PROGRAMUL STRATEGIC din 19 ianuarie 2006

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 20/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: GUVERNUL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 141 din 15 februarie 2006
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEHG 1700 29/11/2006
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 77 15/08/2005
ActulREFERIRE LAORDIN 67 12/07/2005
ActulREFERIRE LAORDIN 66 12/07/2005
ActulREFERIRE LAORDIN 5 22/12/2005
ActulREFERIRE LANORMA 15/08/2005
ActulREFERIRE LAHG 1415 02/09/2004
ActulREFERIRE LAORDIN 170 02/03/2004
ActulREFERIRE LAORDIN 170 02/03/2004 ART. 1
ActulREFERIRE LANORMA 02/03/2004
ActulREFERIRE LAORDIN 236 05/06/2002
ActulREFERIRE LANORMA 05/06/2002
ActulREFERIRE LAORDIN 156 27/12/1999
ActulREFERIRE LANORMA 27/12/1999
ANEXA 3REFERIRE LAHG 1415 02/09/2004
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEHG 1700 29/11/2006
ActulAPROBAT DEHG 89 19/01/2006
ActulCONTINUT DEHG 89 19/01/2006
ActulREFERIT DEORDIN 292 14/12/2006
ActulREFERIT DENORMA 14/12/2006

privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România



1. Identificare programStat membru/Candidat: RomâniaBoala: Pesta porcina clasicaAnul implementarii: 2006Anul propus pentru finalizare 2010Număr înregistrare document: Autoritatea Naţionala SanitarăVeterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor,Nr. 34921/05.10.05Ministerul Agriculturii, Pădurilor şiDezvoltării Rurale, Nr.62894/24.10.20052. Date istorice asupra evoluţiei epidemiologice a pestei porcine clasice în România:Pesta porcina clasica este o boala virala a porcilor, extrem de contagioasa, ce afectează atât porcii domestici cat şi pe cei salbatici, care cauzează pierderi semnificative directe şi indirecte fermelor infectate şi reprezintă un mare obstacol în calea dezvoltării sectorului naţional de creştere a porcilor, implicit prin restricţiile comerciale ce se aplică la nivel internaţional.România are aproximativ 4.9 milioane de porci şi aproximativ 1.8 milioane de deţinători de porci. Aproximativ 20% reprezentând 950000 din porci sunt crescuti în câteva ferme comerciale mari, comparabile cu sistemele industrializate de producţie a carnii de porc în viu din Uniunea Europeană. Aceste ferme sunt înregistrate oficial şi se afla sub controlul serviciului veterinar de stat. Restul de 3.95 milioane de porci sunt crescuti mai ales pentru consumul propriu fie în gospodăriile individuale în grajduri de mici dimensiuni, 1-5 porci într-o gospodărie individuală, fie în aer liber pe terenurile comunale ca porci semi-salbatici. Porcii semi-salbatici se întâlnesc mai ales în sudul şi estul tarii, în special în Delta Dunării. O alta categorie de porci sunt crescuti în stabulatie libera, adesea intalniti în zonele de munte împreună cu turmele de oi. Nu exista o estimare a numărului de porci semi-salbatici. Se poate concluziona ca România are de facto trei sisteme diferite de creştere a porcilor:a) porcii din fermele comerciale circa 20% din populaţia de porcine;b) porcii din gospodăriile individuale închise;c) porci semi-salbatici ţinuţi temporar sau permanent în stabulatie libera.Populaţia de porci mistreti din România este supusă unor fluctuatii însemnate. Se estimeaza ca în acest an, în România trăiesc aproximativ 50.000 de porci mistreti. De aceea efectivul care se recolteaza sau vaneaza este stabilit la 14.000 animale. Se vaneaza exclusiv animale adulte, de peste 2 ani. Potrivit datelor disponibile, densitatea porcilor mistreti este de sub un animal pe kmp.În condiţiile sistemului actual de creştere a porcilor în România, descris mai sus, populaţia de porcine suferă de pesta porcina clasica de mai mulţi ani. Situaţia actuala poate fi considerată fără indoiala endemica, din datele disponibile concluzionandu-se ca pesta porcina clasica se răspândeşte continuu în toată ţara, fiind afectaţi mai ales porcii din gospodăriile populaţiei – exploataţii individuale unde vaccinarea a fost interzisă încă din anul 2003.Situaţia pestei porcine clasice în România ingrijoreaza statele membre ale Uniunii Europene, mai ales în contextul aderării în anul 2007 şi se regaseste în scrisoarea de avertizare a Comisiei ca posibila clauza de salvgardare. În cadrul procesului de negociere pentru aderare, România s-a angajat sa interzică total vaccinarea contra pestei porcine clasice, urmând politica comunitara de eradicare a bolii.În acest context, în perioada august – noiembrie 2005, în strânsă cooperare cu experţii comunitari. România a dezvoltat un program strategic pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice, asumat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi transmis Comisiei Europene.3. Descrierea programului:Programul se va aplica pe teritoriul României ţinând cont de legislaţia comunitara transpusa în legislaţia naţionala şi va lua în considerare ca:a) Zone ale României cu populaţie de porci salbatici infectati cu pesta porcina clasica sunt definite ca zone infectate în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE .b) Măsurilor de control, combatere şi eradicare a pestei porcine clasice sunt prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aproba un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor şi criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, ce transpune Decizia Comisiei 2002/106/EC .Obiectivele programului includ:a) o monitorizare cuprinzatoare a porcilor pentru pesta porcina clasica;b) oprirea totală a vaccinari profilactice;c) aplicarea rapida şi eficace a măsurilor de combatere şi eradicare;d) înregistrarea adecvată a datelor epidemiologice;e) aspectele financiare ale programului.În timpul implementarii programului, autoritatea veterinara competenţa va acorda atenţia cuvenită următoarelor:1. rezultatele investigatiilor epidemiologice efectuate privitor la transmiterea pestei porcine clasice şi distribuţia geografică a bolii,2. prezenta a trei sisteme diferite de creştere a porcilor:a) porci din fermele comercialeb) porci din gospodăriile populaţiei închisec) porci ţinuţi temporar sau permanent în aer liber3. prezenta populaţiei de porci salbatici care consta din: (a) porci mistreti şi (b) porci care trăiesc temporar şi permanent în aer liber şi care nu sunt ţinuţi sub control de către proprietar sau deţinător4. existenta unor importante obstacole naturale sau artificiale în calea circulaţiei porcilor salbatici5. controlul circulaţiei porcilor, controlul pieţelor.Monitorizare pentru pesta porcina clasicaMonitorizarea pestei porcine clasice la porci se va face începând cu anul 2006 pe întreg teritoriul României.Vaccinarea de necesitate, denumita şi de urgentaPotenţiala vaccinare de necesitate a porcilor mistreti pe cale orala este parte integrantă a programului de combatere. Zona identificata pentru vaccinarea orala de necesitate (zona de vaccinare) este, din motive epidemiologice, de asemenea o zona infectata. O zona de monitorizare este stabilită în jurul zonei de vaccinare pentru identificarea timpurie a răspândirii virusului pestei porcine clasice. Se vor colecta probe de la porcii mistreti impuscati şi de la cei gasiti morţi în zona de monitorizare şi se vor efectua examene serologice şi virusologice pentru pesta porcina clasica.Programul vaccinarii de necesitate a porcilor domestici în primul an al programului poate fi modificat şi completat prin Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu acordul Comisiei Europene.Eradicarea – staniping-out efectivelor de porci infectatiDepistarea pestei porcine clasice la porcii domestici va duce la uciderea porcilor din exploatatia infectata şi a porcilor din exploatatiile de contact. Măsurile care se vor aplica sunt stabilite de legislaţia sanitară veterinara în domeniu.Populaţia ţintaPorci crescuti în exploataţiiRomânia are aproximativ 4.9 milioane de porci domestici şi aproximativ 1.8 milioane de deţinători de porci.Porci salbatici1. Toată RomâniaSe estimeaza ca România are o populaţie de porci salbatici de aproximativ 50.000 de animale şi anual se recolteaza/vaneaza un efectiv de aproximativ 14.000 de animale.2. Delta DunăriiDelta Dunării este o zona protejata vasta aflată sub administrarea Administraţiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunării, în care exista o populaţie de porci salbatici. Este o zona ideala pentru regionalizare deoarece este despartita prin granite naturale de restul tarii iar granitele pot fi controlate cu usurinta. Este posibil ca vaccinarea orala să fie necesară în aceasta zona.Ultimul an al aplicării programului de eradicare 2010Scopul măsurilor este de a se eradica pesta porcina clasica înainte de anul 2010, în funcţie de rezultatele obţinute în privinta:a) realizării Programului de monitorizare a porcilor crescuti în exploataţii;b) testarii obligatorii a porcilor salbatici vanati sau gasiti morţi.4. Măsurile programului4.1. Sumarul măsurilor din programDurata programului: 5 aniPrimul an: 2006Ultimul an: 20104.2. Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor este autoritatea competentă pentru realizarea supravegherii şi coordonării activităţii autorităţilor şi a celorlalte instituţii responsabile cu implementarea programului.Atunci când considera necesar, autoritatea veterinara centrala va solicita sprijinul Comandamentului Antiepizootie Central şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenta.4.3. Descrierea şi delimitarea zonelor geografice şi administrative în care se va implementa programul:Programul se va aplica pe tot teritoriul României.Granitele administrative sunt granitele României şi ale celor 41 de judeţe şi municipiului Bucureşti.În ceea ce priveşte porcii salbatici, zonele geografice sunt considerate a fi cele aproximativ 2.100 fonduri de vânătoare.4.4. Măsuri ce trebuie implementate pentru realizarea programului4.4.1. Măsuri şi termeni legislativi privind înregistrarea exploataţiilora) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli detaliate pentru înregistrarea exploataţiilor în baza de date naţionala pentru porcine după cum se prevede în Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 236/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, reda conţinutul registrului de exploatatie pentru porcine.b) Prevederile art. 14 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 236/2002, reglementează conţinutul bazei de date pentru porcine.c) Prevederile art. 3, 4, 5, 9, 12, 15, 20, 25 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 5/2005 pentru aprobarea Regulamentului pentru identificarea şi înregistrarea animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1182 din 28 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează înregistrarea exploataţiilor de porcine, închiderea şi redeschiderea acestora, obligaţiile proprietarilor de exploataţii şi de animale, ale deţinătorilor de animale, ale medicilor veterinari de libera practica împuterniciţi, ale medicilor veterinari oficiali, ale Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a municipiului Bucureşti şi ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind exploatatiile de porcine.Este necesar ca Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 5/2005, cu modificările şi completările ulterioare pentru aprobarea Regulamentului pentru identificarea şi înregistrarea animalelor, să fie revizuit.În plus, înregistrarea tuturor exploataţiilor de porcine şi identificarea porcinelor trebuie să fie finalizate.4.4.2. Măsuri şi reglementări legale în vigoare privind identificarea animalelora) Prevederile art. 2, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 14-19, 21-24 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 5/2005, reglementează principii, funcţii şi obiective generale ale Sistemului Naţional de identificare şi înregistrare a Animalelor, pentru porcine obligaţiile proprietarilor de exploataţii, ale proprietarilor de animale şi ale deţinătorilor de animale, ale medicilor veterinari împuterniciţi, ale medicilor veterinari oficiali, ale Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a municipiului Bucureşti şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind identificarea şi înregistrare a suinelor.b) Prevederile art. 1 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004 privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 16 martie 2004, prezintă scopul sistemului, definirea unor termeni tehnici privind identificarea şi înregistrarea porcinelor.Este necesar ca Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004 să fie revizuit. În plus, este necesar să se găsească modalităţi eficiente de stopare a comerţului ilegal cu porci şi produse provenite de la aceştia în România.4.4.3. Măsuri şi reglementări legale în vigoare privind notificarea boliia) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000.b) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/ 2005 privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005 completează prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999 cu unele definiri suplimentare de termeni tehnici, forma codificata a bolilor notificabile şi lista extinsă a acestor boli, precum şi informaţiile ce trebuie notificate în relaţie cu focarul primar şi cele corelate cu focarele secundare şi de asemenea modalităţile de trimitere a evidentei epizootiilor.4.4.4. Măsuri şi reglementări legale în vigoare în cazul unui rezultat pozitivMăsurile, precum uciderea, distrugerea porcilor şi a produselor, dezinfectia, crearea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere şi repopularea sunt reglementate în România în conformitate deplina cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 66/2005, ce transpune Decizia Comisiei 2002/106/EC .Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005 prezintă detaliat:a) definirea termenilor tehnici privind prevenirea şi combaterea pestei porcine clasic;b) măsurile ce se întreprind în cazul suspectarii sau confirmării acesteia într-o exploatatie, în exploatatiile ce conţin diferite sectoare de producţie şi în exploatatiile de contact;c) modul de întocmire a anchetei epidemiologice;d) stabilirea zonelor epizootice şi măsurile ce trebuie instituite în aceste zone;e) realizarea acţiunilor de dezinfecţie în vederea repopularii.f) măsurile instituite la depistarea pestei porcine clasice sau mijloace de transport;g) măsurile instituite la suspiciunea sau confirmarea bolii la porcii salbaticiAbatorizarea – taierea animalelor pozitiveAbatorizarea animalelor infectate cu pesta porcina clasica sau suspecte de a fi infectate este interzisă în România prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005.Uciderea animalelor pozitivePorcii infectati cu pesta porcina clasica trebuie să fie ucisi şi distrusi. Porcii suspecti de a fi infectati sunt ucisi înainte de confirmarea diagnosticului conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67 /2005.4.4.5. Măsuri şi reglementări legale în vigoare privind calificarea animalelor din punctul de vedere al statusului de sănătateAcestea sunt aplicate în conformitate cu prevederile din "Codul Sanitar pentru animalele terestre" al Oficiului Internaţional de Epizootii.4.4.6. Proceduri pentru control şi în special reguli pentru circulaţia animalelor posibile de a fi infectate sau contaminate de o anumită boala şi inspectarea regulată a exploataţiilor sau a zonelor implicatePunerea în practica şi realizarea în mod eficient a procedurilor privind controlul circulaţiei animalelor sunt dificile de a fi efectuate de către autorităţile sanitare veterinare locale fără sprijinul organelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. Sunt în curs consultări între cele doua Ministere cu privire la acest aspect.Circulaţia animalelor pe teritoriul României este reglementată de prevederile art. 6, 7, 11, 14, 17, 19, 26, 27, 28 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 5/2005, cu modificările şi completările ulterioare.4.4.7. Măsuri şi reglementări legale în vigoare privind controlul pestei porcine clasice4.4.7.1. Porci4.4.7.1.1 TestareTestarea se efectuează conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 66/2005, ce transpune Decizia Comisiei 2002/106/CE .Sunt supuse testarii toate exploatatiile:a) cu constatări clinice similare simptomelor de pesta porcina clasica:(i) febra combinata cu diferite simptome;(îi) avort şi creşterea problemelor de infertilitate în ultimele trei luni;(iii) tremur congenital al purceilor;(iv) animale cu boli cronice şi animale pipernicite;(v) hemoragii, infarcte sau hematoame;(vi) decelarea de butoni – ulcerati.b) cu contacte directe sau indirecte cu o exploatatie de porcine infectata sau cu porci salbatici, mai ales porci mistreti dintr-un efectiv în care a apărut pesta porcina clasica,c) în care s-au detectat constatări serologice, mai puţin după vaccinarea cu un vaccin convenţional,d) unde exista o suspiciune clinica este necesară: oficială, care necesita:(i) examinare clinica cu confidenta de 95% pentru a detecta o prevalenta de 5% la scroafele de reproducţie sau 10% la alte categorii de porci.Numărul de probe ce trebuie prelevate pentru detectarea pestei porcine clasice sau a titrurilor serologice cu o confidenta de 95% şi o prevalenta de 5, 10 sau 20% este prevăzut în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Decizia Consiliului 2001/89/CE. În articolele următoare se va regasi doar prevalenta care trebuie să fie cel puţin detectata, numărul de probe ce trebuie prelevate este nominalizat în a doua, a treia sau a patra coloana în funcţie de numărul de porcine dintr-o exploatatie sau unitate de pe prima coloana conform modelului din anexa nr. 1a.(îi) examinare post-mortem a cel puţin 5 porci morţi sau muribunzi din fermele comerciale, iar dacă este necesar, examinarea se face suplimentar pe 3-4 porci de contact.(iii) teste serologice de la probe prelevate de la porci la care se suspicioneaza boala şi porci din aceeaşi sub-unitate.Prevalenta: 5% la scroafe de reproducţie, 10% la alţi porci.e) după uciderea porcilor în urma confirmării pestei porcine clasice probele sunt prelevate la întâmplare pentru testare serologice în scopul este de a se detecta o seroprevalenta de 10% în fermele în care porcii sunt vaccinati ar trebui să se facă o supraveghere virusologica.f) ca măsura preventivă după uciderea porcilor într-o exploatatie suspecta probele trebuie prelevate la întâmplare din fiecare exploatatie/subunitate pentru testare serologica şi virusologica în scopul este de a se detecta o prevalenta de 5% la scroafele de reproducţie sau 10 % şi alte categorii de porci.g) înainte de acordarea autorizaţiei de a muta porcii în conformitate cu Articolul 10(3) din se efectuează:(i) examinare clinica efectuată într-o perioadă de 24 de ore înainte de mutarea porcilor;(îi) dacă porcii sunt mutati într-o alta exploatatie, este necesară examinarea clinica a tuturor porcilor din exploatatie/subunitate iar în cazul porcilor mai mari de 3 până la 4 luni, trebuie să se înregistreze şi temperatura pentru a detecta febra la o prevalenta de 5% la scroafele de reproducţie, 10% la alţi porci sau 20% la porcii ce trebuie livraţi la abator;(iii) în cazul vierilor, toate animalele trebuie testate în acest fel.h) după repopulare:(i) în cazul în care sunt reintrodusi porci santinela se efectuează testare serologica la întâmplare pentru detectarea unei seroprevalente de 10%.(îi) în cazul repopularii totale se efectuează testare serologica la întâmplare pentru detectarea unei seroprevalente de 5% la scroafele de reproducţie şi 10% la alte categorii de porci. Probele vor fi prelevate din toate exploatatiile/subunitatile.(iii) de la toţi porcii din centrele de colectare a materialului seminal.i) în zona de protecţie înainte de ridicarea restrictiilor se efectuează:(i) examinari clinice în toate exploatatiile;(îi) probelor de sânge pentru efectuarea testarii serologice trebuie să fie prelevate din fermele/subunitatile comerciale pentru detectarea unei seroprevalente de 5% la scroafele de reproducţie sau 10% de la alte categorii de porci imediat ce se va termina vaccinarea; altfel se va face supraveghere virusologica;(iii) recoltarea de material seminal de la toţi vierii din centrele de colectare;(iv) testarea serologica la întâmplare din incintele gospodariilor populaţiei până când România va deveni stat membru al Uniunii Europene în condiţiile în care un sat este echivalent cu o unitate epidemiologica/exploatatie.j) în zona de supraveghere înainte de ridicarea restrictiilor se efectuează:(i) examinari clinice în toate exploatatiile;(îi) prelevarea probele de sânge pentru testarea serologica:1. din toate exploatatiile în care nu sunt ţinuţi porci între doua şi opt luni;2. din exploatatiile considerate de medicul veterinar oricând considera veterinarul oficial ca pesta porcina clasica ar putea fi raspandita neobservat;3. oricând considera veterinarul oficial ca prelevarea probelor este necesară;4. din toate centrele de colectare a materialului seminal;5. în alte exploataţii respectând regulile descrise pentru zonele de protecţie.În condiţiile practice prezente, se va face în mod randomizat.Examinare clinica înseamnă inclusiv înregistrarea temperaturii corporale în principal în cazul următorilor porci sau grupe de porci:(i) porci bolnavi sau anorexici;(îi) animale recent refăcute după boala;(iii) animale care au avut orice fel de contact cu o potenţiala sursa de pesta porcina clasica;(iv) animale care au fost deja testate serologic pentru pesta porcina clasica, în cazul în care rezultatul acestor teste nu permite excluderea pestei porcine clasice.Scopul examinării – inclusiv a investigatiilor şi testelor suplimentare dacă sunt necesare – excluderea oricărei suspiciuni de pesta porcina clasica!4.4.7.1.2. VaccinareVaccinarea preventivă a porcinelor din România a început în anul 1972. În anul 2003, vaccinarea preventivă porcilor crescuti în gospodăriile populaţiei a fost interzisă.Vaccinarea porcinelor din fermele comerciale continua cu utilizarea unui vaccin produs în România – tulpina C, vaccin viu. Vaccinarea profilactica este interzisă la toate porcinele domestice începând cu data de 1 ianuarie 2006.În cazul în care vor aparea noi focare de pesta porcina clasica după data de 1 ianuarie 2006, se efectuează vaccinarea de necesitate cu un vaccin convenţional dacă vor fi îndeplinite criteriile precizate în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005 ce transpune Directiva Comisiei 2001/89/CE.4.4.7.1.3. Eliminarea produselorPentru 2006, ca prim an al programului, sunt disponibile:a) 5 unităţi tip protan cu o capacitate zilnica de ecarisare diferita de la 1.6 până la 4.0 tone zilnic.b) eliminarea tuturor categoriilor de carcase sau a produselor provenite de la abator în cazul focarelor sau suspiciunilor de focar de pesta porcina clasica, este reglementată de Ordonanţa Guvernului nr 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de neutralizare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 778 din 26 august 2005, metoda folosită va fi ingroparea.4.4.7.2. Porci salbatici4.4.7.2.1. TestareStructura administrativă a zonelor de vânătoare este egala cu structura celor 42 de judeţe ale României. În ţara exista 2,100 fonduri de vânătoare. Media zonelor de vânătoare ale fondurilor este de aproximativ 100 kmp. Fiecare dintre ele are un manager oficial.În 2005, numărul estimat de porci salbatici din România este de 50,000, din care se recolteaza (vaneaza) aproximativ 14,000. Motivul pentru aceasta rata scăzută de reproducţie a vânatului îl constituie pierderile mari de purcei de-a lungul anului.În fiecare iarna (februarie) în zonele cu porci salbatici se distribuie oua inoculate cu vaccin contra pestei porcine clasice (vaccin viu, tulpina C) pentru vaccinarea orala.Aceasta campanie va continua cel puţin şi în 2006. Strategia următoare va depinde de rezultatele programului obligatoriu de monitorizare a porcilor salbatici impuscati sau gasiti morţi. S-a decis să se preleveze probe de la fiecare porc salbatic impuscat sau găsit mort. Datorită vaccinarii mai sus menţionate, investigatia include examinari atât serologice cat şi virusologice.Prelevarea de probe se face în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 66/2005 ce transpune Decizia Comisiei 2002/106/CE , Capitolul V B.1.:Vânătorii şi gestionării fondurilor de vânătoare vor preleva următoarele probe pentru efectuarea investigaţiile virusologice şi serologice:(i) în mod obligatoriu o parte din stern;(îi) părţi din splina şi rinichi;(iii) probe de sânge prelevate şi din inima sau din interiorul pieptului.Transportul probelor la laborator se efectuează astfel:a) direct şi cat mai repede posibil în containere închise ermetic;b) probele trebuie să fie păstrate la temperaturi scăzute nu inghetate;c) probele vor fi înregistrate;d) Direcţia Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a municipiului Bucureşti comunică transportul probelor Laboratorului unde se efecteaza analizele;În funcţie de rezultatele examinarilor obligatorii din perioada sezonului de vânătoare 2005-2006, se va decide cum se va continua în anii următori, aplicându-se prevederile Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 66/2005 ce transpune Decizia Comisiei 2002/106/CE .4.4.7.2.2. VaccinarePentru anul 2006, ca prim an al programului, este planificata continuarea vaccinarii de necesitate a mistretilor pe cale orala.După evaluarea rezultatelor testarii în primavara anului 2006, trebuie să se ia o decizie cu privire la viitoarea strategie de vaccinare a porcilor salbatici.4.4.7.3. Capacităţi de diagnosticareÎn 15 din cele 42 de judeţe ale României exista laboratoare regionale care pot efectua testul de Imunofluorescenta (IF) şi Elisa pentru diagnosticarea pestei porcine clasice. Toate laboratoarele regionale participa în mod regulat la teste interlaboratoare organizate de Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica din Bucureşti.Pentru clarificarea rezultatului unor examene de laborator efectuate în unele laboratoare regionale probele se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţa.4.4.8. Măsuri şi termeni legislativi privind compensarea proprietarilor animalelor sacrificate şi uciseÎn prezent, compensarea se plăteşte integral de la bugetul de stat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1415/2004 privind acordarea de despăgubiri pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile la animale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 10 septembrie 2004. Acest sistem va fi revizuit în viitor pentru dezvoltarea unui sistem de compensare adecvată şi rapida a fermierilor după un focar de pesta porcina clasica.5. Descriere generală a costurilor şi beneficiilor:Costurile programuluiPentru ca prezentul program să fie funcţional, alături de măsurile legislative necesare, resursele financiare suficiente sunt indispensabile între altele pentru:1. a oferi sprijinul necesar, la solicitarea serviciilor veterinare, pentru măsurile de ucidere, abatorizare, transport al animalelor din focare, din zonele de protecţie şi supraveghere;2. a oferi sprijinul necesar, la solicitarea serviciilor veterinare, pentru închiderea temporară sau permanenta a exploataţiilor de animale, a unităţilor de abatorizare, a unităţilor de procesare a produselor de origine animala, a targurilor de animale, a pieţelor de carne şi a altor obiective, în conformitate cu măsurile stipulate în programele de combatere;3. controlul mijloacelor de transport pentru animale vii pe drumurile publice, pentru a depista transporturile ilegale;4. înfiinţarea unui sistem eficient pentru colectarea, transportul şi neutralizarea animalelor moarte şi a deşeurilor animale;5. a oferi un sistem de compensare în conformitate cu necesitatea solicitată de a compensa animalele moarte sau care sunt ucise din ratiuni de eradicare a bolii.Coordonarea eforturilor depuse de autorităţi se va referi în special la sprijinul acestora pentru înfiinţarea exploataţiilor comerciale de porcine, capabile să aplice măsurile specifice de biosecuritate, precum şi realizarea:1. unui sistem funcţional de înregistrare a exploataţiilor precum şi de identificare şi înregistrare a porcinelor;2. încrederii proprietarilor de porcine ca vor fi compensaţi în mod corect şi într-o perioadă adecvată de timp;3. unui sistem de ecarisare funcţional.Beneficiile programului1. Programele de supraveghere aplicabile abatoarelor şi exploataţiilor de porcine vor ajuta la prevenirea răspândirii virusului prin circulaţia porcilor vii şi a produselor provenite de la porcine.2. Programele de supraveghere pentru determinarea extinderii pestei porcine clasice la populaţia de porci salbatici vor ajuta la obţinerea de date epidemiologice care să fie utilizate în programele de posibila vaccinare orala şi de aplicare a măsurilor pentru prevenirea transmiterii virusului de la porcii mistreti la porcii crescuti în exploataţii.3. Eradicarea pestei porcine clasice la porcii crescuti în exploataţii şi la populaţia de porci salbatici reduce costurile producţiei de carne de porc şi oferă oportunitati de acces la comerţul internaţional cu porci vii şi carne de porc.6. ScopuriAspectele epidemiologice ale pestei porcine clasice sunt luate în considerare pentru definirea scopurilor pentru care se face testarea efectivelor şi a animalelor. Din punct de vedere epidemiologie, în România sunt două categorii de porci:A) Porcii domestici din fermele comerciale şi din gospodăriile populaţiei;B) Porci salbatici, porcii semi-salbatici şi porcii mistreti.6.1. Scopuri legate de testarea porcilor6.1.1. Testarea porcilor din fermele comercialeVaccinarea contra pestei porcine clasice s-a aplicat în câteva ferme comerciale. De aceea, examinarile serologice pot avea o valoare limitată în primul an al programului. În fermele în care s-a folosit vaccinarea, monitorizarea se bazează pe examinarile clinice şi virusologice. Animalele care prezintă semne clinice sunt preferate pentru examinarile virusologice. Sunt respectate următoarele:a) Efectuarea examinării clinice oficiale a tuturor fermelor înregistrate de doua ori pe an la un interval de şase luni. Examinarea clinica include detectarea febrei. Numărul minim de porci ce vor fi examinati permite detectarea febrei dacă aceasta are loc la o prevalenta de 10% cu o confidenta de 95%;b) Se preleveaza sânge EDTA pentru examinarile virusologice de la cel puţin 5 animale care prezintă febra. RT-PCR şi izolarea virusului vor fi folosite ca test de sustinere (siguranţa). Pentru RT-PCR se pot aduna până la zece probe dintr-o ferma;c) Dacă sunt detectati porci morţi sau muribunzi, trebuie să se facă examinari post-mortem combinate cu testări virusologice, de preferinta pe cel puţin trei dintre aceştia şi în special pe porcii care au murit recent şi care au prezentat semne de imbolnavire înainte de deces. Testul folosit va fi testul de detectare a antigenului în probe de stern. Izolarea virusului şi RT-PCR vor fi folosite pentru rezerva.d) Testul de detectare a antigenului în probe de stern se va face la nivel regional, izolarea virusului şi RT-PCR se vor face la Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica. Dacă se va detecta virusul pesta porcina clasica, Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica va genotipiza izolatul.e) Se va facă investigarea serologica a porcilor nevaccinati mai mari de 6 luni. Dacă se considera necesar, prelevarea de probe se va face în momentul abatorizarii. Numărul minim de porci care vor fi examinati permite detectarea a 10% seroprevalenta cu o confidenta de 95%. Testele serologice sunt efectuate la nivel regional cu ELISA comercial pentru detectarea anticorpilor. Testul de neutralizare se foloseşte ca test de rezerva.6.1.2. Testarea porcilor din gospodăriile populaţieiÎn scopul de a testa porcii din gospodăriile populaţiei, un sat va fi considerat o unitate epidemiologica. Testele se bazează pe examinari serologice şi virusologice la întâmplare. Totuşi, animalele cu semne clinice, febrile sunt folosite preferenţial pentru examinarile virusologice. Dacă este nevoie, prelevarea de probe se va face în momentul abatorizarii. Sunt respectate următoarele:a) Examinarea clinica a tuturor gospodariilor individuale de doua ori pe an la un interval de şase luni.b) În satele cu mai puţin de 500 de porci, se preleveaza 29 probe de sânge pe an pentru examinarile serologice.c) În satele cu 500 sau cu mai mult de 500 de porci, se preleveaza 59 probe de sânge pe an pentru examinarile serologice.d) Testele serologice se efectuează la nivel regional cu ELISA comercial pentru detectarea anticorpilor. Testul de neutralizare se foloseşte ca test de rezerva.e) Se preleveaza sânge EDTA de la animalele cu febra pentru examinarile virusologice. RT-PCR şi izolarea virusului vor fi folosite ca teste de sustinere.f) Dacă sunt detectati porci morţi sau muribunzi, trebuie să se facă examinari post-mortem combinate cu testări virusologice, de preferinta pe cel puţin trei dintre aceştia şi în special pe porcii care au murit recent şi care au prezentat semne de imbolnavire înainte de deces. Testul folosit va fi testul de detectare a antigenului în probe de stern. Izolarea virusului şi RT-PCR vor fi folosite pentru rezerva.g) Testul de detectare a antigenului în probe de stern se va face la nivel regional, izolarea virusului şi RT-PCR se vor face la Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica. Dacă se va detecta virusul pesta porcina clasica, Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica va genotipiza izolatul.6.2. Scopuri legate de testarea porcilor salbaticiÎntrucât nu se cunoaşte situaţia epidemiologica a pestei porcine clasice la porcii salbatici în România, scopul acestui prim an va fi evaluarea situaţiei epidemiologice pentru a se obţine o baza de date solida, esenţială pentru gestionarea infectiei. Pentru atingerea acestui tel, iniţial în timpul sezonului de vânătoare 2005-2006 se vor colecta probe de la toţi porcii salbatici vanati şi porcii salbatici gasiti morţi; toate probele vor fi supuse examinarilor serologice şi virusologice.Ulterior vor fi respectate următoarele:În cadrul zonei definite de prelevare a probelor, numărul minim de porci salbatici de la care se vor preleva probe pentru examinarile serologice şi virusologice, permite detectarea unei prevalente de 5% cu o confidenta de 95%. În acest scop se vor preleva probe de la cel puţin 59 de animale din fiecare zona identificata. Într-un judeţ sunt definite mai multe zone de prelevare de probe în funcţie de suprafaţa judeţului şi de condiţiile locale.Dimensiunea probei este stabilită în funcţie de numărul estimat de animale vii şi nu în funcţie de animalele impuscate.Zona geografică ce face obiectul prelevarii de probe de la porcii salbatici tine cont de prezenta continua a porcilor salbatici şi de existenta barierelor naturale sau artificiale eficiente pentru a preveni deplasarea masiva şi continua a animalelor. Dacă nu apar aceste circumstanţe, sau în cazul zonelor cu suprafeţe mari, se identifica zone de prelevare a probelor de până la 200 kmp, în care de obicei poate trai o populaţie de până la 1.000 porci salbatici.În zonele în care presiunea de vânătoare este mai mare şi este realizată cu regularitate, sau este efectuată vânătoarea selectiva ca măsura de control, aproximativ 50% din animalele de la care se preleveaza probe aparţin clasei de vârsta între 3 luni şi 1 an, 35% clasei de vârsta între 1 şi 2 ani şi 15 % clasei de vârsta de peste 2 ani.În zonele în care presiunea de vânătoare este foarte scăzută sau absenta, se preleveaza probe de la cel puţin 32 de animale pentru fiecare dintre cele trei clase de vârsta;Prelevarea de probe este efectuată într-o perioadă scurta de timp, de preferat nu mai mare de 2 luni.Vârsta animalelor utilizate pentru prelevare de probe este stabilită (identificata) în funcţie de eruptia dintilor.Testele virusologice sunt efectuate pentru toate categoriile de vârsta. Totuşi cea mai mare importanţa este acordată animalelor ţinere (sub 1 an), tuturor porcilor mistreti bolnavi şi animalelor găsite moarte. În cazul în care se suspicioneaza pesta porcina clasica, toţi porcii mistreti vanati pe o raza de la 3 la 5 kilometri sunt examinati virusologie timp de cel puţin o luna.Testele serologice sunt făcute la nivel regional cu ELISA comercial pentru detectarea anticorpilor. Testul de neutralizare se foloseşte ca test de sustinere.Testul de detectare a antigenului în probe de stern se va folosi pentru detectarea virusului. Izolarea virusului şi RT-PCR se vor folosi pentru rezerva. Testul de detectare a antigenului se va face la nivel regional, izolarea virusului şi RT-PCR se vor efectua la Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica. Dacă se va detecta virusul pesta porcina clasica, Laboratorul Naţional de Referinţa pentru pesta porcina clasica va genotipiza izolatul.Toate probele trimise la laborator sunt însoţite de un chestionar în care se indica cel puţin vârsta animalului, locul în care a fost vanat şi sexul animalului conform modelului din anexa nr. 1b. + 
Anexa 1aNumăr de probe pentru diagnosticarea pestei porcine clasiceConfidenta 95 %

Nr. 20% 10% 5%
Prevalenta
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
120
140
160
180
200
250
300
350
400
450
500
600
700
800
900
1000
1200
1400
1600
1800
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
8
10
11
12
12
12
13
13
13
13
13
13
13
13
13
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
14
10
16
19
21
22
23
24
24
25
25
26
26
27
27
27
27
28
28
28
28
28
28
28
28
28
29
29
29
29
29
29
29
29
29
29
29
29
29
29
10
19
26
31
35
38
40
42
43
45
47
48
49
50
51
53
54
54
55
55
56
56
57
57
57
57
57
58
58
58
58
58
58
59
59
59
59
59
59

 + 
Anexa 1bChestionar/Document de înregistrareCu privire la mistretul Numărul……………    Impuscat [] Găsit mort []    Judeţ………………………..    Fond de vânătoare ………………….    Descrierea locului în care animalul a fost găsit mort sau a fost impuscat    ……………………………………………………………….    ……………………………………………………………….    ……………………………………………………………….    Găsit după accident de circulaţie [] da [] nu    Numele şi adresa persoanei care a găsit sau a impuscat animalul    ……………………………………………………………….    ……………………………………………………………….    ……………………………………………………………….    Vârsta animalului…………luni………………ani    Sexul animalului [] mascul …. [] femela    Dacă animalul a fost impuscat: Au existat simptome înainte de impuscare ?    [] nu    [] da, care ? ………………………………………………    …………………………………………………………..    …………………………………………………………..    Au existat simptome după deschiderea carcasei?    [] nu    [] da, care ? ……………………………………    ………………………………………………………….    ………………………………………………………….    Dacă animalul a fost găsit mort: Care ar putea să fie motivul morţii?    ………………………………………………………….    ………………………………………………………….    A se descrie starea carcasei, aţi găsit mai mulţi porci mistreti morţi înaceeaşi zona?    …………………………………………………………..    …………………………………..    Ce probe au fost prelevate pentru examinarea virusologica?    ……………………………………………………    Număr de identificare…………………………………    Testare serologica    – probe prelevate [] nu [] da    – dacă 'da: număr de identificare……………………..    – dacă 'da: s-a făcut vaccinare orala în aceasta zona în ultimul sezon?                                   [] nu [] da    Constatări de laborator    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    ………………………………………………………………..    Data, semnatura
 + 
Anexa 2ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR RESPONSABILE PENTRU APLICAREASTRATEGIILOR DE COMBATERE ŞI ERADICARE A BOLILOR MAJORE ALEANIMALELORI. Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa AlimentelorIniţiază măsurile necesare, în vederea alocării de fonduri pentru a acoperi costurile necesare derulării, în cazul unei epizootii majore, a următoarelor activităţi:a) asigurarea personalului necesar;b) asigurarea echipamentelor necesare gestionării eficiente a unei izbucniri de boala majoră;c) asigurarea măsurilor zoosanitare şi de dezinfecţie;d) asigurarea măsurilor de bunastare a animalelor;e) asigurarea măsurilor necesare supravegherii suplimentare a stării de sănătate a animalelor;f) asigurarea fondurilor necesare vaccinarilor de necesitate.II. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale1) Coordonează activitatea Comandamentului Antiepizootie Central;2) Asigura anual sumele necesare compensării proprietarilor de animale în condiţiile legii;3) Stabileşte criteriile în baza cărora se acordă compensările destinate sănătăţii animalelor;4) Iniţiază măsurile necesare alocării de fonduri pentru a acoperi necesităţile create în situaţii de urgenta astfel:a) acoperirea cheltuielilor legate de sacrificarea sau uciderea populaţiei de animale, eliminarea cadavrelor şi a carcaselor, a materialului contaminat;b) asigurarea compensărilor acordate proprietarilor de animale într-un termen nu mai mare de 60 de zile după sacrificarea sau uciderea acestora, cu respectarea prevederilor legislaţiei europeane pentru compensările alocate de către Comisia Europeană şi cu respectarea prevederilor legislaţiei române, pentru despăgubirile acordate;5) Asigura constituirea şi funcţionarea unui sistem eficient de colectare, transport şi neutralizare a cadavrelor şi produselor animaliere;6) Ia măsurile cuvenite de management al politicii sectoriale de creştere a animalelor prin care să limiteze riscul apariţiei şi difuzării bolilor majore ale animalelor;7) Instruieste deţinătorii de animale cu privire la implementarea măsurilor de biosecuritate ce trebuie luate pentru limitarea riscului apariţiei şi difuzării bolilor majore ale animalelor;8) Asigura prin mijloace umane şi materiale suficiente supravegherea, profilaxia şi combaterea bolilor majore ale animalelor sălbatice;9) Pune la dispoziţia Comandamentului Antiepizootic Central harti, sisteme ca Sistemul Informatic Geografic denumit GIS şi Sistemul Global de Pozitionare denumit GPS şi alte surse de informare ce pot fi folosite în directionarea măsurilor de control al bolii.III. Ministerul Finanţelor PublicePrin Autoritatea Naţionala a Vamilor, la punctele de trecere a frontierei de stat, va lua măsuri de informare a călătorilor cu privire la evoluţia bolii şi asupra măsurilor restrictive dispuse cu privire la aceştia.IV. Ministerul Administraţiei şi Internelor1. Creează cadrul legal pentru a putea aplica măsurile profilactice prevăzute la punctul 4 literele a)-d);2. La solicitarea Comandamentelor Antiepizootice central, judeţean şi local asigura sprijinul necesar organizării prompte a celulelor de criza, cat mai aproape de focar dar în afară acestuia;3. Împreună cu autorităţile vamale aplica măsurile impuse de autoritatea veterinara centrala sau Comandamentul Antiepizootie Central în punctele de trecere a frontierei;4. Participa cu personal specializat la planificarea şi realizarea măsurilor profilactice pe următoarele direcţii:a) asigurarea de echipe fixe şi mobile pentru controlul miscarilor de animale vii, produse animaliere şi alte materii şi materiale ce pot fi purtătoare de contagiu, în şi dinspre focar, zona de protecţie, zona de supraveghere cat şi în restul teritoriului;b) Sprijin pentru aplicarea tuturor măsurilor restrictive dispuse de autoritatea veterinara sau Comandamentele Antiepizootice;c) Sprijin acordat autorităţilor sanitar-veterinare la controlul mijloacelor de transport pentru a identifica transporturile ilegale de animale şi produse de origine animala;d) Sprijin acordat autorităţilor sanitar-veterinare pentru a identifica şi descuraja taierile clandestine de animale şi a comercializării ilegale în locuri neautorizate a animalelor vii şi a produselor de origine animala;Asigura legătură cu prefecturile din subordine care coordonează şi susţin aplicarea măsurilor impuse în teritoriu şi monitorizează modul de respectare al acestora de către toţi factorii implicaţi în eradicarea bolilor majore.V. Ministerul Apărării Naţionale1. La solicitarea Comandamentelor Antiepizootice, asigura sprijinul necesar organizării prompte a celulelor de criza, cat mai aproape de focar dar în afară acestuia, inclusiv prin punerea la dispoziţie a facilităţilor existente în unităţile militare;2. La solicitarea Comandamentelor Antiepizootice, pune la dispoziţia acestora harti, sisteme, sisteme ca Sistemul Informatic Geografic denumit GIS şi Sistemul Global de Pozitionare denumit GPS şi alte surse de informare ce pot fi folosite în directionarea măsurilor de control al bolii;3. Participa la organizarea de exercitii de alerta în timp util;4. Organizează anticipat echipe disponibile alcătuite din ofiţeri şi soldati care să poată gestiona situaţiile de urgenta, în principal pe următoarele direcţii:a) participarea în echipele de ucidere a animalelor şi ecarisarea teritoriului afectat;b) asigurarea de utilaje mobile şi mijloace de transport necesare celulelor de criza în focar.VI. Ministerul Afacerilor Externe1. Transmite, prin canalele de comunicare proprii, situaţia epidemiologica din România, măsurile dispuse de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor şi de Comandamentul Antiepizootic Central;2. Se informează prin canalele de comunicare proprii cu privire la situaţia epidemiologica internationala referitoare la evoluţia bolilor majore ale animalelor în special în ţările vecine şi cele cu care România are relaţii comerciale şi comunică autorităţii sanitar-veterinare centrale şi altor ministere interesate orice evoluţie ce poate influenţa starea de sănătate a animalelor în România sau interesele comerciale ale României.VII. Ministerul JustiţieiParticipa prin personalul sanitar-veterinar aflat în unităţile din subordine la efectuarea supravegherii sanitar-veterinare pentru prevenirea şi controlul bolilor majore ale animalelor şi asigurarea salubritatii produselor şi subproduselor de origine animala, destinate consumului uman, cat şi scopurilor industriale.VIII. Ministerul Sănătăţii1. Ia măsuri pentru evitarea riscului de transmitere a zoonozelor la om, prin supravegherea epidemiologica a persoanelor din focare şi din zona de protecţie şi supraveghere, precum şi a personalului de intervenţie din focare;2. Asigura informarea şi educarea populaţiei şi a personalului de intervenţie în focare privind riscurile potenţiale existente în cazul unor zoonoze şi a măsurilor de prevenire a imbolnavirilor;3. Elaborează, atunci când situaţia o impune, strategia de profilaxie specifică şi nespecifica în unităţile, localităţile, şi zonele ţinta;4. Asigura asistenţa psihologică a locuitorilor şi a personalului de intervenţie în focare;5. Asigura asistenţa medicală de urgenta populaţiei, personalului de intervenţie în focare, şi atunci când este cazul, transportul acestora la unităţile spitaliceşti.IX. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei InformatieiAsigura logistica necesară pentru preluarea şi comunicarea către populaţie a tuturor informaţiilor referitoare la situaţiile de criza privind pericolul apariţiei şi difuzării bolii, prin toate mijloacele media, precum şi necesitatea aplicării măsurilor pe care le dispune autoritatea sanitar-veterinara responsabilă sau Comandamentele Antiepizootice pentru indemnizarea teritoriului şi eradicarea bolii.X. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului1. Asigura, după caz, materiale de costructie, utilaje, mijloace de transport necesare celulelor de criza;2. Participa la stabilirea rutelor şi oferă sprijin la dirijarea şi controlul circulaţiei mijloacelor de transport;3. La solicitarea Comandamentului Antiepizootic Central participa la instituirea punctelor de dezinfecţie şi sprijină efectuarea dezinfectiei mijloacelor de transport;4. Asigura distrugerea deşeurilor de catering provenite din transporturile internaţionale aeriene;5. La solicitarea Comandamentelor Antiepizootice, pune la dispoziţia acestora harti, sisteme ca Sistemul Informatic Geografic denumit GIS şi Sistemul Global de Pozitionare denumit GPS şi alte surse de informare ce pot fi folosite în directionarea măsurilor de control al bolii;6. Asigura informarea şi instruirea populaţiei în aeroporturi, porturi, gări, autogări cu privire la măsurile restrictive impuse călătorilor în relaţie cu situaţia epizootologica şi cele privind micşorarea riscului de transmitere a bolii.
 + 
Anexa 3PROGRAMCADRU PRIVIND RESPECTAREANORMELOR DE BIOSECURITATE ÎN EXPLOATATIILE DE PORCINEAUTORIZATE/APROBATE SANITAR VETERINAR DIN ROMÂNIAAplicarea strategiei de eradicare a pestei porcine clasice implica costuri importante dar reusita sa conduce la beneficii pe termen lung, în principal prin asigurarea unui comerţ liber pe pieţele internaţionale.Unul dintre criteriile ce asigura reducerea semnificativă a costurilor este biosecuritatea exploataţiilor. + 
Articolul 1Pentru ca oprirea vaccinarii profilactice contra pestei porcine clasice sa nu aibă efecte negative majore asupra economiei naţionale, criteriul asigurării de către autorităţi a despadubirii animalelor moarte, ucise, sacrificate sau altfel afectate în scopul eradicarii bolii nu poate fi aplicat decât în corelatie cu realizarea măsurilor de biosecuritate.
 + 
Articolul 2Normele de biosecuritate generale sunt reprezentate de următoarele măsuri:a) Asigurarea imprejmuirii exploatatiei cu gard compact care să împiedice accesul în exploatatie a animalelor şi persoanelor străine, paza pentru verificarea zilnica a integrităţii acesteia;b) Amenajarea, funcţionarea şi menţinerea în bune condiţii a filtrului sanitar veterinar şi asigurarea facilităţilor pentru imbracarea echipamentului de protecţie şi dezinfectarea acestuia, asigurarea igienei corporale pentru personalul care are acces în exploatatie;c) întregul personal angajat precum şi cel aflat în vizita se supune regimului de filtru sanitar veterinar înainte de a intră în exploatatia de porcine. Efectuarea de vizite în exploatatia de porcine se aproba de administratorii exploatatiei dar numai cu acordul autorităţii locale sanitare veterinare;d) Amenajarea şi utilizarea rampei pentru încărcare/descărcare a porcinelor la nivelul imprejmuirii se face conform unui sistem care să asigure condiţiile pentru protecţia şi bunăstarea animalelor;e) Asigurarea şi separarea stricta a mijloacelor de transport necesare pentru interiorul exploatatiei precum şi a celor pentru exteriorul exploatatiei;f) Aprovizionarea cu furaje combinate de la fabrica proprie autorizata/aprobată sanitar veterinar sau cu autobuncare speciale numai din unităţi autorizate /aprobate sanitar veterinar prin transbordare, fiind interzis accesul mijloacelor de transport la interiorul exploatatiei;g) Utilizarea pentru transportul porcinelor vii a mijloacelor autorizate /aprobate sanitar veterinar care:1. înainte de îmbarcare fac dovada, în urma inspecţiei şi a verificării procesului verbal ca a fost efectuată corespunzător curăţenia mecanică şi dezinfectia;2. imediat după debarcarea animalelor au fost curatate şi dezinfectate;Datele înscrise în procesul verbal referitoare la realizarea corespunzătoare a dezinfectiei mijloacelor de transport trebuie înregistrate într-un registru special întocmit.h) Amenajarea în partea curata a exploatatiei a facilităţilor necesare medicului veterinar care asigura asistenţa sanitară veterinara zilnica pentru:1. efectuarea necropsiilor;2. întocmirea şi prezentarea documentelor oficiale;3. prelevarea, condiţionarea şi transportul probelor pentru examene de laborator;4. depozitarea produselor medicinale de uz veterinar şi a instrumentarului necesar;i) Asigurarea ecarisarii exploatatiei prin:1. păstrarea cadavrelor, dejectiilor şi gunoiului în condiţii de securitate privind sănătatea animalelor şi protecţia mediului şi dirijarea acestora la întreprinderi specializate autorizate/aprobate sanitar veterinar;2. asigurarea ecarisarii exploatatiei în sistem contractual cu întreprinderile specializate de ecarisare sau în alte condiţii legal acceptate;j) Interzicerea introducerii de alimente în incinta exploatatiei, amenajarea unei cantine în afară imprejmuirii, asigurarea controlului sanitar veterinar permanent al produselor de origine animala utilizate la prepararea hranei şi distrugerea deşeurilor provenite de la cantine.k) Asigurarea unei echipe pentru executarea operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare pe fluxul de producţie şi în incinta exploatatiei ori de câte ori este necesar.1) Amenajarea unor adaposturi necesare efectuării carantinei profilactice obligatorii pentru porcinele nou achiziţionate care să asigure separarea reală şi funcţională faţă de efectivele existente în exploatatie.m) Respectarea principiului tehnologic, "totul plin, totul gol" la nivel de compartiment, hala (adapost).
 + 
Articolul 3În termen de 30 zile de la publicarea prezentei hotărâri, fiecare exploatatie de animale autorizata/aprobată sanitar veterinar va elabora un program propriu de măsuri, cu surse de finanţare şi termene de realizare urgente şi exacte, conforme unei analize de risc efectuate faţă de situaţia existenta, astfel încât sa nu depăşească data la care se considera ca efectivele sunt protejate imunologic ca urmare a vaccinarilor aplicate până la 31 decembrie 2005. Un exemplar al programului trebuie depus la Direcţia Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor judeteana şi/sau a municipiului Bucureşti. Eventualele compensaţii sunt condiţionate de existenta programului şi respectarea termenelor de realizare a măsurilor.
 + 
Articolul 4Obligaţia asigurării şi respectării normelor de biosecuritate revine tuturor deţinătorilor de porcine din exploatatiile de animale autorizate/aprobate sanitar veterinar, are termen permanent şi condiţioneaza aprobarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine clasice, sau altei boli aflate pe lista bolilor pentru care se acordă despăgubiri, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1415/2004.–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x