PROCEDURĂ din 7 decembrie 2018

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 95 din 6 februarie 2019

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 2525 07/12/2018

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIT DE	STRATEGIE 09/11/2023
Actul	REFERIT DE	STRATEGIE 19/12/2022
Actul	REFERIT DE	METODOLOGIE 12/02/2021
Actul	REFERIT DE	STRATEGIE 27/05/2021
Actul	APROBAT DE	ORDIN 2525 07/12/2018
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 2525 07/12/2018
Actul	REFERIT DE	ORDIN 2525 07/12/2018
Actul	REFERIT DE	LEGE (R) 217 22/05/2003

Notă …

Aprobată prin Ordinul nr. 2.525 din 7 decembrie 2018, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2019. +
Articolul 1(1)Intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială, denumit în continuare SPAS, sau, după caz, de către reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare DGASPC.(2)În vederea asigurării eficienței, operativității și permanenței în ceea ce privește intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, consiliile locale/județene au responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile prevăzute la alin. (1) din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale și financiare necesare intervenției de urgență. În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, componența echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanți ai poliției locale, serviciului public de asistență medicală comunitară, oricăror alți specialiști din cadrul aparatului propriu, reprezentanți ai diferiților furnizori privați de servicii sociale, voluntari etc.(3)La momentul stabilirii componenței echipei mobile se va desemna prin aceeași hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistență socială.(4)Din componența echipei mobile pot face parte reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum și reprezentanți ai unor asociații sau fundații cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de șanse între femei și bărbați, sprijinului umanitar, acțiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenții, voluntari.(5)Prin aceeași hotărâre a consiliului local/consiliului județean privind stabilirea componenței echipei mobile se prevăd și datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispoziția echipei mobile pentru intervențiile de urgență și, după caz, dacă nu se identifică la nivel instituțional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privați de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu. +
Articolul 2Intervenția de urgență a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situațiile de violență domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistență socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean. +
Articolul 3Echipa mobilă prevăzută la art. 1 are următoarele atribuții:a)verifică semnalările de violență domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgență, altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) – 112; … b)realizează evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură; … c)acordă informare și consiliere victimelor violenței domestice; … d)sprijină victimele violenței domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localității/județului, adecvate nevoilor acestora; … e)informează, consiliază și orientează victima în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.; … f)asigură măsurile de protecție socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție, și păstrează confidențialitatea asupra identității acestora; … g)colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor; … h)realizează demersurile necesare pentru depășirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în: (i)transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgență 112; … (ii)sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliție pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, sesizarea instanțelor judecătorești în vederea emiterii ordinului de protecție; … (iii)orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și, după caz, pentru agresoriș … … i)intervine în cazurile de violență domestică, la solicitarea organelor de poliție, atunci când prin ordinul de protecție provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial. … +
Articolul 4(1)În vederea facilitării emiterii ordinului de protecție provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistență socială pun la dispoziția organelor de poliție de pe aceeași rază teritorială:a)datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuții în cadrul echipei mobile; … b)lista cuprinzând toate centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. … (2)În situația în care prin ordinul de protecție provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial de tipul celor prevăzute la alin. (1), echipajul de poliție aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile și îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfășoară intervenția organelor de poliție.(3)SPAS va pune la dispoziția organelor de poliție lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuții în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora. +
Articolul 5Echipa mobilă se deplasează la fața locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliție și asigură sprijinul necesar pentru orientarea și conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizori publici sau privați, de pe raza unității administrativ-teritoriale. +
Articolul 6SPAS are obligația de a cunoaște distribuția în plan local și județean a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice, precum și a celor de tipul: centre rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. +
Articolul 7(1)În scopul asigurării accesului neîngrădit și adecvat la găzduire în situațiile de urgență, precum și la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenței domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel județean, respectiv DGASPC, efectuează diligențele necesare pe lângă celelalte servicii de asistență socială și furnizorii privați de servicii sociale de pe raza teritorială a județului. (2)În vederea depășirii situației de urgență în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinație, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora. +
Articolul 8În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenței domestice, reprezentanții SPAS organizate la nivel de municipiu, oraș, comună referă cazurile către compartimentul de violență domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de județ sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, în vederea luării în evidență și a realizării managementului de caz. +
Articolul 9Pentru verificarea semnalărilor privind situațiile de violența domestică, reprezentanții SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violența domestică se realizează cu sprijinul poliției locale sau, după caz, al organelor de poliție de pe raza teritorială în care sa semnalat situația de violență domestică. +
ANEXĂla procedură
FIȘA
pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domesticeA.Chestionar pentru evaluarea gradului de risc

I. Istoricul violenței
Nr. crt.	Factor de risc	Categorie de risc/descriere	Observații	DA	NU	Nu răspunde.
1.	Cu cine locuiește victima?
2.	Unde se află agresorul în momentul discuției?
3.	Există minori sau persoane aflate în îngrijire? Unde sunt în momentul discuției?	Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza vârsta.
4.	Descrieți ultimul incident de violență.	Ce s-a petrecut, tipul de violență, tipul de lovituri, dacă este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm să precizați unde se aflau copiii în timpul incidentului și dacă au fost abuzați, sub ce formă.
5.	Au existat acte de violență domestică anterioare?	În toate studiile despre factorii de risc în violența domestică, violența anterioară este considerată cel mai comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice formă de manifestare a violenței domestice (a se vedea art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare), indiferent dacă aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecție, plângere prealabilă, certificat medical.
6.	Au existat acte de violență asupra copiilor/altor membri ai familiei?	În mod frecvent, violența domestică se poate extinde și spre alți membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu dizabilități. Preocupările inițiale legate de siguranța unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvălui un tipar de violență mult mai extins în familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiți/folosite de agresor ca metodă de manipulare emoțională și control asupra victimei. Există dovezi că riscul pentru copiii afectați de violență nu este conștientizat în mod real de către victimă. Drepturile copilului și măsurile care să le asigure protecția sunt preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de către practicianul implicat în evaluarea riscului.
7.	Agresorul a manifestat comportament violent generalizat față de terți (în afara familiei)?	Agresorii implicați în situații de violență domestică manifestă adesea atitudini și comportamente generale antisociale și folosesc violența și în afara sferei domestice. Violența în afara familiei indică tendința generală de a manifesta un comportament violent și asupra oricăror altor persoane și poate spori riscul atât pentru victimă, cât și pentru specialiștii care intră în contact cu agresorii.
8.	În trecut a fost emis un ordin de protecție provizoriu/ordin de protecție pe numele agresorului?	În cazurile în care se constată de către instituțiile abilitate că există dovezi privind confirmarea situațiilor de violență domestică, pentru asigurarea protecției imediate sau pe termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi emis un ordin de protecție provizoriu de către organele de poliție/ordin de protecție de către instanța judecătorească competentă.
9.	Agresorul a încălcat, în trecut, un ordin de protecție provizoriu/ordin de protecție?	Încălcarea ordinului de protecție provizoriu/ordinului de protecție emis de către instituțiile competente se manifestă prin nerespectarea de către agresor a interdicțiilor/măsurilor dispuse față de persoana acestuia (interzicerea contactului cu victima, menținerea unei distanțe de apropiere față de victimă etc.), reprezintă un factor de risc și este asociată cu o creștere a riscului de violență în viitor.
II. Formele și tiparul violenței
10.	Actele de violență sunt mai severe și/sau se manifestă mai frecvent?	Pe parcursul unei relații, frecvența și severitatea actelor de violență pot crește gradual. Creșterea severității și frecvenței actelor violente este unul dintre cei mai importanți factori de risc de agresiune care poate conduce la vătămări grave și la un potențial deces.
11.	În actele de violență agresorul a folosit arme/amenințarea cu arme?	Utilizarea armelor sau amenințarea cu arme reprezintă un factor semnificativ de risc de violență severă și cauzatoare de deces. În violența domestică trebuie luate în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau arme albe (cuțite, topoare, furci etc.) și alte obiectele periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care provoacă vătămări. Deținerea unei arme de foc de către agresor prin prisma profesiei pe care o desfășoară reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie luat în considerare.
12.	Agresorul a manifestat comportament de control și de izolare a victimei?	Comportamentul prin care agresorul exercită control asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relațiilor cu familia și prietenii, modului cum se îmbracă, locurilor frecventate, îngrădirea posibilității de a avea un loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violență repetată și posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comună majorității agresorilor și poate lua forme severe mergând până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în locuință).
13.	Victima a fost urmărită/hărțuită?	Urmărirea/Hărțuirea victimei este asociată violenței grave și letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din proximitatea acestora și împreună cu atacuri fizice este asociată în mod semnificativ cu vătămări grave și foarte grave, cum ar fi tentativa de omor și omorul.
14.	Au existat manifestări de violență sexuală (viol sau viol marital) asupra victimei?	Violența sexuală este parte a violenței domestice împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate sexual există probabilitate mai mare de rănire severă și de abuz repetat.
15.	Victima a fost amenințată cu moartea? Au existat forme de șantaj/constrângeri?	Experiența practică arată că violența severă este adesea precedată de amenințări care pot viza viața victimei, a persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de companie. Constrângerea poate lua forme diferite, inclusiv căsătoria forțată.
16.	Au existat tentative de strangulare, sugrumare asupra victimei?	Strangularea și sugrumarea sunt forme foarte periculoase de violență domestică; statisticile internaționale arată că aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca urmare a violenței domestice au fost supuse la o tentativă de strangulare/sugrumare în anul anterior morții lor.
III. Factori de risc legați de comportamentul agresorului
17.	Agresorul prezintă probleme legate de dependența de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video?	Deși numeroase dependențe ale agresorilor, cum ar fi dependența de droguri, alcool, medicamente, jocuri de noroc/video, nu reprezintă cauze și nici justificări pentru violența domestică împotriva femeilor, acestea pot constitui factor de risc crescut a agravării violenței.
18.	Agresorul manifestă comportament de posesivitate, gelozie extremă, alte atitudini dăunătoare?	Gelozia și posesivitatea extremă sunt, de asemenea, asociate cu violența severă. În plus, comportamentul autoritar și atitudinile patriarhale/tradiționale ale agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre onoarea masculină sau onoarea familiei și sentimentul de posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra riscului.
19.	Agresorul are probleme legate de sănătatea mentală, au existat amenințări cu suicid din partea agresorului?	Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc crescut de violență repetată și severă. Amenințările cu comiterea de suicid și starea de sănătate mentală problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internaționale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor.
20.	Agresorul prezintă manifestări de stres economic?	Schimbările în starea financiară a agresorului și șomajul acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu victime femei și au legătură cu conceptele despre masculinitate și rolul tradițional de întreținător al familiei.
IV. Percepția victimei asupra riscului
21.	Victimei îi este frică pentru propria persoană și pentru alții? De ce anume se teme?	Cercetările arată că există o corelație puternică între autoevaluarea riscului de către victimă și utilizarea în fapt a violenței de către agresor. Cu toate acestea, unele victime pot minimaliza și subestima violența domestică. Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale violenței domestice realizat de către Campbell et al (2003) aproximativ jumătate dintre victime nu percepuseră existența riscului ca agresorul să le omoare.
V. Factori agravanți
22.	A intervenit separarea/divorțul sau, după caz, au existat discuții prealabile cu privire la acestea?	Separarea/Divorțul sau, după caz, existența discuțiilor prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori de risc semnificativ pentru vătămare severă și omor.
23.	Părintele agresor are contact cu copiii/Se mențin relațiile personale ale copilului cu părintele agresor?	După separare/divorț, conflictele legate de contactul cu copiii de către părintele agresor/menținerea relațiilor personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente și adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenței atât pentru femeie, cât și pentru copii.
24.	Există integrat/integrați în familie copil/copii provenit/proveniți din alte relații/căsătorii?	Factorii de risc de violență domestică includ prezența copilului/copiilor provenit/proveniți din alte relații/căsătorii.
25.	Au existat acte de violență în timpul sarcinii? Dar ulterior, asupra copiilor?	O pondere importantă din cazuistica de violență domestică își are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în timpul sarcinii, violența prezintă risc de vătămare severă și mortală atât pentru femeia victimă, cât și pentru copilul nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai mare, atât în ce privește violența minoră, cât și în ceea ce privește violența gravă, decât femeile care nu sunt însărcinate.

VI. Suport social
Nr. crt.	Identificare	Descriere	Observații
26.	Familia	Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depășirea unei situații de risc și vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuși, copii majori). Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia: – găzduire temporară a victimei și/sau copiilor; – păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei; – sprijin financiar; – sprijin emoțional; – acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistență socială; – apel de urgență la poliție sau liniile de urgență pentru sesizarea situației de violență domestică.
27.	Vecini/Prieteni	Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinței victimei/prietenilor Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia: – găzduire temporară a victimei și/sau copiilor; – păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei; – sprijin financiar; – sprijin emoțional; – acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistență socială; – apel de urgență la poliție sau liniile verzi de urgență pentru sesizarea situației de violență domestică.

VII. Recomandări de urgență privind planul de siguranță personală
Nr.crt.	Măsuri	Descriere	Observații
28.	Siguranța locuinței	Dacă victima nu mai locuiește cu agresorul, măsuri de securizare a accesului, de monitorizare a locuinței etc.
29.	Siguranța copiilor, măsuri de siguranță pentru prevenirea răpirii copiilor de către agresor, precauții legale pentru siguranța copiilor	Măsuri concrete în funcție de specificul situației: asigurarea unui mediu securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi în pericol
30.	Siguranța la locul de muncă	Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate și care să aibă un scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la și către locul de muncă
31.	Siguranța în alte locuri – școală, grădiniță	Identificarea unor persoane-resursă la școală/grădiniță care să fie informate și care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte, învățător, paznic
32.	Siguranța în cazurile în care femeia continuă să locuiască împreună cu partenerul abuziv	În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecție provizoriu, victimei i se vor prezenta posibile soluții de prevenire a riscului de repetare a situației de violență domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliției).
33.	Siguranța în cazurile în care femeia părăsește agresorul	Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru separare: menținerea secretă a intenției de a părăsi agresorul față de acesta și față de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt loc de muncă, identificarea unor soluții de continuitate a educației copiilor, pregătirea unui bagaj de siguranță și a documentelor personale ale victimei/copilului acesteia.
34.	Siguranța în situații periculoase	Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranță în situații de pericol: – acompanierea de către o persoană de încredere în vederea efectuării unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală, servicii publice de asistență socială; – efectuarea unor scenarii privind apelarea de urgență de către victimă/altă persoană a organelor de poliție sau a liniilor verzi de urgență pentru sesizarea situației de violență domestică.
35.	Solicitarea unor măsuri legale de protecție	Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de protecție provizoriu/ordin de protecție, servicii sociale destinate victimei (servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului.

Factori de risc legați de victimă(Se va indica dacă victima prezintă: gânduri/tentative de suicid; gânduri/tentative de a ucide agresorul; sarcină în evoluție; naștere recentă; probleme de sănătate mentală/consum de substanțe; stare de izolare socială; dependența financiară de agresor etc.)

Ce dorește victima să facă? Implicare activă(Se va indica opțiunea victimei în legătură cu demersurile pe care le consideră necesare după ce a primit informații și consiliere din partea reprezentanților SPAS/DGASPC.)

Observații/Recomandări(Se vor indica observațiile/recomandările reprezentanților SPAS/DGASPC în urma evaluării gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale.)

Data:		Numele:	Semnătura

…

B.Stabilire factori de risc și măsuri aferente

	Istoricul violenței	Formele și tiparul violenței	Factori de risc legați de comportamentul agresorului	Percepția victimei asupra riscului	Factori agravanți
Factori de risc vizibili	Număr răspunsuri afirmative	Număr răspunsuri afirmative	Număr răspunsuri afirmative	Număr răspunsuri afirmative	Număr răspunsuri afirmative
Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenței domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în considerare încadrarea în următoarele categorii de risc:
Există minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la pct. 7, 11 și 17? Dacă DA – categorie RISC CRESCUT		Există minimum 5 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21. Dacă DA – categorie RISC CRESCUT		Pentru nivelul de risc crescut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea și orientarea victimei în ceea ce privește serviciile sociale existente pe raza localității/județului adecvate nevoilor acesteia în vederea furnizării serviciilor necesare pentru protecția acesteia.
RISC MEDIU – minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.				Pentru nivelul de risc mediu, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea și orientarea victimei în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri prealabile, eliberarea unui certificat medico-legal, consiliere juridică în vederea separării de agresor.
RISC SCĂZUT – minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.				Pentru nivelul de risc scăzut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea victimei cu privire la drepturile și măsurile de care poate beneficia potrivit Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în special în ceea ce privește serviciile sociale de informare și consiliere a victimei în vederea prevenirii și combaterii violenței domestice.
Intervenție/ Plan general/ Măsuri de urgență

…

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

PROCEDURĂ din 7 decembrie 2018

Informatii Document

Forma de baza

Cuprins Act

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 09/12/2024