pentru perioada 1998-2000
OBIECTIVELE GUVERNULUI1. Definirea mecanismelor care instituie rolul statului în alocarea resurselor în cazuri de esec al pieţei; cresterea sistemului integrat de piete.2. Accelerarea ajustarii structurale a economiei.3. Atingerea şi consolidarea stabilitatii macroeconomice în vederea crearii condiţiilor pentru dezvoltarea economica durabila.4. Recuperarea intarzierilor în domeniul transformarilor economico-sociale necesare pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana.5. Dezvoltarea regionala şi locala şi cresterea coeziunii sociale.6. Atenuarea consecintelor defavorabile în plan social ale reformelor economice.7. Relansarea dialogului social, a celui interetnic şi interconfesional, la nivel central şi local, precum şi sprijinirea structurarii societatii civile şi a participării cetateanului şi a comunitatilor la conducerea şi controlul treburilor publice.8. Îmbunătăţirea imaginii externe a României, cresterea activităţii economiei pentru capitalul international şi reluarea dialogului eficient cu instituţiile financiare internationale, prin cresterea capacităţii administraţiei publice de a elabora şi implementa politici coerente în toate domeniile.PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COALITIEI POLITICE DE GUVERNAMANT1. Reforma societatii româneşti pentru recunoasterea şi afirmarea valorilor morale, democratice şi general umane.2. Asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii româneşti.3. Actul de guvernare va urmări atingerea unui nivel decent al calităţii vietii.4. Accelerarea reformei instituţionale, începând cu Guvernul României, pentru crearea unui stat modern.5. Restructurarea şi modernizarea industriei româneşti, în sensul redimensionarii şi privatizarii acesteia, în vederea asigurarii unei cresteri economice durabile.6. Reorientarea şi dezvoltarea agriculturii în directia cerințelor economiei de piaţa prin sprijinirea sistemelor de productie şi valorificare.7. Reforma sistemului finanţelor publice, potrivit principiului finantarii obiectivelor orientate spre rezultate.8. Distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei în spiritul solidaritatii sociale.9. Asigurarea condiţiilor reale pentru recastigarea increderii tinerilor în viitorul lor în cadrul societatii româneşti.10. Asezarea României cu demnitate în lumea democratica şi dezvoltata a Europei. +
Capitolul 1Politica macroeconomica1. Politici monetar-valutareÎn perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie să se realizeze concomitent cu consolidarea stabilitatii macroeconomice. Guvernul trebuie să intareasca controlul inflatiei şi al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale şi monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicarii politicilor de reforma până în prezent impune prelungirea perioadei de austeritate.Sunt necesare:– reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne şi externe a monedei naţionale, respectiv introducerea unor măsuri de politica economica menite să asigure previzibilitatea evolutiei cursului monedei;– recastigarea increderii în moneda naţionala, reducerea vitezei de rotatie a masei monetare şi cresterea, în consecinţa, a gradului de monetizare a economiei naţionale;– limitarea deficitului bugetar în vederea diminuarii ponderii statului în utilizarea resurselor financiare ale economiei;– menţinerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, în termeni reali, pentru a asigura cresterea şi utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;– asigurarea unui nivel competitiv şi realist al cursului de schimb valutar;– asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent şi pregătirea condiţiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;– administrarea cu prudenta sporita şi intr-o maniera mai transparenta şi mai responsabila a datoriei publice interne şi externe;– practicarea unor dobanzi pentru depozitele bancare ale băncilor comerciale la Banca Naţionala a României sub nivelul dobanzii de pe piaţa interbancara;– diversificarea emiterii de obligaţiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Băncii Naţionale a României de reglare a masei monetare şi pentru finantarea deficitului bugetar.2. Politica fiscala şi bugetară2.1. Reforma fiscalaPolitica fiscala în anul 1998 rămâne prudenta. O schimbare majoră în politica fiscala se va face prin acordarea unor stimulente investitorilor, în raport cu consumul. Se va analiza posibilitatea anularii impozitului pe profitul reinvestit. Legislatia a fost deja amendata pentru a permite:– amortizarea accelerata, deductibila din profitul impozabil;– deductibilitatea totala a cheltuielilor realizate pentru publicitate şi reclama;– colectarea trimestriala a impozitului pe profit;– reducerea treptelor de impozitare, precum şi reducerea ratei marginale a impozitului pe salarii de la 60% la 45% .Ca urmare, se va demara de urgenta reorganizarea intregului sistem fiscal pentru a raspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltării economice, de promovare a investirii în raport cu consumul, precum şi de imbunatatire generală a climatului de afaceri. Se vor analiza implicatiile unei eventuale modificari a anului fiscal, astfel încât acesta sa inceapa de la data de 1 aprilie şi să se incheie la data de 31 martie.Este necesară continuarea eforturilor în urmatoarele direcţii:– cresterea transparentei sistemului fiscal;– introducerea impozitului pe venitul global în paralel cu introducerea de stimulente pentru sumele folosite de persoanele fizice la construirea de locuinte şi în titluri de valori mobiliare;– eliminarea discriminarilor şi a exceptarilor la plata impozitelor indirecte şi a taxelor;– asigurarea unei baze stabile de impozitare;– reducerea taxelor vamale şi uniformizarea Tarifului vamal de import al României în conformitate cu acordurile internationale ale României;– perfectionarea sistemului de administrare a colectarii de taxe şi impozite şi reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregătirea adoptarii şi aplicarii acquisului comunitar, în privinta administrarii T.V.A. şi a accizelor);– reducerea şi prevenirea evaziunii fiscale;– reforma sistemului contabilitatii prin armonizarea lui cu cel european.2.2. Politica bugetarăÎn politica bugetară accentul trebuie să cada, în principal, pe cresterea eficientei cu care se aloca şi se utilizeaza banii publici. Acest lucru nu va fi posibil fără o reforma în profunzime a mecanismului bugetar şi a finanţelor publice, în general.Volumul şi structura cheltuielilor bugetare trebuie să reflecte cerinţele dezvoltării pe termen lung ale constituirii unei economii performante susţinute de consolidarea democratiei şi de cresterea coeziunii sociale, prin:– investitii în capitalul uman (invatamant, cercetare-dezvoltare, cultura şi arta, ocrotirea sănătăţii, protectia sociala);– producţia de bunuri publice (aparare naţionala, ordine publică etc.);– dezvoltarea infrastructurii;– sprijinirea agriculturii şi a exportului;– protectia mediului;– asigurarea echilibrului structural pe termen mediu al bugetului.Pentru prima data, cheltuielile cu reforma, cum ar fi închiderea minelor, reabilitarea băncilor etc., sunt prevăzute explicit în buget.În procesul de descentralizare, Legea finanţelor publice locale, Legea privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acesteia şi Legea concesionarii vor juca un rol major. Acestea pot permite autorităţilor locale sa perceapa impozitele, prin teritorii locale, impozite care au fost până acum percepute de autorităţile centrale şi apoi transferate autorităţilor locale. Noul sistem va permite cresterea autonomiei financiare a autorităţilor locale.În domeniul gestiunii banului public avem în vedere:a) îmbunătăţirea modului de elaborare a bugetului potrivit prioritatilor stabilite şi rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala; … b) îmbunătăţirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa şi urmarirea realizării de către ordonatorii de credite a obiectivelor asumate; … c) intarirea controlului financiar intern al Guvernului; … d) reforma Curtii de Conturi. … 3. Politici comercialeGuvernul va urmări consecvent realizarea obiectivelor asumate şi indeplinirea condiţiilor pentru dezvoltarea economica durabila şi pentru începerea negocierilor privind integrarea României în Uniunea Europeana. Faţa de aceste obiective, se impune necesitatea reformularii unor prioritati şi urgente, în special din perspectiva intaririi capacităţii Guvernului de a defini, adopta şi pune în aplicare un set coerent de politici, concentrand resursele existente, tot mai limitate, în direcţii prioritare bine precizate.Din aceasta perspectiva, obtinerea sprijinului Uniunii Europene în cadrul Parteneriatului pentru aderare reprezinta o prioritate absoluta pentru România.Totodata Guvernul îşi defineste un set minimal de prioritati, a caror realizare este în deplina concordanta cu criteriile şi obiectivele Programului Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeana.În conceptia Guvernului, accelerarea reformelor trebuie să vizeze, în primul rand, incheierea, în mare, a procesului de creare şi consolidare a pietelor – piaţa reprezentand cel mai eficient mecanism de alocare a resurselor. Numai pe aceasta baza va fi posibila atât cresterea capitalului naţional (format din capitalul natural, capitalul construit şi capitalul uman) – care este premisa sporirii bunastarii sociale -, cat şi cresterea eficientei utilizarii acestuia.Pentru realizarea unei cresteri economice durabile, bazata pe export, precum şi pentru a asigura pregătirea economiei pentru a face faţa competitiei existente pe piaţa Uniunii Europene (unul dintre criteriile de la Copenhaga), se vor adopta programe şi vor fi promovate măsuri menite sa reduca intensivitatea consumurilor de factori de productie, în condiţiile cresterii calităţii produselor. O atenţie deosebită se va acorda sprijinirii inovarii şi transferului de tehnologie, precum şi pregatirii condiţiilor pentru indeplinirea cerințelor legate de libera circulatie a bunurilor prin crearea Sistemului Naţional al Infrastructurilor Calităţii.Promovarea cresterii mai rapide a exporturilor trebuie să se faca respectand acordurile internationale ale României (în special Acordul european), prin programe şi măsuri de intarire a competitivitatii productiei naţionale şi prin valorificarea oportunitatilor pe care le ofera deschiderea pieţei interne a Uniunii Europene, urmarindu-se cresterea ponderii schimburilor comerciale cu aceasta zona în totalul comerţului extern al României.Totodata, avem în vedere:– asigurarea accesului exportatorilor la servicii legate de promovarea, finantarea şi derularea exporturilor (inclusiv scheme de finanţare preferentiala a exportatorilor, bazate în exclusivitate pe performantele acestora şi pe aplicarea principiului neutralitatii stimulentelor economice între industrii);– garantarea accesului la importuri (vor fi consolidate aranjamente instituţionale referitoare la functionarea pieţei valutare, dezvoltarea zonelor libere etc.).În ceea ce priveste regimul importului, avem în vedere:– sporirea predictibilitatii regimului de import prin informarea sistematica a importatorilor în legătură cu natura şi calendarul masurilor programate;– cresterea neutralitatii tarifului vamal.Finantarea dezvoltării economice necesita incurajarea în egala măsura a investitiilor autohtone şi straine, în special prin crearea unui mediu de afaceri sanatos şi cresterea previzibilitatii evolutiilor în ceea ce priveste cadrul politic, economic şi legislativ, precum şi prin diminuarea semnificativa a barierelor birocratice. +
Capitolul 2Politici de restructurare a economiei1. Politici de consolidare a mecanismelor concurentialeSe va acorda atenţie deosebită crearii sistemului integrat de piete şi, în acest context, mai ales accelerarii acelor transformari care permit indeplinirea de către România a condiţiilor necesare semnarii Acordului european de evaluare a conformitatii.Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei, atribuindu-se resursele necesare pentru a intari rapid capacitatea acestuia de a pune în aplicare legislatia protectiei concurentei. Se vor lua măsuri pentru reglementarea controlului şi urmaririi ajutoarelor de stat.În domeniile monopolurilor naturale se vor înfiinţa autorităţi de reglementare autonome, urmarind adoptarea, şi în aceasta privinta, a acquisului comunitar. Vor fi revizuite preturile pentru energie electrica, gaze naturale, energie termica, prin:– reducerea progresiva a subventiilor incrucisate;– revizuirea sistemului actual de preţuri;– utilizarea retelelor publice de transport al produselor energetice, în condiţii egale pentru toţi producătorii.Guvernul va elabora o strategie naţionala a calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea – ca baza a cresterii capacităţii concurentiale pe piete globale – în condiţiile corelarii politicilor guvernamentale în domeniul protectiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi amortizarii acestora cu politicile practicate pe Piaţa unica europeana.Urmatoarele aspecte sunt prioritare:A. Pieţele financiare sufera, în principal, de slabiciunile sistemului bancar şi, ca urmare, a absentei unor structuri şi mecanisme de diminuare şi dispersie a riscului, care ar avea rolul de a creşte coerenta sistemului, conferindu-i, în acelasi timp, mobilitate, dinamism şi diversitate a serviciilor. Din aceasta perspectiva, se vor initia măsuri în urmatoarele direcţii:– intarirea capacităţii instituţionale a B.N.R. de exercitare a atribuţiilor sale;– dinamizarea procesului de adoptare şi aplicare a directivelor comunitare vizand serviciile financiare şi libera circulatie a capitalurilor;– accelerarea reformei sistemului asigurarilor (inclusiv prin aprofundarea liberalizarii pieţei şi crearea unei institutii autonome de reglementare şi supraveghere);– privatizarea băncilor cu capital de stat;– consolidarea sistemelor de garantare a creditelor;– diversificarea şi perfectionarea sistemelor de decontare;– crearea unui registru se gaj;– reglementarea cooperatiei de credit şi sprijinirea dezvoltării unui sistem de servicii financiare pentru agricultura şi dezvoltare rurala, cu o componenta speciala pentru tineri şi intelectualitatea satelor;– stimularea creditului ipotecar;– stimularea fondurilor mutuale;– revizuirea şi dezvoltarea legislaţiei privind pieţele de valori mobiliare, vizand:– extinderea şi intarirea capacităţii C.N.V.M. de a impune reglementarile în domeniu;– introducerea reglementarii pieţei extrabursiere (OTC – RASDAQ);– diversificarea titlurilor negociabile şi a instrumentelor derivate;– intarirea protectiei acţionarilor minoritari;– prezentarea de propuneri legislative şi de proceduri concrete privind privatizarea burselor de valori şi de marfuri;– reglementarea investitiilor de portofoliu.B. Pieţele de marfuri şi servicii acuza un grad înalt de destructurare şi dispersie, care constituie o bariera majoră pentru dezvoltarea productiei. În vederea ameliorarii acestei situaţii se vor initia măsuri şi programe vizand:– perfectionarea sistemului de standardizare, acreditare şi certificare a conformitatii;– stimularea dezvoltării comerţului cu ridicata (în special în domeniile agriculturii, industriei alimentare şi usoare şi al exportului);– dezvoltarea burselor de marfuri;– instituirea profesiei de agent comercial;– stimularea formelor asociative de comert;– raspandirea cunoştinţelor de marketing.C. Piaţa forţei de muncă este, de asemenea, tributara dispersiei, lipsei de flexibilitate şi mobilitate. Se vor elabora şi initia măsuri vizand:– revizuirea Codului muncii;– pregătirea condiţiilor necesare, conform cerințelor pentru libera circulatie a persoanelor pe piaţa unica;– armonizarea legislaţiei şi crearea instituţiilor de implementare în vederea recunoasterii mutuale a profesiilor;– accelerarea elaborarii standardelor ocupationale şi de evaluare;– mai buna conectare la nevoi a programelor de reconversie profesionala;– cresterea mobilitatii teritoriale a forţei de muncă.2. Reforma intreprinderii; privatizarea şi restructurareaSe va accelera procesul privatizarii sub aspect cantitativ (utilizand drept criteriu de performanţă indicatorul ponderii în capitalul social) şi se va imbunatati calitatea procesului de privatizare (prin cresterea transparentei, promovarea cu predilectie de metode de privatizare care asigura o concurenta sporita între potentialii investitori şi prin dezvoltarea pieţei de capital).Vor fi luate de urgenta masurile necesare pentru asigurarea conducerii unitare şi pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare prin completarea cadrului legislativ existent.În termenul cel mai scurt se va realiza descentralizarea activităţii Fondului Proprietăţii de Stat, transferandu-se la nivel regional responsabilitatea privatizarii societatilor comerciale mici şi mijlocii. Totodata, se va perfectiona organizarea interna a F.P.S., potrivit exigentelor ce decurg din:– diversificarea metodelor de privatizare;– complexitatea sporita a privatizarii instituţiilor financiare (bănci, societăţi de asigurări);– problematica complexa a privatizarii societatilor rezultate din restructurarea regiilor autonome şi a altor mari întreprinderi;– intarirea disciplinei financiare a societatilor comerciale.Va fi finalizat cadrul legislativ specific privatizarii societatilor comerciale rezultate din organizarea regiilor autonome (Legea privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei etc.), facand posibile separarea domeniilor public şi privat în cadrul patrimoniului structurilor economice ale statului, determinarea capitalului social al societatilor comerciale care opereaza cu bunuri publice, reglementarea relatiilor dintre acestea şi autorităţile centrale şi locale, stabilirea responsabilitatilor societatilor comerciale respective.Se va urmări sistematic atât la nivelul F.P.S., cat şi al Guvernului realizarea programului de privatizare, acordând prioritate urmatoarelor domenii:– privatizarea băncilor cu capital de stat şi a instituţiilor de asigurări;– pregătirea şi derularea procesului de privatizare a societatilor comerciale ce rezultă din restructurarea regiilor autonome;– privatizarea societatilor comerciale cu mari probleme financiare.Se va promova, în continuare, participarea în procesul de privatizare a capitalului strain prin investitii directe, în scopul asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantei manageriale şi îmbunătăţirii accesului produselor româneşti pe pieţele internationale.Totodata, se va stimula participarea capitalului autohton în procesul de privatizare, în special prin facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii private la spatii şi utilaje de productie aparţinând societatilor comerciale cu capital de stat, dar utilizate în prea mica măsura de către acestea.În vederea accelerarii restructurarii întreprinderilor se va diminua considerabil toleranta faţă de indisciplina financiară a întreprinderilor şi se vor aplica mai timpuriu şi mai ferm reglementarile privind incapacitatea de plată. Autorităţilor fiscale, furnizorilor de utilitati publice şi F.P.S. le revine rolul de a împiedica acumularea de pierderi şi arierate prin intreruperea funcţionarii întreprinderilor ale caror cheltuieli de exploatare depasesc veniturile.Se va adopta un sistem riguros şi ferm de atenuare a poverii financiare a datoriilor vechi faţă de stat, prin reesalonarea scadentelor numai pentru intreprinderile care dovedesc că nu au înregistrat noi pierderi din exploatare după 31 decembrie 1996, sau în contextul realizării privatizarii.Totodata, se va intari responsabilitatea personala (în limitele contractuale) a reprezentantilor F.P.S. şi a managerilor întreprinderilor cu capital de stat. În mod corespunzător, se vor adopta măsuri pentru cresterea autonomiei manageriale şi îmbunătăţirea protectiei managerilor în raport cu presiunile politice şi sindicale, precum şi în raport cu deciziile arbitrare ale unor functionari publici.Se va acorda şi în continuare prioritate privatizarii în raport cu restructurarea; finantarea restructurarii se va baza intr-o măsura decisiva pe fluxul de numerar rezultat din exploatare.Vor fi privatizate cat mai rapid intreprinderile cu pierderi, recuperandu-se datoriile faţă de terti ale acestora prin scheme bazate pe implicarea cumparatorilor şi creditorilor; se va diminua blocajul financiar din economie prin măsuri viabile şi complementare.Se considera prioritati absolute ale restructurarii acele sectoare şi activităţi în care se identifica majorarea pierderilor şi arieratelor în economia naţionala.Se va finaliza transformarea regiilor autonome de interes naţional şi a regiilor autonome locale în societăţi comerciale cu structuri privatizabile, asigurandu-se, în măsura maxim posibila, un regim concurential, inclusiv înfiinţarea de autorităţi autonome de reglementare şi supraveghere a pietelor. Totodata, activităţile conexe şi auxiliare vor fi externalizate, în vederea promovarii concurentei în sfera serviciilor pentru industrie şi a cresterii activităţii societatilor divizate în procesul de privatizare.