PROGRAM NAŢIONAL/PLAN NAŢIONAL din 25 octombrie 2001

de prevenire a corupţiei/de acţiune împotriva corupţiei



PROGRAM NAŢIONAL DE PREVENIRE A CORUPTIEI1. PREAMBULCorupţia constituie o ameninţare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echităţii sociale şi a justiţiei, erodeaza principiile unei administraţii eficiente, submineaza economia de piaţa şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor statale.Experienţa românească din ultimul deceniu, precum şi a altor tari din Europa Centrala şi de Est demonstreaza ca majoritatea acţiunilor anticoruptie s-au concretizat în principal în măsuri de combatere, punitive, al căror efect nu a fost nici pe departe cel scontat. Civilizatia mileniului III este pusă şi în acest domeniu într-o dilema: sa continue o politica a controlului social represiva sau sa amplifice practicile consensuale şi multisectoriale de prevenire a corupţiei.Aria tot mai larga, complexitatea şi continua diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreună cu tendintele de globalizare, impun conceperea şi elaborarea unor strategii adecvate care să abordeze ştiinţific şi sistematic sursele criminogene şi efectele criminalitatii şi să ofere instrumentele eficiente pentru prevenire şi control social.

Guvernul României are înscrisă printre priorităţile Programului de guvernare combaterea corupţiei prin măsuri radicale care să determine o reducere efectivă a ariei de manifestare a acestui fenomen.Aceasta voinţa politica clara susţine necesitatea declanşării unei ofensive pe frontul prevenirii corupţiei şi urmăreşte reducerea oportunitatilor de comitere a faptelor de corupţie şi oprirea evoluţiei extrem de riscante a corupţiei spre formele sale cele mai grave, prin care persoane, grupuri de persoane, entităţi publice sau private ar putea influenţa, prin acte de corupţie, procesele de guvernare şi de adoptare a legislaţiei în scopul obţinerii unor profituri ilicite.Politica globală anticoruptie se exprima în modul cel mai eficient printr-un program naţional de prevenire a corupţiei, articulat în strategii sectoriale de prevenire, orientate spre cele mai vulnerabile tinte: politica, administraţia şi justiţia.

Succesul implementării unui astfel de program depinde de conjugarea demersurilor instituţiilor statului, precum şi de realizarea unui parteneriat permanent cu societatea civilă şi cu organizaţiile neguvernamentale în vederea diminuării surselor criminogene şi consecinţelor corupţiei la toate nivelurile şi în toate sectoarele. PrinHotărârea Guvernului nr. 763 din 26 iulie 2001s-a înfiinţat Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii, cu rol de elaborare, integrare, corelare şi monitorizare a politicii Guvernului de prevenire a criminalitatii la nivel naţional. Grupul central de analiza şi de coordonare a activităţilor de prevenire a corupţiei, constituit în cadrul comitetului, va asigura implementarea şi monitorizarea Programului naţional de prevenire a corupţiei, precum şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei.Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii nu este un nou CNAICCO, organism care s-a implicat în aspectele punitiv-judiciare ale combaterii corupţiei, interferand cu activitatea organelor judiciare şi provocand imixtiuni în activitatea acestora.Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalitatii exprima voinţa politica de aplicare coordonata a reformelor care conduc la prevenirea corupţiei, pe de o parte, şi necesitatea parteneriatului cu grupurile sociale interesate în aplicarea şi monitorizarea acestor reforme, pe de altă parte.2. CORUPŢIA IN ROMÂNIA2.1. Noţiunea de corupţie

Corupţia nu poate fi asimilată în mod automat cu faptele de natura penală, chiar dacă în majoritatea cazurilor ea este strâns legată de criminalitate. Corupţia în sens larg, ca şi corupţia penală, scoate în evidenta aceeaşi atitudine faţă de morala şi etica şi pentru a merge la esenţa trebuie precizat ca în toate situaţiile ea tine de abuzul de putere şi de incorectitudinea în luarea unei decizii.Corupţia implica utilizarea abuzivă a puterii publice în scopul obţinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câştig necuvenit:abuzul de putere în exercitarea atribuţiilor de serviciu;frauda (înşelăciunea şi prejudicierea unei alte persoane sau entităţi);utilizarea fondurilor ilicite în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;favoritismul;instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizării sau al achiziţiilor publice;conflictul de interese (prin angajarea în tranzacţii sau dobândirea unei poziţii ori a unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul şi îndatoririle oficiale).Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (GMC), înfiinţat de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei în anul 1994, a adoptat provizoriu următoarea definiţie: "Corupţia cu care are legătura activitatea GMC al Consiliului Europei cuprinde comisioanele oculte şi toate celelalte demersuri care implica persoane investite cu funcţii publice sau private, care şi-au încălcat obligaţiile care decurg din calitatea lor de funcţionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relaţie de acest gen, în vederea obţinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natura, pentru ele însele sau pentru alţii."Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia, semnată de România la data de 27 ianuarie 1999, defineşte corupţia în cele doua modalităţi de săvârşire, activa şi pasiva:Corupţia activa: "promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abtinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale".Corupţia pasiva: "solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abtinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale".Potrivit convenţiei, aceste fapte constituie corupţie dacă sunt săvârşite de funcţionari publici naţionali, funcţionari publici străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintă organizaţii internaţionale. De asemenea, corupţia priveşte atât sectorul public, cat şi cel privat.Proiectarea unei strategii de prevenire şi control social al corupţiei tine seama de existenta "marii coruptii" şi a "corupţiei mici".Marea corupţie, asociata atât funcţiilor de nivel înalt şi factorilor de decizie majoră, precum şi formelor grave de fraude, extorcari de fonduri, mergand până la criminalitatea organizată, constituie o problemă şi în ţările superdezvoltate. Controlul social al acestei forme este în primul rând unul represiv-punitiv. Aplicarea cu fermitate a legii penale, descoperirea şi pedepsirea infracţiunilor de corupţie sunt obiectivele principale ale autorităţilor publice care au atribuţii în domeniul aplicăriilegii. Ministerul Public, prin structura înfiinţată prin Legea nr. 78/2000pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, va coordona întreaga activitate de descoperire şi anchetare a infracţiunilor de corupţie.Prin punerea în practica a unui program de prevenire a corupţiei se urmăreşte lărgirea preocuparilor pentru limitarea acestui fenomen, ceea ce nu va afecta politica penală represiva în domeniu.Controlul corupţiei prin preventie produce efectele scontate, atacand în primul rând baza piramidei fenomenului, faptele din categoria corupţiei mici, care au cel mai puternic impact pentru perceptia publică.O parte importanţa a resurselor alocate programului anticoruptie va avea tintele în acest sector, urmărind sa limiteze răspândirea fenomenului, sa refacă încrederea cetăţenilor în eforturile Guvernului pentru controlul fenomenului corupţiei şi sa promoveze un parteneriat cu societatea civilă.2.2. Etiologia fenomenului corupţieiFilozofia programului este dezvoltată plecand de la ideea ca fenomenul corupţiei este o disfunctie de sistem şi deci îşi are provenienţă şi afectează cadrul normativ, sistemul instituţional şi relaţiile interumane specifice instituţiilor sociale.A. Cadrul normativ influenţează în mod determinant fenomenele antisociale:excesul normativ, fetisizarea legislativă multiplica, datorită incoerentei şi redundantei, oportunitatile pentru corupţie;lipsa reglementărilor legale alimentează, într-un spaţiu de vid normativ, factorii de risc pentru corupţie.Programul cuprinde componenta normativa care urmăreşte:simplificarea normativa;corelarea normativa şi eliminarea paralelismelor;codificarea;adoptarea unor acte normative care să reglementeze:– cadrul legal al activităţilor de prevenire a corupţiei;– instrumentele procedurale care să permită descoperirea şi anchetarea operativă a cazurilor de corupţie (agentul acoperit, agentul provocator, protecţia martorilor şi a victimelor, accesul la conturile bancare, confiscarea produselor infracţiunii, accelerarea procedurilor).B. Cadrul instituţional cuprinde structurile care au atribuţii de prevenire şi control al corupţiei. Prin stabilirea clara a competentelor şi prin cooperare, potrivit dispoziţiilor legale, se creează condiţiile unei eficiente instituţionale.C. Programul de selecţie, recrutare, perfecţionare şi control al resurselor umane trebuie să asigure funcţionarea instituţiilor în condiţii de eficienta şi legalitate.2.3. Forme de corupţie2.3.1. Corupţie administrativă

    2.3.2. Corupţia în justiţie

    2.3.3. Corupţia economică

    2.3.4. Corupţia politica

2.4. Evoluţia fenomenului corupţiei_____________NOTĂ (CTCE)Graficele privind evoluţia fenomenului corupţiei se găsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 15 noiembrie 2001, la pagina 6.Corupţia nu este un produs nou al relaţiilor sociale şi economice apărute după anul 1989. Aceasta a existat şi în timpul regimului totalitar, aspect care îi conferă elemente de continuitate şi discontinuitate în evoluţia sa. Elementele de continuitate sunt legate de inertii instituţionale prin care se perpetueaza disfuncţii de sistem. Acestea menţin birocratia neproductiva şi întreţin mentalitatile coruptive.În procesul de adaptare a sistemului social global la condiţiile economiei de piaţa concurentiale factorii de risc s-au multiplicat, iar corupţia tinde sa devină un fenomen structurat, specializat şi profesionist care, prin reţele informale de organizaţii şi persoane, poate ajunge sa corupa factorii de decizie la niveluri înalte, din sfera politicului, legislativului, administraţiei şi justiţiei. Conexitatea maligna cu un complex de fapte antisociale, cum sunt: fraudele de mari proporţii, deturnarile de fonduri, evaziunea fiscală, sporeşte dimensiunile pericolului social. Economia subterana, desincronizarile actelor politice şi normative, dereglarile economice şi mutaţiile axiologice şi morale alimentează, de asemenea, acest fenomen.Cifrele furnizate de statisticile judiciare construiesc un trend constant ascendent până în anul 1997 şi cu o tendinţa evidenta de scădere după acest punct.Nivelul criminalitatii reale (totalitatea infracţiunilor săvârşite), inclusiv cifra neagra a criminalitatii (infracţiuni nedescoperite), este considerabil mai mare în comparaţie cu criminalitatea legală (descoperită şi judecata) şi aceasta nu atât din cauza abilitatii infractorilor, cat, mai ales, din cauza pasivitatii victimelor sau, mai exact, a absentei unor victime evidente (atât cel care oferă mită, cat şi cel care o primeşte nu au motive sa sesizeze organele judiciare, infracţiunea aducând beneficii amândurora). Victima a acestor infracţiuni este instituţia a carei funcţionare normală este periclitata prin neîndeplinirea corespunzătoare de către angajaţi a atribuţiilor de serviciu.Scăderea numărului persoanelor condamnate în perioada 1997-2000 pune în evidenta apariţia unor sisteme de "filtrare" a responsabilităţii juridice, care au condus la paradoxul fenomenului de "corupţie fără corupti".Involutia fermitatii reacţiei sociale în aceeaşi perioadă este consecinţa unei politici incoerente de prevenire şi control al corupţiei, a unei anchilozari în scheme ineficiente de combatere a fenomenului, preponderent prin mijloace penale.2.5. Perceptia fenomenului corupţieiAcţiunea eficienta împotriva corupţiei nu este posibila dacă exista discrepanţe sensibile între definiţia legală a corupţiei şi perceptia socială a opiniei publice asupra acestui fenomen. De multe ori opinia publică pare să se orienteze mai bine cu privire la amploarea şi intensitatea corupţiei decât autorităţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului faptelor de corupţie.2.5.1. Studiul-diagnostic efectuat de Banca Mondială în anul 2000 releva faptul ca publicul percepe corupţia ca fiind extinsă. Aproximativ două treimi din opinia publică românească considera ca "toate" sau "majoritatea" persoanelor cu funcţii oficiale sunt corupte. De asemenea, oficialitatile publice au indicat niveluri ridicate ale corupţiei: 44% au declarat ca toate oficialitatile sau majoritatea acestora sunt implicate în activităţi de corupţie.____________NOTĂ (CTCE)Graficul studiului-diagnostic efectuat de Banca Mondială în anul 2000 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 15 noiembrie 2001, la pagina 7.Dacă perceptia unei coruptii extinse este clara, este evident şi ca opinia publică considera corupţia ca ajungând sa reprezinte un lucru normal. Jumătate din familiile chestionate au declarat ca mită este un fenomen cotidian şi doar o persoană din 11 a declarat că nu este deloc necesară. Directorii de întreprindere şi oficialitatile publice s-au arătat a fi mai puţin negative: doar patru zecimi şi, respectiv, o treime au indicat corupţia ca făcând parte din viaţa cotidiana.Mai bine de jumătate din cei chestionati sunt de părere ca toate sau majoritatea oficialitatilor din cadrul serviciului vamal şi al magistraturii sunt corupte. Fondul Proprietăţii de Stat*), Parlamentul, sectorul sanitar şi poliţia sunt, de asemenea, percepute ca fiind în mare măsura afectate de corupţie.Determinarea categoriilor socioprofesionale cuprinse în esantioanele sondajului de a susţine programele anticoruptie şi reformele care pot contribui la prevenirea şi controlul acestui fenomen poate fi utilizata în mod eficient prin colaborarea instituţiilor publice cu reprezentanţii societăţii civile._____________Notă …
*) Fondul Proprietăţii de Stat a fost reorganizat prinOrdonanţa de urgenta a Guvernului nr. 296/2000, infiintandu-se Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului.Nivelul perceput al corupţiei în diferite instituţii publice____________NOTĂ (CTCE)Graficul privind nivelul perceput al corupţiei în diferite instituţii publice se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 15 noiembrie 2001, la pagina 8.    2.5.2. Constatări şi recomandări ale Băncii Mondiale

3. CERCETAREA FENOMENULUI CORUPTIEIAdoptarea unor măsuri adecvate de prevenire a fenomenului corupţiei necesita cunoaşterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexităţii sale, a mecanismelor de declanşare şi a consecinţelor produse.Evaluările Băncii Mondiale sunt rezultatul unui studiu de perceptie socială a fenomenului. Un proces de investigare criminologica şi sociologica trebuie să completeze datele obţinute pe aceasta cale şi să ofere o imagine completa, susţinută ştiinţific.Rolul Institutului Naţional de Criminologie, instituţie care se va înfiinţa, potrivit Programului de guvernare, va fi de a asigura activitatea ştiinţifică de diagnoza şi prognoza a fenomenului criminalitatii, în general, şi a corupţiei, în particular.Măsurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetării orientate spre următoarele direcţii:a) stabilirea complexului criminogen care alimentează creşterea fenomenului de corupţie, a factorilor de risc şi a oportunitatilor care determina sau favorizează săvârşirea acestor infracţiuni, a dinamicii producerii acestora, cu evidenţierea soluţiilor de control şi de reducere; … b) identificarea punctelor de vulnerabilitate în domeniile esenţiale ale vieţii economice, sociale şi politice; … c) evaluarea tehnicilor şi a instrumentelor de prevenire pe care legislaţia în vigoare le pune la dispoziţie instituţiilor cu atribuţii în domeniu, a eficientei acestora şi a posibilităţii de adaptare în contextul creşterii complexităţii fenomenelor infractionale; … d) evaluarea periodică a dimensiunii şi complexităţii fenomenului corupţiei, prin elaborarea unui instrument de tipul "indice al corupţiei", prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare şi a sondajelor de perceptie. … 4. DIMINUAREA CORUPTIEI ŞI CREAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE PREVENIRE A ACESTEIAControlul corupţiei în România implica adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupţie.Măsurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre următoarele domenii:a) reforma instituţională: … reforma sistemului judiciar;consolidarea capacităţii de prevenire şi control al corupţiei;reforma administraţiei publice;b) crearea unui sector privat competitiv; … c) reforma legislativă. … 4.1. Reforma instituţionalăCrearea unui sistem instituţional eficient în prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie vizează înfăptuirea reformelor în domeniile fundamentale ale exercitării autorităţii statului: justiţia, administraţia publică şi finanţele publice.4.1.1. Reforma sistemului judiciar

Exerciţiul independent şi impartial al actului de justiţie reprezintă un deziderat spre care Guvernul României îşi va concentra permanent eforturile, cu atât mai mult cu cat acesta constituie premisa unei bune administrări a justiţiei. Cea de a doua premisa – existenta unei magistraturi de elita – se va realiza printr-un sistem de recrutare, formare şi perfecţionare profesională bine fundamentat, în care numirea şi promovarea se vor realiza numai pe baza competentei şi a eticii profesionale.Buna organizare şi funcţionare a justiţiei presupun existenta unei legislaţii clare şi coerente, armonizata cu acquisul comunitar. Modificările legislative preconizate vor avea în vedere:asigurarea celeritatii actului de justiţie;garantarea executării hotărârilor judecătoreşti;întărirea siguranţei cetăţeanului şi creşterea încrederii în actul de justiţie.Obiective:–––-sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de selecţie, promovare şi eliberare din funcţie a magistraţilor, precum şi în implementarea codului deontologic pentru magistraţi;creşterea responsabilităţii magistraţilor prin crearea unor sisteme de monitorizare a comportamentului şi a profesionalismului;adoptarea unui plan de acţiune sectorial de prevenire a corupţiei şi creştere a integrităţii în sistemul judiciar, în colaborare cu Centrul O.N.U. de Prevenire a Criminalitatii Internaţionale;Institutul Naţional al Magistraturii şi facultăţile cu profil juridic îşi vor adapta programele de învăţământ în sensul aprofundarii studiului fenomenului criminalitatii şi al formelor sale de manifestare: corupţie, criminalitate organizată, spalarea banilor, trafic de persoane, trafic şi consum de droguri;dezvoltarea programelor de management al instanţei/parchetului şi creşterea transparenţei în sistemul judiciar prin introducerea unor metode moderne de repartizare a cauzelor, precum şi verificarea soluţionării cu celeritate a acestora;informatizarea sistemului judiciar prin crearea unei reţele computerizate la nivel naţional.4.1.2. Consolidarea capacităţii de prevenire şi control al corupţiei

În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, legea prevede obligaţia organelor care au competente legale în descoperirea şi urmărirea acestor infracţiuni de a delega pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, numărul necesar de persoane specializate în acest domeniu, pentru a îndeplini, sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din structurile specializate, actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse în practica prin constituirea de echipe mixte, în baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne şi cu Ministerul Finanţelor Publice, din acestea făcând parte ofiţeri de poliţie şi specialişti în domeniile financiar, bancar şi vamal.Aceasta structura specializată este similară altor structuri europene care activează spre exemplu în Spania (Parchetul Special Anticoruptie, independent de celelalte parchete), Italia (Direcţia Naţionala Anti-Mafia), Franţa şi în ţările din Centrul şi Estul Europei (Ungaria, Polonia, Slovacia).Performanţele instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului corupţiei depind în mare parte de consolidarea capacităţii efective de acţiune, prin măsuri concrete ce vizează:statutul reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei;deontologia şi pregătirea profesională;reglementarea unor tehnici moderne de investigare;asigurarea dotărilor necesare aplicării acestora;promovarea cooperării şi coordonării eforturilor instituţionale.Obiective:–––-a) Statutul reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei: … accesul procurorului la toate informaţiile necesare anchetei privind săvârşirea faptelor de corupţie, inclusiv la cele deţinute de structurile informative şi de investigatie;subordonarea poliţiei judiciare Ministerului Public;elaborarea şi promovarea unor mijloace eficiente de protecţie a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei;alinierea fondurilor bugetare la necesităţile funcţionarii eficiente şi performanţe a sistemului judiciar şi asigurarea unui nivel de salarizare corespunzător pentru persoanele cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei.b) Deontologia şi pregătirea profesională: … implementarea codurilor deontologice pentru toate categoriile de persoane cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei;instituirea unor norme de confidenţialitate şi sancţiuni pentru încălcarea acestora de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurii naţionale şi teritoriale, specializată în controlul social al corupţiei;efectuarea de stagii de pregătire şi de specializare profesională a practicienilor;crearea unor modalităţi efective de cooperare interna şi internaţionala între specialiştii în domeniu, în vederea schimbului de informaţii şi de experienţa.c) Tehnici de investigare: … modificarea cadrului legal actual în sensul introducerii de reglementări privind utilizarea agentului sub acoperire, agentului provocator şi a informatorilor în investigarea cazurilor de corupţie;crearea unui sistem de protecţie reală a victimelor şi a martorilor infracţiunilor de corupţie.d) Mijloace tehnice: … dotarea instituţiilor având competente în domeniu cu mijloace moderne de lucru care să sprijine activitatea de descoperire şi de investigare a actelor de corupţie: aparatura electronică de supraveghere audio şi video, crearea de baze de date informatizate conectate la o reţea computerizată naţionala şi internaţionala.e) Cooperarea instituţională: … consolidarea, la nivelul Secţiei de combatere a corupţiei şi a criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, precum şi al structurilor din teritoriu, a echipelor mixte formate din procurori, politisti, experţi în domeniile financiar, bancar şi vamal, specializaţi în prevenirea şi controlul corupţiei şi al criminalitatii organizate;asigurarea coordonării eforturilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului corupţiei, în sensul evitării paralelismelor şi a dificultăţilor de comunicare;încheierea de protocoale de colaborare între aceste instituţii şi participarea la programe comune în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei.4.1.3. Reforma administraţiei publice

Reforma administraţiei publice centrale şi locale constituie un obiectiv fundamental al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în acest sens Guvernul României promovand principiile restructurării administraţiei publice, descentralizării serviciilor publice şi consolidării autonomiei administrative şi financiare, intaririi autorităţii statului şi a răspunderii acestuia, precum şi ale coerentei actului administrativ şi perfecţionării managementului în administraţie.Obiective:–––-realizarea stabilitatii instituţionale, corelată cu stabilitatea funcţionarilor publici, în scopul asigurării continuităţii activităţilor şi programelor derulate de autorităţile şi instituţiile publice;accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, însoţită de mecanisme eficiente de angajare a răspunderii;constituirea la nivelul ministerelor şi al altor instituţii publice a unor structuri cu atribuţii în implementarea măsurilor preventive cuprinse în planurile sectoriale de acţiune împotriva corupţiei;instituirea unor proceduri interne în cadrul fiecărei instituţii publice, prin care să se reglementeze obligaţii clare şi precise privind modul de sesizare a faptelor de corupţie;reglementarea activităţii compartimentelor cu atribuţii de control, organizate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice;organizaţii de audit care să investigheze şi sa publice rapoarte cu privire la orice deturnare a destinaţiei fondurilor publice, urmând să fie prezentate spre analiza comisiilor parlamentare;transparenta şi existenta căilor de atac în procesul decizional administrativ. Procedurile administrative trebuie să fie previzibile, transparente şi dublate de mecanisme de angajare a răspunderii organului emitent. Ele trebuie să asigure transparenta deciziilor, raspunsuri adecvate la petitiile formulate de cetăţeni şi existenta căilor de atac, care includ: sesizarea organului administrativ ierarhic superior, apelul judiciar şi avocatul poporului.A. Reforma în managementul sectorului publicPrevenirea corupţiei în administraţia publică trebuie fundamentată pe reformarea managementului sectorului public prin instituirea şi dezvoltarea unui sistem obiectiv de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, reconsiderarea relatiei cetăţean-funcţionar public, stoparea birocratiei şi, nu în ultimul rând, prin eliminarea surselor de corupţie din administraţia fiscală şi vamală.Obiective:–––-a) Instituirea unui sistem obiectiv de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici: … instituirea unui sistem de selecţie, promovare şi evaluare a funcţionarilor publici, precum şi a unui sistem de control, bazate exclusiv pe recunoaşterea obiectivă a meritelor şi performantelor profesionale;elaborarea şi implementarea codului deontologic pentru funcţionarii publici;realizarea unei stricte şi precise delimitări a atribuţiilor de serviciu prin intermediul fisei postului, pentru fiecare funcţionar;stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, în funcţie de pregătirea profesională, gradul de răspundere şi de complexitate a atribuţiilor şi în raport cu condiţiile în care se desfăşoară munca, bazat pe recompensarea performantelor. Se va avea în vedere şi regularizarea beneficiilor nesalariale;asigurarea transparenţei veniturilor persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul bugetar.b) Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice: … reproiectarea sistemului de management din instituţiile care oferă servicii publice, în funcţie de cererea de servicii şi de nevoile consumatorilor;crearea unui sistem de supraveghere şi control al instituţiilor care desfăşoară servicii publice;descentralizarea serviciilor publice;reducerea tranzacţiilor efectuate cash;continuarea reformelor în sistemul sănătăţii publice şi al educaţiei;întărirea controlului public asupra prestării serviciilor publice (inclusiv prin sondaje ale opiniei publice, pe baza cărora să se redacteze topuri ale companiilor care activează în acest domeniu).c) Relaţia cetăţean-funcţionar public: … modificarea şi completareaLegii nr. 188/1999privind Statutul funcţionarului public, cu prevederea simpla şi clara a drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin în relaţia cu cetăţeanul;monitorizarea implementării Codului etic al funcţionarilor publici;creşterea rigurozitatii în motivarea şi în formularea raspunsurilor, precum şi scurtarea termenelor în care autorităţile şi serviciile publice au obligaţia sa răspundă solicitărilor cetăţenilor;prevederea în regulamentele de organizare şi funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice a unor norme care să reglementeze relaţia cetăţean-funcţionar public;adoptarea unei noi legi cu privire la exercitarea dreptului la petiţionare;asigurarea accesului permanent la informaţiile publice şi elaborarea unor programe de informare a opiniei publice care să vizeze o mai buna cunoaştere a rolului şi atribuţiilor instituţiilor, precum şi a procedurilor şi formalităţilor care trebuie respectate pentru a se putea beneficia de un serviciu public.d) Stoparea birocratiei: … raţionalizarea circuitului documentelor;simplificarea procedurilor de emitere de către autorităţile administrative a avizelor, autorizaţiilor sau a licenţelor necesare în vederea desfăşurării unor activităţi specifice (de exemplu: avize de urbanism, autorizaţii de construcţie);înfiinţarea în fiecare instituţie din cadrul administraţiei publice a oficiului unic de primire a solicitărilor cetăţenilor.e) Corupţia în administraţia fiscală şi cea vamală: … cadrul legislativ care reglementează scutirile de impozite va cuprinde şi metodologii clare şi precise care să permită aplicarea unitară tuturor beneficiarilor acestora;reducerea fiscalitatii prin diminuarea numărului de taxe şi de impozite;înfiinţarea cazierului fiscal al contribuabililor ca mijloc de evidenta şi de urmărire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat;constituirea unei baze de date la nivel naţional cuprinzând agenţii economici care au restante mari la bugetul de stat;dezvoltarea şi implementarea unui program coerent de educaţie etica a personalului autorităţii vamale, precum şi intensificarea activităţii organismului propriu de control şi aplicarea ferma a măsurilor de prevenire a corupţiei în domeniul vamal;dezvoltarea fluxului de raportare, informare şi popularizare atât a performantelor, cat şi a cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal;standardizarea procedurilor de vamuire şi de percepere a taxelor vamale, precum şi folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei de stat;înfiinţarea ghiseului unic de încasare a taxelor în punctele de control la trecerea frontierei de stat;folosirea frecventa a sondajelor de opinie în rândul plătitorilor de taxe şi impozite.B. Reforma sistemului de management al resurselor financiare publiceObiective:–––-instituirea unor proceduri transparente în domeniul achiziţiilor publice şi al privatizării, precum şi specializarea funcţionarilor publici însărcinaţi cu aplicarea legislaţiei în aceste domenii;asigurarea unui control eficient al execuţiei bugetare (sistemul trezoreriei);limitarea fondurilor şi a tranzacţiilor extrabugetare;fundamentarea temeinica a prevederilor bugetare pentru venituri;asigurarea unui sistem performant de audit intern şi extern care să furnizeze Guvernului şi Parlamentului rapoarte privind modul de gestionare şi administrare a fondurilor publice.4.2. Crearea unui sector privat competitivConcentrarea puterii economice la nivelul unui număr redus de societăţi comerciale, precum şi neparticiparea sectorului privat la procesul de luare a deciziilor fundamentale pentru mediul de afaceri conduc la vulnerabilitatea statului în faţa mecanismelor de acaparare "state capture". Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a României, în acest sens impunandu-se reformarea legislaţiei comerciale, reglementarea stricta a regimului societăţilor comerciale cu capital de stat, promovarea competiţiei economice şi cooperarea cu asociaţiile patronale.Obiective:–––-a) Reforma legislaţiei comerciale: … simplificarea şi sistematizarea legislaţiei comerciale;reglementarea corespunzătoare a activităţii regiilor autonome şi a altor entităţi care nu îşi desfăşoară activitatea în condiţii depline de concurenta;reducerea birocratiei în domeniul înregistrării societăţilor comerciale, inclusiv prin concentrarea procedurilor ce trebuie efectuate într-o singura clădire;simplificarea şi clarificarea procedurilor de realizare a inspecţiilor la agenţii economici;necesitatea introducerii unor proceduri puţin costisitoare de atacare a deciziilor administrative de către agenţii economici.b) Regimul societăţilor comerciale cu capital de stat: … declararea publică a proprietăţii acţiunilor;introducerea publicării de rapoarte de audit standardizate elaborate de entităţi independente;stabilirea unui cadru legal eficient pentru a asigura exerciţiul drepturilor creditorilor;aplicarea susţinută a standardelor etice în afaceri.c) Promovarea competiţiei economice: … transparenta în domeniul privatizării şi al reglementărilor în materie;necesitatea privatizării structurilor economiei de stat, mai ales a celor din domeniul extragerii şi prelucrării resurselor şi al infrastructurii;restructurarea competitivă prealabilă a agenţilor economici supuşi procesului de privatizare;elaborarea legii antimonopol şi împotriva practicilor comerciale neloiale;creşterea transparenţei în ceea ce priveşte structura parteneriatului agenţilor economici şi a operaţiunilor comerciale şi bancare, în special prin: declararea patrimoniului, ţinerea unor registre eficiente, supravegherea operaţiunilor comerciale de către o structura independenta.d) Asociaţii patronale: … cooperarea cu asociaţiile patronale ca structuri legitime de reprezentare a intereselor colective în procesul de elaborare a actelor normative în materie.4.3. Reforma legislativăReforma legislativă urmărită de Guvernul României contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale şi la dezvoltarea unei economii de piaţa viabile.Obiective:–––-modificarea şi completarea legislaţiei privind prevenirea şi controlul corupţiei şi al spalarii banilor, pentru deplina armonizare a legislaţiei interne cu acquisul comunitar;elaborarea şi adoptarea legislaţiei speciale privind prevenirea şi controlul criminalitatii, cu referire specială la prevenirea şi controlul traficului de persoane şi al criminalitatii prin intermediul sistemelor informatice;modificarea şi completarea legislaţiei în sensul asigurării protecţiei martorilor şi a victimelor;elaborarea unui nou cod penal, în contextul unificării legislaţiei penale la nivel european. Noul cod penal trebuie să fie un instrument funcţional de realizare a politicii penale prin care societatea să fie mai bine apărată împotriva unor fenomene cu profunde implicaţii asupra societăţii, cum ar fi fenomenul corupţiei;modificarea şi completarea Codului de procedura penală în lumina deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului;îmbunătăţirea legislaţiei comerciale, reforma cadrului legislativ privind falimentul, precum şi a procedurii falimentului judiciar cu caracter transnational;crearea unui mecanism eficient de consultare şi de informare a comunităţii cu privire la adoptarea legislaţiei (accesul publicului la proiectele de lege de interes general).5. TRANSPARENTA IN ACTIVITATEA POLITICACorupţia are o accentuata dimensiune politica determinata de posibilitatea includerii în sfera manifestării acestui fenomen a inaltilor demnitari ai statului, a liderilor politici şi a partidelor politice.Starea globală a societăţii se poate deteriora dacă legile, exerciţiul politic şi comercial permit celor care deţin puterea sa câştige, prin practici ilicite, noi resurse, noi zone de influenţa, accentuand inegalitatea socială şi punând în pericol chiar ordinea politica democratica.Obiective:–––-reglementarea riguroasă a regimului imunităţilor;reglementarea conflictului de interese (regimul incompatibilităţilor);elaborarea unei grile de evaluare proiectelor de acte normative, astfel încât acestea sa nu poată fi folosite pentru satisfacerea unor interese de grup sau clientelare;reglementarea activităţilor de lobby;reglementarea simpla şi clara a regulilor de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale;reglementarea modalităţilor de control asupra surselor de finanţare a partidelor politice şi asupra modului de cheltuire a resurselor.6. COOPERAREA INTERNAŢIONALAPrevenirea corupţiei constituie o preocupare constanta a organismelor internaţionale, în acest sens fiind elaborata şi adoptată o serie de documente internaţionale care reglementează problematica luptei anticoruptie. Programul respecta prevederile celor mai importante documente elaborate în domeniu de organizaţiile şi organismele internaţionale.

Ratificarea în regim de urgenta a convenţiilor privind corupţia va alinia cadrul normativ din România la exigenţele legislaţiei comunitare şi va asigura condiţiile pentru prevenirea şi controlul corupţiei potrivit standardelor internaţionale.Alte documente internaţionale relevante în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei:a) Organizaţia Naţiunilor Unite: … Codul de conduita pentru funcţionari publici (Rezoluţia nr. 51/59 din 12 decembrie 1996);Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi mitei în tranzacţiile comerciale internaţionale (Rezoluţia nr. 51/191 din 21 februarie 1997);Acţiunea împotriva corupţiei şi mitei în tranzacţii comerciale internaţionale (Rezoluţia nr. 53/176 din 25 ianuarie 1999);Rezoluţia cu privire la prevenirea şi combaterea practicilor coruptive şi transferului ilegal de fonduri (Rezoluţia nr. 55/188 din 20 decembrie 2000);Programul global anticoruptie din 23 aprilie 1999.b) Consiliul Europei: … Cele 20 de principii privind lupta împotriva corupţiei, emise de Consiliul Europei – Rezoluţia nr. 97/24, adoptată de Comitetul de Miniştri la 6 noiembrie 1997;Grupul de state de lupta împotriva corupţiei (GRECO) – Rezoluţia nr. 99/5, adoptată la 1 mai 1999. România este membru fondator al GRECO.c) Uniunea Europeană: … Pactul de preaderare privind criminalitatea organizată, cu ţările candidate din Europa Centrala şi de Est şi Cipru;Convenţia privind lupta împotriva corupţiei în care sunt implicaţi funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene;Protocolul încheiat în temeiul articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene, adiţional la Convenţia cu privire la protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;Acţiunea comuna din 22 decembrie 1998, adoptată de Consiliu în temeiul articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene, privind corupţia în sectorul privat (98/742/JAI).Obiective:–––-ratificarea documentelor internaţionale în materie;adoptarea de către România a unui rol activ în cadrul formelor de cooperare internaţionala – GRECO, PACO şi Pactul de stabilitate;dezvoltarea schimbului de informaţii între instituţiile române şi străine cu atribuţii în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei, în vederea asigurării operativitatii acţiunilor de urmărire, cercetare şi, după caz, a extrădării persoanelor care au săvârşit infracţiuni de corupţie pe teritoriul României.7. COOPERAREA INSTITUŢIILOR STATULUI CU SOCIETATEA CIVILĂUn obiectiv major al politicii de prevenire îl constituie implicarea societăţii civile în acţiunile de prevenire a corupţiei şi informarea opiniei publice cu privire la costurile, cauzele şi consecinţele corupţiei.7.1. Rolul organizaţiilor neguvernamentale:elaborarea şi derularea unei campanii permanente care să aibă ca obiect constientizarea de către opinia publică a pericolului reprezentat de corupţie;formularea şi promovarea de către aceste organizaţii a unor planuri de acţiune împotriva corupţiei;elaborarea şi publicarea de materiale informative privind legislaţia şi măsurile împotriva corupţiei;monitorizarea de către aceste organizaţii a acţiunilor şi deciziilor Guvernului care au relevanta în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei;utilizarea sondajelor de opinie şi a evaluărilor-diagnostic privind evoluţia fenomenului corupţiei.7.2. Rolul mass-media:informarea corecta a opiniei publice cu privire la fenomenul corupţiei şi la demersurile autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei, inclusiv prin organizarea de seminarii, conferinţe şi ateliere de lucru pe aceasta tema;asigurarea libertăţii presei, ale carei eforturi de a descoperi fapte de corupţie trebuie încurajate;participarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi controlul social al corupţiei la conferinţe de presa, emisiuni informative de radio sau de televiziune şi la alte acţiuni de acest gen.7.3. Educaţia civicăPromovarea educaţiei civice, în special în rândul tineretului, reprezintă o latura importanţa a prevenirii fenomenului corupţiei şi impune derularea unor programe specifice în centrele de învăţământ, în special în licee şi universităţi.Obiectiv:–––includerea în programele şcolare şi universitare a unor cursuri de educaţie civică care să asigure studiul elementelor de baza privind sistemul judiciar, administraţia publică, legislaţia.8. IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR PROGRAMULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE A CORUPTIEIÎn vederea asigurării coordonării şi monitorizarii acţiunilor de implementare a Programului naţional de prevenire a corupţiei, în cadrul Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii se constituie Grupul central de analiza şi coordonare a activităţilor de prevenire a corupţiei. Grupul îşi va desfăşura activitatea sub coordonarea Corpului de control al primului-ministru, în cadrul sau urmând să fie cooptaţi experţi din cadrul instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi controlul social al corupţiei, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile – organizaţii neguvernamentale şi ai organismelor internaţionale.Obiectivele Grupului central de analiza şi coordonare a activităţilor de prevenire a corupţiei:8.1. Monitorizarea implementării programelor de prevenire a corupţiei:monitorizarea implementării Programului naţional de prevenire a corupţiei;definitivarea Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei, precum şi elaborarea, în colaborare cu instituţiile interesate, a planurilor sectoriale de prevenire a corupţiei, cu prevederea clara a obiectivelor, a etapelor de punere în aplicare şi a instituţiilor responsabile cu realizarea acestora;monitorizarea implementării Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei şi a planurilor sectoriale.8.2. Dezvoltarea cooperării interinstitutionale şi a relatiei cu societatea civilă:facilitarea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei, precum şi între acestea şi societatea civilă;coordonarea eforturilor acestor instituţii prin facilitarea schimbului de informaţii, încurajarea desfăşurării în comun a unor acţiuni, obţinerea resurselor umane sau tehnice necesare unor acţiuni de amploare, identificarea şi soluţionarea principalelor impedimente apărute în practica;oferirea unei imagini complete şi coerente a eforturilor autorităţilor române în acest domeniu.8.3. Constituirea unei baze de date:constituirea unei baze de date informatizate care să centralizeze date statistice privind evoluţia fenomenului corupţiei în România şi pe plan internaţional, rezultate ale sondajelor de perceptie a corupţiei, studii criminologice, iniţiative şi proiecte interne şi internaţionale de prevenire şi control social al corupţiei;furnizarea acestor date instituţiilor interesate.8.4. Informarea Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii:elaborarea semestriala a unui raport privind stadiul implementării Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei;elaborarea, ori de câte ori este cazul, de rapoarte privind cele mai importante acţiuni, principalele dificultăţi apărute în practica şi propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ sau instituţional în acest domeniu;elaborarea şi publicarea anuală a unui raport privind evoluţia fenomenului corupţiei, cu analizarea cauzelor, consecinţelor şi a soluţiilor ce se impun.PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE IMPOTRIVA CORUPTIEI2001-2004*)––––––Notă …
*) Rubricile 5, 6 şi 7 se completează şi se actualizează după aprobarea direcţiilor generale ale Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei în procesul de implementare a Programului naţional de prevenire a corupţiei.

ANEXEI . STRUCTURI SPECIALIZATEîn prevenirea şi combaterea corupţieiMinisterul PublicSecţia de combatere a corupţiei şi a criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie – structura specializată în acest domeniu la nivel naţional, care coordonează şi controlează activitatea structurilor teritoriale specializate în acest domeniu, înfiinţate prinLegea nr. 78/2000, respectiv servicii în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi birouri în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale.În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora legea prevede obligaţia organelor care au competente legale în descoperirea şi urmărirea acestor infracţiuni de a delega pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, numărul necesar de persoane specializate în acest domeniu pentru a îndeplini sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al procurorilor din structurile specializate actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse în practica prin constituirea de echipe mixte, în baza protocoalelor semnate cu Ministerul de Interne şi Ministerul Finanţelor Publice, din acestea făcând parte ofiţeri de poliţie şi specialişti în domeniile financiar, bancar şi vamal.Ministerul de InterneLa nivelul Inspectoratului General al Poliţiei funcţionează Direcţia poliţiei economico-financiare în cadrul căreia exista un serviciu specializat de combatere a corupţiei. De asemenea, la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie funcţionează servicii ale poliţiei economico-financiare în cadrul cărora exista birouri de combatere a corupţiei.Atribuţii principale:– identificarea persoanelor care sunt predispuse sau care comit fapte de corupţie, având în vedere funcţia pe care o deţin, locurile şi mediile pretabile comiterii acestui gen de infracţiuni;– identificarea persoanelor care au acumulat bunuri şi valori pe care nu le pot justifica, având în vedere veniturile realizate ca urmare a muncii prestate într-o funcţie publică ori asimilată acesteia;– culegerea şi schimbul de informaţii cu alte structuri informative despre funcţionari publici sau alţi salariaţi care sunt predispusi la comiterea acestui gen de infracţiuni;– efectuarea de acte premergătoare, în condiţiile legii, în scopul transformarii informaţiilor în mijloace de proba în cadrul unor dosare penale;– organizarea şi prinderea în flagrant, împreună cu procurorul, a persoanelor care comit infracţiuni de corupţie;– efectuarea unor activităţi de cercetare penală în cazul infracţiunilor de competenţa poliţiei.În cadrul Ministerului de Interne funcţionează şi Direcţia generală de informaţii şi protecţie interna care are atribuţii de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul cadrelor ministerului.Ministerul JustiţieiDirecţia pentru relaţia cu Ministerul Public şi de prevenire a criminalitatii şi a corupţiei asigura legătura funcţională cu Ministerul Public privind activitatea de urmărire penală a parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti, precum şi coordonarea acţiunilor de prevenire a criminalitatii.Atribuţii principale:– examinează legalitatea şi temeinicia cererilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie privind avizarea cercetării, reţinerii, arestării, percheziţiei şi trimiterii în judecata a procurorilor, judecătorilor, notarilor şi executorilor judecătoreşti;– examinează legalitatea şi temeinicia cererilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie privind avizarea cererilor de ridicare a imunitatii parlamentare;– colaborează cu organisme ministeriale, guvernamentale sau naţionale care au atribuţii în domeniul prevenirii criminalitatii şi a corupţiei, cu alte direcţii din minister sau cu Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie;– colaborează cu Direcţia programe şi prognoze în negocierea, implementarea şi monitorizarea programelor internaţionale de asistenţa tehnica şi finanţare pentru sistemul justiţiei, în domeniul prevenirii criminalitatii şi a corupţiei;– efectuează studii şi analize periodice cu privire la fenomenul infractional, la cauzele şi condiţiile care determina sau favorizează săvârşirea infracţiunilor, la dinamica producerii acestora, colaborand cu Secţia de combatere a corupţiei şi criminalitatii organizate, precum şi cu Secţia de urmărire penală şi criminalistica din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi cu Direcţia programe şi prognoze din minister. Pe baza datelor obţinute, împreună cu cele doua secţii sus-menţionate, ori de câte ori este necesar, elaborează programe de măsuri pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii şi a corupţiei prin mijloace specifice, pe care le prezintă spre aprobare ministrului justiţiei.Serviciul independent de protecţie şi anticoruptie acţionează în direcţia cunoaşterii şi prevenirii fenomenului corupţiei. În acest sens sunt avute în vedere următoarele categorii de informaţii:1. acte de corupţie ce au în vedere neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu ce pot duce la producerea unor evenimente în sistemul penitenciar:cetăţeni români sau străini preocupati în crearea de relaţii în rândul cadrelor din sistemul penitenciar (pretabile la acţiuni de corupere);legături ale personalului administraţiei penitenciare cu persoane din lumea interlopa ori cu alţi infractori;folosirea unor deţinuţi în scopuri personale;pretinderea sau primirea unor foloase necuvenite în scopul usurarii regimului de detenţie;2. orice alte informaţii obţinute accidental, care se referă la acte de corupere a unor persoane din domeniile: administraţia de stat, justiţie, parchet, medici aparţinând Institutului de Medicina Legală etc.Corpul de control al primului-ministruPrin Decizia primului-ministru nr. 265 din 3 mai 2001 au fost stabilite atribuţiile şi organizarea interna ale Corpului de control al primului-ministru.În ceea ce priveşte atribuţiile legate de prevenirea corupţiei şi a criminalitatii organizate pot fi menţionate următoarele:– controlează şi verifica activităţile şi acţiunile care pot avea legătura cu corupţia şi criminalitatea organizată;– analizează şi verifica activitatea organelor de control din ministere şi din instituţiile subordonate Guvernului;– verifica modul de derulare a unor operaţiuni financiar-bancare şi de asigurări aflate în neconcordanta cu prevederile legale şi care sunt în legătură cu fapte săvârşite de funcţionari publici.În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale Corpul de control al primului-ministru este structurat în 5 direcţii:– Direcţia control, privatizare-postprivatizare şi aplicare a mecanismelor economiei de piaţa;– Direcţia control al faptelor de corupţie şi criminalitate organizată;– Direcţia control al modului de contractare şi utilizare a fondurilor şi creditelor internaţionale acordate României;– Direcţia control ministere şi alte instituţii din subordinea Guvernului;– Direcţia control instituţii şi persoane cu regim jurisdicţional special.Activitatea Corpului de control al primului-ministru este coordonata de un secretar de stat care are în subordine un director general care îndruma activitatea direcţiilor.II. DATE STATISTICEprivind faptele de corupţieMinisterul de InterneDe la începutul anului 2001 s-au întocmit 3.522 de lucrări penale şi dosare în care au fost cercetate 5.057 de persoane pentru 8.156 fapte de corupţie.Între persoanele cercetate s-au aflat şi:– 2 demnitari;– 38 de directori generali şi directori; 208 funcţionari publici;– 23 de funcţionari bancari;– 24 de funcţionari vamali;– 28 de funcţionari cu atribuţii de control;– 339 de conducători de societăţi comerciale sau regii autonome.Pe genuri de infracţiuni situaţia se prezintă astfel:– 2.188 au privit fapte de luare de mită;– 3.313 au privit fapte de dare de mită;– 2.507 au privit fapte de trafic de influenţa;– 112 au privit fapte de primire de foloase necuvenite;– 36 au privit fapte de corupţie prevăzute deLegea nr. 78/2000.Lucrările şi dosarele privind faptele de corupţie au fost înaintate cu propuneri corespunzătoare parchetelor competente.Ministerul PublicÎn perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2001 au fost cercetate 3.541 de persoane pentru săvârşirea a 1.075 de infracţiuni de luare de mită, 1.056 de infracţiuni de dare de mită, 45 de infracţiuni constând în primirea de foloase necuvenite, 531 de infracţiuni de trafic de influenţa şi 17 infracţiuni asimilate sau în legătură directa cu infracţiuni de corupţie.În perioada de referinţa cercetările au fost finalizate faţă de 2.386 de persoane, dintre care 294 au fost trimise în judecata, 280 au fost sancţionate administrativ în baza art. 18^1 din Codul penal (în special persoane care au oferit sume cuprinse între 1.000 lei şi 5.000 lei drept mită conductorilor de tren), iar faţă de 1.812 persoane s-au dispus alte soluţii de netrimitere în judecata.Instanţele de judecatăÎn primul semestru al anului 2001 instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de condamnare pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, faţă de 195 de persoane.Din acest total:– 59 de persoane au fost condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită;– 57 de persoane au fost condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită;– 74 de persoane au fost condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţa;– 5 persoane au fost condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite,din care au primit:– 8 – pedeapsa amenzii penale;– 6 – pedeapsa închisorii între 0 şi 6 luni;– 74 – pedeapsa închisorii între 6 şi 12 luni;– 4 – pedeapsa închisorii între 1 şi 5 ani;– 1 – pedeapsa închisorii între 5 şi 10 ani;– 80 – suspendarea condiţionată a executării pedepsei;– 16 – suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei;– 4 – executarea pedepsei la locul de muncă.Ministerul JustiţieiMăsuri luate de Ministerul Justiţiei pentru întărirea disciplinei şi prevenirea corupţiei:

–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește