PROTOCOL*) din 11 iunie 1999

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 13/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: PARLAMENTUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 29 iunie 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEHOTARARE 1323 28/10/2022
ActulREFERIT DEORDIN 342 24/09/2008
ActulREFERIT DEGHID 24/09/2008
ActulREFERIT DEHG 1077 11/09/2003
ActulREFERIT DELEGE 100 19/06/2000

între România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica, adiţional la Acordul dintre Republica Socialistă România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garanţiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare



Notă *) Traducere.Ţinând seama ca România este parte la Acordul de aplicare a garanţiilor în cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (denumit în continuare Acord de garanţii), încheiat între Republica Socialistă România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica (denumita în continuare Agenţia) şi intrat în vigoare la data de 27 octombrie 1972,fiind constiente de dorinţa comunităţii internaţionale de a continua intensificarea procesului de neproliferare prin întărirea eficacitatii şi îmbunătăţirea eficientei sistemului de garanţii al Agenţiei,reamintind ca în aplicarea garanţiilor Agenţia trebuie să ia în considerare următoarele necesitaţi: sa nu stânjenească dezvoltarea economică şi tehnologică a României sau cooperarea internationala în domeniul activităţilor nucleare paşnice; să respecte dispoziţiile în vigoare în domeniul sănătăţii, securităţii, protecţiei fizice şi alte prevederi privind securitatea, precum şi drepturile persoanelor fizice; sa ia toate precautiile necesare pentru protejarea secretelor comerciale, tehnologice şi industriale, precum şi a altor informaţii confidenţiale despre care are cunoştinţa,ţinând seama ca frecventa şi intensitatea activităţilor descrise în acest protocol vor fi menţinute la nivelul minim compatibil, în scopul de a întări eficacitatea şi de a îmbunătăţi eficienta garanţiilor Agenţiei,România şi Agenţia au convenit cele ce urmează:──────────────Notă *) Traducere.Legătură dintre protocol şi Acordul de garanţii + 
Articolul 1Prevederile Acordului de garanţii se vor aplica acestui protocol în măsura în care sunt relevante şi compatibile cu prevederile protocolului. În caz de conflict între prevederile cuprinse în Acordul de garanţii şi cele din protocol, se vor aplica prevederile din acest protocol.Furnizarea informaţiilor
 + 
Articolul 2a) România va prezenta Agenţiei o declaraţie conţinând următoarele:(i) descriere generală a activităţilor de cercetare-dezvoltare, legate de ciclul combustibilului nuclear, fără a include transportul în orice loc al materialelor nucleare, care sunt finanţate, autorizate sau controlate de sau în beneficiul României, precum şi informaţii referitoare la localizarea acestor activităţi;(îi) informaţii identificate de Agenţie în funcţie de rezultatele scontate în domeniul eficientei şi acceptate de România, privind activităţile de exploatare relevante din punctul de vedere al garanţiilor instalaţiilor şi amplasamentelor în afară instalaţiilor sau privind materialele nucleare de uz curent;(iii) descriere generală a fiecărei clădiri sau a fiecărui amplasament, incluzând utilizarea sau, dacă nu reiese din descriere, conţinutul. Descrierea va conţine o harta a amplasamentului;(iv) descriere a amplorii operaţiunilor pentru fiecare amplasament unde se desfăşoară activităţile specificate în anexa nr. I la acest protocol;(v) informaţii privind localizarea, situaţia operationala şi estimarea capacităţii anuale de producţie a minelor de uraniu şi a uzinelor de fabricare a concentratelor de uraniu şi toriu, precum şi producţia anuală a acestor mine şi uzine luată în ansamblu pentru România. România va furniza, la cererea Agenţiei, informaţii privind producţia curenta anuală a unei anumite mine sau uzine de fabricare a concentratelor. Furnizarea acestor informaţii nu va implica o evidenta amănunţită a materialelor nucleare;(vi) informaţii privind materialele brute care nu prezintă compozitia şi puritatea necesare în vederea fabricării combustibilului sau imbogatirii izotopice, după cum urmează:a) cantitatea, compozitia chimica, întrebuinţarea sau intenţia de a întrebuinţa aceste materiale atât în scopuri nucleare, cat şi nenucleare, pentru fiecare amplasament din România unde cantităţile de material depăşesc 10 tone metrice de uraniu şi/sau 20 tone metrice de toriu, precum şi pentru celelalte amplasamente unde se depăşeşte cantitatea de 1 tona metrica, totalul pentru România în ansamblu, sau dacă acest total depăşeşte 10 tone metrice de uraniu sau 20 tone metrice de toriu. Furnizarea acestor informaţii nu necesita evidenta amănunţită a materialelor nucleare;b) cantităţile, compozitia chimica şi destinaţia fiecărui export românesc de astfel de materiale, efectuat în scopuri nenucleare, dacă se depăşesc cantităţile următoare:1. 10 tone metrice de uraniu sau pentru exporturi succesive efectuate de România către acelaşi stat, fiecare export nedepasind 10 tone metrice, dar totalul exporturilor fiind mai mare de 10 tone metrice pe an;2. 20 tone metrice de toriu sau pentru exporturi succesive efectuate de România către acelaşi stat, fiecare export nedepasind 20 tone metrice, dar totalul exporturilor fiind mai mare de 20 tone metrice pe an;c) cantităţile, compozitia chimica, localizarea, întrebuinţarea sau intenţia de a întrebuinţa în România importurile de astfel de materiale efectuate în scopuri nenucleare, dacă se depăşesc următoarele cantităţi:1. 10 tone metrice de uraniu sau pentru importuri succesive efectuate de România, fiecare import nedepasind 10 tone metrice, dar totalul importurilor fiind mai mare de 10 tone metrice pe an;2. 20 tone metrice de toriu sau pentru importuri succesive efectuate de România, fiecare import nedepasind 20 tone metrice, dar totalul importurilor fiind mai mare de 20 tone metrice pe an;nu se solicita furnizarea de informaţii despre unele materiale care se intenţionează să fie folosite în scop nenuclear, dacă forma finala care se obţine nu se încadrează în categoria materialelor nucleare;(vii) a) informaţii privind cantităţile, utilizarile şi amplasarile materialului nuclear exceptat de la aplicarea garanţiilor, conform art. 37 din Acordul de garanţii;b) informaţii privind cantităţile (care pot fi sub forma de estimari) şi utilizarile, pentru fiecare amplasare, ale materialului nuclear exceptat de la aplicarea garanţiilor, conform art. 36 b) din Acordul de garanţii, dar care nu se afla încă într-o formă finala nenucleara, în cantităţi ce depăşesc cantităţile specificate în art. 37 din Acordul de garanţii. Furnizarea acestor informaţii nu necesita evidenta amănunţită a materialelor nucleare;(viii) informaţii privind localizarea sau prelucrarea ulterioară a deşeurilor înalt şi mediu active conţinând plutoniu, uraniu puternic îmbogăţit sau uraniu -233 pentru care s-a terminat aplicarea garanţiilor conform art. 11 din Acordul de garanţii. În sensul acestui paragraf procesarea ulterioară nu include reambalarea deşeurilor sau prelucrarea lor ulterioară care nu implica separarea elementelor, pentru stocare sau depozitare definitivă;(ix) următoarele informaţii privind echipamentul specificat şi materialul nenuclear cuprins în anexa nr. II:a) pentru fiecare export în afară României de astfel de echipamente şi materiale: date de identificare, cantitatea, locul unde se intenţionează să fie folosite în perimetrul statului de destinaţie şi data sau, după caz, data estimată pentru export;b) la cererea expresă a Agenţiei, confirmarea din partea României, ca stat importator, a informaţiilor furnizate de Agenţie sau de un alt stat cu privire la exportul unor astfel de echipamente sau materiale către România;(x) planuri generale pentru următorii 10 ani semnificativi pentru desfăşurarea ciclului combustibilului nuclear (incluzând activităţile planificate de cercetare-dezvoltare privind ciclul combustibilului nuclear) când au fost aprobate de autorităţile competente din România.b) România va depune orice efort rezonabil pentru a furniza Agenţiei următoarele informaţii:(i) o descriere generală şi informaţii privind locul de desfăşurare a activităţilor de cercetare-dezvoltare legate în special de ciclul combustibilului nuclear, care nu includ materiale nucleare specifice imbogatirii, reprocesarii combustibilului nuclear sau procesarii deşeurilor înalt şi mediu active conţinând plutoniu, uraniu puternic îmbogăţit sau uraniu -233, care se desfăşoară în orice loc din România, dar care nu sunt finanţate, special autorizate sau controlate de România ori desfăşurate în beneficiul României. În sensul acestui paragraf, procesarea deşeurilor mediu sau înalt active nu va include reambalarea deşeurilor sau prelucrarea lor fără separarea elementelor, în vederea stocării intermediare sau depozitarii finale;(îi) o descriere generală a activităţilor şi identităţii persoanei sau entitatii care derulează astfel de activităţi în locurile identificate de Agenţie în afară unui amplasament considerat de Agenţie ca având legătură din punct de vedere funcţional cu activităţile din acel amplasament. Furnizarea acestor informaţii face obiectul unei cereri exprese din partea Agenţiei. Acestea vor fi furnizate în consultare cu Agenţia şi într-o anumită perioada.c) La cererea Agenţiei, România va furniza precizări şi clarificări asupra oricărei informaţii care a fost comunicată conform acestui articol, în măsura în care este necesară în scopul aplicării garanţiilor.
 + 
Articolul 3a) România va furniza Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (i), (iii), (iv), (v), (vi) a), (vii) şi (x) şi în art. 2 b) (i) în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a acestui protocol.b) România va furniza Agenţiei, până la data de 15 mai a fiecărui an, actualizari ale informaţiilor la care se face referire în paragraful a) de mai sus, referitoare la perioada anului calendaristic precedent. România va indica dacă informaţiile comunicate anterior rămân neschimbate.c) România va furniza Agenţiei, până la data de 15 mai a fiecărui an, informaţiile specificate în art. 2 a) (vi) b) şi c) pentru perioada anului calendaristic precedent.d) România va furniza trimestrial Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (ix) a). Aceste informaţii vor fi comunicate în termen de 60 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.e) România va furniza Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (viii) cu 180 de zile înainte de a se proceda la următoarea procesare şi până la data de 15 mai a fiecărui an, informaţii privind schimbarea amplasarii pe perioada anului calendaristic precedent.f) România şi Agenţia vor conveni asupra momentului şi frecvenţei furnizarii informaţiilor specificate în art. 2 a) (îi).g) România va furniza Agenţiei informaţiile specificate în art. 2 a) (ix) b), în termen de 60 de zile de la cererea Agenţiei.Acces complementar
 + 
Articolul 4În legătură cu implementarea accesului complementar, conform art. 5, se vor aplica următoarele:a) Agenţia nu va cauta sa verifice în mod mecanic sau sistematic informaţiile la care se face referire în art. 2; totuşi Agenţia va avea acces la:(i) orice amplasare la care se face referire în art. 5 a) (i) sau (îi), în mod selectiv, pentru a se asigura de inexistenta materialelor şi activităţilor nucleare care nu au fost declarate;(îi) orice amplasare la care se face referire în art. 5 b) sau c), pentru a rezolva o problemă referitoare la corectitudinea şi integritatea informatiei furnizate conform art. 2 sau pentru a rezolva orice contradictie legată de acea informaţie;(iii) orice amplasare la care se face referire în art. 5 a) (iii), în funcţie de necesitaţi, pentru a confirma, în scopul aplicării garanţiilor, declaraţia României asupra stadiului dezafectarii unei instalaţii sau a unui amplasament în afară instalaţiei unde se folosesc uzual materiale nucleare.b)(i) Sub rezerva dispoziţiilor specificate în paragraful (îi) de mai jos, Agenţia va da României un preaviz privind accesul, în termen de cel puţin 24 de ore.(îi) Pentru a avea acces în orice loc al unui amplasament care este cercetat cu ocazia vizitelor în scop de verificare sau a inspecţiilor ad-hoc ori de rutina la acel amplasament, termenul de preaviz va fi, dacă astfel cere Agenţia, de cel puţin două ore, iar în cazuri excepţionale poate fi mai mic de doua ore.c) Preavizul se va da în scris şi va specifică motivele cererii de acces şi activităţile care se vor desfăşura cu ocazia accesului.d) În cazul unei probleme sau contradictii, Agenţia va da României posibilitatea de clarificare şi va înlesni rezolvarea problemei sau a contradictiei. O astfel de posibilitate va fi acordată înainte de a cere accesul, cu excepţia cazurilor în care Agenţia apreciază ca o întârziere a accesului ar putea prejudicia scopul pentru care a fost solicitat.e) Cu excepţia cazurilor în care România agreeaza altfel, accesul va avea loc numai în timpul programului normal de lucru.f) România va avea dreptul ca inspectorii Agenţiei să fie însoţiţi pe perioada accesului lor de reprezentanţi români, sub rezerva ca accesul acestora sa nu sufere întârzieri ori ca aceştia să fie împiedicaţi în vreun fel să îşi exercite funcţiile.
 + 
Articolul 5România va asigura accesul Agenţiei:a)(i) în orice loc al unui amplasament;(îi) în orice amplasament indicat de România, în virtutea art. 2 a)(v)-(viii);(iii) în orice instalatie dezafectata sau orice amplasament în afară unei instalaţii dezafectate în care sunt în mod obişnuit utilizate materiale nucleare;b) în orice amplasamente identificate de România în virtutea art. 2 a)(i), art. 2 a)(iv), art. 2 a)(ix) b) sau a art. 2 b), altele decât cele la care se face referire în paragraful a)(i) de mai sus, fiind înţeles ca dacă România nu este în măsura să asigure un astfel de acces, ea va face tot ce este rezonabil posibil pentru a satisface fără întârziere cerinţele Agenţiei prin alte mijloace;c) în orice amplasamente specificate de Agenţie, altele decât cele la care se face referire în paragrafele a) şi b) de mai sus, în scopul de a preleva probe de mediu dintr-un amplasament precis, fiind înţeles ca dacă România nu este în măsura sa acorde un asemenea acces, ea va face tot ce este rezonabil posibil pentru a satisface fără întârziere exigenţele Agenţiei în amplasamentele adiacente sau prin alte mijloace.
 + 
Articolul 6În aplicarea art. 5 Agenţia poate desfăşura următoarele activităţi:a) în cazul accesului acordat conform art. 5 a)(i) sau (iii): observatia vizuala; prelevarea de probe din mediu; utilizarea aparatelor de detectie şi de măsurare a radiatiilor; aplicarea sigiliilor sau a altor dispozitive de identificare sau de indicare a fraudelor specificate în aranjamentele subsidiare; alte măsuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt fiabile din punct de vedere tehnic şi a căror utilizare a fost acceptată de Consiliul Guvernatorilor (denumit în cele ce urmează Consiliul) şi care au urmat consultărilor dintre Agenţie şi România;b) în cazul accesului acordat conform art. 5 a)(îi): observatia vizuala; inventarierea materialelor nucleare; măsurători nedistructive şi prelevare de probe; utilizarea aparatelor de detectie şi de măsurare a radiatiilor; examinarea înregistrărilor relevante privind cantităţile, originea şi dispunerea materialelor; prelevarea de probe de mediu; alte măsuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt fiabile din punct de vedere tehnic şi a căror utilizare a fost acceptată de Consiliu şi care au urmat consultărilor dintre Agenţie şi România;c) în cazul accesului acordat conform art. 5 b): observatia vizuala; prelevarea de probe de mediu; utilizarea aparatelor de detectie şi de măsurare a radiatiilor; examinarea evidentelor relevante privind producţia şi expeditiile care sunt importante din punct de vedere al garanţiilor; alte măsuri obiective despre care s-a demonstrat ca sunt realizabile din punct de vedere tehnic şi a căror utilizare a fost acceptată de Consiliu şi care au urmat consultărilor dintre Agenţie şi România;d) în cazul accesului acordat conform art. 5 c): prelevarea de probe de mediu şi, în cazul în care rezultatele nu permit rezolvarea problemei sau a contradictiei la amplasamentul specificat de Agenţie în virtutea art. 5 c), utilizarea în acel amplasament a observatiei vizuale, a aparatelor de detectie şi de măsurare a radiatiilor şi, asa cum s-a convenit între Agenţie şi România, alte măsuri obiective.
 + 
Articolul 7a) La cererea României, Agenţia şi România vor încheia înţelegeri cu privire la reglementarea accesului acordat conform acestui protocol, în scopul de a preveni diseminarea informaţiilor sensibile din punct de vedere al proliferarii, de a respecta cerinţele de siguranţă sau protecţie fizica sau de a proteja informaţiile exclusive ori sensibile din punct de vedere comercial. Asemenea înţelegeri nu împiedica Agenţia sa desfăşoare activităţile necesare pentru a da asigurarea credibila că nu exista materiale şi activităţi nucleare nedeclarate în amplasamentul respectiv, inclusiv pentru a rezolva orice problema privind exactitatea şi exhaustivitatea informaţiilor specificate în art. 2 sau orice contradictie legată de aceste informaţii.b) România poate, când furnizează informaţiile la care se face referire în art. 2, sa informeze Agenţia despre locurile de pe un amplasament sau despre amplasamentele la care accesul poate fi reglementat.c) Până la intrarea în vigoare a aranjamentelor subsidiare necesare România poate face recurs cu privire la accesul reglementat, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului a) de mai sus.
 + 
Articolul 8Nici o dispoziţie a acestui protocol nu va împiedica România sa acorde Agenţiei accesul la amplasamentele care se adauga la cele specificate în art. 5 şi 9 sau sa ceara Agenţiei sa desfăşoare activităţi de verificare pe un anumit amplasament. Agenţia va depune, fără întârziere, toate eforturile rezonabil posibile pentru a da curs unei astfel de cereri.
 + 
Articolul 9România va asigura Agenţiei accesul la amplasamentele specificate de Agenţie pentru prelevarea de probe de mediu într-o zona întinsă, fiind de la sine înţeles ca, dacă România nu este în măsura să asigure un astfel de acces, ea va depune orice efort rezonabil posibil pentru a satisface exigenţele Agenţiei la alte amplasamente. Agenţia nu va cere un astfel de acces atâta timp cat Consiliul nu a aprobat prelevarea de probe de mediu într-o zona întinsă şi modalităţile de aplicare a acestei măsuri şi cat timp nu au avut loc consultări între Agenţie şi România.
 + 
Articolul 10Agenţia va informa România despre:a) activităţile desfăşurate în virtutea acestui protocol, inclusiv despre acele activităţi care privesc orice problema sau contradictie pe care Agenţia a supus-o atenţiei României, în cele 60 de zile care urmează efectuării acestor activităţi;b) rezultatele activităţilor desfăşurate cu privire la orice probleme sau contradictii pe care Agenţia le-a supus atenţiei României, imediat ce este posibil, dar în orice caz în intervalul de 30 de zile care urmează stabilirii rezultatelor de către Agenţie;c) concluziile pe care le-a obţinut din activităţile desfăşurate prin aplicarea acestui protocol. Concluziile vor fi comunicate anual.Desemnarea inspectorilor Agenţiei
 + 
Articolul 11a)(i) Directorul general va anunta România despre aprobarea de către Consiliu a unui funcţionar al Agenţiei în calitate de inspector de garanţii. Exceptând cazul în care România anunta directorului general refuzul sau privind acest oficial drept inspector pentru România, în cele 3 luni de la primirea notificării de aprobare a Consiliului inspectorul astfel notificat pentru România va fi considerat ca desemnat pentru România.(îi) Directorul general, actionand ca răspuns la o cerere adresată de România sau din propria sa iniţiativa, va informa imediat România despre retragerea desemnării oficiale a unui inspector pentru România.b) Notificarea la care se face referire în paragraful a) de mai sus va fi considerată ca fiind primită de România în termen de 7 zile de la data la care notificarea a fost expediată de Agenţie prin posta, recomandat.Vize
 + 
Articolul 12În intervalul de o luna de la data primirii unei cereri în acest sens România va elibera pentru inspectorul desemnat în cerere vize corespunzătoare, valabile pentru intrari/iesiri multiple, şi/sau vize de tranzit, dacă este necesar, pentru a permite inspectorului intrarea şi şederea pe teritoriul României în scopul de a se achită de îndatoririle sale. Orice vize solicitate vor fi valabile cel puţin un an şi vor fi reînnoite, dacă este necesar, pentru a acoperi durata de desemnare a inspectorului pentru România.Aranjamente subsidiare
 + 
Articolul 13a) Acolo unde România şi Agenţia indica faptul ca este necesară specificarea în aranjamentele subsidiare a modului de aplicare a măsurilor prevăzute în acest protocol, România şi Agenţia se vor pune de acord asupra acestor aranjamente subsidiare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestui protocol sau, când necesitatea acestor aranjamente subsidiare este semnalata după intrarea în vigoare a acestui protocol, în termen de 90 de zile de la data la care aceasta este semnalata.b) Până la intrarea în vigoare a aranjamentelor subsidiare necesare Agenţia va avea dreptul să aplice măsurile prevăzute în acest protocol.Sisteme de comunicaţie
 + 
Articolul 14a) România va permite şi va proteja comunicaţiile libere, în scopuri oficiale, dintre inspectorii Agenţiei în România şi sediile şi/sau birourile regionale ale Agenţiei, inclusiv transmiterea automată sau neautomata a informaţiilor furnizate prin dispozitive de siguranţă şi/sau prin cele de supraveghere ori de măsurare ale Agenţiei. Agenţia, în consultare cu România, va avea dreptul sa recurgă la sistemele internaţionale de comunicaţii, inclusiv la sistemele de comunicaţie prin satelit sau la alte forme de telecomunicaţie neutilizate în România. La cererea României sau a Agenţiei, detalii privind aplicarea acestui paragraf în ceea ce priveşte transmiterea automată sau neautomata a informaţiilor furnizate de dispozitivele de siguranţă şi/sau de supraveghere ori de măsurare ale Agenţiei vor fi precizate în aranjamentele subsidiare.b) Comunicaţiile şi transmiterea informaţiilor vizate la paragraful a) de mai sus vor tine seama de necesitatea protejării informaţiilor exclusive sau sensibile din punct de vedere comercial sau a informaţiilor descriptive pe care România le considera deosebit de sensibile.Protejarea informaţiilor confidenţiale
 + 
Articolul 15a) Agenţia va menţine un regim strict pentru a asigura o protejare eficace împotriva divulgării secretelor industriale, tehnologice şi comerciale sau a altor informaţii confidenţiale de care are cunoştinţa, inclusiv a celor de care are cunoştinţa pentru aplicarea acestui protocol.b) Regimul la care se face referire la paragraful a) de mai sus va include, printre altele, dispoziţii cu privire la:(i) principiile generale şi măsurile asociate pentru utilizarea informaţiilor confidenţiale;(îi) condiţiile de utilizare a personalului, prevăzând şi obligaţiile legale de protejare a informaţiilor confidenţiale;(iii) procedurile prevăzute în caz de violare sau de invocare a violarii confidenţialităţii.c) Regimul la care se face referire în paragraful a) de mai sus va fi aprobat şi revizuit periodic de Consiliu.Anexe
 + 
Articolul 16a) Anexele la prezentul protocol vor fi parte integrantă din acesta. Cu excepţia cazurilor de amendare a anexelor, termenul protocol, asa cum este utilizat în acest instrument, desemnează protocolul şi anexele, considerate împreună.b) Lista cuprinzând activităţile specificate în anexa nr. I şi lista cuprinzând echipamentele şi materialele specificate în anexa nr. II pot fi amendate de către Consiliu pe baza avizului unui grup de lucru de experţi, cu componenta nelimitată, stabilit de Consiliu. Orice astfel de amendament va intra în vigoare în termen de 4 luni de la data adoptării sale de către Consiliu.Intrarea în vigoare
 + 
Articolul 17a) Acest protocol va intra în vigoare pentru părţile semnatare la data la care Agenţia primeşte din partea României notificarea scrisă ca sunt îndeplinite cerinţele constituţionale necesare pentru intrarea în vigoare, respectiv ratificarea de către Parlamentul României.b) Directorul general va informa fără întârziere toate statele membre ale Agenţiei asupra oricărei declaraţii de aplicare provizorie şi de intrare în vigoare a acestui protocol.Definiţii
 + 
Articolul 18În scopul acestui protocol:a) prin activităţi de cercetare-dezvoltare legate de ciclul combustibilului nuclear se înţelege acele activităţi care se raportează în mod expres la orice aspect al punerii la punct a procedeelor sau a sistemelor ce privesc oricare dintre operaţiunile şi instalaţiile următoare:– conversia materialelor nucleare;– imbogatirea materialelor nucleare;– fabricarea combustibilului nuclear;– reactoare;– instalaţii critice;– reprocesarea combustibilului nuclear;– procesarea (cu excepţia reimpachetarii sau a condiţionarii care nu implica separarea elementelor în scopul depozitarii sau al stocării definitive) deşeurilor slab şi mediu active, conţinând plutoniu, uraniu puternic îmbogăţit sau uraniu -233,dar nu includ activităţile legate de cercetarea ştiinţifică teoretică sau fundamentală ori lucrările de cercetare-dezvoltare privind aplicatiile industriale ale radioizotopilor, aplicatiile în medicina, hidrologie şi agricultura, efectele asupra sănătăţii şi mediului şi îmbunătăţirea mentenantei;b) prin amplasament se înţelege zona delimitata de România în informaţiile descriptive relevante privind o instalatie, inclusiv o instalatie oprită, şi informaţiile relevante privind o amplasare în afară instalaţiei unde sunt utilizate în mod obişnuit materiale nucleare, inclusiv o amplasare în afară instalaţiei oprite unde erau folosite în mod obişnuit materiale nucleare (aceasta este limitată la amplasarile ce conţin celule fierbinti sau în care s-au desfăşurat activităţi legate de conversie, imbogatire, fabricarea combustibilului sau reprocesarea combustibilului). Acesta va include, de asemenea, toate montajele amplasate în acelaşi loc cu instalatia sau cu amplasarea, pentru furnizarea sau utilizarea serviciilor esenţiale, incluzând: celulele fierbinti pentru procesarea materialelor iradiate care nu conţin materiale nucleare; instalaţiile pentru tratarea, stocarea intermediara şi depozitarea finala a deşeurilor; clădirile asociate cu activităţile specificate de România, în virtutea art. 2 a)(iv) de mai sus;c) prin instalatie dezafectata sau amplasare în afară instalaţiilor dezafectate se înţelege o instalatie sau o amplasare unde structurile şi echipamentele reziduale esenţiale pentru utilizarea sa au fost indepartate sau au fost făcute inutilizabile, astfel încât ea nu este utilizata pentru depozitare şi nu mai poate servi la manipularea, procesarea sau utilizarea materialului nuclear;d) prin instalatie oprită sau amplasare în afară instalaţiei oprite se înţelege o instalatie sau o amplasare în care toate operaţiunile au fost oprite şi materialul nuclear îndepărtat, dar ea nu a fost încă dezafectata;e) prin uraniu puternic îmbogăţit se înţelege uraniul conţinând 20% sau mai mult din izotopul U^235;f) prin prelevare de probe de mediu dintr-o amplasare precisa se înţelege prelevarea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetaţie, sol, frotinuri) dintr-o amplasare specificată de Agenţie şi din imediata vecinătate a acesteia, în scopul de a ajuta Agenţia să obţină concluziile referitoare la absenta materialului nuclear nedeclarat sau a activităţilor nucleare nedeclarate din amplasarea specificată;g) prin prelevarea de probe de mediu dintr-o zona vasta se înţelege prelevarea de probe de mediu (de exemplu: aer, apa, vegetaţie, sol, frotinuri) dintr-un ansamblu de amplasări specificate de Agenţie, în scopul de a ajuta Agenţia să obţină concluziile referitoare la absenta materialului nuclear nedeclarat sau a activităţilor nucleare nedeclarate din amplasarea specificată;h) prin material nuclear se înţelege orice sursa sau orice material fisionabil, astfel cum au fost definite în art. XX din Statutul Agenţiei. Termenul de sursa nu va fi interpretat ca aplicabil minereurilor sau reziduurilor de minereuri. Orice desemnare de către Consiliu, în virtutea art. XX din Statutul Agenţiei, după intrarea în vigoare a prezentului protocol, a altor materiale considerate ca fiind surse sau materiale fisionabile şi adăugate la lista anterioară va avea efect în virtutea prezentului protocol numai după acceptarea sa de către România;i) prin instalatie se înţelege:(i) un reactor, o instalatie critica, o uzina de conversie, o uzina de fabricare, o uzina de reprocesare, o uzina de separare a izotopilor ori o instalatie de stocare separată; sau(îi) orice amplasare în care sunt utilizate de obicei materiale nucleare în cantităţi mai mari de un kilogram efectiv;j) prin amplasare în afară instalaţiei se înţelege orice montaj sau amplasare care nu constituie o instalatie şi în care sunt utilizate de obicei materiale nucleare în cantităţi mai mici sau egale cu un kilogram efectiv.Semnat în dublu exemplar la Viena la 11 iunie 1999, în limbile română şi engleza, ambele versiuni fiind egal autentice. În caz de divergenţe va prevala textul în limba engleza.Pentru România,Dan Cutoiu,preşedintele Comisiei Naţionalepentru Controlul ActivităţilorNuclearePentru Agenţia Internationalapentru Energie Atomica,Mohamed ElBaradei,director general
 + 
Anexa 1LISTAcuprinzând activităţile la care se face referire în art. 2 a)(iv) din protocol(i) Fabricarea tuburilor rotoare ale centrifugelor sau a ansamblului centrifugal de gazPrin tuburi rotoare ale centrifugelor se înţelege cilindrii cu pereţi subtiri, asa cum sunt descrisi în paragraful 5.1.1 b) din anexa nr. II.Prin ansamblu centrifugal de gaz se înţelege centrifugele, asa cum sunt descrise în Nota introductivă a paragrafului 5.1 din anexa nr. II.(îi) Fabricarea barierelor de difuziePrin bariere de difuzie se înţelege filtrele poroase subtiri, asa cum sunt descrise în paragraful 5.3.1 a) din anexa nr. II.(iii) Fabricarea sau montarea sistemelor bazate pe laseriPrin sisteme bazate pe laseri se înţelege sistemele care au încorporate aceste elemente, asa cum sunt descrise în paragraful 5.7 din anexa nr. II.(iv) Fabricarea sau montarea separatoarelor electromagnetice de izotopiPrin separatoare electromagnetice de izotopi se înţelege acele elemente la care se face referire în paragraful 5.9.1 din anexa nr. II, care conţin surse de ioni, asa cum sunt descrise în paragraful 5.9.1 a) din anexa nr. II.(v) Fabricarea sau montarea coloanelor sau echipamentelor de extracţiePrin coloane sau echipamente de extracţie se înţelege acele elemente care sunt descrise în paragrafele 5.6.1, 5.6.2, 5.6.3, 5.6.5, 5.6.6, 5.6.7 şi 5.6.8 din anexa nr. II.(vi) Fabricarea ajutajelor de separare sau a tuburilor elastice pentru separare aerodinamicaPrin ajutaje de separare sau tuburi elastice pentru separare aerodinamica se înţelege acele elemente care sunt descrise în paragrafele 5.5.1 şi 5.5.2 din anexa nr. II.(vii) Fabricarea sau montarea sistemelor generatoare de plasma de uraniuPrin sisteme generatoare de plasma de uraniu se înţelege acele elemente necesare pentru generarea plasmei de uraniu, asa cum sunt descrise în paragraful 5.8.3 din anexa nr. II.(viii) Fabricarea tuburilor de zirconiuPrin tuburi de zirconiu se înţelege acele tuburi, asa cum sunt descrise în paragraful 1.6 din anexa nr. II.(ix) Fabricarea sau îmbunătăţirea calitativă a apei grele şi a deuteriuluiApa grea sau deuteriul înseamnă deuteriul, apa grea (oxid de deuteriu), precum şi orice alt compus al deuteriului, în care raportul atomic deuteriu/hidrogen depăşeşte 1:5000.(x) Fabricarea grafitului de puritate nuclearaPrin grafit de puritate nucleara se înţelege grafitul cu puritate mai mare de 5 ppm echivalent bor şi cu o densitate mai mare de 1,50 g/cmc.(xi) Fabricarea incintelor pentru combustibilul iradiatPrin incinta pentru combustibilul iradiat se înţelege recipientul destinat transportării şi/sau depozitarii combustibilului iradiat şi care asigura protecţia chimica, termica şi radiologica, permitand disiparea caldurii reziduale în timpul manipulării, transportului şi depozitarii.(xii) Fabricarea barelor de control al reactoruluiPrin bare de control al reactorului se înţelege barele, asa cum sunt descrise în paragraful 1.4 din anexa nr. II.(xiii) Fabricarea rezervoarelor şi a recipientelor de asigurare a siguranţei stării criticePrin rezervoare şi recipiente de asigurare a siguranţei stării critice se înţelege acele elemente, asa cum sunt descrise în paragrafele 3.2 şi 3.4 din anexa nr. II.(xiv) Fabricarea maşinilor de debitare pentru elementele combustibile iradiatePrin maşini de debitare pentru elementele combustibile iradiate se înţelege echipamentele, asa cum sunt ele descrise în paragraful 3.1 din anexa nr. II.(xv) Construirea celulelor fierbintiPrin celule fierbinti se înţelege o celula sau un ansamblu de celule interconectate, totalizand un volum minim de 6 mc şi un grad de protecţie egal sau mai mare decât echivalentul a 0,5 m de beton, având o densitate de 3,2 g/cmc sau mai mare şi dispunând de echipament de manipulare de la distanta.
 + 
Anexa 2LISTAcuprinzând echipamentele specifice şi materialele nenucleare relative la exporturi şi importuri conforme cu art. 2 a)(ix) din protocol1. Reactorii şi echipamentele aferente1.1. Reactori nucleari – reactori nucleari în funcţiune, capabili sa întreţină reactia de fisiune nucleara controlată, fără a lua în considerare reactorii de putere zero, aceştia fiind definiţi ca reactori având o rata maxima proiectata de producere a plutoniului care nu depăşeşte 100 grame/anNOTA EXPLICATIVA:Noţiunea de reactor nuclear include elementele interioare care se afla în interiorul vasului reactor sau fixate direct la acesta, echipamentele care controlează nivelul puterii şi componentele care conţin ori vin în contact direct sau controlează agentul de răcire a miezului reactor.Nu se intenţionează ca reactorii care ar putea fi modificati rezonabil pentru a produce mai mult de 100 grame de plutoniu pe an să fie excluşi. Reactorii proiectati sa funcţioneze la niveluri de putere semnificative, indiferent de capacitatea lor de a produce plutoniu, nu sunt consideraţi reactori de putere zero.1.2. Vase de presiune ale reactorului – vase metalice, sub forma de unităţi complete sau părţi aferente fabricate, care sunt special proiectate sau pregătite sa conţină zona activa a reactorului nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, şi capabile sa reziste la presiunea de funcţionare a agentului de răcireNOTA EXPLICATIVA:Partea superioară a vasului de presiune al reactorului este acoperită cu o placa, ca element prefabricat important al acestui vas.Componentele interne ale reactorului (de exemplu: coloanele şi plăcile de sustinere a miezului şi alte componente interne ale vasului, tuburile de ghidare a barelor de control, ecranele termice, deflectoarele, plăcile cu grile ale zonei active, plăcile de difuzie etc.) sunt livrate în mod normal de furnizorul reactorului. În unele cazuri anumite componente interne sunt incluse din fabricaţie în vasul de presiune. Aceste componente au o importanţa majoră pentru siguranţa şi fiabilitatea funcţionarii reactorului (şi uneori din punct de vedere al garanţiilor şi al responsabilităţii asumate de furnizorul reactorului), astfel încât furnizarea lor în afară contractului de cumpărare a reactorului nu este considerată o practica de bun augur. De aceea, deşi furnizarea separată a acestor elemente, special proiectate şi pregătite, de o mare importanţa, de mari dimensiuni şi având un preţ ridicat, nu poate fi considerată ca fiind exclusa din acest domeniu, acest mod de furnizare este considerat nedorit.1.3. Maşini de încărcare-descărcare a combustibilului nuclear – echipament de manipulare, special proiectat sau pregătit pentru a introduce sau a extrage combustibilul dintr-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, şi care poate fi folosit în timpul funcţionarii sau este dotat cu dispozitive tehnice performanţe de pozitionare şi aliniere pentru a permite derularea operaţiunilor complexe de încărcare în timpul opririi, cum sunt cele în timpul cărora este imposibila observarea directa a combustibilului sau nu este disponibil accesul la combustibil.1.4. Bare de control al reactorului – bare special proiectate şi pregătite pentru controlul vitezei reacţiei într-un reactor nuclear, asa cum este definit în paragraful 1.1.NOTA EXPLICATIVA:Aceste elemente includ, alături de absorbantul de neutroni, structurile de sustinere sau suspensie ale absorbantului, dacă ele au fost furnizate separat.1.5. Tuburi sub presiune ale reactorului – tuburi care sunt special proiectate sau pregătite sa conţină elementele combustibile şi agentul primar de răcire a unui reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, la presiuni de funcţionare ce pot depăşi 5,1 MPa (740 psi)1.6. Tuburi din zirconiu – zirconiul metalic şi aliajele pe bază de zirconiu, sub forma tuburilor sau a ansamblurilor de tuburi, în cantităţi ce depăşesc 500 kg în timpul oricărei perioade de 12 luni, special proiectate sau pregătite pentru a fi utilizate într-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, şi în care raportul maselor de hafniu/zirconiu este mai mic de 1:5001.7. Pompele agentului primar de răcire – pompe special proiectate sau fabricate pentru circularea agentului primar al reactorilor nucleari, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1.NOTA EXPLICATIVA:Pompele, special proiectate sau fabricate, pot conţine sisteme complexe cu dispozitive de etansare simple sau multiple, pentru a preveni scurgerile agentului de răcire, blocarea pompelor de actionare şi a pompelor cu sisteme de masa inertiala. Definiţiile fac referire la pompele care respecta standardul NC-1 sau standardele echivalente.2. Materiale nenucleare pentru reactori2.1. Deuteriu şi apa grea – deuteriu, apa grea (oxid de deuteriu) şi orice alt compus al deuteriului în care raportul atomic deuteriu-hidrogen depăşeşte valoarea 1:5.000, destinată pentru folosirea într-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii la paragraful 1.1, în cantităţi ce depăşesc 200 kg de atomi de deuteriu în timpul unei perioade de 12 luni, oricare ar fi ţara destinatara2.2. Grafit de puritate nucleara – grafit având un nivel de puritate mai mare de 5 ppm echivalent de bor, o densitate mai mare de 1,5 g/cmc şi destinat pentru folosirea într-un reactor nuclear, în sensul dat acestei expresii în paragraful 1.1, în cantităţi ce depăşesc 3×10^4 kg (30 tone metrice) în timpul unei perioade de 12 luni, oricare ar fi ţara destinataraNOTĂ:Pentru raportare, Guvernul va determina dacă exporturile de grafit, material care îndeplineşte specificăţiile de mai sus, sunt destinate să fie folosite în reactorii nucleari.3. Uzinele pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate şi echipamentele aferente special proiectate sau fabricateNOTA INTRODUCTIVĂ:Activitatea de reprocesare a combustibilului nuclear iradiat separa plutoniul şi uraniul din produsii de radioactivitate ridicată şi alte elemente transuraniene. Aceasta separare poate fi realizată prin diferite procese tehnice. Totuşi în ultimii 10 ani cel mai acceptat şi folosit proces a devenit PUREX. PUREX implica dizolvarea combustibilului nuclear iradiat în acid azotic, urmat apoi de separarea uraniului, plutoniului şi a produsilor de fisiune prin extracţie cu solventi, utilizând un amestec de tributil fosfat în diluent organic.Instalaţiile PUREX au funcţii de proces similare unele cu altele, incluzând: debitarea elementului combustibil iradiat, dizolvarea combustibilului, extractia cu solventi şi stocarea soluţiilor obţinute. Poate exista, de asemenea, echipament pentru denitrarea termica a azotatului de uraniu, conversia azotatului de plutoniu în oxid sau metal şi tratarea soluţiilor de produşi de fisiune până la o formă corespunzătoare stocării pe termen lung sau definitiv. Totuşi configuraţia şi tipul particular ale echipamentului care realizează aceste funcţii pot diferi de la o instalatie PUREX la alta din diverse motive, incluzând, printre altele, tipul şi cantitatea de combustibil nuclear iradiat, necesar să fie reprocesat, şi dispunerea intenţionată a materialelor recuperate şi filozofia principiilor de securitate nucleara şi întreţinere, care au fost folosite în proiectarea instalaţiei.O uzina pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate include echipamente şi componente care, în mod normal, vin în contact direct cu materialul nuclear important şi cu produsii de fisiune din fluxul de procesare şi controlează direct combustibilul iradiat.Aceste procese, incluzând sistemele complete pentru conversia plutoniului şi producţia de plutoniu metalic, pot fi identificate prin măsurile luate pentru a preveni starea de criticitate (de exemplu, prin geometrie), expunerea la radiatii (de exemplu, prin ecranare) şi riscul de contaminare (de exemplu, prin sistemul anvelopei).Echipamentele care cad sub incidenţa frazei "şi echipamente special proiectate şi fabricate" pentru reprocesarea elementelor combustibile iradiate includ:3.1. Maşini de debitare pentru elementele combustibile iradiateNOTA INTRODUCTIVĂ:Acest echipament realizează o bresa în teaca combustibilului nuclear pentru a putea expune materialul nuclear iradiat dizolvării. Sunt folosite în mod curent foarfece de metal special proiectate pentru decupari, dar poate fi utilizat şi echipament avansat din punct de vedere tehnic, de exemplu laseri.Pot fi utilizate într-o instalatie de reprocesare, asa cum a fost ea definită mai sus, echipamente de operare la distanta, special proiectate sau pregătite şi destinate pentru a decupa, a debita sau a forfeca ansamblurile de combustibil nuclear, fasciculele sau barele de combustibil iradiate.3.2. DizolvantiiNOTA INTRODUCTIVĂ:Dizolvantii primesc în mod normal tronsoanele de combustibil iradiat. În aceste vase care prezintă siguranţa în timpul criticitatii materialul nuclear este dizolvat în acid azotic şi părţile exfoliate rămase sunt indepartate din fluxul de tratare.Rezervoarele care prezintă siguranţa în timpul atingerii criticitatii (de exemplu: rezervoare de diametru mic, inelare sau plate), special proiectate şi pregătite pentru a fi folosite într-o instalatie de reprocesare, asa cum a fost definită mai sus, pentru a dizolva combustibilul nuclear iradiat, capabile sa reziste la lichide fierbinti, puternic corosive şi care pot fi încărcate şi întreţinute prin control de la distanta.3.3. Extractorii de solvent şi echipamentul de extracţie cu solventiNOTA INTRODUCTIVĂ:Extractorii de solvent primesc atât soluţia de combustibil iradiat provenită de la dizolvanti, cat şi soluţia organică care separa uraniul, plutoniul şi produsii de fisiune. Echipamentul de extracţie cu solventi este în mod normal proiectat să respecte strict parametrii de funcţionare, cum ar fi: durata de viaţa utila lungă, fără cerinţe de întreţinere, sau usurinta la înlocuire, simplitate în funcţionare şi control, precum şi adaptabilitate la variatiile condiţiilor de proces.Extractorii de solvent, precum coloane de tip impachetat sau pulsat, amestecatori-decantori sau extractori centrifugali, special proiectati sau pregatiti pentru a fi utilizaţi într-o uzina de reprocesare a combustibilului iradiat. Extractorii de solvent trebuie să fie rezistenti la efectul de coroziune al acidului azotic. Extractorii de solvent sunt în mod normal fabricati să respecte standarde ridicate (incluzând în special tehnicile de sudura, inspecţie, asigurarea calităţii şi a controlului), fiind în mod normal realizaţi din oţel inoxidabil cu conţinut de carbon scăzut, titan, zirconiu sau alte materiale de calitate superioară.3.4. Recipiente de colectare şi de stocare a soluţiilor chimiceNOTA INTRODUCTIVĂ:Din procesul de extracţie cu solventi rezultă 3 soluţii principale de proces. Recipientele de colectare şi de stocare sunt folosite în cursul tratamentului pentru prelucrare în următoarele fluxuri productive, după cum urmează:a) soluţia de azotat de uraniu este concentrata prin evaporare şi este convertită în oxid de uraniu printr-un proces de denitrare. Acest oxid este refolosit în ciclul combustibilului nuclear;b) soluţia de produşi de fisiune puternic radioactivi este în mod normal concentrata prin evaporare şi stocata sub forma de concentrat lichid. Acest concentrat se poate evapora ulterior şi se poate converti într-o formă corespunzătoare pentru stocare sau depozitare;c) soluţia pura de azotat de plutoniu este concentrata şi stocata înainte de a fi transferata în stadiile următoare de tratament. În particular, recipientele de colectare şi de stocare pentru soluţiile de plutoniu sunt proiectate sa evite problemele stării critice ce pot rezultă din modificările care apar în concentraţia şi forma acestui flux.Recipientele de colectare şi de stocare, special proiectate şi pregătite pentru folosirea într-o instalatie de reprocesare a combustibilului iradiat.Recipientele de colectare şi de stocare trebuie să fie rezistente la efectul corosiv al acidului azotic. Recipientele de colectare şi de stocare sunt fabricate, în mod normal, din materiale precum oţel inoxidabil cu conţinut de carbon scăzut, titan sau zirconiu ori din alte materiale de calitate superioară. Recipientele de colectare şi de stocare pot fi proiectate pentru controlul de la distanta al funcţionarii şi întreţinerii şi pot avea următoarele caracteristici în scopul de a controla riscul de criticitate:1. structuri interne sau pereţi cu un echivalent de bor de cel puţin 2%; sau2. un diametru maxim de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele cilindrice; sau3. o largime maxima de 175 mm (7 inch) pentru rezervoarele circulare sau plate.3.5. Sistemul de conversie a azotatului de plutoniu în oxidNOTA INTRODUCTIVĂ:În majoritatea instalaţiilor de reprocesare acest proces final implica conversia azotatului de plutoniu în dioxid de plutoniu. Principalele activităţi implicate în acest proces sunt: stocarea şi ajustarea soluţiei, precipitarea şi separarea solid/lichid, calcinarea, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deşeurilor şi controlul procesului.Sisteme complete, special proiectate sau pregătite pentru conversia azotatului de plutoniu în oxid de plutoniu, care sunt în mod particular adaptate pentru a evita riscul stării critice şi efectele radiatiilor şi pentru a reduce la minimum posibil riscurile de toxicitate3.6. Sistemul de conversie a oxidului de plutoniu în metalNOTA INTRODUCTIVĂ:Acest proces, care poate fi asociat unei instalaţii de reprocesare, implica fluorurarea dioxidului de plutoniu, în mod normal cu acid fluorhidric puternic corosiv, în scopul de a produce fluorura de plutoniu, care este ulterior redusă utilizând calciu metalic pentru a produce plutoniu metalic şi o cenusa de fluorura de calciu. Principalele activităţi implicate în acest proces sunt: fluorurarea (implicând, de exemplu: echipamente fabricate sau turnate dintr-un material pretios), reducerea (folosind, de exemplu, creuzete ceramice), recuperarea cenusii, manipularea produsului, ventilarea, gestionarea deşeurilor şi controlul procesului.Sisteme complete, special proiectate sau pregătite pentru producerea plutoniului metalic, în particular adaptate pentru a evita riscul stării critice şi efectele radiatiilor şi pentru a reduce la minimum posibil riscurile de toxicitate4. Uzine pentru fabricarea elementelor combustibileO uzina pentru fabricarea elementelor combustibile include echipament:a) care, în mod normal, vine în contact direct sau tratează ori regleaza fluxul de producere a materialelor nucleare; saub) care asigura sigilarea materialelor nucleare în interiorul materialului de protecţie.5. Uzine pentru separarea izotopilor de uraniu şi echipamentele aferente proiectate sau fabricate, altele decât instrumentele analiticeArticolele care cad sub incidenţa frazei "şi echipamentele aferente proiectate sau pregătite, altele decât instrumentele analitice" pentru separarea izotopilor de uraniu includ:5.1. Dispozitivele centrifugale de gaz, ansamblurile şi componentele special proiectate sau pregătite pentru a fi utilizate în dispozitivele centrifugale de gazNOTA INTRODUCTIVĂ:Dispozitivul centrifugal de gaz consta, în mod normal, într-un cilindru, cilindri cu pereţi subtiri, cu diametrul variind între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch) situat/situaţi într-o incinta vidata şi având o viteză periferica de rotaţie de ordinul 300 m/s sau mai mult şi un ax central vertical. În scopul obţinerii unei viteze ridicate, materialele de construcţie pentru elementele de rotaţie şi ansamblul rotor trebuie să aibă un raport rezistenta-densitate ridicat şi, ca urmare, componentele sale individuale trebuie prelucrate foarte precis, cu tolerante foarte mici pentru a împiedica jocul faţă de ax. Faţa de alte dispozitive centrifugale, centrifuga pentru imbogatirea uraniului se caracterizează prin prezenta în camera rotorului a uneia sau mai multor deflectoare rotative în forma de disc, a unui ansamblu de tuburi fixe ce serveşte la introducerea şi prelevarea UF(6) gazos şi a cel puţin 3 canale separate, dintre care doua sunt conectate la cupele centrifugei, ce se întind de la ax la periferia camerei rotorului. De asemenea, în incinta vidata se găsesc elemente critice, care nu se rotesc şi care, deşi sunt special proiectate, nu sunt dificil de fabricat şi nici nu sunt realizate din materiale specifice. O asemenea instalatie de centrifugare necesita totuşi un număr mare de componente, astfel încât cantităţile sa constituie un indiciu important al utilizării finale.5.1.1. Componentele de rotaţie:a) ansamblurile rotoare complete: cilindri cu pereţi subtiri sau un ansamblu de cilindri cu pereţi subtiri, fabricati din unul sau mai multe materiale ce are un raport rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni. Dacă este vorba de un ansamblu, cilindrii sunt legaţi între ei cu ajutorul unor inele sau burdufuri flexibile, asa cum sunt descrise în secţiunea următoare 5.1.1c). Rotorul este echipat cu deflector(oare) intern(e) şi cu garnituri de capăt, descrise în secţiunea următoare 5.1.1d) şi e), dacă este gata pentru utilizare. Totuşi ansamblul complet poate fi livrat doar asamblat parţial;b) tuburi rotoare: cilindri special construiti sau pregatiti, cu pereţi subtiri având grosimea de 12 mm (0,5 inch) sau mai puţin, un diametru între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch) şi realizaţi din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni;c) inele şi burdufuri: componente special proiectate sau pregătite, pentru a furniza un suport local tubului rotor sau pentru a lega împreună un anumit număr de tuburi rotoare. Burduful este un cilindru scurt, având o grosime a pereţilor de 3 mm (0,12 inch) sau mai puţin, un diametru între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), având o infasurare şi fiind realizat din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni;d) deflectoarele: componente circulare cu diametrul între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), special proiectate sau pregătite pentru a fi montate în interiorul tubului rotor al centrifugei, în scopul de a izola camera de prelevare de camera principala de separare şi, în unele cazuri, de a facilita circularea UF(6) gazos în interiorul camerei principale de separare a tubului rotor, şi realizate din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni;e) garnituri de etansare superioare/inferioare: componente circulare cu diametrul între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), special proiectate sau pregătite pentru a fi montate la capetele tubului rotor, mentinand UF(6) în interiorul acestuia şi, în unele cazuri, pentru a susţine, retine sau conţine ca parte integrantă un element al punctului de sprijin superior (garnitura de etansare superioară) sau pentru a susţine elementele rotative ale motorului şi ale punctului de sprijin inferior (garnitura de etansare inferioară), şi realizate din unul sau mai multe materiale având raportul rezistenta-densitate ridicat, asa cum s-a descris în nota explicativa a acestei secţiuni.NOTA EXPLICATIVA:Materialele folosite pentru componentele rotative ale centrifugei sunt:a) oţel martesitic având o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare de 2,05 x 10^9 N/mp (300 000 psi);b) aliaje de aluminiu având o tensiune limita de rupere egala cu sau mai mare de 0,46 x 10^9 N/mp (67 000 psi);c) materiale filiforme potrivite pentru a fi utilizate în structuri compuse şi având un modul specific de 12,3 x 10^6 m sau mai mult şi o tensiune limita specifică de rupere egala cu sau mai mare de 0,3 x 10^6 m ["modulul specific" reprezintă Modulul lui Young (în N/mp) împărţit la greutatea specifică (în N/mc); "limita specifică la rupere" reprezintă rezistenta limita la rupere (în N/mp) împărţită la greutatea specifică (în N/mc)].5.1.2. Componentele statice:a) lagarele de suspensie magnetica: ansambluri de suport, special proiectate şi pregătite, constând într-un electromagnet inelar suspendat, aflat într-o carcasa ce conţine un agent de amortizare. Carcasa va fi realizată dintr-un material rezistent la acţiunea UF(6) (vezi nota explicativa de la secţiunea 5.2). Magnetul este cuplat la o piesa polara sau la un al doilea magnet fixat la garnitura de etansare superioară descrisă în secţiunea 5.1.1e). Electromagnetul inelar poate avea raportul dintre diametrul exterior şi diametrul interior mai mic sau egal cu 1,6:1. Electromagnetul inelar poate avea permeabilitatea iniţială egala cu sau mai mare de 0,15 H/m (120 000 în unităţi CGS), remanenta de 98,5% sau mai mult şi densitatea de energie electromagnetica mai mare de 80 kJ/mc (10^7 gauss-oersteds). Suplimentar faţă de proprietăţile obişnuite ale materialului exista o condiţie esenţială care atesta ca deviatia axelor magnetice în raport cu axele geometrice este limitată prin tolerante mici (mai mici de 0,1 mm sau de 0,004 inch) ori omogenitatea materialului magnetului trebuie în mod special impusa;b) lagarele/amortizoarele: lagarele special proiectate sau pregătite ce conţin un ansamblu pivot/capac montat la partea superioară a dispozitivului de amortizare. Pivotul se compune în mod obişnuit dintr-un arbore de oţel calit, care prezintă la una dintre extremitati o emisfera şi un dispozitiv de fixare la garnitura de etansare inferioară, descrisă în secţiunea 5.1.1e), la cealaltă extremitate. Arborele poate fi echipat totuşi şi cu lagar hidrodinamic. Capacul este tip "pastila" cu o adancitura în forma de emisfera pe o suprafaţa. Aceste componente sunt furnizate deseori separat de dispozitivul de amortizare;c) pompele moleculare: cilindri special proiectati sau pregatiti, având pe suprafeţele interne caneluri elicoidale obţinute prin extruziune sau rabotare şi ale căror margini sunt prelucrate prin alezare. Dimensiunile tipice sunt următoarele: diametrul interior cuprins între 75 mm (3 inch) şi 400 mm (16 inch), grosimea pereţilor egala cu 10 mm (0,4 inch) sau mai mult, iar lungimea egala cu sau mai mare decât diametrul. În mod obişnuit, canelurile au secţiunea dreptunghiulara şi o adancime egala cu sau mai mare de 2 mm (0,08 inch);d) statoarele motorului: statoare inelare, special proiectate sau pregătite, pentru motoare de curent alternativ multifazice, de mare viteza, histerezice (sau de reluctanta), pentru funcţionarea sincrona în vid, într-un domeniu de frecventa cuprins între 600 Hz şi 2.000 Hz şi într-un domeniu de putere cuprins între 50 VA şi 1.000 VA. Statoarele constau într-un miez lamelar de oţel care are pierderi mici, pe care se realizează infasurari multifazice în straturi subtiri cu o grosime de 2,0 mm (0,08 inch) sau mai puţin;e) carcasa/recipientele dispozitivului centrifugal: componente special proiectate sau pregătite, ce conţin ansamblul tubului rotor al centrifugei de gaz. Carcasa consta dintr-un cilindru rigid cu o grosime a pereţilor de cel mult 30 mm (1,2 inch), având extremitatile prelucrate cu precizie, în vederea unei bune fixări a lagarelor de sprijin, şi una sau mai multe flanse pentru montare. Extremitatile prelucrate sunt paralele între ele şi perpendiculare pe axa longitudinala a cilindrului, cu o deviatie de 0,05° sau mai puţin. Carcasa poate avea, de asemenea, o structura tip "fagure" ce permite adaptarea mai multor tuburi rotoare. Carcasele sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6);f) cupele centrifugei: tuburi cu diametrul mai mare de 12 mm (0,5 inch), special proiectate sau pregătite pentru a extrage UF(6) gazos conţinut în interiorul tubului rotor, prin acţiunea unui tub Pitot (altfel spus, deschiderea lor se vărsa în fluxul gazos periferic din interiorul tubului, configuratie obţinută, de exemplu, curband extremitatea unui tub dispus radial) şi putând fi racordate la sistemul central de prelevare a gazului. Tuburile sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6).5.2. Sistemele auxiliare special proiectate şi fabricate, echipamentele şi componentele uzinelor de imbogatire prin ultracentrifugareNOTA INTRODUCTIVĂ:Sistemele auxiliare, componentele şi echipamentele unei uzine de imbogatire prin ultracentrifugare sunt sistemele necesare pentru introducerea UF(6) în centrifuge, pentru legarea centrifugelor unele de altele în cascade, pentru a obţine grade de imbogatire din ce în ce mai ridicate şi pentru prelevarea UF 6 din centrifuge ca "produs" şi "reziduu", împreună cu echipamentul necesar pentru conducerea centrifugelor sau pentru controlul uzinei.În mod normal UF(6) este sublimat folosindu-se autoclave incalzite şi este repartizat în stare gazoasa către diversele centrifuge cu ajutorul unui colector tubular de cascada. Fluxurile de UF(6) gazos "produs" şi "reziduuri", ce ies din centrifuge, sunt, de asemenea, îndreptate printr-un colector tubular de cascada spre trapele reci [ce funcţionează la temperaturi de aproximativ 203 K (-70°C)], unde UF(6) este condensata înainte de a fi transferata în containere de transport sau de stocare. Deoarece o uzina de imbogatire conţine mai multe mii de centrifuge montate în cascada, exista mai mulţi kilometri de conducte ce incorporeaza mii de suduri, ceea ce implica o repetabilitate considerabila a montajului. Echipamentul, componentele şi sistemele de conducte sunt fabricate după norme foarte riguroase de vid şi curăţenie.5.2.1. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului şi a reziduurilorSisteme de proces, special proiectate sau pregătite, incluzând:– autoclave de alimentare (sau staţii) folosite pentru a introduce UF(6) în cascada de centrifuge la o presiune de până la 100 kPa (15 psi) şi la un debit de 1 kg/h sau mai mult;– desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din cascadele de centrifuge, la o presiune ajungând până la 3kPa (0,5 psi). Desublimatoarele pot fi racite până la o temperatura de 203 K (-70°C) şi incalzite până la 343 K (70°C);– staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri", folosite pentru a capta UF(6) în containere.Aceasta uzina, echipamentele şi conductele de lucru sunt realizate în întregime din sau protejate cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6) şi sunt fabricate în acord cu cele mai riguroase norme de respectare a condiţiilor de vid şi curăţenie.5.2.2. Sistemele de conducte şi de colectare – sisteme de conducte şi de colectare, special proiectate sau pregătite pentru manipularea UF(6) în interiorul cascadei de centrifuge. Reţeaua de conducte este în mod obişnuit sistem de colectare "triplu", fiecare centrifuga fiind conectata la fiecare dintre colectori. Exista o valoare mare de repetare a acestei forme de montaj a sistemului. Sistemul este realizat în întregime din materiale rezistente la efectul UF(6) (vezi nota explicativa a acestei secţiuni) şi este fabricat în acord cu cele mai riguroase norme de respectare a condiţiilor de vid şi curăţenie.5.2.3. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregătite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de produs sau de reziduuri şi având toate caracteristicile următoare:1. rezoluţia unitară pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;4. prezenta unui sistem colector corespunzător analizei izotopice.5.2.4. Schimbatori de frecventa – schimbatori de frecventa (cunoscuţi, de asemenea, şi sub denumirea de convertori sau invertori de frecventa) special proiectati sau pregatiti pentru alimentarea statoarelor motorului, asa cum s-a definit la pct. 5.1.2d), sau părţi, componente şi subansambluri ale unor asemenea schimbatori de frecventa, având toate caracteristicile următoare:1. ieşire multifazica cuprinsă între 600 Hz şi 2.000 Hz;2. stabilitate ridicată (având un control al frecvenţei mai bun de 0,1%);3. distorsiune armonica scăzută (mai mica de 2%); şi4. un randament mai mare de 80% .NOTA EXPLICATIVA:Elementele enumerate mai sus fie vin în contact direct cu gazul de proces UF(6), fie controlează direct centrifugele şi trecerea gazului de la o centrifuga la alta şi de la o cascada la alta.Materialele rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sunt: otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul şi aliajele ce conţin 60% sau mai mult nichel.5.3. Ansambluri şi componente special proiectate sau pregătite pentru a fi utilizate în imbogatirea prin difuzie gazoasaNOTA INTRODUCTIVĂ:În metoda de separare a izotopilor de uraniu prin difuzie gazoasa ansamblul tehnologic principal consta dintr-o bariera poroasa specială de difuzie gazoasa, un schimbator de căldură pentru racirea gazului (care se incalzeste prin procesul de compresie), vane de reglare şi vane de etansare, precum şi din conducte. Întrucât tehnologia de difuzie gazoasa utilizează hexafluorura de uraniu (UF(6)), suprafaţa tuturor echipamentelor, conductelor şi a aparaturii (care vin în contact cu gazul) trebuie realizată din materiale care rămân stabile atunci când vin în contact cu UF(6). O instalatie de difuzie gazoasa necesita un număr mare de ansambluri de acest tip, astfel încât cantitatea poate fi un indicator important al utilizării finale.5.3.1. Barierele de difuzie gazoasa:a) filtre poroase, subtiri, special proiectate sau pregătite, având dimensiunea porilor cuprinsă între 100-1.000 A o grosime de 5 mm (0,2 inch) sau mai puţin, iar pentru forma tubulara un diametru de 25 mm (1 inch) sau mai puţin, şi realizate din materiale metalice, polimeri sau materiale ceramice rezistente la efectul de coroziune al UF(6); şib) compozitii sau pudre special pregătite pentru fabricarea unor asemenea filtre. Aceste compozitii sau pudre conţin nichel ori aliaje cu conţinut de 60% sau mai mult nichel, oxid de aluminiu ori polimeri hidrocarburati în totalitate fluorurati, având o puritate de 99,9% sau mai mult, dimensiunea unei particule fiind mai mica de 10 microni şi având un înalt grad de uniformitate a dimensiunii particulelor, care sunt special pregătite pentru realizarea barierelor de difuzie gazoasa.5.3.2. Carcasele şi dispozitivele de imprastiere – vase cilindrice ermetice, special proiectate sau pregătite, având un diametru mai mare de 300 mm (12 inch) şi o lungime mai mare de 900 mm (35 inch) ori vase de forma dreptunghiulara având dimensiuni comparabile şi care au un racord de intrare şi doua de ieşire, toate cu un diametru mai mare de 50 mm (2 inch), pentru a include bariera de difuzie gazoasa, realizate din sau captusite cu materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6) şi concepute pentru a putea fi instalate orizontal sau vertical.5.3.3. Compresoarele şi suflantele de gaz – compresoare axiale, centrifugale sau volumetrice special proiectate sau pregătite ori suflante de gaz cu o capacitate de aspiratie a UF(6) de 1 mc/min., sau mai mult şi cu presiune de descărcare de până la câteva sute de kPa (100 psi), proiectate pentru funcţionarea pe termen lung în mediu de UF(6), cu sau fără un motor electric de putere corespunzătoare, precum şi ansambluri separate de compresoare şi suflante de gaz de acest tip. Aceste compresoare şi suflante de gaz au un raport de compresie de 2:1 şi 6:1 şi sunt realizate din sau captusite cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).5.3.4. Garnituri de etansare a arborilor – garnituri de vid special proiectate sau pregătite, cu conexiuni de alimentare şi de evacuare, pentru a asigura într-un mod fiabil etanseitatea arborelui ce leagă rotorul compresorului sau al suflantei de gaz de motorul de antrenare, impiedicand aerul sa penetreze în camera interioară a compresorului sau a suflantei de gaz care este umpluta cu UF(6). Aceste garnituri sunt concepute în mod normal pentru un debit de penetrare a gazului tampon mai mic de 1.000 cmc/min. (60 inch^3/min.)5.3.5. Schimbatori de căldură pentru racirea UF(6) schimbatori de căldură, special proiectati sau pregatiti, realizaţi din sau captusiti cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6) (exceptând otelul inoxidabil) sau din cupru ori alta combinaţie a acestor metale, şi prevăzuţi pentru un grad de variatie a presiunii prin scurgere mai mic de 10 Pa (0,0015 psi) pe ora la o presiune diferentiala de 100 kPa (15 psi).5.4. Sisteme auxiliare, echipamente şi componente special proiectate sau pregătite, folosite la imbogatirea prin difuzie gazoasaNOTA INTRODUCTIVĂ:Sistemele auxiliare, echipamentele şi componentele folosite în uzinele de imbogatire prin difuzie gazoasa sunt sistemele necesare pentru introducerea UF(6) în ansamblul de difuzie gazoasa, pentru a lega în cascada (sau în etaje) ansamblurile individuale, pentru a obţine grade de imbogatire din ce în ce mai ridicate şi de a preleva din cascadele de difuzie UF(6) sub forma de "produs" sau "reziduuri". Datorită proprietăţilor de inertie ridicată a cascadelor de difuzie, orice întrerupere a funcţionarii lor şi în special oprirea pot avea consecinţe serioase. Totuşi menţinerea unei atmosfere vidate riguroase şi constante în toate sistemele tehnologice, în protecţia automată la accidente şi în reglarea automată şi precisa a fluxului de gaz, are o importanţa majoră în instalatia de difuzie gazoasa. Totul conduce la necesitatea de a echipa instalatia cu un număr mare de sisteme speciale de măsurare, comanda şi reglare.În mod normal UF(6) la ieşirea din cilindrii plasati în autoclave se evapora, fiind trimisa în forma gazoasa la punctul de intrare cu ajutorul unui colector tubular al cascadei. Fluxurile gazoase de UF(6) de tip "produs" şi "reziduuri" de la punctele de ieşire sunt trecute prin colectorul tubular al cascadei fie către desublimatoare, fie către staţiile de compresie, unde UF(6) gazos este lichefiat înainte de a fi transportat sau stocat. Deoarece uzina de imbogatire prin difuzie gazoasa consta într-un număr mare de ansambluri de difuzie gazoasa dispuse în cascada, exista mulţi kilometri de tubulatura ai cascadei ce incorporeaza mii de suduri ce prezintă un grad mare de repetitivitate. Echipamentul, componentele şi sistemul de conducte sunt realizate în acord cu cele mai riguroase norme de respectare a condiţiilor de vid şi curăţenie.5.4.1. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului şi a reziduurilor – sisteme de proces, special proiectate sau pregătite, capabile sa funcţioneze la presiuni de 300 kPa (45 psi) sau mai puţin, incluzând:– autoclave de alimentare (sau sisteme), folosite pentru a introduce UF(6) în cascadele de difuzie gazoasa;– desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din cascadele de difuzie;– staţii de lichefiere unde UF(6) gazos din cascada este comprimat şi racit până se obţine UF(6) lichid;– staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri" folosite pentru a capta UF(6) în containere.5.4.2. Sistemele conductelor de colectare – sisteme de conducte şi sisteme de colectare, special proiectate sau pregătite pentru a manipula UF(6) în interiorul cascadelor de difuzie gazoasa. Aceasta reţea de conducte este în mod normal de tip sistem colector "dublu", fiecare celula fiind conectata la fiecare dintre colectori.5.4.3. Sistemele de vid:a) distribuitoare mari de vid, colectoare de vid şi pompe de vid, având o capacitate de absorbţie de 5 mc/min. (175 ft^3/min.) sau mai mare;b) pompe de vid special proiectate pentru a funcţiona în atmosfera de UF(6), realizate din sau captusite cu aluminiu, nichel sau aliaje comportand mai mult de 60% nichel. Aceste pompe pot fi rotative sau volumetrice, pot avea deplasări şi etansari de fluorcarbon, precum şi fluide speciale de lucru.5.4.4. Vane speciale de oprire şi de reglare – vane cu membrana, de oprire sau de reglare, cu actionare manuală sau automată, special proiectate sau pregătite, realizate din materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), având un diametru între 40 şi 1.500 mm (1,5 până la 59 inch), special concepute pentru instalarea în sistemele principale şi auxiliare ale instalaţiilor de imbogatire prin difuzie gazoasa.5.4.5. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregătite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de "produs" sau de "reziduuri" şi având toate caracteristicile următoare:1. rezoluţia unitară pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;4. prezenta unui sistem colector corespunzător analizei izotopice.NOTA EXPLICATIVA:Toate elementele enumerate mai sus fie vin în contact direct cu UF(6) de proces în stare gazoasa, fie controlează direct fluxul de gaz în cascada. Toate suprafeţele care vin în contact cu gazul de proces sunt realizate în întregime din sau sunt captusite cu materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6). În concluzie, referitor la elementele de difuzie gazoasa, materialele rezistente la efectul corosiv al UF(6) sunt: oţel inoxidabil, aluminiu, aliajele de aluminiu, oxidul de aluminiu, nichel sau aliajele ce conţin nichel în proporţie de 60% sau mai mult, precum şi polimeri de hidrocarburi total fluorurati, rezistenti la acţiunea UF(6).5.5. Sisteme, echipamente şi componente special proiectate sau pregătite pentru a fi folosite în uzinele de imbogatire prin procedeul aerodinamicNOTA INTRODUCTIVĂ:În procedeele de imbogatire aerodinamica un amestec format din UF(6) gazos şi un gaz uşor (hidrogen sau heliu) este comprimat şi apoi trecut prin elementele de separare, în interiorul cărora separarea izotopica este realizată datorită generarii unor puternice forte centrifuge de-a lungul geometriei pereţilor. S-au dezvoltat cu succes doua procedee de acest tip, şi anume: procedeul de separare prin ajutaje şi procedeul cu tuburi elastice. Pentru ambele procedee componentele principale ale etajului de separare includ incinte cilindrice care adapostesc elementele speciale de separare (ajutaje sau tuburi elastice), compresoare de gaz şi schimbatori de căldură destinaţi pentru a îndepărta căldură rezultată din acţiunea de compresie. O uzina de imbogatire prin procedeul aerodinamic necesita un număr mare de asemenea etaje de separare, încât cantităţile pot fi o indicaţie importanţa a utilizării finale. Întrucât procedeele aerodinamice folosesc UF(6), toate suprafeţele echipamentelor, conductelor şi ale instrumentatiei (care vin în contact direct cu gazul) trebuie realizate din materiale care rămân stabile în contact cu UF(6).NOTA EXPLICATIVA:Elementele menţionate în aceasta secţiune fie vin în contact direct cu UF(6) gazos de proces, fie controlează direct fluxul de gaz din cascada. Toate suprafeţele care vin în contact cu gazul de proces sunt realizate în întregime din materiale rezistente la acţiunea UF(6) sau sunt protejate de acţiunea acestuia. În concluzie, referitor la elementele de imbogatire prin procedee aerodinamice, materialele rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sunt: cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul sau aliajele ce conţin 60% nichel sau mai mult şi polimeri de hidrocarburi total fluorurati, rezistenti la acţiunea UF(6).5.5.1. Ajutajele de separare – ansambluri şi ajutaje de separare special proiectate sau pregătite în acest scop. Ajutajele de separare constau din canale curbate, prevăzute cu crestaturi, având o raza de curbura mai mica de 1 mm (în mod obişnuit, între 0,1 şi 0,5 mm), rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) şi având în interior o muchie ascutita care separa fluxul de gaz ce trece prin ajutaj în doua fracţiuni.5.5.2. Tuburi elastice – ansambluri şi tuburi elastice special proiectate sau pregătite în acest scop. Tuburile elastice sunt de forma cilindrică sau conica, realizate din materiale rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sau protejate de acţiunea acestuia, având un diametru cuprins între 0,5 cm şi 4 cm, un raport lungime-diametru de 20:1 sau mai puţin şi cu una sau mai multe canale de admisie tangentiale. Tuburile pot fi echipate, fie la un capăt, fie la ambele capete, cu dispozitive de tip ajutaj.NOTA EXPLICATIVA:Gazul de alimentare intra tangential în tubul elastic, prin una dintre extremitati sau prin intermediul unor vane turbionare ori tot tangential, prin numeroasele orificii situate de-a lungul periferiei tubului.5.5.3. Compresoare şi suflante de gaz – compresoare axiale, centrifugale sau volumetrice special proiectate sau pregătite ori suflante de gaz realizate din materiale rezistente la acţiunea corosiva a UF(6) sau protejate de acţiunea acestuia şi cu o capacitate de aspiratie a amestecului UF(6)/gaz purtător (hidrogen sau heliu) de 2 mc/min. sau mai multNOTA EXPLICATIVA:Aceste compresoare şi suflante de gaz au în mod normal un raport de compresie cuprins între 1,2:1 şi 6:1.5.5.4. Garnituri de etansare a arborilor – garnituri de etansare a arborilor, special proiectate sau pregătite, cu conexiuni de alimentare şi ieşire, necesare pentru etansarea arborelui ce leagă rotorul compresorului sau rotorul suflantei de gaz la motorul de antrenare, asigurând o etansare corespunzătoare împotriva pierderilor gazului de proces sau intrării aerului ori a gazului de etansare în camera interioară a compresorului sau a suflantei de gaz plină cu amestecul UF(6)/gaz purtător.5.5.5. Schimbatori de căldură pentru racirea gazului schimbatori de căldură pentru racirea gazului, special proiectati sau pregatiti, realizaţi din sau protejati prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).5.5.6. Incintele elementelor de separare – incinte ale elementelor de separare, special proiectate sau pregătite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).NOTA EXPLICATIVA:Aceste incinte pot fi vase cilindrice cu un diametru mai mare de 300 mm şi o lungime mai mare de 900 mm sau pot fi vase dreptunghiulare cu dimensiuni comparabile, putând fi concepute pentru o instalare orizontala sau verticala.5.5.7. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a produsului şi a reziduurilor – sisteme sau echipamente de proces pentru instalaţiile de imbogatire, special proiectate sau pregătite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), incluzând:a) autoclave, cuptoare sau sisteme de alimentare, folosite pentru a introduce UF(6) în procesul de imbogatire;b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din procesul de imbogatire, în vederea transferului ulterior după reincalzire;c) staţii de lichefiere sau solidificare, utilizate pentru îndepărtarea UF(6) rezultat din procesul de imbogatire, prin comprimare şi răcire până se obţine UF(6) sub forma lichidă sau solida;d) staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri", folosite pentru a transfera UF(6) în containere.5.5.8. Sistemele conductelor de colectare – sisteme de conducte şi sisteme de colectare, special proiectate sau pregătite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), necesare pentru a manipula UF(6) în interiorul cascadelor aerodinamice. Aceasta reţea de conducte este în mod normal de tip sistem colector "dublu", fiecare etaj sau grup de etaje fiind conectat la fiecare dintre colectori.5.5.9. Sistemele şi pompele de vid:a) sisteme de vid, special proiectate şi pregătite, având o capacitate de absorbţie de 5 mc/min. sau mai mare şi constând în distribuitoare mari de vid, colectoare de vid şi pompe de vid, proiectate pentru a funcţiona în atmosfera de UF(6);b) pompe de vid, special proiectate pentru a funcţiona în atmosfera de UF(6), realizate din sau protejate prin materiale rezistente la acţiunea corosiva a UF(6). Aceste pompe pot utiliza etansari de fluorcarbon, precum şi fluide speciale de lucru.5.5.10. Vane speciale de oprire şi de reglare – vane cu membrana, de oprire sau de reglare, cu actionare manuală sau automată, special proiectate sau pregătite, realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6), având un diametru cuprins între 40 mm şi 1.500 mm, special concepute pentru instalare în sistemele principale şi auxiliare ale uzinelor de imbogatire prin procedeul aerodinamic.5.5.11. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregătite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) a probelor de gaz de intrare, de "produs" sau de "reziduuri" şi având toate caracteristicile următoare:1. rezoluţia unitară pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;4. prezenta unui sistem colector corespunzător analizei izotopice.5.5.12. Sisteme de separare UF(6)/gaz purtător – sisteme de proces pentru separarea UF(6) de gazul purtător (hidrogen sau heliu), special proiectate sau pregătite.NOTA EXPLICATIVA:Aceste sisteme sunt proiectate pentru a reduce concentraţia de UF(6) din gazul purtător la 1 ppm sau mai puţin şi pot conţine echipamente, precum:a) schimbatori de căldură criogenici şi crioseparatori, capabili sa atinga temperaturi de -120°C sau mai puţin; saub) unităţi de răcire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120°C sau mai puţin; sauc) ajutaje de separare sau tuburi elastice pentru separarea UF(6) din gazul purtător; saud) sublimatoare de UF(6), capabile sa atinga temperaturi de -20°C sau mai puţin.5.6. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregătite pentru a fi folosite în uzinele de imbogatire prin procedeul de schimb chimic sau schimb de ioniNOTA INTRODUCTIVĂ:Diferenţa de masa minima pe care o prezintă izotopii de uraniu cauzează uşoare modificări în echilibrul reacţiei chimice, fenomen care poate fi utilizat ca baza pentru separarea izotopilor. Au fost dezvoltate cu succes doua procedee: schimbul chimic lichid-lichid şi schimbul ionic solid-lichid.În procedeul de schimb chimic lichid-lichid doua faze lichide imiscibile (apoasa şi organică) sunt puse în contact prin circulare în contracurent, în scopul de a obţine efectul de cascada corespunzător la mii de etaje de separare. Faza apoasa se compune din clorura de uraniu în acid clorhidric; faza organică consta dintr-un agent de extracţie conţinând clorura de uraniu într-un solvent organic. Contactorii folosiţi în cascada de separare pot fi coloane de schimb lichid-lichid (cum ar fi coloanele pulsate cu talere perforate) sau contactori centrifugali lichid-lichid.Fenomenele chimice (oxidare şi reducere) sunt necesare la fiecare dintre cele doua extremitati ale cascadei de separare, pentru a asigura cerinţele de reflux. O problema majoră de proiectare o constituie evitarea contaminarii fluxului de proces cu anumiti ioni metalici. În consecinţa, se folosesc coloane şi conducte din plastic, captusite în interior cu plastic (fluorcarburi polimere) şi/sau captusite în interior cu sticlă.În procedeul de schimb ionic solid-lichid imbogatirea este realizată adsorbtia/desorbtia uraniului pe o rasina schimbatoare de ioni sau un adsorbant special cu acţiune foarte rapida. O soluţie de uraniu în acid clorhidric, precum şi alţi agenţi chimici sunt trecuţi prin coloanele cilindrice de imbogatire conţinând straturi compacte de adsorbant. Pentru ca procesul să se deruleze continuu este necesar un sistem de reflux pentru a elibera uraniul din adsorbant şi a-l trimite înapoi în circulaţie sub forma lichidă, astfel încât "produsul" şi "reziduurile" să poată fi colectate. Aceasta operaţiune se realizează cu ajutorul agenţilor chimic de oxido-reducere corespunzatori, care sunt total regenerati în circuite externe independente şi pot fi parţial regenerati în coloanele de separare izotopica propriu-zisa. Prezenta soluţiilor de acid clorhidric cald în proces implica realizarea sau protejarea echipamentelor prin materiale speciale rezistente la coroziune.5.6.1. Coloanele de schimb lichid-lichid (schimb chimic) coloane de schimb lichid-lichid în contracurent, având o putere mecanică de intrare (de exemplu: coloane pulsate cu talere perforate, coloane cu platouri animate cu o mişcare alternativa şi coloane prevăzute cu turboagitatoare interne), special proiectate sau pregătite pentru imbogatirea uraniului folosind procedeul de schimb chimic. Pentru a rezista la soluţiile concentrate de acid clorhidric aceste coloane, împreună cu componentele lor interne, sunt realizate din sau protejate prin materiale plastice corespunzătoare (fluorcarburi polimere) sau sticlă. Timpul de stationare corespunzător unui etaj este proiectat să fie scurt (30 de secunde sau mai puţin).5.6.2. Contactorii centrifugali lichid-lichid (schimb chimic) contactori centrifugali lichid-lichid, special proiectati sau pregatiti pentru imbogatirea uraniului folosind procedeul de schimb chimic. Asemenea contactori folosesc miscarea de rotaţie pentru a obţine dispersia fluxurilor organice şi apoase, apoi forta centrifuga pentru a separa fazele. Pentru a rezista la soluţiile concentrate de acid clorhidric contactorii sunt realizaţi din sau protejati prin materiale plastice corespunzătoare (polimeri de fluorcarburi) sau sunt captusiti cu sticlă. Timpul de stationare a contactorilor centrifugali este proiectat să fie scurt (30 de secunde sau mai puţin).5.6.3. Sistemele şi echipamentele de reducere a uraniului (schimb chimic):a) celule de reducere electromecanice, special proiectate sau pregătite, pentru a aduce uraniul dintr-o stare de valenta în una inferioară, în vederea imbogatirii prin procedeul de schimb chimic. Materialele din care sunt confectionate celulele care vin în contact cu soluţiile din cadrul procedeului trebuie să fie rezistente la coroziunea data de soluţiile concentrate de acid clorhidric.NOTA EXPLICATIVA:Compartimentul catodic al celulei trebuie proiectat pentru a preveni trecerea uraniului înapoi la starea de valenta superioară prin reoxidare. Pentru a menţine uraniul în compartimentul catodic, celula poate avea membrana impermeabila, constituită dintr-un material special schimbator de cationi. Catodul este constituit dintr-un material conductor solid corespunzător, precum grafitul;b) sisteme situate la extremitatea cascadei de unde se recuperează produsul, special proiectate sau pregătite pentru a preleva U^(4+) din fluxul organic, regland concentraţia de acid şi alimentand celulele de reducere electrochimica.NOTA EXPLICATIVA:Aceste sisteme constau în echipamente de extracţie cu solventi, permitand prelevarea U^(4+) din fluxul organic şi introducerea în soluţie apoasa; echipamentele de evaporare şi/sau alte echipamente ce permit reglarea şi controlul pH al soluţiei, precum şi pompe şi alte dispozitive de transfer destinate pentru alimentarea celulelor de reducere electrochimica. Una dintre preocuparile majore o constituie prevenirea contaminarii fluxului apos cu anumiti ioni metalici. În consecinţa, pentru acele părţi aflate în contact cu fluxul procesului sistemul este construit din echipamente realizate din sau protejate prin materiale corespunzătoare (precum: sticlă, polimeri de fluorcarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon şi grafit impregnat cu rasini).5.6.4. Sisteme de pregătire a alimentarii (schimb chimic) sisteme special proiectate sau pregătite pentru producerea soluţiilor de clorura de uraniu de mare puritate, destinate pentru alimentarea uzinelor de separare a izotopilor de uraniu prin schimb chimic.NOTA EXPLICATIVA:Aceste sisteme constau din echipamente de purificare prin dizolvare, extracţie de solventi şi/sau schimb de ioni, precum şi din celule electrolitice pentru reducerea uraniului U^(6+) sau U^(4+) la U^(3+). Aceste sisteme produc soluţii de clorura de uraniu având doar câteva părţi/milion de impuritati metalice, cum ar fi: crom, fier, vanadiu, molibden şi alţi cationi bivalenti sau cu valenta mai mare. Materialele din care sunt construite sau cu care sunt captusite portiunile din sistem ce proceseaza uraniul U^(3+) de mare puritate conţin sticlă, polimeri de fluorcarburi, sulfat de polifenil, polieter sulfon şi grafit impregnat cu rasini.5.6.5. Sisteme de oxidare a uraniului (schimb chimic) sisteme special proiectate sau pregătite pentru oxidarea uraniului U^(3+) la U^(4+), în vederea întoarcerii spre cascada de separare a izotopilor în cadrul procedeului de imbogatire prin schimb chimic.NOTA EXPLICATIVA:Aceste sisteme pot conţine echipamente, cum sunt:a) echipament pentru punerea în contact a clorului şi oxigenului cu efluentul apos provenit din echipamentul de separare a izotopilor şi pentru prelevarea U^(4+) rezultat, pentru a-l introduce în efluentul organic saracit provenit de la extremitatea cascadei unde este prelevat produsul;b) echipament care separa apa de acidul clorhidric, astfel încât apa şi acidul clorhidric concentrat să poată fi reintroduse în proces în amplasarile potrivite.5.6.6. Rasini schimbatoare de ioni/adsorbanti cu acţiune rapida (schimb ionic) – rasini schimbatoare de ioni sau adsorbanti cu reactie rapida, special proiectate sau pregătite pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb ionic, incluzând rasini poroase macroreticulare şi/sau structuri peliculare, în care grupele active de schimb chimic sunt limitate la o captuseala superficiala pe un suport poros inactiv şi alte structuri compozite sub o formă corespunzătoare, şi anume sub forma de particule sau fibre. Aceste rasini/adsorbanti schimbatoare de ioni au un diametru egal cu sau mai mic de 0,2 mm şi din punct de vedere chimic trebuie să fie rezistente la acţiunea soluţiilor de acid clorhidric concentrate, iar din punct de vedere fizic, să fie suficient de solide pentru a nu se degrada în coloanele de schimb. Ele sunt special proiectate pentru a obţine viteze foarte mari de schimb al izotopilor de uraniu (timp de injumatatire a ratei de schimb mai mic de 10 secunde) şi sunt capabile sa funcţioneze la temperaturi cuprinse între 100°C şi 200°C.5.6.7. Coloane schimbatoare de ioni (schimb ionic) coloane cilindrice cu diametrul mai mare de 1.000 mm, conţinând straturi de rasini schimbatoare de ioni/ de adsorbant, special proiectate sau pregătite pentru imbogatirea uraniului prin procedeul de schimb ionic. Aceste coloane sunt realizate din sau protejate prin materiale (cum ar fi titan sau plastice pe bază de fluorcarbon) rezistente la efectul de coroziune al soluţiilor de acid clorhidric concentrate şi capabile sa funcţioneze la temperaturi cuprinse între 100°C şi 200°C şi la presiuni mai mari de 0,7 MPa (102 psi).5.6.8. Sisteme de reflux schimbatoare de ioni (schimb de ioni):a) sisteme de reducere chimica sau electrochimica, special proiectate sau pregătite pentru a regenera agentul (agenţii) de reducere chimica utilizat (utilizaţi) în cascadele de imbogatire a uraniului prin procedeul de schimb ionic;b) sisteme de oxidare chimica sau electrochimica, special proiectate sau pregătite pentru a regenera agentul (agenţii) de oxidare chimica utilizat (utilizaţi) în cascadele de imbogatire a uraniului prin schimb ionic.NOTA EXPLICATIVA:În procedeul de imbogatire prin schimb ionic se poate utiliza, de exemplu, titan trivalent (Ti^(3+)) drept cation reducator, caz în care sistemul de reducere ar regenera Ti^(3+) prin reducerea Ti^(4+).De asemenea, procedeul poate utiliza drept oxidant fierul trivalent (Fe^(3+)), caz în care sistemul de oxidare ar regenera Fe^(3+) prin oxidarea Fe^(2+).5.7. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregătite pentru utilizarea în uzinele de imbogatire prin laserNOTA INTRODUCTIVĂ:Sistemele actuale utilizate în procedeele de imbogatire prin laser pot fi împărţite în două categorii, în funcţie de mediul în care se aplică procedeul: vapori de uraniu atomic şi vapori ai unui compus al uraniului. Aceste procedee sunt cunoscute în mod obişnuit sub denumirile următoare: prima categorie – separarea izotopilor, prin iradierea laser a vaporilor atomici (AVLIS sau SILVA); a doua categorie separarea izotopilor prin iradierea laser a moleculelor (SILMO sau MLIS) şi reactia chimica prin activarea laser izotopic selectiva (CRISLA).Sistemele, echipamentele şi componentele utilizate în uzinele de imbogatire prin laser conţin: a) dispozitive de alimentare în vapori de uraniu metalic (în vederea unei fotoionizari selective) sau dispozitive de alimentare în vapori ai unui compus al uraniului (în vederea unei fotodisociatii sau a unei activari chimice); b) dispozitive pentru colectarea uraniului metalic îmbogăţit ("produs") şi saracit ("reziduuri") în cadrul procedeelor din prima categorie şi dispozitive pentru colectarea compusilor disociati sau activati ("produs") şi a materiilor nemodificate ("reziduuri") din cadrul procedeelor din a doua categorie; c) sisteme laser ale procedeului, pentru a excita selectiv speciile de uraniu -235; d) echipamente pentru pregătirea alimentarii şi conversiei produsului. Datorită complexităţii spectroscopiei atomilor şi compusilor de uraniu poate aparea necesitatea inglobarii articolelor utilizate în toate aceste procedee laser care sunt disponibile.NOTA EXPLICATIVA:Un mare număr din articolele enumerate în aceasta secţiune vin în contact direct fie cu uraniul metalic vaporizat sau lichid, fie cu un gaz al procedeului constând din UF(6) sau dintr-un amestec de UF(6) şi alte gaze. Toate suprafeţele care sunt în contact cu uraniul sau cu UF(6) sunt realizate în întregime din sau protejate prin materiale rezistente la coroziune. În scopurile secţiunii referitoare la elementele pentru imbogatirea prin laser, materialele rezistente la efectul de coroziune al uraniului metalic sau al aliajelor de uraniu vaporizate ori lichide sunt grafitul acoperit cu oxid de itriu şi tantal, iar materialele rezistente la efectul de coroziune al UF(6) sunt: cuprul, otelul inoxidabil, aluminiul, aliajele de aluminiu, nichelul, aliajele conţinând 60% sau mai mult nichel, precum şi polimerii de hidrocarburi total fluorurati rezistenti la UF(6).5.7.1. Sisteme de vaporizare a uraniului (AVLIS) – sisteme de vaporizare a uraniului, special proiectate sau pregătite, care conţin tunuri electronice de mare putere cu fascicul ingust sau cu baleiaj şi care furnizează o putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm5.7.2. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid (AVLIS)- sisteme de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau pregătite pentru uraniul sau aliajele de uraniu topite şi care constau în creuzete şi echipamente de răcire pentru creuzeteNOTA EXPLICATIVA:Creuzetele şi alte părţi ale acestui sistem, care vin în contact cu uraniul sau cu aliajele de uraniu topit, sunt realizate din sau protejate prin materiale având o rezistenta corespunzătoare la coroziune şi căldură. Materialele corespunzătoare conţin tantal, grafit acoperit cu oxid de itriu, grafit acoperit cu alţi oxizi de pamanturi rare sau cu amestecuri din aceste substanţe.5.7.3. Ansambluri colectoare ale "produsului" şi "reziduurilor" de uraniu metalic (AVLIS) – ansambluri colectoare ale "produsului" şi "reziduurilor", special proiectate sau pregătite pentru uraniu metalic în stare lichidă sau solidaNOTA EXPLICATIVA:Componentele acestor ansambluri sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul de căldură şi coroziune al uraniului metalic sub forma de vapori sau lichid (cum ar fi grafit acoperit cu oxid de itriu sau tantal) şi pot conţine conducte, fitinguri, racorduri, "stresini", alimentatoare, schimbatori de căldură şi plăci colectoare utilizate în metodele de separare magnetica, electrostatica sau în alte metode de separare.5.7.4. Incinte de modul separator (AVLIS) – vase cilindrice sau dreptunghiulare, special proiectate sau pregătite pentru a conţine sursa de vapori de uraniu metalic, tunul de electroni şi colectoarele "produsului" şi ale "reziduurilor".NOTA EXPLICATIVA:Aceste incinte sunt prevăzute cu un număr mare de orificii pentru alimentarile electrice şi cu apa, ferestre pentru fasciculele laser, pentru racordurile pompelor de vid şi pentru aparatele de diagnostic şi supraveghere. Ele sunt dotate cu facilităţi de deschidere şi de închidere pentru a permite reconditionarea componentelor interne.5.7.5. Stuturi de destindere supersonica (MLIS) – stuturi de destindere supersonica, special proiectate sau pregătite pentru racirea amestecurilor de UF(6) şi gaz purtător, până la 150 K sau mai puţin, şi care sunt rezistente la efectul de coroziune al UF(6).5.7.6. Colectoare de produs (pentafluorura de uraniu) (MLIS) – colectoare de "produs" solid de pentaclorura de uraniu(UF(5)), special proiectate sau pregătite, constituite din colectoare sau combinatii de colectoare cu filtru, cu impact sau cu ciclon, şi care sunt rezistente la efectul de coroziune al mediului de UF(5)/UF(6).5.7.7. Compresoare de UF(6)/gaz purtător (MLIS) – compresoare special proiectate sau pregătite pentru amestecuri de UF(6)/gaz purtător, prevăzute pentru funcţionare de lungă durata în atmosfera de UF(6).Componentele acestor compresoare care vin în contact cu gazul de proces sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la efectul corosiv al UF(6).5.7.8. Garnituri de etansare a arborilor (MLIS) – garnituri de etansare special proiectate sau pregătite, cu conexiuni de alimentare şi de evacuare pentru a asigura etanseitatea arborelui ce leagă rotorul compresorului de motorul de antrenare, impiedicand gazul de proces sa scape sau aerul ori gazul de etansare sa penetreze în camera interioară a compresorului care este umplut cu amestec de UF(6)/gaz purtător.5.7.9. Sisteme de fluorurare (MLIS) – sisteme special proiectate sau pregătite pentru fluorurarea UF(5)(solid) la UF(6)(gaz)NOTA EXPLICATIVA:Aceste sisteme sunt proiectate pentru activitatea de fluorurare a prafului de UF(5) colectat în UF(6) şi apoi pentru colectarea acestuia în containere destinate produsului sau alimentarea unităţilor MLIS în scopul unei îmbogăţiri suplimentare. În una dintre metodele posibile fluorurarea poate fi realizată în cadrul unui sistem de separare a izotopilor, reactia şi recuperarea făcându-se direct la nivelul colectoarelor "produsului". În alta metoda praful de UF(5) poate fi retras din colectoarele "produsului" şi transferat într-o incinta corespunzătoare (de exemplu: reactorul în pat fluidizat, reactorul elicoidal sau tunul cu flama) pentru a fi fluorurat. În ambele metode se utilizează un anumit material pentru stocarea şi transferul fluorului (sau al altor agenţi de fluorurare corespunzatori) şi pentru colectarea şi transferul UF(6).5.7.10. Spectrometre de masa pentru UF(6)/surse de ioni (MLIS) – spectrometre de masa magnetice sau cvadripolare, special proiectate sau pregătite pentru prelevarea "on-line" din fluxurile de UF(6) gazos esantioane din gazul de intrare, din "produs" sau din "reziduuri", şi având toate caracteristicile următoare:1. rezoluţia unitară pentru unitatea de masa atomica mai mare de 320;2. sursele de ioni construite din sau captusite cu foi din aliaj de Ni-Cr sau Monel ori Ni;3. surse de ionizare prin bombardare cu electroni;4. prezenta unui sistem colector corespunzător analizei izotopice.5.7.11. Sisteme de alimentare/sisteme de prelevare a "produsului" şi a "reziduurilor" (MLIS) – sisteme sau echipamente special proiectate sau pregătite pentru uzinele de imbogatire, realizate din sau protejate cu materiale rezistente la efectul de coroziune al UF(6) şi conţinând:a) autoclave de alimentare, cuptoare sau sisteme de alimentare folosite pentru a introduce UF(6) în procesul de imbogatire;b) desublimatoare (sau trape reci) folosite pentru a preleva UF(6) din procesul de imbogatire, în vederea transferului sau, ulterior, după reincalzire;c) staţii de solidificare sau de lichefiere utilizate pentru extragerea UF(6) din procesul de imbogatire prin compresie şi trecere în stare solida sau lichidă;d) staţii pentru "produs" şi pentru "reziduuri" folosite pentru a transfera UF(6) în containere.5.7.12. Sisteme de separare a UF(6) şi a gazului purtător (MLIS) – sisteme de proces special proiectate sau pregătite pentru separarea UF(6) din gazul purtător. Gazul purtător poate fi azotul, argonul sau un alt gazNOTA EXPLICATIVA:Aceste sisteme pot include următoarele echipamente:a) schimbatori de căldură criogenici şi crioseparatori, capabili sa atinga temperaturi de -120°C ori mai mici; saub) unităţi de răcire criogenice, capabile sa atinga temperaturi de -120°C ori mai mici; sauc) trape reci pentru UF(6), capabile sa atinga temperaturi de -20°C sau mai mici.5.7.13. Sisteme laser (AVLIS, MLIS ŞI CRISLA) – laseri sau sisteme laser, special proiectate sau pregătite pentru separarea izotopilor de uraniuNOTA EXPLICATIVA:Sistemul laser utilizat în procesul AVLIS conţine în mod obişnuit 2 laseri: un laser cu vapori de cupru şi un laser cu colorant. Sistemul laser utilizat în procesul MLIS conţine în mod obişnuit un laser cu CO(2) sau un laser cu excimetru şi o celula optica cu multipasaj prevăzută cu oglinzi rotative la ambele extremitati. În ambele procedee laserii sau sistemele laser necesita un stabilizator de frecventa pentru a putea funcţiona pe perioade lungi.5.8. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregătite, pentru utilizarea în uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor în plasmaÎn procedeul de separare în plasma o plasma de ioni de uraniu traverseaza un camp electric acordat la frecventa de rezonanta a ionilor de U^235, astfel încât aceştia din urma absorb energie în mod preferenţial şi diametrul orbitelor lor elicoidale se măreşte. Ionii, care urmează un parcurs de diametru mare, sunt colectati pentru a obţine un produs îmbogăţit în U^235. Plasma, care este creata prin ionizarea vaporilor de uraniu, este continuta într-o incinta vidata, supusă unui camp magnetic de înaltă intensitate produs de un magnet supraconductor. Principalele sisteme tehnologice ale procedeului includ sistemul de generare a plasmei de uraniu, modulul separator cu magnetul supraconductor şi sistemele de prelevare pentru colectarea "produsului" şi a "reziduurilor"5.8.1. Surse cu microunde şi antene – surse cu microunde şi antene, special proiectate sau pregătite pentru producerea sau accelerarea ionilor şi având caracteristicile următoare: frecventa mai mare de 30 GHz şi putere de ieşire medie mai mare de 50 kW pentru producerea de ioni5.8.2. Bobine de excitatie a ionilor – bobine de excitatie a ionilor, de înaltă frecventa, special proiectate sau pregătite pentru frecvente mai mari de 100 kHz şi capabile sa suporte o putere medie mai mare de 40 kW5.8.3. Sisteme de generare a plasmei de uraniu – sisteme de generare a plasmei de uraniu, special proiectate sau pregătite, care pot conţine tunuri de electroni de mare putere cu fascicul subtire sau cu baleiere, furnizand o putere la nivelul tintei mai mare de 2,5 kW/cm5.8.4. Sisteme de manipulare a uraniului metalic lichid sisteme de manipulare a metalelor lichide, special proiectate sau pregătite pentru uraniu sau pentru aliajele de uraniu topite, conţinând creuzete şi echipamente de răcire pentru creuzeteNOTA EXPLICATIVA:Creuzetele şi alte părţi ale acestui sistem, care vin în contact cu uraniul sau cu aliajele de uraniu topite, sunt realizate din sau protejate prin materiale cu rezistenta corespunzătoare la coroziune şi la căldură. Materialele corespunzătoare conţin tantal, grafit captusit cu oxid de itriu, grafit captusit cu alţi oxizi de metale rare sau amestecuri din aceste substanţe.5.8.5. Ansambluri colectoare ale "produsului" şi ale "reziduurilor" de uraniu metalic – ansambluri colectoare ale "produsului" şi ale "reziduurilor", special proiectate sau pregătite pentru uraniul metalic în stare solida. Aceste ansambluri colectoare sunt realizate din sau protejate prin materiale rezistente la căldură şi la coroziunea cu vapori de uraniu metalic, cum ar fi grafit captusit cu oxid de itriu sau tantal.5.8.6. Incinte de modul separator – containere cilindrice, special proiectate sau pregătite pentru uzinele de imbogatire prin separarea izotopilor în plasma şi destinate sa conţină sursa de plasma de uraniu, bobina excitatoare de frecventa înaltă şi colectoarele de "produs" şi de "reziduuri".NOTA EXPLICATIVA:Aceste incinte sunt prevăzute cu un număr mare de orificii pentru bare electrice, racorduri ale pompelor de difuzie şi aparate de diagnostic şi de supraveghere. Ele sunt prevăzute cu mijloace de deschidere şi de închidere, care permit reconditionarea componentelor interne, şi sunt constituite din materiale corespunzătoare nemagnetice, precum otelul inoxidabil.5.9. Sisteme, echipamente şi componente, special proiectate sau pregătite pentru utilizarea în uzinele de imbogatire prin procedeul electromagneticNOTA INTRODUCTIVĂ:În procedeul electromagnetic ionii de uraniu metalic produşi prin ionizarea unei sari (în general UCl(4) sunt accelerati şi trimişi într-un camp magnetic, sub efectul căruia ionii diferiţilor izotopi urmează parcursuri diferite. Componentele principale ale unui separator de izotopi electromagnetic sunt următoarele: un camp magnetic pentru deviatia fasciculului de ioni şi separarea izotopilor, o sursa de ioni împreună cu sistemul de accelerare şi un sistem de colectare pentru recuperarea ionilor rezultaţi după separare. Sistemele auxiliare ale acestui procedeu includ sistemul de alimentare a magnetului, alimentarea de înaltă tensiune a sursei de ioni, instalatia de vid şi sisteme de manipulare chimica pentru recuperarea "produsului" şi epurarea/reciclarea componentelor.5.9.1. Separatori electromagnetici – separatori electromagnetici, special proiectati sau pregatiti pentru separarea izotopilor de uraniu, şi echipamente şi componente pentru aceasta separare, incluzând:a) surse de ioni – surse de ioni de uraniu unici sau multipli, special proiectate sau pregătite, constând dintr-o sursa de vapori, ionizatorul şi acceleratorul de fascicul, realizate din materiale corespunzătoare, cum ar fi: grafit, oţel inoxidabil sau cupru, şi capabile să asigure un curent de ionizare total mai mare sau egal cu 50 mA;b) colectori de ioni – plăci colectoare conţinând doua sau mai multe fante şi buzunare, special proiectate sau pregătite pentru a colecta fasciculele de ioni de uraniu îmbogăţit sau saracit şi realizate din materiale corespunzătoare, cum ar fi grafitul sau otelul inoxidabil;c) incinte vidate – incinte de vid, special proiectate sau pregătite pentru separatorii electromagnetici, realizate din materiale corespunzătoare nemagnetice, cum ar fi otelul inoxidabil, şi proiectate pentru a funcţiona la presiuni mai mici sau egale cu 0,1 Pa.NOTA EXPLICATIVA:Incintele sunt special proiectate sa conţină sursele de ioni, plăcile colectoare şi camasile de apa racita şi sunt dotate cu mijloace de racordare a pompelor de difuzie şi cu dispozitive de deschidere şi închidere care permit îndepărtarea şi reinstalarea acestor componente;d) piese polare magnetice – piese polare magnetice, special proiectate sau pregătite, având un diametru mai mare de 2 m, utilizate pentru a menţine un camp magnetic constant în interiorul separatorului electromagnetic şi pentru a transfera câmpul magnetic între separatorii invecinati.5.9.2. Surse de alimentare de înaltă tensiune – surse de alimentare de înaltă tensiune, special proiectate sau pregătite pentru sursele de ioni şi având toate caracteristicile următoare: sunt capabile sa funcţioneze în permanenta pe o perioadă de 8 ore, cu o tensiune de ieşire mai mare sau egala cu 20.000 V, un curent de ieşire mai mare sau egal cu 1 A şi cu o variatie a tensiunii mai mica de 0,01%5.9.3. Surse de alimentare a magnetilor – surse de alimentare a magnetilor în curent continuu, de înaltă intensitate, având toate caracteristicile următoare: sunt capabile sa funcţioneze în permanenta pe o perioadă de 8 ore, cu un curent de ieşire mai mare sau egal cu 500 A la o tensiune mai mare sau egala cu 100 V şi cu variatii ale curentului sau ale tensiunii mai mici de 0,01%6. Uzine de producere a apei grele, a deuteriului şi a compusilor de deuteriu şi echipamente special proiectate sau pregătite în acest scopNOTA INTRODUCTIVĂ:Apa grea poate fi produsă printr-o varietate de procedee. Totuşi cele doua procedee care s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere economic sunt: procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat (procedeul GS) şi procedeul de schimb amoniac-hidrogen.Procedeul GS se bazează pe schimbul de hidrogen şi deuteriu între apa şi hidrogenul sulfurat, într-o serie de turnuri a căror secţiune superioară este rece, iar secţiunea inferioară este calda. Apa circula în turnuri de sus în jos, în timp ce hidrogenul sulfurat gazos circula de jos în sus. O serie de plăci perforate sunt utilizate pentru a permite amestecul între gaz şi apa. Deuteriul migrează spre apa la temperaturi joase şi către hidrogenul sulfurat la temperaturi înalte. Gazul sau apa, imbogatite în deuteriu, sunt indepartate din turnurile primului etaj la jonctiunea dintre secţiunile calde şi reci şi procesul se repeta în turnurile etajelor superioare. Produsul obţinut la ultimul etaj, şi anume apa imbogatita în deuteriu în concentraţie de până la 30%, este trimis către unitatea de distilare pentru producerea apei grele de calitate reactor, adică o concentraţie de 99,75% a oxidului de deuteriu.Procedeul de schimb amoniac-hidrogen permite extractia deuteriului din gazul de sinteza prin contact cu amoniacul lichid, în prezenta unui catalizator. Gazul de sinteza este introdus în turnurile de schimb şi apoi în convertorul de amoniac. În interiorul turnurilor gazul circula de jos în sus, în timp ce amoniacul lichid curge de sus în jos. Deuteriul este separat de hidrogen în gazul de sinteza şi concentrat în amoniac. Amoniacul trece apoi într-o instalatie de cracare a amoniacului la baza turnului, în timp ce gazul este îndreptat către un convertor de amoniac situat la partea superioară a turnului. Imbogatirea continua în etajele următoare şi apa grea de calitate reactor este produsă printr-o distilare finala. Gazul de sinteza de alimentare poate proveni de la o instalatie de amoniac, care ea însăşi poate fi construită în asociere cu o uzina de producere a apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Procedeul de schimb amoniac-hidrogen poate utiliza, de asemenea, apa obişnuită ca sursa de deuteriu.Un mare număr al articolelor echipamentelor-cheie pentru uzinele de producere a apei grele ce utilizează procedeul GS sau procedeul de schimb amoniac-hidrogen sunt comune mai multor sectoare din industria chimica şi petroliera. Aceasta este în mod particular adevărat pentru uzinele mici care utilizează procedeul GS. Totuşi doar câteva dintre articole sunt disponibile "în comerţ". Procedeele GS şi cele de schimb amoniac-hidrogen necesita manipularea unor cantităţi mari de fluide inflamabile, corosive şi toxice, la presiuni ridicate. În consecinţa, pentru a stabili standardele de proiectare şi funcţionare pentru uzinele şi echipamentele ce utilizează aceste procedee este necesară o atenţie deosebită la specificarile şi la alegerea materialelor pentru a asigura o durată lungă de funcţionare, cu factori de siguranţă şi fiabilitate ridicati. Alegerea scalei se face, în principal, în funcţie de necesitaţi şi de consideratiile de ordin economic. Astfel, cea mai mare parte a echipamentelor va fi pregatita în conformitate cu cerinţele clientului.În concluzie, trebuie notat ca atât în procedeul GS, cat şi în procedeul de schimb amoniac-hidrogen echipamentele care, luate individual, nu sunt în mod special proiectate sau pregătite pentru producţia de apa grea pot fi asamblate în sisteme special proiectate sau pregătite pentru producerea apei grele. Sistemul de producţie a catalizatorului utilizat în procedeul de schimb amoniac-hidrogen şi sistemele de distilare a apei utilizate în ambele procedee pentru concentrarea finala a apei grele în vederea obţinerii apei grele de calitate reactor sunt exemple de astfel de sisteme.Echipamentele special proiectate sau pregătite pentru producerea apei grele, care sunt utilizate fie în procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat, fie în procedeul de schimb amoniac-hidrogen, includ următoarele articole:6.1. Turnuri de schimb apa-hidrogen sulfurat – turnuri de schimb realizate din oţel carbon fin (de exemplu ASTM A516), cu diametre cuprinse între 6 m (20 ft) şi 9 m (30 ft), capabile sa funcţioneze la presiuni mai mari sau egale cu 2 MPa (300 psi) şi având o supragrosime de coroziune de 6 mm sau mai mare, special proiectate sau pregătite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat.6.2. Suflante şi compresoare – suflante sau compresoare centrifugale cu un singur etaj, la presiune joasa (de exemplu 0,2 MPa sau 30 psi) pentru circulaţia hidrogenului sulfurat gaz (adică gaz conţinând mai mult de 70% H(2)S), special proiectate sau pregătite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb apa-hidrogen sulfurat. Aceste suflante sau compresoare au o capacitate de debit mai mare sau egala cu 56 mc/sec. (120.000 SCFM) când funcţionează la presiuni de aspiratie mai mari sau egale cu 1,8 MPa (260 psi) şi sunt echipate cu conexiuni concepute pentru a fi utilizate în mediu umed în prezenta H(2)S.6.3. Turnuri de schimb amoniac-hidrogen – turnuri de schimb amoniac-hidrogen cu o înălţime mai mare sau egala cu 35 m (114,3 ft), având un diametru cuprins între 1,5 m (4,9 ft) şi 2,5 m (8,2 ft) şi capabile sa funcţioneze la presiuni mai mari de 15 MPa (2.225 psi), special proiectate sau pregătite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Aceste turnuri au, de asemenea, cel puţin o deschidere axiala la margine, având acelaşi diametru cu partea cilindrică, prin care structurile interne ale turnului pot fi introduse sau extrase.6.4. Structurile interne ale turnului şi pompe de etaj structuri interne şi pompe de etaj, special proiectate sau pregătite pentru turnurile folosite la producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen. Structurile interne ale turnului includ contactoare de etaj special concepute, care favorizează un contact intim între gaz şi lichid. Pompele de etaj constau în pompe submersibile special concepute pentru circulaţia amoniacului lichid într-un etaj de contact în interiorul turnurilor.6.5. Sisteme de cracare a amoniacului – sisteme de cracare a amoniacului, având o presiune de funcţionare mai mare sau egala cu 3 MPa (450 psi), special proiectate sau pregătite pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen.6.6. Analizoare de absorbţie în infrarosu – analizoare de absorbţie în infrarosu capabile sa analizeze "on-line" raportul hidrogen/deuteriu atunci când concentratiile în deuteriu sunt mai mari sau egale cu 90%.6.7. Arzatori catalitici – arzatori catalitici pentru conversia în apa grea a deuteriului îmbogăţit, special proiectati sau pregatiti pentru producerea apei grele prin procedeul de schimb amoniac-hidrogen.7. Uzine pentru conversia uraniului şi echipamente special proiectate sau pregătite în acest scopNOTA INTRODUCTIVĂ:Uzinele şi sistemele de conversie a uraniului pot realiza una sau mai multe transformări, dintr-o formă chimica a uraniului într-alta forma, incluzând: conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO(3), conversia UO(3) în UO(2), conversia oxizilor de uraniu în UF(4) sau UF(6), conversia UF(4) în UF(6), conversia UF(6) în UF(4), conversia UF(4) în uraniu metalic şi conversia fluorurilor de uraniu în UO(2). Un mare număr de articole de echipamente esenţiale pentru uzinele de conversie a uraniului sunt comune mai multor sectoare din industria chimica. De exemplu, printre tipurile de echipamente utilizate în aceste procedee sunt incluse următoarele: cuptoare, furnale rotative, reactori în pat fluidizat, turnuri cu flama, centrifuge în faza lichidă, coloane de distilare şi coloane de extracţie lichid-lichid. Totuşi doar câteva dintre aceste articole sunt disponibile "în comerţ"; cea mai mare parte va fi pregatita în conformitate cu cerinţele şi specificăţiile clientului. În unele cazuri sunt necesare consideratii speciale de proiectare şi construcţie, legate de proprietăţile corosive ale unor produse chimice utilizate (HF, F(2), ClF(3) şi fluoruri de uraniu). În concluzie, trebuie notat ca în toate procedeele de conversie a uraniului articolele de echipamente care, luate individual, nu sunt special proiectate sau pregătite pentru conversia uraniului pot fi asamblate în sisteme care sunt special proiectate sau pregătite pentru acest scop.7.1. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO(3)NOTA EXPLICATIVA:Conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO(3) poate fi realizată prin dizolvarea minereului în acid azotic şi extractia nitratului de uranil purificat, utilizându-se un solvent precum fosfatul tributilic. Apoi nitratul de uranil este convertit în UO(3) fie prin concentrare şi denitrare, fie prin neutralizare cu amoniac gazos, pentru a obţine diuranatul de amoniu, care apoi este filtrat, uscat şi calcinat.7.2. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia UO(3) în UF(6)NOTA EXPLICATIVA:Conversia UO(3) în UF(6) se poate realiza direct prin fluorurare. Acest procedeu necesita o sursa de fluor gazos sau trifluorura de clor.7.3. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia UO(3) în UO(2)NOTA EXPLICATIVA:Conversia UO(3) în UO(2) se poate realiza prin reducerea UO(3) în mediu de amoniac gazos cracat sau de hidrogen.7.4. Sisteme, special proiectate sau pregătite, pentru conversia UO(2) în UF(4)NOTA EXPLICATIVA:Conversia UO(2) în UF(4) se poate realiza prin reactia UO(2) cu acidul fluorhidric gazos (HF) la o temperatura cuprinsă între 300 şi 500°C.7.5. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia UF(4) în UF(6)NOTA EXPLICATIVA:Conversia UF(4) în UF(6) se realizează prin reactia exotermica a fluorului într-un reactor cu turn. Pentru condensarea UF(6), plecand de la efluentii gazosi calzi, se trece efluentul printr-o trapa rece, racita la -10°C. Acest procedeu necesita o sursa de fluor gazos.7.6. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia UF(4) în uraniu metalicNOTA EXPLICATIVA:Conversia UF(4) în uraniu metalic este realizată prin reducere în mediu de magneziu (cantităţi mari) sau de calciu (cantităţi mici). Reactia are loc la temperaturi situate deasupra punctului de topire a uraniului (1.130°C).7.7. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia UF(6) în UO(2)NOTA EXPLICATIVA:Conversia UF(6) în UO(2) poate fi realizată prin unul dintre următoarele 3 procedee.În primul procedeu UF(6) este redus şi hidrolizat la UO(2), folosindu-se mediul de hidrogen şi vapori. În al doilea procedeu UF(6) este hidrolizat prin dizolvare în apa; adăugarea amoniacului antreneaza precipitarea diuranatului de amoniu, acesta fiind redus la UO(2), folosindu-se hidrogen la o temperatura de 820°C. În al treilea procedeu UF(6), CO(2) şi NH(3) gazoase sunt combinate în apa, ceea ce antreneaza precipitarea carbonatului dublu de uranil şi de amoniu; carbonatul de uranil şi de amoniu este combinat cu vapori şi cu hidrogen la o temperatura de 500-600°C pentru a produce UO(2).Conversia UF(6) în UO(2) constituie cel mai adesea prima faza a operaţiunilor care au loc în uzinele de fabricare a combustibilului.7.8. Sisteme special proiectate sau pregătite pentru conversia UF(6) în UF(4)NOTA EXPLICATIVA:Conversia UF(6) în UF(4) este realizată prin reducere în mediu de hidrogen.LISTAcuprinzând statele membre A.I.E.A. care au semnat/ratificat protocoale adiţionaleSituaţia la data de 14 iunie 1999 (comunicată de A.I.E.A.): sunt 36 de state semnatare, dintre care 5 au depus instrumentele de ratificare la A.I.E.A.

  Nr. crt. Statul Data semnării Data intrării în vigoare
  1. Armenia 29 septembrie 1997
  2. Australia 23 septembrie 1997 12 decembrie 1997
  3. Austria 22 septembrie 1998
  4. Belgia 22 septembrie 1998
  5. Bulgaria 24 septembrie 1998
  6. Canada 24 septembrie 1998
  7. China 31 decembrie 1998
  8. Croaţia 22 septembrie 1998
  9. Danemarca 22 septembrie 1998
  10. Finlanda 22 septembrie 1998
  11. Filipine 30 septembrie 1998
  12. Franţa 22 septembrie 1998
  13. Georgia 29 septembrie 1997
  14. Germania 22 septembrie 1998
  15. Ghana 12 iunie 1998
  16. Grecia 22 septembrie 1998
  17. Irlanda 22 septembrie 1998
  18. Italia 22 septembrie 1998
  19. Iordania 28 iulie 1998 28 iulie 1998
  20. Japonia 4 decembrie 1998
  21. Lituania 11 martie 1998
  22. Luxemburg 22 septembrie 1998
  23. Marea Britanie 22 septembrie 1998
  24. Noua Zeelandă 24 septembrie 1998 24 septembrie 1998
  25. Olanda 22 septembrie 1998
  26. Polonia 30 septembrie 1997
  27. Portugalia 22 septembrie 1998
  28. România 11 iunie 1999
  29. Slovenia 26 noiembrie 1998
  30. Spania 22 septembrie 1998
  31. Statele Unite ale Americii 12 iunie 1998
  32. Suedia 22 septembrie 1998
  33. Sfântul Scaun 24 septembrie 1998 24 septembrie 1998
  34. Ungaria 26 noiembrie 1998
  35. Uruguay 29 septembrie 1997
  36. Uzbekistan 22 septembrie 1998 21 decembrie 1998

NOTĂ:Consiliul Guvernatorilor al A.I.E.A. a discutat şi a avizat, în vederea semnării, proiecte de protocoale adiţionale cu următoarele state:

  Nr. crt. Statul Data aprobării
  1. Cipru 25 noiembrie 1998
  2. Monaco 25 noiembrie 1998
  3. Norvegia 24 martie 1999
  4. Slovacia 14 septembrie 1998

───────────────

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x