În vederea recuperării creditelor neperformante se vor adopta masurile legislative şi instituţionale care să permită activitatea unor agentii specializate în recuperarea acestora prin rascumpararea datoriilor la preţul pieţei.Politica Guvernului în domeniul reformei întreprinderilor, privatizarii şi restructurarii va fi pusa în aplicare în contextul politicilor sectoriale şi al celor de dezvoltare regionala şi locala, asigurandu-se parteneriatul în adoptarea şi implementarea masurilor cu autorităţile locale, cu sindicatele şi cu reprezentantii comunitatilor de afaceri. Pentru elaborarea şi corelarea politicilor sectoriale, se va demara un proces de identificare a structurilor dezirabile ale industriei în paralel cu reevaluarea infrastructurii capitalului natural şi a capacităţii de sprijinire a acestuia.3. Politica de dezvoltare regionala şi locala; intreprinderile mici şi mijlocii3.1. Politici de dezvoltare regionala şi localaPolitica de dezvoltare regionala reprezinta una dintre componentele esentiale ale strategiei generale de reforma în România.Politica de dezvoltare regionala este conceputa ca parte integrantă a procesului actual de descentralizare administrativa şi economica, urmarind în principal sa stimuleze iniţiativa locala şi regionala, sa promoveze dezvoltarea regionala şi sa recupereze în ritm accelerat intarzierile în dezvoltarea zonelor defavorizate, printr-un parteneriat activ între administratia centrala şi reprezentantii autorităţilor administraţiei publice locale şi judetene, agentii economici cu capital de stat şi privat, sindicate, asociaţii neguvernamentale, agentii locale etc.Guvernul, desi considera ca statul nu trebuie să intervina direct în sprijinirea industriilor cu potenţial de viabilitate, accepta implicarea pe termen scurt în cazul întreprinderilor a caror restructurare are efecte semnificative pe plan social, interventia statului fiind interpretata ca măsura de protecţie sociala.Din aceasta perspectiva, a impactului social al restructurarii unor întreprinderi, Guvernul considera necesar să se implice prin aplicarea unor programe naţionale de restructurare, care trebuie corelate cu programele de dezvoltare regionala şi locala.În condiţiile caracterului limitat al resurselor bugetare, se va urmări cresterea eficientei alocarii şi utilizarii acestora, prin finantarea în sistem descentralizat şi pe baze competitive a programelor de restructurare, urmarindu-se cofinantarea împreună cu autorităţile locale şi cu sectorul neguvernamental şi urmarirea stricta a realizarilor intermediare şi finale.Guvernul promovează o reforma cuprinzatoare a sistemului finanţelor locale, care să permită dezvoltarea locala şi care să stabileasca – simultan şi corelat – atât cadrul general al regimului impozitelor locale, cat şi pe cel al procedurilor pentru sistemul de transferuri bugetare, în condiţiile descentralizarii.Pe aceste baze, vor fi create programe şi fonduri pentru cofinantarea de programe naţionale de restructurare şi de proiecte de dezvoltare regionala şi locala, în condiţiile în care se vor aplica principiile descentralizarii şi subsidiaritatii, caz în care autorităţile publice locale vor fi un partener privilegiat de dialog.Dezvoltarea regionala urmareste realizarea a trei obiective principale:A. Reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare a judetelor sau regiunilor, dar şi dintre nivelurile de dezvoltare a unor zone aparţinând aceluiasi judet sau grup de judete. Se vor aplica programe de redresare economica, în special în cazul unor zone preponderent monoindustriale sau în care, ca urmare a restructurarii, se înregistrează o rata înaltă a somajului.B. Integrarea activităţilor sectoriale în cadrul regiunilor, în vederea ridicarii nivelului de dezvoltare economico-sociala a acestora, în contextul adancirii procesului de descentralizare economica şi administrativa şi al cooperarii dintre Guvern şi autorităţile locale, în cadrul noului sistem care are la baza principiul parteneriatului.Elaborarea unei strategii şi a unor programe speciale în domeniul cooperarii regionale, cu accent pe reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi edilitare a localitatilor şi pe accelerarea procesului cooperarii între regiuni.C. Intarirea capacităţii României de a-şi asuma responsabilitatile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta va permite accesul la Fondurile Structurale şi la Fondul de Coeziune.Va fi stimulata adoptarea de variante de dezvoltare locala şi regionala care să reflecte nevoile reale ale comunitatilor locale, urmarindu-se, în principal:– crearea de noi locuri de muncă;– programe de măsuri active pentru combaterea somajului;– noi întreprinderi private cu potenţial în perspectiva, mai ales de export;– programe de recalificare şi reorientare a forţei de muncă;– infrastructuri adecvate crearii şi dezvoltării de întreprinderi mici;– dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri şi activităţi neagricole;– dezvoltarea parteneriatului international;– stimularea spiritului intreprinzator;– vanzarea de active, în special către salariaţii marilor întreprinderi ce se restructureaza;– crearea de retele instituţionale de consultanţă şi servicii pentru intreprinderile mici şi mijlocii.Implicarea Guvernului în restructurarea industriilor va avea la baza extinderea dialogului social. Participarea sindicatelor şi a reprezentantilor sectorului privat va detine un rol esential şi va fi incurajat parteneriatul dintre sectorul public şi cel privat în finantarea şi realizarea proiectelor de restructurare şi de dezvoltare locala.3.2. Politici de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlociiGuvernul va duce o politica activa de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, aceasta fiind necesară pentru:– crearea de locuri de muncă pentru ocuparea forţei de muncă disponibilizate prin restructurarea întreprinderilor din sectorul de stat;– dezvoltarea regionala şi locala;– relansarea cresterii economice prin sporirea participării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii la realizarea P.I.B.;– crearea clasei mijlocii;– formarea culturii antreprenoriale.În vederea stimularii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se vor realiza urmatoarele:– cresterea capacităţii administraţiei publice de a elabora şi implementa politici în domeniu;– armonizarea legislaţiei actuale în domeniu şi asigurarea coerentei acesteia;– promovarea legislaţiei privind colateralele şi a registrelor privind proprietăţile gajate;– reforma sistemului de evidenta financiar-contabil;– crearea unui cadru propice pentru pornirea afacerilor;– preluarea asupra administraţiei publice locale a unei părţi din costul obligaţiilor de ordin birocratic ale întreprinderilor, prin serviciile asigurate de incubatoare, parcuri industriale;– programe cofinantate menite sa dezvolte spiritul intreprinzator şi adresate diferitelor categorii sociale bine definite;– retele de centre de consultanţă, instruire, de transfer tehnologic, de transfer de cunoştinţe şi diseminare de informaţii despre oportunitati de afaceri;– sprijin pentru aparitia de noi institutii financiare (în special fonduri de garantare şi de investitii);– programe pentru finantarea proiectelor de dezvoltare a întreprinderilor mici care introduc noi tehnologii;– programe privind introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în intreprinderile mici şi mijlocii în conformitate cu exigentele aderarii la Uniunea Europeana şi dezvoltarea unei culturi a calităţii.4. Politici agricole şi de dezvoltare ruralaAgricultura va reprezenta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti, precum şi un factor de stimulare a cresterii economice agregate, fiind considerata prioritate naţionala strategica.Strategia de guvernare în domeniul agricol trebuie să vizeze consolidarea proprietăţii private şi asigurarea funcţionarii pietelor agricole.În vederea asigurarii condiţiilor relansarii, Guvernul are în vedere urmatoarele obiective:– aplicarea, cu prioritate, de măsuri pentru reforma administraţiei publice în domeniu;– dezvoltarea pieţei funciare şi crearea cadrului instituţional necesar în vederea modernizarii agriculturii prin dimensionarea optima a exploatatiilor; continuarea procesului de retrocedare a proprietăţilor funciare (terenuri arabile, pasuni şi terenuri impadurite) prin extinderea cadrului legislativ, conform protocolului consacrat Legii nr. 169/1997, semnat de către toţi partenerii de coalitie, concomitent cu adoptarea masurilor necesare pentru consolidarea gospodariei taranesti;– elaborarea cadrului instituţional pentru administrarea fondului funciar al statului şi trecerea la privatizarea de societăţi comerciale cu capital de stat din agricultura; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile rămase după retrocedare şi privatizare;– crearea unui sistem eficient de finanţare a agriculturii, inclusiv a unui sistem de asigurări contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace diversificate a producătorilor agricoli;– facilitarea formarii de asociaţii ale producătorilor agricoli în domeniile aprovizionarii şi desfacerii şi sprijinirea reprezentarii acestora la nivel naţional şi international;– promovarea cercetării stiintifice axate pe dezvoltarea de tehnologii adecvate exploatatiilor de tip ferma individuala; măsuri pentru generalizarea de soiuri şi rase selectionate şi atestate bioproductiv;– instituirea unui sistem eficient de indrumare, consultanţă şi informare;– restructurarea cadrului instituţional de cercetare-dezvoltare şi inovare din domeniul agriculturii şi alimentatiei;– protectia şi dezvoltarea patrimoniului genetic naţional din producţia agricola, vegetala şi animala;– se vor identifica posibilitatile de sprijinire a tinerilor şi a intelectualitatii satelor prin dobandirea de teren agricol şi prin susţinerea dezvoltării de activităţi industriale şi de servicii;– aplicarea de programe vizand reducerea decalajelor de civilizatie şi confort între sat şi oras în scopul fixarii în mediul rural a populatiei educate şi dezvoltării de activităţi neagricole.5. Politici în domeniul utilizarii capitalului naturalPoliticile în domeniul utilizarii capitalului natural vor urmări obiective în sensul reevaluarii infrastructurii capitalului natural; în acest fel vom sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile şi evitarea supraexploatarii acestora.Pentru a atinge aceste obiective, principalele măsuri sunt:– internalizarea graduala (în costurile de productie) a cheltuielilor aferente diminuarii şi compensarii efectelor distructive asupra mediului înconjurător;– utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;– alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu şi intarirea capacităţii administrative în vederea recuperării intarzierii înregistrate în armonizarea legislaţiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene;– adoptarea de standarde de mediu înconjurător compatibile cu cele ale Uniunii Europene, în special în domeniul apei, aerului şi administrarii deseurilor;– dezvoltarea resurselor umane şi a implicarii organizaţiilor neguvernamentale;– facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul înconjurător.6. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilorCresterea ofertei de infrastructuriÎn perspectiva anului 2000, prioritatile în dezvoltarea infrastructurilor vizeaza, în principal:– dezvoltarea şi modernizarea sectorului de comunicatii în vederea accesului larg la sisteme globale de comunicatii şi informare. Privatizarea Romtelecom, crearea unui cadru concurential stimulativ, dezvoltarea retelei naţionale de radiorelee, modernizarea şi diversificarea serviciilor postale;– sprijinirea dezvoltării rurale prin: elaborarea, iniţierea şi aplicarea de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, retele de linii telefonice, infrastructuri de transport (inclusiv pietruirea drumurilor comunale şi crearea de locuri de muncă în sectoare neagricole);– dezvoltarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar, în special în relaţie cu culoarele europene de transport, modernizarea şi cresterea eficientei transporturilor de calatori şi de marfuri (reabilitarea drumurilor, construcţia de autostrăzi şi sosele de nivel european, modernizarea cailor ferate şi a mijloacelor de transport feroviar);– dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de transport energetic şi purtatori în vederea echilibrarii diversificarii ofertei;– concesionarea pe scara mai larga a construcţiei şi exploatarii de capacitati în infrastructura, implicarea sectorului privat în finanţare şi parteneriat international;– elaborarea în continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional defalcat pe secţiunile specifice şi regiunile de dezvoltare în concordanta cu optiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice şi cu cerinţele de integrare europeana;– reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi edilitare a localitatilor, condiţie de asigurare a unei vieti normale şi de desfăşurare în bune condiţiuni a activităţii socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinantate;– promovarea cadrului legislativ şi instituţional, institutie care să asigure accesul cetatenilor la o locuinta corespunzătoare;– program de acţiuni pentru reducerea riscului seismic al cladirilor, expertizate tehnic şi incadrate în clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea de resurse financiare pentru susţinerea programului.7. Politica în domeniul turismuluiPentru dezvoltarea turismului din România, Guvernul va urmări realizarea urmatoarelor obiective principale:– cresterea volumului activităţilor turistice prin stimularea diversificarii ofertei de calitate, respectiv a manifestarii cererii interne şi internationale pentru produsele turistice;– tratarea turismului ca activitate de export indirect şi realizarea unei balante active.Realizarea obiectivelor propuse va fi posibila prin:– evaluarea reala a resurselor şi a potentialului turistic;– regandirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea şi armonizarea lui cu normele Organizaţiei Mondiale a Turismului şi ale Uniunii Europene;– privatizarea rapida a societatilor de turism, cu precadere către investitori strategici recunoscuti pe plan international. În cazul obiectivelor turistice fosta proprietate privată, privatizarea acestora se va face după clarificarea situaţiei lor juridice;– corelarea programelor naţionale, regionale şi locale de dezvoltare, din diferite domenii;– continuarea parteneriatului între sectoarele public şi privat, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale la nivel naţional, regional şi local;– sprijinirea turismului balnear, rural, cultural, montan şi pentru tineret;– politici promotionale active pe plan intern şi international;– programe pentru educarea, formarea şi perfectionarea profesionala a personalului din turism. +
Capitolul 3Politica sociala1. Relatiile de muncăObiective– Îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional pentru reglementarea conflictelor de muncă.– Crearea cadrului legal şi instituţional pentru eliminarea muncii la negru.– Modificarea legislaţiei privind activitatea sindicatelor şi perfectionarea dialogului social.2. Piaţa forţei de muncă2.1. Mobilitatea mainii de lucruA. Stimularea fluidizarii pieţei de locuinte şi a serviciilor de cazare/locuire.B. Liberalizarea condiţiilor de angajare şi de concediere stipulate în legislatia muncii, modificarea Codului muncii.C. Reglementarea aspectelor legate de locul de muncă şi pachetele de beneficii:– instituirea unui sistem de evaluare a prestatiilor sociale care acompaniaza accesul la locul de muncă şi incorporarea acestor valori în pachetul de beneficii ce remunereaza munca;– diversificarea pachetului de beneficii, recunoscute ca elemente de costuri cu munca vie, cum ar fi: contribuţii suplimentare la fondurile de pensii private, hrana oferita la locul de muncă, compensatii materiale legate de prestarea muncii etc.;– includerea cheltuielilor de formare şi perfectionare profesionala şi a cheltuielilor de mobilitate de personal în costurile de personal; protejarea dreptului angajatilor la dezvoltarea carierei, cu finantarea angajatorului.2.2. Politici salarialeA. Liberalizarea completa a salariilor în sfera concurentiala.B. Controlul riguros al costurilor aferente utilizarii resurselor umane în sectorul public; introducerea unui sistem de criterii de performanţă specifice sectoarelor de activitate finantate din bugetele publice.C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea în sfera publică; introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de baza care să permită:– remunerarea diferentiata a angajatilor în functie de performanţă muncii prestate;– responsabilizarea conducerii instituţiilor publice.D. Utilizarea salariului minim de baza garantat ca instrument de protecţie a angajatilor; finalizarea elaborarii metodologiei de calcul al nivelului salariului de baza minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care să reprezinte costul mentinerii capacităţii de muncă.E. Introducerea obiectivelor de politica salariala în programele macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculati privind salariul real.2.3. Politici de ocupare– accelerarea adoptarii standardelor ocupationale şi de evaluare;– armonizarea Codului ocupatiilor din România cu cele europene;– pregătirea condiţiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite).2.4. Atenuarea dezechilibrelor pieţei forţei de muncă– institutionalizarea dialogului şi negocierilor între Patronate şi Sindicate; operationalizarea Consiliului Economic şi Social;– instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forta de muncă caracterizate prin toate condiţiile de angajare (inclusiv salariile şi pachetele de beneficii), a ofertei de forta de muncă (inclusiv pretentiile salariale şi condiţii de angajare); dezvoltarea sistemului de diseminare a informaţiilor; realizarea obiectivelor planificate ale proiectului "Forta de muncă şi protectia sociala";– reglementarea regimului circulaţiei forţei de muncă; asigurarea nivelului de protecţie a forţei de muncă autohtone în condiţiile asigurarii liberei circulatii a forţei de muncă; finalizarea acordurilor bilaterale de reglementare a circulaţiei forţei de muncă;– crearea autorităţii pentru inspecţia muncii, institutie menita sa supravegheze respectarea legalităţii în relatiile de muncă; adoptarea legislaţiei aferente şi demararea restructurarii instituţionale;– crearea Agentiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesionala; adoptarea legii aferente şi operationalizarea sistemului;– transferul atribuţiilor de reglare a pieţei forţei de muncă, împreună cu resursele financiare aferente, de la autorităţile centrale către autorităţile administraţiei publice locale;– stimularea aparitiei şi dezvoltării operatorilor privati de intermediere, formare/calificare, pe piaţa forţei de muncă.2.5. ŞomajÎn domeniul ajutorului de şomaj:– acordarea ajutorului de şomaj în condiţiile testarii veniturilor şi eventuala extindere a perioadei pentru acordarea acestuia;– cresterea eficientei programelor de sprijin finantate din fondul de şomaj;– revizuirea legislaţiei privitoare la acordarea indemnizatiei pentru pierderea locului de muncă, în sensul eliminarii aplicarii paralele a diferitelor prestatii.2.6. Asigurarile socialeSe va demara asigurarea cadrului juridic şi instituţional al reformei sistemului de pensii constand, în principal, din:– reproiectarea sistemului actual şi îmbunătăţirea administrarii acestuia prin înfiinţarea Casei Autonome de Pensii;– reglementarea şi crearea fondurilor capitalizate de pensii, în sistem obligatoriu şi facultativ;– crearea condiţiilor pentru gestionarea fondurilor de pensii în regim concurential;– se vor adopta masurile legislative şi de reorganizare instituţională în vederea instituirii unui sistem de asigurare a riscului profesional şi de accidente de muncă prin:– crearea Fondului de Asigurare de Risc şi Accidente;– crearea autorităţii pentru inspecţia muncii.2.7. Asistenţa socialaSe vor introduce modele de servicii sociale care să asigure cresterea gradului de adresabilitate în vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de populatie vulnerabila şi evitarii excluderii sociale a acestora.Se va asigura un cadru legal, instituţional şi financiar, în vederea eficientizarii prestarii de servicii de asistenţa sociala prin:– adoptarea unor standarde ocupationale de evaluare şi acreditare specifice domeniului;– participarea organizaţiilor societatii civile şi de cult la punerea în aplicare a masurilor de asistenţa sociala;– sprijinirea varstnicilor singuri, fără posibilitati materiale sau fără sustinatori legali, prin promovarea proiectului Legii privind asistenţa sociala a persoanelor varstnice;– elaborarea în cursul anului 1998 a proiectului de Lege privind voluntariatul în activităţi de asistenţa sociala;– cresterea cuantumul alocatiei de stat pentru copii. +
Capitolul 4Politici privind drepturile omului, culte şi minoritati1. Drepturile omuluiPrincipii1. Aplicarea de politici active în domeniu, prin care să fie depasita starea declarativa.2. Parteneriat cu cetateanul şi cu comunitatile în vederea aplicarii politicilor active.ObiectiveVor fi initiate noi măsuri legislative în scopul intaririi protectiei libertatilor individuale şi aducerii lor la standardele statelor membre ale Uniunii Europene.Se va proceda la:– adoptarea Legii privind sistemul de probatiune, care va permite condamnatilor reintegrarea sociala, după executarea unei părţi din pedeapsa, sub supravegherea unor "consilieri de probatiune". Aceasta institutie va urmări sa menţină un echilibru între protectia comunităţii, a sigurantei cetateanului şi nevoia de evitare de excludere sociala a delincventului;– modificarea Codului penal în sensul modernizarii unora dintre prevederile sale şi ajustarea continutului lor la normele europene în materie penala. Se va modifica cuantumul pedepselor aplicabile în cazul unor infractiuni şi vor fi instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea redefinite unele infractiuni ca insulta, calomnia, ofensa adusa autorităţii, relatiile sexuale între persoane de acelasi sex;– modificarea Legii cetateniei, în sensul, printre altele, reducerii cazurilor de apatridie;– ratificarea Convenţiei Europene asupra imprescriptibilitatii crimelor împotriva umanitatii şi a crimelor de razboi;– ratificarea Convenţiei asupra cetateniei;– semnarea altor conventii relevante şi ratificarea celor semnate în 1997.2. Parteneriatul socialPrincipii generale, obiective şi măsuri legislative– asigurarea libertatii de asociere;– asigurarea cadrului de participare a cetateanului prin structurile societatii civile la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale şi sectoriale;– asigurarea accesului la informatie în scopul constituirii unei resurse indispensabile progresului şi stabilitatii şi protectia datelor personale;– asigurarea transparentei politicii bugetare;– asigurarea dreptului de a accede la finantarea publică (subventii), prin competitie;– adoptarea Legii asociaţiilor şi fundatiilor;– participarea organizaţiilor neguvernamentale la elaborarea şi implementarea programelor finantate de la bugetul public;– eliminarea barierelor fiscale existente în vederea stimularii organizaţiilor fără scop lucrativ.3. Culte– crearea cadrului legislativ necesar manifestarii cultelor;– elaborarea şi promovarea Legii privind inventarierea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor care au apartinut bisericilor, în vederea reglementarii situaţiei lor juridice;– constituirea unui cadru normativ adecvat, prin schimbarea şi perfectionarea legislaţiei referitoare la învăţământul religios, clerul militar, asistenţa social-religioasa din armata, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, precum şi conservarea patrimoniului religios;– îmbunătăţirea sistemului de subventionare a cheltuielilor salariale ale personalului de cult de la bugetul de stat;– sprijinirea efectiva a reconstructiei şi a restaurarii patrimoniului religios;– perfectionarea cadrului legislativ prin definitivarea alinierii la normele internationale.4. Minoritatile naţionalePrincipii specifice protectiei minoritatilor naţionale– protectia minoritatilor naţionale pentru a asigura continuitatea lor şi pentru a împiedica orice acţiuni din partea autorităţilor publice de schimbare a structurilor etnice în zonele în care ele traiesc;– crearea cadrului juridic adecvat care să asigure persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale dreptul la pastrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;– incurajarea acţiunilor interculturale care să promoveze cooperarea interetnica.Măsuri în plan instituţional şi legislativ– continuarea unor acţiuni specifice privind indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cuprinse în Programul Naţional, inclusiv prin perfectionarea cadrului legislativ;– constituirea unui grup de lucru interministerial pentru problemele rromilor;– promovarea unui act normativ care să reglementeze înfiinţarea unui institut de cercetare pluridisciplinar specializat în problematica minoritatilor naţionale cu finanţare publică;– adoptarea Legii privind protectia minoritatilor naţionale;– ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în conformitate cu cele cuprinse în principiile specifice protectiei minoritatilor naţionale, enuntate mai sus;– preluarea în legislatia interna a prevederilor Convenţiei-cadru pentru Protectia Minoritatilor Naţionale prin adoptarea articolelor privind inscriptiile publice multilingve şi folosirea limbii materne în relatiile cu autorităţile locale, precum şi în cadrul acestora, cuprinse în forma initiata de Guvern a Ordonantei de urgenta nr. 22/1997, elaborarea normelor de aplicare;– elaborarea strategiei naţionale privind integrarea sociala a rromilor;– alocarea resurselor financiare de sprijinire a organizaţiilor minoritatilor naţionale, bazate şi pe proiecte şi programe. +
Capitolul 5Politici privind capitalul uman1. InvatamantPentru perioada 1998-2000, învăţământul continua reforma sistemica, de restructurare şi modernizare a intregului sistem educational, bazat pe valori cultural-umaniste, morale şi stiintifice.1.1. Obiectivele politicii educationaleStrategia reformei educationale:– redimensionarea rolului social al educatiei prin redefinirea pozitiei institutiei scolare în cadrul comunităţii;– redefinirea calităţii şi eficientei procesului educational în concordanta cu o societate deschisa, dinamica şi democratica, precum şi cu cerinţele integrarii europene;– optimizarea structurala a sistemului educational, descentralizarea decizionala şi autonomia scolara, extinderea şi diversificarea ofertei educationale pentru a raspunde cerințelor pieţei forţei de muncă;– elaborarea unor manuale scolare care să restabileasca adevarul istoric pe baze stiintifice cu privire la trecutul poporului român şi indreptarea unor erori şi false interpretari în domeniul stiintelor socioumane;– privatizarea unui segment important din învăţământul de stat la toate nivelurile;– eliminarea restrictiilor din învăţământul public în limba minoritatilor, precum şi renuntarea la monopolul statului în organizarea şi finantarea ofertei de educatie şi sprijinirea învăţământului alternativ, comunitar şi confesional.1.2. Direcţii principale de restructurare şi modernizare a învăţământului– consolidarea reformei curriculare: plan, programe, manuale, evaluare;– asigurarea unei oferte de manuale şi materiale didactice;– formarea continua a personalului didactic în cadrul unor programe flexibile;– perfectionarea metodelor flexibile de scurtare a perioadei de scolarizare pentru copii superdotati;– reorganizarea învăţământului profesional şi tehnic, în sensul adaptarii acestuia la cerinţele pieţei forţei de muncă – inclusiv în limba minoritatilor naţionale – prin reducerea cifrei de scolarizare începând cu nivelul liceal pentru profesiile în declin;– consolidarea autonomiei universitare şi crearea stimulentelor pentru introducerea unor specializari noi în conformitate cu exigentele economiei de piaţa;– diversificarea surselor de finanţare a învăţământului public, cresterea eficientei utilizarii resurselor alocate şi promovarea autonomiei decizionale;– simplificarea reglementarilor privind recunoasterea studiilor, echivalarea diplomelor, titlurilor obtinute în strainatate şi impulsionarea finalizarii unor acorduri bilaterale în acest scop.1.3. Măsuri în domeniul învăţământului în limba minoritatilor naţionale– susţinerea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 şi a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituţional adecvat, inlaturand restrictiile în limba minoritatilor naţionale, conform protocolului semnat de către partenerii de coalitie şi a înţelegerilor dintre acestia;– largirea cadrului instituţional al învăţământului superior de stat prin universitati multiculturale şi, în functie de necesităţi, institutii de sine stătătoare în limbile minoritatilor naţionale;– elaborarea şi aprobarea normelor privind susţinerea materiala de către autorităţile publice a structurilor învăţământului laic înfiinţat de către cultele recunoscute oficial (conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997).2. SănătateReforma sanitara trebuie să reflecte ideea ca responsabilitatea pastrarii sănătăţii revine medicului, colectivitatii insesi, sistemului de educatie, precum şi factorilor de decizie politica.Pastrarea sănătăţii individului este nu doar o necesitate de baza sociala ci şi un drept fundamental al persoanei umane.Consideram, deci, ca ingrijirile medicale, serviciile de sănătate şi politica sanitara sunt mijloacele prin care se garanteaza acest drept fundamental.Guvernul considera ca reforma în domeniul ocrotirii sănătăţii vizeaza urmatoarele prioritati:– cresterea accesibilitatii serviciilor medicale pentru cetăţeni. Se va asigura dispersia serviciilor medicale şi farmaceutice pe intreg teritoriul tarii prin activitatea decizionala a Colegiului Medicilor din România şi a Colegiului Farmacistilor din România;– descentralizarea coordonarii activităţilor medicale cu reducerea personalului şi atribuţiilor Ministerului Sănătăţii. Dezvoltarea rolului strategic şi de politica sanitara al Ministerului Sănătăţii în locul celui de gestiune directa, cu revizuirea actelor normative care mentin inca un sistem centralizat;– implementarea Legii asigurarilor sociale de sănătate, finalizarea Contractului-cadru prin negocieri cu Colegiul Medicilor din România şi aprobarea acestuia prin hotărâre de Guvern;– organizarea infrastructurii Casei Naţionale de Asigurari Sociale de Sănătate şi elaborarea recomandarilor de functionare. Reglementarea practicii medicale prin norme şi proiecte de lege, standarde ocupationale şi de evaluare conforme cu cele europene;– finantarea sistemului de sănătate prin diversificarea surselor de finanţare a ocrotirii sănătăţii şi cresterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru sănătate, cat şi prin finanţări din surse alternative;– reforma sistemului de administratie publică în domeniul sanitar;– elaborarea programului strategic privind nevoile de sănătate ale populatiei până în anul 2001;– susţinerea privatizarii la toate nivelurile asistentei medicale;– asigurarea unor programe cu participare internationala dedicate formarii specialistilor în management sanitar, inclusiv pentru sectorul privat;– continuarea programelor de combatere pentru o serie de boli cu risc sau incidenţa crescute: boli cardiovasculare, tuberculoza, SIDA, neoplazii etc.;– dezvoltarea unor programe specifice zonale, concordante cu patologia existenta în plan teritorial;– dezvoltarea unei retele accesibile de asistenţa medico-chirurgicala de urgenta pe tot teritoriul tarii;– elaborarea unui program naţional de sustinere a sănătăţii familiei şi de ridicare a natalitatii;– sporirea eficientei acţiunilor de prevenire a bolilor acute şi transmisibile;– derularea unor programe de sănătate pentru populatia defavorizata (persoane cu handicap, varstnici, bolnavi cronici etc.);– sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale cat şi a asociaţiilor profesionale care au ca scop promovarea programelor de sănătate;– satisfacerea necesarului de medicamente de baza şi sprijinirea productiei interne de medicamente.3. CulturaPolitica Guvernului în domeniul culturii va urmări stimularea creativitatii culturale în toate formele sale, afirmarea şi exploatarea permanenta a traditiilor, edificarea continua a identităţii naţionale, crearea unui cadru permanent favorabil pentru salvarea, pastrarea, valorificarea şi exprimarea identităţii etnice culturale, precum şi stimularea dialogului cu celelalte culturi ale lumii.Guvernul îşi asuma asigurarea accesului cat mai larg al cetatenilor la valorile culturale din tara şi strainatate.Se vor adopta masurile care să garanteze protejarea patrimoniului cultural şi incurajarea dezvoltării vietii spirituale a colectivitatilor în toata diversitatea acestora.Se va continua cu prioritate restructurarea sistemului instituţional, corelat cu descentralizarea structurilor şi actului decizional în spiritul subsidiaritatii.Prioritati în domeniu sunt urmatoarele:– apropierea fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare;– dezvoltarea unui sistem concurential deschis, bazat pe proiecte, pentru selecţia, promovarea şi finantarea actului de cultura care să-l faca independent de condiţionarea politica;– crearea cadrului legal şi instituţional pentru finantarea în domeniul culturii;– incurajarea initiativei private în protejarea mostenirii culturale istorice şi a creatiei culturale vii;– protectia şi promovarea creatiei originale;– construirea unei "imagini a României" veridice, printr-o noua politica culturala externa care să promoveze valori autentice şi competitive şi să le sustina în dialogul cu producţia culturala internationala.Descentralizarea structurilor şi mecanismelor se va realiza prin:– transferul la nivel local al autorităţii asupra instituţiilor de cultura pentru acest nivel;– sporirea autonomiei decizionale a instituţiilor de cultura, în limitele atribuţiilor şi competentelor specifice şi în afara oricăror ingerinte de natura politica;– parteneriatul cu structurile societatii civile şi cu autorităţile publice locale;– reglementarea statutului juridic al creatorului şi artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural şi renuntarea la conceptul de "artist-functionar de stat".Strategia legislativa a Guvernului în acest domeniu are în vedere promovarea cu prioritate a urmatoarelor acte normative:– Legea privind protectia patrimoniul cultural mobil;– Legea privind protectia monumentelor istorice;– Legea bibliotecilor publice;– Legea muzeelor şi colectiilor publice;– Legea instituţiilor de spectacole;– modificarea Legii Consiliului Naţional al Audiovizualului;– modificarea Legii societatii de Radio-TV;– modificarea Legii arhivelor naţionale.4. Cercetare-dezvoltarePrincipalele obiective ale politicii Guvernului în domeniul cercetării-dezvoltării sunt:– cresterea capacităţii de elaborare şi implementare a politicilor în domeniu, inclusiv elaborarea Legii cercetării şi a Statutului cercetatorului;– sporirea ofertei de informaţii; dezvoltarea retelelor de informaţii;– stimularea inovarii şi a difuziei acesteia; crearea de instrumente instituţionale şi financiare menite să asigure absorbtia inovarii;– diversificarea surselor de finanţare a programelor şi proiectelor; extinderea cofinantarii proiectelor de cercetare (fonduri publice/fonduri private);– reforma instituţională a sistemului cercetării; incurajarea concurentei şi a privatizarii;– stimularea implicarii organizaţiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe şi a legaturii între Ministerul Stiintei şi Tehnologiei, Academia Română şi Ministerul Educatiei Naţionale;– intarirea legaturii dintre invatamant, cercetare şi întreprinderi;– folosirea cadrului legal privind protectia proprietăţii intelectuale pentru protejarea eficienta a creativitatii româneşti;– dezvoltarea parteneriatului international în domeniu, în special prin participarea la programele internationale;– dezvoltarea resurselor umane;– elaborarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare. Planul va cuprinde programele de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovarii, cu prioritati şi o structura ierarhizata.5. Tineret şi sportConsecvent principiilor asumate, în spiritul respectarii diversitatii culturilor, democratiei, solidaritatii şi tolerantei, Guvernul se angajează să urmeze o politica europeana, bazata pe:– asigurarea condiţiilor pentru integrarea şi participarea tinerilor în societate;– dezvoltarea spiritului de solidaritate;– sprijinirea mobilitatii şi ascensiunii profesionale şi sociale;– recunoasterea şi dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor.Considerand ca politica de tineret trebuie abordata global şi ca principiile sale trebuie integrate în politici sectoriale coordonate, Guvernul va promova initiativele legislative necesare sustinerii tinerilor.Prin politici globale şi integrate, Guvernul va urmări dezvoltarea programelor ce au ca obiective informarea şi consultanţă, promovarea unui sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului intreprinzator, stimularea participării tinerilor la activităţile comunităţii, acordarea de facilităţi operatorilor care asigura desfăşurarea activităţilor de tineret, institutionalizarea dialogului social.Respectarea angajamentelor faţă de tanara generatie impune:– realizarea studiilor de cercetare în vederea identificarii raporturilor reale între nevoile societatii şi necesitatile tinerilor şi prognozarea dinamicii pieţei de muncă în perioada 1998-2000;– promovarea programului naţional pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor şi a tinerilor;– lansarea şi susţinerea programului guvernamental pentru sprijinirea tinerei familii;– dezvoltarea retelei naţionale de Centre de Informare şi Consultanţă pentru tineri;– integrarea în sistemele internationale ale facilitatilor de transport;– perfectionarea cadrului legislativ pentru înfiinţarea, organizarea şi functionarea structurilor asociative de şi pentru tineret;– integrarea în sistemele internationale de facilităţi privind accesul la manifestarile culturale şi sportive.Guvernul va asigura:– definitivarea şi promovarea programului naţional pentru susţinerea activităţilor sportive de masa;– modernizarea procesului de pregatire sportiva şi concurs;– iniţierea de măsuri legislative pentru finantarea activităţilor sportive, dezvoltarea bazei materiale prin susţinerea financiară privată, bugetară, extrabugetara şi diversificarea formelor de finanţare a activităţilor sportive. +
Capitolul 6Politici de reforma a administraţiei publiceObiectiveSe impune ca o prioritate absoluta recentrarea functiilor statului potrivit rolului acestuia în economia de piaţa, însoţită de o restructurare severa a administraţiei publice şi o reforma instituţională extinsa având ca scop perfectionarea reglementarilor, îmbunătăţirea gestiunii banului public şi cresterea capacităţii de elaborare şi punere în aplicare a politicilor.Avem în vedere:A. În domeniul gestiunii banului public:– îmbunătăţirea modului de elaborare a bugetelor potrivit prioritatilor stabilite şi rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;– îmbunătăţirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa şi urmarirea realizării de către ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;– intarirea controlului financiar intern al Guvernului;– reforma Curtii de Conturi.B. În domeniul organizarii administraţiei publice:– reorganizarea Guvernului şi a ministerelor; definirea rolului şi responsabilitatii organelor administraţiei publice (elaborare de politici/punere în aplicare a politicilor, evaluare, monitorizare şi actualizare);– iniţierea procesului de transfer al unor competente şi al resurselor aferente de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale;– clarificarea rolului şi responsabilitatii functiei politice în raport cu cea administrativa; clarificarea statutului functionarului public;– dezvoltarea resurselor umane; revizuirea standardelor ocupationale din administratia publică; iniţierea pregatirii de negociatori pentru aderarea la Uniunea Europeana;– redimensionarea personalului din administratie, în functie de obiectivele asumate;– dezvoltarea comunicarii sistematice între organele administraţiei publice centrale, pe de o parte, şi între organele administraţiei publice centrale şi cele locale.C. În domeniul reglementarii:– instituirea şi respectarea circuitului actelor normative;– cresterea exigentei faţă de fundamentarea actelor normative;– instituirea şi respectarea standardelor de redactare a reglementarilor;– iniţierea pregatirii instituţiilor în vederea armonizării legislaţiei româneşti cu cea comunitara.1. Măsuri de reforma a administraţiei publice centralePornind de la cele doua functii ale Guvernului, aceea de a realiza politica interna şi externa a tarii şi aceea de a conduce administratia publică, se defineste modul de abordare a activităţilor pe care aceasta institutie le va realiza.Astfel, ca al doilea element al puterii executive, alaturi de Presedintie, Guvernul va organiza executarea şi va executa în concret programul politic stabilit de către majoritatea parlamentara, în principal prin:a) initiative legislative care să puna în practica strategia politica agreata de majoritatea parlamentara; … b) adaptarea programului de guvernare la necesităţi şi cerinţe noi ce pot aparea pe perioada mandatului sau; … c) comunicarea permanenta cu Parlamentul; … d) garantarea şi promovarea executarii legilor şi a celorlalte acte normative de către sistemul organelor administraţiei publice; … e) controlul activităţii autorităţilor administraţiei publice. … În aplicarea prevederilor Constituţiei şi a Legii administraţiei publice locale, Guvernul îşi propune sa pastreze în administrare proprie numai acele activităţi care nu pot fi indeplinite decat la nivel central.Guvernul, ca administrator, va purta un dialog permanent cu acele segmente ale societatii civile care reprezinta interese ale grupurilor sociale, urmarind evolutia şi solutionarea problemelor acestora.La nivelul organizarii structurii administraţiei publice centrale se impune crearea unui aparat flexibil care să aibă capacitatea de a interveni eficace în propriul program în functie de modificările aparute în sfera necesitatilor şi cerințelor corpului social. Debirocratizarea promovata de către Guvern va genera introducerea unor criterii de performanţă la nivelul administraţiei publice centrale şi delegarea autorităţii, cu scopul sporirii eficientei mecanismului administrativ.În limita resurselor alocate şi a strategiei adoptate, functionarul public va avea libertatea de a-şi alege tactici şi de a distribui resurse, cu condiţia evaluării periodice a relatiei resurse-obiective strategice-rezultate şi a respectarii criteriilor de performanţă.De asemenea, administratia publică devine un prestator de servicii pentru cetăţeni. Până acum, guvernele au fost mai degraba orientate inspre realizarea propriilor obiective decat inspre satisfacerea nevoilor legitime ale cetatenilor. Treptat însă, "consumatorul" de "servicii" guvernamentale – cetateanul – a devenit mult mai coerent în exprimarea cererilor sale şi asteapta ca – în schimbul taxelor şi impozitelor platite – serviciile prestate de administratia publică centrala să fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat.O alta direcţie a administraţiei o reprezinta îmbunătăţirea managementului resurselor umane. În principal, Guvernul propune o deconcentrare şi descentralizare a politicilor de resurse umane în favoarea agentiilor şi departamentelor specializate şi a administraţiei publice locale; îmbunătăţirea managementului functionarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizarii şi al condiţiilor de angajare.În scopul promovarii coerente a actelor normative şi a initiativelor legislative, astfel încât ele să se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intenţionează o crestere substantiala a raspunderii Secretariatului General al Guvernului în ceea ce priveste determinarea statutului şi rolului functionarilor publici, a standardelor profesionale necesare la nivelul organismelor administraţiei publice centrale, precum şi în ceea ce priveste corelarea sub aspect conceptual a activităţii ministerelor, astfel încât proiectele de acte normative pe care acestea le initiaza sa intruneasca, inca din faza initiala, condiţiile de acuratete şi fundamentare necesare unui demers cat mai rapid şi mai oportun sub aspectul procedurilor de adoptare.Va continua reforma administraţiei publice şi consolidarea descentralizarii şi autonomiei locale administrative sustinuta financiar; vor continua programele de dezvoltare regionala. Se vor adopta măsuri în plan legislativ:– Legea privind finanţele publice;– Legea privind statutul functionarului public;– Legea referendumului.2. Măsuri de reforma a administraţiei publice localeProcesul democratizarii societatii româneşti, crearea statului de drept, modernizarea economiei şi realizarea unei economii de piaţa, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice sunt condiţionate de reforma administraţiei publice locale, a instituţiilor economice, sociale şi culturale, de realizarea unei autonomii locale corespunzătoare principiilor din Carta europeana a autonomiei locale.Descentralizarea este o dimensiune a reformei administraţiei publice, urmarind constientizarea şi implicarea crescanda a colectivitatilor locale în gestiunea problematicii regionale şi locale.În viziunea Guvernului României ea semnifica transferul treptat de competente dinspre stat inspre colectivitatile locale, alese prin sufragiul liber, universal şi direct în cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabila la dezvoltarea zonei respective din partea retelelor asociative, a sectorului privat, şi nu în ultimul rand a localnicilor, direct interesati.Continuarea reformei urmareste în egala măsura deconcentrarea deciziei şi a actiunii administrative de la nivelul administraţiei centrale – supraaglomerate – la nivelul direcţiilor specializate din teritoriu.Administratia publică localaEste vorba în primul rand de continuarea reformei incepute în 1991 prin Legea nr. 69 privind administratia publică locala, prin care s-a instituit principiul descentralizarii.Pentru asigurarea unei reale autonomii locale este necesară perfectionarea cadrului legislativ existent în sensul armonizării acestuia cu legislatia europeana, prin modificarea Legii nr. 69/1991 şi a Hotărârii Guvernului cu privire la organizarea şi functionarea prefecturilor. Amendamentele vor defini mai clar principiile de baza ale funcţionarii administraţiei publice locale. Ele vor clarifica prevederile legale în vederea unei aplicari efective a dreptului consiliilor locale şi judetene de a crea şi dezvolta cooperari, asocieri şi infratiri cu alte unităţi administrativ-teritoriale din tara şi din strainatate. Amendamentele vor defini statutul prefectului, mai ales în ce priveste limitarea prerogativelor sale strict la supravegherea legalităţii hotărârilor administraţiei locale. Ele vor defini statutul şi responsabilitatile subprefectului şi ale secretarului general al prefecturii, precum şi pe cele ale secretarilor de la nivel municipal şi comunal.Impozitele localeÎn acest caz se are în vedere amendarea Legii impozitelor locale în vederea sporirii autonomiei autorităţilor locale în adoptarea hotărârilor cu privire la domeniul şi cuantumul taxelor locale ca sursa de venituri locale. Modificările vor crea condiţiile pentru constituirea, supravegherea şi incasarea impozitelor locale de către compartimente specializate ale autorităţilor publice locale.Finanţele publice localeSe va urmări totodata adoptarea în scurt timp a Legii finanţelor publice locale. Această lege va crea mecanismele necesare pentru asigurarea şi utilizarea de resurse financiare suficiente, proportional cu competenţa şi responsabilitatile administraţiei publice locale.Deciziile şi responsabilitatile în domeniul financiar vor fi transferate de la nivel central la nivel local.Astfel, prin facilitarea infiintarii băncilor de credit comunal, autorităţile locale vor avea posibilitatea sa contracteze împrumuturi pentru lucrari publice de interes local, independent de transferurile de la bugetul de stat.Resursa principala a bugetului local va fi constituita de sursele financiare locale, în timp ce transferurile de la bugetul de stat vor avea un caracter excepţional. Ele vor fi utilizate pentru a sustine zonele sarace sau proiectele de interes local care necesita sustinere guvernamentala.Autorităţile locale vor avea dreptul sa contracteze credite direct de la institutii financiare straine, de la organizaţii financiare internationale sau de la alte organizaţii şi firme straine.Masurile preconizate sunt:– adoptarea de către Parlament a Ordonantei de urgenta nr. 22/1997 privind modificarea Legii administraţiei publice locale;– adoptarea Legii dreptului de proprietate publică şi regimul juridic al acesteia;– adoptarea proiectului Legii privind finanţele publice locale;– armonizarea legislaţiei interne cu prevederile Cartei europene a autonomiei locale;– ratificarea Convenţiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera şi a Cartei europene a limbilor minoritare şi regionale. +
Capitolul 7Politici privind justiţia şi siguranţa cetateanului1. Justiţia1.1. Continuarea reformei justiţieiProcesul de reforma a justiţiei va cunoaste, pe lângă continuarea perfectionarilor de ordin instituţional, şi îmbunătăţirea functionalitatii instanţelor judecătorești şi a parchetelor de pe lângă acestea.Pentru continuarea reformei se vor lua urmatoarele măsuri prioritare:– o mai buna corelare a numarului de magistraţi, grefieri şi alt personal de specialitate cu volumul real de activitate şi complexitatea cauzelor aflate pe rolul fiecarei instante de judecată şi al parchetelor;– va fi modificat Codul de procedură civila, urmarindu-se în special celeritatea şi calitatea actului de justiţie, simplificarea şi îmbunătăţirea procedurilor de executare a hotărârilor în materie civila;– vor fi aduse modificari esentiale Codului penal, în special cu privire la perfectionarea sistemului pedepselor, prevazandu-se diversificarea acestora şi asigurarea echilibrului necesar între asprimea masurilor punitive şi gradul de pericol social al infracţiunilor savarsite;– prin reglementari procesual-penale vor fi consacrate modalităţi mai eficiente de cooperare penala internationala, ţinându-se seama de exigentele convenţiilor internationale la care România a aderat, precum şi de intensificarea circulaţiei persoanelor şi de amploarea formelor transnationale de savarsire a unor infractiuni;– se vor elabora proiecte de lege privind organizarea activităţii de expertiza tehnica-judiciara, privind executorii judecătorești, precum şi privind exercitarea profesiilor liberale. La elaborarea acestor proiecte de lege se va ţine seama de noile realitati din societatea românească şi de cerinţa perfectionarii cadrului legislativ al acestor activităţi, în armonizare cu legislatia europeana;– pentru a pune de acord legislatia românească cu documentele Consiliului Europei, se va elabora o noua lege privind executarea pedepselor, precum şi Legea privind inlocuirea sanctiunii inchisorii contraventionale cu obligarea contravenientilor la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii;– se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil prin justa despăgubire, conform Rezolutiei nr. M 1123/24 aprilie 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, cu garantii reale pentru protectia chiriasilor; se vor identifica posibilitatile reglementarii situaţiei juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice;– se vor adopta noi legi privind persoanele fizice şi juridice, precum şi regimul juridic al organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii şi fundatii). La baza acestor proiecte de lege vor sta exigentele izvorate din conventiile internationale, precum şi cerinţele adaptarii reglementarilor în materie la condiţiile democratiei şi statului de drept;– ţinând seama de importanţa contenciosului administrativ pentru garantarea drepturilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice de drept privat în raporturile cu autorităţile publice, se va elabora Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ. La elaborarea acestei legi vor fi avute în vedere necesitatea punerii în concordanta a dispoziţiilor acesteia cu prevederile Constituţiei, precum şi solutiile jurisprudentei în materie;– modificarea Legii Curtii Supreme de Justiţie şi a Legii instanţelor militare în vederea desfiintarii Secţiei militare a Curtii Supreme de Justiţie şi a corelarii cu Legea privind organizarea judecătorească.1.2. Combaterea corupţieiAnul 1997 a marcat o importanţa cotitura în actiunea organizata a autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul luptei împotriva flagelului corupţiei.Prioritati legislative:O prioritate legislativa în acest domeniu o reprezinta susţinerea Legii privind prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, care stabileste mai precis sfera persoanelor care pot fi subiecte ale infracţiunilor de corupţie, precum şi a faptelor care se inscriu în această categorie de infractiuni.Vor continua, de asemenea, demersurile pentru adancirea colaborarii internationale – bilaterale şi multilaterale – în domeniul luptei contra corupţiei şi crimei organizate.Un accent deosebit se va pune pe colaborarea în cadrul Initiativei de cooperare în sudul şi estul Europei (S.E.C.I.). În acest sens, se va insista pentru realizarea propunerii de înfiinţare la Bucureşti a unui Centru regional S.E.C.I. de combatere a crimei organizate şi a corupţiei.2. Siguranţa cetateanului2.1. ObiectiveObiectivele principale ale politicii în domeniul sigurantei cetateanului sunt urmatoarele:– protectia exercitarii drepturilor şi a libertatilor individuale;– protectia proprietăţii;– dezvoltarea climatului de comunicare şi coeziune sociala;– dezvoltarea climatului necesar asigurarii sigurantei cetateanului şi protectiei comunitatilor; reducerea ratei criminalitatii.2.2. Acţiuni şi măsuri privind realizarea reformei în Ministerul de InterneReforma Ministerului de Interne, ca institutie principala care acţionează în domeniul sigurantei cetateanului, se va desfăşura în urmatoarele direcţii:* iniţierea şi punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne şi indeosebi a Politiei Române:– pregătirea preluării atribuţiilor privind siguranţa cetateanului de către consiliile locale cu transferarea personalului şi înfiinţarea structurilor respective la nivel local;– reevaluarea raportului dintre personalul de comanda, personalul operativ şi cel de execuţie pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central şi a celui de conducere, precum şi pentru intarirea structurilor de execuţie.* continuarea actiunii de reorganizare şi restructurare a ministerului prin:– elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi în Jandarmeria Română;– reorganizarea Comandamentului Naţional al Granicerilor, reducerea personalului neoperativ şi cresterea numarului elementelor de dispozitiv pe frontiera;– constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalitatii economico-financiare (jocuri de noroc etc.).* elaborarea, actualizarea sau modificarea legislaţiei specifice, cu accent pe:– Legea privind siguranţa cetateanului;– Legea privind frontiera de stat a României;– Legea privind organizarea şi functionarea Corpului Pompierilor Militari. +
Capitolul 8Politica externa şi de securitate naţionala1. Politica externaObiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului în etapa actuala sunt:1.1. Integrarea României în structurile europene şi euroatlanticeGuvernul va actiona cu perseverenta, într-un spirit realist şi pragmatic, pentru indeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru dobandirea statutului de membru cu drepturi depline al instituţiilor politice, economice şi de securitate din spatiul euroatlantic.1.1.1. Uniunea EuropeanaIntegrarea României în Uniunea Europeana reprezinta un obiectiv fundamental al politicii Guvernului României. În urma deschiderii procesului de aderare cu toate tarile candidate, actiunile Guvernului pe linia integrarii României în Uniunea Europeana vor trebui intensificate prin:– includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale şi multilaterale;– pregătirea temeinica a fiecarei etape de negociere; formarea unui corp de negociatori competenti;– consolidarea coordonarii de către Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilităţii în domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane şi materiale) capabile sa gestioneze în mod adecvat acest proces;– utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenţa şi colaborare;– obtinerea unui acces mai larg, în condiţii echitabile, la sursele de finanţare şi investitii;– ameliorarea regimului de libera circulatie în spatiul comunitar a cetatenilor români.1.1.2. Organizaţia Tratatului Nord-AtlanticRelansarea demersurilor, după startul luat de România, în directia afirmarii sale drept candidat credibil în cadrul procesului de extindere a NATO prin:– punerea în valoare, prin argumente concrete, a pozitiei geostrategice a României;– menţinerea sprijinului popular pentru opţiunea de integrare în NATO, printr-un efor sporit de constientizare;– afirmarea, prin fapte, a vocatiei României ca exportator de stabilitate şi constructor de consens pe plan subregional şi regional;– amplificarea dialogului politic şi a contactelor pe linie militara, pe plan bilateral şi multilateral, pentru sporirea contributiei României la dezvoltarea conceptuala şi operationala a colaborarii transatlantice;– valorificarea atenta a potentialului oferit de conlucrarea în cadrul Uniunii Europene Occidentale, ca pilon european al NATO şi embrion al entitatii europene de securitate şi aparare;– indeplinirea în continuare a obligaţiilor asumate în cadrul Parteneriatului pentru Pace şi al altor forme institutionalizate de colaborare pe plan politico-militar;– asumarea unor noi angajamente, pe măsura potentialului real şi resurselor existente, în operaţiuni de mentinere sau impunere a pacii;– adoptarea de măsuri şi initiative practice în lupta împotriva amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii şi securitatii: crima organizata, imigratia ilicita, traficul de arme, narcotice şi alte substante interzise, terorismul international;– aplicarea unor proceduri moderne, conform convenţiilor internationale în materie, pentru controlul exporturilor de produse sensibile în zonele de conflict activ sau latent;– utilizarea mai activa a capacităţii de analiza şi interventie a diplomatiei româneşti.1.2. Raporturi de buna vecinatate intr-o lume globală– elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe coerente, prevazand o succesiune logica de acţiuni politico-diplomatice, economice şi în alte domenii, pe tari şi grupe de tari, pentru promovarea intr-o viziune unitara a intereselor naţionale specifice ale României în corelare cu obiectivele convergente, clar identificate, ale partenerilor;– imbogatirea continutului concret al relatiilor României cu tarile din arealul geografic propriu, acordând prioritate celor cu care impartasim valori şi aspiratii comune;– adancirea raporturilor, din ce în ce mai institutionalizate, ale României, în calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. şi NATO, cu tarile Europei Occidentale şi Centrale, urmarind atât beneficiul reciproc cat şi afirmarea virtutilor colaborarii în cadrul comunităţii libere a natiunilor europene şi atlantice;– aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria şi Polonia prin indeplinirea înţelegerilor stabilite şi deschiderea de noi domenii de colaborare;– transpunerea consecventa în practica a tuturor capitolelor Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificand astfel investitia de incredere acordată României;– infaptuirea, cu consecventa, luciditate şi pragmatism, a înţelegerilor realizate la cel mai înalt nivel în raporturile cu Republica Moldova, de care România se simte legata de mult mai multe fire decat simpla identitate lingvistica şi culturala;– dezvoltarea în continuare a relatiilor prietenesti şi constructive cu Ucraina;– utilizarea deplina, într-un ritm accelerat, a potentialului euroregiunilor Prutul Superior şi Dunarea de Jos, la care România este asociata alaturi de Ucraina şi Republica Moldova;– acordarea unei atenţii sporite raporturilor cu Federatia Rusa, prin definitivarea Tratatului de baza şi valorificarea rezervelor inca insuficient folosite în sfera schimburilor şi cooperarii economice;– iniţierea unei colaborari mai apropiate cu statele din Caucaz, în special cu Georgia, poarta de intrare a stravechiului Drum al Matasii ce face legătură cu zona Marii Caspice şi, în continuare, cu China şi aria de dezvoltare dinamica a Pacificului;– evaluarea realista şi echilibrata a raporturilor României cu statele de pe alte continente, acordând grija cuvenita celor de care ne leagă o traditie statornica de colaborare fructuoasa.1.3. Colaborarea multilaterala– revitalizarea şi imprimarea unui continut concret – pe baze realiste şi cu obiective convenite precise – formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterala, subregionala sau în cadrul euroregiunilor;– continuarea contributiei constructive a României la activitatea O.S.C.E. şi a altor organisme regionale europene din care face parte, prin lansarea de noi initiative proprii;– amplificarea chibzuita a rolului firesc al României ca factor stabilizator în zona Europei de Sud-Est, prin aplicarea unei strategii proprii, în consonanta cu obiectivele comunităţii internationale;– adancirea cooperarii în bazinul Marii Negre şi stabilirea unui racord functional cu regiunea Caucaz-Caspica, una dintre principalele surse de hidrocarburi ale lumii pentru secolul viitor;– afirmarea unei contribuţii originale a României în cadrul O.N.U. şi al agentiilor sale specializate, precum şi al altor organisme internationale cu vocatie universala.2. Politica de securitate naţionalaPolitica de securitate naţionala trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale fundamentale şi promovarea intereselor strategice ale României – aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeana.Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem în vedere:– definirea intr-o acceptie larga a conceptului de securitate naţionala;– revizuirea unor legi emise anterior adoptarii Constituţiei (Legea privind siguranţa naţionala, Legea de înfiinţare şi organizare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Legea de înfiinţare şi functionare a S.R.I., Legea de organizare şi functionare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) şi adaptarea lor la noile realitati;– completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu şi stării de urgenta, Legea planificarii apararii), adaptate legislaţiei comunitare, precum şi prin adoptarea Cartii albe a securitatii naţionale, Strategiei de securitate naţionala a României şi a Strategiei militare a României.2.1. Politica de aparare naţionala2.1.1. Obiectivele strategice– cresterea capacităţii de aparare a tarii;– asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale NATO şi U.E.O., în perspectiva aderarii la aceste structuri;– perfectionarea structurii organizatorice, în continuare, printr-o mai buna concentrare a efectivelor într-un numar mai mic de unităţi, preponderent la cele luptatoare, prin redimensionarea sau desfiintarea unor structuri;– continuarea numirii unor demnitari şi functionari publici civili în conducerea Ministerului Apararii Naţionale.2.1.2. Direcţii de actiune în domeniul politicii de aparare naţionala* Măsuri de crestere a capacităţii de lupta a armatei:– continuarea procesului de perfectionare a conducerii armatei la nivel central şi al principalelor structuri – categorii de forte armate şi mari unităţi -, precum şi cresterea flexibilitatii şi capacităţii de adaptare la diferite situaţii de criza;– instituirea unui nou sistem de planificare a apararii şi alocarea bugetară multianuala, pe bază de programe, o dată cu adoptarea Legii planificarii multianuale a apararii;– dislocarea proporţională a fortelor armate în raport cu mediul geografic şi valentele geostrategice ale teritoriului naţional;– micsorarea numarului de unităţi şi mari unităţi cu grad redus de operativitate şi cu capacitate de lupta incompleta, inclusiv prin reducerea cadrelor active;– definitivarea realizării unei componente pentru riposta rapida şi imediata;– sporirea capacităţii de mobilitate, de interventie şi de lovire, la distante mari, pe orice direcţie în zonele de operaţii pe teritoriul naţional;– punerea în practica a conceptiei privind managementul resurselor umane adoptat la inceputul anului 1998;– implementarea reformei învăţământului militar;– îmbunătăţirea organizarii şi conceptiei de pregatire şi intrebuintare a fortelor de rezerva.* Măsuri de imbunatatire a inzestrarii armateiÎn vederea realizării unei armate moderne şi a unei structuri compatibile cu a tarilor membre NATO, politica în domeniul achizitiilor se bazeaza pe urmatoarele obiective:– dezvoltarea procesului de planificare, programare şi finanţare în cadrul unui sistem de planificare, urmărire şi raportare unitar, compatibil cu cel al tarilor membre NATO;– identificarea de noi surse de finanţare a programelor de modernizare a tehnicii de lupta şi dezvoltarea sistemului de management a programelor/proiectelor de achizitii prin proceduri, metodologii, standarde şi reglementari similare celor utilizate în tarile NATO;– crearea structurilor militare adecvate pentru implementarea sistemelor de standardizare şi codificare NATO;– inzestrarea armatei cu sisteme de armament noi, performante şi inteligente care să răspundă cerințelor de precizie, mobilitate, flexibilitate şi interoperabilitate;– modernizarea tehnicii de lupta în scopul prelungirii perioadei de viaţa a sistemelor de armament din dotare, cresterea performantelor acestora şi compensarea în acest mod a reducerilor de armament şi forte, toate acestea cu cheltuieli şi risc minim;– cooperarea cu alte tari în realizarea sistemelor de armament;– accesul cat mai larg şi sigur al armatei la cele mai moderne tehnologii, situate cel puţin la nivelul celor existente în armamentul din dotarea vecinilor nostri;– menţinerea unor capacitati ale industriei naţionale de aparare pentru a ne asigura o anumita independenta faţă de furnizorii externi, impunandu-se adaptarea acestor capacitati la noile necesităţi pe termen lung ale armatei, acreditarea şi certificarea lor, precum şi sporirea capacităţii agentilor economici de a participa la realizarea parţială sau integrală a produselor pe care armata le doreste;– menţinerea unei componente a cercetării militare direct în subordinea Ministerului Apararii Naţionale, ca cea mai importanţa sursa de consultanţă stiintifica a armatei;– actualizarea programelor de inzestrare pe termen mediu şi lung, care să aibă finanţare asigurata (de la buget, din surse extrabugetare sau prin credite externe) şi care să asigure derularea în grafic a programelor de achizitii.* Măsuri prioritare:– menţinerea şi amplificarea relatiilor militare, în special cu tarile candidate pentru integrarea în structurile NATO;– îmbunătăţirea statutului social şi a condiţiilor de viaţa ale personalului fortelor armate;– asigurarea resurselor necesare apararii;– dezvoltarea relatiei cu societatea civila;– pregătirea unităţilor destinate pentru acţiuni de mentinere a pacii;– executarea de aplicaţii şi exercitii în comun, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, cu partenerii şi viitorii aliati.* Intensificarea profesionalizarii armateiSe va trece la instruirea intensiva a militarilor pentru cresterea profesionalismului acestora, corespunzător caracteristicilor luptei moderne, la nivelul practicat în tarile membre ale NATO. Se va avea în vedere indeplinirea criteriilor de interoperabilitate prevăzute de standardele NATO, în domeniile conducerii, comunicarii, instruirii şi, treptat, în domeniul operational, al inzestrarii şi cel logistic.* Menţinerea şi amplificarea relatiilor militareSe va urmări menţinerea şi amplificarea relatiilor militare cu armatele altor state şi cu organismele internationale, precum şi susţinerea demersurilor intreprinse de România pentru sprijinirea eforturilor comunităţii internationale de edificare a unei noi arhitecturi de pace şi stabilitate, indeosebi în cadrul Parteneriatului Strategic cu S.U.A., prin:– coordonarea pozitiilor Ministerului Apararii Naţionale cu celelalte institutii, organizaţii similare, acordandu-se prioritate punerii în practica a Parteneriatului Strategic cu S.U.A.;– proiectarea în comun a principalelor acţiuni pentru rezolvarea starilor de criza externe, combaterea crimei organizate, terorismului şi traficului ilicit de arme;– fundamentarea şi operationalizarea unor propuneri de asistenţa tehnica şi financiară în vederea pregatirii României pentru integrarea în NATO.* Îmbunătăţirea statutului social şi a condiţiilor de viaţa ale personalului fortelor armate prin:– cresterea calităţii hranei, a echipamentului şi a condiţiilor de cazarmare pentru militari, prin cresterea cheltuielilor pe militar până la o sumă comparabila cu a tarilor central-europene;– construirea de apartamente de serviciu şi sprijinirea cadrelor militare active şi în rezerva pentru construirea de locuinte proprii, prin acordarea de credite bancare în condiţii avantajoase.* Asigurarea resurselor necesare aparariiPentru stoparea periculoasei degradari a capacităţii de aparare a tarii, va fi schimbata conceptia privind prioritatile în repartitia creditelor de la bugetul de stat, ponderea acestora pentru armata urmand sa creasca treptat în urmatorii ani. Pe de altă parte se va urmări valorificarea corespunzătoare a cadrelor militare educate şi pregatite în strainatate după 1990.* Dezvoltarea relatiei cu societatea civilaSe vor dezvolta dialogul, relatiile şi colaborarea cu societatea civila, considerand ca numai prin comunicare şi transparenta se vor putea promova şi menţine increderea, înţelegerea şi respectul reciproc dintre armata şi aceasta. Se va consolida parteneriatul dintre serviciile pentru informare şi relatii publice ale armatei cu mass-media şi se va dezvolta colaborarea dintre armata şi instituţiile civile de invatamant, pentru sporirea implicarii acestora în abordarea unor proiecte de cercetare privind politica de aparare şi inzestrare a armatei.2.2. Politica de siguranţă naţionalaObiectivul politicii de siguranţă naţionala îl reprezinta identificarea riscurilor şi amenintarilor de orice natura la adresa securitatii naţionale şi formularea din timp a strategiilor eficiente de prevenire şi combatere a lor.Un element important al acestei politici îl reprezinta informatia. România trebuie să posede o capacitate reala de selectare şi de protejare a informaţiilor pentru a reduce incertitudinile cu privire la pericolele ce vizeaza securitatea naţionala, precum şi protectia împotriva tipurilor de agresiuni moderne.Politica de siguranţă naţionala va fi adaptata unor probleme diverse, o atenţie deosebită acordandu-se:– combaterii agresiunilor informationale;– razboiului cibernetic;– spionajului economic;– terorismului;– traficului de droguri şi crimei organizate, a celei economico-financiare, problemelor de protecţie a mediului;– promovarii unor programe de interes naţional.OBIECTIVE ŞI MASURI PRIORITARE PE TERMEN SCURTIntroducereAnul 1997 a consemnat restabilirea functiei alocative a preturilor în economie, functionarea normala fără rationare a pieţei valutare, încetarea subventionarii implicite a unor domenii ineficiente şi cresterea spectaculoasa (de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de altă parte, ritmul restructurarii economiei reale nu a fost conform asteptarilor pe fondul unui declin accentuat al activităţii economice.Pentru anul 1998, Guvernul urmareste continuarea efortului de stabilizare macroeconomica şi accelerarea restructurarii economice. Premisa fundamentala a programului de reforma rămâne aceea ca restructurarea la nivelul întreprinderilor, intarirea disciplinei financiare se pot face numai în condiţiile unor politici monetare, fiscale şi de venituri care favorizeaza stabilizarea macroeconomica. Din acest punct de vedere, ţinta de inflatie la preturile bunurilor şi serviciilor de consum pentru anul 1998 este de 45%, în condiţiile în care în primul trimestru nivelul cumulat a fost de cca 16% . De asemenea, programul guvernamental vizeaza realizarea unui deficit al bugetului general consolidat de 3,6% din produsul intern, care să reduca impactul imprumuturilor de stat asupra orientarii creditului în economie.Realizarea programului de stabilizare macroeconomica pe anul 1998 ar permite urmarirea unei tinte de inflatie de aproximativ 20% în anul 1999, concomitent cu relansarea economica. Esential este ca relansarea economica să fie sprijinita de sectoarele orientate spre export.Prioritatile Guvernului pentru acest an sunt structurate pe doua niveluri:– măsuri indreptate spre domeniile în care reforma a intarziat şi care se referă la restructurarea regiilor autonome şi, în special, a marilor furnizori de utilitati, privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat, începerea privatizarii băncilor, precum şi restructurarea băncilor de stat cu probleme;– măsuri indreptate spre construirea premiselor de relansare economica, inclusiv prin aducerea inflatiei la un nivel rezonabil şi stoparea declinului economic.Plecand de la cele doua componente de mai sus s-au identificat o serie de măsuri concrete, care urmaresc:– redarea coerentei programului de reforme structurale inceput în anul 1997;– continuarea reformei instituţionale;– stoparea declinului economic;– armonizarea şi completarea cadrului legislativ;– realizarea unui pact social în vederea sustinerii masurilor cuprinse în programul de guvernare.I. Politica macroeconomicaPentru anul 1998 programul prevede măsuri privind:– o mai buna corelare a instrumentelor de politica macroeconomica (politica fiscala, monetara, a veniturilor etc.);– definitivarea strategiei pentru crearea pieţei secundare a titlurilor de stat;– îmbunătăţirea activităţii de administrare a impozitelor;– alocarea cheltuielilor de reforma şi restructurare pe programe şi proiecte orientate spre rezultate;– completarea legislaţiei privind achiziţiile publice;– reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei vamale;– îmbunătăţirea cadrului instituţional pentru atragerea investitiilor straine directe;– capitalizarea Băncii de Export-Import a României – S.A. (Romanian Eximbank).Pentru a conferi bugetului rolul de promotor al reformelor şi pentru pregătirea proiectului de buget pentru anul 1999 din aceasta perspectiva, se vor elabora metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va putea face prin analiza realista a costurilor aferente diferitelor variante posibile şi dezbaterea transparenta la nivel intra- şi interministerial. Pe de altă parte legea finanţelor publice locale reprezinta un pas important în directia formalizarii clare a relatiilor dintre bugetul de stat şi bugetele locale şi a plasarii acestora pe baze solide pe termen mediu şi lung.II. Politici de restructurare a economieiGuvernul îşi propune sa accelereze procesul de privatizare a întreprinderilor şi îşi asuma raspunderea ca intreprinderile care nu pot fi privatizate şi continua sa produca pierderi şi arierate să fie lichidate. În acelasi timp se vor actualiza strategiile sectoriale şi subsectoriale de restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic, petrochimic şi siderurgic), în scopul identificarii structurilor şi dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum şi dinamica acestora pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea fondurilor obtinute din vanzari de active de către societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, exclusiv în scopul restructurarii/retehnologizarii/dezvoltării societatilor comerciale respective.Pentru realizarea masurilor cu privire la restructurarea regiilor autonome se va finaliza cadrul legislativ specific (Legea concesiunilor, Legea energiei şi Legea serviciilor publice), înfiinţarea unor autorităţi de reglementare cu rol de arbitru al pietelor dominate de monopoluri naturale, precum şi perfectionarea cadrului legislativ cu privire la transferul către F.P.S. a acţiunilor societatilor comerciale rezultate ca urmare a reorganizarii regiilor autonome.Se va accelera reforma infrastructurilor calităţii, în special în domeniile standardizarii şi acreditarii, în acord cu practica Uniunii Europene.1. Măsuri cu privire la privatizarea societatilor comercialeAccelerarea privatizarii va putea fi obtinuta prin acceptarea ideii ca intreprinderile să poată fi vandute la valoarea lor de piaţa fără a se tine seama de valoarea contabila a activelor, cu condiţia ca cel care va cumpara intreprinderea să se angajeze într-un proces investitional care să permită supravietuirea ei şi continuarea activităţii pentru cel puţin o parte din angajaţi. În procesul privatizarii, obiectul controlului îl va constitui legalitatea operaţiunii, şi nu oportunitatea economica a acesteia. Se va reglementa cadrul legislativ, astfel încât să poată fi oferite spre vanzare întreprinderi avandu-se în vedere şi pasivele acestora.Lichidarea agentilor economici care nu sunt privatizabili este esenţială pentru asanarea climatului economic, deoarece este singura posibilitate de a salva părţile viabile din intreprinderea respectiva ca o premisa a infiintarii unor întreprinderi noi şi implicit a crearii de locuri de muncă. În acelasi timp nu se va mai acorda statut de societate comerciala de interes naţional unor societăţi comerciale aflate intr-o situaţie economica fără iesire. Guvernul considera ca una dintre prioritatile programului economic pe anul 1998 o constituie privatizarea Regiei Autonome "Romtelecom", a Regiei Autonome "Banc-Post" şi Băncii Române pentru Dezvoltare – S.A., astfel încât veniturile rezultate din respectivele privatizari sa ajunga la buget în cursul acestui an. De asemenea, se va accelera procesul de compensare dintre F.P.S. şi S.I.F.2. Măsuri privind restructurarea şi privatizarea regiilor autonomeActivităţile regiilor autonome circumscriu mari sectoare industriale complexe, extrem de sensibile din punct de vedere economic şi social, fapt care a facut dificila abordarea exhaustiva şi corelata a reformarii acestora. Rigiditatea structurala, inadaptabilitatea la cerinţele pieţei şi ale economiei, conservatorismul managerial şi birocratic şi, nu în ultimul rand, dimensiunile exagerate ale capacităţilor nominale şi ale numarului de personal au conferit regiilor autonome un statut privilegiat, favorizand prezervarea unui mediu economic antiperformant, marcat de indisciplina financiară cronica ce a indus perturbatii şi distorsiuni grave în întreaga economie românească.În domeniul energetic, restructurarea vizeaza în principal Regia Autonoma de Electricitate "Renel", probabil cel mai reprezentativ monopol de stat al economiei, de reformarea caruia depinde direct relansarea unor lanturi sectoriale complete ale industriei româneşti. Regia va fi restructurata prin transformarea în societate comerciala naţionala, o dată cu externalizarea activităţilor auxiliare, divizarea în componente functionale, redimensionarea capacităţilor productive în acord cu necesarul de energie corect evaluat, retehnologizarea componentelor sistemului în scopul diminuarii intensitatii energetice, al cresterii performantei tehnico-economice şi, în final, al reducerii pretului energiei la consumatorii finali.Concomitent, promovarea Legii energiei şi înfiinţarea Autorităţii de reglementare vor sustine şi vor statornici demonopolizarea şi constituirea unui mediu economic concurential, nediscriminatoriu în domeniul producerii, transportului şi distributiei energiei electrice şi termice.În stransa corelare cu sectorul energetic, industria extractiva a combustibililor solizi, care a parcurs în anul 1997 faza redimensionarii, va fi restructurata, vizand doua direcţii prioritare:a) închiderea în anul 1998 a primelor 30 dintre perimetrele şi obiectivele neexploatabile economic; … b) începerea relansarii programelor de investitii-retehnologizari ale minelor viabile. … În acelasi timp, vor începe lucrari de ecologizare a zonelor miniere. Ministerul Industriei şi Comerţului împreună cu Agentia Naţionala a Resurselor Minerale, având ca suport Legea minelor, care intră în vigoare în acest trimestru, vor lansa programele de concesionare a activităţilor de prospectare, explorare şi exploatare miniera.Cu diferentieri specifice, industria extractiva a minereurilor metalifere şi nemetalifere va avea în esenta aceleasi obiective prioritare: redimensionarea activităţii, închiderea întreprinderilor neperformante, retehnologizarea obiectivelor viabile sau cu perspectiva economica, ecologizarea zonelor miniere, concesionarea activităţilor de extractie.În întreaga industrie a mineritului, de ritmul şi amploarea concesionarilor vor depinde în buna măsura ritmul şi calitatea restructurarii prin concesionare creandu-se atât surse de sustinere a procesului cat şi premise de acces la performanta economica.Sectorul de extractie, transport, distribuţie şi prelucrare a titeiului şi gazelor – sectorul care dimensioneaza preponderent valoarea facturii energetice a economiei şi societatii româneşti şi care condiţioneaza în mare măsura calitatea rezultatelor economice în toate lanturile sectoriale – reclama imperios restructurarea: reactualizarea evaluării zacamintelor, închiderea sondelor care funcţionează sub pragul economic, revitalizarea interventiei ingineriei de zacamant, îmbunătăţirea performantelor tehnice şi tehnologice de extractie şi transport, redimensionarea capacităţilor de rafinare şi retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitatile lantului, sectorial chimic şi petrochimic etc.Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias urmeaza a fi restructurata prin transformarea în societate comerciala naţionala şi divizarea în componentele majore functionale şi, paralel – corelat – cu restructurarea Societatii Naţionale de Petrol, va parcurge secvenţial etapele concesionarii-privatizarii.Pornind de la caracterul strategic al industriei de petrol şi gaze, de la locul şi rolul acesteia în economia românească, Guvernul, prin instituţiile sale specializate, va include între preocuparile de maxima prioritate obiectivul realizării în acest domeniu a unei reforme coerente, corelate riguros sectorial, cu respectarea stricta a comandamentelor de strategie globală a României.De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confrunta, în mare măsura, cu acelasi tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva şi de personal, nonperformanta economica. Ministerul Industriei şi Comerţului şi Ministerul Privatizarii vor lua masurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare şi de privatizare a domeniului siderurgic.În domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a Regiei Autonome "Societatea Naţionala a Cailor Ferate Române" şi trecerea la organizarea în societăţi comerciale a transportului de marfa şi calatori.3. Consolidarea pietelor financiareO serie de societăţi bancare cu capital majoritar de stat au cunoscut un proces de accentuata erodare a calităţii portofoliului de credite şi prin urmare de decapitalizare datorita utilizarii lor în scopul subventionarii netransparente a unor sectoare (energetic, agricol). Alte bănci, cu capital privat, s-au angajat în tranzactii riscante şi oneroase, astfel încât trei dintre ele au operaţiunile efectiv suspendate, în asteptarea lichidarii. Intrucat o criza de sistem în sectorul bancar trebuie evitata, este necesar ca Banca Naţionala a României sa primeasca puteri sporite pe linia supravegherii şi controlului bancar.Guvernul va depune diligentele necesare pentru ca noile legi privind statutul B.N.R. şi insolvabilitatea bancara să fie aplicate ferm. De asemenea, Guvernul va elabora o serie de propuneri legislative care să permită alinierea sistemului bancar românesc la practicile şi standardele internationale.Pentru consolidarea pietelor financiare se vor lua urmatoarele măsuri:– privatizarea Băncii Române pentru Dezvoltare – S.A. şi a Regiei Autonome "Banc-Post";– incheierea restructurarii Băncii Agricole – S.A.;– auditarea Bancorex şi B.C.R. şi stabilirea programelor de restructurare şi a necesităţii de recapitalizare;– utilizarea pietelor bursiere pentru accelerarea şi cresterea procesului de privatizare;– organizarea autonoma a autorităţii de reglementare şi supraveghere a activităţilor de asigurare şi reasigurare;– elaborarea şi promovarea Legii creditului ipotecar.4. Dezvoltarea regionala şi sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlociiPentru anul 1998 Guvernul îşi propune o serie de măsuri pentru crearea cadrului instituţional şi legislativ în acest domeniu prin:– promovarea Legii de dezvoltare regionala;– promovarea Legii zonelor speciale;– continuarea programelor de dezvoltare regionala initiate în cursul anului 1997 pentru Valea Jiului şi Moldova;– promovarea Legii pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera;– modificarea Legii privind zonele economice libere.Pentru susţinerea initiativei private în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, Guvernul are în vedere consolidarea cadrului instituţional necesar elaborarii şi implementarii politicilor.5. Restructurarea sectorului agricolGuvernul recunoaste faptul ca potentialul agricol al tarii nu este exploatat în mod corespunzător. Una dintre cauzele acestei stari de fapt o constituie faramitarea a peste două treimi din suprafaţa de teren agricol şi arabil în exploatari mici, ineficiente economic, ca urmare a intarzierii finalizarii procesului de privatizare şi a intarzierii procesului de comasare a terenului prin vanzari şi cumparari. Recent adoptata Lege privind circulatia juridica a terenurilor (cu aplicabilitate de la 1 aprilie 1998) va crea premisele constituirii unei adevarate piete funciare.F.P.S. va oferi spre vanzare, pe piaţa RASDAQ, intregul pachet de acţiuni ce aparţine statului în societăţile comerciale de tip "Comcereal". Guvernul va decide privind regimul pierderilor la societăţile comerciale de tip "Cerealcom" şi va mandata F.P.S. cu privatizarea rapida a acestora.Guvernul considera ca este inadmisibil ca, în domeniul industriei alimentare, balanta comerciala a României să fie deficitara. Privatizarile din acest domeniu vor incerca atragerea de investitori strategici, pentru relansarea acestei ramuri care prezinta un cert avantaj comparativ. Sprijinirea agriculturii de către stat constituie un concept mai amplu, care are în vedere nu numai sprijinul financiar. Guvernul va adopta măsuri privind:– sprijinirea crearii exploatatiilor agricole de tip industrial;– sprijinirea materiala a micilor producători şi extinderea acestui sprijin în domeniul cresterii animalelor, prin cupoane pentru agricultura şi prin programe speciale de inzestrare tehnica;– elaborarea unui program naţional pentru atragerea şi stabilirea în mediul rural a specialistilor şi a tinerilor;– elaborarea Legii privind privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat din agricultura (foste I.A.S.);– restructurarea regiilor autonome din subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei;– promovarea Legii muntelui şi continuarea politicilor de dezvoltare montana.În cazul în care producţia agricola va fi excedentara, Guvernul va adopta măsuri pentru stimularea exportului de cereale.6. Măsuri în domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului şi locuiriiÎn concordanta cu optiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice se au în vedere urmatoarele:– promovarea Legii privind amenajarea teritoriului naţional "Reteaua de localităţi";– urmarirea extinderii elaborarii planurilor urbanistice generale pentru toate municipiile şi finalizarea a 60% din acestea;– crearea cadrului de finanţare necesar dezvoltării Fondului de locuinte;– promovarea Programului de construire de locuinte sociale şi de necesitate;– sprijinirea dezvoltării rurale.III. Politica socialaMasurile în acest domeniu au în vedere reforma cadrului juridic al relatiilor de muncă şi al pieţei forţei de muncă şi a sistemului de asigurări sociale. Promovarea acestor măsuri are în vedere clarificarea rolului sindicatelor, solutionarea eficienta a conflictelor de muncă, reducerea ponderii muncii la negru, reglementarea pregatirii profesionale, reechilibrarea financiară a sistemelor de asigurări sociale etc.Guvernul îşi asuma o politica de salarizare a personalului bugetar prudenta, care să nu induca socuri pe partea cererii agregate. În ceea ce priveste pensiile, acestea vor fi indexate cu o rata lunara usor superioara ratei de indexare a salariilor, care va duce la o acoperire a inflatiei anticipate de aproximativ 70% din aceasta.În cadrul procesului de intarire a disciplinei financiare, un rol crucial îl are politica de salarizare aprobata de Guvern pentru regiile autonome şi pentru societăţile de interes naţional. Astfel, fondurile de salarii ale regiilor autonome şi ale societatilor de interes naţional vor fi limitate conform celor prevăzute în legea bugetului.În vederea reconversiei profesionale în Valea Jiului, Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale va intreprinde urmatoarele măsuri: înfiinţarea unui centru de calificare şi recalificare la Petrosani (pentru care s-au cheltuit 600 milioane lei în 1997 şi se vor cheltui inca 500 milioane lei în anul 1998); asigurarea serviciilor de orientare profesionala la Petrosani, Lupeni şi Petrila; crearea de 500 noi locuri de muncă prin alocarea de la bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj a circa 5 miliarde lei pentru acordarea de credite avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii.Cadrul legislativ care reglementeaza raporturile de muncă va fi perfectionat. Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale va elabora noi acte normative precum Legea privind solutionarea conflictelor de muncă, sau va aduce amendamente Codului muncii, Legii sindicatelor etc. În cursul anului 1998 se va declansa procesul de reforma a sistemului de asigurări sociale şi pensii, urmand ca pe lângă sistemul de pensii de stat sa figureze şi un sistem complementar de pensii private. De asemenea, va fi promulgata Legea privind asistenţa sociala a persoanelor varstnice, precum şi Legea-cadru a asistentei sociale. Pensionarii vor beneficia de 250.000 de locuri la tratamentul balnear (pentru care s-au alocat 300 miliarde lei), de un numar de 6 calatorii pe calea ferata cu reducere la jumătate a tarifului, precum şi de un program de sprijin finanţat din fonduri PHARE, aplicat în 21 de judete etc. În acelasi timp, cuantumul alocatiei de stat pentru copii va creşte în anul 1998 cu 30%, de la 50.000 lei la 65.000 lei.IV. Politici privind drepturile omului, culte şi minoritatiGuvernul este constient de importanţa crearii unui climat favorabil parteneriatului social cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale, capabil sa duca la adoptarea unui pact social.De asemenea, Guvernul va promova un proiect de lege privind înfiinţarea şi functionarea asociaţiilor şi fundatiilor, ceea ce va conduce la crearea unui cadru adecvat de manifestare a formelor institutionalizate de manifestare ale societatii civile. Se va promova şi Legea privind restituirea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor, care au apartinut asociaţiilor, fundatiilor, societatilor, inclusiv organizaţiilor minoritatilor naţionale.În ceea ce priveste drepturile minoritatilor, se va elabora şi se va promova Legea minoritatilor naţionale. De asemenea, se va elabora o strategie naţionala privind integrarea sociala a rromilor.Guvernul va elabora şi va promova Legea cultelor şi Legea privind retrocedarea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor, care au apartinut bisericilor. Începând cu luna septembrie va fi salarizat clerul din mediul rural, iar începând cu luna ianuarie 1999, şi cel din mediul urban.V. Politici privind capitalul umanGuvernul va promova măsuri cu privire la continuarea reformelor din domeniul educatiei prin:– publicarea şi difuzarea Cartii Albe a reformei;– iniţierea crearii cadrului instituţional adecvat cu implicarea societatii civile în domeniul educational;– susţinerea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 şi a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituţional adecvat, Statutul personalului didactic – 1997 din perspectiva reformei învăţământului preuniversitar.În domeniul sanitar Guvernul va actiona pentru continuarea reformei prin:– reorganizarea direcţiilor sanitare judetene;– organizarea caselor A.S.S. şi monitorizarea aplicarii reformei în acest domeniu;– promovarea Legii medicamentului;– îmbunătăţirea sistemului de omologare a echipamentelor medicale;– eliminarea contradictiilor legislative pentru corelarea învăţământului medical cu asistenţa medicală.În ceea ce priveste domeniul culturii, Guvernul va promova un set de legi privind protectia patrimoniului cultural mobil şi a monumentelor istorice, bibliotecile publice, muzeele şi colectiile publice. Se vor reorganiza o serie de institutii publice de interes naţional şi se va promova privatizarea editurilor aflate în subordinea Ministerului Culturii.În domeniul cercetării-dezvoltării şi inovarii se va adopta un plan naţional şi se vor lansa cu prioritate programe-pilot.VI. Politici de reforma a administraţiei publiceMasurile pe care Guvernul le considera prioritare se referă la debirocratizarea sistemului administraţiei publice centrale şi locale, în paralel cu promovarea ideilor continute în Legea functionarului public şi a raspunderii ministeriale: cresterea responsabilitatii acestuia, simultan cu controlul indeplinirii criteriilor de performanţă şi instituirea conceptului de functionar de cariera. În acest sens se vor lua urmatoarele măsuri:– elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor şi a instituţiilor subordonate Guvernului;– susţinerea adoptarii în regim de urgenta a modificarilor Legii administraţiei publice locale (Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/1997);– promovarea unor proiecte legislative privind: finanţele publice locale, proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, concesionarea, referendumul;– armonizarea legislaţiei interne în domeniul administraţiei publice locale cu prevederile Cartei europene a limbilor minoritare şi regionale, ale Convenţiei-cadru privind protectia minoritatilor naţionale şi ale celorlalte norme europene;– iniţierea de modificari la Legea învăţământului, la Legea sănătăţii şi la Legea de organizare şi functionare a politiei, pentru descentralizarea unor activităţi şi responsabilităţii la nivelul administraţiei publice locale.VII. Politici privind justiţia şi siguranţa cetateanuluiGuvernul va avea în vedere, la elaborarea tuturor proiectelor de lege inaintate spre Parlament, să se asigure corelarea în continuare a legislaţiei interne cu cea din Uniunea Europeana.Se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil, prin justa despăgubire, conform Rezolutiei nr. 1.123/24 aprilie 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei şi garantand măsuri reale pentru protectia chiriasilor.De asemenea, se va avea în vedere elaborarea şi promovarea Legii pentru modernizarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedura penala, precum şi modificarea Codului de procedura civila, iniţierea şi punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne şi, indeosebi, a Politiei Române.VIII. Politica externa şi de securitate naţionalaPolitica externa a României va continua sa promoveze interesele României pe plan international, în concordanta cu obiectivele strategice ale tarii privind integrarea euroatlantica şi aderarea la Uniunea Europeana.În domeniul securitatii naţionale se va actiona pentru definitivarea doctrinei militare, în colaborare cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii şi cu partidele politice, precum şi pentru revederea şi actualizarea programelor de activitate interna şi externa premergatoare aderarii la NATO.Capitolul I – POLITICA MACROECONOMICA––––––––––––––––––––––––––| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––| 1. Definitivarea strategiei pentru| – Ministerul |30.08.1998| ||crearea pieţei secundare a titluri-| Finanţelor, | | ||lor de stat şi adoptarea unor ma- | – Banca | | ||suri preliminare în aceasta direc- | Naţionala a | | ||tie. | României | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 2. Îmbunătăţirea activităţii de | – Ministerul |permanent | ||administrare a impozitelor prin | Finanţelor | | ||stabilirea de bareme valorice | | | ||lunare de colectare a taxelor şi | | | ||impozitelor datorate. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 3. Iniţierea masurilor vizand | – Ministerul |30.05.1998| ||crearea sistemului dosarelor fisca-| Finanţelor | | ||le pentru toţi contribuabilii | | | ||(dotari). | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 4. Armonizarea legislaţiei cu cea | – Ministerul |31.12.1998| ||europeana în domeniul impozitelor | Finanţelor | | ||indirecte, în special TVA şi | | | ||accizelor. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 5. Alocarea cheltuielilor de re- | – Ministerul |31.07.1998| ||forma şi restructurare pe programe | Industriei şi | | ||şi proiecte. | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Agriculturii şi| | || | Alimentatiei, | | || | – Ministerul | | || | Finanţelor, | | || | – Consiliul | | || |pentru Reforma | | || | – Ministerul | | || |Transporturilor | | || | – Ministerul | | || |Apelor, Paduri- | | || |lor şi Protec- | | || |tiei Mediului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||6. Elaborarea metodologiilor "buge-| – Ministerul |30.09.1998| ||tului pentru rezultate" şi pregati-| Finanţelor | | ||rea proiectului de buget pentru | | | ||anul 1999 în conformitate cu | | | ||metodologiile aprobate. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 7. Completarea legislaţiei privind| – Ministerul |30.06.1998| ||achiziţiile publice, în special în | Finanţelor | | ||ceea ce priveste serviciile şi | | | ||armonizarea cu Directivele U.E. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 8. Reducerea evaziunii fiscale şi | – Ministerul |permanent | a) Crearea ||a fraudei vamale. | Finanţelor, | |unui mecanism|| | – Garda | |simplificat || | Financiară, | |şi rapid pen-|| | – Directia | |tru recupera-|| | Generală a | |rea prejudi- || | Vamilor | |ciilor con- || | | |statate de || | | |Garda Finan- || | | |ciara || | | | b) Stoparea || | | |posibilitati-|| | | |lor de sub- || | | |facturare a || | | |importurilor ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 9. Îmbunătăţirea cadrului insti- | – Ministerul |30.06.1998| ||tutional, în conformitate cu prac- | Privatizarii | | ||tica U.E. pentru atragerea investi-| – Ministerul | | ||tiilor straine directe; crearea | Stiintei şi | | ||structurilor instituţionale negu- | Tehnologiei, | | ||vernamentale pentru standardizare | – Ministerul | | ||şi acreditare. | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||10. Capitalizarea EXIMBANK. | – Ministerul |01.06.1998| || | Finanţelor, | | || | – Banca | | || | Naţionala a | | || | României | | || | – Ministere | | || | Economice | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|Capitolul II – POLITICI DE RESTRUCTURARE A ECONOMIEI––––––––––––––––––––––––––| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––| 1. Actualizarea strategiilor sec- | – Ministerele |31.12.1998| Se vor iden-||toriale şi subsectoriale de | Economice, | |tifica struc-||restructurare/dezvoltare începând | – Ministerul | |rile şi ||cu cele pentru sectoarele energetic| Privatizarii | |dimensiunile ||petrochimic şi siderurgic; corela- | | |dezirabile ||rea strategiilor sectoriale. | | |ale ramurilor|| | | |respective, || | | |cat şi dina- || | | |mica acestora|| | | |pe termen || | | |lung şi se || | | |vor stabili || | | |masurile con-|| | | |crete de || | | |creare a me- || | | |diului econo-|| | | |mic favorabil|| | | |, termene şi || | | |responsabili-|| | | |tati. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 2. a) Restructurarea societatilor | – Ministerul |permanent | Restructura-||comerciale cu capital majoritar de | Privatizarii, | |rile vor avea||stat, care înregistrează pierderi | – Ministerele | |la baza ana- ||şi lichidarea structurilor | Economice | |lizarea ||neviabile | | |societatilor ||……………………………..|…………….| |comerciale || b) Nu se vor acorda subventii şi | – Ministerul | |respective în||se va descuraja creditarea agenti- | Finanţelor şi | |concordanta ||lor economici care au acumulat un | – Ministerele | |cu programele||volum important de credite neper- | Economice | |de dezvoltare||formante şi datorii restante. | | |sectoriale. || | | | Vor fi || | | |realizate || | | |divizari/ || | | |comasari/ || | | |lichidari. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 3. Elaborarea normelor metodolo- | – Ministerul |30.06.1998| Finantarea ||gice de finanţare a proiectelor şi | Finanţelor, | |trebuie să ||programelor de restructurare şi | – Ministerul | |aiba în vede-||dezvoltare economica din fondul de | Industriei şi | |re principiul||dezvoltare la dispoziţia Guvernului| Comerţului, | |de rambursare|| | – Ministerul | |a sumelor. || | Agriculturii şi| | || | Alimentatiei, | | || | – Ministerul | | || | Transporturilor| | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 4. Elaborarea unui act normativ | – Ministerul |30.07.1998| ||privind utilizarea fondurilor | Privatizarii, | | ||obtinute din vanzari de active de | – Ministerul | | ||către societăţile comerciale cu | Industriei şi | | ||capital majoritar de stat, exclusiv| Comerţului, | | ||în scopul restructurarii/ | – Ministerul | | ||retehnologizarii/dezvoltării | Finanţelor | | ||societatilor comerciale respective.| | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 5. Completarea cadrului legislativ| – Ministerul |30.05.1998| Cresterea ||în vederea accelerarii procesului | Privatizarii | |gradului de ||de privatizare. | | |transparenta || | | |şi eficienta,|| | | |precum şi a || | | |calităţii || | | |deontologice || | | |a actului de || | | |privatizare. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 6. Actualizarea strategiei şi a | – Ministerul |30.04.1998| ||Programului de Privatizare pentru | Privatizarii | | ||anul 1998 | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 7. Intocmirea unui act normativ | – Ministerul |30.05.1998| Deblocarea ||privind cadrul de sustinere a pri- | Privatizarii | |şi accelera- ||vatizarii unor societăţi comerciale| | |rea procesului|mari cu datorii importante la buge-| | |de privatiza-||tele de stat şi de asigurări | | |re. ||sociale şi de sănătate, la bănci şi| | | ||la alti creditori prin conversia | | | ||datoriilor în acţiuni, reesalonari,| | | ||moratorii. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 8. Finalizarea regularizarilor | – Ministerul |01.08.1998| Realizarea ||cotelor de capital între SIF-uri | Privatizarii | |acesteia ||şi FPS. | | |condiţioneaza|| | | |privatizarea || | | |băncilor || | | |(BANCPOST şi || | | |BRD). ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 9. Elaborarea studiilor şi progra-| – Ministerul |30.08.1998| ||melor de demarare a procesului de | Privatizarii, | | ||privatizare în domenii de interes | – Ministerul | | ||bugetar: | Educatiei | | || – invatamant | Naţionale, | | || – sănătate | – Ministerul | | || | Sănătăţii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||10. Promovarea cadrului legislativ | – Consiliul |30.06.1998| Vor fi ||specific reorganizarii şi restruc- |pentru Reforma, | |posibile: ||turarii regiilor autonome (Legea | – Ministerul | | – separarea ||privind dreptul de proprietate | Justiţiei, | |capitalului ||publică şi regimul juridic al | – Ministerul | |public de cel||acestuia, Legea concesiunilor, | Industriei şi | |privat; ||Legea energiei şi Legea serviciilor| Comerţului, | | – determina-||publice). | – D.A.P.L. | |rea capitalu-|| | | |lui social al|| | | |societatilor || | | |comerciale || | | |rezultate din|| | | |reorganizarea|| | | |regiilor || | | |autonome; || | | | – reglemen- || | | |tarea rela- || | | |tiilor socie-|| | | |tatilor comer-| | | |ciale ce || | | |opereaza cu || | | |bunurile || | | |publice şi || | | |presteaza || | | |servicii || | | |publice cu || | | |autorităţile.||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||11. Înfiinţarea unor autorităţi de | – Consiliul |15.07.1998| Aceasta ||reglementare cu rol de arbitru al | pentru Reforma | |autoritate ||pietelor dominate de monopoluri | şi | |acorda licen-||naturale. | – Ministerele | |te, aproba || | de resort | |tarife, su- || | | |pravegheaza || | | |respectarea || | | |funcţionarii || | | |pieţei etc. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||12. Perfectionarea cadrului legis- | – Ministerele |30.06.1998| ||lativ cu privire la transferul | Economice, | | ||către FPS a acţiunilor societatilor| – Ministerul | | ||comerciale rezultate ca urmare a | Privatizarii, | | ||reorganizarii regiilor autonome. | – Ministerul | | || | Justiţiei | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||13. Privatizarea R.A. ROMTELECOM | |30.05.1998| || a) Transferarea acţiunilor gestio-| | | ||nate de Ministerul Finanţelor şi | | | ||Ministerul Comunicatiilor la | | | ||ROMTELECOM către FPS şi preluarea | | | ||imediata de către acesta a procesu-| – Ministerul | | ||lui de privatizare. | Comunicatiilor | | ||……………………………..| |……….| || b) Finalizarea primei etape a | – Ministerul |30.09.1998| ||privatizarii cu investitor strate- | Privatizarii | | ||gic şi salariati, inclusiv prin | | | ||marire de capital | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||14. Restructurarea RENEL | – Ministerul |31.07.1998| || a) Separarea în componente | Industriei şi | | ||functionale. | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Externalizarea şi transformarea| – Ministerul |31.07.1998| ||în societăţi comerciale a unor | Industriei şi | | ||componente. | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Privatizarii, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || c) Transformarea unor componente | – Ministerul |31.12.1998| ||în societăţi naţionale şi/sau | Industriei şi | | ||societăţi comerciale precum şi | Comerţului, | | ||demararea privatizarii/concesiona- | – Ministerul | | ||rii acestora din urma. | Privatizarii, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || d) Dinamizarea subventiei incruci-| – Ministerul |31.07.1998| ||sate între consumul industrial şi | Industriei şi | | ||cel casnic şi oferirea unor tarife | Comerţului, | | ||reduse doar categoriilor defavori- | – Oficiul | | ||zate economic, simultan cu revede- | Concurentei | | ||rea sistemului tarifar pentru | | | ||electricitate şi căldură. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||15. Restructurarea ROMGAZ | – Ministerul |31.07.1998| || a) Separarea în componente | Industriei şi | | ||functionale. | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Externalizarea şi transformarea| – Ministerul |31.12.1998| ||în societăţi comerciale a unor | Industriei şi | | ||componente. | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Privatizarii, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || c) Transformarea unor componente | – Ministerul |31.12.1998| ||în societăţi naţionale şi/sau | Industriei şi | | ||societăţi comerciale precum şi | Comerţului, | | ||demararea privatizarii/concesiona- | – Ministerul | | ||rii acestora din urma. | Privatizarii, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||16. a) Incheierea corporatizarii | – Ministerul |31.07.1998| ||efective a SNP PETROM. | Industriei şi | | || | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Elaborarea studiului de fezabi-| – Ministerul |31.12.1998| ||litate pentru privatizarea parţială| Industriei şi | | ||a societatii. | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Privatizarii, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||17. Transferarea către administra- | – Ministerul | | ||tiile locale a minim trei porturi. |Transporturilor,| | || | – D.A.P.L. | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||18. a) Corporatizarea Companiei | – Ministerul |31.12.1998| ||Naţionale a Sarii. | Industriei şi | | || | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Elaborarea studiului de fezabi-| – Ministerul |31.12.1998| ||litate a privatizarii. | Industriei şi | | || | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || | Privatizarii, | | || | – Ministerul | | || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||19. Continuarea programului de | – Ministerul |31.12.1998| ||restructurare a SNCFR şi trecerea |Transporturilor,| | ||la organizarea în societăţi comer- | – Ministerul | | ||ciale a transportului de marfa şi | Finanţelor, | | ||calatori. | – Ministerul | | || | Privatizarii, | | || | – D.A.P.L. | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||20. a) Efectuarea de propuneri/ | – Ministerul |30.09.1998| ||studii de fezabilitate privind | Privatizarii, | | ||corporatizarea şi externalizarea/ | – Ministerele | | ||privatizarea totala sau parţială a | de resort | | ||unor activităţi componente pentru | | | ||alte regii autonome: | | | || – Aeroportul Baneasa, Otopeni, | | | || Constanta şi Timisoara | | | || – RATMIL | | | || – Apele Române | | | || – PLAFAR | | | || – ROMAVIA | | | || – Editura Didactica şi Pedagogica | | | || – UNIFARM | | | || – Tipografia CORESSI | | | ||lista urmand a fi completata pe | | | ||parcurs. | | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Demararea privatizarii acestor | – Ministerul |31.12.1998| ||societăţi. | Privatizarii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||21. Privatizarea BRD şi BANCPOST cu| – Ministerul |31.12.1998| ||investitori strategici – bănci | Privatizarii, | | ||internationale de prim rang | – Ministerul | | ||(inclusiv prin oferirea capitalului| Finanţelor şi | | ||majoritar) combinata cu emisiuni | – Banca | | ||de acţiuni pe piaţa interna şi | Naţionala a | | ||certificate de depozit pe pieţele | României | | ||externe. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||22. Incheierea restructurarii | – Ministerul |31.12.1998| ||Băncii Agricole şi Finalizarea | Privatizarii, | | ||studiului de fezabilitate pentru | – Ministerul | | ||privatizarea acestei bănci. | Finanţelor şi | | || | – Banca | | || | Naţionala a | | || | României | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||23. Auditarea BANCOREX şi BCR şi | – Ministerul |31.12.1998| ||stabilirea programelor de restruc- | Privatizarii, | | ||turare şi a necesităţii de | – Ministerul | | ||recapitalizare a acestor bănci. | Finanţelor şi | | || | – Banca | | || | Naţionala a | | || | României | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||24. Privatizarea ASIROM | – Ministerul |30.11.1998| || | Privatizarii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||25. Utilizarea pietelor bursiere | – Ministerul |01.06.1998| ||pentru accelerarea şi cresterea | Privatizarii, | | ||transparentei procesului de | – Comisia | | ||privatizare. |Naţionala pentru| | || |Valori Mobiliare| | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||26. Organizarea autonoma a Oficiu- | – Ministerul |cf. Legii | ||lui Naţional pentru Supravegherea | Finanţelor | | ||activităţilor de asigurare şi | | | ||reasigurare. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||27. Modificarea Legii Leasing-ului | – Ministerul |30.06.1998| || | Privatizarii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||28. Elaborarea şi promovarea Legii | – Ministerul |30.06.1998| Se asigura ||creditului ipotecar. | Finanţelor şi | |înfiinţarea || | – Ministerele | |băncilor de || | interesate, | |credit ipo- || | – Banca | |tecar, lansa-|| | Naţionala a | |rea progra- || | României, | |mului natio- || | – CNVM | |nal de con- || | | |structii de || | | |locuinte, a || | | |pieţei ipote-|| | | |cilor şi || | | |obligaţiuni- || | | |lor ipotecare||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||29. Elaborarea şi promovarea unui | – Ministerul |30.09.1998| Se asigura ||act normativ pentru asigurarea şi | Finanţelor, | |protectia ||reasigurarea activelor societatilor| – Ministerul | |acestor acti-||comerciale cu capital majoritar de | Industriei şi | |ve contra ||stat şi a patrimoniului institutii-| Comerţului, | |riscurilor ||lor de stat centrale şi locale. | – Ministerul | |cat şi dimi- || | Privatizarii | |nuarea tran- || | | |sferurilor de|| | | |la buget pen-|| | | |tru recupera-|| | | |rea – repara-|| | | |rea daunelor ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||30. Consolidarea cadrului institu- | – Consiliul |01.09.1998| ||tional de elaborare şi implementare| pentru Reforma | | ||a politicilor pentru dezvoltarea | – Banca | | ||sectorului de întreprinderi mici şi| Naţionala a | | ||mijlocii; stimularea funcţionarii | României | | ||creditului şi a garantarii acestuia| | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||31. Promovarea Legii de dezvoltare | – Consiliul |30.06.1998| ||regionala şi crearea cadrului | pentru Reforma,| | ||instituţional de finanţare pentru | – Ministerul | | ||elaborarea şi aplicarea de politici| Industriei şi | | ||active în domeniul dezvoltării | Comerţului, | | ||regionale. | – Ministerul | | || | Finanţelor, | | || | – D.A.P.L. | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||32. Promovarea Legii zonelor | – Consiliul |01.06.1998| ||speciale. | pentru Reforma,| | || | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||33. Continuarea programelor de | – Consiliul |31.12.1998| ||dezvoltare regionala initiate în | pentru Reforma,| | ||cursul anului 1997 pentru Valea | – Ministerul | | ||Jiului şi Moldova. | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale, | | || | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||34. Promovarea Legii pentru rati- | – D.A.P.L., |30.06.1998| ||ficarea Convenţiei Cadru privind | – Consiliul | | ||cooperarea transfrontaliera. | pentru Reforma | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||35. Constituirea euro-regiunilor | – D.A.P.L. | | Pe baza ||"Prutul Superior" şi "Dunarea de | | |înţelegerilor||Jos". | | |internatio- || | | |nale. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||36. Modificarea Legii privind | – Ministerul |30.06.1998| ||Zonele Economice Libere. | Transporturilor| | || | – Ministerul | | || | Justiţiei | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||37. Elaborarea proiectelor vizand | – Comisia |31.12.1998| ||strategia naţionala de informati- | Naţionala de | | ||zare. | Informatica, | | || | – Ministerul | | || | Comunicatiilor,| | || | – Ministerul | | || | Stiintei şi | | || | Tehnologiei | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||38. Aprobarea strategiei naţionale | – Ministerul |31.12.1998| ||de comunicatii. | Comunicatiilor | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||39. Restructurarea regiilor auto- | |31.12.1998| ||nome în domeniul comunicatiilor | | | ||……………………………..|…………….|……….| || a) Corporatizarea R.A. RADIO | – Ministerul |30.06.1998| || Comunicatii. | Comunicatiilor | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Corporatizarea R.A. POSTA | |30.06.1998| || Română. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||40. Privatizarea: | – Ministerul |31.12.1998| Termen de || – demararea privatizarii | Comunicatiilor,| |încheiere – || R.A. POSTA Română prin oferta | – Ministerul | |semestrul || publică în primul rand pe piaţa | Privatizarii | | I – 1999 || de capital din România. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||41. Perfectionarea cadrului | – Ministerul |31.12.1998| ||legislativ prin: | Comunicatiilor,| | || a) Adaptarea cadrului de regle- | – Ministerul | | || mentari autohton cu cadrul de | Justiţiei | | || reglementare a Uniunii Europene; | | | || b) Elaborarea şi promovarea Legii | | | || spectrului de frecventa; | | | || c) Elaborarea şi promovarea Legii | | | || de transformare a Inspectoratului | | | || General de Comunicatii în Agentia | | | || Naţionala de Comunicatii; | | | || d) Elaborarea şi promovarea Legii | | | || privind Semnatura Secretizata. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||42. Investitii: | – Ministerul |permanent | Până în anul|| a) Continuarea instalarii de minim| Comunicatiilor,| | 2000 ||300.000 de noi linii telefonice şi | – Ministerul | | ||inlocuirea a 100.000 linii telefo- | Finanţelor | | ||nice – existente anual; | | | ||……………………………..|…………….|……….| || b) Începerea investitiilor pentru | |31.12.1998| ||Centrul Naţional pentru Monitoriza-| | | ||rea de Frecventa; | | | ||……………………………..|…………….|……….| || c) Începerea investitiei pentru | |31.12.1998| ||retehnologizarea SN RADIO Comunică-| | | ||tii, ca o componenta importanţa | | | ||pentru siguranţa naţionala. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||43. Sprijinirea crearii exploata- | – Ministerul | | Pe baza ||tiilor agricole moderne prin: | Agriculturii şi| |proprietăţii || a) realizarea cadrului legislativ | Alimentatiei, | |private ||adecvat (Legea creditului agricol, | – Ministerul | | ||modificarea Legii nr. 36/1991 | Justiţiei, | | ||privind asociaţiile agricole); | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||……………………………..|…………….|30.09.1998| || b) realizarea cadrului institutio-| – Ministerul | | ||nal (Fondul de sprijin al produca- | Agriculturii şi| | ||torilor agricoli, Fondul de asigu- | Alimentatiei, | | ||rare şi reasigurare împotriva | – Ministerul | | ||calamitatilor). | Finanţelor | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||44. Sprijinirea materiala a micilor| – Ministerul |permanent | ||producători şi extinderea acestui | Agriculturii şi| | ||sprijin în domeniul cresterii | Alimentatiei, | | ||animalelor, prin cupoane pentru | – Ministerul | | ||agricultura şi prin programe | Finanţelor, | | ||speciale de inzestrare tehnica. | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||45. Continuarea procesului de | – Ministerul |permanent | Conform ||retrocedare a proprietăţilor fun- | Agriculturii şi| |Protocolului ||ciare (terenuri arabile, pasuni, | Alimentatiei, | |semnat ante- ||paduri, terenuri impadurite) prin | | |rior de către||extinderea cadrului legislativ. | | |toţi partene-|| | | |rii din || | | |coalitie, || | | |consacrate în|| | | |Legea nr. || | | |169/1997 şi || | | |prin acordul || | | |partenerilor || | | |din coalitie.||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||46. Elaborarea unui program natio- | – Ministerul |30.08.1998| ||nal pentru atragerea şi stabilirea | Agriculturii şi| | ||în mediul rural a specialistilor | Alimentatiei, | | ||şi a tinerilor. | – Ministerul | | || | Tineretului şi | | || | Sportului, | | || | – Ministerul | | || | Lucrărilor | | || | Publice şi | | || | Amenajarii | | || | Teritoriului, | | || | – Ministerul | | || | Educatiei | | || | Naţionale, | | || | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||47. Elaborarea cadrului institu- | – Ministerul |30.09.1998| Fondul fun- ||tional pentru administrarea fondu- | Agriculturii şi| |ciar al sta- ||lui funciar al statului şi trecerea| Alimentatiei, | |tului ramas ||la privatizarea de societăţi | – Ministerul | |după retroce-||comerciale cu capital de stat din | Privatizarii | |dare şi ||agricultura. | | |privatizare. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||48. Finalizarea proiectului de lege| – Ministerul |30.11.1998| ||privind piscicultura şi pescuitul. | Agriculturii şi| | || | Alimentatiei | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||49. Stimularea exportului de | – Ministerul |30.11.1998| ||cereale dacă producţia va fi | Agriculturii şi| | ||excedentara. | Alimentatiei, | | || | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||50. Finalizarea procesului de | – Ministerul |31.12.1998| ||dizolvare a ANPA şi demararea pro- | Agriculturii şi| | ||cesului de privatizare a societăţi-| Alimentatiei, | | ||lor comerciale rezultate în urma | – Ministerul | | ||divizarii. | Privatizarii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||51. Restructurarea regiilor din | – Ministerul |31.12.1998| ||subordinea Ministerului Agricultu- | Agriculturii şi| | ||rii şi Alimentatiei (R.A. Tutunului| Alimentatiei, | | ||RAIF, Cai de Rasa etc.), transfor- | – Ministerul | | ||marea acestora în societăţi comer- | Privatizarii | | ||ciale şi demararea privatizarii | | | ||acestora. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||52. Elaborarea şi promovarea Legii | – Ministerul |30.06.1998| ||Fondului de protectia mediului. | Apelor, | | || | Pădurilor şi | | || | Protectiei | | || | Mediului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||53. Crearea cadrului instituţional | – Ministerul |31.12.1998| ||pentru administrarea fondului de | Apelor, | | ||protectia mediului şi a metodolo- | Pădurilor şi | | ||giei de ierarhizare şi promovare a | Protectiei | | ||proiectelor de mediu. | Mediului, | | || | – Ministerul | | || | de Finante, | | || | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||54. Elaborarea şi promovarea cadru-| – Ministerul |31.12.1998| ||lui legislativ stimulator pentru | Apelor, | | ||activităţile de protectia mediului,| Pădurilor şi | | ||inclusiv ale instrumentelor econo- | Protectiei | | ||mice şi financiare. | Mediului, | | || | – Ministerul | | || | de Finante, | | || | – Ministerul | | || | Industriei şi | | || | Comerţului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||55. În domeniul amenajarii terito- | – Ministerul |30.10.1998| ||riului şi urbanismului: | Lucrărilor | | || – promovarea Legii privind amena- | Publice şi | | ||jarea teritoriului naţional | Amenajarii | | ||"Reteaua de localităţi". | Teritoriului | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| – urmarirea extinderii elaborarii | – D.A.P.L. şi |31.12.1998| ||Planurilor Urbanistice Generale | – Ministerele | | ||pentru toate municipiile şi finali-| interesate | | ||zarea a 60% din acestea. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||56. În domeniul locuirii | | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| – promovarea de programe pentru | – Ministerul |30.09.1998| Se va urmări||construcţia de locuinte, inclusiv | Lucrărilor | |co-finantarea||locuinte sociale şi de necesitate | Publice şi | |prin resurse ||şi crearea cadrului instituţional | Amenajarii | |externe. ||şi de finanţare necesar; | Teritoriului, | | || | – Ministerul | | || | Finanţelor | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| – elaborarea programului de | – Ministerul |30.06.1998| ||acţiuni pentru reducerea riscului | Muncii şi | | ||seismic al cladirilor de locuit | Protectiei | | ||expertizate tehnic şi incadrate în | Sociale, | | ||gradul I de risc seismic, inclusiv | – Ministerul | | ||asigurarea cu resurse financiare | Stiintei şi | | ||pentru susţinerea programului. | Tehnologiei, | | || | – D.A.P.L. | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||57. Sprijinirea dezvoltării rurale | – Ministerul |permanent | Programele ||prin: elaborarea, iniţierea şi | Lucrărilor | |se extind şi ||aplicarea de programe pentru | Publice şi | |în anul 1999.||alimentarea cu apa, electrificare, | Amenajarii | | ||retele de linii telefonice, infra- | Teritoriului, | | ||structuri de transport (inclusiv | – Ministerul | | ||pietruirea drumurilor comunale) şi | Finanţelor, | | ||crearea de locuri de muncă în | – Ministerul | | ||sectoare neagricole. | Industriei şi | | || | Comerţului, | | || | – Ministerul | | || |Transporturilor,| | || | – Ministerul | | || | Comunicatiilor,| | || | – Ministerul | | || | Agriculturii şi| | || | Alimentatiei | | |––––––––––––––––––––––––––Capitolul III – POLITICA SOCIALA––––––––––––––––––––––––––| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––| 1. Reforma cadrului juridic al | | | || relatiilor de muncă | | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| a) Modificarea Legii nr. 54/1991 | – Ministerul |30.09.1998| Pentru cla- ||cu privire la sindicate | Muncii şi | |rificarea || | Protectiei | |rolurilor || | Sociale, | | || | – Consiliul | | || | Economic şi | | || | Social | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| b) Modificarea Legii nr. 15/1991 | – Ministerul |31.12.1998| ||a conflictelor de muncă | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale, | | || | – Consiliul | | || | Economic şi | | || | Social | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| c) Modificarea Legii privind | – Ministerul |30.06.1998| Pentru solu-||organizarea judecătorească pentru | Muncii şi | |tionarea efi-||mai buna solutionare a litigiilor | Protectiei | |cienta a ||de muncă. | Sociale, | |litigiilor || | – Consiliul | |de muncă, şi || | Economic şi | |responsabili-|| | Social, | |zarea părţi- || | – Ministerul | |lor contrac- || | Justiţiei | |tuale în || | | |raporturile || | | |de muncă ||……………………………..|…………….|……….|………….|| d) Modificarea Codului Muncii | – Ministerul |31.12.1998| || | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale, | | || | – Consiliul | | || | Economic şi | | || | Social | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 2. Reforma cadrului juridic al | | | || pieţei forţei de muncă | | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| a) Promovarea modificarii Legii | – Ministerul |30.09.1998| – Eliminarea||nr. 1/1991 care va deveni Legea | Muncii şi | |muncii la ||privind reglementarea pieţei forţei| Protectiei | |negru. ||de muncă. | Sociale, | | – Eficienti-|| | – Ministerul | |zarea siste- || | Finanţelor, | |mului de || | – Ministerul | |acordare a || | Industriei şi | |ajutorului || | Comerţului, | |de şomaj. || | – Consiliul | | – Finaliza- || | Economic şi | |rea, eficien-|| | Social | |tizarea chel-|| | | |tuielilor || | | |pentru măsuri|| | | |active (re- || | | |glementarea || | | |formarii || | | |continue pro-|| | | |fesionale a || | | |adulţilor). || | | | – Reglemen- || | | |tarea juridi-|| | | |ca a concedi-|| | | |erilor colec-|| | | |tive. ||……………………………..|…………….|……….|………….|| b) Modificarea sistemului normativ| – Ministerul |30.06.1998| a. Liberali-||a remunerarii muncii. | Muncii şi | |zare. || | Protectiei | | b. Control || | Sociale | |prin sistem || | | |de salarizare|| | | |orientat pe || | | |performanta || | | |în sfera || | | |publică. ||……………………………..|…………….|……….|………….|| c) Legiferarea regimului de circu-| – Ministerul |30.09.1998| – Protectia ||latie internationala a forţei de | Muncii şi | |muncitorilor ||munca. | Protectiei | |români care || | Sociale | |lucreaza în || | | |strainatate. || | | |- Armonizarea|| | | |cu reglemen- || | | |tarile || | | |europene. ||……………………………..|…………….|……….|………….|| d) Legiferarea autorităţii de | – Ministerul |30.06.1998| – Abordarea ||inspecţie a muncii. | Muncii şi | |generalista. || | Protectiei | | – Stimularea|| | Sociale | |investitiilor|| | | |pentru ameli-|| | | |orarea condi-|| | | |tiilor de || | | |munca. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 3. Reforma sistemului de asigurări| | | || sociale | | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| a) Elaborarea pachetului de legi | – Ministerul |30.09.1998| – reechili- ||privind PAG şi/sau capitalizate în | Muncii şi | |brarea finan-||gestiune publică şi/sau privată | Protectiei | |ciara a sis- || | Sociale, | |temului || | – Consiliul | | – efect po- || | Economic şi | |zitiv asupra || | Social | |pietelor de || | | |capital ||……………………………..|…………….|……….|………….|| b) Elaborarea pachetului de legi | – Ministerul | | ||privind asigurarea la risc profe- | Muncii şi | | ||sional şi accidente | Protectiei | | || | Sociale, | | || | – Consiliul | | || | Economic şi | | || | Social | | || | – Secretariatul| | || | de Stat pentru | | || | Handicapati | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 4. a) Reforma sistemului de | – Ministerul |31.12.1998| – adresabi- ||Asistenţa Sociala. | Muncii şi | |litatea ser- || | Protectiei | |viciilor; || | Sociale, | | – standarde || | – Secretariatul| |ocupationale || | de Stat pentru | |pentru servi-|| | Handicapati, | |ciul de asis-|| | – Departamentul| |tenta; || |pentru Protectia| | – eligibili-|| | Copilului, | |tatea ONG || | – Ministerul | |pentru oferi-|| | Sănătăţii | |rea de servi-|| | | |cii sociale || | | |finantate || | | |public; ||……………………………..|…………….|……….|………….|| b) Iniţierea reformei institutio- | – Ministerul |31.12.1998| – aspecte de||nale. | Muncii şi | |reforma a || | Protectiei | |administraţiei| | Sociale, | |publice. || | – D.A.P.L., | | || | – Departamentul| | || |pentru Protectia| | || | Copilului, | | || | – Secretariatul| | || | de Stat pentru | | || | Handicapati, | | || | – Ministerul | | || | Sănătăţii, | | || | – Ministerul | | || | Educatiei | | || | Naţionale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 5. Promovarea legii privind | – Secretariatul|31.05.1998| ||persoanele cu handicap. | de Stat pentru | | || | Handicapati | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 6. Elaborarea şi promovarea Legii | – Departamentul|30.09.1998| ||privind regimul protectiei dreptu- |pentru Protectia| | ||rilor copilului. | Copilului | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 7. Semnarea şi pregătirea ratifi- | – Departamentul|31.12.1998| ||carii Convenţiei Europene cu pri- |pentru Protectia| | ||vire la exercitiul drepturilor | Copilului | | ||copilului (Strasbourg 1996) | | | |––––––––––––––––––––––––––Capitolul IV – POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI,CULTE ŞI MINORITATI
|
|
|
|
|
|
|
|
MĂSURI |
RESPONSABILITATE |
TERMEN |
OBSERVAŢII |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1. |
Accelerarea operaţionalizării Consiliului Economic şi Social. |
– |
Guvern prin ministere |
30.06.1998 |
Instaurarea unui climat de colaborare şi conlucrare capabil să ducă la adoptarea unui pact social. |
|
|
2. |
Elaborarea şi promovarea legii pentru înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor. |
– |
Ministerul Justiţiei |
31.12.1998 |
La elaborare se va colabora cu organizaţiile neguvernamentale. |
|
|
3. |
Elaborarea şi promovarea Legii cultelor şi a Legii privind inventarierea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor, care au aparţinut bisericilor în vederea reglementării situaţiei lor juridice. |
– |
Secretariatul de Stat pentru Culte, |
31.12.1998 |
a) |
cu consultarea cultelor religioase recunoscute. |
|
|
|
– |
Ministerul Justiţiei, |
|
b) |
Se vor avea în vedere reglementările prevăzute în Recomandarea nr. 176 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. |
|
|
|
– |
Departamentul Minorităţilor Naţionale |
|
|
|
4. |
Elaborarea şi promovarea Legii minorităţilor naţionale. |
– |
Departamentul Minorităţilor Naţionale, |
31.12.1998 |
|
|
|
|
– |
Ministerul Justiţiei |
|
|
|
5. |
Elaborarea strategiei naţionale privind integrarea socială a rromilor. |
– |
Departamentul Minorităţilor Naţionale |
31.12.1998 |
|
|
|
6. |
Constituirea Consiliului Consultativ pentru sectorul neguvernamental la nivel central şi local. |
Decizia Primului-Ministru/ Hotărâre de Guvern |
30.06.1998 |
|
|
|
7. |
Salarizarea bugetară a clerului. |
– |
Ministerul Finanţelor, |
01.09.1998 |
De la 01.09.1998 se va salariza clerul din mediul rural şi de la 01.09.1999 şi cel din mediul urban. |
|
|
|
– |
Secretariatul de Stat pentru Culte |
|
|
|
8. |
Ratificarea unor convenţii relevante semnate în 1997 privind cetăţenia, crimele contra umanităţii şi de război, proceduri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. |
– |
Ministerul Afacerilor Externe, |
30.12.1998 |
|
|
|
|
– |
Ministerul Justiţiei |
|
Capitolul V – POLITICI PRIVIND CAPITALUL UMAN––––––––––––––––––––––––––| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––| 1. Reorganizarea Direcţiilor | – Ministerul |30.09.1998| ||Sanitare Judetene | Sănătăţii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 2. Organizarea caselor A.S.S. şi | – Ministerul |30.09.1998| ||monitorizarea aplicarii reformei | Sănătăţii, | | ||în acest domeniu | – Ministerul | | || | Finanţelor | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 3. Promovarea Legii medicamentului| – Ministerul |30.06.1998| – în lege se|| | Sănătăţii şi | |va prevedea || | – Ministerul | |crearea unei || | Justiţiei | |autorităţi || | | |naţionale în || | | |domeniul || | | |farmaceutic ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 4. Îmbunătăţirea sistemului de | – Ministerul |30.06.1998| ||omologare a echipamentelor medicale| Sănătăţii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 5. Eliminarea contradictiilor | – Ministerul |30.06.1998| ||legislative pentru corelarea inva- | Sănătăţii, | | ||tamantului medical cu asistenţa | – Ministerul | | ||medicală | Justiţiei, | | || | – Ministerul | | || | Educatiei | | || | Naţionale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 6. Susţinerea retelelor institu- | – Ministerul |permanent | ||tionale de realizare a programului | Sănătăţii | | ||naţional de sănătate | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 7. Publicarea şi difuzarea | – Ministerul |01.08.1998| ||"Cartii albe" a reformei educatiei | Educatiei | | || | Naţionale şi | | || | – I.S.E. | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 8. Reforma curriculara: plan, | – Ministerul |01.07.1998| ||programe, manuale, evaluare | Educatiei | | || | Naţionale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 9. Iniţierea crearii cadrului | – Ministerul |permanent | ||instituţional adecvat cu implicarea| Educatiei | | ||societatii civile în domeniul | Naţionale | | ||educational | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||10. Susţinerea Legii pentru aproba-| – Ministerul |31.05.1998| Conform ||rea Ordonantei de urgenta a Guver- | Educatiei | |Protocolului ||nului nr. 36/1997 şi a Normelor de | Naţionale | |semnat ante- ||aplicare a acesteia, inclusiv a | | |rior de către||celor privitoare la crearea cadru- | | |partenerii de||lui instituţional adecvat, Statutul| | |coalitie şi ||personalului didactic – 1997 din | | |înţelegerilor||perspectiva reformei învăţământului| | |dintre ||preuniversitar. | | |acestia. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||11. Elaborarea şi experimentarea | – Ministerul |01.09.1998| ||unui nou model naţional de | Educatiei | | ||inspecţie | Naţionale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||12. Identificarea resurselor extra-| – Ministerul |30.05.1998| ||bugetare care pot fi atrase de | Educatiei | | ||universitati | Naţionale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||13. a) Acţiuni privind semnarea de | – Ministerul |permanent | ||conventii bilaterale în domeniul | Educatiei | | ||recunoasterii diplomelor | Naţionale | | ||……………………………..|…………….|……….|………….|| b) Asigurarea cadrului legislativ | |30.10.1998| ||instituţional în domeniul recunoas-| | | ||terii actelor de studii superioare | | | ||efectuate în alte tari | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||14. Dezvoltarea bibliotecilor sco- | – Ministerul |permanent |a) Conectarea||lare şi dotarea cu tehnica informa-| Educatiei | |unităţilor de||tica a scolilor | Naţionale | |invatamant la|| | | |"magistralele|| | | |informationa-|| | | |le" || | | |b) Stimularea|| | | |productiei || | | |autohtone de || | | |soft educa- || | | |tional. ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||15. Legea privind protectia patri- | – Ministerul |31.12.1998| ||moniului cultural mobil | Culturii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||16. Legea privind protectia | – Ministerul |31.12.1998| ||monumentelor istorice | Culturii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||17. Legea bibliotecilor publice | – Ministerul |31.12.1998| || | Culturii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||18. Legea muzeelor şi colectiilor | – Ministerul |31.12.1998| ||publice | Culturii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||19. Modificarea Legii Arhivelor | – Ministerul |30.11.1998| ||Naţionale | Culturii, | | || | – Ministerul de| | || | Interne, | | || | – Ministerul | | || | Justiţiei | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||20. Adoptarea statutului juridic | – Ministerul |31.12.1998| ||al artistului şi al omului de | Culturii | | ||creatie | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||21. Înfiinţarea Arhivei Naţionale | – Ministerul |30.06.1998| ||de Filme, ca institutie publică | Culturii | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||22. Reorganizarea institutiei | – Ministerul |30.06.1998| ||publice Casa de Presa şi Editura | Culturii | | ||"Cultura Naţionala" în societate | | | ||comerciala | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||23. Reorganizarea unor institutii | – Ministerul |31.07.1998| ||publice de cultura de interes | Culturii | | ||naţional, aflate în subordinea | | | ||Ministerului Culturii | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||24. Continuarea procesului de | – Ministerul |31.12.1998| ||informatizare a Bibliotecii | Culturii, | | ||Naţionale | – Biblioteca | | || | Naţionala | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||25. Finalizarea procesului de | – Ministerul |31.12.1998| ||reorganizare şi transformarea în | Culturii, | | ||societăţi comerciale a editurilor | – Ministerul | | ||care sunt institutii publice aflate| Privatizarii | | ||în subordinea Ministerului Culturii| | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||26. Continuarea lucrărilor de cer- | – Ministerul |31.12.1998| ||cetare, proiectare, consolidare, | Culturii, | | ||restaurare şi punere în valoare la | – O.N.P., | | ||obiectivele monumente istorice | – D.A.P.L. | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||27. Promovarea unui parteneriat | – Ministerul |31.12.1998| ||activ cu structuri ale societatii | Culturii | | ||civile şi autorităţi publice locale| | | ||pentru realizarea programelor şi | | | ||proiectelor culturale | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||28. Lansarea programului de evalua-| – Ministerul |30.06.1998| ||re a politicii culturale naţionale,| Culturii | | ||inclusiv în agenda Consiliului | | | ||Europei | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||29. Adoptarea Planului Naţional de | – Ministerul |30.12.1998| ||Cercetare-Dezvoltare şi Inovare; | Stiintei şi | | ||lansarea prioritara a unor programe| Tehnologiei, | | ||pilot de cercetare-dezvoltare şi | – Ministerul | | ||de stimulare a inovarii | Industriei şi | | || | Comerţului, | | || | – Ministerele | | || | Economice | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||30. Definitivarea şi promovarea | – Ministerul |30.06.1998| ||programului naţional pentru susti- | Tineretului şi | | ||nerea activităţilor sportive de | Sportului | | ||masa. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||31. Perfectionarea cadrului legis- | – Ministerul |30.09.1998| ||lativ pentru înfiinţarea, organi- | Tineretului şi | | ||zarea şi functionarea structurilor | Sportului | | ||asociative de şi pentru tineret. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||32. Promovarea programului naţional| – Ministerul |31.12.1998| ||pentru prevenirea excluderii sociale| Tineretului şi| | ||a copiilor şi tinerilor. | Sportului | | || | – Departamentul| | || |pentru Protectia| | || | Copilului | | |––––––––––––––––––––––––––Capitolul VI – POLITICI DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE––––––––––––––––––––––––––| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––| 1. Elaborarea proiectelor de lege | – Consiliul |01.09.1998| ||privind organizarea Guvernului, | pentru Reforma,| | ||ministerelor şi a instituţiilor | – Secretariatul| | ||subordonate Guvernului | General al | | || | Guvernului, | | || | – Ministerul | | || | Justiţiei şi | | || | celelalte | | || | ministere | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 2. Definirea functiei politice, | – Ministerul |01.09.1998| ||publice şi administrative; finali- | Justiţiei | | ||zarea şi susţinerea adoptarii | | | ||legilor privind raspunderea | | | ||ministeriala şi Statutul functiona-| | | ||rului public | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 3. Susţinerea adoptarii în regim | – Ministrul |01.09.1998| ||de urgenta a modificarilor Legii | pentru relaţia | | ||administraţiei publice locale | cu Parlamentul,| | ||(Ordonanţa de urgenta a Guvernului | – D.A.P.L. | | ||nr. 22/1997) | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 4. Completarea cadrului legislativ| – D.A.P.L., |01.09.1998| ||pentru continuarea reformei admi- | – Ministerul | | ||nistratiei publice locale, consoli-| Finanţelor, | | ||darea descentralizarii şi autono- | – Consiliul | | ||miei locale administrative sustinu-| pentru Reforma,| | ||te financiar prin elaborarea şi | – Ministerul | | ||promovarea proiectelor legislative:| Justiţiei şi | | || – Legea finanţelor publice locale;| Ministerele | | || – Legea proprietăţii publice şi | interesate | | ||regimul juridic al acesteia; | | | || – Legea concesionarii; | | | || – Legea referendumului. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 5. Armonizarea legislaţiei interne| – Departamentul|01.09.1998| ||în domeniul administraţiei publice | pentru | | ||locale cu prevederile Cartei euro- | Minoritati | | ||pene a limbilor minoritare şi | Naţionale, | | ||regionale, ale Convenţiei cadru | – D.A.P.L. | | ||privind protectia minoritatilor | | | ||naţionale şi ale celorlalte norme | | | ||europene. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 6. Iniţierea de modificari la | – D.A.P.L. şi |01.09.1998| Cu transfe- ||Legea învăţământului, Legea sănătă-| – Ministere | |rarea resur- ||tii şi Legea de organizare şi | implicate | |selor aferen-||functionare a politiei pentru | | |te ||descentralizarea unor activităţi | | | ||şi responsabilităţii la nivelul | | | ||administraţiei publice locale. | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 7. Reducerea personalului bugetar | – Guvernul |31.12.1998| ||din administratie cu cca. 10% | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 8. Reorganizarea centrelor terito-| – D.A.P.L., |30.09.1998| ||riale de formare şi instruire a | – Ministerul | | ||functionarilor publici | Muncii şi | | || | Protectiei | | || | Sociale | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-|| 9. Elaborarea programelor de | – D.A.P.L. |30.09.1998| ||formare şi instruire pentru pre- | | | ||fecti, subprefecti, secretari | | | ||generali ai prefecturilor, secre- | | | ||tari ai Consiliilor judetene, | | | ||secretari ai primariilor în colabo-| | | ||rare cu centrele teritoriale de | | | ||perfectionare a functionarilor | | | ||publici | | | ||––––––––––––|–––––-|–––-|––––-||10. Crearea cadrului normativ şi | – Comisia |31.12.1998| – registrul ||instituţional pentru realizarea | Naţionala de | |permanent al ||infrastructurii naţionale | Informatica, | |populatiei ||informationale | – Ministerul | |administrat || | Comunicatiilor,| |de către || | – D.A.P.L., | |Oficiile de || | – ONCGC | |Stare Civila || | | |din primarii;|| | | |- dezvoltarea|| | | |sistemului || | | |geografic de || | | |referinţa. |––––––––––––––––––––––––––Capitolul VII – POLITICI PRIVIND JUSTIŢIA ŞI SIGURANTACETATEANULUI
|
|
|
|
|
|
|
MĂSURI |
RESPONSABILITATE |
TERMEN |
OBSERVAŢII |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1. |
Corelarea în continuare a legislaţiei interne cu cea din Uniunea Europeană |
– Departamentul Integrării Europene, |
permanent |
|
|
|
– Ministerul Justiţiei şi |
|
|
– Ministerele interesate |
|
|
2. |
Continuarea procesului de ratificare a acordurilor internaţionale la care România este parte semnatară şi integrarea acestora în legislaţia internă. |
– Partea semnatară, |
permanent |
|
|
|
– Ministerul Justiţiei |
|
|
– Ministerul Afacerilor Externe |
|
|
3. |
Cadrul legislativ privind restituirea în natură a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945, sau acolo unde nu mai este posibil prin justă despăgubire, conform Rezoluţiei nr. 1123/24.04.1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi cu garanţii privind măsuri reale pentru protecţia chiriaşilor. |
– Ministerul Justiţiei |
31.12.1998 |
Proiectele de lege vor fi promovate simultan. Totodată se se vor identifica posibilităţile reglementării situaţiei juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice. |
|
|
4. |
Elaborarea şi promovarea Legii pentru modernizarea şi completarea Codului Penal. |
– Ministerul Justiţiei |
30.09.1998 |
|
|
|
5. |
Elaborarea unui act normativ privind reglementarea organizatorică şi de autorizare pentru crearea unui corp privat de executori judecătoreşti. |
– Ministerul Justiţiei |
30.09.1998 |
|
|
|
6. |
Lărgirea atribuţiilor lichidatorilor specializaţi prin preluarea unora dintre acelea care sunt în sarcina instituţiei judecătorului sindic. |
– Ministerul Justiţiei |
31.12.1998 |
|
|
|
7. |
Modificarea Codului de procedură civilă. |
– Ministerul Justiţiei |
31.12.1998 |
|
|
|
8. |
Elaborarea şi promovarea unei noi legi privind executarea pedepselor. |
– Ministerul Justiţiei |
30.09.1998 |
|
|
|
9. |
Elaborarea şi promovarea Legii privind înlocuirea sancţiunii închisorii contravenţionale cu obligarea contravenienţilor la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. |
– Ministrul Justiţiei |
30.09.1998 |
|
|
|
10. |
Elaborarea şi promovarea proiectelor de lege privind: |
– Ministerul Justiţiei |
30.09.1998 |
|
|
|
a) |
Organizarea activităţii de expertiză tehnică-judiciară. |
|
|
|
b) |
Exercitarea profesiilor liberale. |
|
|
11. |
Elaborarea şi promovarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ. |
– Ministerul Justiţiei |
|
|
|
|
12. |
Elaborarea şi promovarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. |
– Ministerul Justiţiei |
30.09.1998 |
|
|
|
13. |
Modificarea Legii Curţii Supreme de Justiţie şi a Legii instanţelor militare. |
– Ministerul Justiţiei |
|
Desfiinţarea Secţiei militare a Curţii Supreme de Justiţie şi corelarea cu Legea privind organizarea judecătorească. |
|
|
14. |
Iniţierea şi punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne şi îndeosebi a Poliţiei Române. În acest sens vor fi definitivate şi înaintate Guvernului proiectele de legi privind: |
– Ministerul de Interne |
|
|
|
|
|
a) |
statutul poliţistului; |
|
30.09.1998 |
|
|
|
b) |
modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. |
|
30.09.1998 |
|
|
15. |
Continuarea acţiunii de reorganizare şi restructurare a ministerului, prin: |
– Ministerul de Interne |
|
|
|
|
|
a) |
elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi, în Jandarmeria Română; |
|
30.09.1998 |
|
|
|
b) |
reorganizarea Comandamentului Naţional al Grănicerilor, reducerea personalului neoperativ şi creşterea numărului elementelor de dispozitiv pe frontieră; |
|
30.09.1998 |
|
|
|
c) |
constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalităţii economico-financiare (jocuri de noroc etc.) şi a unor subunităţi de intervenţie operativă; |
|
31.12.1998 |
|
|
|
d) |
completarea structurilor de comandă din Jandarmeria Română, cu compartimente de specialişti în pază aeroporturi, antiterorism şi constituirea Brigăzii de Pază Aeroporturi, după preluarea misiunii de la Ministerul Apărării Naţionale. |
|
31.12.1998 |
|
|
16. |
Elaborarea, actualizarea sau modificarea legislaţiei specifice, cu accent pe: |
– Ministerul de Interne |
30.09.1998 |
|
|
|
|
a) |
Legea privind siguranţa cetăţeanului |
|
|
|
|
|
b) |
Legea privind frontiera de stat a României |
|
31.12.1998 |
|
|
|
c) |
Legea privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari |
|
31.12.1998 |
Capitolul VIII – POLITICA EXTERNA ŞI DE SECURITATE NAŢIONALA
|
|
|
|
|
|
|
|
MĂSURI |
RESPONSABILITATE |
TERMEN |
OBSERVAŢII |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1. |
Definitivarea doctrinei militare |
– |
Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu: |
30.06.1998 |
|
|
|
|
– |
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării |
|
|
|
|
|
– |
Partide politice |
|
|
|
|
2. |
Dimensionarea capacităţii de apărare necesară (personal şi tehnică de luptă) |
– |
Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu: |
31.12.1998 |
|
|
|
|
– |
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, |
|
|
|
|
|
– |
Partidele politice |
|
|
|
|
3. |
Revederea şi actualizarea programelor de activitate internă şi externă premergătoare aderării la NATO |
– |
Consiliul suprem de Apărare a Ţării, |
permanent |
|
|
|
|
– |
Ministerul Apărării Naţionale, |
|
|
|
|
|
– |
Ministerul Afacerilor Externe, |
|
|
|
|
|
– |
Ministere interesate |
|
|
|
|
4. |
Revizuirea unor legi emise anterior adoptării Constituţiei (Legea privind siguranţa naţională, Legea de înfiinţare şi organizare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Legea de înfiinţare şi funcţionare a SRI, Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, Legea secretului de stat) şi adaptarea lor la noile realităţi. |
– |
Consiliul Suprem de apărare a Ţării, |
permanent |
|
|
|
|
– |
Ministerul Apărării Naţionale |
|
|
|
|
|
– |
Ministerul Afacerilor Externe, |
|
|
|
|
|
– |
Ministere interesate |
|
|
|
|
5. |
Completarea cadrului legislativ, prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu şi stării de urgenţă, Legea planificării Apărării), adaptate legislaţiei comunitare, precum şi prin adoptarea Cărţii Albe a Securităţii Naţionale, Strategiei de securitate naţională a României şi a Strategiei Militare a României. |
– |
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, |
permanent |
|
|
|
|
– |
Ministerul apărării Naţionale |
|
|
|
|
|
– |
Ministerul Afacerilor Externe, |
|
|
|
|
|
– |
Ministere interesate. |
|
|
–––-
