteorologice şi hidrologice în curs de desfăşurare sau probabil a se desfăşura pe teritoriile celor două state, în bazinele hidrografice transfrontaliere Tisa, Siret, Prut şi Dunărea (informaţii în flux rapid), în scopul unei serviri eficiente a gospodăririi resurselor de apă şi al prevenirii sau limitării pagubelor determinate de fenomenele meteorologice şi hidrologice periculoase;

2. informarea anuală privind date hidrometeorologice caracteristice din cadrul bazinelor hidrografice transfrontaliere Tisa, Siret, Prut şi Dunărea (informaţii în flux lent), în scopul cunoaşterii şi valorificării raţionale a resurselor de apă la nivelul bazinelor hidrografice, în întregul lor, precum şi pentru studierea proceselor hidrologice, a dinamicii reţelei hidrografice şi a proceselor de albie.

Articolul 3

Principii privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice şi efectuarea în comun a măsurătorilor hidrologice

1. Efectuarea transmiterii reciproce de:

   1. date operative zilnice: parametrii meteorologici de suprafaţă conţinuţi în mesajele SYNOP şi parametrii hidrologici conţinuţi în telegramele HYDRA, de la staţiile din reţelele meteorologice şi hidrologice naţionale, stabilite prin prezentul Regulament;

   2. avertizări şi prognoze privind fenomene hidrologice periculoase şi avertizări privind fenomene meteorologice periculoase, indiferent de natura lor, care se pot extinde şi pot afecta teritoriul statului celeilalte Părţi;

   3. şiruri de date hidrologice, anual, conform anexelor 6a şi 6b.

2. Efectuarea de măsurători hidrologice, în comun, pe sectoarele de râu transfrontaliere, se face pe baza unui program stabilit de comun acord la întâlnirile experţilor din ambele state.

3. Schimbul reciproc de date hidrologice şi meteorologice se va efectua între instituţiile competente ale celor două Părţi, conform anexelor la prezentul Regulament.

4. Schimbul se va efectua conform procedurilor de telecomunicaţii internaţionale. Pentru schimbul de date, pentru care nu există coduri internaţionale, se vor folosi codurile naţionale comunicate reciproc. În cazul în care nu există nici coduri naţionale schimbul de date se va face sub formă de text, în clar, în limba naţională a fiecărei Părţi.

5. Schimbul de date anual (în flux lent) va fi sub formă de fişe tabelare, pe suport de hârtie şi în format electronic prelucrabil.

6. Cheltuielile de transmitere a datelor se suportă de partea care transmite. Detaliile tehnice privind procedurile de comunicaţie vor fi stabilite de comun acord, de către experţii Părţilor.

7. În cazul în care una dintre Părţi consideră că sunt necesare date suplimentare, poate solicita şi/sau iniţia transmisia acestor date.

8. Părţile asigură reciproc accesul la site-urile de Internet în funcţiune şi alte forme electronice de stocare unde există date în conformitate cu prevederile Regulamentului. Modalităţile de accesare a acestor date se stabilesc de comun acord de către experţii Părţilor în cadrul grupelor de lucru.

Articolul 4

Schimbul zilnic curent de date hidrologice

Părţile îşi vor transmite zilnic, date referitoare la niveluri, debite, cantităţi de precipitaţii înregistrate în ultimele 24 ore, temperaturi ale apei şi aerului, situaţia fenomenelor de îngheţ, la staţiile hidrometrice cuprinse în Anexele 1a, 1b, 8a şi 8b.

Articolul 5

Schimbul de prognoze hidrologice

Părţile vor asigura transmiterea prognozei hidrologice în perioadele cu fenomene hidrometeorologice periculoase (niveluri şi debite, pentru intervalul următor de 1 – 2 zile) la staţiile hidrometrice cuprinse în anexele 2a şi 2b.

Articolul 6

Avertizări hidrologice

Părţile îşi vor transmite reciproc avertizări hidrologice, în perioada de evoluţie a viiturii: nivel/debit care depăşesc cotele de la care se declară starea de apărare, ora de măsurare, tendinţa de schimbare a nivelului cât şi nivelul maxim înregistrat (debit maxim corespunzător calculat), cu menţionarea datei şi orei. Lista staţiilor, criteriile şi metoda privind schimbul operativ de date referitor la viitură sunt prezentate în Anexele 2a şi 2b.

Articolul 7

Schimbul anual de date hidrologice

Anual, Părţile vor asigura reciproc transmiterea, pe suport hârtie şi suport informatic, de la staţiile hidrometrice prevăzute în Anexele 6a şi 6b.

Articolul 8

Schimbul zilnic curent de date meteorologice

Părţile vor asigura transmiterea observaţiilor meteorologice triorare de la staţiile meteorologice din reţeaua GTS, conform reglementărilor OMM în forma şi modalitatea menţionate în Anexele 3a şi 3b.

Articolul 9

Schimbul de date referitoare la stratul de zăpadă

În intervalul noiembrie – aprilie Părţile vor asigura schimbul de informaţii privind echivalentul de apă al stratului de zăpadă, conform Anexei 4.

Articolul 10

Avertizări meteorologice şi schimb de date meteorologice radar

Părţile îşi vor asigura reciproc transmiterea de informaţii şi avertizări meteorologice privind fenomenele meteorologice periculoase, conform Anexei 5a.

Părţile îşi vor pune reciproc la dispoziţie date meteorologice radar, conform Anexei 5b.

Articolul 11

Completarea datelor zilnice hidrologice şi meteorologice

Părţile îşi vor transmite reciproc, la solicitarea părţii interesate, datele lipsă din informările zilnice, conform Anexelor 1a, 1b, 3a, 3b, 8a şi 8b.

Articolul 12

Efectuarea, în comun, de măsurători hidrologice şi concordarea caracteristicilor curgerii

1. Părţile vor efectua regulat măsurători hidrologice în comun, pe sectoarele comune de frontieră, conform Anexei 7, după un grafic prestabilit.

2. În perioadele de debite extreme (maxime şi minime) şi în cazul persistenţei formaţiunilor de gheaţă, Părţile vor efectua măsurători suplimentare, ale căror termene se stabilesc în mod operativ de către experţi.

Articolul 13

Schimbul de informaţii referitoare la modificările din structura reţelei de observaţii

Părţile se vor informa în scris în legătură cu orice modificare intervenită în reţeaua de observaţii, din zona de frontieră aferentă bazinelor hidrografice ale celor două ţări.

Articolul 14

Dispoziţii finale

1. Instituţiile competente ale Părţilor participante la colaborare sunt prezentate în Anexa 9.

2. Schimbul de informaţii în cadrul colaborării este gratuit. Materialele de schimb nu pot fi transmise la terţe părţi fără acordul Părţilor.

3. După atingerea cotelor de la care se declară starea de apărare, instituţiile competente ale Părţilor responsabile cu activitatea de hidro-meteorologie vor asigura transmiterea datelor în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de colaborare româno- ucrainean privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de cursurile de apă şi de apele interne.

4. Anexele 1-9 fac parte integrantă din prezentul Regulament.

5. Prezentul Regulament va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care Părţile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare intrării în vigoare a Protocolului sesiunii Împuterniciţilor.

6. Prezentul Regulament poate fi modificat şi completat prin hotărârea Împuterniciţilor Guvernelor celor două Părţi. Modificările şi completările Regulamentului vor intra în vigoare conform alineatului 14.5.

   *

   * *

   Semnat la Suceava, în România, la data de 12 decembrie 2019, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

   Împuternicitul Împuternicitul

   Guvernului României Guvernului Ucrainei

   ANEXA 1 a

   SCHIMBUL ZILNIC CURENT DE DATE HIDROLOGICE

   Schimbul zilnic de date hidrologice se va face între instituţiile centrale competente ale Părţilor: Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – INHGA (Partea română) transmite la Centrul Hidrometeorologic din Ucraina – CHM Ucr (Partea ucraineană) datele pentru următoarele staţii hidrometrice:

   Nr. crt.	Râul	Staţia hidrometrică	Indicativ	Parametrii de transmitere
   1	2	3	4	5
   1.	Tisa	Sighetu Marmaţiei	44102	H, Q, T, L
   2.	Vişeu	Poiana Borşa	44108	H, X, T, L
   3.	Vişeu	Moisei	44112	H, Q, X, T, L
   4.	Vişeu	Bistra	44119	H, Q, X, T, L
   5.	Ruscova	Luhei	44134	H, X, T, L
   6.	Ruscova	Ruscova	44138	H, Q, X, T, L
   7.	Iza	Săcel	44142	H, Q, X, T, L
   8.	Iza	Vadu Izei	44149	H, Q, X, T, L
   9.	Tur	Turulung	44188	H, Q, X, T, L
   10.	Someş	Dej	44212	H, Q, T, L
   11.	Someş	Satu Mare	44220	H, Q, T, L
   12.	Crasna	Domăneşti	44392	H, Q, X, T, L
   13.	Siret	Siret	42702	H, Q, X, T, L
   14.	Prut	Oroftiana	42943	H, X, T, L
   15.	Prut	Rădăuţi-Prut	42945	H, Q, X, T, L

   Se transmit datele citite la ora 7:

   • H – niveluri (raportate la „0" miră), cm;

   • Q – debite, m3/s;

   • X – cantităţile de precipitaţii pe ultimele 24 de ore, mm;

   • T – temperaturi aer, apă C0;

   • L – formaţiuni de gheaţă.

Ora transmiterii: zilnic până la ora 1100, ora locală Modul de transmitere: conform coloanei 5

• INHGA Bucureşti – CHM Ucr Kiev

  • Prin canalul GTS Bucureşti – Moscova – Kiev şi prin servere FTP

• Instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor de pe teritoriul României pot transmite către instituţiile competente regionale de pe teritoriul Ucrainei date hidrometeorologice, pentru staţiile hidrometrice prevăzute în Anexa 1a, aferente activităţilor bazinale (conform înţelegerii la nivelul Grupelor de lucru).

  • Instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor din România, transmit direct prin e-mail la CHM regionale omoloage din Ucraina.

    Forma transmiterii

    Schimbul se va efectua conform codului internaţional FM 67-VI HYDRA.

    Modul de completare a datelor lipsă

    Datele lipsă din informaţiile zilnice pot fi primite, la solicitarea Părţii ucrainene, de la INHGA, în maxim 25 zile.

    SCHIMBUL ZILNIC CURENT DE DATE HIDROLOGICE

    ANEXA 1 b

    Schimbul zilnic de date hidrologice se va face între instituţiile centrale competente ale Părţilor: Centrul Hidrometeorologic din Ucraina – CHM Ucr (Partea ucraineană) transmite la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – INHGA (Partea română) datele pentru următoarele staţii hidrometrice:

    Nr. crt.	Râul	Staţia hidrometrică	Indicativ	Parametrii de transmitere
    1	2	3	4	5
    1.	Siret	Storojineţ	42130	H, Q, X, T, L
    2.	Prut	Tatarov	42136	H, Q, X, T, L
    3.	Prut	Iaremcea	42137	H, Q, T, L
    4.	Prut	Kolomia	42140	H, T, L
    5.	Prut	Cernăuţi	42148	H, Q, X, T, L
    6.	Ceremuş	Usterichi	42187	H, Q, X, T, L
    7.	Ceremuş	Kuti	42191	H, X, T, L
    8.	Ceremuşu Alb	Iabloniţa	42194	H, Q, X, T, L
    9.	Ceremuşu Negru	Verhovina	42198	H, Q, X, T, L
    10.	Putila	Putila	42202	H, Q, X, T, L
    11.	Tisa	Rahiv	44006	H, Q, T, L
    12.	Tisa	Velikii Becicov	44010	H, X, T, L
    13.	Tisa	Tiacev	44013	H, X, T, L
    14.	Tisa Neagră	Iasinia	44025	H, Q, X, T, L
    15.	Tisa Albă	Lughi	44028	H, Q, X, L
    16.	Tereşva	Usti Ciorna	44034	H, Q, X, T, L
    17.	Tereşva	Nereşniţa	44036	H, X, T, L

    Se transmit datele citite la ora 8:

  • H – niveluri (raportate la „0" miră), cm;

  • Q – debite, m3/s;

  • X – cantităţile de precipitaţii pe ultimele 24 de ore, mm;

  • T – temperaturi aer, apă C0;

  • L – formaţiuni de gheaţă.

    

    Ora transmiterii: zilnic până la ora 1100, ora locală Modul de transmitere: conform coloanei 5

• CHM Ucr Kiev – INHGA Bucureşti

  • Prin canalul GTS Kiev – Moscova – Bucureşti şi prin servere FTP

• Instituţiile competente regionale de pe teritoriul Ucrainei pot transmite către instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor de pe teritoriul României date hidrometeorologice pentru staţiile hidrometrice prevăzute în Anexa 1b aferente activităţilor bazinale (conform înţelegerii la nivelul Grupelor de lucru).

• Instituţiile competente regionale de pe teritoriul Ucrainei transmit direct prin e-mail la instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor din România.

Forma transmiterii:

Schimbul se va efectua conform codului internaţional FM 67-VI HYDRA.

Modul de completare a datelor lipsă:

Datele lipsă din informaţiile zilnice pot fi primite, la solicitarea Părţii române, de la CHM Ucr în maxim 25 zile.

ANEXA 2 a

PROGNOZE ŞI AVERTIZĂRI PRIVIND FENOMENEME HIDROLOGICE PERICULOASE

Schimbul de prognoze hidrologice şi avertizări se va face între instituţiile competente ale părţilor. Instituţiile competente teritoriale ale Părţii române transmit către instituţiile hidrometeorologice regionale ale Părţii ucrainene datele pentru următoarele staţii hidrometrice:

Nr. crt.	Râul	Staţia hidrometrică	Indicativ	Pragurile de la care se începe transmiterea datelor		Parametrii avertizări înregistraţi
				Niveluri (raportate la „0" miră)	Precipitaţii (mm) pe ultimele 12 ore sau mai puţin
1	2	3	4	5	6	7
1.	Tisa	Valea Vişeului	44100	150	–	H
2.	Tisa	Sighetu Marmaţiei	44102	230	–	H, Q
3.	Vişeu	Moisei	44112	260	2 30	H
4.	Vişeu	Bistra	44119	220	2 30	H, Q
5.	Ruscova	Luhei	44134	90	–	H
6.	Iza	Săcel	44142	80	2 30	H, Q
7.	Iza	Vadu Izei	44149	300	2 30	H, Q
8.	Tur	Turulung	44188	360	2 30	H, Q
9.	Someş	Satu Mare	44220	500	–	H, Q
10.	Crasna	Domăneşti	44392	400	2 30	H, Q
11.	Siret	Siret	42702	250	2 30	H, Q
12.	Prut	Rădăuţi-Prut	42945	290	2 30	H, Q
13.	Prut	Oroftiana	42943	370	2 30	H

Se transmit:

1. în cazul atingerii (depăşirii) nivelurilor critice de la care se declară starea de apărare, conform col. 5, toate nivelurile înregistrate/citite în continuare, debitul corespunzător acestora (conform coloanei 7) şi menţionarea datei (ora, zi) inclusiv tendinţa schimbării nivelului, cantitatea de precipitaţii din ultima perioadă specificată în col. 6;

2. precipitaţii – în cazul atingerii (depăşirii) valorilor critice conform col. 6;

3. nivelul maxim şi debitul maxim înregistrat, cu menţionarea datei (ziua, ora) specificate în coloana 7;

4. în cazul atingerii (depăşirii) nivelurilor de la col. 5 partea română transmite prognoza nivelurilor şi debitelor pentru staţiile 2, 4 şi 6 şi ora producerii acestora. Pe măsura evoluţiei fenomenului hidrometeorologic prognoza va fi amendată (se vor transmite precizări).

Ora transmiterii:

1. , b) după primirea datelor, la interval de 4 ore (00, 04, 08, 12, 16, 20) – ora locală;

1. imediat după colectarea datelor;

2. imediat după ce prognoza a fost elaborată.

   După scăderea nivelului sub pragul din coloana 5 a tabelului, schimbul de informaţii (avertizări) va continua conform prevederilor Anexelor 1a şi 1b şi se reia în cazul repetării tendinţei de creştere.

   Modul de transmitere:

   • datele pentru staţiile nr. 1 – 10 vor fi transmise prin e-mail de către instituţia competentă a Părţii române – Administraţia Bazinală de Apă Someş – Tisa către instituţia competentă a Părţii ucrainene – CHM Transcarpatia;

   • datele pentru staţia nr. 11 vor fi transmise prin e-mail de către instituţia competentă a Părţii române – Administraţia Bazinală de Apă Siret, pentru staţiile nr. 12 – 13 de către instituţia competentă a Părţii române – Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad către instituţia competentă a Părţii ucrainene – CHM Cernăuţi.

     Forma transmiterii:

     Conform codului internaţional FM 68-VI HYFOR, sau în clar sub formă de text în limba naţională a fiecărei Părţi.

     PROGNOZE ŞI AVERTIZĂRI PRIVIND FENOMENEME HIDROLOGICE PERICULOASE

     ANEXA 2 b

     Schimbul de prognoze hidrologice şi avertizări se va face între instituţiile competente ale părţilor. Instituţiile competente regionale de hidrometeorologie ale Părţii ucrainene transmit instituţiilor competente teritoriale de gospodărirea apelor ale Părţii române datele pentru următoarele staţii hidrometrice:

     Nr. crt.	Râul	Staţia hidrometrică	Indicati v	Pragul de la care se începe transmiterea datelor		Parametrii avertizări înregistraţi
     				Niveluri (raportate la „0" miră)	Precipitaţii (mm) pe ultimele 12 ore sau mai puţin
     1	2	3	4	5	6	7
     1.	Siret	Storojineţ	42130	550	2 30	H, Q
     2.	Prut	Iaremcea	42137	500	2 30	H, Q
     3.	Prut	Kolomia	42140	600		H
     4.	Prut	Cernăuţi	42148	430	2 30	H, Q
     5.	Ceremuş	Usterichi	42187	300	2 30	H, Q
     6.	Ceremuşu Alb	Iabloniţa	42194	400	2 30	H, Q
     7.	Ceremuşu Negru	Verhovina	42198	600	2 30	H, Q
     8.	Tisa	Rahiv	44006	350		H, Q
     9.	Tisa	Dilove	44007	270		H
     10.	Tisa	Velikii Becicov	44010	310	2 30	H
     11.	Tisa	Tiacev	44013	250		H
     12.	Tisa Neagră	Iasinia	44025	360	2 30	H, Q
     13.	Tisa Albă	Lughi	44028	220	2 30	H
     14.	Şopurca	Cobileţka Poliana	44033	250		H
     15.	Tereşva	Usti Ciorna	44034	300	2 30	H, Q
     16.	Tereşva	Nereşniţa	44036	120	2 30	H

     Se transmit:

     1. în cazul atingerii (depăşirii) nivelurilor critice de la care se declară starea de apărare conform coloanei 5 toate nivelurile înregistrate/citite în continuare, debitul corespunzător acestora (conform coloanei 7) şi menţionarea datei (ora, zi), inclusiv tendinţa de schimbare a nivelului, cantitatea de precipitaţii din ultima perioadă specificată în coloana 6;

     2. precipitaţii – în cazul atingerii (depăşirii) valorilor critice, conform coloanei 6;

     3. nivelul maxim şi debitul maxim corespunzător înregistrat cu menţionarea datei (zi, ora), specificate în coloana 7;

     4. în cazul atingerii (depăşirii) nivelurilor critice de la coloana 5 Partea ucraineană transmite prognoza nivelurilor pentru staţiile 1, 4, 10 şi ora producerii acestora. Pe măsura evoluţiei fenomenului hidrometeorologic prognoza va fi amendată (se vor transmite precizări).

     Ora transmiterii:

     a), b) după primirea datelor, la interval de 4 ore (00, 04, 08, 12, 16, 20) – ora locală;

     1. imediat după colectarea datelor;

     2. imediat după ce prognoza a fost elaborată.

     După scăderea nivelului sub pragul din coloana 5 a tabelului, schimbul de informaţii (avertizări) va continua conform prevederilor Anexelor 1a şi 1b şi se reia în cazul repetării tendinţei de creştere.

     Modul de transmitere:

   • datele pentru staţiile 1 – 7 vor fi transmise prin e-mail de către instituţia competentă a Părţii ucrainene – CHM Cernăuţi către instituţiile competente ale Părţii române – Administraţia Bazinală de Apă Siret (date pentru staţia 1) şi Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad (date pentru staţiile 2-7);

   • datele pentru staţiile 8 – 16 vor fi transmise prin e-mail de către instituţia competentă a Părţii ucrainene – CHM Transcarpatia către instituţia competentă a Părţii române – Adminstraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa.

     Forma transmiterii:

     Conform codului internaţional FM 68-VI HYFOR, sau în clar sub formă de text în limba naţională a fiecărei Părţi.

     ANEXA 3 a

     SCHIMBUL ZILNIC CURENT DE DATE METEOROLOGICE

     Transmiterea observaţiilor meteorologice pe teritoriul României se face conform reglementărilor OMM prin reţeaua OMM (GTS OMM) şi prin FTP- serverele Părţilor.

     Nr. crt.	Staţie meteorologică	Indicativ
     1	2	3
     1.	Suceava	15 023
     2.	Satu Mare	15 010
     3.	Iezer	15 033
     4.	Sighetu Marmaţiei	15 004

     Se transmite:

     Telegrama SYNOP

     Ora transmiterii:

     Triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15, 18, 21 UTC)

     Modul de transmitere:

     Administraţia Naţională de Meteorologie (Bucureşti) va transmite către Centrul Hidrometeorologic din Ucraina, Kiev:

     • Prin canalul GTS OMM Bucureşti – Moscova – Kiev;

     • Prin FTP – server.

       Forma transmiterii:

       Schimbul de date se va efectua conform codului internaţional FM 12-VII SYNOP.

       Modul de completare a datelor lipsă:

       Datele lipsă vor fi completate, la solicitare, conform normelor OMM şi vor fi transmise, în termen de 25 de zile, de către Partea română (ANM Bucureşti) către Partea ucraineană (Centrul Hidrometeorologic din Ucraina, Kiev).

       În cazul apariţiei unor defecţiuni de ordin tehnic când toate datele sunt indisponibile, mesajul va conţine codul staJiei şi textul „NIL”.

       ANEXA 3 b

       SCHIMBUL ZILNIC CURENT DE DATE METEOROLOGICE

       Transmiterea observaţiilor meteorologice pe teritoriul Ucrainei se face conform reglementărilor OMM prin reţeaua OMM (GTS OMM) şi prin FTP- serverele Părţilor.

       Nr. crt.	Staţie meteorologică	Indicativ
       1	2	3
       1.	Rahiv	33 647
       2.	Seleatin	33 657
       3.	Hust	33 638
       4.	Ismail	33 889

       Se transmite:

       Telegrama SYNOP

       Ora transmiterii:

       Triorară ( 00, 03, 06, 09, 12, 15, 18, 21 UTC)

       Modul de transmitere:

       Centrul Hidrometeorologic din Ucraina, Kiev, va transmite către Administraţia Naţională de Meteorologie (Bucureşti)

     • Prin canalul GTS OMM Kiev – Moscova – Bucureşti;

     • Prin FTP – server.

       Forma transmiterii:

       Schimbul de date se va efectua conform codului internaţional FM 12-VII SYNOP.

       Modul de completare a datelor lipsă:

       Datele lipsă vor fi completate, la solicitare, conform normelor OMM şi vor fi transmise, în termen de 25 de zile, de către Partea ucraineană (Centrul Hidrometeorologic din Ucraina- Kiev) către Partea română (Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti).

       În cazul apariţiei unor defecţiuni de ordin tehnic când toate datele sunt indisponibile, mesajul va conţine codul staJiei şi textul „NIL”.

       ANEXA 4

       SCHIMBUL DE DATE REFERITOARE LA ECHIVALENTUL DE APĂ DIN STRATUL DE ZĂPADĂ

       În intervalul noiembrie – aprilie Părţile îşi vor transmite date privind echivalentul de apă al stratului de zăpadă (mm), atunci când grosimea stratului de zăpadă este egală sau mai mare de 5 cm, de la staţiile hidrometrice din tabelul de mai jos:

       Partea română pentru Partea ucraineană			Partea ucraineană pentru Partea română
       Nr.	Staţia hidrometrică	Indicativ	Nr.	Staţia hidrometrică	Indicativ
       1.	Săcel	44142	1.	Storojinet	42130
       2.	Moisei	44112	2.	Tatarov	42136
       3.	Bistra	44119	3.	Dora (pentru Iaremcea)	42176
       4.	Vadul Izei	44149	4.	Kuti	42191
       5.	Turulung	44188	5.	Cernăuţi	42148
       6.	Negreşti-Oaş	44183	6.	Rahiv	44006
       7.	Domăneşti	44392	7.	Velikii Becikiv	44010
       8.	Siret	42702	8.	Iasinia	44025
       9.	Oroftiana	42943	9.	Usti Ciorna	44034
       10.	Rădăuţi-Prut	42945	10.	Neresniţa	44036

       Schimbul de date se va face între Centrul Hidrometeorologic al Ucrainei (Partea ucraineană) şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (Partea română).

       Se transmit:

       • până la 1 ianuarie decadal (01, 11, 21);

       • după 1 ianuarie pentadal (01, 06, 11, 16, 21, 26).

         Ora transmiterii:

         Până la ora 11°°, ora locală.

         Modul de transmitere:

         Partea ucraineană va transmite datele:

         • Prin reţeaua GTS OMM Kiev – Moscova – Bucureşti şi prin servere FTP. Partea română va transmite datele:

         • Prin reţeaua GTS OMM Bucureşti – Moscova – Kiev şi prin servere FTP.

         Forma transmiterii

         Schimbul de date se va efectua conform codului FM 67 – VI HYDRA.

         Instituţiile competente ale Părţilor, în urma înţelegerii/stabilirii în cadrul grupelor de lucru, pot face schimb de date referitoare la echivalentul de apă din stratul de zăpadă pentru staţiile şi posturile din bazinele râurilor unde îşi desfăşoară activitatea. Modul de transmitere este identic cu cel utilizat în schimburile directe prevăzute în Anexele 2a şi 2b.

         ANEXA 5 a

         AVERTIZĂRI PRIVIND FENOMENELE METEOROLOGICE PERICULOASE

         Schimbul de avertizări diagnostice privind fenomenele meteorologice periculoase se va efectua cu prioritate între instituţiile competente ale părţilor – Centrul Hidrometeorologic din Ucraina – CHM Ucr (Partea ucraineană) şi Administraţia Naţională de Meteorologie – ANM (Partea română).

         Părţile vor asigura transmiterea avertizărilor meteorologice periculoase pentru următoarele staţii:

         Partea română pentru Partea ucraineană			Partea ucraineană pentru Partea română
         Nr.	Punct de observaţie	Indicativ	Nr.	Punct de observaţie	Indicativ
         1.	Suceava	15023	1.	Rahiv	33647
         2.	Satu Mare	15010	2.	Seleatin	33657
         3.	Ocna Şugatag	15015	3.	Hust	33638
         4.	Iezer	15033	4.	Ismail	33889

         Se transmit avertizări pentru:

       • precipitaţii abundente;

       • ploi de lungă durată;

       • vânt puternic;

       • ninsoare abundentă;

       • viscol.

       Emiterea avertizărilor diagnostice pentru aceste fenomene se va face de către instituţiile competente ale fiecărei părţi, în conformitate cu prevederile Regulamentelor naţionale pentru avertizările meteorologice.

       Ora transmiterii:

       Imediat după atingerea valorilor de prag.

       Modul de transmitere:

       Partea ucraineană va transmite datele pe serverul FTP al Părţii române. Partea română va transmite datele pe serverul FTP al Părţii ucrainene.

       Forma transmiterii:

       Datele vor fi transmise pe serverele FTP ale celor două Părţi conform tabelelor concordate.

       ANEXA 5 b

       SCHIMBUL DE DATE METEOROLOGICE RADAR

       Instituţiile competente ale părţilor îşi vor transmite reciproc date meteorologice radar, luând în considerare starea actuală a acestui tip de observaţii care se fac pe teritoriul celor două Părţi.

       Forma şi modul de transmitere a acestor date vor fi elaborate şi agreate de către experţii Părţilor.

       ANEXA 6 a

       SCHIMBUL ANUAL DE DATE HIDROLOGICE

       Instituţiile competente ale Părţii române transmit instituţiilor competente ale Părţii ucrainene, date hidrologice anuale la următoarele staţii hidrometrice din bazinele hidrografice Tisa, Prut şi de pe sectorul de frontieră comun al Dunării:

       Nr. crt.	Curs de apă	Staţia hidrometrică	H (cm)	Q (m3/s)	P (mm)	Tapă (oC)	p (g/mc)	M Q, R	G	V
       1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
       1.	Tisa	Valea Vişeului	*	*	*	–	–	–	–	H*
       2.	Tisa	Sighetu Marmaţiei	*	*	*	–	–	*	*	H/Q*
       3.	Vişeu	Moisei	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
       4.	Vişeu	Bistra	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
       5.	Ruscova	Ruscova	*	*	–	–	–	–	*	H/Q*
       6.	Iza	Săcel	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
       7.	Iza	Vadu Izei	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
       8.	Tur	Turulung	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
       9.	Someş	Satu Mare	*	*	*	–	–	–	–	H/Q*
       10.	Prut	Oroftiana	*	–	*	–	–	–	–	H*
       11.	Prut	Rădăuţi Prut	*	*	–	–	–	–	–	H/Q*
       12.	Dunăre	Galaţi	*	–	–	*	*	–	*	–
       13.	Dunăre	Isaccea	*	–	–	*	*	–	*	–
       14.	Dunăre	Mm-54	–	*	–	–	–	*	–	–
       15.	Braţ Chilia	Km 115	–	*	–	–	–	*	–	–
       16.	Braţ Tulcea	Tulcea	*	–	–	*	*	–	*	–
       17.	Braţ Chilia	Periprava	*	–	–	*	*	–	*	–
       18.	Braţ Chilia	Km-20	–	*	–	–	–	*	–	–
       19.	Marea Neagră	Sulina	*	–	–	*	–	–	*	–

       Legendă: H – nivelul apei, Q – debit lichid, P – precipitaţie, T – temperatura apei, p – turbiditate, R – debit de aluviuni în suspensie, M – centralizator cu măsurători de debite de apă şi/sau de aluviuni în suspensie, G – fenomene de gheaţă, V – cea mai mare viitură din an sub formă tabelară H/Q.

       Se transmit:

       Pentru staţiile enumerate mai sus, următoarele date hidrologice anuale, conform menţiunilorcu *

   • fişe anuale cu niveluri, temperatura apei, debite lichide şi debite solide (aluviuni în suspensie); medii zilnice; minime (valoarea şi data), maxime (valoarea şi data) lunare, medii lunare;

   • fişe zilnice, lunare şi anuale de precipitaţii;

   • cele mai mari viituri din an sub formă tabelară H/Q;

   • centralizator cu măsurători de debite de apă şi centralizator cu măsurători complete de debite de aluviuni în suspensie;

   • cheia limnimetrică tabelară (staţiile şi frecvenţa de transmitere se vor stabili la nivelul grupelor de lucru).

     Modul de transmitere:

     Cu ocazia întâlnirii Grupelor de lucru.

     Schimbul de date hidrologice se face între instituţiile competente ale Părţilor la nivelde experţi în cadrul grupelor de lucru:

   • Pentru staţiile hidrometrice 1 – 9 (bazinul Tisa) – între Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa şi CHM Transcarpatia.

   • Pentru staţiile hidrometrice 10 – 11 (bazinul Prut) – între Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad şi CHM Cernăuţi.

   • Pentru staţiile hidrometrice 12 – 19 (fluviul Dunărea) – între Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea şi Observatorul HM al Dunării.

     Forma transmiterii:

     Tabelar, pe suport de hârtie şi în format electronic prelucrabil, în limba naţională a fiecărei Părţi.

     SCHIMBUL DE DATE HIDROLOGICE ANUALE

     ANEXA 6 b

     Instituţiile competente ale Părţii ucrainene transmit instituţiilor competente ale Părţii române date hidrologice anuale la următoarele staţii hidrometrice din bazinele hidrografice Tisa, Siret şi Prut şi de pe sectorul de frontieră comun al Dunării:

     Nr. crt.	Curs de apă	Staţia hidrometrică	H (cm)	Q (m3/s)	P (mm)	Tapă (oC)	p (g/mc)	M Q, R	G	V
     1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
     1.	Tisa	Rahiv	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
     2.	Tisa	Velikii Becikiv	*	–	*	–	–	–	*	H*
     3.	Tisa	Teaciv	*	–	*	–	–	–	*	H*
     4.	Tisa Neagră	Iasinia	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
     5.	Tisa Albă	Lughi	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
     6.	Teresva	Usti Ciorna	*	*	*	–	–	–	*	H/Q*
     7.	Teresva	Neresniţia	*		*	–	–	–	*	H*
     8.	Mocrianca	Rusica Mocra	*	–	*	–	–	–	*	H*
     9.	Tisa	Dilove	*	–	*	–	–	–	–	H*
     10.	Şopurca	Cobileţka Poliana	*	–	*	–	–	–	–	H*
     11.	Siret	Storojineţ	*	*	*	*	–	–	*	H/Q*
     12.	Prut	Cernăuţi	*	*	*	*	–	–	*	H/Q*
     13.	Dunăre	Reni	*	–	–	*	*	–	*	–
     14.	Dunăre	Mm-54	–	*	–	–	–	*	–	–
     15.	Braţ Chilia	Km-115	–	*	–	–	–	*	–	–
     16.	Braţ Chilia	Ismail	*	–	–	*	*	–	*	–
     17.	Braţ Chilia	Chilia	*	–	–	*	–	–	*	–
     18.	Braţ Chilia	Chilia km 20	–	*	–	–	–	*	–	–
     19.	Braţ Chilia	Vâlcov	*	–	–	*	*	–	*	–
     20.	Marea Neagră	Primorskoe	*	–	–	*	–	–	*	–

     Legendă: H – nivelul apei, Q – debit lichid, P – precipitaţie, T – temperatura apei, p – turbiditate, R – debit de aluviuni în suspensie, M- centralizator cu măsurători de debite de apă şi/sau de aluviuni în suspensie, G – fenomene de gheaţă, V – cea mai mare viitură din an sub formă tabelară H/Q.

     Se transmit:

     Pentru staţiile enumerate mai sus, următoarele date hidrologice anuale, conform menţiunilorcu *

   • fişe anuale cu niveluri, temperatura apei, debite lichide şi debite solide (aluviuni în suspensie); medii zilnice; minime (valoarea şi data), maxime (valoarea şi data) lunare, medii lunare;

   • fişe zilnice, lunare şi anuale de precipitaţii;

   • cele mai mari viituri din an sub formă tabelară H/Q;

   • centralizator cu măsurători de debite de apă şi centralizator cu măsurători complete de debite de aluviuni în suspensie;

   • cheia limnimetrică tabelară (staţiile şi frecvenţa de transmitere se vor stabili la nivelul grupelor de lucru).

     Modul de transmitere:

     Cu ocazia întâlnirii Grupelor de lucru.

     Schimbul de date hidrologice se face între instituţiile competente ale Părţilor la nivelde experţi în cadrul grupelor de lucru:

   • Pentru staţiile hidrometrice 1 – 10 (bazinul Tisa) – între CHM Transcarpatia şi Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa;

   • Pentru staţiile hidrometrice 11 – 12 (bazinul Prut, Siret) – între CHM Cernăuţi şi Administraţia Bazinală de Apă Siret (11), Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad (12);

   • Pentru staţiile hidrometrice 13 – 20 (fluviul Dunărea) – între Observatorul HM al Dunării şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea.

Forma transmiterii

Tabelar, pe suport de hârtie şi în format electronic prelucrabil, în limba naţională a fiecărei Părţi.

ANEXA 7

LISTA SECŢIUNILOR DE FRONTIERĂ

UNDE SE EFECTUEAZĂ ÎN COMUN MĂSURĂTORI HIDROLOGICE

Nr. crt.	Râu/secţiunea de frontieră	Instituţiile responsabile
		Partea română	Partea ucraineană
1	2	3	4
1.	Râul Tisa, la staţiile hidrometrice Sighetu Marmaţiei – Solotvino	A.B.A. Someş-Tisa	Centrul HM din Transcarpatia
2.	Râul Siret, la staţia hidrometrică Storojineţ	A.B.A. Siret	Centrul HM din Cernăuţi
3.	Râul Prut, în secţiunea Oroftiana	A.B.A. Prut-Bârlad	Centrul HM din Cernăuţi
4.	Fluviul Dunărea, în secţiunea Mm-54	A.B.A. Dobrogea- Litoral	Observatorul HM al Dunării
5.	Braţul Chilia, în secţiunea Ceatal – Ismail – km 115	A.B.A. Dobrogea- Litoral	Observatorul HM al Dunării
6.	Braţul Chilia, în secţiunea Periprava – km 20	A.B.A. Dobrogea- Litoral	Observatorul HM al Dunării

Notă:

1. Măsurătorile se planifică şi se efectuează, în comun, de către instituţiile responsabile ale

   Părţilor.

2. Părţile efectuează măsurători hidrologice cu propriile mijloace tehnice şi prin metodele stabilite, în comun, în cadrul grupelor de lucru.

ANEXA 8 a

SCHIMBUL CURENT DE DATE DE LA STAŢIILE AUTOMATE PENTRU BAZINELE SIRET ŞI PRUT

Transmiterea curentă a datelor de la staţiile automate din Partea română se referă la următoarele staţii:

• Staţiile automate instalate în cadrul Proiectului EAST-AVERT.

• Staţiile hidrometrice din bazinele Siret şi Prut, cuprinse în Anexa 1a, la care sunt disponibile şi date de la staţii automate, instalate în cadrul altor proiecte.

  Se transmit:

  Datele disponibile de la staţiile automate, pentru următorii parametri:

  • H – niveluri (raportate la „0" miră);

  • Q – debite (pentru staţiile unde există chei limnimetrice);

  • P1h – cantităţile de precipitaţii orare.

    Ora transmiterii:

    Datele de la staţiile automate se transmit în timp real, în mod automat, funcţie de disponibilitatea datelor, cu generarea şi transmiterea fişierelor de schimb de date cu frecvenţă orară.

    Modul de transmitere:

    INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu.

    Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) timp de 30 de zile.

    INHGA poate transmite datele către Partea ucraineană şi prin alte modalităţi adecvate activităţilor operative.

    Instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor de pe teritoriul României pot transmite datele prin e-mail către instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor şi instituţiile competente ale Serviciului Hidrometeorologic de pe teritoriul Ucrainei.

    Forma transmiterii:

    Pentru datele transmise prin serverul FTP, formatul principal de transmitere este sub forma de fişiere format text, tabelar, CSV:

    Cod Staţie, Data, Cod Parametru, Valoare, Cod QA/QC 42702, ddmmyyyy hh:mm, H, -5, 0

    ……………

    Unde:

• Cod Parametru = H (nivel); Q (debit); P1h (precipitaţii orare);

• Cod QA/QC: cod de validare/corecţie prin proceduri automate şi/sau manuale a valorilor de la staţia automată (-1 = senzor defect; 0 = valoare brută; 1 . 9 = cod nivel validare);

  Datele pot fi transmise şi în alt format general text, sau XLS.

  Notă privind utilizarea datelor de la staţiile hidrometrice automate:

  Partea română nu va putea fi făcută responsabilă, direct sau indirect, pentru orice pagubă, prejudiciu sau pierdere cauzată sau presupusă a fi cauzată de utilizarea şi/sau interpretarea datelor de la staţiile hidrometrice automate.

  Datele de la staţiile automate nu pot fi transmise la terţe părţi fără acordul Părţii române.

  ANEXA 8 b

  SCHIMBUL CURENT DE DATE DE LA STAŢIILE AUTOMATE PENTRU BAZINELE SIRET ŞI PRUT

  Transmiterea curentă a datelor de la staţiile automate din Partea ucraineană se referă la următoarele staţii:

• Staţiile automate instalate în cadrul Proiectului EAST-AVERT;

• Staţiile hidrometrice din bazinele Siret şi Prut, cuprinse în Anexa 1b, la care sunt disponibile şi date de la staţii automate, instalate în cadrul altor proiecte.

Se transmit:

Datele disponibile de la staţiile automate, pentru următorii parametrii:

• H – niveluri (raportate la „0" miră);

• Q – debite (pentru staţiile unde există chei limnimetrice);

• P1h – cantităţile de precipitaţii orare.

Ora transmiterii:

Datele de la staţiile automate se transmit în timp real, în mod automat, funcţie de disponibilitatea datelor, cu generarea şi transmiterea fişierelor de schimb de date cu frecvenţă orară.

Modul de transmitere:

Partea ucraineană transmite datele la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – INHGA (Partea română) prin FTP sau altă modalitate adecvată activităţilor operative.

Instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor şi instituţiile competente ale Serviciului Hidrometeorologic de pe teritoriul Ucrainei pot transmite datele prin e-mail către instituţiile competente teritoriale de gospodărire a apelor de pe teritoriul României.

Forma transmiterii:

Formatul principal de transmitere a datelor de la staţiile automate este prin serviciu WEB de la nivelul serverului de baze de date administrat de către Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă Prut-Siret.

Datele pot fi transmise şi în alt format general text, sau XLS.

Notă privind utilizarea datelor de la staţiile hidrometrice automate:

Partea ucraineană nu va putea fi făcută responsabilă, direct sau indirect, pentru orice pagubă, prejudiciu sau pierdere cauzată sau presupusă a fi cauzată de utilizarea şi/sau interpretarea datelor de la staţiile hidrometrice automate.

Datele de la staţiile automate nu pot fi transmise la terţe părţi fără acordul Părţii ucrainene.

ANEXA 9

INSTITUŢIILE COMPETENTE ALE PĂRŢILOR

PE TERITORIUL ROMÂNIEI:

Pentru date hidrologice:

1. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Direcţia Managementul Resurselor de apa Calea Plevnei nr. 46-48, sector 1, Bucureşti Telefon: 0040 21 316 2220

   Telefon/Fax 0040 21 319 46 15 Web: www.apepaduri.gov.ro

2. Administraţia Naţională „Apele Române" Bucureşti, Str. Edgar Quinet nr.6, sector 1 Telefon: +40 21 315 55 35 sau +40 21 315 13 01

   Fax: +40 21 315 55 35 sau +40 21 312 21 74

   E-mail: dispecer@rowater.roWeb: www.rowater.ro

3. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti, Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr.97, Sector 1 Telefon: +40 21 318 11 15

   Fax: +40 21 318 11 16

   E-mail: relatii@hidro.ro

   Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice Bucureşti Telefon: +40 21 317 99 94

   Fax: +40 21 317 99 95

   E-mail: comun@hidro.ro

4. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

   Cluj – Napoca, Str. Vânătorului nr.17 Telefon: +40 264 43 30 28

   Fax: +40 264 43 30 26

   E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro

5. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

   Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş

   Baia Mare, Aleea Hortensiei nr.2 Telefon: +40 262 22 52 97

   Fax: +40 262 22 62 66

   E-mail: sgamm@dast.rowater.ro

6. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

   Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr.8/A Telefon: +40 261 73 66 25

   Fax: +40 261 77 01 75

   E-mail: dispecer@sgasm.dast.rowater.ro

7. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Prut -Bârlad

   Iaşi, str. Theodor Văscăuţeanu nr. 10 Telefon: + 40 232 21 81 92

   Fax: + 40 232 21 38 84

   E-mail: dispecer@dap.rowater.ro

8. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Prut -Bârlad

   Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani

   Botoşani, Str. Nicolae Iorga, nr. 23 Telefon: +40 231 58 40 64

   Fax: +40 231 58 40 65

   E-mail: dispecer@sgabt.dap.rowater.ro

9. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Siret

   Bacău, Str. Cuza Vodă Nr. 1 Telefon: + 40 234 51 54 66

   Fax: + 40 234 51 00 50

   E-mail: dispecer@das.rowater.ro

10. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Siret

    Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava

    Suceava, Str. Universităţii nr. 48 Telefon: +40 230 21 68 35

    Fax: +40 230 52 34 67

    E-mail: sgasv@rdslink.ro

11. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral

    Constanţa, Bd. Mircea cel Bătrân nr. 127 Telefon: + 40 241 67 30 24

    Fax: + 40 241 67 30 25

    E-mail: dispecer@dadl.rowater.ro

12. Administraţia Naţională „Apele Române" – Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral

    Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea

    Tulcea, Str. Alex. Ciucurencu nr.3 Telefon: + 40 240 51 74 45

    Fax: + 40 240 51 41 45

    E-mail: dispecerat.tl@dadl.rowater.ro

    Pentru date meteorologice:

13. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

    Direcţia Generală Evaluare Impact şi Controlul Poluării Bucureşti, Bulevardul Libertăţii nr. 12, sector 5 Telefon:+40 214 089 595

    Fax:+40 213 160 421

    E-mail: dorina.mocanu@mmediu.ro; Web: www.mmediu.ro;

14. Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti, Sos. Bucureşti – Ploieşti, nr. 97, Sector 1 Telefon: +40 21 318 32 40

    Fax: +40 21 316 31 43

    E-mail: relatii@meteoromania.ro

15. Administraţia Naţională de Meteorologie-Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord

    Cluj – Napoca, Str. Vânătorului nr.17 Telefon: +40 264 43 23 96

    Fax: +40 264 53 21 79

    E-mail: cmrcluj@meteoromania.ro

16. Administraţia Naţională de Meteorologie – Centrul Meteorologic Regional Moldova

Iaşi, str. Theodor Văscăuţeanu nr. 10 Telefon: + 40 232 21 64 26

Fax: + 40 232 21 40 49

E-mail: cmrmoldova@meteoromania.ro

PE TERITORIUL UCRAINEI :

1. Agenţia de Stat a Resurselor de Apă din Ucraina Kiev 01004, str. Velyka Vasylkivska nr. 8 Telefon/fax: + 380 44 235-60-46

   E-mail: davr@davr.gov.uaE-mail: vodxoz@ukr.net

2. Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă din Ucraina Departamentul de hidrometeorologie

   01601 Kiev 30

   str. Zolotovoritsca nr. 6 V

   Telefon: +380 44-239-93-36; 279-10-40

   Fax: +380 44-288-10-62

   E-mail: himet@meteo.gov.uaWeb: www.mns.gov.ua

3. Centrul hidrometeorologic din Ucraina

   01601 Kiev 30

   str. Zolotovoritsca nr. 6 V

   Telefon/fax : +380 44-279-10-80; + 380 44 234-05-28

   E-mail: office@meteo.gov.uaE-mail: hidro@meteo.gov.uaWeb: http://www.meteo.gov.ua

4. Centrul hidrometeorologic regional din Zakarpatia 88018 Ujgorod, str. Sloveanska Naberejna nr. 5 Telefon/fax : +380 312 65-70-70, +380 312 61-65-64

   e-mail: apgduzhgorod@meteo.gov.ua; hidroprouzhgorod@meteo.gov.uaWeb: http://www.gmc.uzhgorod.ua

5. Centrul regional hidrometeorologic Cernăuţi

   58002 Cernăuţi, str. Glinka nr. 1

   Telefon/fax: +380 372 52-18-71

   Telefon: +380 372 52-69-38

   Fax: +380 372 51-65-46

   e-mail: pgdchernivci@meteo.gov.ua; hidrochernivci@meteo.gov.ua

6. Observatorul hidrometeorologic Dunărea

   68600 Ismail, regiunea Odesa str. Gheroiv Stalingradu nr. 36 Telefon +380 4841 7-51-39

   Fax: +380 4841 7-51-38

   E-mail: mgdunau@meteo.gov.uaWeb: http://www.dhmo.org.ua

7. Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă Tisa

   Ujgorod 88018, str. Slovianska Naberejna nr. 5

   Tel. (+380 312) 61-27-41, (+380 312 ) 61-27-34, (+380 312 ) 61-27-85

   Fax: (+380 312 ) 61-28-53

   e-mail: office@buvrtysa.gov.uaWeb: www.buvrtysa.gov.ua

8. Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă Prut şi Siret

   58013 Cernăuţi, str. Geroiv Maidanu nr. 194 b Tel. +380 372 27-46-42, +380 372 53-92-00

   Fax: +380 372 27-46-42

   e-mail: dpbuvr@dpbuvr.gov.ua; dpbuvr.cruz@gmail.comWeb: www.dpbuvr.gov.ua

9. Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă – Râurile din Bazinul Mării Negre şi Dunărea de Jos

   65078, Odessa

   Str. Ivan şi Iurii Lip nr. 13 Telefon/Fax: + 380 048 766 90 87 e-mail: vodxoz@ukr.net

   Web: http://www.oouvr.gov.ua

10. Direcţia de Gospodărire a Apelor din Ismail

    Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă – Râurile din Bazinul Mării Negre şi Dunărea de Jos

    68600, Ismail, str. Ednosti 87-a Telefon/Fax: + 380 048 417 86 88 e-mail: izm_uvg@ukr.net

    Web: http://www.izmailvodhoz.ucoz.ua

    Notă: În situaţia în care intervin modificări ale datelor de contact, Părţile se vor informa cu privire la acest lucru prin intermediul secretarilor Împuterniciţilor.

    Anexa nr. 4 a la Protocolul Sesiuni a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

    REGULAMENT

    de colaborare româno-ucrainean privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră

    Colaborare bilaterală în domeniul gospodăririi apelor Romania – Ucraina

    2019

    Regulament de colaborare româno-ucrainean

    privind evaluarea calităţii apelor de frontieră şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe cursurile de apă de frontieră

    Articolul 1

    Temeiul legal al Regulamentului

    1. Regulamentul are la bază:

       • Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997;

       • Convenţia privind utilizarea şi protecţia cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale adoptată la Helsinki la 17 martie 1992;

       • Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, adoptată la Sofia la 24 iunie 1994;

       • hotărârile Împuterniciţilor adoptate la Sesiunea a III-a (Piatra Neamţ, 4 – 7 noiembrie 2003), la Sesiunea a IV-a (Cernăuţi, 1 – 3 decembrie 2004) la Sesiunea a V-a (Baia Mare, 21 – 23 decembrie 2005) şi la Sesiunea a VI-a (Kiev, 5-7 decembrie 2006) referitor la unificarea Regulamentului privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră şi a Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale care nu se mai pot evita (aprobate la Sesiunea a II-a, Odessa, 18 – 21 decembrie 2000), sesiunea a VIII-a a Împuterniciţilor (Ujgorod, 1-2 noiembrie 2012), sesiunea a IX- a a Împuterniciţilor (Negreşti Oaş, 11-12 octombrie 2017) şi sesiunea a X-a a Împuterniciţilor (Ismail, 3-4 octombrie 2018).

    2. Pentru prevenirea, limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor deja produse precum şi pentru sistarea lor, Părţile procedează conform prevederilor legale interne.

Articolul 2 Scopul Regulamentului

Prin prezentul Regulament se stabilesc regulile principale privind:

1. Evaluarea calităţii apelor de frontieră.

2. Procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale care pot avea efect transfrontalier şi care nu se mai pot evita.

3. Acţiunile de urmat pentru limitarea efectelor poluărilor accidentale cu impact transfrontalier şi pentru protejarea tronsonului din aval al cursului de apă.

Articolul 3

Instituţiile care colaborează la nivel central şi la nivel bazinal/local

Instituţiile competente ale Părţilor la nivel central şi datele de identificare ale acestora sunt prezentate în Anexa nr. 1. Instituţiile competente teritoriale ale Părţilor care cooperează la nivelul fiecărui bazin sau la nivel local pentru efectuarea observaţiilor asupra calităţii apelor de frontieră şi asigurarea schimbului de date şi informaţii precum şi datele de identificare ale acestora sunt prezentate în Anexa nr. 2. În cazul modificării datelor de identificare, Părţile se vor informa imediat despre aceasta.

Coordonatorii grupurilor de lucru se vor informa reciproc cu privire la orice modificare intervenită în cursul anului, până la 31 decembrie.

Articolul 4

Locul de prelevare a probelor de apă

Secţiunile de prelevare a probelor de apă sunt prezentate în Anexa nr. 3.

Articolul 5 Parametrii calitativi urmăriţi

Parametrii calitativi urmăriţi, unităţile de măsură şi frecvenţa prelevării probelor sunt prezentate în Anexa nr. 4.

Parametrii de calitate a apei sunt stabiliţi ţinând cont şi de cerinţele Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR), şi a Programului transfrontalier de monitorizare la nivel naţional

– TNMN.

nr. 5.

nr. 6.

Articolul 6

Modul de prelevare a probelor de apă

Modul de prelevare, fixare, transport şi depozitare a probelor de apă sunt prezentate în Anexa

Articolul 7

Efectuarea analizelor fizico-chimice şi biologice

Indicatorii fizico-chimici şi biologici se vor determina conform metodelor cuprinse în Anexa

Articolul 8

Schimbul rezultatelor analizelor

Schimbul rezultatelor obţinute în urma analizelor şi intercompararea se va face o dată pe an,

alternativ pe teritoriul celor două Părţi, în primul semestru al anului următor, cu participarea experţilor de calitatea apei ai fiecărei Părţi din cadrul Grupelor de lucru. Rezultatele analizelor vor fi prezentate conform Anexei nr. 7.

Articolul 9 Prelucrarea rezultatelor analizelor

1. Pentru prelucrarea rezultatelor analizelor se utilizează toate rezultatele analizelor fizico- chimice şi respectiv cele ale indicatorilor biologici, care se efectuează anual, de fiecare Parte, conform specificaţiilor din Anexele nr. 3 şi nr. 4.

2. Se vor calcula următorii parametrii statistici: minima, media aritmetică, maxima, valoarea cu asigurare de 90% (în cazul oxigenului dizolvat şi a saturaţiei în oxigen valoarea cu asigurare de 10%); în cazul pH-ului ambele valori.

3. Modul de prezentare a rezultatelor este conform celor din Anexa nr. 8. Prelucrarea rezultatelor analizelor se referă la valorile obţinute într-un interval de un an (anul anterior întâlnirii experţilor de calitatea apei din cadrul Grupelor de lucru).

Articolul 10

Sistemul de clasificare a calităţii apelor de suprafaţă

Sistemul de valori limită pentru indicatorii fizico-chimici (grupa A, B, C şi D) cuprinde trei stări de calitate: „stare foarte bună", „stare bună" şi „ stare moderată" şi pentru metale grele şi alţi indicatori relevanţi (grupa E şi F) va cuprinde două stări de calitate: „starea bună" şi „nu atinge starea bună".

În cazul indicatorilor pentru care nu sunt prevăzute valori limită, acestea se monitorizează în vederea urmăririi evoluţiei acestora.

Valorile limită ale indicatorilor de calitate a apei precizate în Anexa nr. 9 se aplică experimental pe o perioadă de doi ani, de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, cu posibilitate de reactualizare şi prelungire urmare a analizei datelor obţinute în cei doi ani, după caz.

Articolul 11 Evaluarea calităţii apei

În vederea evaluării calităţii apelor de frontieră sunt utilizate valorile cu asigurare de 90% (10%) sau media aritmetică (anuală) conform Anexei nr. 9, stabilite la art. 9, pe baza rezultatelor concordate ale analizelor.

Evaluarea se face doar pentru indicatorii de calitate pentru care există valori limită conform Anexei nr. 9 şi se prezintă în ultima coloană a tabelului din Anexa nr. 8.

În tabelul din Anexa nr. 10 se prezintă sintetic, pentru fiecare grupă de indicatori starea de calitate; aceasta se stabileşte în funcţie de indicatorul încadrat în starea de calitate a apei cea mai defavorabilă, defalcat pe secţiuni de prelevare.

Articolul 12

Aprecierea evoluţiei în timp a calităţii apelor de frontieră

Aprecierea evoluţiei în timp a calităţii apelor de frontieră (îmbunătăţire, înrăutăţire) se face prin compararea valorilor medii calculate pentru o perioadă de bază de cinci ani şi valorile medii din anul anterior întâlnirii experţilor de calitatea apei din cadrul Grupelor de lucru. Indicatorii de calitate luaţi în considerare în vederea estimării şi modul de efectuare a acesteia sunt prezentate în Anexa nr. 11.

Articolul 13 Colaborarea între laboratoare

În cadrul colaborării între laboratoarele instituţiilor competente teritoriale, la acţiunea de intercomparare a acestora la nivel bazinal/local se va analiza în detaliu, modul de aplicare a metodelor comune de realizare a analizelor fizico-chimice şi biologice în cadrul procedurilor de intercomparare. Instituţiile competente teritoriale ale Părţilor pentru aplicarea operativă şi îmbunătăţire a acestui Regulament sunt indicate în Anexa nr. 2. Acestea vor efectua, anual, în comun prelevări de probe şi analizarea acestora, fiecare în laboratorul propriu. Experţii de calitatea apei din cadrul Grupelor de lucru vor aprecia procesul de intercomparare şi necesitatea acestuia în cadrul colaborării

bilaterale.

În cazul constatării unor diferenţe semnificative, nejustificate din punct de vedere al metodelor şi tehnicii analitice utilizate, între rezultatele analizelor obţinute în laboratoarele proprii, la convocarea uneia dintre instituţiile competente teritoriale prevăzute în Anexa nr. 2, se poate organiza o întâlnire a reprezentanţilor acestor instituţii pentru examinarea rezultatelor respective.

Articolul 14

Definiţia noţiunii de poluare accidentală care poate avea efect transfrontalier

1. Prin poluare accidentală care poate avea efect transfrontalier şi care nu se mai poate evita, denumită în continuare poluare accidentală, se înţelege acea poluare care produce alterarea bruscă şi imprevizibilă a calităţii apelor ca urmare a unor accidente, avarii, neglijenţe sau a unor dezastre naturale, în urma cărora apa devine improprie folosirii de către utilizatori şi conduce la grave dezechilibre ale ecosistemelor acvatice.

2. Se pot considera poluări accidentale şi situaţiile în care în secţiunea de frontieră se constată sau se preconizează o alterare bruscă a calităţii apei prin modificări semnificative ale ecosistemului acvatic respectiv mortalitate vizibilă a vieţuitoarelor acvatice, apariţia peliculei de produse petroliere şi poate avea efecte transfrontaliera.

Articolul 15

Alarmarea în cazul producerii poluării accidentale

1. Alarmarea în cazul poluărilor accidentale se face în timpul cel mai scurt, în conformitate cu prevederile din Anexele nr. 12 şi nr. 13 şi în concordanţă cu sistemul AEWS (Accident Emergency Warning System – International Commission for the Protection of the Danube River), în situaţiile când:

   1. sunt cunoscute: sursa generatoare, tipul poluantului, cantitatea de poluant evacuată luând în consideraţie debitul emisarului, clasificarea substanţelor în baza clasificării „WRC", indexul de risc

      „WRI" calculat în baza proprietăţii „R" pentru apă, care depăşeşte pragurile de alarmare, conform tabelelor 1 şi 2 din Anexa nr.14;

   2. poluarea accidentală este detectată la nivelul cursului de apă, dar la care nu se cunosc sursa generatoare, tipul poluantului, cantitatea de poluant evacuat, însă se constată că într-o secţiune a sectorului de curs de apă al râurilor Tisa, Siret, Prut, sau a fluviului Dunărea sunt modificări semnificative ale ecosistemului acvatic, prin mortalitatea vizibilă a vieţuitoarelor acvatice şi/sau apariţia peliculei de produse petroliere ce pot avea efecte transfrontalieră.

2. Părţile se vor informa şi coopera şi în următoarele situaţii:

   1. antrenarea reziduurilor industriale şi menajere depozitate în cazul inundaţiilor şi gheţurilor produse pe cursuri de apă;

   2. constatarea în apele de frontieră a mortalităţii sau înmulţirii în masă a grupurilor de vieţuitoare specifice ecosistemelor acvatice;

   3. alte situaţii care pot avea un impact negativ asupra ecosistemelor acvatice ale apelor de frontieră.

Articolul 16

Măsuri şi acţiuni pentru combaterea poluării accidentale

1. Părţile asigură, conform legislaţiei naţionale proprii, elaborarea şi aplicarea planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale luând în considerare rezultatul evaluării riscului folosinţelor potenţial poluatoare pentru apele de frontieră.

2. Părţile, pe teritoriul statului lor, obligă folosinţele potenţial poluatoare să elaboreze planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi să evalueze periodic eficienţa acestora.

3. Părţile, pe teritoriul statului lor, obligă folosinţele potenţial poluatoare să se doteze corespunzător cu mijloace şi materiale de intervenţie pentru situaţii de poluări accidentale.

4. În cazul producerii poluării accidentale, ambele Părţi vor acţiona astfel:

   1. Conducătorii instituţiilor competente teritoriale sau reprezentanţii lor vor lua contact direct pentru adoptarea măsurilor în scopul limitării efectelor poluării accidentale prin organizarea şi desfăşurarea activităţilor operative de protecţie.

   2. În cazul în care o poluare accidentală a fost constatată pe teritoriul statului unde aceasta s- a produs, şi poate trece pe teritoriul celuilalt stat, instituţiile teritoriale competente ale acesteia sunt obligate să anunţe imediat prin telefon, fax, e-mail sau orice alt mijloc, atât instituţia competentă de pe teritoriul său (Anexa nr. 1) cât şi instituţiile competente teritoriale ale celeilalte Părţi (Anexa nr. 2), toate datele referitoare la poluare din momentul constatării acesteia. Conţinutul informării este prezentat în Anexa nr 12.

   3. În cazul în care poluarea accidentală a fost constatată de către una dintre Părţi, pe teritoriul căreia aceasta a ajuns, instituţiile competente teritoriale ale acestui stat sunt obligate să anunţe imediat despre aceasta, atât instituţia competentă de pe teritoriul său, cât şi instituţiile competente teritoriale ale celeilalte Părţi asupra datelor referitoare la poluare, din momentul constatării. Conţinutul informaţiei este prezentat în Anexa nr. 13.

   4. Frecvenţa informărilor referitoare la combaterea fenomenului de poluare accidentală se stabileşte de către instituţiile competente ale celor două Părţi, în fiecare caz, separat, în funcţie de tipul şi amploarea poluării.

   5. La cererea uneia dintre Părţi, reprezentanţii instituţiilor competente şi/sau instituţiile competente teritoriale se întâlnesc şi se informează reciproc despre efectele poluării accidentale şi despre măsurile luate în vederea sistării acesteia.

   6. Informarea reciprocă trebuie continuată pană la înlăturarea efectelor poluării accidentale şi revenirea calităţii apei la starea iniţială.

Articolul 17

Efectuarea prelevărilor comune de probe de apă şi a analizelor de laborator în cazul poluărilor accidentale

1. În situaţia constatării stării de alterare bruscă a calităţii apei conform prevederilor art. 15 alin. (1), lit. a), b), se va proceda la declanşarea unui program de monitoring, pentru analiza calităţii apei cursului de apă respectiv în mai multe puncte, cu frecvenţă mărită, analiză pe parcursul căreia se vor determina în principal indicatorii de calitate caracteristici tipului de poluare produsă.

2. Dacă se consideră necesar, la cererea uneia dintre Părţi, vor avea loc prelevări comune de probe şi analize de apă, în cel mai scurt timp, dar nu mai mult de 24 de ore de la transmiterea informării despre poluarea accidentală.

3. Indicatorii de calitate a apei sunt determinaţi, de la caz la caz, în funcţie de tipul (specificul) poluării şi amploarea acesteia.

4. Prelevarea de probe de apă şi analizele vor fi efectuate conform prevederilor prezentului Regulament privind urmărirea calităţii apelor.

5. Pe baza rezultatelor monitoringului, se va stabili şi se va informa cealaltă Parte, asupra următoarelor:

   • daca au existat cauze naturale sau antropice;

   • este nevoie de măsuri de prevenire sau combatere a efectelor;

   • poate avea efecte asupra utilizatorilor de apă şi asupra ecosistemelor acvatice;

   • alte date utile de caracterizare a fenomenului de poluare accidentală.

6. La cererea oricăreia dintre Părţi, în timpul cel mai scurt posibil, trebuie cercetată orice situaţie de punere în evidenţă a unei stări de alterare bruscă a calităţii apei şi despre măsurile luate în vederea depistării sursei care a produs fenomenul de poluare accidentală.

Articolul 18

Analiza ulterioară a poluării accidentale

1. La cererea uneia dintre Părţi, cealaltă Parte poate coopera la lucrările de limitare şi înlăturare a efectelor poluării, respectiv după caz, la refacerea şi aducerea la starea iniţială a calităţii apei, conform prevederilor legale interne.

2. După fiecare eveniment, Părţile prin instituţiile competente şi/sau instituţiile competente teritoriale, vor evalua urmările poluării accidentale şi vor stabili eventualele acţiuni necesare în continuare (ex. continuarea analizelor de calitatea apei, evaluarea consecinţelor).

3. Părţile se vor informa reciproc asupra experienţei acumulate privind eficienţa acţiunilor de limitare a efectelor poluărilor accidentale şi în legătură cu modul de înlăturare a substanţei poluante.

Articolul 19 Dispoziţii finale

1. Prezentul Regulament intră în vigoare la data primirii ultimei informări prin care Împuterniciţii se informează asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare intrării în vigoare a Protocolului sesiunii Împuterniciţilor Guvernelor României şi Ucrainei în problemele cooperării în domeniul gospodăririi apelor de frontieră.

2. Prezentul Regulament poate fi modificat şi completat prin hotărârea Împuterniciţilor. Modificările şi completările Regulamentului intră în vigoare conform alineatului precedent.

3. Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul Regulament şi vor fi redactate în limbile română şi ucraineană.

4. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament conform punctului 1 din acest Articol,

   „Regulamentul privind modul de evaluare a calităţii apelor de frontieră”, cu modificările şi completările ulterioare şi „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita pe apele de frontieră“, aprobate la Sesiunea a II-a a Împuterniciţilor (18 – 21 decembrie 2000, Odesa, Ucraina), îşi încetează valabilitatea.

5. O dată pe an instituţiile competente ale Părţilor se vor întâlni pentru analizarea şi evaluarea modului de aplicare şi de îndeplinire a celor ce decurg din prevederile prezentului Regulament.

*

* *

Semnat la Suceava, în România, la data de 12 decembrie 2019, în două exemplare originale, fiecare în limbile română şi ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

ÎMPUTERNICITUL GUVERNULUI ÎMPUTERNICITUL GUVERNULUI ROMÂNIEI UCRAINEI

Anexa nr. 1

LISTA INSTITUŢIILOR COMPETENTE PENTRU APLICAREA REGULAMENTULUI

1. DIN PARTEA ROMÂNA

   Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Direcţia Managementul Resurselor de Apă Calea Plevnei 46-48, sector 1, Bucureşti

   Telefon: 0040 21 316 22 20

   Telefon/Fax: 0040 21 319 46 15 www.apepaduri.gov.ro

   Administraţia Naţională „Apele Române"

   Bucureşti, str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, 010018

   Telefon: +40-(21)-315-55-35; +40-21-315-13-01

   Fax: +40-(21)-312-55-35; +40-21-312-21-74

   E-mail : dispecer@rowater.ro

2. DIN PARTEA UCRAINEANĂ

   Ministerul Energiei şi Mediului din Ucraina

   01601 Kiev, str. Hreşceatik 30

   Telefon: +38-(044)-206-31-00;

   Telefon/Fax: +38-(044)-206-31-07;

   E-mail : gr_priem@menr.gov.ua

   Inspecţia Ecologică de Stat din Ucraina

   Kiev, str. Novopecerschii 3, scara 2

   Telefon/Fax: +38-521-20-40 E-mail: info@dei.gov.ua

   Agenţia de Stat a Resurselor de Apă din Ucraina

   Kiev, str. Velika Vasilkivska, 8 Telefon/Fax: +38-(044)-235-60-46

   E-mail : davr@davr.gov.ua;

   Anexa nr. 2

   LISTA INSTITUŢIILOR COMPETENTE TERITORIALE LA NIVEL BAZINAL / LOCAL

   PENTRU RÂUL TISA

   1. DIN PARTEA ROMÂNĂ

      Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa str. Vânătorului nr. 17, 3400 Cluj-Napoca

      Telefon: +40-(264)-433-028

      Fax: +40-(264)-433-026

      E-mail:dispecerat@dast.rowater.ro

      Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş Str. Hortensiei nr.2, Baia Mare

      Telefon: +40-(262)-225-044

      Fax: +40-(262)-226-266

      E-mail:dispecer@sgamm.dast.rowater.ro; laborator@sgamm.dast.rowater.ro

      Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare Str. Mircea cel Bătrân nr.8A, Satu Mare Telefon/Fax: +40-(261)-768-302

      E-mail: dispecer@sgasm.dast.rowater.ro; laborator@sgasm.dast.rowater.ro

   2. DIN PARTEA UCRAINEANĂ

      Inspecţia Ecologică de Stat din Regiunea Transcarpatia

      88000 Ujgorod, str. Şvabska 14

      Telefon/Fax: +38-(0312)-61-43-30, +38-(0312)-61-35-65

      E-mail: zak@dei.gov.ua, deizakarpat@ukr.net

      Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă-Tisa

      88018 Ujgorod, str. Slaveanska naberejna 5

      Telefon: +38-(0312)-61-27-41; +38-(0312)-61-27-34; +38-(0312)-61-27-85;

      Fax: +38-(0312)-61-28-53;

      E-mail: office@bovrtysa.gov.uaWeb: http//www.buvrtysa.gov.ua

      Departamentul de Mediu şi Resurse Naturale Administraţia de Stat din Regiunea Transcarpatia 88018 Ujgorod, str. Narodna, 4

      Telefon/Fax: +38-(0312) 616701

      E-mail : central@ecozakarpat.gov.ua

      PENTRU RÂURILE SIRET, SUCEAVA ŞI PRUT

      1. DIN PARTEA ROMÂNĂ

         Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Siret

         Str. Cuza Vodă nr. 1, 600274 Bacău Telefon: +40-(234)-141-646

         Fax : +40-(234)-510-050

         E-mail : dispecer@das.rowater.ro

         Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad 700464 Iaşi, str. Th. Văscăuţeanu nr. 10 Telefon: +40-(232)-218-192

         Fax: +40-(232)-213-884

         E-mail: dispecer@dap.rowater.ro

      2. DIN PARTEA UCRAINEANĂ

Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă Prut-Siret

58013 Cernăuţi, str. Geroiv Maidanu 194-B

Telefon: +38-(0372)-27-46-42; +38-(0372)-53-92-00;

Fax: +38-(0372)-27-46-42;

E-mail: dpbuvr@dpbuvr.gov.ua; dpbuvr.cruz@gmail.com; Web: http://aivs-pr.dpbuvr.gov.ua

Departamentul de Mediu şi Resurse Naturale Administraţia de Stat din Regiunea Cernăuţi 58003 Cernăuţi, str. Maiacovskogo, 35.

Telefon/Fax: +38-(372)-52-22-23;

E-mail: ecology@bukoda.gov.ua

FLUVIUL DUNĂREA

1. DIN PARTEA ROMÂNĂ

   Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral Bd. Mircea cel Bătrân nr. 127, 900592 Constanţa Telefon: +40-(241)-673-024

   Fax: +40-(241)-673-025

   E-mail: dispecer@dadl.rowater.ro

   Administraţia Naţională „Apele Române" Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea

   str. Alex. Ciucurencu nr.3, 820033 Tulcea

   Telefon: +40-(240)-517-439; +40-(240)-517-445

   Fax: +40-(240)-514-145

   E-mail: constantin.lefter@sgatl.dadl.rowater.ro

2. DIN PARTEA UCRAINEANĂ

Direcţia de Bazin a Resurselor de Apă a râurilor din Bazinul Mării Negre şi pentru Dunărea de Jos

65078 Odesa, str. Ivana Iuria Lip, 13 Telefon: +38-(048) 766-90-87; 766-91-02

E-mail: buvr_odesa@ukr.net

Web: oouvr.gov.ua

Departamentul de Mediu şi Resurse Naturale Administraţia Regională de Stat din regiunea Odesa 65000 Odesa, str. Canatna, 83.

Telefon: +38-(482)-25-13-22; +38-(482)-22-30-71

E-mail: ecolog@odessa.gov.ua

Anexa nr. 3

LOCUL DE PRELEVARE A PROBELOR DE APĂ

Denumirea cursului de apă	Locul de prelevare	Frecvenţa de recol- tare	Efectuarea prelevării probelor de apă	Observaţii
râul Tisa	Valea Vişeului – Dilove (amonte de confluenţă Valea Vişeului)	Lunar, conform grafi- cului	Fiecare Parte face recoltarea pe malul său	Două dintre aceste probe vor fi prelevate în comun,la podul Sighet – Solotvino (pentru intercompararea re- zultatelor)
	Teceul Mic – Teaciv	Lunar, conform grafi- cului	Fiecare Parte face recoltarea pe malul său
râul Siret	Ucraina: localitatea Ce- repkivţi România: 1 (un) km aval de frontieră	Lunar, conform grafi- cului	Fiecare Parte face recoltarea pe teritoriul său	Două dintre aceste probe vor fi prelevate în comun (pentru intercompararea re- zultatelor)
râul Suceava*	–	–	–	–
râul Prut	Oroftiana Pod Tarasivţi	Lunar, conform grafi- cului	Fiecare Parte face recoltarea pe malul său	Două dintre aceste probe vor fi prelevate în comun (pentru intercompararea re- zultatelor)
fluviul Dunărea	Reni Mm 71	Lunar, conform grafi- cului	Recoltarea se face pe mijlocul râului	Două dintre aceste probe vor fi prelevate în comun (pentru intercompararea re- zultatelor)
	Vâlcov (Braţul Chilia km 20)	Lunar, conform grafi- cului	Recoltarea se face pe mijlocul râului

Notă: calcularea debitului asociat în fiecare secţiune se va face în comun de cele două Părţi, în baza debitelor măsurate la staţiile hidromertrice prevă- zute în Regulamentul de colaborare româno-ucrainean privind schimbul de date hidrologice şi meteorologice.

59

*- nu este necesară monitorizarea din punct de vedere al evaluării calităţii apei deoarece pe sectorul comun care formează frontiera nu au fost identificate surse semnificative de poluare.

Anexa nr. 4

INDICATORII DE CALITATE DETERMINAŢI, UNITĂŢILE DE MĂSURĂ A ACESTORA ŞI FRECVENŢA DE MĂSURARE ANUALĂ

Indicatorul de calitate a apei	UM	Frecvenţa de determinare anuală determinări/an
A. Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/l	12
Saturaţia în oxigen	%	12
CCO-Cr	mg O2/l	12
CBO5	mg O2/l	12
B. Indicatorii Regimului de nutrienti
Amoniu (N-NH4)	mgN/l	12
Azotit (N-NO2)	mgN/l	12
Azotat (N-NO3)	mgN/l	12
Azot total	mg/l	12
Ortofosfat (P-PO4)	mgP/l	12
Fosfor total	mg/l	12
C. Alti indicatori fizico-chimici generali
Temperatura apei	oC	12
pH	–	12
Duritate totală	mg CaCO3/l	12
Materii în suspensie	mg/l	12
D. Indicatori de Salinitate
Conductivitate	S/cm	12
Reziduu filtrabil	mg/l	12
Calciu (Ca)	mg/l	12
Magneziu (Mg)	mg/l	12
Cloruri (Cl)	mg/l	12
Sulfaţi (SO4)	mg/l	12
E. Metale grele
Mercur dizolvat	g/l	12
Cadmiu dizolvat	g/l	12
Plumb dizolvat	g/l	12
Cupru dizolvat	g/l	12
Crom total dizolvat	g/l	12
Nichel dizolvat	g/l	12
Arsen dizolvat	g/l	12
Zinc dizolvat	g/l	12
Fier total (total)	mg/l	12
Mangan total (total)	mg/l	12
F. Alţi indicatori relevanţi
Detergenţi anioni activi	g/l	12
Fenoli	g/l	12
Cianuri totale	g/l	6
Indice total de hidrocarburi	mg/l	6
G. Indicatori biologici
Index saprobic fitoplancton	–	6
Clorofila-a	mg/m3	6

Anexa nr. 5

MODUL DE PRELEVARE, CONSERVARE, TRANSPORT ŞI DEPOZITARE A PRO- BELOR DE APĂ

Prelevarea probelor de apă în secţiunile menţionate în Anexa nr. 3 se realizează din stra- tul superior de 30 cm a cursului de apă. În perioada de viitură prelevarea şi pregătirea probelor se va face de comun acord între cele două Părţi.

Conservarea probelor de apă *

Indicatorii de calitate a apei	Răcire la 3-4oC	Agentul de conservare (ml/l)	Observaţii
Temperatura apei			determinare în situu
pH
Oxigen dizolvat		1 ml MnCl2 (40 %) 1 ml iodură alcalină	Reţinerea oxigenului prin me- toda Winkler în momentul re- coltării
Saturaţia în oxigen
Conductivitate
Reziduu filtrabil
Materii în suspensie
Duritate totală
Fier total (total)		5 ml cc. HNO3
Mangan total (total)		5 ml cc. HNO3
Amoniu (N-NH4)	+	cc.H2SO4 până la pH <2
Azotit (N-NO2-)	+	vezi: Amoniu
Azotat (N-NO3)	+	vezi: Amoniu
Azot total	+	vezi: Amoniu
Ortofosfat (P-PO4)	+	vezi: Amoniu
Fosfor total	+	vezi: Amoniu
Calciu (Ca)		Fără conservare
Magneziu (Mg)		Fără conservare
Cloruri (Cl)		Fără conservare
Sulfaţi (SO4)		Fără conservare
CCO-Cr	+	vezi: Amoniu
CBO5	+	vezi: Amoniu
Mercur, cadmiu, plumb, cupru, crom, zinc, nichel, arsen		5 ml cc. HNO3
Cianuri totale
Detergenţi anioni activi	+	cc.H2SO4 până la pH <2
Fenoli
Indice total de hidrocarburi
Index saprob fitoplancton	+	5 ml solutie Lugol alcalina
Clorofila-a	+

* Dacă proba răcită este prelucrată în mai puţin de 24 de ore aceasta nu mai trebuie conservată

Transport, depozitare

Probele de apă trebuie transportate în laborator în ziua prelevării acestora (probele ce necesită răcire se ţin în geantă frigorifică). În laborator probele se depozitează în frigider până la prelucrare.

Anexa nr. 6 METODE DE EFECTUARE A ANALIZELOR FIZICE,

CHIMICE ŞI BIOLOGICE

Principiile metodologiilor de analize fizice, chimice, biologice şi ale măsurătorilor de debit, pe scurt, sunt următoarele:

1. Debitul apei /Q/ – Prezentarea valorilor se face:

   • cu precizie de 0,05 mc/s până la debitul de 10 mc/s,

   • cu precizie de 0,1 mc/s pentru debite între 10 şi 100 mc/s

   • în cifre întregi pentru debite peste 100 mc/s.

2. Temperatura apei /Tw/ – Determinarea se face cu termometru, precizie de 0,1°C, la faţa locului.

3. pH /pH/ – Determinarea se face potenţiometric. Exprimarea rezultatelor se face în unităţi pH, precizia 0,1.

4. Oxigenul dizolvat /DO/ – Determinarea se face prin metoda Winkler.

   Determinarea se face prin metoda electrochimica cu sonda conform SR EN ISO 5814/2013. Exprimarea rezultatelor se face în mgO2/l,

   • valoarea mai mare decât 1 cu două zecimale, precizie 0,01

   • valoarea mai mare decât 10 mg/l cu o zecimală, precizie 0,1

5. Conductivitatea /Conductivity/ – Determinarea se face electrometric, raportându- se la 20°C.

   Exprimarea rezultatelor se face în S/cm şi cifre întregi.

6. Reziduu filtrabil – Substanţe dizolvate total /TDS/ – Determinarea se face gravi- metric prin evaporarea probei filtrate prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m şi uscarea reziduului la 105°C până la greutate constantă.

   Exprimarea rezultatelor se face în mg/l şi cifre întregi.

7. Materii în suspensie – Suspensii totale /TSS/ – Determinarea se face gravimetric, prin filtrarea probei (pe membrană) prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m şi uscarea (membranei) hârtiei la 105°C până la greutatea constantă.

   Exprimarea rezultatelor se face în mg/l şi cifre întregi.

8. Duritate totală /Hard/ – Determinarea se face titrimetric, titrare complexonome- trică cu EDTA.

   Exprimarea rezultatelor se face în mg (CaCO3/l), cu o zecimală, precizia 0,1.

9. Fier (total) /Fe/ – Determinare prin absorbţie atomică – tehnica flacără AAS, din probe de apă nefiltrată, standard utilizat: SR ISO 13315:1996/C91:2008 Exprimarea rezultatelor se face în mg/l,

   • sub valoarea unitară cu 3 zecimale, precizie 0,001

   • între 1 şi 10 mg/l cu 2 zecimale, precizie 0,01

10. Mangan (total) /Mn / – Determinare prin absorbţie atomică – tehnica flacără AAS, din probe de apă nefiltrată, Standard utilizat: SR ISO 8662-2:1997.

    Exprimarea rezultatelor se face în mg/l:

    • sub valoarea unitară cu 3 zecimale, precizie 0,001;

    • între 1 şi 10 mg/l cu 2 zecimale, precizie 0,01.

11. Ioni de amoniu /NH4/ – Determinarea se face spectrofotometric prin formarea com- pusului albastru format prin reacţia amoniului cu ionii salicilat şi hipoclorit în pre- zenta nitroprusiatului de sodiu (reactiv Nessler).

    Exprimarea rezultatelor se face în mgN/l:

    • sub valoarea unitară cu 3 zecimale, precizie 0,001;

    • între 1 şi 10 mg/l cu 2 zecimale, precizie 0,01.

12. Nitriţi /NO2/ – Determinarea se face prin metoda cu acid sulfanilic şi alfa-naftila- mină, fotometric.

    Exprimarea rezultatelor se face în mgN /l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

    Nitraţi /NO3/ – Determinarea se face prin metoda cu salicilat de sodiu, din apă fil- trată, fotometric. Exprimarea rezultatelor se face în mgN /l:

    • sub valoarea unitară cu 3 zecimale, precizia 0,001;

    • între 1 şi 10 mg/l cu 2 zecimale, precizie 0,01.

13. Azot total /TN/ – Determinarea azotului organic prin metoda Kjeldahl, determina- rea formelor de NO2, NO3, NH4; azotul total din calcul. Suma dintre azot organic şi celelalte forme de azot determinate.

    Mineralizare cu peroxodisulfat pentru transformare în azotaţi şi aplicarea metodei spectrometrice cu acid sulfosalicilic; Standard utilizat: SR ISO 11905-1:2003 Exprimarea rezultatelor se face în mg/l, cu două zecimale, precizie 0,01:

    • determinarea conţinutului de azot legat (TNB) după oxidarea la oxizi de azot cu analizor de carbon organic total cu modul de azot total conform EN 12260/2003.

      Exprimarea rezultatelor se face în mg/l:

    • între 1 şi 10 mg/l cu 2 zecimale, precizie 0,01.

14. Ortofosfaţi /PO4/ – Determinarea se face cu molibdat de amoniu, în prezenţa săru- rilor de antimoniu III şi reducerea cu acid ascorbic, fotometric.

    Exprimarea rezultatelor se face în mgP/l, precizie 0,01:

    • sub valoarea unitară cu 3 zecimale, precizie 0,001.

15. Fosfor total /TP/ – Determinarea se face, după mineralizare cu persulfat sau mine- ralizare sulfo-nitrică, cu molibdat de amoniu, fotometric.

    Exprimarea rezultatelor se face în mg/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

16. Consumul chimic de oxigen prin metoda cu dicromat /COD-K2Cr2O7/ – Deter- minarea se face pe proba de apă brută (omogenizată), după mineralizare cu acid cromic, titrimetric.

    Exprimarea rezultatelor se face în O2 mg/l, cu o zecimală, precizia 0,1.

17. Consumul biochimic de oxigen la 5 zile /BOD5/ – Determinarea se face prin me- toda Winkler.

    Exprimarea rezultatelor se face în O2 mg/l, cu două zecimale, precizie 0,01. Determinarea se face prin metoda electrochimica cu sonda conform SR EN ISO 5814/2013.

    Exprimarea rezultatelor se face în mgO2/l:

    • valoarea mai mare decât 1 cu două zecimale, precizie 0,01.

18. Mercur /Hg/ – Determinarea se face, prin proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică, cu sistem de vaporizare la rece.

    Exprimarea rezultatelor se face în g/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

19. Cadmiu /Cd/ – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică. Determinare prin absorbţie atomică – tehnica cuptor de grafit GF-AAS; Standard utilizat: SR EN ISO 15586:2004

    Exprimarea rezultatelor se face în g/l, cu trei zecimale , precizie 0,001.

20. Plumb /Pb/ – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică. Determinare prin absorbţie atomică – tehnica cuptor de grafit GF-AAS; Standard utilizat: SR EN ISO 15586:2004

    Exprimarea rezultatelor se face în g/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

21. Cupru /Cu/ – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică. Determinare prin absorbţie atomică – tehnica cuptor de grafit GF-AAS; Standard utilizat: SR EN ISO 15586:2004

    Exprimarea rezultatelor se face în g/l, cu două zecimale, precizie 0,01.

22. Crom /Cr/ – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică. Determinare prin absorbţie atomică – tehnica cuptor de grafit GF-AAS; Standard utilizat: SR EN ISO 15586:2004

    Exprimarea rezultatelor se face în g/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

23. Zinc /Zn/ – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m.

    Determinare prin absorbţie atomică – tehnica flacără AAS, Standard utilizat: SR ISO 8288/2001. Exprimarea rezultatelor se face în mg/l:

    • sub valoarea unitară cu 3 zecimale, precizie 0,001;

    • între 1 şi 10 mg/l cu 2 zecimale, precizie 0,01.

24. Cianuri (Cyanids) – Determinarea se face după eliberarea prin distilare a acidului cianhidric din proba de apă şi absorbţia lui în soluţie de hidroxid de sodiu şi deter- minat prin metoda fotometrică.

    Metoda spectrometrica de determinare a cianurilor totale cu reactive piridin barbi- turic Standard utilizat: SR ISO 6703-1:1998

    Exprimarea rezultatelor se face în mg/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

25. Detergenţi anioni activi /ANA-Det/ – Determinarea se face colorimetric, prin me- toda cu albastru de metilen.

    Determinarea spectrofotometrică conform SR EN 903/2003. Exprimarea rezultatelor se face în mg/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

26. Fenoli /Phenols/ – Determinarea se face prin distilare, reacţie cu 4-amino-antipirina şi extracţie cu cloroform, prin metoda fotometrică.

    Exprimarea rezultatelor se face în mg/l fenol, cu trei zecimale, precizie 0,001.

27. Indice total de hidrocarburi /Oil/ – Se determină prin metoda spectrofotometrică în IR, după extracţie cu hexan şi trecerea prin coloană silicagel sau gaz-cromato- grafic cu detector FID.

    Exprimarea rezultatelor se face în mg/l, cu două zecimale, precizie de 0,01

28. Index saprobic fitoplanctonic /S/ – Determinarea se face prin metoda Pantle – Buck. Analiza fitoplanctonului se face conform metodei Utermohl.

    Exprimarea rezultatelor se face cu 2 zecimale, precizie 0,01.

29. Clorofila-a /Clorophyll-a/ – Determinarea se face după filtrarea pe membrană şi extracţie în alcool etilic, fotometric.

    Exprimarea rezultatelor se face în mg/mc, cu o zecimală, precizie 0,1.

30. Nichel (Ni) – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică.

    • tehnica cuptor de grafit GF-AAS; Standard utilizat: SR EN ISO 15586:2004.

      Exprimarea rezultatelor se face în µg/l, cu două zecimale, precizie 0,01

31. Arsen (As) – Determinarea se face, din proba de apă filtrată prin hârtie de filtru cu porozitate de 0,45 m, prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică. Determinarea se face prin metoda ICP-MS – Metoda spectrometriei de masă cu plasmă cuplată inductiv ICP-MS (inductively coupled plasma mass spectrometry (ICP-MS); Standardul utilizat: SR EN ISO 17294-2:2005.

    Exprimarea rezultatelor se face în µg/l, cu trei zecimale, precizie 0,001.

32. Calciu (Ca) – Determinarea se face titrimetric, titrare complexonometrică. Exprimarea rezultatelor se face cu o zecimală, precizie 0,1.

33. ​Magneziu (Mg) – Determinarea se face titrimetric, titrare complexonometrică. De- terminarea se face prin calcul din Ca şi duritate.

    Exprimarea rezultatelor se face cu o zecimală, precizie 0,1.

34. Cloruri (Cl) – Determinarea se face titrimetric, se face prin metoda Mohr (titrare cu AgNO3). Exprimarea rezultatelor se face cu o zecimală, precizie 0,1.

35. ​Sulfaţi (SO4) – Determinarea se face prin metoda turbidimetrică cu clorură de ba- riu. Exprimarea rezultatelor se face cu o zecimală, precizie 0,1.

36. Condiţii meteorologice – În momentul prelevării se determină condiţiile meteoro- logice (nebulozitate, timp ploios, vânt) şi:

    • Temperatura aerului /Ta/ – determinarea se face cu precizie de 0,1°C.

    • Fenomene de îngheţ – se precizează eventuala prezentă a gheţii în momentul prele- vării probelor.

    • Pelicula şi corpurile plutitoare – se constată vizual prezenţa peliculei de substanţe uleioase şi a corpurilor plutitoare la suprafaţa apei.

Cursul de apă: Secţiunea de prelevare: Anul:

REZULTATELE ANALIZELOR

Anexa nr. 7

Indicatorul de calitate a apei	UM	Data prelevării probei (lună, zi)
		I	II	III	…..	XII
A. Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/l
Saturaţia în oxigen	%
CCO-Cr	mg O2/l
CBO5	mg O2/l
B. Indicatorii Regimului de nutrienţi
Amoniu (N-NH4)	mgN/l
Azotit (N-NO2)	mgN/l
Azotat (N-NO3)	mgN/l
Azot total	mg/l
Ortofosfat(P-PO4)	mgP/l
Fosfor total	mg/l
C. Alti indicatori fizico-chimici generali
Temperatura apei	oC
pH	–
Duritate totală	mg
Materii în suspensie	mg/l
D. Idicatori de Salinitate
Conductivitate	S/cm
Reziduu filtrabil	mg/l
Calciu (Ca)	mg/l
Magneziu (Mg)	mg/l
Cloruri (Cl)	mg/l
Sulfaţi (SO4)	mg/l
E. Metale grele
Mercur dizolvat	g/l
Cadmiu dizolvat	g/l
Plumb dizolvat	g/l
Cupru dizolvat	g/l
Crom total dizolvat	g/l
Nichel dizolvat	g/l
Arsen dizolvat	g/l
Zinc dizolvat	g/l
Fier total (total)	mg/l
Mangan total (total)	mg/l
F. Alti indicatori relevanti
Detergenţi anioni activi	g/l
Fenoli	g/l
Cianuri totale	g/l
Indice total de hidrocar-	mg/l
G. Indicatori biologici
Index saprobic fito	–
Clorofila-a	mg/m3

Cursul de apă: Secţiunea de prelevare: Anul:

EVALUAREA CALITĂŢII APELOR

Anexa nr. 8

Indicatorul de cali- tate a apei	UM	Mi- nima	Me- dia	Ma- xima	Asigurarea		Nr. cam- panii	Starea de ca- litate
					90%	10%
A. Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/l
Saturaţia în oxigen	%
CCO-Cr	mg O2/l
CBO5	mg O2/l
B. Indicatorii Regimului de nutrienti
Amoniu (N-NH4)	mgN/l
Azotit (N-NO2)	mgN/l
Azotat (N-NO3)	mgN/l
Azot total	mg/l
Ortofosfat (P-PO4)	mg/l
Fosfor total	mg/l
C. Alti indicatori fizico-chimici generali
Temperatura apei	oC
pH	–
Duritate totală	mg CaCO3/
Materii în Suspensie	mg/l
D. Indicatori de salinitate
Conductivitate	S/cm
Reziduu filtrabil	mg/l
Calciu (Ca)	mg/l
Magneziu (Mg)	mg/l
Cloruri (Cl)	mg/l
Sulfaţi (SO4)	mg/l
E. Metale grele
Mercur dizolvat	g/l
Cadmiu dizolvat	g/l
Plumb dizolvat	g/l
Cupru dizolvat	g/l
Crom total dizolvat	g/l
Nichel dizolvat	g/l
Arsen dizolvat	g/l
Zinc dizolvat	g/l
Fier total (total)	mg/l
Mangan total (total)	mg/l
F. Alti indicatori relevanti
Detergenţi anioni ac-	g/l
Fenoli	g/l
Cianuri totale	g/l
Indice total de hidro	mg/l
G. Indicatori Biologici
Index saprobic fito-	–
Clorofila-a	mg/m3

Nota: evaluarea stării de calitate se va efectua conform art. 10 şi 11 ale prezentului Regulament

Indicatori de cali- tate a apei	UM	Limite pentru evaluarea stării de calitate a apei
		râul Tisa şi Siret		râul Prut		fl. Dunărea
		Foarte bună/Bună	Bună/ Moderată	Foarte bună/Bună	Bună/ Moderată	Foarte bună/Bună	Bună/ Moderată
pH*		6,5 – 8,5
Conductivitate*	µS/c m	1500
Oxigen dizolvat**	mg/l O2	9,00	7,00	9,00	6,00	8,00	6,00
CBO5*	mg/l O2	3,00	6,00	3,00	6,00	3,00	6,00
CCO-Cr*	mg/l O2	10,00	25,00	10,00	25,00	10,00	25,00
N-NH4*	mg/l	0,30	0,50	0,30	0,620	0,62	1,300
N-NO2*	mg/l	0,024	0,047	0,033	0,065	0,09	0,180
N-NO3*	mg/l	1,0	2,20	1,40	3,00	2,4	5,100
N total*	mg/l	2,50	5,00	2,50	5,00	2,5	5,000
P-PO4*	mg/l	0,06	0,150	0,08	0,160	0,1	0,210
Fosfor total	mg/l	0,15	0,30	0,20	0,50	0,23	0,50
Mercur*** dizol- vat	µg/l	0,050
Cadmiu***	dizol-	µg/l	S0,08 / 0,08 / 0,09 / 0,15 / 0,25 ****
vat
Plumb*** dizolvat	µg/l	7,20
Nichel*** dizolvat	µg/l	20,00
Cupru*** dizolvat	µg/l	1,22 / 5 / 10,00 ****
Crom***total di- zolvat	µg/l	8,80
Arsen*** dizolvat	µg/l	49,00
Zinc*** dizolvat	µg/l	11,8 / 50,2 / 73,00****
Detergenti anion- activi***	µg/l	100,00
Cianuri totale***	µg/l	50
Fenoli***	µg/l	11,00

Anexa nr. 9 LIMITE PENTRU EVALUAREA STĂRII DE CALITATE A APEI

NOTA:

* evaluarea are în vedere valoare cu asigurarea de 90%;

** evaluarea are în vedere valoare cu asigurarea de 10%;

*** evaluarea are în vedere valoarea medie aritmetică (anuală);

**** limita care se supune conformării este în funcţie de duritate.

Observaţii:

• în cazul în care valoarea care se supune evaluării este egala cu limita intre stări, aceasta determina starea de calitate superioara;

• limitele de conformare în evaluarea stării de calitate pentru metalele grele vor fi recal- culate in funcţie de aportul fondului natural.

TABEL CENTRALIZATOR

69

PRIVIND CALITATEA APEI PE GRUPE DE INDICATORI A RÂULUI ……………….. ÎN ANUL ………..

Anexa nr. 10

Denumirea cursului de apă	Secţiunea de prele- vare	Indicatorii re- gimului de oxigen	Indicatorii re- gimului de nutrienţi	Indicatori de salinitate	Metale grele	Alţi poluanţi rele- vanţi	Observaţii
râul Tisa	Valea Vişeului – Dilove (amonte de confluenţă Valea Vişeului)
râul Tisa	Teceul Mic – Teaciv
râul Siret	Ucraina: localitatea Ce- repkivţi România: 1 (un) km aval de frontieră
râul Prut	Oroftiana Pod Tarasivţi
fluviul Dunărea	Reni Mm 71
fluviul Dunărea	Vâlcov (Braţul Chilia km 20)

Anexa nr. 11 ESTIMAREA EVOLUŢIEI ÎN TIMP A INDICATORILOR DE CALITATE PE RÂURILE

TRANSFRONTALIERE

Indicatorul de calitate a apei	UM	Denumirea cursului de apă Secţiunea de prelevare
		Media în peri- oada de bază (5	Media anuală*
A. Indicatorii regimului de oxigen
Oxigen dizolvat	mg/l
Saturaţia în oxi	%
CCO-Cr	mg O2/l
CBO5	mg O2/l
B. Indicatorii Regimului de nutrienţi
Amoniu (N	mgN/l
Azotit (N-NO2)	mgN/l
Azotat (N-NO3)	mgN/l
Azot total	mg/l
Ortofosfat (P	mgP/l
Fosfor total	mg/l
C. Alti indicatori fizico-chimici generali
Temperatura	oC
pH	–
Duritate totală	mg CaCO3/l
Materii în sus	mg/l
D. Idicatori de Salinitate
Conductivitate	S/cm
Reziduu filtrabil	mg/l
Calciu (Ca)	mg/l
Magneziu (Mg)	mg/l
Cloruri (Cl)	mg/l
Sulfaţi (SO4)	mg/l
E. Metale grele
Mercur dizolvat	g/l
Cadmiu dizolvat	g/l
Plumb dizolvat	g/l
Cupru dizolvat	g/l
Crom total dizol-	g/l
Nichel dizolvat	g/l
Arsen dizolvat	g/l
Zinc dizolvat	g/l
Fier total (total)	mg/l
Mangan total (to-	mg/l
F. Alţi indicatori relevanţi
Detergenţi anioni	g/l
Fenoli	g/l
Cianuri totale	g/l
Indice total de hi- drocarburi**	mg/l
G. Indicatori biologici
Index saprobic fitoplancton	–
Clorofila-a	mg/m3

*Anul anterior întâlnirii experţilor **Analiza indicatorului se va efectua doar în cazul în care există irizaţii.

Anexa nr. 12

INFORMAŢII PRIVIND POLUAREA ACCIDENTALĂ

(se întocmeşte de ţara de unde provine poluarea)

1. Instituţia de informare (teritorial)

   Denumirea ………………………………………………………………………………………………………..

   Adresa ………………………………………………………………………………………………………………

   Numele salariatului …………………………………………………………………………………………….

   Data ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

   Ora ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

2. Persoana/organismul care a observat poluarea accidentală

   Denumirea ………………………………………………………………………………………………………..

   Adresa ………………………………………………………………………………………………………………

   Numele persoanei ………………………………………………………………………………………………

   Data ………………………………………………………………………………………………………………….

   Ora …………………………………………………………………………………………………………………..

3. Momentul observării poluării accidentale Data…………………………………………………………………………………………………………………..

   Ora …………………………………………………………………………………………………………………..

4. Locul poluării accidentale

   Denumirea localităţi ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

   Sursa de poluare (numele întreprinderii etc,) ………………………………………………………….

   …………………………………………………………………………………………………………………………

   Denumirea cursului de apă afectat ……………,. ,,,

   Localizarea poluării pe cursul de apă (mal, masa apei, etc,) ,

   ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

   km (de la confluenţă)…………………………………………………………………………………………..

5. Cauza poluării accidentale (ex, conductă de transport avariată, accident) …………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………

6. Natura substanţei(lor) poluante …………………. Denumirea exactă a substanţei poluante…………………………………………………………………

   …………………………………………………………………………………………………………………………

7. Cantitatea poluantului (t şi/sau m3) ………………………………………………………………………

   Durata poluării (ore, minute) ……………………………………………………………………………….

8. Caracteristicile poluării accidentale

   Coloraţie (da, nu) ……………………………………………………………………………………………….

   Miros (da, nu) ……………………………………………………………………………………………………

   Plutitori (da, nu) …………………………………………………………………………………………………

   Mortalitate piscicolă (da, nu) ……………………………………………………………………………….

   Altele ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

9. Dimensiunile vizibile ale fenomenului

   Lungime (m) ………………………………………………………………………………………………………

   Lăţime (m) …………………………………………………………………………………………………………

10. Concentraţia substanţei(lor) poluante în secţiunea de frontieră

    Determinată (mg/l, sau g/l) ………………………………………………………………………………..

    Estimată (mg/l, sau g/l) ……………………………………………………………………………………..

    Data…………………………………………………………………………………………………………………..

    Ora ……………………………………………………………………………………………………………………

11. Efecte posibile asupra calităţii apei (ex, lipsa oxigenului, mortalitate piscicolă, miros, efect toxic)…………………………………………………………………………………………………………………

    …………………………………………………………………………………………………………………………

    Durata probabilă a fenomenului (zile, ore)……………………………………………………………..

12. Date hidrologice

    Staţia de măsurare……………………………………………………………………………………………….

    Nivel (cm)………………………………………………………………………………………………………….

    Debit (m3/s) ……………………………………………………………………………………………………….

    Viteza medie (m/s) ……………………………………………………………………………………………..

    Temperatură (°C)………………………………………………………………………………………………..

    Data…………………………………………………………………………………………………………………..

    Ora ……………………………………………………………………………………………………………………

13. Descrierea amănunţită a măsurilor luate şi preconizate pentru

Protecţia folosinţelor ………………………………………………………………………………………….

Sistarea fenomenului ………………………………………………………………………………………….

Alte măsuri ………………………………………………………………………………………………………..

Anexa nr. 13

INFORMAŢII PRIVIND POLUAREA ACCIDENTALĂ

(se întocmeşte de ţara aval atunci când se constată o poluare accidentală în zona de frontieră)

4) Instituţia de informare (teritorială)

Denumirea …………………………………………………………………………………………………………

Adresa……………………………………………………………………………………………………………….

Numele salariatului……………………………………………………………………………………………..

Data ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Ora ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

1. Persoana/organismul care a observat poluarea accidentală

   Denumirea …………………………………………………………………………………………………………

   Adresa……………………………………………………………………………………………………………….

   Numele persoanei ……………………………………………………………………………………………….

   Data…………………………………………………………………………………………………………………..

   Ora ……………………………………………………………………………………………………………………

2. Momentul observării poluării accidentale Data…………………………………………………………………………………………………………………..

   Ora ……………………………………………………………………………………………………………………

3. Locul poluării accidentale

   Denumirea localităţii …………………………………………………………………………………………..

   Denumirea cursului de apă afectat ……….,,……….. Localizarea poluării pe cursul de apă (mal, masa apei, etc,) ,

   ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,……

   km (de la confluenţă)…………………………………………………………………………………………..

4. Caracteristicile poluării accidentale

   Coloraţie (da, nu)………………………………………………………………………………………………..

   Miros (da, nu) …………………………………………………………………………………………………….

   Plutitori (da, nu)………………………………………………………………………………………………….

   Mortalitate piscicolă (da, nu)………………………………………………………………………………..

   Altele…………………………………………………………………………………………………………………

5. Dimensiunile vizibile ale fenomenului

   Lungime (m) ………………………………………………………………………………………………………

   Lăţime (m) …………………………………………………………………………………………………………

6. Concentraţia substanţei(lor) poluante în secţiunea de frontieră

   Determinată (mg/l, sau g/l) ………………………………………………………………………………..

   Data…………………………………………………………………………………………………………………..

   Ora ……………………………………………………………………………………………………………………

7. Efecte observate asupra calităţii apei (ex, lipsa oxigenului, mortalitate piscicolă, miros, efect toxic)…………………………………………………………………………………………………………………

   …………………………………………………………………………………………………………………………

8. Descrierea amănunţită a măsurilor luate şi preconizate

Protecţia folosinţelor ………………………………………………………………………………………….

Sistarea fenomenului..,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Alte măsuri ………………………………………………………………………………………………………..

Anexa nr. 14

CLASIFICAREA SUBSTANŢEI POLUANTE ŞI VALORI ALE PRAGURILOR DE ALARMARE

Tabel nr. 1

CLASIFICAREA SUBSTANŢEI PO- LUANTE	VALORI ALE PRAGURILOR DE ALARMARE
WRC (Water Risk Class)	ALARMARE kg sau l
0	100 000
1	10 000
2	1 000
3	100
WRI (Water Risk Index)	2

Tabel nr. 2

AMESTEC DE SUBSTANŢE POLU- ANTE	VALORI ALE PRAGURILOR DE ALARMARE kg sau l
Oil (hidrocarburi petroliere)	1 000
Ape de răcire – spălare – incendiu	10 000
Suspensii, nămoluri	10 000
WRI (Water Risk Index)	2

76

Anexa nr. 5a la Protocolul Sesiunii a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

PROGRAM DE LUCRU

pe anul 2020 pentru realizarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră

Nr. crt	Acţiune	Ţara	Perioada	Participanţi
1.	Evaluarea calităţii apelor pe râurile Prut şi Siret în secţiunile de frontieră şi intercompararea laboratoarelor Botoşani, Suceava şi Cernăuţi; Efectuarea de măsurători comune de debit pe râurile Prut şi Siret;	Ucraina	mai	Experţi ai Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut-Siret
2.	Întâlnirea coordonatorilor Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa şi a experţilor pentru evaluarea calităţii apei şi pentru hidrometeorologie	Ucraina	mai-iulie	Coordonatorii şi experţii Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa,
3.	Întâlnirea grupei de lucru pentru problemele râurilor Prut şi Siret	România	iunie-iulie	Coordonatorii Grupei de lucru pentru problemele râurilor Siret şi Prut, experţi
4.	Întâlnirea grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea	Ucraina	august-septembrie	Coordonatorii Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, experţi
5.	Verificarea pe teren anuală, obligatorie, a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele teritorii în fiecare bazin şi analiza situaţiei lucrărilor existente, în curs de execuţie, proiectate pentru fluviul Dunărea, râul Tisa, Râurile Prut şi Siret	România Ucraina	septembrie octombrie noiembrie	Experţi din grupele de lucru de resort din România şi Ucraina
6.	Efectuarea măsurilor comune de debite pe râul Tisa şi fluviul Dunărea	România Ucraina	Conform regulamentului	Experţi din grupele de lucru
7.	Prelevarea în comun a probelor de apă pentru intercompararea laboratoarelor, fluviul Dunărea, pe râul Tisa, râurile Prut şi Siret	România Ucraina	Conform Regulamentului	Experţi din grupele de lucru

8.	Prelevarea probelor de apă pentru analizele de calitate a apelor transfrontaliere, pe fluviul Dunărea, Tisa, râurile Prut şi Siret	România Ucraina	Lunar, conform Regulamentului	Experţi din grupele de lucru, angajaţi din cadrul laboratoarelor
9	Pregătirea Sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor Sesiunii a XII-a a Împuterniciţilor Guvernelor României şi Ucrainei	Ucraina	septembrie	Împuterniciţii, locţiitorii, secretarii, Coordonatorii grupelor de lucru, experţi
10.	Alte întâlniri în vederea îmbunătăţirii colaborării, concordării documentaţiilor, etc.	Ţara solicitantă	Conform înţelegerilor	Grupa de lucru, experţi

77

Anexa nr. 6 a la Protocolul Sesiunii a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

Situaţia volumelor de nisipuri şi pietrişuri aferente râurilor Tisa, Prut şi Siret în anul 2018

RAU TISA

Nr. crt.	Denumire perimetru exploatare agregate minerale şi localizare	Volum exploatat (m3)
pe teritoriul ucrainean
1	Decolmatarea albiei râului Tisa, Bocicoiu Mare, Rahiv SF302-304, SF 304-305	5791
2	Decolmatarea albiei râului Tisa, Solotvino (Slatina) SF 284, SF286-287, SF 291-292	3805
3	Decolmatarea albiei râului Tisa, Solotvino (Slatina) SF 283-286	2700
4	Decolmatarea albiei râului Tisa la Gruşevo SF 287-279	2020
5	Decolmatarea albiei râului Tisa la Teceu, SF 254	4060
pe teritoriul românesc
1	Confluenţă Iza Tisa, Sighetu Marmaţiei SF288	10000

RAU PRUT

Nr. crt.	Denumire perimetru exploatare agregate minerale	Volum exploatat (m3)
pe teritoriul ucrainean
1	Tarasivţi (SF907-908)	20647
2	Vancikivţi (SF909-910)	23400
3	Kosticeanâ (SF 914-915)	9310
pe teritoriul românesc
1	Prundu Popii 1	300
2	Prundu Popii	1839
3	Baranca 2	3989
4	Teioasa amonte	1018
5	Teioasa 1	1300
6	Pescăruş	10110

RAU SIRET

Nr. crt.	Denumire perimetru exploatare agregate minerale şi localizare	Volum exploatat (m3)
pe teritoriul ucrainean
1	Tereblece	6 442

Din albia râului Siret, pe teritoriul Romaniei, în cursul anului 2018 nu s-au excavat agregate minerale, pe tronsonul de interes comun cu partea ucraineană. Volumul maxim de agregate preliminat a se exploata in anul 2020 este de

50.000 mc.

Anexa nr. 7a la Protocolul Sesiunii a XI-a, 12 decembrie 2019, Suceava, România

Lista proiectelor care pot fi realizate în comun

1. România coordonează împreună cu Ungaria Aria Prioritara 5 – Managementul Riscurilor de mediu din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării;

2. În cadrul activităţilor programate pentru anul 2019 România şi-a propus definirea de proiecte comune cu Ucraina şi Republica Moldova care să fie promovate spre finanţarea în următoarea perioadă de programare financiară a Uniunii Europene (2021-2027) respectiv programul de cooperare transfrontieră România Ucraina şi Programul Transnaţional Dunărea;

3. Proiectele propuse de cuprind:

   • Continuarea proiectului East Avert pentru întărirea capacităţii de monitorizare şi prognoza inundaţiilor în bazinele râurilor Prut şi Siret;

     • Dezvoltarea unui proiect regional privind reducerea poluării cu plastic a apelor din bazinul superior al râului Tisa. Dorim ca acest proiect să includă România, Ucraina, Slovacia si Ungaria şi sa propună măsuri şi un sistem de monitorizare a poluării apelor cu produse din plastic. Aşa cum probabil se ştie aceasta poluare este foarte mare şi a devenit subiectul unor acţiuni internaţionale, în fiecare an. Ungaria organizează în fiecare an Cupa Plasticului prin care colectează pe teritoriul Ungariei produse de plastic din apa provenită din ţările din amonte. La acţiune participă voluntari inclusiv din SUA şi Australia. Anul acesta au fost colectate peste 10 tone de deşeuri;

   • Îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare evaluare şi prognoza a fenomenelor hidrologice extreme pe sectorul comun al râului Tisa;

     • Dezvoltarea de elemente ale Planului de management al riscului la inundaţii pe sectoarele transfrontiere de interes comun între România si Ucraina inclusiv promovarea unei abordări bazinele ( în care să se aibă în vedere măsuri naturale de retenţie, împăduriri, lucrări pe torenţi etc);

   • Monitorizarea, evaluarea si managementul impactului schimbărilor climatice asupra cursurilor de apă transfrontieră sau care formează frontiera dintre România şi Ucraina.