valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*)



_________Notă …
*) Aprobată prin Ordinul nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 2 decembrie 2005.

PROGRAMA

ANEXĂ*)

pentru Limba și literatura română și metodica predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii

— educatoare —

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

DOMENII DE COMPETENTĂ

1. 1. Documentele educatoarei

   •Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice: Legea învăţământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preşcolar, Standardul ocupaţional.

   •Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de curriculum specific:

   Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ghidul de aplicare a programei pentrn învăţământul preşcolar, Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar, Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădiniţa de copii.

   •Cunoaşterea şi utilizarea corectă a documentelor de evidenţă a activităţii educatoarei: Catalogul grupei, Caietul de evidenţăa prezenţei şi a activităţii educatoarei (planificarea calendaristicăşi planificarea tematică), Fişa psiho­ pedagogică a copilului

   •Realizarea unei planificări eficiente: coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor pe verticală şi pe orizontală, corespondenţa conţinuturilor şi a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite).

2. 2. Didactica comunicării (elemente de comunicare oralăşi scrisăîn înv.preşcolar)

   •Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstăpreşcolară (didactica lecturii, ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvatăa textului literar specific);

   • – didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalităţi de receptare şi înţelegere eficientă a textului literar şi a diferenţelor sesizabile la această vârstă între genurile literare).

     •Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării;

     •Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea;

     •Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.);

     •Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incită1a reflexie, cu alegere mu)tiplă, concrete, abstracte) şi adecvarea acestora la tema abordată;

     • • Abordarea textului scris şi a comunicării scrise în învăţământul preşcolar

   • – rolul instrumentelor de comunicare scrisă în stimularea interesului pentru lectură şi în pregătirea preşcolarului pentru etapa de citit-scris din clasa I

   • – sesizarea unor diferenţe între scrisul de mânăşi scrisul de tipar;

   • – scrierea unor etichete, bileţele, notiţe, felicitări etc.

   • – scrierea de litere/cifre

   •Abordarea limbajelor diferitelor a1ie/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, geografie etc.)

3. 3. Didactica limbii române

   •Strategii de abordare a noţiunilor de fonetică şi fonologie (Silaba; Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; Accentul)

   •Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxă

   • – Părţile de vorbire (definiţie, clasificare, funcţii sintactice)

   • – Părţile de propoziţie (definiţie, clasificare)

   • – Propoziţia şi felul propoziţiilor

   • – Fraza şi felul propoziţiilor în frază

     •Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular

   • – Sensul cuvintelor

   • – Familii de cuvinte

   • – !{elaţii semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime)

   • – Imbogăţirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)

4. 4. Didactica oralului

   •Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari

   •Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul)

5. 5. Evaluarea

   •Tipmi de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (evaluarea iniţială, evaluarea continuă, evaluarea sumativă)

   •Metode, tehnici şi instrumente tradiţionale şi alternative de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematică a comportamentului copiilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie etc.)

   •Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preşcolar.

6. 6. Managementul clasei

   •Organizarea activităţilor didactice în grădiniţa de copii (activităţi comune, activităţi alese, jocuri, activităţi opţionale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organizare.

   •Construirea mediului educaţional, activ – stimulativ – funcţional, din perspectiva noii abordări educaţionale a activităţii instructiv-educative în grădiniţa de copii

   •Gestionarea situaţiilor conflictuale

7. 7. Didactica activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar. Curriculum şi proiectare didactică

   1. 7.1. Didactica desfăşurării principalelor categorii de activităţi instructiv-educative:

      • – Activităţile de educarea limbajului;

      • – Activităţile matematice;

      • – Activităţile de cunoaşterea mediului;

      • – Activităţi1e artistico-plastice;

      • – Activităţile de educaţie muzicală;

      • – Activităţile practice;

      • – Activităţile de educaţie pentru societate;

      • – Activităţile de educaţie fizică;

      • – Activităţile liber-alese;

      • – Activităţile opţionale;

      • – Extinderile.

   2. 7.2. Jocul – principala formăde activitate în grădiniţa de copii

   3. 7.3. Forme de realizare a obiectivelor activităţilor

      • – Organizarea activităţilor cu grupa întreagă, cu grupuri mici şi individual;

      • – Convorbirea,jocul didactic,jocul logic, lectura dupăi magini, povestirea, lectura educatoarei, jocul-exerciţiu, observarea etc.

   4. 7.4. Proiectarea activităţii didactice

      • – Cerinţe ale unei proiectări eficiente

      • – Variante de proiectare didactică a activităţilor, în viziune integrată (metoda proiectelor la vârstele timpurii, activităţi bazate pe inteligenţe multiple)

      • – Etapele proiectării didactice

      • – Structura proiectului de activitate didactică

8. 8. Colaborarea grădiniţei cu alte medii educative

• – Colaborarea grădiniţă-familie. Consilierea şi educaţia părinţilor

• – Colaborarea grădiniţă-şcoală.

• – Colaborarea grădiniţei cu alte instituţii/persoane din comunitate.

  CONŢINUTURI pentru domeniul literatura română

  • • Creaţia populară

    Cântecul de leagăn Proverbe, zicători, ghicitori

    Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)

    Basme populare: "Prâslea cel voinic şi merele de aur", „Greuceanu”, „Tinereţe fără bătrâ:neţe şi viaţă fără de moarte”

    Legende populare

    •Genul liric

    Klena Farago – "Căţeluşul şchiop", "Gândăcelul", ''Pedeapsa mâţei", "Doi fraţi cuminţi"

    George Coşbuc – "Iama pe uliţă", "La oglindă", "Povestea gâştelor", "La Paşti", ''Vine ploaia", "Sosirea rândunicii"

    George Topârceanu – "Rapsodii de toamnă”, „Rapsodii de primăvară”, „Balada unui greier mic”

    Mihai Eminescu – „Revedere”, "Scrisoarea III”, „Somnoroase păsărele”

    Otilia Cazimir – "Pentru tine, primăvară", "Gospodina", "Scrisoare", "Baba lamă intră-n sat", Uite, vine Moş Crăciun", "Furnica"

    Tudor Arghezi – "Zdreanţă", "Tâlharul pedepsit", "Iscoada", "O furnică" Vasile Alecsandri – "Oaspeţii primăverii", "Iama", "Hora Unirii"

    •Genul epic

    Barbu Şt. Delavrancea – ''Bunicul", „Bunica”

    Emil Gârleanu – "Căprioara", „Când stăpânul nu-i acasă”

    Ion Creangă- "Amintiri din copilărie", "Povestea lui Harap-Alb", "Capra cu trei iezi", "Fata babei Şl fata mo neagului”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Punguţa cu doi hani”

    Jon Luca Caragiale – "Vizită… ", "D-l Goe… ", "Bubico" Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti – „Puiul”

    Ioan Slavici – "Doi feţi cu stea în frunte" Mihail Sadoveanu – "Dumbrava minunată" Petre Dulfu – "Isprăvile lui Păcală"

    •Genul dramatic

    Ion Luca Caragiale – ''O scrisoare pierdută” Barbu Şt. Delavrancea – „Apus de soare”

    Notă! Pentru abordarea textului epic, liric şi dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operaţionale:

    Textul epic:

• – acţiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcţia subiectului, momentele subiectului, ficţiune, final, gen epic, legendă populară, modalităţi de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, roman, schiţă, snoavă, titlu, temă, vorbire directă/ vorbire indirectă.

  Textul liric:

• – aliteraţie, antiteză , autor, comparaţie, enumeraţie, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, gen liric, hiperbolă, imagine artistică, interogaţie retorică, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiţie, refren, secvenţă poetică, simbol, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm).

  Textul dramatic:

• – act, acţiune, comedie, conflict, construcţia subiectului (intrigă, scenă , relaţii temporale şi spaţiale), dialog dramatic, gen dramatic, dramă, indicaţii scenice, modalităţi de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replică, scenă, tablou.

CONŢINUTURI pentru domeniul limba română

l) Limbă şi comunicare

Stilurile funcţionale ale limbii Comunicarea orală şi scrisă

II) Fonetică şi fonologie

Principiile ortografiei limbii române

Aspecte funcţionale. Silaba. Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe. Accentul

IID Lexicologie şi semantică

Relaţii semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia Sensul corect al cuvintelor; neologismele

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) Familii de cuvinte

N) Morfologie. Sintaxa propoziţiei. Noţiuni generale

Substantivul (felul, numărul, genul, dec!inan1.a1 funcţiile sintactice, locuţiunile substantivale) Articolul. Felurile articolului

Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor

Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv şi adjecti,'l.11 pronominal posesiv. Pronumele de întărire si adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor

Numeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepie

Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale ş1 impersonale. Locuţiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice.

Adverbul. Clasificare. Grade de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţii sintactice. Ortografierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale

Prepoziţia. Clasificare. Regimul cazual al prepoziţiilor

Conjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor. Conjuncţii corelative. Locuţiuni conjuncţionale

Interjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuaţia. Valori expresive ale interjecţiilor

1. V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziţia. Fraza.

   BIBLIOGRAFIE

   LITERATURA ROMÂNĂ

   • • Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe – Dicţionar de termeni literari, Bucureşti, Ed. Garamond, 1995

   • • Călinescu, G. – Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed.Minerva,Bucureşti, 1982

   • • Cioculescu, Şerban; Steinu, Vladimir şi Vianu, Tudor – Istoria literaturii române moderne, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1985

   • • Piru, Al. – Istoria literaturii române de la început până azi, Ed.Univers, Bucureşti, 1981

     LIMBA ROMÂNĂ

   • • Avram, Mioara – Gramatica pentru to ţi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997

   • • Coteanu, Ion-Limba română contemporană, E.D.P., Bucureşti, 1985

   • • Coteanu, Ion – Gramatica de bază a limbii române, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982

   • • *** Gramatica limbii române, val.I, II, Ed.a H-a, Ed.Academiei, Bucureşti, 1966

   • • Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti, 2005

   • • Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996

     METODICA PREDĂRII ACTIVITĂTILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINITA DE COPII

   • • Barbu, Hristu şi colaboratorii – Pedagogie preşcolară – Didactica (manual pentru şcoli normale clasa a XI a), E.D.P., Bucureşti, 1993

   • • Barta, Andrei şi Dragomir, Petrică- Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V I Integral, Bucureşti, 1995

   • • Bizdună, Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari, Ed.PROGnosis, Bucureşti, 2000

   • • Breben, Silvia şi Matei, Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul preşcolar, Ed.Radical, Craiova, 2001

   • • Cucoş, Constantin – Pedagogie generală , Ed.Polirom, laşi, 2000

   • • Cerghit, Ioan (coord.) – Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998

   • • Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlăsccanu, L. –– Didactica (manual pentru clasa a X-a, şcoli normale), EDP, Bucureşti, 1995

   • • Dumitrana, Magdalena –· Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, voi.I şi II, Ed.Compania, Bucureşti, 1999, 2001

   • • Dumitrana, Magdalena -Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic, Ed.Compania, Bucureşti, 2002

   • • Dumitrana, Magdalena – Copilul, familia şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000

   • • Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia – Activităţi bazate pe inteligenţe Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002

   • • Ionescu, Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972

   • • Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995

   • • Kolumbus, E.S. – Didactica preşcolară („Jt is tomorrow yet?” – titlu original, traducere in limba română de Magdalena Dumitrana), Ed.V ! Integral, Bucureşti, 1998

   • • Landshcere, G. şi Landshecrc V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P. Bucure,'[ti, 1979

   • • Mitu, Florica- Metodica activităplor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, Bucureşti, 2000

   • • Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana – Laborator preşcolar, Ed. V I Integral, Bucureşti, 200 I

   • • Popa, Valerica-ActivităJile de educaţie plasticâ. în grădiniţă, Ed. V I Integral, Bucureşti, 2000

   • • Preda, Viorica – Copilul şi grădini/a, Ed. Compania, Bucureşti, 1999

   • • Preda, Viorica –Educaţia pentru ştiinţă, Ed. Compania, Bucureşti, 2000

   • • Rafailă, Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2003

   • • Stoica_, Adrian (coord.) -Evaluarea curentă şi examenele, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001

   • • Voiculescu, Elisabeta · Pedagogie preşcolară, Ed. Aramis, Bucureşti, 2001

   • • Voiculescu, Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii, Ed.Imago, Sibiu, 1995

   • • Vraşmaş, Adina, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis,Bucureşti, 2002

   • • *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed.V IIntegral, Bucureşti, 2000

   • • *** Documentar metodic, Ed.V l Integral, Bucureşti, 2001

   • • *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed.V I Integral, Bucureşti, 2002

   • • *** Grădini/a, altfel, Ed.V I Integral, Bucureşti, 2003

   PROGRAMA

   pentru Geografie/Geologie

   

   GEOGRAFIA

   Programa pentru examenul de titularizare în învăţământ, începând cu anul şcolar 2005/2006

   1. I. GEOGRAFIE GENERALĂ

      1. A. GEOGRAFIA FIZICĂ

         1. 1. Noţiuni de geografie matematică. Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Reţeaua cartografică: meridiane şi paralele; latitudinea şi longitudinea; scara grafică şi scara numerică. Harta. Mişcările Pământului.

         2. 2. Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structură. Fluxurile de energie radiantă care străbat atmosfera şi bilanţul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclanii şi anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitaţiile, vântul: caracteristici şi repartiţie. Climatele Pământului.

         3. 3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele şi mările: proprietăţi fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenţi), influenţa oceanelor asupra mediului continental. Râurile şi fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului şi reţelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor geografică.

         4. 4. Geomorfologie.

            Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaţionale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torenţiale: spălarea în suprafaţă.

            Versanţii: tipuri de evoluţie, clasificare: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă.

            Relieful creat de apele cw·gătoare: albie, meandre, luncă, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii şi conglomerate, calcare.

            Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocmi (faliat), eolian.

            Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deşerturilor, relieful glaciar (montan şi de calotă), relieful periglaciar.

            Relieful litoral: procese, forme, tipuri de ţărm.

         5. 5. Biogeografie.

            Factorii ecologici (abiotici, biotici) şi rolul lor în distribuţia latitudinală şi altitudinală a organismelor

            vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Regiunea Holarctică.

         6. 6. Geografia solurilor

            Componentele şi proprietăţile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursă naturală. Utilizarea şi protecţia solurilor.

         7. 7. Geografia mediului

            Factorii geoecologici.

            Tipuri de mediu şi distribuţia lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate, medii antrop1ce).

            Surse de poluare şi catt:gorii de poluanţi (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecţia capitalului natural şi conservarea biodiversităţii la nivel local şi regional. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, refugii, monumente ale naturii.

      2. B. GEOGRAFIA UlfANĂ

         1. 1. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Evoluţia numerică a populaţiei; tipuri de evoluţie demografică; diferenţieri teritoriale. Mişcarea naturală: variaţia teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Tipuri de migraţii şi cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populaţiei pe Glob. Factorii care condiţionează repartiţia şi densitatea populaţiei. Particularităţi ale repartiţiei populaţiei urbane şi rurale. Forme de aglomerare umană. Clasificarea oraşelor.

         2. 2. Evoluţia hărţii politice a lumii. Criterii de clasificare a statelor.

         3. 3. Geografia economică

            1. 3.1 Geografia producţiei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri de fier şi mangan; valorificarea lor industrială. Resurse şi minereuri neferoase; localizare şi valorificare. Industria energetică, siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcţiilor de maşini, chimică, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară. Factori şi forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spaţiului agrar. Tipuri de peisaje agrare.

            2. 3.2 Geografia circulaţiei, turismului şi schimburilor economice internaţionale. Transportmile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene şi speciale. Marile porturi. Turismul internaţional. Tipuri de turism. Regiuni şi centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaţionale. Dezvoltarea economică şi echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabilă şi de ecodezvoltare). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică.

   2. II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI

      1. A. Geografia fizică. Evoluţia paleogeografică şi resursele minerale utile.

         1. 1. Relieful. Munţi, podişuri, dealuri şi câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafeţe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de relief: munţi, podişuri şi dealuri, câmpii.

         2. 2. Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitaţiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României.

         3. 3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare şi răspândirea lor. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri şi repa1tiţia lor teritorială. Marea Neagră.

         4. 4. Biogeografie.

            Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin şi etajul alpin).

            Regionarea biogeografică a României.

            Protecţia şi conservarea biodiversităţii în România. Parcurile naţionale. Rezervaţiile biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Rodna.

         5. 5. Solurile.

            Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri şi răspândirea lor.

         6. 6. Geografia mediului.

            Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje şi gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban şi disfw1cţionalităţile specifice.

      2. B. Geografia umană

         I. Populaţia. Vechimea şi continuitatea populaţiei autohtone în spaţiul carpato-danubian-pontic. Mişcarea migratorie şi naturală a populaţiei. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structurile populaţiei.

         1. 2. Aşezările omeneşti.

            1. 2.1. Aşezările urbane. Vechimea şi continuitatea vieţii urbane. Răspândirea şi tipologia oraşelor. Probleme privind dezvoltarea urbană în România.

               2.2 Aşezările rurale. Tipologia satelor româneşti după poziţie, mărime, fizionomie (forma, structura şi textura vetrei), funcţie şi gradul de dispersie. Tendinţe în evoluţia satului românesc.

         2. 3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, hidroenergia. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase şi nemetalifere. Structura şi răspândirea producţiei de energie electrică. Structura şi răspândirea teritorială a industriei. Caracterizarea generală a transporturilor şi căilor de comunicaţie. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Zone de producţie agricolă. Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric al României. Regiuni şi centre turistice. Comerţul.

         3. 4. Geografia regională a României. Caracterizarea complexă a unităţilor şi subunităţilor geografice de ordinul I şi II. Carpaţii şi depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaţii, Dealurile Vestice, Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării.

   3. III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR

      Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord şi de Sud, Australia şi Oceania); unităţi fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podişul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munţii Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii. Concentrări urban-industriale: Rin, Middland, Est­ Atlantică, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri – caractere specifice, tendinţe şi contraste în evoluţia lor.

      Caracterizarea geografică a unor ţări: Marea Britanie, Franţa, Gennania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.

   4. IV. LUCRĂRI PRACTICE

Citirea şi interpretarea hărţilor la scări diferite. Cunoaşterea orizontului local prin cercetarea pe teren – organizarea cercetării, echipamente şi mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relicf1 hidrografie, soluri, vegetaţie, populaţie, aşezări. Reprezentarea grafică şi cartografică a datelor statistice şi a informaţiilor geografice.

BlBLIOGRAFIE

Bibliografie obligatorie

1. 1. Ciulache S. (2004) – ''Meteorologie şi Climatologie", Editura Universitară Bucureşti

2. 2. Lrdcli G.. Braghină C., Frăsineanu D. (2000) – "Geograjîa economică mondială", Editura

   Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

3. 3. Erdeli G., Dumitrache L. (2004) – „Geografia populaţiei”, Editura Corint, Bucureşti

4. 4. Frdeli G., Cucu V. (2005) ”România. Populaţie. Aşezări umane. Economie”, Ed. Transversal Buc

5. 5. Gâştescu P. (2003) – "Hidrologia continentală", Editura Transversal, Târgovişte

6. 6. Gâştescu P., tvlurărescu O., Breţcan P. (2004) – "Oceanografie", Editura Transversal, Târgovişte

7. 7. Grigore M. (1979) – "Reprezentarea grafică şi cartografică a .formelor de relief". Editura Academici Române, Bucureşti

8. 8. laţu C., Muntele I. (2002) – "Geografia economică", Editura Economică, Bucureşti

9. 9. lelenicz M. (1999)- "Dealurile şi podişurile României", Editura Fundaţiei România de Mâine, Buc l O. Iclcnicz M. (2000)- "Geografie generalâ- geografie fizică", Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc

1. 11. lelenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) "Subcarpaţii României", Editura Universitară, Bucureşti

2. 12. lelenicz M., Pătrn Ileana-Georgeta (2005) – „România – geografie fizică”, voi. I, Ed. Universitmă

   Bucureşti

3. 13. lelenicz M. (2004) – "Geomorfologie", Editura Universitară, Bucureşti

4. 14. Ilinca N. (1999) – "Geogrcţfia urbană", Editura Atlas Multimedia, Bucureşti

5. 15. [linca N. (2005) – "Geografie umană". Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura CD Press

6. 16. Lupaşcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M. (1998) – "Pedologie generală", Editura .Junimea, laşi

7. 17. Lupaşcu Angela (2001) – "Biogeogrqfie ", Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti

8. 18. Marin I. (1995) "Continentele, Geografie regională", Editura Universităţii Bucureşti

9. 19. Marin 1., Marin M, (2005)- „Europa – geografie regională”, Editura Universitară Bucureşti

10. 20. Năstase A., Osaci Gabriela (200 I) – „Topografic – Cartogrq/ie ", Editura Fundaţiei România de

    Mâine, Bucureşti

11. 21. Neguţ S. coord (2005) – "Geografie economică mondialâ ", Editura Meteor Prcss, Bucureşti

12. 22. Pişata I., Zaharia Liliana (2001) – "Hidrologie", Editura Universităţii Bucureşti

13. 23. Pişota I. (2002)- "Biogeografie", Editura Universitară Bucureşti

14. 24. Posca Gr. (2003) – "Gengrajiafizică a României", partea I, Ed. Fundaţiei România de Mâine. Buc

15. 25. Pasca Gr. (2004) -"Geografiufizică a României", partea II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, l uc

16. 26. Surd V. (2003)- "Geog7c(fia aşezărilor omeneşti", Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

17. 27. Veleea Valeria, Savu Al. (1982) – "Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţi lor româneşti", E.D.P., Buc

18. 28. Velcca Valeria (2002)–"Geografiafizică a României", Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu

19. 29. Vespremeanu E. (1993) – "Oceanografia", Editura Universităţii, Bucureşti

20. 30. *** 1983 – "Geografia României", volumul I, "Geografia fizică", Ed. Academiei Române, Buc

21. 31. *** 1987 – "Geografia României", volumul III, "Geogrqfia Carpaţilor şi Depresiunii Transilvaniei". Editura Academiei Române, Bucureşti

22. 32. *** 1992 ·- "Geografia României", volumul IV, "Regiunile Pericarpatice" Editura Acmlcrnici Române, Bucureşti

23. 33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa:

    www.inssc.rn)

24. 34. Manualele şcolare alternative V – XJI aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.cdu.ro)

DIDACTICA GEOGRAFIEI

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE ÎN ÎNV ĂŢĂMÂNT

1. 1. Curriclum şcolar.

   1. 1.1. Noţiunea de conţinut al învăţământului şi caracteristicile acestuia. Surse şi criterii de selecţie a conţinutului învăţământului. Factorii care determină integrarea şi ierarhizarea conţinutului învăţământului geografic.

   2. 1.2. Transpunerea conţinutului învăţământului geografic în curriculum-ul şcolar.

      1. 1.2.1. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele şcolare. Manualele şcolare. Curriculum-ul şcolar, delimitări terminologice şi conceptuale. Curriculum Naţional şi Curriculum la Decizia Şcolii. Terminologia .specifică şi elementele de conţinut ale cuniculum–ului şcolar.

      2. 1.2.2. Formarea la elevi a reprezentărilor şi noţiunilor geografice.

      3. 1.2.3. Dimensiuni şi finalităţi educaţionale ale geografiei.

2. 2. Strategiile didactice (Metode şi mijloace)

   1. 2.1. Metode de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei.

      1. 2.1.1. Noţiunea de metodă de predare-învăţare. Funcţiile şi taxonomia metodelor de predare-învăţare.

      2. 2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acţiunea profesomlui (povestirea, descrierea şi explicaţia).

      3. 2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaţia, demonstraţia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hărţii în activitatea didactică, experimentarea, proiectul).

      4. 2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul, algoritmizarea, activităţile practice, jocul geografic).

      5. 2.1.5. Procedee şi instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învăţarea geografiei (munca cu manualul şcolar, cartea, folosirea tablei şi a caietului de notiţe).

      6. 2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învăţarea geografiei.

   2. 2.2. Mijloacele de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei: funcţii, clasificări şi integrarea lor în actul didactic.

3. 3. Proiectarea şi organizarea instruirii (Strategii didactice).

3. L Tipuri de unităţi de învăţare şi lecţii de geografie.

1. 3.2. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecţie de geografie.

2. 3.3. Consultaţiile şi meditaţiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic.

3. 3.4. Activităţile didactice extraşcolare.

1. 4. Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei – condiţie a unei activităţi didactice reuşite. Delimitări terminologice.

   1. 4.1. Conţinutul şi algoritmul proiectării didactice.

   2. 4.2. Funcţii şi niveluri ale proiectării activităţii de predare-învăţare-evaluare (macroproiectarca şi microproiectarea didactică).

   3. 4.3. Obiectivele procesului de învăţământ geografic şi operaţionalizarea lor. Competenţe generale şi competenţe specifice.

   4. 4.4. Proiectarea lecţiei de geografie.

2. 5. Evaluarea rezultatelor învăţării.

   1. 5.1. Evaluarea – componentă a procesului de învăţământ.

   2. 5.2. Funcţiile evaluării.

   3. 5.3. Tipuri de evaluare.

   4. 5.4. Metode şi procedee în evaluarea continuă.

   5. 5.5. Tipuri de rezultate ale învăţării.

   6. 5.6. Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi rezultatelor învăţării.

   7. 5.7. Proceduri şi instmmente de evaluare complementară.

   8. 5.8. Tipuri şi instrumente de examinare.

   9. 5.9. Testarea naţională şi examenele.

      BIBLIOGRAFIE

      1. 1. Cerghit I. (coord) (1988)- Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.

      2. 2. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I.O., Potolea D. (2001)-Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom.

      3. 3. Cristea S. (2004) – "Studii de pedagogie generală", E.D.P. Bucureşti

      4. 4. Cucoş C. (2000) – Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom.

      5. 5. Dulamă M. (2001) – Elemente din didactica geografiei, Casa de Editură „Atlas – Clusium”, SRL, Cluj – Napoca.

      6. 6. Ilinca N. (2002) – Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti.

      7. 7. Ilinca N., Lazăr N., Nedelcu A. (2002) – Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti.

      8. 8. Ilinca N. (2002) – Geografia României, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti.

      9. 9. Landsheere G. (1975) – Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti

      10. 10. Mândruţ O., Apostol Gabriela (2003) – Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Ed. Corint, Buc.

      11. 11. Mândruţ O. (2003) – Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Grupul Editorial Corint, Bucureşti.

      12. 12. Nicola I. (2000) – Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis.

      13. 13. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) – Elemente de didactica geografiei,

          Editura Polirom, Bucureşti.

      14. 14. *** 1999 – Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucureşti.

      15. 15. Stoica A. (coord.) (2001) – Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.

      16. 16. Stoica A. (2003) – Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.

      17. 17. *** 2001 – Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV – VIII, Editura Aramis, Bucureşti.

      18. 18. *** 2001 – Ghid metodologic pentru aplicarea programei şcolare din aria curriculară Om şi societate, Bucureşti.

      19. 19. MEC (CNC), 1999, Bucureşti – Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele V-Vlll

          volumul 6, Aria curriculară Om şi Societate.

      20. 20. MEC (CNC), 2003, Bucureşti – Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele IX-X, site-ul MEC (adresa www.edu.ro)

      21. 21. MEC (CNC) – Curriculum Naţional 2001, Bucureşti, Programe şcolare pentru clasele XI-XII,

volumul 5, Aria curriculară Om şi Societate.

GEOLOGIE

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa elaborată pentru examenul de titularizare in învăţământ pentru funcţia de predare­ învăţare, la specialitatea Geologie a fost analizată in şedinţa grupului de lucru şi aprobată în comisia naţională.

Programa propusă pentru Didactica geologiei a fost adaptată exigenţelor actuale ale curriculum-ului şcolar şi ale eficientizării procesului de învăţământ geologic şi a fost discutată şi aprobată în comisia naţională.

Deoarece conţinuturile de predare – învăţare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei

/ zice, pot fi acceptate aceleaşi competente în ceea ce priveşte metodica  predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspiră la concursul de titularizare în învăţământul preuniversitar.

Competenţe pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-învăţare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare:

1. 1. Să cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialităţii;

2. 2. Să structureze conţinuturile unităţilor de învăţare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de aplicare in practica didactică.

3. 3. Să transpună, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialităţii şi ale didacticii acesteia în activitatea de predare-învăţare a geologiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.

4. 4. Să actualizeze informaţiile din oferta bibliografică şi să le integreze în procesul de extindere a raţionamentelor şi judecăţilor de valoare.

5. 5. Să-şi evalueze capacităţile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglându-şi competenţele şi stilul didactic.

6. 6. Să elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problemă şi modele de convergenţă şi divergenţă a informaţiilor de specialitate şi de didactica geologiei.

GEOLOGIE

Programa pentru examenul de titularizare în învăţământ, începând cu anul şcolar 2005/2006

1. I. Geologie generală

   I. Obiectul şi domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte ştiinte. Mişcările Pământului şi efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera şi placile lîtosferice. Câmpurile terestre: definiţii, elemente, variaţii şi efecte geologice.

   1. 2. Elemente de geodinamică internă. Magmatismul: procese şi produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activităţii vulcanice. Mişcările tectonice: cauze şi caractere generale. Mişcările seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.

   2. 3. Elemente de geodinamică externă. Acţiunea geodinamică a atmosferei, hidrosferei şi biosferei. Tipuri de roci rezultate.

   3. 4. Acţiunea antropică. Conservarea mediului.

2. II. Cristalografie şi mineralogie

   1. 1. Reţeaua cristalină a mineralelor. Elemente şi legături de reţea. Reţele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologică a poliedrelor cristaline. Clase şi sisteme de simetric. Anizotropia cristalelor. Asociaţii cristaline.

   2. 2. Mineralogie. Proprietăţile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, tennice,

      · magnetice, electrice. Relaţii în chimism, strnctura şi proprietăţile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase şi grupe de minerale.

3. III. Petrologie

I. Procese şi roci magmatice. Proprietăţile generale şi originea magmelor. Procese magmatice şi postmagmatice. Rocile magmatice: constituenţi, chimism, stmctura) textura) clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice şi filoniene; caracterizare generală.

1. 2. Procese şi roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice şi biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenţi, structură. Descrierea familiilor şi a claselor de roci sedimentare.

2. 3. Metamorfismul şi rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condiţiile geologice ale metamorfismului şi tipuri de metamorfism. Chimismul şi mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea şi caracterizarea principalelor roci metamorfice.

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Sociologie

• – înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

• – are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

• – are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter, pluri şi transdisciplinare;

• – dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;

• – planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

• – înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

• – evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

• – caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

  contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, cu familiile elevilor, cu organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

• – înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

• – înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;

• – înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PRECARII SOCIOLOGIEI

1. I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Sociologie

   1. 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

   2. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

   3. 3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe speclfice. Elaborarea obiectivelor operaţionale;

   4. 4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

1. 11. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Sociologie. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic aplicativ

   1. 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev / tehnictlor de învătare prin cooperare;

   2. 2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;

   3. 3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare­ evaluare;

      3.1.

      3.2.

   4. 4. Mediul de tehnologiei instruire.

      Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;

      instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de

   5. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;

      1. 5.1 Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;

      2. 5.2 Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);

      3. 5.3 Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;

      4. 5.4 Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

BIBLIOGRAFIE:

1. 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.

2. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară „Om şi societate”, – lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002

3. 3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., „Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, laşi, 2001.

4. 4. Creţu C., „Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, laşi, 1998.

5. 5. Creţu C., „Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, laşi, 1997.

6. 6. Cristea Sorin, „Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998.

7. 7. Cucoş C., „Pedagogie generală”, Ed. Polirom, laşi, 2000.

8. 8. Ionescu M., Radu I., „Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

9. 9. Neacşu I., „Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.

1O. Nicola I., ‘Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.

1. 11. Stoica A. (coord), „Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.

2. 12. Stoica A., „Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003.

3. 13. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), „Curs de pedagogie”, T.U.B., Bucureşti, 1988.

NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplina Sociologie şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

B. li. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

I. SOCIOLOGIA CA ŞTHNŢ Ă

• – Obiectul şi ternele majore ale sociologiei;

• – Sociologia şi ştiinţele socio-umane;

• – Sociologia generală şi sociologiile de ramură;

• – Apariţia şi evoluţia sociologiei;

• – Apariţia şi evoluţia sociologiei româneşti.

  li. CERCETAREA SOCIOLOGICĂ A VIETII SOCIALE

  I

• – Cunoaşterea la nivelul simţului comun şi cunoaşterea ştiinţifică a vieţii sociale;

• – Cercetări teoretice şi cercetări empirice în sociologie;

• – Etapele cercetării sociologice;

• – Metode şi tehnici de cercetare sociologică: observaţia, experimentul, ancheta, analiza documentelor; monografia;

  l l

• – Analiza statistică a datelor: distributii de frecventă, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea, corelaţia, procedee de eşantionare.

1. III. INDIVID SI SOCIETATE

   • – Personalitatea socială;

   • – Grupuri sociale;

   • – Organizaţii sociale. Tipuri, structuri şi configuraţii organizaţionale. Conflicte organizaţionale. Birocraţia;

   • – Comunităţi umane teritoriale: comunităţile rurale şi urbane.

2. IV. SOCIALIZARE ŞI EDUCAŢIE

   • – Procesul socializării: mecanisme ale socializării, tipuri de socializare, dezvoltarea morală a personalităţii prin socializare, agenţi şi instanţe socializante;

     I 1

   • – Educaţia: funcţiile şcolii, egalitatea de şansă şcolară, şcoala şi mobilitatea socială, sistemul de învătământ în România, viitorul educatiei;

3. V. POPULAŢIE ŞI SOCIETATE. CALITATEA VIEŢII

   • – Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea, divorţialitatea;

   • – Structura populaţiei pe vârste şi sexe. îmbătrânirea demografică ;

   • – Inegalităţile sociale. Sărăcia;

   • – Problema poluării mediului ambiant. Nivel de viaţă. Mod de viaţă. Stil de viaţă.

     Indicatori ai calitătii vietil.

     ' '

4. VI. STRUCTURĂJ STRATIFICARE, MOBILITATE ŞI SCHIMBARE SOCIALĂ

   • – Sistemul rol social – status social;

   • – Stratificare socială;

   • – Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migraţia şi navetismul;

   • – Conflicte sociale. Forme de acţiune colectivă. Schimbarea socială şi rezistenţa la schimbare.

5. VII. ANOMIE, DEVIANŢĂ ŞI CONTROL SOCIAL

   • – Fenomene anomice: explicaţii şi cauze. Corupţia.

     Fenomenul copiilor străzii;

   • – Studiul comportamentului deviant. Devianţă şi delict;

   • – •Ordine şi control social.

     Sinuciderea. Delincventa.

     '

6. VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ŞI VIAŢA PERSONALĂ

   • – Conceptul de familie. Tipuri şi structuri familiale;

   • – Alegerea partenerului conjugal;

   • – Violenta în familie;

   • – Alterna' tive diadice maritale şi nonmaritale. Valorile familiale;

   • – Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex.

7. IX. CULTURA

   • – Cultură şi civilizaţie. Natura, specificul şi funcţiile culturii;

   • – Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism.

8. X. AUTORITATE ŞI PUTERE.

   • – Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare.

   • – Puterea politică;

   • – Opinia publică şi democraţia pluralistă. Persuasiune şi manipulare.

   • – Comportamentul politic: socializarea politică, participare şi apatie politică, grupuri de interes şi grupuri de presiune;

9. XI. APARTENENT A ETNICĂ ŞI RASA

   • – Conceptul d' e etnicitate. Conceptul de rasă;

   • – Stereotipii şi prejudecăţi. Prejudecată şi discriminare. Minoritate şi discriminare.:.

   • – Relaţii interetnice. Conflicte şi soluţii.

10. XII. COMUNICAREA

    • – Conceptul de comunicare. Formele comunicării;

    • – Mass-media.

NOTĂ: Pentru toate unitătile de continut mentionate mai sus, candidatul va face dovada unor competenţe’ specifice’ privind ‘utilizarea metodologiei cercetării sociologice.

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE

1. 1. Boudon R. (coord.)- Tratat de sociologie, Ed. Humanîtas, Bucureşti, 1997.

2. 2. Buzărnescu Şt. – Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., Bucureşti, 1995.

3. 3. Costaforu X. (ed. îngrijită de Maria Voinea) – Cercetarea monografică a familiei, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2005.

4. 4. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I. – Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998.

5. 5. Durkheim E. – Regulile metodei sociologice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1974.

6. 6. Giddens A. – Sociologie, Ed. AII – Central European University Press, Bucureşti, 2000.

7. 7. lluţ P. -Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, laşi, 1997.

8. 8. Mihăilescu I., – Sociologie generală. Concepte fundamentale şi studii de caz, Ed. Polirom, laşi, 2005.

9. 9. Mihu A. – Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.

10. 10. Mills W. – Imaginaţia sociologică, Bucureşti, Ed. Politică, 1975 sau ediţiile ulterioare.

11. 11. Mitrofan I., Mitrofan N. – Familia de la A … la Z, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

12. 12. Rotariu T., „Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice”, Ed. Polirom, laşi, 2005.

13. 13. Rotariu T., lluţ P. – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Ed. Polirom, laşi, 1997.

14. 14. Rotariu T. şi lluţ P. (coord.)- Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996.

15. 15. Sandu O. – Sociologia tranziţiei. Valori şi tipuri sociale în România, Ed. Satff, Bucureşti, 1996.

16. 16. Stahl H. H. – Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., Bucureşti, 2001.

17. 17. Stănciulescu E., „Teorii sociologice ale educaţiei”, Ed. Polirom, laşi, 1996.

18. 18. Vlăsceanu L. – Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1986.

19. 19. Weber M. – Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, Bucureşti,

    1995.

20. 20. Zamfir C. şi Vlăsceanu L. (coord.) – Dicţionar de sociologie, Ed. Babei, Bucureşti, 1993.

21. 21. *** Dicţionar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti,

1996.

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Psihologie

• – înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

• – are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

• – are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter, pluri şi transdisciplinare;

• – dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;

• – planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

• – înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

• – evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

• – caută· în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

• – contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

• – înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

• – înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale al elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;

• – înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Filosofie și logică și argumentare

capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

• – are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

• – are capacitatea de a dezvolta activităt,i didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter, pluri şi transdisciplinare;

  1

• – dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacţiunea elevilor în activitatea de învătare;

  planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

• – înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

• – evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

• – caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

• – contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

• – înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

• – înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;

• – înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI

METODICA PREDARII FILOSOFIEI ŞI LOGICII ŞI ARGUMENTĂRII

1. I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele Filosofie şi Logică şi argumentare

   1. 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

   2. 2. Proiectarea curriculumului in dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

   3. 3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice. Elaborarea obiectivelor operaţ!onale;

   4. 4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

li. Strategii didactice utilizate in procesul de predare-Învăţare-evaluare la disciplinele Filosofie şi Logică şi argumentare. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ

1. 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/ tehnicilor de învăţare prin cooperare;

2. 2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;

3. 3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare­ evaluare;

   3.1.

   3.2.

4. 4. Mediul de tehnologiei instruire.

   Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;

   Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;

   instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de

5. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;

   1. 5.1 Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învătământ: obiective, functii, tipuri de evaluări, caracterizare;

   2. 5.2 Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);

      I

   3. 5.3 Calitătile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;

   4. 5.4 Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

BIBLIOGRAFIE:

1. 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.

2. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară „Om şi societate”, lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Prînt, Bucureşti, 2002.

3. 3. Cazacu A., „Didactica filosofiei”, Ed. Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2003

PROGRAMA

pentru discipline socioumane: Economie și Educație antreprenorială

• – înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

• – are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

• – are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter- pluri şi transdisciplinare;

  I

• – dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea si interacţiunea elevilor în activitatea de învătare;

• – planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

• – înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

• – evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

• – caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

• – contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

• – înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

• – înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabiIităţi;

• – înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI

METODICA PREDARII ECONOMIEI ŞI EDUCAŢIEI ANTREPRENORIALE

1. I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială

   1. 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

   2. 2. Proiectarea curriculumu!ui în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

   3. 3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice. Elaborarea obiectivelor operaţionale;

   4. 4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.

li. Strategii didactice utilizate in procesul de predare invăţare evaluare la disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială. Strategii şi modalităţi de integrare in lecţie a activităţilor cu caracter practic aplicatlv

1. 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev I tehnicilor de învăţare prin cooperare;

2. 2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;

3. 3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare­ evaluare;

   3.1.

   3.2.

4. 4. Mediul de tehnologiei instruire.

   Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;

   instruire mediul relaţional şi mediul comunicaţional. informaţiei şi comunicării în construirea unor medii

   Utilizarea active de

5. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;

   1. 5.1 Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;

   2. 5.2 Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);

   3. 5.3 Calitătile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiect'ivitate şi aplicabilitate; .

   4. 5.4 Tipologia iternilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de

      utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.

      BIBLIOGRAFIE:

      1. 1. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.

      2. 2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru aria curriculară

         "Om şi societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print. Bucureşti, 2002.

      3. 3. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., „Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, laşi, 2001.

      4. 4. Creţu C., „Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, laşi, 1998.

      5. 5. Cretu C., „Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, laşi, 1997.

      6. 6. Cri;tea Sorin, „Dicţionar de termeni pedagogici”, E.0.P., Bucureşti, 1998.

      7. 7. Cucoş C., „Pedagogie generală”, Ed. Polirom, laşi, 2000.

      8. 8. Druţă M. E., „Didactica disciplinelor economice. Consideraţii teoretice şi aplicaţii”, Ed. ASE, Bucureşti, 2002.

      9. 9. Ionescu M., Radu I., „Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

      10. 10. Neacşu I., „Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.

      11. 11. Nicola I., „Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.

      12. 12. Stoica A. (coord), „Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.

      13. 13. Stoica A., „Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003.

      14. 14. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), „Curs de pedagogie”, T.U.B., Bucureşti,

      1988.

      NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială şi manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

      B. li. TEMATICA LA D– ISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ŞI EDUCATIE

      ANTREPRENORIALA '

      1. 1. SISTEME ECONOMICE

         1. 1. Economia naturala – de schimb

         2. 2. Economia de piaţă

      2. 2. UNIVERSUL ECONOMIEI

         1. 1. Tipuri de agenţi/unităţi economice

         2. 2. Circuitul economic

      3. 3. CONSUMATORUL

         1. 1. Nevoi, resurse, rationalitate economică

         2. 2. Utilitatea economic' ă

         3. 3. Costul de oportunitate şi alegerea consumatorului raţional

         4. 4. Dinamica echilibrului consumatorului

      4. 4. CEREREA

         1. 1. Formarea cererii pe piaţă

         2. 2. Legea cererii

         3. 3. Elasticitatea cererii şi factorli care influenţează dinamica cererii

      5. 5. PRODUCĂTORUL

         1. 1. Factorii de producţie. Funcţia de producţie

         2. 2. Combinarea factorilor de producţie şi costul producţiei

         3. 3. Productivitatea, rentabilitatea şi eficienţa economică

         4. 4. Comportamentul producătorului

         5. 5. Profitul

6. 6. OFERTA

   1. 1. Formarea ofertei pe piaţă

   2. 2. Legea ofertei

   3. 3. Elasticitatea ofertei şi factorii care influenţează dinamica ofertei

7. 7. PIAŢA

   1. 1. Caracteristicile generale ale pieţei

   2. 2. Raportul cerere – ofertă – preţ; preţul de echilibru

   3. 3. Piaţa bunurilor şi serviciilor

   4. 4. Piata fortei de muncă. Salariul

   5. 5. Piata monetară (bancară). Dobânda

      r

   6. 6. Piata financiară (a capitalului)

   7. 7. Piata valutară

   '

8. 8. CONCURENTA

   1. 1. Rolul concu'renţei în funcţionarea economiei de piaţă; conţinutul şi funcţiile concurenţei

   2. 2. Concurenţa perfectă

   3. 3. Concurenţa imperfectă şi formele ei

   4. 4. Strategii concurenţiale

9. 9. VENIT, CONSUM, INVESTITII

   1. 1. •Venitul şi consumul '

   2. 2. Economiile şi investiţiile; eficienţa economică a investiţiilor

   3. 3. Măsurarea rezultatelor macroeconomice; indicatorii macroeconomici sintetici

10. 10. ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL ECONOMIC

    1. 1. Modele ale echilibrului economic

    2. 2. Dezechilibre economice: şomajul şi inflaţia

11. 11. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

    1. 1. Teorii ale creşterii economice; creştere şi dezvoltare economică

    2. 2. Factorii şi tipurile de creştere economică

    3. 3. Fluctuaţii şi cicluri economice

    4. 4. Creşterea economică: beneficii şi costuri

    5. 5. Dezvoltare şi subdezvoltare economică

12. 12. POLITICI ECONOMICE

    1. 1. Statul în economia de piaţă

    2. 2. Politici economice: tipuri, conţinut, scop, instrumente de realizare

    3. 3. Planificare şi programare economică

13. 13. ECONOMIA MONDIALĂ

    1. 1. Piaţa mondială şi formele el

    2. 2. Integrarea economică

    3. 3. Globalizarea

    4. 4. Probleme ale economiei mondiale

14. 14. INIŢIEREA ŞI DERULAREA ACŢIUNII ANTREPRENORIALE

    1. 1. Condiţii legislative în acţiunile antreprenoriale

    2. 2. Planul de afaceri: structură şi fundamentare

    3. 3. Realizarea, dezvoltarea şi diversificarea afacerii

15. 15. COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI

    1. 1. Tipuri de comportament în afaceri

    2. 2. Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului

    3. 3. Răspunderea în afaceri

16. 16. REUŞITA ÎN AFACERI

1. 1. Modele de reuşită în afaceri

2. 2. General şi particular în realizarea unei afaceri reuşite

BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE

1. 1. Anvers Denis, „Economia mondială”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991

2. 2. Becker Gary S., „Comportamentul uman, o abordare economica”, Editura AII, Bucureşti, 1994

3. 3. Ciobanu Ioan, Ciulu Ruxandra, „Strategiile competitive ale firmei”, Ed. Polirom,

   laşi, 2005

4. 4. Didier Michel, „Economia: Regulile jocului”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998

5. 5. Dobrotă Niţă (coord), „Dicţionar de economie”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

6. 6. Dobrotă Niţă (coord), „Economie” – Manual ASE , Editura Economica, Bucureşti, 2001

   ' I

7. 7. □rută Florin, "Motivatia economică", Ed. Economică, Bucureşti, 1999

8. 8. • Durand M., "Bursa", Editura Humanitas, Bucureşti, 1992

9. 9. Friedman Milton, „Capitalism şi libertate”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995 1O. Frois Gilbert Abraham, „Economia Politica”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994

1. 11. Galbraith John Kenneth, „Societatea perfectă”, Ed. Eurosong Book, Bucureşti, 1997

2. 12. Heyne Paul, „Modul economic de gândire”, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1991

3. 13. Huîdumac Cătălin, Rogojanu Angela, „Introducere în studiul economiei de piaţă”, Ed. Ali, Bucureşti, 1998

4. 14. Ignat I., „Uniunea Economică şi Monetară Europeană”, Editura Symposion, laşi, 1994

5. 15. Keynes J. M., „Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a

   banilor" Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1970

6. 16. King Alexander, Schneider Bertrand, „Prima revoluţie globală”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993

7. 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, „Capcana globalizării”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

8. 18. Rugină A. N., „Principia Oeconomica. Fundamente noi şi vechi ale analizei economice”, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1993

9. 19. Rujan O., „Teorii şi modele privind relaţiile economice internaţionale”, Ed. Ali, Bucureşti, 1994

10. 20. Sută-Selejan Sultana, „Doctrine şi curente în gândirea economică modernă şi contemporană”, Ed. AII, Bucureşti, 1994

11. 21. *** "Economia politică" (Economics), Editura Economică, Bucureşti, 1994

    PROGRAMA

    pentru discipline socioumane: Cultură civică

    

    • – înţelege procesele de integrare curriculară şl foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;

    • – are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;

    • – are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter, pluri şi transdisciplinare;

    • – dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăt,are;

    • – planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi

      competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;

    • – înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;

    • – evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;

    • – caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;

    • – contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;

    • – înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;

    • – înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriîle sale drepturi şi responsabilităţi;

    • – înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește