Notă …
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 995 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1186 din 7 decembrie 2020. +
Misiunea noastrăRomânia este un donator emergent de asistență oficială pentru dezvoltare care a demonstrat că dispune de o expertiză considerabilă în diverse domenii de interes pentru partenerii de dezvoltare, precum reforma administrației și soluții de e-guvernare, guvernarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, politici publice, proceduri electorale, educație, sănătate, schimbări climatice, instruire pentru reconstrucție postdezastru și postconflict.Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) rămâne cel mai important instrument de soft power al Uniunii Europene și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Migrația, schimbările climatice și pandemia de COVID-19 au evidențiat necesitatea folosirii AOD atât pentru un răspuns rapid, prin contribuții la organizațiile internaționale, cât și ca mijloc de prevenție și educație prin proiecte implementate în parteneriat cu autorități de profil din țara noastră. Statele și organizațiile care furnizează AOD la nivel mondial se află în fața imperativului de a-și modifica și reorienta domeniile și programele prioritare de sprijin, pentru a-și adapta în mod eficient la noul context actual acțiunile care vizează atenuarea efectelor socioeconomice ale acestor fenomene în statele sărace, cele cu venituri mici și cele cu venituri medii.România sprijină adoptarea unor soluții multilaterale la criza mondială prin Planul global umanitar de răspuns coordonat al ONU și pachetul european de măsuri din cadrul inițiativei Team Europe. România rămâne angajată în implementarea Agendei 2030 a ONU, cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), a noului Consens european pentru dezvoltare și a principiilor și criteriilor Comitetului de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (DAC/OCDE) privind asistența oficială pentru dezvoltare.Considerăm că adoptarea unui răspuns rapid și eficient la consecințele umanitare, de sănătate, sociale și economice ale crizei generate de pandemie, ca și eradicarea sărăciei în toate dimensiunile sale constituie cea mai mare provocare globală și o precondiție pentru dezvoltare durabilă, reziliență, justiție, pace și securitate.Pe termen scurt, România urmărește să își extindă numărul de parteneriate cu agenții de profil din alte state donatoare, cu structurile responsabile ale Uniunii Europene și cu organizațiile internaționale relevante, cu care să deruleze proiecte de asistență în țări terțe, în vederea susținerii propriilor obiective de dezvoltare.1.IntroducerePrin Programul multianual strategic privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară în perioada 2020-2023, denumit în continuare Programul, România promovează în continuare acțiuni ce vizează consolidarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului, pacea și securitatea, dezvoltarea economică durabilă, combaterea efectelor schimbărilor climatice și creșterea rezilienței în statele mai puțin dezvoltate, în scopul consolidării contribuției țării noastre la eforturile internaționale de combatere a sărăciei extreme și de creștere a securității în lume. Vulnerabilitățile din care au derivat prioritățile Agendei 2030 s-au adâncit în contextul pandemiei de COVID-19, fapt ce amenință evoluțiile înregistrate până în prezent în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.În același timp, pandemia de COVID-19 a pus în evidență, poate mai pregnant decât oricând, relevanța cooperării internaționale și a instrumentelor sale conexe – asistența pentru dezvoltare și asistența umanitară – după ce, timp de un secol, arhitectura internațională a fost dominată de puterea militară. În acest context, Programul urmărește corelarea aspirațiilor României cu cele ale comunității internaționale privind identificarea și adoptarea rapidă a celui mai potrivit răspuns pentru minimizarea efectelor negative ale crizei generate de pandemie în rândul țărilor aflate în cele mai vulnerabile situații. Programul va contribui la integrarea acțiunilor României în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare în context european, prin crearea de sinergii între proiectele românești și cele similare finanțate de Uniunea Europeană.Programul este în acord cu Planul global umanitar de răspuns coordonat al ONU în contextul crizei generate de COVID-19 și cu inițiativa Team Europe. Totodată, ține cont și de inițiativele globale și europene actuale în domeniul cooperării pentru dezvoltare, respectiv Agenda 2030 a ONU, cuprinzând cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, noul Consens european pentru dezvoltare și principiile și criteriile DAC/OCDE privind asistența oficială pentru dezvoltare, care au eradicarea sărăciei drept obiectiv central și care corelează dimensiunile economică, socială și de mediu în vederea asigurării unei dezvoltări durabile. De asemenea, Programul este racordat la Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR), adoptată în noiembrie 2018 și a cărei implementare este coordonată de Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.Deși acoperă o perioadă de patru ani (2020-2023), implementarea Programului va ține seama de promovarea intereselor și valorilor fundamentale ale României, de evoluțiile care se înregistrează pe plan internațional în ceea ce privește pandemia de COVID-19 și nivelul final de severitate al acesteia, de apariția de tematici relevante noi, precum și de modificări/ajustări în politicile de dezvoltare adoptate la nivelul UE și OCDE. Astfel, ca prim răspuns la criza sanitară au fost reevaluate proiectele AOD planificate pentru 2020 și redistribuite 65% din fondurile alocate, cu obiectivul concentrării acestora pe combaterea efectelor pandemiei în țările partenere.Atingerea obiectivelor generale și specifice aferente Programului se realizează prin activitățile aprobate sub formă de programe și proiecte în cadrul planurilor anuale.1.1.Istoric și argumentÎn ultimii 30 de ani, România a traversat un proces de transformare fundamentală în plan politic, economic și social. Astăzi, România este o țară cu un venit ridicat, cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor de 29.909 USD (2019) și un indice de dezvoltare umană semnificativ, ocupând locul 51 în Raportul privind dezvoltarea umană din 2019*1). Venitul național brut (VNB) al României pe cap de locuitor a fost în valoare de 12.630 USD în anul 2019.*1) Human Development Report 2019, publicat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), disponibil la adresa http://www.hdr.undp.org/.În același timp, dezvoltarea globală a suferit modificări substanțiale odată cu apariția unor noi actori și noi provocări. Deși s-au obținut unele succese (de exemplu, în ceea ce privește eradicarea sărăciei extreme), pe plan global inegalitatea și dezechilibrele economice și sociale au crescut. Conflictele armate, provocările multiple provenite din situații de securitate volatile și contexte sociale instabile, lipsa oportunităților, precum și schimbările climatice au determinat milioane de persoane să își părăsească țările de origine. În consecință, cooperarea internațională pentru dezvoltare a devenit un instrument esențial de politică externă, cu implicații pentru securitatea și dezvoltarea economică a României și pentru obiectivele de politică externă ale țării noastre.În 2007, prin aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit stat donator și a început, în acest nou cadru, să ofere asistență oficială pentru dezvoltare*2). Temeiul legal pentru angajamentul asumat de România în calitate de donator este în prezent Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care prevede rolul de coordonator la nivel național al Ministerului Afacerilor Externe în cele două domenii. Pornind de la acest cadru legislativ, la 21 decembrie 2016 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.006/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările ulterioare. Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid) reprezintă mecanismul instituțional național dedicat AOD, având ca principale atribuții: implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor de asistență pentru dezvoltare și asistență umanitară finanțate de România, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), asigurarea de expertiză de specialitate, încheierea de parteneriate și protocoale de colaborare în domeniu.*2) Cooperarea pentru dezvoltare se referă la toate activitățile întreprinse pentru a susține obiectivele internaționale de dezvoltare sau prioritățile de dezvoltare națională ale unei alte țări. Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) este un termen definit de Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare (DAC) al OCDE. Transferurile de resurse – fie în numerar, fie sub formă de mărfuri sau servicii – reprezintă AOD dacă îndeplinesc următoarele criterii: (i) sunt de natură oficială, (ii) vizează promovarea dezvoltării economice și a bunăstării în țările și teritoriile care se regăsesc în Lista DAC a beneficiarilor de AOD și (iii) sunt de natură concesională. Pentru a sublinia câmpul extins de aplicare, precum și principiul cooperării între partenerii de dezvoltare, MAE utilizează termenul „cooperare pentru dezvoltare“.În luna septembrie 2017 au fost adoptate Hotărârea Guvernului nr. 690/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la realizarea activităților de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, precum și Hotărârea Guvernului nr. 678/2017 pentru înființarea Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Principala sarcină a Comitetului consultativ, prezidat de MAE, este asigurarea unității planificării strategice și stabilirea consensuală a priorităților geografice și tematice în politica de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară a României. De asemenea, Comitetul consultativ are printre atribuții stabilirea de poziții comune ale instituțiilor participante pe tematici specifice din domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară.Astfel, România dispune de un cadru legislativ complet pentru definirea politicilor în materie de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, precum și pentru implementarea acestora.În anul 2018, asistența financiară acordată de România prin intermediul sectorului public s-a ridicat la valoarea de 980,9 milioane RON, reprezentând 0,11% din venitul național brut (VNB). Începând cu anul 2015, MAE publică anual un raport însumând toată asistența oficială pentru dezvoltare acordată de statul român. Raportarea este făcută conform standardelor OCDE/DAC, având în vedere calitatea de participant pe care România o are la Comitetul de asistență pentru dezvoltare (OCDE/DAC).Programul ține seama de lecțiile învățate din implementarea de către România a AOD în perioada 2007-2019, de angajamentele internaționale asumate anterior de țara noastră, precum și de tendințele globale în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare. Informații și recomandări relevante pentru Program au fost, de asemenea, obținute în urma consultărilor cu ministerele de linie, reprezentanți ai societății civile, precum și cu experți naționali și internaționali în domeniu. … 1.2.Avantajele comparative ale RomânieiRomânia a traversat un proces fundamental de tranziție de la începutul anilor ’90, susținut atât prin propriile eforturi, cât și prin asistența oferită de alte state sau organizații internaționale. Ca atare, dispunem de o experiență directă de modernizare la nivelul instituțiilor naționale, care poate fi oferită către state din vecinătate sau din regiuni geografic îndepărtate, interesate să își asigure o dezvoltare pe baze sustenabile.Fiind un donator emergent, România dispune, pentru moment, de resurse și capacități operaționale limitate. Cu toate acestea, țara noastră a reușit să conceapă modalități inovatoare și rapide de cooperare pentru dezvoltare, care sunt apreciate de țările partenere (cum ar fi Fondul de mobilitate pentru experți guvernamentali și neguvernamentali). Astfel de mecanisme permit României să răspundă rapid și de o manieră flexibilă la solicitările de sprijin formulate de statele partenere.România a beneficiat ea însăși de fonduri din partea altor donatori și continuă să se preocupe de rezolvarea provocărilor de dezvoltare remanente. Această experiență ajută România să înțeleagă mai bine nevoile țărilor beneficiare și să participe la dialog cu o bună expertiză privind prioritățile și provocările asociate proceselor de tranziție. … 1.3.Angajamentele României la nivel internațional România își situează eforturile de cooperare pentru dezvoltare în contextul mai larg al sprijinului acordat Planului global umanitar de răspuns coordonat al ONU și al contribuției la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă incluse în Agenda 2030. În acest context, s-a alăturat angajamentelor asumate la nivel multilateral în următoarele domenii: finanțarea pentru dezvoltare (Consensul Monterrey, Declarația de la Doha, Agenda de acțiune de la Addis Abeba); creșterea eficienței cooperării pentru dezvoltare și a ajutorului umanitar (Agenda Accra pentru acțiune și Parteneriatul de la Busan privind cooperarea eficientă pentru dezvoltare, Declarația „Grand Bargain“ privind eficiența asistenței umanitare, adoptată la Summitul umanitar mondial din 2016); gestionarea dezastrelor (Conferința de la Sendai) și a efectelor schimbărilor climatice (Acordul de la Paris, Pactul ecologic european).În calitate de stat membru al UE, România sprijină inițiativa Team Europe și pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană în sprijinul statelor partenere în contextul pandemiei de COVID-19, acordând prioritate focalizării eforturilor europene de asistență pentru țările aflate în vecinătatea estică și sudică, în special statelor din Parteneriatul Estic, Balcanii de Vest și Africa Subsahariană.În conformitate cu abordarea adoptată de G20 și promovată de ONU, răspunsul din partea UE vizează consecințele umanitare, sanitare, sociale și economice ale crizei. Acesta ia în considerare atât necesitățile urgente, pe termen scurt, cât și impactul structural pe termen lung asupra societăților și piețelor economice, reducând astfel riscul destabilizării în statele partenere.Inițiativa Team Europe constă într-o strategie integrată pentru ansamblul răspunsului european în sprijinul partenerilor vulnerabilizați de criza COVID-19 și fixează prioritățile comune ale statelor membre UE pentru acțiunea colectivă de asistență: 1. focalizarea pe răspunsul pentru situații de urgență care vizează criza sanitară actuală și nevoile umanitare pe care aceasta le generează; 2. întărirea sistemelor de sănătate, apă și salubritate, precum și a capacităților de cercetare ale partenerilor în vederea gestionării pandemiei; 3. abordarea consecințelor sociale și economice ale crizei generate de COVID-19.Măsurile speciale și extraordinare necesare pentru combaterea pandemiei nu sunt de natură să conducă la regrese în privința valorilor și principiilor fundamentale care stau la baza societății europene. UE va continua să promoveze și să susțină buna guvernare, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen și nediscriminarea, condițiile decente de muncă, precum și valorile fundamentale și principiile umanitare.România acționează în continuare în sensul promovării valorilor europene și își propune să implementeze angajamentele asumate de statele membre în cadrul Agendei 2030 a ONU, al noului Consens european pentru dezvoltare (2017), al Planului de acțiune 2016-2020 referitor la egalitatea de gen și al celui subsecvent, precum și al Agendei UE pentru schimbare (2011).Noul Consens european pentru dezvoltare reprezintă principalul cadru de referință la nivelul UE în domeniul cooperării pentru dezvoltare, fiind corelat cu implementarea ODD-urilor Agendei 2030. România se aliniază viziunii comune și se angajează să implementeze angajamentele asumate pentru eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile.Viitoarea perspectivă financiară 2020-2027 în domeniul cooperării pentru dezvoltare va structura, de asemenea, maniera de racordare a României la eforturile UE de acordare a sprijinului extern. România urmărește evoluțiile din cadrul dezbaterii în curs la nivel UE privind viitorul arhitecturii financiare europene în domeniul dezvoltării, precum și modalitățile de adaptare a viitorului Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI) la contextul actual și va acționa pentru amendarea Programului, în funcție de rezultatele acesteia.În anul 2014, Comisia Europeană a lansat EU Aid Explorer, care a fost operaționalizat în anul 2019. Acest instrument online furnizează o cartografiere detaliată a activităților donatorilor UE pentru facilitarea planificării și programării și va fi utilizat și de România ca instrument de coordonare a asistenței și de asigurare a transparenței decizionale.România urmărește îndeplinirea țintei de alocare a 0,33% din VNB până în anul 2030 în domeniul asistenței pentru dezvoltare, conform angajamentelor asumate în anul 2015, la nivel ONU și UE.Contribuția României la bugetul UE, în calitate de stat membru, include și fonduri destinate finanțării instrumentelor UE de cooperare pentru dezvoltare, reprezentând aproximativ 59% din asistența pentru dezvoltare oferită de țara noastră. În acest context, se va urmări identificarea oportunităților de colaborare cu Comisia Europeană pentru activități finanțate de UE, precum și cu alte instituții internaționale (ONU, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și instituții financiare internaționale precum Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.). … … 2.Obiective strategiceObiectivul strategic global al României, având la bază angajamentele internaționale în materie de cooperare pentru dezvoltare, este acela de a contribui la eradicarea sărăciei extreme prin promovarea securității și prosperității, prin intermediul unor parteneriate eficiente cu țările beneficiare, în vederea susținerii propriilor lor obiective de dezvoltare. Statele partenere ale României, beneficiare de asistență oficială pentru dezvoltare și asistență umanitară, sunt cele cuprinse în categoriile: state cel mai puțin dezvoltate, state cu venituri mici și state cu venituri medii, așa cum sunt prezentate în lista statelor beneficiare de asistență oficială pentru dezvoltare a OCDE/DAC. În acest scop, România va urmări să contribuie la atingerea țintei de 0,20% din asistența colectivă a UE și statelor membre pentru țările cel mai puțin dezvoltate.Domeniile-cheie promovate de România sunt: gestionarea situațiilor de urgență și răspunsul la dezastrele naturale, consolidarea sistemelor de sănătate, educație și tineret, dezvoltare socială, adaptare la schimbările climatice, apă și securitate, pace și securitate, reconstrucție postconflict, bună guvernare și statul de drept, reziliență. România consideră că această abordare a cooperării pentru dezvoltare oferă avantaje atât beneficiarului, cât și țării donatoare, prin crearea unor parteneriate pentru dezvoltare comună. O atenție sporită va fi acordată consolidării legăturii dintre implementarea AOD și diplomația economică.Dezvoltarea este un proces gradual, în continuă evoluție. Din această perspectivă, România dorește să sprijine eforturile statelor de a elimina factorii negativi care influențează dezvoltarea sustenabilă și să susțină strategii de dezvoltare ale statelor partenere în materie de reziliență, schimbări climatice și protecția mediului, care iau în calcul contextul specific fiecărei țări.Prin Program, România urmărește obiective precum:2.1.Transferul propriei experiențe de tranzițiePentru a contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, România dorește să rămână relevantă, implicându-se în proiecte concrete, care vor folosi experți români în domenii-cheie. Avantajele comparative ale României rezultă, în mod preponderent, din experiența recentă de tranziție în chestiuni precum guvernanța democratică, statul de drept, dezvoltarea economică durabilă, educația, sănătatea, protecția mediului, protecția persoanelor vulnerabile, implementarea acquis-ului UE în diferite domenii conexe. … 2.2.Furnizarea asistenței umanitare, inclusiv susținerea păcii Asistența umanitară are drept scop salvarea de vieți, reducerea suferinței, păstrarea și protecția demnității umane pe durata și după declanșarea situațiilor de urgență. Ne confruntăm cu un număr record de urgențe umanitare în ultimii ani, cu crize în curs și provocări cronice. Oferirea asistenței umanitare este atât un imperativ moral, cât și o manifestare a solidarității României în raport cu statele vulnerabile, în consonanță cu principiile fundamentale ale organizațiilor internaționale la care a aderat (în special ONU și UE). Țara noastră este pregătită să contribuie la prevenirea, dar și la diminuarea efectelor situațiilor de criză în rândul populațiilor afectate.Acțiunile umanitare finanțate sau întreprinse de România se aliniază celor patru principii de bază ale asistenței umanitare: umanitate, neutralitate, imparțialitate, independență*3). De asemenea, țara noastră respectă „Consensul european privind asistența umanitară“ (2007) și depune eforturi de cooperare în vederea complementarității cu alți donatori.*3) Fundamentate de dreptul umanitar internațional și Convențiile de la Geneva din 1949.România susține abordarea bazată pe consolidarea rezilienței. Cu alte cuvinte, acțiunile umanitare, răspunsul la dezastre și crize, precum și activitățile de reconstrucție vor fi completate prin proiecte de dezvoltare pe termen lung.România va aborda reziliența în trei etape, după modelul UE: (i) anticiparea crizelor prin evaluarea riscurilor; (ii) concentrarea pe prevenire și rapiditatea de reacție; și (iii) consolidarea răspunsului în situații de criză, prin intervenții imediate și pe termen lung (rezultate, în principal, din experiența României și bunele practici în materie de management al situațiilor de urgență).România se va înscrie în tendința generală de integrare a dimensiunii climatice în asistența umanitară, spre exemplu, prin implementarea de tehnologie ecologică în tabere de refugiați sau centre de tranzit, pentru ameliorarea presiunilor pe care gestionarea unor astfel de structuri le exercită asupra resurselor din comunitățile gazdă.Etapele tranziției de la asistența de urgență la recuperare, reconstrucție și dezvoltare trebuie să fie corelate pentru un impact semnificativ, în conformitate cu nexus-ul umanitar – dezvoltare – pace, lansat prin Recomandarea OCDE din 2019. În acțiunile sale, România va ține cont de complementaritatea domeniilor umanitar și protecție civilă, atât în ceea ce privește prevenția și pregătirea pentru situații de urgență, cât și în intervenția postcriză.În contextul crizelor recurente, cu tendințe de permanentizare, generate de situațiile de conflict, România va acorda asistență umanitară cu prioritate pentru a reduce efectele acestor crize asupra categoriilor de persoane aflate în situații vulnerabile, precum refugiați și persoane strămutate intern. … 2.3.Cooperarea cu societatea civilă și sectorul privatNumeroase documente ale UE și ONU recunosc și încurajează implicarea societății civile drept partener important în cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară. Reprezentanții societății civile sunt parteneri de dialog în formularea politicii de cooperare pentru dezvoltare, factori de acțiune și promotori activi ai obiectivelor de dezvoltare durabilă. România recunoaște rolul societății civile în identificarea nevoilor statelor partenere și specificului lor de dezvoltare, precum și în promovarea diverselor misiuni ale educației, anume cea de a asigura pacea, de a eradica sărăcia sau de a sprijini dezvoltarea durabilă.România urmărește să stimuleze o implicare din ce în ce mai mare a diverșilor actori de dezvoltare, precum organizațiile neguvernamentale (ONG), mass-media, mediul academic, partenerii sociali și sectorul privat. Obiectivul principal este de a-i sensibiliza și de a întări gradul de participare a acestora la acțiuni specifice, în special în cadrul instrumentelor externe ale UE. Drept urmare, România acționează pentru intensificarea dialogului cu ONG-uri și mediile academice și susține consolidarea capacității acestora de a implementa proiecte de dezvoltare în țările beneficiare de AOD. Un partener de dialog și acțiune pentru activitățile de dezvoltare promovate de sectorul public este Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND).Documentele programatice la nivel internațional (Agenda 2030, Agenda de acțiune Addis Abeba) menționează că sectorul privat va avea un rol semnificativ în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030.La nivelul UE, Planul european de investiții externe și Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă instrumente inovatoare de atragere a actorilor privați și a băncilor naționale de dezvoltare în inițiative investiționale în statele partenere din Africa și Vecinătatea Uniunii Europene. Pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027), Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională va îngloba aproape toată finanțarea externă a UE.Sectorul privat românesc poate reprezenta un partener tot mai relevant în procesul cooperării pentru dezvoltare. Ca atare, un rol mai important, în linie cu evoluțiile europene și internaționale, va fi acordat sectorului privat din România, cu accent pe derularea de proiecte destinate dezvoltării în statele recipiente de AOD.Ministerul Fondurilor Europene are în curs de implementare un proiect referitor la crearea unei platforme online cu rol de punct unic de acces care va cumula informații privind fonduri din mai multe surse de finanțare cu scopul de a facilita, într-un mod integrat și facil pentru utilizatori, conectarea cu portalul online administrat direct de către Comisia Europeană și care ar putea fi mai ușor accesate de actorii privați interesați de dezvoltarea unor proiecte destinate statelor beneficiare de AOD.Din perspectiva instrumentelor/fondurilor de acțiune externă gestionate centralizat de către Comisia Europeană este necesar să se asigure complementaritatea între obiectivele politice ale României din sfera externă și creșterea implicării agenților economici sau a altor actori în acțiunile finanțate cu fonduri europene din vecinătatea UE sau în politica de dezvoltare. … 2.4.Promovarea transparenței și comunicareaPărți interesate: comunicare educație pentru dezvoltare• Reprezentanții autorităților publice centrale implicate în cooperarea pentru dezvoltare• Misiunile diplomatice ale României, în special în țările prioritare identificate în cadrul politicii de cooperare pentru dezvoltare• Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare, profesorii și studenții implicați în educația școlară globală dedicată dezvoltării• Membrii Parlamentului României și membrii români ai Parlamentului European;• Organizații ale societății civile care implementează programe educaționale dedicate dezvoltării și programe de cooperare pentru dezvoltare• Actori europeni și internaționali, inclusiv donatori, care contribuie la elaborarea politicii privind cooperarea pentru dezvoltare la nivel european și internațional• Organizații internaționale• Autoritățile locale implicate sau care și-au exprimat interesul de a se implica în programele educaționale dedicate cooperării internaționale și dezvoltării• Beneficiarii fondurilor de cooperare pentru dezvoltare din țările partenere• Sectorul privat• Reprezentanții mass-media• Mediul academic• Publicul larg, în calitate de colaborator și susținător al cooperării pentru dezvoltare• Reprezentanții sectorului privat care pot fi interesați de susținerea cooperării pentru dezvoltare și ale căror practici comerciale înglobează valori și principii de cooperare pentru dezvoltare (corporate social responsability)Comunicarea și transparența sunt esențiale pentru îmbunătățirea eficienței cu care sunt cheltuite fondurile publice, pentru creșterea încrederii cetățenilor români și încurajarea participării efective la procesul de luare a deciziilor. În același timp, transparența este necesară pentru a măsura eficiența serviciilor publice.România aplică standardele de raportare OCDE/DAC și respectă cele mai bune practici internaționale în materie. România va depune eforturi în special pentru a îmbunătăți în mod constant calitatea și accesibilitatea datelor privind cooperarea pentru dezvoltare. În acest scop, România susține Inițiativa privind transparența asistenței internaționale (International Aid Transparency Initiative – IATI) și va publica în Registrul public IATI date privind cooperarea pentru dezvoltare folosind Standardul IATI.România va acorda o atenție specială publicării și comunicării informațiilor privind cooperarea pentru dezvoltare. Pentru conturarea profilului de donator emergent al României este necesară consolidarea eforturilor întreprinse în materie de comunicare și sensibilizare. MAE și, în special, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid) vor asigura vizibilitatea proiectelor implementate, vor utiliza în mod transparent fondurile alocate, vor monitoriza trasabilitatea acestora și vor educa publicul, abordând teme relevante pentru cooperarea pentru dezvoltare.Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, România se va asocia, în măsura posibilului, la campaniile și evenimentele europene pe teme de dezvoltare, precum Campania #2030 is now organizată anual de DG DEVCO din cadrul Comisiei Europene, respectiv la prelegerile pe tematici de dezvoltare Kapuczinski, un proiect desfășurat de Comisia Europeană cu începere din anul 2009. În România s-au desfășurat cinci astfel de ediții ale prelegerilor Kapuczinski, cea mai recentă în anul 2019, pe durata Președinției rotative a Consiliului UE deținute de țara noastră. … 2.5.Creșterea resurselor și consolidarea capacității MAE de coordonator național în domeniul asistenței pentru dezvoltare și al asistenței umanitareMinisterul Afacerilor Externe este responsabil de asigurarea coerenței și coordonării interinstituționale a cooperării pentru dezvoltare, la nivel național. În acest scop, colaborează cu toate ministerele, agențiile și instituțiile de linie care oferă asistență pentru dezvoltare sau umanitară, din bugetele proprii. Pentru consolidarea capacității de coordonare, MAE va iniția demersuri de întărire a aparatului administrativ intern care are atribuții în cele două domenii rubricate.Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), care funcționează în subordinea MAE, are atribuții privind implementarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor în domeniul cooperării pentru dezvoltare, finanțate de la bugetul de stat prin bugetul MAE și din venituri proprii, precum și în ceea ce privește utilizarea expertizei de specialitate în domeniul cooperării pentru dezvoltare și asistenței umanitare.Pentru a asigura coerența activității de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, a fost înființat un Comitet Consultativ. Acesta reunește reprezentanții instituțiilor relevante care activează în domeniu, conform Hotărârii Guvernului nr. 678/2017: MAE; RoAid; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Muncii și Protecției Sociale; Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Justiției; Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.În calitate de donator emergent, România urmărește să își promoveze capacitatea și expertiza internă în materie de cooperare pentru dezvoltare. Pentru a răspunde angajamentelor europene și internaționale în domeniu, RoAid va avea în vedere identificarea de resurse financiare suplimentare din venituri proprii reținute potrivit legii pentru proiectele în domeniul cooperării pentru dezvoltare. … … 3.PrincipiiÎn calitate de stat membru, România respectă principiile cooperării pentru dezvoltare convenite la nivelul Uniunii Europene. În implementarea portofoliului său de cooperare pentru dezvoltare, România ia, de asemenea, în considerare recomandările și activitatea analitică a organizațiilor multilaterale, în special ONU și OCDE/DAC. Eforturile României în materie de cooperare pentru dezvoltare vor avea la bază, în primul rând, următorul set de principii:3.1.Eficiența cooperării pentru dezvoltareRomânia susține eforturile globale de creștere a eficienței cooperării pentru dezvoltare. În mod concret, România se va concentra pe proiectele bilaterale în care și-a confirmat deja expertiza și poziția de partener donator de încredere, în vederea unei gestionări eficiente a resurselor disponibile, bazată pe rezultate în beneficiul statelor recipiente de AOD. Această abordare va oferi țării noastre oportunitatea de a deveni un important actor în cooperarea pentru dezvoltare la nivel regional. România va încerca să crească treptat numărul proiectelor multianuale și predictibilitatea fluxurilor sale de activități de cooperare pentru dezvoltare, ceea ce presupune proiecte mai ample și extinderea colaborării cu alți donatori.Odată ce nevoile și capacitățile statului partener sunt clare, va fi selectată soluția cea mai adecvată de asistență dintre modalitățile de cooperare disponibile. Pentru a încuraja testarea unor noi instrumente și inovarea în materie de cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară, noi inițiative pot fi implementate, sub formă de proiecte-pilot. … 3.2.Asumarea responsabilității de către țara beneficiarăAsumarea responsabilității pentru procesul propriu de dezvoltare de către țările partenere în curs de dezvoltare este un pilon fundamental pentru politica de cooperare pentru dezvoltare a României, ținând cont de solicitările și nevoile respectivelor state. România va urmări, de asemenea, să crească implicarea țărilor beneficiare la toate nivelurile (guvernamental, reprezentanți aleși, autorități locale, organizațiile societății civile) în diferite etape ale unui proiect/ciclu de program, în vederea consolidării responsabilității statului recipient. Această abordare va crește eficiența cooperării și va încuraja asumarea răspunderii la nivelul țării partenere. … 3.3.Coordonarea la nivel național și cu alți donatoriRomânia își va coordona eforturile de cooperare pentru dezvoltare prin activități legate de dialogul politic, relații comerciale și participarea la misiuni internaționale. La nivelul țării beneficiare, România va încuraja raporturile din cadrul mecanismelor existente de coordonare a asistenței. În același timp, se va urmări complementaritatea cu acțiunile altor donatori în sectoare prioritare ale cooperării pentru dezvoltare (de exemplu, prin programare comună), dar și în domenii care influențează sectoarele prioritare naționale ale statului beneficiar. România se va adresa atât donatorilor consacrați, cât și unor donatori emergenți din plan european și internațional. O atenție deosebită va fi acordată armonizării acțiunilor românești cu instrumente de acțiune externă ale UE și cofinanțării programelor susținute prin fonduri UE.O condiție prealabilă pentru întărirea coordonării este transparența. Acesta este motivul pentru care România își va intensifica eforturile de a face publice informațiile privind cooperarea pentru dezvoltare și de a le comunica printr-o manieră transparentă și proactivă. Pentru o mai bună coordonare la nivel național, vor avea loc consultări constante, cel puțin semestriale, în cadrul Comitetului Consultativ, cu reprezentanții societății civile, mediului academic, mediului de afaceri și cu alți factori de interes. … 3.4.Coerența politicilor pentru dezvoltare durabilăRomânia sprijină pe deplin eforturile de creștere a coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă (CPDD). În calitate de stat membru al UE, România contribuie cu date privind politicile proprii și progresul înregistrat la raportul bianual al Comisiei Europene privind CPDD. România este aderentă la Recomandările OCDE privind coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă.România va promova parteneriatele cu sectorul privat, cel neguvernamental și societatea civilă, având în vedere rolul din ce în ce mai important al acestora în dezvoltarea internațională, urmărind creșterea coerenței politicilor ca instrument important pentru implementarea Agendei 2030. … … 4.Priorități politice4.1.Regiuni de interesAriile geografice de interes pentru România în materie de cooperare pentru dezvoltare sunt: regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, Africa Subsahariană, Asia Centrală și Asia de Sud-Est, Caraibi, precum și state insulare mici în curs de dezvoltare din Pacific (PSIDS). Activități de cooperare pentru dezvoltare pot fi, de asemenea, implementate în afara regiunilor de interes și a țărilor beneficiare prioritare (de exemplu, programe tematice adresate în special statelor cel mai puțin dezvoltate și țărilor fragile; acordarea de burse persoanelor din aceste zone, programe de formare). Este de menționat că, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, accentul prioritar va fi pus pe regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest și statele fragile și vulnerabile din Africa Subsahariană.România urmărește creșterea relevanței eforturilor sale de cooperare pentru dezvoltare într-un context regional. Prin politica sa externă, atât la nivel bilateral, cât și la nivelul UE, țara noastră susține angajamentele regionale pentru construirea încrederii și eliminarea surselor de instabilitate, în scopul asigurării securității și prosperității țărilor din regiune. România va identifica oportunități de sinergii și își va multiplica eforturile în cadrul proceselor regionale în curs, în special Parteneriatul Estic, Strategia globală de politică externă și de securitate a UE, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Sinergia Mării Negre, Parteneriatul UE-Africa etc.Regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest prezintă un interes particular. România va acorda asistență ambelor regiuni, cu scopul facilitării apropierii și racordării statelor respective la spațiul comunitar, la valorile și acquis-ul european, dincolo de asistența imediată în domeniul sanitar în contextul pandemic actual. Vor fi susținute atât proiectele din plan bilateral, cât și cele cu semnificație regională, vizând promovarea cooperării transfrontaliere. În acest sens, strategiile regionale reprezintă oportunități de dezvoltare prin investiții care vizează creșterea economică și securitatea, precum și prin utilizarea unor resurse comune (transport, energie, apă, agricultură, siguranță alimentară, dezvoltare rurală, turism, protecția și salvgardarea patrimoniului cultural și natural, reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre).În regiunea Africii Subsahariene, România vizează relansarea relațiilor tradiționale dezvoltate de-a lungul timpului cu statele africane, prin dinamizarea dialogului bilateral și dezvoltarea de proiecte de asistență pentru dezvoltare, în special în domeniul educației și formării profesionale, prin acordarea de burse de studii și stagii de instruire. De asemenea este urmărită acordarea de asistență prin proiecte care vizează consolidarea sistemelor de sănătate, minimizarea efectelor negative ale pandemei de COVID-19 în domeniile social și economic, reducerea riscurilor la dezastre și răspunsul la situații de criză, eroziunea solului, siguranța alimentară.Sprijinul oferit țărilor celor mai puțin dezvoltate din Africa în gestionarea efectelor pandemiei este crucial pentru evitarea apariției unor crize umanitare, pe fondul penuriei de hrană și al unor sisteme sanitare în colaps, care ar putea genera tulburări sociale și un nou val de migrație spre Europa. De asemenea, criza sanitară generată de SARS-CoV-2 în regiunea Sahel ar putea avea un impact serios asupra situației de securitate, cu urmări grave care riscă să fie resimțite și în zonele limitrofe, generând noi deplasări masive de populație și noi crize umanitare. În țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, activitățile de cooperare pentru dezvoltare vor viza întărirea statului de drept, tranziția spre democrație, pacea și securitatea, gestionarea durabilă a migrației, educația și formarea profesională, precum și dezvoltarea economică durabilă, agricultura și schimbările climatice. În statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS) din Caraibi și Pacificul de Sud, proiectele de cooperare vor viza reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, combaterea efectelor climatice, inclusiv creșterea nivelului mărilor și oceanelor, răspunsul la situații de criză, eroziunea solului și programe de reconstrucție în urma dezastrelor naturale, dezvoltarea de oportunități educaționale pentru tineri, programe de formare pentru instructori, siguranță alimentară. … 4.2.Țări prioritareDate fiind apropierea geografică și legăturile culturale și istorice, Republica Moldova reprezintă beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare pentru dezvoltare. Ținând cont de bunele practici internaționale, AOD oferită de România va fi orientată cu prioritate către proiecte destinate consolidării sectorului sanitar și combaterii efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, precum și către proiecte de interes direct pentru cetățenii Republicii Moldova, de natură să sprijine deopotrivă conectarea acestora la spațiul european de valori și dezvoltare, precum și menținerea unității de acțiune și coordonării demersurilor la nivelul UE. Obiectivele vor acoperi, dar nu se vor limita la, următoarele domenii: guvernanța modernă, aplicarea valorilor și principiilor UE, promovarea investițiilor, energie, agricultură, siguranța alimentară, sănătate publică, protecția mediului, protecția și gospodărirea apelor, reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, dezvoltare economică, dezvoltare rurală, dezvoltare regională, educație și formare profesională, servicii publice, societate civilă, mass-media și consolidarea statului de drept cu implicații directe asupra conectării la spațiul european, reforma penitenciarelor, prevenirea și combaterea corupției și criminalității organizate.În același timp se va acorda asistență bilaterală Ucrainei și Georgiei. Domeniile vizate sunt: statul de drept, aplicarea și respectarea valorilor și principiilor UE, implementarea acordurilor de liber schimb cu UE, reforma administrației publice, dezvoltarea socioeconomică, consolidarea societății civile, reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, educație și formare profesională, agricultură, siguranța alimentară, creșterea rezilienței, prevenirea și combaterea corupției și criminalității organizate.Sprijinul constant la nivel politic pentru aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE va fi completat prin transfer de expertiză și asistență tehnică în format consolidat. Suportul tehnic oferit de țara noastră se va realiza atât în virtutea experienței și a lecțiilor învățate în contextul gestionării propriului proces de aderare la UE, cât și prin transfer de expertiză la nivel sectorial în arii de succes ale integrării României în UE (reforma administrației publice, prevenirea și combaterea diverselor forme de criminalitate, inclusiv combaterea corupției și a criminalității organizate, protecția mediului, combaterea discriminării, reglementarea și monitorizarea concurenței, reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre). Va fi valorificat potențialul programului de cooperare transfrontalieră cu Serbia în cadrul Instrumentului de preaderare al UE (IPA). Totodată, se va urmări implicarea experților români în proiecte de tip TAIEX și Twinning (inclusiv în parteneriat cu alte state). Asistența bilaterală va fi oferită statelor partenere din această regiune: Republica Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia de Nord și Republica Albania.Asistența oficială pentru dezvoltare va fi acordată, de asemenea, Tunisiei, Iordaniei, Libanului, Irakului, Palestinei, Egiptului și Afganistanului, pentru proiecte vizând consolidarea statului de drept, reforma administrației publice, transfer de expertiză în procesul de tranziție, servicii publice, dezvoltare socioeconomică, gestionarea frontierelor și a migrației, schimbări climatice, educație și formare profesională, reducerea riscurilor la dezastre și consolidarea managementului în caz de dezastre, agricultură, siguranța alimentară și fitosanitară, prevenirea și combaterea corupției și criminalității organizate.Pentru toate celelalte țări din regiunile prioritare în domeniul cooperării pentru dezvoltare, proiectele tematice și regionale vor constitui principalele mijloace de acțiune.Criteriile principale de selecție a țărilor partenere sunt: – nevoile identificate în statele respective și relevanța experienței de tranziție a României pentru acestea; … – cooperarea politică și diplomatică; … – cooperarea economică și comercială; … – legăturile culturale și istorice; … – fragilitatea și riscurile de securitate; … – angajamente bilaterale și parteneriate. … … … 5.Tematici de interesPentru a stabili prioritățile tematice ale Programului au fost realizate consultări cu părțile interesate, în plan intern și extern, care au jucat un rol important în procesul de selectare a domeniilor. Temele de interes nu sunt limitate la cele prezentate și vor fi dezvoltate și adaptate în funcție de context, fiind posibilă abordarea și a altor aspecte în cadrul proiectelor desfășurate anual sub egida AOD.Reducerea sărăciei extreme reprezintă principalul obiectiv al Agendei 2030. Sărăcia este un fenomen care generează conflicte și dezechilibre sociale și care trebuie eradicat. România s-a angajat să contribuie la implementarea Agendei 2030, asigurând mobilizarea resurselor interne și derularea de programe și politici pentru eliminarea sărăciei în toate formele sale, până în anul 2030, în statele beneficiare de AOD.Țările cel mai puțin dezvoltate sunt și cele mai vulnerabile în fața pandemiei actuale, cu consecințe profunde socioeconomice, existând riscul apariției unor crize umanitare, provocate de colapsul sistemelor de sănătate extrem de fragile, de penuria unor bunuri de bază și de intensificarea fenomenului migrației.5.1.Guvernanța și societățile incluziveExperiența României post-1989 demonstrează importanța respectării libertăților cetățenilor, apărării drepturilor omului și dezvoltării unei societăți civile dinamice și incluzive. De aceea, România este un puternic susținător al promovării democrației și drepturilor omului și va sprijini alte țări în apărarea acestor valori, inclusiv în vederea consolidării instituțiilor democratice și a cooperării dintre instituțiile publice și societatea civilă în țările beneficiare.În ceea ce privește societățile incluzive, o atenție deosebită este acordată împărtășirii experienței României în reforma din domeniul protecției copilului și a persoanelor aparținând minorităților naționale. Domeniile concrete de cooperare includ (dar nu se limitează la):– modernizarea sectorului public; … – politici pentru tineret; … – egalitate de șanse; … – educație incluzivă; … – reforma sistemului de asistență socială (inclusiv a celui de protecție a copilului); … – sănătate publică, medicină de urgență, telemedicină; … – dezvoltare rurală; … – organizarea și desfășurarea proceselor electorale; … – consolidarea societății civile; … – protecția persoanelor aparținând minorităților naționale; … – drepturile omului. … … 5.2.Consolidarea statului de drept, inclusiv prin intensificarea luptei împotriva corupției și a altor forme grave de criminalitatePrincipiile care caracterizează statul de drept garantează că instituțiile statului și cetățenii săi pot lucra împreună într-un spirit de încredere reciprocă, încrederea în instituțiile publice, inclusiv în sistemul de justiție, fiind crucială pentru buna funcționare a societăților democratice. Statul de drept se dovedește a fi cheia unui sistem de organizare democratică, motiv pentru care acesta devine un deziderat și o aspirație pentru statele în curs de tranziție.În conformitate cu principiile statului de drept, toate autoritățile publice trebuie să acționeze în limitele stabilite de lege, respectând valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, sub controlul unor instanțe de judecată independente și imparțiale. Statul de drept înglobează, printre altele, următoarele principii: legalitatea – care implică un proces de adoptare a legislației transparent, desfășurat în condiții de responsabilizare, democratic și pluralist -, securitatea juridică, interzicerea exercitării arbitrare a puterii executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente și imparțiale, un control judiciar efectiv, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, separarea puterilor și egalitatea în fața legii.Pornind de la aceste principii, România poate contribui la asigurarea securității naționale prin întărirea statului de drept în vecinătatea de interes (de exemplu, în Republica Moldova, Ucraina, statele din Balcanii de Vest, iar din perspectivă migraționistă, în statele din Nordul Africii), inclusiv prin exportul de bune practici în materiile invocate.România a acordat o atenție deosebită luptei împotriva fenomenului corupției, atât din perspectiva prevenirii, cât și a combaterii acestuia, dar și luptei împotriva altor incidente de integritate (de exemplu, conflictele de interese, incompatibilitățile).România poate sprijini statele eligibile în elaborarea politicilor publice anticorupție și integrarea acestora în arhitectura politicii penale naționale, în virtutea experienței și a bunelor practici generate de Strategia națională anticorupție (SNA) 2016-2020, precum și în promovarea măsurilor anticorupție din SNA.În paralel, România este interesată să acționeze în zonele geografice care exportă sau care se află pe rutele internaționale prin care tranzitează, pe cale terestră sau maritimă, fenomene infracționale grave ce afectează mediul de criminalitate autohton, cu precădere formele de criminalitate organizată transfrontalieră precum traficul de persoane, traficul de migranți, traficul de droguri, spălarea banilor.În egală măsură, România poate acorda asistență în materia prevenirii și combaterii criminalității organizate pentru transpunerea în legislația națională a convențiilor internaționale la care este parte (de exemplu, Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și protocoalele adiționale sau Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului). Abordarea propusă are în vedere arhitectura instituțională și experiența dobândită la nivel național în materia prevenirii și combaterii criminalității organizate.Prin înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), România propune o abordare integrată a recuperării activelor provenite din infracțiuni, combinând funcțiile suport pentru organele de urmărire penală și instanțe cu cele de cooperare internațională, de gestionare efectivă a bunurilor indisponibilizate și de reutilizare socială a bunurilor și valorilor confiscate. ANABI a găzduit vizite de studiu pentru delegații din țări considerate prioritare precum Libia, Egipt, Ucraina, Republica Moldova, Tunisia și Republica Macedonia de Nord. Temele înscrise pe agenda de discuții au vizat activitatea Agenției în domeniul identificării și administrării bunurilor indisponibilizate, cooperarea internațională cu instituții similare la nivelul Uniunii Europene, precum și cu state terțe, schimbul de informații în cadrul Platformei ARO și al rețelei CARIN.În acest context, ANABI poate contribui la acordarea asistenței oficiale pentru dezvoltare prin organizarea unor vizite de lucru având ca obiect schimbul de bune practici care să urmărească familiarizarea statelor eligibile pentru AOD cu modul de organizare și funcționare, dar și cu experiența Agenției pe cele patru paliere pe care își desfășoară activitatea:– schimb de date și informații cu structurile similare din Uniunea Europeană și rețelele internaționale specializate în identificarea și recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni (ANABI asigură implementarea Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile); … – identificarea, administrarea și valorificarea bunurilor mobile indisponibilizate în cadrul proceselor penale; … – reutilizarea bunurilor imobile confiscate în cadrul proceselor penale; … – partajarea sumelor de bani obținute în urma executării unui ordin de confiscare privind bunuri imobile, mobile sau sume de bani, emis de o instanța străină și recunoscut de o instanță de judecată din România. … … 5.3.Pacea și securitateaPacea și securitatea sunt precondiții esențiale pentru dezvoltare. În absența unui mediu de securitate stabil și predictibil, procesul de dezvoltare este serios amenințat, iar o dezvoltare ulterioară pe baze sustenabile este aproape imposibilă. România susține țările în procesul de stabilizare și reconstrucție postconflict, oferind proiecte de AOD atât pentru consolidarea procesului de tranziție, cât și pentru prevenirea și combaterea riscurilor de securitate. O atenție deosebită va fi acordată reformei sectorului public în context postconflict.Astfel, domeniile de cooperare pot include:– mecanismele de avertizare timpurie; … – reducerea riscurilor și consolidarea managementului în caz de dezastre; … – creșterea rezilienței și planuri de continuitate; … – protecția civilă; … – prevenirea conflictelor; … – stabilizare și reconstrucție postconflict; … – furnizarea de servicii în situații postconflict; … – gestionarea situațiilor de urgență; … – măsuri de consolidare a încrederii (grupuri etnice, minorități); … – gestionarea eficientă a frontierelor; … – educația tinerilor și asigurarea de locuri de muncă drept instrumente de prevenire a radicalizării. … … 5.4.Dezvoltarea economică durabilăRomânia susține țările aflate în procesul de tranziție spre edificarea unei economii de piață. Creșterea economică depinde de un mediu de afaceri activ și competitiv, perceput drept stabil și predictibil. În acest scop, România va sprijini dezvoltarea sectoarelor competitive la nivel local, susținând reformele legislative care să favorizeze tranziția spre economia de piață și reglementarea cadrului de dezvoltare a acesteia. România oferă, de asemenea, asistență în facilitarea accesului la servicii financiare și economice, modernizarea politicilor agricole și reducerea riscului la dezastre. Transferul de expertiză tehnică va avea un rol central în proiectele de cooperare pentru dezvoltare care vizează activitățile de dezvoltare economică. Domeniile concrete de susținere pot include:– reglementări economice și comerciale; … – reforma fiscală; … – antreprenoriatul, inclusiv economia socială; … – antreprenoriatul feminin; … – cooperarea și comerțul transfrontalier; … – agricultura (cu accent pe agricultura ecologică); … – siguranța fitosanitară și veterinară; … – libera concurență; … – dezvoltarea rurală; … – turism; … – protecția și salvgardarea patrimoniului cultural și natural; … – apa și salubritatea; … – energia regenerabilă; … – protecția mediului, inclusiv pe componenta de cercetare și dezvoltare (R D); … – combaterea efectelor schimbărilor climatice; … – includerea pe piața muncii a categoriilor vulnerabile (persoane cu dizabilități, migranți); … – implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); … – eficientizarea și transparentizarea sistemului de achiziții publice. … … 5.5.Educație și promovarea tinerilor România poate oferi sprijin țărilor beneficiare în domeniul învățământului preuniversitar, inclusiv profesional și tehnic, precum și în domeniul învățământului superior. Bursele acordate elevilor/studenților din țările în curs de dezvoltare vor reprezenta o componentă principală a eforturilor României pe linia asistenței în domeniul educației și vor fi acordate pe baza unei analize prealabile de oportunitate politică. Acordarea de burse în domenii specifice de studiu va ține cont inclusiv de nevoile pe termen lung ale țărilor beneficiare, dar și de capacitatea de școlarizare a României. Domeniile concrete de susținere includ:– burse de studiu pentru elevi și studenți; … – burse de studiu în domeniul AOD și asistenței umanitare; … – formarea continuă a studenților și cadrelor didactice; … – egalitatea de șanse și de gen; … – accesul femeilor la educație; … – reforme educaționale și ale sistemelor de formare profesională la toate nivelurile; … – asigurarea calității procesului de învățământ; … – acces echitabil la educație. … România va continua să promoveze copiii și tinerii în politicile de dezvoltare, în continuarea priorității orizontale de lucru asumate pe durata mandatului de președinție a Consiliului UE. O atenție specială va fi acordată proiectelor care vizează implementarea obiectivului 4 de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 – „Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți“. În acest scop, în cadrul președinției Comunității Democrațiilor (CoD) exercitate de România în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, una dintre temele prioritare ale mandatului vizează promovarea tinerilor și încurajarea participării acestora la procesul decizional. … … 6.Teme transversaleRomânia susține proiecte multilaterale prin contribuții financiare oferite Secretariatului General al ONU, precum și agențiilor specializate ONU, inclusiv Grupului Băncii Mondiale, Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizației Internaționale a Muncii (ILO), Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCC). De asemenea, contribuie la proiecte ale organizațiilor regionale și internaționale la care este membră, precum Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Consiliul Europei (CoE), Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).Schimbările climatice, drepturile omului, egalitatea de gen, buna guvernare sunt teme care se intersectează în cadrul tuturor proiectelor și programelor românești de cooperare pentru dezvoltare. Schimbările climatice sunt asociate cu creșterea frecvenței catastrofelor naturale din ultimii ani; lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice și a situațiilor de criză sunt modalități de prevenire a dezastrelor. România va continua să promoveze în formatele multilaterale de specialitate prioritățile în domeniul umanitar avansate pe durata Președinției României la Consiliul UE: reducerea riscului la dezastre (RRD), educația în situații de urgență (cu accent pe tineret, educație pentru ciclul superior și formare vocațională), sprijinirea statelor partenere în răspunsul la crize, triplul nex (umanitar-dezvoltare-pace), inovația în sectorul asistenței umanitare (cu accent pe soluțiile pentru energie regenerabilă, pentru reducerea impactului crizelor umanitare asupra mediului), protejarea civililor în caz de conflicte (respectarea de către părțile beligerante a prevederilor dreptului internațional umanitar). Respectarea drepturilor omului și a egalității de șanse pentru femei și bărbați rămâne o provocare la nivel global și, prin urmare, trebuie susținută în cadrul tuturor activităților de dezvoltare, în conformitate cu Strategia națională și Planul național de acțiune privind implementarea Rezoluției 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – Femeile, pacea și securitatea pentru perioada 2020-2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020 și cu evoluțiile subsecvente de la nivelul UE. În acest context, România va urmări ca 85% dintre proiectele de dezvoltare să contribuie de o manieră semnificativă la promovarea egalității de gen; ținta este asumată de toate statele membre ale UE în cadrul GAP II (Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen II), iar criteriul este preluat din prevederile agreate la nivelul OCDE. Printre acțiunile de promovare care vor fi avute în vedere cu prioritate de instituțiile care desfășoară activități de asistență pentru dezvoltare se vor număra: acordarea de burse de studiu pentru femei; programe de formare profesională desfășurate de experți români care să privească atât femei, cât și bărbați din statul beneficiar; programe de formare profesională în state terțe privind combaterea traficului de persoane; asistență vocațională pentru ocuparea forței de muncă. De asemenea, MAE, RoAid, precum și celelalte instituții românești cu responsabilități în domeniul AOD vor urmări includerea pe cât posibil a unor dispoziții în proiectele din domeniul asistenței pentru dezvoltare care să prevadă obligativitatea respectării egalității de gen și a principiilor asociate bunei guvernări. Se va avea în vedere inclusiv posibilitatea aplicării principiului discriminării pozitive în activitățile de dezvoltare. Buna guvernare se referă la interacțiunile fundamentale dintre stat și societate, respectiv regulile, procesele și comportamentul prin care se articulează interesele, se coordonează resursele și se exercită puterea în cadrul societății. … 7.Modalități de cooperare pentru dezvoltareRomânia oferă asistență bilaterală, tematică, multilaterală și umanitară statelor beneficiare, inclusiv cu luarea în considerare a listei statelor beneficiare de asistență oficială pentru dezvoltare a OCDE/DAC.Asistența bilaterală reprezintă asistența financiară acordată de România și implementată în mod direct sau indirect într-o țară beneficiară, așa cum este definită în Legea nr. 213/2016. Asistența oferită de România se va baza pe experți naționali și va implica, în măsura în care este posibil, societatea civilă din România în proiectele și programele rubricate. Rapiditatea, flexibilitatea și respectul față de angajamente, împreună cu asumarea responsabilității de către țara beneficiară, vor orienta asistența bilaterală a României. Aceasta include folosirea prioritară și în cea mai mare măsură posibilă a sistemelor țărilor partenere. Asistența tematică se referă la contribuția destinată domeniului prioritar de politică tematică la nivel global, indiferent de statul beneficiar. Contribuția oferită va avea în vedere caracteristicile complexe, extinse și interconectate din domeniul tematic, precum și prioritatea națională în cooperarea internațională pentru dezvoltare. Asistența multilaterală constă în contribuții la bugetul general al organizațiilor internaționale și supranaționale, inclusiv contribuții către agențiile specializate, la instituțiile financiare internaționale (IFI), programele și fondurile UE și ONU care au drept obiectiv cooperarea pentru dezvoltare. Asistența acordată de România pentru dezvoltarea multilaterală constă, în principal, în contribuții la bugetul Comisiei Europene pentru instrumentele de acțiune externă. În prezent, România contribuie la fonduri extrabugetare ale Comisiei Europene precum Fondul European de Dezvoltare (FED) și Facilitatea UE pentru refugiații din Turcia.Asistența umanitară are drept scop salvarea de vieți, reducerea suferinței, protejarea demnității persoanelor pe durata și după încheierea situațiilor de urgență, consolidarea rezilienței. Asistența umanitară se va acorda la nivel bilateral și/sau multilateral.Gestionarea situațiilor de urgență reprezintă un domeniu strategic pentru fiecare țară, iar România poate reprezenta un pol de expertiză în acordarea de asistență umanitară și protecție civilă. România deține experiență recunoscută pe plan internațional în elaborarea planurilor de continuitate a operațiunilor în vederea gestionării dezastrelor care pot afecta infrastructura critică, reducând astfel vulnerabilitățile din țările partenere. Pe termen mediu și lung, România se poate implica și prin oferirea de burse de pregătire în domeniul medicinei de urgență, contribuind astfel la dezvoltarea capacităților de formare în statele recipiente de AOD. Prin procesul de asistență umanitară, la nivel bilateral sau multilateral, România se poate angaja să trimită personal calificat care să contribuie la dezvoltarea sistemelor de urgență și prim ajutor. … 8.Parteneriatul cu alți donatoriPoliticile de colaborare pentru dezvoltare ale statelor membre UE se bazează pe principiul complementarității. România își poate folosi experiența de tranziție ca avantaj comparativ în vederea colaborării și realizării unei acțiuni în comun cu statele membre UE și donatorii emergenți în zone de interes comun atât geografic, cât și tematic. Mai mult, în cadrul UE, noile state membre își pot împărtăși abordarea națională cu privire la modul în care se poate modela politica de dezvoltare europeană într-o manieră inovatoare, bazându-se pe propria lor experiență de tranziție. România va încerca să maximizeze eficiența acțiunilor sale prin sinergii și prin colaborarea cu aceste țări.România este dedicată consolidării Parteneriatului global pentru dezvoltare. În acest sens susține cooperarea triunghiulară și va căuta oportunități de colaborare în acest format. Cooperarea triunghiulară reprezintă un parteneriat de dezvoltare între cel puțin o țară beneficiară, un donator emergent și un donator tradițional sau o organizație multilaterală în scopul planificării, finanțării și implementării în comun a acțiunilor de dezvoltare. Sprijinul poate include atât asistență tehnică, cât și alocarea de resurse financiare.De asemenea, România urmărește promovarea coordonării cu parteneri care au expertiză și resurse pentru gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum agențiile de profil din statele membre ale UE, din SUA, Japonia, Coreea de Sud etc. … 9.Asigurarea vizibilității acțiunilor de cooperare internațională pentru dezvoltareComunicarea eficientă privind dezvoltarea este esențială pentru implementarea, coordonarea și succesul programelor României de cooperare pentru dezvoltare. Aceasta va contribui la o mai bună înțelegere a rolului țării noastre de donator cu experiență recentă, a rațiunii din spatele acțiunilor sale și a nișelor specifice de asistență pe care le promovează. De asemenea, va crește vizibilitatea țării noastre pe plan internațional și va contribui la asigurarea transparenței procesului de cooperare. Orice comunicare publică în materie de cooperare pentru dezvoltare va avea la bază un set de mesaje-cheie care definesc poziția și misiunea României. Va fi obligatorie folosirea elementelor de comunicare pentru toate proiectele și programele dezvoltate de instituțiile publice românești. De asemenea, tuturor părților interesate care implementează proiecte de cooperare pentru dezvoltare finanțate de Guvernul României, precum și beneficiarilor acestor proiecte li se va impune utilizarea identității vizuale RoAid și a instituțiilor cofinanțatoare. … 10.Resurse bugetareÎn anul 2018, AOD acordată de România s-a situat la valoarea de 980,9 milioane RON (aproximativ 200 milioane de euro), reprezentând 0,11% din venitul național brut (VNB). Suma totală raportată de România reprezintă cumulul tuturor formelor de asistență acordată bilateral și multilateral de instituțiile din România. Contribuțiile multilaterale continuă să concentreze cea mai mare parte a AOD, reprezentând 76,2% din totalul fondurilor acordate. În vederea realizării proiectelor specifice AOD vor fi identificate venituri proprii reținute potrivit legii pentru proiecte în domeniul cooperării pentru dezvoltare. Guvernul României și-a asumat angajamentul de a majora bugetul asistenței pentru dezvoltare și de a aloca, până în anul 2030, asistență pentru dezvoltare reprezentând 0,33% din VNB.Pentru o onorare echilibrată a angajamentelor asumate de România în materie de asistență pentru dezvoltare și asistență umanitară se va urmări alocarea echitabilă a fondurilor aprobate anual prin legea bugetară între cele 5 obiective strategice, în acord cu politica de cooperare internațională în materie și evoluțiile la nivelul OCDE, inclusiv adaptarea formelor și instrumentelor noi de implementare.Anual, se va asigura un procent minimal de 10% pentru asistență umanitară din bugetul aprobat cu destinația cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, gestionat de Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, fiind avut în vedere un mecanism de alocare flexibil care să permită un răspuns rapid la situații de criză și nevoile statelor beneficiare.Prin alocarea tematică și geografică se va valorifica și evidenția corespunzător impactul AOD acordată de România în calitate de stat donator. … 11.Monitorizarea, raportarea și evaluareaRomânia se angajează să ofere asistență țărilor partenere într-un mod eficient și predictibil. Din această perspectivă se va avea în vedere crearea unei culturi a asistenței pentru dezvoltare în cadrul MAE și în celelalte instituții guvernamentale implicate în cooperarea internațională pentru dezvoltare. În calitate de coordonator național al cooperării internaționale pentru dezvoltare, MAE va monitoriza implementarea Programului și coerența programelor românești de cooperare pentru dezvoltare și va ajusta obiectivele pe baza feedbackului obținut prin monitorizare.Conform Legii nr. 213/2016, MAE va elabora un raport național anual pe baza informațiilor primite de la instituțiile care acționează în domeniu, care va fi transmis Guvernului și va fi făcut public. Ministerele de resort/Instituțiile publice implicate în acțiuni/proiecte/programe de cooperare pentru dezvoltare vor fi responsabile de monitorizarea implementării propriilor acțiuni, precum și de raportarea periodică la termen către MAE.MAE își va stabili politica de evaluare și va încuraja alte instituții guvernamentale să își evalueze propriile activități în domeniul AOD, bazate pe principiile OCDE/DAC. România va folosi rezultatele evaluărilor în cadrul proceselor de adoptare a deciziilor și de formulare a politicilor, în vederea creșterii relevanței, eficienței și diversității portofoliului său de cooperare pentru dezvoltare.O evaluare intermediară a acestui Program este planificată pentru sfârșitul anului 2022. Evaluarea finală va avea loc la începutul anului 2024. … +
ANEXĂla Program
Lista abrevierilorANABI – Agenția Națională de Administrare a Bunurilor IndisponibilizateAOD – asistență oficială pentru dezvoltareCERF – Fondul Central de Răspuns în Situații de UrgențăCoD – Comunitatea Democrațiilor CoE – Consiliul EuropeiCPDD – coerența politicilor pentru dezvoltare durabilăDAC – Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDEECHO – Direcția generală de asistență umanitară și protecție civilă a Comisiei EuropeneFAO – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și AgriculturăFCD – Forumul de Cooperare pentru DezvoltareFED – Fondul European de DezvoltareGAP II – Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen IIIATI – Inițiativa internațională privind transparența ajutoarelorILO – Organizația Internațională a MunciiMAE – Ministerul Afacerilor Externe al RomânieiOCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăOCHA – Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor UmanitareOIF – Organizația Internațională a FrancofonieiOMS – Organizația Mondială a SănătățiiONG – organizație neguvernamentalăONU – Organizația Națiunilor UniteOSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PNUD – Programul Națiunilor Unite pentru DezvoltarePSIDS – state insulare mici în curs de dezvoltare din PacificRRD – reducerea riscului la dezastre SIDS – statele insulare mici în curs de dezvoltare TPD – țara/țările cel mai puțin dezvoltată(e)UE – Uniunea EuropeanăUNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și CulturăUNFCC – Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice UNHCR – Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Organizației Națiunilor UniteVNB – venitul național brut––
