PROGRAMUL NAŢIONAL din 21 decembrie 2006

de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac



 + 
Capitolul IDispoziţii generaleProgramul naţional de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, denumit în continuare PNRPE, reprezintă un instrument pentru implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, care transpune în legislaţia naţionala Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul 2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf [SO(2)], oxizi de azot [NO(x)], compuşi organici volatili (COV) şi amoniac [NH(3)].Emisiile acestor poluanti atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizarii sau formării ozonului troposferic.Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) şi lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a incarcarilor şi nivelurilor critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferica.PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010. În funcţie de evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru anul 2010, respectarea acestui obiectiv se realizează prin implementarea măsurilor de prevenire, reducere şi control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, incluse în legislaţia naţionala din acest domeniu, precum şi prin stabilirea unor măsuri suplimentare în cazul în care prognozele de emisii calculate pentru anul 2010 sau evoluţia emisiilor în urma elaborării inventarelor naţionale anuale de emisii evidenţiază depăşirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010.Inventarele naţionale finale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se elaborează cu 2 ani în urma anului curent conform prevederilor art. 16 şi 17 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005.Din analiza inventarelor naţionale de emisii pentru perioada 2000-2004 rezultă ca nivelurile anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se situeaza sub nivelurile stabilite prin plafoanele naţionale de emisie pentru anul 2010.PNRPE cumulează măsurile stabilite în legislaţia naţionala pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, rezultate din toate sursele de poluare ca urmare a activităţilor antropice.Pentru România, plafoanele naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, stabilite pentru anul 2010, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003.Nivelurile de emisie stabilite pentru anul 2010 implica o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, de oxizi de azot cu 20%, de amoniac cu 30% şi de compuşi organici volatili cu 15%, comparativ cu nivelurile de emisii aferente anului 1990, considerat an de referinţa.Prin transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar de mediu, la nivel naţional s-au stabilit măsurile pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor competente pentru punerea în aplicare a acestor măsuri şi monitorizarea implementarii lor, precum şi obligaţiile titularilor de activităţi care constituie surse de poluare cu dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. + 
Capitolul II + 
Secţiunea 1Legislaţia relevanta privind prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniacLegislaţia relevanta adoptată la nivel naţional pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanti, care includ şi poluanti atmosferici cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului este reprezentată de următoarele acte normative:1. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;2. Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999;3. Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici;4. Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere, cu modificările şi completările ulterioare;5. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/199/2003/126/2004 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;6. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;7. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;8. Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare;9. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 859/2005 pentru aprobarea unor ghiduri:a) Ghidul privind derularea procedurii de notificare şi stabilirea unor cerinţe specifice în procesul de autorizare a anumitor activităţi/instalaţii care utilizează solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili; … b) Ghidul pentru elaborarea schemelor (planurilor) de reducere, conform anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare; … c) Ghidul pentru elaborarea planului de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili, în conformitate cu prevederile anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare; … d) Ghidul pentru monitorizarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţii; … 10. Hotărârea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, cu modificările şi completările ulterioare;11. Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 115/2004 privind aprobarea Procedurii de esantionare pentru verificarea respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi, cu modificările ulterioare;12. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001;13. Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei;14. Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;15. Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului;16. Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;17. Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice – 2005-2007;18. Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC);19. Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul eficientei energetice;20. Hotărârea Guvernului nr. 890/2003 privind aprobarea „Foii de parcurs din domeniul energetic din România”, cu modificările ulterioare;21. Hotărârea Guvernului nr. 1.535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie;22. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 923/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate publică;23. Hotărârea Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a benzinei şi motorinei, cu modificările şi completările ulterioare;24. Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei, cu modificările ulterioare;25. Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 907/2004 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care realizează activitatea de esantionare, cu modificările ulterioare;26. Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzina, cu modificările şi completările ulterioare;27. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi încărcarea/descărcarea benzinei la terminale;28. Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 122/2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnica a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzina;29. Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspecţie a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzina, cu modificările ulterioare;30. Ordinul ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 716/2005/92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnica a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o statie de benzina, la alt depozit sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din operaţiile de încărcare, transport, descărcare şi distribuţie a benzinei la terminale şi la staţiile de benzina;31. Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările ulterioare;32. Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare;33. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitrati şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitrati;34. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;35. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţa şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţa şi în apele subterane;36. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 72/2005;37. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 130/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2005;38. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 373/2006;39. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 579/2006 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto;40. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006;41. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu;42. Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. + 
Secţiunea a 2-a*)Evoluţia privind emisiile anuale pentru perioada 1980 – 2004___________Notă …
*) Secţiunea a 2-a este reprodusa în facsimil.2.1. Nivelul emisiilor totale naţionale pentru perioada 1980-2000Tabelul Nr. 1.aEmisiile la nivel naţional pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 1.bEmisiile la nivel naţional pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

2.2. Prezentarea grafica a evoluţiei emisiilor pe tip de poluant la nivel naţional pentru perioada 1990-20002.3. Nivelul emisiilor naţionale anuale pe sectoareTabelul Nr. 2.aEmisiile la nivel naţional din sectorul energetic pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 2.bEmisiile la nivel naţional din sectorul energetic pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 3.aEmisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 3.bEmisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 4.aEmisiile la nivel naţional din industria de prelucrare pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 4.bEmisiile la nivel naţional din industria de prelucrare pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 5.aEmisiile la nivel naţional din transport pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul Nr. 5.bEmisiile la nivel naţional din transport pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Diminuarea activităţilor economice realizate la nivelul unor unităţi industriale a condus la reducerea emisiilor industriale în perioada 1990-2000.2.4. Nivelul emisiilor de poluanti la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 se prezintă în tabelul nr. 6.Tabel Nr. 6Emisiile la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 (mii tone/an)

2.5. Prezentarea grafica a evoluţiei emisiilor pe tip de poluant la nivel naţional pentru perioada 2001-20042.6. Reprezentarea grafica a contribuţiei diferitelor sectoare la emisiile de poluanti atmosferici pentru anul 2004În anul 2004 nivelul emisiilor de dioxid de sulf a înregistrat o uşoară scădere faţă de nivelul emisiilor din anul 2001, de la valoarea de aproximativ 834 mii tone rezultată în anul 2001, la valoarea de aproximativ 766 mii tone înregistrată în anul 2004.Sectorul energetic constituie principala sursa de poluare cu dioxid de sulf (aproximativ 74%). Alături de arderile combustibililor fosili, o serie de ramuri industriale, industria metalurgica, în special cea neferoasa, cocseriile, industria alimentara. etc., contribuie la poluarea atmosferei cu oxizi de sulf. O alta sursa importanţa de poluare cu dioxid de sulf o constituie şi instalaţiile mici de ardere din zonele rezidentiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se alătură arderile din industria de prelucrare, în proporţie de aproximativ 17%, următorul sector fiind procesele de producţie, în proporţie de aproximativ 4%.În anul 2004 emisiile de oxizi de azot au înregistrat o creştere faţă de anul 2001 cu aproximativ 25%. Principalele surse de poluare cu oxizi de azot au reprezentat-o arderile în energetica şi industriile de transformare (aproximativ 32%) şi traficul rutier (aproximativ 51%).Emisiile de amoniac au fost în uşoară creştere în perioada 2001-2004, de la o emisie de aproximativ 164 mii tone în 2001 la aproximativ 175 mii tone în 2004. Pentru anul 2004 principala sursa de poluare cu amoniac îl reprezintă sectorul agricol (81%) prin dejectiile de la creşterea vitelor şi ingrasamintele chimice azotoase utilizate în agricultura. + 
Secţiunea a 3-aPrognozele de emisii, pentru anul 2010, de dioxid de sulf şi oxizi de azot provenite de la instalaţiile mari de ardereŢinând cont de contribuţia substantiala a emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere la totalul emisiilor totale anuale, prin Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005, s-au stabilit nivelurile de emisie ce trebuie atinse etapizat până în anul 2017, în scopul reducerii emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere. La stabilirea acestor niveluri de emisie s-a avut în vedere asigurarea respectării plafoanelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010.În vederea îndeplinirii obiectivelor Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, s-au stabilit măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, termene de realizare şi mecanismul de monitorizare a acestora. Astfel, au fost stabilite emisiile-ţinta pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, calculate ca suma a contribuţiilor individuale anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, incluse în Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, având în vedere obligativitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile pentru conformarea cu valorile limita de emisie.Emisiile-ţinta de dioxid de sulf şi oxizi de azot au o evoluţie descrescătoare ca urmare a implementarii progresive de către titularii activităţilor a măsurilor de conformare cu valorile limita de emisie.Nivelurile emisiilor şi emisiile-ţinta de dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010, provenite de la instalaţiile mari de ardere, sunt prezentate în tabelul nr. 7, comparativ cu plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010.Tabelul nr. 7

 + 
Secţiunea a 4-aPrevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniacProcesul de transpunere şi implementare a legislaţiei europene de mediu a determinat creşterea controlului asupra emisiilor pentru toate sursele semnificative de poluare, incluzând sursele industriale şi de transport.Legislaţia naţionala în vigoare privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac include strategii şi planuri naţionale în care sunt cuprinse măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de prevenire, reducere şi control al emisiilor.4.1. Strategii adoptate la nivel naţional în vederea prevenirii, reducerii şi controlului emisiilor de poluanti atmosfericia) Strategia naţionala privind protecţia atmosferei … Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităţii aerului, eficient din punct de vedere economic. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 731/2004 includ responsabilităţile specifice în domeniul protecţiei atmosferei ale autorităţilor publice de la nivel naţional, teritorial şi local, obiectivul general al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei fiind protejarea sănătăţii umane şi a mediului.Prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 se aproba Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei (PNAP), ca rezultat principal al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei. Acest plan stabileşte un set de măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale strategiei, precum şi autorităţile responsabile. Termenul de realizare a acţiunilor cuprinse în PNAP este sfârşitul anului 2006, urmând să se actualizeze în cursul anului 2007.Strategia naţionala şi Planul de acţiune privind protecţia atmosferei prezintă politicile României legate de gestionarea calităţii aerului.b) Strategia naţionala privind schimbările climatice … România a ratificat prin Legea nr. 24/1994 Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. România este prima parte menţionată în anexa I la convenţie, care a ratificat, prin Legea nr. 3/2001, şi Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România s-a angajat sa reducă emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% faţă de nivelul emisiilor din 1989, considerat an de referinţa, în prima perioada de angajament 2008-2012.Din analiza ultimului inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect de sera, realizat în anul 2006 în conformitate cu Formularul comun de raportare şi Raportul privind Inventarul naţional pentru anii cuprinşi în intervalul 1989-2004, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera este cu circa 47% mai scăzut decât valoarea-ţinta prevăzută în Protocolul de la Kyoto. Într-un scenariu ce prevede o puternica creştere economică în lipsa oricăror măsuri suplimentare de reducere, este foarte puţin probabil ca emisiile sa crească peste nivelul valorii-ţinta prevăzute de Protocolul de la Kyoto înainte de încheierea primei perioade de angajament (2012).Deşi mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme "voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiţii de tip implementare în comun (JI), conform Protocolului de la Kyoto. Marea majoritate a proiectelor aprobate până în prezent se situeaza în zona autorităţilor locale, şi anume: retehnologizarea sistemelor de încălzire centralizata şi închiderea de depozite de deşeuri. Aceste investiţii au un impact pozitiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera şi, în general, asupra mediului, dar şi din punct de vedere social.Strategia naţionala a României privind schimbările climatice – 2005-2007 (SNSC), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 645/2005, defineste politicile României privind respectarea obligaţiilor internaţionale prevăzute de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto, precum şi priorităţile naţionale ale României în domeniul schimbărilor climatice. SNSC prezintă, de asemenea, beneficiile de mediu şi economice pentru România privind participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto, şi anume Implementarea în comun (JI) şi Comercializarea internationala a emisiilor (IET).Pentru implementarea SNSC, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005 a fost adoptat Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC), care conţine acţiuni concrete, inclusiv sursele de finanţare ale acestora şi instituţiile responsabile, menite să asigure îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice prevăzute de SNSC, în perioada 2005-2007.c) Strategia naţionala de sănătate publică … În Strategia naţionala de sănătate publică, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 923/2004, îmbunătăţirea calităţii mediului şi protejarea populaţiei împotriva riscurilor poluarii mediului sunt considerate obiective prioritare ale medicinii preventive, luându-se în considerare calitatea aerului, a apei, a alimentelor, a locului de muncă, a aşezărilor umane şi a factorilor fizici, cum ar fi zgomotul şi radiatiile, ca grupa de determinanţi ai stării de sănătate.4.2. Implementarea cerinţelor de prevenire şi control integrat al poluarii (IPPC)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, transpune în legislaţia naţionala prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (IPPC), care prin însăşi scopul ei are o contribuţie substantiala la prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanti în mediu.O etapa importanţa în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performanţe a avut loc după anul 2002, an în care a fost creat cadrul legal, ulterior înlocuit în anul 2005, pentru înfiinţarea sistemului de implementare a controlului integrat al poluarii. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosfera, apa şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor, pentru activităţile care se afla sub incidenţa Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.În concordanta cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere, stabilite prin Planul de implementare al Directivei 96/61/CE , se asteapta o reducere progresiva a emisiilor de poluanti în mediu, pe măsura ce unităţile se conformează cu prevederile Directivei 96/61/CE . Prin Planul de implementare al Directivei 96/61/CE s-au prevăzut modul şi termenul de imbunatatire substantiala a performantelor de mediu prin aplicarea în practica a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile, promovate de documentele de referinţa pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).Recomandările documentelor de referinţa privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) oferă operatorilor care desfăşoară activităţi ce se afla sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, alternative şi mecanisme care puse în practica să asigure ca funcţionarea instalaţiilor respecta cerinţele specifice de mediu, concomitent cu creşterea productivitatii prin reducerea pierderilor.În vederea introducerii celor mai bune tehnici disponibile şi implementarii de măsuri preventive pentru eliminarea sau reducerea emisiilor provenite de la anumite activităţi economice, inclusiv a implementarii de măsuri referitoare la managementul deşeurilor, s-au obţinut perioade de tranzitie între 1 şi 8 ani pentru 195 de instalaţii existente, până cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Din totalul instalaţiilor care se afla sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, inventariate în anul 2006 (638 de instalaţii), 68% trebuie să se conformeze până la 30 octombrie 2007, iar restul de 32% se vor conformă eşalonat până cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Aceste instalaţii îşi desfăşoară activitatea practic în întreaga economie românească: industria energetica, producţia şi prelucrarea metalelor, industria chimica, industria mineralelor, industria celulozei şi hârtiei, industria textila, tabacirea pieilor şi blanurilor, industria alimentara, depozitarea sau reciclarea carcaselor şi deşeurilor animale, creşterea intensiva a pasarilor şi porcilor, tratarea suprafeţelor prin folosirea de solventi organici, producerea de carbon sau grafit.În consecinţa, la nivel naţional, în intervalul 2002 – noiembrie 2006 au fost emise 327 de autorizaţii integrate de mediu pentru instalaţii aparţinând categoriilor de instalaţii ce desfăşoară activităţi specifice domeniului prevenirii şi controlului integrat al poluarii, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. Pentru fiecare dintre acestea au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performanţe, în concordanta cu recomandările documentelor de referinţa pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).4.3. Implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanti în aer proveniţi de la instalaţii mari de ardereHotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţionala prevederile Directivei 2001/80/CE privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere.În urma analizei stadiului de conformare a instalaţiilor mari de ardere cu valorile limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare, au fost identificate 109 instalaţii mari de ardere neconforme.Conformarea instalaţiilor mari de ardere cu valorile limita de emisie nu este posibila începând cu data de 1 ianuarie 2008, asa cum prevede Directiva 2001/80/CE , motiv pentru care s-au solicitat perioade de tranzitie cuprinse între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017.În vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, prin conformarea cu valorile limita de emisie, a fost aprobat Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005.Reducerile de emisii rezultate în urma aplicării Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere se raportează la emisiile din anul de referinţa 1980.Reducerile procentuale obţinute în urma implementarii măsurilor pentru conformarea cu valorile limita de emisie a instalaţiilor mari de ardere se prezintă în tabelul nr. 8.Tabel nr. 8

Măsurile de natura tehnologică propuse de titularii activităţilor în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, care conduc la reducerea emisiilor de poluanti, sunt, în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai puţin poluant, modificarea tehnologiei şi a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de poluanti.Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare, titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice competente pentru protecţia mediului asupra rezultatelor măsurătorilor continue, măsurătorilor discontinue, controlului echipamentelor de măsurare, precum şi asupra tuturor celorlalte operaţii legate de activitatea de monitorizare a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere, în scopul evaluării conformarii cu prevederile actelor de reglementare din domeniul protecţiei mediului şi cu Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere.4.4. Implementarea cerinţelor de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţiiHotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţionala prevederile Directivei 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.Prin Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează emisiile de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici, prin măsuri şi proceduri care se aplică pentru 20 de activităţi şi instalaţii care cad sub incidenţa acestei hotărâri. Titularii de activităţi care se afla sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să aplice măsurile care asigura conformarea condiţiilor de operare a acestor instalaţii cu cerinţele de respectare a valorii limita de emisie sau să aplice o schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili.În sprijinul titularilor de activitate şi pentru asigurarea implementarii prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, s-au elaborat ghiduri de implementare aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 859/2005.Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 735/2006 a fost transpusa total Directiva 2004/42/CE , care are ca obiectiv limitarea conţinutului total de compuşi organici volatili în anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor pentru a preveni sau reduce poluarea aerului cauzată de formarea ozonului troposferic prin acţiunea compusilor organici volatili. Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 stabileşte specificaţiile tehnice pentru anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor.4.5. Implementarea cerinţelor privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a benzinei şi motorineiHotărârea Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţionala prevederile Directivei 2003/17/CE , care modifica Directiva 98/70/CE privind calitatea benzinei şi motorinei.Prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc condiţiile de introducere pe piaţa a benzinei şi a motorinei identificate conform anumitor poziţii tarifare din Tariful vamal de import al României.Prin Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei, a cărui anexa a fost înlocuită prin Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 58/2006, se asigura cadrul legal pentru monitorizarea calitativă şi cantitativă a benzinei şi motorinei introduse pe piaţa.4.6. Implementarea cerinţelor privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichiziHotărârea Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţionala prevederile Directivei 1999/32/CE , care modifica Directiva 93/12/CEE privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi.Prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează condiţiile de introducere pe piaţa şi de utilizare a anumitor combustibili lichizi în scopul reducerii emisiilor de dioxid de sulf rezultate din arderea acestora, în vederea diminuării efectelor negative ale acestor emisii asupra sănătăţii populaţiei şi calităţii mediului.Conform Procedurii de esantionare pentru verificarea respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi, aprobată prin Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 115/2004, cu modificările ulterioare, pentru agenţii economici se stabilesc obligaţii în vederea respectării condiţiilor de introducere pe piaţa şi utilizare a combustibililor lichizi care intra sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare.4.7. Implementarea cerinţelor privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere interna, instalate pe maşini mobile nerutiereHotărârea Guvernului nr. 1.209/2004, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004, transpune în legislaţia naţionala prevederile Directivei 97/68/CE referitoare la măsurile privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere interna, instalate pe maşini mobile nerutiere, modificată şi completată prin Directiva 2001/63/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 97/68/CE şi prin Directiva 2002/88/CE pentru amendarea Directivei 97/68/CE .Implementarea prevederilor acestor acte normative contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, asigurând protecţia sănătăţii persoanelor şi a mediului. Astfel sunt permise introducerea pe piaţa şi, după caz, înregistrarea motoarelor noi, montate sau nemontate pe maşini, doar dacă acestea îndeplinesc cerinţele prevăzute în aceste acte legislative.4.8. Reglementări specifice în sectorul de transport privind emisiile de poluantiŢinând cont de necesitatea diminuării efectelor negative ale poluarii aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, în anul 2005 s-a adoptat Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 72/2005, iar în anul 2006 s-a adoptat Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 373/2006.Prevederile acestor acte normative au în vedere diminuarea poluarii aerului în aglomerarile urbane datorate emisiilor de gaze de esapament de la autoturisme, care au o pondere substantiala printre sursele de poluare, în scopul încadrării emisiilor în valorile limita admise la nivel european pentru aerul ambiental, prin scoaterea din uz a autoturismelor care nu respecta standardele naţionale şi europene în materie şi creşterea accesibilitatii la cumpărarea de autoturisme noi de către toate categoriile sociale.4.9. Reglementări specifice în sectorul agricol privind emisiile de amoniacHotărârea Guvernului nr. 964/2000, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.360/2005, transpune în legislaţia naţionala Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluarii cauzate de nitratii proveniţi din surse agricole.Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole are ca obiective reducerea poluarii apelor, cauzată de nitratii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluarii cu nitrati şi rationalizarea şi optimizarea utilizării ingrasamintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.Ca urmare a implementarii prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţa şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţa şi în apele subterane, s-au identificat zonele vulnerabile din punct de vedere al contaminarii cu nitrati din surse agricole.În vederea reducerii emisiilor de amoniac, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole are ca scop recomandarea celor mai utile practici, măsuri şi metode posibil de aplicat de către fiecare fermier, producător agricol, pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu fertilizanti, în special nitrati proveniţi din activităţi agricole.Prevederile codului menţionat la alineatul anterior sunt obligatorii în zonele vulnerabile din punct de vedere al nutrientilor din surse agricole.4.10. Alte reglementăriAvând în vedere unul dintre principiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, şi anume principiul „poluatorul plăteşte”, s-a stabilit cadrul legislativ şi economic potrivit căruia costurile pentru reducerea emisiilor să fie suportate de generatorul acestora. Astfel, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, s-a stabilit un instrument economico-financiar destinat sustinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.O parte dintre veniturile Fondului pentru mediu se constituie din taxele pentru emisiile de poluanti în atmosfera, încasate de la operatorii economici poluatori, conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006. + 
Secţiunea a 5-aImplementarea şi monitorizarea PNRPEImplementarea PNRPE se monitorizează prin elaborarea anuală a inventarelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.Elaborarea anuală a inventarelor de emisii la nivel naţional se realizează conform obligaţiilor de raportare asumate de România prin ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, ratificate prin Legea nr. 271/2003, precum şi prin transpunerea în legislaţia naţionala a prevederilor Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.Inventarele naţionale de emisii evidenţiază nivelul anual al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi reprezintă instrumente de control în vederea respectării plafoanelor naţionale de emisie pentru anul 2010.Asigurarea continuităţii elaborării inventarelor naţionale de emisii cu respectarea cerinţelor de consistenta şi comparabilitate a datelor este necesară şi pentru adoptarea unor măsuri suplimentare, în cazul nerespectării până cel târziu în anul 2010 a plafoanelor naţionale de emisie, şi menţinerea respectării acestor plafoane de emisie în fiecare an începând cu anul 2010. + 
Secţiunea a 6-aDispoziţii finalePNRPE se actualizează şi se revizuieste conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005.Autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului asigura completarea PNRPE cu distribuţia geografică a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi prognozele de emisii pentru anul 2010, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului asigura elaborarea prognozelor de emisii pentru anul 2010, în termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește