PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000

pe perioada 2001-2004



Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 reprezintă ansamblul de acţiuni şi măsuri care vizează punerea în aplicare a Ofertei electorale a P.D.S.R. de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din noiembrie 2000.Elaborarea prezentului Program de guvernare s-a realizat pornind de la o analiza complexa a situaţiei economice, sociale şi politice din România, precum şi a contextului european şi mondial în care acest program urmează să fie realizat.Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale a fost cel al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice.Evaluarea obiectivă a ultimilor patru ani releva ca s-a înregistrat un regres economic şi o profunda acutizare a crizei în plan social. Esecul politicilor coalitiei ce a condus România în perioada 1996-2000 a subminat încrederea cetăţenilor în viitorul tarii şi a compromis în constiinta opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonima, pentru mulţi dintre români, cu saracia şi somajul.Este demn de remarcat ca în acest context economic şi politic dificil un procent considerabil din electorat a optat pentru o guvernare de tip social-democrat.Pentru a asigura coerenta şi eficienta guvernarii partidele reunite în Polul Democrat Social din România au hotărât să-şi asume, în pofida tuturor riscurilor, responsabilitatea formării unui guvern monocolor minoritar sub conducerea domnului Adrian Nastase.Programul de guvernare al P.D.S.R. propune o viziune noua asupra activităţii Executivului, care se bazează pe o serie de soluţii novatoare, dar care iau în considerare sugestii şi recomandări ale Uniunii Europene, precum şi cerinţe ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale.Principiul echilibrului între imperativele economiei de piaţa şi cel al protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele prezentului Program de guvernare.Acesta trebuie analizat şi evaluat în conexiune directa cu structura Cabinetului şi cu nominalizările viitorilor miniştri. Echipa guvernamentală este, prin ea însăşi, un semn al dorintei de innoire şi profesionalizare a demersului politic executiv şi aduce, pe lângă competenţa şi moralitate, avantajul unei puternice voinţe politice de schimbare a realitatilor româneşti şi de progres.Un principiu fundamental de conduita al Guvernului Adrian Nastase este respectarea separaţiei puterilor în stat şi acordarea rolului firesc de for legislativ Parlamentului.Prin modul de concepere a Programului de guvernare şi prin modalităţile de punere în practica a acestuia Executivul doreşte sa sporeasca stabilitatea şi coerenta cadrului legislativ, să ofere transparenta şi predictibilitate deciziilor sale.Având în vedere rezultatele evaluărilor situaţiei economice, sociale şi politice şi consecvent cu prevederile ofertei electorale, Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru următoarea perioada de guvernare următoarele prioritati:– relansarea creşterii economice;– combaterea saraciei şi a somajului;– refacerea autorităţii statului şi a instituţiilor sale;– reducerea birocratiei, combaterea corupţiei şi a criminalitatii;– continuarea şi accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană şi în NATO.În locul unor abordari abstracte şi al centrarii efortului de guvernare pe zona echilibrelor macromonetare Guvernul P.D.S.R. va adopta o viziune pragmatica, deschisă spre economia reală şi spre nevoile resimtite, în modul cel mai direct, de către cetăţenii tarii şi, din acest motiv, îşi propune, ca indicatori de succes ai politicilor sale economice, creşterea reală şi durabila a produsului intern brut şi îmbunătăţirea semnificativă şi generalizata a standardului de viaţa al cetăţenilor României.Creşterea economică durabila va fi realizată prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii şi serviciilor. Educaţia, învăţământul, cercetarea şi cultura reprezintă, în viziunea Programului de guvernare, vectori importanti ai strategiei noastre de dezvoltare.Refacerea încrederii în actul de justiţie şi în mecanismele de impunere a legalităţii şi ordinii publice va dobândi caracter de urgenta pentru viitorul executiv, în vederea asigurării protecţiei drepturilor şi siguranţei cetăţeanului.Interesul naţional, imperativele momentului, riscul ca echilibrul fragil al democraţiei sa cedeze în faţa tensiunilor şi presiunilor sociale cer responsabilitate politica şi coeziune din partea forţelor politice democratice, indiferent de apartenenţa lor doctrinara, astfel încât să se poată parcurge cat mai repede etapa de instalare a noului Guvern şi de trecere la aplicarea de urgenta a programului de guvernare propus.Dificultăţile specifice acestei etape, acutizarea unor disfunctionalitati specifice perioadei de iarna, necesitatea de a da în plan extern un răspuns concret şi pozitiv privind capacitatea României de a se menţine pe drumul democraţiei şi al integrării europene şi euroatlantice fac necesară o stare de pace socială şi politica de cel puţin un an, timp în care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul Adrian Nastase, să poată adopta măsurile de maxima necesitate şi care, asa cum s-a dovedit în cadrul consultărilor politice preliminare pentru obţinerea votului de investitura în Parlament, reprezintă o buna baza pentru acţiune consensuala pe plan legislativ, precum şi la nivelul societăţii civile şi al partenerilor sociali şi economici.Pentru a asigura o baza socială şi politica cat mai solida de sustinere a iniţiativelor şi programelor guvernamentale vom rămâne consecvent adeptii unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea partenerilor politici şi a opiniei publice.Având constiinta faptului ca un program de guvernare este un instrument de lucru şi ca realitatea impune uneori schimbări de strategie şi de ritm, dorim ca atunci când Executivul se va afla în situaţia de a aduce modificări importante în raport cu prezentul Program de guvernare sa consulte Parlamentul şi să-şi asume răspunderea în faţa acestuia şi a electoratului pentru respectivele optiuni. + 
Capitolul 1Starea societăţii româneşti după guvernarea din perioada 1996-2000Alternanta la putere în noiembrie 1996 a fost considerată la acel moment, cu buna-credinţa, ca premisa favorabilă pentru consolidarea democraţiei, pentru avansarea României în direcţia progresului economic şi social. La finalul de mandat al coalitiei care a preluat puterea în urma alegerilor de atunci, orice analiza a realitatilor, cat de sumară şi sub orice aspect ar fi facuta, impune recunoaşterea faptului ca sperantele populaţiei au fost dramatic inselate.Realitatea din anii ce au urmat preluării puterii de către coalitia C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. confirma, pe de o parte, discrepanta enorma dintre promisiunile electorale şi realizarea programelor prezentate Parlamentului şi opiniei publice de către guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isarescu. Pe de altă parte, a devenit tot mai evidenta incapacitatea acestor guverne de a gestiona tranzitia şi reforma economică şi socială.Măsurile de politica economică şi socială promovate în perioada 1997-2000 au avut efecte de o gravitate extrema pentru situaţia tarii, evaluate ca atare de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi agenţiile de rating.1.1. Principalele consecinţe ale actului de guvernare în perioada 1996-2000 constau în:– desfăşurarea haotica a reformei economice şi sociale, lipsită de o conceptie coerenta, care să stabilească cu claritate interesele strategice ale dezvoltării şi direcţiile de acţiune, în scopul creşterii economice a tarii, reducerii decalajelor dintre România şi statele dezvoltate, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană şi în NATO. Deşi prioritatea absolută a Parteneriatului de aderare a României la Uniunea Europeană din martie 1998 era elaborarea unei Strategii de dezvoltare economică pe termen mediu, acest lucru nu s-a realizat decât la insistentele repetate ale Comisiei Europene, în martie 2000;– agravarea crizei economice prin falimentarea unui mare număr de agenţi economici (dintre care peste 300 mii întreprinderi mici şi mijlocii private), dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflaţiei şi devalorizarea accentuata a monedei naţionale. Politica promovata a fost în contradictie totală cu însăşi noţiunea de reforma. Rata negativa de creştere ce caracterizează perioada 1997-2000 printr-un regres economic de aproape 13% a plasat România pe ultimul loc între ţările din Europa Centrala şi de Est, alături de care dorim sa pasim în NATO şi în Uniunea Europeană. În aceste condiţii aplicarea întocmai a prevederilor referitoare la ritmurile de creştere din "Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu" arata ca regresul înregistrat în perioada în care ţara a fost administrată de coalitia de dreapta ar putea fi recuperat până la sfârşitul anului 2003;– ingerintele administrative în mecanismele de funcţionare ale economiei de piaţa, politizarea excesiva a intervenţiei statului în economie, absenta unor prioritati temeinic fundamentate în restructurarea ramurilor productive au făcut tot mai dificila relansarea economică;– desfăşurarea sistematica de acţiuni ilegale de înstrăinare a capitalului de stat, extrem de păgubitoare pentru avutia naţionala, prin: propunerea unor preţuri de oferta mai mici decât cele stabilite de piaţa, selectarea ofertelor în funcţie de interesele clientelei politice ale actualei puteri; evitarea sau trucarea licitaţiilor, lipsa oricărui control în perioada postprivatizare; interzicerea controlului instituţiilor specializate asupra activităţii Fondului Proprietăţii de Stat.Climatul economic nefavorabil, legislaţia instabila şi corupţia extinsă au alungat din România marii investitori, asa cum arata toate rapoartele instituţiilor europene şi mondiale. Dovada este data de faptul ca adevaratii investitori străini nu au fost interesaţi de procesul de privatizare din România, asa cum acesta a fost promovat de guvernele coalitiei de dreapta.În acest context este de evidenţiat ca, în perioada preelectorala, caracterul ilegal şi daunator interesului naţional al activităţii F.P.S. s-a agravat, manifestările ilegale concretizandu-se într-un adevărat jaf al economiei;– sprijinirea de către ultimul Guvern a unor acţiuni frauduloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor curente şi a majorărilor de întârziere pe care unele societăţi supuse privatizării le aveau către statul român; la aceasta s-au adăugat reesalonarile de datorii pe care Guvernul le-a acordat societăţilor economice conduse de persoane aparţinând clientelei politice;– abandonarea sustinerii agriculturii româneşti şi a intereselor ţărănimii prin renunţarea la facilităţile şi sprijinul statului acordate producătorilor agricoli, în contradictie cu politicile de subvenţii practicate de ţările dezvoltate. La aceasta s-a adăugat şi practicarea unor politici vamale care au dezavantajat şi au descurajat producătorul agricol şi din industria alimentara de sprijin şi protecţie;– neglijarea rolului capitalului autohton în consolidarea economiei, lipsa de interes şi deteriorarea condiţiilor în care au funcţionat întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv prin anularea unor facilităţi fiscale pentru stimularea şi dezvoltarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discriminatoriu, investitorii autohtoni fiind inlaturati din competiţie pe piaţa interna a capitalului;– promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru producţie şi investiţii. S-au adoptat măsuri care au amplificat fiscalitatea, în special pe seama impovararii suplimentare a cetăţeanului;– lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru combaterea somajului; măsurile de protecţie socială pentru personalul disponibilizat prin lichidarea întreprinderilor s-au redus la acordarea unor plati compensatorii, lipsind populaţia de oportunitati veridice de recalificare şi reconversie profesională;– prăbuşirea grava a nivelului de trai, saracirea populaţiei României atingand cote alarmante. S-a constatat lipsa unei politici coerente şi eficiente de protecţie socială, în totală contradictie cu promisiunile electorale şi cu programele guvernamentale prezentate în Parlamentul tarii;– condiţiile de viaţa ale cetăţenilor s-au degradat continuu, majoritatea covarsitoare a populaţiei – muncitori, pensionari, ţărani, tineri, intelectuali, salariaţi bugetari – a trăit cea mai dramatica scădere a nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventa dovada în acest sens sunt raportarile Institutului Naţional de Statistica şi Studii Economice, ce atesta scăderea salariului real de la 74,4% în decembrie 1996 la 56,8 % la începutul lunii noiembrie 2000 faţă de octombrie 1990, timp în care puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut şi mai mult, ajungandu-se ca în anul 2000 ponderea populaţiei aflate în saracie sa reprezinte 43% din totalul populaţiei (19,9% în anul 1996);– situaţia din sistemul de sănătate s-a degradat în mod constant, atingand "cota de alarma"; deşi la preluarea puterii fosta coalitie a afirmat ca sănătatea omului are o semnificaţie strategica, acţiunile guvernamentale s-au limitat doar la adoptarea unor măsuri de pseudoreforma şi chiar de antireforma care au reuşit sa demonteze, în punctele esenţiale, tot ce s-a realizat până în noiembrie 1996;– procesul investitional susţinut din surse bugetare a fost concentrat, în special, pe conservarea şi nu pe continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi aflate în diferite faze de realizare. Obiectivele noi de investiţii au fost practic ignorate cu desăvârşire în unii ani ai perioadei analizate;– diminuarea dramatica a accesului şi cuprinderii tineretului în treptele superioare de instrucţie şi manifestarea unui dezinteres grav faţă de promovarea acestuia în societate;– neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, punând în pericol existenta centrelor traditionale de cercetare, consolidate de-a lungul multor decenii de generaţii stralucite de cercetători;– cultura a fost substanţial afectată de lipsa de interes pentru susţinerea unor instituţii de cultura de importanţa naţionala, precum şi a unor publicaţii de mare prestigiu.1.2. Starea actuala a economiei româneştiStarea actuala a economiei româneşti se caracterizează, în mod sintetic, printr-un sistem instituţional slab structurat, determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pentru o parte a avutiei naţionale (active imobiliare destinate privatizării, aflate încă în patrimoniul public; bunuri aflate în litigii comerciale); construcţia instituţională încă deficitara pentru asigurarea functionalitatii mecanismelor economiei de piaţa şi operationalitatea redusă a acestora din cauza insuficienţei coerente a cadrului normativ; desfăşurarea într-o proporţie considerabila a activităţii economice pe palierul informal al societăţii; intervenţia, de multe ori discretionara, a autorităţii publice, supusă deseori intereselor politice conjuncturale.În aceste condiţii, în funcţionarea economiei sunt de remarcat, în principal, următoarele:– mulţi agenţi economici cu capital majoritar de stat sau chiar privatizati urmăresc cu deosebire conservarea locurilor de muncă şi creşterea salariilor, fără corespondent în cresteri de producţie, productivitate şi eficienta; la fel, la unii agenţi economici privati scopul maximizării profiturilor pare să fie atins nu prin utilizarea cu randamente superioare a factorilor de producţie, cat, mai ales, prin majorarea preţurilor; în totalul agenţilor economici cei cu performanţe reale sunt minoritari şi în continua scădere;– deprecierea drastica a capitalului fix şi a forţei de muncă, limitarea investiţiilor şi blocarea dinamicii deciziilor pe termen mediu şi lung;– submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra funcţionarii normale a acesteia; sume importante disponibile nu-şi găsesc plasament sigur în economia reală, în timp ce aceasta este grav decapitalizata;– existenta unei economii subterane şi lipsa unei demarcatii precise a acesteia de economia oficială. + 
Capitolul 2Programul de acţiuni pentru depăşirea perioadei de iarna şi pregătirea campaniei agricoleCea mai urgenta problema este funcţionarea în condiţii normale a sistemului energetic şi aprovizionarea populaţiei cu energie termica în lunile de iarna.2.1. Situaţia existenta a stocurilor la cărbune energetic, pacura şi gaze naturaleAnalizând producţia de energie electrica şi termica la nivelul anului 2000, se constata o diminuare considerabila a acestora, şi anume energia electrica se situeaza la nivelul a 29.250 mii MWh, iar energia termica la nivelul a 24.775 Gcal – ceea ce înseamnă 70%, respectiv 59% din producţia anului 1996, la care se adauga lipsa acuta de resurse financiare.Situaţia actuala a stocurilor necesare în vederea asigurării producţiei de energie electrica şi termica pe perioada de iarna, pe surse de combustibil, se prezintă astfel:Cărbune energeticAvând în vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii tone şi stocul existent de 3.100 mii tone, în condiţiile actuale climatice, necesarul este asigurat numai pentru circa 31 de zile, respectiv 50% din stocul optim.În acelaşi timp, termocentralele pe cărbune au dificultăţi în alimentare, care se datorează: livrărilor de cărbune care sunt mai mici decât consumul zilnic; disfunctiei realitatilor din transportul de la exploatările miniere la termocentrale; lipsei resurselor financiare, în special la S.C. "Termoelectrica" – S.A. pentru achitarea restantelor şi facturilor curente.O situaţie deosebită o reprezintă atât CET Deva, unde stocul asigura o funcţionare la parametri normali de 15-20 de zile, cat şi CET Iaşi, care funcţionează deja la capacitate redusă, stocul fiind aproape epuizat.În acest context este de subliniat faptul ca prin asa-zisa politica de restructurare a industriei miniere s-a ajuns la situaţia paradoxala ca pentru aceasta iarna în loc sa exploatam propriile noastre mine, importam la un preţ total dezavantajos în regim de urgenta aproape 300 mii tone cărbune energetic.PacuraStocul total de pacura la data de 17 decembrie 2000 era de 512,7 mii tone (333,2 mii tone la termocentrale şi 179,5 mii tone la OIL TERMINAL).Consumul realizat în prima jumătate a lunii decembrie a fost de 154,3 mii tone, iar consumul zilnic este de 9,1 mii tone. În aceste condiţii stocul asigura 52-56 de zile la nivelul consumului actual. Cantităţile contractate în perioada 17 decembrie 2000-31 ianuarie 2001 (440 mii tone din import şi 80 mii tone din ţara) sunt condiţionate de obţinerea creditelor cu garanţie guvernamentală, care ar putea asigura finanţarea acestor contracte.Gaze naturaleConsumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie 2000 a fost estimat la 2.050 milioane mc. Printre principalele categorii de consumatori, şi anume agenţii economici, instituţii, populaţie şi asimilaţi se distinge şi aici ca având un consum important S.C. "Termoelectrica" – S.A.Sursele de gaze naturale din intern şi import asigura în luna decembrie 2000 circa 1.903 milioane mc, existând un deficit cantitativ de 4,7 milioane mc/zi. În condiţiile unei temperaturi medii pe ţara sub 0°C exista riscul apariţiei unor valori critice ale parametrilor funcţionali în sistemul naţional de transport gaze, în special în localităţile situate la extremitatile acestuia (Bucureşti, Timişoara, Arad, Iaşi, Botosani, Dorohoi).Referitor la cantităţile de gaze inmagazinate în 2000 şi destinate consumului sectorului rezidential (populaţie şi asimilaţi), acestea au cunoscut o scădere faţă de 1999 de circa 100 milioane mc, procesul de injecţie pentru inmagazinare realizandu-se integral cu cantităţi de gaze din producţia interna, ceea ce afectează grav balanţa de plati vara-iarna, din cauza nerealizarii importului de gaze pe timpul verii.Situaţia financiarăS.C. "Termoelectrica" – S.A. are de încasat de la consumatorii de energie electrica şi termica peste 9.200 miliarde lei pentru livrările de energie electrica şi termica, din care 2.600 miliarde lei pentru energia termica. Datoriile acestei societăţi către furnizorii de combustibil, inclusiv impozitele şi taxele aferente importurilor, se ridica la 12.000 miliarde lei.Creditele rambursabile angajate sunt în valoare de 5.695 miliarde lei (178 milioane USD, 83 milioane DM, 32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli colaterale, 176 miliarde lei T.V.A. neachitata, 85 miliarde lei reprezentând pacura luată în contrapartida din Iran.Acoperirea cantităţilor de combustibili necesari în vederea funcţionarii sistemului energetic naţional, în perioada decembrie 2000-martie 2001, consum şi formare stocuri în condiţiile suplimentarii de energie electrica produsă de termocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitatii foarte scăzute şi a opririi unităţii de la CNE Cernavoda în perioada 23-28 decembrie 2000), reprezintă un efort financiar de circa 20 mii miliarde lei.2.2. Acţiuni pentru asigurarea necesarului de combustibili în perioada decembrie 2000-martie 2001Guvernul va monitoriza cu stricteţe activitatea companiilor implicate în asigurarea combustibililor necesari:Cărbune energetic– Livrarea de către unităţile miniere de cărbune energetic (Compania Naţionala a Lignitului Oltenia – Targu Jiu, Compania Naţionala a Huilei Petrosani, S.C. Banat Anina) a următoarelor cantităţi:● 2.409 mii tone – decembrie 2000;● 2.866 mii tone – ianuarie 2001;● 2.849 mii tone – februarie 2001;● 2.998 mii tone – martie 2001.– Solicitarile lunare ale S.C. "Termoelectrica" – S.A., consumul în termocentrale, producţia la unităţile miniere şi stocurile rămase pentru termocentrale se prezintă astfel:

În acest cadru se vor asigura:– Plata zilnica, sub forma de lichiditati, a circa 28 miliarde lei către unităţile miniere, datorate de S.C. "Termoelectrica" – S.A., după cum urmează: 17,2 miliarde lei la CNLO Targu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH Petrosani; 3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploiesti; 0,8 miliarde lei la S.C. Banat Anina.– Acoperirea subventiei de circa 58 miliarde lei pe luna decembrie şi 185 miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru a se realiza producţia miniera la CNH Petrosani, S.N.C. Ploiesti şi S.C. Banat Anina. Compania Naţionala a Lignitului Oltenia – Targu Jiu, principalul producător de cărbune energetic, nu necesita subvenţie.– Încheierea, până cel mai târziu 5 ianuarie 2001, de către S.C. "Termoelectrica" – S.A. cu furnizorii de cărbune energetic de contracte ferme, care să cuprindă cantităţile, calitatea şi modalităţile de plată.– Asigurarea unei livrări ritmice de către C.F.R. "Marfa" a cantităţilor de cărbune energetic prevăzute, prin utilizarea zilnica a peste 1.250 de vagoane.– Asigurarea lunară a achiziţionării de la S.N.P. "Petrom" – S.A. cu plata prin compensare a unor cantităţi de motorina fixate prin protocol pentru CNLO Targu Jiu, S.N.C. Ploiesti şi CNH Petrosani.– Creşterea în această perioadă a producţiei de energie electrica şi termica pe cărbune energetic şi scăderea corespunzătoare pe pacura şi gaze, dat fiind costul ridicat al acestor produse din import.– Dirijarea importurilor de huila energetica la CET Iaşi şi CET Suceava şi suplimentarea consumului cu pacura necesară în vederea optimizarii procesului de ardere.– Suplimentarea cu huila energetica şi întregirea stocului la CET Deva şi creşterea livrărilor de gaze naturale pentru optimizarea procesului de ardere.PacuraContractarea în cursul lunii decembrie 2000 de către S.C. "Termoelectrica" – S.A. a 45.000 tone pacura pentru anul 2001 cu unităţile S.N.P. "Petrom" – S.A., S.C. "Arpechim" – S.A. Pitesti şi S.C. "Petrobrazi" – S.A., cu plata la livrare.Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice este necesară încheierea contractelor de împrumut extern cu: ABN Amro Bank (85 milioane USD), Chasse Manhatan, Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson (69 milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioane USD), CreditAnstallt Austria (20 milioane USD), care să asigure sursele financiare pentru achitarea facturilor de import, diferenţa până la nivelul necesarului de combustibil (aproximativ 300 milioane USD) urmând să se asigure din încasările de la beneficiari.Gaze naturaleÎn trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piaţa din România este estimată la nivelul de 6.063 milioane mc, sursele interne putând asigura în acest interval 4.015 milioane mc (66% din cerere), inclusiv gazele din depozitele de inmagazinare subterana.În trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze naturale al populaţiei şi asimilaţi din producţia interna se prezintă astfel:

Gazele pentru populaţie nu vor mai primi alta destinaţie, interzicandu-se societăţilor de distribuţie şi producătorilor interni comercializarea gazelor din producţia interna în cote procentuale discriminatorii; pentru agenţii economici, în trimestrul I, cantitatea de gaze naturale din producţia interna nu va depăşi nivelul de 50% din necesarul de consum al acestora.În acelaşi timp s-a luat în considerare realizarea unui dialog permanent cu sindicatele şi patronatele de ramura, în vederea asigurării unui climat corespunzător pentru o buna desfăşurare a proceselor de producţie.2.3. Pregătirea campaniei agricole de primavara2.3.1. Măsuri agrotehnicePentru asigurarea efectuării în perioade optime şi în condiţii agrotehnice corespunzătoare a tuturor lucrărilor agricole din primavara anului 2001 vor fi întreprinse următoarele măsuri:– Pentru culturile agricole, insamantate în toamna anului 2000, se va verifica în mod concret în teritoriu, până la data de 31 ianuarie 2001, starea de vegetaţie a suprafeţelor de grâu şi orz.– Până la 1 februarie 2001 se va face evaluarea cantităţilor de seminţe din categorii biologice superioare, necesare pentru înfiinţarea culturilor de primavara şi, în funcţie de aceasta, vor fi luate măsuri pentru acoperirea eventualelor deficite.– Până la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventaria suprafeţele de teren arabil care mai sunt de arat, lucrare ce va continua cu intensitate crescută, astfel încât să fie arata o suprafaţa cat mai mare în "ferestrele" din iarna.– În perioada imediat următoare echipe de specialişti, împreună cu deţinătorii de terenuri agricole, vor proceda la verificarea situaţiei amenajărilor pentru irigat, urmată de intensificarea lucrărilor de reparaţii, în vederea punerii în funcţiune, până la data de 15 martie 2001, a unei suprafeţe de minimum 500 mii hectare.– Specialiştii agricoli de la nivelul centrelor comunale, împreună cu producătorii agricoli vor urmări permanent evoluţia stării de vegetaţie a culturilor şi, după caz, vor întreprinde măsuri de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor, în vederea reducerii la minimum a pierderilor.2.3.2. Susţinerea de către stat a campaniei agricole (2001)Pentru realizarea lucrărilor agricole din primavara anului 2001, în condiţii agrotehnice corespunzătoare, Guvernul va lua următoarele măsuri:– Acordarea direct către producătorii agricoli a unui sprijin financiar de un milion lei din bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren arabil cultivat, precum şi pentru plantaţiile de vii şi pomi şi pentru serele de legume. Aceasta suma va fi acordată producătorilor agricoli numai pentru achiziţii de motorina, îngrăşăminte chimice, pesticide şi pentru achitarea prestării unor lucrări agricole.– Asigurarea pentru campania agricolă de primavara de credite cu dobânda subventionata destinate producătorilor agricoli, insumand circa 2.500 miliarde lei.– Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contravaloarea seminţelor cu valoare biologica ridicată, în vederea asigurării unui fond biologic superior.– Sprijinirea crescatorilor de animale prin suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din costul animalelor de producţie şi reproducţie, în vederea urgentarii redresarii situaţiei grele din sectorul zootehnic.– Efectuarea de lucrări de reimpadurire şi reconstrucţie ecologica pe terenurile de pe care s-a recoltat masa lemnoasă sau care au fost despadurite, în suprafaţa totală de peste 7.000 ha.– Livrarea către populaţie a 300 mii mc lemn pentru foc. + 
Capitolul 3Relansarea economiei naţionaleProgramul de guvernare porneşte de la opţiunea larg manifestată la nivel politic şi pe plan social – pentru integrarea României în structurile euroatlantice şi în Uniunea Europeană, şi ia în considerare scenariul restructurant din "Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu", transmisă în luna martie 2000 la Comisia Europeană şi considerată de partidele politice semnatare ca "o platforma comuna de acţiune a tuturor forţelor politice şi sociale pentru promovarea interesului naţional, propăşirea tarii şi asigurarea bunastarii cetăţenilor săi, în contextul unei largi deschideri internaţionale".3.1. Optiuni strategiceOpţiunile "Strategiei" se regăsesc în Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, prin care se creează condiţii pentru:– Asigurarea creşterii economice bazate pe sporirea ratei investiţiilor prin participarea semnificativă a capitalului naţional şi prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investiţii directe, astfel încât pe perioada 2001-2004 să se asigure un ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut de 4,5-6%.– Realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale şi în domeniul disciplinei financiare, obţinerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieţei interne, stimularea producţiei autohtone, accelerarea procesului de privatizare în condiţii de eficienta şi transparenta, sprijinindu-se întreprinderile mici şi mijlocii, gestionarea corespunzătoare a datoriei publice şi deficitului contului curent, astfel încât să se asigure reducerea treptata a inflaţiei, care la nivelul anului 2004 să poată fi exprimată printr-o singura cifra.– Îmbunătăţirea substantiala a mediului de afaceri, în principal, pe baza asigurării unui cadru economico-financiar şi legal corespunzător, prin:● dezvoltarea competitiei de piaţa, inclusiv prin reducerea sferei de acţiune a monopolurilor;● calmarea inflaţiei în vederea reducerii costului creditului şi a recapitalizarii societăţilor comerciale;● continuarea procesului de liberalizare a preţurilor şi de combatere a inflaţiei speculative;● extinderea şi diversificarea instrumentelor bancare, reducerea dobânzii reale, întărirea disciplinei financiare şi reducerea blocajului financiar;● revizuirea şi simplificarea sistemului de impozite şi de colectare a acestora, în sensul stimulării muncii, economisirii şi investiţiilor;● combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stoparea iesirii ilegale a capitalului din ţara şi sporirea veniturilor bugetului de stat, în condiţiile reducerii fiscalitatii;● creşterea ratei economisirii şi a încrederii în investirea banilor prin practicarea unor dobânzi şi rate de schimb valutar, corelate în mod transparent şi previzibil cu inflatia, şi monitorizarea riscului instituţiilor financiar-monetare cu activităţi în domeniul investiţiilor;● stimularea investiţiilor de capital românesc şi străine prin reducerea fiscalitatii pentru profitul investit şi prin alte facilităţi pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de muncă;● creşterea fluxului de capital străin şi a colaborării economice internaţionale, sprijinite prin definirea, la nivelul subsectoarelor economice, a unor pachete de oferte complete de investiţii confirmate ca prioritare de către instituţiile guvernamentale şi elaborate în limbajul economic familiar investitorilor străini;● participarea statului la investiţii de capital care asigura formarea noii structuri economice, competitivă şi în concordanta cu cerinţele pieţei şi ale integrării europene, cu eventuala vânzare a participatiei respective după realizarea parametrilor proiectati;● reorganizarea cadrului relational al activităţilor de cercetare-dezvoltare, corespunzător celui din ţările Uniunii Europene, astfel încât sa susţină şi sa stimuleze inovarea de produs şi tehnologică pentru a evita migrarea specialiştilor;● elaborarea Programului naţional de cercetare care să definească tematicile prioritare şi potentialii beneficiari, cooperarea cu instituţii de specialitate din Uniunea Europeană în cadrul programelor europene şi al programelor bilaterale, modalităţile de finanţare;● dezvoltarea capacităţii de absorbţie a inovarii în mediul economic prin formarea de parteneriate între cercetători şi beneficiari, care să asigure o piaţa previzibila pentru produsele cercetării; dezvoltarea logisticii şi a serviciilor-suport pentru creşterea capacităţii de informare, de difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice, de marketing pe piaţa cercetării etc.; asigurarea finanţării lucrărilor de cercetare care au piaţa asigurata şi recuperarea ulterioară din comercializarea rezultatelor cercetării;● armonizarea legislaţiei şi reglementărilor din domeniul economic cu cele din Uniunea Europeană şi acreditarea internationala a instituţiilor şi agenţilor economici cu activităţi de verificare, control şi certificare a îndeplinirii reglementărilor;● adoptarea unor structuri organizatorice de succes din economia de piaţa (holdinguri, corporatii, asocieri) cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene şi menţinerea capacităţii concurentiale care să permită creşterea competitivitatii pe plan extern şi intern;● crearea de noi locuri de muncă, formarea unei noi pieţe a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurării şi accelerarea acesteia prin creşterea mobilitatii forţei de muncă;● transformarea actualului sistem de instituţii de pregătire profesională şi completarea lui cu componente necesare în vederea prevederii şi efectuării reorientarii profesionale şi pregătirii din timp a forţei de muncă pentru activităţi care utilizează noi tehnologii şi solicita creativitate, inovare etc., asigurând o calificare eficienta a resurselor umane;● dezvoltarea sistemului de pregătire pentru ridicarea nivelului culturii manageriale în economie şi adaptarea la cerinţele actuale şi de perspectiva din ţările Uniunii Europene;● reprezentarea şi funcţionarea corespunzătoare în plan regional a instituţiilor guvernamentale economice pentru a asigura servicii suport întreprinzătorilor locali în dezvoltarea de activităţi industriale.– Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice, ştiinţifice şi sociale, revitalizarea şi retehnologizarea industriilor cu potenţial competitiv, construirea unei agriculturi întemeiate pe exploataţii de dimensiuni optime, sprijinirea activităţilor bazate pe tehnologia informatiei şi crearea unui mediu prielnic pentru extinderea şi dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar, în general.În acest cadru se va urmări totodată modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilitate publică, astfel încât acestea sa răspundă cat mai bine nevoilor cetăţenilor şi economiei naţionale, asigurându-se treptat apropierea de standardele ţărilor membre ale Uniunii Europene; elaborarea şi asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice şi reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului înconjurător.3.2. Politica macroeconomica3.2.1. Politica financiarăPolitica financiară, cu cele doua componente ale sale – politica fiscală şi politica bugetară – va urmări asigurarea dezvoltării economico-sociale durabile şi îmbunătăţirea raportului cerere-oferta prin acţiunea concomitenta asupra:– stimulării creşterii ofertei interne de bunuri şi servicii;– restructurării cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia în unele sectoare şi sporirea cererii în domeniile investiţiilor şi exporturilor, cu efecte pozitive asupra creşterii cererii de consum a populaţiei.Totodată politica financiară va contribui în mod substanţial la reducerea continua a ratei inflaţiei şi la menţinerea în limite finantabile a deficitului contului curent al balanţei de plati.Guvernul va promova o politica financiară moderatselectiva în scopul stimulării sectoarelor cu potenţial de competitivitate interna şi externa, al atragerii investiţiilor străine şi creditelor externe, precum şi al utilizării în mod eficient a fondurilor publice.Totodată, Guvernul, împreună cu Banca Naţionala a României, va promova, cu deschidere şi seriozitate, un dialog permanent cu instituţiile financiare internaţionale (F.M.I., B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), în vederea stabilirii unui parteneriat real şi al unui climat de încredere.Politica fiscalăPolitica fiscală va urmări accelerarea şi aprofundarea în mod coerent a reformei în acest domeniu, ceea ce se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate atât prin desfiinţarea contribuţiilor la unele fonduri speciale, cat şi prin reasezarea sarcinii fiscale şi a raportului dintre impozitele directe şi indirecte, în vederea stimulării muncii, economisirii, investiţiilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi a exporturilor, prin:– scutirea integrală de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru importul de utilaje şi echipamente, materii prime şi materiale destinate modernizării întreprinderilor mici şi mijlocii;– eliminarea impozitării cu 10% a profitului net utilizat de către agenţii economici pentru creşterea capitalului social;– reducerea impozitului pe profit pentru societăţi comerciale din sectoare industriale cu larg impact asupra dezvoltării procesului de industrializare a materiilor prime autohtone;– revizuirea transelor şi cotelor de impozitare a veniturilor băneşti ale populaţiei atât pentru stimularea procesului de muncă, în scopul creşterii şi consolidării clasei de mijloc, cat şi în vederea sporirii puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri reduse, îndeosebi în prima etapa de guvernare;– acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al populaţiei pentru cheltuieli destinate construirii, extinderii şi modernizării locuinţelor deţinute în proprietate prin utilizarea materialelor autohtone;– scutirea de la plata impozitului agricol, prevăzut a se aplică începând cu anul 2001, pentru proprietarii de teren arabil sau echivalent arabil până la 10 hectare;– diferentierea impozitelor plătite de populaţie pentru clădiri şi terenurile aferente acestora, prin reducerea impozitelor pentru posesorii unei singure locuinţe şi aplicarea unor cote progresive pentru posesorii mai multor locuinţe;– aplicarea unei cote reduse cu până la 9% la taxa pe valoarea adăugată pentru: pâine şi lapte de consum, energie electrica, gaze naturale, lemne de foc, cărbuni pentru populaţie şi medicamente de uz uman din producţia interna, compensate de la buget, concomitent cu majorarea T.V.A. la unele produse, respectiv cele de lux şi care nu sunt de stricta necesitate pentru populaţie;– revizuirea sistemului de accize în vederea creşterii randamentului fiscal şi a eficientei administrării acestei taxe de consumaţie;– reorganizarea sistemului jocurilor de noroc şi alocarea integrală a sumelor reprezentând profitul companiei de profil a statului în vederea finanţării construcţiei de locuinţe sociale pentru tineret şi de sali de sport;– îmbunătăţirea organizării şi stimulării aparatului fiscal la nivel central şi local în scopul reducerii evaziunii fiscale şi a contrabandei;– stoparea acordării în mod arbitrar de scutiri şi reduceri la plata impozitelor şi taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurente loiale, îmbunătăţirea mediului de afaceri autohton şi creşterea atractivităţii acestuia pentru investitori;– întărirea disciplinei financiare atât prin stimularea achitării la timp şi în cuantumul legal a obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici, cat şi prin sancţionarea ferma a contribuabililor rau-platnici;– creşterea transparenţei şi solicitudinii administraţiei fiscale faţă de contribuabili prin simplificarea procedurilor şi documentaţiei de impunere, precum şi a îmbunătăţirii informării contribuabililor.Politica bugetarăÎn acest domeniu al politicii financiare Guvernul îşi va concentra acţiunile pentru creşterea substantiala a eficientei şi transparenţei cheltuielilor bugetare atât ca efect al alocării resurselor publice pe bază de proiecte şi programe având la baza criterii de performanţă concrete, cat şi prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati în cadrul acestora.Totodată politica de achiziţii publice va contribui la stimularea ofertei interne de bunuri şi servicii.Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concretiza prin următoarele acţiuni:– acordarea de subvenţii şi prime pentru stimularea agriculturii pe baza unui sistem coerent care să aibă în vedere performanţele economice obţinute şi practicile utilizate în cadrul Uniunii Europene;– sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii pe baza unui fond de garantare ce se va constitui cu aceasta destinaţie;– reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unor norme privind cheltuielile de personal, materiale şi dotările instituţiilor publice centrale şi locale;– sprijinirea dezvoltării economice a unor judeţe cu o situaţie deosebit de grea;– restructurarea datoriei publice interne, în scopul reducerii serviciului aferent acesteia, prin recuperarea imediata a creanţelor statului la niveluri cat mai apropiate de valoarea lor nominală, actualizată la zi. În acest context se va îmbunătăţi legislaţia de profil atât în direcţia accelerarii procedurilor juridice în domeniu, cat şi în ceea ce priveşte competentele şi obligaţiile Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare;– pentru anul 2001, având în vedere cheltuielile bugetare angajate de Guvernul Isarescu în campania electorală şi ulterior acesteia până la expirarea mandatului, se va avea în vedere un deficit al bugetului general consolidat în jur de 4% din PIB, care va fi finanţat din surse neinflationiste. Începând cu anul 2002 politica financiară va asigură realizarea unui "deficit bugetar în jurul a 3% din PIB", potrivit "Strategiei naţionale de dezvoltare economică a României pe termen mediu".3.2.2. Politica monetara şi a cursului de schimbObiectivul fundamental al politicii monetare va trebui să fie cel al sustinerii creşterii economice durabile în condiţiile reducerii ratei inflaţiei până la un nivel de sub 10% în anul 2004.Totodată, pe fondul unei politici monetare prudente, se va urmări remonetizarea economiei naţionale prin metode neinflationiste.În aceste condiţii cursul de schimb al monedei naţionale va continua să fie determinat de raportul cerere-oferta de pe piaţa valutară, iar dinamica acestuia va inregistra, în scopul menţinerii competitivitatii exporturilor româneşti şi al asigurării echilibrului extern, o depreciere care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflaţiei.Creşterea credibilitatii externe se va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004 va fi superioară celei actuale cu circa 2,5-2,8 miliarde dolari, ceea ce va permite îmbunătăţirea cotatiei de risc a tarii şi extinderea accesului României pe piaţa privată de capital.Totodată se vor promova acţiuni pentru asigurarea:– diversificării instrumentelor politicii monetare şi compatibilizarii lor cu evoluţia economiei de piaţa româneşti, concomitent cu reducerea utilizării instrumentelor cu caracter preponderent administrativ;– pozitionarii Băncii Naţionale a României în situaţia de creditor net al sistemului bancar, cu efecte asupra reducerii ratei dobânzilor pe piaţa monetara;– revitalizarii creditului intern destinat economiei reale, prin intensificarea activităţii de intermediere – la nivelul băncilor comerciale – între cei care economisesc şi cei care investesc;– modernizării şi intaririi, în concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic şi instituţional al activităţii de reglementare prudentiala şi supraveghere bancară de către Banca Naţionala a României;– activizarii pieţei de capital prin măsuri de stimulare a investitorilor;– intaririi şi modernizării supravegherii pieţei de capital şi a asigurărilor, prin racordarea instituţiilor şi a instrumentelor specifice acestei activităţi la practicile din Uniunea Europeană.3.3. Îmbunătăţirea mediului de afaceri prin ajustare structurală, privatizare şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, atragerea investiţiilor străine şi creşterea exporturilor3.3.1. Restructurarea şi modernizarea industriei şi a sectorului energeticProcesul de ajustare sectoriala va cuprinde, pe de o parte, modernizarea şi dezvoltarea agenţilor economici cu potenţial de competitivitate şi, pe de altă parte, reorientarea, redimensionarea, închiderea parţială sau falimentarea unor unităţi de producţie fără desfacere la intern şi la export – acţiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.Ajustarea structurală se va realiza pe fondul accelerarii privatizării, pentru crearea unei structuri de proprietate care să susţină creşterea competitivitatii şi adaptarea ofertei la cerinţele pieţei interne şi externe, ţinând seama, totodată, de obligaţiile pe care Guvernul şi le asuma în cadrul relaţiilor cu organismele internaţionale.Acţiunile de ajustare structurală vor urmări, în mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei şi calităţii produselor şi serviciilor, asigurarea unei structuri de producţie compatibila cu cele din ţările Uniunii Europene, astfel încât să se realizeze o reducere substantiala a costurilor sociale ale reformei în domeniul sectorial.Punerea în aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. va soluţiona aspectele negative menţionate în Raportul Comisiei Europene, în sectorul orientarii acestui sector spre piaţa, în condiţii de predictibilitate, astfel încât agenţii economici să poată acţiona în cadrul mecanismelor specifice unei economii de piaţa functionale şi pe baza unor reguli armonizate cu practica internationala şi îndeosebi cu cea europeană.Acţiunile programate pentru restructurare şi modernizare iau în considerare cadrul economic extern şi intern caracterizat în principal prin:– globalizarea pieţelor şi concentrarea capitalului spre activităţi la nivel mondial;– accelerarea schimbării în activitatea industriei, determinata de progresul tehnologic, impactul informatiei, integrarea României în structurile economice ale Uniunii Europene.Prin dimensiunea pieţei interne şi a potenţialului de resurse disponibile România se situeaza între ţările europene de dimensiuni medii în care se justifica un profil complex, cu condiţia realizării de produse şi servicii competitive.Pentru realizarea obiectivelor de politica industriala un element esenţial îl reprezintă dezvoltarea sectorului privat şi asigurarea funcţionarii normale a mecanismelor de piaţa, care să contribuie la refacerea echilibrului economic intrasi extrasectorial.Principalele cai prin care se va realiza, pe termen mediu, preponderenta proprietăţii private în industrie sunt:– continuarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din industrie prin atragerea de investitori români şi străini care demonstreaza un real potenţial financiar de piaţa şi de cercetare-dezvoltare în sectorul respectiv şi care prezintă garanţii în realizarea de investiţii importante în perioada postprivatizare;– finalizarea privatizării celor 64 de mari societăţi comerciale prevăzute în Programul P.S.A.L.;– întărirea disciplinei legislative în domeniul concurentei, astfel încât aceasta să se poată manifesta în condiţii specifice unei economii de piaţa, iar unităţile industriale să poată să-şi dezvolte activităţile într-un climat favorabil creşterii capacităţii de a face faţa competitiei, atât pe piaţa interna, cat şi pe plan internaţional;– dezvoltarea mai accelerata a serviciilor industriale prin desprinderea acestor activităţi din societăţile şi companiile naţionale care realizează produse industriale şi specializarea lor sub forma de societăţi distincte;– atragerea investiţiilor străine în industrie prin politici stimulative şi prin prezentarea convingatoare din punct de vedere economic a prioritatilor privind dezvoltarea cooperării sub diferite forme cu firme de prestigiu în domeniu. În acest scop sunt prevăzute măsuri care să conducă la reducerea birocratiei şi a verigilor pe care le parcurge în prezent un investitor, asigurându-se totodată stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei în domeniu. Efectele aplicării acestor măsuri vor consta în remodelarea capacităţii şi structurii industriale, modificarea structurii ofertei de export românesc şi stimularea cooperării în cadrul unui climat concurential sanatos cu parteneri potenţiali din ţările dezvoltate, prin luarea în considerare a condiţiilor în care au loc schimburile comerciale cu ţările respective;– intensificarea procesului de restructurare, astfel încât să se asigure creşterea competitivitatii externe şi a productivitatii interne în raport cu factorii de producţie, sa sporeasca participarea la satisfacerea cererii interne şi, totodată, la valorificarea oportunitatilor oferite de diverse acorduri încheiate de România pe plan internaţional şi care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de acces al produselor româneşti pe pieţele internaţionale;– reconsiderarea drepturilor acţionarului minoritar în societăţile comerciale, urmărindu-se respectarea interesului economic şi financiar al societăţii respective, în consens cu reglementările internaţionale în domeniu;– stimularea activităţii în cadrul parcurilor industriale prin corectarea legislaţiei în materie, conform cu practica europeană;– valorificarea potenţialului întreprinderilor mici şi mijlocii ca principal generator de locuri de muncă în economie, prin favorizarea accesului acestora la credite evaluate rezonabil pentru capitalul de lucru; energie şi transport la preţuri competitive, precum şi împrumuturi pentru dezvoltarea leasingului de echipamente şi mijloace fixe în special pentru sectoare industriale cu impact asupra dezvoltării producţiei de industrializare a materiilor prime: industria textila primara (tesaturi şi finisaje), industria de prelucrare a maselor plastice, industria de prelucrare a carnii şi laptelui, industria de sucuri, conserve şi alte produse alimentare etc.;– sprijinirea întreprinderilor nou-create şi cu precădere a întreprinderilor mici, în vederea amplificarii performantei economice, utilizării eficiente a fondurilor nerambursabile şi a facilităţilor din zonele defavorizate.Un alt obiectiv important al politicii industriale se referă la adoptarea măsurilor capabile să asigure libera circulaţie a mărfurilor, în contextul satisfacerii acquisului comunitar, în care scop se are în vedere armonizarea integrală cu legislaţia comunitara în vigoare pentru o serie de produse: aparatura cu gaz, vase sub presiune, aparatura de joasa presiune, metrologie, lifturi, detergenti, produse chimice, jucarii etc. În acest context se vor crea condiţii de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană pentru încheierea acordului privind evaluarea conformitatii calităţii produselor, premisa esenţială în vederea concretizarii liberei circulatii a mărfurilor.În condiţiile actuale nu se poate concepe o politica industriala fără asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala şi conectarea industriei româneşti la proiectele europene. Pentru aceasta restructurarea industriei şi privatizarea acesteia sunt elemente premergătoare importante care trebuie să asigure trecerea la o asemenea societate informationala.În acest context sunt prevăzute o serie de acţiuni capabile să asigure:– promovarea utilizării tehnologiilor informatiei şi a comunicaţiilor în industrie;– realizarea unei infrastructuri naţionale a informatiei, compatibila cu cea existenta la nivelul Uniunii Europene;– dezvoltarea industriei de echipamente şi de programe specifice tehnologiei informatiei şi a comunicaţiilor.Având în vedere rolul preponderent al industriei în exporturile româneşti, se va asigura climatul economic corespunzător în vederea creşterii ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piaţa Uniunii Europene şi mondială (mobila, confecţii din textile româneşti, încălţăminte, îngrăşăminte, nave, mecanică fina etc.), precum şi reintroducerea la export a unor produse româneşti din domeniul exporturilor complexe (echipamente energetice, fabrici şi componente din industria cimentului, echipamente pentru industria petroliera etc.), contribuind şi pe aceasta cale la realizarea echilibrului dinamic al balanţei comerciale a României.Pentru atingerea acestor obiective se va acţiona pe plan internaţional prin negocieri bilaterale, regionale sau multilaterale pentru convenirea de noi facilităţi vamale, care să conducă la creşterea competitivitatii comerciale a produselor româneşti pe pieţele externe şi la diversificarea pieţelor de desfacere a acestora, atât în zona geografică adiacenta României, cat şi în alte zone.În domeniul energiei sunt avute în vedere acţiuni concrete de natura să permită o mai buna pregătire pentru îndeplinirea exigenţelor solicitate de acquisul comunitar. În acest scop vor fi întreprinse măsuri privind crearea sistemului de monitorizare a stocurilor de siguranţă, la nivelul standardelor europene, şi identificarea resurselor necesare acesteia. Totodată se va acţiona pentru adoptarea întregii legislaţii secundare, necesară pentru buna funcţionare a A.N.R.E. şi a A.N.R.G.N., şi încadrarea acestora cu personalul calificat necesar, astfel încât, în cel mai scurt timp, acestea sa devină operationale, în contextul respectării reglementărilor europene în materie. În acelaşi timp s-a luat în considerare transpunerea în legislaţia românească a reglementărilor comunitare privind eficienta energetica şi siguranţa în domeniul energiei nucleare.În primul semestru al anului 2001 vor fi puse în funcţiune capacitatile de producţie din sectorul termoenergetic pentru care s-au realizat importurile tehnologice de modernizare şi completare. Se va urmări restructurarea sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice integrate, care să cuprindă în sfera lor de activitate atât producerea energiei electrice şi termice, cat şi a carbunelui energetic, pornind de la principii economice legate de preţul energiei şi de fluidizarea circuitului de plati.Privatizarea în sistemul energetic se va realiza atât pentru distribuţie, cat şi pentru producţia de energie, în principal prin majorarea de capital, inclusiv prin cotare la bursa, care are un dublu avantaj, respectiv facilitează capitalizarea societăţilor şi, în al doilea rând, asigura creşterea valorii acţiunilor rămase statului după o perioadă de operare eficienta în sistem privat. La privatizarea distribuitorilor de energie electrica se va urmări împărţirea acesteia într-un număr care să permită atingerea asa-numitei "mase critice" minime care să o facă atractiva pentru un investitor. În acest sens se considera ca în România, la actualul nivel de consum de energie electrica de circa 4.500 MW, divizarea trebuie să se facă în 6-8 unităţi.În domeniul extractiei de gaze şi ţiţei se va urmări privatizarea, în primul rând, a acelor perimetre neexploatate sau care necesita capital pentru reintroducerea în exploatare.În afară cadrului legislativ general privind o politica de încurajare a investiţiilor străine vor fi avute în vedere, în mod special, pentru sectorul de energie electrica şi gaze şi alte măsuri, printre care:– introducerea principiului "meritului", în mod treptat, care să presupună obligaţia distribuitorului care cumpara energie pentru consumatorii mici sau mari sa o achizitioneze în condiţii competitive, indiferent de natura furnizorului;– accesul terţilor la magistralele de transport al energiei electrice şi conductele magistrale de transport gaze naturale, precum şi ale celor de distribuţie va fi intarit prin asigurarea principiului liberului acces, având la baza tariful unic, transparent;– evitarea, sub orice formă, a monopolizarii reţelelor şi conductelor, care trebuie să rămână deschise tuturor agenţilor economici;– întărirea rolului de arbitru neutru al autorităţilor de supraveghere din domeniul gazului şi energiei, care vor acţiona în mod transparent către unităţile din sector, indiferent de forma de proprietate.În cadrul industriei de apărare vor fi continuate preocuparile pe linia reorganizării, restructurării şi modernizării, în cadrul unei companii naţionale, care să cuprindă unităţi de cercetare, de producţie şi de desfacere pentru tehnica de lupta şi materiale cu destinaţie militară. Se va pune accent pe retehnologizarea şi redimensionarea capacităţilor de producţie, conversia unor capacităţi la producţia pentru scopuri civile, dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul cercetării-dezvoltării producţiei. Vor fi urmărite rentabilizarea şi privatizarea unor întreprinderi producătoare de tehnica şi echipamente militare, fără ca acestea sa afecteze capacitatile de producţie esenţiale pentru securitatea naţionala şi apărarea armata a tarii, care vor rămâne, în continuare, în proprietatea statului. Industria de apărare va funcţiona pe baza criteriilor operationale, identificate şi solicitate de Statul Major General şi de celelalte organe de comanda din cadrul sistemului naţional de apărare.3.3.2. Relansarea agriculturiiObiectivul fundamental al programului de guvernare în acest domeniu îl constituie stoparea declinului, redresarea treptata şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, în concordanta cu potenţialul natural, economic şi uman de care dispune România, în scopul asigurării securităţii alimentaţiei populaţiei şi pentru crearea de disponibilitati destinate schimburilor economice internaţionale.Considerând agricultura o ramura prioritara a economiei naţionale, Programul de guvernare are în vedere, în principal, următoarele:– accelerarea reformei funciare;– continuarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) din agricultura, concomitent cu verificarea legalităţii privatizarilor anterioare;– creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole vegetale şi animale, prin valorificarea potenţialului productiv naţional şi prin promovarea unor sisteme de agricultura ecologică, stimulandu-se creşterea performantelor producătorilor agricoli şi a competitivitatii produselor agroalimentare româneşti pe piaţa interna şi internationala;– atingerea parametrilor minimali de performanţă în domeniul agroalimentar, la nivelul exigenţelor şi cerinţelor integrării în Uniunea Europeană;– consolidarea şi dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de investiţii specifice, eficiente şi avantajoase pentru producătorii agricoli;– dotarea tehnica a agriculturii, în primul rând prin sprijinirea producătorilor agricoli în cumpărarea de tractoare, maşini agricole, utilaje, echipamente, instalaţii, îngrăşăminte chimice, pesticide şi produse petroliere, inclusiv cu plata în produse agricole destinate industrializarii şi exportului;– dezvoltarea unei pieţe concurentiale, reale şi stabile, care să asigure venituri corespunzătoare producătorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale directionate prioritar pe produse cum sunt: graul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, soia, laptele de vacă, carnea de pasare, carnea de porc etc.;– promovarea unui amplu program de dezvoltare rurală în toate zonele tarii: montane, colinare şi de campie, în cadrul unui concept de dezvoltare rurală privind integrarea economică şi socială a satului românesc;– crearea şi modernizarea structurilor agrare, în mod deosebit a factorilor de producţie, a instituţiilor publice şi a organizaţiilor parteneriale, precum şi a pieţei comerciale şi financiare;– asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea în condiţii avantajoase a capitalului străin, în vederea sustinerii programelor investitionale şi de dezvoltare a producţiei agricole din România; o atenţie deosebită va fi acordată implementarii proiectelor Programului SAPARD şi a altor programe cu finanţare externa.Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul de guvernare pentru agricultura este structurat pe trei etape, şi anume:– campania agricolă din primavara şi vara anului 2001;– campania agricolă din toamna anului 2001;– perioada 2002-2004 şi în perspectiva.În cadrul acestor programe etapizate vor fi întreprinse următoarele măsuri:– sprijinirea producătorilor agricoli, cu prioritate a celor ce realizează producţie destinată pieţei, prin:● susţinerea de către stat a campaniei de primavara în anul 2001;● susţinerea tuturor formelor de exploatatie agricolă, indiferent de proprietatea agricolă;● sprijinirea organizării de exploataţii agricole performanţe, inclusiv prin creşterea dimensiunii acestora, prin asociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpărare;– acordarea a câte 0,5 ha teren arabil pentru familiile, cu precădere cele ţinere, care nu deţin teren agricol şi locuiesc în mediul rural;– asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din mediul rural, în vederea achiziţionării de tractoare, maşini agricole şi utilaje de prelucrare a produselor agroalimentare, precum şi pentru organizarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole;– stimularea organizării şi consolidării asociaţiilor profesionale ale cultivatorilor de cereale şi plante tehnice, ale crescatorilor de bovine, ovine, porcine şi păsări, a uniunilor profesionale pe filiere de produs (ulei, zahăr, lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne etc.), a fermelor cooperatiste de procesare şi valorificare a produselor agricole etc., prin:● stabilirea politicilor, strategiilor şi programelor pe filiere de produs;● menţinerea unui echilibru de piaţa, urmărind constanta ofertei, cu reflectarea directa în nivelul preţurilor;● dezvoltarea şi perfecţionarea reţelei pieţelor de gros, pentru valorificarea produselor agroalimentare;– crearea cadrului favorabil cercetării stiintifice pentru dezvoltarea durabila a agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii şi promovarea în practica a rezultatelor acesteia, în vederea valorificării rationale a resurselor naturale, a protecţiei mediului şi a obţinerii unor producţii sporite şi competitive prin calitate şi costuri;– aplicarea programelor pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor şi asigurarea salubritatii produselor animaliere prin:● măsuri în vederea asanarii teritoriului de unele boli majore ale animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om;● acţiuni de supraveghere sanitară veterinara permanenta a efectivelor de animale şi a produselor de origine animala;● măsuri pentru prevenirea patrunderii în ţara noastră a unor boli majore şi menţinerea protecţiei teritoriului faţă de acestea.– în vederea irigarii în anul 2002 a unei suprafeţe de 1 milion hectare şi în perioada 2003-2004 a unei suprafeţe de circa 2 milioane hectare se vor lua următoarele măsuri:● reabilitarea sistemelor de irigaţii;● stabilirea unui preţ unitar unic;● efectuarea de servicii complete privind aplicarea udarilor şi achiziţionarea de echipamente de irigat pentru circa 1 milion hectare;– reabilitarea lucrărilor de desecare (anual pe circa 200.000 ha), a lucrărilor de combatere a eroziunii solului (anual, pe circa 400.000 ha), precum şi a digurilor de la Dunăre şi pe râurile interioare (anual, circa 550 km);– promovarea de urgenta a legislaţiei necesare pentru reducerea efectelor economice ale factorilor de risc natural asupra culturilor agricole şi efectivelor de animale, precum şi pentru înfiinţarea sistemelor de lupta antigrindina.– redefinirea rolului şi atribuţiilor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Silviculturii, precum şi ale instituţiilor publice, centrale şi teritoriale pe care le coordonează, urmărindu-se realizarea următoarelor deziderate:● crearea unor structuri competitive cu cele din Uniunea Europeană, în măsura sa implementeze programele agrare, susţinute şi din bugetul public, cum sunt: programele SAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrangerea rolului de agent economic al statului;● creşterea eficientei serviciilor publice în cadrul unui proces de privatizare, concesionare şi mandatare a unora dintre acestea, cum sunt: asistenţa sanitar-veterinara, controlul produselor de origine animala, controlul calităţii seminţelor, acţiune ce se va încheia în anul 2001;● redefinirea rolului specialistului agricol în asigurarea consultantei pentru producătorii agricoli, coordonarea programelor agricole şi respectarea legislaţiei în domeniu.3.3.3. Modernizarea industriei alimentareÎn vederea prelucrării produselor agricole, asigurării alimentelor pentru hrana populaţiei şi realizării de produse pentru export, în Programul de guvernare sunt avute în vedere următoarele obiective principale:– accelerarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, susţinerea retehnologizării şi modernizării capacităţilor private şi sprijinirea realizării de noi capacităţi de către întreprinzătorii privati din ţara şi, în mod deosebit, atragerea investitorilor străini care să asigure realizarea de produse alimentare competitive;– realizarea concordanţei dintre capacitatile industriei alimentare şi oferta producţiei vegetale şi animale;– integrarea activităţilor pe filiere de produs, pentru: pâine, zahăr, ulei, lapte, carne de porc, carne de pasare etc.;– susţinerea investiţiilor în scopul creşterii performantelor tehnologice pentru sectoarele care stimuleaza producţia interna de materii prime, cu avantaj comparativ faţă de cele similare importate, prin acordarea de credite în condiţii avantajoase;– intensificarea şi eficientizarea controlului calităţii şi salubritatii produselor alimentare, în vederea protecţiei stării de sănătate a populaţiei;– stimularea diversificării sortimentelor de produse alimentare, în concordanta cu cerinţele consumatorilor, cu deosebire a produselor de panificatie, a celor lactate, a preparatelor din carne şi din peste, a conservelor de legume şi fructe.3.3.4. Dezvoltarea silviculturiiProgramul guvernamental acorda o importanţa specială dezvoltării silviculturii, având în vedere ca padurea constituie un patrimoniu naţional, care trebuie conservat şi protejat.Stabilirea obiectivelor porneşte de la faptul ca padurea reprezintă o comunitate de viaţa, cu structura ecosistemica proprie, produce biomasa cu valoare economică excepţionala şi contribuie în mod esenţial la regenerarea aerului, a solului şi a apelor.Pornind de la realitatea ca în România suprafaţa fondului forestier reprezintă numai 26,7% din suprafaţa teritoriului naţional, cu mult sub nivelul mediu european, obiectivele dezvoltării silviculturii în perioada următoare sunt:– păstrarea integrităţii suprafeţei pădurilor ca o măsura determinanta pentru viitorul silviculturii, pentru protecţia mediului ambiental şi pentru dezvoltarea economico-socială a tarii;– conservarea şi gestionarea durabila a pădurilor şi a vegetatiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate;– continuarea reformei în fondul funciar, prin creşterea ritmului retrocedarii pădurilor către foştii proprietari (minimum 30% în anul 2001), concomitent cu înfiinţarea structurilor proprii pentru aplicarea regimului silvic şi gospodărirea acestor păduri;– analizarea modului în care îşi desfăşoară activitatea firmele-capusa de exploatări forestiere; stoparea cu fermitate a taierilor abuzive care aduc importante pagube pădurilor;– perfecţionarea structurilor instituţionale, prin adaptarea la noile forme de proprietate a pădurii şi promovarea reglementărilor în silvicultura, în concordanta cu necesităţile economiei naţionale şi cu cerinţele reglementărilor din Uniunea Europeană;– extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie (peste 100.000 ha în următorii 4 ani), luând în considerare, totodată, planurile de amenajare complexa a teritoriului;– asigurarea stării de sănătate a pădurilor prin aplicarea unor măsuri complexe de combatere biologica şi integrată a dăunătorilor;– gestionarea durabila a fondului cinegetic naţional şi a celui piscicol din apele de munte;– intensificarea procesului de trecere a silviculturii la economia de piaţa;– integrarea fondului silvic românesc în structurile forestiere europene şi dezvoltarea cooperării internaţionale;– promovarea susţinută a educaţiei silvice şi a formării conştiinţei forestiere a populaţiei;– creşterea gradului de accesibilizare a fondului forestier prin dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere pentru intensificarea tuturor activităţilor din silvicultura;– accelerarea ritmului privatizării unor obiective şi activităţi din silvicultura (ateliere de impletituri, pastravarii, crescatorii de fazani etc.) în condiţiile dezvoltării capacităţilor de producţie şi creşterii numărului locurilor de muncă.Măsurile prevăzute în programul de guvernare respecta principiile şi orientările referitoare la conservarea şi gestionarea durabila a pădurilor, stabilite de conferinţele ministeriale de protecţie a mediului din Europa, de la Strasbourg (1990), Helsinki (1993), Lisabona (1998) şi la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992).3.3.5. Lucrările publice şi dezvoltarea construcţiei de locuinţePentru dezvoltarea durabila a teritoriului naţional şi relansarea activităţii în domeniul construcţiilor, cu precădere în domeniul locuinţelor, în condiţii de eficienta economică şi ecologica, pe fondul armonizării cadrului legislativ impus de procesul de integrare europeană, principalele acţiuni pe care Guvernul României le va întreprinde în aceste domenii sunt următoarele:● relansarea şi încurajarea construcţiilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România;● perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului;● reabilitarea fondului de locuinţe existent;● îmbunătăţirea calităţii vieţii la sate;● încurajarea şi stimularea de construcţii social-culturale, în special sali de sport pentru tineri;● definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului naţional şi armonizarea cu programele şi strategiile de integrare europeană.Relansarea şi încurajarea construcţiilor, îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în RomâniaPolitica Guvernului vizează soluţionarea problemelor legate de locuire în condiţiile discrepantei dintre puterea de achizitionare redusă a populaţiei, în special a familiilor ţinere, în condiţiile preţului locuinţelor de piaţa şi ale stării de degradare avansată a celor existente. Soluţionarea crizei locuinţei generata de schimbarea statutului juridic al multor imobile, creşterii explozive a preţului construcţiilor, retragerii statului din activitatea investitionala şi a degradării avansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, în preocuparea Guvernului.Strategia naţionala a locuinţei are la baza:– îmbunătăţirea relatiei dintre costul de piaţa al locuinţei şi venitul mediu familial;– accesul la o locuinta decenta a celor excluşi din coordonatele pieţei libere;– facilitarea procesului investitional privat.Relansarea construcţiei de locuinţe nu poate fi imaginata decât printr-un proces general de relansare a activităţii de construcţii, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă în special pentru tineri, de promovare a producătorilor autohtoni de materiale de construcţii, de diminuare a costului construcţiilor, de intarire a disciplinei în construcţii, de încadrare în planul general de dezvoltare durabila a teritoriului naţional, de utilizare de către stat a tuturor parghiilor pe care le are la dispoziţia sa pentru sprijinirea, încurajarea şi stimularea investiţiilor private.Programul guvernamental vizează:● asigurarea nevoilor de locuire în funcţie de veniturile pe familie;● construirea a 38.000 de locuinţe destinate închirierii, de diferite tipuri, cu scheme de finanţare diverse, mergand de la investiţii private până la programe de locuinţe sociale;● încurajarea schimburilor de proprietate.Perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanuluiÎn primul an de guvernare se va pune în aplicare un program pentru perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului. Acest program va cuprinde şi elaborarea reglementărilor tehnice pentru investigarea şi monitorizarea stării construcţiilor existente.O atenţie specială se va acorda revizuirii criteriilor de performanţă atât ale cerinţelor de calitate, cat şi ale reglementărilor tehnice de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea termica a construcţiilor existente, cu precizarea soluţiilor eficiente de intervenţie.Pentru cei care îşi construiesc case de locuit individuale se vor elabora reglementări tehnice adecvate, în vederea limitării efectelor cutremurelor, inundaţiilor, incendiilor etc.Toate reglementările tehnice vor fi armonizate cu legislaţia europeană în domeniul construcţiilor.Reabilitarea fondului de locuinţe existentÎn vederea asigurării siguranţei şi stabilitatii construcţiilor, cu prioritate a fondului de locuinţe existent, se va promova un program de măsuri administrative şi fiscale pentru stimularea renovarilor şi modernizărilor menite sa pună în siguranţa exploatarea fondului locativ construit şi sa crească confortul celui existent, prin proiecte susţinute direct sau indirect de către stat; facilităţile fiscale vor acoperi de la 10% până la 50% din costul operaţiunilor.Îmbunătăţirea calităţii vieţii la sateÎn vederea inlaturarii discrepantelor dintre sat şi oraş vor fi promovate proiecte şi programe comune cu administraţiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri comunale şi reţele edilitare. În acelaşi timp, pentru accesul neingradit la procesul de învăţământ al tinerilor din zonele izolate se vor crea programe de transport şcolar.Încurajarea şi stimularea de construcţii social-culturale, în special sali de sport pentru tineriProgramul de guvernare cuprinde relansarea reţelelor de aşezăminte social-culturale cuprinzând crese, grădiniţe, şcoli, sali de sport şi dotări sanitare, incluse în cadrul noilor investiţii imobiliare, în construcţii cu funcţionalitate integrată, finanţate mixt de la buget şi alte surse.Totodată, în perioada 2001-2004 se prevede construirea a 400 de sali de sport în cadrul instituţiilor de învăţământ de toate gradele, la oraşe şi sate.Definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului naţional şi armonizarea cu programele şi strategiile de integrare europeanăÎntocmirea Planului naţional de amenajare a teritoriului, precum şi a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, ca principale instrumente în realizarea dezvoltării economice a localităţilor, se va încheia în cursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltării spatiale europene, care să susţină politicile de dezvoltare regionala. Totodată, vor fi elaborate studiile de dezvoltare regionala în zonele transfrontaliere şi planurile de amenajare a teritoriului regiunilor, care să fundamenteze planurile de dezvoltare regionala.3.3.6. Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilorProgramul de guvernare urmăreşte dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului naţional de transport, asigurând: afirmarea poziţiei României ca principala placa turnanta a transporturilor continentale şi intercontinentale pe principalele traiecte geografice Vest-Est şi Nord-Sud; organizarea reţelelor naţionale pentru toate modurile de transport, astfel încât să se asigure o mai buna acoperire a teritoriului, eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului şi al calităţii transportului şi satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetăţenilor; dezvoltarea transportului intermodal atât în trafic, cat şi în zonele de impact cu principalele coridoare europene; asigurarea unei cat mai mari securitati în transport şi a protecţiei mediului înconjurător.În acest cadru se vor avea în vedere:● reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport (autostrăzi, poduri) pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizarii transportului de marfa, mărirea mobilitatii populaţiei, concomitent cu alinierea sistemului naţional de transport la sistemul european;● extinderea finantarilor internaţionale prin Banca Mondială sau din surse private pentru urgentarea modernizării infrastructurii rutiere, feroviare, portuare şi aeroportuare;● dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor, a siguranţei circulaţiei şi a securităţii transporturilor;● reorganizarea majoră a sistemului de companii şi societăţi de stat din sistemul feroviar în vederea stoparii pierderilor, reducerii subventiei şi asigurării unui sistem coerent de coordonare a activităţii C.F.R.;● restructurarea majoră a Administraţiei Naţionale a Drumurilor prin externalizarea şi privatizarea activităţilor conexe (reparaţii, întreţinere, semnalizari), asigurarea conducerii coerente a programului de autostrăzi, reconsiderarea clasificarii drumurilor, utilizarea eficienta a fondurilor interne şi externe şi folosirea în mai mare măsura a produselor şi utilajelor executate în România;● restructurarea societăţilor cu capital de stat din subordinea ministerului în vederea creşterii eficientei, reducerii subvenţiilor şi pregătirii procesului de privatizare;● stimularea, încurajarea, consolidarea şi liberalizarea pieţei interne de transport în sistem concurential, în special pentru transportul feroviar şi aerian;● asigurarea protecţiei sociale a populaţiei prin mijloace specifice domeniului;● sprijinirea capitalului românesc prin promovarea şi susţinerea investitorilor români la proiectele de investiţii în străinătate;● asigurarea protecţiei şi conservării mediului.Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizarii transportului de marfa, în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european prin:a) Programe de transport feroviar … – Modernizarea liniei de cale ferată pe coridorul IV – tronson Bucureşti-Ploiesti-Campina-Braşov;– Modernizarea liniei de cale ferată pe coridorul IV – Bucureşti-Constanta;– Începerea reabilitării infrastructurii pe tronsonul feroviar Arad-Braşov;– Reluarea lucrărilor abandonate pe tronsonul Ramnicu Valcea-Valcele; Berbesti-Alunu; Harlau-Flamanzi; Saueni-Darabani;– Consolidarea infrastructurilor feroviare în zona Porţile de Fier;– Modernizarea liniei Curtici-Arad-Alba Iulia-Medias-Braşov;– Reabilitarea şi modernizarea metroului Bucureşti;– Extinderea metroului pe tronsonul Drumul Taberei-Pantelimon şi finalizarea tronsoanelor începute şi neterminate.b) Programe de transport rutier … – Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri;– Sprijinirea transportatorilor rutieri români prin simplificarea sistemului de atribuire a licenţelor şi autorizaţiilor pentru transportul intern şi internaţional;– Reabilitarea reţelei de drumuri europene şi naţionale:● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale cuprinse în etapa a II-a (694 km) şi program de siguranţă rutiera şi dezvoltare instituţională;● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale cuprinse în etapa a III-a (334 km);● Începerea lucrărilor de reabilitare a drumurilor naţionale cuprinse în etapa a IV-a (732 km): Cluj-Napoca-Dej-Bistrita-Campulung Moldovenesc; Petrosani-Simeria; Lugoj-Timişoara şi centurile Timisoarei şi Craiovei; Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj.● Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi a centurii municipiului Ploiesti şi asistenţa tehnica pentru privatizarea întreţinerii;● Amenajări spre şi în punctele de control şi de trecere a frontierei (Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad);– Program de reabilitare, construcţii autostrăzi şi modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV şi IX;● Autostrada Bucureşti-Ploiesti-Braşov;● Autostrada Bucureşti-Constanta: Tronsonul Bucureşti-Fundulea-Lehliu-Fetesti-Cernavoda;● Variante de ocolire a localităţilor: Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti;● Modernizare şi extindere la patru benzi a DN5 Bucureşti-Giurgiu;● Autostrada Nadlac-Timişoara-Arad;● Pod peste Dunăre în zona Brăila;● Centura Bucureşti Nord;● Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor judeţene.c) Programe de transport fluvial şi pe cai navigabile interioare … – Lucrări de amenajări hidrotehnice şi asigurarea adancimilor la bara Sulina;– Reabilitarea căilor şi a canalelor navigabile;– Terminal de containere în Portul Drobeta-Turnu Severin;– Amenajări de taluzuri înalte şi de apărare a malurilor pe canalul Dunăre-Marea Neagra;– Protecţii şi consolidări de maluri pe Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari;– Program de reabilitare şi modernizare a infrastructurii situate pe traseul coridorului paneuropean VII (Dunarea);– Amenajări pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunăre (Calarasi-Sulina), inclusiv sistem de semnalizare şi măsurători topohidrografice pe Dunăre.d) Programe de transport maritim … – Reabilitarea Portului Constanta şi continuarea lucrărilor la digurile de Nord şi Sud;– Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul Constanta;– Modernizarea Portului Constanta şi construcţia statiei de alimentare electrica (P IV);– Terminal de containere în Portul Constanta (mol II S).e) Programe de transport aerian … – Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei aeriene la standardele internaţionale;– Achiziţionarea de noi aeronave (scurt, mediu şi lung curier);– Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Baneasa;– Amenajarea de spaţii comerciale şi parcari pentru autoturisme la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni;– Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni, faza a II-a.f) Pactul de stabilitate … – Sector feroviar: Coridorul IX, Nord-Sud (Bucureşti-Giurgiu-48,0 km); Coridorul IV, Est-Vest (Curtici-Arad-Deva-Simeria-183,0 km); Coridorul IV, Est-Vest – ramura de sud; (Simeria-Petrosani – 80,0 km; Petrosani-Targu Jiu – 49,5 km; Targu Jiu-Turceni-Filiasi – 71,0 km; Filiasi-Calafat – 93,0 km; Filiasi-Craiova – 36,0 km; Craiova-Calafat – 106,0 km);– Cai navigabile: Coridorul VII, Est-Vest; Îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre, inclusiv protecţia mediului.Dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor, siguranţei circulaţiei şi securităţii transporturilor în perioada 2001-2004Programul de aliniere a sistemului naţional de transport feroviar la sistemul european urmăreşte:– reabilitarea şi achiziţionarea din industria românească de locomotive în cooperare cu firme de prestigiu din străinătate;– modernizarea a 500 vagoane de marfa şi a 100 vagoane de călători; modernizarea de staţii feroviare majore; asistenţa pentru comercializare;– dotarea transportului feroviar de călători cu rame electrice şi automotoare (135 buc.);– realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete şi pentru rezervarea locurilor;– modernizarea trenurilor de metrou şi achiziţionarea de rame noi.Program de aliniere a sistemului naţional de transport pe Dunăre la sistemul european– Modernizarea sistemelor de siguranţă a navigaţiei pe Dunăre;– Sistem de supraveghere şi management al traficului de nave la capitaniile Galaţi, Tulcea şi Drobeta-Turnu Severin.Stimularea, încurajarea, consolidarea şi liberalizarea pieţei interne de transport feroviar în sistem concurential se vor asigura prin:– revizuirea actualei organizări a caii ferate şi definirea statutului autorităţii de reglementare din sectorul de transport feroviar;– sprijinirea dezvoltării activităţii operatorilor de transport feroviar privati;– iniţierea privatizării societăţilor comerciale externalizate din S.N.C.F.R.Asigurarea protecţiei sociale a populaţiei prin mijloace specifice domeniului– Dezvoltarea infrastructurii comunale şi crearea transportului rutier specializat pentru elevi în minimum 120 de localităţi pe an, cu sprijinul consiliilor judeţene şi locale;– Subvenţionarea transportului naval pentru locuitorii din Delta Dunării şi a transportului rutier pentru locuitorii din Ţara Motilor.Asigurarea protecţiei şi conservării mediului– Diminuarea impactului activităţii sectorului de transport asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelor cu emisii tratate şi zgomot redus;– Operarea cu mijloace de transport cu grad scăzut de emisii în vederea reducerii poluarii mediului şi creşterii atractivităţii modurilor şi mijloacelor de transport cu grade scăzute de poluare;– Ecologizarea Portului Constanta şi a litoralului maritim;– Efectuarea de lucrări de amenajare (diguri) în vederea protejării litoralului românesc;– Amenajări şi dotări pentru protecţia mediului în porturile de pe Dunăre.Adoptarea aquisului comunitar în domeniu, urmărind în principal:– asigurarea asistenţei tehnice pentru armonizarea reglementărilor şi normelor de aplicare a acestora, în concordanta cu prevederile acquisului comunitar;– alocarea de fonduri pentru construcţia instituţională a autorităţilor de reglementare feroviara, rutiera, aeriană şi navala.3.3.7. Comunicaţii şi tehnologia informatieiObiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei este crearea premiselor durabile implementarii "Societăţii Informationale" prin relansarea procesului de privatizare, liberalizare şi dezvoltare a sectoarelor respective.În acest cadru se vor urmări:– promovarea şi susţinerea unei pieţe deschise şi concurentiale pentru servicii de comunicaţii şi informatica, care să poată asigura prestaţii de calitate la tarife avantajoase;– micşorarea decalajului tehnologic şi eliminarea decalajului legislativ faţă de Comunitatea Europeană şi mondială prin dezvoltarea de tehnologii şi servicii noi, astfel încât consumatorii şi operatorii să aibă un tratament omogen, nediscriminatoriu şi concurential;– dezvoltarea platformelor şi tehnologiilor "Internet" pentru edificarea unei economii digitale la nivel naţional.Prin măsurile şi acţiunile stabilite se vor garanta:– accesul cetăţeanului la informaţie şi libertatea de exprimare;– accesul la serviciile de comunicaţii;– accesul liber şi nediscriminatoriu la serviciile universale de posta şi telecomunicaţii;– integrarea cetăţeanului în "Societatea Informationala";– libera circulaţie a informatiei.Autoritatea de stat în domeniu, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, va proteja cetăţeanul faţă de operator, astfel încât să-i asigure un grad stabil de protecţie a informaţiilor şi a vieţii sale private, transparenta tarifelor şi a condiţiilor de utilizare a serviciilor de comunicaţii. Totodată, va asigura coordonarea pentru:– întocmirea şi derularea programelor de asistenţa financiară de la Uniunea Europeană şi a acordurilor guvernamentale în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei;– conectarea prin Internet şi servicii multimedia a cetăţeanului – domiciliul şi serviciul acestuia – şcoala, serviciile publice şi administraţia, pentru întărirea şi dezvoltarea coeziunii sociale.Principalele acţiuni care asigură realizarea obiectivelor strategice sunt următoarele:Reforma instituţională şi legislativăRealizarea cadrului instituţional necesar dezvoltării unei economii moderne, asigurarea unei pieţe concurentiale puternice, reglementată, care să asigure pe de o parte libera concurenta, iar pe de altă parte protejarea investiţiilor şi a intereselor cetăţeanului. În acest scop sunt prevăzute următoarele:– înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, care să fie un organism independent politic, neutru tehnologic, cu responsabilităţi în domeniul de administrare de spectru şi numerotatie, reglementări şi standardizare, autorizare şi licentiere, control şi monitorizare;– asigurarea cadrului legislativ şi organizatoric necesar pentru liberalizarea completa a serviciilor de telecomunicaţii şi de posta;– pregătirea operatorilor pentru liberalizarea completa a serviciilor de comunicaţii şi adaptarea licenţelor existente ale operatorilor naţionali;– crearea cadrului legal corespunzător pentru asigurarea liberei circulatii a informatiei şi definirea statutului juridic al documentului electronic, semnăturii digitale, bazelor de date electronice şi comerţului electronic;– promovarea şi susţinerea unei pieţe deschise şi concurentiale pentru serviciile de comunicaţii şi informatica;– definirea unei politici tarifare coerente şi realiste, bazată pe costuri la nivelul operatorilor naţionali;– preluarea de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei a responsabilităţii proceselor de privatizare a societăţilor comerciale aflate în domeniul acestuia, precum şi accelerarea acestor procese;– înfiinţarea sistemului unificat de apeluri de urgenta "112" – una dintre măsurile necesare pentru creşterea siguranţei şi protecţiei cetăţeanului şi a proprietăţii acestuia;– stabilirea cadrului legislativ şi instituţional pentru combaterea fraudelor electronice şi a accesului neautorizat la informaţiile electronice.Implementarea strategiilor de dezvoltare a comunicaţiilor, pregătirea pieţei româneşti pentru globalizarea comunicaţiilor, asigurarea serviciului universal şi realizarea unei pieţe concurentiale care să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic şi scăderea tarifelor. În acest cadru se vor asigura:– dezvoltarea accelerata a reţelei publice de telefonie prin asigurarea unui ritm anual de cel puţin 500.000 noi abonati telefonici;– introducerea de noi tehnologii care converg spre globalizarea comunicaţiilor;– asigurarea serviciului universal de telefonie prin telefonizarea localităţilor cu o populaţie de peste 1.000 locuitori, concomitent cu creşterea calităţii serviciilor;– promovarea tehnologiilor multiservicii în domeniul comunicaţiilor de banda larga, incluzând tehnologiile moderne de acces în banda locală;– armonizarea utilizării benzii de radiodifuziune terestre FM, a benzilor de televiziune VHF, armonizarea spectrului radioelectric din România cu Tabelul European de Alocare;– modernizarea tehnologiilor serviciilor poştale concomitent cu creşterea calităţii şi siguranţei trimiterilor poştale;– stimularea producţiei interne de subansambluri şi piese de schimb pentru comunicaţii pe o perioadă limitată prin măsuri de stimulare şi dezvoltare a IMM din domeniu;– implicarea unui minim procentual de capital privat autohton în procesul de privatizare şi licentiere.Implementarea societăţii informationale ca baza pentru creşterea economică, atragerea investiţiilor străine, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea ponderii produselor şi serviciilor tehnologiei informatiei în exportul României, prin:– promovarea informatizarii administraţiilor publice prin optimizarea comunicaţiilor de date, nomenclatoare şi registre de interes public;– modernizarea fluxului de informaţii interministeriale, administraţie centrala şi locală pentru "e-government";– creşterea gradului de acces al publicului la informaţii de interes public de tip legislaţie, indicatori statistici, evidenta populaţiei, cadastru, registru comercial prin Internet şi ghiseu electronic. Înfiinţarea de centre publice de acces la resurse Internet şi Multimedia, inclusiv în zonele mai puţin favorizate;– dezvoltarea comerţului electronic ("e-commerce") pentru facilitarea furnizarii de bunuri şi servicii pe Internet;– adoptarea şi reglementarea tehnologiilor de securizare şi criptare;– promovarea cardurilor "smart" pentru securizarea accesului electronic cu directa aplicativitate în servicii medicale, plati electronice, acces mobil Internet, servicii de transport public, telefoane publice;– stabilirea cadrului legislativ şi instituţional pentru combaterea fraudelor electronice şi a accesului neautorizat la informaţiile electronice;– sprijinirea şi stimularea furnizorilor de servicii informatice;– asigurarea unui parteneriat activ cu asociaţiile profesionale, patronate, sindicate şi organizaţii neguvernamentale din domeniu;– implementarea societăţii informationale prin sistem educaţional, urmărindu-se asigurarea condiţiilor necesare pentru pregătirea specialiştilor în comunicaţii şi tehnologia informatiei, înlăturarea barierelor şi a decalajelor dintre mediul rural şi cel urban, pe de o parte, şi între România şi ţările membre U.E. şi S.U.A., pe de altă parte. În acest context se vor realiza:● promovarea tehnologiei informatiei în învăţământ pentru realizarea obiectivului pe termen lung: "cel puţin un calculator cu acces Internet pentru fiecare şcoala până în 2004";● dezvoltarea serviciilor suport şi a resurselor educaţionale pentru Internet;● asigurarea condiţiilor necesare pregătirii corpului didactic pentru utilizarea Internetului şi a resurselor multimedia;● dezvoltarea învăţământului academic şi a cercetării pe Internet;● stimularea creării locurilor de muncă pentru absolvenţi de învăţământ superior şi micşorarea ratei de emigrare a specialiştilor din domeniu.3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turisticeObiectivul strategic al Programului de guvernare în acest domeniu este relansarea rapida şi durabila, acordând o atenţie specială locului turismului în cadrul economiei naţionale, astfel încât sa devină sector prioritar prin acţiunea concertata a organismelor legislative, guvernamentale şi ale administraţiei publice locale.Principalele acţiuni sunt următoarele:Încheierea procesului de privatizare în turism până la sfârşitul anului 2001. Aceasta acţiune este considerată fundamentală pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului de dezvoltare şi modernizare şi de creştere a contribuţiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut.Pentru încheierea procesului de privatizare se vor realiza:– preluarea de către Ministerul Turismului a deciziei şi efectuării procesului de privatizare;– simplificarea procedurilor de privatizare;– retragerea statului din societăţile în care este acţionar nesemnificativ, prin vânzarea pachetelor de acţiuni pe pieţele de valori mobiliare;– finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat şi recunoscut printr-un management privat (asocieri, locatii, închirieri sau alte forme similare);– utilizarea unui sistem adecvat de facilităţi la privatizare.Armonizarea cu legislaţia din ţările U.E. pentru:– standardele de calitate; standardele pentru construcţii; standardele tehnice; indicatorii statistici pentru turism; înregistrările şi analizele statistice comune; standardele de pregătire profesională; standardele ecologice.Dezvoltarea şi modernizarea bazei turistice, care se vor realiza prin:– Realizarea proiectelor care pun în valoare turistica elementele patrimoniului naţional (situri şi monumente istorice, rezervaţii naturale, viaţa comunităţilor traditionale şi a comunităţilor de artizani, factori naturali cu potenţial balneoclimateric).– Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistica obiective şi evenimente culturale şi spirituale româneşti.– Iniţierea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare şi modernizare a dotărilor de agrement din staţiunile turistice.– Iniţierea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare de noi staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe susţinerea proiectelor privind transportul pe cablu şi părţii de schi.– Crearea de zone turistice "speciale": litoral, Delta Dunării, staţiuni balneoclimaterice care vor beneficia de un regim special în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate agenţilor economici care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste zone.– Promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare şi modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare în turism, alte fonduri publice de investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa şi consultanţa de specialitate.Programul EUROPAProgramul global de reabilitare a litoralului românesc, în concordanta cu cerinţele staţiunilor turistice moderne, cuprinde dezvoltarea unor noi staţiuni şi a unor noi zone de agrement. În acest sens va fi lansat proiectul "Europa" care va cuprinde, ca iniţiative imediate:– proiectarea şi construirea unei noi staţiuni pe litoral;– iniţierea proiectului "Linie continua litoral", care să aibă în vedere ca întreaga coasta a Marii Negre să fie destinată şi sistematizată sub forma staţiunilor turistice, prin construirea unor elemente de infrastructura, de noi capacităţi de primire şi de agrement şi reabilitarea infrastructurii turistice existente;– proiectarea şi construirea unor zone de agrement nautic şi pe principiul "Water Land" pe litoral;– orientarea activităţii de cazinouri pe litoral prin parghii speciale financiar-fiscale, în scopul diversificării ofertei turistice şi creşterea perioadei de funcţionare a bazei turistice pe litoral;– promovarea pe principalele pieţe internaţionale a proiectelor noi.Proiectul privind realizarea unei noi staţiuni pe litoral este caracterizat prin următoarele elemente:– concesionarea terenului de către administraţia locală la un preţ corespunzător;– asigurarea de către Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generală a noii staţiuni, precum şi realizarea unui parteneriat între: a) stat (pentru cheltuieli de infrastructura generală); b) autorităţile locale (pentru concesionarea terenurilor); şi c) sectorul privat (pentru construcţia şi exploatarea structurilor turistice);– acordarea de facilităţi (scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de până la 10 ani pentru agenţii economici care investesc în aceasta staţiune, scutirea de T.V.A. şi taxe vamale pentru utilaje şi echipamente importate pentru aceste proiecte).Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil– Relansarea rapida a turismului românesc va fi sprijinita prin facilităţi fiscale, pentru privatizare: reinvestirea profitului, stimularea investiţiilor noi, cu deosebire în zonele turistice "speciale", în staţiunile turistice sezoniere, precum şi pentru anumite forme de turism şi categorii de turişti.Simplificarea cadrului legislativSe prevede desfăşurarea unei activităţi de reglementare care să aducă normele turismului la caracteristici unitare, simplificate şi functionale. În acest sens se va urmări:– promulgarea legii turismului;– stabilirea procedurii de codecizie între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale privind iniţierea, aprobarea, executarea şi finanţarea noilor proiecte de investiţii majore în domeniul turismului;– asumarea de către Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localităţilor turistice, staţiunilor turistice şi a zonelor cu potenţial turistic;– realizarea unei noi reglementări a regimului juridic al plajelor, falezelor şi zonelor adiacente, a terenurilor aferente partiilor şi instalaţiilor pentru sporturi de iarna, în sensul în care acestea sunt componente esenţiale ale turismului; în consecinţa, administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului.Promovarea potenţialului turistic naţional, prin:– recastigarea pieţei turistice interne şi a pieţelor externe traditionale din Europa, precum şi a altor pieţe netraditionale;– deschiderea a cel puţin două noi birouri de turism (Ungaria şi Danemarca);– declanşarea unor acţiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei turistice româneşti în cataloagele marilor firme tour-operatoare;– adaptarea permanenta – în forma şi conţinut – a materialelor publicitare;– diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internationala şi distribuirea lor în ţara şi străinătate.Dezvoltarea turismului ruralPentru dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice se va relua spiritul de promovare şi de stimulare, prin reintroducerea sau extinderea următoarelor facilităţi:– scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau agroturistice;– reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obţinerea şi prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice şi agroturistice;– punerea la dispoziţie de către autorităţile locale, din terenurile disponibile, în condiţiile prevăzute de lege, a unor suprafeţe necesare construirii, dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi agroturistice;– prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice;– includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi agroturistice.Dezvoltarea învăţământului şi cercetării pentru turism, prin:– elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului, M.E.C. şi M.M.S.S. pentru crearea unui Sistem naţional de învăţământ în turism la toate nivelurile de instruire şi armonizarea cu standardele Uniunii Europene;– stabilirea de către Ministerul Turismului, Consiliul de Standarde Ocupationale şi Evaluare (C.O.S.A.) şi M.M.S.S. a unui Program de implementare a sistemului de evaluare şi certificare a competentelor profesionale ale personalului pentru/şi din turism, în concordanta cu standardele ocupationale;– elaborarea unei noi metodologii privind organizarea şi desfăşurarea cursurilor de calificare profesională în meseriile de baza din activităţile hoteliere şi de turism;– stabilirea cooperării dintre Ministerul Turismului şi I.A.T.A. pentru înfiinţarea unui Sistem de pregătire şi de funcţionare a agenţilor economici în domeniul turismului şi ticketingului;– Stabilirea unor norme metodologice comune ale Ministerului Turismului şi M.M.S.S. pentru atestarea şi practicarea meseriei de "ghid de turism" de către persoanele fizice, ca activitate complementara, cu respectarea prevederilor Legii asigurărilor sociale;– susţinerea şcolilor de profil la toate nivelurile;– realizarea unor relaţii de colaborare eficiente între Ministerul Turismului şi principalele societăţi de turism din România cu organizaţii din domeniul pregătirii profesionale în turism şi hoteliere ale Uniunii Europene;– Dezvoltarea activităţii Institutului de Cercetare în Turism şi transformarea acestuia în principal furnizor de analize, studii, soluţii şi proiecte necesare deciziei în domeniul politicilor în turism.Realizarea unui parteneriat activ cu asociaţiile profesionale, patronale, sindicale şi organizaţii neguvernamentale, în sensul participării acestora la reglementările din domeniul turismului3.3.9. Gospodărirea raţională a apelorAcţiunile prevăzute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populaţie şi a necesarului pentru activitatea economică, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare şi avertizare a populaţiei pentru situaţii de risc, declanşarea unui proces investitional pentru executarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase.Principalele măsuri ale programului de guvernare vizează:– gospodărirea raţională, cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţa şi subterane, în vederea asigurării surselor de apa pentru diverse folosinţe prin lucrări hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului;– ameliorarea calităţii apelor râurilor prin punerea în funcţiune a statiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti în Bucureşti (Glina), Brăila, Galaţi, Tulcea; realizarea de lucrări de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate în localităţi urbane şi rurale, potrivit programului de acţiuni pe perioada 2001-2004;– realizarea lucrărilor de alimentare cu apa a localităţilor urbane şi rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru municipiile Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Constanta, Ploiesti, Braşov, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Bacau;– continuarea lucrărilor de regularizare, acumulare şi amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea-Dumbraveni-Medias-Copsa Mica, Valea Prahovei-Azuga-Busteni-Sinaia-Comarnic-Breaza, ecologizarea şi regularizarea raului Sasar în Baia Mare);– reabilitarea şi protejarea litoralului românesc al Marii Negre şi a zonei maritime aferente tarii noastre, având în vedere priorităţile Planului strategic naţional pentru reabilitarea şi protejarea Marii Negre;– refacerea şi conservarea litoralului şi a lacurilor cu calităţi terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea litoralului românesc al Marii Negre împotriva eroziunii;– apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrări de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunăre), prin modernizarea sistemului informaţional pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei;– armonizarea legislaţiei în domeniul apelor cu prevederile noii directive a Parlamentului European şi Consiliului Europei privind cadrul de acţiune comunitar în domeniul politicilor de ape.3.3.10. Protecţia mediului înconjurătorProgramul guvernamental respecta principalele obiective şi prioritati din Programul naţional de acţiune pentru protecţia mediului, asigurând:– protecţia şi conservarea naturii, a diversitatii biologice şi utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze ştiinţifice, acordându-se atenţie sporită speciilor de flora şi fauna amenintate cu dispariţia, precum şi celor cu valoare economică ridicată. Se va urmări ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate să contribuie la asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicată;– dezvoltarea şi buna administrare a reţelei naţionale de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile şi practicile puse în aplicare la nivel european şi internaţional; realizarea programului naţional de măsuri tehnice de evaluare şi finanţare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, în concordanta cu prevederile Convenţiei-cadru pentru schimbări climatice (1992) şi ale Protocolului de la Kyoto (1997);– apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor, precum şi sporirea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informaţional eficient, care să poată răspunde în timp real unor situaţii de urgenta. În acelaşi timp un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agenţii economici a căror activitate creează un impact deosebit asupra mediului şi care prezintă un grad sporit de risc la poluari accidentale;– protecţia ecosistemului complex Dunăre-Delta-Marea Neagra, incluzând măsuri de reconstrucţie ecologica în zona Deltei Dunării, pe baza promovării unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare;– ecologizarea agriculturii, folosirea raţională a potenţialului agricol, dezvoltarea rurală durabila, în vederea ameliorării condiţiilor de viaţa şi de mediu în ţara noastră;– aplicarea ferma a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;– descentralizarea sistemului instituţional, introducerea şi utilizarea instrumentelor economice pentru protecţia mediului.Alinierea politicii şi practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, în concordanta cu "Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu", se va desfăşura prin:– evaluarea capitalului natural al României în acord cu diversitatea şi vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Reţelei naţionale de arii protejate;– iniţierea măsurilor de refacere a capitalului natural în zonele deteriorate;– dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa în acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) şi ale Summitului de la Rio de Janeiro (1992);– realizarea programului naţional de amenajare şi utilizare durabila a solurilor şi de combatere a eroziunii solurilor;– realizarea programului naţional de gestiune a deşeurilor urbane şi industriale, de reciclare şi refolosire a produselor şi materialelor;– construirea instrumentelor financiare necesare, referitoare la mediu, pentru preluarea acquisului comunitar, în special în ceea ce priveşte domeniul exploatării apei, protecţiei mediului în industrie, agricultura, protecţia solului şi a terenurilor degradate, protecţia organică şi certificarea produselor organice;– consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea competentelor necesare în vederea realizării unui parteneriat între instituţiile de mediu din România şi cele ale Uniunii Europene, asigurându-se astfel suportul administrativ necesar pentru valorificarea oportunitatilor şi avantajelor majore care se oferă de Uniunea Europeană prin strategiile şi instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre în procesul de pregătire pentru aderare. În acelaşi timp se va asigura descentralizarea sistemului instituţional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative şi a principiului "poluatorul plăteşte". În acest context se vor stabili competente de protecţie a mediului la nivelul comunităţilor locale reprezentate de autorităţile locale şi se vor incuraja politicile preventive de protecţie a mediului la nivelul agenţilor economici, cu efecte în reducerea cheltuielilor bugetare;– constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument în sprijinul realizării obiectivelor prioritare din Planul naţional de aderare la Uniunea Europeană;– formarea cadrului juridic şi instituţional pentru facilitarea şi stimularea dialogului între autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socioeconomica a tarii;– conservarea şi dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ, promovarea cercetării ştiinţifice şi promovarea unor lucrări specifice; crearea de noi locuri de muncă în domeniul mediului şi reducerea somajului prin reconversia forţei de muncă;– un obiectiv important în vederea asigurării unui mediu curat şi sanatos, în care siguranţa fiecărui cetăţean trebuie să fie o certitudine, îl constituie realizarea unui cadru legislativ şi instituţional modern în domeniul controlului activităţilor nucleare şi al realizării unui sistem sigur de gestiune a deşeurilor radioactive şi de securitate a instalaţiilor nucleare dezafectate. Şi în aceasta direcţie un rol esenţial va reveni cooperării internaţionale cu organismele similare de control nuclear din alte tari şi dezvoltării bazei de acorduri bilaterale, multilaterale şi de convenţii internaţionale.România va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel internaţional (taxele internaţionale sau taxele naţionale armonizate, cotele-părţi negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, implementarea în asociere, conform Convenţiei-cadru pentru schimbări climatice, a mecanismului de dezvoltare "curata", conform Protocolului de la Kyoto).3.3.11. Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), precum şi a cooperaţieiGuvernul considera ca sectorul IMM şi al cooperaţiei reprezintă o parghie hotărâtoare pentru dezvoltarea economiei de piaţa.Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizează maximizarea valorificării potenţialului IMM şi a sectorului cooperatist de a contribui la creşterea economică durabila, crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea inovarii şi a progresului tehnic şi tehnologic, creşterea competitivitatii economiei naţionale şi dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigura stabilitatea economică şi socială a unei tari.Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMM şi al cooperaţiei în perioada 2001-2004 sunt:– crearea a 760.000 locuri de muncă prin stimularea infiintarii şi dezvoltării IMM şi a sectorului cooperatist;– sporirea ponderii IMM şi a cooperaţiei la crearea produsului intern brut;– creşterea exporturilor efectuate de sectorul IMM şi al cooperaţiei cu un ritm mediu anual de peste 10%;– intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea întreprinzătorilor privati prin programe internaţionale, în special în regim nerambursabil, cu valori superioare celor convenite până în prezent (circa 25 milioane euro/an).Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmări cu prioritate:– punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.– simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, creşterea stabilitatii acestuia, diminuarea birocratiei şi a corupţiei; susţinerea organizaţiilor de reprezentare a sectorului IMM şi consultarea lor; adoptarea de reglementări privind IMM în conformitate cu practicile existente pe plan internaţional (contabilitate şi sistem de raportare financiară simplificate şi îmbunătăţite; reguli de înregistrare a garanţiilor îmbunătăţite, cadru instituţional adaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri simplificate privind obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor de funcţionare, centralizate prin camerele de comerţ şi industrie. Totodată se vor asigura metodologii unice care să confere concurenta politicilor de dezvoltare a sectorului IMM; programe pentru susţinerea organizaţiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel naţional şi local, legalizarea sistemului de lobby;– îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare prin:● acordarea de sprijin financiar şi de asistenţa pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finanţare a IMM (leasing, factoring, venture capital etc.);● dezvoltarea de proiecte şi acţiuni specifice pentru accesul IMM la surse de finanţare (linii de creditare cu o rata a dobânzii accesibila; garantarea şi cogarantarea creditelor);● asistenţa pentru managementul noilor întreprinderi;● asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea şi utilizarea eficienta a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene şi a altor donatori;● amplificarea participării IMM româneşti la programe comunitare pe baza principiului transparenţei şi al asigurării fundamentelor informaţional-manageriale necesare în vederea elaborării de proiecte viabile de către întreprinzători;– îmbunătăţirea ofertei de servicii pentru IMM în vederea creşterii performantelor în afaceri. Se vor promova programe pentru îmbunătăţirea accesului IMM la informaţii despre piaţa şi servicii de management, marketing, financiare şi informatice. De asemenea, vor fi promovate cooperarea între întreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcontractare, accesul IMM la comerţul electronic, dezvoltarea de incubatoare de afaceri, centre de inovare şi parcuri de afaceri. Se va asigura îmbunătăţirea pregătirii manageriale prin introducerea de discipline axate pe antreprenoriat în învăţământul liceal şi universitar. În contextul internationalizarii activităţilor, al integrării României în Uniunea Europeană Guvernul, împreună cu organele de specialitate ale administraţiei publice, va acorda sprijin IMM pentru dezvoltarea exporturilor, prin motivare financiară, asigurări de risc pentru operaţiuni de comerţ exterior, accesul la informaţii privind pieţele externe, realizarea de acţiuni promotionale şi de expoziţii în ţara şi în străinătate;– accesul prioritar la achiziţiile publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii.Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice vor stimula accesul IMM la achiziţiile publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii, în vederea creşterii ponderii IMM în contractele de achiziţii publice, cel puţin la un nivel comparabil cu contribuţia acestora la realizarea produsului intern brut.Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informatiei în IMM şi va incuraja, prin politici fiscale, investiţiile în tehnologia informatiei. De asemenea, Guvernul va sprijini activitatea de cercetare şi inovare tehnologică desfăşurată de IMM;– susţinerea ofertei de spaţii şi facilităţi de producţie, prin iniţiative realizate în parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare şi parcurile tehnologice. Guvernul va aplica imediat prevederile legale privitoare la accesul IMM la spaţiile disponibile ale întreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurile de dezvoltare ale zonelor defavorizate vor include măsuri specifice în favoarea sectorului IMM;– identificarea prioritatilor de dezvoltare şi alocare eficienta a resurselor pe bază de programe de dezvoltare prin parteneriate economico-sociale între autorităţi publice, societăţi comerciale, asociaţii de IMM, camere de comerţ şi industrie, centre de consultanţa şi training, la nivel central, regional, local şi transfrontalier;– acordarea de facilităţi economico-financiare şi fiscale potrivit Legii nr. 133/1999, după cum urmează:● scutiri de la plata taxelor vamale pentru maşinile, instalaţiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa în vederea dezvoltării activităţilor proprii de producţie şi servicii;● scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime, în cazul în care produsele fabricate din acestea sunt, la rândul lor, scutite de la plata taxelor vamale de import;● eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit;● aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit în funcţie de cifra de afaceri din anul precedent;● reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se creează noi locuri de muncă.Acţiunile de sustinere a sistemului cooperatist:– sprijinirea realizării recomandărilor ONU privind rolul şi locul miscarii cooperatiste în societatea românească;– promovarea unor programe guvernamentale de sprijinire a miscarii cooperatiste;– asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltării sistemelor cooperatiste din domeniile: agricultura, producţie şi servicii, comerţ, construcţii, forestier, pescuit etc.:– sprijinirea organizaţiilor cooperatiste meşteşugăreşti, de producţie şi servicii şi de consum în dezvoltarea activităţilor organizate, printr-o acţiune legislativă şi de creditare, în vederea creării de noi locuri de muncă în sectoarele cu activitate profitabila;– realizarea unor forme instituţionalizate prin care să se asigure consultarea şi un dialog permanent între reprezentanţii miscarii cooperatiste şi structurile legislative şi decizionale ale statului;– institutionalizarea unor relaţii de parteneriat între întreprinderile mici, mijlocii şi cooperatiste şi societăţi integratoare, precum şi realizarea unui sistem de transfer de informaţii;– promovarea contractelor de performanţă pe produs în relaţiile de furnizare a unor produse şi servicii finanţate din fondurile publice;– facilitarea participării unităţilor cooperaţiei la programele de interes comunitar, ca factor de coeziune;– stimularea dezvoltării unor noi tipuri de organizaţii cooperatiste în domeniile: sănătate şi asistenţa; servicii publice ieşite de sub controlul statului; societăţi mixte cu întreprinderi mici şi mijlocii, cooperative de afaceri de toate categoriile; consultanţa; servicii pentru comunitate.3.3.12. Desfăşurarea transparenta şi eficienta a procesului de privatizareProgramul guvernamental abordeaza activitatea de privatizare a societăţilor comerciale pornind de la experienta acumulată până în prezent în acest domeniu, precum şi de la necesitatea unei schimbări profunde în principiile de realizare şi de eficienta ale acestui proces.Construcţia credibilitatii Guvernului şi a instituţiilor sale, implicate în realizarea practica a transferului de proprietate în mâini private constituie o sarcina imediata şi esenţială a noului Guvern, credibilitate concretizata în transparenta şi corectitudinea procesului de privatizare, modernizarea şi retehnologizarea societăţilor comerciale privatizate, creşterea şi eficientizarea producţiei, crearea de noi locuri de muncă.Un element important ce va fi avut în vedere în cadrul programului de guvernare va fi deplasarea accentului de pe aspectul cantitativ al privatizării pe cel calitativ.Privatizarea nu va mai fi privită ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regaseasca în recapitalizare, modernizare, investiţii, într-un management superior al societăţilor comerciale, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte eficienta economică.În principal, se au în vedere:Reforma instituţionalăGuvernul va realiza politica de privatizare şi de administrare a participatiilor statului în societăţile comerciale prin Autoritatea Naţionala de Privatizare şi Administrare a Participatiilor Statului.Aceasta instituţie se va organiza prin restructurarea actualului F.P.S. Noua instituţie va acţiona, pe lângă transferul de proprietate către sectorul privat, şi pentru:– administrarea în condiţii de eficienta a societăţilor comerciale la care statul mai deţine acţiuni;– monitorizarea societăţilor comerciale în perioada postprivatizare;– cofinantarea programelor de retehnologizare şi modernizare a societăţilor comerciale pe baza fondurilor obţinute din privatizare.Transferul de proprietate în sectorul privatPrincipalele obiective ale transferului de proprietate vor asigura:– transparenta şi corectitudinea procesului de privatizare;– utilizarea unui complex de metode de privatizare, cu accent deosebit pe privatizarea prin piaţa de capital;– majorări de capital în societăţile comerciale de importanţa deosebită, urmând ca ponderea sectorului de stat în aceste societăţi să se reducă substanţial în timp;– elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care să asigure modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea activităţii societăţilor în urma privatizării;– urgentarea privatizării societăţilor aflate în curs de lichidare în vederea reintroducerii acestora în circuitul economic;– continuarea procesului de privatizare a sectorului bancar;– desfăşurarea procesului de privatizare a institutelor de cercetare în responsabilitatea directa a Departamentului cercetare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;– aplicarea de programe complexe de privatizare cu asistenţa financiară internationala pentru societăţile mari de importanţa deosebită pentru economia naţionala;– elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societăţile comerciale situate în zone cu impact social major;– identificarea spaţiilor industriale nefolosite şi vânzarea, închirierea sau leasingul acestor spaţii, după caz, către întreprinderi mici şi mijlocii private;– inventarierea şi vânzarea de urgenta a activelor neutilizate din cadrul societăţilor comerciale.În aplicarea practica a acestor măsuri se are în vedere o colaborare strânsă atât cu ministerele de resort, cat şi cu administraţiile publice locale. Metodele de privatizare ce se vor aplica sunt cele cunoscute, cu menţiunea ca, în vederea asigurării unei mai mari transparente şi corectitudini a vânzării pachetelor de acţiuni, se va utiliza în mai mare măsura vânzarea acestora prin intermediul pieţei de capital, al burselor de valori.Administrarea societăţilor comerciale la care statul este acţionarÎn acest sens se are în vedere implicarea directa în managementul societăţilor comerciale în care statul este acţionar semnificativ sau majoritar, în concordanta cu principiile economiei de piaţa, prin:– reconsiderarea modului de reprezentare a statului în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie şi desemnarea, ca reprezentanţi ai statului în societăţile comerciale, a unor specialişti din domeniul de activitate al societăţii comerciale respective, specialişti în domeniul economic şi juridic, persoane cu experienta managerială şi reprezentanţi ai ministerelor de resort, institute de cercetare etc.;– revizuirea criteriilor de performanţă pe baza cărora vor fi selectaţi directorii executivi ai societăţilor comerciale, precum şi a contractelor de administrare;– stabilirea unor criterii de urmărire şi raportare periodică de către consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale la Autoritatea Naţionala de Privatizare şi Administrare a Participatiilor Statului a aspectelor deosebite în activitatea societăţilor comerciale;– analiza, pe bază de bilanţ, a activităţii societăţilor comerciale şi dispunerea de măsuri în consecinţa;– stabilirea, prin acte normative, de raspunderi materiale, civile şi penale, după caz, pentru consiliile de administraţie şi directorul executiv, în cazul în care se constată că prin activitatea lor au contribuit la o gestiune necorespunzătoare a societăţii comerciale respective.Urmărirea activităţii societăţilor în perioada postprivatizareÎn aplicarea strategiei de privatizare Guvernul porneşte de la premisa ca acest proces nu reprezintă un scop în sine, prin care se schimba doar proprietarul. Îmbunătăţirea funcţionarii societăţilor şi o schimbare radicala în managementul acestora, prin orientarea activităţii în stricta concordanta cu principiile economiei de piaţa, constituie premise pentru relansarea activităţii productive, cu un impact corespunzător în celelalte sectoare ale vieţii sociale. Privatizarea nu trebuie să fie sinonima cu înlocuirea societăţilor de stat neprofitabile cu societăţi private tot neprofitabile.Pentru a preveni astfel de fenomene se au în vedere:– elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze precise şi termene de efectuare a investiţiilor, cu precizarea surselor;– alegerea şi selectarea riguroasă a investitorilor strategici în societăţile comerciale de importanţa majoră pentru economia naţionala;– urmărirea performantelor societăţilor comerciale privatizate şi modul de respectare a clauzelor contractuale;– prevederea în contractele economice de sancţiuni, care să prevină proasta gestiune postprivatizare;– prevederea de clauze care să permită rapid reconsiderarea procesului de privatizare, chiar anularea unor contracte în cazuri extreme pentru stoparea prompta a declinului societăţilor comerciale respective sau intrarea în faliment a acestora.Finanţarea programelor de retehnologizare şi modernizare a societăţilor comercialeGuvernul îşi propune ca un obiectiv esenţial al stoparii declinului economic sprijinirea societăţilor comerciale la care statul este acţionar, care au condiţii de desfăşurare a unei activităţi normale, cu fonduri băneşti provenite din privatizare.În acest sens se au în vedere:– alocarea unui procent de până la 60% din sumele încasate pentru finanţarea investiţiilor, modernizărilor şi, după caz, a mijloacelor circulante, pe bază de programe aprobate de Guvern. Acordarea sumelor în cauza se va face prin majorarea corespunzătoare a capitalului. În cazul în care ceilalţi acţionari doresc sa participe la majorarea de capital, aceştia o pot face cu drept de preemţiune şi în condiţiile menţinerii nemodificate a proportiei în capitalul social;– urmărirea stricta a respectării destinaţiei sumelor alocate în acest scop şi interzicerea utilizării sumelor în cauza în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;– raportarea trimestriala de către consiliile de administraţie către Autoritatea Naţionala de Privatizare şi Administrare a Participatiilor Statului a modului în care sunt utilizate sumele în cauza. Pe baza acestor informări Autoritatea va prezenta informări Guvernului şi, în cazul constatării de abateri, va propune măsuri în consecinţa;– exercitarea de către Ministerul Finanţelor Publice şi de alte organe abilitate a controlului asupra modului de utilizare a sumelor în cauza.3.3.13. Restructurarea şi privatizarea sectorului bancar şi de asigurăriGuvernul va urmări ca, prin setul de politici macroeconomice şi de ajustare structurală, să se asigure creşterea atractivităţii activităţii de intermediere a măsurilor comerciale, respectiv între cei care economisesc şi cei care investesc.În scopul intaririi disciplinei financiare în economie, pe fondul îmbunătăţirii sensibile a activităţii de supraveghere bancară din partea Băncii Naţionale a României, va fi acordată o atenţie prioritara restructurării şi privatizării sectorului bancar prin:● privatizarea în condiţii avantajoase şi de transparenta a Băncii Agricole;● restructurarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni în sensul îmbunătăţirii indicatorilor săi de performanţă bancară şi al participării sale la creditarea construcţiei de locuinţe şi a întreprinderilor mici şi mijlocii;● revizuirea şi actualizarea programului de privatizare a Băncii Comerciale Române având ca obiectiv eficientizarea acestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului băncii;● restructurarea activităţii EXIMBANK în scopul stimulării accelerate a exporturilor româneşti şi al creşterii eficientei indicatorilor de performanţă ai băncii.Pe fondul relansarii generale a economiei se vor crea premisele necesare pentru creşterea pieţei asigurărilor de bunuri şi persoane.În vederea dezvoltării, modernizării şi sporirii credibilitatii acestui sector Guvernul va acţiona ca, în paralel cu întărirea supravegherii pieţei asigurărilor, sa creeze condiţiile pentru capitalizarea operatorilor de profil, atât prin acordarea de stimulente către asiguraţi, cat şi prin privatizarea, în condiţii de eficienta şi transparenta, a societăţilor de asigurări cu capital de stat.3.3.14. Atragerea de investiţii străinePunerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare economică pe perioada 2001-2004 ia în considerare atragerea unui volum anual de investiţii străine directe de peste 1,8 miliarde dolari.Pornind de la aceasta premisa şi de la situaţia actuala, caracterizată printr-o grava lipsa de credibilitate pe plan internaţional, la care au contribuit instabilitatea legislativă, birocratia şi corupţia, Guvernul îşi propune ca obiectiv prioritar creşterea semnificativă a volumului investiţiilor străine în România prin asigurarea unui climat investitional de natura sa încurajeze şi sa atragă investitori străini, care va cuprinde următoarele elemente:– concentrarea pe funcţiile de baza în promovarea investiţiilor străine, şi anume:● servicii pentru investitori (informare, asistenţa de specialitate, interfata cu alte instituţii);● crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie pentru investitori la nivel de ţara, regiune, ramura economică;● generarea de investiţii: abordarea directa a investitorilor străini cu proiecte şi propuneri concrete;● soluţionarea operativă a dificultăţilor intampinate de investitorii străini;– asigurarea tratamentului egal între investitorii străini şi români în condiţiile creării unui mediu favorabil investiţiilor:● existenta unor programe corelate şi eficiente de dezvoltare regionala, promovare a exporturilor şi de stimulare a investiţiilor interne;● proceduri clare, adaptate practicii internaţionale;● acordarea de stimulente pentru investiţii, în mod transparent şi nediscriminatoriu;● sprijinirea financiară corespunzătoare a activităţii de atragere a investiţiilor străine.Guvernul va acţiona în direcţia corectării imediate a deficienţelor manifestate până în prezent, pe următoarele direcţii:– promovarea României ca destinaţie pentru investitorii străini; asigurarea unei informări pozitive, complete şi corecte asupra oportunitatilor de investiţii din România;– asistarea profesională a investitorilor străini în etapa de declansare a afacerii, în vederea reducerii la minimum a greutatilor pe care aceştia le-ar putea intampina în faza de creare a societăţilor şi la intrarea pe piaţa românească.Acţiunile prevăzute pentru trimestrul I 2001 sunt:– revederea şi definirea clara a domeniilor strategice pentru atragerea de investiţii străine în economia românească, în colaborare cu ministerele şi cu celelalte instituţii implicate;– elaborarea de propuneri concrete pentru înlăturarea obstacolelor intampinate de investitorii străini în România, cu deosebire în ceea ce priveşte legislaţia, contabilitatea, serviciile bancare şi financiare etc.;– inventarierea proiectelor de investiţii străine aflate în diferite faze de derulare în România şi care sunt blocate sau întârziate din diverse cauze;– organizarea activităţii de promovare a investiţiilor străine, prin elaborarea portofoliului de materiale promotionale şi de informare;– extinderea bazei de informaţii pe Internet, destinate investitorilor străini;– reluarea relaţiilor cu instituţiile internaţionale din domeniul atragerii investiţiilor străine (Asociaţia Mondială a Agentiilor de Promovare a Investiţiilor Străine, Asociaţia Agentiilor de Promovare a Investiţiilor Străine din Ţările CEFTA, Reţeaua IPANet coordonata de MIGA/Banca Mondială, OPIC etc.);– organizarea participării la programele internaţionale care conţin componente referitoare la investiţiile străine;– trecerea la realizarea unor programe de înfrăţire (twinning) cu instituţii specializate în atragerea investiţiilor străine din Uniunea Europeană.În etapa imediat următoare se vor asigura:– stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de investiţii prioritare, pentru care se va urmări atragerea de investitori străini semnificativi;– stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiţii româneşti din sectorul public şi privat;– realizarea unei reţele naţionale de colaborare între sectorul public şi privat, între regiuni, destinată promovării investiţiilor străine şi rezolvarii operative a problemelor cu care se pot confrunta pe plan local investitorii străini;– asigurarea unei participari efective a reprezentanţilor sectorului privat la stabilirea obiectivelor în domeniul atragerii investiţiilor străine;– asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor de investiţii străine conform practicilor O.E.C.E.;– pentru dezvoltarea procesului investitional se va elabora un cod de atragere a investiţiilor, care va fi destinat sporirii interesului investitorilor pentru: zone speciale, zone defavorizate, zone libere, parcuri tehnologice, dezvoltare regionala, sporirea exporturilor. Codul de atragere a investiţiilor va include, pe lângă un set de facilităţi fiscale, asistenţa guvernamentală privind completarea sau reabilitarea infrastructurii necesare investiţiei şi oferirea de programe de dezvoltare a resurselor umane, în funcţie de specificul locurilor de muncă ce vor fi create;– înfiinţarea unui oficiu special în subordinea directa a primului-ministru (one stop office), care să permită accesul facil al investitorilor importanti din străinătate la structurile de decizie guvernamentale.Pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri va fi avută în vedere, în mod special, soluţionarea problemelor legate de: înregistrarea garanţiilor pentru capitalul împrumutat asupra bunurilor din inventar, creanţelor etc.; modificarea unor reguli contabile pentru societăţi cu răspundere limitată pentru a deveni mai relevante pentru asociaţi şi investitori; trecerea în timp la un regim optional în ceea ce priveşte standardele internaţionale de contabilitate pentru IMM; tratamentul câştigurilor şi pierderilor nerealizate din diferenţe de curs valutar; evaluarea stocurilor; contabilitatea rezervelor şi profitului nedistribuit; deductibilitatea fiscală a pierderilor de capital.3.3.15. Dezvoltarea activităţilor de comerţActivitatea de comerţ exterior şi cooperarea economică internationalaComerţul exterior şi cooperarea economică internationala reprezintă un vector esenţial al politicii economice a Guvernului şi o componenta inseparabila a politicii externe a României. Atingerea obiectivelor de creştere a exporturilor româneşti şi de atragere de capital şi investiţii reprezintă o componenta-cheie a strategiei de relansare şi dezvoltare economică durabila a tarii.Evolutiile recente pe plan internaţional, extinderea rapida a fenomenului de globalizare şi generalizarea utilizării tehnologiei informatiei impun o regandire a strategiei şi metodelor de acţiune în promovarea intereselor noastre comerciale, în stimularea exporturilor de înaltă valoare adăugată, atragerea de investiţii şi de capital şi promovarea intereselor capitalului autohton.Obiectivele prioritare urmărite în domeniul comerţului şi cooperării economice internaţionale vizează:– angajarea activa a României în cadrul proceselor, regionale şi multilaterale de modelare a sistemului comercial internaţional, în vederea utilizării mai eficiente a drepturilor conferite prin participarea la aceste procese;– asigurarea unui cadru legislativ comercial unitar, uşor accesibil şi predictibil, în vederea limitării la minimum a costurilor de "intrare/ieşire" în/din sfera comercială;– dezvoltarea unei capacităţi informationale moderne care să conducă la creşterea vizibilitatii ofertei comerciale româneşti de export, în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii;– sprijinirea concertata la nivelul Guvernului a accesului pe pieţe externe şi a stimulării competitivitatii produselor, companiilor şi a unor sectoare ale economiei româneşti, folosind mai eficient potenţialul oferit de ambasadele şi consulatele României. În acest scop vor continua eforturile privind îmbunătăţirea condiţiilor de acces al produselor şi serviciilor româneşti pe pieţele internaţionale;– utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor în conformitate cu practicile internaţionale: susţinerea prin resurse publice a participării la diverse târguri, expoziţii şi misiuni economice internaţionale; asigurarea resurselor financiare necesare în vederea promovării şi sustinerii exporturilor româneşti, în special a instalaţiilor şi obiectivelor complexe; simplificarea documentaţiei şi reducerea taxelor de îndeplinire a formalităţilor vamale; reducerea birocratiei şi regandirea rolului EXIMBANK şi a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;– consultarea sistematica cu sectorul privat şi cu organizaţiile profesionale şi patronale în elaborarea şi execuţia strategiei de stimulare a exporturilor şi stabilirea unui mod de lucru complementar între Centrul Roman de Comerţ Exterior, misiunile diplomatice ale României şi camerele de comerţ şi industrie;– elaborarea unei strategii unitare şi agresive de atragere a investiţiilor străine, de tehnologie şi know-how şi de imbunatatire a climatului de afaceri şi investitional din România;– realizarea unui echilibru dinamic al balanţei comerciale prin dezvoltarea mai accelerata a exporturilor;– promovarea intereselor capitalului naţional prin intermediul instrumentelor comerciale bilaterale şi în cadrul european şi multilateral;– pregătirea corespunzătoare la nivelul Guvernului a noii runde de negocieri comerciale multilaterale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în scopul relansarii exporturilor româneşti şi al apărării adecvate a intereselor producătorilor naţionali;– pentru facilitarea integrării noastre în structurile europene, în domeniul relaţiilor economice internaţionale se au în vedere continuarea şi accelerarea ritmului de negocieri cu parteneri care au relaţii preferenţiale cu Uniunea Europeană pentru încheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale.Comerţul interior– Obiectivul prioritar pentru perioada următoare îl reprezintă armonizarea legislaţiei cu normele şi reglementările europene în materie, astfel încât să se asigure bazele punerii în practica a liberei circulatii a mărfurilor şi serviciilor.– Vor fi întreprinse acţiuni concrete în domeniul organizarilor de piaţa pentru diverse produse, în special în domeniul agricol.– Vor fi continuate acţiunile privind crearea unui adevărat sistem naţional al pieţelor de gros şi elaborarea unei legislaţii care să permită conectarea acestora cu centrele de colectare a produselor agricole.– Lărgirea cooperării cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul concurentei şi al protecţiei consumatorilor în scopul evitării efectelor negative ale concurentei neloiale pe piaţa, precum şi al apărării intereselor consumatorilor.– Pregătirea condiţiilor legislative şi normative pentru utilizarea pe scara larga a comerţului electronic. + 
Capitolul 4Combaterea saraciei şi a somajuluiPolitica socială a Guvernului porneşte de la nevoia unei schimbări radicale de abordare. În vederea creării condiţiilor minime pentru ca cetăţenii să poată participa efectiv la viaţa socială este necesară asigurarea garanţiilor colective, legislative sau de alta natura, în paralel cu creşterea continua a gradului de responsabilitate individuală.Modelul social promovat de Guvern se bazează pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizarea diferenţiată după criteriul eficientei şi, pe de altă parte, printr-o repartiţie echilibrata şi transparenta a veniturilor realizate în societate. Pentru a ieşi din criza economică în care se afla România are nevoie de mai multe locuri de muncă, dar şi de solidaritate socială.Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina măsurile de protecţie şi de asistenţa socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu acţiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obţinerea de venituri permanente şi în creştere, ca premisa esenţială de imbunatatire a condiţiilor de viaţa ale persoanelor active.Guvernul va întări dialogul cu organizaţiile sindicale şi patronale. Deşi institutionalizat prin Consiliul Economic şi Social, dialogul tripartit va avea un cadru bine reglementat şi la nivelul fiecărui minister. Totodată Guvernul va păstra principiul tripartitismului în administrarea unor fonduri publice şi îşi va întări autoritatea faţă de reprezentaţii săi în consiliile de administraţie respective.4.1. Piaţa munciiPe piaţa muncii acţiunea Guvernului va avea ca obiectiv creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi, implicit, diminuarea corespunzătoare a somajului. Guvernul îşi propune să aplice măsuri economice de stimulare a creării de locuri de muncă în condiţiile continuării în ritm accelerat a proceselor de privatizare şi restructurare, astfel încât somajul sa scada sub 8-9% în anul 2004.Acest obiectiv poate fi realizat, în principal, prin relansarea economiei, dar şi prin schimbarea radicala a utilizării fondului de şomaj şi a resurselor aflate la dispoziţia Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională.Astfel, faţă de un procent de numai 2-3% din fondul de şomaj destinat până acum măsurilor active, în următorii 4 ani acesta va creşte la 10-15%. De asemenea, ţinând seama de ineficienta utilizării fondurilor, determinata de o diversitate excesiv de mare de măsuri pasive, inclusiv de costuri de implementare foarte ridicate, principalele destinaţii vor fi încadrarea tinerilor şi şomerilor, simplificand accesul întreprinzătorilor la fondurile cu aceasta destinaţie.În ceea ce priveşte măsurile pasive Guvernul va modifica politica plăţilor compensatorii. În condiţiile aplicării unor programe importante de restructurare pentru care soluţionarea integrală, în prealabil, a problemelor sociale nu a fost posibila, existenta compensaţiilor băneşti nu trebuie exclusa. În aceste condiţii plăţile compensatorii vor fi acordate într-o noua formula, şi anume:– 50% la momentul disponibilizarii;– 50% la data încadrării reusite în mod individual, ca prima de reangajare, sau în momentul iniţierii unei activităţi pe cont propriu.Alocaţiile pentru şomaj se vor dimensiona în funcţie de vechimea în munca şi de ultimul salariu avut, astfel încât să se păstreze o putere de cumpărare de cel puţin 60% din salariul respectiv. Începând din anul 2002 alocaţia de şomaj va fi raportată la nivelul venitului minim garantat, în scopul stimulării reintegrarii pe piaţa muncii. De asemenea, perioada de şomaj va creşte la un an, iar celelalte forme de asistenţa – ajutorul de reintegrare profesională şi alocaţia de sprijin – vor trece în domeniul venitului minim garantat.Un loc important în cadrul măsurilor active vor avea acţiunile de calificare, recalificare, reorientarea forţei de muncă în funcţie de cererea existenta pe piaţa muncii. Acest obiectiv va fi atins prin cel puţin 3 demersuri importante, şi anume:– trecerea, începând cu anul şcolar 2001/2002 la optimizarea planurilor de învăţământ, cu precădere a învăţământului vocational, prin acţiune comuna a M.M.S.S. şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în scopul reglarii raportului dintre cerere şi oferta pe piaţa muncii;– elaborarea unor programe de reconversie profesională, pe baza prognozelor privind modificările structurale care vor avea loc în economia naţionala; aceste programe vor avea în vedere, cu predilectie, sporirea sanselor de integrare pe piaţa muncii a tinerilor şi femeilor;– intensificarea activităţii şi dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere, mediere şi calificare în cadrul Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională, în concordanta cu conceptul pregătirii continue.Guvernul va incuraja agenţii privati în domeniul recalificarii forţei de muncă şi finanţării cursurilor sau a programelor pe baza garanţiilor suplimentare acordate pentru încadrarea ulterioară a cursanţilor.Pentru asigurarea coerentei acţiunilor pe piaţa muncii, la nivelul M.M.S.S., cu participarea partenerilor sociali, va fi definitivat, până cel mai târziu la 15 mai 2001, Planul naţional de acţiune în domeniul ocupării. De asemenea, împreună cu asociaţiile profesionale şi cu Comisia pentru Standarde Ocupationale, vor fi elaborate standardele ocupationale în regim armonizat cu cele europene, până cel mai târziu în semestrul I 2002.4.2. Politica salarialaObiectivul programului de guvernare în domeniul veniturilor salariale îl constituie asigurarea unui salariu care să permită cel puţin un nivel minim decent de viaţa.Guvernul considera ca prin politica veniturilor salariale, munca trebuie să redevina o valoare socială; un astfel de obiectiv nu poate fi realizat în situaţia în care, adeseori, un salariat câştiga la fel ca un somer sau ca un alt asistat social.În aceste condiţii procesul de reabilitare a calităţii de salariat trebuie să depindă de ajustarile tehnologice, manageriale şi organizatorice în raport cu care produsele româneşti pot deveni competitive şi prin alte cai decât prin limitarea costurilor salariale. De aceea vor fi folosite parghiile pe care un sistem concurential le permite, pentru ca, într-un viitor previzibil, păstrând echilibrele necesare unui grad de ocupare cat mai ridicat, salariaţii sa devină o componenta structurală importanţa a clasei de mijloc.Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinţa în întregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Se are în vedere o creştere treptata a salariului minim, astfel încât în 2004 acesta să fie – în termeni reali – cu cel puţin 50% mai mare decât la sfârşitul anului 2000. În procesul de fundamentare a fiecărei etape de majorare se va folosi ca instrument valoarea cosului zilnic, cu consultarea sindicatelor şi patronatelor.Aceasta măsura va fi luată în paralel cu acţiuni de micşorare a costurilor unui loc de muncă, în scopul diminuării muncii la negru. În acest fel măsurile întreprinse vor determina o diferenţa semnificativă între veniturile unui salariat şi ale unui somer, generand o atitudine activa pe piaţa muncii.În sistemul bugetar Guvernul va iniţia o reierarhizare a salariilor în funcţie de importanţa domeniului şi de performanţă serviciilor prestate. Aceasta reierarhizare va fi negociata cu partenerii sociali, astfel încât să se evite modificările conjuncturale, de multe ori subiective, ale valorilor de referinţa sectoriale sau ale coeficienţilor de ierarhizare.În cadrul societăţilor comerciale cu capital de stat, al regiilor autonome şi companiilor naţionale se va urmări respectarea legislaţiei privind remunerarea în concordanta cu obligaţiile asumate prin contractul de administrare, cu eficienta activităţii şi cu plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat.În cadrul politicii generale de încurajare a accesului tinerilor absolvenţi din instituţiile de învăţământ superior se va asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora în primii 2 ani de la angajare.4.3. Asigurările socialeGuvernul considera ca diversificarea resurselor de asigurări de batranete este un obiectiv obligatoriu. În acest scop sistemul de asigurări sociale se va baza pe mai mulţi "piloni". Între aceştia, sistemul public reprezintă fundamentul asigurărilor sociale, iar reformarea sa o dată cu adoptarea noii legi a pensiilor publice şi a altor drepturi de asigurări sociale reprezintă doar un început. Implementarea acestei legi a început însă cu o formula de recorelare a pensiilor care nu elimina inechitatile între generaţii diferite de pensionari în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor.Pentru corectarea acestor situaţii Guvernul va asigura recorelarea pensiilor pe baza unui program care se va desfăşura pe o durată de 3 ani, începând cu trimestrul IV 2001, pentru a se stabili proportiile fireşti între diferitele categorii de pensionari.Guvernul va propune Parlamentului eliminarea din actuala legislaţie a prevederii privind plafonarea pensiilor, stabilind valoarea minima garantată de stat a punctului de pensie. Aceasta măsura va fi luată având în vedere şi echilibrarea fluxului de contribuţii pentru asigurările sociale cu cel al plăţilor, realizat atât printr-o colectare mai buna a veniturilor, prin întărirea disciplinei financiare, cat şi printr-o politica restrictiva privind înlesnirile la plata datoriilor către bugetul asigurărilor sociale.Un rol important în implementarea legii va reveni Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale, care prin structura consiliului de administraţie va avea o mare influenţa în vederea armonizării intereselor angajatorilor, angajaţilor şi pensionarilor.În vederea protejării puterii de cumpărare a pensionarilor pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care să acopere integral rata inflaţiei. Totodată nu se vor impozita pensiile a căror valoare se va situa sub un nivel egal cu doua salarii medii nete pe economie.În privinta pensiilor pentru agricultori Guvernul va asigura creşterea în termeni reali, comparativ cu sfârşitul anului 2000, cu 20% în 2001, cu 40% până în anul 2002, cu până la 75% în 2003 şi cu până la 100% în 2004.În privinta schemelor de pensii obligatorii, bazate pe capitalizare şi contribuţii definite, administrate de sectorul privat, Guvernul considera ca acestea ar putea fi implementate după existenta certa a surselor de acoperire a deficitului creat fondului public de pensii. Proiectul legii fondurilor universale de pensii prevede că o treime din bugetul public de pensii sa treacă în administrarea privată, fără a se specifică din ce surse va fi acoperit deficitul astfel creat. Este motivul pentru care credem ca impunerea unei astfel de legi prin ordonanţa de urgenţă a fost un gest hazardat, incompatibil cu transparenta şi responsabilitatea pe care le presupune dezbaterea parlamentară.În ceea ce priveşte schemele de pensii suplimentare şi opţionale se va urmări atragerea în acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de economisire.Totodată, prin acordarea unor facilităţi fiscale substanţiale, schemele de pensii suplimentare vor fi un domeniu important al înţelegerilor dintre patroni şi salariaţi; o pensie suplimentară acordată dintr-un astfel de fond constituit la nivel de ramura poate deveni un element stimulativ pentru încheierea şi respectarea contractelor colective de muncă, în condiţii de eficienta şi de creştere a productivitatii.În legătură cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă Guvernul va solicita Senatului aprobarea cat mai rapida a legii privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, astfel încât să fie rezolvate problemele legate de:– obligativitatea introducerii în acest sistem de asigurare a tuturor angajaţilor cu contract individual de muncă;– suportarea asigurării respective de către angajator, în calitatea sa de beneficiar al muncii depuse;– diferentierea contribuţiei în funcţie de nivelul de risc la care sunt supuşi angajaţii.Introducerea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale va permite alinierea României la practica internationala în domeniu şi, de asemenea, armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană.4.4. Asistenţa socialăGuvernul considera ca familia trebuie pusă în centrul preocuparilor de natura socială şi va subordona acestui obiectiv toate programele de asistenţa socială. În aceasta viziune familia va beneficia de doua tipuri de prestaţii sociale:– alocaţii pentru subzistenta;– alocaţii pentru dezvoltare familială.Alocaţiile pentru subzistenta vor urmări combaterea saraciei, aplicarea principiului trecerii de la programe universaliste la cele tintite către paturile nevoiase. Aceste alocaţii vor fi concretizate prin următoarele măsuri:– stabilirea alocaţiei de stat pentru copii la nivelul de 10% din salariul mediu pe economie;– alocarea prin programul venitului minim garantat a cel puţin 0,4% din PIB pentru combaterea saraciei extreme;– asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de pregătire a copiilor pentru începerea anului şcolar.Alocaţia pentru dezvoltare familială este o sumă nerambursabilă acordată familiilor în care media de vârsta a soţilor este de maximum 30 de ani, în scopul facilitării accesului la o locuinta sau la unele bunuri de folosinţă îndelungată.Prin alocaţii pentru dezvoltare familială Guvernul are în vedere pe termen lung: creşterea rolului familiei în societate; diminuarea substantiala a numărului de familii sarace, dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea implicarii statului prin alocaţii de subzistenta.În privinta asistenţei sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate Guvernul va promova o lege privind combaterea marginalizarii sociale, având ca obiectiv facilitarea accesului la un loc de muncă şi la o locuinta, precum şi asigurarea accesului la serviciile de sănătate şi educaţie. + 
Capitolul 5Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, protecţia copilului5.1. Ocrotirea sănătăţiiProgramul guvernamental în acest domeniu porneşte de la faptul ca îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv, accesibila tuturor cetăţenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile de sănătate.În stabilirea acţiunilor şi măsurilor pentru realizarea obiectivului strategic "O Romanie mai sanatoasa, cu o morbiditate scăzută şi mai puţine decese premature" s-au luat în considerare neconcordanta existenta între nevoile de îngrijire ale populaţiei, structurile şi orientarea serviciilor de sănătate, precum şi faptul ca sistemul sanitar actual se caracterizează printr-un număr prea mare de tipuri de unităţi sanitare cu suprasolicitarea unor servicii, ineficienta altora şi orientarea excesiva spre serviciile intraspitalicesti în detrimentul celor ambulatorii şi comunitare.În acest context se vor urmări:– dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenţa primara, de specialitate în ambulator, spital şi de urgenta) în scopul creşterii calităţii ingrijirilor, al unui răspuns mai eficient la solicitarile consumatorilor, precum şi al realizării raportului cost/eficienta corespunzător. Pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate şi morbiditate în populaţia generală se vor aplica 32 de programe naţionale şi se va dezvolta reţeaua serviciilor de sănătate publică prin schimbarea raportului sectoarelor spitalicesc/extraspitalicesc.Statul, prin reprezentanţii săi, trebuie să fie un garant al modului de dezvoltare şi supraveghere a asistenţei medicale în România pentru toate categoriile de cetăţeni (din mediul urban şi rural, copii, bătrâni, salariaţi, şomeri, defavorizati social, persoane cu venituri modeste sau fără venituri).Ministerul Sănătăţii şi Familiei va emite şi va aplica acte normative care să înlocuiască sistemul centralizat şi de comanda printr-un sistem descentralizat şi eficient în favoarea cetăţeanului, sistem care să definească relaţia dintre autorităţile centrale şi cele locale. Creşterea autonomiei serviciilor de sănătate va stimula competiţia şi calitatea serviciilor medicale. Ministerul Sănătăţii şi Familiei va fi ferm şi corect, restabilind autoritatea instituţiei de stat, dezvoltand strategia şi punând în practica politica Guvernului în domeniul sănătăţii populaţiei prin aplicarea principiilor moderne de satisfacere a asistenţei medicale, de protecţie şi sustinere a stării de sănătate colective şi individuale.Ministerul Sănătăţii şi Familiei îşi păstrează responsabilitatea gestionării de fonduri pentru:● gestionarea alocării bugetare pentru sănătate;● gestionarea programelor de sănătate de importanţa naţionala;● reglementarea sectorului de sănătate public şi privat;● realizarea cercetării privind politica sanitară;– finanţarea clădirilor şi a echipamentelor de înaltă performanta;● dezvoltarea capacităţii manageriale;– crearea unui sistem pluralist de finanţare a activităţii medicale, compus din resurse publice şi privateSistemul se va baza pe sanse egale pentru servicii medicale şi va asigura echitabil problema plăţilor serviciilor prestate. Modalităţile de plată vor fi făcute cunoscute întregii populaţii. Finanţarea sistemului de sănătate se va face din fondurile asigurărilor şi din plăţile pacientilor. Bugetul de stat va finanta programele medicale naţionale şi investiţiile în spitale, construcţii şi echipamente de înaltă performanta. Fondurile de asigurări de sănătate vor finanta serviciile de sănătate (primara, ambulatorie, spitaliceasca, de urgenta, stomatologica, reabilitare, produse farmaceutice compensate). Pacientul va contribui parţial la plata unor servicii medicale şi integral la plata altor servicii medicale, precum şi la cea a medicamentelor compensate.Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, furnizoarea principala de resurse financiare pentru serviciile medicale, va defini clar pachetul de servicii de sănătate oferit populaţiei, va stabili drepturile pacientilor, va spori calitatea asistenţei medicale prin impunerea de standarde de calitate, va rationaliza serviciile medicale inevitabile într-un sistem bugetar limitat, va sprijini descentralizarea şi creşterea actului managerial central şi local.Se are în vedere dezvoltarea unui model de alocare obiectivă a fondurilor existente în sistem către spitale, în funcţie de caracteristicile spitalului şi ale patologiei pacientilor trataţi de fiecare spital. Sistemul de finanţare propus va utiliza o metoda – testata şi utilizata în multe tari dezvoltate – bazată pe sistemul grupelor de diagnostic (Diagnostic Related Groups – DRG);– dezvoltarea şi consolidarea acţiunii de privatizare, în special a activităţii medicale şi farmaceutice, precum şi începerea privatizării unităţilor medicale ambulatorii de specialitate şi spitaliceşti. Ministerul Sănătăţii şi Familiei va elabora până la 15 mai 2001 o strategie de privatizare a unităţilor medicale ambulatorii de specialitate şi spitaliceşti, ţinând seama de specificul perioadei de tranzitie în care se găseşte România şi de nivelul sau de dezvoltare economică, în corelare cu nivelul de venituri ale populaţiei.Realizarea procesului de privatizare va avea loc, în primul rând, prin modificarea legii proprietăţii publice şi trecerea spitalelor şi ambulatoriilor de specialitate din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. Totodată vor fi susţinute şi alte forme de privatizare, precum asocierea investitionala şi concesiunea, cu păstrarea obiectului de activitate – asistenţa medicală.;– crearea condiţiilor legale pentru înfiinţarea caselor de asigurări de sănătate private cu acces neingradit, ceea ce va permite găsirea unor noi surse de finanţare, realizarea principiului de universalitate, de solidaritate, de subsidiaritate, de echitate şi de autonomie a asistenţei sanitare din România;– definirea precisa a rolului Colegiului Medicilor din România, al Colegiului Farmacistilor din România şi al Colegiului Asistentilor Medicali prin concentrarea pe activităţi profesionale. Activitatea colegiilor va fi independenta atât faţă de administraţia de stat, locală şi centrala, cat şi faţă de partidele politice.Aceste colegii vor oferi garanţii societăţii civile şi statului privind practicarea riguroasă a profesiei de medic, farmacist şi asistent medical la un nivel profesional şi moral ireprosabil;– elaborarea statutului medicului, statutului farmacistului, statutului cadrului medical auxiliar şi a raporturilor acestora în societate (cu poliţia, justiţia, biserica), astfel încât să se asigure acestor profesii (medic, farmacist, asistent medical) locul onorabil pe care îl merita;– învăţământul medical va avea responsabilităţi contractuale, cu programe de pregătire profesională la cel mai înalt standard internaţional, atât în ceea ce priveşte partea teoretică, cat şi în ceea ce priveşte calificarea practica. Anual se va stabili numărul posibil şi necesar de medici care pot fi formati, se va hotărî numărul optim de studenţi pentru fiecare facultate, crescand numărul de absolvenţi de medicina generală, ştiut fiind faptul ca în prezent în România densitatea medicilor este de 17/10.000 de locuitori, faţă de densitatea medie din Europa de 28-29/1.000 de locuitori. Vor fi stabilite criterii clare privind acreditarea învăţământului medical privat. Facultatea de medicina va dispune de acreditarile academice necesare, care se bazează numai pe învăţământul metodic, cercetare şi pe o baza materială adecvată.Introducerea "numerus clausus" pentru stabilirea necesarului de medici va putea asigura o dispersie unitară a absolvenţilor în teritoriu, evitandu-se astfel apariţia şomerilor în medicina.Spitalele din România vor fi infratite cu spitale din Uniunea Europeană şi S.U.A., facilitand astfel schimburi de specialişti, crearea de colective mixte de cercetare, care vor duce implicit la îmbunătăţirea actului medical;– elaborarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Industriei şi Energiei până la 15 mai 2001 a unui program complex bazat pe principii moderne de producţie, elaborate de organe specializate europene şi adoptate de Agenţia Naţionala a Medicamentului, prin care să se asigure, pe de o parte, necesarul sectorului de sănătate şi, pe de altă parte, stimularea producţiei autohtone de aparatura şi instrumentar medical modern şi competitiv, se va face prin acordarea de facilităţi financiare şi fiscale producătorilor. Atât produsele farmaceutice româneşti, cat şi aparatura şi instrumentarul medical vor fi achiziţionate cu prioritate de unităţile sanitare, în condiţii de competitivitate.O acţiune importanţa în acest sector consta în reorganizarea sistemului de control al produselor farmaceutice, biologice, de uz uman şi sanguine, precum şi în dezvoltarea domeniului farmacologiei clinice;– acordarea de către stat a unor facilităţi pentru acces la credite ieftine medicilor şi farmacistilor, realizandu-se cadrul legal pentru acordarea de facilităţi fiscale şi financiare pe termen lung pentru practica medicală şi farmaceutica privată, în scopul infiintarii de cabinete medicale particulare pentru asigurarea asistenţei medicale primare, precum şi a unor unităţi sanitare pentru asistenţa medicală ambulatorie şi spitaliceasca.O preocupare specială va consta în introducerea sistemelor de finanţare tip leasing şi a microcreditelor. Utilizarea fondului de rezerva al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ca un revolving-fund, pentru finanţarea acestor operaţiuni, fără a se solicita medicilor garanţii materiale sau patrimoniale, va impulsiona achiziţionarea de echipamente noi în sistemul public şi privat;– atragerea personalului medical superior şi mediu în zone izolate sau defavorizate prin oferirea unor facilităţi (salarii substanţial majorate, sedii pentru dispensar cu dotări corespunzătoare cu aparatura, echipamente şi materiale sanitare şi cu mijloace de transport adecvate zonei, locuinta şi teren agricol în folosinţă, precum şi condiţii avantajoase pentru pensionare). Se vor iniţia negocieri pentru obţinerea sprijinului Băncii Mondiale în vederea dotării cu echipamente a dispensarelor fără medic din zonele defavorizate. În cele 299 de comune în care exista dispensare fără medic, cu sprijinul autorităţilor locale se vor realiza reabilitarile fizice necesare pentru a se crea posibilitatea introducerii echipamentelor achiziţionate în spaţii adecvate;– salarizarea personalului sanitar superior şi mediu atât în medicina primara, cat şi în cea de specialitate se va face în funcţie de prestaţiile efectuate, de eficienta şi calitatea actului medical, indiferent de statutul public sau privat al furnizorului. Se vor introduce mecanisme de plată (plata per capita, per act sau combinarea celor două modalităţi) care să stimuleze furnizorii să ofere servicii sanitare de calitate;– se va promova o noua metoda de compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, în funcţie de categoriile de boli. În acest scop se va utiliza practica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind elaborarea listei de medicamente compensate, urmărindu-se totodată promovarea în aceasta lista a produselor din oferta interna. De asemenea, se va introduce un program gratuit, coerent de contraceptie în domeniul sănătăţii reproducerii, pentru prevenirea sarcinilor nedorite şi scăderea numărului de avorturi şi a complicatiilor ce rezultă din acestea;– acordarea gratuita de lapte praf din producţia interna copiilor în vârsta de 0-1 an. Aceasta acţiune, asociata cu imunizarea completa a copiilor, va avea ca rezultat reducerea morbiditatii şi mortalitatii juvenile, constituindu-se ca un fundament al medicinei preventive;– reorganizarea asistenţei medico-chirurgicale de urgenta prin crearea progresiva a unor centre cu dotare tehnico-medicală specifică, mijloace de transport şi comunicare adecvate, cu arondare pe o raza de maximum 25 km. Serviciile oferite de asistenţa medicală de urgenta vor fi remunerate cu un spor faţă de alte servicii medicale. Asistenţa medicală de urgenta va organiza şi programe de acţiune în comun cu primăriile, poliţia, pompierii, apărarea civilă.– Reorganizarea pe principiul competentei şi al eficientei a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate acordate în oraşe de centrale de diagnostic şi tratament şi crearea la nivel rural a unor centre de asistenţa medicală dotate cu mijloace de evacuare medicalizat. În acest context se vor asigura:– îmbunătăţirea eficientei şi calităţii serviciilor medicale prin restructurarea şi reorientarea lor, cu scopul de a răspunde necesităţilor de îngrijire a populaţiei;– introducerea conceptului de cost-eficienta, prin organizarea unor servicii medicale integrate;– creşterea rolului medicinei preventive şi a promovării sănătăţii.– Renovarea, modernizarea şi dotarea cu aparatura de înaltă performanta a spitalelor reprezentative, precum şi crearea condiţiilor pentru activităţi medicale civilizate în toate spitalele tarii. Se vor crea servicii de asistenţa spitaliceasca de scurta durata (o zi).– Înfiinţarea de spitale-centre medico-sociale pentru persoane sarace cu venituri sub limita existenţei şi pentru cele care nu plătesc asigurări sociale de sănătate, precum şi înfiinţarea de spitale-cămin pentru persoanele în vârsta, bolnave şi fără apartinatori. Înfiinţarea acestor centre medico-sociale se va realiza prin reorganizarea unităţilor spitaliceşti disponibilizate de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Activitatea în centrele medico-sociale se va finanta din fonduri de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, asistenţa medicală fiind asigurata de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de casele de asigurări de sănătate. Prin colaborare cu O.N.G.-uri din Europa şi S.U.A. şi prin crearea unui cadru legislativ adecvat, asistenţa medico-socială în aceste centre se va putea realiza la standarde internaţionale.– Acordarea de asistenţa medicală gratuita elevilor şi studenţilor prin angajarea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a medicilor de medicina generală, care vor încheia contracte cu Casa Naţionala de Asigurări Sociale de Sănătate. Prin aceasta se facilitează accesul la asistenţa medicală şi, în caz de nevoie, internarea în orice unitate spitaliceasca.5.2. Politica familialăPolitica familială se axeaza pe trei direcţii fundamentale: familiile cu copii mici; căsătoriile şi relaţiile intrafamiliale; echilibrul între munca şi familie.Măsurile avute în vedere sunt:– Crearea unei reţele de oficii pentru asistenţa familială, în vederea sustinerii şi intaririi familiei ca entitate fundamentală a societăţii, prin:● asistenţa familială, care include şi sprijin financiar şi servicii de suport al relaţiilor intra- şi interfamiliale;● Programul Naţional de Planificare Familială, care contribuie la îmbunătăţirea asistenţei acordate mamei şi copilului, ce va include activităţi de informare, educare şi comunicare, formarea profesională a personalului medical, intarindu-se astfel, îndeosebi în zonele izolate, serviciile de sănătate a reproducerii;● sprijinirea comunităţilor de a-şi crea propriile lor capacităţi care să rezolve problemele locale;● furnizarea de servicii de consultanţa şi consiliere familiilor în dificultate.– Efectuarea de campanii de informare a părinţilor asupra modului de abordare a principalelor evenimente ce survin în viaţa de familie.– Asigurarea comunicării între familii şi serviciile comunitare, precum şi facilitarea legăturilor şi cunoaşterii reciproce a membrilor comunităţii.– Identificarea familiilor la risc şi acordarea asistenţei necesare cat mai precoce.Prin programul sau Guvernul va aplica măsuri pentru crearea unui sistem real şi eficient de protecţie a familiei, într-o abordare complexa care vizează reforma întregului domeniu de protecţie socială.Principalele măsuri necesare în vederea implementarii depline a prevederilor directivelor comunitare:– măsuri de informare şi constientizare a angajaţilor, patronilor, sindicatelor şi funcţionarilor publici cu responsabilităţi în domeniul de aplicare a legislaţiei muncii, asupra prevederilor legislaţiei naţionale corespondente actului comunitar;– măsuri pentru adoptarea şi urgentarea aplicării Planului naţional de acţiune pentru egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi;– modificarea proiectului legii egalităţii sanselor şi reintroducerea lui în procedurile parlamentare, în urma adoptării Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, care a preluat mare parte din prevederile proiectului iniţial;– aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în privinta accesului la angajare, formare profesională şi promovare, a condiţiilor de muncă;– constituirea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Sanse, organism independent de promovare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei, având rol de monitorizare a aplicării prevederilor directivelor comunitare;– elaborarea proiectului de lege privind protecţia maternitatii;– asigurarea respectării drepturilor sociale în conformitate cu prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite.În acest context stabilirea unui cadru unic de organizare a sistemului de asistenţa familială şi socială, a modalităţilor de finanţare, a tipurilor de prestaţii reprezintă, pe termen mediu, obiective majore ale reformei în domeniul asistenţei sociale.În România integritatea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi nu presupune cheltuieli suplimentare faţă de cele necesare aplicării prevederilor actelor normative curente a căror influenţa bugetară este evaluată şi prevăzută de Guvern; dezvoltarea capacităţii instituţionale presupune însă cheltuieli bugetare şi extrabugetare ce pot fi acoperite din programe de cooperare internationala pentru care Guvernul României şi-a arătat disponibilitatea de participare.5.3. Obiective strategice pentru protecţia copiluluiProtecţia drepturilor tuturor copiilor din România trebuie susţinută ferm şi fără echivoc, iar sănătatea şi bunăstarea lor va fi o prioritate a Programului de guvernare. În acest scop se va promova un sistem global, unitar, modern şi durabil, care să ţină cont de standardele europene.În acest context se vor urmări:– elaborarea şi promovarea unui program naţional de educaţie publică cu privire la responsabilitatea familiei, rolul acesteia în creşterea şi educarea copiilor, finanţat de Comisia Europeană;– introducerea unui capitol bugetar (10 milioane dolari, pentru o perioadă de 2 ani), care să susţină desfăşurarea unui program referitor la sănătatea copiilor români, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii;– implementarea unui program în valoare de 27 milioane euro, autorizat de Grupul de nivel înalt al donatorilor internationali şi finanţat de Comisia Europeană;– asigurarea din bugetul de stat a 500 mii dolari pe o perioadă de 4 ani pentru audit, precum şi pentru alte programe de bunastare a copiilor;– crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la protecţia drepturilor copilului, justiţia juvenila şi responsabilităţile organizaţiilor neguvernamentale cu activităţi în domeniu, în concordanta cu Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului şi cu principiile stabilite prin Convenţia de la Haga;– reformarea sistemului de justiţie în vederea creării unui sistem juridic de protecţie a copilului şi asigurarea investigarii tuturor delictelor cu privire la copii de către organele de urmărire penală, acolo unde este necesar;– intensificarea măsurilor pentru combaterea crimei organizate, cu referire specială la traficul de copii;– reanalizarea de fond, la recomandarea Parlamentului European, a regimului adopţiilor internaţionale.Având în vedere responsabilitatea statului în protecţia copiilor în dificultate şi ţinând seama de criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga şi prin Rezoluţia Parlamentului European cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, o atenţie prioritara va fi acordată asigurării şi respectării drepturilor acestor copii, urmărindu-se scoaterea lor din "conul de umbra" în care se afla şi plasarea într-o zona de interes special, acordarea de sanse egale cu ceilalţi copii la educaţie, integrare socială şi speranta.Guvernul va sprijini activitatea Grupului la nivel înalt al donatorilor internationali, stabilit pentru promovarea şi implementarea unei abordari coordonate privind protecţia copilului sub coordonarea primului-ministru şi a raportului Parlamentului European pentru România.Se va asigura, în parteneriat cu Delegaţia Comisiei Europene în România, implementarea Programului PHARE, de 25 milioane euro, intitulat "Copiii mai întâi".Măsurile de urgenta pentru restructurarea sistemului de protecţie a copilului în dificultate sunt:– elaborarea până la 25 februarie 2001 a unei noi strategii în domeniul protecţiei copilului;– integrarea politicilor de protecţie a copilului în ansamblul general al politicilor sociale, astfel încât să se asigure ca prestaţiile sociale contribuie la sprijinirea familiilor în creşterea şi îngrijirea propriilor copii;– întărirea capacităţii instituţionale la nivel central, prin crearea unei autorităţi naţionale cu atribuţii în elaborarea, coordonarea şi controlul implementarii politicilor de protecţie a drepturilor copilului şi de adopţie;– întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea diversificării activităţilor de protecţie a copilului, care să permită dezvoltarea acestuia într-un mediu familial, beneficiind de o îngrijire personalizata şi adecvată nevoilor sale;– promovarea parteneriatului dintre autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă, în vederea folosirii resurselor tuturor actorilor publici sau privati cu activităţi/atribuţii în domeniul protecţiei copilului;– dezvoltarea şi diversificarea de servicii alternative, într-un sistem integrat de servicii comunitare, care să pună accent cu precădere pe prevenirea şi reducerea abandonului şi a institutionalizarii copilului, cu începere din semestrul I al anului 2001, astfel încât să se ajungă la sfârşitul anului 2002 ca numărul acestora să fie de cel puţin 250;– diversificarea modalităţilor de sprijin acordat familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea prevenirii abandonului şi institutionalizarii copilului, incluzând şi servicii medicale corespunzătoare;– restructurarea până la sfârşitul anului 2002 a unui număr de cel puţin 40 de instituţii de tip rezidential pentru protecţia copilului, prin crearea de aşezăminte de tip familial şi dezvoltarea de programe de integrare a copiilor institutionalizati în familia naturala sau substitutiva;– mediatizarea şi promovarea plasamentului familial şi dezvoltarea în paralel a serviciilor de sustinere a copilului şi a familiei de plasament;– dezvoltarea unei reţele de lucrători sociali la nivelul comunităţii locale, care să aibă posibilitatea identificarii mai rapide a situaţiilor care ar putea periclita dezvoltarea fizica, psihică sau morala a copilului;– elaborarea de standarde de calitate pentu toate tipurile de servicii alternative de protecţie a copilului, concomitent cu stabilirea unui sistem de acreditare a tuturor furnizorilor de servicii, ai căror beneficiari sunt copiii în dificultate şi familiile lor;– dezvoltarea şi implementarea, ca obiectiv permanent, de programe de formare a personalului implicat în protecţia copilului, în vederea atingerii standardelor de calitate definite pentru fiecare tip de serviciu;– reconsiderarea, în regim de urgenta, a procedurilor privind adoptia, ca măsura de protecţie a copilului, în vederea promovării adopţiei naţionale şi a măsurilor alternative de sustinere a copilului în familie;– elaborarea şi implementarea de programe specifice de informare sistematica a opiniei publice asupra efectelor abandonului şi institutionalizarii copilului, asupra importantei creşterii şi educării acestuia într-un mediu familial;– dezvoltarea de programe, cu obiective specifice pentru următorii 2 ani, asigurate cu fonduri de sprijinire şi recuperare a copilului şi a adolescentilor cu handicap, în contextul lor familial şi comunitar;– demararea imediata de programe de orientare socioprofesionala pentru ţinerii de peste 18 ani care părăsesc centrele de plasament şi corelarea acestora cu alte programe de dezvoltare regionala;– iniţierea unor proiecte care să cuprindă măsuri de prevenire şi intervenţie eficienta în cazurile de abuz şi de neglijare a copilului, inclusiv în familie, prin crearea cadrului legislativ corespunzător;– sprijinirea programelor de educaţie sexuală şi planificarea familială a adolescentilor din centrele de plasament, luându-se în considerare caracteristicile psihice, comportamentale şi statutul social ale acestor tineri;– îmbunătăţirea perceptiilor şi ameliorarea prejudecatilor cu privire la copiii infectati HIV, cu handicap, rromi, refugiati. + 
Capitolul 6Educaţia, cercetarea şi cultura – factori strategici ai dezvoltării6.1. Educaţia – prioritate naţionalaGuvernul României considera ca, pentru domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, România trebuie să se angajeze hotărât pe direcţia aleasă de ţările dezvoltate. Toate societăţile, inclusiv cele mai dezvoltate, se afla astăzi într-o mare tranzitie istorica, ce se va întinde pe mai multe decenii, prin care se înfăptuieşte trecerea de la civilizatia de tip industrial la societatea postindustriala, informationala, intelectuală şi cultural-intensiva. România trebuie să răspundă concomitent provocarilor reformei interne şi sfidarilor pe care le implica acomodarea cu noile tendinte ale civilizatiei pe plan mondial.România intră în competiţia istorica pentru dezvoltare, având un potenţial deosebit sub raport cultural, ştiinţific şi uman. Relansarea economică va permite alocarea unor resurse sporite pentru cultura, sănătate, învăţământ şi cercetare ştiinţifică. În felul acesta România se va situa în acord cu noile tendinte ce se afirma pe plan mondial.Programul guvernamental îşi bazează strategia de dezvoltare pe forta creatoare a intelectualitatii, care are de jucat un rol esenţial în tranzitia spre un nou model de societate. Produsele viitorului vor incorpora o tot mai intensa componenta intelectuală, de gandire şi creaţie, în acord cu exigenţele societăţii informationale, cultural-intensive.Strategia formării şi reformarii resurselor umane constituie punctul de pornire a politicilor de modernizare economico-socială a României. Politicile educaţionale pe care le va promova Guvernul României au ca obiectiv principal învăţământul însuşi, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic.Investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea instituţiile de învăţământ şi educaţie, precum şi cele de cercetare ştiinţifică sunt privite ca instituţii strategice pentru destinul naţional.Programul de guvernare porneşte de la ideea ca performanţele noastre vor fi determinate în primul rând de competenţa şi pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica eficient acest potenţial.Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectiva şi ea priveşte modelarea multidimensionala şi anticipativa a factorului uman.Schimbările din sistemul de educaţie vor avea efecte în toate componentele societăţii, fiind parghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt chemaţi sa invete permanent, sa invete să îşi amelioreze prin forte proprii condiţiile de viaţa, să îşi proiecteze viitorul cu luciditate şi indrazneala.Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizatiei postindustriale România trebuie să îşi reactiveze potenţialul creator de care dispune, forta intelectuală şi resursele morale ale societăţii, dorinţa de afirmare şi spiritul de iniţiativa ale tineretului, sistemul de educaţie şi celelalte calităţi ale factorului uman.Sistemul de învăţământ este apreciat de Guvernul P.D.S.R. ca o prioritate naţionala care trebuie să se bucure de o atenţie specială în politica de dezvoltare pe termen lung.În scopul racordarii sale la cerinţele contemporane sunt prevăzute acţiuni pentru:– consolidarea rolului şcolii ca principala instituţie de educaţie şi învăţământ;– asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce priveşte o noua "alfabetizare" a populaţiei, reprezintă poarta de intrare în civilizatia lumii de maine. Va fi susţinut un program minimal pe baza căruia, în cativa ani, fiecare şcoala să fie echipata cu calculatoare cu acces la Internet şi cu baza necesară pentru acest tip de instrucţie. Se vor achizitiona, în perioada 2000-2004, 500.000 de calculatoare realizate în producţia interna;– asigurarea condiţiilor pentru invatarea şi utilizarea fluenta, în primul rând de către tineret, a doua limbi de circulaţie internationala. Aceasta condiţie este indispensabila pentru o comunicare eficienta în lumea de azi şi pentru accesul la informaţie;– asimilarea temeinica a limbajelor artistice care au devenit componente obligatorii ale vieţii sociale şi ale dezvoltării contemporane, mai ales în sectoarele de vârf ale societăţii informationale;– aprofundarea studiului limbii, istoriei şi civilizatiei române, ca elemente fundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale, în contextul integrării noastre europene şi al globalizarii, caracteristici majore ale proceselor contemporane.Programul de guvernare în acest domeniu se concentreaza asupra următorilor factori decisivi: educaţia de baza pentru toţi; capacitatea de autoperfecţionare a sistemului educaţional; învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică; educaţia permanenta într-o societate educaţională.Într-o asemenea perspectiva educaţia şi cercetarea ştiinţifică nu sunt considerate instituţii "de consum", ci factori de multiplicare şi de dezvoltare a resurselor.Conform principiului educaţiei de baza pentru toţi fiecare persoana (copil, tânăr sau adult) trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor sale fundamentale de invatare (scriere, exprimare uzuală, calcul aritmetic, rezolvare de probleme, cunoştinţe, deprinderi, aptitudini etc.).Din acest motiv educaţia de baza este considerată ca un fundament al întregului edificiu cultural, profesional şi civic al personalităţii umane. Educaţia de baza nu este un fenomen natural care se produce de la sine, o dată cu dezvoltarea fiziologica a individului. Aceasta este un important factor de proces cultural, cu mari implicaţii pentru starea generală a resurselor umane ale unei natiuni, care va fi realizat printr-o politica coerenta şi prin mijloace adecvate.Întrucât educaţia de baza şi componentele care o alcătuiesc evolueaza continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent şi adaptate diversilor beneficiari: copiii preşcolari, elevii din ciclul primar, ţinerii analfabeti, adultii cu o formare incompleta sau inadecvata, persoanele expuse la şomaj şi excludere socială.Întrucât, din cauza condiţiilor de viaţa, unele categorii de populaţie (persoane cu nevoi speciale; minorităţi culturale; persoane care locuiesc în zone defavorizate; ţinerii şi adultii analfabeti; populatiile migratoare; persoane fără adapost stabil; copiii strazii; persoanele private temporar de libertate; somerii pe termen lung; imigrantii; refugiatii de război sau în urma calamităţilor naturale) nu au acces la educaţia de baza, acestea vor beneficia de programe de protecţie şi sustinere educaţională:– programe speciale de educaţie pentru persoane cu handicap;– programe compensatorii pentru persoanele excluse de la viaţa socială normală;– programe intensive de prevenire a abandonului şcolar;– programe de generalizare a învăţământului preşcolar;– programe pentru cea de-a doua sansa pentru ţinerii şi adultii cu o instruire incompleta;– programe de sustinere a limbilor şi culturilor minoritare;– programe de dezvoltare a zonelor defavorizate;– programe de reinsertie pentru persoanele marginalizate sau excluse social.Educaţia de baza pentru toţi se va realiza prin:– refacerea echităţii în educaţie, mult afectată de degradarea condiţiilor de viaţa, de accentuarea discrepantelor social-economice, de segmentarea liantului social şi de declinul general al serviciilor publice;– ameliorarea calităţii învăţământului, astfel încât să se ajungă la standardele de performanţă ale ţărilor din U.E. şi O.E.C.D.;– formarea competentelor de baza pentru toţi (copii, tineri, adulti), astfel încât pregătirea profesională ulterioară şi participarea la viaţa activa să se bazeze pe un edificiu cultural autentic;– relansarea educaţiei în mediul rural şi în zonele defavorizate;– asigurarea unor programe de educaţie compensatorie sau pentru cea de-a doua sansa pentru cei care au fost excluşi momentan din sistemul formal al educaţiei de baza.Ansamblul măsurilor de realizare a standardelor de integrare europeană şi de creştere a competitivitatii forţei de muncă din România porneşte de la performanţele superioare ale învăţării. Din acest motiv ameliorarea performantelor generale ale tuturor elevilor şi studenţilor este o prioritate majoră a Programului de guvernare şi dezvoltare a resurselor umane.În aceasta perspectiva sunt prevăzute următoarele acţiuni:– stimularea motivatiei elevilor şi studenţilor, asocierea acestora la organizarea şi gestionarea procesului de invatare;– antrenarea elevilor în activităţi culturale şi sportive extraşcolare;– subvenţionarea de la bugetul de stat a întreţinerii în tabere şcolare a elevilor din învăţământul obligatoriu proveniţi din familii ale căror venituri se situeaza sub doua salarii medii pe economie;– punerea accentului pe rezultatele pe termen lung, nu pe performanţele utilizabile în prezent, exclusiv în mediul academic (invatare pentru nota, predare doar pentru examinare şi memorizare, recursul dominant la procesele intelectuale cu reţinere scurta);– eliminarea "şcolii paralele";– elaborarea de programe de prevenire a abandonului şi a insuccesului şcolar;– trecerea la un alt sistem de control al calităţii în învăţământ, prin evaluare formativa şi examene centrate pe performanţe, nu pe reproducerea de cunoştinţe;– formarea unor calificări bazate pe competente reale, care să conteze mai mult decât diplomele sau certificatele formale;– lansarea unui program naţional care să permită realizarea anuală a 100 de sali de sport.Relansarea educaţiei în mediul rural vizează următoarele obiective:– redimensionarea reţelei şcolare;– constituirea unei reţele de transport şcolar (anual, 120 de localităţi);– asigurarea şcolilor cu cadre didactice calificate;– dotarea şcolilor cu mijloace moderne de învăţământ, cu reţele de informare şi comunicare;– dotarea bibliotecilor şcolare.Învăţământul superior va avea o contribuţie directa majoră la formarea resurselor umane.Până la formarea unei adevărate pieţe a muncii, care să regleze relaţia cu oferta de absolvenţi calificaţi, sunt necesare măsuri care să limiteze şi sa elimine în perspectiva pericolele date de somajul cadrelor calificate, emigrarea masiva şi subutilizarea profesională.Folosind propriile capacităţi de inovare şi reforma, învăţământul superior va deveni o parghie care să dea impuls societăţii româneşti, prin racordare la evolutiile sociale şi economice pe care să le influenteze şi să le directioneze.Acţiunile concrete ce se vor desfăşura în cadrul universitatilor, în scopul dezvoltării resurselor umane, sunt:● adaptarea specializărilor la nevoile de pe piaţa muncii;● dezvoltarea cercetării ştiinţifice universitare;● încurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiază în străinătate;● integrarea universitatilor particulare acreditate în sistemul de învăţământ superior românesc;● întărirea parteneriatelor internaţionale;● stimularea unor noi forme universitare, precum şi învăţământul la distanta.Pentru îmbunătăţirea managementului resurselor didactice şi de cercetare din instituţiile de învăţământ superior, se au în vedere: asigurarea funcţionarii optime a mecanismelor de conducere a instituţiilor de învăţământ superior, în condiţii de autonomie universitară şi de gestionare financiară ce solicita creşterea resurselor extrabugetare; recrutarea de tineri preparatori şi asistenţi universitari, prin dezvoltarea personalului didactic şi de cercetare. Diversificarea instituţională şi mai ales a fluxurilor studenţeşti şi extinderea învăţământului la distanta consacra tipuri noi de studenţi şi solicita forme diferite de organizare şi transmitere a cunoaşterii.În cadrul programului de investiţii publice, începând cu semestrul II al anului 2001 vor fi abordate reamenajarea şi construcţia de cămine noi pentru studenţii din învăţământul de stat.De asemenea, începând cu anul şcolar 2001/2002, prin subvenţii de la bugetul de stat se va acoperi o parte reprezentând 20-50% din plata cazarii în cămine a studenţilor din învăţământul de stat, în funcţie de venitul familial.Universităţile vor fi sprijinite să se apropie cat mai mult de piaţa muncii, nu numai prin oferta de specialişti, ci şi prin realizarea de noi tehnologii sau echipamente şi produse de cercetare.În consens cu "Cartea alba asupra educaţiei şi formării", elaborata de Uniunea Europeană, Programul guvernamental situeaza pe un loc important realizarea "societăţii educaţionale", care valorifica eficient resursele umane, prin: educaţie permanenta; creşterea rolului expertizei în luarea deciziilor; accesul generalizat la orice formă de cunoaştere; extinderea mijloacelor de comunicare; creşterea motivatiei individuale pentru invatare şi emancipare personală; participare civică şi responsabilitate socială.În mod tradiţional sistemul educativ din România este, în principal, un sistem de învăţământ. Societatea educaţională din România se limitează, în prezent, în cea mai mare parte a sa, la posibilităţile oferite de educaţia formala şi formarea iniţială. O dată ieşit din şcoala generală sau dotat cu o diploma individul era lăsat în voia sa, fără o ofertă adecvată de educaţie permanenta. În aceste condiţii în România atât educaţia adulţilor, cat şi educaţia informala (realizată în afară instituţiilor de învăţământ) sunt insuficient dezvoltate.Acest tip de societate (în Uniunea Europeană denumit "Knowledge Society") presupune noi demersuri de politica educaţională. Vechile paradigme ale învăţământului pentru toţi şi ale selecţiei prin excludere sunt înlocuite printr-o politica de conciliere a doua prioritati aparent incompatibile: educaţia pentru toţi şi educaţia pentru fiecare.În acest sens se vor iniţia şi se vor dezvolta:– accesul larg la servicii de educaţie şi formare;– educaţia pe toată durata vieţii;– extinderea funcţiei educative a societăţii la un ansamblu de instituţii formative (şcoala şi universitatea, dar şi mass-media, familia, comunitatile, instituţiile, societăţile comerciale, O.N.G.);– amânarea selecţiei şi excluderii din sistemul de învăţământ;– educaţia pe măsura, în funcţie de interese şi aptitudini.Programul de guvernare urmăreşte ca societatea românească sa devină o societate educaţională în sensul definit de Uniunea Europeană. Pentru aceasta îşi propune: educaţia ca proprietate naţionala; educaţia adulţilor şi invatarea permanenta; coordonarea instituţională şi politica. De asemenea, se vor asigura refacerea şi consolidarea poziţiei sociale a personalului din învăţământ, prin recunoaşterea şi stimularea materială şi morala a valorilor.Direcţiile de acţiune pentru asigurarea educaţiei permanente şi construirea societăţii educaţionale sunt:– susţinerea adecvată a sistemului educaţional (resurse financiare, sprijin politic, sustinere publică);– definirea cadrului legislativ pentru educaţia permanenta şi educaţia adulţilor;– diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie permanenta;– includerea educaţiei şi formării ca o componenta necesară în toate programele de dezvoltare pe ansamblul economiei şi pe ramurile acesteia;– coordonarea instituţională a principalilor actori ai proceselor educaţionale (instituţiile publice, societatea civilă, instituţiile politice, partenerii sociali, centre de inovare şi dezvoltare);– coordonarea programelor cu finanţare externa, astfel încât să se evite paralelismele, segmentarea pe proiecte nesemnificative, dezacordurile metodologice şi dependenta excesiva de resursele externe.6.2. Cercetarea ştiinţificăActivitatea de cercetare ştiinţifică reprezintă cel mai înalt mod de dezvoltare a resurselor umane, atât prin continua pregătire/informare pe care o solicita, cat şi prin rezultatele obţinute.Cu toate acestea, deşi indispensabila pentru dezvoltare şi pentru rezolvarea problemelor globale ale societăţii, cercetarea ştiinţifică a fost prima sacrificata, fiind considerată un lux în raport cu urgentele momentului.Direcţia principala a Programului de guvernare în acest domeniu o reprezintă crearea unui sistem naţional de cercetare-dezvoltare, ca factor de multiplicare a resurselor, capabil sa susţină dezvoltarea societăţii româneşti.Principalele direcţii de acţiune în acest domeniu sunt următoarele:– restructurarea sistemului naţional al cercetării ştiinţifice, prin definirea domeniilor strategice şi finanţarea, cu prioritate, a cercetării în aceste domenii prin diversificarea surselor de finanţare şi o mai buna valorificare a rezultatelor cercetării şi inventiilor româneşti; asigurarea unei legături mai strânse între cercetare şi necesităţile agenţilor economici;– adaptarea sistemului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la cerinţele procesului de integrare în Uniunea Europeană. Vor fi valorificate eficient oportunitatile pe care le oferă programele comunitare în domeniu, în vederea compatibilizarii cu cerinţele societăţii informationale. Eşalonarea în timp a prioritatilor în acest domeniu şi repartizarea fondurilor bugetare vor urmări consolidarea legăturilor dintre sistemul cercetare-dezvoltare şi cerinţele progresului economic al tarii, în scopul preluării rapide de către agenţii economici a rezultatelor cercetării-dezvoltării;– dotarea şi informatizarea laboratoarelor, pentru a le situa la niveluri comparabile cu cele similare din Uniunea Europeană. În Programul sectorial al domeniului respectiv sunt prevăzute măsuri care vor asigura transformarea unor centre şi institute în platforme performanţe de cercetare, ca instituţii de interes naţional, care să dezvolte şi sa valorifice potenţialul de cercetare existent, sa limiteze pericolul disiparii lui în alte sectoare de activitate sau în afară tarii;– pentru integrarea în structurile europene, se are în vedere promovarea unor proiecte de colaborare şi de creare, pe teritoriul României, a unor centre de cercetare ştiinţifică, în care se vor reuni echipe de specialişti, din ţara noastră şi din tari ale Uniunii Europene, în domenii în care exista o tradiţie ştiinţifică valoroasa şi sunt previzibile avantaje ştiinţifice şi economice pentru România, inclusiv pentru conservarea sistemului ecologic naţional şi valorificarea potenţialului natural al României;– dezvoltarea activităţii de cercetare-dezvoltare tehnologică în plan regional, stimulandu-se activitatea de inovare şi de valorificare a rezultatelor obţinute în centre teritoriale interdisciplinare de cercetare-dezvoltare;– asigurarea interfetei dintre cercetare şi industrie, la nivel naţional şi regional, prin dezvoltarea unei infrastructuri instituţionale specifice, având menirea de a facilita transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor obţinute prin Programul naţional de cercetare-dezvoltare.În vederea consolidării poziţiei socioprofesionale a cercetatorilor şi specialiştilor P.D.S.R. va milita pentru stimularea materială şi morala a valorilor, pentru adoptarea legii cercetării şi statutului cercetatorului şi pentru revizuirea sistemului de salarizare în domeniul cercetării ştiinţifice.Punerea în aplicare a Programului P.D.S.R. va asigura trecerea efectivă a sistemului cercetării-dezvoltării din ţara noastră la o structura operationala de tip european, capabilă să asigure creşterea competitivitatii noastre în acest domeniu şi punerea în valoare a potenţialului ştiinţific de care dispunem.Prin Programul de guvernare se propune, pe de o parte, eliminarea constrangerilor şi surselor de blocaj şi, pe de altă parte, identificarea căilor de ieşire din criza. În acest cadru, se vor păstra ca instituţii publice numai institutele de cercetare-dezvoltare cu activitate de prestigiu, reprezentative pentru domeniile respective, care vor fi periodic acreditate.În planul managementului cercetării se vor aplica măsuri privind perfecţionarea managementului instituţional, prin: organizarea de programe specifice, inclusiv sub asistenţa tehnica PHARE; selectarea prin concurs a managerilor (pentru institute şi laboratoare) în institutele naţionale; evaluarea periodică a managerilor.Măsurile din Programul de guvernare urmăresc cu precădere creşterea competentei şi eficientei activităţii de cercetare-dezvoltare, prin:– obţinerea de rezultate de interes pentru beneficiarii din economie/societate;– corelarea tematicilor de cercetare cu finanţare de la buget cu strategia sectoriala pe termen mediu şi lung;– promovarea parteneriatului între cercetători şi beneficiari/utilizatori ai rezultatelor cercetării;– sprijinirea aplicării rezultatelor obţinute la beneficiari/utilizatori;– dezvoltarea resurselor umane prin: formare şi perfecţionare pentru şi prin activitatea de cercetare-dezvoltare; formarea şi perfecţionarea resurselor umane, astfel încât sa devină capabile sa utilizeze rezultatele cercetării şi dezvoltării;– dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi formarea de centre de excelenta în domenii prioritare;– dezvoltarea infrastructurii de inovare (oficii de inovare şi afaceri, centre de transfer tehnologic, oficii de informare tehnologică);– înfiinţarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetării;– instituirea unui sistem flexibil de gestionare a fondurilor bugetare pe programele de cercetare-dezvoltare;– instituirea unui sistem de bonificatii pentru instituţiile care derulează teme finanţate de Uniunea Europeană.În aceasta perspectiva, din bugetul de stat se vor finanta următoarele tipuri de activităţi: activităţi de cercetare-dezvoltare; activităţi de transfer tehnologic în sensul transfer de cunoştinţe, consultanţa şi asistenţa tehnica; activităţi de valorificare/implementare a rezultatelor la beneficiari; activităţi suport, de tip orizontal, pentru sprijinirea realizării programului prin dezvoltarea resurselor umane, atât din activitatea de cercetare-dezvoltare, cat şi din partea beneficiarilor programului; organizări de cursuri; stagii de formare; diseminarea cunoştinţelor şi a experienţei acumulate; activităţi de conducere a programelor.Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare va fi elaborat în deplina concordanta cu obiectivele incluse în Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană.În cadrul acţiunilor de restructurare se va avea în vedere descentralizarea, prin atribuirea de către minister a conducerii de programe către instituţii cu profil de cercetare-dezvoltare, universităţi acreditate sau structurile acestora, agenţi economici, alte instituţii publice cu profil de cercetare-dezvoltare.În acest context schimbările vizează:– schimbarea mentalitatii referitoare la cercetare, prin recunoaşterea faptului ca ştiinţa generează dezvoltare durabila;– schimbarea statutului activităţii de cercetare-dezvoltare din domeniu subventionat în domeniu de investiţii, corespunzător rolului pe care trebuie să-l îndeplinească în orice societate care are ca obiectiv dezvoltarea socioeconomica;– restructurarea în continuare a sistemului ştiinţei şi tehnologiei, în scopul creşterii performantelor, competitivitatii şi impactului sau socioeconomic;– definirea coerenta a domeniilor prioritare ale cercetării ştiinţifice româneşti;– asigurarea condiţiilor de formare şi dezvoltare pentru şi prin cercetare a resurselor umane, pentru a atinge nivelul recunoaşterii ştiinţifice internaţionale;– atragerea şi menţinerea în activitatea de cercetaredezvoltare a tineretului cu performanţe profesionale deosebite;– legiferarea statutului cercetatorului şi a activităţii de cercetare-dezvoltare, care să asigure baza de recunoaştere şi racordare în sistemele ştiinţei şi tehnologiei europene şi internaţionale;– creşterea capacităţii de difuzare şi valorificare în economie şi în societate a potenţialului tehnologic românesc.În principalele capitole ale programului guvernamental specific acestui domeniu se prevede:Dezvoltarea capacităţii de generare de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice prin:– sprijinirea formării şi dezvoltării nucleelor, centrelor şi reţelelor de excelenta, în domenii considerate de prioritate, care să constituie surse interne de competenţa ştiinţifică şi expertiza tehnologică de înalt nivel, precum şi tehnologii avansate, corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung;– dezvoltarea resurselor din domeniul cercetării prin: programe de granturi pentru cercetare; îmbunătăţirea condiţiilor de formare continua, prin şi pentru cercetare, combinand pregătirea postuniversitară cu activităţile de cercetare-dezvoltare; îmbunătăţirea accesului la sursele de informare; dezvoltarea calităţilor manageriale pentru conducerea proiectelor de cercetare-dezvoltare (inclusiv internaţionale); promovarea unei culturi orientate spre inovare şi calitate; crearea de condiţii motivate pentru cercetători, în mod deosebit pentru cei tineri, care să împiedice exodul competentelor;– integrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare româneşti în reţele şi programe internaţionale;– creşterea calităţii eficientei unităţilor de cercetare-dezvoltare, prin: procurarea de echipamente, aparatura şi software de ultima generaţie; dezvoltarea de laboratoare/facilităţi majore cu acces multiplu; aplicarea unor proceduri standard de evaluare a organizaţiilor, activităţilor şi personalului din domeniul cercetării-dezvoltării, conform normelor internaţionale; participarea universitatilor şi institutelor de cercetare la elaborarea strategiilor de dezvoltare economică durabila; îmbunătăţirea procedurilor de selecţie, a practicilor manageriale şi orientarii spre piaţa a unităţilor de cercetare-dezvoltare.Dezvoltarea capacităţii de difuzare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice, prin: creşterea capacităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare de a difuza cunoştinţele, rezultatele, experientele, dezvoltand serviciile de marketing şi birourile de legătură cu industria etc., precum şi activitatea de promovare publică (cataloage de produse, buletine/publicaţii informative şi promotionale, conferinţe, demonstratii produse/tehnologii, prezentări audio-video, lansari de programe/proiecte).Dezvoltarea capacităţii de utilizare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice, prin: creşterea capacităţii de absorbţie a inovarii în mediul economic, ca urmare a unor cursuri şi stagii de formare şi perfecţionare pentru beneficiarii/utilizatorii rezultatelor cercetării-dezvoltării; susţinerea mobilitatii cercetatorilor, specialiştilor şi studenţilor din institutele de cercetare şi universităţi către firme; îmbunătăţirea accesului firmelor la facilităţi informationale şi la servicii de asistenţa ştiinţifică şi tehnologică.Dezvoltarea potenţialului de cercetare-dezvoltare şi inovare la nivelul firmelor, ca urmare a: elaborării de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare între parteneri industriali şi unităţi de cercetare-dezvoltare; utilizării de scheme de cofinantare pentru proiectele colaborative între agenţii economici şi unităţile de cercetare-dezvoltare; introducerii sistemelor de management al calităţii; incurajarii cercetării în domeniul culturii şi patrimoniului naţional.6.3. Renasterea culturii naţionaleProgramul de guvernare în domeniul culturii porneşte de la faptul ca o reforma reală trebuie să recunoască în valorile şi bunurile care aparţin moştenirii culturale calitatea de surse fundamentale ale cunoaşterii trecutului şi prezentului nostru, precum şi de componente ale culturii naţionale şi universale. Patronajul spiritual asupra acestora este un drept fundamental al fiecărui om. De aceea ocrotirea, păstrarea şi punerea lor la dispoziţia publicului, fără nici un fel de discriminare, este o obligaţie a societăţilor din toate timpurile pe care acum Guvernul României şi-o asuma în întregime.Cultura este fundamentul necesar oricărei dezvoltări autentice şi durabile şi contribuie la procesul de intarire a independentei naţionale, fiind un atribuit esenţial al identităţii naţionale. Orice strategie politica naţionala trebuie să includă şi direcţiile acţiunii culturale, iar cultura trebuie privită ca o investiţie de interes naţional. Cultura este un element fundamental al politicii de protecţie socială; dreptul la cultura, pluralismul cultural şi dialogul intercultural sunt valori esenţiale ale unei societăţi deschise, democratice.Programul de guvernare considera ca omul constituie finalitatea dezvoltării, axul de referinţa al tuturor politicilor culturale şi democratice. În acest sens politicile şi strategiile de dezvoltare se întemeiază pe prevederile Constituţiei României, ale Pactului internaţional referitor la drepturile economice, sociale şi culturale, ale altor documente internaţionale recunoscute de România şi ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care stipulează ca: "Toate persoanele au dreptul sa ia parte liber la viaţa culturală a comunităţii, sa practice artele şi sa participe la progresul ştiinţific şi la binefacerile acestuia".Accesul la cultura este un factor principal de coeziune socială şi un însemn al consolidării identităţii culturale în procesul integrării europene. De aceasta trebuie să beneficieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile defavorizate şi marginalizate până în momentul de faţa.Componenta culturală este caracteristica unui standard calitativ ridicat al vieţii spirituale, individuale şi sociale, iar creşterea profesionalismului şi accesului la cultura, în general, conduce la un nivel calitativ superior al vieţii.Strategia generală în domeniul culturii reflecta principiile de baza ale Comunităţii Europene, prevăzute în Convenţia culturală europeană, şi vizează, cu prioritate, aplicarea art. 30 din Constituţia României, prin asigurarea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor şi aspiratiilor culturale ale cetăţeanului, ale comunităţilor locale şi ale comunităţii naţionale.Programul de guvernare în domeniul culturii este structurat pe următoarele coordonate definitorii: accesul liber şi egal la informaţie; patrimoniul cultural naţional; creaţia culturală; consumul cultural; racordarea la cerinţele societăţii româneşti şi ale integrării europene. Coordonarea programelor de importanţa naţionala presupune, concomitent, descentralizarea administrativă, decizionala şi managerială, implicarea instituţiilor publice de cultura subordonate autorităţilor locale în procesul de armonizare a politicilor culturale locale cu cele naţionale, aplicarea strategiilor sectoriale, diversificarea ofertei culturale şi satisfacerea cerinţelor exprimate de membrii comunităţilor rurale sau urbane.Reorganizarea şi restructurarea instituţională se vor face prin:– stabilirea de raspunderi în domeniul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional;– reabilitarea sistemului naţional al instituţiilor profesioniste de spectacole şi concerte şi al mecanismelor de sustinere a creatiei;– construirea şi organizarea Bibliotecii Naţionale a României;– restructurarea instituţiilor care asigura educaţia permanenta: cămine culturale, case de cultura, cluburi, şcoli populare de arta, universităţi populare, biblioteci publice;– programe şi proiecte editoriale de importanţa naţionala;– parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu structurile societăţii civile, cu O.N.G., cu organizaţiile profesionale ale creatorilor de arta şi artiştilor interpreţi, precum şi dialogul social cu sindicatele.Protecţia şi restaurarea monumentelor istorice, a siturilor şi ansamblurilor arheologice de importanţa naţionala şi europeană, îndeosebi a celor cuprinse în lista patrimoniului mondial UNESCO, constituie o prioritate a guvernarii în domeniul culturii; în acest cadru se vor urgenta clarificarea, pregătirea discutarii în Parlament a ordonanţei sub aspect legislativ a patrimoniului imobil.Strategia guvernamentală în privinta culturii scrise şi a lecturii publice considera ca introducerea în circuitul cultural naţional şi internaţional, precum şi al comunicării publice a operelor fundamentale, în toată diversitatea lor, constituie un element esenţial în promovarea identităţii şi dezvoltării spirituale a societăţii noastre. În prezent, o condiţie de baza a funcţionarii societăţii informationale şi a statului de drept o reprezintă reţeaua naţionala de biblioteci care stocheaza, prelucreaza şi difuzează informaţia. Prin intermediul bibliotecilor, informaţiile pot fi puse fără ingradire la dispoziţia fiecărui om şi se asigura dreptul constituţional al cetăţeanului la accesarea egala şi libera la informaţie. Întreţinerea şi dezvoltarea sistemului naţional de biblioteci, precum şi a serviciilor lecturii publice sunt în beneficiul societăţii în întregul ei. Susţinerea de către stat a bibliotecilor este de importanţa strategica.Având în vedere numărul foarte mare al bibliotecilor publice (Biblioteca Naţionala, 41 de biblioteci judeţene, 207 biblioteci municipale şi orăşeneşti, aproximativ 2.700 de biblioteci comunale), va fi promovata o strategie sectoriala, incluzând proiecte şi programe diversificate pentru reabilitarea şi menţinerea acestui important sector al culturii naţionale.În domeniul instituţiilor de spectacol, teatru, muzica şi coregrafie, prin măsurile programate se va impune creaţia naţionala, teatrala şi muzicala, prin imprimari, editari şi achiziţii ale produselor realizate, precum şi promovarea patrimoniului teatral şi muzical naţional, alcătuirea unui corpus coerent de valori reprezentative care să ilustreze evoluţia artelor teatrala, muzicala şi coregrafica de la inceputuri până în prezent; în acelaşi timp se va urmări revitalizarea producţiei cinematografice autohtone.Protejarea şi dezvoltarea culturii minorităţilor naţionale presupun o acţiune permanenta pentru a asigura consolidarea structurilor politice şi minorităţilor naţionale, asocierea reprezentanţilor acestora la luarea deciziilor şi promovarea expresiei lor culturale, pentru continuarea şi amplificarea activităţilor specifice menite sa favorizeze producţia şi difuzarea activităţilor culturale ale comunităţilor, precum şi pentru creşterea numărului acţiunilor menite sa promoveze interculturalitatea şi dialogul dintre culturi.6.4. Comunicarea publică şi relaţiile statului cu societatea civilă şi cu cetăţeanul– Politici de transparenta şi comunicare cu mass-media şi societatea civilă pentru crearea unei opinii publice favorabile privatizării, reformei şi iniţiativei sociale şi individuale.– Testarea măsurilor guvernamentale prin analize şi studii prospective pentru realizarea unei stabilitati decizionale şi legislative.– Monitorizarea permanenta a efectelor sociale ale reformei şi a politicilor de dezvoltare.– Asigurarea de garanţii şi dezvoltarea unor politici privind dreptul la comunicare şi libertatea cuvantului şi a presei. Libertatea presei nu trebuie să rămână "un drept al celor care poseda o presa", ci să se transforme în dreptul tuturor de a comunică, adică în facilitarea accesului la mijloacele de comunicare în masa pentru toţi cetăţenii tarii.– Sprijinirea, în contextul libertăţii presei, a jurnalismului civic centrat pe informare corecta, dezbaterea problemelor economice şi sociale, stimularea dorintei de a participa la gestionarea afacerilor publice.– Facilitarea, prin strategii culturale de factura instituţională, a adaptării sociale la procesele de globalizare.– Coordonarea şi producerea mesajului public guvernamental şi gestionarea difuzării sociale optime a acestui mesaj.– Realizarea unor acţiuni interministeriale de comunicare privind întărirea autorităţii statului şi a instituţiilor sale.– Cooptarea în circuitul public şi în procesul de decizie guvernamentală a specialiştilor şi expertizei din lumea academica şi universitară, precum şi a institutelor de cercetare.– Managementul atitudinilor colective privind întărirea componentei pozitive a identităţii naţionale şi a cetateniei române.6.5. Cultele şi viaţa religioasăProgramul Guvernului asigura, prin măsurile stabilite, libertatea de gandire, de constiinta şi religioasă, proclamate de Constituţia României şi Convenţia europeană a drepturilor omului. În proiectarea acţiunilor guvernamentale s-a luat în considerare faptul ca democraţia şi religia sunt valori complementare care exprima în modul cel mai nobil condiţia umană. Democraţia oferă cadrul cel mai favorabil libertăţii de constiinta, exercitării credinţei şi pluralismului religios, iar din perspectiva sa, religia, prin angajamentul moral şi etic, prin valorile pe care le apara, precum şi prin spiritul sau formativ şi prin expresia sa culturală reprezintă un partener de importanţa majoră pentru societatea democratica.În acest context se vor asigura:– promovarea unui dialog permanent cu reprezentanţii vieţii religioase, ţinând seama de faptul ca ţara noastră este unul dintre spaţiile europene cu cea mai diversa alcătuire religios-confesionala;– descurajarea oricăror forme de prozelitism, a extremismului religios, generator de intoleranta, prejudecati şi violenţe care ameninta orice democratie;– protejarea pluralismului religios, a tuturor minorităţilor religioase recunoscute de lege, asigurarea respectului de care trebuie să se bucure Biserica Ortodoxa Română şi rezolvarea paşnică, armonioasă a diferendelor dintre aceasta şi Biserica Greco-Catolica;– realizarea cu atenţie şi larga deschidere a solicitărilor privind retrocedarea către culte a bunurilor confiscate în epoca totalitara şi rezolvarea cat mai convenabila a acestora;– susţinerea, împreună cu toate cultele religioase recunoscute prin lege, a unor acţiuni cu caracter social-filantropic (copiii strazii, persoanelor cu handicap, orfelinate, azile de bătrâni, familii defavorizate) prin intermediul instituţiilor abilitate ale statului;– acordarea în continuare a asistenţei financiare – în limitele posibilităţilor statului – în conformitate cu necesităţile cultelor religioase;– urgentarea promovării legii cultelor, care să statueze atât drepturile, cat şi responsabilităţile cultelor religioase din România.6.6. Politica în domeniul tineretuluiProgramul de guvernare în acest domeniu porneşte de la problemele majore specifice tinerei generaţii, printre care: insatisfactia pe care ţinerii o au faţă de calitatea vieţii; nemultumirea tinerilor faţă de lipsa competitiei reale şi a oportunitatilor de afirmare corecta; transformarea tinerilor în principala sursa de alimentare a somajului; afectarea prioritara a tinerilor de actuala criza de locuinţe; participarea socială scăzută a tinerilor, generata de perceptia unui mediu social nefavorabil afirmarii profesionale, marcat de corupţie, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea unei vulnerabilitati mărite a tinerilor; creşterea riscului de marginalizare şi excludere a tinerilor din societate.Guvernul va promova programe speciale pe termen scurt şi mediu care vor urmări:– sporirea participării tinerilor la viaţa economică prin proiecte-pilot în afaceri şi experimentarea unor centre pentru dezvoltarea şi folosirea eficienta a resurselor umane;– valorificarea potenţialului creativ al tineretului, prin stimularea activităţilor tehnico-aplicative în domeniul informativ, prin cultivarea grijii publice a statului faţă de ţinerii deosebit de inzestrati;– acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul întregului proces educaţional. Ţinerii sunt şi trebuie să fie egali în cadrul procesului de învăţământ. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizează orice fel de discriminări;– sprijinirea restructurării sistemelor de educaţie şi instruire pentru tineret, în sensul promovării cunoaşterii limbii, culturii şi traditiilor naţionale;– crearea condiţiilor care să asigure sporirea participării tinerilor la viaţa economică, prin promovarea unui sistem formativ de natura a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de învăţământ şi piaţa forţei de muncă; stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin invatare şi prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite şi facilităţi fiscale; facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii, a adaptării şi readaptarii acestora la rigorile economiei de piaţa; iniţierea şi susţinerea de programe de informare, consiliere şi orientare profesională a tinerilor, precum şi susţinerea de iniţiative în domeniul consilierii de cariera, reconversiei profesionale şi medierii muncii. În acelaşi timp va acţiona pentru valorificarea potenţialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea şi specializarea în domeniul tehnicii de calcul şi utilizării tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ, adaptat evoluţiei şcolare a tinerilor supradotati, şi înfiinţarea unor centre de valorificare a creativitatii tehnico-ştiinţifice;– atragerea tinerilor la viaţa publică şi la luarea deciziei corespunzător principiilor de cogestiune şi comanagement prin iniţierea de măsuri care să faciliteze difuzarea informatiei necesare tinerilor, prin crearea şi consolidarea unei reţele de centre de informare şi documentare pentru tineret, precum şi editarea unor studii şi lucrări pentru tineret;– stimularea formării de comportamente prosociale, reducerea delincventei în rândul tineretului; susţinerea acţiunilor de educaţie moral-religioasă, civică, igienico-sanitară; relansarea sportului şi turismului pentru tineret, concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activităţilor de vacanta şi timp liber;– stimularea asociativitatii tineretului; susţinerea prioritara a parteneriatului cu structurile de şi pentru tineret reprezentative ale societăţii civile; permanentizarea consultării cu organizaţiile de tineret ale partidelor politice; recunoaşterea funcţiilor sociale specific promotoare ale structurilor de şi pentru tineret (socializare-integrare-participare);– protecţia socială a tinerilor realizată prin: crearea şi promovarea unor structuri educaţionale de natura să contribuie la facilitarea şi optimizarea integrării socioprofesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati, a celor cu nevoi speciale etc.; realizarea unor programe integrate de asistenţa a tinerilor defavorizati;– sprijinirea participării tineretului la activitatea internationala de tineret şi a integrării structurilor naţionale de tineret cu cele internaţionale; încurajarea schimburilor internaţionale de tineri şi promovarea mobilitatii tinerilor în spaţiul european;– reorganizarea Consiliului Naţional al Tineretului prin consultări cu structurile de tineret reprezentative;– iniţierea unui instrument de integrare a serviciilor publice în domeniul tineretului, în vederea creării unei interfete unice în relaţiile cu ţinerii şi structurile de şi pentru tineret (înfiinţarea Centrului de Sprijinire a Iniţiativelor Tinerilor – CSIT);– recunoaşterea pe deplin a rolului şi importantei tineretului în societatea românească; Guvernul va promova, până cel târziu la 30 iunie 2001, legea tineretului.6.7. Educaţia fizica şi sportulPrincipalele acţiuni prevăzute la nivel guvernamental vizează:– desfăşurarea activităţii în aceste domenii în deplina concordanta cu Legea educaţiei fizice şi sportului şi a regulamentului de aplicare a legii;– măsuri comune cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în scopul dublarii numărului de ore de educaţie fizica; construirea a 100 sali de sport;– modernizarea bazei materiale, în special a celei unde se pregătesc loturile olimpice;– realizarea de investiţii noi (hotel sportiv în Bucureşti şi sala de sport la Poiana Braşov) şi terminarea investiţiilor începute în ultimii ani;– elaborarea statutului antrenorilor şi perfecţionarea pregătirii profesionale a acestora;– iniţierea şi desfăşurarea programului naţional "sportul pentru toţi";– organizarea Institutului Naţional de Cercetare Sportiva şi elaborarea de măsuri în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru îmbunătăţirea activităţii Institutului de medicina sportiva;– reevaluarea criteriilor de clasificare sportiva de performanţă;– intensificarea luptei împotriva violenţei la manifestările sportive;– reorganizarea programului naţional antidoping, în conformitate cu Convenţia antidoping a Consiliului Europei;– desfăşurarea de acţiuni speciale pentru pregătirea Jocurilor Olimpice 2004;– îmbunătăţirea activităţii structurilor sportive, federaţiilor şi cluburilor; aplicarea de măsuri comune cu ministerele pentru îmbunătăţirea activităţii cluburilor departamentale;– reorganizarea sistemului de supraveghere şi control al activităţii sportive. + 
Capitolul 7Întărirea statului de drept şi reconsiderarea reformei în justiţie7.1. Reabilitarea şi reconstructia sistemului democratic românescLa finalul legislaturii 1996-2000 întregul mecanism de guvernare se caracterizează prin deteriorarea sistemului politic şi instituţional al statului de drept, instabilitate legislativă, slabirea rolului şi autorităţii statului.Aceste fenomene pun în evidenta o stare de legalitate scăzută, ilustrata de ignorarea sau încălcarea Constituţiei şi a legilor tarii, nu numai de către unele autorităţi publice, dar şi de către cetăţeni care au intrat în conflict cu legea.Practic, am asistat tot mai frecvent la răsturnarea valorilor şi principiilor autentice ale statului de drept şi la înlocuirea acestora cu interese personale sau partizane, de grup politic, la scăderea autorităţii publice şi a forţei dreptului.Pornind de la aceste realitati, care afectează normalitatea societăţii româneşti, Guvernul va realiza următoarele obiective şi prioritati concrete:– reabilitarea societăţii democratice şi a statului de drept;– refacerea autorităţii statului şi a legitimitatii actului de guvernare;– redarea încrederii cetăţeanului în stat, aşezarea nevoilor populaţiei în centrul politicii şi activităţii statale;– reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri ale statului, înfăptuirea echitabila a actului de justiţie şi democratizarea justiţiei;– adoptarea unei legislaţii care să reprezinte în mod real interesele naţionale, dar şi cele ale cetăţeanului, şi care să aibă ca finalitate redresarea economică, socială şi politica a tarii.Parte integrantă a programului partidului de guvernamant, reforma instituţiilor politice şi a justiţiei se caracterizează prin:– reabilitarea instituţiilor statului pe temeiul principiilor statului de drept şi ale democraţiei constituţionale;– depolitizarea şi democratizarea actului de justiţie;– un parteneriat real între guvernant şi reprezentanţii autentici ai societăţii civile;– transparenta actului de guvernare, consultarea cetăţenilor în procesul de decizie la nivel central şi local, pentru crearea unui parteneriat real între stat şi cetăţean;– creşterea eficientei actului de guvernare în interesul cetăţeanului;– stabilitatea legislativă şi armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene.7.2. Vom propune revizuirea cadrului constituţional pentru asigurarea supremaţiei legii şi respectarea ierarhiei actelor normative.De la adoptarea Constituţiei până în prezent experienta politica şi cea legislativă au relevat calitatea deosebită a Legii fundamentale, aprobată prin Referendumul Naţional din 8 decembrie 1991, dar şi necesitatea promovării unor revizuiri impuse de transformările sociale şi politice petrecute în ultimii ani.– P.D.S.R. şi-a manifestat, în mai multe randuri, poziţia cu privire la revizuirea Constituţiei, considerând ca aceasta problema poate fi abordata pe un fond de stabilitate economică şi instituţională, într-un climat de dezbatere democratica a textelor constituţionale, astfel încât acestea sa capete completări şi precizări în concordanta cu noile realitati social-economice şi politice ale tarii şi cu cerinţele şi asteptarile cetăţenilor.– Guvernul considera ca se impune cu necesitate efectuarea unui proces de atenta revizuire şi adaptare a unor prevederi constituţionale în raport cu actualele realitati social-politice ale tarii, precum şi cu exigenţele procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.Pentru evaluarea necesităţii revizuirii Constituţiei Guvernul propune instituirea unei comisii constituţionale formate din membri ai Camerei Deputaţilor şi ai Senatului, sprijinita în activitatea sa de specialişti în drept constituţional.Pentru asigurarea supremaţiei legii şi respectarea ierarhiei actelor normative se va acţiona, prin efortul conjugat al celor trei puteri ale statului, pentru ca legea să-şi recapete rolul pe care îl are în orice stat de drept. Principiul constituţional potrivit căruia "Nimeni nu este mai presus de lege" trebuie să devină o realitate, nu doar un simplu deziderat sau exigenta ideala.Transformarea Parlamentului României în centru motor al vieţii politice şi al democraţiei constituţionaleÎntr-o primă etapa, până în anul 2004, propunem eliminarea paralelismelor între cele două Camere ale Parlamentului. În realizarea acestui obiectiv pornim de la necesitatea menţinerii, cel puţin în etapa actuala, a sistemului bicameral, în deplina concordanta cu opţiunile electoratului şi cu traditia parlamentară românească. Pe fondul acestei construcţii politice este necesar ca Senatul şi Camera Deputaţilor sa dobândească configuratii, roluri şi atribuţii distincte, care să justifice funcţionarea bicamerala a Reprezentantei naţionale.● Senatul va reprezenta politic judeţele (comunitatile administrative locale) şi va avea atribuţii de politica externa. Va decide în legătură cu legile privind administraţia comunităţilor locale, precum şi asupra acordurilor, tratatelor internaţionale sau legilor cu implicatie în politica externa a României.● Camera Deputaţilor ar avea votul decisiv în toate celelalte situaţii de legiferare.● Stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernului prin decrete cu putere de lege.– Guvernul considera ca pentru legislatura 2004-2008 se impune majorarea normei de reprezentare şi reducerea numărului deputaţilor şi senatorilor, prin stabilirea unui raport de 2/1 (220 de deputaţi şi 110 senatori).– Într-o etapa ulterioară pot fi avute în vedere şi varianta unui parlament unicameral şi asumarea răspunderii întregului proces legislativ de către acesta, fapt ce va avea drept consecinţa restrangerea instituţiei delegării legislative numai la cazuri cu totul excepţionale, motivate ca atare de Guvern.Pentru repunerea Parlamentului în rolul sau constituţional de reprezentant suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare Guvernul va propune şi va acţiona pentru:– restabilirea raporturilor constituţionale între Parlament şi Guvern;– respectarea cu stricteţe a dispoziţiilor constituţionale referitoare la delegarea legislativă către Guvern şi la competenţa acestuia de a adopta ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă;– fundamentarea politica şi social-economică a proiectelor de acte normative şi armonizarea acestora cu legislaţia Uniunii Europene;– consultarea organizaţiilor societăţii civile interesate în procesul de elaborare a diferitelor iniţiative legislative;– asigurarea unei mai mari eficiente a procesului legislativ, prin simplificarea şi sporirea celeritatii procedurilor de dezbatere şi adoptare a legilor;– introducerea pe ordinea de zi a prioritatilor legislative la cererea Guvernului sau a parlamentarilor;– stabilirea, exclusiv de către Parlament, a cadrului legislativ privind alegerile parlamentare şi prezidenţiale, Guvernul ocupandu-se doar de aspectele tehnice, organizatorice;– reglementarea instituţiei motiunilor simple şi de cenzura, precum şi a procedurii de numire şi de revocare a ministrilor, inclusiv stabilirea procedurii prin care poate fi eliberat din funcţie primul-ministru; elaborarea unor proceduri unitare în cazul actelor de remaniere guvernamentală, inclusiv prin promovarea unei moţiuni de cenzură împotriva unuia sau mai multor membri ai Guvernului;– modificarea Legii electorale cu privire la mecanismul alegerii deputaţilor şi senatorilor. Guvernul va propune partidelor politice parlamentare o ampla dezbatere privind introducerea, pentru legislatura 2004-2008, a sistemului majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin (şi, într-o etapa ulterioară, cu un singur tur de scrutin), fie a unor sisteme distincte pentru alegerea celor două Camere legislative: pentru Camera Deputaţilor alegerea să se facă pentru un anumit număr de mandate prin scrutin majoritar uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin), restul deputaţilor urmând să fie desemnaţi pe liste prin reprezentare proporţională, iar pentru Senat alegerile să se desfăşoare pe baza scrutinului majoritar uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin).7.3. Reconsiderarea reformei în domeniul justiţieiModul în care fosta guvernare a tratat Curtea Suprema de Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Avocatul Poporului a făcut ca aceste instituţii fundamentale ale statului de drept sa nu îşi exercite corespunzător atribuţiile prevăzute în Constituţie şi în legile lor de organizare şi funcţionare.Ca efecte directe, starea de legalitate a devenit foarte scăzută datorită frecventelor încălcări ale Constituţiei şi ale principiului ierarhiei normelor juridice; s-a manifestat, de asemenea, o stare de efectivitate scăzută a legilor, îndeosebi prin neaplicarea sau interpretarea arbitrară a acestora de către unele autorităţi publice şi, implicit, ca răspuns, de către cetăţeni.Se constata răsturnarea valorilor autentice ale statului de drept, diminuarea funcţiilor statului, ambele conducand la disolutia autorităţii acestuia.În acelaşi timp au apărut şi se manifesta necontrolat anumite fenomene de "juristocratie", exprimate printr-un exces al independentei puterii judecătoreşti datorită interpretării abuzive a principiului independentei magistraţilor; acest exces a fost stimulat de politizarea justiţiei şi anularea oricăror forme legale de control asupra instanţelor şi magistraţilor. Ca rezultat se constata frecvente încălcări ale drepturilor omului, îndeosebi ale dreptului la apărare şi ale prezumţiei de nevinovatie.Ţinând seama de toate aceste aspecte, Guvernul se angajează în realizarea unei reforme profunde a justiţiei, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent şi responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care să fie eficient, funcţional şi apropiat de cetăţean.Obiectivele prioritare ale reformei în domeniul justiţiei pe care Guvernul şi le propune se referă la:– stabilitatea legislativă;– simplificarea şi coerenta reglementărilor juridice;– predictibilitatea politicii legislative;– armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene;– celeritatea actului de justiţie;– onestitate şi profesionalism în realizarea actului de justiţie;– garantarea executării hotărârilor judecătoreşti.Prin înfăptuirea acestor obiective Guvernul urmăreşte continua democratizare a justiţiei, parte integrantă a procesului de reabilitare şi intarire a statului de drept în România, precum şi ridicarea justiţiei române la nivel european. În acest sens avem în vedere:– depolitizarea întregului sistem judiciar. Numirea în funcţie a magistraţilor şi promovarea acestora se vor face numai pe baza competentei profesionale şi a calităţilor morale. Magistraţii trebuie să simta ca sunt într-adevăr independenţi. Vor fi însă cu adevărat independenţi numai atunci când vor înţelege ca independenta lor se opreşte în faţa legii. Ne propunem sa folosim toate mijloacele legale de care dispunem pentru a-i determina sa înţeleagă exact semnificatia şi limitele acestui principiu şi sa revedem toate reglementările care au permis anumite derapaje semnalate de societatea civilă şi de mass-media;– revederea acelor reglementări care au îndepărtat justiţia de cetate, au creat nedreptati şi chiar suferinţe oamenilor.Experienta ultimilor ani, ilustrata şi de nenumarate cereri de strămutare a proceselor, care au impus instanţei supreme constituirea unor complete speciale, reprezintă un semnal de alarma ce semnifica neincrederea cetăţeanului în corectitudinea actului de justiţie.Guvernul va propune în acest sens noi reglementări care să asigure:– simplificarea procedurilor judiciare în scopul asigurării accesului real la justiţie al cetăţenilor şi al accelerarii judecării proceselor;– înlăturarea situaţiilor generatoare de arbitrar şi subiectivism în actul de justiţie prin redistribuirea competentelor de judecată şi echilibru în formarea completelor de judecată;– reintroducerea obligativitatii motivarii hotărârilor judecătoreşti. Motivarea hotărârilor judecătoreşti oglindeste cel mai bine gradul de pregătire profesională şi corectitudinea judecătorului şi, de asemenea, facilitează exercitarea controlului post factum asupra modului de soluţionare a cauzelor. Iata de ce vom reveni la obligativitatea motivarii tuturor hotărârilor judecătoreşti;– crearea unui sistem de garanţii minimale şi reale pentru exercitarea drepturilor părţilor în justiţie, prin reasezarea taxelor şi tarifelor în domeniul judiciar, acordarea asistenţei juridice diferenţiate pentru persoanele lipsite de resurse financiare, protecţia financiară a victimelor infracţiunii;– garantarea efectivitatii hotărârilor judecătoreşti prin extinderea şi diversificarea serviciilor de executări;– modernizarea serviciilor tehnice şi auxiliare ale instanţelor.Adaptarea legislaţiei în acord cu situaţia economică şi socială din România, cu exigenţele legislaţiei internaţionale şi a Uniunii Europene în vederea îndeplinirii acquisului comunitar.– Elaborarea şi adoptarea, ca prioritate legislativă, a Codului penal şi a Codului de procedura penală, ca urmare a faptului ca actualele coduri reprezintă un hibrid rezultat din modificări succesive efectuate pe parcursul a 10 ani. Viitoarele coduri trebuie să incrimineze faptele apărute în sfera economico-financiară şi a criminalitatii organizate şi sa prevadă modificarea sistemului probator, precum şi instituţii noi, cum sunt agentul acoperit, livrările supravegheate şi protecţia martorilor. Elaborarea acestor acte normative de mare importanţa o vom face cu consultarea unor reputati specialişti – practicieni şi teoreticieni ai dreptului. Totodată acestora le vom supune spre examinare şi, ulterior, poate unui referendum posibilitatea de a reveni în procedura penală la sistemul juratilor (Curtea cu juri), existent şi în România între cele doua razboaie mondiale şi prezent astăzi în multe tari, precum Franţa, S.U.A. etc.– Elaborarea şi adoptarea, tot ca prioritate legislativă, a codurilor fiscal, contraventional, rutier şi al muncii– Înfiinţarea unor instanţe specializate pentru soluţionarea proceselor cu minori, precum şi a proceselor comerciale, fiscale, administrative, de muncă – în măsura să asigure judecata în cat mai bune condiţii a litigiilor de aceasta natura– Introducerea instituţiei Judecătorului de instrucţie, măsura care se impune cu stringenta în vederea creşterii eficientei în lupta împotriva criminalitatii şi corupţiei– Modificarea Legii pentru organizarea judecătorească. Se vor defini prin lege efectele stării de inamovibilitate a judecătorilor şi ale stării de stabilitate a procurorilor, urmărindu-se consolidarea statutului magistratului prin realizarea efectivă a drepturilor conferite acestora de Legea pentru organizarea judecătorească, corelativ cu un control coerent şi exigent al îndeplinirii obligaţiilor– Îmbunătăţirea dotărilor materiale ale instanţelor şi parchetelor prin extinderea spaţiilor existente sau construirea altora, precum şi prin inzestrarea cu logistica necesară desfăşurării unei activităţi civilizate– Îmbunătăţirea substantiala a pregătirii profesionale a magistraţilor, cu un accent deosebit pe componentele etice şi morale. Se va aplica o politica de creştere a prestigiului şi a situaţiei materiale a magistraţilor, printr-o buna salarizare a acestora şi prin acordarea unor drepturi necesare în vederea exercitării acestei importante funcţii în societate– Elaborarea unui cod deontologic al profesiei de magistrat– Înlăturarea birocratiei, corupţiei, arbitrariului şi abuzului din rândul personalului auxiliar, prin ridicarea nivelului de pregătire profesională, creşterea gradului de răspundere şi îmbunătăţirea salarizarii acestuia– Asigurarea unei activităţi de protecţie anticoruptie reală, care să garanteze caracterul echitabil al actului de justiţie şi prevenirea corupţiei în rândul magistraţilor, prin extinderea competentelor Serviciului de informaţii şi protecţie anticoruptie din cadrul Ministerului Justiţiei– Reorientarea reformei executional-penale din domeniul creării condiţiilor materiale spre schimbarea conceptiei de resocializare– Transformarea penitenciarelor din structuri militare în aşezăminte civile, prin înfiinţarea Departamentului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, integrat în Ministerul Justiţiei– Dezvoltarea parteneriatului cu autorităţile publice şi comunitatile locale, descentralizarea accentuata a structurilor în paralel cu dezvoltarea activităţii de inspecţie şi control pentru intronarea autorităţii legii– Adoptarea unei legislaţii executional-penale în concordanta cu dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.Creşterea rolului Curţii Supreme de Justiţie prin:– modificarea prevederilor legale privind exercitarea recursului în anulare prin extinderea motivelor de recurs, în scopul inlaturarii hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, care se dovedesc a fi netemeinice şi nelegale. Se urmăresc, în acest fel eliminarea abuzurilor sau erorilor judiciare şi totodată întărirea controlului Curţii Supreme de Justiţie asupra legalităţii sentinţelor date de instanţele inferioare;– extinderea competentei ca instanţa de control judiciar;– activitatea de uniformizare şi reglare a practicii judiciare, contribuind astfel la menţinerea legalităţii şi consolidarea statului de drept.Rolul Parchetului şi al procurorilor va fi reconsiderat şi intarit.– Consideram inadmisibile modificările aduse după anul 1996 Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, prin care s-a instituit dreptul ministrului justiţiei de a da direct dispoziţii procurorilor şi al inspectorilor generali din minister şi al consilierilor ministrului de a controla activitatea procurorilor.– Apreciem, de asemenea, ca este inadmisibil sistemul numirii şi revocării procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie de către Preşedintele României la propunerea ministrului justiţiei. Potrivit dispoziţiilor constituţionale, propunerile vor fi făcute de Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată avizul de cercetare, arestare şi trimitere în judecata a magistraţilor trebuie să apartina Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu ministrului justiţiei.– Se va reda autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi se va asigura independenta tuturor membrilor Ministerului Public – ca reprezentanţi ai intereselor generale ale societăţii, în apărarea legalităţii, aflaţi în prima linie a confruntarii directe cu criminalitatea – prin scoaterea condiţiei lor profesionale şi sociale de sub influenţa politicului şi renunţarea la subordonarea lor excesiva faţă de puterea executivă.– Adaptarea Statutului procurorului în conformitate cu noile realitati. Regandirea relatiei Ministerului Public cu puterea executivă şi cu puterea judecătoreascăTrecerea Poliţiei Judiciare în subordinea directa a parchetelorSe va acţiona în direcţia sporirii rolului şi ponderii Consiliului Superior al Magistraturii în selecţia, numirea, promovarea şi destituirea magistraţilor pe criterii strict obiective, profesionale şi morale, eliminandu-se influentele şi presiunile politice de orice fel.– Guvernul se pronunţa pentru lărgirea componentei Consiliului Superior al Magistraturii prin includerea unor personalităţi de mare prestigiu ale vieţii ştiinţifice şi universitare din domeniul dreptului.– Institutul Naţional al Magistraturii trebuie să devină o instituţie de pregătire profesională calificată a magistraţilor debutanti, care să imbine specializarea teoretică cu dobândirea unei experienţe practice, prin studierea aprofundata a practicii judecătoreşti, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.7.4. Prevenirea şi controlul criminalitatiiProliferarea fără precedent a fenomenelor antisociale din sfera criminalitatii reprezintă un serios motiv de ingrijorare pentru cetăţeni, o sursa de insecuritate pentru viaţa socială, dar şi, în egala măsura, o reală agresiune împotriva bazelor statului de drept şi instituţiilor acestuia. Acutizarea acestor fenomene se datorează nemijlocit gravelor erori de guvernare făcute de către fosta coalitie aflată la putere în legislatura 1996-2000.Guvernul considera ca lupta împotriva acestui flagel trebuie purtata în deplinul respect al legii, fără conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a credibilitatii autorităţilor publice este vital necesară pentru limitarea fenomenului criminalitatii, pentru garantarea vieţii cetăţenilor. Oricât de severe se vor dovedi legile, neaplicarea lor este sinonima cu inexistenta acestora.Ţinând seama de actuala stare de fapt, Guvernul îşi propune:– reglementarea riguroasă a răspunderii ce revine procurorilor şi organelor Ministerului de Interne în vederea eradicarii abuzurilor şi ilegalitatilor săvârşite în timpul serviciului;– simplificarea şi sporirea eficientei structurilor departamentelor din ministerele de resort, eliminandu-se paralelismele şi disfunctionalitatile care s-au manifestat în perioada care a trecut de la înfiinţarea lor până în prezent;– creşterea eficientei cooperării dintre Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei şi instanţele de judecată;– întărirea acţiunilor de prevenire şi control al criminalitatii, în general al criminalitatii organizate, economico-financiare şi corupţiei, în special pentru limitarea şi stoparea criminalitatii;– instituirea unei comisii parlamentare privind combaterea criminalitatii organizate şi a corupţiei;– înfiinţarea Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii, sub conducerea primului-ministru;– înfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie, în subordinea Ministerului Justiţiei, având drept scop activitatea ştiinţifică de diagnoza şi prognoza a fenomenului criminalitatii.7.5. Combaterea corupţieiGuvernul va acţiona cu fermitate pentru combaterea corupţiei, pentru diminuarea substantiala a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabanda şi de spalare a banilor, implicit a economiei subterane.În acest sens se au în vedere următoarele măsuri:– completarea şi inasprirea legislaţiei actuale în scopul eliminării birocratiei şi pentru asigurarea unor formulari clare şi transparente, care să elimine posibilităţile de interpretare subiectiva şi arbitrară a prevederilor legale în aplicare;– introducerea de reglementări precise pentru stabilirea competentelor fiecărei instituţii, în scopul prevenirii abuzurilor şi actelor de corupţie;– stimularea concurentei loiale şi asigurarea transparenţei achiziţiilor publice, în vederea eliminării şi prevenirii apariţiei procedurilor şi sistemelor clientelare;– obligativitatea infiintarii în fiecare instituţie din administraţia publică a unui singur oficiu de primire a solicitărilor cetăţenilor, indiferent de conţinutul acestora, pentru a se elimina contactul direct dintre cetăţean şi funcţionarii publici care răspund direct de rezolvarea problemei solicitate; în mod similar se va proceda pentru investitorii străini, organizandu-se un serviciu unic în cadrul fiecărei instituţii;– restructurarea şi modernizarea sistemului şi procedurilor vamale, în scopul eliminării şi prevenirii corupţiei în acest domeniu şi al asigurării unei activităţi eficiente.7.6. Întărirea rolului celorlalte instituţii publice cu atribuţii deosebite în mecanismul statului de drept– Se va acorda o deosebită atenţie creşterii importantei Curţii Constituţionale, ca instituţie care asigura suprematia Constituţiei. În realizarea legalităţii şi în funcţionarea statului de drept Curtea Constituţională este primul şi cel mai puternic obstacol în calea abuzurilor puterilor statului.● Vor fi propuse îmbunătăţiri ale Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, prevăzându-se, între altele, stabilirea unui termen în care Parlamentul trebuie să reexamineze textele legale declarate neconstituţionale de aceasta autoritate publică; de asemenea, în textul legii vor fi menţionate unele criterii de evaluare a condiţiilor constituţionale de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale. Curtea va trebui să-şi imbogateasca mijloacele de control al constituţionalităţii legilor, mentinand sistemul piramidal ierarhic al construcţiei legislative.● Curtea Constituţională va media eventualele conflicte care pot interveni între puterile statului.– Consiliul Legislativ va trebui să se implice efectiv în construcţia legislativă, îndeosebi în problemele de armonizare a legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene, evidentiind implicatiile sociale şi economice pe care le pot avea în perspectiva proiectele de acte normative primite spre avizare. Consiliul Legislativ urmează sa acţioneze pentru:● simplificarea, unificarea şi rationalizarea legislaţiei, astfel încât să fie asigurată compatibilitatea normelor interne cu standardele juridice europene;● codificarea legislaţiei pe materii (materie penală şi procesual penală, materie fiscală, materie financiar-bancară etc.), ca remediu împotriva actualei legislaţii redundante şi incoerente.– O atenţie deosebită va fi acordată intaririi şi extinderii competentelor şi activităţii Curţii de Conturi, inclusiv sau mai ales în problemele specifice privatizării.– Îmbunătăţirea funcţionarii instituţiei Avocatul Poporului va fi realizată prin extinderea drepturilor şi sferei de acţiune ale acestei instituţii, pentru o cat mai eficienta protecţie a drepturilor cetăţeneşti. Guvernul considera ca în momentul actual protecţia acestor drepturi prin intermediul instituţiei Avocatul Poporului este nesatisfacatoare, prezenta acesteia în societate fiind nesemnificativa.Guvernul României îşi exprima deplina convingere ca realizarea integrală a obiectivelor privind reconsiderarea reformei în justiţie va consolida statul de drept, autoritatea instituţiilor statului şi caracterul democratic al societăţii româneşti – aspecte fundamentale pentru programul social, inclusiv pentru accelerarea integrării României în structurile europene şi euroatlantice. + 
Capitolul 8Apărarea naţionala, ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului8.1. Apărarea naţionalaApărarea naţionala a suferit de pe urma proastei administrări generate de politizarea excesiva a instituţiilor statului, de fragmentare şi de lipsa de resurse, devenite cronice. Organismul militar este confruntat cu greutăţi nemaiintalnite până acum, fiind, în buna măsura, lipsit de sprijin şi orientare din partea conducerii politice a ministerului. În plus, unele modificări la vârf şi avansari în grad, care s-au bucurat de o larga publicitate la vremea respectiva, au fost în măsura sa adâncească diferenţele dintre personalul ministerului şi cel al trupelor.Corpul de comanda şi-a pierdut în mare măsura motivatia de a lucra eficient, şi-a diminuat autoritatea în faţa gradelor inferioare, din cauza dezacordului evident dintre planuri şi resurse, în timp ce trupa, în general demoralizata, da dovada de o neincredere crescanda faţă de reforma şi restructurare, considerate, alături de proasta administrare, ca factori principali ai situaţiei actuale.Aceste neajunsuri afectează candidatura României la NATO, unde, pe de o parte, documente importante sunt trimise cu întârzieri nejustificate (de pilda, "PARP Survey", care trebuia trimis la NATO până la 30 octombrie), iar pe de altă parte, unii parametri luati în calcul pentru aderare cunosc o deteriorare continua. În consecinţa, dacă la momentul Madrid 1997 România se afla, sub acest aspect, în rând cu primii candidaţi, acum se afla printre ultimii.8.1.1. Obiective majore ale apărării naţionaleData fiind situaţia actuala din armata, acţiunea Guvernului va trebui să se desfăşoare concomitent pe mai multe planuri:● deblocarea interna a ministerului şi reasigurarea unei comunicări eficiente a conducerii acestuia cu celelalte structuri ale organismului militar;● restaurarea credibilitatii conducerii şi relansarea procesului de reducere a efectivelor existente, restructurarea şi modernizarea armatei, urmărindu-se materializarea efectivă a programelor adoptate;● îmbunătăţirea managementului efortului de integrare euroatlantica;● îndeplinirea obligaţiilor asumate de România pe plan internaţional (acţiuni în sprijinul păcii).– Obiectivul strategic îl reprezintă realizarea unui nivel corespunzător al structurilor militare din punct de vedere numeric şi al dotării forţelor, care să asigure o capacitate operativă la nivelul impus de cerinţele Programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacităţii de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor şi apărarea colectivă în plan regional. Procesul de restructurare şi modernizare a organismului militar, care cunoaşte în prezent o anumită incetinire, va fi relansat prin susţinerea efortului material şi financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de organizare a Armatei.– Un obiectiv de cea mai mare importanţa şi de urgenta imediata este îmbunătăţirea rapida a procesului de management al resurselor umane. În aceasta direcţie se vor urmări:● depolitizarea organismului militar, introducerea unor mecanisme sigure care să prevină repolitizarea sa, precum şi reintroducerea competentei profesionale drept unic criteriu de promovare în cariera militară. "Ghidul Carierei Militare", aflat actualmente în stadiu de proiect, va fi finalizat în aceasta direcţie, urmând să fie aduse modificările necesare în legislaţia aflată în vigoare;● redimensionarea corpului de comanda cu nivelul forţelor aflate în proces de diminuare numerică, restructurare şi modernizare, urmărindu-se adoptarea unui sistem asemănător celui existent în ţările NATO. Astfel vor fi reglementate nu numai promovarea cadrelor, dar şi ieşirea lor din sistem, în cazul în care nu exista funcţie corespunzătoare pentru ele;● îmbunătăţirea nivelului expertizei civile, atât în termeni cantitativi, cat şi calitativi, prin măsuri de restructurare a programei Colegiului Naţional de Apărare, introducerea unui sistem mai echilibrat şi mai echitabil de selecţionare a cursanţilor, precum şi prin cresterea parametrilor educationali şi de instrucţie, pentru poziţiile care urmează să fie ocupate de civili în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi al comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţa naţionala din Parlament;● profesionalizarea structurilor militare, urmând ca în final România sa dispună de un sistem mixt, compus din cadre şi militari, pe bază de contract, cuplat cu un anumit număr de militari în termen.– În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, în termenul prevăzut urmează să fie definitivate şi prezentate Parlamentului spre dezbatere şi adoptare Strategia naţionala de securitate şi Cartea Alba a Guvernului, care vor reflecta situaţia şi interesele de securitate şi apărare ale tarii, privite prin prisma integrării în NATO şi a noului sau concept strategic.8.1.2. Guvernul va acţiona pentru îmbunătăţirea cat mai rapida a condiţiilor de pregătire şi de viaţa ale militarilor şi familiilor lor.În această categorie intra lansarea unui program de construcţie a locuinţelor de serviciu, precum şi elaborarea urgenta a unei noi legi a pensiilor pentru cadrele militare, care să elimine diferentierile nejustificate create în timp. De asemenea, acolo unde va fi posibil, se vor încheia convenţii cu celelalte instituţii ale statului, pentru a se prelua o parte din cadrele eliberate din Armata, asigurându-se astfel o mai buna protecţie socială a acestora şi a familiilor lor. Aceste măsuri vor avea un efect pozitiv asupra moralului, creşterii combativitatii şi gradului de operativitate al forţelor.Guvernul şi conducerea Ministerului Apărării Naţionale vor intensifica procesul de aliniere a bugetarii la standardele finanţării pe bază de programe. Treptat, pe măsura ce economia va spori nivelul resurselor pentru apărare, cheltuielile pentru acest capitol vor cunoaşte o pondere sporită în cadrul PIB şi al bugetului, până la un nivel corespunzător nevoilor defensive şi integrării euroatlantice.8.1.3. Activitatea de inzestrare şi achiziţii va trebui sa devină transparenta – cel puţin în interiorul sistemului – bazată pe egalitatea sanselor, raţională şi desfăşurată cu o birocratie redusă. Împreună, aceste măsuri vor diminua corupţia. Vor fi încurajate participarea marilor firme, crearea de joint ventures, precum şi aplicarea stricta a principiului egalităţii sanselor în procesul de ofertare.Guvernul îşi propune sa reconfere Parlamentului, prin intermediul comisiilor sale de apărare, ordine publică şi siguranţa naţionala, autoritatea necesară asupra organismului militar şi politicii de apărare. Astfel, cele doua comisii vor fi informate în mod regulat despre toate măsurile importante luate în domeniul organismului militar. În afară audierii candidaţilor la posturile de membri ai cabinetului, comisiile vor avea posibilitatea să facă acelaşi lucru pentru candidaţii la rangul de general şi de reprezentanţi militari în exterior. De asemenea, comisiile vor obţine dreptul de a asculta ofiţerii superiori care doresc să raporteze tentative de politizare, fără ca de faţa să fie superiorii lor civili, şi de a face recomandările care se impun.În aceeaşi direcţie, şi anume de a întări controlul civil asupra organismului militar, precum şi de a elimina una dintre sursele importante ale politizarii acestuia, directorul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei va fi numit direct de primul-ministru, la propunerea ministrului apărării naţionale.8.1.4. Integrarea în NATO● În condiţiile în care aderarea la NATO reprezintă obiectivul major al tarii în perioada următoare, având în vedere apropierea datei reuniunii la vârf a liderilor Aliantei, prevăzută pentru anul 2002, îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Planul naţional anual de aderare va constitui prioritatea numărul 1. În acest sens se va urmări recastigarea rapida a credibilitatii externe pierdute în timpul celor patru ani de guvernare anterioară. Imediat după instalare, conducerea Ministerului Apărării Naţionale va trece la o investigare serioasă a gradului de acoperire cu resurse a obiectivelor angajate, urmând ca alocarea de resurse suplimentare, dacă se va dovedi necesar, să fie facuta în virtutea importantei acestui obiectiv.● Întrucât activitatea de integrare în structurile euroatlantice nu se reduce doar la Armata, ci vizează ansamblul societăţii româneşti, relaţiilor cu celelalte instituţii implicate în proces, îndeosebi cu Ministerul Afacerilor Externe, li se va acorda atenţia cuvenită.8.1.5. Obligaţiile militare internaţionale● În ciuda absentei unor resurse îndestulătoare şi a fenomenului de supraextindere, Guvernul va lua măsurile necesare pentru a garanta îndeplinirea obligaţiilor curente ale României în cadrul SFOR, KFOR, SEDM amp;SEEBRIG, negocierile BLACKSEAFOR, semnarea acordului CENCOOP şi participarea activa în cadrul SHIRBRIG. În momentul în care nivelul resurselor se va îmbunătăţi se vor asuma şi alte obligaţii, pornindu-se de la faptul ca o angajare deplina şi activa reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea păcii şi stabilitatii regionale, materializandu-se astfel rolul României de factor generator de securitate în aria noastră geografică.8.2. Restructurarea sistemului de ordine publicăProgramul de guvernare porneşte de la constatarea scaderii alarmante a siguranţei cetăţeanului, a creşterii fenomenului infractional şi a criminalitatii, a dezvoltării structurilor de tip mafiot şi a erodarii actului de comanda, ceea ce determina restructurarea radicala a actualului sistem de ordine publică.Programul guvernamental tratează într-o maniera noua, europeană, asigurarea şi funcţionarea structurilor naţionale şi locale de ordine publică, asigurându-se demilitarizarea unor structuri prin trecerea serviciilor publice respective la autorităţile publice locale.Ministerul de Interne va deveni un organism puternic, calificat şi capabil să-şi exercite funcţiile esenţiale de asigurare a siguranţei cetăţeanului şi a ordinii publice naţionale, având în vedere următoarele obiective principale:8.2.1. Reconstructia sistemului instituţional de ordine publică– Transformarea aparatului central al Ministerului de Interne, inspectoratelor generale şi comandamentelor de arma în structuri suple de conducere şi control, prin reducerea numărului actual de posturi, transferarea acestora la unităţile operative, reorganizarea unor direcţii, servicii, încadrarea posturilor pe criterii de competenţa şi experienta în domeniul managementului specific– Constituirea unor structuri unice ale Ministerului de Interne la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, realizandu-se o conceptie unitară în îndeplinirea atribuţiilor specifice instituţiei, creşterea operativitatii în acţiune, prevenirea şi stăpânirea fenomenului infractional, precum şi coordonarea eforturilor în plan local pentru gestionarea situaţiilor de criza– Desfiinţarea unor structuri care au competente în mai multe judeţe, în mod deosebit din poliţie şi jandarmerie (inspectoratele de poliţie transporturi, comandamentele teritoriale de jandarmi)– Reducerea treptata a posturilor de conducere, a celor prevăzute cu gradul de general şi colonel, realizarea unor structuri organizatorice de tip piramidal în unităţi, în deplin acord cu perspectivele stabilite prin Ghidul carierei lucrătorului din poliţie, jandarmerie şi poliţia de frontieră– Unificarea structurilor poliţiei de ordine publică cu cele ale poliţiei rutiere din municipii şi oraşe şi transferarea atribuţiilor privind ordinea publică şi de evidenta informatizata a persoanei către administraţia locală (cărţi de identitate, paşapoarte, cărţi de alegator, permise de conducere, certificate de înmatriculare)– Descentralizarea Poliţiei Române şi democratizarea raporturilor functionale ca premisa esenţială a unui sistem judiciar eficient şi independent– Continuarea acţiunii de profesionalizare a jandarmeriei şi întrebuinţarea acesteia într-o mai mare măsura pentru asigurarea ordinii publice, inclusiv în mediul rural– Accentuarea procesului de securizare a frontierei de stat a României, prin transferarea unui număr important de posturi din inspectoratele judeţene ale poliţiei de frontieră la unităţile de execuţie.8.2.2. Descentralizarea deciziei, a responsabilităţilor şi a alocării resurselor– Transferarea la nivelurile de maxima eficienta şi operativitate (judeţean şi al municipiului Bucureşti) a unor competente referitoare la gestionarea resurselor umane, îndeosebi a celor privind dinamica de personal, precum şi a responsabilităţilor de gestionare a fondurilor– Construirea unui sistem logistic flexibil şi eficient care să asigure rezolvarea problemelor de dotare atât în plan central, cat şi în plan teritorial– Reproiectarea structurilor proprii de învăţământ, a duratei cursurilor, conţinutului programelor, sistemului de recrutare, selecţie şi încadrare a personalului– Perfecţionarea conceptiei privind planificarea asigurării ordinii publice în România.8.2.3. Impunerea unui comportament modern şi eficient de muncă lucrătorului din Ministerul de Interne– Încadrarea şi promovarea personalului se vor realiza exclusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale şi eficientei– Asigurarea stabilitatii şi continuităţii lucrătorilor care realizează performanţe profesionale, reconstructia demnităţii meseriei de lucrator din poliţie, jandarmerie şi poliţie de frontieră– Excluderea din structurile ministerului a personalului care nu se adapteaza criteriilor de eficienta şi de conduita morala specifice instituţiei sau nu îşi exercită "dreptul de poliţie" conform standardelor din ţările dezvoltate– Adoptarea în regim de urgenta a măsurilor necesare pentru salarizarea lucrătorilor din poliţie, jandarmerie şi poliţia de frontieră în concordanta cu responsabilităţile şi riscurile la care sunt expusi, astfel încât să se asigure acestora un standard de viaţa decent şi prevenirea actelor de corupţie.8.2.4. Eficientizarea colaborării cu autorităţile din sistemul de apărare, siguranţa naţionala şi justiţie, precum şi cu societatea civilă– Perfecţionarea şi întărirea cooperării cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Parchetul General, Serviciul Roman de Informaţii, cu celelalte autorităţi cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale– Constituirea unui sistem naţional de gestionare a crizelor şi conexarea acestuia la organismele existente în NATO şi Uniunea Europeană.8.2.5. Continuarea şi dezvoltarea relaţiilor cu instituţiile similare din străinătate– Dezvoltarea relaţiilor stabilite anterior şi realizarea de noi contacte şi relaţii cu alte structuri similare, care sunt de natura să contribuie la stoparea fenomenului infractional transfrontalier pe baza tratatelor, convenţiilor şi acordurilor la care România este parte– Întărirea cooperării pe linia combaterii migratiei ilegale prin controlul şi securizarea frontierelor, introducerea unor noi elemente de siguranţă în pasaportul românesc, la standarde occidentale, precum şi prin abordarea realista a problemei readmisiei persoanelor fără cetăţenie– Îndeplinirea de către minister a măsurilor prevăzute în Programul naţional anual de pregătire a integrării în NATO– Mediatizarea în plan internaţional a demersurilor româneşti pentru racordarea la standardele general acceptate privind forţele şi serviciile de ordine publică.8.2.6. Perfecţionarea legislaţiei specifice– Inasprirea prevederilor legale, în vederea diminuării substanţiale a corupţiei, a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabanda şi spalare a banilor, implicit a economiei subterane– Armonizarea legislaţiei privind activitatea Ministerului de Interne cu reglementările europene.8.3. Comunitatea serviciilor de informaţii şi de protecţie a informaţiilorGuvernarea P.D.S.R. va acţiona în acest domeniu potrivit standardelor şi practicilor moderne, asigurând condiţiile pentru ca instituţiile respective sa funcţioneze normal, fără imixtiuni şi ingerinţe politice sau de grup. În acest sens se vor urmări:– asigurarea protecţiei reale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români;– instituirea unui sistem riguros de acces la informaţii şi de valorificare a acestora în folosul tarii;– definitivarea legii comunităţii serviciilor de informaţii, urmărindu-se în special eliminarea paralelismelor şi corelarea activităţii lor;– elaborarea şi aplicarea reglementărilor privind protecţia informatiei, statutul lucrătorilor din serviciile de informaţii şi protecţia acesteia. + 
Capitolul 9Reforma administraţiei publice centrale şi locale. Dezvoltarea regionala9.1. Reforma administraţiei publice centrale şi localeProgramul guvernamental abordeaza frontal accelerarea reformei administraţiei publice centrale şi locale, pornind de la evaluarea critica a Comisiei Europene a situaţiei actuale din acest domeniu. În acest cadru programul urmăreşte realizarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, demonstrand ca România îşi poate întări treptat capacitatea administrativă de a face faţa obligaţiilor care îi revin în calitate de viitor stat membru.Programul de guvernare privind administraţia publică centrala şi locală are la baza următoarele obiective fundamentale:– restructurarea profunda a administraţiei publice centrale şi locale;– schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean;– descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei administrative şi financiare;– demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare;– depolitizarea structurilor administraţiei publice; eliminarea clientelismului politic;– stoparea birocratiei;– coerenta actului administrativ; perfecţionarea managementului în administraţie;– aplicarea unor politici rationale de dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale şi urbane;– întărirea autorităţii statului şi a răspunderii acestuia;– armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europeane; asigurarea coerentei şi stabilitatii acestuia.9.1.1. Restructurarea profunda a administraţiei publice centrale şi localeNoua structura guvernamentală reflecta pe deplin conceptia P.D.S.R. de modernizare şi adaptare concretă a administraţiei publice la realitatile economiei şi societăţii româneşti, răspunzând în acelaşi timp structurilor similare din ţările Uniunii Europene şi din alte state dezvoltate, cu menţinerea elementelor traditionale, valoroase ale administraţiei publice româneşti.Restructurarea administraţiei publice centrale şi locale se va realiza, în principal, prin:● restructurarea Guvernului în vederea eficientizarii actului de guvernare;● reorientarea activităţii unor ministere şi reducerea unui număr important de agenţii guvernamentale;● trecerea unor agenţii guvernamentale în subordinea sau coordonarea ministerelor în vederea asigurării unei activităţi coerente şi eficiente, a unor relaţii functionale normale;● înfiinţarea unor ministere noi, pentru a răspunde mai eficient prioritatilor de relansare economică şi de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană (Ministerul Integrării Europene, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi al Cooperaţiei);● unificarea şi transformarea unor agenţii guvernamentale, dovedite ca ineficiente, în ministere (Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informatiei, Ministerul Informaţiilor Publice, Ministerul Turismului);● înfiinţarea în structura organizatorică a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relaţia cu Parlamentul, sindicatele şi patronatul; integrare europeană şi relaţii externe; investitori străini şi autohtoni;● stabilirea, în conformitate cu reglementările legale, a unor structuri de organizare cadru – suple şi eficiente privind organizarea şi funcţionarea ministerelor şi agentiilor guvernamentale, prefecturilor, consiliilor judeţene şi locale, primăriilor; reducerea numărului departamentelor, direcţiilor generale, direcţiilor, oficiilor, serviciilor şi birourilor din administraţia publică centrala şi locală;● reducerea substantiala a numărului persoanelor cu funcţii de conducere din administraţia publică centrala şi locală (secretari generali adjuncţi, directori generali, directori generali adjuncţi, directori, directori adjuncţi, şefi de oficii, şefi de servicii şi de birouri);● reducerea pe ansamblu, în mod eşalonat, cu circa 30% a personalului din ministere şi agenţii guvernamentale, precum şi din cadrul autorităţilor publice locale.Pentru întărirea capacităţii administrative a structurilor guvernamentale se vor stabili, prin hotărâri ale Guvernului, obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui minister şi fiecărei autorităţi publice centrale, prefecturi şi fiecărui serviciu public descentralizat; pentru funcţionarii publici se vor stabili criterii precise de performanţă care vor sta la baza evaluării anuale a activităţii acestora.9.1.2. Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean prin:– realizarea unui serviciu public în folosul exclusiv al cetăţeanului; creşterea rigurozitatii în motivarea şi formularea raspunsurilor, precum şi scurtarea termenelor în care autorităţile şi serviciile publice au obligaţia sa răspundă solicitărilor cetăţenilor;– eliminarea blocajelor birocratice din administraţia centrala şi locală cu care sunt confruntati cetăţenii şi agenţii economici;– consolidarea şi lărgirea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional;– perfecţionarea cadrului de funcţionare a democraţiei participative;– asigurarea transparenţei actelor administrative şi comunicarea operativă cu cetăţenii.9.1.3. Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei locale administrative şi financiare, prin:– accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice şi preluarea atribuţiilor de administrare şi finanţare a unor activităţi de către autorităţile administraţiei locale – consilii judeţene şi consilii locale;– transferarea către autorităţile publice locale a activităţilor şi resurselor corespunzătoare de la bugetul de stat pentru finanţarea unor servicii publice destinate comunităţilor locale: învăţământ, sănătate, cultura, poliţie comunitara, pompieri, apărare civilă etc.;– aşezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor şi taxelor locale, care trebuie să devină principala sursa de alimentare a bugetelor locale;– perfecţionarea Legii finanţelor publice locale în scopul asigurării surselor de finanţare pentru funcţionarea normală a serviciilor publice ale fiecărei comunităţi locale; crearea premiselor necesare pentru structurarea şi aprobarea unor bugete locale solid fundamentate, capabile să asigure finanţarea lucrărilor de interes comunitar.9.1.4. Demilitarizarea treptata, până cel mai târziu în anul 2002, a unor servicii comunitare, prin:– preluarea evidentei populaţiei şi organizarea acesteia ca serviciu comunitar de către primării şi consiliile judeţene (cartea de identitate, cartea de alegator, întocmirea listelor electorale permanente, permise auto, certificate de înmatriculare etc.);– transferarea în subordinea prefecturilor a evidentei paşapoartelor, prin organizarea unui serviciu public judeţean specializat;– organizarea unor servicii comunitare pentru situaţii de urgenta (incendii, inundaţii, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atribuţiile actuale ale unităţilor de pompieri şi de apărare civilă;– înfiinţarea la nivelul fiecărei unităţi administrative comuna, oraş, municipiu – a poliţiei comunitare pentru ordinea publică, prin preluarea unor atribuţii specifice de la inspectoratele de poliţie.Acţiunile prevăzute vor contribui la întărirea măsurilor de siguranţă personală, de paza şi securitate a fiecărui cetăţean şi a bunurilor sale, urmărindu-se adoptarea de urgenta a unor prevederi legale, în concordanta cu normele din statele europene avansate.9.1.5. Depolitizarea structurilor administraţiei publice şi eliminarea clientelismului politic, prin:– respectarea Legii privind statutul funcţionarului public şi aplicarea consecventa a principiului angajării funcţionarilor publici exclusiv pe criterii de competenţa profesională;– promovarea în funcţii publice numai pe criterii de performanţă şi de moralitate, în spiritul şi pe baza legii;– gestionarea coerenta şi corecta a carierei funcţionarului public prin salarizare corespunzătoare, stimularea şi asigurarea unor condiţii normale de lucru în scopul respectării principiului stabilitatii şi continuităţii în munca;– crearea unui sistem performant – naţional şi regional – de pregătire a funcţionarilor publici şi, respectiv, a persoanelor alese în consiliile locale şi judeţene.9.1.6. Stoparea birocratiei administraţiei publice, prin:– rationalizarea procedurilor administrative; stabilirea unor termene precise de soluţionare a cererilor;– rationalizarea circuitului documentelor;– extinderea utilizării în administraţia publică a echipamentelor şi tehnologiilor informatice;– simplificarea procedurilor de emitere a avizelor şi acordurilor prin generalizarea sistemului "ghiseului unic".9.1.7. Coerenta actului administrativ; perfecţionarea managementului în administraţie, prin:– eficientizarea raporturilor dintre administraţia publică centrala şi locală, dintre autorităţile publice judeţene şi cele din comune şi oraşe;– aplicarea unitară şi eficienta a sistemului de norme şi reglementări în administraţia publică centrala şi locală;– crearea unui sistem informaţional integrat al administraţiei publice centrale şi locale;– fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii şi expertize, constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologică la nivel central, precum şi în cadrul consiliilor judeţene.9.1.8. Aplicarea unor politici rationale de dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale şi urbane, prin:– acordarea statutului de comuna unui număr de peste 1.000 de sate care îndeplinesc criteriile legale, asigurându-se astfel apropierea autorităţii administrative de cetăţean;– organizarea ca oraşe a unui număr important de comune care, prin dotările tehnico-edilitare (alimentare cu apa şi gaze, canalizare, telefonie etc.), se apropie de statutul de localitate urbana;– pregătirea condiţiilor pentru organizarea administrativ-teritorială în conformitate cu standardele Uniunii Europene.9.1.9. Întărirea autorităţii statului şi a raspunderilor acestuia, prin:– repunerea în drepturile constituţionale şi legale a autorităţilor publice – ministere şi agenţii guvernamentale, prefecturi, consilii judeţene, consilii locale, primari;– monitorizarea aplicării reformei administrative şi a performantelor operationale ale autorităţilor publice centrale şi locale;– întărirea controlului gestiunii banului public şi asigurarea transparenţei cheltuielilor prin informarea periodică a contribuabililor.9.1.10. Armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europeane, prin:– asigurarea coerentei şi a stabilitatii pe termen lung a cadrului legislativ în domeniul administraţiei publice centrale şi locale;– iniţierea unei ample acţiuni de imbunatatire a reglementărilor existente în domeniu şi elaborarea unor reglementări noi, bazate pe principiile prevăzute de Constituţie şi de Carta Europeană a Autonomiei Locale;– elaborarea şi înaintarea la Parlament, în cursul anului 2001, a următoarelor proiecte pentru asigurarea unităţii de interpretare şi aplicare, pentru evitarea paralelismelor, a excesului de reglementări şi a modificărilor repetate ale aceluiaşi act normativ:● Codul administrativ;● Codul de procedură administrativă;● Codul electoral.9.2. Dezvoltarea regionalaGuvernul va acţiona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regionala prevăzute în Strategia naţionala de dezvoltare economică a României pe termen mediu, în deplin acord cu politica europeană de coeziune economică şi socială.În acest cadru se vor asigura:– diminuarea dezechilibrelor regionale existente;– stimularea dezvoltării echilibrate;– revitalizarea zonelor defavorizate;– preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;– corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;– stimularea cooperării interregionale interne şi internaţionale care contribuie la progresul economic şi social;– dezvoltarea în continuare a relaţiilor speciale, privilegiate ale României cu Republica Moldova, consolidarea spaţiului cultural şi spiritual comun în concordanta cu normele şi valorile integrării într-o Europa unita;– pregătirea cadrului instituţional pentru a răspunde criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de utilizare a fondurilor structurale şi de acces la Fondul de coeziune al Uniunii Europene.9.2.1. Pentru punerea în aplicare a politicii de dezvoltare regionala Guvernul va acţiona la nivel naţional pentru:– promovarea mecanismelor economiei de piaţa în toate regiunile tarii, în vederea îmbunătăţirii competitivitatii şi realizării unei cresteri economice durabile;– promovarea unei dezvoltări armonioase spatiale şi a reţelei de localităţi;– creşterea capacităţii regiunilor – din punct de vedere instituţional, financiar, decizional – la susţinerea propriului proces de dezvoltare;– promovarea principiilor dezvoltării durabile;– asigurarea de sanse egale în ceea ce priveşte accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continua.9.2.2. La nivel regional se va acţiona pentru:– stimularea capacităţii competitive a regiunilor şi valorificarea potenţialului propriu de dezvoltare, prin:● întărirea capacităţii instituţionale de a elabora şi de a pune în aplicare programe şi proiecte de dezvoltare pentru îmbunătăţirea structurii economice regionale, urmărindu-se diversificarea economiei, expansiunea iniţiativelor private prin preluarea de către stat sau comunităţi a efortului material necesar în vederea demararii unor activităţi productive pentru: pregătirea terenurilor rămase după dezafectarea uneia sau mai multor întreprinderi în cazul platformelor industriale, pentru pornirea de noi activităţi destinate industriei şi mestesugurilor; cai de transport locale, în special cai de acces spre zonele în care urmează să se dezvolte o noua întreprindere; parcuri industriale, centre tehnologice (cercetare, design, prototipuri etc.), unităţi de aprovizionare şi unităţi de îndepărtare a reziduurilor; pregătirea terenurilor pentru industria turistica;● dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de creare a societăţii informationale în raport cu potenţialul şi specificul zonelor, în sprijinul economiei acestor zone, pe bază de cercetări proprii şi transfer tehnologic;– diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionale şi intraregionale, prin:● îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale (infrastructura de drumuri; infrastructura comunicaţiilor; infrastructura reprezentată de suprafeţele de teren care trebuie amenajate, astfel încât sa corespundă cerinţelor implantarii de noi industrii);● dezvoltarea resurselor umane, îndeosebi în acele regiuni cu industrii în declin (industrie siderurgica, metalurgica, extractiva, chimica şi construcţii de maşini), în vederea creării de oportunitati pentru ocupare durabila (calificarea şi recalificarea nu numai a şomerilor, ci şi a celor care lucrează în întreprinderi de stat ce urmează să se restructureze; politici active de ocupare a forţei de muncă; îmbunătăţirea integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu probleme speciale);● dezvoltarea economico-socială a spaţiului rural, prin: punerea în valoare a potenţialului uman pentru a face faţa noilor cerinţe; asigurarea accesului populaţiei din zonele rurale la servicii de sănătate şi învăţământ de calitate; dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicaţii şi energetice, promovarea şi diversificarea activităţilor economice; dezvoltarea unei agriculturi performanţe şi diversificate; crearea unor întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal, comercial şi de prestări de servicii;● dezvoltarea turismului, concentrata pe turismul rural, turismul cultural şi pe alte "nise de piaţa", actionandu-se pentru: realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate, cu asistenţa unor experţi internationali; abordarea sistematica a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze, într-un cadru coerent, pe o baza regionala şi subregionala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privati implicaţi; investiţii publice directe pentru restaurarea/ameliorarea atractiilor turistice însemnate (situri ale patrimoniului cultural, clădiri istorice, frumuseţi naturale etc.);● preîntâmpinarea apariţiei unor zone-problema;● promovarea unor politici diferenţiate, conform unor particularităţi zonale (zone monofunctionale, predominant agricole, miniere, aglomerari urbane, zone naturale şi construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu);– asigurarea transparenţei în alocarea şi utilizarea resurselor, inclusiv a celor alocate de Uniunea Europeană, din fondurile structurale, a asistenţei financiare nerambursabile din partea unor guverne, organizaţii internaţionale etc.;– creşterea eficientei procesului de mediatizare a programelor în rândul agenţilor economici; perioada de depunere a proiectelor va fi de maximum 3 luni;– dezvoltarea unor servicii de instruire şi consultanţa în elaborarea documentelor pentru proiectele agenţilor economici;– procesul de selecţie a investitorilor va pune un accent deosebit pe criterii de bonitate şi pe fezabilitatea afacerilor propuse. + 
Capitolul 10Relaţiile interetniceProtecţia minorităţilor naţionale va fi realizată prin asigurarea posibilităţilor pentru manifestarea libera şi deplina a tuturor minorităţilor, a respectării drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană şi euroatlantica.– Guvernul va acţiona pentru continuarea şi dezvoltarea iniţiativelor instituţionale şi legislative din ultimul deceniu.– Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei şi învăţământului, vieţii publice. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmarii identităţii etnice în rândul populaţiei.– Se va acţiona pentru dezvoltarea diversitatii culturale în folosul întregii societăţi, în scopul excluderii apariţiei unor curente de orientare extremista care promovează intoleranta şi ura interetnica. Se va asigura totodată buna funcţionare a unui sistem de educaţie în materie de respectare a legii şi de dezvoltare a valorilor democratice.– În conceptia P.D.S.R. minorităţile sunt pentru orice ţara o mare resursa. Un bun management al acestei resurse este o cale de a servi în egala măsura dezvoltarea identităţii minorităţilor, precum şi o cale de a garanta cooperarea interculturala. Acest model poate fi definit ca un model civic multicultural.10.1. Obiectivele specifice de sustinere a dezvoltării multiculturale sunt:– asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuării dezvoltării fiecărui model cultural specific atât în comunitatea respectiva, cat şi în comunitatea locală şi la nivel naţional;– dezvoltarea unui model de transfer către majoritate al valorilor culturale ale minorităţilor, astfel încât să se poată asigura fiecărui cetăţean posibilitatea sa asimileze cunoştinţe privind spiritualitatea şi istoria "celorlalţi" din acelaşi spaţiu;– gestionarea diversitatii, tensiunilor şi a distorsiunilor ce pot să apară la un moment dat, astfel încât să poată fi prevenite conflictele şi să se poată asigura managementul crizelor;– Guvernul va analiza posibilitatea largirii cadrului existent al învăţământului şi al componentelor media în limbile minoritatilor.10.2. Vor fi analizate în continuare posibilităţile de consolidare şi dezvoltare a identităţii etnice pentru minoritatea cea mai numeroasa, minoritatea maghiara, cu privire la educaţie, cultura, limba şi religie.În acest sens se va avea în vedere:– lărgirea cadrului existent al învăţământului, pe specialităţi şi niveluri de instruire – primar, profesional, gimnazial, universitar;– interconectarea şi integrarea programelor culturale de radio şi de televiziune în limba maghiara, astfel încât să se realizeze o coerenta şi o consistenta sporite ale acestora la nivel naţional;– asigurarea condiţiilor pentru folosirea limbii materne în activităţile publice, în asa fel încât pe o asemenea cale să se încurajeze atât multiculturalismul, cat şi integrarea multilingvistica;– asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertăţii de constiinta şi pluralismului religios;– reprezentarea corecta în structurile socioprofesionale ale tarii, pe baza principiului egalităţii sanselor şi în contextul efortului pentru edificarea unităţii în diversitate a societăţii.10.3. Elaborarea unei strategii naţionale şi programe specifice, care să asigure îmbunătăţirea substantiala a situaţiei rromilor, prin:● forme diversificate de învăţământ, ţinându-se seama de nivelul actual de instruire a rromilor;● realizarea de către televiziunea naţionala a unor programe educative şi de atragere a persoanelor analfabete pentru invatarea limbii române şi limitarea abandonului şcolar;● implicarea instituţiilor responsabile ale statului în socializarea tinerilor rromi;● realizarea unui program de locuinţe sociale în mediul rural, destinate familiilor de rromi şi atribuirea de teren agricol;● orientarea asistenţei educaţionale-sanitare pentru rromi;● reprezentarea rromilor în administraţia publică locală;● politici de responsabilizare civică şi educaţie cetateneasca pentru populaţia de rromi;● participarea statului la proiecte internaţionale de sprijinire materială şi culturală a rromilor.10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturală şi socială a celorlalte comunităţi etnice. + 
Capitolul 11Politica externa şi promovarea imaginii reale a României11.1. Obiective majore de politica generalăPolitica externa a României conţine fireşte elemente de continuitate, consecinţa a consensului existent la nivel politic şi popular asupra prioritatilor noastre pe plan internaţional: integrarea europeană şi euroatlantica, dezvoltarea relaţiilor de buna vecinătate, afirmarea rolului României la nivelul instituţiilor regionale şi internaţionale, contribuţia la consolidarea securităţii naţionale, a stabilitatii democraţiei şi a statului de drept, la respectarea valorilor democratice şi a drepturilor omului şi la dezvoltarea economiei de piaţa functionale, a comerţului internaţional şi investiţiilor. În acelaşi timp situaţia generală a tarii, rezultatele modeste înregistrate pe calea integrării şi erodarea statutului internaţional al României indica necesitatea unui nou spirit în asigurarea coerentei, eficacitatii şi predictibilitatii politicii noastre externe.În aceasta etapa cruciala pentru destinul naţiunii diplomatia românească are sansa istorica de a contribui decisiv la realizarea intereselor naţionale şi la conturarea unui nou viitor pentru toţi cetăţenii României. Prin consecventa, seriozitate şi dinamism Guvernul României va acţiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitatii şi respectabilitatii internaţionale ale României şi ale cetăţenilor săi.Definirea şi promovarea prioritatilor politicii externe româneşti vor fi raportate nemijlocit şi consecvent interesului naţional şi vor fi puse în serviciul demnităţii naţionale şi personale a cetăţeanului, al nevoilor şi obiectivelor sale.Obiectivul fundamental al politicii externe în următoarea perioada va consta în accelerarea integrării României în structurile politice, economice şi strategice europene şi euroatlantice.Se vor bucura de o importanţa specială: continuarea în ritm accelerat a negocierilor cu Uniunea Europeană, în vederea scurtarii orizontului aderării României în structurile comunitare şi a recuperării handicapului acumulat faţă de alte state candidate; revitalizarea candidaturii României pentru Alianta Nord-Atlantica, având ca obiectiv invitarea României pentru negocieri de aderare la Reuniunea la nivel înalt a NATO din 2002; exercitarea ireprosabila de către România a Presedintiei în exerciţiu a O.S.C.E. în 2001.Una dintre componentele esenţiale ale demersului de politica externa a României o va constitui stimularea dezvoltării relaţiilor economice cu alte state şi promovarea intereselor economice naţionale, cu un accent deosebit pe stimularea exporturilor şi competitivitatii companiilor şi produselor româneşti, atragerea de investiţii şi capital internaţional, consolidarea, extinderea şi recastigarea pieţelor noastre externe. Asigurarea accesului nerestrictiv pe aceste pieţe şi obţinerea de facilităţi pentru stimularea exporturilor româneşti vor fi dublate de promovarea şi apărarea intereselor comerciale ale capitalului naţional. Dimensiunea economică, comercială şi investitionala va reprezenta un criteriu important în stabilirea prioritatilor noastre de politica externa.Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi al misiunilor diplomatice şi consulare ale României va fi asigurata coerenta instituţională şi funcţională pe plan intern şi extern între componenta politica şi cea economică ale politicii externe româneşti.Politica externa a României va contribui la formularea unor strategii şi soluţii moderne la realitatile şi sfidarile globalizarii, integrării şi regionalizarii lumii contemporane. Sansa României de a se numara printre castigatorii fenomenului globalizarii rezida în primul rând în păstrarea identităţii noastre culturale şi spirituale, în stimularea creativitatii, educaţiei şi cercetării româneşti, în dinamizarea relaţiilor dintre românii de pretutindeni.În procesul elaborării strategiilor şi execuţiei acţiunilor de politica externa Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe vor acorda o atenţie specială consultării ample şi structurate cu Parlamentul României, cu societatea civilă, cu reprezentanţii mediilor de afaceri, de presa şi academice, cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din afară tarii.Obiectivele de politica externa generală se vor orienta spre:– dezvoltarea relaţiilor de buna vecinătate şi de cooperare regionala cu ţările din zona;– dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi cu ţările cu care România impartaseste aceleaşi valori şi interese, în vederea realizării întregului lor potenţial în plan politic, economic, strategic şi cultural-ştiinţific;– dinamizarea diplomaţiei multilaterale, în principal în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al agentiilor sale specializate, şi intensificarea participării României la organizaţiile şi structurile subregionale, regionale, europene şi euroatlantice, pentru promovarea dialogului constructiv şi afirmarea profilului României pe plan internaţional;– sprijinirea dialogului şi cooperării Guvernului cu instituţiile financiare internaţionale şi facilitarea accesului sectorului privat şi public la capitalul şi pieţele internaţionale;– reluarea demersurilor pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în Europa (OECD);– susţinerea activa a intereselor cetăţenilor români şi ale conationalilor din afară graniţelor şi încurajarea relaţiilor lor cu ţara;– întărirea capacităţii României de a face faţa amenintarilor neconventionale la adresa securităţii (crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masa, corupţia, traficul de droguri şi fiinţe umane, criminalitatea economică şi electronică etc.);– promovarea imaginii, culturii, spiritualitatii şi ştiinţei româneşti în lume.11.2. Cai şi mijloace de îndeplinire a obiectivelor politicii externe a României11.2.1. Uniunea EuropeanăAderarea la Uniunea Europeană reprezintă prioritatea strategica a politicii României, a carei realizare depinde de eforturile concertate ale instituţiilor guvernamentale, societăţii civile, mediului de afaceri şi ale fiecărui cetăţean român. După Consiliul European de la Nisa şi încheierea Conferintei Interguvernamentale, Uniunea Europeană a creat premisele instituţionale pentru realizarea extinderii Uniunii. Deşi ambitios, obiectivul propus, ca România sa adere la Uniunea Europeană la orizontul anului 2007, este încă realizabil. Perioada următoare va fi esenţială pentru validitatea acestui obiectiv.Politica externa este numai una dintre fatetele procesului complex de integrare a României în Uniunea Europeană. Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Integrării Europene vor coordona eforturile externe şi pe plan intern de pregătire, derulare şi accelerare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu strategiile de dezvoltare şi interesele politice şi economice ale României.Guvernul va avea ca repere Strategia economică pe termen mediu şi Planul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de statele candidate la aderare în anul 2000.Guvernul va acţiona pentru ca România să depăşească situaţia actuala în care, în mod nejustificat şi în contradictie flagrantă cu potenţialul economic şi uman al tarii, este pe ultimul loc printre statele candidate din punct de vedere al indicatorilor economici şi al progreselor în procesul de negociere.România va apela la experienta de integrare a statelor recent admise în Uniunea Europeană şi la cea a statelor central-europene avansate în procesul de negocieri.La rândul ei, România va acorda sprijin statelor din Balcanii de Vest, angajate în procesul de stabilizare şi asociere la Uniunea Europeană, candidaţi potenţiali la aderarea la Uniunea Europeană, pentru a reusi să se apropie de Uniunea Europeană şi sa dobândească în timp statutul de candidat invitat sa înceapă negocierile de aderare.România va continua sa sprijine activ, din perspectiva intereselor naţionale, Republica Moldova şi Ucraina, în realizarea optiunilor lor de apropiere de Uniunea Europeană, dacă cetăţenii şi guvernele statelor vecine vor continua aceasta orientare.Guvernul va acordă prioritate maxima realizării condiţiilor necesare pentru ridicarea în următoarele 12 luni a restrictiilor privind regimul de vize al cetăţenilor români în statele membre ale Uniunii Europene. Pentru realizarea acestui obiectiv Guvernul va elabora un plan de acţiune şi va aloca resursele necesare pentru remedierea disfunctiilor constatate de statele Uniunii Europene în îndeplinirea condiţiilor necesare privind întărirea controlului la frontiere, reducerea drastica a migratiei ilegale din România, asigurarea bunei funcţionari a acordurilor bilaterale de readmisie, încheierea sau ratificarea rapida a noilor acorduri de readmisie, operarea sistemului on-line de verificare a informaţiilor între punctele de control al frontierelor şi instituţiile centrale, securizarea paşapoartelor şi actualizarea legislaţiei privind regimul străinilor. Guvernul va coopera cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu Comisia Europeană, inclusiv pentru obţinerea asistenţei necesare în vederea finalizarii rapide a proceselor care asigura îndeplinirea criteriilor pentru liberalizarea regimului vizelor.Guvernul României se va angaja în participarea la procesul de reflectie asupra viitorului Uniunii Europene. Ca viitor membru al Uniunii, România este interesată de finalitatea integrării europene şi de asigurarea unui loc în cadrul Uniunii Europene, corespunzător cu ponderea geografică, economică şi demografică pe care ţara noastră – singurul stat mare, alături de Polonia, dintre statele candidate – o va avea în momentul aderării.Guvernul va folosi toate posibilităţile de consultare şi participare oferite statelor candidate de Politica Europeană de Securitate şi Apărare şi va asigura participarea României la un nivel corespunzător ponderii şi importantei pe care le va avea România, ca membru al Uniunii Europene, la viitoarele acţiuni europene de gestionare a crizelor.11.2.2. NATOAderarea la NATO este esenţială pentru consolidarea stabilitatii şi securităţii naţionale, pentru asigurarea apărării României. De asemenea, aderarea României la NATO va contribui la consolidarea stabilitatii întregii regiuni. Pentru atingerea obiectivului enuntat Guvernul României îşi va asuma responsabilităţile legate de pregătirea aderării, va crea condiţiile, va gestiona mecanismele şi va aloca resursele necesare efortului de integrare în NATO.Acţiuni şi programe de pregătire a aderării:– România va coopera strâns cu NATO şi cu membrii Aliantei pentru crearea consensului în jurul extinderii la Summitul Aliantei din 2002 şi asupra candidaturii noastre. România va continua să aplice riguros Programul naţional de aderare din cadrul MAP.– România va continua sa participe activ la Parteneriatul pentru Pace şi la Consiliul de Parteneriat Euroatlantic. România va urmări cu interes evolutiile legate de dezvoltarea unei Identităţi Europene de Securitate şi Apărare, fiind pregatita să contribuie efectiv la constituirea unei forte europene, precum şi la acţiuni de menţinere a păcii sub egida NATO.– România va îndeplini, în continuare, obligaţiile şi angajamentele internaţionale în domeniul neproliferarii şi controlului armamentelor, precum şi al exporturilor de produse strategice şi al tehnologiei cu dubla utilizare, în acord cu politicile şi priorităţile NATO.– Guvernul va incuraja implicarea activa a institutelor de relaţii internaţionale din România, a cercurilor universitare şi academice, a societăţii civile, pentru susţinerea candidaturii României pentru integrarea în NATO.11.2.3. O.S.C.E. – Exercitarea Presedintiei în exerciţiu a O.S.C.E.Ca urmare a deciziei adoptate de către Summitul O.S.C.E. de la Istanbul, România va prelua începând cu 1 ianuarie 2001 Preşedinţia în exerciţiu a O.S.C.E., cea mai înaltă poziţie încredinţată României pe plan internaţional. În aceasta înaltă calitate România va promova idealurile păcii, cooperării şi securităţii în spaţiul O.S.C.E., valorile democraţiei, ale statului de drept şi ale respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, aducandu-şi contribuţia pe baza valorilor de libertate şi demnitate, a aspiratiilor de stabilitate şi prosperitate proprii naţiunii române.Priorităţile Presedintiei române la O.S.C.E.:– România va acţiona pentru consolidarea rolului O.S.C.E. ca for de dialog politic şi de cooperare în problemele securităţii, în înţelesul atotcuprinzator al acesteia, la sporirea eficientei O.S.C.E. în domeniul diplomaţiei preventive, al gestionării crizelor şi în reconstructia postconflict, la consolidarea instituţiilor democratice şi a statului de drept, la apărarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în spaţiul euroatlantic;– România îşi propune sa desfăşoare un dialog activ cu toate statele membre ale organizaţiei şi sa acţioneze într-o maniera impartiala şi eficienta în administrarea dosarelor importante aflate pe agenda organizaţiei, acordând o importanţa egala activităţilor şi misiunilor O.S.C.E. Preşedinţia în exerciţiu a O.S.C.E. se va angaja direct în realizarea unor progrese pe linia soluţionării conflictelor care ameninta stabilitatea şi pacea în spaţiul euroatlantic, promovand dialogul şi realizarea acordului între părţile aflate în conflict. Preşedinţia română va susţine evolutiile democratice, sprijinirea consolidării unui climat propice pentru promovarea dezvoltării economice şi facilitarea reglementării problemelor existente în Europa de Sud-Est, Caucaz şi Asia Centrala;– intensificarea cooperării cu secretarul general al O.S.C.E., cu Inaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale, cu directorul Biroului O.S.C.E. pentru Democratie şi Drepturile Omului, cu directorul Biroului Economic, cu reprezentantul pentru libertatea presei, cu directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, cu şefii de misiuni din spaţiul O.S.C.E.;– realizarea unei cooperări sistematice şi susţinute cu Biroul O.S.C.E. pentru Democratie şi Drepturile Omului de la Varsovia, inclusiv cu Punctul de contact pentru populatiile Roma/Sinti;– coordonarea între statele O.S.C.E. a politicilor de combatere a crimei organizate, corupţiei şi traficului de persoane;– continuarea preocuparilor organizaţiei paneuropene în domeniul economic;– dezvoltarea unei strânse cooperări între O.S.C.E. şi Adunarea Parlamentară a O.S.C.E. (A.P.O.S.C.E.), în beneficiul organizaţiei paneuropene;– intensificarea consultărilor şi cooperării între O.S.C.E. şi, respectiv, Comisia Europeană, NATO/E.A.P.C., Consiliul Europei.11.2.4. Intensificarea relaţiilor bilateraleGuvernul va urmări cu prioritate:– extinderea relaţiilor politice, economice şi culturale cu statele membre ale Uniunii Europene; intensificarea cooperării cu fiecare dintre aceste state, pe domenii sectoriale de interes comun şi în cadrul programelor comunitare, pentru facilitarea preluării de către România a acquisului comunitar; dezvoltarea relaţiilor cu partenerii traditionali ai României din Europa de Vest, în primul rând cu Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Olanda şi Austria, precum şi cu parteneri cu care potenţialul de cooperare este încă insuficient explorat, cum sunt: Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, Portugalia, Luxemburg, Irlanda;– consolidarea Parteneriatului Strategic cu S.U.A. în domeniile politic, economic, militar şi în combaterea amenintarilor neconventionale la adresa securităţii; realizarea unei dinamici corespunzătoare a contactelor cu caracter politic şi economic, la toate nivelurile; extinderea listei de proiecte de cooperare bilaterala; utilizarea în mod eficient a fazei intensificate a Parteneriatului strategic şi stimularea creşterii volumului de investiţii americane în România;– stimularea relaţiilor economice şi politice cu toate statele G-8 şi G-24;– dezvoltarea cu dinamism şi pragmatism a relaţiilor speciale şi privilegiate ale României cu Republica Moldova, pe baza identităţii de limba, cultura şi istorie, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economică, susţinerea fluxurilor investitionale în Republica Moldova, continuarea şi amplificarea sprijinului economic direct, asistenţa pentru diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii Moldova pentru creşterea gradului de independenta energetica a tarii, sprijinirea admiterii Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, susţinerea proiectelor europene de cooperare regionala şi subregionala la care Republica Moldova ar putea participa;– dezvoltarea ampla a raporturilor României cu Ungaria, Ucraina şi Bulgaria şi reluarea relaţiilor traditionale de cooperare cu R.F. Iugoslavia;– dezvoltarea relaţiilor de buna vecinătate cu statele din Europa de Sud-Est; intensificarea cooperării cu Croatia, fosta republica iugoslava Macedonia şi Bosnia-Hertegovina; sprijinirea proceselor democratice şi a dezvoltării economice a Albaniei şi a exercitării de către Albania a Presedintiei Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), în anul 2001; susţinerea, prin intermediul Presedintiei româneşti a O.S.C.E., a consolidării stabilitatii în Europa de Sud-Est şi a reglementării problemelor încă nesolutionate, prin negocieri;– utilizarea întregului potenţial de cooperare cu cei doi membri NATO din Europa de Sud-Est, Turcia şi Grecia, în probleme de interes regional şi în probleme referitoare la integrarea europeană şi euroatlantica;– coordonarea acţiunilor şi promovarea intereselor comune cu statele candidate la integrarea euroatlantica, în primul rând cu Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia;– relansarea relaţiilor cu Federaţia Rusa, intensificarea dialogului politic şi a consultărilor în probleme de interes comun şi diversificarea domeniilor de cooperare economică, inclusiv pe terţe pieţe;– intensificarea relaţiilor traditionale cu Republica Populara Chineza, aprofundarea cooperării economice bilaterale, în noile condiţii create prin aderarea Republicii Populare Chineze la Organizaţia Mondială a Comerţului, realizarea unui dialog bilateral pragmatic, intensificat şi de substanţa;– consolidarea relaţiilor cu statul Israel, pe baza traditiilor de cooperare, a poziţiei principiale şi consecvente a României de sustinere a acestei tari în organismele internaţionale, a existenţei puternicei comunităţi româneşti din Israel şi a posibilităţilor substanţiale de conlucrare în domeniul economic;– dezvoltarea relaţiilor cu statele arabe, reluarea cooperării traditionale în domeniile: economic, al resurselor energetice şi al schimburilor universitare şi culturale; imprimarea unei noi dinamici dialogului politic cu statele arabe din Orientul Mijlociu şi din zona Golfului;– dezvoltarea relaţiilor şi cooperării în domenii de interes comun cu Sfantul Scaun;– aprofundarea relaţiilor cu Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, din perspectiva intereselor comune pentru asigurarea stabilitatii în Caucazul de Sud şi pentru dezvoltarea economică a zonei la întregul potenţial;– intensificarea relaţiilor cu statele din Asia Centrala şi susţinerea eforturilor acestor state pentru consolidarea stabilitatii şi securităţii în regiune;– relansarea raporturilor cu state din America Latina şi recastigarea pieţelor traditionale pentru produsele româneşti;– intensificarea relaţiilor cu statele din zona AsiaPacific, relansarea legăturilor economice cu partenerii traditionali, stimularea cooperării cu India şi Pakistan, revigorarea legăturilor cu Vietnamul, sprijinirea activa a procesului reconcilierii intercoreene şi a legăturilor economice cu peninsula coreeana;– dezvoltarea relaţiilor de cooperare economică şi politica cu Australia, Indonezia, Malaysia şi Noua Zeelanda;– revigorarea relaţiilor cu Africa de Sud, Nigeria şi cu alţi parteneri importanti ai României în Africa.11.2.5. Promovarea cooperării regionale şi subregionale– Concepută ca o dimensiune complementara demersurilor diplomatice pentru aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, activitatea de cooperare în plan regional şi subregional va fi continuată cu dinamismul pe care îl va imprima prezenta României la Preşedinţia în exerciţiu a O.S.C.E. O atenţie specială se va acorda, în noul context creat în Europa de Sud-Est, prin revenirea R. F. Iugoslavia în organizaţiile internaţionale şi regionale, participării la eforturile regionale de soluţionare a diferendelor şi situaţiilor de criza existente.– România va acorda o atenţie specială folosirii integrale a potenţialului oferit de activităţile şi proiectele Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Vom contribui la consolidarea Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), la activitatea Procesului Royaumont şi a Iniţiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.C.I.), astfel încât toate statele din regiune sa valorifice mecanismele şi resursele Centrului S.E.C.I. pentru combaterea crimei organizate, în vederea promovării unor politici coerente de combatere a riscurilor neconventionale la adresa securităţii în regiune.– O atenţie specială va fi acordată valorificării potenţialului de cooperare economică al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagra, prin derularea şi aplicarea proiectelor agreate (energie, sistem financiar-bancar, transporturi, turism), în scopul racordarii mai eficiente a activităţilor acesteia la priorităţile economiei naţionale şi la interesele cercurilor oamenilor de afaceri români.– Un rol important va fi acordat dezvoltării dimensiunii central-europene a politicii externe româneşti, prin stimularea relaţiilor de cooperare cu state central-europene din vecinătatea sau proximitatea României, membre sau candidate la aderarea la Uniunea Europeană sau care au aderat recent la Organizaţia Tratatului Nord Atlantic (NATO), în scopul unei racordari mai fidele a tarii noastre la proiectele de cooperare regionala (I.C.E., C.E.F.T.A.) şi al stimulării proceselor de convergenta economică şi instituţională cu instituţiile vest-europene.– În contextul cooperării regionale, vor fi consolidate relaţiile de buna vecinătate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R. F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterala şi a sustinerii iniţiativelor locale de cooperare transfrontaliera.11.2.6. Cooperarea în combaterea amenintarilor neconventionale la adresa securităţii– Întărirea capacităţii României de a face faţa sfidarilor globale la adresa securităţii (corupţia, crima organizată, traficul de droguri şi de fiinţe umane, criminalitatea economică şi electronică) va reprezenta un obiectiv major al politicii externe româneşti.– În contextul interdependentei crescande a economiilor şi spaţiilor de securitate naţionale, politica externa trebuie să sprijine accesul României la beneficiile globalizarii şi cuplarea sa la eforturile comunităţii internaţionale de combatere a criminalitatii transfrontaliere. Acţiuni consecvente şi de substanţa ale României de combatere a corupţiei, migratiei ilegale, traficului de persoane şi de droguri, precum şi de intarire a securităţii frontierei devin esenţiale în procesul de integrare euroatlantica a României. De asemenea, credibilitatea României pe pieţele financiare internaţionale şi în comerţul mondial nu poate fi păstrată fără un efort susţinut de combatere a criminalitatii financiare şi electronice.– În cadrul demersurilor de politica externa ale României va fi acordată o atenţie specială canalizarii de resurse şi cunoştinţe spre întărirea capacităţilor interne şi a cooperării regionale şi internaţionale de aplicare a legii şi combatere a corupţiei şi riscurilor neconventionale.– România va fi un promotor activ al luptei împotriva corupţiei şi amenintarilor transfrontaliere atât în plan intern, cat şi în cadrul Pactului de Stabilitate şi al iniţiativelor regionale din care face parte.– Ca ţara gazda a Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere, România va asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Centrului, precum şi coordonarea eficienta a Grupului de Acţiune ("Task Force") pentru combaterea traficului de fiinţe umane;– Eforturile interne şi regionale vor fi conjugate cu o participare activa a României la activităţile în acest domeniu ale organizaţiilor internaţionale, între care Organizaţia Internationala a Migratiei, Interpol, Europol, Consiliul Europei, O.E.C.D., O.N.U.11.2.7. Colaborarea în cadru multilateralParticiparea României la forme de cooperare multilaterala va continua să fie armonizata cu interesele României privind integrarea în structurile europene şi euroatlantice şi cu obiectivele programului de guvernare în plan politic şi economic.Guvernul va acţiona pentru:– obţinerea sprijinului statelor membre O.N.U. pentru candidatura României la un post în Consiliul de Securitate, în perioada 2003-2004;– continuarea participării active a României la formele şi structurile regionale de cooperare – Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Iniţiativa Central-Europeană, Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagra;– susţinerea activităţii Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere şi examinarea posibilităţii promovării unor proiecte ale centrului în cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est sau împreună cu Organizaţia Internationala pentru Migratii;– implicarea activa în activităţile Consiliului Europei şi ale mecanismelor acestuia; intensificarea cooperării cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului în toate problemele de interes pentru România;– aprofundarea cooperării în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.); promovarea, şi în acest cadru, a procesului de stabilizare şi asociere initiat de Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii Occidentali; stabilirea unei legături structurate între Uniunea Europeană şi S.E.E.C.P.; urmărirea aplicării Cartei relaţiilor de buna vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est, primul document politic multilateral semnat între statele din regiune la Bucureşti, la 2 februarie 2000;– reluarea rapida a navigaţiei pe Dunăre şi realizarea unor cooperări multilaterale între statele riverane la aceasta mare artera fluviala europeană;– continuarea participării la reuniuni şi iniţiative ale Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (M.T.C.R.), în vederea obţinerii calităţii de membru;– intensificarea demersurilor pentru asocierea României la grupuri de lucru din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa (O.E.C.D.) pentru pregătirea condiţiilor de admitere a României în organizaţie, în paralel cu ameliorarea indicatorilor economici ai tarii;– participarea la proiectele europene TRACECA şi INOGATE;– asocierea României la proiecte promovate în cadrul grupării GUUAM şi consolidarea relaţiilor cu statele membre ale grupării, în perspectiva examinării oportunităţii participării României la aceasta structura de cooperare regionala;– Participarea activa la acţiunile desfăşurate în cadrul miscarii francofone şi stimularea cooperării dintre misiunile statelor francofone şi ale ţărilor cu origini latine, în terţe state.11.3. Promovarea relaţiilor cu comunitatile româneşti din afară graniţelor– Guvernul va sprijini păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a comunităţilor româneşti din statele vecine, precum şi crearea condiţiilor pentru manifestarea acestei identităţi în statul ai cărui cetăţeni sunt. În deplina transparenta Guvernul va include problemele etnicilor români pe agenda dialogului cu statele vecine şi a cooperării cu organizaţiile internaţionale.Se va acţiona pentru îmbunătăţirea tratamentului minorităţilor româneşti din alte state, conform normelor internaţionale privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor şi tratatelor bilaterale ale României.– Va continua alocarea de fonduri pentru susţinerea şcolilor, instituţiilor de cult, instituţiilor culturale şi pentru burse de studiu de care pot beneficia îndeosebi membrii comunităţilor româneşti din statele vecine.– Guvernul va stimula activizarea legăturilor economice transfrontaliere şi investiţiile în comunitatile româneşti din afară graniţelor.– Guvernul va sprijini strângerea legăturilor cu ţara ale comunităţilor româneşti din întreaga lume, va acorda asistenţa pentru păstrarea identităţii lor etnice şi culturale, va incuraja realizarea de investiţii în România de către românii din afară hotarelor tarii.– Se va promova un dialog cuprinzator şi deschis referitor atât la problemele cu care se confrunta comunitatile româneşti, cat şi la asteptarile conationalilor din afară tarii, în vederea identificarii în comun a celor mai bune soluţii.– Va fi facilitata intensificarea contactelor comunităţilor româneşti cu persoane şi organizaţii din România.– O atenţie specială se va acorda cultivarii limbii române vorbite în afară graniţelor României prin sprijinirea editării şi circulaţiei cărţilor, ziarelor, revistelor sau productiilor audiovizuale.– Va fi incurajata difuzarea în România a presei scrise şi audiovizuale din Republica Moldova şi din comunitatile româneşti din afară tarii, pentru asigurarea unei bune cunoaşteri a preocuparilor conationalilor nostri.11.4. Dimensiunea culturală a politicii externe şi promovarea imaginii reale a RomânieiGuvernul va stimula continuarea schimburilor culturale şi a relaţiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii române, reintegrarea lor în circuitul valorilor universale, asigurarea cunoaşterii tezaurelor culturale ale altor natiuni şi promovarea unui climat de respect şi toleranta, bazat pe dialogul între culturi şi între civilizatii. Prin alocarea corespunzătoare a resurselor Guvernul va promova realizarea în alte tari ale lumii de evenimente, sarbatori şi comemorari dedicate culturii şi istoriei naţionale ale României. Va sprijini ilustrarea corecta şi cunoaşterea aprofundata a contribuţiei minorităţilor naţionale din România la cultura şi civilizatia tarii.În cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene Guvernul va acordă prioritate prezentării ample de informaţii despre Uniunea Europeană în România şi despre România în statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât în momentul în care România va finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană, să fie de facto un membru acceptat în familia naţiunilor europene.11.5. Finalizarea reformei serviciului diplomatic şi a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul politicii externeGuvernul va acţiona pentru dezvoltarea utilizării tehnologiilor informationale, ca instrument necesar de sprijin al activităţii diplomatice şi al demersurilor de promovare a intereselor României. În acest scop va fi atrasa şi valorificată în mod eficient asistenţa externa în domeniul tehnologiilor informationale. Se va asigura suportul tehnic şi administrativ pentru transmiterea rapida a fluxurilor informationale între instituţiile statului cu responsabilităţi în domeniul politicii externe.Va continua reforma administrativă a serviciului diplomatic, armonizand necesitatea atragerii unor tineri de valoare în acest domeniu cu imperativul utilizării judicioase a diplomaţilor cu experienta şi cu cel al respectării specializărilor pe domenii. Criteriul determinant pentru promovarea în serviciul diplomatic va fi profesionalismul. Diplomatii de valoare vor fi sustinuti în mod activ pentru a ocupa funcţii în organismele şi organizaţiile internaţionale.Guvernul va adopta anual, pe baza propunerilor M.A.E., criterii de performanţă pentru oficiile diplomatice şi agenţiile economice privind volumul schimburilor comerciale dintre România şi ţările respective (import-export), volumul investiţiilor din/în ţara respectiva etc.11.6. Asigurarea cadrului legislativ specific– Guvernul va coopera cu comisiile parlamentare, în primul rând cu cele de politica externa, pentru asigurarea ratificării operative a convenţiilor, acordurilor şi tratatelor încheiate de România, cu prioritate a instrumentelor juridice cu impact direct asupra prioritatilor politicii externe, comerciale şi de promovare economică a României.– Guvernul va intensifica procesul de consultare şi cooperare pentru accelerarea substantiala a adoptării cadrului juridic de preluare a acquisului comunitar şi a armonizării legislaţiei româneşti cu cea a Uniunii Europene.– Guvernul va acorda o atenţie prioritara creării mecanismelor care să asigure aplicarea rapida, corecta şi eficienta a legislaţiei necesare în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. + 
Capitolul 12Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea EuropeanăGuvernul României va acţiona, cu determinare maxima, pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană, prioritate de prim rang pentru activitatea tuturor ministerelor şi organismelor guvernamentale.Intensificarea dinamicii procesului de pregătire pentru îndeplinirea criteriilor economice se va realiza în concordanta cu Strategia naţionala de dezvoltare a României pe termen mediu şi cu programele de preaderare prin care se asigura coordonarea de ansamblu şi pe sectoare a politicilor, obiectivelor şi măsurilor necesare.Acţiunile ce se vor desfăşura în acest domeniu iau în considerare concluziile recentelor dezbateri ale Parlamentului European pe marginea Raportului privind progresele înregistrate de România în anii 1999 şi 2000, în care sunt menţionate ca principale nerealizari:– lipsa de progres în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor copiilor institutionalizati;– starea economiei româneşti şi cu deosebire a agriculturii;– corupţia raspandita la toate nivelurile societăţii româneşti;– întârzieri în reforma administraţiei publice, îndeosebi prin nealocarea de resurse către structurile teritoriale;– ritm lent în preluarea acquisului comunitar.Guvernul va acţiona pentru eliminarea acestor deficiente şi pentru accelerarea procesului de negociere în vederea aderării într-un timp rezonabil la Uniunea Europeană. În acest scop, se vor urmări:a) consolidarea gradului de îndeplinire a criteriilor politice potrivit cerinţelor Uniunii Europene, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, în sensul aplicării unor strategii de protejare a copiilor defavorizati; integrarea cetăţenilor minoritari, îndeosebi a rromilor, în viaţa social-economică şi culturală a tarii, combaterea oricăror forme de extremism, sovinism şi xenofobie; … b) coordonarea întregii acţiuni de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, de implementare a principiilor referitoare la drepturile fundamentale stabilite în cadrul Uniunii Europene prin Ministerul Integrării Europene, ca autoritate guvernamentală care va asigura: … – pregătirea corespunzătoare a negocierilor prin întocmirea riguroasă a dosarelor de fundamentare şi a documentelor de poziţie; evaluarea temeinica a problemelor proprii fiecărui capitol de negociere; creşterea numărului capitolelor care vor fi deschise pentru negociere în perioada următoare;– evaluarea şi monitorizarea stadiului de pregătire a fiecărui capitol atât din punct de vedere al transpunerii şi aplicării acquisului comunitar, cat şi din cel al reformelor economice şi capacităţii instituţionale, în vederea continuării şi accelerarii procesului de negociere;– monitorizarea programelor de dezvoltare în vederea pregătirii pentru aderare, în principal a Programului Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană;– asigurarea corelatiei dintre programele naţionale sectoriale de dezvoltare şi politicile comunitare în domeniu;– realizarea prioritatilor din Parteneriatul pentru Aderare în corelatie cu evaluarile din rapoartele anuale ale Comisiei Europene;– asigurarea cadrului legislativ pentru funcţionarea mecanismului intern de coordonare a procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană;– urmărirea unei bune pregatiri a integrării României în Uniunea Europeană atât la nivelul administraţiei publice centrale, cat şi prin promovarea unor proiecte în care să fie tot mai mult implicate autorităţile administraţiei locale;– îmbunătăţirea cadrului juridic şi instituţional în vederea implementarii şi monitorizarii Programului PHARE şi a instrumentelor financiare prestructurale ISPA (infrastructura şi mediu înconjurător) şi SAPARD (agricultura şi dezvoltare rurală);c) adoptarea cu prioritate de către Parlament a legilor vizând armonizarea cu legislaţia europeană; … d) folosirea transparenta şi eficienta a fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană şi Grupul celor 24; … e) informarea corecta a opiniei publice, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii, asociaţii, organizaţii implicate în procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană despre stadiul şi rezultatele etapelor de negociere desfăşurate, despre avantajele şi costurile aderării la Uniunea Europeană; … f) elaborarea, împreună cu Comisia Europeană, a unei strategii de imagine a României în ţările membre ale Uniunii Europene, de natura sa accelereze procesul de negociere pentru aderare la Uniune; … g) obţinerea deciziei Consiliului Ministerial al Uniunii Europene privind eliminarea în anul 2001 a obligativitatii vizelor pentru cetăţenii români care doresc sa calatoreasca în ţările membre ale Uniunii Europene; … h) elaborarea unui program naţional de pregătire a tinerilor specialişti în domeniul afacerilor europene. … Guvernul României se va raporta în mod constant la documentele Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000, şi anume: "Carta Drepturilor Fundamentale", "Agenda Socială Europeană", "Declaraţia asupra viitorului Uniunii Europene", pentru a asigura convergenta acţiunilor de pregătire pentru aderare cu deciziile forurilor europene.Dat fiind faptul ca o dată cu Tratatul de la Nisa extinderea Uniunii Europene a căpătat o dimensiune temporala prin stabilirea anului 2003 pentru primirea primelor tari candidate, Guvernul îşi va intensifica eforturile, în prima parte a anului 2001, pentru a răspunde corespunzător evaluărilor ce vor avea loc în luna martie şi, respectiv, în luna iunie, la consiliile europene de la Stockholm şi Goteborg privind situaţia politica, economică şi socială din ţările candidate, în contextul strategiei de extindere a Uniunii Europene.Punerea în aplicare a Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 creează condiţii pentru îmbunătăţirea substantiala a stării economice şi sociale din România, prin transformarea societăţii româneşti într-un adevărat stat de drept, bazat pe libertate, justiţie socială, dreptate şi solidaritate, în cadrul unei democratii sociale moderne şi al unei economii de piaţa bine structurate şi functionale.Anexele nr. 1-12 se afla publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește