Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL I nr. 713 bis din 21 octombrie 2008

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	ORDIN 4698 07/07/2008

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 4698 07/07/2008
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 4698 07/07/2008

pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*)

____________Notă …
*) Aprobată prin Ordinul nr. 4.698 din 7 iulie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 21 octombrie 2008

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ORTODOX

CLASELE A V-A – A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie – Cultul Ortodox şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a.

Programa şcolară de Religie – Cultul Ortodox vizează formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care să stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om- semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţă de propria persoană. Programa urmăreşte să vină în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii Ortodoxe în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Cultul Ortodox a avut în vedere următoarele aspecte:

– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi,

observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

1.1 să conştientizeze importanţa şi necesitatea primirii Sfintelor Taine în vederea mântuirii

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
- – participarea la slujbele Sfintelor Taine;
- – exerciţii de dialog pe o temă dată;
  
  OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:
  Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
- – exerciţiu de povestire a unor texte biblice;
- – dialog pe baza unui text religios;
- – alcătuirea de rezumate ale textelor religioase;
- – exemple de definire a termenilor istorici;
- – completare de enunţuri lacunare, rebusuri;
- – redactarea de scurte compuneri după un plan dat şi cu utilizarea termenilor învăţaţi
  
  OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:
- – exerciţii de selectare a simbolurilor şi a semnificaţiei pildelor Mântuitorului din textele biblice;
- – discutarea mesajelor pildelor şi raportarea acestora la viaţa personală;
- – prezentarea calendarului creştin ortodox;
- – observarea icoanelor sărbătorilor studiate;
- – identificarea sărbătorilor după icoană
- – enumearea sărbătorilor împărăteşti
- – vizitarea bisericilor sau a mănăstirilor pentru discuţii despre sărbători
- – dialog pe baza modului de petrecere a sărbătorii de duminică
- – integrarea evenimentelor religioase creştine în istoria omenirii;
- – utilizarea hărţii pentru localizarea eveni- mentelor religioase;
  
  -realizarea de tabele cronologice cu principalele evenimente din istoria Bisericii primare;
- – vizionarea şi comentarea de filme cu subiect religios;
- – lecturarea şi comentarea unor texte literare cu subiect religios;
- – exerciţii de analiză şi comentare a schimbărilor aduse de creştinism în istorie.
  
  OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:
  Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
- – discutarea de cazuri reale sau imaginare;
- – jocul de rol: dramatizarea unor pilde;
- – discutarea în grup a unor norme de comportament religios-moral;
- – studiu de caz;
- – lecturarea unor povestiri despre creaţia divină.
  
  OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

5.1 să accepte existenţa unor valori religios morale şi în alte convingeri religioase
5.2 să descrie şi să compare tipuri de com- portament vizând relaţiile cu semenii, pornind de la situaţii concrete

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– descrierea şi compararea tipurilor de atitudini religios morale;
– studiul de caz (discutarea în grup în scopul soluţionării de situaţii problemă);
– iniţierea de acţiuni de întrajutorare.

-exerciţii de dialog pe tema rolului rugăciunilor pentru semeni;

-discuţii în grup în scopul soluţionării unor situaţii speciale apărute în clasă;
– exerciţii de dialog pe tema comportamentului acasă, în biserică, în şcoală, în societate

I. Credinţa creştină
1. 1. Sfintele Taine. Botezul
2. 2. Sfânta Taină a Mirungerii
3. 3. Sfânta Taină a Spovedaniei
4. 4. Sfânta Taină a Împărtăşaniei
  
  CONŢINUTURI
II. Mântuitorul Hristos – Învăţătorul desăvârşit
1. 1. Dragostea faţă de aproapele – Pilda Samarineanului milostiv
2. 2. Faptă şi răsplată – Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr
3. 3. Rugăciunea curată – Pilda vameşului şi fariseului
4. 4. Să fim prevăzători – Pilda celor zece fecioare
III. Sfinţirea timpului
1. 1. Despre sărbători – împărţirea şi importanţa lor
2. 2. Duminica – sărbătoare săptămânală a creştinilor
3. 3. Sărbătorile împărăteşti
IV. Biserica în primele veacuri creştine
1. 1. Întemeierea Bisericii Creştine. Răspândirea creştinismului
2. 2. Răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre. Sfântul Apostol Andrei
V. Spiritualitate şi viaţă creştină
1. 1. Creştinul acasă şi în biserică
2. 2. Creştinul în şcoală şi în societate
3. 3. Natura – darul lui Dumnezeu pentru oameni

Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine:

1. Naşterea Domnului
2. Învierea Domnului

(colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
- – exerciţii de dialog pe tema rolului preotului în viaţa omului, de la naştere până la moarte;
- – exemplificarea unor situaţii concrete din care să rezulte importanţa căsătoriei;
- – participarea la slujbele Sfintelor Taine;
- – învăţarea salutului şi a modului de adresare către un preot.
- – lecturarea şi comentarea textelor biblice;
- – descrierea motivelor care stau la baza săvârşirii minunilor;
- – analiza comparativă a unor situaţii;
- – consultarea unor lucrări de referinţă.
  
  OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:
  1. 2.1 să realizeze cu cuvinte proprii comentarii pe baza unor texte din Sfânta Scriptură
  2. 2.2 să formuleze opinii personale în apre- cierea unor situaţii cu conţinut religios moral

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– analiza textului;
– identificarea elementelor esenţiale dintr-un text dat;
– dezbateri colective asupra unor texte şi situaţii concrete;
– formularea de argumente pro şi contra asupra unor situaţii concrete.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1

3.2

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

să analizeze mesajul moral-religios din Minunile Mântuitorului

– lecturarea şi comentarea minunilor biblice;
– relatarea şi discutarea unor întâmplări cu

conţinut moralizator;
– observarea şi discutarea de imagini cu subiect religios;

să înţeleagă implicaţiile Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în dezvoltarea ulterioară a Bisericii creştine

– exerciţii de identificare a cauzelor şi condiţiilor istorice în care s-a promulgat evenimentul analizat;
– discutarea principalelor transformări survenite

în istorie în urma evenimentului analizat;
– dezbatere asupra importanţei Sinoadelor în formularea învăţături de credinţă şi adoptarea sistemului de conducere în Biserică;
. – discuţii asupra importanţei evenimentului care a dus la stabilirea unei anumite sărbători;
– interpretarea simbolică a sărbătorii religioase;
– precizarea modului de cinstire a sărbătorilor;
– exerciţii de dialog pe tema abaterilor de la modul de celebrare tradiţională a sărbătorilor creştine;
– prezentarea caracteristicilor unor tradiţii şi obiceiuri prin utilizarea mijloacelor audio- vizuale;
– organizarea de serbări cu ocazia marilor sărbători creştine;

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
– lecturarea unor pasaje din vieţile martirilor;
– dezbateri pe tema rolului martiriului
– realizarea unor profiluri spirituale ale unor personalităţi din Istoria Bisericii;
– consultarea unor lucrări de referinţă.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

5.1 să aplice exemplul Samarineanului mi- lostiv (Iisus Hristos ) în relaţiile cu cei de alte credinţe

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
- – organizarea de acţiuni în comun cu scop caritabil.
CONŢINUTURI
1. I. Credinţa creştină
  1. 1. Rugăciunea Domnească. Cele şapte cereri
  2. 2. Sfânta Taină a Cununiei
  3. 3. Sfânta Taină a Preoţiei
  4. 4. Taina Sfântului Maslu
2. II. Iisus Hristos – Mântuitorul lumii
  1. 1. Hristos binecuvintează familia – Minunea din Cana Galileii
  2. 2. Răsplata credinţei şi a ascultării – Pescuirea minunată
  3. 3. Binefacere şi recunoştinţă – Vindecarea celor zece leproşi
  4. 4. Stăruinţa în rugăciune – Femeia canaaneancă
3. III. Sfinţirea timpului
  1. 1. Postul în viaţa noastră
  2. 2. Maica Domnului
  3. 3. Sărbătorile în cinstea sfinţilor
4. IV. Biserica în primele veacuri creştine
  1. 1. Martiriul primilor creştini
  2. 2. Martiri creştini în Dacia, în sec. III – IV
  3. 3. Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena
5. V. Spiritualitate şi viaţă creştină
  1. 1. Curajul mărturisirii: Sf. Ioan Botezătorul
  2. 2. Credinţă şi jertfă: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
  3. 3. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
    
    Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine:
    1. 1. Naşterea Domnului
    2. 2. Învierea Domnului
      
      (colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)
      
      CLASA A VII-A
      
      OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
      
      La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:
      Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
      - – lecturarea şi explicarea textului biblic privitor la creaţie;
      - – comentarea teoriilor ştiinţifice privind apariţia lumii şi a omului;
      - – argumentare biblică;
      - – realizarea unui eseu pe tema providenţei divine;
      - – vizionarea unor filme documentare;
      - – lecturarea şi comentarea textelor biblice;
      - – descrierea motivelor care stau la baza săvârşirii minunilor;
      - – analiza comparativă a unor situaţii;
      - – consultarea unor lucrări de referinţă.
        
        OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
        
        La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:
        
        2.1 să explice învăţătura creştină prin cuvinte proprii
        
        2.2 să utilizeze, pentru elaborarea unor texte proprii, termenii religioşi învăţaţi
    Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
    - – exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor şi de utilizare a lor în contexte diferite;
    - – consultarea unor lucrări de referinţă;
    - – exerciţii de analiză a unui text religios;
    - – realizarea de eseuri cu subiect religios;
    - – utilizarea dicţionarelor.
      
      OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
      
      La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:
      1. 3.1 Liturghie este centrul cultului ortodox
        
        Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
    - – exerciţii de interpretare a simbolisticii Sf. Liturghii;
    - – participarea la slujba Sf. Liturghii;
    - – audiţia şi învăţarea unor cântări din Sf. Liturghie;
      
      OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
      
      La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:
      1. 3.2 să explice mesajele desprinse din Fericiri şi modalităţile de aplicare a lor în viaţa personală
4.2 să argumenteze importanţa participării active la viaţa comunităţii creştine

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
- – prezentarea si explicarea Fericirilor;
- – exerciţii de identificare a virtuţilor din textul Fericirilor;
- – argumentare biblică;
- – dialog pe tema aplicării învăţăturilor din Fericiri în contextul actual;
- – exerciţii de dialog pe tema problemelor sociale;
- – discuţii pe tema nemuririi sufletului şi a comuniunii cu cei adormiţi;
- – analiza consecinţelor întemeierii locaşurilor de asistenţă socială;
- – dezbateri pe tema importanţei participării la slujbele Bisericii şi la acţiuni de caritate.
  
  OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

5.1 să descrie acţiuni concrete care exprimă dragostea faţă de semeni

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
- – organizarea de întruniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe;
- – exerciţiu de rugăciune în comun;
- – participarea la acţiuni de caritate realizate de membrii comunităţii şi/sau ai altor confesiuni.
CONŢINUTURI
1. I. Credinţa creştină
  1. 1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
  2. 2. Crearea lumii
  3. 3. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume
2. II. Iisus Hristos – Învăţător şi Mântuitor
  1. 1. Puterea credinţei şi a prieteniei – Vindecarea slăbănogului din Capernaum
  2. 2. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
  3. 3. Atotputernicia lui Dumnezeu – Învierea lui Lazăr
  4. 4. Căinţă şi iertare – Pilda fiului risipitor
  5. 5. Bogăţia darurilor lui Dumnezeu – Pilda talanţilor
3. III. Exprimarea învăţăturii creştine
  1. 1. Rugăciunea în viaţa creştinului
  2. 2. Sfânta Liturghie – întâlnirea cu Hristos
4. IV. Trăirea învăţăturii creştine
  1. 1. Legea cea nouă – Fericirile
  2. 2. Faptele bune – roade ale virtuţilor
  3. 3. Faptele rele – încălcări ale voii lui Dumnezeu
5. V. Spiritualitate şi viaţă creştină
  1. 1. Iubirea prin fapte: ajutorarea celor aflaţi în suferinţă
  2. 2. Sfinţii Trei Ierarhi – modele ale iubirii faţă de semeni
Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine:
1. 1. Naşterea Domnului
2. 2. Învierea Domnului
  
  (colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)
  
  CLASA A VIII-A
  
  OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
  Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
  - – prezentarea învăţăturii despre Dumnezeu – Tatăl, Dumnezeu – Fiul, Dumnezeu – Sfântul Duh, Biserică şi Judecată;
  - – exerciţii de dialog privind necesitatea îndeplinirii condiţiilor mântuirii;
  - – exerciţiu de dialog pe tema posibilităţii mântuirii celor de alte credinţe;
  - – lectura şi comentarea textelor biblice privind Judecata;
  - – argumentare biblică şi patristică;
  - – consultarea unor lucrări de referinţă;
  - – exerciţii de identificare a învăţăturilor cuprinse în Crez;
  - – exerciţii de dialog pe baza învăţăturilor de credinţă cuprinse în Crez;
  - – lecturarea şi interpretarea textelor biblice referitoare la teme precizate;
  - – exerciţiu de comparare între revelaţia autentică şi falsa revelaţie (fenomene paranormale, profeţii false, horoscop);
  - – argumentare biblică şi patristică.
    
    OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
    
    La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
    1. 2.1 să utilizeze în diferite contexte expresiile şi noţiunile religioase nou învăţate, realizând corelaţii in- terdisciplinare (istorie, literatură, muzică, geografie, artă)
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
- – crearea şi completarea unor rebusuri;
- – realizarea de eseuri pe teme religioase şi/sau interdisciplinare;
- – utilizarea dicţionarelor;
- – alcătuirea fişelor de lucru.
  
  OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
- – descrierea principalelor materii şi obiecte de cult;
- – dialog pe bază de imagini reprezentând părţile componente ale unei biserici
- – vizite şi documentare la biserici şi mănăstiri
- – dezbatere asupra contextului istoric în care s-au constituit Mitropoliile;
- – analiza de documente istorice;
- – vizite la muzee, vestigii arheologice;
- – dezbatere asupra contextului istoric în care s-a constituit Patriarhia Română;
- – analiza de documente istorice;
  
  Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
  Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
- – să enumere formele de organizare B.O.R.
- – să mentioneze mitropoliile şi episcopiilee din B.O.R.
  
  -fise de lucru
  
  OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea comportamentului moral-religios Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
  Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
- – discuţii pe tema importanţei faptelor bune în viaţa creştinilor;
- – dezbateri pe tema participării la Sf. Slujbe;
- – dezbatere în grup pe tema libertăţii şi a iubirii aproapelui (I Corinteni 13);
- – exerciţiu de comparaţie între conceptele de libertate în sens creştin şi libertate în sens general;
- – lectura şi comentarea de texte literare şi filozofice pe tema libertăţii;
- – redactarea de eseuri cu tema dată;
- – studiu de caz: analiza unor situaţii concrete de manifestare / îngrădire a libertăţii individuale.
  
  OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

5.1 să argumenteze că scopul adevăratei vieţi creştine este comuniunea deplină cu Dumnezeu şi cu semenii

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– participarea la întâlniri cu tineri de diferite convingeri şi credinţe;
– exerciţiu de rugăciune în comun;
– dezbatere pe baza unor evenimente concrete din mass-media.

I. Credinţa creştină
1. 1. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă
  
  CONŢINUTURI
2. 2. Învăţătura despre Sfânta Treime în Crez
3. 3. Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu în Biserică
4. 4. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică
II. Trăirea învăţăturii creştine
1. 1. Pilda viţei şi a mlădiţei – viaţa în Hristos
2. 2. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
3. 3. Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu
III. Exprimarea învăţăturii creştine
1. 1. Biserica, locaş de închinare
2. 2. Icoana – fereastră spre cer
3. 3. Cântarea religioasă – formă de rugăciune
4. 4. Călătorind cu Dumnezeu – pelerinajul la biserici şi mănăstiri
IV. Sfânta Scriptură – izvor de înţelepciune şi iubire
1. 1. Răbdare şi încredere în Dumnezeu – Dreptul Iov
2. 2. Iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele – legea desăvârşită a Noului Testament (Marcu 12, 30-31; Ioan 13, 34; Matei 7,12)
3. 3. Imnul dragostei creştine (I Corinteni 13)

V. Organizarea Bisericii Ortodoxe Române

1. Semnificaţia întemeierii mitropoliilor româneşti
2. Întemeierea Patriarhiei Române

3. Organizarea actuală a Bisericii Ortodoxe Române

Ore la dispoziţia profesorului pentru marile sărbători creştine:

1. Naşterea Domnului

2. Învierea Domnului

(colinde, scenete, serbări religioase, lecturi moral-religioase, audiţii muzicale)

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Cunoaşterea şi caracterizarea propriei credinţe.
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase	S2. Realizarea unui discurs pe o temă dată, scris sau oral, folosind termenii religioşi învăţaţi. S3. Desprinderea semnificaţiei unui text biblic sau cu conţinut religios.
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr-un text din Biblie sau Sfânta Scriptură . S5. Descrierea momentelor mai importante din Istoria Bisericii.
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios	S6. Asumarea unor roluri sociale care implică o relaţionare pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S7. Asumarea unor responsabilităţi sociale care implică atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi semeni indiferent de credinţe şi convingeri.

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL GRECO-CATOLIC

CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

BUCUREŞTI, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie – Cultul Greco-Catolic îşi propune să ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii şi înţelegerii caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.

Studierea Religiei ca disciplină şcolară este generată de diversitatea contextului social actual, când există preocuparea pentru aprofundarea conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, ca şi pentru valorificarea valenţelor formativ-educative.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Cultul Greco-Catolic – a avut în vedere următoarele aspecte:

– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei

strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a,

se recomandă următoarele activităţi:

1.1

1.2

1.3

1.4

să înţeleagă rugăciunea ca mijloc de comunicare cu Dumnezeu;

să-L descopere pe Dumnezeu ca „Tatăl Nostru”; să explice semnificaţia sfintelor taine;

să conştientizeze importanţa şi necesitatea primirii Sfintelor Taine în vederea trăirii în Cristos;

– memorarea şi rostirea rugăciunii;
– discuţii pe baza cererilor exprimate în rugăciunea „Tatăl Nostru”;
– dialog pe tema semnificaţiei sfintelor sacramente;
– participarea la slujbele sfintelor taine
– alcătuirea de fişe de lucru cu diferite aspecte ale sacramentelor;
– lecturarea unor texte biblice semnificative;

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

următoarele activităţi:
- – exerciţii de selectare a noilor termeni religioşi din texte date;
- – completarea de rebusuri cu tematică religioasă; descoperirea, observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios;
- – utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
  
  OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
  
  următoarele activităţi:
- – exerciţii de identificare a obiectelor de cult necesare pentru celebrarea sacramentelor
- – exerciţii de observare şi comparare a veşmintelor episcopului , preotului, diaconului
- – vizionarea de filme sau înregistrări video cu Sfintele Sacramente.
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral – religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

3.2 să conştientizeze importanţa primirii sfintelor sacramente;

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
- – dialog pe tema rolului primirii sacramentelor;
- – exerciţii de dialog şi interpretare a gesturilor, cuvintelor şi semnelor mai importante în celebrarea sacramentelor;
- – exerciţii de autoevaluare a comportamentului religios
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

5.1 să descrie elementele specifice ale sacramentelor la principalele confesiuni creştine;
5.2 să identifice elemente comune între culte creştine.

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

– vizitarea bisericilor altor confesiuni;
– organizarea de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai altor culte;
– exerciţii de identificare a caracteristicilor comune şi a diferenţelor dintre formele sacramentelor la diferite culte;
– dialog pe tema elementelor de unitate dintre diferite culte.

CONŢINUTURI

Ce înseamnă a fi creştin?

Rugăciunea. Rugăciunea Tatăl Nostru Ce sunt sacramentele?

Sacramentele iniţierii creştine

1. Botezul
2. Mirul
3. Euharistia

Sacramentele de vindecare
1. 1. Spovada
2. 2. Ungerea bolnavilor (Maslul)
  
  Sacramentele de slujire
  1. 1. Preoţia
  2. 2. Căsătoria
    
    Despre sacramentalii
    
    Viaţa în Cristos şi fericirile
    1. 1. Virtuţile umane
    2. 2. Virtuţile teologale
      
      Sfânta Liturghie.
      
      OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
      
      OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
      
      La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
      Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
      - – să înţeleagă semnificaţia creştină a celor zece porunci;
      - – dialog pe tema semnificaţiei zilei Domnului în Sfânta Scriptură şi a modului de sfinţire a acesteia.
      OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
      
      La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
      1. 2.1 să diferenţieze între sensul propriu şi sensul figurat al unor termeni biblici;
      2. 2.2 să formuleze opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut religios moral
    Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
    - – utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii;
    - – completarea şi crearea de rebusuri pe teme date;
    - – exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite contexte, cu diferite sensuri;
    - – dezbateri colective asupra unor texte şi situaţii concrete
    - – exerciţii de analiză a unui text religios;
    - – formularea de argumente pro şi contra asupra unor situaţii concrete
    OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
    
    La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
    1. 3.1 – să analizeze învăţăturile creştine transmise prin Cele zece porunci;
    2. 3.2 să identifice în Sfânta Scriptură şi în texte patristice de referinţă cazuri de respectare/nerespectare a poruncilor lui Dumnezeu;
    3. 3.3 să explice semnificaţia Poruncilor Bisericii ca expresie a grijii acesteia fata de oameni.
      
      Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
      - – lectura din Biblie;
      - – dialog pe tema formelor de trăire a poruncilor
        
        lui Dumnezeu în viaţa obişnuită (în familie, în biserică, în societate);
      - – studiu de caz: personajele biblice, sfinţi au respectat/nu au respectat Poruncile lui Dumnezeu;
      - – redactarea de compuneri, portrete ale unor personaje biblice;
      - – exerciţii de identificare a păcatelor împotriva Poruncilor lui Dumnezeu;
      - – lectură din Biblie;
      - – exerciţii de analiză a semnificaţiei poruncilor bisericii: participarea la sacramente, postul, sărbătorile anului liturgic.
      OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

4.1 să identifice virtuţile creştine cuprinse în cele zece porunci;
4.2 să înţeleagă deosebirile dintre normele etice contemporane şi poruncile

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de analiză a Celor zece porunci;
– dialog pe tema constrângerii/libertăţii de alegere a respectării/nerespectării poruncilor biblice;
– redactarea unei liste de reguli pentru clasă/comunitate;
– exerciţii de comparaţie între reguli etice/porunci biblice;
– exerciţii de evaluare a unor situaţii- problemă din perspectiva respectării poruncilor biblice/regulilor etice.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

5.1 să iniţieze şi să participe la pregătirea de activităţi comune cu copii ce aparţin altor culte;
5.2 să identifice principalele etape ale rezolvării unor situaţii – problemă.

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

– proiectarea şi organizarea de activităţi în comun (excursii, activităţi de binefacere);
– jocuri de rol pe tema rezolvării de conflicte;

exerciţii de argumentare/ contraargumentare a unor opinii, idei;
– studii de caz.

CONŢINUTURI

Chemarea omului la sfinţenie

Legământul omului cu Dumnezeu şi Poruncile Cele zece porunci

1. „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău.

Să nu mai ai alţi Dumnezei afară de mine!”
2. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în zadar!
3. Adu-ţi aminte să sfinţeşti Ziua Domnului!
4. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!
5. Să nu ucizi!
6. Să nu faci fapte necurate!
7. Să nu furi!
8. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău!
9. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău.
10. Să nu doreşti bunurile aproapelui tău.

Păcatul şi împăcarea cu Dumnezeu Anul liturgic

Sărbătorile creştine

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să definească Biserica drept popor al lui Dumnezeu, însufleţit de Spiritul Sfânt şi călăuzit de păstori sufleteşti;
1.2 să recunoască în răspunsul Bisericii Catolice la întrebările existenţiale o dovadă a existenţei unui plan divin în istorie, de iubire şi mântuire, al cărui moment decisiv este Isus Cristos.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– analiza comparativă a rolului Bisericii în primele veacuri / în societatea contemporană;
– vizionarea de filme didactice pe tema istoriei Bisericii;
– dezbatere colectivă pe tema planului lui Dumnezeu de mântuire a oamenilor: etape, semnificaţie

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

2.1 să definească în mod adecvat conceptele referitoare la istoria Bisericii;
2.2 să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi în elaborarea de compuneri si studii pe teme date;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de identificare a sensului corect al unor termeni religioşi din liste de definiţii;
– alcătuirea de glosare cu noţiuni de istorie/istoria Bisericii;
– utilizarea de dicţionare, enciclopedii;
– redactarea de compuneri, studii pe teme biblice date;
– exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni religioşi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1 să descrie evenimentele importante din istoria Bisericii în primele veacuri;
3.2 să evalueze consecinţele Evenimentelor din anul 1054 în istoria creştinismului;
3.3 să descrie aspecte specifice istoriei Bisericii locale.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:s

– realizarea de cronologii cu principalele evenimente din perioada de început a Bisericii;
– lectura şi analiza unor texte istorice referitoare la evenimentele studiate;
– dialog pe tema cauzelor persecuţiilor creştinilor din primele veacuri;
– realizarea unor studii documentare despre separările din cadrul Bisericii;
– exerciţii de ierarhizare a cauzelor evenimentelor studiate;
– dialog pe tema libertăţii religioase;
– utilizarea de hărţi, atlase, enciclopedii; realizarea de biografii şi portrete ale unor personalităţi din istoria Bisericii;
– studiu de caz: viaţa şi activitatea unei personalităţi din istoria Bisericii locale;
– organizarea de vizite la diferite obiective religioase care prezintă o importanţă deosebită pentru istoria Bisericii.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1 să evalueze consecinţele în plan individual şi social ale abaterii de la normele de conduită creştină;
4.2 să argumenteze importanţa sfinţilor părinţi şi a modelelor spirituale din istoria Bisericii;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– jocuri de rol;
– studii de caz pe tema abaterii de la norme;
– studii de caz
– lectură din Biblie;

elaborarea de liste de bibliografii, proiecte personale pe tema istoriei Bisericii;
– dialog pe tema rolului modelului în viaţa personală şi a comunităţii;

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

5.1 să demonstreze importanţa apartenenţei la Biserica universală concomitent cu individualitatea conferită de propria confesiune;
5.2 să argumenteze ca scopul unei vieţi autentic religioase este comuniunea deplină cu Dumnezeu şi cu semenii.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:
- – participarea la întâlniri ecumenice;
  
  dezbatere pe tema semnificaţiei Bisericii universale;
- – vizitarea de obiective religioase aparţinând altor confesiuni;
- – dialog pe tema modalităţilor de comuniune cu cei ce aparţin altor culte religioase.
CONŢINUTURI
1. 1. Oameni ai credinţei în mijlocul lumii
2. 2. Biserica în primele veacuri
  - – Naşterea Bisericii
  - – Persecuţia bisericii
  - – Răspândirea creştinismului în Imperiul Roman
  - – Viaţa monahală în Orient şi Occident
3. 3. Separarea Bisericii: Orient şi Occident
4. 4. Reforma Bisericii din Occident
5. 5. Biserica în secolul al VII-lea
6. 6. Biserica în secolul al VIII-lea
7. 7. Biserica în lumea contemporană
8. 8. Conciliul Vatican II
9. 9. Biserica Greco-catolică în România
  - – Unirea românilor din Transilvania cu Biserica Romei
  - – Personalităţi marcante ale Bisericii şi rolul lor în cultura poporului român
  - – Martirii Bisericii Greco-catolice

CLASA a VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să definească semnificaţia credinţei creştine în Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, şi Dumnezeu Spiritul Sfânt.
1.2 să definească credinţa ca dar al lui Dumnezeu, oferit oamenilor din iubire.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– lectura biblica;
– exerciţii de analiză a articolelor Crezului;
– structurarea conţinutului Crezului pe idei tematice;
– – exerciţii de analiză a mesajului lui Cristos: “Fericiţi cei săraci cu spiritul”;
– lecturarea unor texte semnificative din literatura religioasă şi/sau filosofică:

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

2.1 să analizeze semnificaţiile actuale ale unor termeni utilizaţi în Sfânta Scriptura;
2.2 să redacteze scurte comentarii referitoare la credinţă, pe baza unor texte din Sfânta Scriptura.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de identificare a sensurilor posibile ale unor cuvinte (iubire etc.);
– utilizarea de dicţionare, glosare;
– exerciţii de analiză pe baza textului;
– exerciţii de argumentare /

contraargumentare pe o tema dată;
– lectură biblică;
– elaborarea unor liste de lecturi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

3.1 să definească Biserica drept comunitate care face cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, continuă faptele lui Cristos şi trăieşte prin puterea Spiritului Sfânt;
3.2 sa analizeze structurile bisericeşti ca forme de slujire autentica faţă de Dumnezeu şi faţă de

comunitate.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– lectură biblică;
– exerciţii de analiză a Crezului pe unităţii tematice, având ca suport Catehismul;
– comentarea momentelor din istoria Bisericii în care s-a definitivat Crezul
– exerciţii de analiză a rolului Bisericii la întărirea credinţei;
– studiu de caz: Cum se implică Biserica în rezolvarea problemelor comunităţii.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

4.1 să sintetizeze învăţăturile lui Isus; referitoare la virtuţile creştine;

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:
- – redactarea de eseuri cu temă dată;
- – lecturarea unor texte cu conţinut moral- religios;
  
  Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.2 să explice semnificaţia păcatului ca îndepărtare a credinciosului de Dumnezeu;
4.3 să argumenteze necesitatea participării active la viaţa Bisericii.

– exerciţii de definire a păcatelor în sens biblic / în sens comun;
– exerciţii de comparare a comportamentelor unor personaje din textele biblice studiate şi din viaţa cotidiană;
– dialog pe tema rolului Bisericii într-o comunitate;
– participarea la slujbe bisericeşti;
– organizarea de activităţi comune şcoală- biserica.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

5.1 să ilustreze prin exemple concrete rolul rugăciunii comune;
5.2 să analizeze principiul universalităţii iubirii lui Cristos şi principiul chemării lui Dumnezeu la libertatea credinţei ca elemente centrale ale creştinismului.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– formularea unor rugăciuni pe tema credinţei;
– organizarea de activităţi de întrajutorare; realizarea de eseuri pe tema libertăţii credinţei;
– participarea la acţiuni de caritate si ecumenice.

CON,INUTURI

Cred în Dumnezeu, Tatăl
- – Dumnezeu Tatăl, Creatorul cerului şi al pământului
- – Crearea omului
- – Creator: de ce?, pentru ce? cum?
  
  Cred în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu
- – Isus Cristos îl împacă pe om cu Dumnezeu
- – Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om
- – Isus Cristos, conceput de la Spiritul Sfânt, născut din Maria Fecioară
- – Isus a murit răstignit
- – A treia zi a înviat din morţi
- – S-a suit la ceruri
- – Va veni să judece pe vii şi pe morţi

Cred în Spiritul Sfânt Cred în Sfânta Biserică Cred în iertarea păcatelor Cred în învierea morţilor Cred în viaţa veşnică

Maria, Mama lui Cristos a Bisericii Sărbători în Cinstea Maicii Domnului Rugăciuni Mariane

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Redarea în discursul scris sau oral a învăţăturii despre Dumnezeu; S2. Realizarea de legături între învăţătura despre Dumnezeu şi trăirea poruncilor divine
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului în sfera valorilor religioase	S3. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii, texte de învăţătură şi trăire creştină
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Identificarea unor situaţii în care să fie valorizată învăţătura creştină S5. Recunoaşterea exigenţelor învăţăturii creştine şi asumarea unui comportament creştin responsabil
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios	S6. Asumarea unor roluri sociale care implică o atitudine creştină faţă de sine şi faţă de ceilalţi
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S7. Acceptarea şi îndeplinirea unor sarcini şi responsabilităţi bazate pe valori creştine la nivelul grupului şi/sau al comunităţii religioase şi societăţii

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretu- lui cu nr. 4698/07.07.2008.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

ALIANŢA EVANGHELICĂ

(CULTUL BAPTIST, CULTUL CREŞTIN DUPĂ EVANGHELIE, CULTUL PENTICOSTAL)

CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

BUCUREŞTI, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie – Alianţa Evanghelică

şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a.

Programa şcolară de Religie – Alianţa Evanghelică vizează formarea elevilor în spiritul va- lorilor moral-creştine care să stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţă de propria persoană. Programa urmăreşte să vină în în- tâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor cultelor din Alianta Evanghelica în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Alianţa Evanghelică a avut în vedere următoarele aspec-

te:

– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didac- tice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu stan- dardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor in- terpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cu- noaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridi- cat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de stu- diu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora la nivelul cla- selor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili,

care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a de- mersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învă- ţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de pro- grama şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiective- lor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de stan- darde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfâr- şitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În ca- drul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiective- lor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate co- lectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exi- genţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de mani- festare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolva- re a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte cre- dinţe şi convingere.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CLASA A V – A

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	– să identifice atribute ale lui Dumnezeu – dialog pe tema atributelor lui Dumnezeu
1.2	– să accepte Biblia ca sursa de cunoaştere a lui Dumnezeu
1.3	– să înţeleagă rolul lui Dumnezeu în istorie – alcătuirea unor compuneri despre felul în care Dumnezeu s-a implicat în vieţile unor personaje biblice;	– exerciţii de analiză a rolului creştinismului în istorie.

– activităţi de exprimare a opiniilor proprii, pri- vind impactul atributelor lui Dumnezeu în via- ţa omului;
– exerciţii de identificare a unor atribute ale lui Dumnezeu, pe baza analizei textului biblic;

– lectură biblică;
– dialog pe tema specificului Bibliei (structura, inspiraţie);

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1	– să identifice termenii religioşi din texte biblice şi literare
2.2	– să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi în exprimarea orală şi scrisă

– exerciţii de diferenţiere între sensul obişnuit şi sensul religios, sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte;
– observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios;

– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvin- te pentru desprinderea sensului unor termeni religioşi;
– alcătuirea unor minidicţionare de termeni biblici.

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	– să specifice domeniile în care s-au manifestat minunile săvârşite de Isus

– exerciţii de identificare a mesajului mo- ral-religios din textele biblice referitoare la minuni;
– dialog pe tema domeniilor în care s-a manifes- tat autoritatea lui Hristos prin minuni;

3.2

– să descrie evenimente caracteristice

ale

perioadei Bisericii primare

– exerciţii de lectură dramatizată a textului biblic;

3.3

– să enumere cauzele şi să prezinte desfă- şurarea persecuţiilor creştinilor din primele veacuri

– întocmirea unei scurte compuneri asupra unui eveniment din istoria bisericii;
– lecturarea unor texte biblice.

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	– să respecte învăţăturile cu privire la com- portamentul personal faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni
4.2	– să identifice, din textele referitoare la per- sonaje ale Vechiului Testament, reguli de trăire conform învăţăturilor Sfintelor Scrip- turi

– exerciţii de dezbatere în grup a unor texte din Biblie;
– discutarea unor cazuri reale sau imaginare care vizează diferite tipuri de comportament moral religios;

– lecturarea textelor biblice;
– discuţii pe temă dată.

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
5.1	– să întreţină relaţii de prietenie cu cei de alte credinţe şi convingeri	– jocuri care să dezvolte spiritul de echipă şi de acceptare a celorlalţi;
5.2	– să prezinte sensul existenţei omu- lui pe pământ şi scopul creării lui de către Dumnezeu	– lectura unor texte biblice şi laice; – dialog pe tema scopului vieţii; – învăţarea de cântece de mulţumire şi la- udă lui Dumnezeu;

LISTA DE CONTINUTURI

Clasa a V-a

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 – BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. 1. Structura Bibliei şi inspiraţia acesteia
2. 2. Originea şi izvoarele Bibliei . Limbile şi răspândirea ei
3. 3. Vechimea manuscriselor Bibliei şi răspândirea lor
4. 4. Canonul Sfintelor Scripturi.
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 –ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
1. 5. Dumnezeu. Cunoaşterea lui Dumnezeu
2. 6. Creaţia
3. 7. Omul – imaginea lui Dumnezeu
4. 8. Omul – împreună lucrător cu Dumnezeu.
5. 9. Căderea în păcat şi urmările păcatului
6. 10. Moartea . Marea întrebare a vieţii
7. 11. Voia lui Dumnezeu pentru noi
8. 12. Legea lui Dumnezeu.
9. 13. Dumnezeu ordonează viaţa noastră
10. 14. Împlinirea Legii divine
11. 15. Singura soluţie împotriva păcatului
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 – ISTORIA BISERICII CREŞTINE
1. 16. Apariţia şi răspândirea Bisericii creştine
2. 17. Biserica martirilor în Imperiul Roman;
3. 18. Recunoaşterea oficială a Bisericii creştine
4. 19. Extinderea creştinismului la începutul Evului Mediu.
IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 – SĂRBĂTORI CREŞTINE

20. Naşterea Domnului
21. Botezul Domnului Isus
22. Patimile şi Învierea Domnului
23. Înălţarea la cer.
24. Coborârea Duhului Sfânt.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CLASA A VI – A

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	– să înţeleagă rolul Domnului Isus în istorie
1.2	– să argumenteze ca Isus Hristos a fost un personaj istoric real	– povestirea unor evenimente din istoria poporu- lui Israel, utilizând atlase şi enciclopedii;
1.3	– să analizeze iubirea lui Dumnezeu din implicarea Lui în istoria poporului evreu	– lectura unui psalm istoric şi învăţarea unui cântec religios.

– exerciţii de identificare şi delimitare a acţiuni- lor
– diferite ale Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt;
– exerciţii de exprimare a opiniilor proprii privind viaţa şi lucrarea lui Isus Hristos şi a Duhului Sfânt;

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1	– să identifice termenii religioşi noi şi sensul lor în funcţie de context	– exerciţii de utilizare a unui termen religios într-un context laic pentru a-i urmări semnifi- caţia;
2.2	– să definească în cuvinte proprii noii termeni religioşi învăţaţi
2.3	– să găsească sinonime pentru unii termeni religioşi învăţaţi	– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cu- vinte pentru desprinderea sensului unor ter- meni specifici religioşi.

– exerciţii de selectarea a noilor termeni religi- oşi din texte religioase şi laice;
– exerciţii de identificare a sensului unor ter- meni religioşi din texte religioase şi laice;

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

3.1	– să descrie principiile de bază ale reformatorilor	-dialog pe tema caracteristicilor de bază ale Reformei; cu principalele evenimente ale Reformei şi Con- trareformei;
3.2	– să recepteze corect mesajul biblic con- form cadrului cultural istoric dat
3.3	– să prezinte viaţa şi activitatea principali- lor părinţi ai Bisericii	– lecturi din opera părinţilor Bisericii;
3.4	– să se familiarizeze cu principalele tradiţii iudaice regăsite în Noul Testament

– exerciţii de analiză a activităţii principalilor reformatori;
– realizarea de tabele cronologice şi diagrame

– audiţie de muzică religioasă gregoriană şi bi- zantină;
– întocmirea fişelor de lectură din sursele de do- cumentare istorico-religioasă;

– dezbatere în grup pe tema specificului unor tradiţii iudaice;
– prezentarea unor povestiri din Talmud.

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	– să conştientizeze importanţa trăirii con- form poruncilor divine şi consecinţele în- călcării lor
4.2	– să respecte cu fidelitate principiile de ba- ză ale credinţei în orice împrejurare din viaţă

– dialog pe tema poruncilor dumnezeieşti;
– povestirea unor întâmplări reale sau imaginare care evidenţiază dreapta răsplătire a lui Dum- nezeu;
– jocuri de rol;

– participarea la acţiuni de întrajutorare;
– prezentarea unor principii şi repere care să
– ajute la luarea unor poziţii corecte în confrun- tarea cu alte credinţe şi ideologii.

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
5.1	– să formuleze şi să expună crezul propriu în dialogul cu cei ce au alte convingeri reli- gioase	– discutarea despre culte diferite cu scopul fami- liarizării cu specificul acestora; – exerciţii de argumentare/contraargumentare a propriei opinii, credinţe, idei;
5.2	– să întreţină un dialog pe teme diverse cu cei care au alte convingeri religioase, într-o atmosferă de pace şi bună înţelegere	– vizionarea de filme cu teme religioase; – organizarea de activităţi în comun cu elevi de alte convingeri religioase;
5.3	– să condamne discriminarea pe motive re- ligioase la orice nivel în societate	– exerciţii de argumentare/contraargumentare a unor aspecte şi practici religioase.

CLASA A VI – A

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 – BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. 1. Pentateuhul (Geneza – Deuteronom);
2. 2. Istoria poporului Israel (Iosua – Estera);
3. 3. Cărţile de învăţătură (Iov – Cartea Cântărilor);
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 – ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
1. 4. Pasaje din Vechiul Testament cu referire la Domnul Isus
2. 5. Isus Cristos –Dumnezeu şi Om
3. 6. Naşterea, copilăria şi viaţa Domnului Isus
4. 7. Suferinţele şi moartea Domnului Isus
5. 8. Învierea Domnului Isus
6. 9. Înălţarea Domnului Isus
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 – DEPRINDERI DE VIAŢĂ CREŞTINĂ
1. 10. Credinţa
2. 11. Studiul Bibliei. Meditaţia
3. 12. Rugăciunea .„Tatăl nostru”
4. 13. Tipurile de rugăciune;

IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 – ISTORIA BISERICII CREŞTINE

14. Începuturile Reformei. Prereformatorii
15. Martin Luther
16. H. Zwingli
17. Jean Calvin
18. Hughenoţii
19. Contrareforma

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CLASA A VII – A

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	– să realizeze cu cuvinte proprii comentarii pe baza unui text din Sfân- ta Scriptura	– elaborarea de compuneri, eseuri cu subiect religios
1.2	– să descrie caracteristicile unei relaţii corecte cu Dumnezeu, prin practicarea ru- găciunii, postului şi prin studierea Bi- bliei

– analiza importanţei anumitor rugăciuni (de exemplu, la intrarea în clasă, la ieşire din clasă, la culcare, la masă, pentru semeni);
– dialog pe tema semnificaţiei postului.

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1

– să participe la discuţii pe teme reli- gioase, folosind un limbaj adecvat

-dezbateri colective pe teme religioase;

– folosirea dicţionarelor cu termeni religioşi;

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	– să înţeleagă rolul Duhului Sfânt în inspi- rarea autorilor Scripturii, în înţelegerea şi interpretarea Scripturii

– practicarea rugăciunii ca punct de pornire în demersul interpretativ al Scripturii;
– dialog pe tema persoanei şi lucrării Sfântului Duh în lume;

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	– să sintetizeze principiile de trăire creştină din învăţătura şi pildele Dom- nului Isus
4.2	– să descrie modalităţi de partici- pare la viaţa comunităţii	-participarea la slujbe, acţiuni de caritate;
4.3	– să argumenteze necesitatea mo- delului desăvârşit de comportare, Isus Hristos, în viaţa unui creştin	-activităţi de descriere (scrisa sau orala) a trăsăturilor de caracter ale Domnului Isus.

– lectura de texte biblice şi a altor cărţi cu tematică religioasă;
– dezbatere în grup pe tema semnificaţiei pildelor lui Isus;

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
5.1	– să argumenteze că Domnul Isus s-a jertfit pentru toţi oamenii	-lectură biblică; – dialog pe tema semnificaţiei jertfei lui Isus
5.2	– să descrie acţiuni concrete care ex- prima dragostea faţă de aproapele său	-organizarea de activităţi în comun cu cei de alte convingeri religioase; – studii de caz.

CLASA A VII – A

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 – BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. 1. Profeţii mari (Isaia-Daniel)
2. 2. Profeţii mici (Osea-Maleahi)
3. 3. Relaţia între Vechiul şi Noul Testament
4. 4. Evangheliile (Matei-Ioan)
5. 5. Faptele Apostolilor
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 – ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE

6. Pogorârea Duhului Sfânt . Duhul Sfânt – o necesitate în viaţa credinciosului
7. Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt
8. Biserica . Hristos şi Biserica Sa
9. Slujbele în Biserică . Actele de cult ale Bisericii. Botezul în apă şi Cina Domnului
10. Relaţia dintre Biserică şi membrii acesteia
1. III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3- ISTORIA BISERICII CREŞTINE
11. Mişcări de trezire rezultate din Reformă: anabaptiştii, pietiştii, quaquerii, menoniţii
12. Conciliile ecumenice
13. Istoria misiunii
1. IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 – VIAŢA ŞI ÎNVĂŢĂTURA DOMNULUI ISUS
14. Minunile Domnului Isus (cele patru domenii)
15. Predica de pe munte (Matei 5-7)
16. Pildele Domnului Isus: Pildele Împărăţiei, Matei 13
17. Pildele lucrurilor pierdute, Luca 15
18. Pilda celor zece fecioare, Matei 25
19. Pilda robului nemilostiv, Matei 18
20. Pilda samariteanului, Luca 10

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CLASA A VIII – A

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1	– să argumenteze importanta partici- pării la serviciile divine în Biserică	– participarea la slujbele din Biserică; – lectura de texte referitoare la Biserică
1.2	– să prezinte iminenţa revenirii lui Isus Hristos	– lectura de texte biblice, învăţarea de cântece creştine pe aceasta temă;
1.3	– să explice alcătuirea Sfintelor Scrip- turi

– exerciţii de clasificare a cărţilor Bibliei;
– lectură din Sf. Scriptură şi alte lucrări cu subiect religios.

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1

– să integreze adevărurile Sfintei Scripturi în studierea altor discipline (lite- ratură istorie, muzică,arta)

– utilizarea de dicţionare, glosare, liste de ter-

meni.

– dialoguri pe teme interdisciplinare;
– lecturi şi analize comparative între texte bi- blice –alte texte;

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	– să rezume principalele evenimente din perioada de început a creştinismului în România
3.2	– să identifice principalele etape ale mişcării evanghelice în România	ghelice în România şi în lume;

– lecturi din Sf. Scriptură şi alte lucrări cu su- biect religios şi istoric;
– exerciţii de corelare a perioadei de început a creştinismului în România cu evenimente isto- rice;

– realizarea de tabele cronologice şi diagrame referitoare la istoria Bisericii Evanghelice în România
– dialog pe tema dezvoltării mişcării evan-

3.3

– să evalueze rolul creştinismului şi al Bisericii în istoria poporului român

– exerciţii de analiza a rolului creştinismului în diferite epoci istorice: formarea poporului român, perioada medievala;

– elaborarea de compuneri pe tema dată.

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	– să susţină importanta poruncilor di- vine drept călăuza în viaţa de zi cu zi	-dezbateri colective pe teme: consumul de al- cool,fumatul, muzica rock, ocultismul; – studiu de caz;
4.2	– să facă distincţie între preceptele di- vine date prin Lege si cele dobândite prin har	-exerciţii de analiza a rolului harului în viaţa omului; – dialog pe tema relaţiei Lege – har;
4.3	– să identifice forme de manifestare a respectului faţă de valorile şi moştenirea religioasă a poporului român

– organizarea de vizite şi excursii la mănăs- tiri, muzee;
– dialog pe tema importanţei moştenirii reli- gioase a poporului român.

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
5.1	– să susţină importanţa atitudinii de înţelegere şi respect în relaţia cu cei de al- tă credinţa
5.2	– să recunoască forme de manifestare religioasă specifică altor confesiuni	tăţi religioase.

– exerciţii de prezentare a principiilor de bază ale altor grupuri religioase;
– vizitarea altor lăcaşuri de cult;
– organizarea de activităţi în comun cu cei de alte convingeri religioase

– vizionarea unui film despre alte comunităţi religioase;
– vizitarea de lăcaşuri de cult ale altor comuni-

CLASA a VIII – A

I. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1 – BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ
1. 1. Epistolele pauline (Romani – Evrei)
2. 2. Epistolele generale (Iacov – Iuda)
3. 3. Apocalipsa
II. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 – ÎNVĂŢĂTURI DE BAZĂ ALE CREDINŢEI CREŞTINE
III. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 – ISTORIA BISERICII CREŞTINE
IV. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 – MARILE RELIGII ALE LUMII

12. Budismul
13. Hinduismul
14. Islamul
15. Iudaismul
16. Creştinismul
17. Pericole pentru creştini: spiritismul, ocultismul, mişcări religioase moderne

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Sintetizarea elementelor definitorii propriei identităţi religioase
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase	S2. Realizarea unui discurs pe o temă dată, scris sau oral, folosind termenii religioşi învăţaţi S3. Desprinderea semnificaţiei unui text biblic sau cu conţinut religios
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfin- tei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr-un text din Biblie sau Sfânta Scriptură S5. Descrierea evenimentelor mai importante din Is- toria Bisericii şi comentarea consecinţelor acestora asupra vieţii religioase şi sociale
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de com- portament moral religios	S6. Asumarea unor roluri sociale care implică o re- laţionare pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi S7. Compararea normelor religioase cu normele eti- ce contemporane
OC 5. Educarea atitudinilor de ac- ceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S8. Asumarea unor responsabilităţi sociale care im- plică atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi semeni, indiferent de credinţe şi convingeri S9. Identificarea valorilor moral-religioase comune tuturor credinţelor religioase şi posibilitatea de măr- turie comună.

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA ROMANA

CLASELE A V-A – A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie – Cultul Romano-Catolic (romano-catolic de limbă română) îşi propune să ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii şi înţelegerii caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.

Programa de faţă se doreşte a fi un instrument util de lucru atât pentru profesorul de religie, cât şi pentru ceilalţi profesori care predau discipline din aria curriculară “Om şi societate”.

Dominantele noului curriculum sunt:

– utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse (biblice, istorice etc.);
– dezvoltarea vocabularului specific disciplinei în cadrul comunicării orale sau scrise;
– rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor şi procedeelor specifice religiei ca disciplină de studiu şi nu numai;
– înţelegerea rolului religiei în viaţa prezentă şi a importanţei acesteia de-a lungul timpului;
– adaptarea conţinuturilor la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor.

Programele şcolare de Religie – Cultul Romano-Catolic vizează formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine, care să stea la baza concepţiei relaţiei dintre Dumnezeu şi om, precum şi a relaţiilor dintre oameni. Având ca fundament idealul educaţional al Bisericii şi experienţa seculară a învăţământului catolic, Programele de religie urmăresc să vină în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Romano-Catolic a avut în vedere următoarele aspecte:
– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor

interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru

propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

1.1 să definească rugăciunea ca mijloc de dialog cu Dumnezeu;
1.2 să înţeleagă semnificaţia sfintelor sacramente;

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

– formularea şi rostirea de rugăciuni;
– dialog pe tema tipurilor de rugăciuni şi a rolului acestora în viaţa unui creştin;
– dialog pe tema semnificaţiei sfintelor sacramente: semne văzute ale harurilor nevăzute dăruite de Dumnezeu, mijloc de relaţionare cu Dumnezeu şi cu aproapele nostru, chemare a omului pentru a fi părtaş la viaţa divină, mijloc prin care Isus acţionează în lume;
– dialog pe tema importanţei unor sacramente în viaţa creştină.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

2.1 să utilizeze corect termenii religioşi ce

definesc Sfintele Sacramente în exprimarea orală şi scrisă.

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a semnificaţiei unor termeni în diferite contexte;
– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
– completarea de rebusuri cu tematică religioasă; observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:
– dezbateri colective pe tema semnificaţiei Sfintei Liturghii şi a locului acesteia în slujbele Bisericii;
– participarea la slujbele religioase;
– exerciţii de identificare în Sfânta Scriptură a pasajelor referitoare la sacramente şi comentarea lor;
– dialog pe tema semnificaţiei caracteristicilor sacramentelor: materii, forme, semne, simboluri, ritualuri, obiceiuri şi tradiţii;
– exerciţii de analiză a istoricului unor sacramente;
– vizionarea de filme sau înregistrări video cu Sfintele Sacramente.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
– dialog pe tema rolului primirii sacramentelor;
– realizarea unor diagrame şi tabele cronologice cu momentele în care se primesc sacramentele;
– dialog pe tema angajamentelor făcute la botez, chemarea de slujire în Biserică;
– participarea la ceremoniile legate de unele sacramente.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

5.1 să descrie elementele specifice ale sacramentelor la principalele confesiuni creştine;
5.2 să identifice elemente comune între culte creştine.

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

– vizitarea bisericilor altor confesiuni;
– organizarea de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai altor culte;
– exerciţii de identificare a caracteristicilor comune şi a diferenţelor dintre formele sacramentelor la diferite culte;
– dialog pe tema elementelor de unitate dintre diferite culte.

CONŢINUTURI

I. Introducere în sacramente
1. 1. Scopul omului pe pământ
2. 2. Harul Divin
3. 3. Sacramentele – Definiţie şi importanţă
II. Sacramentele iniţierii creştine
1. 1. Botezul – instituire
  
  Celebrarea sacramentului Botezului Roadele sacramentului Botezului
2. 2. Mirul – istoricul şi importanţa sacramentului Semne, ritualuri şi roadele sacramentului
3. 3. Euharistia – instituire Vechea şi Noua Alianţă
  
  Condiţii pentru a primi Sfânta Împărtăşanie
  
  Sfânta Liturghie. Liturgia cuvântului şi Liturgia euharistică
III. Sacramentele de vindecare
1. 1. Spovada – instituire
  
  Păcatul şi consecinţele sale în viaţa omului Ritualul Spovezii
  
  Condiţiile necesare pentru celebrarea sacramentului Spovezii
2. 2. Ungerea bolnavilor – semnificaţia şi roadele sacramentului Ungerii bolnavilor Celebrarea şi roadele sacramentului Ungerii bolnavilor.
IV. Sacramente şi sacramentaliile în slujirea comunităţii
1. 1. Preoţia – instituirea şi valoarea sacramentului Slujirea preoţească
2. 2. Căsătoria – instituţie şi sacrament Finalităţile căsătoriei. Datoriile celor căsătoriţi
3. 3. Sacramentalile şi importanţa lor
  
  Clasa a VI – a
  
  OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  
  OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia creştină a celor zece porunci;
1.2 să conştientizeze importanţa respectării Zilei Domnului în viaţa creştinului

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

– lectura din Biblie;
– dezbatere colectivă pe tema semnificaţiei Celor zece porunci: semn al iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni, temelie a raporturilor omului cu Dumnezeu şi cu semenii;
– exerciţii de analiză a Celor zece porunci prin prisma poruncii iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, instaurată de Isus;
– dialog pe tema semnificaţiei zilei Domnului în Sfânta Scriptură şi a modului de sfinţire a acesteia.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
– utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii;
– completarea şi crearea de rebusuri pe teme
– date;
– exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite contexte, cu diferite sensuri;
– exerciţii de analiză comparativă a unei parabole / metafore literare şi a uneia din Biblie.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
– lectura din Biblie;
– dialog pe tema formelor de manifestare a Poruncilor lui Dumnezeu în viaţa obişnuită (în familie, în biserică, în societate);
– studiu de caz: care din personajele biblice, sfinţi au respectat/nu au respectat Poruncile lui

–

respectare/ nerespectare a poruncilor lui Dumnezeu;

Dumnezeu;

redactarea de compuneri, portrete ale unor personaje biblice;

– exerciţii de identificare a păcatelor împotriva Poruncilor lui Dumnezeu;
– lectură din Biblie;
– exerciţii de analiză a semnificaţiei Poruncilor Bisericii: participarea la sacramente, postul, sărbătorile anului liturgic.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de analiză a Celor zece porunci;
– dialog pe tema constrângerii/libertăţii de alegere a respectării/nerespectării poruncilor biblice;
– redactarea unei liste de reguli pentru

etice contemporane şi poruncile biblice.

clasă/comunitate;

– exerciţii de comparaţie între reguli etice/porunci biblice;

– exerciţii de evaluare a unor situaţii-problemă din perspectiva respectării poruncilor biblice/regulilor etice.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

5.1 să iniţieze şi să participe la pregătirea de activităţi comune cu copii ce aparţin altor culte;
5.2 să identifice principalele etape ale rezolvării unor situaţii – problemă.

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

– proiectarea şi organizarea de activităţi în comun (excursii, activităţi de binefacere);
– jocuri de rol pe tema rezolvării de conflicte;
– exerciţii de

argumentare/contraargumentare a unor opinii, idei;
– studii de caz.

I. Decalogul. Noţiuni generale

CONŢINUTURI
1. 1. Dumnezeu dăruieşte poporului cele zece porunci
2. 2. Isus împlineşte şi desăvârşeşte cele zece porunci
3. 3. Iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproape
II. Porunci referitoare la Dumnezeu
1. 1. “Eu sunt Domnul Dumnezeul tău să nu ai alţi dumnezei afară de mine”:
2. 2. Răspunsul dat lui Dumnezeu prin credinţă, speranţă şi iubire
3. 3. Păcatele împotriva poruncii I
4. 4. „Să nu spui numele Domnului Dumnezeului tău în zadar”
5. 5. Păcatele împotriva poruncii a II-a
6. 6. „Să sfinţeşti ziua Domnului”
7. 7. Modalităţi de sfinţire a zilei Domnului şi păcate contra poruncii a treia
III. Porunci referitoare la aproapele
1. 1. „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta”. Familia. Îndatoririle copiilor şi ale părinţilor
2. 2. Aspecte sociale ale poruncii a patra: Biserica şi societatea
3. 3. „Să nu ucizi” – respectul faţă de viaţă
4. 4. Păcatele împotriva poruncii a V-a
5. 5. „Să nu faci fapte necurate”
6. 6. Păcatele împotriva poruncilor a VI-a şi a IX-a
7. 7. „Să nu furi”
8. 8. Păcatele împotriva poruncii a VII-a şi a X-a
9. 9. „Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău”
10. 10. Păcatele împotriva poruncii a VIII-a
IV. Prin Biserică la fericire
1. 1. Poruncile Bisericii
2. 2. Fericirile evanghelice
3. 3. Fericirea cerului
  
  CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să definească Biserica drept popor al lui Dumnezeu, însufleţit de Duhul Sfânt şi călăuzit de păstori sufleteşti;
1.2 să recunoască în răspunsul Bisericii Catolice la întrebările existenţiale o dovadă a existenţei unui plan divin în istorie, de iubire şi mântuire, al cărui moment decisiv este Isus Cristos.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– analiza comparativă a rolului Bisericii în primele veacuri / în societatea contemporană;
– vizionarea de filme didactice pe tema istoriei Bisericii;
– dezbatere colectivă pe tema planului lui Dumnezeu de mântuire a oamenilor: etape, semnificaţie

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

2.1 să definească în mod adecvat conceptele referitoare la istoria Bisericii;
2.2 să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi în elaborarea de compuneri si studii pe teme date;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de identificare a sensului corect al unor termeni religioşi din liste de definiţii;
– alcătuirea de glosare cu noţiuni de istorie/istoria Bisericii;
– utilizarea de dicţionare, enciclopedii;
– redactarea de compuneri, studii pe teme biblice date;
– exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni religioşi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1 să descrie evenimentele importante din istoria Bisericii în primele veacuri;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:
- – realizarea de cronologii cu principalele evenimente din perioada de început a Bisericii;
- – lectura şi analiza unor texte istorice referitoare la evenimentele studiate;
- – dialog pe tema cauzelor persecuţiilor creştinilor din primele veacuri;
3.2 să evalueze consecinţele Evenimentelor din anul 1054 în istoria creştinismului;
3.3 să descrie aspecte specifice istoriei Bisericii locale.

– realizarea unor studii documentare despre separările din cadrul Bisericii;
– exerciţii de ierarhizare a cauzelor evenimentelor studiate;
– dialog pe tema libertăţii religioase;
– utilizarea de hărţi, atlase, enciclopedii;
– realizarea de biografii şi portrete ale unor personalităţi din istoria Bisericii locale;
– studiu de caz: viaţa şi activitatea unei personalităţi din istoria Bisericii locale;
– organizarea de vizite la diferite obiective religioase care prezintă o importanţă deosebită pentru istoria Bisericii locale.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1 să evalueze consecinţele în plan individual şi social ale abaterii de la normele de conduită creştină;
4.2 să argumenteze importanţa sfinţilor părinţi şi a modelelor spirituale din istoria Bisericii;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– jocuri de rol;
– studii de caz pe tema abaterii de la norme;
– lectură din Biblie;
– elaborarea de liste de bibliografii, proiecte personale pe tema istoriei Bisericii;
– dialog pe tema rolului modelului în viaţa personală şi a comunităţii;
– studii de caz.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

5.1 să demonstreze importanţa apartenenţei la Biserica universală concomitent cu individualitatea conferită de propria confesiune;
5.2 să argumenteze ca scopul unei vieţi autentic religioase este comuniunea deplină cu Dumnezeu şi cu semenii.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– participarea la întâlniri ecumenice;
– dezbatere pe tema semnificaţiei Bisericii universale;
– vizitarea de obiective religioase aparţinând altor

onfesiuni;

– dialog pe tema modalităţilor de comuniune cu cei ce aparţin altor culte religioase.

CON,INUTURI

I. Biserica în primele veacuri
1. 1. Biserica din Ierusalim (mediul iudaic si Rusaliile)
2. 2. Persecuţiile din primele veacuri
3. 3. Edictul de la Milano
4. 4. Adevăruri teologice apărate de primele concilii ecumenice: Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon
II. Biserica în Evul Mediu
1. 1. Evenimentele din 1054
2. 2. Ereticii şi Inchiziţia
3. 3. Papii în exil la Avignon
III. Biserica în epoca moderna si contemporana
1. 1. Martin Luther şi Reforma protestantă
2. 2. Calvin şi răspândirea protestantismului
3. 3. Henric al VIII-lea şi anglicanismul
4. 4. Reforma catolica şi Conciliul Tridentin
5. 5. Iluminismul şi Revoluţia franceză
  1. 5. Cultele neoprotestante
  2. 6. Conciliul Vatican I
  3. 7. Conciliu Vatican II
IV. Organizarea Bisericii catolice în spaţiu românesc
1. 1. Creştinismul la începuturi
2. 2. Înfiinţarea şi organizarea Episcopiei cumanilor, a Episcopiei de Siret şi a Episcopiei de Baia
3. 3. Epoca modernă a catolicismului
4. 4. Vicariatul apostolic al Moldovei şi al Munteniei
5. 5. Persecuţiile din epoca comunistă
6. 6. Biserica unită cu Roma de la origini până astăzi
7. 7. Episcopiile catolice de Bucureşti şi de Iaşi

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să descrie semnificaţia Sfintei Treimi ca element central al credinţei: Dumnezeu Tată – Creator, Dumnezeu Fiul – Mântuitor, Dumnezeu Duhul Sfânt–Dătător de viaţă;
1.2 să definească credinţa ca dar al lui Dumnezeu, oferit oamenilor din iubire.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– lectura biblica;
– exerciţii de analiză a articolelor Crezului;
– structurarea conţinutului Crezului pe idei tematice;
– exerciţii de analiză a mesajului lui Cristos: “Fericiţi cei săraci cu duhul”;
– lecturarea unor texte semnificative din literatura religioasă şi/sau filosofică

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a sensurilor posibile ale unor cuvinte (iubire etc.);
– utilizarea de dicţionare, glosare;
– exerciţii de analiză pe baza textului;
– exerciţii de argumentare / contraargumentare pe o tema dată;
– lectură biblică;
– elaborarea unor liste de lecturi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
– lectură biblică;
– exerciţii de analiză a Crezului pe unităţii tematice, având ca suport Catehismul;
– comentarea momentelor din istoria Bisericii în care s-a definitivat Crezul;
comunitate.
– exerciţii de analiză a rolului Bisericii la întărirea credinţei;
– studiu de caz: Cum se implică Biserica în rezolvarea problemelor comunităţii.

–

3.3 –

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:
– elaborarea de liste cu virtuţile creştine transmise prin învăţăturile lui Isus;
– exerciţii de analiză a unor parabole biblice;
– elaborarea de liste cu păcatele capitale corespunzătoare fiecărei virtuţi identificate;
– exerciţii de definire a păcatelor în sens biblic / în sens comun
– dialog pe tema rolului Bisericii într-o comunitate;
– participarea la slujbe bisericeşti;
– organizarea de activităţi comune şcoală- biserica.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

5.1 să ilustreze prin exemple concrete rolul rugăciunii în comuniune;
5.2 să analizeze principiul universalităţii iubirii lui Cristos şi principiul chemării lui Dumnezeu la libertatea credinţei ca elemente centrale ale creştinismului.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– formularea unor rugăciuni pe tema credinţei;
– organizarea de activităţi de întrajutorare;
– realizarea de eseuri pe tema libertăţii credinţei;
– participarea la acţiuni de caritate si ecumenice.

CON,INUTURI

I. Existenţa lui Dumnezeu
1. 1. Creaţia ne vorbeşte despre Dumnezeu
2. 2. Cine este Dumnezeu? Însuşirile lui Dumnezeu
3. 3. Preasfânta Treime
II. Dumnezeu – Tatăl
1. 1. Prezenţa lui Dumnezeu în Vechiul Testament
2. 2. Cristos ne vorbeşte despre Dumnezeu Tatăl
3. 3. Un tată care ne iartă şi ne iubeşte (Pilda fiului risipitor)
III. Dumnezeu – Fiul
1. 1. Isus – Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Mariei
2. 2. Începutul activităţii publice a lui Isus (botezul, ispitirea, nunta din Caana)
3. 3. Învăţătura şi parabolele lui Isus
4. 4. Minunile lui Isus
5. 5. Pătimirea şi moartea lui Isus.
6. 6. Învierea lui Isus (argumente)
IV. Dumnezeu – Duhul Sfânt
1. 1. Duhul Sfânt în Sfânta Scriptură.
2. 2. Acţiunea Duhului Sfânt în viaţa creştinului
V. Biserica
1. 1. Întemeierea şi misiunea Bisericii
2. 2. Organizarea Bisericii

VI. Omul în drum spre viaţa veşnică – Păcatele capitale şi virtuţile opuse lor

1. Mândria / umilinţa
2. Mânia / stăpânirea de sine
3. Desfrâul / curăţia
4. Invidia / bunătatea
5. Lenea / hărnicia

6. Lăcomia / cumpătarea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu, ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Identificarea şi comentarea elementelor esenţiale ale învăţăturii creştine
OC 2.Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase, într-un discurs oral sau scris	S2.Utilizarea corectă, într-un discurs oral sau scris, a termenilor specifici învăţăturii creştine S3. Realizarea, verbal sau în scris, a unor corelaţii interdisciplinare, valorificând terminologia însuşită la orele de religie
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Recunoaşterea şi comentarea unor texte din Sfânta Scriptură S5. Explicarea principalelor evenimente din istoria Bisericii
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios	S6.Analizarea mesajului moral-religios dintr-un text biblic sau patristic S7. Descrierea importanţei identificării unor modele spirituale în Sfânta Scriptură şi în istoria Bisericii pentru formarea caracterului moral- religios
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S8. Identificarea valorilor moral-religioaase comune tuturor convingerilor religioase

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA MAGHIARĂ

CLASELE A V-A – A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie – Cultul Romano-Catolic (romano-catolic de limbă maghiară) îşi propune să ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii şi înţelegerii caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.

Dominantele noului curriculum sunt:

– utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse (biblice, istorice etc.);
– dezvoltarea vocabularului specific disciplinei în cadrul comunicării orale sau scrise;
– rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor şi procedeelor specifice religiei ca disciplină de studiu şi nu numai;
– înţelegerea rolului religiei în viaţa prezentă şi a importanţei acesteia de-a lungul timpului;
– adaptarea conţinuturilor la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor.

Programele şcolare de Religie – Cultul Romano-Catolic vizează formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine, care să stea la baza concepţiei relaţiei dintre Dumnezeu şi om, precum şi a relaţiilor dintre oameni. Având ca fundament idealul educaţional al Bisericii şi experienţa seculară a învăţământului catolic, programele de religie urmăresc să vină în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programelor de Religie au avut în vedere următoarele aspecte:
– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor

interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru

propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

1.1 să definească rugăciunea ca mijloc de dialog cu Dumnezeu;
1.2 să înţeleagă semnificaţia sfintelor sacramente;

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

– formularea şi rostirea de rugăciuni;
– dialog pe tema tipurilor de rugăciuni şi a rolului acestora în viaţa unui creştin;
– dialog pe tema semnificaţiei sfintelor sacramente: semne văzute ale harurilor nevăzute dăruite de Dumnezeu, mijloc de relaţionare cu Dumnezeu şi cu aproapele nostru, chemare a omului pentru a fi părtaş la viaţa divină, mijloc prin care Isus acţionează în lume;
– dialog pe tema importanţei unor sacramente în viaţa creştină.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:
– exerciţii de identificare a semnificaţiei unor termeni în diferite contexte;
– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
– completarea de rebusuri cu tematică religioasă; observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
– dezbateri colective pe tema semnificaţiei Sfintei Liturghii şi a locului acesteia în slujbele Bisericii;
– participarea la slujbele religioase;

3.2 să descrie principalele caracteristici ale Sfintelor Sacramente;
– exerciţii de identificare în Sfânta Scriptură a pasajelor referitoare la sacramente şi comentarea lor;
– dialog pe tema semnificaţiei caracteristicilor sacramentelor: materii, forme, semne, simboluri, ritualuri, obiceiuri şi tradiţii;
– exerciţii de analiză a istoricului unor sacramente;
– vizionarea de filme sau înregistrări video cu Sfintele Sacramente.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
– dialog pe tema rolului primirii sacramentelor;
– realizarea unor diagrame şi tabele cronologice cu momentele în care se primesc sacramentele;
– dialog pe tema angajamentelor făcute la botez, chemarea de slujire în Biserică;
– participarea la ceremoniile legate de unele sacramente.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

5.1 să descrie elementele specifice ale sacramentelor la principalele confesiuni creştine;
5.2 să identifice elemente comune între culte creştine.

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

– vizitarea bisericilor altor confesiuni;
– organizarea de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai altor culte;
– exerciţii de identificare a caracteristicilor comune şi a diferenţelor dintre formele sacramentelor la diferite culte;
– dialog pe tema elementelor de unitate dintre diferite culte.

CONTINUTURI

I. Introducere în liturgie
1. 1. Ce este liturgia?
2. 2. Elementele liturgiei
  - o Despre rugăciune
  - o Semne şi simboluri în liturgie
3. 3. Sfânta Liturghie
  - o Liturgia Cuvântului
  - o Liturgia Euharistiei
4. 4. Spaţiul liturgic
  - o Biserica
5. 5. Anul liturgic
  - o Adventul – Crăciunul
  - o Postul Mare
  - o Paştele
  - o Rusaliile
  - o Cinstirea Sfintei Fecioare Maria şi a Sfinţilor
II. Introducere în sacramente
1. 1. Despre har
2. 2. Sacramentele – Împărţirea şi rolul lor
III. Sacramentele ini’ierii cre’tine
1. 1. Botezul
  - – Instituirea, definiţia, materia şi forma sacramentului
  - – Celebrarea sacramentului
  - – Roadele sacramentului
2. 2. Mirul sau Confirmaţiunea
  1. a. Istoricul şi importanţa sacramentului
  2. b. Definiţia, materia şi forma sacramentului
  3. c. Semnele şi ritualurile sacramentului
  4. d. Roadele sacramentului
3. 3. Euharistia
- – Vechea şi Noua Alianţă
- – Definiţia, materia şi forma sacramentului
- – Condiţii pentru a primi Sfânta Împărtăşanie
IV. Sacramentele de vindecare
1. 4. Pocăinţa sau Spovada
  - – Păcatul şi consecinţele sale în viaţa omului
  - – Instituirea, definiţia, materia şi forma sacramentului
  - – Condiţiile necesare pentru celebrarea sacramentului
  - – Ritualul sacramentului
2. 5. Maslul sau ungerea bolnavilor
  - – Definiţia, materia şi forma sacramentului
  - – Celebrarea şi roadele sacramentului
V. Sacramentele de slujire a comunită’ii
1. 6. Preoţia
  
  a. Întemeierea, definiţia, materia şi forma sacramentului
2. 7. Căsătoria
1. a. Definiţia, materia şi forma sacramentului
2. b. Scopul căsătoriei. Datoriile celor căsătoriţi
VI. Despre sacramentalii

Clasa a VI – a

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia creştină a celor zece porunci;
1.2 să conştientizeze importanţa respectării Zilei Domnului în viaţa creştinului

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

– lectura din Biblie;
– dezbatere colectivă pe tema semnificaţiei Celor zece porunci: semn al iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni, temelie a raporturilor omului cu Dumnezeu şi cu semenii;
– exerciţii de analiză a Celor zece porunci prin prisma poruncii iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, instaurată de Isus;
– dialog pe tema semnificaţiei zilei Domnului în Sfânta Scriptură şi a modului de sfinţire a acesteia.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
– utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii;
– completarea şi crearea de rebusuri pe teme
– date;
– exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite contexte, cu diferite sensuri;
– exerciţii de analiză comparativă a unei parabole / metafore literare şi a uneia din Biblie.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
– lectura din Biblie;
– dialog pe tema formelor de manifestare a Poruncilor lui Dumnezeu în viaţa obişnuită (în familie, în biserică, în societate);
– studiu de caz: care din personajele biblice, sfinţi au respectat/nu au respectat Poruncile lui

–

respectare/ nerespectare a poruncilor lui Dumnezeu;

Dumnezeu;

redactarea de compuneri, portrete ale unor personaje biblice;

– exerciţii de identificare a păcatelor împotriva Poruncilor lui Dumnezeu;
– lectură din Biblie;
– exerciţii de analiză a semnificaţiei Poruncilor Bisericii: participarea la sacramente, postul, sărbătorile anului liturgic.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de analiză a Celor zece porunci;
– dialog pe tema constrângerii/libertăţii de alegere a respectării/nerespectării poruncilor biblice;
– redactarea unei liste de reguli pentru

etice contemporane şi poruncile biblice.

clasă/comunitate;

– exerciţii de comparaţie între reguli etice/porunci biblice;

– exerciţii de evaluare a unor situaţii-problemă din perspectiva respectării poruncilor biblice/regulilor etice.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

5.1 să iniţieze şi să participe la pregătirea de activităţi comune cu copii ce aparţin altor culte;
5.2 să identifice principalele etape ale rezolvării unor situaţii – problemă.

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
- – proiectarea şi organizarea de activităţi în comun (excursii, activităţi de binefacere);
- – jocuri de rol pe tema rezolvării de conflicte;
- – exerciţii de
  
  argumentare/contraargumentare a unor opinii, idei;
- – studii de caz.
CONŢINUTURI
1. I. Noţiuni generale
  1. 1. Modul creştin de viaţă
  2. 2. Conştiinţa
2. II. Porunca principală
3. III. Cele zece porunci
  1. 1. „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău. Să nu mai ai alţi Dumnezei afară de mine!”
    - – Rugăciunea
    - – Virtuţile divine
    - – Sfintele moaşte
  2. 2. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în zadar!
  3. 3. Adu-ţi aminte să sfinţeşti Ziua Domnului!
  4. 4. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!
  5. 5. Să nu ucizi!
    1. a. Demnitatea omului
    2. b. Iubirea aproapelui
    3. c. Apărarea vieţii

6. Să nu faci fapte necurate!
7. Să nu furi!
8. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău!

IV. Cele cinci porunci ale Bisericii
V. Virtuţile morale
VI. Fapte bune
VII. Păcatul
1. 1. Păcatul – boala sufletului
2. 2. Păcatele împotriva Duhului Sfânt
VIII. Pe urmele lui Cristos
IX. Suferinţa – mijloc al mântuirii
X. Preoţia generală
XI. Viaţa călugărească

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să definească Biserica drept popor al lui Dumnezeu, însufleţit de Duhul Sfânt şi călăuzit de păstori sufleteşti;
1.2 să recunoască în răspunsul Bisericii Catolice la întrebările existenţiale o dovadă a existenţei unui plan divin în istorie, de iubire şi mântuire, al cărui moment decisiv este Isus Cristos.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– analiza comparativă a rolului Bisericii în primele veacuri / în societatea contemporană;
– vizionarea de filme didactice pe tema istoriei Bisericii;
– dezbatere colectivă pe tema planului lui Dumnezeu de mântuire a oamenilor: etape, semnificaţie

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

2.1 să definească în mod adecvat conceptele referitoare la istoria Bisericii;
2.2 să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi în elaborarea de compuneri si studii pe teme date;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de identificare a sensului corect al unor termeni religioşi din liste de definiţii;
– alcătuirea de glosare cu noţiuni de istorie/istoria Bisericii;
– utilizarea de dicţionare, enciclopedii;
– redactarea de compuneri, studii pe teme biblice date;
– exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni religioşi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1 să descrie evenimentele importante din istoria Bisericii în primele veacuri;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:
- – realizarea de cronologii cu principalele evenimente din perioada de început a Bisericii;
- – lectura şi analiza unor texte istorice referitoare la evenimentele studiate;
- – dialog pe tema cauzelor persecuţiilor creştinilor din primele veacuri;
3.2 să evalueze consecinţele Evenimentelor din anul 1054 în istoria creştinismului;
3.3 să descrie aspecte specifice istoriei Bisericii locale.

– realizarea unor studii documentare despre separările din cadrul Bisericii;
– exerciţii de ierarhizare a cauzelor evenimentelor studiate;
– dialog pe tema libertăţii religioase;
– utilizarea de hărţi, atlase, enciclopedii;
– realizarea de biografii şi portrete ale unor personalităţi din istoria Bisericii locale;
– studiu de caz: viaţa şi activitatea unei personalităţi din istoria Bisericii locale;
– organizarea de vizite la diferite obiective religioase care prezintă o importanţă deosebită pentru istoria Bisericii locale.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1 să evalueze consecinţele în plan individual şi social ale abaterii de la normele de conduită creştină;
4.2 să argumenteze importanţa sfinţilor părinţi şi a modelelor spirituale din istoria Bisericii;

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– jocuri de rol;
– studii de caz pe tema abaterii de la norme;
– lectură din Biblie;
– elaborarea de liste de bibliografii, proiecte personale pe tema istoriei Bisericii;
– dialog pe tema rolului modelului în viaţa personală şi a comunităţii;
– studii de caz.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

5.1 să demonstreze importanţa apartenenţei la Biserica universală concomitent cu individualitatea conferită de propria confesiune;
5.2 să argumenteze ca scopul unei vieţi autentic religioase este comuniunea deplină cu Dumnezeu şi cu semenii.

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– participarea la întâlniri ecumenice;
– dezbatere pe tema semnificaţiei Bisericii universale;
– vizitarea de obiective religioase aparţinând altor

onfesiuni;

– dialog pe tema modalităţilor de comuniune cu cei ce aparţin altor culte religioase.

CON,INUTURI

I. Biserica în primele veacuri
1. 1. Biserica din Ierusalim (mediul iudaic şi Rusaliile)
2. 2. Persecuţiile şi răspândirea Bisericii. Petru şi Paul
3. 3. Persecuţiile din primele veacuri
4. 4. Biserica primeşte libertatea. Edictul de la Milano
5. 5. Conciliile ecumenice de la Niceea şi de la Constantinopol
6. 6. Conciliile ecumenice de la Efes şi de la Calcedon
II. Biserica în Evul Mediu
1. 1. Evenimentele din 1054
2. 2. Ereticii şi Inchiziţia
3. 3. Papii în exil la Avignon
III. Biserica în epoca modernă ‘i contemporană
1. 1. Martin Luther şi Reforma protestantă
2. 2. Calvin – Reforma în Elveţia
3. 3. Răspândirea protestantismului
4. 4. Henric al VIII-lea şi anglicanismul
5. 5. Reforma catolică. Papii reformatori şi Conciliul Tridentin
6. 6. Iluminismul şi Revoluţia franceză
7. 7. Cultele neoprotestante
8. 8. Conciliul Vatican I şi II
IV. Organizarea Bisericii catolice locale

Istoria Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia Istoria Diecezei Romano-Catolice de Oradea Istoria Diecezei Romano-Catolice de Satu-Mare Istoria Diecezei Romano-Catolice de Timişoara Viaţa şi activitatea episcopului Márton Áron

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să descrie semnificaţia Sfintei Treimi ca element central al credinţei: Dumnezeu Tată – Creator, Dumnezeu Fiul – Mântuitor, Dumnezeu Duhul Sfânt–Dătător de viaţă;
1.2 să definească credinţa ca dar al lui Dumnezeu, oferit oamenilor din iubire.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– lectura biblica;
– exerciţii de analiză a articolelor Crezului;
– structurarea conţinutului Crezului pe idei tematice;
– exerciţii de analiză a mesajului lui Cristos: “Fericiţi cei săraci cu duhul”;
– lecturarea unor texte semnificative din literatura religioasă şi/sau filosofică

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a sensurilor posibile ale unor cuvinte (iubire etc.);
– utilizarea de dicţionare, glosare;
– exerciţii de analiză pe baza textului;
– exerciţii de argumentare / contraargumentare pe o tema dată;
– lectură biblică;
– elaborarea unor liste de lecturi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
– lectură biblică;
– exerciţii de analiză a Crezului pe unităţii tematice, având ca suport Catehismul;
– comentarea momentelor din istoria Bisericii în care s-a definitivat Crezul;
comunitate.
– exerciţii de analiză a rolului Bisericii la întărirea credinţei;
– studiu de caz: Cum se implică Biserica în rezolvarea problemelor comunităţii.

–

3.3 –

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:
– elaborarea de liste cu virtuţile creştine transmise prin învăţăturile lui Isus;
– exerciţii de analiză a unor parabole biblice;
– elaborarea de liste cu păcatele capitale corespunzătoare fiecărei virtuţi identificate;
– exerciţii de definire a păcatelor în sens biblic / în sens comun
– dialog pe tema rolului Bisericii într-o comunitate;
– participarea la slujbe bisericeşti;
– organizarea de activităţi comune şcoală- biserica.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

5.1 să ilustreze prin exemple concrete rolul rugăciunii în comuniune;
5.2 să analizeze principiul universalităţii iubirii lui Cristos şi principiul chemării lui Dumnezeu la libertatea credinţei ca elemente centrale ale creştinismului.

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

– formularea unor rugăciuni pe tema credinţei;
– organizarea de activităţi de întrajutorare;
– realizarea de eseuri pe tema libertăţii credinţei;
– participarea la acţiuni de caritate si ecumenice.

CON,INUTURI

I. Existen’a lui Dumnezeu
1. 1. Există sau nu există Dumnezeu? Creaţia ne vorbeşte despre Dumnezeu
2. 2. Cine este Dumnezeu? Însuşirile lui Dumnezeu
3. 3. Preasfânta Treime
II. Dumnezeu – Tatăl
1. 1. Prezenţa lui Dumnezeu în Vechiul Testament
2. 2. Cristos ne vorbeşte despre Dumnezeu Tatăl
3. 3. Un tată care ne iartă şi ne iubeşte (Pilda fiului risipitor)
III. Dumnezeu – Fiul
1. 1. Cristos – împlinirea profeţiilor mesianice
2. 2. Isus – Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Mariei
3. 3. Începutul activităţii publice a lui Isus (botezul, ispitirea, nunta din Caana)
4. 4. Învăţătura şi parabolele lui Isus
5. 5. Isus este atotputernic ca şi Tatăl: minunile lui Isus
6. 6. Patima şi moartea lui Isus. Învierea lui Isus (argumente)
IV. Dumnezeu – Duhul Sfânt
1. 1. Duhul Sfânt în Sfânta Scriptură. Numele, denumirile şi simbolurile Duhului Sfânt
2. 2. Acţiunea Duhului Sfânt în viaţa creştinului
V. Biserica
1. 1. Originea, întemeierea şi misiunea Bisericii
2. 2. Organizarea Bisericii
VI. Omul în drum spre via’a ve’nică – Păcatele capitale ‘i virtu’ile opuse lor
1. 1. Mândria / umilinţa
2. 2. Mânia / stăpânirea de sine
3. 3. Desfrâul / curăţia
4. 4. Invidia / bunătatea
5. 5. Lenea / hărnicia
6. 6. Lăcomia / cumpătarea
7. 7. Zgârcenia / generozitatea

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu, ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Identificarea şi comentarea elementelor esenţiale ale învăţăturii creştine
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase, într-un discurs oral sau scris	S2.Utilizarea corectă, într-un discurs oral sau scris, a termenilor specifici învăţăturii creştine S3. Realizarea, verbal sau în scris, a unor corelaţii interdisciplinare, valorificând terminologia însuşită la orele de religie
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Recunoaşterea şi comentarea unor texte din Sfânta Scriptură S5. Explicarea principalelor evenimente din istoria Bisericii
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios	S6.Analizarea mesajului moral-religios dintr-un text biblic sau patristic S7. Descrierea importanţei identificării unor modele spirituale în Sfânta Scriptură şi în istoria Bisericii pentru formarea caracterului moral- religios
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S8. Identificarea valorilor moral-religioaase comune tuturor convingerilor religioase

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

RELIGIE

CULTUL ISLAMIC

CLASELE A V-A – A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

Notă de prezentare

Disciplina Religie Islamică – Cultul Musulman îşi propune să ofere elevilor posibilitatea cunoaşterii, înţelegerii şi aprofundării particularităţilor propriei confesiuni religioase. Studierea Religiei ca disciplină şcolară se încadrează în contextul social actual, în care se manifestă preocuparea pentru aprofundarea conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, cît şi pentru valorificarea valenţelor formativ-educative ale acestui domeniu.

Elaborarea programei de Religie – Cultul Musulman –pentru clasele aV – a VIII-a a pornit de la următoarele premise:

 necesitatea revizuirii programei şcolare anterioare, aprobată prin OMEC nr. 4769/25.10.1999 la finalul unui ciclu de 4 ani de utilizare a acesteia în procesul instructiv-educativ
 abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică şi confesională aplicativă;
 valorificarea în plan educaţional a specificului şi a tradiţiilor Cultului Musulman;
 asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin relaţionarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru pentru clasa a V-a –a VIII-a, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi specifice fiecărui an de studiu.

Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice, la finele fiecărui an de studiu. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.

Obiectivele de referinţă vizează rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de studiu şi urmăresc progresiv formarea de capacităţi şi achiziţii de cunoştinţe. În prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o eficientă corelare a acestora cu particularităţile de vârstă ale elevilor şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea acestora.

Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă, în vederea realizării obiectivelor prevăzute. Programa oferă cel puţin un exemplu de activitate de învăţare, pentru fiecare obiectiv de referinţă. Modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.

Conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea obiectivelor prevăzute.

Unităţile de conţinut sunt organizate tematic.

Prezentul document se adresează profesorilor de religie, precum şi celorlalţi profesori care predau discipline din aria curriculară Om şi societate şi autorilor de manuale. Aceştia au rolul de a utiliza programa şcolară şi de a adapta demersul didactic la diversitatea situaţiilor concrete care apar în procesul de predare – învăţare – evaluare.

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu / desăvârşirii omului

Allah

ca fundament al

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor coranice , a tradiţiilor religioase şi a istoriei Religiei Islamice
4. Formarea virtuţilor musulmane şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

să prezinte obligaţiile şi responsabilitatea credincioşilor faţă de Allah

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– dialog pe tema obligaţiilor morale ale oamenilor faţă de Allah;
– exerciţii de definire a semnificaţiei şi rolului respectării responsabilităţii faţă de Allah;
– studii de caz pe tema dată;
- – exerciţii de construire a argumentelor care fundamentează principiile de bază ale Islamului;
- – dialog pe tema ritualului religios.
OC 2.Cunoaştrea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

să utilizeze corect termenii religioşi referitori la principiile de bază ale credinţei şi ritualului în exprimarea orală şi scrisă

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a semnificaţiei unor termini în diferite contexte;
– utilizarea de glosare,dicţionare,liste de cuvinte;
– completarea unor rebusuri cu tematică religioasă;
– observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios;

2.2 să explice sensul unor sure şi rugăciuni
- – exerciţii de memorare a unor sure şi rugăciuni(surele Kureyş, Kevser şi rugăciunile Kunut);
- – dialog pe tema sensului surelor şi rugăciunilor învăţate;
- – exerciţii de utilizare corectă a termenilor religioşi cuprinşi în sure şi în rugăciuni.
OC 3.Cunoaşterea învăţăturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

să sintetizeze principalele elemente ale moralei islamice şi legătura acesteia cu religia

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
– construirea unor exemple de identificare a aspectelor comune dintre morala islamică şi religie;
– dialog pe tema particularităţilor moralei islamice;
– dezbateri despre responsabilitate şi obligaţii morale faţă de Allah, Profet, Coran, ceilalţi credincioşi.
– exerciţii de identificare a modalităţilor prin care se ajunge la fericire;
– studii de caz pe tema atitudinilor care îl îndepărtează pe credincios de la dobândirea fericirii (calomnie, bârfă, iscodire, discordie, neînţelegeri, nerespectarea normelor sociale) şi a modalităţilor de remediere a acestora.
– dialog pe tema modului de realizare a namazului;
– exerciţii de sinteză a caracteristicilor principalelor tipuri de namaz.

OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religiosi

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

să identifice modalităţi de transpunere în viaţă a principiilor Islamului

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de identificare a motivelor utilizării ritualurilor religioase;
– dialog pe tema modului în care se realizează mărturisirea de credinţă şi a valorii acesteia;
– studii de caz;

4.2 să argumenteze importanţa curăţeniei spirituale,corporale şi a mediului
4.3 să descrie modul de realizare a rugăciunii

– listarea cunoştinţelor despre curăţenie;
– dialog pe tema corectitudinii realizării abluţiunii şi a modului de efectuare a acestuia;
– exerciţii de recunoaştere a modului de aplicare a abdest-ului pe baza unui film sau a unor fotografii;
– exerciţii de identificare a regulilor rugăciunii şi a sensului acesteia;
– exemple de observare şi prezentare a unor ritualuri, a regulilor, a perioadelor, a categoriilor obligatorii şi a formalismului rugăciunii;
– dialog pe tema importanţei pe care o are efectuarea rugăciunii în grup pentru comunitate.

OC 5.Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faşă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

5.1

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

să explice fundamentele religiilor islamice, creştine, iudaice şi ale altor religii

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– exemple de identificare a fundamentelor diverselor religii;
– dialog pe tema importanţei religiei în existenţa omului;
– realizarea de compuneri pe teme date;
– organizarea unor activităţi comune cu elevi aparţinând altor religii;
– studii de caz pornind de la experienţa personală la nivelul şcolii comunităţii.

CONŢINUTURI

I. Capitolul I : Noţiunea de religie
1. 1. Religia.
2. 2. Noţiuni generale despre religii.
3. 3. Relaţia Religie –Morala;
  1. a) Îndatoriri faţă de noi înşine;
  2. b) Îndatoriri faţă de societate.
4. 4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor şi a rugăciunilor învăţate în clasa a III- a şi a IV-a.
II. Capitolul II : Principiile de bază ale credinţei şi ritualului religios în Islam
1. 1. Credinţa. Condiţiile credinţei.
2. 2. Unele dintre obligaţiile noastre morale:
  1. a) Faţă de Allah;
  2. b) Faţă de Profet;
  3. c) Faţă de Coran.
3. 3. Responsabilitatea faţă de Allah. Când devine cineva este responsabil.
4. 4. Ritualul religios.
5. 5. Sensul formulei de mărturisire a credinţei. 6.Fericirea:
  1. a) Fericirea dată de sănătatea trupului;
  2. b) Fericirea dată de sănătatea spiritului.
    1. 7. Atitudini dăunătoare individului şi societăţii.
    2. 8. Pe parcursul capitolului, sura Kureyş şi sensul acesteia.
III. Capitolul III : Curăţenia şi corectitudinea în Islam
1. 1. Curăţenia:
  1. a) Curăţenia spirituală;
  2. b) Curăţenia corporală;
  3. c) Curăţenia mediului înconjurător.
2. 2. Corectitudinea.
3. 3. Abdest-ul (abluţiunea) pentru namaz şi abdest-ul întregului corp..
4. 4. Pe parcursul capitolului, sura Kevser precum şi sensul acesteia.
IV. Capitolul IV : Namazul
1. 1. Părţile obligatorii ale namaz-ului.
2. 2. Cum se face namaz-ul.
3. 3. Când se strică namaz-ul.
4. 4. Efectele namaz-ului asupra vieţii. 5.Rugăciunile pentru namaz şi sensul acestora. 6.Importanţa namaz-ului în grup.
  1. 7. Felurile namaz-ului:
    1. a) Namaz-urile zilnice;
    2. b) Namaz-urile de vineri;
    3. c) Namaz-ul Teravih (din luna Ramazan, cea a postului);
    4. d) Namaz-ul de Bayram;
    5. e) Namaz-ul de înmormântare;
    6. f) Namaz-urile facultative.
  2. 8. Pe parcursul capitolului, rugăciunile Kunut precum şi sensul acestora.
V. Capitolul V : Toleranţa faţă de cei de alte religii şi convingeri
1. 1. Manifestarea toleranţei .
  1. a) Ce înseamnă toleranţă .
  2. b) Ce înseamnă bună convieţuire.
  3. c) Cum respectăm convingerile celorlalţi.
2. 2. Cum ne comportăm în relaţia cu vecinii, colegii, rudele.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1.Cunoaşterea şi iubirea lui Aallah ca fundament al desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

să argumenteze importanţa postului, a daniei, a milosteniei şi a pelerinajului pentru relaţia credinciosului cu Allah

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de analiză a rolului obligaţiilor morale ale oamenilor faţă de Allah;
– dialog pe tema semnificaţiei postului, a daniei şi milosteniei, a pelerinajului la Mecca;
– studii de caz pe tema dată.

OC 2.Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

să diferenţieze între sensul propriu şi sensul figurat al unor termeni din domeniul religiei

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a sensului unor termeni în diferite context;
– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
– utilizarea termenilor religioşi în diferite contexte de comunicare

2.2 să explice sensul unor sure şi rugăciuni

– exerciţii de memorare a unor sure şi rugăciuni (surele El-Asr şi Fiil, rugăciunea de închidere a postului, rugăciunea Ayet-ul Kursi);
– dialog pe tema sensului surelor şi rugăciunilor învăţate;
– exerciţii de utilizare corectă a termenilor religioşi cuprinşi în sure şi rugăciuni.

OC 3.Cunoaşterea învăţăturilor coranice , a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

să explice principiile de bază ale postului

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– analiza regulilor postului;
– exemple de identificare a perioadelor postului;
– dialog pe tema obiceiurilor bune dobândite ca urmare a postului;
– studiu de caz pe tema altor forme de post specifice altor religii

3.2 să sintetizeze importanţa, regulile şi semnificaţia daniei
- – dezbatere colectivă pe tema implicaţiilor sociale ale daniei;
- – realizarea de comparaţii între danie şi pomană;
- – exerciţii de comparare a două texte cu caracter
3.3 să prezinte condiţiile pelerinajului şi importanţa oraşului Mecca pentru Islam

literar şi religios, în vederea identificării diferenţelor dintre danie şi pomană;

– redactarea unor compuneri privind stabilirea K1ble-ului, a regulilor pelerinajului, a semnificaţiilor Kurban-ului şi a regulilor sacrificării animalelor, precum şi a importanţei sacrificiului;
– dialog privind deosebirile dintre pelerinaj şi Umre;
– culegerea de informaţii privind locurile sfinte ale altor religii.

OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral – religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

să argumenteze importanţa libertăţii conştiinţei

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– dialog pe tema semnificaţiei libertăţii conştiinţei;
– realizarea unor compuneri pe tema libertăţii;
– studii de caz pe tema respectării/nerespectării libertăţii conştiinţei;
– exerciţii de identificare a modalităţilor de manifestare a respectului faţă de om, natură, legile moralei, lege;
– dialog pe tema importanţei respectului pentru viaţa în comunitate;
– exerciţii de analiză a relaţiei dintre iubire şi respect;
– exerciţii de identificare a urmărilor postului, a daniei şi a pelerinajului asupra vieţii personale;
– dezbatere privind importanţa acestora în viaţa credinciosului.

OC 5. Educarea în spiritul curăţeniei şi corectitudinii morale conform poruncilor islamului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

5.1

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

să manifeste respect şi toleranţă faţă de valorile identitare ale altor religii

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– organizarea unor dezbateri cu elevi de altă credinţă pe temele: libertatea conştiinţei, respectul faţă de legi;
– dialog pe tema importanţei reciprocităţii respectului faţă de religia fiecăruia;
– jocuri de rol pe tema rezolvării de conflicte şi a remedierii obiceiurilor rele;

5.2 să susţină rolul comportamentului non- conflictual la nivelul unei comunităţi

– exerciţii de definire a comportamentului non- conflictual;
– identificarea unor situaţii de comportament conflictual/non-conflictual în viaţa de zi cu zi, pornind de la experienţa proprie;
– jocuri de rol pe tema comportamentului non- conflictual.

CONŢINUTURI

I. Capitolul I : Postul
1. 1. Ritualul postului.
2. 2. Condiţiile postului.
3. 3. În ce împrejurări se strică postul.
4. 4. Obiceiuri bune căpătate datorită postului:
  1. a) Autocontrolul , într-ajutorare;
  2. b) Armonie cu mediul înconjurător.
5. 5. Foloasele postului:
  1. a) Din punct de vedere fizic;
  2. b) Din punct de vedere spiritual.
6. 6. Rugăciunea de închidere a postului precum şi sensul acesteia.
7. 7. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învăţate în clasele a patra şi a cincea.
II. Capitolul II : Dania şi Milostenia
1. 1. Dania. Cultul daniei.
2. 2. Foloasele sociale ale daniei.
3. 3. Fitre (miluirea).
4. 4. Pe parcursul capitolului, rugăciunea Ayet-ul Kursi precum şi sensul acesteia.
III. Capitolul III : Pelerinajul si vizita la Mecca
1. 1. Cultul pelerinajului şi vizita la Mecca.
2. 2. Pentru cine este obligatoriu pelerinajul.
3. 3. Obligativităţile pelerinajului.
4. 4. Obligaţiile pelerinajului.
5. 5. Kurban-ul (animalul sacrificat).
6. 6. Adac- ul (animalul promis sacrificării).
7. 7. Pe parcursul capitolului, sura El-Asr precum şi sensul acesteia.
IV. Capitolul IV : Atitudini faţă de oameni şi societate
1. 1. Libertatea conştiinţei.
2. 2. Iubire şi respect:
  1. a) Faţă de om;
  2. b) Faţă de natură:
3. 3. Respectul faţă de legi:
  1. a) Respectul faţă de legile moralei; b)Respectul faţă de lege.
4. 4. Comportament non-conflictual.
5. 5. Pe parcursul capitolului, sura Fil precum şi sensul acesteia.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

1.1

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

să descrie semnificaţia si modurile de manifestare a iubirii faţă de Allah

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

– identificarea unor modele şi exemple de comportament care au la bază iubirea faţă de Allah: prietenie; frăţie, colegialitate, loialitate, corectitudine, politeţe, afectivitate, milostenie;
– dialog pe tema iubirii de aproape ca formă de manifestare a iubirii faţă de Allah;

1.2 să argumenteze importanţa si rolul credinţei în viaţa omului
- – dezbatere privind necesitatea de a crede;
- – exerciţii de identificare a formelor credinţei.
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

să prezinte caracteristicile metaforei şi parabolei, în contextul utilizării acestora în Cărţile Sfinte

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a unor metafore şi parabole în Cărţile Sfinte;
– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
– comentarea unor texte cu conţinut religios;
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

să prezinte caracteristicile îngerilor şi importanţa misiunilor acestora

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
– exerciţii de identificare a particularităţilor de comportament dezvoltate de credinţa în îngeri: iubire, generozitate, curaj, vitejie, răbdare, recunoştinţă;
– analiza îngerilor prezentaţi în Coran şi a misiunilor acestora;
- – exerciţii de caracterizare a particularităţilor Iadului şi a Raiului;
- – dialog privind deosebirea între bine si rău;
- – dezbatere privind importanţa solidarităţii în Islam.
OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

să identifice modele de comportament, pornind de la exemplul profeţilor

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– dialog despre profeţi si particularităţile acestora;
– exerciţii de identificare a valorilor care au fundamentat comportamentul profeţilor: corectitudine, dreptate si echitate, respect faţă de legi, tradiţii, obiceiuri, seriozitate si cumpătare;
– identificarea în Coran şi în alte cărţi a pasajelor referitoare la profeţi;
– realizarea de bibliografii despre profeţi;

4.2 să construiască argumente privind importanţa alegerii Căii drepte
– exerciţii de disociere între bine şi rău, pe baza unor exemple concrete;
– redactarea de comunicări pe tema binelui şi a răului;
– studii de caz pe tema dată.

OC 5. Educarea în spiritul curăţeniei şi corectitudinii morale conform poruncilor islamice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

5.1

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

să realizeze comparaţii între formele credinţei în Islam şi în alte religii

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
– organizarea unor discuţii pe tema credinţei cu persoane aparţinând altor religii;
– identificarea formelor de manifestare a credinţei în alte religii.

CONŢINUTURI

I Capitolul I : Credinţa în Allah

1. Necesitatea de a crede şi credinţa în Allah.
2. Iubirea întru Allah.
3. Decenţa în comportament.
4. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învăţate în clasa a şasea.

II Capitolul II : Credinţa în îngeri
1. 1. Caracteristicile îngerilor.
2. 2. Numele şi caracteristicile îngerilor menţionaţi în Coran.
3. 3. Culpa şi iertarea.
4. 4. Comportament indus de credinţa în îngeri.
5. 5. Pe parcursul capitolului, sura Nasr şi sensul acesteia.
III Capitolul III : Credinţa în Cărţile sfinte
1. 1. Cărţile sfinte.
2. 2. Locul Coranului.
3. 3. Structura Coran-ului:
  1. a) Revelaţie, verset, sură,
  2. b) Scrierea şi constituirea sub formă de carte a Coranului,
  3. c) Necesitatea înţelegerii Coranului,
  4. d) Interpretare, traducere, explicaţie.
4. 4. Pe parcursul capitolului, sura Keafirun şi sensul acesteia.
IV Capitolul IV : Credinţa în profeţi
1. 1. Noţiunea de profet (Sol – Mesager) şi credinţa în profeţi..
2. 2. Atributele profeţilor.
3. 3. Biografiile profeţilor.
4. 4. Pe parcursul capitolului, sura Maun şi sensul acesteia
V Capitolul V : Credinţa în Ziua Judecăţii de Apoi
1. 1. Semnificaţia Judecăţii de Apoi.
2. 2. Raiul şi Iadul.
3. 3. Importanţa solidarităţii în Islam:
  1. a) Într-ajutorare familială / comunitară.
  2. b) Intr-ajutorare socială şi instituţii specifice.
4. 4. Pe parcursul capitolului, sura Tebbet şi sensul acesteia.
VI Capitolul VI : Credinţa în năpastă şi soartă
1. 1. Năpasta şi soarta.
2. 2. Voinţa divină – voinţa umană

5 Împăcarea cu soarta.
1. 5. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învăţate în această clasă.
  
  CLASA A VIII-A
  
  OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  
  OC 1.Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului
  
  Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
  
  1.1
  
  La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
  
  să caracterizeze pe profetul Muhammed (s.a.) ca trimis al lui Allah
  
  Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
  - – dezbatere pe tema pildelor profetului Muhammed (s.a.)
  - – elaborarea de liste cu virtuţile islamice propovăduite de profetul Muhammed (s.a.), trimisul lui Allah;
  - – exerciţii de identificare a altor profeţi: Adem (a.s.)/Adam, Nuh (a.s.)/Noe, Yakub (a.s.)/Iacob, Yusuf (a.s.)/Iosif, Davut (a.s.)/David, Suleyman (a.s.)/Solomon, Musa (a.s.)/Moise, Isa (a.s.)/Iisus (s.a.).
    
    OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
    
    Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
    
    2.1
    
    La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
    
    să elaboreze compuneri şi studii pe teme date, utilizând corect termenii religioşi învăţaţi
    
    Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
  - – exerciţii de diferenţiere a sensului clasic şi a celui actual al unor termini religioşi;
  - – utilizarea de glosare,dicţionare, liste de cuvinte;
  - – elaborarea de referate, compuneri caracterizări;
    
    2.2 să participe la discuţii pe teme religioase, folosind un limbaj adecvat contextului comunicării
    - – identificarea semnificaţiei unor termeni în diferite contexte;
    - – organizare de dezbateri, dialoguri, concursuri pe teme religioase.
    OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei islamice
    
    Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
    
    3.1
    
    La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
    
    să sintetizeze principalele evenimente din viaţa profetului Muhammed (s.a.)
    
    Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
  - – exerciţii de identificare a elementelor biografice referitoare la profetul Muhammed (s.a.);
  - – dialog pe tema modurilor în care Allah i s-a adresat profetului Muhammed (s.a.);
  - – construirea de argument pentru ideea: Coranul şi învăţăturile profetului constituie fundamentul credinţei;
  înlesnirilor;
  - – exerciţii de interpretare a versetelor din Coran cu privire la înlesnirile din Islam;
  - – exerciţii de caracterizare a unor zile, nopţi sau luni cu semnificaţie importantă în Islam;
  - – studiu de caz pe tema modurilor de celebrare a zilelor, nopţilor si lunilor cu importanţă în Islam;
  - – redactarea de compuneri privind modul în care celebrează musulmanii zilele, nopţile (Mevlit Kandili, Regaib Kandili, Miragi Kandili, Berat Kandili, Kadir Gecesi) şi lunile sfinte;
  - – realizarea de cronologii privind evenimentele din istoria Islamului (apariţia Islamului, a primului stat Islamic, perioada celor patru califate, adoptarea Islamului de către turci);
  - – dialog pe tema contribuţiei diferitelor evenimente din istoria Islamului la religia islamică;
  - – culegerea de date despre formarea comunităţii islamice în România.
  OC 4. Formarea virtuţilor religioase şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

să descrie diferite ceremonii şi tradiţii specifice religiei islamice

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– elaborare de liste privind ceremoniile şi tradiţiile din Islam;
– exerciţii de prezentare a modului de celebrare a ceremoniilor şi tradiţiilor islamice;
– dialog pe tema importanţei respectului faţă de valorile spirituale;

4.2 să sintetizeze normele de conduită specifice diferitelor contexte
- – dialog despre comportamentul pe care trebuie să îl adopte musulmanii în societate;
- – studii de caz pe tema respectării/nerespectării normelor de conduită în diverse împrejurări;
- – dezbatere pe tema importanţei modelelor.
OC 5. Educarea în spiritul curăţeniei şi corectitudinii morale conform poruncilor islamului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

5.1

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

să compare cunoştinţele referitoare la tradiţiile şi obiceiurile Islamului cu cele specifice altor religii

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
– identificarea aspectelor de asemănare şi de diferenţiere între ceremoniile şi tradiţiile islamice si cele ale altor religii cunoscute;
– studiu de caz: obiceiuri şi tradiţii ale unei anume religii;
– dialog pe tema relaţionării cu cei ce aparţin altor culte religioase;
– derularea unor activităţi comune privind umanitarismul ca liant al societăţii.

CONŢINUTURI

I. Capitolul I : Coranul şi Hz. Muhammed (s.a.)
1. 1. Importanţa Coranului.
2 .Episoade despre profeţi în Coran.
1. 3. Hz. Muhammed (s.a.):
  1. a) Familia, copilăria şi tinereţea;
  2. b) Devenirea sa ca profet;
  3. c) Migrarea de la Mecca la Medina;
  4. d) Războaiele la care a participat;
  5. e) Pelerinajul de despărţire;
  6. f) Moartea lui.
II. Capitolul II : Înlesniri în Religia Islamică
1. 1. Islamul este religia înlesnirilor:
2. 2. Principii referitoare la înlesniri:
III. Capitolul III : Ceremonii şi tradiţii
1. 1. Botezul;
2. 2. Circumcizia;
3. 3. Salutul musulman (selam-ul);
4. 4. Felicitările şi urările de sărbători;
5. 5. Vizitarea rudelor şi prietenilor;
6. 6. Vizitarea celor bolnavi;
7. 7. Ceremonialul înmormântării;
8. 8. Vizitarea mormintelor;
9. 9. Slujba de pomenire;
10. 10. Respectul faţă de valorile spirituale;
  1. a) Respectul pentru morţi, morminte şi mausolee
  2. b) Respectul pentru obiceiuri şi tradiţii
11. 11. Căsătoria..
IV. Capitolul IV : Zilele, lunile şi nopţile religioase
1. 1. Ziua de vineri;
2. 2. Luna Ramazan-ului (postului);
3. 3. Sărbătoarea Ramazan- ului;
4. 4. Sărbătoarea Kurban – ului (jertfa);
5. 5. Nopţile Candelelor:;
6. 6. Cele Trei Luni.
V. Capitolul V : Unele norme de conduită
1. 1. În timpul vizitelor;
2. 2. La masă;
3. 3. În timpul călătoriei;
4. 4. În privinţa vestimentaţiei;
5. 5. În timpul discuţiilor;
6. 6. La onomastici;
7. 7. Alte lucruri importate de conduită.
VI. Capitolul VI : Noţiuni de istorie islamica

6. Apariţia Islamului;
7. Cei patru Califi;
8. Statele islamice;
9. Acceptarea islamului de către turci;
10. Curentele religiei islamice;
11. Musulmanii de azi;
12. Relaţionare multietnică.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiective cadru Standarde

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Allah ca fundament al desăvârşirii omului

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor coranice, a tradiţiilor religioase şi a istoriei religiei Islamice

OC 4. Formarea virtuţilor musulmane şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

S 1. Sintetizarea elementelor definitorii propriei identităţi religioase

S 2. Utilizarea corectă a termenilor specifici religiei islamice în argumentarea învăţăturii de credinţă şi în prezentarea unor evenimente din istoria Islamului

S 3. Descrierea caracteristicilor unor elemente religioase: adevăruri de credinţă, evenimente religioase , tradiţii

S 4. Comentarea unor evenimente din istoria Islamului şi a consecinţelor acestora asupra vieţii religioase şi sociale

S 5. Evaluarea critică a consecinţelor aplicării/ neaplicării virtuţilor musulmane în diferite contexte

S 6. Compararea normelor religioase cu normele etice contemporane

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

S 7. Asumarea şi îndeplinirea unor sarcini şi responsabilităţi la nivelul grupului sau al comunităţii

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL ADVETIST DE ZIUA A ŞAPTEA

CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

BUCUREŞTI, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a.

Programa şcolară de Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea vizează formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care să stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om-semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţă de propria persoană. Programa urmăreşte să vină în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii Adventiste în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea a avut în vedere următoarele aspecte:

– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a

acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

1.1 să definească pe Dumnezeu drept Creator şi Mântuitor al lumii
1.2 să înţeleagă Planul de Mântuire a omului prin jertfă şi să înţeleagă pe baza exem- plelor din Vechiul Testament, cum este mântuit omul prin credinţă
1.3 să descifreze în istoria lui Israel acţiunile mântuitoare ale lui Dumnezeu

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– eseuri scurte despre relaţia om-Dumnezeu;
– dialoguri, citire pe roluri şi scenete pentru identificarea cu omul care poate fi mântuit;
– dialog pe tema jertfei folosind tablouri din istoria Vechiului Testament;
– memorizarea textelor-cheie;
– cântece tematice;
– proiecţii de diapozitive şi filme video şi au- dierea unor lecturi model ale textului biblic.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
– realizarea de compuneri cu tematică biblică presupunând folosirea noilor termeni religi- oşi;
– descifrarea de rebusuri biblice;
– utilizarea mijloacelor ajutătoare (dicţionare, scheme, hărţi);
– exerciţii de actualizare a sensului unor termeni religioşi ieşiţi din uzul curent;
– începerea realizării, prin activităţi coope- rative, a unui dicţionar de nume şi toponimii biblice.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:
– exerciţii de citire şi interpretare a textului biblic;
– exerciţii de folosire a trimiterilor din textul biblic;
– eseu despre istoria scrierii Vechiului Tes- tament;
– folosirea de planşe, diapozitive, filme video din Orientul apropiat, ilustrând viaţa bisericii Vechiului Testament.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

4.1 să identifice virtuţile marilor eroi ai Bi- bliei
4.2 să înţeleagă modul în care a intervenit Dumnezeu în istoria Vechiului Testament
4.3 să facă diferenţa între aspectele bune şi rele din comportamentul personajelor din Vechiul Testament

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii şi teme pentru descoperirea şi des- crierea virtuţilor creştine ilustrate în viaţa eroilor biblici;
– descrierea modului în care a pus Dumnezeu la încercare pe oamenii Săi, pe baza unor tablouri sau audiţii;
– cântece, poezii şi exemple de rugăciune din Vechiul Testament;
– studii de caz.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

5.1 să înţeleagă faptul că Dumnezeu este Creatorul tuturor oamenilor
5.2 să înţeleagă grija lui Dumnezeu pentru toţi oamenii, pentru noi ca şi pentru „ceilalţi”
5.3 să descrie relaţiile pline de nobleţe pe care le-au avut oamenii lui Dumnezeu cu străinii
5.4 să aplice în clasă şi în şcoală spiritul de acceptare şi dragoste reciprocă

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– dialog sau scenetă „Cum se împacă Iacov cu Esau“ – exerciţii de rezolvare a conflictelor;
– vizite la locuri de cult istorice;
– întâlnire cu copii şi părinţi de alte convingeri religioase;
– alcătuirea listei personale de rugăciune care să cuprindă şi pe cei de alte convingeri religioase.

CONŢINUTURI

I. Emanuel – Dumnezeu cu noi
1. 1. Naşterea lui Isus şi a lui Ioan Botezătorul
2. 2. Începutul lucrării publice – botezul
3. 3. Biruinţa din pustie – ispitirea
4. 4. Chemarea şi alegerea ucenicilor
II. Pilde şi învăţături ale lui Isus
1. 1. Pildele împărăţiei cerurilor – năvodul, nunta fiului de împărat
2. 2. Pilde ale vieţuirii creştine – semănătorul, smochinul neroditor
3. 3. Creştinul şi aproapele – fiul risipitor, samariteanul milos
4. 4. Doi închinători – fariseul şi vameşul
5. 5. Predica de pe munte – fericiri şi principii
6. 6. Rugăciunea – calea de comunicare între om şi Dumnezeu
III. Isus şi semenii
1. 1. Întâlniri speciale – samariteanca, Nicodim, Zacheu
2. 2. Vindecări speciale – leproşii, demonizaţii, orbii
3. 3. Minuni ale credinţei – Iair, slujbaşul împărătesc
4. 4. Integrarea neamurilor – femeia canaaneancă, sutaşul roman
IV. Ultimele zile din viaţa lui Isus
1. 1. Reforma de la Templu
2. 2. Ultimul Paşte
3. 3. Ultimele sfaturi şi făgăduinţe
4. 4. Trădarea şi judecarea lui Isus
5. 5. Crucificarea şi moartea lui Isus
V. Speranţe împlinite

1. Înviere şi trimitere
2. Înălţarea lui Isus şi făgăduinţa revenirii
3. Începuturi misionare

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

1.1 să-L identifice pe Isus Hristos drept Fiul lui Dumnezeu şi să-L înţeleagă pe Dum- nezeu prin Isus Hristos
1.2 să înţeleagă principalele învăţături ale lui Isus
1.3 să explice semnificaţia morţii şi învierii lui Isus pentru mântuirea omului

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– povestirea pe bază de tablouri a principalelor evenimente din istoria Noului Testament;
– discuţii cu toată clasa pentru înţelegerea învăţăturii şi faptelor lui Isus şi a sem- nificaţiei lor pentru mântuire;
– cântece, audiţii şi lecturi-model ale textului biblic;
– jocuri de rol pentru identificarea cu per- sonajele Noului Testament;
– diapozitive şi filme video ilustrând lumea Noului Testament.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

2.1 să înţeleagă termenii specifici din Noul Testament şi relaţia lor de conţinut cu cei din Vechiul Testament
2.2 să transpună limbajul religios al Noului Testament în limbaj religios contemporan
2.3 să poată defini în cuvinte proprii noţiunile care privesc mântuirea

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– dezlegarea de integrame biblice;
– continuarea alcătuirii dicţionarului de nume şi toponimii biblice;
– exerciţii de folosire a noilor termeni religioşi în compuneri cu temă dată;
– jocuri şi cântece cu texte-cheie;
– folosirea diferitelor traduceri ale Bibliei;
– „traduceri” libere ale termenilor greceşti din Noul Testament.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

3.1 să găsească cu uşurinţă anumite pasaje din Noul Testament
3.2 să recunoască pasajele unice din Evan- gheliile sinoptice
3.3 să caracterizeze specificitatea evangheliei după Ioan
3.4 să înţeleagă principalele fenomene din Bi- serica Primară

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de găsirea textelor şi a pasajelor biblice;
– citirea în cor şi individuală a unor pasaje- cheie;
– exerciţii de punere în paralel a textelor si- noptice;
– compunere care să valorifice limbajul spe- cific din evanghelia lui Ioan;
– tablouri, diapozitive, descoperiri arheologi- ce, ilustrând istoria Noului Testament;
– dialoguri şi jocuri de rol pe tema jertfei primilor creştini.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

4.1 să-L definească pe Isus ca model de- săvârşit de comportament creştin

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
- – analizarea atitudinii lui Isus în situaţii sociale diferite;
  
  Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.2 să aleagă pentru ei înşişi şi pentru clasă acele virtuţi despre care au constatat că le lipsesc
4.3 să definească în cuvinte proprii virtuţile cele mai îndrăgite

– relaţia dintre Isus şi cei din familia Sa exerciţii de definire proprie a virtuţilor pe baza unor tablouri din Noul Testament;
– eseuri-portret ale marilor personaje din Noul Testament.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

5.1 să înţeleagă cum S-a comportat Isus cu cei de alte credinţe
5.2 să descrie diverse convingeri religioase cu specificul lor, aşa cum s-au manifestat ele în vremurile Noului Testament
5.3 să conştientizeze necesitatea manifestării spiritului irenic în relaţiile interumane

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– discuţii cu toată clasa despre atitudinea lui Isus faţă de neiudei;
– dialoguri şi studii de caz despre situaţii asemănătoare de astăzi;
– vizite la alte biserici;
– invitarea la oră a reprezentanţilor altor bi- serici cu prezentarea unui scurt istoric şi a vieţii religioase prezente;
– acţiuni de binefacere împreună cu copii de alte convingeri religioase;
– activităţi culturale comune.

CONŢINUTURI

I. Originea lumii noastre
1. 1. Dumnezeu, începutul oricărui lucru
2. 2. Înălţare şi cădere
3. 3. Planul lui Dumnezeu de mântuire
4. 4. Creaţiunea, un act al iubirii
5. 5. Familia omenească creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu
II. Testul ascultării
1. 1. Un test pierdut de om
2. 2. Consecinţele pierderii guvernării divine
3. 3. Bucurie şi tristeţe în familia omenească
III. Vieţile oamenilor lui Dumnezeu
1. 1. Adam şi urmaşii săi
2. 2. Noe şi corabia – şansă de salvare pentru oameni
3. 3. Construirea turnului Babel
4. 4. Iov, un martor înaintea universului
5. 5. Avraam, un om al credinţei
6. 6. Salvarea lui Lot
7. 7. Isaac – o căsătorie binecuvântată
8. 8. Iosif un om al providenţei
IV. Un popor eliberat
1. 1. Moise – omul lui Dumnezeu
2. 2. Plăgile şi zei egipteni
3. 3. Drumul prin pustie
4. 4. Poruncile iubirii
5. 5. Închinarea şi memorialul său
6. 6. Sărbători sfinte

V. Sosirea în Canaan

1. Final de călătorie

2. Împlinirea făgăduinţei

CLASA a VII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să înţeleagă mântuirea prin credinţă pe baza exemplelor personajelor biblice
1.2.	să identifice în istoria poporului Israel acţiunile mântuitoarea ale lui Dumnezeu
1.3.	să recunoască rolul iubirii divine în desăvârşirea caracterului uman

– dialog pe tema rolului credinţei folosind tablouri din istoria Vechiului Testament ;
– joc de rol şi scenete pentru identificarea cu omul care poate fi mântuit;
– memorizarea textelor-cheie;
– cântece tematice;
– proiecţii de diapozitive şi filme video;
– audierea unor lecturi model ale textului biblic;
– studiu de caz.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1.	să înţeleagă semnificaţia unor termeni specifici din Vechiul Testament
2.2.	să transpună limbajul religios al Vechiului Testament în limbaj religios contemporan
2.3.	să identifice caracteristicile specifice limbajului cărţilor poetice

– descifrarea de rebusuri biblice;
– utilizarea de glosare, dicţionare, enciclopedii, hărţi;
– compunerea unor psalmi folosind modelul biblic;
– realizarea unui dicţionar de nume şi toponimii biblice.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1.	să descrie evenimentele importante din istoria poporului Israel
3.2.	să evalueze consecinţele neascultării de Dumnezeu
3.3.	să identifice trăsăturile caracteristice mesajului profetic

– lectura textului biblic;
– realizarea de cronologii cu principalele evenimente din istoria poporului Israel;
– redactarea de portrete ale unor personaje biblice;
– studiu de caz: personaje biblice şi raportarea lor la mesajul divin;
– utilizarea de hărţi, atlase, enciclopedii;
– exerciţii de analiză a unor psalmi;
– elaborarea unor liste tematice din cartea Proverbe.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1.	să identifice virtuţi creştine în viaţa marilor eroi ai Bibliei	– exerciţii pentru descoperirea şi descrierea virtuţilor creştine în viaţa personajelor biblice; – studiu de caz: consecinţele nerespectării poruncii divine; – dialog pe tema relaţiei dintre aspiraţiile tinerilor şi anumite principii biblice;
4.2.	să înţeleagă modul în care a intervenit Dumnezeu în istoria Vechiului Testament
4.3.	să susţină necesitatea unui sistem de valori în viaţa fiecărui om

OC 5.Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
5.1.	să evalueze eventualele consecinţe în plan social determinate de alegerile personale	– jocuri de rol; – dezbateri pe tema luării deciziilor; – proiectarea şi organizarea de activităţi în comun (excursii, activităţi de binefacere); – alcătuirea listei personale de rugăciune care să cuprindă şi pe cei de alte convingeri religioase.
5.2.	să analizeze principiul universalităţii iubirii lui Hristos
5.3.

CONŢINUTURI

I. Istoria judecătorilor
1. 1. Ţara făgăduinţei
2. 2. Două femei, două destine – Debora şi Iael
3. 3. Ghedeon şi legământul cu Dumnezeu
4. 4. Un destin tragic – Samson
5. 5. Pericolul compromisului – familia lui Eli
6. 6. Samuel – un reformator în Israel
II. Primii împăraţi ai lui Israel
1. 1. Saul – împăratul cerut de popor
2. 2. David – un om ales de Dumnezeu
3. 3. Ridicare şi cădere în viaţa lui David
4. 4. Solomon – un împărat al înţelepciunii
III. Două regate – două destine
1. 1. Regatul împărţit
2. 2. Ezechia şi experienţa vindecării
3. 3. Iosia şi cartea regăsită
IV. Loialitate faţă de Dumnezeu în timp de criză
1. 1. Robia babiloniană – consecinţa neascultării
2. 2. Daniel – un rob conducător în două imperii
3. 3. Toleranţă şi acceptare în Babilon
4. 4. Ezra şi Neemia – restauratorii
5. 5. Estera – puterea rugăciunii
V. Sfaturi, mustrări şi făgăduinţe

1. Profeţii – solii lui Dumnezeu(Iona şi Ioel)
2. Făgăduinţe mesianice – Osea şi Mica
3. Isaia – evanghelistul Vechiului Testament
1. 1. Ieremia – un profet al destinului
2. 2. Ezechiel – profetul restaurării
3. 3. Psalmii – o carte de muzică şi poezie
4. 4. Cărţi ale înţelepciunii – Proverbe şi Eclesiastul
  
  CLASA a VIII-a
  
  OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  
  OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să prezinte principalele învăţături biblice	– lectura biblică; – dezbateri pe tema responsabilităţilor omului faţă de Dumnezeu; – exerciţii de sintetizare a principalelor învăţături biblice; – memorizarea textelor-cheie; – cântece tematice.
1.2.	să descrie semnificaţia Trinităţii în contextul Planului de Mântuire
1.3.	să susţină necesitatea şi importanţa caracterului personal al credinţei

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
2.2.	să înţeleagă termenii specifici limbajului biblic şi să-i utilizeze corect în diferite contexte religioase	– exerciţii de folosire a noilor termeni religioşi în compuneri cu temă dată; – jocuri şi cântece cu texte-cheie;

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1.	să identifice tema centrală a Bibliei: Planul de Mântuire	– lectura textului biblic; – exerciţii de argumentare cu texte biblice a temei centrale a Bibliei; – dialog despre relaţia dintre credincios şi Biserică; – studiu de caz: rolul Bisericii în societate;
3.2.	să definească Biserica ca adunare a credincioşilor
3.3.	să descrie rolul Biserici în cadrul conflictului dinte Dumnezeu şi Satana

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1.	să sintetizeze principalele învăţături biblice referitoare la virtuţile creştine	– exerciţii pentru descoperirea şi descrierea virtuţilor creştine; – studiu de caz: defecte de caracter si modalităţi concrete de ameliorare a lor; – dialog pe tema importanţei modelului în viaţa fiecăruia; – discuţii despre valoarea părtăşiei, a studiului şi a rugăciunii creştine; – exerciţii de aplicare practică a principalelor învăţături biblice.
4.2.	să descrie caracterul creştinului aşteptător al celei de-a doua veniri a Domnului Isus
4.3.	să susţină necesitatea unui sistem de valori în viaţa fiecărui om

OC 5.Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil	Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
5.1.	să analizeze relaţia dintre propriile convingeri religioase şi doctrinele altor biserici creştine	– elaborarea de eseuri pe tema importanţei toleranţei în comunitate; – consultarea unor scrieri de doctrine comparate; – organizarea de activităţi în comun (excursii, activităţi de binefacere); – alcătuirea listei personale de rugăciune care să cuprindă şi pe cei de alte convingeri religioase.
5.2.	să argumenteze importanţa relaţiilor pozitive cu cei de alte convingeri religioase

CONŢINUTURILE

I. Biblia – revelaţia lui Dumnezeu
1. 1. Biblia, cartea inspirată a lui Dumnezeu
2. 2. Un Dumnezeu veşnic
3. 3. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
4. 4. Duhul Sfânt – Mângâietorul
5. 5. Profeţii – mesagerii lui Dumnezeu
II. Creştinul şi Dumnezeul său
1. 1. Omul creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu
2. 2. Semnificaţii şi consecinţe ale alegerii omului
3. 3. Lupta creştinului şi ajutorul lui Dumnezeu
4. 4. Iertare şi acceptare
5. 5. Relaţia omului cu Hristos – naşterea din nou şi sfinţirea
6. 6. Hristos – Domn al Sabatului
7. 7. Legea divină – o lege a iubirii
III. Creştinul şi semenii săi
1. 1. Familia un loc al prezenţei lui Dumnezeu
2. 2. Iubire şi prietenie pentru Hristos
IV. Creştinul şi Biserica
1. 1. Trupul, un templu al lui Dumnezeu
2. 2. Biserica, o familie a credinţei
3. 3. O fereastră spre cer – rugăciunea
4. 4. Creştinul în contextul lumii contemporane
V. O viaţă înnoită

1. Făgăduinţa împlinită – reîntoarcerea Mântuitorului
2. Speranţa unui nou început
3. Din nou acasă

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Cunoaşterea şi caracterizarea propriei credinţe.
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase	S2. Realizarea unui discurs pe o temă dată, scris sau oral, folosind termenii religioşi învăţaţi. S3. Desprinderea semnificaţiei unui text biblic sau cu conţinut religios.
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Analizarea mesajul moral-religios dintr- un text din Biblie sau Sfânta Scriptură . S5. Descrierea momentelor mai importante din Istoria Bisericii.
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral religios	S6. Asumarea unor roluri sociale care implică o relaţionare pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S7. Asumarea unor responsabilităţi sociale care implică atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi semeni indiferent de credinţe şi convingeri.

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL REFORMAT şi CULTUL EVANGHELIC S.P.

CLASELE A V-A – A VIII-A

BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Religie – Cultul Reformat şi Cultul Evanghelic S.P. îşi propune să ofere elevilor oportunităţi pentru cunoaşterea şi înţelegerea caracteristicilor principale ale propriei confesiuni religioase.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Cultul Reformat şi Cultul Evanghelic S.P. a avut în vedere următoarele aspecte:

– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi,

observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

1.1 să sesizeze modul în care Dumnezeu îşi dovedeşte puterea prin Sfântul Duh

Dumnezeu

–

–

1.3

să înţeleagă că nimeni nu poate scăpa de judecata lui Dumnezeu

–

–
1.2 să înţeleagă că revolta împotriva alesului lui Dumnezeu este revolta împotriva lui

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– lectura textelor biblice;
– dialog pe tema puterii divine;
– dialog pe tema cauzelor şi a consecinţelor revoltei omului împotriva legii umane/legii lui Dumnezeu;

exerciţii de analiză a unor fapte de revoltă din textul biblic;

lectura şi interpretarea unor texte biblice; dezbatere în grup pe tema justiţiei divine.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

2.1 să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi, în exprimarea orală şi scrisă

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
– observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

3.1 să identifice principalele evenimente din epoca regilor Israelieni
3.2 să caracterizeze viaţa poporului ales în epoca judecătorilor

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– lectură biblică;
– dezbatere pe tema vieţii lui David, Solomon;
– joc de rol;
– lectură biblică;
– vizionarea de filme cu subiect religios.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

4.1 să explice semnificaţia principiului: numai acela care îşi iubeşte aproapele Îl iubeşte cu adevărat pe Dumnezeu
4.2 să identifice talentele personale primite de la Dumnezeu
4.3 să clasifice pildele biblice şi minunile lui Isus în funcţie de valorile centrale ale acestora

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– dialog pe tema semnificaţiei noţiunii

„aproapele omului”;
– exerciţii de stabilire a valorilor individuale si compararea acestora;
– dezbatere pe tema „Valorile individuale sunt totodată şi obligaţii care trebuie valorificate”;
– lectură biblică;
– dialog pe tema semnificaţiei unor pilde şi minuni biblice.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

5.1 să înţeleagă că Isus, în calitatea Lui de preot suprem, se roagă pentru El însuşi, pentru ucenici şi pentru aceia ce cred în El

5.2 să înţeleagă ca Dumnezeu îi invită pe toţi în împărăţia Sa
5.3 să conştientizeze faptul ca Evanghelia se adresează tuturor oamenilor şi Dumnezeu nu este părtinitor

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– lecturarea şi explicarea Rugăciunii lui Isus (Ioan 17) cu relevarea elementelor ce privesc grija şi iubirea lui Isus pentru oameni;
– lecturarea şi interpretarea unor pilde religioase;
– lecturarea şi interpretarea unor întâmplări biblice.

CONŢINUTURI

I. Epoca judecătorilor
1. 1. Viata poporului ales în epoca judecătorilor
2. 2. Biruinţa asupra midianiţilor
3. 3. Biruinţa asupra filistenilor
4. 4. “Poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu”
II. Epoca regilor
1. 1. Samuel
2. 2. Saul
3. 3. David
4. 4. Solomon
III. Noul Testament
1. 1. Ispitirea lui Isus Hristos
2. 2. Pildele lui Isus
  1. 2.1. Porunca cea mare – Pilda samariteanului milostiv
  2. 2.2. Pilda talanţilor – judecata viitoare
  3. 2.3. Pilda sămănătorului
  4. 2.4. Nunta împărătească – Pilda celor poftiţi la cină
  5. 2.5. Pilda celor zece fecioare
  6. 2.6. Pilda bogatului milostiv
3. 3. Rugăciunea lui Isus
4. 4. Isus Hristos – rege din casa regală a lui David – Sărbătoarea Crăciunului
5. 5. Isus, Pastorul cel bun – Sărbătoarea Paştelui
IV. Puterea Sfântului Duh

1. Vindecarea ologului din naştere
2. Martiriul lui Ştefan
3. Filip şi famenul Etiopian
4. Petru în casa lui Corneliu

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

1.1 să explice manifestarea providenţei lui Dumnezeu, pe baza cunoştinţelor despre vremurile străvechi şi viaţa patriarhilor
1.2 să explice dragostea şi grija lui Dumnezeu, precum şi semnul acestora, legământul
1.3 să înţeleagă că Dumnezeu are grijă de cei credincioşi în orice situaţie

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– lectura şi interpretarea unor texte biblice care atesta manifestarea providenţei lui Dumnezeu;
– elaborarea de compuneri pe temă dată;
– exerciţii de formulare a unor legăminte şi descrierea funcţiei şi a rolului acestora;
– exerciţii de analiză a evenimentelor biblice ale eliberării din Egipt şi ale peregrinării în deşert a poporului ales;
– exerciţii de analiză a valorilor superioare conţinute în legământul lui Dumnezeu cu poporul ales şi obligaţiile oamenilor ce izvorăsc din acest legământ;
– dezbatere pe tema evenimentelor din Cartea Esterei;
– exerciţii de analiză a perioadei robiei din Babilon, din perspectiva purtării de grijă a lui Dumnezeu faţă de poporul său.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
– utilizarea de glosare, dicţionare;
– exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite contexte, cu diferite sensuri;
– analiza comparativă a unei parabole literare şi a uneia din Biblie;
– exerciţii de analiză literară a unor parabole biblice.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
– elaborarea de compuneri despre comunitatea
– creştină de astăzi;
– dialog pe tema relaţiilor cu ceilalţi;
– lectură biblică;
– dezbatere asupra persoanei şi a menirii Pastorului din vremea lui Ezechiel şi din timpurile Noului Testament (accentuând activitatea de Păstor bun al lui Isus);
– discuţii privind importanţa sarcinilor de pastor în condiţiile zilelor noastre;
– realizarea de comparaţii între mesajele celor două Testamente referitoare la persoana
– Salvatorului (profeţiile mesianice ale lui Isaia, evenimentele din Noul Testament).

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

4.1 să participe la activităţi specifice copiilor şi tinerilor în cadrul comunităţii
4.2 să înţeleagă ca destrămarea şi pierirea sunt consecinţe fireşti ale părtinirii, ale infidelităţii şi ale idolatrizării
4.3 să sintetizeze principalele virtuţi creştine ale profeţilor biblici

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– dezbateri pe tema rolului tânărului în societatea contemporană;
– discutarea în grupe mici a caracteristicilor vieţii omului singur şi a celui aflat într-o comunitate;
– evidenţierea valorii comunitare a activităţilor colective;
– analiza consecinţelor faptelor regilor Roboam, Ieroboam şi Ahab asupra dezbinării împărăţiei Israelului;
– dialog pe tema atitudinii lui Iov şi a celor din jurul lui: realizarea de liste cu noţiuni ce evidenţiază atitudinile celor implicaţi;
– explicarea valorilor personale şi generale din comportamentul lui Iov;
– lectura din Profeţii biblici;
– vizionarea de filme, diapozitive cu profeţii biblici.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

5.1 să înţeleagă ca Dumnezeu este Tatăl tuturor popoarelor şi are grijă chiar şi de păgâni

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– lecturarea şi analiza cărţii lui Iona din perspectiva grijii lui Dumnezeu pentru toţi oamenii lumii.

CONŢINUTURI

I. Dezbinarea împărăţiei – Roboam, Ieroboam, Ahab
II. Profeţii
1. 1. Ilie
2. 2. Elisei
3. 3. Isaia
4. 4. Ieremia, Ezechiel
III. Robia din Babilon şi eliberarea din robie
1. 1. Daniel
2. 2. Estera
3. 3. Erza şi Neemia
IV. În slujirea lui Dumnezeu
1. 1. Iov
2. 2. Iona
V. Isus Hristos
1. 1. Profeţii despre Mesia – Crăciunul
2. 2. Botezul lui Isus – Ioan Botezătorul
3. 3. Cuvântarea de pe munte
4. 4. Pilde despre Împărăţia cerurilor
5. 5. Sărbătoarea Paştelui – Domnul Isus slujitorul jertfei
VI. Cartea profetică din Noul Testament – Apocalipsa

CULTUL REFORMAT SI CULTUL EVANGHELIC S.P. CLASA A VII-A

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desavârşirii omului

Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

1.1 să susţină existenţa infinită a lui Dumnezeu, creator al Cerului şi al Pământului
1.2 să descrie modalităţile în care Dumnezeu se adresează oamenilor prin revelaţia generală (natură, istorie, cuget)
1.3 să explice revelaţia specială: Biblia – ca formă literară a revelaţiei şi Isus –

ca revelaţie întrupată
1.4 să descrie pe Isus ca Dumnezeu şi ca om adevarat
1.5 să aprecieze că Dumnezeu dă putere şi curaj celui care propovăduieşte Evanghelia

Exemple de activitati de învatare

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă urmatoarele activitati:

– lectura biblică;
– dialog pe tema existenţei infinite a Creatorului;
– dialog pe tema naturii şi istoriei ca modalităţi de revelare a lui Dumnezeu;
– analiza limitelor revelării lui Dumnezeu;
– dialog pe tema limitelor cunoaşterii prin gândire;
– dezbatere pe tema: Dumnezeu ni se adresează;
– exerciţii de analiză a Bibliei ca şi Cuvântul lui Dumnezeu.
– dezbatere în grup pe baza următoarelor teme: Dumnezeu a devenit om în favoarea noastră; în persoana omului Isus se îmbină natura divină şi umană; în omul Isus se regăseşte Dumnezeu însusi;
– dialog pe tema activităţii de propovăduire a Apostolilor.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

2.1 să utilizeze corect termenii religioşi Învăţaţi în elaborarea de compuneri şi studii pe teme date

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă urmatoarele activităţi:
- – redactarea de compuneri, studii pe teme religioase date;
- – exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni religiosi.
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a traditiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:
Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă urmatoarele activităţi:
– participare colectivă şi cu scop didactic- formativ la ceremonia botezului;
– analiza caracteristicilor definitorii ale botezului: porunca lui Isus, semn extern vizibil, promisiune pentru toţi oamenii;
– dezbatere colectivă a marturisirii: “Nu-mi aparţin mie însumi, ci sunt proprietatea credinciosului meu Domn si Mântuitor”;
– lectura biblica.
– dialog pe baza următoarelor teme: Legea proclamă supărare şi blestem, iar Evanghelia vesteşte iertarea si binecuvântarea.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

4.1 să descrie comunitatea ca dar primit de la Dumnezeu

Exemple de activitati de învatare

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă urmatoarele activităţi:

– enumerarea comunităţilor/grupurilor din care face parte şi analiza responsabilităţilor/beneficiile
4.2 să explice caracterul personal al credinţei: Eu sunt cel care crede!
4.3 să descrie îndatoririle ce revin fiecarui creştin, izvorâte din Decalog

acestora;

– identificarea obligaţiilor primite de la Dumnezeu de către fiecare om în scopul slujirii comunităţilor din care face parte;
– dezbatere pe tema: care sunt semnele interioare şi exterioare ale credinciosului, cum se reflectă cele stabilite în Confesiunea Apostolica.
– dialog pe tema poruncilor.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şiconvingeri

Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

5.1 să explice ecumenismul ca străduinţă de unitate a bisericilor
5.2 să identifice posibilităţile bisericilor de mărturie comună

I. . “Noi am gasit pe Mesia”
1. 1. Ce este confirmarea?
2. 2. Catehismele noastre
3. 3. Marturia credinţei
II. Sfânta Treime
1. 1. Tatăl
  
  Exemple de activităţi de învăţare
  
  Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
  - – organizarea de vizite la locaşurile de cult ale bisericilor surori;
  - – exerciţii de identificare a manifestării ecumenismului în viaţa contemporană;
  - – realizări de mărturii comune cu persoane ce aparţin altor confesiuni religioase.
  CONŢINUTURI
2. 2. Fiul
  1. 3. Sfântul Duh
    1. 3.1. Sărbătoarea Rusaliilor
    2. 3.2. Despre Biserică
    3. 3.3. Sfintele Taine
    4. 3.4. Despre ecumenism
III. Decalogul

CLASA A VIII-A

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

1.1 să argumenteze că propovăduirea este dorinţa lui Dumnezeu

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de expuneri, explicaţii cu caracter propovăduitor în faţa colegilor şi în grupuri de enoriaşi;
– lectura unor texte biblice referitoare la propovăduire;

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:
Exemple de activitati de învatare

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:
– dezbateri colective, analize comparative a semnificaţiei unor termeni religioşi în cultul propriu şi în alte culte;
– analiza de text;
– lectura biblică;
– elaborarea unor liste de lecturi.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

3.1 să analizeze principalele evenimente din epoca de început a Bisericii

creştine şi dezvoltarea acesteia în Evul Mediu
3.2 să descrie caracteristicile desfăşurării Reformei în Europa
3.3 să prezinte evenimentele şi urmările Reformei pe teritoriul României
3.4 să descrie caracteristicile Bisericii protestante de azi
3.5 să explice cele patru semne ale bisericii

Exemple de activitati de învatare

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă urmatoarele activităti:

– studierea documentelor biblice şi istorice;
– elaborarea unei cronologii cu principalele evenimente în dezvoltarea bisericii creştine primare;
– analiza cauzelor istorice care au ajutat la dezvoltarea Bisericii în Evul Mediu;
– analiza de documente istorice şi religioase;
– dezbaterea pe tema evenimentelor istorice religioase din timpul Reformei;
– exerciţii de analiză asupra vieţii şi activităţii marilor reformatori;
– vizitarea unor locuri unde s-au petrecut evenimente de seamă ale Reformei;
– studierea documentelor religioase şi laice referitoare la Reforma în România;
– dezbatere asupra consecintelor culturale, sociale si politice ale Reformei în România;
– vizite la locaşurile sfinte ale bisericilor protestante din zonă;
– participări la marturii comune;
– dezbatere despre Biserica creştină universală pe baza răspunsului nr. 54 din Catehismul de Heidelberg:
– dialog pe tema rolului bisericii în comunitate;

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

4.1 să identifice modalităţile de participare în – dezbatere în grup pe tema modalităţiilor de

slujba comunităţii participare în slujba comunităţii
4.2 să participe la activităţi specifice copiilor şi tinerilor în cadrul comunităţii

– dezbateri pe tema rolului tânărului în societatea contemporană
– evidenţierea valorii comunitare a activităţilor colective

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, întelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şiconvingeri

Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

5.1 să prezinte învăţăturile reformatorilor despre slujba religioasă, despre rugaciune, cântece, sărbători şi post
5.2 să aprecieze că istoria Bisericii şi a Comunităţii bisericeşti este opera Providenţei lui Dumnezeu

Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă urmatoarele activităţi:

– organizarea de întâlniri cu tineri care aparţin bisericilor surori;
– exerciţii de analiză şi interpretare a învăţăturilor reformatorilor;
– stabilirea de legături de colaborare cu grupele de elevi aparţinând confesiunilor vecine;
– organizarea de activităţi comune de binefacere, ajutor si diaconie.

CONŢINUTURI

I. Formarea, dezvoltarea şi prigonirea Bisericii creştine
1. 1. Întoarcerea lui Saul
2. 2. Drumurile de propovaduire ale lui Pavel
3. 3. Epistolele lui Pavel
II. Istoria Bisericii creştine
1. 1. Biserica creştină veche
2. 2. Biserica în Evul Mediu (sec. V-XIII)
3. 3. Străduinţe prereformatorice
4. 4. Reforma bisericească în Europa
5. 5. Reforma bisericească în ţară
6. 6. Protestantism şi contrareforma
7. 7. Biserica în secolul XVIII – XIX
8. 8. Biserica în secolul XX
III. Viaţa comunităţilor bisericeşti reformate în prezent

1. Organizaţiile Bisericii Reformate şi funcţii bisericeşti
2. Semnele distinctive ale Bisericii adevărate
1. 2.1. Vestirea Cuvântului lui Dumnezeu
2. 2.2. Deservirea corectă a tainelor
3. 2.3. Exersarea vieţii comunitare
4. 2.4. Disciplina bisericească
3. Eu şi comunitatea mea bisericească

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ RELIGIE – CULTUL REFORMAT

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Descrierea modalităţilor în care Dumnezeu se adresează oamenilor: revelaţia generală şi specială. S2. Argumentarea faptului că propovăduirea Cuvântului este dorinţa lui Dumnezeu şi că istoria Bisericii şi a comunităţii bisericeşti este opera providenţei lui Dumnezeu.
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase	S3. Valorificarea corectă, în texte proprii, a termenilor religioşi învăţaţi. S4. Analizarea comparativă a semnificaţiilor unor termeni şi sintagme religioase în diverse culte.
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S5. Sintetizarea în discursuri scrise sau orale a evenimentelor din Sfânta Sciptură – observarea conexiunilor dintre evenimentele din Vechiul şi Noul Testament. S6. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii din Istoria Bisericii, referitoare la valorile religioase, realizând corelaţii interdisciplinare . S7. Analizarea rolului Catehismului de Heidelberg în învăţătura Bisericii şi a comunităţii reformate. S8. Caracterizarea propriei credinţe comparativ cu celelalte confesiuni creştine.
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios	S9. Deprinderea regulilor de comportament din viaţa personajelor biblice şi din Istoria Bisericii studiate. S10. Identificarea modalităţilor de participare în slujba comunităţii. S11. Acceptarea şi îndeplinirea unor sarcini şi responsabilităţi în cadrul comunităţii bisericeşti locale.
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S12. Identificarea valorilor moral-religioase comune tuturor credinţelor religioase şi posibilitatea de mărturie comună. S13. Explicarea ecumenismului ca străduinţă de unitate a bisericilor.

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4698/07.07.2008.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

RELIGIE

CULTUL UNITARIAN

CLASELE A V-A – A VIII-A BUCUREŞTI, 2008

Aprobat prin ordinul ministrului

NR. 4698/07.07.2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine Programele şcolare revizuite de Religie – Cultul Unitarian şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a.

Programa şcolară de Religie – Cultul Unitarian vizează formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creştine care să stea la baza concepţiei asupra relaţiei Dumnezeu-om, om- semeni şi, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor faţă de propria persoană. Programa urmăreşte să vină în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere a elevilor, cât şi a idealurilor Bisericii Unitariene în ceea ce priveşte educaţie tinerilor în spiritul credinţei.

Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun.

Revizuirea programei de Religie – Cultul Unitarian a avut în vedere următoarele aspecte:

– descongestionarea programelor şcolare;
– abordarea religiei dintr-o perspectivă ecumenică;
– utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective, asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta;
– asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe – cheie, îndeosebi a competenţelor interpersonale, interculturale, sociale şi civice, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI.
– asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare.

Structura programei cuprinde: obiective-cadru, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi specifice fiecărui an de studiu şi standarde curriculare de performanţă:
– obiectivele cadru, urmărite pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, având un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei. Acest set de obiective cadru este comun pentru programele şcolare de Religie ale tuturor celorlalte culte.
– obiectivele de referinţă, formulând rezultatele aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi urmărind progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul; în prezenta programă s-au efectuat o serie de schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă, cu scopul de a asigura o mai bună corelare a

acestora la nivelul claselor a V-a – a VIII-a şi o formulare explicită, în termeni concreţi, observabili şi măsurabili, care să constituie un sprijin real în evaluarea elevilor.
– exemplele de activităţi de învăţare, care propun modalităţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii; modificările realizate la nivelul unor exemple de activităţi de învăţare au scopul a accentua valorificarea experienţei concrete a elevilor în activităţile didactice şi integrarea unor strategii de predare-învăţare diverse. Pe baza exemplelor propuse de programa şcolară, cadrul didactic poate elabora exemple de învăţare variate, adecvate specificului fiecărei situaţii de învăţare.
– conţinuturile învăţării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţă propuse;
– standardele curriculare de performanţă la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţă pentru evaluarea calităţii procesului de învăţare, la sfârşitul gimnaziului.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile aşa cum sunt:
– utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului ecumenic, deschis, critic, tolerant şi creativ;
– exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei;
– realizarea unor activităţi tip proiect (de exemplu, project citizen, proiecte în beneficiul comunităţii), prin care elevii sunt implicaţi în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unei strategii de rezolvare a unei probleme din colectivul din care fac parte, din şcoală sau din comunitate.

Menţionăm că revizuirile au avut caracter uniform la nivelul programelor şcolare ale tuturor cultelor.

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase
3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

1.1 să conştientizeze caracterul personal al credinţei în Dumnezeu
1.2 să înţeleagă faptul că ştiinţa şi credinţa nu se exclud una pe alta

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– jocuri de rol: Cine în ce crede? – discutarea deosebirilor şi asemănărilor;
– analiza ipotezelor ştiinţifice despre formarea universului;
– interpretarea textului despre geneză din Biblie.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

2.1 să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi în exprimarea orală şi scrisă

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– utilizarea de glosare, dicţionare, liste de cuvinte;
– observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut religios.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

3.1 să facă diferenţa dintre credinţa religioasă şi cea laică

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
- – dezbateri colective pe temă dată;
3.2 să descrie forme primitive ale credinţei – analiză comparativă a diferitelor forme de

credinţă: animism, fetisism, totemtism;

– discutarea relaţiei dintre mitologie şi realitatea istorică;
3.3 să prezinte câteva dintre divinităţile popoarelor din antichitate (monotetism, politeism)

– exerciţii de comparare între monoteism şi politeism.

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

4.1 să identifice caracteristici comune şi diferenţe privind credinţa oamenilor
4.2 să înţeleagă sensul şi importanta crezului unitarian şi a ceremoniilor specifice

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de comparare a diverselor credinţe,
– obiceiuri şi tradiţii ale acestora;
– dialog pe tema relaţiei dintre crez şi confirmare;
– participarea la ceremoniile unitariene.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

5.1 să înţeleagă necesitatea tolerantei faţă de credinţa altora, având în vedere caracterul personal al credinţei

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:
- – vizitarea bisericilor altor confesiuni;
- – organizarea de activităţi în comun cu elevi ce aparţin altor confesiuni
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
5.2 să descopere cum se poate rezolva în mod paşnic divergenţa de păreri

– exerciţii de rezolvare a unor situaţii problemă din clasă;
– jocuri de rol.

CONŢINUTURI
1. 1. Credinţa. Formele credinţei laice. Credinţa în Dumnezeu
2. 2. Concepţiile ştiinţifice şi teologice despre geneză
3. 3. Credinţa altor confesiuni
4. 4. Superstiţii, divinităţile popoarelor din antichitate
5. 5. Credinţa unitariană, crez, ceremonii, confirmare
  
  CLASA A VI-A
  
  OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  
  OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia simbolurilor: părinte, stăpân, împărăţia lui Dumnezeu
1.2 să înţeleagă semnificaţia definiţiei “Dumnezeu este duh”

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– lectura unor texte din Biblie;
– dialog pe tema semnificaţiei simbolurilor date;
– realizarea de compuneri pe temă dată.

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

2.1 să diferenţieze între sensul propriu şi sensul figurat al unor termeni biblici
2.2 să identifice caracteristicile metaforei şi parabolei biblice

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– utilizarea de glosare, dicţionare;
– exerciţii de utilizare a unor termeni religioşi în diferite contexte, cu diferite sensuri;
– analiza comparativă a unei parabole literare şi a uneia din Biblie;
– exerciţii de analiză literară a unor parabole biblice.

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

3.1 să descrie principalele evenimente ale vieţii lui Isus
3.2 să explice semnificaţia discipolatului – dezbateri colective pe tema: Ce înseamnă a fi discipol?
3.3 să identifice trăsăturile caracteristice ale dascălului/profetului în Biblie

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– lectura unor texte din Biblie;
– evenimente din viata lui Isus;
– studiu de caz: discipolii în Biblie şi în viaţa laică;
– lectura unor texte din Biblie;
– redactarea de compuneri, portrete ale profeţilor biblici;

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

4.1 să conştientizeze diferenţa dintre a cunoaşte o regulă etică/poruncă biblică şi a

trăi conform acesteia
4.2 să înţeleagă deosebirile dintre normele etice contemporane şi poruncile biblice

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– exerciţii de analiză a poruncilor biblice: specific, respectarea lor, abaterea de la porunci;
– exerciţii de comparaţie între specificul regulilor etice/poruncilor biblice.

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

5.1 să participe la pregătirea şi proiectarea de activităţi comune cu copii ce aparţin altor culte
5.2 să identifice principalele etape ale concilierii şi rezolvării conflictelor

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

– proiectarea şi organizarea de activităţi în comun (excursii, activităţi de binefacere);
– jocuri de rol pe tema rezolvării de conflicte;
– studii de caz.
1. 1. Escrocheria şi ajutorul reciproc
2. 2. Dascăli în Biblie
3. 3. Viata şi învăţăturile lui Iisus
4. 4. Parabole: evenimente, dialoguri
  
  CONŢINUTURI
5. 5. Simboluri: părinte, stăpân, împărăţia lui Dumnezeu
6. 6. Dumnezeu este duh
7. 7. Învăţarea învăţării, tehnici de învăţare
  
  CLASA A VII-A
  
  OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  
  OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

1.1 să susţină necesitatea şi importanţa caracterului personal al credinţei
1.2 să descrie semnificaţia şi rolul ceremoniei de iniţiere în viaţa fiecărui creştin
1.3 să identifice în îndoială şi revoltă posibilităţi de dezvoltare a credinţei personale

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Discuţii despre credinţa personală
– Dezbatere colectivă (elevi, părinţi) pe tema ceremoniei de iniţiere
– Analiza unor texte biblice pe tema revoltei, al iertării

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

2.1 Să utilizeze corect termenii religioşi învăţaţi în elaborarea de compuneri şi studii pe teme date

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Exerciţii de diferenţiere a sensului clasic/actual al unor termeni religioşi

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

3.1 să identifice evenimentele importante din istoria Bisericii Unitariene
3.2 să explice semnificaţia Reformei ţi a libertăţii religioase
3.3 să sintetizeze importanţa activităţii unor personalităţi marcante în istoria Bisericii Unitariene

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Realizarea de cronologii cu principalele evenimente din istoria Bisericii Unitariene
– Dialog pe tema Reormei şi a libertăţii religioase
– Realizarea de portrete de personalităţi pe baza unei bibliografii date;
–

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

4.1 să evalueze consecinţele abaterii de la normele moral-religioase
4.2 să analizeze semnificaţia relaţiei frumuseţe exterioară/frumusţe interioară

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Studiu de caz pe tema abaterii de la norme
– Dezbateri colective pe tema relaţiilor dintre interesele adolescenţilor şi demnitatea umană

OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

5.1 să argumenteze necesitatea rezolvării paşnice a situaţiilor conflictuale în viaţa unei comunităţi

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:
- – Exerciţii de rezolvare a unor situaţii conflictuale din clasă/ comunitate
  
  Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
5.2 Să descrie câteva dintre sistemele de obiceiuri şi reguli moral-religioase caracteristice unor comunităţişi popoare din diferite epoci

– Prezentarea obiceiurilor moral-religioase ale unor popoare sau comunităţi (pe baza unei bibliografii alese de către profesor)

CONŢINUTURI
1. 1. Ceremonii de iniţiere
2. 2. Situaţiile conflictuale ale adolescenţei
3. 3. Caracterul şi dmnitatea omului
4. 4. Obiceiuri şi norme moral-religioase ca modele de comportament
5. 5. Poruncile biblice
6. 6. Portretele ierarhilor Bisericii Unitariene: Dávid Ferenc, Enyedi György, Szentábrahámi Lombárd Mihály, LázárIstván, Suki László, Augusztinovich Pál, Körmöczi János, Aranyosrákosi Székely Sándor, Kriza János, Ferencz József, Berde Mózes, Brassai Sámuel
  
  CLASA A VIII-A
  
  OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  
  OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

1.1 să descrie semnificaţia afirmaţiei biblice

„Dumnezeu este duh”
1.2 să analizeze deosebirea dintre justiţia divină şi cea omenească

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Dezbatere în grup pe tema responsabilităţilor omului faţă de Dumnezeu
– Discuţii colective pe tema: Adevărul etern – adevărul omului

OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

2.1 să analizeze comparativ semnificaţia unor termeni şi sintagme religioase în diverse culte
2.2 să identifice diferenţele dintre un text biblic şi unul literar

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Dezbateri colective, analize comparative a unor termeni religioşi (ex: viaţa eternă)
– Analiză de texte
– Lectură biblică

OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

3.1 să evalueze semnificaţia crezului în viaţa unui bun creştin
3.2 să identifice aspectele istorice ale unor evenimente şi parabole biblice

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Studiu de caz: evenimente biblice sau istorice în care s-a manifestat fidelitatea faţă de credinţă
– Exerciţii de integrare a evenimenteor biblice în epoci istorice şi corelarea acestora cu alte evenimene laice

OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral- religios

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

4.1 Să descrie situaţiile de acceptare a reulilor (necesitatate, libertate de alegere)
4.2 Să susţină necesitatea existenţei unui ideal etic în viaţa fiecărui om

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Studii de caz
– Analiză comparativă Legea divină – legea omului
– Exerciţii de analiză a propriilor idealuri
– Studii de caz: personaje biblice şi idealul creştin al acestora

OC. 5 Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

5.1 Să prezinte activitatea oranizaţiilor religioase ale tinerilor unitarieni (în trecut şi astăzi)
5.2 Să argumenteze atitudinile proprii critice sau opuse altora
5.3 Să evalueze posibilele consecinţe ale deciziilor personale în plan social

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

– Participarea la activităţile organizaţiilor tinerilor unitarieni
– Organizarea de activităţi de întrajutorare
– Exerciţii de argumentare/contraargumentare a propriei opinii sau credinţe
– Jocuri de rol: cine, ce, cum, când ia decizia

CONŢINUTURI
1. 1. Iisus şi legea
2. 2. Idealurile şi rolul lor în viaţa omului
3. 3. Crez, fidelitate (exemple istorice, experienţe proprii)
4. 4. Perfecţionarea omului şi Dumnezeu (Tânărul bogat)
5. 5. Legislaţia omenească şi cea dumnezeiască (Pilda lucrătorilor viei)
6. 6. Religie şi dezvoltare
7. 7. Suferinţă şi bucurie
8. 8. Naşterea, moartea şi viaţa eternă

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
OC 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului	S1. Comentarea şi interpretarea unor fapte, situaţii, texte referitoare la comportamentul moral-etic al unui creştin.
OC 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase.	S2. Să desprindă semnificaţia globală a unui text cu conţinut religios şi să implementeze în viaţa de zi cu zi. S3. Să argumenteze caracterul biblic al Crezului Unitarian, sintetizând cunoştinţele biblice, istorice şi literare acumulate.
OC 3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii	S4. Să numească diferenţele dintre învăţătura profeţilor de cea a lui Iisus. S5. Să poată prezenta existenţa învăţăturii lui Iisus în credinţa sa.
OC 4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios.	S6. Să susţină necesitatea unui ideal etic în viaţa fiecărui om.
OC 5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri	S7. Să analizeze comparativ semnificaţia unor termeni şi sintagme religioase în diferite culte.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 24/11/2024