PROIECT DE LEGE nr. 476 din 11 aprilie 2002

privind Codul electoral



 + 
INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILORPOTRIVIT LEGII Nr. 189/1999EXPUNERE DE MOTIVEla proiectul de lege privind Codul electoralModul de selecţie a personalului politic este una din variabilele "grele" ale spaţiului politic românesc. Performanţele sistemului depind, în buna măsura, de modul în care partidele îşi selecteaza candidaţii la diferitele funcţii, de maniera în care interesele economice se manifesta în spaţiul politicii, de capacitatea societăţii de a interoga eficient şi de a comunică permanent cu clasa politica.În ultimii ani, în mediile politice din România s-au purtat o serie de dezbateri cu privire la schimbările ce ar trebui operate în procedurile prin care cetăţenii îşi aleg reprezentanţii în Parlament şi în administraţia publică locală. O serie de probleme ce ţin de organizarea şi administrarea procesului electoral au fost, de asemenea, luate în discuţie. Aceste dezbateri au fost iniţiate, de cele mai multe ori, de organizaţii şi structuri ale societăţii civile, lucru cat se poate de normal pentru cine accepta faptul ca dreptul de a stabili cum ar trebui să se facă alegerea trebuie să apartina, în primul rând, celor care aleg.Pe scurt, subiectele aflate în discuţie şi problematica aferentă fiecăruia dintre ele ar putea fi sintetizate după cum urmează.a) Fiecare scrutin general organizat în România, dar mai ales alegerile parţiale anticipate, au scos la iveala o multitudine de deficiente în organizare, datorate în principal caracterului ad-hoc al organismelor electorale. Înfiinţarea Biroului Electoral Central cu doar doua luni înainte de data alegerilor şi funcţionarea acestuia doar până la stabilirea rezultatelor şi rezolvarea contestaţiilor, în condiţiile în care nu exista nici o alta structura cu atributiuni în domeniul electoral cu caracter permanent, grevează, în mod inevitabil, asupra desfăşurării procesului electoral. Judecătorii care sunt desemnaţi pentru a face parte din Biroul Electoral Central şi din birourile electorale de la nivelul judeţelor şi care, fiind de fiecare data alţii, sunt complet lipsiţi de experienta în acest domeniu, trebuie să rezolve, într-un timp foarte scurt, o sumedenie de probleme. Lipsa progreselor care, în mod normal, ar trebui să apară de la un an electoral la altul este explicabila prin lipsa de continuitate în activitate a persoanelor cooptate în structurile care se ocupa de organizarea şi gestionarea procesului electoral, lipsa care duce la imposibilitatea de a se acumula şi fructifica experienta. … b) Un alt capitol din desfăşurarea alegerilor în România, în privinta căruia exista încă mari probleme, îl constituie componenta şi activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Legea prevede că preşedinţii şi vicepreşedinţii acestor birouri să fie, de regula, jurişti, iar dacă acest lucru nu este posibil, pentru aceste posturi să fie cooptate persoane având "o buna reputaţie în comunitate". Datorită volumului imens de muncă pe care îl presupune activitatea de membru al unui birou de secţie de votare, dar şi din cauza onorariului foarte scăzut acordat pentru aceasta activitate, numărul de jurişti care accepta sa participe în alegeri ca presedinti sau vicepreşedinţi de birouri electorale de secţii de votare este foarte mic. De aceea, la fiecare scrutin, s-au înregistrat nenumarate cazuri în care presedinti şi vicepreşedinţi de secţii de votare au rezolvat anumite situaţii, fie numai în urma consultării birourilor electorale de circumscripţie, fie prin soluţii adoptate la limita legii sau chiar dincolo de aceasta. … Volumul foarte mare de muncă pe care îl presupune activitatea în birourile electorale ale secţiilor de votare, coroborat cu faptul ca alegerile se desfăşoară duminica între orele 6,00 şi 21,00, face ca una dintre cele mai importante etape ale acestei activităţi să se desfăşoare în condiţii de oboseala accentuata a membrilor acestor birouri, ceea ce, în mod inevitabil, grevează asupra calităţii şi chiar corectitudinii muncii lor.c) Modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale ale localităţilor din România, prin scrutin de lista, este una din cauzele pentru care activitatea acestora este necunoscută cetăţenilor ale căror interese ar trebui aparate şi promovate de către aceste consilii. În special în oraşe şi municipii, membrii consiliilor locale sunt aleşi în condiţiile în care alegatorii îşi exprima opţiunea pentru liste de candidaţi pe care se afla nume care, adesea, nu le spun nimic. Pe durata mandatului, ei activează într-un cvasianonimat, singurul reprezentant al administraţiei publice locale aflat în atenţia locuitorilor unei localităţi fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, primarul. Este evident ca acest sistem nu numai că nu îi obliga, dar nici măcar nu îi încurajează pe membrii consiliilor locale să-şi construiască o relaţie solida cu alegatorii lor. Astfel, aceia care, în mod normal, ar trebui să se afle cel mai aproape de cetăţeni şi sa preia nevoile şi dorintele acestora, pentru a face din ele baza de plecare în procesul deliberativ, se afla, de fapt, cel mai departe de ei. … d) Sistemul electoral pe baza căruia se desfăşoară alegerile parlamentare şi care are o deosebită importanţa în determinarea multor aspecte ale vieţii politice şi sociale nu este nici el de natura a contribui la îmbunătăţirea stării de lucruri. Acest sistem asigura, ce-i drept, o relaţie proporţională între reprezentarea parlamentară a partidelor şi aliantelor politice şi suportul electoral al acestora. În acelaşi timp însă, acest sistem implica o responsabilitate redusă a senatorilor şi deputaţilor în faţa alegătorilor lor şi, totodată, o implicare minima a alegătorilor în selecţia celor care ajung să fie aleşi în Parlament. Mulţi candidaţi anonimi sau chiar candidaţi pe care alegatorii nu îi doresc aleşi, dar care sunt agreati de conducerile partidelor lor, pot fi aleşi datorită voturilor exprimate, de fapt, pentru liderii acelor partide. Ar mai merita menţionat şi faptul ca sistemul electoral cu scrutin de lista favorizează clientelismul politic şi contribuie la consolidarea poziţiei liderului în cadrul partidului sau, fără ca aceasta să aibă drept consecinţa fortificarea partidului respectiv la nivelul organizaţiilor sale. … e) Alegerile din toamna anului 2000 au adus în atenţia opiniei publice problema fondurilor folosite de partidele politice, atât în campaniile electorale, dar nu numai, fiind scoase în evidenta o serie de deficiente şi lacune în legislaţia care reglementează acest domeniu. … Până în prezent, dezbaterile purtate pe marginea subiectelor enumerate mai sus nu au influentat în nici un fel legislativul în sensul de a-i determina pe membrii săi sa modifice în mod substanţial legile care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor.În plus faţă de cele menţionate, o serie de modificări apărute de-a lungul timpului în legea alegerilor locale şi în legea cu privire la alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, cele mai multe ca urmare a unor ordonanţe de urgenţă emise de Guvern în preajma alegerilor, au dus la apariţia unor neconcordante între cele doua acte normative.Prin proiectul de faţa propunem, în primul rând, modificări importante în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a alegerilor, cum ar fi înfiinţarea unui organism electoral permanent, schimbarea tipurilor de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare, adoptarea unor prevederi menite sa ducă la un plus de transparenta şi corectitudine în finanţarea campaniilor electorale ale partidelor. Dincolo de aceste modificări, însă, prin acest demers, propunem înlocuirea tuturor actelor normative care reglementează diferitele aspecte ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România cu o singura lege care se referă la toate aceste aspecte şi care urmează sa poarte numele de "Cod electoral".Un act normativ unic pentru alegerile locale, alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale va contribui, în primul rând, la uniformitatea şi coerenta reglementărilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România, indiferent de tipurile de alegeri. Adoptarea Codului electoral ar duce la înlăturarea neconcordantelor existente în acest moment între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri, prevederi care ar trebui să fie aceleaşi, eliminand, totodată, posibilitatea apariţiei în viitor a unor astfel de neconcordante.Legea este structurată pe următoarele principale componente:● principiile generale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România, inclusiv modalităţile de scrutin folosite pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor judeţene, a Camerei Deputaţilor şi a Senatului;● organizarea alegerilor, inclusiv structura, modul de înfiinţare şi activitatea organismelor electorale, atât a celor permanente, cat şi a celor constituite pentru fiecare tip de scrutin;● campania electorală şi desfăşurarea alegerilor;● numaratoarea voturilor şi constatarea rezultatelor, în cazul fiecărui tip de scrutin;● fondurile folosite de partidele politice şi de candidaţi în perioadele electorale;● contravenţiile şi sancţiunile.Conţinutul acestor componente este prezentat, pe scurt, în cele ce urmează.1. Principii generale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor din Româniaa) Sub acest titlu sunt grupate, în primul rând, o serie de principii general valabile pentru toate tipurile de scrutin organizate în România, prevăzute deja fie în Constituţia României, fie în cele doua legi – cea a alegerilor locale şi cea a alegerilor legislative, aflate în vigoare în momentul de faţa, principii cum ar fi cele legate de universalitatea, egalitatea, caracterul direct, caracterul secret şi liber al votului. Mai mult, propunerea noastră include şi explicarea, în mod foarte clar, a acestor principii. … b) Tot la acest punct sunt descrise tipurile de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare. Conform prevederilor acestui cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti ar urma să fie alese printr-un asanumit sistem mixt cu compensaţie, având la baza scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Doua treimi din mandate ar urma să fie câştigate în mod direct, la nivelul colegiilor uninominale, în urma votului alegătorilor din respectivele colegii. Celelalte mandate ar urma să fie repartizate la nivelul circumscripţiei electorale (care, după caz, reprezintă comuna, oraşul sau municipiul). Candidaţii care beneficiază de mandatele repartizate la nivelul circumscripţiei electorale se stabilesc în doua etape: … – în primul rând se stabilesc partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, cărora ar trebui să le revină mandatele respective, în funcţie de numărul de voturi pe care le-au câştigat candidaţii fiecăreia dintre acestea în colegiile uninominale, cumulate;– în a doua etapa, pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, se stabilesc candidaţii care primesc mandatele în funcţie de numărul de voturi primite de fiecare dintre aceştia în colegiul uninominal în care a candidat.Fiecare consiliu judeţean ar urma să fie ales de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv.În privinta primarilor şi a viceprimarilor, ar rămâne ca aceştia să fie aleşi ca şi până în prezent.Deputaţii ar urma să fie aleşi tot printr-un "sistem mixt cu compensaţie", asemănător sistemului prin care sunt aleşi consilierii locali. Pentru Camera Deputaţilor, însă, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei electorale se face luându-se în considerare şi numărul de voturi obţinut de lista fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale în circumscripţia respectiva. Asadar, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare alegator ar avea dreptul la doua voturi: unul pentru un candidat în colegiul uninominal şi unul pentru o lista la nivelul circumscripţiei electorale.Procedura prin care sunt aleşi consilierii locali şi deputaţii face ca numărul total de mandate obţinute de un partid politic sau alianta într-o circumscripţie electorală (mandate câştigate în colegiile uninominale plus mandate obţinute în urma repartiţiei care se face la nivelul circumscripţiei) să fie în funcţie de susţinerea de care se bucura partidul sau alianta în rândul alegătorilor din circumscripţia electorală respectiva. Cu alte cuvinte, acest sistem, prin modul în care este conceput, poate fi considerat unul de reprezentare proporţională.Senatorii ar urma să fie aleşi, la nivelul colegiilor uninominale la care sunt aleşi şi cei două treimi dintre deputaţi, prin scrutin uninominal majoritar cu doua tururi de scrutin.Mai trebuie menţionat faptul ca în prezentul proiect de lege este prevăzută creşterea normei de reprezentare pentru deputaţi, de la un deputat la 70.000 de locuitori, la un deputat la 90.000 de locuitori, fapt ce duce la reducerea numărului de membri ai acestei Camere.c) Actorii alegerilor sunt consideraţi a fi, conform acestei propuneri, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi. … d) O alta noutate pe care Codul electoral o introduce, în comparatie cu legislaţia în vigoare la momentul actual, se referă la ziua în care are loc votarea, pentru orice tip de alegere, zi care nu ar mai fi duminica, ci sambata, intervalul de timp în care se votează urmând a fi 7,00-19,00. În acest mod, volumul imens de muncă la care au fost supuşi, în alegerile de până acum, membrii birourilor electorale, în mod nejustificat, va fi diminuat, iar persoanele care activează în aceste birouri nu vor mai fi nevoite să îşi reia activităţile profesionale imediat după ce vor fi petrecut în secţiile de votare mai bine de 24 de ore. Este de presupus ca, în acest mod, mai multe persoane cu pregătirea necesară îşi vor arata disponibilitatea de a activa ca membri ai birourilor electorale, în special cele ale secţiilor de votare. Acest lucru, coroborat cu faptul ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor demara activitatea de numărare a voturilor după mai puţine ore de stat în secţiile respective, deci fiind mai puţin obositi, va face ca aceasta activitate să fie una mai eficienta, iar rezultatele ei sa nu fie viciate. … 2. Organizarea alegerilora) În ceea ce priveşte acest capitol, cea mai importanţa noutate adusă de prezentul proiect o constituie înfiinţarea Autorităţii Electorale Permanente, lucru care ar duce, fără indoiala, la rezolvarea sau cel puţin diminuarea problemelor legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, probleme menţionate mai sus. Autoritatea Electorală Permanenta ar urma să fie constituită dintr-un număr de 5 experţi în probleme ce ţin de organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale, unul dintre ei fiind numit de către Preşedintele României, 2 de către Senat şi 2 de către Camera Deputaţilor. Acest organism ar urma să aibă în subordine o Comisie pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica. Aceasta, la rândul ei, urmează să fie formată din 9 membri, 3 dintre ei fiind numiţi de Curtea Constituţională, 3 de Curtea Suprema de Justiţie şi 3 de Curtea de Conturi. … Autoritatea Electorală Permanenta urmează sa dispună de un corp executiv – Administraţia Tehnica Electorală – care va cuprinde un număr de 20 de angajaţi la nivel central şi câte 3 la nivelul fiecăreia dintre cele 8 regiuni şi, pe lângă Autoritatea Electorală Permanenta, cu ocazia fiecărui scrutin general urmează să se constituie Biroul Electoral Central şi, în funcţie de tipul de alegere:– un birou electoral de circumscripţie locală, în fiecare comuna, oraş sau municipiu, pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor;– un birou electoral de circumscripţie judeteana, la nivelul fiecărui judeţ, pentru alegerea consiliilor judeţene;– un birou electoral de circumscripţie judeteana, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat;– un birou electoral judeţean, la nivelul fiecărui judeţ, pentru alegerile prezidenţiale.b) Cărţile de alegator ar urma să fie întocmite de către direcţiile judeţene de evidenta a populaţiei, numai pe baza solicitărilor primarilor. Distribuirea lor nu ar mai intră în sarcina structurilor Ministerului de Interne, ci ar urma să fie facuta de către: … ● primării care au solicitat întocmirea lor;● primării localităţilor unde alegatorii îşi au reşedinţa, în termen de 10 zile de la cererea alegătorilor; în acest caz primării cărora le-a fost adresată cererea vor solicita primarilor localităţilor unde alegatorii îşi au domiciliul trimiterea cărţilor de alegator;● biroul electoral al secţiei de votare din localitatea unde alegatorul domiciliază, pentru cărţile de alegator neridicate; în acest scop, cărţile de alegator neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor.3. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilorPrevederile referitoare la campania electorală şi desfăşurarea alegerilor sunt, în cea mai mare parte a lor, aceleaşi pentru toate tipurile de alegeri şi au la baza textele de lege aflate în vigoare în acest moment. Una dintre cele mai importante neconcordante între legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare, cea care se referă la statutul şi activitatea observatorilor interni, a fost înlăturată. Autorii acestui proiect propun, pentru reglementarea acestor aspecte, adoptarea variantei prezente în legea alegerilor locale. Conform acestei variante, pentru o secţie de votare pot fi acreditate ca observatori interni persoane propuse de un număr nelimitat de organizaţii, iar observatorii interni au dreptul sa asiste la toate operaţiunile desfăşurate în secţiile de votare, inclusiv la numaratoarea voturilor şi încheierea proceselor-verbale, precum şi la activitatea birourilor electorale de circumscripţie şi a Biroului Electoral Central, în cazul în care solicită şi obţin acreditarea pentru acest lucru.4. Numaratoarea voturilor şi constatarea rezultatelorAspectele tehnice ce ţin de numaratoarea voturilor în secţiile de votare sunt reglementate, pentru toate tipurile de alegeri, în mod unitar. În ceea ce priveşte toate operaţiunile necesare pentru constatarea rezultatelor, acestea sunt stabilite în mod specific pentru fiecare tip de alegere în parte, astfel încât să fie aplicate în practica principiile stabilite la Titlul I cu privire la modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale, primării, membrii Camerei Deputaţilor, cei ai Senatului, precum şi modul în care este ales Preşedintele României.5. Finanţarea vieţii politice în perioadele electorale este un alt domeniu în care Codul electoral aduce noutati importante faţă de reglementările în vigoare la momentul de faţa. Printre acestea, am putea enumera:– introducerea obligativitatii, pentru fiecare partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, a oricărei alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, de a-şi deschide un cont unic pentru derularea tuturor operaţiunilor legate de primirea şi cheltuirea fondurilor pentru campania electorală;– introducerea regulii conform căreia la calculul sumelor donate de către o persoană fizica sau o persoană juridică se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile donate de către persoana fizica sau persoana juridică respectiva, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile şi al serviciilor puse la dispoziţia partidului politic sau a candidatului, pentru o anumită perioada de timp, de către persoana fizica sau persoana juridică respectiva;– stabilirea unor limite în ceea ce priveşte sumele pe care le poate cheltui un partid politic, o alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii într-o campanie electorală, în funcţie de alegerile pentru care se desfăşoară campania respectiva şi numărul de candidaţi propuşi. Aceasta prevedere a fost introdusă în scopul de a se diminua importanţa banilor în determinarea rezultatelor alegerilor şi a fost inspirata din legislaţia care este în vigoare în majoritatea ţărilor occidentale;– transferul atribuţiilor în privinta controlului asupra modului în care se respecta reglementările cu privire la finanţarea campaniilor şi la cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, de la Curtea de Conturi la Autoritatea Electorală Permanenta, mai precis la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica din subordinea Autorităţii;– introducerea obligativitatii, pentru fiecare partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, a oricărei alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi a candidaţilor independenţi, de a imprima pe toate afisele şi materialele de propaganda electorală denumirea agentului economic care le-a tipărit, de a declara la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica numărul de afişe electorale tipărite, precum şi de a se inseria afisele prin aplicarea unui timbru;– introducerea unor pedepse şi sancţiuni pentru încălcarea prevederilor referitoare la finanţarea campaniilor electorale şi cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, constând nu numai în amenzi şi pedepse penale, ci, după caz, în invalidarea mandatelor celor care se fac vinovaţi de încălcarea acestor prevederi;– prevederea obligativitatii, pentru Autoritatea Electorală Permanenta, de a contribui la transparenta activităţii de finanţare a campaniilor electorale; pentru aceasta, Autoritatea Electorală Permanenta urmează sa stabilească şi sa gestioneze un sistem informaţional prin care orice cetăţean să poată afla lista de donatori ai oricărui candidat, ai oricărui partid politic sau ai oricărei aliante şi sumele donate de respectivii, precum şi sumele donate de orice persoană fizica sau juridică pentru susţinerea unei campanii electorale şi destinatiile acestor sume.Considerând ca adoptarea unui Cod electoral care să reunească întreaga legislaţie electorală şi care să aibă structura prezentată mai sus reprezintă un pas important în reforma sistemului politic românesc, va inaintam propunerea legislativă alăturată, cu rugamintea de a o dezbate şi a o adopta.Membrii Comitetului de iniţiativa:● Baciu Ioan-Iacob● Bunescu Sorina-Elena● Cornescu Sergiu● Costache Florian● Dumitrescu Mihai-Ioan● Dumitrescu Razvan● Hossu Bogdan-Iuliu● Lucaciu Ileana-Rodica● Niculescu Florin-Rodrig● Pirvulescu Romulus-Cristian● Sandu Andreea● Sorescu Adrian● Veleanu Mercedes-Ramona + 
INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ – CODUL ELECTORALPARLAMENTUL ROMÂNIEICAMERA DEPUTAŢILOR SENATULParlamentul României adopta prezenta lege. + 
Titlul IDispoziţii generale + 
Capitolul 1Principii şi definiţii cu caracter general + 
Articolul 1(1) Prezenta lege reglementează într-un sistem unitar modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor în România. … (2) Alegerile în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. …  + 
Articolul 2(1) Cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasa, sex, naţionalitate, origine etnică, limba vorbita, religie, afiliere politica, origine socială, în condiţiile legii. … (2) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român, conform dispoziţiilor prezentei legi. … (3) Cetăţenii români au dreptul de a alege de la vârsta de 18 ani, dacă aceasta vârsta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. … (4) Nu au dreptul de a alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. …  + 
Articolul 3Fiecare alegator are dreptul la un număr de voturi după cum urmează:a) în alegerile locale, un vot pentru alegerea primarului, un vot pentru alegerea consiliului local iar, în cazul locuitorilor municipiului Bucureşti, un vot pentru alegerea primarului general, un vot pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi câte un vot pentru alegerea primarului şi a consiliului local al fiecărui sector; … b) un vot pentru scrutinul uninominal şi un vot pentru scrutinul de lista, pentru alegerea Camerei Deputaţilor; … c) un vot pentru alegerea Senatului; … d) un vot pentru alegerea Preşedintelui României. …  + 
Articolul 4Fiecare alegator îşi exprima votul personal. Exprimarea votului în numele altui alegator este interzisă. + 
Articolul 5Votul exprimat în cadrul oricărui tip de alegeri sau al referendumului este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegator este interzis. + 
Articolul 6(1) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. … (2) Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri. …  + 
Articolul 7Orice tip de alegere se desfăşoară într-o singura zi care poate fi numai sambata. + 
Articolul 8În înţelesul prezentei legi, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţa publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a datei alegerilor şi cuprinde campania electorală, desfăşurarea votării, stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri, comunicarea acestor rezultate şi validarea alegerilor. + 
Articolul 9Fiecare alegator îşi exprima dreptul la vot în localitatea în care îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevăzute prin prezenta lege. + 
Capitolul 2Tipurile de scrutin folosite în alegerile locale, în alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat şi în alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României + 
Secţiunea 1Modul de alegere a membrilor consiliilor locale, a primarilor, a viceprimarilor şi a consiliilor judeţene + 
Articolul 10(1) Consiliile locale se aleg prin vot uninominal. În fiecare localitate, un număr de consilieri locali reprezentând cel mai apropiat număr întreg rezultat în urma inmultirii numărului total de membri ai consiliului local cu 0,65 este atribuit la nivelul colegiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare număr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul localităţilor, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în colegiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obţinute de partidele, alianţele politice, alianţele electorale şi alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii să fie proporţional cu voturile obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul localităţii respective. … (2) Primării se aleg direct de către cetăţenii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obţine mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. Circumscripţia electorală este organizată la nivelul localităţii pentru care se alege primarul. … (3) Viceprimarii se aleg de către consiliile locale, în termen de cel mult 30 de zile de la constituirea consiliilor locale în condiţiile legii. În fiecare localitate este ales un viceprimar. În oraşele reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti sunt aleşi doi viceprimari. Viceprimarii municipiului Bucureşti sunt aleşi de către membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Viceprimarii sectoarelor sunt aleşi de către consiliile locale ale sectoarelor. Viceprimarii sunt aleşi prin vot secret. … (4) Consiliile judeţene se aleg de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv, legal constituite, în termen de cel mult 45 de zile de la constituirea consiliilor locale. Alegerea se face prin scrutin de lista. Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală. …  + 
Articolul 11Mandatul primarilor, al viceprimarilor, al membrilor consiliilor locale şi cel al membrilor consiliilor judeţene este de 4 ani. + 
Articolul 12(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin. (3) din Constituţia României. … (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. …  + 
Secţiunea a 2-aModul de alegere a Camerei Deputaţilor şi a Senatului + 
Articolul 13(1) Numărul total al deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi într-o circumscripţie electorală se determina prin raportarea numărului de locuitori ai circumscripţiei respective la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) şi (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare. … (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 90.000 de locuitori. … (3) Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor este de un senator la 190.000. … (4) Un număr de deputaţi este ales la nivelul colegiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar cu un singur tur, iar ceilalţi sunt aleşi la nivelul circumscriptiilor electorale, prin scrutin de lista. Atribuirea mandatelor pentru candidaţii propuşi pe listele de candidaţi se realizează astfel încât numărul total de mandate obţinute într-o circumscripţie electorală de un partid politic, o alianta politica, o alianta electorală sau o alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii să fie proporţional cu numărul de voturi obţinut de lista de candidaţi propusă de către respectivul partid politic, respectiva alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii. Fiecare circumscripţie electorală este organizată la nivelul unei regiuni cuprinzând mai multe judeţe, respectiv municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, conform anexei 1. … (5) Pentru stabilirea numărului de deputaţi dintr-o circumscripţie electorală ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul colegiilor uninominale, se înmulţeşte numărul de deputaţi ce trebuie aleşi la nivelul circumscripţiei electorale respective cu 0,65, rezultatul acestei operaţiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat număr întreg par. În cazul în care rezultatul împărţirii se afla la aceeaşi distanta de doua numere întregi pare, el se aproximeaza cu numărul întreg par superior. … (6) Numărul de deputaţi ce se aleg prin scrutin de lista într-o circumscripţie electorală se calculează făcând diferenţa dintre numărul total de deputaţi ce se aleg în circumscripţia electorală respectiva şi numărul de deputaţi ce se aleg prin scrutin uninominal, la nivelul colegiilor uninominale din cadrul circumscripţiei electorale respective. … (7) Senatorii se aleg prin scrutin uninominal. O parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul colegiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare număr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor electorale, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în colegiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obţinute de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi celelalte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii la nivelul unei circumscripţii electorale să fie proporţional cu numărul voturilor obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul circumscripţiei electorale respective. … (8) Un colegiu uninominal pentru alegerea unui senator este compus din două sau cel mult trei colegii uninominale pentru alegerea deputaţilor, alăturate şi făcând parte din aceeaşi circumscripţie. … (9) Pentru stabilirea numărului de mandate de senator atribuite la nivelul circumscripţiei electorale, se face diferenţa dintre numărul total de senatori ce trebuie aleşi în circumscripţia electorală respectiva şi numărul senatorilor aleşi la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electorală respectiva. …  + 
Secţiunea a IV-aModul de alegere a Preşedintelui + 
Articolul 14Preşedintele este ales în mod direct de către alegatorii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obţine mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. + 
Capitolul 3Participanţii în alegeri + 
Articolul 15(1) În competiţia electorală, atât în cazul alegerilor locale, al celor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, cat şi în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, se pot înscrie: … a) partidele politice; … b) alianţele politice; … c) alianţele electorale; … d) organizaţiile minorităţilor naţionale; … e) candidaţii independenţi. … (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politice sau din alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantelor. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta. Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripţiei electorale în care se depun candidaturi. …  + 
Titlul IIOrganizarea alegerilor + 
Capitolul 4Organismele electorale + 
Articolul 16(1) În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înfiinţează Autoritatea Electorală Permanenta, denumita în continuare Autoritatea. … (2) Autoritatea este instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti. … (3) Autoritatea are ca atribuţie principala asigurarea exercitării drepturilor electorale, precum şi a bunei desfăşurări a tuturor operaţiunilor electorale. … (4) Pentru fiecare tip de scrutin se constituie organisme electorale, pentru o durată determinata, după cum urmează: … a) pentru orice tip de scrutin se înfiinţează, la începutul perioadei electorale, Biroul Electoral Central şi birouri electorale ale secţiilor de votare; … b) pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se înfiinţează, pentru fiecare comuna, oraş, municipiu, câte un birou electoral de circumscripţie locală, iar pentru alegerea consiliilor judeţene se înfiinţează, în fiecare judeţ, un birou electoral de circumscripţie judeteana; … c) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţează câte un birou electoral de circumscripţie la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecărui judeţ; … d) pentru alegerile prezidenţiale se înfiinţează câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecărui judeţ; … e) în situaţiile în care alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului are loc în acelaşi timp cu alegerea Preşedintelui, biroul electoral judeţean îndeplineşte atribuţiile legate de ambele alegeri. … (3) Organismele electorale prevăzute în alineatul precedent sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot; candidaţii nu pot fi membri ai acestor organisme. … (4) În realizarea atribuţiilor care le revin, membrii Autorităţii Electorale Permanente exercita funcţii care implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie. …  + 
Capitolul 5Autoritatea Electorală Permanenta + 
Articolul 17(1) Autoritatea Electorală Permanenta este alcătuită din 5 membri, absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu experienta în domeniul juridic, economic, administrativ sau social. … (2) Membrii Autorităţii trebuie să fie cetăţeni români cu domiciliul în România, în vârsta de minimum 35 de ani, care au onorabilitatea, pregătirea şi experienta profesională necesare pentru a ocupa aceasta funcţie. … (3) Nu pot fi membri ai Autorităţii cetăţenii români care: … a) sunt membri ai unui partid politic, ai unei alte organizaţii care participa la alegeri sau ai unei organizaţii care sprijină un partid politic; … b) desfăşoară orice alte activităţi cu caracter politic; … c) sunt soţ sau ruda până la gradul al treilea cu Preşedintele României, cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi al Senatului, cu membrii Guvernului sau cu preşedinţii partidelor politice; … d) au cazier judiciar. … (4) Membrii Autorităţii sunt numiţi pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea ca mandatul lor să fie reînnoit, după cum urmează: … – 2 de către Camera Deputaţilor;– 2 de către Senat;– 1 de către Preşedintele României.(5) Membrii Autorităţii îşi aleg un preşedinte, în termen de 3 zile de la investire sau de la înlocuirea preşedintelui în exerciţiu. … (6) După o perioadă de 2 ani de la numirea primilor membri ai Autorităţii, reînnoirea mandatelor se face anual, pentru câte unul dintre aceştia, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorţi. În cazul încetării mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rămase din respectivul mandat. …  + 
Articolul 18(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea Electorală Permanenta are în subordine o structura executivă şi o Comisie pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica. … (2) Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica este formată din 9 membri, 3 dintre ei numiţi de Curtea de Conturi, 3 de Curtea Suprema de Justiţie şi 3 de către Curtea Constituţională, pentru o perioadă de 5 ani. … (3) Membrii Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica trebuie să fie specialişti în contabilitate şi drept public şi să aibă o buna reputaţie. … (4) După o perioadă de 3 ani de la numirea primei comisii, reînnoirea mandatelor membrilor acesteia se face anual, pentru câte un membru, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorţi. În cazul încetării mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rămase din respectivul mandat. …  + 
Articolul 19(1) Structura executivă a Autorităţii Electorale Permanente este condusă de un director numit de către Autoritate. … (2) Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica este condusă de către unul dintre membrii Autorităţii Electorale Permanente. …  + 
Articolul 20(1) Autoritatea Electorală Permanenta îşi elaborează şi aproba propriul regulament de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile şi organigrama structurii executive, în limita a 20 de posturi la nivel central şi a 24 de posturi în teritoriu, câte 3 pentru fiecare din cele 8 regiuni în care este împărţit teritoriul tarii, conform anexei 1. … (2) Funcţiile corespunzătoare acestor posturi sunt salarizate potrivit anexei nr. V la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. Indemnizaţiile pentru funcţiile de conducere se stabilesc pe baza procentelor din salariul de baza prevăzute în anexa nr. IX/1 la Legea nr. 154/1998. …  + 
Articolul 21Autoritatea Electorală Permanenta se organizează pe următoarele compartimente: legislativ şi control administrativ, resurse şi logistica, educaţie şi publicitate, controlul privind fondurile partidelor. Fiecare dintre aceste compartimente este condus de câte unul dintre cei 5 membri ai Autorităţii, altul decât cel care îndeplineşte funcţia de preşedinte. + 
Articolul 22În intervalul dintre doua perioade electorale corespunzând unor alegeri generale, Autoritatea Electorală Permanenta exercita următoarele atribuţii:a) organizează şi supraveghează alegerile parţiale anticipate; … b) în colaborare cu administraţia publică locală, pregăteşte organizarea alegerilor sub aspect logistic, prin identificarea posibilelor locatii ale secţiilor de votare, a amenajărilor necesare şi a fondurilor aferente, precum şi prin stabilirea sistemului de protecţie; … c) întocmeşte şi actualizează o lista de persoane dintre care pot fi selectaţi preşedinţii şi vicepreşedinţii birourilor electorale, precum şi, după caz, alţi membri ai acestor birouri; … d) analizează alcătuirea circumscriptiilor electorale şi a colegiilor uninominale şi emite recomandări către Guvern cu privire la delimitarea acestora; … e) soluţionează problemele ce se ridica în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi altor dispoziţii legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor; … f) adopta reglementări unitare privind execuţia, procurarea şi utilizarea urnelor, a buletinelor de vot şi a stampilelor; … g) elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le da publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor şi formatiunilor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate; … h) publică, în maximum 3 luni de la încheierea, după caz, a alegerilor parlamentare, prezidenţiale sau locale cu caracter naţional, Cartea Alba, care va cuprinde o analiza a alegerilor, vizând participarea la scrutin, modul de desfăşurare a alegerilor, abaterile constatate şi rezultatul alegerilor; … i) elaborează programe de informare şi instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale, pe care le da publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor şi formatiunilor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate; … j) elaborează programe şi adopta reglementări unitare privind modul de exercitare a dreptului la vot de către persoanele nestiutoare de carte şi cele cu handicap; … k) supraveghează actualizarea listelor electorale permanente; … l) elaborează anual proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin legea bugetului anual; … m) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat în cadrul Institutului Naţional de Statistica şi Economie, în vederea participării la centralizarea şi prelucrarea datelor alegerilor; … n) organizează şi asigura sistemul informaţional la nivel naţional, în vederea stabilirii rezultatelor alegerilor; … o) prezintă anual rapoarte Parlamentului cu privire la activitatea sa şi, la cerere expresă, Guvernului şi Preşedintelui României; … p) prezintă Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale, care va cuprinde şi subvenţiile destinate campaniei electorale a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale; … q) elaborează rapoarte privind finanţarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi a candidaţilor independenţi, atât în perioadele electorale, cat şi în perioadele dintre alegeri; … r) organizează şi menţine sistemul informaţional prin care orice cetăţean poate obţine date cu privire la fondurile primite de către orice partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, candidat independent, precum şi cu privire la donaţiile pe care le face orice persoană fizica sau juridică pentru orice partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, candidat independent; … s) informează alegatorii dintr-un colegiu uninominal sau circumscripţie electorală despre schimbarea apartenentei politice a unei persoane alese la nivelul colegiului uninominal, respectiv al circumscripţiei electorale, în timpul mandatului. …  + 
Articolul 23În perioada electorală, Autoritatea Electorală Permanenta exercita următoarele atribuţii:a) urmăreşte modul în care se desfăşoară activitatea electorală pe parcursul perioadei electorale, adopta măsuri de prevenire a încălcării dispoziţiilor legale, sancţionează persoanele care încalcă dispoziţiile prezentei legi şi sesizează autorităţile competente în cazul în care constata săvârşirea unor infracţiuni. Sancţiunile aplicate pot fi contestate la judecătorie în termen de 24 de ore, instanţa urmând să soluţioneze contestaţia în acelaşi termen; … b) primeşte şi validează conturile de campanie electorală, atât pentru alegerile generale, cat şi pentru cele parţiale, şi le avizează. Pentru aceasta, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica din subordinea Autorităţii Electorale Permanente primeşte şi analizează conturile de campanie ale candidaţilor şi partidelor, verificand cu exactitate cuantumul şi originea sumelor folosite în timpul campaniei electorale. Avizul Autorităţii Electorale Permanente asupra îndeplinirii condiţiilor financiare este obligatoriu pentru validarea rezultatelor alegerilor; … c) coordonează activitatea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul electoral; … d) instruieste membrii birourilor electorale la toate nivelurile; … e) gestionează bugetul perioadei electorale; … f) soluţionează problemele ce se ridica în aplicarea legislaţiei electorale. …  + 
Articolul 24În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Autoritatea emite hotărâri în aplicarea şi interpretarea prezentei legi care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică. Hotărârile acesteia sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în domeniul electoral, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. + 
Articolul 25Demiterea membrilor Autorităţii se face de către Curtea Suprema de Justiţie care judeca în plenul sau, în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la înregistrare, propunerea formulată de instituţia care a numit pe membrul respectiv, în cazul în care acesta săvârşeşte vreo abatere de la dispoziţiile prezentei legi. + 
Capitolul 6Biroul Electoral Central + 
Articolul 26(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, cei 5 membri ai Autorităţii Electorale Permanente şi 10 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care participa la alegeri. … (2) Desemnarea celor 5 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai respectivei instanţe. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Curţii Supreme de Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. … (3) Preşedintele Autorităţii Electorale permanente îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Biroului Electoral Central. …  + 
Articolul 27(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: … a) urmăreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii; asigura interpretarea uniforma a prevederilor legale; … b) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene, precum şi a birourilor electorale de circumscripţie locală; … c) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene sau a instanţelor judecătoreşti; … d) primeşte procesele-verbale întocmite, după caz, de birourile electorale de circumscripţie, de birourile electorale judeţene, totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi, separat, şi le publică în Monitorul Oficial al României şi în presa; … e) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi candidaturi, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor candidaturi independente în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor; … f) soluţionează contestaţiile privitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 144 şi art. 145 referitoare la finanţarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, dispunând anularea voturilor şi mandatelor acordate celor cărora le este imputabilă aceasta fapta. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condiţiile art. 77 din prezenta lege; … g) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege. … (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum şi pe delegaţii mass-media străini. … (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Soluţionarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României. … (4) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. … (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României. …  + 
Articolul 28Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. + 
Capitolul 7Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi birourile electorale de circumscripţie în cazul alegerilor locale + 
Secţiunea 1Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale pentru alegerile locale + 
Articolul 29(1) Pentru alegerea consiliilor locale, fiecare localitate se divide într-un număr de colegii uninominale egal cu 65% din numărul de membri ai consiliului local care trebuie aleşi în localitatea respectiva. Rezultatul împărţirii se aproximeaza cu cel mai apropiat număr întreg. … (2) Pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, municipiul se divide într-un număr de colegii uninominale egal cu 65% din numărul de membri ai Consiliului General ce trebuie aleşi. … (3) Pentru alegerea primarului, circumscripţia se constituie la nivelul comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectorului, în cazul alegerii primarilor de sectoare în municipiul Bucureşti. … (4) Pentru alegerea consiliului judeţean, circumscripţia electorală se constituie la nivelul judeţului. …  + 
Articolul 30Operaţiunea de stabilire şi numerotare a colegiilor uninominale pentru alegerea consiliilor locale în cadrul fiecărei localităţi se face de către Autoritatea Electorală Permanenta. + 
Articolul 31Numărul fiecărei circumscripţii electorale şi numărul fiecărui colegiu uninominal se aduce la cunoştinţa alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. + 
Secţiunea a 2-aBirourile electorale de circumscripţie locală + 
Articolul 32Pentru buna desfăşurare a alegerilor pentru consiliile locale şi pentru posturile de primari, se constituie birouri electorale de circumscripţie locală la nivelul fiecărei comune, fiecărui oraş, respectiv municipiu. + 
Articolul 33(1) În cazul comunelor, birourile electorale de circumscripţie locală se constituie dintr-un număr de 7 membri, în cazul oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativteritoriale ale municipiilor, din 9 membri. … (2) Biroul electoral de circumscripţie locală, al unei comune, este format din preşedinte şi un loctiitor al acestuia, de regula jurişti, şi 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. … (3) Biroul electoral de circumscripţie locală, al unui oraş, municipiu, precum şi biroul electoral de circumscripţie locală al subdiviziunii administrativ-teritoriale a unui municipiu este format din 2 jurişti şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva. … (4) Desemnarea juristilor, dintre care unul va fi, de regula, magistrat, se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele judecătoriei, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui judecătoriei, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauza să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie sau cat mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 23 alin. (3). … (5) În lista prevăzută la alin. (4) precedent vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală. … (6) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în faţa locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală şi care au cel puţin studii medii. … (7) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele judecătoriei, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. … (8) Procesul-verbal constituie actul de investitura. … (9) Preşedintele judecătoriei va desemna pe preşedintele biroului electoral de circumscripţie locală şi pe locţiitorul acestuia. … (10) Biroul electoral de circumscripţie locală, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. … (11) În termen de doua zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie locală numele şi prenumele reprezentanţilor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. … (12) Completarea birourilor electorale de circumscripţie locală cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (11), de către preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii, prin tragere la sorţi. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanţi. … (13) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie locală va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală dintr-o lista propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie locală. …  + 
Articolul 34Birourile electorale de circumscripţie locală au următoarele atribuţii:a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia în care funcţionează; … b) înregistrează propunerile de candidaţi ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaturile independente pentru consiliile locale, pentru fiecare dintre colegiile uninominale stabilite conform art. 10 alin. (1) de pe raza circumscripţiei electorale în care funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; … c) înregistrează propunerile de candidaţi ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ale altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaturile independente pentru funcţia de primar pentru circumscripţia electorală în care funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; … d) realizează publicaţiile şi afişările necesare cu privire la candidaţi; … e) stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente; … f) desemnează, prin tragere la sorţi, reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ale altor tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, în birourile electorale ale secţiilor de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care funcţionează; … g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; … h) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe raza localităţii în care funcţionează; … i) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin; … j) în cazul în care un post de primar sau un post de consilier local devine vacant, organizează alegeri anticipate în circumscripţia electorală căreia îi corespunde acel post; … k) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora primăriei din localitatea în care se desfăşoară alegerile şi aduc la cunoştinţa populaţiei care locuieşte pe raza circumscripţiei electorale în care funcţionează, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; … l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. …  + 
Articolul 35(1) Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti organizează alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al Capitalei, indeplinind, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie. … (2) Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti este alcătuit din 9 membri desemnaţi conform procedurii prevăzute în art. 33. …  + 
Secţiunea a 3-aBirourile electorale de circumscripţie judeteana + 
Articolul 36(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru consiliile judeţene, în fiecare judeţ se constituie un birou electoral de circumscripţie judeteana, în termen de 5 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din judeţ. Biroul electoral judeţean se constituie din 3 judecători şi din cel mult 6 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, în circumscripţia electorală în care funcţionează biroul electoral. … (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului Municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral judeţean. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii. …  + 
Articolul 37(1) Biroul electoral de circumscripţie judeteana are următoarele atribuţii: … a) stabileşte data şi locul alegerilor; … b) întocmeşte lista electorilor şi convoacă corpul de electori în alegeri; … c) primeşte, verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi înregistrează listele de candidaţi depuse de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile de partide, precum şi candidaturile independentilor; … d) face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestaţii şi constata rămânerea lor definitivă; … e) stabileşte ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidaţi, prin tragere la sorţi; … f) ia măsuri pentru tipărirea buletinelor de vot; … g) urmăreşte asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a alegerilor; … h) asigura menţinerea ordinii la locul votării şi supraveghează efectuarea operaţiunilor de votare; … i) procedează la numărarea voturilor şi la stabilirea rezultatului votării; … j) aduce la cunoştinţa corpului de electori şi a cetăţenilor rezultatul votării. … (2) Biroul electoral de circumscripţie judeteana lucrează în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi ia hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. …  + 
Capitolul 8Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi birourile electorale în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat + 
Secţiunea 1Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului + 
Articolul 38(1) Pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, se constituie circumscripţii electorale şi colegii uninominale după cum urmează: … a) pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se constituie circumscripţii electorale, câte una la nivelul fiecăreia din regiunile menţionate la art. 13; … b) pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Camera Deputaţilor se constituie colegii uninominale, câte unul pentru fiecare deputat care trebuie ales prin acest tip de scrutin; … c) pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Senat se constituie colegii uninominale, fiecare dintre acestea fiind constituite din două sau cel mult trei colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, alăturate şi aparţinând aceloraşi circumscripţii electorale. … (2) Operaţiunea de delimitare a colegiilor uninominale se efectuează de către Autoritatea Electorală Permanenta. … (3) Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli: … a) o circumscripţie electorală poate fi compusa numai din colegii uninominale întregi; … b) pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate doar colegii uninominale întregi; … c) un colegiu uninominal poate cuprinde părţi ale unei singure localităţi sau una sau mai multe localităţi întregi; … d) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de alegatori să fie cat se poate de apropiată de la un colegiu uninominal la altul, în condiţiile în care sunt respectate prevederile de la lit. a), lit. b) şi lit. c). …  + 
Secţiunea a 2-aBirourile electorale de circumscripţie + 
Articolul 39(1) La nivelul fiecărei circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecători şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ai altor organizaţii care participa la alegeri, conform legii, în circumscripţia electorală respectiva. … (2) Localităţile în care îşi au sediile birourile electorale de circumscripţie sunt următoarele: … a) pentru regiunea 1 – municipiul Iaşi; … b) pentru regiunea 2 – municipiul Brăila; … c) pentru regiunea 3 – municipiul Ploiesti; … d) pentru regiunea 4 – municipiul Craiova; … e) pentru regiunea 5 – municipiul Timişoara; … f) pentru regiunea 6 – municipiul Cluj-Napoca; … g) pentru regiunea 7 – municipiul Braşov; … h) pentru regiunea 8 – municipiul Bucureşti. … (3) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului judeţean din judeţul în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie electorală sau de către preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului respectiv. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri. … (4) În termen de doua zile de la data până la care se pot depune candidaturile, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie, numărul candidaturilor de pe listele de candidaţi depuse în circumscripţia electorală respectiva, numărul de colegii uninominale de pe raza teritorială a circumscripţiei respective în care au propus candidaţi, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. … (5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ai celorlalte organizaţii care participa la alegeri conform legii în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii, potrivit alin. (1), în numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi. … (6) În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau celorlalte organizaţii în cauza. …  + 
Articolul 40(1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: … a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează şi supraveghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare; … b) înregistrează candidaturile depuse şi constata rămânerea definitivă a acestora; … c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente; … d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale birourilor electorale judeţene din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; … e) distribuie birourilor electorale judeţene buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; … f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor, primite de la birourile electorale judeţene din subordine şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor din cele care intră în componenta circumscripţiei electorale în care funcţionează; pe baza acestui rezultat, declara candidaţii aleşi pentru fiecare colegiu uninominal în parte, din cele care intră în componenta circumscripţiei electorale în care funcţionează; … g) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor; … h) stabileşte numărul de mandate de deputat, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, ce revine fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii; … i) stabileşte numărul de mandate de senator, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, ce revine fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii; … j) eliberează deputaţilor şi senatorilor certificatul doveditor al alegerii; … k) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electorală în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare; … l) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii. …  + 
Articolul 41(1) La nivelul fiecărui judeţ se constituie un birou electoral judeţean, format din 3 judecători şi din cel mult 8 reprezentanţi partidelor politice, aliantelor politice sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii în colegiile uninominale de pe raza judeţului respectiv. … (2) Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului Municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral judeţean. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii. … (3) În termen de doua zile de la data până la care se pot depune candidaturile, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii vor comunică, în scris, fiecărui birou electoral judeţean, numărul candidaturilor din colegiile uninominale de pe raza judeţului, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. … (4) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale şi ai altor organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii în biroul electoral judeţean se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, potrivit alin. (3), în numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid politic, o alianta politica, o alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi. … (5) În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii. …  + 
Articolul 42(1) Birourile electorale judeţene au următoarele atribuţii: … a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţiile electorale uninominale în care funcţionează, veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare; … b) înregistrează candidaturile depuse pentru colegiile uninominale de pe raza teritorială a judeţelor la nivelul cărora funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; … c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru colegiile uninominale de pe raza teritorială a judeţelor la nivelul cărora funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; … d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; … e) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; … f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor, primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine şi transmite rezultatele către biroul electoral de circumscripţie căruia i se subordonează; … g) înaintează biroului electoral de circumscripţie căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electorală în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul judeţului în care funcţionează, pentru circumscripţia electorală, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare. … (2) Hotărârile biroului electoral judeţean se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică. …  + 
Capitolul 9Birourile electorale ale secţiilor de votare + 
Articolul 43(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi cel mult 7 membri. … (2) Preşedintele şi locţiitorul sunt, de regula, magistraţi sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi de pe o lista întocmită de prefecţi şi comunicată de aceştia preşedintelui tribunalului cu cel puţin 5 zile înaintea tragerii la sorţi. … (3) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane cu o reputaţie buna în localitate şi care nu fac şi nu au făcut parte în ultimii 2 ani înaintea alegerilor din nici un partid sau formaţiune politica. … (4) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziţia preşedintelui tribunalului; lista va conţine: prenumele, numele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. … (5) Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. … (6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. … (7) Sunt membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare câte un reprezentant al partidelor politice, al aliantelor politice, al aliantelor electorale, al altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi în circumscripţia electorală respectiva. … (8) În acest scop, preşedintele biroului electoral judeţean va comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii. De asemenea, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii sunt obligate sa comunice, fiecare, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, prenumele şi numele reprezentantului lor. … (9) Dacă doua sau mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral al secţiei de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, cu respectarea prevederilor alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. … (10) În cazul în care partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorţi. … (11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzând modul de stabilire a reprezentanţilor, constituind actul de atestare a calităţii de membru în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesuluiverbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu participarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, interesate, dacă şi-au trimis, în acest scop, câte un delegat. …  + 
Articolul 44Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), şi cărţile de alegator neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripţie locală, în cazul alegerilor locale, respectiv de la birourile electorale de circumscripţie judeteana, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia de votare, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; … b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia; … c) numara voturile şi consemnează rezultatele votării; … d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate; … e) înaintează birourilor electorale de circumscripţie locală, în cazul alegerilor locale, respectiv birourilor electorale de circumscripţie judeteana, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referă; … f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a carei raza teritorială îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secţiile de votare constituite pe lângă unităţile militare se transmit, sub paza militară, acestor unităţi şi se păstrează de comandantul unităţii. …  + 
Articolul 45Birourile electorale ale secţiilor de votare lucrează în prezenta majorităţii membrilor ce le compun şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + 
Articolul 46Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice sau ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii în birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot primi alte acreditari prevăzute de prezenta lege. + 
Articolul 47(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. … (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie judeteana, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie sau, după caz, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeteana, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Curtea Suprema de Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea data este definitivă. …  + 
Capitolul 10Listele electorale şi cărţile de alegator + 
Secţiunea 1Listele electorale + 
Articolul 48Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale. + 
Articolul 49(1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. În cazurile în care pe raza localităţii se înfiinţează mai mult de un colegiu uninominal, în listele electorale se va evidenţia demarcarea colegiilor uninominale. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţara. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la consiliul local. … (2) Listele electorale permanente se întocmesc de către primării comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. … (3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi. … (4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele şi prenumele, data naşterii şi domiciliul acestora, precum şi numărul circumscripţiei electorale. … (5) Listele electorale permanente se întocmesc în doua exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul consiliului local şi se păstrează în doua registre speciale cu file detasabile, din care unul de secretarul consiliului local şi celălalt de judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite. … (6) Primarul este obligat sa comunice judecătoriei orice modificare în listele electorale. …  + 
Articolul 50(1) Listele electorale permanente se actualizează anual de către primari, în luna ianuarie, precum şi în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. … (2) Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore. … (3) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din lista electorală, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei. … (4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanţei judecătoreşti. …  + 
Articolul 51(1) Fiecare alegator este înscris într-o singura lista electorală permanenta. … (2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, sa comunice primarului datele necesare înscrierii cetăţeanului în lista electorală de la noul domiciliu şi pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localităţii vechiului domiciliu. …  + 
Articolul 52Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde numele şi prenumele, domiciliul, data naşterii, numărul şi seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite. + 
Articolul 53(1) Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intampinarile împotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite şi a oricăror erori din liste se fac la autorităţile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. … (2) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a carei raza teritorială domiciliază alegatorul sau, în cazul celor înscrişi pe liste speciale, de judecătoria pe a carei raza teritorială se afla biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este executorie. Împotriva hotărârii date se poate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se soluţionează în termen de 3 zile de la înregistrare. … (3) Intampinarile formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluţionează de către şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia. Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date de şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii şi se trimit spre soluţionare la Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. …  + 
Articolul 54(1) Primării care au întocmit listele electorale permanente vor inainta o copie de pe liste, cuprinzând alegatorii din fiecare secţie de votare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. … (2) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore. …  + 
Secţiunea a 2-aCărţile de alegator + 
Articolul 55(1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărţii de alegator, eliberata în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota şi fără carte de alegator. … (2) Modelul cărţii de alegator este prevăzut în anexa nr. 2. … (3) Un alegator nu poate primi decât o singura carte de alegator. …  + 
Articolul 56(1) Cărţile de alegator sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale localităţii în care domiciliază. … (2) Cartea de alegator se păstrează şi se foloseşte numai de către titular. …  + 
Articolul 57(1) Cartea de alegator se întocmeşte de către direcţiile judeţene de evidenta a populaţiei, la solicitarea primarilor. … (2) Eliberarea cărţii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai către titular şi sub semnatura acestuia, de: … a) primarul care a solicitat întocmirea acesteia; … b) primarul comunei, oraşului sau municipiului unde alegatorul îşi are reşedinţa, în termen de 10 zile de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita primarului comunei, oraşului sau municipiului unde alegatorul îşi are domiciliul trimiterea cărţii de alegator, iar acesta, o dată cu trimiterea cărţii va face menţiunea corespunzătoare în lista electorală permanenta a localităţii; … c) biroul electoral al secţiei de votare din comuna, oraşul sau municipiul unde alegatorul domiciliază, pentru cărţile de alegator neridicate; în acest scop, cărţile de alegator neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor. … (3) Domiciliul sau reşedinţa se dovedeşte numai cu actul de identitate. … (4) După actualizarea listelor electorale centrale, întocmirea şi eliberarea cărţilor de alegator pentru cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în luna ianuarie sau care vor împlini aceasta vârsta până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) şi (2). … (5) Intampinarile şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegator se fac cu respectarea prevederilor art. 53, care se aplică în mod corespunzător. … (6) Evidenta cărţilor de alegator se asigura de secretarul comunei, oraşului sau municipiului. …  + 
Articolul 58(1) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegator, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către unitatea Ministerului de Interne. … (2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept. …  + 
Capitolul 11Secţiile de votare + 
Articolul 59(1) Secţiile de votare se organizează în localităţi, după cum urmează: … a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 locuitori; … b) în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori, o singura secţie de votare. … (2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie până la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei. …  + 
Articolul 60(1) Pe lângă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cămine de bătrâni, având cel puţin 50 alegatori, se pot organiza secţii de votare separate. … (2) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale ferată, în autogări, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se afla în timpul efectuării unei călătorii. … (3) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează câte o secţie de votare pe lângă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 500-2.000 alegatori. …  + 
Articolul 61(1) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează câte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţara sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti. … (2) În cazul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi în cazul alegerilor prezidenţiale, pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor organiza secţii de votare, acestea făcând parte din circumscripţia electorală a locului unde este înregistrată nava. …  + 
Articolul 62La alegerile locale, alegatorii votează atât pentru consiliul local, cat şi pentru primar, la aceeaşi secţie de votare. La alegerile parlamentare, alegatorii votează atât pentru Camera Deputaţilor, cat şi pentru Senat, la aceeaşi secţie de votare. + 
Articolul 63(1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. … (2) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte, în cazul alegerilor locale, la nivelul fiecărui colegiu uninominal pentru alegerea consiliului local, iar în cazul alegerilor parlamentare, la nivelul fiecărui colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor. … (3) Dacă un colegiu uninominal cuprinde mai multe localităţi, secţiile de votare se numeroteaza, indiferent de localităţile respective, după caz, începând cu localitatea reşedinţa de judeţ şi continuand cu cele din municipii, celelalte oraşe şi, apoi, din comune, în ordinea alfabetica a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. … (4) Prefectii sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă numerotarea tuturor secţiilor de votare şi sa aducă la cunoştinţa publică aceasta numerotare, precum şi delimitarea fiecărei secţii de votare, indicând şi locul unde va avea loc votarea. … (5) Primării şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecţi, a obligaţiilor prevăzute la alin. (4). …  + 
Capitolul 12Candidaturile + 
Secţiunea 1Candidaturile pentru consiliile locale şi pentru posturile de primari + 
Articolul 64Numărul membrilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. + 
Articolul 65(1) Propunerile de candidaţi pentru posturile de membri ai consiliilor locale se fac pe colegii uninominale, conform art. 29 alin. (1), şi se depun la birourile electorale de circumscripţie stabilite la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului pe raza căruia se afla colegiile electorale respective cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. … (2) Propunerile de candidaţi pentru posturile de primari se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. …  + 
Articolul 66(1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. … (2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, propuneri de candidaţi vor fi semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianta. … (3) Propunerile de candidatura trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul care i-a propus. … (4) Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, cazierul fiecărui candidat, certificatul medical rezultat în urma examenului psihiatric al fiecărui candidat, precum şi declaraţia de avere a fiecărui candidat. … (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva; precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. …  + 
Articolul 67(1) O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru un singur colegiu uninominal, în alegerile pentru consiliul local, respectiv pentru o singura circumscripţie electorală, în alegerile pentru funcţia de primar. … (2) O persoana nu poate accepta candidatura decât fie pentru postul de membru în consiliul local, fie pentru postul de primar. …  + 
Articolul 68Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale vor putea propune câte doi candidaţi în fiecare colegiu uninominal pentru consiliul local şi unul pentru postul de primar. + 
Articolul 69Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele permanente din circumscripţiile în care candidează, dar nu mai puţin de 50 de alegatori cu drept de vot. + 
Articolul 70(1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii susţinătorului, adresa susţinătorului, denumirea, seria şi numărul actului de identitate al susţinătorului, precum şi semnatura acestuia. În lista se vor menţiona, de asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnaturilor susţinătorilor. … (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. … (3) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier. … (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. … (5) Lista de sustinatori va fi însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, conform prevederilor art. 66 alin. (4) şi (5). …  + 
Articolul 71(1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale. … (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte doua, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, respectiv la tribunalul în a cărui raza teritorială se afla circumscripţia electorală. … (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia sau într-un loc vizibil. …  + 
Articolul 72Candidaţii pot renunţa la candidatura, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauza va da o declaraţie. + 
Articolul 73(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de 5 zile de la afişarea propunerii de candidatura sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii. … (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de 3 zile de la respingere. … (3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte. … (4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competenţa, sub sancţiunea nulităţii. … (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală. Hotărârea data se afişează, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o. … (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. … (7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă. …  + 
Articolul 74După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 73 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presa şi prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi. + 
Secţiunea a 2-aCandidaturile pentru consiliile judeţene + 
Articolul 75Numărul membrilor în consiliile judeţene este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. + 
Articolul 76(1) Fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, care a obţinut locuri în consiliile locale din judeţ, poate depune câte o lista de candidaturi pentru consiliul judeţean. Poate candida şi consilierul local independent. … (2) Listele de candidaţi se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judeţ, la comisia electorală de circumscripţie judeteana. … (3) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu pot propune, pe lista de candidaţi pentru un judeţ, mai mult de 2 candidaţi din localitatea reşedinţa de judeţ şi 1 candidat din oricare alta localitate. … (4) Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de către partide, formaţiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidaţi prezentate, de candidaţii independenţi, precum şi de către electori. … (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează, în termen de 3 zile, de către tribunalul judeţean. Hotărârea este definitivă şi executorie şi se comunică celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare. …  + 
Articolul 77După expirarea termenelor prevăzute la art. 76 alin. (5), candidaturile rămân definitive, comisia electorală de circumscripţie consemnand aceasta într-un proces-verbal. + 
Secţiunea a 3-aCandidaturile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat + 
Articolul 78(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor se fac pe colegii uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a căror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii poate propune un singur candidat. … (2) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale ale acestor circumscripţii, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. … (3) Propunerile de candidaţi pentru Senat se fac pe colegii uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a căror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal constituit pentru alegerea Senatului, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii poate propune un singur candidat. … (4) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. … (5) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, prenumele şi numele, data naşterii, adresa, seria, numărul actului de identitate şi semnatura susţinătorilor, precum şi persoana care a întocmit lista. … (6) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. … (7) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. … (8) Un sustinator poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. … (9) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. … (10) Propunerile de candidaţi prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia candidatului şi vor fi însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat. … (11) Declaraţia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenţa politică, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. …  + 
Articolul 79(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese. … (2) De asemenea, nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefectii, subprefectii şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi guvernamentale, descentralizate în aceste unităţi. … (3) Preşedintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, până la data validării, sa opteze între calitatea de parlamentar sau de preşedinte. …  + 
Articolul 80(1) Biroul electoral de circumscripţie electorală examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii. … (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie electorală, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripţia electorală, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunatorului. …  + 
Secţiunea a 4-aCandidaturile pentru funcţia de Preşedinte al României + 
Articolul 81(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. … (2) Propunerile prevăzute la alin. (1) se fac în scris şi vor fi înregistrate, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: … a) sunt semnate de conducătorul partidului, de conducerea aliantei politice sau a aliantei electorale, de conducătorul organizaţiei care participa la alegeri în condiţiile legii, care a propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; … b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; … c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, precum şi de lista sau listele susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 300.000 de alegatori; … d) lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele, numele, data naşterii, adresa, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile alegătorilor care susţin candidatura. … (3) Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 Cod penal. … (4) Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii, din care originalul şi o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înregistrează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului. …  + 
Articolul 82Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Preşedinte al României. + 
Articolul 83(1) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin presa, şi afişează, la sediul sau, propunerile de candidaţi pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare. … (2) Cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formaţiunile politice sau cetăţenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale. … (3) Curtea Constituţională soluţionează contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României. … (4) A doua zi după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, prevăzut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse. …  + 
Articolul 84(1) Cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, cetăţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile. … (2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afişează de biroul electoral de circumscripţie, la sediul sau. … (3) Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale. … (4) Curtea Constituţională soluţionează contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României. … (5) A doua zi după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, prevăzut la alin. (4) Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse. … (6) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) şi (4), birourile electorale de circumscripţie constata, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează, la sediul lor, candidaturile definitive şi dispun imprimarea buletinelor de vot. …  + 
Capitolul 13Buletinele de vot + 
Articolul 85Buletinele de vot se vor tipari şi stampilele necesare votării se vor realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3. + 
Articolul 86(1) În cazul alegerilor pentru consiliile locale, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie locală, pentru fiecare dintre colegiile uninominale aflate pe raza circumscripţiei în care acesta funcţionează, ţinând seama, după caz, de numărul candidaţilor reprezentând partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. În cazul alegerilor pentru posturile de primari, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie locală al localităţii pentru care se organizează alegerile. … (2) În cazul alegerilor pentru consiliile judeţene, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către birourile electorale judeţene. Înscrierea listelor de candidaţi pe buletinul de vot se face în funcţie de ordinea descrescătoare a procentului obţinut de fiecare partid sau formaţiune politica în alegerile locale la nivelul întregului judeţ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidaţii săi la numărul total de voturi valabil exprimate. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor. … (3) În cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie electorală, ţinând seama, după caz, de numărul listelor de candidaţi şi de numărul candidaţilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii şi al candidaţilor independenţi, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. … (4) În cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către Biroul Electoral Central. … (5) Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. … (6) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămâne alba, pentru ştampila de control; paginile se numeroteaza. … (7) Buletinele de vot se capseaza. … (8) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. … (9) În cazul buletinelor de vot folosite pentru alegerea consiliilor judeţene şi al celor folosite pentru alegerea deputaţilor prin scrutin de lista, în unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora, iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral. … (10) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin prenume şi nume şi, după caz, prin apartenenţa politică. … (11) În patrulaterele fiecărui buletin de vot folosit pentru alegerea consiliilor locale, ale celui folosit pentru alegerea primarilor, ale celui folosit pentru alegerea deputaţilor în colegii uninominale, precum şi ale celui folosit pentru alegerea senatorilor, se vor imprima numele şi prenumele candidaţilor şi, după caz, apartenenţa politică şi semnul electoral al partidului pe care îl reprezintă. … (12) Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot menţionate la alin. (11) se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie. …  + 
Articolul 87(1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formaţiune politica ori coalitie a acestora sau candidat independent şi se comunică Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia. … (2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formaţiuni politice, coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi decât cu consimţământul celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit coalitia iniţială. … (3) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaţiuni politice ori coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formatiunii politice, coalitiei acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitenta a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorităţii, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). … (4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept. … (5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţa publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1). …  + 
Articolul 88Alianta electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenta iniţială. De asemenea, denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta coalitie. + 
Articolul 89(1) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneala, în atâtea exemplare câţi alegatori sunt în circumscripţie, cu un supliment de 10%. … (2) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor. …  + 
Articolul 90(1) Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 bucăţi, pe bază de proces-verbal. … (2) Câte doua exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare. …  + 
Articolul 91La cererea partidului politic, aliantei politice, a altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte doua buletine de vot, vizate şi anulate. + 
Titlul IIICampania electorală şi desfăşurarea alegerilor + 
Capitolul 14Campania electorală + 
Articolul 92(1) Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu doua zile înainte de ziua votării. … (2) În campania electorală, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. … (3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. … (4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala în scop de propaganda electorală. … (5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare. …  + 
Articolul 93Partidele politice, alianţele politice sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care participa la campania electorală pot primi, prin lege specială, o subvenţie de la bugetul de stat, în condiţiile prezentei legi. + 
Articolul 94(1) Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condiţiile prezentului articol. … (2) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care sunt reprezentate în Parlament, precum şi candidaţii independenţi care sunt membri ai Parlamentului au acces la serviciile publice de radio şi televiziune, subventionat de la bugetul de stat. Restul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, al altor organizaţii care participa la alegeri conform legii şi al candidaţilor independenţi vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituţiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române şi mandatarii financiari care îi reprezintă, practicandu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie. … (3) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii sunt obligate să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antena. Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare. … (4) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanţi ai serviciilor publice de radio şi televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antena pentru partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, reprezentate în Parlament, în condiţiile alin. (2), să fie de doua ori mai mare decât pentru celelalte partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii şi sa corespundă ponderii parlamentare. … (5) După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar şi o noua repartizare a timpilor de antena, proporţional cu numărul listelor de candidaţi depuse în întreaga ţara. Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care nu au depus liste de candidaţi în cel puţin 10 circumscripţii electorale, pierd dreptul la timpi de antena la posturile centrale de radio şi televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripţie. … (6) Candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antena o singură dată, între 5 minute şi o ora, în mod egal, în funcţie de orarul stabilit şi de numărul lor. … (7) Nu se includ în dreptul la timpi de antena interviurile, reportajele şi alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetăţenilor. …  + 
Articolul 95(1) Primării sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, sa stabilească locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii care declara ca vor depune liste de candidaţi şi al persoanelor care declara ca vor candida la alegeri ca independenţi. … (2) Primării vor asigura ca locurile speciale de afisaj să fie situate în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primării sunt obligaţi să asigure înlăturarea oricăror afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile electorale precedente. … (3) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă numai pentru partidele, formaţiunile politice sau coalitiile acestora ce participa la alegeri şi pentru candidaţii independenţi. … (4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat independent. … (5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor. … (6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral. … (7) Un afis electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltă latura. … (8) Sunt interzise afisele electorale care combina culorile astfel încât sa evoce drapelul României sau al altui stat. … (9) Poliţia este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afiselor electorale. …  + 
Articolul 96(1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale. … (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. … (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitivă. … (4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis. …  + 
Capitolul 15Desfăşurarea alegerilor + 
Articolul 97(1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare proporţional cu numărul alegătorilor de pe listele comunicate de primari. … (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se afla biroul preşedintelui. Cabinele, urnele, stampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se vor asigura de către primării comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefectii. … (3) Stampilele şi celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, preşedinţilor secţiilor de votare cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot şi a stampilelor, preşedintele secţiei de votare asigura păstrarea acestora în deplina siguranţa. … (4) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat. … (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare. … (6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. …  + 
Articolul 98(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, după care închide şi sigileaza urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. … (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control şi pe buletinele de vot. …  + 
Articolul 99(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii. … (2) Atribuţiile acestuia, în aceasta privinta, se întind şi în afară localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi pieţe publice până la o distanta de 500 m. … (3) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii acreditaţi, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. … (4) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecţi, împreună cu Ministerul de Interne. … (5) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală. …  + 
Articolul 100Votarea începe la ora 7,00 şi are loc până la ora 19,00, când secţia de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi votarea şi după ora 19,00, dar nu mai târziu de ora 21,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie. + 
Articolul 101(1) Alegatorii pot vota la secţia de votare unde îşi au domiciliul sau la secţiile de votare organizate potrivit art. 60 şi 61. Alegatorii care votează la secţiile organizate potrivit art. 19 şi 20 se înscriu în liste electorale speciale. … (2) Alegatorii care, în ziua votării, se afla într-o alta localitate decât aceea în care sunt înscrişi în listele electorale pot să-şi exercite dreptul de vot pe baza cărţii de alegator la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o lista electorală specială de către biroul electoral al secţiei de votare. … (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate care, în ziua votării, se afla în ţara, pe baza pasaportului. … (4) Pentru alegerea consiliului judeţean, exercitarea dreptului de vot de către electori se face la sediul consiliului judeţean, în ziua şi locul stabilite de biroul electoral de circumscripţie judeteana. Localul în care se desfăşoară votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încât să asigure exprimarea directa şi secreta a votului. Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 8,00 şi se termina la ora 20,00. …  + 
Articolul 102(1) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegator şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 51, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un alegator se prezintă cu duplicatul cărţii de alegator, biroul electoral al secţiei de votare va menţiona aceasta în lista electorală. … (2) Alegatorii care ridica, potrivit art. 57, cartea de alegator de la secţia de votare vor semna de primire în procesulverbal întocmit la predarea de către primari a cărţilor de alegator neridicate. … (3) În alegerile locale, fiecare alegator va primi câte doua buletine de vot, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea reprezentantului în consiliul local, respectiv câte 4 buletine de vot, unul pentru alegerea primarului de sector, unul pentru alegerea reprezentantului în consiliul local de sector, unul pentru alegerea primarului general al municipiului Bucureşti, unul pentru alegerea reprezentantului în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cazul alegerilor locale organizate în municipiul Bucureşti. … (4) Pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare alegator va primi 3 buletine de vot: unul pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor la nivelul colegiului uninominal în a cărui raza teritorială domiciliază alegatorul, unul pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor prin scrutin de lista la nivelul circumscripţiei electorale şi unul pentru alegerea Senatului. … (5) Dacă alegatorul, din motive constatate de către preşedintele biroului secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face menţiunea în lista, cu confirmarea, pe bază de semnatura, a unui membru al biroului electoral. … (6) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poarta menţiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului pe care îl votează. … (7) Ştampila cu menţiunea "Votat" trebuie astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul. … (8) După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rămână în afară, şi le vor introduce în urna, având grija sa nu se deschidă. … (9) Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. … (10) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului se anulează şi se va da numai o singură dată un nou buletin, făcându-se menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. … (11) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegator în locul corespunzător numărului de scrutin. … (12) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat. …  + 
Articolul 103Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii vor vota în secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală specială prevăzută de art. 52. + 
Articolul 104(1) Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedinte prin orice mijloace legale. … (2) În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autorităţilor poliţieneşti. …  + 
Articolul 105(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei poate suspenda votarea pentru motive temeinice. … (2) Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi doua ore. … (3) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toţi în acelaşi timp. … (4) Persoanele care, în baza art. 111, asista la votare nu pot fi obligate sa părăsească sala de votare în acest timp. …  + 
Articolul 106(1) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă. … (2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare. …  + 
Articolul 107Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la solicitarea celor aflaţi în aceasta situaţie sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. + 
Articolul 108La ora 19,00 sau la ora până la care s-a aprobat prelungirea votării, în condiţiile art. 100, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare. + 
Capitolul 16Observarea alegerilor + 
Articolul 109(1) În afară membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, a membrilor birourilor electorale de circumscripţie locală, a membrilor birourilor electorale judeţene, a membrilor birourilor electorale de circumscripţie, a membrilor Biroului Electoral Central şi a candidaţilor, la toate operaţiunile din secţiile de votare, cat şi la toate operaţiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelurile pot asista: … a) observatori interni; … b) reprezentanţi ai unor organizaţii străine; … c) reprezentanţii presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii, români şi străini. … (2) Pot fi acreditaţi, ca observatori interni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puţin şase luni înainte de data desfăşurării alegerilor şi în ale căror organe de conducere nu se afla nici un membru al vreunui partid politic sau vreunei aliante politice. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau vreunei aliante politice. … (3) Acreditarea reprezentanţilor presei, cinematografiei, radioului şi televiziunii române se face de către Biroul Electoral Central şi poate fi contestată la acest organism. … (4) Pot fi acreditaţi ca observatori interni doar persoanele propuse de către acele organizaţii neguvernamentale în privinta cărora Biroul Electoral Central stabileşte ca îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face după cum urmează: … a) pentru alegerile locale, de către birourile electorale de circumscripţie locală; … b) pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, de către birourile electorale judeţene; … c) pentru alegerile prezidenţiale, de către birourile electorale judeţene. … (5) Acreditarea reprezentanţilor presei, cinematografiei, radioului şi posturilor de televiziune străine, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale care solicită acest lucru se face de către Biroul Electoral Central la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, conform art. 27 alin. (2) din prezenta lege. … (6) Încălcarea condiţiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării. … (7) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii ori candidat sau încercarea de a influenţa operaţiunea alegătorului, ca şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare. … (8) Pe durata votării se interzice persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală. …  + 
Titlul IVNumărarea voturilor şi constatarea rezultatelor + 
Capitolul 17Numărarea voturilor + 
Articolul 110(1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. … (2) Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele şi prenumele candidatului votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi. … (3) Sunt nule buletinele care nu poarta ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. … (4) La alegerile locale, rezultatul alegerilor pentru consiliul local şi rezultatul alegerilor pentru postul de primar se vor consemna, fiecare, într-un tabel separat. La municipiul Bucureşti se va întocmi câte un tabel şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti. … (5) La alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat rezultatul votării prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, rezultatul votării prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, precum şi rezultatul votării pentru Senat se vor consemna în 3 tabele separate. … (6) În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, numele şi prenumele candidaţilor, precum şi numărul voturilor întrunite de fiecare. …  + 
Articolul 111(1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după caz, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, pentru primar, pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, pentru alegerile pentru Senat, pentru alegerile pentru Preşedinte, câte un proces-verbal, în doua exemplare. În cazul secţiilor de votare din municipiul Bucureşti, se vor încheia procese-verbale şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti. … (2) Procesul-verbal va cuprinde: … a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori; … b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate; … d) numărul voturilor nule; … e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat; … f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie; … g) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării; … h) numărul buletinelor de vot primite; … i) numărul buletinelor de vot rămase, neintrebuintate şi anulate. … (3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia. … (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea. …  + 
Articolul 112(1) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. … (2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire. … (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere. …  + 
Articolul 113Pentru fiecare consiliu local, pentru primar, pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, pentru Senat şi pentru Preşedinte se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de votare, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele, sigilate şi stampilate, se vor inainta biroului electoral de circumscripţie locală în cazul alegerilor locale, biroului electoral de circumscripţie, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, biroului electoral judeţean, în cazul alegerilor prezidenţiale, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor. + 
Capitolul 18Constatarea rezultatelor + 
Secţiunea 1Constatarea rezultatelor pentru alegerea consiliului local şi a primarului + 
Articolul 114După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intampinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie locală procedează la totalizarea voturilor exprimate după cum urmează:a) pentru fiecare candidat la consiliul local, stabileşte numărul de voturi obţinute; … b) biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti totalizează, pentru fiecare candidat la Consiliul General, numărul de voturi obţinute; … c) pentru fiecare candidat la postul de primar stabileşte numărul de voturi obţinute; … d) biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti totalizează, pentru fiecare candidat la postul de primar general, numărul de voturi obţinute. … (2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste candidaţii şi persoanele acreditate. …  + 
Articolul 115(1) Biroul electoral de circumscripţie stabileşte drept câştigător, pentru fiecare colegiu uninominal de pe raza circumscripţiei electorale candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi. … (2) După atribuirea tuturor mandatelor de membri în consiliul local la nivelul tuturor colegiilor uninominale din componenta circumscripţiei electorale, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de membru în consiliu la nivelul circumscripţiei electorale, după cum urmează: … a) se stabileşte coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii, din toate colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei electorale respective, la numărul total de membri în consiliul local ce trebuie aleşi, atât la nivelul colegiilor uninominale, cat şi la nivelul circumscripţiei electorale; … b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în conformitate cu legea, din numărul de voturi obţinute de candidaţii săi din toate colegiile uninominale ce intră în componenta circumscripţiei electorale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numărul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electorală respectiva; … c) numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat se insumeaza, iar suma rezultată se raportează la numărul de mandate care sunt de atribuit la nivelul circumscripţiei electorale, altele decât cele care au fost deja atribuite la nivelul colegiilor uninominale; … d) fiecare din numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi fiecare din numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat se raportează la rezultatul operaţiunii de la punctul c); fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; fiecare candidat independent pentru care rezultatul acestei operaţiuni este mai mare decât "1" primeşte un mandat; … e) partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaţii independenţi cărora le corespund resturile obţinute în urma operaţiilor de la lit. c) şi lit. d) primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor, câte un mandat, până ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează; … f) în cazul fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în conformitate cu legea, atribuirea mandatelor la nivelul colegiilor uninominale se face de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea descrescanda a numărului de voturi obţinut de candidaţi în colegiile uninominale în care au candidat. … (3) Sunt declaraţi aleşi în funcţia de primar, respectiv de primar general al municipiului Bucureşti, candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în circumscripţiile în care au candidat, cu condiţia ca acest număr sa reprezinte mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. … (4) În cazul în care nici unul dintre candidaţii dintr-o circumscripţie electorală, în cazul alegerilor pentru funcţia de primar nu obţine mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate în acea circumscripţie, în termen de doua săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, cu participarea candidaţilor clasaţi pe primele doua locuri în urma primului tur de scrutin. În turul al doilea câştiga candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi. … (5) În caz de paritate de voturi a cel puţin 2 candidaţi pentru funcţia de membru în consiliul local, aflaţi pe primele locuri, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de doua săptămâni. La acestea vor participa numai candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj. …  + 
Articolul 116(1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de membru în consiliul local, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 115 alin. (2), decedează, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor. … (2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj potrivit art. 115 alin. (3), nu vor mai avea loc alegeri, fiind declarat ales celălalt candidat. …  + 
Articolul 117(1) Biroul electoral de circumscripţie încheie: … a) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru consiliul local pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electorală respectiva; … b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru primar pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electorală respectiva. … (2) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti încheie: … a) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electorală respectiva; … b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru primarul general al municipiului Bucureşti pentru toate operaţiunile electorale din circumscripţia electorală respectiva. … (3) Procesul-verbal va cuprinde: … a) numărul alegătorilor din fiecare colegiu electoral de pe raza localităţii, potrivit listelor de alegatori; … b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localităţii; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localităţii; … d) numărul total al voturilor nule, defalcat pe colegiile electorale de pe raza localităţii; … e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat; … f) numele şi prenumele candidaţilor aleşi în fiecare colegiu uninominal, partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent; … g) expunerea pe scurt a intampinarilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive. … (3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia. … (4) Un exemplar al fiecărui proces-verbal, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţie, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării alegerilor. … (5) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la Biroul Electoral Central. … (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care au propus candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, la cerere, o copie certificată de preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal. … (7) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii membrilor consiliului local şi a primarului din localitatea pe raza căreia se afla circumscripţia. … (8) Pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de către biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti. …  + 
Secţiunea a 2-aConstatarea rezultatelor pentru alegerea consiliului judeţean + 
Articolul 118Alegerile sunt considerate valabile dacă au participat la vot cel puţin jumătate din numărul total al electorilor. Dacă nu sunt întrunite aceste condiţii, biroul electoral de circumscripţie judeteana consemnează aceasta situaţie în procesul-verbal, urmând să se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleaşi condiţii. La al doilea tur de scrutin, alegerile se considera valabile indiferent câţi electori se prezintă. + 
Articolul 119În cazul în care alegerile sunt considerate valabile, biroul electoral de circumscripţie judeteana procedează la repartizarea mandatelor, după cum urmează:a) biroul electoral de circumscripţie judeteana stabileşte, pentru circumscripţia în care funcţionează, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de locuri în consiliul judeţean; … b) numărul de voturi valabil exprimate primite de fiecare lista de candidaţi, respectiv fiecare candidat independent, se împarte la coeficientul electoral al circumscripţiei respective, partea întreaga a catului obţinut reprezentând numărul de mandate care revin fiecărei liste în urma acestei operaţiuni; … c) resturile obţinute în urma operaţiunii de la lit. b) se ordoneaza în ordine descrescătoare; fiecărei liste i se mai aloca un mandat, în ordinea descrescătoare a resturilor corespunzătoare listelor, până când numărul de mandate care trebuie atribuite se epuizează; … d) în cazul în care fiecare lista, respectiv fiecare candidat independent primeşte câte un mandat în urma aplicării prevederilor lit. c), iar numărul de mandate care trebuie atribuite nu se epuizează, alocarea mandatelor se continua luându-se în considerare ordinea descrescătoare a resturilor rămase în urma operaţiunilor descrise la alin. c); … e) pentru fiecare lista de candidaţi mandatele se atribuie candidaţilor situaţi pe primele poziţii pe listele respective, în limita numărului de mandate obţinute de lista. …  + 
Articolul 120(1) Cu privire la operaţiunile de votare, stabilirea rezultatului votării şi repartizarea mandatelor, biroul electoral de circumscripţie judeteana încheie un proces-verbal, în 3 exemplare, care va cuprinde: … a) numărul electorilor, potrivit listei de electori; … b) numărul electorilor prezenţi la vot; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate; … d) numărul voturilor nule; … e) numărul de voturi obţinute de fiecare lista de candidaţi şi de către fiecare candidat independent; … f) numele şi prenumele candidaţilor declaraţi aleşi, precum şi partidul sau formatiunea politica care i-a propus; … g) numele şi prenumele candidaţilor independenţi declaraţi aleşi; … h) expunerea pe scurt a eventualelor contestaţii şi a hotărârilor luate de comisia electorală de circumscripţie, care sunt definitive. … (2) Procesul-verbal se semnează de către preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei şi va purta ştampila acesteia. Copii ale procesului-verbal, certificate de către preşedinte şi purtând ştampila comisiei electorale de circumscripţie, vor fi înmânate, la cerere, fiecărui membru al comisiei. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează consiliului judeţean, în vederea validării mandatelor consilierilor aleşi. …  + 
Articolul 121Exemplarul original al procesului-verbal însoţit de o copie, contestaţiile privitoare la operaţiunile de votare şi stabilire a rezultatului votării, împreună cu hotărârile date şi celelalte documente întocmite, formând un dosar sigilat şi semnat de preşedintele comisiei, se înaintează tribunalului judeţean. O dată cu dosarul se depun şi buletinele de vot întrebuinţate şi neintrebuintate, ştampila de control şi celelalte ştampile necesare votării. Tribunalul judeţean va inainta o copie a procesului-verbal Biroului Electoral Central. + 
Articolul 122Biroul electoral de circumscripţie judeţean eliberează certificatul doveditor al alegerii membrilor consiliului judeţean. + 
Secţiunea a 3-aConstatarea rezultatelor pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului + 
Articolul 123(1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, câte un proces-verbal cuprinzând: … a) voturile valabil exprimate obţinute, în fiecare colegiu uninominal de pe raza circumscripţiei electorale la nivelul căruia funcţionează; … b) voturile valabil exprimate pentru lista fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, la nivelul circumscripţiei electorale, pentru alegerea Camerei Deputaţilor. … (2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul sa asiste candidaţii şi persoanele acreditate. …  + 
Articolul 124(1) Biroul electoral judeţean stabileşte drept câştigător, pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea Senatului de pe raza judeţului la nivelul căruia funcţionează sau, după caz, de pe raza municipiului Bucureşti, candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi. … (2) În cazul în care, într-un colegiu uninominal fie el pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului, primii 2 sau mai mulţi candidaţi obţin acelaşi număr de voturi, se organizează, în termen de o săptămâna, un nou tur de scrutin, cu participarea respectivilor candidaţi. …  + 
Articolul 125Biroul electoral judeţean transmite biroului electoral de circumscripţie electorală un exemplar din procesulverbal întocmit conform art. 44, în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea acestuia. + 
Articolul 126(1) După atribuirea tuturor mandatelor de deputat din colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei electorale în care funcţionează şi după primirea proceselor-verbale de la birourile electorale judeţene, biroul electoral de circumscripţie electorală procedează la atribuirea mandatelor pentru care au fost organizate alegeri prin scrutin de lista, după cum urmează: … a) se stabileşte coeficientul electoral pentru alegerea deputaţilor, al circumscripţiei electorale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi, la numărul total de deputaţi ce trebuie aleşi, atât prin scrutin uninominal, cat şi prin scrutin de lista, în circumscripţia respectiva; … b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, din numărul de voturi obţinute de lista de candidaţi, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numărul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electorală respectiva; … c) numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b) se insumeaza, iar suma rezultată se raportează la numărul de mandate care sunt de atribuit la nivelul circumscripţiei electorale, altele decât cele care au fost deja atribuite la nivelul colegiilor uninominale; … d) fiecare din numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b) se raportează la rezultatul operaţiunii de la punctul c); fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; … e) listele de candidaţi cărora le corespund resturile obţinute în urma operaţiilor de la punctele c) şi d) primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor, câte un mandat, până ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează; … f) în cazul fiecărei liste de candidaţi, atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista. … (2) După atribuirea tuturor mandatelor de senator din colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează şi după primirea proceselor-verbale de la birourile electorale judeţene, biroul electoral de circumscripţie plurinominala procedează la atribuirea mandatelor de senator la nivelul circumscripţiei electorale, după cum urmează: … a) se stabileşte coeficientul electoral pentru alegerea senatorilor, al circumscripţiei electorale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii, din toate colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei electorale respective, la numărul total de senatori ce trebuie aleşi, atât la nivelul colegiilor uninominale, cat şi la nivelul circumscripţiei electorale; … b) pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii, din numărul de voturi obţinute de candidaţii săi din toate colegiile uninominale ce intră în componenta circumscripţiei electorale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numărul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia electorală respectiva; … c) numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat se insumeaza, iar suma rezultată se raportează la numărul de mandate care sunt de atribuit la nivelul circumscripţiei electorale, altele decât cele care au fost deja atribuite la nivelul colegiilor uninominale; … d) fiecare din numerele pozitive rezultând din operaţiunea de la punctul b), precum şi fiecare din numerele reprezentând voturile candidaţilor independenţi care nu au câştigat alegerile în colegiile uninominale în care au candidat, se raportează la rezultatul operaţiunii de la punctul c); fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; fiecare candidat independent pentru care rezultatul acestei operaţiuni este mai mare decât "1" primeşte un mandat; … e) partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi celelalte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi candidaţii independenţi primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor obţinute în urma operaţiilor de la punctul c), respectiv a operaţiilor de la punctul d), doar în cazurile în care rezultatele acestor operaţii sunt mai mici decât "1", câte un mandat, până ce toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează; … f) în cazul fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, fiecăreia din celelalte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei plurinominale se face de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute de candidaţi în colegiile uninominale în care au candidat. …  + 
Articolul 127(1) Biroul electoral de circumscripţie electorală încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi Senat privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. … (2) Procesul-verbal trebuie să cuprindă: … a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, defalcat în funcţie de colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei respective; … b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în circumscripţia electorală, defalcat în funcţie de colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei respective şi de alegatorii de pe listele permanente şi de pe listele speciale; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat în funcţie de colegiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei electorale respective; … d) numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi, respectiv pentru fiecare candidat, în fiecare din colegiile uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi fiecare din colegiile uninominale pentru alegerea Senatului; … e) numărul voturilor nule; … f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 126, prenumele şi numele candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul, formatiunea politica sau coalitia acestora ce i-a propus; … g) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie. …  + 
Articolul 128(1) Biroul Electoral Central rezolva intampinarile şi contestaţiile depuse, după care încheie separat câte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat cuprinzând, pe întreaga ţara: … a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente; … b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate; … d) numărul total al voturilor nule; … e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de circumscripţie, a prevederilor art. 126; … f) organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, deşi au participat la alegeri, nu au obţinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia din aceste organizaţii şi constatarea organizaţiilor care au întrunit, la nivelul întregii tari, 10% din voturile necesare pentru alegerea unui deputat şi cărora li se cuvine câte un mandat de deputat; prenumele şi numele primului candidat de pe lista organizaţiei îndreptăţite la un mandat de deputat care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi; … g) modul de soluţionare a contestaţiilor şi intampinarile primite. …  + 
Secţiunea a 4-aConstatarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României + 
Articolul 129(1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intampinarilor primite, biroul electoral judeţean, respectiv biroul electoral al municipiului Bucureşti, încheie un proces-verbal, care va cuprinde: … a) numărul alegătorilor din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, potrivit listelor electorale permanente; … b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr de pe listele permanente şi de pe cele speciale; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate; … d) numărul voturilor nule; … e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul judeţului sau al municipiului Bucureşti; … f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie. … (2) Procesul-verbal, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secţiilor de votare. …  + 
Articolul 130(1) Biroul Electoral Central rezolva intampinarile şi contestaţiile depuse, deciziile date fiind definitive, după care încheie un proces-verbal cuprinzând: … a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale ale localităţilor unde îşi au domiciliul alegatorii; … b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; … c) numărul total al voturilor nule; … d) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga ţara, pentru fiecare candidat şi constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 81 din Constituţie; în situaţia în care aceste condiţii nu sunt întrunite, prenumele şi numele candidaţilor ce vor participa la al doilea tur de scrutin; … e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a)-d), care se aplică în mod corespunzător, prenumele şi numele candidatului a cărui alegere a fost constatată; … f) modul de soluţionare a contestaţiilor şi intampinarile primite. … (2) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu dosarele birourilor electorale de circumscripţie, primite potrivit art. 129 alin. (2), se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar. …  + 
Articolul 131(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulării alegerilor. … (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de către partidele politice, alianţele politice sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi de candidaţii independenţi, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. … (3) Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. … (4) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor alegerilor. …  + 
Articolul 132(1) Curtea Constituţională publică rezultatul alegerilor în presa şi în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. … (2) Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituţie, unul rămâne la Curtea Constituţională, iar al treilea se înmânează candidatului ales. …  + 
Articolul 133(1) Al doilea tur de scrutin are loc în condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (3) din Constituţie, la doua săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegatori de la primul tur. … (2) În al doilea tur de scrutin participa primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate pe întreaga ţara la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituţională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 129 alin. (2), prin aducerea la cunoştinţa publică a prenumelui şi numelui celor 2 candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin şi a zilei votării stabilite potrivit alin. (1). … (3) Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării. … (4) În termen de doua zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfăşurarea acesteia la serviciile publice de radio şi televiziune şi repartizarea timpilor de antena. …  + 
Capitolul 19Publicarea rezultatelor + 
Articolul 134Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presa şi în Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituţie. + 
Titlul VAlegerile parţiale anticipate + 
Capitolul 20Situaţiile în care se organizează alegeri anticipate + 
Articolul 135(1) În cazul anulării alegerilor dintr-un colegiu uninominal, precum şi în cazul în care un post de consilier local, de primar, de deputat ales la nivelul unui colegiu uninominal, de senator sau postul de Preşedinte al României devine vacant, se vor organiza alegeri parţiale anticipate. … (2) În cazul anulării alegerilor prin scrutin de lista într-o circumscripţie electorală, precum şi în cazul în care mandatul de membru al consiliului judeţean sau de deputat astfel ales, devenit vacant, nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parţiale anticipate. … (3) Persoanele alese în urma unor alegeri anticipate în funcţia de membru în consiliul local, de primar, de membru al consiliului judeţean, de deputat sau de senator ales prin alegeri anticipate rămân în funcţiile respective până la organizarea, după caz, a următoarelor alegeri generale la termen, locale sau parlamentare. … (5) Nu se vor organiza alegeri dacă vacanta funcţiei s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului prevăzut de art. 60 alin. (1) din Constituţie. …  + 
Capitolul 21Organizarea alegerilor parţiale anticipate ca urmare a anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală + 
Articolul 136(1) Dacă alegerile parţiale anticipate au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, acestea se desfăşoară pe baza aceloraşi candidaturi, birouri electorale şi la aceleaşi secţii de votare, în a treia duminica după anularea alegerilor iniţiale. … (2) Candidaţii vinovaţi de frauda nu mai participa în noul scrutin. … (3) Alegerile parţiale anticipate organizate în caz de vacanta a unei funcţii au loc în condiţiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor sau, după caz, de către preşedintele Senatului. … (4) În cazul în care alegerile parţiale anticipate prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singura circumscripţie electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuţiile acestuia urmând a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie. … (5) La alegerile parţiale anticipate participa numai alegatorii de pe listele electorale permanente ale localităţilor din cadrul circumscripţiei electorale unde se organizează alegerile. …  + 
Titlul VIFinanţarea vieţii politice în perioadele electorale + 
Capitolul 22Principiile finanţării vieţii politice + 
Articolul 137(1) Finanţarea vieţii politice în perioadele electorale se realizează în condiţiile prezentei legi, cu respectarea următoarelor principii: … a) principiul finanţarea vieţii politice asigura mijloacele materiale necesare pentru activitatea politica a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii şi politicienilor independenţi, precum şi pentru desfăşurarea campaniilor electorale; … b) principiul asigurării mijloacelor de finanţare a vieţii politice a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii prevăzute de lege, precum şi a politicienilor independenţi trebuie să fie expresia caracterului liber, egal, sincer şi transparent al competitiei şi dezbaterii politice; … c) principiul transparenţei în finanţarea vieţii politice se asigura prin publicarea tuturor informaţiilor referitoare la provenienţă şi destinaţia fondurilor şi mijloacelor, directe şi indirecte, utilizate în desfăşurarea activităţilor politice. … (2) În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos vor avea următoarele înţelesuri: … a) prin finanţarea vieţii politice în perioadele electorale se înţelege finanţarea partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii prevăzute de lege, precum şi finanţarea activităţii politice a candidaţilor independenţi şi a campaniei candidaţilor pentru funcţii eligibile prin scrutin majoritar uninominal; … b) prin fonduri şi mijloace directe se înţelege desemnarea bunurilor mobile sau imobile ce sunt evidentiate în conturile şi registrele partidului politic, ale aliantei politice, ale aliantei electorale sau ale altei organizaţii prevăzute de lege, precum şi a politicienilor independenţi; … c) prin fonduri şi mijloace indirecte se înţelege oferirea în natura, de către terţi, a diferitelor bunuri mobile şi imobile. …  + 
Capitolul 23Sursele de finanţare pentru cheltuielile din perioadele electorale + 
Articolul 138(1) Sursele de finanţare a partidelor politice, a aliantelor politice, a aliantelor electorale şi a altor organizaţii prevăzute de lege, precum şi a politicienilor independenţi, pentru acoperirea cheltuielilor din perioadele electorale pot proveni din: … a) cotizatii ale membrilor de partid; … b) donaţii şi legate; … c) venituri provenite din activităţi proprii; … d) subvenţii de la bugetul de stat. … (2) Operaţiunile de încasări ale partidelor politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi ale candidaţilor independenţi se efectuează printr-un cont bancar unic deschis la o banca sau filiala a unei bănci cu sediul în România, potrivit legii. … (3) Contul bancar unic se poate deschide fie de către reprezentanţii conducerii centrale a partidului, fie de filiala unde partidul înregistrează cea mai buna reprezentare electorală. … (4) Operaţiunile de plati ale partidelor politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi ale candidaţilor independenţi se efectuează prin unul sau mai multe conturi în lei sau în valută, potrivit legii. …  + 
Capitolul 24Contribuţiile pentru campaniile electorale + 
Articolul 139(1) Limita maxima a sumei pe care o persoană fizica o poate dona unui partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii sau unui candidat independent, într-un an în care au loc alegeri, nu poate depăşi 100 de salarii minime brute pe economie. … (2) Limita maxima a sumei pe care o persoană juridică o poate dona unui partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii sau unui candidat independent, într-un an în care au loc alegeri, nu poate depăşi 500 de salarii minime brute pe economie. … (3) La calculul sumelor prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani a bunurilor mobile şi imobile donate de către persoana fizica sau persoana juridică în cauza, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani a utilizării bunurilor mobile şi imobile şi a serviciilor puse la dispoziţia partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau candidatului independent, pentru o anumită perioada de timp, de către persoana fizica sau persoana juridică în cauza. … (4) La calculul limitelor prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) se are în vedere salariul minim pe economie la data de 1 ianuarie a anului pentru care se calculează suma. … (5) Contribuţiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice din ţara, cu excepţia subvenţiilor prevăzute la art. 93, pot fi folosite pentru campania electorală numai dacă, în prealabil, sunt declarate Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica şi publicate în Monitorul Oficial al României. …  + 
Articolul 140(1) Este interzisă finanţarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice din străinătate. … (2) Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul de stat. … (3) Persoanele din străinătate care finanţează campania electorală, precum şi partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, orice alte organizaţii care participa la alegeri şi candidaţii care primesc o astfel de finanţare se sancţionează conform art. 156 din prezenta lege. …  + 
Articolul 141(1) Se interzice finanţarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid politic, a unei aliante politice, a unei aliante electorale sau a altei organizaţii care participa în alegeri conform legii, precum şi a oricărui candidat, de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă, companie naţionala, societate comercială sau societate bancară cu capital integral sau majoritar de stat ori cu capital majoritar străin, sindicat, asociaţie sau fundaţie. … (2) Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul de stat. … (3) Persoanele enumerate la alin. 1 care finanţează campania electorală şi partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, orice alta organizaţie care participa la alegeri, precum şi candidaţii care primesc o astfel de finanţare se sancţionează conform art. 156 din prezenta lege. …  + 
Capitolul 25Subvenţia de la bugetul de stat pentru campania electorală + 
Articolul 142(1) În vederea asigurării transparenţei vieţii politice şi a egalităţii dintre competitori partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii prevăzute de lege, precum şi candidaţii independenţi care participa la campania electorală pot primi o subvenţie de la bugetul de stat. Categoriile de cheltuieli pentru campania electorală care pot fi finanţate din aceasta subvenţie se stabilesc prin legea specială de acordare a acestora. … (2) Subvenţia pentru campania electorală se restituie dacă partidul politic, alianta politica, alianta electorală nu a obţinut cel puţin 10 mandate de deputaţi sau 5 mandate de senatori, în alegerile parlamentare, respectiv 1.000 de mandate în consiliile locale sau 50 de posturi de primari. În cazul candidaţilor independenţi, subvenţia respectiva se restituie atunci când candidatul nu obţine un număr de voturi egal cu cel puţin 3% din numărul de voturi valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat, în cazul alegerilor pentru funcţia de membru al consiliului local, pentru funcţia de deputat şi pentru funcţia de senator, 3% din voturile valabil exprimate în circumscripţia în care a candidat, în cazul alegerilor pentru funcţia de primar, respectiv 3% din voturile valabil exprimate pe întreg teritoriul tarii, în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României. Organizaţiile minorităţilor naţionale nu fac obiectul acestei prevederi. … (3) Subvenţia primită se restituie dacă se constata de către Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica încălcarea dispoziţiilor prezentei legi privitoare la finanţarea partidelor pentru campania electorală. … (4) În cazurile prevăzute la alin. (2) şi alin. (3) subvenţia se restituie în termen de doua luni de la data publicării rezultatelor finale ale alegerilor în Monitorul Oficial al României. …  + 
Capitolul 26Cheltuielile în campania electorală + 
Articolul 143Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat ori, după caz, de la bugetele locale sau judeţene, potrivit dispoziţiilor legilor electorale. + 
Articolul 144(1) Accesul la serviciile publice de radio şi televiziune în cadrul campaniei electorale, precum şi la locurile speciale de afisaj electoral este garantat şi se asigura potrivit dispoziţiilor legilor electorale. … (2) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau alte organizaţii care participa în alegeri conform legii, precum şi candidaţii au obligaţia sa imprime pe toate afisele şi materialele de propaganda electorală denumirea agentului economic care le-a tipărit şi sa declare la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica numărul de afişe electorale tipărite. Sumele cheltuite pentru aceasta operaţiune se înregistrează separat. Afisele se inseriaza prin aplicarea unui timbru. …  + 
Articolul 145(1) Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate în fiecare campanie electorală de un partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii se stabileşte la următoarele valori: … a) 200 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în vederea alegerii Camerei Deputaţilor şi 250 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus pentru Senat pentru locuri alese prin sistem majoritar uninominal; … b) 10.000 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru candidaţii propuşi pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti; … c) 1.000 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în alegerile pentru primării municipiilor, oraşelor sau ai subdiviziunilor municipiului Bucureşti; … d) 20 de salarii de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în campania electorală pentru primării comunelor; … e) 20 de salarii anuale de baza minime brute pe ţara pentru fiecare candidat propus în campania electorală pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru alegerea consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor sau ale subdiviziunilor municipiului Bucureşti; … f) 10 salarii anuale de baza minime brute pe ţara pentru alegerea consiliilor locale în comune; … g) pentru listele depuse în circumscripţii plurinominale plafoanele maxime admise sunt egale cu cele rezultate din însumarea plafoanelor admise pentru candidaturile în colegii uninominale la acelaşi tip de alegeri. … (2) Limitele maxime ale cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se aplică şi candidaţilor independenţi. … (3) La calculul sumelor prevăzute la alin. (1) se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile primite ca donaţie, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani al utilizării bunurilor mobile şi imobile şi a serviciilor puse la dispoziţia partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau candidatului independent, pentru o anumită perioada de timp, de către persoana fizica sau persoana juridică în cauza. …  + 
Articolul 146(1) Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate de un partid politic, alianta poltica, alianta electorală, orice alta organizaţie prevăzută de lege care participa la alegeri sau candidat independent în campania electorală pentru alegerea Preşedintelui României este de 20.000 de salarii de baza minime brute pe ţara, iar în al doilea tur de scrutin limita este de 2.000 de salarii minime brute pe ţara. … (2) La calculul sumelor prevăzute la alin. (1) se includ şi sumele reprezentând echivalentul în bani al bunurilor mobile şi imobile primite ca donaţie, precum şi sumele reprezentând echivalentul în bani al utilizării bunurilor mobile şi imobile şi a serviciilor puse la dispoziţia partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau candidatului independent, de către o terta persoana. … (3) Dispoziţiile art. 137-142, referitoare la sursele de finanţare şi contribuţiile pentru campaniile electorale, se aplică în mod corespunzător şi în alegerea Preşedintelui României. … (4) În cazul în care alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României au loc în acelaşi timp cu alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, partidele şi formaţiunile politice care propun un candidat la presedintie vor desemna un mandatar special pentru campania electorală a candidatului în cauza. … (5) Partidele, alianţele politice şi alianţele electorale care nu au obţinut cel puţin 5% din voturile valabile exprimate pe întreaga ţara pentru candidatul pe care l-au propus, precum şi candidaţii independenţi care se găsesc în aceeaşi situaţie vor restitui subvenţia de la buget în termen de doua luni de la încheierea campaniei electorale. …  + 
Articolul 147Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcţii, într-o campanie electorală, limita maxima a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabileşte la valoarea cea mai mare, potrivit art. 145 sau art. 146, după caz. + 
Capitolul 27Controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale + 
Secţiunea 1Mandatarul financiar + 
Articolul 148(1) Primirea fondurilor de campanie se face printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop, după caz, de către conducerea partidului politic, a aliantei politice, a aliantei electorale, a oricărei alte organizaţii prevăzute de lege sau de către candidatul independent. … (2) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică. … (3) Calitatea de mandatar se dobândeşte numai după înregistrarea la Ministerul Finanţelor şi publicarea numelui şi a calităţii sale într-un ziar cu tiraj naţional în termen de 3 zile de la desemnarea sa de către partid; datele înregistrării mandatarului se comunică Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica de către Ministerul Finanţelor. …  + 
Articolul 149Mandatarul are următoarele atribuţii:a) tine evidenţa contabilă a tuturor veniturilor şi cheltuielilor în perioada campaniei electorale; … b) tine evidenţa contabilă a tuturor veniturilor şi cheltuielilor pe parcursul activităţii partidului; … c) semnează toate rapoartele financiare ale partidului pe care îl reprezintă; … d) reprezintă partidul în raporturile acestuia cu organul abilitat pentru control; … e) asigura publicarea la termen în Monitorul Oficial al României a tuturor documentelor pentru care legea prevede aceasta condiţie de legalitate; … f) depune toate documentele cerute în condiţiile prezentei legi de către Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica; … g) în termen de 15 zile după data publicării rezultatelor alegerilor, depune la Autoritatea Electorală Permanenta lista cuprinzând toate sursele de finanţare ale partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, ale organizaţiei sau ale candidatului care l-a desemnat, folosite pentru acoperirea cheltuielilor din perioada electorală şi care sunt publice conform prezentei legi. …  + 
Articolul 150(1) Mandatarul răspunde solidar cu partidul politic, alianta politica, alianta electorală, organizaţia sau candidatul care l-a desemnat de legalitatea operaţiunilor financiare efectuate. … (2) Un partid politic, o alianta politica, o alianta electorală sau o organizaţie prevăzută de lege care participa la alegeri poate avea mai mulţi mandatari financiari, la nivel central, pentru filiale sau pentru candidaţi; în acest caz se vor delimita împuternicirile acestora şi se va desemna un mandatar financiar coordonator. … (3) Un mandatar financiar nu poate oferi serviciile sale mai multor partide sau formaţiuni politice. …  + 
Secţiunea a 2-aComisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica + 
Articolul 151Organul public abilitat sa controleze respectarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice este Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica aflată în subordinea Autorităţii Electorale Permanente. + 
Articolul 152Atribuţiile Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica în ce priveşte activitatea partidelor politice, a aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizaţii prevăzute de lege, precum şi a candidaţilor independenţi sunt:a) verifica anual evidenţa contabilă a cotizaţiilor şi donatiilor, lista donatiilor publicată în Monitorul Oficial al României; … b) se pronunţa cu privire la corectitudinea folosirii subvenţiilor de la bugetul de stat; … c) dispune sancţionarea partidelor sau formatiunilor politice în funcţie de gravitatea neregulilor sau incalcarilor constatate în activitatea de finanţare. …  + 
Articolul 153(1) În termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid, formaţiune politica sau candidat independent. Raportul se va publică în Monitorul Oficial al României. … (2) Validarea mandatelor candidaţilor aleşi este condiţionată de depunerea în termen a raportului financiar. …  + 
Articolul 154(1) În termen de 30 de zile de la primirea raportului sau, după caz, a documentelor suplimentare considerate necesare, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica se va pronunţa asupra corectitudinii raportului financiar electoral. … (2) Dacă se apreciază ca exista neregularităţi sau încălcări de restrictii legale privind veniturile şi cheltuielile electorale, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica va dispune sancţionarea partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale, organizaţiei care participa la alegeri conform prezentei legi sau candidatului independent conform normelor de la capitolul sancţiuni din prezenta lege. … (3) Decizia Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica poate fi atacată la Curtea Suprema de Justiţie în condiţiile legii. …  + 
Articolul 155Donaţiile acceptate de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile prevăzute de lege sau candidaţii independenţi cu încălcarea prevederilor din prezenta lege, precum şi cele acceptate de un partid politic care acţionează în baza statutului modificat, deşi instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării acestuia, sau de un partid în curs de dizolvare se fac venit la bugetul de stat. + 
Titlul VIIContravenţii, infracţiuni şi sancţiuni + 
Capitolul 27Contravenţii şi infracţiuniConstituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. + 
Articolul 156Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în altfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte:a) înscrierea, cu buna ştiinţa, a unui alegator în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de sustinatori cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor electorale; … b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărţii de alegator sau neintocmirea cărţii de alegator în termenele stabilite; … c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; … d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală tipărite; … e) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decât cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi; … f) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi; … g) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; … h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaţilor sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale; … i) refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi; … j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegator în lista specială sau de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă cartea de alegator şi actul de identitate ori care refuza să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris; … k) întocmirea, de birourile electorale ale secţiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi; … l) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 99 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formaţiune politica, coalitie a acestora sau un candidat independent; … m) primirea de subvenţii pentru campania electorală altfel decât printr-un mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce îi revin potrivit art. 45 alin. (4); … n) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală; … o) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri; … p) nepublicarea în Monitorul Oficial al României a listei donatiilor primite şi netransmiterea către Autoritatea Electorală Permanenta a listei conţinând sursele de finanţare din care s-a asigurat acoperirea cheltuielilor din perioada electorală; … q) primirea de subvenţii în condiţii care determina încălcarea normelor din prezenta lege; … r) nedepunerea raportului financiar la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica după o luna de la data desfăşurării alegerilor; … s) subvenţionarea campaniei electorale de către persoane cărora le este interzis să contribuie la susţinerea financiară a partidului, aliantei politice, aliantei electorale sau a candidatului independent, conform art. 140-142 din prezenta lege; … t) primirea surselor de finanţare de la persoane cărora le este interzis să contribuie la susţinerea financiară a partidului, formatiunii politice; … u) nerespectarea limitelor legale ale cheltuielilor electorale prevăzute la art. 144-145 din prezenta lege. …  + 
Capitolul 28Sancţiuni + 
Articolul 157Contravenţiile prevăzute de art. 156 lit. d), e), h), n) şi o) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 la 25.000.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l), m), p), şi r) cu amendă de la 15.000.000 la 45.000.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), j), q), s), t), u) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 45.000.000 la 100.000.000 lei. + 
Articolul 158În situaţia în care se constată că nu sunt declarate toate sursele de finanţare sau exista încălcări grave ale normelor privind finanţarea partidelor sau formatiunilor politice, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica va dispune neacordarea subventiei de la bugetul de stat pentru anul următor şi confiscarea celei acordate anul precedent. + 
Articolul 159Neevidentierea contabila a donatiilor mai mici de 20 de salarii de baza minime pe ţara se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 45.000.000 lei. + 
Articolul 160Sancţiunile se pot aplica, după caz, fie mandatarului financiar, fie partidului sau formatiunii politice, fie donatorului care a încălcat prevederile legale mai sus menţionate. + 
Articolul 161(1) În cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, unul sau mai mulţi candidaţi declaraţi aleşi ai unui partid sau ai unei formaţiuni politice a fost condamnat pentru o infracţiune în legătură cu finanţarea partidului, a formatiunii politice sau, după caz, a campaniei electorale, aceştia devin incompatibili, pe o durată de 10 ani, prin hotărârea Parlamentului sau, după caz, a consiliului judeţean sau local. Locurile de deputaţi, senatori ori consilieri devenite vacante vor fi ocupate, în funcţie de modul lor de alegere, fie prin alegeri anticipate parţiale, de candidaţii clasaţi pe locurile următoare şi care nu au încălcat nici o norma prevăzută de prezenta lege. … (2) Dispoziţiile de la alin. (1) se aplică şi candidaţilor independenţi, locul devenit vacant în acest caz urmând a fi ocupat de supleant de pe lista partidului, formatiunii politice ori aliantei electorale care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate şi nu a încălcat nici o norma prevăzută de prezenta lege. …  + 
Articolul 162Prin regulamentele Camerelor Parlamentului, precum şi prin regulamentele consiliilor judeţene şi locale se va reglementa procedura de aplicare a măsurilor prevăzute la art. 161. + 
Articolul 163(1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 156 se face prin proces-verbal întocmit de către ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) şi m); primării şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e) şi m); preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. f), k), l), n) şi o). … (2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 156 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) şi o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal şi amenda aplicată. … (3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (2) li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. … (4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 72 lit. a), b), c), i) şi j) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama de dispoziţiile Legii nr. 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată. …  + 
Articolul 164(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. … (2) În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. … (3) Tentativa la infracţiunea prevăzută la alin. (1) şi (2) se pedepseşte. …  + 
Articolul 165(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. … (2) Tentativa se pedepseşte. …  + 
Articolul 166(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumită lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegator, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. … (2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oara sau de mai multe ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepseşte. …  + 
Articolul 167(1) Utilizarea unei cărţi de alegator nule sau a unei cărţi de alegator ori buletin de vot false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. … (2) Tentativa se pedepseşte. …  + 
Articolul 168(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava. … (2) Tentativa se pedepseşte. …  + 
Articolul 169Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. + 
Articolul 170Pentru infracţiunile prevăzute la art. 164-169, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. + 
Articolul 171Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile prevăzute la art. 156 sau din infracţiunile prevăzute la art. 164-169 se confisca. + 
Titlul VIIIDispoziţii finale şi tranzitorii + 
Articolul 172Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 17-21, care vor intră în vigoare la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. + 
Articolul 173Guvernul va asigura Autorităţii Electorale Permanente sediu, mijloacele materiale şi financiare necesare bunei funcţionari. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat, începând cu cel referitor la anul 2003, sumele necesare pentru activitatea Autorităţii Electorale Permanente. + 
Articolul 174Guvernul va aproba, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, bugetul perioadei electorale. + 
Articolul 175La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 70/1991 cu privire la alegerile locale, Legea nr. 68/1992 cu privire la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, Legea nr. 69/1992 cu privire la alegerea Preşedintelui României, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. + 
AVIZreferitor la iniţiativa legislativă acetăţenilor privind Codul electoralAnalizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind Codul electoral, formulată de un comitet de iniţiativa în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativa, cu adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R338 din 29.03.2002,CONSILIUL LEGISLATIVÎn temeiul art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 73/1993 şi art. 48 (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,Avizează favorabil iniţiativa legislativă a cetăţenilor, cu următoarele observaţii şi propuneri:I. Observaţii generale1. Prezenta iniţiativa legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare adoptarea Codului electoral, act normativ unitar pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.Adoptarea Codului electoral vizează înlăturarea neconcordantelor existente între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri cuprinse în prezent în trei acte normative: Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare.Scopul iniţiativei legislative a cetăţenilor este înlocuirea actualului sistem electoral cu un sistem electoral mixt, care să imbine elementele specifice sistemului electoral majoritar cu cele ale sistemului reprezentării proporţionale.Prin obiectul şi conţinutul sau, iniţiativa legislativă face parte, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, din categoria legilor organice.2. Semnalam ca o iniţiativă legislativă a cetăţenilor privind Codul electoral a mai fost înaintată Consiliului Legislativ spre avizare sub nr. R841 din 24.09.2001, pentru care a fost emis Avizul nr. 1.131/19.10.2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 19 noiembrie 2001.Unele dintre observaţiile şi propunerile cuprinse în acest aviz au fost avute în vedere la elaborarea prezentului proiect, altora însă nu li s-a dat curs.3. Asa cum s-a menţionat şi în avizul precedent, stabilirea sistemului de scrutin folosit, a normei de reprezentare, a numărului de deputaţi şi de senatori, a zilei şi a orelor destinate exercitării dreptului de vot şi a altor probleme care privesc desfăşurarea campaniei electorale reprezintă, în esenta, optiuni politice şi de oportunitate asupra cărora Consiliul Legislativ nu are abilitarea de a se pronunţa.4. Referitor la norma prevăzută la art. 2 alin. (2), potrivit căreia "Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român", semnalam ca aceasta nu poate avea în vedere decât "dreptul de vot" consacrat de art. 34 din Constituţie, deoarece, în ceea ce priveşte "dreptul de a fi ales", art. 35 din Constituţie face trimitere la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (3). Or, potrivit acestui ultim text constituţional, funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoane care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara. De aceea, este necesară revederea textului sub acest aspect.5. La art. 13 alin. (4) se prevede că circumscripţiile electorale "se organizează la nivelul unei regiuni", iar la art. 39 alin. (2) sunt nominalizate cele 8 regiuni şi sediul acestora. La aceste regiuni se face referire şi în alte dispoziţii ale proiectului de lege.Din acest punct de vedere, semnalam ca regiunile avute în vedere de către initiatori sunt regiunile de dezvoltare înfiinţate prin Legea nr. 151/1998, dar, potrivit art. 3 alin (3) din Constituţie, art. 18 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi art. 14 alin. (2) din Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala în România, acestea „nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică” pentru a putea fi avute în vedere, asa cum se propune în proiect.6. Norma referitoare la salarizarea persoanelor în cadrul structurii executive a Autorităţii Electorale Permanente, prevăzută la art. 20 alin. (2), nu este corecta, deoarece prin art. 15 din Ordonanţa de urgenta Guvernului nr. 24/2000, anexele nr. V şi IX/1 la Legea nr. 154/1998 au fost abrogate. De aceea, este necesar ca norma să fie reanalizata şi să facă referire la actul normativ în vigoare.7. Între prevederile art. 172 şi cele ale art. 173 exista o neconcordanta, deoarece, deşi dispoziţiile referitoare la Autoritatea Electorală Permanenta (art. 17-21) intră în vigoare de la data publicării legii, sumele necesare pentru activitatea acesteia urmează a fi prevăzute în bugetul de stat începând cu anul 2003.În ipoteza ca legea va intră în vigoare în cursul anului 2002, propunem completarea textului în sensul că până la aprobarea bugetului de stat pe anul 2003 cheltuielile necesare se asigura din Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului.8. Deşi cap. 27 este denumit "Contravenţii şi infracţiuni", dispoziţiile din acest capitol prevăd numai contravenţii, infracţiunile fiind stabilite, în mod incorect, în capitolul 28, intitulat "Sancţiuni", după sancţiunile pentru contravenţii. O asemenea prezentare a conţinutului normativ al celor două capitole este improprie stilului normativ, urmând ca acestea să se refere separat la contravenţii (cap. 27) şi la infracţiuni (cap. 28), ambele urmând sa cuprindă şi sancţiunile specifice celor două categorii de fapte antisociale, nefiind necesară rezervarea unui capitol distinct pentru stabilirea sancţiunilor.9. La cap. 28, art. 158-162 au caracter eterogen, nu se înscriu în problematica privind contravenţiile şi nu pot figura între dispoziţiile privind sancţionarea contravenţiilor şi procedura constatării acestora. În plus, textul art. 159 nici nu precizează care este caracterizarea juridică a faptei şi a sancţiunii, iar art. 161 face referire la cazul săvârşirii unor infracţiuni, fără ca acestea să fie stabilite în texte prealabile.Totodată, semnalam ca dispoziţiile din cele doua capitole nu sunt corelate nici între ele, şi nici cu cele din întregul proiect, astfel:a) la art. 156 lit. m) se face trimitere în mod greşit la art. 45 alin. (4), care se referă la o alta problema, textul respectiv având o singura dispoziţie, nu mai multe alineate; … b) la lit. s) a aceluiaşi articol, trimiterea la art. 140-142 este improprie, deoarece art. 140 alin. (1) se referă la persoane fizice şi juridice din străinătate, fără ca textul sa precizeze cum se vor constata faptele acestora şi, mai ales, prin ce procedura vor putea fi sancţionate contraventional, iar alin. (2) cuprinde o norma de fond privind confiscarea sumelor, fără legătură cu sancţiunea contravenţională; … c) la lit. u) a art. 156, trimiterea la art. 144 este nemotivată, textul necuprinzand limite de cheltuieli, în timp ce art. 146 cuprinde astfel de limite, însă lipseşte din trimiterea pe care o face textul analizat; … d) la art. 157 alin. (1) se prevăd sancţiuni pentru toate cele 21 de contravenţii din art. 156, însă în art. 163 alin. (2) şi (4) se stabileşte cine aplica sancţiunea numai pentru 15 dintre ele (agentul constatator pentru 10 şi instanţa de judecată pentru 5), celelalte 6 contravenţii fiind omise din reglementare. … 10. Cu privire la aplicarea sancţiunii închisorii contravenţionale în aceasta materie, apreciem ca măsura apare cel puţin discutabila, întrucât dacă vreuna din faptele avute în vedere ar fi atât de grava încât sa impună privarea de libertate, aceasta ar trebui prevăzută, mai degraba, ca infracţiune. În plus, şi trimiterea din art. 163 alin. (3) la dispoziţiile Legii nr. 61/1991 amplifica caracterul represiv al reglementării, legea prevăzând posibilitatea ca în cazul neplatii amenzii contravenţionale, sancţiunea să se poată transforma în închisoare contravenţională, dacă aceasta sancţiune era alternativa la sancţiunea amenzii.11. La art. 156, expresia "dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni" constituie o reminiscenta a definitiei nestiintifice data contravenţiei prin Legea nr. 32/1968, în prezent abrogată. Formularea este în dezacord cu noua definiţie data contravenţiei în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care prevede că fapta descrisă ca atare drept contravenţie în actul normativ şi prevăzută cu sancţiune contravenţională nu poate fi decât contravenţie, nimeni neputând prin interpretare sa schimbe caracterizarea ei juridică. Tocmai pentru a elimina orice confuzie între contravenţii şi infracţiuni, prin ordonanţa menţionată a fost eliminata din definitia contravenţiei compararea pericolului social al acesteia cu cel al infracţiunii. Prin urmare, art. 156 ar trebui sa debuteze cu textul formulat, astfel: „Constituie contravenţii următoarele fapte:”.12. Fapta prevăzută la art. 156 lit. a) constituie infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 din Codul penal) şi nu sunt motive a o transforma în contravenţie când este săvârşită de primar [art. 49 alin. (2)] sau de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare (art. 52), fiind similară cu ipoteza falsificării prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale la care se referă art. 167 din proiect, toate urmând a fi pedepsite potrivit legii penale.Totodată, ar trebui păstrată o unitate de reglementare în ipotezele care cuprind, în genere, elemente asemănătoare, astfel încât şi la lit. i) refuzul ar trebui să fie nejustificat, astfel cum s-a prevăzut pentru fapta de la lit. j).II. Observaţii de redactare şi de tehnica legislativă1. La art. 2 alin. (1), pentru a se evita prejudicierea formei şi acuratetei exprimarii, propunem eliminarea cuvantului "vorbita".2. La art. 10, deoarece cele patru alineate conţin dispoziţii de sine stătătoare, acestea ar trebui sa constituie articole distincte.Totodată, în ceea ce priveşte actualul alin. (3), propunem ca ultima teza să fie inserată în debutul viitorului articol, pentru care propunem următoarea redactare:"Viceprimarii se aleg prin vot secret de către…".3. La art. 13 alin. (4), sugeram ca în locul sintagmei "anexei 1" să se folosească sintagma "anexei nr. 1". Observatia este valabilă şi pentru art. 20.4. La art. 16 alin. (1), propunem eliminarea sintagmei de debut "În baza prezentei legi", deoarece este superflua.5. La art. 16 alin. (4) lit. a), pentru precizia textului, dar şi pentru uniformitatea prevederilor proiectului, sugeram înlocuirea sintagmei "pentru orice tip de scrutin" cu expresia "pentru fiecare tip de scrutin".Totodată, semnalam ca la art. 16 ultimele doua alineate au fost greşit marcate ca alin. (3) şi (4), în loc de (5) şi (6).6. Norma de la art. 17 alin. (6) nu este corelata cu dispoziţia din cuprinsul alin. (4) al aceluiaşi articol, care prevede o durată a mandatului de 6 ani pentru membrii Autorităţii Centrale Permanente. Observatia este valabilă şi pentru art. 18 alin. (4), care nu este corelat cu alin. (2) din acelaşi articol, potrivit căruia membrii Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica sunt numiţi pe o perioadă de 5 ani.Totodată, supunem atenţiei initiatorilor dacă nu ar fi mai indicat ca perioada mandatului prevăzut la art. 17 alin. (4) şi cea a mandatului de la art. 18 alin. (4) să fie aceeaşi.7. Pentru uniformitate în redactarea art. 22, propunem ca textul prevăzut la lit. b) sa debuteze cu sintagma "pregăteşte, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, organizarea…".Observatia este valabilă şi pentru art. 34 lit. j) al cărui text propunem sa debuteze cu sintagma "organizează alegeri anticipate…".8. La art. 33 alin. (5), pentru respectarea normelor de tehnica legislativă este necesară înlocuirea sintagmei "alineatul (4) precedent" cu expresia "alin. (4)".Totodată, la alin. (10) este necesară indicarea explicita a "alineatelor precedente" pe care textul le are în vedere.9. La art. 40 alin. (1) lit. a), este necesară eliminarea prepozitiei "la" din cuprinsul expresiei "supraveghează la organizarea", deoarece este inutila.10. La art. 41 alin. (1), pentru ca textul sa capete înţeles, recomandam introducerea prenumelui "ai" după sintagma "cel mult 8 reprezentanţi".11. La art. 52, pentru asigurarea rigorii normative necesare, norma ar trebui sa indice expres articolele din lege care reglementează aceste situaţii, nu să facă o trimitere generica la "cazurile prevăzute de prezenta lege".12. Norma prevăzută la art. 55 alin. (2) este gresita, deoarece pentru modelul cărţii de alegator face trimitere la anexa nr. 2, anexa care însă prevede numărul mandatelor de deputaţi şi de senatori.13. La art. 57 alin. (2), partea introductivă, pentru rigoare în exprimare, propunem reformularea textului, astfel:"(2) Eliberarea cărţii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai titularului şi sub semnatura acestuia, de către:".14. La art. 57 alin. (1) şi art. 58 alin. (1), dispoziţiile trebuie reformulate cu luarea în considerare a noilor reglementări prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor.15. La art. 98 alin. (2), propunem ca textul sa precizeze ca este vorba despre preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.16. La art. 125, este necesară indicarea corecta şi completa a textului la care se face trimitere, respectiv art. 42 alin. (1) lit. g).17. La art. 126 alin. (1) lit. a), este necesară eliminarea sintagmei "pentru alegerea deputaţilor", deoarece prin acest alineat se reglementează atribuirea mandatelor de deputat pentru care au fost organizate alegeri.Aceasta propunere este valabilă şi pentru lit. a) de la alin. (2) al art. 126, urmând să se elimine expresia "pentru alegerea senatorilor".18. La art. 126 alin. (1) lit. c), pentru o trimitere corecta, este necesar ca în locul expresiei "punctul b)" să se scrie "lit. b)".Observatia este valabilă şi pentru textele prevăzute la lit. d) şi e), precum şi pentru lit. c), d) şi e) de la alin. (2) al aceluiaşi articol.19. Din considerente gramaticale, la partea de debut a art. 137 alin. (1) lit. a), propunem înlocuirea cuvantului "finanţarea" cu "finanţării", expresia corecta fiind "principiul finanţării vieţii politice…".20. Propunem eliminarea din finalul art. 140 alin. (3) a expresiei "din prezenta lege" deoarece este superflua.21. Pentru o exprimare mai concisă, norma cuprinsă în teza finala a art. 142 alin. (2) propunem sa constituie alin. (3) al acestui articol, pentru care sugeram următoarea redactare:"(3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (2) nu se aplică organizaţiilor minorităţilor naţionale".Pe cale de consecinţa, celelalte alineate ale art. 142 vor fi renumerotate.22. Textul introductiv înscris sub titlul capitolului 27 ar trebui eliminat, nefiind necesar ca un Cod electoral să se ocupe de definitia contravenţiei, atât timp cat exista un act normativ care cuprinde o astfel de definiţie (Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor).23. Pentru un spor de precizie în redactare, propunem reformularea art. 156 lit. b), astfel:"b) neintocmirea cărţilor de alegator în termenele stabilite sau refuzul nejustificat de a elibera cartea de alegator la cererea scrisă a titularului;"Totodată, la lit. e), consideram mai adecvată sintagma "materialelor de propaganda", în locul expresiei "mijloacelor de propaganda…".24. Art. 157 ar trebui să fie urmat de textul art. 163 alin. (1), (2) şi (4), dacă sancţiunea închisorii contravenţionale se doreşte a fi menţinută în proiect.În aceste condiţii actualul alin. (3) al art. 163 ar trebui sa constituie un articol distinct, textul fiind comun tuturor contravenţiilor din art. 156, pentru a cărui parte de debut propunem următoarea formulare:"Contravenţiilor prevăzute la art. 156 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor”.25. Cu privire la reglementarea infracţiunilor, consideram ca aceasta ar trebui inclusă într-un capitol distinct. Referitor la unele dintre faptele incriminate propunem ca acestea să fie descrise în mod concret şi complet, astfel:a) textul art. 165 ar trebui redactat la singular: " … de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de orice altă persoană…", ridicându-se limita minima a pedepsei la 1 an; … b) la art. 166, în ceea ce îl priveşte pe alegator, textul ar trebui sa utilizeze sintagma: "precum şi acceptarea promisiunii sau primirea banilor sau a altor foloase de către alegator…", stabilindu-se limitele pedepsei închisorii de la 2 la 7 ani; … c) la art. 167, ipotezele faptice putând constitui fiecare o infracţiune, ar trebui diversificate pentru a nu fi înţelese cumulat, astfel ca recomandam utilizarea sintagmei "sau introducerea în urna …, precum şi falsificarea …"; … d) la art. 168, gravitatea faptelor ar impune o pedeapsă mai severă; sugeram limita de la 3 la 10 ani pentru a fi păstrată proporţia corespunzătoare faţă de celelalte infracţiuni; … e) din toate textele referitoare la infracţiuni ar trebui eliminata reglementarea privind tentativa, urmând ca aceasta să fie inclusă într-un text comun, înscris după art. 169, în următoarea redactare: … "Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 164-168 se pedepseşte";f) textul din art. 170, fiind de procedura, ar trebui sa figureze ultimul în structura capitolului privind infracţiunile; … g) art. 171, care ar urma să fie penultimul din capitol, ar trebui să se refere numai la infracţiuni, într-o redactare corecta putând fi analizata următoarea formulare: … "Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea infracţiunilor, precum şi cele rezultate din comiterea acestora se confisca".Pe cale de consecinţa, un text redactat prin asemănare ar trebui inclus şi în capitolul referitor la contravenţii.26. Pentru un spor de rigoare normativa, la art. 172, textul trebuie să menţioneze ca legea intră în vigoare la 6 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, expresia "în termen de 6 luni" nefiind corecta.Pentru aceleaşi considerente, propunem ca la art. 175 prepozitia "La" din debutul textului să fie înlocuită cu prepozitia "Pe".27. La art. 175, actele normative a căror abrogare se propune trebuie să fie însoţite de toate elementele de identificare, respectiv numărul şi data Monitorului Oficial al României în care acestea au fost publicate, urmate de sintagma "cu modificările şi completările ulterioare", în cazul Legii nr. 70/1991 şi al Legii nr. 68/1992. În ceea ce priveşte Legea nr. 69/1992, în finalul datelor de identificare trebuie inserată sintagma „cu modificările ulterioare”.28. În ceea ce priveşte structura proiectului de lege, este de menţionat faptul ca acesta nu este în concordanta cu exigenţele normelor de tehnica legislativă, întrucât se întâlnesc unele capitole formate doar dintr-un singur articol (cap. 3, 4, 16, 19, 20-23, 25 şi 27). În plus, doua capitole sunt numerotate cu numărul 27 şi anume cel referitor la controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale şi cel referitor la contravenţii şi infracţiuni.Mai mult, numerotarea capitolelor nu este efectuată în mod distinct în cadrul fiecărui titlu şi cu cifre române, asa cum ar fi trebuit potrivit normelor de tehnica legislativă.PREŞEDINTEDRAGOS ILIESCU + 
PROCURASubsemnaţii: Baciu Ioan-Iacob, domiciliat în Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3; Bunescu Sorina-Elena, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges; Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3; Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2; Dumitrescu Razvan, domiciliat în Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. A, et. 8, ap. 108, sectorul 2; Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6; Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4; Niculescu Florin-Rodrig, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Văcărescu nr. 47, sectorul 2; Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1; Sandu Andreea, domiciliata în Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4; Sorescu Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3; Veleanu Mercedes-Ramona, domiciliata în Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3,în calitate de membri ai Comitetului de iniţiativa legislativă, constituit conform Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, la data de 25 februarie 2002, prin Declaraţia autentificată sub nr. 42/25 februarie 2002 la Biroul notarului public Violeta Simona Petculescu din Bucureşti, împuternicesc pe domnul Cornescu Sergiu, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, care se identifica cu C.I. seria GZ nr. 013604/15 septembrie 1999, eliberata de Poliţia Targu Jiu, pentru a depune propunerea legislativă privind Codul electoral care formează obiectul iniţiativei legislative în vederea avizării ei de către Consiliul Legislativ.De asemenea, mandatarul nostru este împuternicit şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.Mandatarul nostru va îndeplini toate formalităţile necesare şi va semna în numele nostru oriunde va fi cazul, semnatura sa fiindu-ne opozabilă.Actul a fost redactat şi editat în 6 exemplare, la Biroul notarului public Violeta Simona Petculescu, astăzi, data autentificării, act din care s-au eliberat 5 exemplare.Mandanti:–––Baciu Ioan-IacobBunescu Sorina-ElenaCostache FlorianDumitrescu Mihai-IoanDumitrescu RazvanHossu Bogdan-IuliuLucaciu Ileana-RodicaNiculescu Florin-RodrigPirvulescu Romulus-CristianSandu AndreeaSorescu AdrianVeleanu Mercedes-RamonaROMÂNIABiroul notarului public Violeta Simona PetculescuBucureşti, str. George Enescu nr. 31, ap. 6, sectorul 1Telefon/fax: 650.63.50; 650.63.70; e-mail: notarsp@xnet.ro + 
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 44325 februarie 2002În faţa mea, Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:Baciu Ioan-Iacob, domiciliat în Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RT nr. 082333/5 aprilie 2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti,Bunescu Sorina-Elena, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges, identificata cu C.I. seria AS nr. 006215/14 octombrie 1998, eliberata de Poliţia Pitesti,Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria BN nr. 713161/30 iunie 1980, eliberat de Secţia 15 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 8 iulie 1992 de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria DS nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,Dumitrescu Razvan, domiciliat în Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. A, et. 8, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria DP nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de IGP-DEP,Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria GN nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti,Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4, identificata cu B.I. seria BR nr. 037034/13 iunie 1985, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 9 iunie 1995 de DGPMB,Niculescu Florin-Rodrig, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Văcărescu nr. 47, sectorul 2, identificat cu B.I. seria BU nr. 154630/2 noiembrie 1983, prelungit la data de 15 noiembrie 1993, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd. Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RT nr. 155859/14 aprilie 2001, eliberata de Secţia 1 Poliţie Bucureşti,Sandu Andreea, domiciliata în Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria RT nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secţia 15 Poliţie Bucureşti,Sorescu Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secţia 12 Poliţie Bucureşti,Veleanu Mercedes-Ramona, domiciliata în Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3, identificata cu B.I. seria GV nr. 513488/17 octombrie 1996, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declara autentic prezentul înscris.Taxa de 120.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0867535/2002, eliberata de biroul notarial.S-a încasat onorariul de 700.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 670/2002, eliberata de biroul notarial.S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.S-a cerut autentificarea prezentului înscris: + 
DECLARAŢIESubsemnaţii:– Baciu Ioan-Iacob, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RT nr. 082333/5 aprilie 2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1550126264372, în calitate de alegator;– Bunescu Sorina-Elena, cetăţean român, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges, identificata cu C.I. seria AS nr. 006215/14 octombrie 1998, eliberata de Poliţia Municipiului Pitesti, cod numeric personal 2741001034995, în calitate de alegator;– Cornescu Sergiu, cetăţean român, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, identificat cu C.I. seria GZ nr. 013604/15 septembrie 1999, eliberata de Poliţia Targu Jiu, cod numeric personal 1680212182844, în calitate de alegator;– Costache Florian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria BN nr. 713161/8 iulie 1992, cod numeric personal 1560112400073, în calitate de alegator;– Dumitrescu Mihai-Ioan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria DS nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1400310400440, în calitate de alegator;– Dumitrescu Razvan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. C, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria DP nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de I.G.P.-D.E.P., cod numeric personal 1650530400071, în calitate de alegator;– Hossu Bogdan-Iuliu, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria GN nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1530428400485, în calitate de alegator;– Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4, identificata cu B.I. seria BR nr. 037034/13 iunie 1995, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 2431023400061, în calitate de alegator;– Niculescu Florin-Rodrig, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Barbu Văcărescu nr. 47, sectorul 2, identificat cu B.I. seria BV nr. 154630/2 noiembrie 1983, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1410406400152, în calitate de alegator;– Pirvulescu Romulus-Cristian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RT nr. 55859/17 aprilie 2001, eliberata de Secţia 1 Poliţie, cod numeric personal 1650109293114, în calitate de alegator;– Sandu Andreea, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria RT nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secţia 15 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 277032984212, în calitate de alegator;– Sorescu Adrian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secţia 12 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1640530400102, în calitate de alegator;– Veleanu Mercedes-Ramona, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3, identificata cu B.I. seria GV nr. 513488/17 octombrie 1996, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 2640425400723, în calitate de alegator,cunoscând sancţiunile prevăzute de art. 292 din Codul penal pentru declaraţiile neadevărate, pe propria răspundere, declaram următoarele:Am convenit ca, în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, sa constituim Comitetul de iniţiativa legislativă, în scopul promovării unui proiect de lege privind Codul electoral.Menţionăm ca suntem cetăţeni cu drept de vot şi nu incalcam prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.Dăm prezenta declaraţie pentru a fi depusa la autorităţile competente.Redactat şi editat la sediul Biroului notarului public Violeta Simona Petculescu, astăzi – data autentificării – în cinci exemplare.Declaranti:––––– Baciu Ioan-Iacob– Bunescu Sorina-Elena– Cornescu Sergiu– Costache Florian– Dumitrescu Mihai– Dumitrescu Razvan– Hossu Bogdan-Iuliu– Lucaciu Ileana-Rodica– Niculescu Florin-Rodrig– Pirvulescu Romulus-Cristian– Sandu Andreea– Sorescu Adrian– Veleanu Mercedes-Ramona.ROMÂNIABiroul notarului public Violeta Simona PetculescuBucureşti, str. George Enescu nr. 31, ap. 6, sectorul 1Telefon/fax: 650.63.50; 650.63.70; e-mail: notarsp@xnet.ro + 
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 44225 februarie 2002În faţa mea, Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:Baciu Ioan-Iacob, domiciliat în Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RT nr. 082333/5 aprilie 2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti,Bunescu Sorina-Elena, domiciliata în satul Valcelele, comuna Merisani, judeţul Arges, identificata cu C.I. seria AS nr. 006215/14 octombrie 1998, eliberata de Poliţia Pitesti,Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria BN nr. 713161/30 iunie 1980, eliberat de Secţia 15 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 8 iulie 1992 de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,Dumitrescu Mihai-Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria DS nr. 861385/13 februarie 1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,Dumitrescu Razvan, domiciliat în Bucureşti, sos. Ştefan cel Mare nr. 234, bl. 77, sc. A, et. 8, ap. 108, sectorul 2, identificat cu C.I. seria DP nr. 024948/13 aprilie 1999, eliberata de I.G.P.-D.E.P.,Hossu Bogdan-Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria GN nr. 808879/27 iunie 1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti,Lucaciu Ileana-Rodica, domiciliata în Bucureşti, str. Trestiana nr. 11, bl. 14, sc. A, ap. 5, sectorul 4, identificata cu B.I. seria BR nr. 037034/13 iunie 1985, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti, prelungit la data de 9 iunie 1995 de DGPMB,Niculescu Florin-Rodrig, domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Văcărescu nr. 47, sectorul 2, identificat cu B.I. seria BU nr. 154630/2 noiembrie 1983, prelungit la data de 15 noiembrie 1993, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti,Pirvulescu Romulus-Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, identificat cu C.I. seria RT nr. 155859/14 aprilie 2001, eliberata de Secţia 1 Poliţie Bucureşti,Sandu Andreea, domiciliata în Bucureşti, str. Turnu Magurele nr. 13, bl. S2, sc. 1, ap. 79, sectorul 4, identificata cu C.I. seria RT nr. 152034/4 aprilie 2001, eliberata de Secţia 15 Poliţie Bucureşti,Sorescu Adrian, domiciliat în Bucureşti, str. Bucovina nr. 3, bl. G1, sc. 3, et. 2, ap. 50, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 031829/19 iunie 1998, eliberata de Secţia 12 Poliţie Bucureşti,Veleanu Mercedes-Ramona, domiciliata în Bucureşti, aleea Emil Botta nr. 3, bl. M105, sc. 1, ap. 4, sectorul 3, identificata cu B.I. seria GV nr. 513488/17 octombrie 1996, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti,Cornescu Sergiu, domiciliat în satul Telesti, comuna Telesti, judeţul Gorj, identificat cu C.I. seria GZ nr. 013604/15 noiembrie 1999, eliberata de Poliţia Targu Jiu,care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declara autentic prezentul înscris.Taxa de 39.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0867534/2002, eliberata de biroul notarial.S-a încasat onorariul de 500.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 670/2002, eliberata de biroul notarial.S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește