PROIECT DE LEGE din 2000

privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului



INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999 + 
EXPUNERE DE MOTIVEla proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 68/1992, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a SenatuluiSistemele electorale care reglementează modul de exercitare a drepturilor electorale de către cetăţeni şi procedura după care aceştia îşi desemnează alesii în organele reprezentative constituie una dintre căile principale ale participării reale a membrilor societăţii la proiectarea direcţiilor ei de dezvoltare. Ele fac posibila luarea în considerare a optiunilor electoratului şi totodată oferă legitimitate pentru exercitarea puterii în stat.Dacă în anul 1992, în alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, s-a optat pentru scrutinul de lista şi repartizarea mandatelor conform reprezentării proporţionale, consideram ca s-a făcut avându-se în vedere realitatile politice din acel moment, existente la noi în ţara şi, în principal, necesitatea asumării de către partidele politice a unui rol activ în tranzitia la o societate democratica.Consideram ca în momentul de faţa este nevoie de consolidarea relatiei dintre alegatori şi aleşi, este nevoie ca dincolo de a alege partide sau liste să fie aleşi oameni în care cetăţenii să aibă încredere.Soluţia, pe care noi o înţelegem, pentru înlăturarea neajunsurilor pe care le prezintă actualul sistem electoral, este adoptarea unui sistem electoral mixt, care să imbine elemente specifice sistemului electoral majoritar cu cele ale sistemului reprezentării proporţionale.Proiectul de lege care formează obiectul prezentei iniţiative legislative promovează un sistem care satisface, deopotrivă, necesitatea ca majoritatea candidaţilor (fie ca reprezintă un partid politic sau nu) să se prezinte în faţa electoratului, prezentându-şi oferta şi solicitând voturile, individual, şi nevoia ca ponderea pe care un partid o deţine în Parlament sa reflecte, în mod proporţional, suportul sau electoral.În stabilirea sistemului electoral care urmează să fie promovat s-au avut în vedere următoarele:● actualul sistem electoral – scrutinul de lista, proporţional trebuie schimbat (din motive care au fost puse în evidenta în foarte multe randuri, în ultimul timp);● sistemul uninominal majoritar "pur" prezintă un mare dezavantaj, şi anume acela ca produce disproportii, adesea foarte serioase, între suportul electoral al partidelor politice şi reprezentarea lor parlamentară; bunaoara, în contextul dat de sistemul uninominal majoritar relativ (în fiecare circumscripţie electorală câştiga candidatul care întruneşte cele mai multe voturi), un partid politic care întruneşte 30-40% din sufragiile electoratului la nivel naţional poate să ocupe toate fotoliile parlamentare dacă în fiecare circumscripţie candidatul sau se claseaza pe primul loc.Asadar, prin proiectul de lege ce formează obiectul prezentei iniţiative legislative se propune înlocuirea actualului sistem electoral – proporţional cu scrutin de lista – cu un sistem electoral mixt, care consta în următoarele:1. Un număr de 174 de deputaţi ar urma să fie aleşi prin vot uninominal majoritar relativ (cu un singur tur de scrutin), la nivelul circumscriptiilor uninominale, iar un număr de 154 de deputaţi, prin scrutin de lista la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti. Aceasta înseamnă ca, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare alegator va avea dreptul la doua voturi, unul pentru un candidat la nivelul circumscripţiei uninominale şi unul pentru lista de candidaţi a unui partid la nivelul judeţului.În sensul prezentului proiect de lege, numărul de voturi obţinute de lista de candidaţi propusă de partid la nivelul unui judeţ este considerat a reprezenta suportul de care se bucura partidul respectiv la nivelul acelui judeţ.Numărul de mandate dintre cele care revin candidaţilor aflaţi pe lista depusa de un partid pentru un anumit judeţ este calculat în asa fel încât numărul total de mandate ce îi revin partidului la nivelul judeţului respectiv (mandate câştigate la nivelul circumscriptiilor uninominale plus mandatele candidaţilor aflaţi pe lista) să fie proporţional cu suportul sau electoral considerat a fi, asa cum se arata mai sus, numărul de voturi obţinute de lista partidului.Exemplu: Dacă pentru un judeţ trebuie aleşi 10 deputaţi, judeţul respectiv va fi împărţit în 6 circumscripţii uninominale, în fiecare dintre acestea urmând a fi ales ca deputat candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. După atribuirea celor 6 mandate la nivelul celor 6 circumscripţii uninominale urmează a se stabili, în funcţie de numărul de voturi obţinute de fiecare lista de candidaţi, câte mandate, din cele 10 la nivelul judeţului, ar trebui sa revină fiecărui partid. Din numărul de mandate astfel obţinut urmează a se scădea numărul de mandate deja câştigate la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultând astfel numărul de mandate din cele 4 care au rămas de distribuit la nivelul judeţului, care va reveni fiecărui partid politic.2. Senatorii urmează să fie aleşi prin vot uninominal majoritar relativ, atribuirea a 83 dintre mandate făcându-se la nivelul circumscriptiilor uninominale, celelalte 60 rămânând să fie atribuite la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti. Asadar, pentru alegerea Senatului, fiecare alegator va avea dreptul la un singur vot, pe care îl va putea atribui unuia dintre candidaţii din circumscripţia uninominala pe raza căreia el locuieşte.Atribuirea mandatelor la nivelul judeţelor se face în mod similar procesului de atribuire a mandatelor de deputat, pentru candidaţii aflaţi pe listele partidelor politice. Deosebirea consta în faptul ca suportul electoral al unui partid politic la nivelul unui judeţ nu mai este considerat a fi numărul de voturi primit de lista sa de candidaţi pentru judeţul respectiv, ci totalul voturilor obţinute de candidaţii partidului din toate circumscripţiile uninominale din acel judeţ.De mandatele atribuite la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti urmează sa beneficieze o parte din candidaţii care au pierdut alegerile în circumscripţiile uninominale în care au candidat, astfel încât reprezentarea parlamentară a partidelor politice să fie proporţională cu suportul lor electoral.Exemplu: Dacă pentru un judeţ trebuie aleşi 5 senatori, judeţul respectiv va fi împărţit în 3 circumscripţii uninominale, în fiecare dintre acestea urmând a fi ales ca senator candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. După atribuirea celor 3 mandate la nivelul celor 3 circumscripţii uninominale, urmează a se totaliza, pentru fiecare partid în parte, numărul de voturi obţinute de toţi cei 3 candidaţi ai săi (din cele 3 circumscripţii uninominale), laolalta. După ce s-a făcut acest lucru pentru toate partidele politice, urmează a se stabili, în funcţie de numărul respectiv, câte mandate, din cele 5 la nivelul judeţului, ar trebui sa revină fiecărui partid. Din numărul de mandate astfel obţinut urmează a se scădea numărul de mandate deja câştigate la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultând astfel numărul de mandate, din cele doua care au rămas de distribuit la nivelul judeţului, care va reveni fiecărui partid politic. În cazul fiecărui partid, de aceste mandate atribuite la nivelul judeţului vor beneficia candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi, între cei care au candidat în cele 3 circumscripţii uninominale, dar care nu au fost aleşi.Mai este de menţionat faptul ca prin acest proiect de lege se propune, totodată, schimbarea zilei în care are loc votarea, astfel încât ea sa nu mai fie duminica, ci sambata. Totodată se propune scurtarea timpului de votare, alegatorii urmând a-şi exercită dreptul la vot între orele 7,00 şi 19,00. Motivarea acestor modificări consta în volumul imens de muncă pe care membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi cei ai birourilor electorale de circumscripţie trebuie să-l depună, cat şi în faptul ca, în general, operaţiunile de numărare a voturilor în secţiile de votare se prelungesc până în zorii zilei următoare zilei votării. În acelaşi timp, a fost avută în vedere şi nevoia de a fi atrasi, ca membri ai respectivelor birouri, oameni capabili, jurişti mai ales, în măsura să asigure buna desfăşurare a operaţiunilor la nivelul secţiilor de votare şi al birourilor electorale de circumscripţie.Un alt aspect care a fost abordat prin prezentul proiect de lege se referă la statutul observatorilor interni, propunandu-se eliminarea restrictiilor cu privire la activitatea acestora, prin preluarea textului corespunzător din legea privind alegerile locale.Comitetul de iniţiativa legislativă:Hossu Bogdan IuliuMinea Radu Dumitru MaximilianCostin DumitruBaciu IacobDumitrescu Mihai IoanCostache FlorianFrunzulica Doru ClaudianPopescu Mihai IoanCornescu SergiuDamian Nicolae LiviuCociorvei DoinaOniu IoanParvulescu Romulus Cristian + 
PROPUNERE LEGISLATIVĂPARLAMENTUL ROMÂNIEIPROIECT DE LEGEprivind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a SenatuluiParlamentul României adopta prezenta lege. + 
Articolul 1Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:1. Articolul 2 se abroga.2. Articolul 3 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 3. – (1) Deputaţii se aleg prin sistem mixt. Un număr de deputaţi este ales la nivelul circumscriptiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar relativ, iar ceilalţi sunt aleşi la nivelul circumscriptiilor plurinominale, prin scrutin de lista.(2) Circumscripţiile electorale plurinominale sunt considerate cele 41 de judeţe ale tarii şi municipiul Bucureşti. O circumscripţie electorală plurinominala cuprinde mai multe circumscripţii uninominale. … (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori. … (4) Pentru stabilirea numărului de deputaţi dintr-o circumscripţie plurinominala ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul circumscriptiilor uninominale, se raportează numărul de deputaţi ce trebuie aleşi la nivelul circumscripţiei respective la cifra 2, rezultatul acestei operaţiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat număr întreg par. În cazul în care rezultatul împărţirii se afla la aceeaşi distanta de doua numere întregi pare, el se aproximeaza cu numărul întreg par superior. … (5) Numărul de deputaţi ce se aleg prin scrutin de lista într-o circumscripţie plurinominala se calculează făcând diferenţa dintre numărul de deputaţi ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva şi numărul de deputaţi ce se aleg în circumscripţia respectiva prin vot uninominal, la nivelul circumscriptiilor uninominale. … (6) Senatorii se aleg prin vot uninominal. O parte din mandate sunt atribuite la nivelul circumscriptiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare număr de voturi în circumscripţiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor plurinominale, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în circumscripţiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obţinute de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile acestora la nivelul unei circumscripţii plurinominale să fie proporţional cu voturile obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul circumscripţiei plurinominale respective. … (7) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori. … (8) Pentru stabilirea numărului de senatori ce se aleg la nivelul circumscriptiilor uninominale, în cadrul unei circumscripţii plurinominale, se raportează numărul de deputaţi ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva, la nivelul circumscriptiilor uninominale, la doi. … (9) O circumscripţie uninominala pentru alegerea unui senator este compusa din două circumscripţii uninominale pentru alegerea deputaţilor, alăturate şi făcând parte din aceeaşi circumscripţie plurinominala. … (10) Pentru stabilirea numărului de mandate de senator atribuite la nivelul unei circumscripţii plurinominale, se face diferenţa dintre numărul total de senatori ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva şi numărul senatorilor aleşi la nivelul circumscriptiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva. … (11) Pentru alegerea senatorilor, fiecare alegator are dreptul la un vot. … (12) Numărul total al deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi într-o circumscripţie electorală plurinominala se determina prin raportarea numărului de locuitori al circumscripţiei respective la normele de reprezentare prevăzute la art. 3 alin. (3) şi (8), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputaţilor să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2. … (13) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (11), este cel de la data de 1 iulie a anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României. În situaţia în care, cu cel puţin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensământ general al populaţiei, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensamantului, publicat de Comisia Naţionala pentru Statistica. … (14) Numerotarea circumscriptiilor electorale plurinominale şi a circumscriptiilor electorale uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului este prevăzută în anexa nr. 1 iar numărul de deputaţi şi de senatori ce urmează să fie aleşi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale este prevăzut în anexa nr. 2. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege." … 3. Articolul 5 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 5. – (1) Într-o circumscripţie uninominala în care se alege un deputat, fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora poate propune un singur candidat.(2) Într-o circumscripţie plurinominala, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora poate propune o singura lista de candidaţi, cuprinzând un număr de candidaţi ce poate fi mai mare decât numărul de deputaţi ce trebuie aleşi prin scrutin de lista cu unu până la un sfert din acest număr; fracţiunile se intregesc la cifra 1. … (3) Într-o circumscripţie uninominala în care se alege un senator, fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora poate propune un candidat sau doi candidaţi. … (4) Candidatul independent poate participa la alegerile pentru Senat dacă este susţinut de cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele permanente ale localităţilor situate în circumscripţia electorală în care candidează. În cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor, candidatul independent poate candida numai în cadrul unei circumscripţii uninominale şi dacă este susţinut de cel puţin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele permanente ale localităţilor situate în circumscripţia electorală în care candidează. … (5) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sunt nule." … 4. Alineatul (2) al articolului 6 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai sambata."5. Literele c) şi d) ale alineatului (1) al articolului 25 se abroga.6. Alineatul (1) al articolului 26 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 26. – (1) Biroul electoral de circumscripţie se constituie, la nivelul fiecărei circumscripţii plurinominale, din 3 judecători şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor, formatiunilor politice sau aliantelor acestora ce participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva."7. Literele f), g), h) şi i) ale alineatului (1) al articolului 27 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Senatului din cele care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează; pe baza acestui rezultat, declara candidaţii aleşi pentru fiecare circumscripţie uninominala în parte, din cele care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti totalizează rezultatul alegerilor de la oficiile electorale şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat în circumscripţia uninominala pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare candidat în circumscripţia uninominala pentru alegerea senatorilor din cele care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează;g) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti totalizează rezultatul alegerilor de la oficiile electorale şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor; … h) stabileşte numărul de mandate de deputat, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, ce revine fiecărui partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora; … i) stabileşte numărul de mandate de senator, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, ce revine fiecărui partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora;" … 8. După litera i) a alineatului (1) al articolului 27 se introduc literele j), k) şi l), cu următorul cuprins:"j) eliberează deputaţilor şi senatorilor certificatul doveditor al alegerii;k) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din circumscripţiile uninominale ce compun circumscripţia plurinominala în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare iar în municipiul Bucureşti de la oficiile electorale; … l) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii." … 9. Literele b), c), d) şi e) ale articolului 27^2 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"b) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea senatorilor din cele care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează şi comunică biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat;c) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor; … d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; … e) înaintează biroului electoral de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare." … 10. Alineatul (1) al articolului 33 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 33. – (1) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor plurinominale în a căror componenta intra respectivele circumscripţii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor."11. După alineatul (1) al articolului 33 se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:"(1^1) Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale plurinominale şi se depun la birourile electorale ale acestor circumscripţii cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.(1^2) Propunerile de candidaţi pentru Senat se fac pe circumscripţii electorale uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor plurinominale în a căror componenta intra respectivele circumscripţii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor."12. Alineatele (1), (6), (7), (8) şi (9) ale articolului 38 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"Art. 38. – (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama, după caz, de numărul listelor de candidaţi, de numărul candidaţilor reprezentând partide politice, formaţiuni politice sau aliante ale acestora şi al candidaţilor independenţi, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.………………………………………………………….(6) În cazul buletinelor de vot folosite pentru alegerea deputaţilor prin scrutin de lista, în unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau aliantei acestora, iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral. … (7) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin prenume şi nume şi, după caz, prin apartenenţa politică. … (8) În patrulaterele fiecărui buletin de vot folosit pentru alegerea deputaţilor şi a senatorilor la nivelul circumscriptiilor uninominale se vor imprima numele şi prenumele candidaţilor şi, după caz, apartenenţa politică şi semnul electoral al partidului pe care îl reprezintă. … (9) Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot utilizate pentru alegerea deputaţilor şi a senatorilor la nivelul circumscriptiilor uninominale se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie, pentru fiecare dintre circumscripţiile uninominale ce intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează biroul respectiv." … 13. Articolul 52 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 52. – Votarea începe la ora 7,00 şi se termina la ora 19,00, când secţia de votare se închide. În mod excepţional, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi votarea şi după ora 19,00, dar nu mai târziu de ora 21,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie."14. După alineatul (2) al articolului 54 se introduc alineatele (2^1) şi (2^2) cu următorul cuprins:"(2^1) Fiecare alegator va primi câte doua buletine de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor, unul pentru alegerile prin scrutin de lista şi unul pentru alegerile prin scrutin uninominal, şi câte un buletin de vot pentru alegerea Senatului.(2^2) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poarta menţiunea «Votat» înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului."15. Articolul 60 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 60. – La ora 19,00 sau la ora până la care s-a aprobat prelungirea votării, în condiţiile art. 52, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare."16. Alineatele (2), (5) şi (6) ale articolului 61 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"(2) Preşedintele, la deschiderea fiecărui buletin, va citi cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau – în cazul alegerilor uninominale – numele şi prenumele candidatului care a fost votat, precum şi, după caz, formatiunea politica pe care o reprezintă. Buletinele de vot deschise se vor aseza pe partide, formaţiuni politice şi aliante ale acestora, precum şi pe candidaţi, şi se vor numara şi lega separat.(5) Rezultatul votării prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor, rezultatul votării prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor, precum şi rezultatul votării pentru Senat se vor consemna în 3 tabele separate. … (6) În tabelele prevăzute la alin. (5) se vor înscrie voturile nule, urmând, după caz, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor, însoţite de formaţiunile politice pe care le reprezintă, şi voturile valabil exprimate pentru fiecare." … 17. Alineatul (1) al articolului 62 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 62. – (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor, pentru scrutinul uninominal şi pentru scrutinul de lista, precum şi pentru Senat, câte un proces-verbal în 3 exemplare, care va cuprinde:a) numărul alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente; … b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcţie de alegatorii de pe lista electorală permanenta şi de pe cea specială; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate; … d) numărul voturilor nule; … e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute, după caz, de fiecare candidat sau de fiecare lista de candidaţi; … f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor şi contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie; … g) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării; … h) numărul buletinelor de vot primite; … i) numărul buletinelor de vot rămase neutilizate." … 18. Alineatul (1) al articolului 65 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 65. – (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor, biroul electoral de circumscripţie va încheia, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, câte un proces-verbal, pe care le va inainta în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central, care vor cuprinde:a) voturile valabil exprimate obţinute, în fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Camerei Deputaţilor, care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, de către fiecare candidat; … b) voturile valabil exprimate pentru lista fiecărui partid, formaţiune politica sau alianta a acestora; … c) voturile valabil exprimate obţinute, în fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Senatului, care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, de către fiecare candidat; … d) voturile valabil exprimate obţinute în toate circumscripţiile uninominale pentru alegerea Senatului care intră în componenta circumscripţiei plurinominale, cumulate, pentru fiecare partid politic, formaţiune politica sau alianta a acestora, în parte." … 19. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 65 se abroga.20. Articolul 66 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 66. – (1) Biroul electoral de circumscripţie stabileşte drept câştigător, pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru fiecare circumscripţie uninominala pentru alegerea Senatului din componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.(2) În cazul în care, într-o circumscripţie electorală uninominala, fie ea pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului, primii doi sau mai mulţi candidaţi obţin acelaşi număr de voturi, se organizează, în termen de o săptămâna, un nou tur de scrutin, cu participarea respectivilor candidaţi. … (3) După atribuirea tuturor mandatelor de deputat din circumscripţiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor pentru care au fost organizate alegeri prin scrutin de lista, după cum urmează: … a) se stabileşte coeficientul electoral pentru alegerea deputaţilor, al circumscripţiei plurinominale, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi, la numărul total de deputaţi ce trebuie aleşi, atât prin scrutin uninominal, cat şi prin scrutin de lista, în circumscripţia plurinominala respectiva; … b) pentru fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora, din numărul de voturi obţinute de lista de candidaţi se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numărul de mandate obţinute la nivelul circumscriptiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva; … c) numerele reiesind din aceasta operaţiune se raportează la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale; fiecărei liste de candidaţi urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operaţiune; … d) listele de candidaţi cărora le corespund resturile obţinute în urma operaţiunilor de la litera c) primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor, câte un mandat, până când toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează; … e) în cazul fiecărei liste de candidaţi, atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista. … (4) După atribuirea tuturor mandatelor de senator din circumscripţiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale în care funcţionează, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de senator la nivelul circumscripţiei plurinominale, după cum urmează: … a) se stabileşte coeficientul electoral al fiecărei circumscripţii plurinominale pentru alegerea Senatului, prin raportarea numărului de voturi valabil exprimate pentru toţi candidaţii, din toate circumscripţiile uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale respective, la numărul total de senatori ce trebuie aleşi, atât la nivelul circumscriptiilor uninominale, cat şi la nivelul circumscripţiei plurinominale; … b) pentru fiecare partid, formaţiune politica sau alianta a acestora, din numărul de voturi obţinute de candidaţii săi din toate circumscripţiile uninominale ce intră în componenta circumscripţiei plurinominale respective, cumulate, se scade produsul dintre coeficientul electoral şi numărul de mandate obţinute la nivelul circumscriptiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva; … c) numerele reiesind din aceasta operaţiune se raportează la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale; fiecărui partid, formaţiune politica sau alianta a acestora urmează să-i revină un număr de mandate egal cu partea întreaga a catului rezultat din aceasta operaţie; … d) pentru fiecare candidat independent care nu a câştigat alegerile în circumscripţia uninominala în care a candidat, numărul de voturi obţinut se împarte la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale din care face parte circumscripţia uninominala respectiva; în cazul în care catul rezultat este mai mare decât "1", candidatul respectiv primeşte un mandat; … e) partidele, formaţiunile politice şi alianţele acestora, precum şi candidaţii independenţi primesc, în ordinea descrescătoare a resturilor obţinute în urma operaţiunilor de la litera c), respectiv a operaţiunilor de la litera d), doar în cazurile în care rezultatele acestor operaţiuni sunt mai mici decât "1", câte un mandat, până când toate mandatele care sunt de atribuit se epuizează; … f) în cazul fiecărui partid, formaţiune politica sau alianta a acestora, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei plurinominale se face de către biroul electoral de circumscripţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinut de candidaţi în circumscripţiile uninominale în care au candidat." … 21. Literele a), b), c) şi d) ale alineatului (2) al articolului 67 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală plurinominala, defalcat în funcţie de circumscripţiile electorale uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale respective;b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în circumscripţia electorală plurinominala, defalcat în funcţie de circumscripţiile electorale uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale respective şi de alegatorii de pe listele permanente şi de pe listele speciale; … c) numărul total al voturilor valabil exprimate, defalcat în funcţie de circumscripţiile electorale uninominale care intră în componenta circumscripţiei plurinominale respective; … d) numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare lista de candidaţi şi pentru fiecare candidat, în fiecare dintre circumscripţiile electorale uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi fiecare dintre circumscripţiile uninominale pentru alegerea Senatului;" … 22. Alineatul (3) al articolului 67 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) Procesul-verbal, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi de la oficiile electorale formând un dosar, încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central."23. Litera e) a alineatului (1) al articolului 68 se modifica şi va avea următorul cuprins:"e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de circumscripţie, a prevederilor art. 66;"24. Alineatul (1) al articolului 70 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Art. 70. – (1) În cazul anulării alegerilor dintr-o circumscripţie uninominala, precum şi în cazul în care un mandat de deputat sau de senator ales la nivelul unei circumscripţii uninominale devine vacant, se vor organiza alegeri parţiale."25. După alineatul (1) se introduc alineatele (1^1), (1^2) şi (1^3) cu următorul cuprins:"(1^1) În cazul anulării alegerilor prin scrutin de lista într-o circumscripţie electorală plurinominala, precum şi în cazul în care mandatul de deputat astfel ales, devenit vacant, nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parţiale.(1^2) În cazul în care un mandat de senator atribuit la nivelul circumscripţiei plurinominale devine vacant, mandatul respectiv îi va reveni candidatului aparţinând aceluiaşi partid, formaţiune politica sau alianta a acestora ca şi senatorului căruia i-a aparţinut mandatul până în acel moment, clasat pe locul următor în urma operaţiunilor prevăzute la art. 66 alin. (2).(1^3) În cazul în care nu mai exista nici un candidat căruia să-i poată reveni mandatul în urma operaţiunilor descrise la alineatul (1^2), se organizează alegeri parţiale în circumscripţia uninominala în care a candidat fostul titular al mandatului. Mandatul va reveni candidatului care obţine cele mai multe voturi."26. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 93 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"Art. 93. – (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplică şi delegaţilor acreditaţi de Biroul Electoral Central ca observatori interni. Pot fi acreditaţi ca observatori interni numai alegatorii împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca scop apărarea drepturilor omului, constituită legal până cu cel puţin 6 luni înainte de data începerii campaniei electorale.(2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formaţiuni politice. Acreditarea se face pentru toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie plurinominala. Biroul Electoral Central poate acredita un observator pe baza declaraţiei scrise a acestuia de a respecta întocmai condiţiile acreditării. Declaraţia se da pe propria răspundere şi constituie act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. Condiţiile acreditării se trec în actul de acreditare." … 27. După articolul 94 se introduce articolul 94^1 cu următorul cuprins:"Art. 94^1. – Înfiinţarea circumscriptiilor electorale uninominale pentru alegerea deputaţilor şi a circumscriptiilor uninominale pentru alegerea senatorilor se va face prin hotărâre de Guvern, emisă cu cel puţin 6 luni înainte de data începerii campaniei electorale, respectându-se următoarele condiţii:a) o circumscripţie electorală plurinominala poate cuprinde numai circumscripţii electorale uninominale, pentru alegerea deputaţilor sau pentru alegerea senatorilor; … b) suprafaţa unei localităţi nu poate fi divizata între doua sau mai multe circumscripţii electorale uninominale stabilite pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului; … c) suprafaţa unei localităţi poate cuprinde numai circumscripţii electorale întregi, stabilite pentru alegerea Camerei Deputaţilor sau pentru alegerea Senatului." …  + 
Articolul 2Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările ulterioare şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare. + 
Anexa 1                     NUMEROTAREA       circumscriptiilor plurinominale pentru alegerea     deputaţilor şi stabilirea numărului de mandate pentru        acestea şi pentru circumscripţiile uninominale

	Numărul circumscripţiei electorale	Amplasarea teritorială	Numărul de mandate de deputat
			Total din care:	Repartizate la nivelul circumscripţiilor uninominale	Repartizate la nivelul circumscripţiilor plurinominale
	Nr. 1	Judeţul Alba	6	4	2
	Nr. 2	Judeţul Arad	7	4	3
	Nr. 3	Judeţul Argeş	10	6	4
	Nr. 4	Judeţul Bacău	11	6	5
	Nr. 5	Judeţul Bihor	9	4	5
	Nr. 6	Judeţul Bistriţa-Năsăud	5	2	3
	Nr. 7	Judeţul Botoşani	7	4	3
	Nr. 8	Judeţul Braşov	9	4	5
	Nr. 9	Judeţul Brăila	6	4	2
	Nr. 10	Judeţul Buzău	7	4	3
	Nr. 11	Judeţul Caraş-Severin	5	2	3
	Nr. 12	Judeţul Călăraşi	5	2	3
	Nr. 13	Judeţul Cluj	11	6	5
	Nr. 14	Judeţul Constanţa	11	6	5
	Nr. 15	Judeţul Covasna	4	2	2
	Nr. 16	Judeţul Dâmboviţa	8	4	4
	Nr. 17	Judeţul Dolj	11	6	5
	Nr. 18	Judeţul Galaţi	9	4	5
	Nr. 19	Judeţul Giurgiu	4	2	2
	Nr. 20	Judeţul Gorj	6	4	2
	Nr. 21	Judeţul Harghita	5	2	3
	Nr. 22	Judeţul Hunedoara	8	4	4
	Nr. 23	Judeţul Ialomiţa	4	2	2
	Nr. 24	Judeţul Iaşi	12	6	6
	Nr. 25	Judeţul Ilfov	4	2	2
	Nr. 26	Judeţul Maramureş	8	4	4
	Nr. 27	Judeţul Mehedinţi	5	2	3
	Nr. 28	Judeţul Mureş	9	4	5
	Nr. 29	Judeţul Neamţ	8	4	4
	Nr. 30	Judeţul Olt	7	4	3
	Nr. 31	Judeţul Prahova	12	6	6
	Nr. 32	Judeţul Satu Mare	6	4	2
	Nr. 33	Judeţul Sălaj	4	2	2
	Nr. 34	Judeţul Sibiu	6	4	2
	Nr. 35	Judeţul Suceava	10	6	4
	Nr. 36	Judeţul Teleorman	7	4	3
	Nr. 37	Judeţul Timiş	10	6	4
	Nr. 38	Judeţul Tulcea	4	2	2
	Nr. 39	Judeţul Vaslui	7	4	3
	Nr. 40	Judeţul Vâlcea	6	4	2
	Nr. 41	Judeţul Vrancea	6	4	2
	Nr. 42	Municipiul Bucureşti	29	14	15
	TOTAL:		328	174	154

 + 
Anexa 2                     NUMEROTAREA   circumscriptiilor plurinominale pentru alegerea senatorilor şi     stabilirea numărului de mandate pentru acestea şi pentru               circumscripţiile uninominale

	Numărul circumscripţiei electorale	Amplasarea teritorială	Numărul de mandate de senator
			Total din care:	Repartizate la nivelul circumscripţiilor uninominale	Repartizate la nivelul circumscripţiilor plurinominale
	Nr. 1	Judeţul Alba	3	2	1
	Nr. 2	Judeţul Arad	3	2	1
	Nr. 3	Judeţul Argeş	4	3	1
	Nr. 4	Judeţul Bacău	5	3	2
	Nr. 5	Judeţul Bihor	4	2	2
	Nr. 6	Judeţul Bistriţa-Năsăud	2	1	1
	Nr. 7	Judeţul Botoşani	3	2	1
	Nr. 8	Judeţul Braşov	4	2	2
	Nr. 9	Judeţul Brăila	2	1	1
	Nr. 10	Judeţul Buzău	3	2	1
	Nr. 11	Judeţul Caraş-Severin	2	1	1
	Nr. 12	Judeţul Călăraşi	2	1	1
	Nr. 13	Judeţul Cluj	5	3	2
	Nr. 14	Judeţul Constanţa	5	3	2
	Nr. 15	Judeţul Covasna	2	1	1
	Nr. 16	Judeţul Dâmboviţa	3	2	1
	Nr. 17	Judeţul Dolj	5	3	2
	Nr. 18	Judeţul Galaţi	4	2	2
	Nr. 19	Judeţul Giurgiu	2	1	1
	Nr. 20	Judeţul Gorj	3	2	1
	Nr. 21	Judeţul Harghita	2	1	1
	Nr. 22	Judeţul Hunedoara	3	2	1
	Nr. 23	Judeţul Ialomiţa	2	1	1
	Nr. 24	Judeţul Iaşi	5	3	2
	Nr. 25	Judeţul Ilfov	2	1	1
	Nr. 26	Judeţul Maramureş	3	2	1
	Nr. 27	Judeţul Mehedinţi	2	1	1
	Nr. 28	Judeţul Mureş	4	2	2
	Nr. 29	Judeţul Neamţ	4	2	2
	Nr. 30	Judeţul Olt	3	2	1
	Nr. 31	Judeţul Prahova	5	3	2
	Nr. 32	Judeţul Satu Mare	3	2	1
	Nr. 33	Judeţul Sălaj	2	1	1
	Nr. 34	Judeţul Sibiu	3	2	1
	Nr. 35	Judeţul Suceava	4	2	2
	Nr. 36	Judeţul Teleorman	3	2	1
	Nr. 37	Judeţul Timiş	4	2	2
	Nr. 38	Judeţul Tulcea	2	1	1
	Nr. 39	Judeţul Vaslui	3	2	1
	Nr. 40	Judeţul Vâlcea	3	2	1
	Nr. 41	Judeţul Vrancea	2	1	1
	Nr. 42	Municipiul Bucureşti	13	7	6
	TOTAL:		143	83	60

CONSILIUL LEGISLATIV + 
AVIZreferitor la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a SenatuluiAnalizând propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, formulată de un comitet de iniţiativa, constituit în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, şi transmisă, la data de 15 septembrie 2000, de domnul Cornescu Sergiu, membru al comitetului de iniţiativa, împuternicit în acest scop,Consiliul Legislativ,în temeiul art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993 şi al art. 48 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:1. Propunerea legislativă are ca scop înlocuirea actualului sistem electoral – proporţional cu scrutin de lista – cu un sistem electoral mixt, care să imbine elementele specifice sistemului electoral majoritar cu cele ale sistemului reprezentării proporţionale. În baza sistemului electoral propus, un număr de deputaţi (174) urmează să fie aleşi prin vot uninominal majoritar relativ, iar alţi deputaţi (154), prin scrutin de lista. Senatorii se aleg prin vot uninominal majoritar relativ.Prin obiectul şi conţinutul sau propunerea legislativă face parte, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, din categoria legilor organice.2. În ceea ce priveşte stabilirea sistemului de scrutin folosit, a normei de reprezentare, a numărului de deputaţi şi de senatori, a zilei şi orelor destinate exercitării dreptului de vot şi a altor probleme care privesc desfăşurarea campaniei electorale, acestea reprezintă, în esenta, optiuni politice şi de oportunitate, asupra cărora Consiliul Legislativ nu are abilitarea de a se pronunţa.3. În ansamblul ei, propunerea legislativă respecta prevederile şi principiile constituţionale, precum şi cerinţele legale privitoare la exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, astfel cum acestea sunt reglementate prin Legea nr. 189/1999.4. Din punct de vedere al formei în care este redactat, proiectul necesita câteva corecturi, astfel:a) La pct. 16, referitor la alin. (2) al art. 61 se face referire la "coalitii" ale partidelor politice, deşi aceasta expresie a fost înlocuită prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 129/2000 cu expresia "alianta politica". … b) La pct. 28, referitor la art. 94^1 lit. a), b) şi c), se foloseşte expresia "fie acestea…", care nu este necesară şi, oricum, nu se corelează cu logica şi topica frazelor respective. … c) Unele texte cuprind şi greşeli materiale de tastare a unor cuvinte sau expresii, cum sunt: "aal populaţiei" (pct. 2, referitor la art. 3 alin. 13), "aalineatul" (pct. 26, referitor la alin. 1^2). … d) Trimiterile la unele dispoziţii sunt incomplete ori se fac prin folosirea unor expresii care nu se încadrează în rigorile normative uzitate. De exemplu, la pct. 26 se propune introducerea unor noi alineate, însă nu se precizează articolul din care acestea urmează să facă parte. Tot la acest punct, referitor la alin. 1^2 se foloseşte expresia "operaţiunilor de la articolul 66", în loc de "operaţiunilor prevăzute la art. 66". … e) Cu privire la anexele nr. 1 şi 2 ale proiectului de lege, sugeram să se analizeze posibilitatea redarii în sinteza a titlului lor, care, în actuala forma, apreciem ca este prea descriptiv. În acest sens, pentru anexa nr. 1 propunem următorul titlu: … "Numerotarea circumscriptiilor plurinominale pentru alegerea deputaţilor şi stabilirea numărului de mandate pentru acestea şi pentru circumscripţiile uninominale",iar pentru anexa nr. 2:"Numerotarea circumscriptiilor plurinominale pentru alegerea senatorilor şi stabilirea numărului de mandate pentru acestea şi pentru circumscripţiile uninominale".

Bucureşti, 22 septembrie 2000.Nr. 1.060.S-a cerut autentificarea urmatorului înscris: + 
ÎMPUTERNICIREPrin prezenta, subsemnaţii: Hossu Bogdan Iuliu, Minea Radu Dumitru Maximilian, Costin Dumitru, Baciu Iacob, Dumitrescu Mihai Ioan, Costache Florian, Frunzulica Doru Claudian, Popescu Mihai Ioan, Damian Nicolae Liviu, Cociorvei Doina, Oniu Ioan, Cornescu Sergiu, în calitate de membri ai Comitetului de iniţiativa legislativă, constituit conform Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, prin declaraţia autentificată la notarul public cu nr. 2.068/7 august 2000, imputernicim pe domnul Cornescu Sergiu pentru a depune propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 62/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, care formează obiectul iniţiativei legislative, în vederea avizării ei de către Consiliul Legislativ.Domnul Cornescu Sergiu este împuternicit şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.Domnul Cornescu Sergiu se va identifica cu C.I. seria G.Z. nr. 013604, eliberata de Poliţia municipiului Targu Jiu la data de 15 septembrie 1999.

 + 
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.077ziua: 07; luna: august; anul: 2000În faţa mea – Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului s-au prezentat:– Hossu Bogdan Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 808879/1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti;– Minea Radu Dumitru Maximilian, domiciliat în Bucureşti, str. General Cerchez nr. 13, sectorul 4, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 812165/1994, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti;– Costin Dumitru, domiciliat în municipiul Pitesti, Str. Teilor, bl. PS4, sc. B, ap. 3, judeţul Arges, identificat cu C.I. seria A.S. nr. 058838/2000, eliberata de Poliţia municipiului Pitesti;– Baciu Iacob, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, et. 1, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria R.T. nr. 082333/2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti;– Dumitrescu Mihai Ioan, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria D.S. nr. 861385/1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti;– Costache Florian, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria B.N. nr. 713161/1992, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti;– Frunzulica Doru Claudian, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Decebal nr. 4, bl. S11, sc. 1, et. 2, ap. 6, sectorul 3, identificat cu B.I. seria D.B. nr. 029023/1997, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti;– Popescu Mihai Ioan, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Timişoara nr. 35B, bl. 229 bis, sc. 1, et. 3, ap. 62, sectorul 6, identificat cu C.I. seria D.P. nr. 037623/2000, eliberata de Secţia 22 Poliţie Bucureşti;– Damian Nicolae Liviu, domiciliat în municipiul Bucureşti, aleea Giurgeni nr. 13-17, bl. F10, sc. 1, sectorul 3, identificat cu C.I. seria R.R. nr. 077395/1999, eliberata de Secţia 13 Poliţie Bucureşti;– Cociorvei Doina, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Aviator George Valentin Bibescu nr. 27-29, sc. B, ap. 26, sectorul 6, identificata cu C.I. seria R.X. nr. 065222/1998, eliberata de Secţia 2 Poliţie Bucureşti;– Oniu Ioan, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 40, et. 1, sectorul 1, identificat cu B.I. seria B.C. nr. 139619/1991, eliberat de Secţia 1 Poliţie Bucureşti;– Cornescu Sergiu, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, identificat cu C.I. seria G.Z. nr. 013604/1999, eliberata de Poliţia municipiului Targu Jiu, care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declara autentic prezentul înscris.Taxa de 120.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0205796/2000, eliberata de biroul notarial.S-a încasat onorariul de 200.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 3218/2000, eliberata de biroul notarial.S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.Notar public,Violeta Simona PetculescuS-a cerut autentificarea prezentului înscris. + 
DECLARAŢIESubsemnaţii:– Hossu Bogdan Iuliu, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, cod numeric personal 1530428400485, în calitate de alegator;– Minea Radu Dumitru Maximilian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. General Cerchez nr. 13, sectorul 4, cod numeric personal 1451019400155, în calitate de alegator;– Costin Dumitru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Pitesti, Str. Teilor, bl. PS4, sc. B, ap. 3, judeţul Arges, cod numeric personal 1611114090021, în calitate de alegator;– Baciu Iacob, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, et. 1, ap. 4, sectorul 3, cod numeric personal 1550126264372, în calitate de alegator;– Dumitrescu Mihai Ioan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, cod numeric personal 1400310400440, în calitate de alegator;– Costache Florian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, în calitate de alegator;– Frunzulica Doru Claudian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Decebal nr. 4, bl. S11, sc. 1, et. 2, ap. 6, sectorul 3, cod numeric personal 1590708400548, în calitate de alegator;– Popescu Mihai Ioan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Timişoara nr. 35B, bl. 229 bis, sc. 1, et. 3, ap. 62, sectorul 6, cod numeric personal 1580107400270, în calitate de alegator;– Damian Nicolae Liviu, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, aleea Giurgeni nr. 13-17, bl. F10, sc. 1, sectorul 3, cod numeric personal 1261209400080, în calitate de alegator;– Cociorvei Doina, cetăţean român, domiciliata în municipiul Bucureşti, str. Aviator George Valentin Bibescu nr. 27-29, sc. B, ap. 26, sectorul 6, cod numeric personal 2530826400451, în calitate de alegator;– Oniu Ioan, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 40, et. 1, sectorul 1, cod numeric personal 1460901400668, în calitate de alegator;– Cornescu Sergiu, cetăţean român, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, cod numeric personal 1680212182844, în calitate de alegator, cunoscând sancţiunile prevăzute de art. 292 din Codul penal pentru declaraţiile neadevărate, pe proprie răspundere declaram următoarele:Am convenit ca în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni sa constituim Comitetul de iniţiativa legislativă, în scopul promovării unui proiect de lege modificarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.Menţionăm ca suntem cetăţeni cu drept de vot şi nu incalcam prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.Dăm prezenta declaraţie pentru a fi depusa la autorităţile competente.Redactat şi editat la sediul Biroului notarului public Violeta Simona Petculescu, astăzi – data autentificării în cinci exemplare.Declaranti:

 + 
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 2.068ziua: 07; luna: august; anul: 2000În faţa mea – Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:– Hossu Bogdan Iuliu, domiciliat în Bucureşti, bd Ghencea nr. 36, bl. C64, sc. A, et. 3, ap. 9, sectorul 6, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 808879/1994, eliberat de Secţia 22 Poliţie Bucureşti;– Minea Radu Dumitru Maximilian, domiciliat în Bucureşti, str. General Cerchez nr. 13, sectorul 4, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 812165/1994, eliberat de Secţia 14 Poliţie Bucureşti;– Costin Dumitru, domiciliat în municipiul Pitesti, Str. Teilor, bl. PS4, sc. B, ap. 3, judeţul Arges, identificat cu C.I. seria A.S. nr. 058838/2000, eliberata de Poliţia municipiului Pitesti;– Baciu Iacob, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Dimitrie Bolintineanu nr. 3, et. 1, ap. 4, sectorul 3, identificat cu C.I. seria R.T. nr. 082333/2000, eliberata de Secţia 10 Poliţie Bucureşti;– Dumitrescu Mihai Ioan, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Dacia nr. 86, sectorul 2, identificat cu B.I. seria D.S. nr. 861385/1990, eliberat de Secţia 6 Poliţie Bucureşti;– Costache Florian, domiciliat în Bucureşti, str. Voronet nr. 16 bis, bl. A15 bis, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, identificat cu B.I. seria B.N. nr. 713161/1992, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti;– Frunzulica Doru Claudian, domiciliat în Bucureşti, bd Decebal nr. 4, bl. S11, sc. 1, et. 2, ap. 6, sectorul 3, identificat cu B.I. seria D.B. nr. 029023/1997, eliberat de Secţia 11 Poliţie Bucureşti;– Popescu Mihai Ioan, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Timişoara nr. 35B, bl. 229 bis, sc. 1, et. 3, ap. 62, sectorul 6, identificat cu C.I. seria D.P. nr. 037623/2000, eliberata de Secţia 22 Poliţie Bucureşti;– Damian Nicolae Liviu, domiciliat în Bucureşti, aleea Giurgeni nr. 13-17, bl. F10, sc. 1, sectorul 3, identificat cu C.I. seria R.R. nr. 077395/1999, eliberata de Secţia 13 Poliţie Bucureşti;– Cociorvei Doina, domiciliata în Bucureşti, str. Aviator George Valentin Bibescu nr. 27-29, sc. B, ap. 26, sectorul 6, identificata cu C.I. seria R.X. nr. 065222/1998, eliberata de Secţia 2 Poliţie Bucureşti;– Oniu Ioan, domiciliat în Bucureşti, bd Dacia nr. 40, et. 1, sectorul 1, identificat cu B.I. seria B.C. nr. 139619/1991, eliberat de Secţia 1 Poliţie Bucureşti;– Cornescu Sergiu, domiciliat în comuna Telesti, satul Telesti, judeţul Gorj, identificat cu C.I. seria G.Z. nr. 013604/1999, eliberata de Poliţia municipiului Targu Jiu, care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea lui şi au semnat toate exemplarele.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declara autentic prezentul înscris.Taxa de 36.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0205795/2000, eliberata de biroul notarial.S-a încasat onorariul de 150.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 3218/2000, eliberata de biroul notarial.S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.Notar public,Violeta Simona PetculescuS-a cerut autentificarea prezentului înscris. + 
DECLARAŢIESubsemnatul Pirvulescu Romulus Cristian, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd Iancu de Hunedoara nr. 6, bl. H4, ap. 7, sectorul 1, cod numeric personal 1650109293114, în calitate de alegator, cunoscând sancţiunile prevăzute de art. 292 din Codul penal pentru declaraţiile neadevărate, pe proprie răspundere declar următoarele:Am hotărât sa ma alatur membrilor Comitetului de iniţiativa legislativă constituit în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, prin declaraţia autentificată sub nr. 2.068/7 august 2000 de notarul public Violeta Simona Petculescu, cu scopul de a contribui la asigurarea promovării proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.Am luat aceasta hotărâre deoarece, deşi am participat la toate acţiunile Comitetului de iniţiativa nu am putut sa fiu prezent în data de 7 august 2000 la semnarea în faţa notarului public a declaraţiei de constituire a acestuia.Mentionez ca sunt cetăţean cu drept de vot şi nu incalc prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.Dau prezenta declaraţie pentru a fi depusa la autorităţile competente.Redactat şi editat la sediul Biroului notarului public Violeta Simona Petculescu, astăzi – data autentificării – în cinci exemplare.Declarant,Pirvulescu Romulus Cristian

 + 
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 2.342ziua: 20; luna: septembrie; anul: 2000În faţa mea – Violeta Simona Petculescu, notar public, la sediul biroului s-a prezentat:– Pirvulescu Romulus Cristian, domiciliat în Bucureşti, bd 1 Decembrie 1918 nr. 43, bl. J42, sc. 5, parter, ap. 61, sectorul 3, identificat cu B.I. seria G.N. nr. 800688/1994, eliberat de Secţia 13 Poliţie Bucureşti, care, după citirea actului, a consimţit la autentificarea lui şi a semnat toate exemplarele.În temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declara autentic prezentul înscris.Taxa de 3.000 lei s-a achitat cu chitanţa nr. 0227465/2000, eliberata de biroul notarial.S-a încasat onorariul de 75.000 lei, achitat cu chitanţa nr. 3.813/2000, eliberata de biroul notarial.S-a aplicat timbru judiciar de 1.500 lei.Notar public,Violeta Simona Petculescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește