privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ
INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILORPOTRIVIT LEGII Nr. 189/1999EXPUNERE DE MOTIVEla proiectul de lege privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativDeclararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere sunt reglementate, în prezent, în România, prin Legea nr. 115/1996. Acest act normativ este lipsit de transparenta, fiind depăşit şi criticabil din multe puncte de vedere.Corupţia şi saracia au atins cote inimaginabile şi intolerabile în ţara noastră. Saracia endemica a populaţiei României este consecinţa corupţiei instituţionalizate.Raportul de ţara al Comisiei Europene şi demnitarii NATO au avertizat asupra caracterului institutionalizat al corupţiei din România, semnal fără precedent, care vizează direct puterea actuala. Corupţia la nivelul instituţiilor statului este o problemă de extrema gravitate, care afectează insuportabil nivelul de viaţa al cetăţenilor tarii.Organizaţia "Transparency Internaţional", într-un studiu efectuat asupra a 91 de state, a atribuit României, în anul 2001, indicele de perceptie a corupţiei – IPC – de 2,8 în scara 0… 10 puncte. În acest fel, România se situeaza, din punctul de vedere al corupţiei, în urma tuturor ţărilor care negociaza în prezent integrarea în Uniunea Europeană, fiind percepută ca ţara marcată semnificativ de corupţia institutionalizata.O importanţa instituţie, asa cum este Banca Mondială, recomanda adoptarea unor acte normative foarte transparente împotriva corupţiei, care să limiteze tentativele de dobândire a foloaselor necuvenite datorită funcţiilor demnitarilor şi ale altor categorii de persoane.România a pierdut, inclusiv datorită corupţiei, sume care se ridica la peste 15 miliarde USD, iar măsurile de reforma luate în perioada 1997-2000 au fost, din aceasta cauza, dureroase. Menţionăm, în acest context, doar costurile uriase, de miliarde de dolari, ale asanarii sistemului bancar şi a gaurilor negre din economie, începând cu BANCOREX şi Banca Agricolă, "pusculite" pentru clientela politica şi economică.Populaţia a fost obligată sa suporte din saracele ei buzunare pagubele colosale produse prin imbogatirea clientelei guvernamentale din perioada 1990-1996. În acest sens, fondurile mutuale (vezi FNI-SOV Invest) au constituit un mecanism prin care reprezentanţii vechilor structuri rulau bani negri şi îi scoteau inzecit pe seama depunatorilor de buna-credinţa, fraudandu-i pe aceştia pentru a deveni ei capitalisti şi dobândind, astfel, o uriasa putere de influenţa în sfera politicului.Suntem decisi sa facem toate demersurile pentru promovarea şi legiferarea proiectului privind declararea şi controlul averii demnitarilor şi funcţionarilor publici, care constituie calea cea mai rapida şi eficienta de combatere a corupţiei instituţionalizate, prin identificarea coruptilor indiferent de culoarea lor politica – şi de recuperare a banilor furati, pentru reintroducerea acestora în circuitul public.Prezentam, în continuare, principalele prevederi ale acestei propuneri legislative:● Se instituie obligaţia declarării publice a averilor, prin publicarea declaraţiei în Monitorul Oficial (acum declaraţiile de avere stau ascunse prin sertare).● Declaraţia de avere se depune la începutul mandatului, la sfârşitul mandatului şi în fiecare an.● Sunt obligate să depună declaraţia de avere toate persoanele care, după 1 ianuarie 1990, au îndeplinit şi/sau îndeplinesc funcţii sau demnitati publice.● Declaraţiile de avere vor fi controlate de comisii de control din care fac parte şi reprezentanţi ai societăţii civile (acum declaraţiile de avere se verifica numai la sesizare).● Controlul averii se poate extinde până la rudele de gradul IV.● Averea dobandita pe cai ilicite se confisca şi se face venit la bugetul de stat.● Persoana a carei avere este dovedită ca nejustificată va fi destituita şi nu mai poate ocupa o funcţie publică.În acest fel, se iniţiază reforma clasei politice şi, totodată, se recuperează sume de miliarde de dolari care, alocate în procesul de reforme, în educaţie şi sănătate, constituie un mijloc sigur de însănătoşire a economiei şi de combatere a saraciei, prin imbogatirea progresiva a nivelului de trai.Având în vedere expunerea de motive prezentată, propunem dezbaterea şi aprobarea propunerii legislative intitulate "Legea privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ".Membrii Comitetului de iniţiativa legislativă:Victor CiorbeaŞtefan ConstantinAlexandra Maria ChitescuTeodor Gheorghe MorariuTudor Gavril DuncaAdrian GhitaBogdan Vasile CerghizanManuela TabarasManu-Saileanu Marius-IlieMogoi-Lazarescu Claudiu-VirgilINITIATIVA LEGISLATIVĂPROIECT DE LEGEprivind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categoriiprevăzute în prezentul act normativÎn sprijinul unei politici eficiente şi concertate de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie, în scopul apărării intereselor publice,Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Capitolul 1Dispoziţii generale +
Articolul 1Domeniul de reglementarePrezenta lege stabileşte obligaţiunea, modul de declarare şi control al averii de către toate persoanele ce constituie subiect al prezentei legi. +
Articolul 2Subiectii declarării averii(1) Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi persoanele asimilate acestora, prefectii şi subprefectii, primării şi viceprimarii, consilierii judeţeni şi locali, membrii organelor de conducere executive la nivel naţional ale partidelor politice, magistraţii şi persoanele asimilate acestora, funcţionarii publici şi persoanele asimilate acestora, persoanele numite în funcţie de Preşedintele României, primul-ministru sau Parlament, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale, regiilor autonome de interes naţional sau local, societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, instituţiilor financiar-bancare cu capital de stat majoritar, ofiţerii şi subofiterii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Jandarmeriei Române şi Pompierilor au obligaţia să-şi declare averea, în condiţiile prezentei legi. … (2) Totodată sunt obligate să depună declaraţia de avere toate persoanele care, după data de 1 ianuarie 1990, au îndeplinit una din funcţiile, demnităţile sau calităţile arătate în alineatul precedent. … +
Articolul 3Obiectul declaraţiei de avere(1) Persoanele arătate în art. 2 din lege au obligaţia sa declare: … ● bunurile imobile: locuinţe, clădiri, spaţii comerciale, spaţii de producţie, spaţii destinate activităţilor liberale, terenuri, păduri, vii;● bunuri mobile ce depăşesc echivalentul a 12 salarii medii pe economie: colecţii, antichitati sau obiecte de arta cu valoare, mobilier de arta, colecţii numismatice, filatelice etc., depozite în lei sau valuta în ţara şi străinătate în bănci, societăţi de investiţii sau alte asemenea instituţii financiar-bancare, motorete şi motociclete, autovehicule, autoturisme, şalupe, iahturi, elicoptere, vapoare, avioane, tractoare, maşini agricole, bijuterii din aur, platina, ceasuri de lux, pietre preţioase, creanţe, creditele sau garanţiile de stat nerestituite, drepturile patrimoniale obţinute în baza certificatului de revolutionar;● garanţiile de stat în favoarea unităţii economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2;● creditele bancare încasate şi nerestituite de către unităţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2 de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare;● creditele obţinute ca persoane fizice cu dobânda preferentiala de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare ori de la "băncile populare" care şi-au încetat activitatea;● achiziţiile de la FPS/APAPS (active, pachete de acţiuni etc.) de către unităţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2;● activităţi comerciale şi alte activităţi cu scop lucrativ: societăţi comerciale în care este asociat sau membru al consiliului de administraţie, participari în societăţi comerciale sau alte asemenea activităţi, inclusiv cele liberale;● alte bunuri: stupi de albine, cirezi de animale, heleşteie etc.(2) Se instituie prin prezenta obligaţia declarării averii atât din ţara, cat şi din străinătate. … +
Capitolul 2Declararea averii +
Articolul 4Declaraţia de avere(1) Declaraţia de avere se realizează în scris, reprezentând un act pe propria răspundere, personal şi irevocabil. … (2) Declaraţia de avere va cuprinde atât bunurile proprii, cat şi bunurile comune deţinute în coproprietate, indiviziune sau devălmăşie, precum şi cele ale soţului/sotiei, descendenţilor în linie dreapta şi ale ascendenţilor privilegiaţi. … (3) Declaraţia de avere se va face conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. … +
Articolul 5Termenul de depunere(1) Declaraţia de avere se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie, sau de la data dobândirii calităţii. În situaţia funcţiilor eligibile, ce presupun validarea, depunerea declaraţiei se face înaintea acesteia. … (2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele care deja exercita funcţia sau demnitatea vor depune declaraţia de avere după modelul prevăzut de prezenta lege. … (3) Declaraţia de avere a persoanelor prevăzute în art. 2 alin. (2) din lege se va depune în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. … (4) Declaraţia de avere se actualizează anual, persoanele prevăzute în art. 2 alin. (1) fiind obligate ca în primele 30 de zile ale lunii ianuarie să depună declaraţia de avere la 31 decembrie a anului precedent. … (5) În termen de 15 zile de la încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, persoanele menţionate în art. 2 au obligaţia să depună o noua declaraţie cu privire la averea pe care o deţin la acea data. … +
Articolul 6Organele abilitate cu funcţii de colectare a declaraţiilor de avere(1) Declaraţiile de avere se depun direct la comisiile competente de control al averii, care îndeplinesc şi funcţia de colectare a declaraţiilor de avere. … +
Capitolul 3Transparenta declaraţiilor de avere +
Articolul 7Publicarea declaraţiilor de avere(1) Toate declaraţiile de avere se vor publică integral prin grija organelor prevăzute la art. 6, în termen de o luna de la data depunerii lor, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. … (2) Publicarea declaraţiilor de avere va ocroti însă viaţa intima, familială şi privată a persoanelor prevăzute în art. 2, astfel încât declaraţia de avere publicată în Monitorul Oficial al României nu va cuprinde numele soţului/sotiei, descendenţilor în linie dreapta şi ale ascendenţilor privilegiaţi, adresele bunurilor imobile indicate în declaraţia de avere, denumirea şi sediul societăţilor comerciale sau instituţiilor financiar-bancare la care declarantul este asociat sau acţionar, respectiv are depozite. … (3) Îndeplinirea prevederilor alineatului precedent se realizează prin diligenta organelor abilitate cu funcţii de colectare a declaraţiilor de avere. … +
Capitolul 4Controlul averilor +
Articolul 8Organele de control(1) La nivelul tarii va funcţiona Comisia Naţionala de Control al Averilor (C.N.C.A.), ai carei membri sunt numiţi de Parlament după cum urmează: … – cinci judecători de la Curtea Suprema de Justiţie, numiţi la propunerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie;– cinci procurori de la Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, numiţi la propunerea procurorului general;– cinci reprezentanţi ai Curţii de Conturi numiţi la propunerea preşedintelui Curţii de Conturi;– cinci reprezentanţi ai instituţiei Avocatul Poporului numiţi la propunerea Avocatului Poporului;– cinci reprezentanţi ai partenerilor sociali şi societăţii civile;– cinci secretari numiţi la propunerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie din rândul grefierilor acestei instanţe.(2) La nivel local va funcţiona Comisia Judeteana de Control al Averilor (C.J.C.A.), formată din: … – cinci judecători de la tribunalul judeţean, numiţi de preşedintele acestuia;– cinci procurori de la Parchetul de pe lângă tribunalul judeţean, desemnaţi de preşedintele acestuia;– cinci reprezentanţi de la Curtea de Conturi, numiţi de preşedintele Curţii de Conturi;– zece reprezentanţi ai partenerilor sociali şi societăţii civile;– cinci secretari, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean din rândul grefierilor acestei instanţe.(3) Membrii comisiilor de control vor alege din rândul acestora un preşedinte pentru un mandat de 4 ani, din rândul judecătorilor de la Curtea Suprema de Justiţie, respectiv din cadrul tribunalului judeţean. … (4) Comisiile de control al averii îşi vor desfăşura activitatea în baza unui regulament de funcţionare şi organizare aprobat de Parlament, la propunerea Comisiei Naţionale de Control al Averilor. … (5) Comisiile de control se vor constitui în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. … (6) Mandatul comisiilor de control este de 4 ani. … +
Articolul 9Competenţa organelor de control(1) Controlul averii Preşedintelui României, deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarilor şi subsecretarilor de stat, precum şi persoanelor asimilate acestora, a magistraţilor şi persoanelor asimilate acestora, funcţionarilor publici ce deţin funcţii publice de conducere din cadrul aparatului Guvernului, al Parlamentului şi aparatului propriu al ministerelor şi al celorlalte organe centrale, prefecţilor şi subprefecţilor, primarilor şi viceprimarilor de municipii, consilierilor judeţeni şi municipali, membrilor organelor de conducere executive la nivel naţional ale partidelor politice, ofiţerilor superiori din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Jandarmeriei Române şi Pompierilor, chestorilor se va efectua de către Comisia Naţionala de Control al Averii. … (2) Pentru celelalte categorii de subiecti prevăzute la art. 2 din lege competenţa controlului averii revine Comisiei Judeţene de Control al Averii. … +
Articolul 10Obiectul de activitate(1) Toate declaraţiile de avere sunt supuse controlului, în condiţiile prezentei legi, din oficiu, fără vreo sesizare prealabilă în acest sens. … (2) Controlul se poate extinde şi asupra averii dobândite anterior exercitării funcţiei prevăzute în art. 2 din lege. … (3) Controlul va cuprinde, de asemenea, averea şi veniturile obţinute de celălalt soţ în cazul în care persoana a carei avere este supusă controlului este căsătorită, cat şi averea descendenţilor în linie dreapta ai declarantului şi a ascendenţilor privilegiaţi. … (4) Comisia de control va putea sa extindă activitatea de control şi asupra averii rudelor declarantului, până la gradul IV inclusiv. … (5) Procedura de control al declaraţiilor de avere, dar şi de judecare a provenientei bunurilor, începută asupra unei persoane, continua şi împotriva moştenitorilor acesteia. Controlul poate fi pornit şi direct împotriva moştenitorilor, oricând de la deschiderea succesiunii, moştenitorii răspunzând în limita valorii activului succesoral. … +
Articolul 11Termenul de efectuare a controlului averii(1) Comisia de control al averii va începe activitatea de control în termen de 15 zile de la data depunerii declaraţiei de avere, în situaţia persoanelor prev. în art. 2 alin. (1) şi în termen de 6 luni, în situaţia persoanelor prevăzute în alin. (2) al art. 2 din lege. … (2) Comisia de control al averii este obligată sa finalizeze controlul în termen de maximum 60 de zile de la începerea activităţii de control al averii, termen care poate fi prelungit numai pentru motive temeinic justificate. … (3) Rezultatul activităţii comisiei de control se transcrie într-un raport ce va fi dat publicităţii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în extras, în termen de 15 zile de la finalizarea controlului. … +
Articolul 12Procedura de control al averii(1) Controlul averii se va realiza în baza declaraţiilor de avere. … (2) Comisia de control va acţiona în condiţiile şi la termenele prevăzute de prezenta lege. … (3) Comisia este obligată sa înceapă controlul cu privire la întreaga avere declarata de o persoană în termen de 5 zile de la data înregistrării unei cereri de control al averii, comisia nefiind ţinuta doar de aspectele sesizate prin cerere. Comisia de control va putea sa reia la cerere sau din oficiu acţiunea de control al averii şi în afară termenului prevăzut de art. 10 alin. (1). Activitatea de control se poate exercita oricând, executarea măsurilor luate de organele competente în urma acestui control fiind imprescriptibila. … (4) Comisia de control se poate autosesiza şi începe controlul averii uneia din persoanele prev. în art. 2 ori de câte ori exista dubii cu privire la modul de dobândire a averii acesteia. … (5) Persoanele a căror avere este supusă controlului sunt obligate sa furnizeze comisiei de control toate informaţiile şi dovezile cerute de comisie cu privire la modul şi condiţiile de dobândire a averii. … (6) Persoana a carei avere este supusă controlului poate fi asistată de un avocat în faţa comisiei de control, poate produce probe în faţa comisiei sau poate solicita comisiei administrarea unor probe. … (7) Comisia de control poate cita orice persoană care ar putea da relaţii utile pentru lămurirea provenientei bunurilor celui controlat şi poate solicita autorităţilor publice sau oricărei alte persoane juridice informaţii necesare finalizarii controlului. … (8) Comisia de control poate efectua cercetări locale sau poate dispune efectuarea unei expertize pentru lămurirea cauzei. Cheltuielile necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu se avanseaza dintr-un fond prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în cazul unui raport favorabil cauzei ele suportandu-se din bugetul de stat, iar în situaţia descoperirii unor neconcordante între declaraţia de avere şi rezultatul expertizei – cheltuielile legate de efectuarea acesteia fiind suportate de declarant, care va fi dat în debit la organul fiscal competent. … (9) Comisia de control poate dispune luarea de măsuri asiguratorii cu scopul de a împiedica înstrăinarea bunurilor ce aparţin persoanei a carei avere este supusă controlului, precum şi a celor aparţinând persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2), dacă din probele administrate rezultă ca aceste măsuri sunt necesare. Măsura de indisponibilizare poate cuprinde întreaga avere sau doar o parte a acesteia şi poate fi luată şi în cazul depozitelor şi certificatelor bancare sau C.E.C. … (10) Măsurile prevăzute în alineatul precedent încetează la data finalizarii controlului de către comisie prin raport. Instanţa de judecată şi Parchetul sesizate pot dispune fără citarea părţilor la primirea dosarului menţinerea măsurilor asiguratorii luate. … +
Articolul 13Finalizarea controlului averii(1) Comisia de control cu majoritate de voturi poate hotărî: … a) terminarea controlului şi întocmirea Raportului privind rezultatele controlului averii atunci când constata ca provenienţă bunurilor este justificată; … b) trimiterea cauzei spre soluţionare instanţelor de judecată competente dacă constata, pe baza probelor administrate, ca dobândirea unei cote-părţi din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit, emitand o dispoziţie în acest sens; … c) suspendarea controlului şi trimiterea cauzei parchetului competent, dacă în legătură cu bunurile a căror provenienţă este nejustificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni, emitand decizie în acest sens. … (2) Rapoartele, deciziile şi dispoziţiile Comisiei de control al averii se publică prin grija Comisiei de control în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. … +
Capitolul 5Judecarea cauzei +
Articolul 14Instanţa de judecată(1) Cauzele privind persoanele prevăzute la art. 9 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din trei judecători desemnaţi de preşedintele acestei Curţi. Recursurile se judeca de Curtea Suprema de Justiţie în complet format din nouă judecători. … (2) Pentru celelalte categorii de subiecti prevăzute la art. 2 din lege competenţa judecării cauzei revine Curţii de apel în raza căreia domiciliază persoana a carei avere este supusă controlului. Recursurile se judeca de Curtea Suprema de Justiţie în complet format din trei judecători. … +
Articolul 15Judecata(1) Preşedintele instanţei sau preşedintele secţiei, primind dosarul, fixează termen de judecată şi dispune citarea tuturor părţilor care au fost chemate la comisia de cercetare. Statul, prin Ministerul Finanţelor, va fi întotdeauna citat la instanţa. Participarea procurorului este obligatorie. … (2) Judecătorii şi procurorul care au făcut parte din comisia de cercetare nu pot participa la judecata. … (3) Toate actele de procedura în aceasta materie sunt scutite de taxa de timbru. … (4) Judecarea cauzei se face pornind de la probele administrate în faţa comisiei de cercetare. La prima zi de înfăţişare, părţile pot solicita probe noi şi instanţa va putea dispune încuviinţarea acestora, acordând un nou termen. … (5) Până la soluţionarea definitivă a cauzei, instanţa de judecată poate dispune la primirea dosarului indisponibilizarea bunurilor, dacă această măsură nu a fost luată în condiţiile art. 12. … (6) Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părţi dintr-un bun nu este justificată, instanţa va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părţi nejustificate, fie plata unei sume de bani, egala cu valoarea bunului, stabilită de instanţa pe bază de expertiza. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanţa va stabili şi termenul de plată. … (7) Dacă în legătură cu bunurile a căror provenienţă este nejustificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni, instanţa trimite dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dacă este cazul sa pună în mişcare acţiunea penală. … (8) În cazul în care se constată că provenienţă bunurilor este justificată, instanţa hotărăşte închiderea dosarului. … +
Articolul 16Cai de atac(1) Împotriva raportului comisiei de cercetare, părţile interesate, Ministerul Finanţelor şi procurorul pot face recurs la Curtea Suprema de Justiţie, în termen de 10 zile de la comunicare. … (2) Dispoziţia de trimitere a cauzei spre soluţionare instanţei nu poate fi atacată cu recurs decât o dată cu sentinta pronunţată asupra fondului. … (3) Sentinţele Curţii de apel pot fi atacate cu recurs de către părţile interesate, Ministerul Finanţelor şi procuror, în termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea Suprema de Justiţie. … (4) Recursurile exercitate în cauzele privind persoanele prevăzute la art. 9 alin. (1) se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din nouă judecători. … (5) Dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. … +
Capitolul 6Confiscarea averii +
Articolul 17Confiscarea averii dobândite ilicit(1) Averea dobandita ilicit se confisca în condiţiile art. 15 alin. (6) din lege. … (2) Dispozitivul hotărârii judecătoreşti, rămasă irevocabilă, prin care se constata provenienţă ilicită a unor bunuri, se comunică organului fiscal de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executării. … (3) Bunurile confiscate se vor valorifica prin vânzare la licitaţie, sumele obţinute făcându-se venit la bugetul de stat. Preţul de pornire a licitaţiei nu poate fi mai mic decât valoarea bunului, stabilită de instanţa pe bază de expertiza. În cazul valorificării bunului prin licitaţie, nu se percepe taxa pe valoarea adăugată. … (4) Vânzarea bunurilor şi încasarea debitelor stabilite în condiţiile prezentei legi se efectuează de către organele fiscale, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la executarea silită împotriva persoanelor fizice pentru neachitarea creanţelor băneşti datorate statului. … (5) Cheltuielile făcute pentru depozitarea, conservarea şi valorificarea bunurilor confiscate se scad din sumele obţinute din vânzarea acestora. … (6) În cazul în care bunurile confiscate sunt obiecte din metale rare sau pietre preţioase, titluri de valoare, mijloace de plată străine, obiecte de arta, colecţii de valoare şi obiecte de muzeu, acestea se depun la Banca Naţionala a României sau, după caz, la Ministerul Culturii, în vederea valorificării prin vânzare la licitaţie. … (7) Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Codului de procedura civilă şi cu cele privind executarea creanţelor bugetare. … +
Capitolul 7Sancţiuni +
Articolul 18Suspendarea din funcţie(1) Nedepunerea declaraţiei de avere la termenele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege atrage sancţionarea persoanei vinovate cu o amenda cu limite cuprinse între 5.000.000 lei şi 50.000.000 lei. … (2) Nedepunerea declaraţiei de avere în termen de 3 luni de la data comunicării dispoziţiei prevăzută în alin. (1) atrage suspendarea de drept din funcţie a persoanei vinovate. … (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), din oficiu, organele abilitate prin prezenta lege vor dispune procedura controlului averii acestora, toate cheltuielile aferente fiind suportate de persoana în cauza. … (4) Dispunerea uneia din măsurile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. b) sau c) atrage suspendarea de drept pe perioada efectuării cercetărilor din funcţie a persoanei faţă de care s-au luat aceste măsuri. … +
Articolul 19Destituirea sau revocarea din funcţie(1) Persoana a carei avere a fost declarata, în total sau în parte, nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, va fi destituita sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine. … +
Articolul 20Incompatibilităţi. Nedemnitati(1) Persoanele a căror avere a fost declarata nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, sunt considerate după caz incompatibile cu dreptul de a mai candida, respectiv nedemne de a mai ocupa o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat sau de a exercita una din demnităţile prevăzute în art. 2 din lege. … +
Articolul 21Infracţiuni(1) Nedepunerea declaraţiei de avere în termen de 6 luni de la data la care aceasta trebuia depusa conform legii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei sau închisoare de la 3 luni la 1 an. … (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenientei bunurilor unei persoane ce ocupa una dintre funcţiile, demnităţile prevăzute la art. 2 se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. … (3) Fapta persoanelor prevăzute la art. 2, de a face declaraţii de avere care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. … (4) Neîndeplinirea cu ştiinţa de către membrii comisiilor de control a îndatoririlor prevăzute de prezenta lege se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani. … (5) Întocmirea cu ştiinţa a unui raport ce nu corespunde adevărului, sau a unei dispoziţii sau decizii nelegale şi netemeinice de către membrii comisiei de control constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani. … +
Capitolul 8Dispoziţii finale +
Articolul 22(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (2) La aceeaşi dată se abroga Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere. … +
Anexa 1DECLARAŢIE DE AVERESubsemnatul ……., având funcţia de ………. la ………, declar, pe propria răspundere, ca împreună cu soţul/sotia ……., descendenţii în linie dreapta ……….. şi cu ascendenţii privilegiaţi ………- am următoarea avere:I. Imobile:1. Terenuri – total ……… ha, din care:(1) teren pentru construcţii ………. … (2) agricole ………. … (3) vii …….. … (4) livezi …….. … (5) păduri ……. … (6) heleşteie …….. … (7) alta categorie ………. … 2. Clădiri: nr. …….suprafaţa …….valoare construită de impozitare ………..3. Locuinţe: nr. ……….suprafaţa …….valoare construită de impozitare……….(1) apartament …….. … (2) vila ……….. … (3) casa de odihnă …….. … (4) alte locuinţe ……… … 4. Spaţii comerciale: nr. ………suprafaţa ……..valoare construită de impozitare ……..5. Spaţii de producţie: nr. ………suprafaţa…….valoare construită de impozitare…6. Spaţii destinate activităţilor liberale:nr. ………………..suprafaţa ………………..valoare construită de impozitare ………………..II. Efective de animale şi păsări – a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:(1) animale ……………….. … (2) păsări ……………….. … (3) cabaline de curse ……………….. … (4) animale cu blana pretioasa ……………….. … III. Colecţii – a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:(1) Colecţii sau obiecte de arta (opere de arta plastica, mobilier de arta, antichitati etc.): … ………………………………………………………………………………………………………………(2) Colecţii numismatice, filatelice, de arta populara etc. … ………………………………………………………………………………………………………………IV. Depozite – a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:(1) depozite în valută în străinătate: … ………………………………………………………………………………………………………………(2) depuneri la C.E.C., bănci, fonduri de investiţii … – în lei:………………………………………………………………………………………………………………– în valută:………………………………………………………………………………………………………………V. Datorii – a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:………………………………………………………………………………………………………………VI. Garanţii de stat în favoarea unităţii economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2:………………………………………………………………………………………………………………VII. Credite bancare încasate şi nerestituite de către unităţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2 de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare:………………………………………………………………………………………………………………VIII. Creditele obţinute ca persoane fizice cu dobânda preferentiala de la Bancorex, Banca Agricolă, Bankcoop, Banca Dacia Felix, Columna Bank, Banca Albina, Banca Internationala a Religiilor, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare ori de la "băncile populare" care şi-au încetat activitatea:………………………………………………………………………………………………………………IX. Creanţe – a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:………………………………………………………………………………………………………………X. Achiziţii de la FPS/APAPS (active, pachete de acţiuni etc.) de către unităţile economice la care au îndeplinit una din funcţiile enumerate în art. 2:………………………………………………………………………………………………………………XI. Drepturi patrimoniale obţinute în baza certificatului de revolutionar:………………………………………………………………………………………………………………XII. Motorete, motociclete, autovehicule, autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi, elicoptere, vapoare, avioane etc. (marca, anul de fabricaţie), bucăţi:………………………………………………………………………………………………………………XIII. Obiecte şi bijuterii din aur, argint, platina şi pietre preţioase – a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:………………………………………………………………………………………………………………XIV. Activităţi comerciale şi alte activităţi cu scop lucrativ:(1) societăţi comerciale unde este asociat unic (inclusiv din alte tari): … – denumirea şi capitalul social (pentru fiecare):………………………………………………………………………………………………………………(2) participari (acţiuni, părţi sociale) în societăţile comerciale (inclusiv din alte tari): … – denumirea societăţii comerciale şi valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale:………………………………………………………………………………………………………………(3) alte activităţi cu scop lucrativ, inclusiv cele liberale: … – denumirea şi profitul net anual:………………………………………………………………………………………………………………XV. Alte bunuri (stupi de albine, aparatura electronică etc.) a căror valoare totală depăşeşte echivalentul a 12 salarii medii pe economie calculate la data efectuării declaraţiei:………………………………………………………………………………………………………………Prezenta declaraţie constituie act public, iar declarantul răspunde, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor cuprinse în aceasta.Data Semnatura……………. ……………AVIZreferitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privinddeclararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilorpublici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativAnalizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ, formulată de un comitet de iniţiativa în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativa, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R982 din 1 octombrie 2002,CONSILIUL LEGISLATIV,în temeiul art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993 şi al art. 48 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,avizează negativ iniţiativa legislativă a cetăţenilor, pentru următoarele considerente:I. Observaţii generale1. Prezenta iniţiativa legislativă are ca obiect reglementarea declarării şi controlului averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii de persoane prevăzute în proiect, fiind propusă pentru abrogare Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.Structurat în opt capitole, proiectul stabileşte funcţiile pentru care persoanele ce le deţin au obligaţia să depună declaraţia de avere, categoriile de bunuri care trebuie declarate, termenele de depunere, exercitarea controlului averilor, precum şi căile de atac ce se pot exercita împotriva măsurilor dispuse de comisia de control al averii şi instanţele competente să soluţioneze astfel de cauze.Prin obiectul sau de reglementare propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.Din analiza conţinutului normativ al proiectului rezultă ca acesta este bazat pe o serie de soluţii legislative care sunt în neconcordanta atât cu normele constituţionale, cat şi cu principiile statului de drept.Avem în vedere în acest sens ca proiectul nesocoteste unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept, respectiv prezumţia de nevinovatie, prin faptul ca rastoarna logica esentei proprietăţii pornind de la premisa potrivit căreia caracterul licit al dobândirii bunurilor trebuie dovedit, şi nu prezumat. Or, aceasta conceptie, specifică statului totalitar, încalcă prevederile art. 41 alin. (7) din Constituţie, ea fiind criticata chiar şi pe timpul regimului comunist.La acesta se adauga faptul ca proiectul propune o aplicare retroactivă a prevederilor sale, impunând prin art. 2 alin. (2) obligativitatea declarării averii şi pentru persoanele care, după data de 1 ianuarie 1990, au îndeplinit una dintre funcţiile ori demnităţile prevăzute în proiect, chiar dacă în prezent acestea nu mai exercita o asemenea funcţie.Totodată, proiectul prevede substituirea autorităţilor competente ale statului prin nişte organisme special create în aceasta materie, ceea ce contravine prevederilor titlului III din Constituţie care reglementează autorităţile publice ale statului şi competentele acestora.Menţionăm ca un proiect de lege cu obiect de reglementare similar a fost transmis de Secretariatul General al Guvernului cu Adresa nr. 32 din 30 ianuarie 2002, pentru care s-a emis Avizul nr. 131 din 30 ianuarie 2002. Acesta a parcurs deja procedura parlamentară în faţa Senatului, urmând a intră în dezbaterea Camerei Deputaţilor.Din acest punct de vedere prezenta iniţiativa legislativă intervine tardiv, avându-se în vedere ca până la îndeplinirea cerinţelor constituţionale şi legale pentru promovarea ei celălalt proiect va fi cu siguranţa adoptat de cele două Camere.Or, în acelaşi domeniu nu pot exista doua reglementări paralele.2. Din economia proiectului rezultă ca activitatea de control al averii este exercitată de Comisie din oficiu, în termen de 15 zile de la depunerea declaraţiei sau ori de câte ori exista dubii cu privire la modul de dobândire a averii unei persoane, dar şi în baza unei cereri de control. Menţionăm însă ca norma din alin. (1) al art. 10, privind verificarea din oficiu a averii, încalcă atât principiul consacrat de art. 41 alin. (7) potrivit căruia caracterul licit al dobândirii averii se prezuma, cat şi principiul nevinovăţiei prevăzut de art. 23 alin. (8) din Constituţie, conform căruia, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare persoana se considera nevinovată.3. Proiectul are în vedere înfiinţarea Comisiei naţionale de control al averii şi a comisiilor de control al averii la nivel local, fără însă a clarifica dacă membrii ce compun respectivele comisii sunt sau nu sunt salarizaţi pentru activitatea prestată şi, în caz afirmativ, care sunt sursele de finanţare.Menţionăm ca în acest caz devin incidente dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 72/1996 şi ale art. 17 alin. (3) din Legea nr. 189/1998, în conformitate cu care initiatorilor le revine obligaţia sa prevadă în proiect şi mijloacele necesare acoperirii golului de venituri pe care actul normativ îl va crea.4. Proiectul extinde în mod nejustificat şi excesiv categoria bunurilor care trebuie declarate, controlate şi indisponibilizate şi la bunurile aparţinând descendenţilor în linie dreapta şi ascendenţilor privilegiaţi [art. 4 alin. (2), art. 10 alin. (3), art. 12 alin. (9)], Comisia putând sa extindă controlul, potrivit art. 10 alin. (4), chiar şi asupra averii rudelor declarantului, până la gradul IV inclusiv.Aceasta extindere, coroborata cu controlul din oficiu al averii, reprezintă, de fapt, o reintroducere în legislaţia activa a României de azi a Legii nr. 18/1968 de sorginte comunista.Menţionăm ca declaraţia de avere ar fi putut avea în vedere, cel mult, bunurile aparţinând descendenţilor aflaţi în întreţinere, şi nu în general ale ascendenţilor şi descendenţilor ori ale rudelor până la gradul IV inclusiv.5. Semnalam ca, potrivit proiectului, comisiile de control al averii intervin într-un domeniu în care se poate aduce atingere exercitării dreptului de proprietate, garantat de Constituţie, drept care nu poate fi restrâns decât pe cale judiciară, măsurile asiguratorii neputând fi dispuse de o comisie cu caracter administrativ.Din acest punct de vedere propunerea legislativă nu este corelata cu dispoziţiile Codului de procedura civilă şi ale Codului de procedura penală, acordând comisiei de control al averii competente care sunt specifice unei autorităţi judiciare. Astfel, norma din cuprinsul art. 12 alin. (9), potrivit căreia comisia "poate dispune luarea măsurilor asiguratorii cu scopul de a împiedica înstrăinarea bunurilor", nu este corecta, deoarece această măsură poate să fie instituită, în condiţiile legii, doar de instanţa de judecată.6. Referitor la infracţiunile reglementate de art. 21 din proiect, semnalam ca descrierea conţinutului normativ al faptelor incriminate este sumară, uneori insuficienta sau confuza, ori fără o delimitare exactă a ipotezelor de săvârşire a infracţiunilor. Numai în acest fel a fost posibila cuprinderea a cinci infracţiuni într-un singur articol, deşi Codul penal nu oferă nici un model de astfel de reglementare, iar normele metodologice privind elaborarea actelor normative în domeniu nu permit o astfel de abordare a răspunderii penale.Fapta descrisă la alin. (1) al art. 21 reprezintă reluarea celor cuprinse în art. 18 alin. (1) şi (2), dar nu le defineste juridic. Nici chiar amenda aplicabilă nu este caracterizată, astfel încât este greu de dedus natura răspunderii juridice incidente şi, implicit, procedura de urmat în astfel de eventuale litigii.De asemenea, potrivit conceptiei Codului penal, la infracţiunile sancţionate cu pedepse alternative, pe primul loc în textul penal se afla sancţiunea mai severă, adică pedeapsa închisorii, nu invers.În descrierea faptei de la alin. (2) al art. 21 privind producerea ori ticluirea de probe mincinoase, cei doi termeni par a se suprapune, orice producere de probe neadevărate fiind, în sens obişnuit, o ticluire. Şi referirea la caracterul ilicit al provenientei bunurilor este gresita, probele mincinoase referindu-se la caracterul licit al bunurilor.Fapta prevăzută la alin. (3) al art. 21 ar putea fi calificată ca fals în declaraţii numai dacă declararea ar fi orala, în faţa unei autorităţi sau în scris din iniţiativa declarantului. Dacă însă declaraţia este facuta pe un formular tipizat, acel document poate fi considerat un înscris oficial, iar completarea lui cu date inexacte va putea fi caracterizată o infracţiune de fals în înscrisuri, prevăzută în art. 288 sau 289 din Codul penal, după caz.Formularea generica a faptei prevăzute la alin. (4) al art. 21 (neîndeplinirea, fie ea şi cu ştiinţa) a tuturor îndatoririlor de către membrii comisiilor de control, are caracterul unui text preventiv sau al descrierii unei contravenţii în care, de altfel, se cere, ca şi în cazul infracţiunilor, existenta unui verbum regens care să distinga între diversele "neindepliniri" ale îndatoririlor. În plus, într-o asemenea formulare, cum este aceea din proiect, s-ar putea sa nu existe persoane care să accepte sa devină membri ai unor astfel de comisii.La descrierea faptei de la alin. (5) al art. 21 sunt de subliniat doua idei majore: întocmirea unui raport care nu corespunde realităţii reprezintă, în fapt şi în drept, întocmirea unui înscris fals, fiind, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 288 sau 289 din Codul penal, după caz. Partea a doua a textului, privind întocmirea unei decizii sau dispoziţii nelegale şi netemeinice de către comisia de control, referindu-se la finalizarea unor atribuţii jurisdicţionale, nu poate fi sancţionată penal, caracterul legal sau temeinic urmând să fie restabilit prin exercitarea căilor de atac. Altfel, ne-am putea intreba dacă pentru judecătorii ale căror sentinţe sunt atacate cu apel sau recurs pentru netemeinicie sau nelegalitate, dacă recursurile au fost admise, n-ar trebui instituite sancţiuni penale. Absurditatea soluţiei este cuprinsă în însăşi absurditatea ipotezei.II. Observaţii de redactare şi de tehnica legislativă1. Din punct de vedere al modului în care este elaborat, se poate aprecia ca proiectul de lege nu se încadrează în exigenţele stilului normativ şi nu respecta din punct de vedere al redactarii, rigorile normelor de tehnica legislativă.Astfel, titlul proiectului este formulat necorespunzător, nefiind recomandabila formularea "şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ", precum şi textul postpus titlului, care nu întruneşte condiţiile unui preambul.În ceea ce priveşte formula introductivă, menţionăm ca aceasta ar fi trebuit pozitionata sub forma de alineat.2. Referitor la marcarea textelor proiectului, menţionăm ca tehnica stabilirii unui titlu pentru fiecare articol nu este recomandată de normele de tehnica legislativă, aceasta modalitate de evidenţiere a conţinutului articolelor fiind specifică actelor normative de mare întindere, cum sunt codurile; în acest caz cifra articolului ar fi trebuit inserată pe acelaşi aliniament cu textul care îi corespunde.Tot referitor la sistematizarea dispoziţiilor normative menţionăm ca alcătuirea capitolelor din unul sau doua articole, cum este cazul cap. III, cap. VI şi cap. VIII, nu este recomandată de normele de tehnica legislativă.3. La art. 2 alin. (1) textul se referă la funcţionarii publici şi la "persoanele asimilate acestora". Semnalam însă ca Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici nu reglementează nici o astfel de asimilare, astfel ca norma este gresita.În rândul 1, pentru o corecta redactare, textul ar fi trebuit să se refere la secretarii de stat, iar pentru facilitarea enumerării subiectilor obligaţi sa declare averea era recomandabila marcarea respectivelor categorii cu litere mici ale alfabetului, precedate de o norma dispozitiva, la fel cum ar fi trebuit procedat şi în cazul enumerării bunurilor care fac obiectul declaraţiei de avere, prevăzute la art. 3 alin. (1).4. La art. 3 alin. (1) pct. 1, text care ar fi trebuit marcat cu lit. a), întrucât enumerarea poate să nu epuizeze toate bunurile care trebuie să fie înscrise în declaraţia de avere, era necesar ca textul sa cuprindă în final şi sintagma "şi altele asemenea".Cu privire la bunurile enumerate la pct. 2 lit.b), semnalam ca termenul "autovehicule" înglobează categoria de motorete, motociclete şi autoturisme, astfel ca referirea la acestea este gresita.De asemenea, avându-se în vedere ca abrevierile nu sunt recomandate de normele de tehnica legislativă, proiectul ar fi trebuit sa utilizeze în textul sus-menţionat sintagma "şi altele asemenea", în locul abrevierii "etc.", iar în cuprinsul art. 11 alin. (1) şi al art. 12 alin. (4), cuvântul "prevăzute" în locul abrevierii "prev.".Totodată, în legătură cu ipotezele prevăzute la pct. 3, 4 şi 6 din cuprinsul art. 3, menţionăm ca acestea exced obiectului iniţiativei legislative, deoarece se referă la obligaţii sau achiziţii ale "unităţii economice" la care respectivele persoane au îndeplinit anumite funcţii şi nu la acelea ale subiectului obligat la declararea averii.5. Întrucât obligaţia declarării averii este prevăzută la art. 2 fără deosebire, după cum aceasta este în ţara sau străinătate, norma din cuprinsul alin. (2) al art. 3 nu se justifica.6. Avându-se în vedere prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora în redactarea actului normativ verbele se utilizează la timpul prezent forma afirmativa, la art. 4 alin. (1), în locul verbului „se vor face” ar fi trebuit folosit verbul „se face”. În acest fel s-ar fi accentuat şi caracterul imperativ al normei.7. Întrucât art. 6 este alcătuit dintr-un singur alineat, potrivit normelor de tehnica legislativă, acesta nu trebuia marcat cu cifra (1). Observatia este valabilă şi pentru art. 19 şi 20.8. Referitor la alin. (2) al art. 7, menţionăm ca deşi textul are ca scop protecţia vieţii personale prin nepublicarea unor date, exista pericolul ca toate informaţiile care se doresc a fi protejate să poată fi aflate de cei rau intentionati, pentru aceasta fiind suficient numele titularului declaraţiei.La alin. (3) al aceluiaşi articol formularea "alineatului precedent" nu este recomandată de normele de tehnica legislativă, textul trebuind să facă trimitere la alin. (2).9. La art. 8 iniţiatorii urmăresc înfiinţarea, atât la nivel naţional, cat şi local, a comisiilor de control al averilor, fără însă sa prevadă o reglementare unitară în ceea ce priveşte numirea membrilor celor două comisii.Astfel, dacă în cazul Comisiei naţionale de control al averii, membrii acesteia sunt numiţi de Parlament, în cazul comisiilor judeţene de control al averii nu se stabileşte care este organul competent sa numească membrii comisiei, la propunerea conducătorilor organelor din care aceştia provin.Sub aspect redactional, atât alin. (1), cat şi alin. (2) ale art. 8 ar fi trebuit sa debuteze cu formularea "Se înfiinţează", pentru a evidenţia mai pregnant faptul ca aceste comisii se constituie pe data intrării în vigoare a prezentei legi.Totodată, pentru o redactare specifică stilului normativ, la alin. (1) al art. 8 ar fi fost recomandată utilizarea expresiei "în următoarea componenta" în locul sintagmei "după cum urmează", nefiind necesară utilizarea cuvantului "numiţi" în cuprinsul textelor subsumate alin. (1), întrucât numirea membrilor rezultă din partea dispozitiva a alin. (1), operaţiune care este realizată de Parlament, la propunerea conducătorilor respectivelor organe.De asemenea, semnalam ca structurile teritoriale ale Curţii de Conturi sunt denumite "Camere de conturi". De aceea, într-o redactare corecta textul ar fi trebuit să se refere la Camerele de conturi teritoriale. De asemenea, alin. (2) al art. 8 nu este consecvent în utilizarea termenilor, acesta referindu-se când la numirea, când la desemnarea respectivelor persoane ca membri ai comisiei judeţene.10. La art. 9 alin. (1), pentru respectarea normelor de tehnica legislativă, ar fi trebuit utilizat verbul "se efectuează" în locul expresiei "se va efectua", iar la alin. (2), pentru uniformitate în redactarea textului, cuvântul "subiecti" trebuia înlocuit cu "persoane".11. La alin. (3) al art. 12, avându-se în vedere ca textul conţine mai multe ipoteze juridice, fiecare dintre acestea ar fi trebuit sa constituie un alineat distinct. În plus, acesta cuprinde în ultima teza o dispoziţie potrivit căreia "activitatea de control se poate exercita oricând", care însă intră în contradictie cu termenele şi situaţiile avute în vedere anterior.Nesistematizarea clara a normelor art. 12 face ca norma din cuprinsul alin. (3) penultima teza, care se referă la termenul prevăzut la art. 10 alin. (1), să fie gresita, deoarece acest ultim text nu prevede nici un asemenea termen.Întrucât citarea persoanelor este atributul instanţelor judecătoreşti, la alin. (7) textul ar fi trebuit să aibă în vedere posibilitatea comisiei de a invita orice persoană care ar putea furniza informaţii pertinente.Referitor la cheltuielile necesare pentru efectuarea expertizelor dispuse din oficiu, prevăzute la alin. (8), semnalam ca textul este imprecis, deoarece nu prevede ce anume fond are în vedere.12. Norma din cuprinsul art. 15 alin. (6), potrivit căreia instanţa poate hotărî plata unei sume de bani, nu este completa, întrucât nu precizează cu ce titlu urmează să fie plătită respectiva suma şi care este destinatarul acestei plati.13. La art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (3), precum şi la art. 17 alin. (6) textele nu redau denumirea actuala a celor două ministere, respectiv Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Culturii şi Cultelor.Totodată dispoziţiile art. 16 menţionează în mod inutil organele competente să soluţioneze judecarea cauzei, deoarece acestea au fost deja prevăzute la art. 14.De asemenea, la alin. (5) al art. 16 textul ar fi trebuit să se refere la hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, observatie valabilă şi pentru art. 17 alin. (2), art. 19 şi art. 20.14. La art. 22 alin. (2), pentru ca dispoziţia de abrogare să fie completa, textul ar fi trebuit sa precizeze numărul şi data Monitorului Oficial al României în care a fost publicată Legea nr. 115/1996.PREŞEDINTE,DRAGOS ILIESCUBucureşti, 29 octombrie 2002.Nr. 1.375.PROCURASubsemnaţii:– Ciorbea Victor, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345;– Cerghizan Vasile Bogdan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649;– Ghita Adrian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135;– Dunca Tudor Gavril, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408;– Tabaras Manuela, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099;– Chitescu Alexandra Maria, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397;– Ştefan Constantin, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124;– Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535;– Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100,în calitate de membri ai Comitetului de iniţiativa legislativă, constituit conform Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, prin Declaraţia autentificată cu nr. 347 la data de 28.09.2002 de notar public Cristina Georgeta Marinescu, imputernicim pe domnul Morariu Teodor Gheorghe, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, pentru a depune propunerea legislativă privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal prevăzute în prezentul act normativ, care formează obiectul iniţiativei legislative în vederea avizării ei de către Consiliul Legislativ.De asemenea, mandatarul nostru este împuternicit şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.Mandatarul nostru va îndeplini toate formalităţile necesare şi va semna în numele nostru oriunde va fi cazul, semnatura sa fiindu-ne opozabilă.Actul a fost redactat şi editat astăzi de părţi în 6 (şase) exemplare, din care 5 (cinci) exemplare s-au înmânat părţilor.Mandanti:Victor CiorbeaBogdan CerghizanŞtefan ConstantinManuela TabarasMogoi-Lazarescu Claudiu-VirgilManu-Saileanu Marius-IlieTudor Gavril DuncaAdrian GhitaAlexandra Maria ChitescuMandatar:Teodor Gheorghe MorariuÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 34828 septembrie 2002Eu, Marinescu Cristina Georgeta, notar public, la cererea părţilor, m-am deplasat în bd. Carol I nr. 24, sectorul 2, unde am găsit pe următorii:– Ciorbea Victor, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345, în nume propriu;– Morariu Teodor Gheorghe, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în nume propriu;– Cerghizan Vasile Bogdan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în nume propriu;– Ghita Adrian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în nume propriu;– Dunca Tudor Gavril, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408, în nume propriu;– Tabaras Manuela, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099, în nume propriu;– Chitescu Alexandra Maria, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în nume propriu;– Ştefan Constantin, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124, în nume propriu;– Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535, în nume propriu;– Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în nume propriu,care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele prezentului înscris.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul înscris.S-a taxat cu 90.000 lei cu chitanţa nr. 0007906.S-a încasat onorariul de 900.000 lei cu chitanţa nr. 649/2002, eliberata de acest birou.S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 15.000 lei.Notar public,Marinescu Cristina GeorgetaDECLARAŢIESubsemnaţii:– Ciorbea Victor, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345, în calitate de alegator;– Morariu Teodor Gheorghe, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în calitate de alegator;– Cerghizan Vasile Bogdan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în calitate de alegator;– Ghita Adrian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în calitate de alegator;– Dunca Tudor Gavril, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408, în calitate de alegator;– Tabaras Manuela, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099, în calitate de alegator;– Chitescu Alexandra Maria, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în calitate de alegator;– Ştefan Constantin, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124, în calitate de alegator;– Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535, în calitate de alegator;– Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în calitate de alegator,cunoscând sancţiunile prevăzute de art. 292 din Codul penal, declaram pe propria răspundere următoarele:Am convenit ca, în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, sa constituim Comitetul de iniţiativa legislativă, în scopul promovării unui proiect de lege privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ.Menţionăm ca suntem cetăţeni cu drept de vot şi nu incalcam prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.Dăm prezenta declaraţie pentru a fi depusa la autorităţile competente.Redactată şi editata astăzi, data autentificării, de părţi în 6 (şase) exemplare din care 5 (cinci) exemplare s-au înmânat părţilor.Victor CiorbeaŞtefan ConstantinAlexandra Maria ChitescuTeodor Gheorghe MorariuTudor Gavril DuncaAdrian GhitaBogdan Vasile CerghizanManuela TabarasManu-Saileanu Marius-IlieMogoi-Lazarescu Claudiu-VirgilÎNCHEIERE DE Autentificare nr. 34728 septembrie 2002Eu, Marinescu Cristina Georgeta, notar public, la cererea părţilor, m-am deplasat în bd. Carol I nr. 24, sectorul 2, unde am găsit pe următorii:– Ciorbea Victor, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. Ion C. Bratianu nr. 20, sc. A, et. 4, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 040045/4.09.1998, eliberata de Secţia 10 Poliţie, cod numeric personal 1541026400345, în nume propriu;– Morariu Teodor Gheorghe, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ramnicu Sarat, Str. Amurgului nr. 21, judeţul Buzau, identificat cu C.I. seria XZ nr. 111889/12.03.2002, eliberata de Poliţia Municipiului Ramnicu Sarat, cod numeric personal 1600321104963, în nume propriu;– Cerghizan Vasile Bogdan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 38, ap. 53, judeţul Cluj, identificat cu B.I. seria G.T. nr. 364898/8.02.1996, eliberat de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, cod numeric personal 1430329120649, în nume propriu;– Ghita Adrian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Gruiul Argesului nr. 1, bl. 31 A, sc. 2, ap. 12, sectorul 3, identificat cu C.I. seria RD nr. 152053/19.12.2000, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 1530602400135, în nume propriu;– Dunca Tudor Gavril, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 256, bl. 53, sc. C, et. 5, ap. 172, sectorul 2, identificat cu B.I. seria G.R. nr. 966983/8.06.1995, eliberat de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1511020400408, în nume propriu;– Tabaras Manuela, cetăţean român, domiciliata în Municipiul Bucureşti, str. Radu Boiangiu nr. 15-17, ap. 10, sectorul 1, identificata cu B.I. seria G.V. nr. 427444/27.09.1996, eliberat de Secţia 2 Poliţie, cod numeric personal 2741226080099, în nume propriu;– Chitescu Alexandra Maria, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, sc. A, et. 3, ap. 23, sectorul 6, identificata cu C.I. seria RR nr. 198637/29.03.2002, eliberata de S.E.P., cod numeric personal 2760814150397, în nume propriu;– Ştefan Constantin, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Mozaicului nr. 1, bl. B4, sc. A, et. 2, ap. 11, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RT nr. 064442/12.01.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1641216400124, în nume propriu;– Mogoi-Lazarescu Claudiu-Virgil, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, sos. Pantelimon nr. 291A, bl. 9A, sc. A, et. 3, ap. 8, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 125214/19.10.2000, eliberata de Secţia 9 Poliţie, cod numeric personal 1760919424535, în nume propriu;– Manu-Saileanu Marius-Ilie, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 103, sectorul 2, identificat cu C.I. seria RR nr. 136231/20.11.2000, eliberata de Secţia 6 Poliţie, cod numeric personal 1640724243100, în nume propriu,care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele prezentului înscris.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995 se declara autentic prezentul înscris.S-a taxat cu 30.000 lei cu chitanţa nr. 0007905.S-a încasat onorariul de 1.900.000 lei cu chitanţa nr. 648/2002, eliberata de acest birou.S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 15.000 lei.Notar public,Marinescu Cristina Georgeta─────────────────
