PROCEDURĂ din 21 septembrie 1997

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 30/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Actiuni induse de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ART. 25MODIFICA PEORDIN 125 19/03/1996
ART. 25MODIFICA PEPROCEDURA 19/03/1996
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulACTUALIZEAZA PEPROCEDURA 21/09/1997
ActulREFERIRE LALEGE 90 12/07/1996
ActulREFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ANEXA 2
ActulREFERIRE LALEGE 124 15/12/1995
ActulREFERIRE LAOG 47 12/08/1994
ActulREFERIRE LAORDIN 462 01/07/1993
ActulREFERIRE LAHG (R) 51 05/02/1992
ART. 0ARE LEGATURA CUOUG 164 19/11/2008 ART. 4
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 1798 19/11/2007
ART. 0ARE LEGATURA CUOUG 195 22/12/2005 ART. 10
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 709 11/08/1999 ART. 1
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 709 11/08/1999 ART. 2
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 709 11/08/1999 ART. 3
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 709 11/08/1999 ANEXA 1
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 709 11/08/1999 ANEXA 2
ART. 0ARE LEGATURA CUORDIN 709 11/08/1999 ANEXA 3
ART. 0ARE LEGATURA CUHG 450 10/06/1999
ART. 0ARE LEGATURA CUHG 104 19/02/1999
ART. 0ARE LEGATURA CULEGE 99 26/05/1999
ART. 0ARE LEGATURA CUOUG 88 23/12/1997 ART. 31
ART. 0ARE LEGATURA CULEGE 137 29/12/1995
ART. 0REFERIRE LALEGE 58 14/08/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 10
ART. 1REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 14
ART. 1REFERIRE LALEGE 58 14/08/1991 ART. 65
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 8
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 9
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 10
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 11
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 12
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 13
ART. 2REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 14
ART. 2REFERIRE LALEGE 58 14/08/1991 CAP. 9
ART. 3REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995
ART. 3REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 12
ART. 6REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995
ART. 10REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 14
ART. 21REFERIRE LALEGE 58 14/08/1991
ART. 22REFERIRE LAHG 457 15/08/1997
ART. 24REFERIRE LALEGE 58 14/08/1991
ART. 25MODIFICA PEORDIN 125 19/03/1996
ART. 25MODIFICA PEPROCEDURA 19/03/1996
ART. 25REFERIRE LALEGE 137 29/12/1995 ART. 12
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Notă Aprobat prin–––-*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 3 decembrie 2008 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamț prin includerea tuturor modificărilor și completărilor aduse de către: ORDINUL nr. 709 din 11 august 1999 abrogată de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 164 din 19 noiembrie 2008.Conținutul acestui act aparține exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamț și nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor. + 
Capitolul IDispoziții generale + 
Articolul 1Prezenta reglementare detaliază procedura de realizare, tipurile, domeniile și conținutul bilanțurilor de mediu cerute în procesul de autorizare, precum și la schimbarea proprietarului, destinației sau la încetarea activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător, conform prevederilor art. 10 și 14 din Legea protecției mediului nr. 137/1995, și ale art. 65 din Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991*), cu modificările și completările ulterioare.*) Legea privatizării societăților comerciale nr. 58/1991 a fost abrogată de alin. (1) al art. 44 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 88 din 23 decembrie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997. + 
Articolul 2În sensul prezentului ordin, termenii și expresiile folosite au următorul înțeles:* Amplasament – loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor art. 8-14 din Legea nr. 137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu modificările și completările ulterioare.* Autoritate de mediu competența – autoritatea centrala sau locală de protecție a mediului care funcționează în concordanta cu legislația în vigoare ce reglementează protecția mediului.* Bilanț de mediu nivel 0 – fișa de verificare conținând elemente caracteristice activității și care permite autorității de mediu competente sa identifice și sa stabilească necesitatea efectuării unui bilanț de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluări a riscului, înainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societății comerciale.* Bilanț de mediu nivel I – studiu de mediu constând din culegere de date și documentare (fără prelevare de probe și fără analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potențial sau efectiv de pe un amplasament.* Bilanț de mediu nivel II – investigații asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui bilanț de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevări de probe și analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.* Executant de bilanț de mediu – unitate specializată, persoana fizica sau juridică, atestata conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 și altor prevederi legale, emise în baza acesteia.* Evaluare a riscului – analiza probabilitatii și gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu.* Impact de mediu – modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora. Un astfel de impact poate să apară în prezent sau să aibă o probabilitate ridicată de manifestare în viitor, inacceptabila de autoritățile de mediu competente.* Impact potențial de mediu – impactul generat de un amplasament, dacă exista probabilitatea ca un bilanț de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezintă un impact de mediu.* Obiective de mediu minim acceptate – set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competența, în baza unui bilanț de mediu realizat în procesul de privatizare anterior formulării ofertei de vânzare; acestea cuprind obiectivele calitative și cantitative minime de mediu și durata maxima admisibilă pentru conformare cu cerințele de mediu, precum și cu orice alte cerințe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competența.* Poluare – concentrații de poluanti în mediu ce depășesc valorile naturale.* Poluare potențial semnificativă – concentrații de poluanti în mediu ce depășesc pragurile de alerta prevăzute în reglementările privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritățile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.* Poluarea semnificativă – concentrații de poluanti în mediu ce depășesc pragurile de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluarii mediului.* Program pentru conformare – plan de măsuri propus de titularul activității, cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizației de mediu de către autoritatea competentă, în scopul respectării reglementărilor privind protecția mediului.* Tip de bilanț de mediu – varianta de bilanț de mediu, reprezentată de unul dintre nivelurile 0, I sau II, definite în prezentul ordin.* Titular (al amplasamentului/activității) – persoana fizica sau juridică care propune, deține și/sau gospodareste o activitate economică sau socială. + 
Articolul 3În conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995:a)bilanțurile de mediu nivel I sau II și evaluările de risc, inclusiv când sunt executate ca părți din evaluarea impactului asupra mediului, vor fi executate doar de unități specializate, persoane fizice și juridice, atestate conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 și altor reglementări relevante în acest domeniu;b)analizele de probe prelevate pentru executarea bilanțurilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoare specializate, care utilizează aparatura adecvată și metodologii în conformitate cu normele și reglementările în vigoare. + 
Articolul 4Răspunderea pentru concluziile și informațiile prezentate într-un bilanț de mediu sau de evaluare a riscului va fi asumată după cum urmează:a)răspunderea pentru acuratețea și corectitudinea unui bilanț de mediu (nivel 0, I sau II) sau a unei evaluări a riscului revine autorului;b)titularul răspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizează pentru executarea bilanțului de mediu sau a evaluării riscului;c)răspunderea pentru precizia rezultatelor privind concentrațiile de poluanti în probele de mediu analize revine părții care preleveaza probele și laboratorului care efectuează analizele.
 + 
Articolul 5Obligațiile legate de expedierea și evidenta documentelor privind bilanțul de mediu și evaluarea riscului sunt următoarele:a)documentele emise în temeiul prezentului ordin vor fi expediate cu confirmare de primire prin posta sau prin cuier, pastrandu-se dovada expedierii;b)autoritatea de mediu competența va înregistra primirea tuturor documentelor elaborate în temeiul prezentului ordin într-un sistem de evidenta a bilanțurilor de mediu.
 + 
Capitolul IIStabilirea domeniului bilanțurilor de mediu solicitate în procedura de autorizare + 
Articolul 6La stabilirea domeniului bilanțurilor de mediu, ce urmează a fi efectuate, se vor avea în vedere următoarele:a)cele trei tipuri de bilanțuri de mediu (nivel 0, I și II) nu se exclud reciproc și pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin;b)când prevederile Legii nr. 137/1995 impun solicitarea unui bilanț de mediu, iar autoritatea de mediu competența considera puțin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilanț de mediu nivel 0;c)dacă un bilanț de mediu nivel 0 confirma că nu exista nici un impact de mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilanț de mediu sau a unei evaluări a riscului pe acest amplasament;d)dacă bilanțul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potențial de mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competența trebuie să solicite continuarea evaluării prin efectuarea cel puțin a bilanțului de mediu nivel I;e)dacă autoritatea de mediu competența considera ca un bilanț de mediu nivel I prezintă informații insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau dacă la analiza unei solicitări de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potențial de mediu, autoritatea de mediu competența trebuie să solicite efectuarea bilanțului de mediu nivel II. În situațiile când aceasta decizie a fost luată înainte de executarea nivelului I al bilanțului de mediu, trebuie executate atât bilanțul de mediu nivel I, cat și bilanțul de mediu nivel II;f)la constatarea poluarii provenite de la un amplasament și caracterizată prin depășirea unuia sau mai multor praguri de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluarii mediului, autoritatea de mediu competența trebuie să solicite executarea unei evaluări a riscului. Evaluarea riscului se bazează pe gradul de poluare măsurat pe amplasament și va cuantifica semnificația acestuia relativă la impactul asupra mediului;g)rezultatele analizelor obținute se vor compara cu prevederile reglementărilor și normelor relevante; în lipsa unor astfel de reglementări sau norme, se vor folosi spre comparare normele sau instrucțiunile internaționale corespunzătoare, opțiunea folosită urmând a fi justificată de executantul bilanțului de mediu;h)o dată cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate înainta autorității de mediu competente orice nivel de bilanț de mediu, dacă considera necesar. În urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competența poate stabili necesitatea unui nivel adițional de bilanț de mediu, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.
 + 
Capitolul IIIBilanțul de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare + 
Articolul 7Bilanțul de mediu nivel 0 reprezintă cerința minima pentru situațiile în care prin lege este prevăzută necesitatea prezentării unui bilanț de mediu; acesta va fi înaintat autorității de mediu competente. + 
Articolul 8Realizarea bilanțului de mediu nivel 0 va avea în vedere următoarele:a)un bilanț de mediu nivel 0 trebuie să corespundă ca forma și conținut anexei A.1, iar informațiile prezentate vor fi susținute cu documente;b)autorul bilanțului de mediu nivel 0 trebuie să constate starea amplasamentului și a împrejurimilor lui și să prezinte, la cererea autorităților de mediu competente, dovezi fotografice privind constatările menționate;c)bilanțul de mediu nivel 0 trebuie să analizeze atât folosința actuala, cat și folosința trecută a terenurilor din zona amplasamentului.
 + 
Articolul 9Procesul de analizare a bilanțului de mediu nivel 0 implica următoarele aspecte:a)autoritatea de mediu competența va executa o analiza preliminară a bilanțului de mediu nivel 0 și se va asigura ca s-au completat corespunzător toate punctele. Când nu este satisfacuta aceasta condiție, bilanțul de mediu nivel 0 va fi respins, iar respingerea, însoțită de motivatia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;b)dacă un bilanț de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminară, autoritatea de mediu competența va analiza dacă materialul furnizat include suficiente informații pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. Dacă bilanțul de mediu nivel 0 este satisfăcător și autoritatea de mediu competența nu considera necesară continuarea evaluării impactului cu un bilanț de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerința pentru un bilanț de mediu. Când bilanțul de mediu nivel 0 a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerințele specificate la cap. VII;c)dacă bilanțul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact potențial de mediu, autoritatea de mediu competența trebuie să solicite titularului prezentarea unui bilanț de mediu nivel I sau nivel I și II, în vederea continuării evaluării.
 + 
Capitolul IVBilanțul de mediu nivel I + 
Articolul 10Bilanțul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competența în condițiile prevăzute la art. 10 alin. 4 sau la art. 14 din Legea nr. 137/1995, dacă un amplasament are un impact potențial. Nivelul I al bilanțului de mediu poate face excepție de la aceste cerințe atunci când este cerut în procesul de privatizare; în aceste situații vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin. + 
Articolul 11Bilanțul de mediu nivel I trebuie să includă o analiza tehnica a impactului de mediu, după cum se precizează în anexa A.2. Raportul bilanțului de mediu nivel I va respecta formatul din anexa A.2.1 și va specifică toate sursele de informații folosite. + 
Articolul 12Prezentarea și analizarea bilanțurilor de mediu nivel I vor respecta prevederile descrise în continuare:a)bilanțul de mediu nivel I se înaintează autorității de mediu competente, de către titular, conform procedurii prezente la art. 5 lit. a) din prezentul ordin;b)procesul de analizare a bilanțurilor de mediu nivel I se efectuează de către autoritatea de mediu competența care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca toate aspectele au fost tratate într-o maniera satisfăcătoare. Când nu se constata acest lucru, bilanțul de mediu nivel I se respinge, iar respingerea, însoțită de motivatia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;c)când într-un bilanț de mediu nivel I se prezintă dovada unei poluari potențial semnificative, autoritatea de mediu competența trebuie să ceara executarea unui bilanț de mediu nivel II și/sau a unei evaluări a riscului, conform cap. V și, respectiv, VI; aceasta decizie a autorității de mediu competente va fi comunicată în scris titularului. Poate face excepție de la aceste cerințe bilanțul de mediu nivel I cerut în procesul de privatizare; în aceste situații se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;d)dacă bilanțul de mediu nivel I este satisfăcător și autoritatea de mediu competența nu considera necesar un bilanț de mediu nivel II sau o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerința pentru un bilanț de mediu.
 + 
Capitolul VBilanțul de mediu nivel II + 
Articolul 13Angajarea bilanțului de mediu nivel II se face în oricare dintre următoarele situații:a)dacă un bilanț de mediu nivel I releva o poluare potențial semnificativă a unui amplasament, autoritățile de mediu competente trebuie să solicite executarea unui bilanț de mediu nivel II; face excepție de la aceste cerințe bilanțul de mediu nivel II cerut în procesul de privatizare; în aceste situații se vor aplica prevederile cap. VII di prezentul ordin;b)bilanțul de mediu nivel II se poate executa în același timp cu bilanțul de mediu nivel I, dacă autoritatea de mediu competența stabilește de la început ca un amplasament prezintă o poluare potențial semnificativă. + 
Articolul 14Realizarea bilanțului de mediu nivel II se face prin:a)prelevarea și analizarea probelor necesare în bilanțurile de mediu nivel II, care trebuie să respecte prevederile din anexa A.3 referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru diferiți factori de mediu și la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor;b)compararea rezultatelor analizelor probelor prelevate în cadrul bilanțului de mediu nivel II cu prevederile reglementărilor privind evaluarea poluarii mediului și prezentarea acestor comparații în raportul bilanțului de mediu nivel II;c)furnizarea recomandărilor privind oportunitatea unei evaluări a riscului, conform prevederilor cap. VI, dacă aceasta evaluare nu a fost deja solicitată de autoritatea de mediu competența.
 + 
Articolul 15Prezentarea și analizarea bilanțurilor de mediu nivel II vor respecta prevederile descrise în continuare:a)titularul va înainta autorității de mediu competente, conform prevederilor art. 5 lit. a) din prezenta procedura, raportul la bilanțul de mediu nivel II, care va respecta formatul din anexa A.3 secțiunea 4 și va specifică toate sursele de informații folosite;b)procesul de analizare a bilanțului de mediu nivel II se realizează de către autoritatea de mediu competența, care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuată este conformă prevederilor din anexa A.3 referitoare la prelevarea și analizarea probelor. Când nu este satisfacuta aceasta condiție, bilanțul de mediu nivel II va fi respins, iar respingerea, însoțită de motivatia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;c)dacă bilanțul de mediu nivel II releva o poluare semnificativă, autoritatea de mediu competența trebuie să solicite executarea unei evaluări a riscului, conform prevederilor cap. VI. Autoritatea de mediu competența va informa în scris titularul atunci când se considera necesară efectuarea evaluării riscului. Când bilanțul de mediu nivel II a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerințele specificate la cap. VII;d)când un bilanț de mediu nivel II este satisfăcător și autoritatea de mediu competența nu solicita o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerința pentru un bilanț de mediu. Când bilanțul de mediu nivel II a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerințele specificate la cap. VII.
 + 
Capitolul VIEvaluarea riscului + 
Articolul 16Angajarea evaluării riscului de face în următoarele condiții:a)evaluarea riscului va fi solicitată de către autoritatea de mediu competența atunci când s-a dovedit ca exista o poluare semnificativă pe un amplasament;b)când este necesară o evaluare a riscului, autoritatea de mediu competența va informa în scris titularul asupra acestei necesitați și va stabili domeniul specific și detaliile evaluării riscului. + 
Articolul 17Realizarea evaluării riscului trebuie să satisfacă următoarele condiții:a)evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu apărut ca urmare a poluarii identificate pe un amplasament; instrucțiunile privind evaluarea riscului sunt prezentate în anexa A.4;b)autoritatea de mediu competența poate solicita prelevări de probe și analize suplimentare ale factorilor de mediu în timpul unei evaluări a riscului; acestea pot să se refere la amplasamentul supus bilanțului de mediu, dar se pot extinde și la alte zone, dacă acestea ar putea fi supuse impactului de mediu al acestui amplasament;c)orice prelevare de probe sau analize de laborator efectuate în cadrul unei evaluări a riscului trebuie să respecte prevederile din anexa A.3.
 + 
Articolul 18Prezentarea și analizarea evaluării riscului vor respecta prevederile descrise în continuare:a)titularul va transmite autorității de mediu competente evaluarea riscului, conform art. 5 lit. a) din prezentul ordin;b)procesul analizării evaluării riscului se realizează de către autoritatea de mediu competența, care va face analiza tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuată s-a conformat prevederilor referitoare la prelevări de probe și analize din anexa A.3 și metodologia generală din anexa A.4 ale acestui ordin; în caz de neconformare, evaluarea riscului va fi respinsă, iar respingerea, însoțită de motivatia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;c)dacă autoritatea de mediu competența considera evaluarea riscului ca fiind satisfăcătoare și identificand adecvat riscurile datorate impactului de mediu al amplasamentului, se va considera satisfacuta cerința pentru bilanțul de mediu. Când evaluarea riscului a fost executată în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerințele specificate în cap. VII.
 + 
Articolul 19Când rezultatele evaluării riscului arata ca un amplasament, a cărui poluare este semnificativă, exercita un impact de mediu negativ și acesta este considerat inacceptabil de către autoritatea de mediu competența, se va solicita remedierea. Aceasta remediere trebuie să fie în conformitate cu instrucțiunile emise de autoritatea centrala de mediu.
 + 
Capitolul VIIBilanțuri de mediu în procesul de privatizare + 
Articolul 20Vânzarea activelor, acțiunilor și a părților sociale în cadrul procesului de privatizare poate să fie însoțită de necesitatea unui bilanț de mediu. Condițiile de declanșare a bilanțului de mediu în procesul de privatizare sunt descrise în Normele metodologice privind procedurile de privatizare și condițiile de organizare și desfășurare a vânzărilor de acțiuni, părți sociale și active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificările și completările ulterioare. + 
Articolul 21Bilanțul de mediu nivel 0 pentru privatizare este prezentat în anexele A.5.1 și A.5.2 ale prezentei proceduri. Anexa A.5.1 va fi completată de către societatea comercială ale carei acțiuni/părți sociale sau active sunt supuse vânzării și înaintate autorității de mediu competente. Pe baza datelor din anexa A.5.1, precum și a informațiilor proprii, autoritatea de mediu competența va completa anexa A.5.2 și o va înainta, împreună cu anexa A.5.1, Fondului Proprietății de Stat, în conformitate cu procedura descrisă în titlul V al Normelor metodologice privind procedurile de privatizare și condițiile de organizare și desfășurare a vânzărilor de acțiuni, părți sociale și active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificările și completările ulterioare. + 
Articolul 22Ca și pentru autorizarea activităților, bilanțurile de mediu nivel I și II, realizate în cadrul procesului de privatizare, vor acoperi acele aspecte enunțate în anexele A.2 și A.3, după caz, ale prezentei proceduri. Bilanțurile de mediu vor identifica răspunderile legate de impactul asupra mediului și de procesul de autorizare de mediu, care vor fi menționate separat ca obligații de mediu de tip A și ca obligații de mediu de tip B, conform definitiilor din Hotărârea Guvernului nr. 457/1997. + 
Articolul 23Pentru răspunderile incluse ca obligații de mediu tip A, raportul la bilanțul de mediu va propune "obiective de mediu minim acceptate". Conținutul "obiectivelor de mediu minim acceptate" se va conformă normelor referitoare la acestea, emise de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Agenția Naționala pentru Privatizare. + 
Articolul 24Pentru răspunderile incluse ca obligații de mediu tip B, raportul la bilanțul de mediu va conține:a)lista obligațiilor de mediu tip B, în conformitate cu anexa nr. 31 din Normele metodologice privind procedurile de privatizare și condițiile de organizare și desfășurare a vânzărilor de acțiuni, părți sociale și active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, modificările și completările ulterioare;b)când este necesar, propuneri de metode ce pot fi folosite pentru identificarea și cuantificarea raspunderilor actuale legate de conformarea de mediu pentru activul și/sau activitățile supuse bilanțului de mediu;c)descrierea evenimentelor sau a situațiilor care ar declanșa obligațiile de mediu tip B.
 + 
Capitolul VIIIDispoziții finale + 
Articolul 25Secțiunea 9.2 a Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996, se înlocuiește cu:"9.2 Studiile de impact, bilanțurile de mediu nivel I și nivel II și evaluările riscului vor fi executate numai de unități specializate, persoane fizice sau juridice atestate în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 137/1995 și ale altor reglementări emise în acest domeniu în baza legii”.
 + 
Articolul 26Autoritatea centrala de mediu va emite, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, reglementările privind evaluarea poluarii mediului.
 + 
Anexa A.1BILANȚUL DE MEDIU NIVEL 0Pentru producerea de autorizare| | Numele: ……………………………. || | Adresa: ……………………………. || Autorul | Societatea Comercială ……………….. || | …………………………………… || | Nr. tel.: ………… Nr. fax: ………. ||-|-||Titularul activității (societa-| Numele: ……………………………. ||tea comercială) (dacă este di- | Adresa: ……………………………. ||ferita de societatea comercială| …………………………………… ||reprezentată de autor) | …………………………………… || | Nr. tel.: ………… Nr fax: ……….. ||-|-|| Scopul cererii: || _ _ || a) Schimbarea proprietarului |_| c) Încetarea activității |_| || || _ || b) Schimbarea activității |_| d) Activitate neautorizata || _ || anterior |_| || _ || e) Altele |_| Rugăm specificăți: ………………. ||––––––––––––––––––––––––––|| Mărimea amplasamentului | Suprafața totală (mp) | Suprafața construită (mp) ||––––––––––––––––––––––––––|| Activitatea pe amplasament || || || (i) Prezenta: || ……………………………………………………………… || ……………………………………………………………… || || (îi) Anterioară: || ……………………………………………………………… || ……………………………………………………………… || || (iii) Viitoare || ……………………………………………………………… || ……………………………………………………………… || || Anexați dovada folosinței trecute a terenului amplasamentului, dacă exista. || _ || Bifati dacă este anexată |_| || ||––––––––––––––––––––––––––|| || Categoria activității: || || (i) Categoria conform anexei nr. II la Legea nr. 137/1995 || || (îi) Altele, rugăm specificăți: || ||––––––––––––––––––––––––––|| | | || Numărul personal | Norma întreaga | Norma parțială || | | ||––––––––––––––––––––––––––|| | _ _ || Orice investigatie anterioară | Da |_| Nu |_| || a amplasamentului privind | || poluarea terenului | Dacă "Da", detaliati: ……… ||-|| Orice emisii în: || || A _ || Apa (i) Ape reziduale |_| || _ || (îi) Canalizare menajera |_| || _ || (iii) Apa pluviala |_| ||––––––––––––––––––––––––––|| B _ || Aer (i) Gaze de combustie (din surse fixe) |_| || _ || (îi) Emisii tehnologice |_| || _ || (iii) Altele |_| || || Rugăm specificăți: ……………………….. || ………………………………………… ||––––––––––––––––––––––––––|| | (tone/luna: separate pe categorii, cu descrierea || | –––––––––––––––– || Proveniență deșeurilor | generală a compoziției și a amenajărilor exis- || solide | –––––––––––––––– || | tente pentru depozitare) || | –––––––– ||-|-|| Rezervoare și conducte | (substanța depozitată/transportată; volum/debit) || subterane | ||–––––––––|–––––––––––––––––|| Transformatoare | _ _ || și condensatoare | Da |_| Nu |_| || electrice în proprietate | || | Dacă "Da", ce capacitate și ce vechime? ||-|-|| | _ _ || | Da |_| Nu |_| || Prezenta azbestului | || | Dacă "Da", ce tip; dacă este în clădiri, ce || | suprafața acoperă (mp): ………………….. || | ……………………………………….. ||–––––––––|–––––––––––––––––|| Folosința terenului înconjurător pe o distanta de 150 m (rezidentiala, || comercială, recreationala, industriala etc.) || || Nord: –––––- || – || –––––- || || Vest: ––––- Est: ––––- || – – || ––––- ––––- || || Sud: ––––– || – || ––––– |Autorul Titularul(semnătura și ștampila) (semnătura și ștampila)…………………… …………………..
 + 
Anexa A 2BILANȚUL DE MEDIU NIVEL IScopul și domeniul bilanțului de mediu nivel IIntroducereBilanțul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obține informații asupra cauzelor și consecințelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului și consta în identificarea surselor de informații, culegerea, analizarea și interpretarea prin studii teoretice a informațiilor disponibile și elaborarea raportului la bilanțul de mediu nivel I, conform modelului anexat.Studiile teoretice ale bilanțului de mediu nivel I se solicita, în toate evaluările, prin bilanțul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalații, cu excepția cazurilor în care autoritatea de mediu competența decide încetarea evaluării prin bilanț după executarea bilanțului de mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor investigații preliminare pentru orice zone/instalații cu impact negativ asupra mediului, precum și la schimbarea proprietarului, încetarea sau modificarea profilului unei activități. Bilanțul de mediu va identifica și cuantifica răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activității analizate, pentru a stabili asumarea unor obligații sau acordarea unor compensații, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calității mediului.În termeni generali, secțiunile bilanțului de mediu nivel I trebuie să identifice domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele și instalațiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislației existente sau în curs de adoptare, precum și asupra investigarii potentialelor poluari ale solului prin activități desfășurate anterior în zona analizata sau în vecinătatea acesteia.Domenii de analizaUtilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului și în vecinătatea acestuiaVa fi prezentată descrierea generală a amplasamentului analizat, conținând detalii privind: cele mai apropiate orașe, cursuri de apa, arii de interes pentru conservarea naturii, șosele importante, precum și descrierea structurii geologice și a topografiei locale ale amplasamentului și ale vecinatatilor acestuia.Se va identifica și orice obiectiv protejat aflat la mai puțin de 500 m de amplasamentul analizat, funcție de poziția acestuia. Zonele rezidențiale, de uz comercial sau industrial, spațiile de recreere și cele fără construcții vor fi indicate specificându-se distanta și direcția față de amplasamentul obiectivului analizat.Funcție de disponibilități, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafața și subterane, aflate în vecinătatea obiectivului, sau informații generale care să permită identificarea localizarii, a debitului, a sursei și utilizării acestora.Istoricul zoneiDacă sunt accesibile harți istorice, acestea vor fi prezentate și descrise în ordine cronologică, identificand evoluția caracteristicilor importante ale amplasamentului și ale vecinatatilor.Dacă nu este posibila folosirea hartilor istorice, vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei, specificând-se sursa acestora. Marturiile foștilor angajați ai unității pot constitui adesea o sursa de documentare.Posibilitatea poluarii soluluiSe vor descrie activitățile desfășurate în prezent în zona analizata. Aceste descrieri, precum și istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie să asigure posibilitatea identificarii ariilor poluate și a potentialelor poluari, care trebuie descrise cat mai detaliat posibil.Depozitarea deșeurilorVor fi identificate deșeurile provenite din activitatea evaluată, apreciindu-se cantitatea și compoziția. Se vor descrie și se vor localiza metoda și amplasamentul depozitului temporar ca și al celui definitiv.Condensatori/transformatori electriciSe vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent în zona sau în apropiere, în special dacă acesta va rămâne în posesia titularului activității evaluate. În funcție de vechimea acestor echipamente, se va investiga posibilitatea existenței bifenililor policlorinati în uleiul de transformator (BPC). În caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezintă un risc serios pentru sănătatea umană. De asemenea, sa va evalua integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica dacă exista scurgeri care au putut contamina solul.Securitatea zoneiSecuritatea zonei trebuie, de asemenea, evaluată în bilanțul de mediu nivel I, deoarece o zona care nu este asigurata corespunzător cu paza poate determina poluari accidentale prin efractii sau acte de vandalism.Este necesară o descriere a sistemului de paza și protecție al zonei. Aceasta trebuie să includă o descriere a ariilor inconjuratoare, a imprejmuirilor existente, a iluminarii amplasamentului, a sistemelor de alarma sau a paznicilor cu care a fost asigurata zona în ultimii ani*).Măsuri de paza împotriva incendiilorVor fi prezentate toate măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea accesului în aceste zone, dotarea cu mijloace de intervenție supuse întreținerii și verificărilor periodice, conform reglementărilor în vigoare**).–––––––*) A se vedea Legea nr. 124/1995 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor.**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de prevenire și stingere a incendiilor, republicată în anul 1996.Protecția muncii și igiena locului de muncăRespectarea normelor de protecție și igiena a muncii reprezintă un domeniu important în care relevanta subiectelor depinde de activitățile desfășurate în zona. Responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurata de personal calificat, cu atribuții clar specificate prin fișa postului. La fiecare loc de muncă se va păstra un registru de evidenta a accidentelor, care să permită identificarea cauzelor și a măsurilor luate în fiecare caz în parte.Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi menținută în ordine și curățenie. În funcție de mărimea amplasamentului și de activitatea desfășurata, poate fi necesară întocmirea unui plan de urgenta, care să descrie măsurile de intervenție în diferite cazuri de necesitate.Funcție de necesitățile specifice activității, personalul trebuie să fie dotat cu echipament individual de protecție și materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de către beneficiarul activității, conform reglementărilor în vigoare*). Acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să îndeplinească condițiile de protecție a muncii, certificate de organele competente potrivit legii*), asigurându-se paza celor mobile.Mecanismele de ridicat vor fi întreținute corespunzător și verificate periodic, asigurând regulamente de exploatare speciale pentru a evita ranirea în timpul manipulării materialelor.–––––––*) A se vedea Legea protecției muncii nr. 90/1996.Evacuarea apelor uzateEste necesară descrierea generală a sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Aceasta descriere trebuie să cuprindă evacuarea apelor tehnologice, când acestea sunt descărcate în ape de suprafața sau canalizări; evacuarea apelor menajere provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descărcare în ape de suprafața sau în canalizări.Este important să se analizeze prevederile autorizațiilor de gospodărire a apelor privind descărcarea apelor uzate în receptori naturali sau acceptul de descărcare a apelor uzate în canalizări, pentru a asigura respectarea condițiilor impuse și pentru a include orice cerința suplimentară privind epurarea sau preepurarea apelor uzate înainte de evacuare. Trebuie obținute copii de pe autorizațiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor identifica cantitățile și calitatea efluenților, precum și modificările acestora de-a lungul timpului.Vor fi consultate autoritățile locale care administrează receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamații privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilanțul trebuie să identifice stația de epurare orășeneasca (sau a altui administrator), care primește efluenții tehnologici sau menajeri din zona analizata, tipul de epurare și punctul de descărcare a acesteia în receptori naturali (ape interioare sau maritime).Se vor prezenta detalii referitoare la canalizări. Trebuie identificata destinația acestor canalizări și tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezintă o importanța deosebită în cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice posibilități de interceptare a apelor de suprafața, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a canalizarilor din zonele de depozitare, precum și localizarea și capacitatea de transport a canalizarilor interceptate.De asemenea, trebuie prezentate observații privind integritatea sistemului de drenaj de pe întregul amplasament.Emisii atmosfericeVor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Aceasta identificare trebuie să cuprindă toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile directe din procese tehnologice și emisiile din instalațiile de purificare a aerului, până la sistemele de aer condiționat (dacă exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii privind direcția predominanta a vantului.Cantitatea și natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca și condițiile impuse prin autorizații, analizând respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura generală a emisiilor, incluzând date despre pulberi în suspensie (fum), emisii tehnice, mirosuri etc.La locul de muncă emisiile vor fi monitorizate conform activității desfășurate pentru a asigura îndeplinirea normelor de protecție și igiena a muncii. Acest lucru este important pentru personalul care lucrează în spații închise și/sau cu substanțe periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de ventilație, acolo unde exista.De asemenea, vor fi examinate și prezentate sistemele de aer condiționat și agentul de răcire utilizat pentru acestea. Trebuie menționată orice înregistrare de Legionella pneumophilae, constatată de sistemul de observare.Impactul zgomotuluiTrebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului și în zonele învecinate. Se vor consulta autoritățile locale pentru a se depista dacă au existat plângeri legate de disconfortul produs de zgomotul activităților din zona sau din imprejurimi.Dacă nivelurile de zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din măsurători pentru a dovedi ca disconfortul nu afectează auzul personalului și/sau ca impactul zgomotului în afară amplasamentului se încadrează în valorile standard.Dacă nivelurile de zgomot produse de activitatea analizata provoacă disconfort, vor fi reanalizate amenajările existente, asigurând măsurile necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activități generatoare de zgomot, în zona.Proximitatea cablurilor de tensiuneO examinare succintă trebuie să identifice și sa localizeze cablurile de înalta tensiune din vecinătatea zonei atât pe cele subterane, cat și pe cele de suprafața. Acest aspect este important pentru ca se considera ca pot aparea tulburări fiziologice ale personalului care lucrează în vecinătatea cablurilor de înalta tensiune, prin expunere îndelungată.Surse de informareFiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru răspunderile privind calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar bilanțul de mediu trebuie să identifice și sa cuantifice aceste raspunderi. Informațiile necesare se pot obține din surse diferite, inclusiv din următoarele:* examinarea informațiilor de arhiva;* consultarea activului și, dacă este necesar, a fostului manager al activității desfășurate pe amplasamentul analizat;* consultarea, dacă este necesar, a persoanelor care pot furniza informații relevante, ca, de exemplu, angajați ai unității sau membri ai comunității locale;* verificarea documentațiilor relevante asupra amplasamentului, deținute de organizații locale, județene și/sau naționale.Pentru fiecare componenta a studiului este necesar ca prezentarea datelor asupra amplasamentului să fie interpretate în raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel, de exemplu, bilanțul de mediu trebuie să ia în considerare aspecte ca: poziția amplasamentului analizat față de cursuri de apa de suprafața și tipul receptorului natural implicat în evacuarea apelor; structura geologica; importanța și calitatea apei subterane în zona amplasamentului analizat; poziția față de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea concluziilor nivelului specific amplasamentului în contextul zonal în care este integrat și va permite o evaluare minuțioasă pentru orice răspundere potențiala, dacă exista ca atare.Conținutul-cadru al raportului la bilanțul de mediu nivel I este prezentat în anexa A.2.1. + 
Anexa A.2.1RAPORTcu privire la bilanțul de mediu nivel ICONȚINUT-CADRUCUPRINS:1. Introducere2. Identificarea amplasamentului și localizarea2.1 Localizare și topografie2.2 Geologie și hidrogeologie3. Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare3.1 Istoricul amplasamentului3.2 Dezvoltări viitoare4. Activități desfășurate în cadrul obiectivului4.1 Generalitati – angajați/schimb; procese tehnologice4.2 Materiale de construcții4.3 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoaresubterane4.4 Emisii în atmosfera – emisii din procese tehnologice, alte emisii înatmosfera4.5 Alimentarea cu apa, efluenți tehnologici și menajeri, sistemul decanalizare al apelor pluviale4.6 Producerea și eliminarea deșeurilor4.7 Alimentarea cu energie electrica4.8 Protecția și igiena muncii4.9 Prevenirea și stingerea incendiilor4.10 Zgomotul și vibratiile4.11 Securitatea zonei4.12 Administrație5. Calitatea solului5.1 Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat5.2 Efecte potențiale ale activităților învecinate6. Concluzii și recomandări6.1 Rezultatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora,după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sauprograme de conformare.6.2 Rezultatul obligațiilor necuantificabile și/sau al obligațiilorcondiționate de un eveniment viitor și incert; în cazul privatizării,se include și lista obligațiilor de mediu de tip B identificate.6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilitățilenecuantificabile și condiționate de un eveniment viitor și incert(dacă este necesar).
 + 
Anexa A.3BILANȚUL DE MEDIU NIVEL IISCOPUL ȘI DOMENIUL BILANȚULUI DE MEDIU NIVEL II1. IntroducereInvestigațiile bilanțului de mediu nivel II sunt cerute atunci când se identifica anticipat poluarea unei zone sau când rezultatele bilanțului de mediu nivel II indica o potențiala poluare a zonei și sunt necesare clarificări privind natura și intensitatea poluarii identificate. Trebuie întreprinse investigații aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativă a nivelurilor de poluare din zona analizata. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementările, normale metodologice și standardele existente. Acolo unde este posibil, se recomanda recoltarea unei probe-etalon dintr-o zona învecinata neafectata de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care să fie comparat rezultatul probelor din zona poluata.2. Recomandări privind prelevarea probelor2.1 Probe de sol2.1.1 Prevederi generale privind probele de solNatura și gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza rezultatelor analizelor fizice, chimice și biologice ale probelor de sol recoltate din arealul poluat. Amplasarea punctelor de prelevare a probelor se face ținând seama de natura surselor de poluare și a poluantilor, de gradul de uniformitate al reliefului și de caracteristicile tipurilor de sol dominante.Numărul de probe ce urmează a fi prelevate depinde de mărimea suprafeței potențial poluate, care se stabilește în funcție de sursele de poluare. În unele situații, sursa predominanta poate fi reprezentată de părți distincte de instalații/echipamente sau de anumite zone ale unei unități industriale. Astfel de exemple sunt rezervoarele subterane sau locurile unde au fost depozitate sau imprastiate accidental materiale periculoase. În astfel de situații, raza de colectare a probelor va porni de la sursa suspectata de poluare, marind distanțele dintre punctele de colectare spre zonele presupuse a fi necontaminate.În alte situații, când surse de poluare atmosferica contribuie la poluarea solului, arealul potențial poluat se stabilește pe baza modelarii dispersiei poluantilor atmosferici specifici ce pot avea impact asupra solului din jurul sursei. În lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluantilor, se recomanda ca raza suprafeței analizate în jurul sursei să fie de cel puțin 10-15 ori mai mare decât înălțimea coșurilor de dispersie.La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua în considerare următoarele:* să fie amplasate pe toate direcțiile cardinale, în jurul unor surse de poluanti atmosferici, având grija ca distanțele față de surse, până la care se preleveaza probe de sol, să fie mai mari pe direcția vanturilor dominante;* să se amplaseze, pe fiecare direcție în jurul surselor de poluare atmosferica, cel puțin câte un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosința a solului (arabil, pășune, fâneața, vii și livezi etc.);* să se aprecieze posibilitatea contribuției mai multor surse la poluarea potențiala a solului;* să se analizeze influența reliefului la distribuția poluantilor în sol;* să fie amplasate puncte de prelevare pe toate suprafețele ce au servit la depozitarea temporară a materiilor prime conținând substanțe periculoase și/sau a deșeurilor periculoase.Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea și concentrarea poluantilor în plantele de cultura.2.1.2 Probe de la suprafața și de sub suprafața soluluiPentru prelevarea probelor de sol se vor marca în prealabil punctele de prelevare pe planul de situație al zonei. Vegetatia va fi complet îndepărtată de pe aria de prelevare a probei și se va utiliza un instrument de prelevare care să asigure prelevarea unui volum de mostra suficient analizei. Acesta trebuie transferat într-un container adecvat, care a fost pregătit în prealabil pentru a corespunde probei analitice și care va fi marcat în mod clar, identificandu-se numărul probei cu sistemul de evidenta din registrul prelevarilor. În mod normal, probele de sol vor fi prelevate de la doua adâncimi diferite (reprezentând adancimile situate la 5 cm și, respectiv, 30 cm de suprafața solului). Când se presupune ca o poluare atmosferica poate constitui o sursa majoră a poluarii solului, vor fi analizate adâncimi adiționale, iar suprafața solului trebuie analizata în mod independent de straturile de adâncime.În registrul de evidenta a prelevarilor vor fi consemnate informații și observații pertinente despre locul de prelevare. Acestea trebuie să includă: numărul probei, adâncimea de prelevare, tipul și culoarea solului, existenta oricărui miros, prezenta sau absenta apelor subterane și orice alte informații considerate relevante.După fiecare proba, instrumentul utilizat pentru prelevare va fi curățat cu atenție pentru a preveni contactul accidental al substanțelor conținute în probe și alte influente care pot modifica rezultatul analizelor.Numărul punctelor de prelevare a probelor depinde de mărimea zonei analizate. În general, numărul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol pe o suprafața potențial poluata trebuie să fie:Suprafața Numărul punctelor–––– ––––––-de prelevare–––––1.000 mp 45.000 mp 810.000 mp 15Identificarea parametrilor care trebuie analizați este prezentată în anexa A.3.1.În zonele în care exista poluare semnificativă este necesară efectuarea unui profil de sol pentru aprecierea: adancimii de pătrundere a poluantului, limitarilor datorate structurilor de sol ce influențează circulația poluantului și intensitatea poluarii.Atunci când este necesară prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practica, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice intalnite și orice parametri ca: mirosuri, tipuri de culori de sol, adancimile la care s-au intalnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea următoare.2.2. Prelevarea probelor din ape subteraneForajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative, acționate manual sau electric, în funcție de structura geologica și de adâncimea necesară de forare.Forajele trebuie executate inecat pentru a menține neperturbata oglinda apei stratului acvifer din foraj înainte de orice prelevare de probe. De asemenea, forajele trebuie purificate înainte de prelevare pentru a recolta "adevărata" apa subterana și nu apa stocata în put și alterata chimic datorită contactului cu aerul. Cantitatea de apa ce trebuie extrasa pentru a asigura purificarea putului depinde de volumul acestuia și reprezintă, în general, triplul acestui volum. Purificarea și prelevarea de probe vor fi efectuate folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevatorul Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unica folosința, racordat la o vana unidirectionala din oțel inoxidabil. Tehnica de prelevare asigura menținerea constanta a presiunii, evitand orice inadvertente datorate posibilei volatilizari prin vacuum a compusilor organici care pot fi prezenți în proba. După prelevare, proba va fi transferata în recipiente adecvate și transportată imediat la laborator, în vederea efectuării analizei.2.3. Studiul gazelor și al vaporilor din solAceste studii oferă date despre concentrațiile compusilor volatili și gazosi din sol. Se folosesc pentru a identifica sursa poluantilor volatili (de exemplu: rezervor sau conducta subterana care prezintă scurgeri) sau pentru a monitoriza generarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deșeuri.Monitorizarea în situ implica aspirarea gazelor și vaporilor din sol printr-un dispozitiv de măsurare fix sau portabil. De obicei se folosește în acest scop un dispozitiv de aspirație cu para acționată manual sau cu pompa acționată electric. Pe durata măsurilor se vor înregistra în sistemul de evidente:* locul și adâncimea punctelor de monitorizare (la instalare);* prezenta și adâncimea apei freatice, dacă este depistata;* citiri de vârf și stabile obținute la instrumentele portabile;* condițiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosferica în momentul măsurătorilor.2.4. Colectarea de probe din apele de suprafațaLa analiza apelor de suprafața se va avea în vedere obținerea de probe pentru comparație, situate în amonte și în aval de zona de interes. Probele de apa, ca și cele de sediment pot fi de interes în evaluare și pot fi obținute în diferite moduri.Se vor evita atât cursurile turbulente, cat și apele stătătoare care nu asigura probe reprezentative. Trebuie evitate, de asemenea, zonele cursurilor de apa care prezintă un grad redus de omogenizare, situate în aval de gurile de vărsare sau lângă maluri, cu excepția cazurilor de un interes specific.Când parametrii chimici necesari a fi determinați pot trece în atmosfera (compușii organici volatili sau gaze, de exemplu), proba nu trebuie luată în general de la suprafața. Sunt preferate, în acest caz, probele luate sub oglinda apei (până la 50 cm sub nivelul liber al apei). Înainte de prelevarea probei, vasul trebuie clatit, având grija să se goleasca conținutul în aval de punctul de prelevare. Proba se preleveaza prin imersarea în apa a unui vas cu deschiderea orientata înspre amonte, asigurând umplerea acestuia astfel încât în vas sa nu rămână aer.Cea mai simpla metoda de a obține o proba de sedimente (dacă adâncimea apei permite acest lucru) consta din prelevarea manuală a sedimentului. Trebuie avut grija la scoaterea probei prin interfata dintre apa și sediment, îndeosebi în cursurile rapide, unde exista tendința dislocării probei. Probele de sediment din cursuri rapide sau adânci se recolteaza cel mai bine cu prelevatoare Grab sau Core, de pe o platforma stationara, cum ar fi pod, sau dintr-o barca.2.5. Materiale de construcțieMaterialele de construcție sunt prelevate de obicei pentru a identifica azbestul, dacă este prezent. Este suficienta o cantitate mica de proba (aproximativ 50 g). Pentru a obține o proba de material de construcție, este necesar să se disloce cu grija o bucata de material și să se pună într-un container curat, special pregătit pentru proba. Se va înregistra locul de unde a fost prelevata proba. Punctul de prelevare trebuie astfel ales încât sa nu afecteze structura. În timpul prelevarii se vor purta manusi de protecție. Dacă materialul este fibros se vor lua măsuri suplimentare de protecție pentru a nu se inhala fibre în timpul colectării.2.6. Poluarea atmosfericaDeterminarea poluarii atmosferice presupune o gama larga de măsurători, de la monitorizarea concentrațiilor scăzute de poluanti în aer la concentrațiile ridicate ale poluantilor din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizarea emisiilor de la surse poate implica atât măsurători momentane, cat și monitorizare continua.Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o metodologie complexa, al carei cadru este prezentat în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993. La măsurători se va urmări respectarea stricta a condițiilor de prelevare indicate în continuare:* Este important să se identifice o secțiune (izocinetica) adecvată pentru prelevare, aleasă în funcție de profilul de curgere a gazelor prin cosul de evacuare sau conducta. Pentru aceasta se va explora conducta cu un tub Pitot în vederea determinării profilului presiunii dinamice a gazului prin conducta pe toată întinderea secțiunii alese pentru prelevare.* După identificarea secțiunii adecvate pentru prelevare, fiecare acces la liniile de prelevare trebuie să fie racordat la un orificiu dreptunghiular din conducta. Când nu sunt folosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate.* Prin conductele circulare se recomanda să fie prelevate cel puțin patru probe din puncte situate pe diametre perpendiculare, folosind sonde de monitorizare.* Pentru efectuarea prelevarilor din conducte inaccesibile direct datorită inaltimii, este recomandat să se construiască o platforma de prelevare.* Pentru monitorizarea parametrilor ceruti se va utiliza echipamentul potrivit acestor determinări.Pentru monitorizarea aerului ambiental este disponibilă o gama variata de echipamente, în funcție de parametrii ce se monitorizează și de localizarea sistemului, de exemplu pentru monitorizarea igienei locului de muncă sau a condițiilor exterioare.3. Laboratoare de analizaDupă prelevarea probelor, exceptând situațiile monitorizarii în situ, este necesar ca acestea să fie analizate de un laborator competent, care trebuie să dispună de dotare tehnica corespunzătoare și acreditare pentru a efectua tipul de analiza cerut.4. Raportul la bilanțul de mediu nivel IIDupă prelevarea probelor și analizarea acestora, va fi redactat raportul care va cuprinde doua părți: una cu descrierea și rezultatele investigatiilor prezentate individual pentru fiecare dintre secțiunile 2.1.1-2.1.6, folosite, și cealaltă cu concluzii și recomandări privind acțiunile necesare de realizat. Cuprinsul raportului va fi următorul:I. Descrierea și rezultatele investigatiilorA. Probe de sol:1. Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea acestora2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologica și tehnicile de lucru3. Toate rezultatele analizelor efectuate și compararea acestora cu valorile pragurilor din Reglementarea privind evaluarea poluarii mediuluiB. Probe de …1.2.3.(se continua pentru fiecare dintre secțiunile 2.1-2.6, folosită)II. Concluzii și recomandăriA. Rezumatul neconformarii cuantificateB. Rezumatul obligațiilor necuantificate și al obligațiilor condiționate de un eveniment viitor și incert, inclusiv recomandări pentru studii de urmărire, pentru cuantificarea acestora, când este posibilC. Recomandări pentru elementele programului de conformare sau pentru obiectivele de mediu minim acceptate, în cazul privatizăriiAnexe (analize de laborator și alte documente relevante). + 
Anexa A.3.1ANALIZELEminime ce trebuie incluse în investigații, în funcție de istoricul zonei| | | || Risc*1) | Utilizări finale ale | Minimum de analize || | zonelor contaminate | ||-|-|-|| Ingerarea directa | Curți, zone de | arsen, total cianuri libere || de către copii a | recreere și agrement | cadmiu, total fenoli || solului poluat | | plumb, total sulfati || | | fluor hidrocarburi || | | aromatice || | | polinucleare ||–––––––|––––––––|–––––––––––|| Asimilarea și con- | Curți, loturi și | metale grele în special: ||centrarea poluantilor| terenuri agricole | cadmiu, total*3) ||în plantele de cultu-| | plumb, total*3) ||ra*2) | | ||-|-|-|| | Orice folosința pentru| cupru, total pesticide || Fitotoxicitate | cultura plantelor | nichel, total bor || *2), *3) | | zinc, total ||-|-|-||Atac asupra materia- |Dezvoltări ale spații- | sulfati; sulfiti fenoli ||lelor de construcții |lor de locuit, clădiri | sulfuri uleiuri mi- ||și a folosintelor*2) |comerciale și indus- | cloruri nerale azo- || |triale | gudroane tati, azoti || | | substanțe || | | uleioase ||–––––––|––––––––|–––––––––––|| | Orice folosința care | metan || Incendii și ex- | implica construcția | sulf || plozii | de clădiri |materiale potențial combustibile|| | | (ex. praf de cărbune, ulei, || | | gudron) ||–––––––|––––––––|–––––––––––|| Contactul direct cu | Riscuri în special | fenoli azbest ||poluantii pe timpul | pe termen scurt (pen- | hidrocarburi aromatice polinu- ||operațiunilor de | tru personalul sau | cleare substanțe uleioase și ||demolare, de curățare| investigatorii care | gudroane materiale radioactive ||sau de construcție | lucrează în zona) | ||–––––––|––––––––|–––––––––––||Poluarea apelor | Orice folosința unde | fenoli cianuri ||subterane și de | este posibil să apară | sulfati metale so- ||suprafața*2) | poluarea apei | lubile || | | compuși organici usori ||-|*1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinatia mai multor riscuri.*2) Trebuie măsurat și pH-ul solului, deoarece influențează importanța acestor riscuri.*3) Asimilarea prin admisie capilara a metalelor dăunătoare sau fitotoxice în plante depinde de forma chimica în care aceste elemente se găsesc în sol. Când concentrația totală prezintă în sol indica un risc potențial, este necesar să se determine formele particulare și toate analizele necesare pentru interpretarea corecta a circulației poluantilor în sistemul sol-apa-flora-fauna.
 + 
Anexa A.4EVALUAREA RISCULUIScopul evaluării risculuiIntroducereNecesitatea unor informații suplimentare privind riscurile poluarii identificate sau ale activităților poluante, desfășurate pe un amplasament, poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune și posibilii păgubiți prin acea dăuna. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta același risc sau vor necesita același nivel de remediere.Exista o gama larga de metodologii diferite pentru evaluarea riscului, atât cantitative, cat și calitative. În continuare este prezenta o metoda generală a unei evaluări de risc.Definiția evaluării risculuiRiscul este probabilitatea apariției unui efect negativ într-o perioadă de timp specificată și este adesea descris sub forma ecuatiei;Risc = Pericol x ExpunereEvaluarea riscului este definită "ca un proces pentru identificarea, analizarea de către Banca Mondială și controlarea pericolelor datorate prezentei unei substanțe periculoase dintr-o instalatie". Raportul din 1992 al Societății Regale a U.K. expliciteaza sensul definiției prezentate în Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC , prezentând distinct componentele evaluării riscului: estimarea și calcularea.În consecința, evaluarea riscului implica o estimare (incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor și probabilitatea unei manifestări) și calcularea riscului (incluzând cuantificarea importantei pericolelor și consecințele pentru persoane și/sau pentru mediul afectat).Obiectivele evaluării risculuiObiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscurile provenite de la amplasament, prin identificarea:* agenților poluanti sau a pericolelor cele mai importante;* resurselor și receptorilor expuși riscului;* mecanismelor prin care se realizează riscul;* riscurilor importante care apar pe amplasament;* măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un "nivel acceptabil".Tipuri de evaluare a risculuiMulte forme și intrebuintari ale evaluării riscului de mediu au fost deja propuse sau sunt în curs de elaborare. Exemple dintre acestea includ:Evaluări ale sănătățiiEste cea mai importanța dintre evaluările de risc. Dezvoltări recente au avut în vedere protecția și igiena muncii, cu praguri limita stabilite la nivel internațional pentru a determina expunerea în siguranța la diferite substanțe chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizației Mondiale a Sănătății, de exemplu, au fost dezvoltate pentru nivelurile concentrațiilor acceptate ale poluantilor în atmosfera și pentru limite orientative pentru sănătatea umană (și recent pentru sănătatea mediului), pentru diferiți parametri.Evaluări ecologiceAceste evaluări compara concentrațiile preconizate ale poluantilor în mediu cu pragurile toxice estimate, în scopul evaluării securității unei emisii propuse. Evaluarea ecologica a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc, folosind diferite instrumente sofisticate cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.Următoarele elemente caracteristice ale riscului sunt integrate în evaluările de risc privind:* riscul chimic;* riscul carcinogen;* riscul epidemiologic;* riscul contaminării nucleare;* riscul apariției fenomenelor naturale.Metodologia generală pentru evaluarea calitativă a risculuiEvaluarea calitativă a riscului va lua în considerare următorii factori:(1)Pericol/sursa – se referă la poluantii specifici care sunt identificati sau presupusi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate și efectele particulare ale acestora.(2)Calea de acționare – reprezintă calea pe care substanțele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare, fie prin ingerare directa sau contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau apa.(3)Ținta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acționează efectele dăunătoare ale anumitor substanțe toxice de pe amplasament, care pot include ființe umane, animale, plante, resurse de apa și clădiri (sau fundațiile și folosintele acestora) Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate.Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra receptorului, cat și de probabilitatea manifestării acestui impact.Identificarea factorilor critici care influențează relația sursa-cale-receptor presupune caracterizarea detaliată a amplasamentului din punct de vedere fizic și chimic. În general, evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape:=> descrierea intenției;=> identificarea pericolului;=> identificarea consecințelor;=> estimarea mărimii consecințelor;=> estimarea probabilitatii consecințelor.O parte dintre informațiile necesare pentru a răspunde la aceste întrebări se identifica în bilanțul de mediu nivelul I și nivelul II. Principalele considerente referitoare la fiecare dintre acești factori și principalele măsuri pentru executarea evaluării sunt descrise în tabelul anexei A.4.1.Adesea este util să se reprezinte rezumatul analizei sursa-cale-receptor sub forma unei diagrame arbore, înainte de a incerca evaluarea riscului, deoarece aceasta identifica clar acțiunea, pericolul și consecințele.Pe baza informațiilor prezentate în tabel se va analiza sistematic fiecare agent poluant în raport cu căile sale potențiale de acțiune asupra receptorilor specificăți și se va decide dacă exista o relație cauzala sau este posibil sa existe. Importanța riscului fiecărui receptor poate fi apoi evaluată, identificand acele riscuri la care se impune o formă de remediere – aceasta reprezintă estimarea riscului.Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare unde probabilitatea și gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescator, atribuindu-le un punctaj aleatoriu.Model simplificatClasificarea Clasificareaprobabilitatii gravitatii3 = mare 3 = majoră2 = medie 2 = medie1 = mica 1 = ușoarăRiscul se poate calcula apoi prin înmulțirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate, pentru a obține o cifra comparativa, cum ar fi, 3 (mare) x 2 (serioasă) = 6. Aceasta va permite efectuarea unor comparații între diferite riscuri. Cu cat rezultatul este mai mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Aceasta tehnica de baza poate fi dezvoltată pentru a permite analize mai serioase prin mărirea gamei punctajelor de clasificare și includerea mai multor definiții perfectionate a ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate majoră, probabilitate mare etc.Când în evaluare exista un număr mare de poluanti importanți, trebuie să se acorde atenție unei modalități mai clare de prezentare. Adesea este util să se facă un rezumat al informațiilor sub forma unei liste de verificare sau matrice. Un exemplu de matrice este dat în tabelul-anexa A.4.2.Analiza relatiei sursa-cale-receptorScopul principal al evaluării riscului este de a ajuta la stabilirea prioritatilor controlului riscului. Acest lucru se poate realiza prin evaluarea fie calitativă, fie cantitativă a riscului.Evaluarea riscului implica identificarea pericolelor și apoi aprecierea riscului pe care acestea îl prezintă, prin examinarea probabilitatii și consecințelor (gravitatii) pagubelor care pot să apară din aceste pericole. Aceasta abordare, prin înmulțirea frecvenței cu consecințele, a fost folosită atât în evaluarea calitativă, cat și în cea cantitativă. Diferența dintre cele doua este ca evaluarea calitativă a riscului considera frecventele și consecințele în termeni "mici" până la "mari", în timp ce evaluarea cantitativă a riscului atribuie date de probabilitate statistica părților de frecventa și consecințe ale ecuatiei.Managementul risculuiCa rezultat al evaluării riscului este posibil să se identifice și să se prioritizeze acele riscuri care nu se pot accepta. În aceste cazuri, atunci când este posibil, pot fi propuse măsuri de remediere și/sau de implementare a monitorizarii adecvate. Managementul riscului se referă la procesul de luare a deciziilor și implementarea acestuia privitor la riscurile acceptabile sau tolerabile, și minimizarea sau modificarea acestora ca parte a unui ciclu repetitiv.Poluarea industriala poate fi definită ca prezenta substanțelor toxice în aer, apa sau sol, fiind adesea rezultatul unor deficiente în procesele de producție. Aceste substanțe pot prezenta un risc pentru sănătatea oamenilor sau a sistemelor ecologice. Riscuri diferite pot fi estimate și comparate folosind evaluarea riscului. În consecința, evaluarea riscului poate servi la stabilirea clasificării după prioritate a problemelor de poluare, pe baza mărimii riscului pe care îl prezintă fie pentru ființele umane, fie pentru sistemele ecologice. Acest proces poate fi apoi folosit ca baza pentru managementul riscului. + 
Anexa A.4.1IDENTIFICAREA FACTORILOR SURSA-CALE-RECEPTORpe un amplasament contaminatCriterii de apreciereSursa și natura poluantului* solida, lichidă, gazoasa, organică, anorganica* concentrația agenților poluanti și mobilitatea, solubilitatea lor,disponibilitatea și retentia în plante:– în matrice de sol, apa subterana, apa de suprafața– în depozite generale, bidoane, containere sau structuri îngropate* distribuție parțială și volumul total al materialului poluantNatura pericolului* corosiv sau alte forme de atac asupra materialelor* toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau respirator, asfixiant* inflamabil, exploziv* fitotoxicTinte/ReceptoriInclud următoarele categorii principale:* sisteme de apa subterana* cursuri de apa de suprafața: – în afară amplasamentului și peamplasament* receptori umani: – ocupanti/utilizatori/vecini existenți șiviitori ai amplasamentului– dezvoltări viitoare* sol și culturi agricole: – existente și viitoare* ecosisteme naturale: – fauna și flora– rezervații naturale etc.Cai* contact direct sau ingerarea unor materiale contaminate* migrarea agenților poluanti prin: – straturi permeabile sau fisurate– apa subterana, apa de suprafața șideversare– put de mina/galerii de acces– transport în afară amplasamentuluiprin vehicule, ex. namol/praf de pedrum– generare de praf în aer– servicii și infrastructuraExistenta barierelor împotriva acestor cai (de exemplu, straturi depermeabilitate mica)Date asupra efectelor riscului/pericolului––––––––––––––Sunt necesare informații privind efectele, apariția și acceptabilitatea diferitelor pericole prezentate de agenții poluanti:* atunci când nivelurile stabilite de declanșarea acțiunii nu sunt disponibile pentru agentul poluant în cauza, de exemplu azbestul* pentru a suplimenta nivelurile de declanșare a acțiunii, când acestea nu sunt strict aplicabile situației, de exemplu importanța cuprului, acolo unde peisajul nu este importantPot fi necesare informații privind:* efectele poluantilor și calea de expunere prin care se produc aceste efecte* efectele specifice asupra oamenilor, materialelor de construcție și altor factori de mediu naturali sau antropici* date despre reactia la doza de expunere, aspecte toxicologice, concentrații acceptabile și durate de expunere. + 
Anexa A.4.2MATRICEpentru analiza relatiei sursa-cale-receptorAgentpoluant Pericol(e) Sursa(e) Cale(cai) Tinte Atingerea Importanța Necesursei, riscului sita-caii, teatintei lucra-rilorderemediereAgent Fitotoxic Halda Dizolvare Ape Da Mica/medie Nupoluant 1, de subteraneex. zinc depozitare Dizolvare Ape de Da Mica/medie NusuprafațaNici una Sănătate Nu Mica NuumanăExtras Flora Da Medie DaprinrădăciniNici una Fauna Nu Mica NuNici una Clădiri/ Nu Mica Nufolosințe–––––––––––––––––––––––––––Agentpoluant 2Agentpoluant 3–––––––––––––––––––––––––––Combinațiide agențipoluantiX + Y + 
Anexa A.5.1BILANȚUL DE MEDIU NIVEL 0pentru procesul de privatizare| | Denumirea societății comerciale: …………………… || I. | Adresa: …………………………………………. || Autorul | Nr. tel.: ……………. Nr. fax: ………………… || | Numele autorului: ………………………………… ||–––––-|––––––––––––––––––––-|| II. | Denumirea societății comerciale: …………………… || Societatea | Adresa: …………………………………………. || Comercială | Nr. tel.: ……………. Nr. fax: ………………… || supusă | Numele/funcțiile 1. ………………………….. || bilanțului | reprezentanților || | legali: 2. ………………………….. ||-|-|| III. Situația conformării cu procedura de autorizare de mediu: || _ _ || (1) Cu autorizare de mediu DA |_| NU |_| || în vigoare || _ _ || (2) Cu bilanț de mediu DA |_| NU |_| || _ _ || (3) Cu program de conformare DA |_| NU |_| || _ _ || (4) Cu autorizație de DA |_| NU |_| || gospodărirea apelor ||-|| IV. Autorizații sau avize legale de funcționare în vigoare, eliberate de || alte autorități (sanitară, protecția muncii, PSI etc.): || _ _ || DA |_| NU |_| || || Dacă "Da", rugăm specificăți și anexați documentele doveditoare ………… || …………………………………………………………………..||-|| V. Mărimea amplasamentului| Suprafața totală (mp)| Suprafața construită (mp)||-|| VI. Activități desfășurate pe amplasament || Specificați: numărul curent conform "Clasificarea activităților cu impact || asupra mediului" din anexa A.6 și/sau, după caz, alte activități decât cele || din lista, identificate pentru perioada: || || (i) Prezenta: …………………………………………………. || ……………………………………………………………….. || || (îi) Anterioară: ……………………………………………….. || ……………………………………………………………….. || || (iii) Viitoare: …………………………………………………. || ………………………………………………………………… || || Anexați dovada folosinței trecute a terenului amplasamentului, dacă exista. || _ || Bifati dacă este anexată |_| ||-|| VII. Categoria de folosința a terenului și calitatea legală a utilizatorului|| (proprietar, chiriaș etc.): || (i) Prezenta …………. (îi) Anterioară ………. (iii) Viitoare …… ||-|| VIII. Număr de personal | Norma întreaga: | Norma parțială: ||-|-|| IX. Orice investigatie an- | _ _ || terioara a amplasamentului | DA |_| NU |_| || privind poluarea terenului:| Dacă "Da", detaliati poluantii identificati și || | concentrațiile maxime determinate în soluri și || | ape subterane ………………………….. ||-|| X. Situația conformării emisiilor de poluanti cu reglementările în vigoare: || || A Apa _ || (i) Ape reziduale |_| || Conformarea cu reglementările în vigoare: || _ _ || DA |_| NU |_| || _ || (îi) Canalizare menajera |_| || Conformarea cu reglementările în vigoare: || _ _ || DA |_| NU |_| || _ || (iii) Ape pluviale |_| || Conformarea cu reglementările în vigoare: || _ _ || DA |_| NU |_| ||-||B Aer || _ || (i) Emisii de combustibil (surse fixe) |_| || Conformarea cu reglementările în vigoare: || _ _ || DA |_| NU |_| || _ || (îi) Emisii tehnologice |_| || Conformarea cu prevederile în vigoare: || _ _ || DA |_| NU |_| || _ || (iii) Altele |_| || Rugăm specificăți ………………………………… | | ………………………………………………… ||––––––––––––––––––––––––––|| XI. Apa de suprafața | (numele celui mai apropiat curs de apa, direcția și || | distanta față de amplasament) ||-|-|| XII. Apa subterana | (adâncimea apelor subterane pe amplasament, folosin-|| | ta curenta și folosința pentru necesitățile activi- || | tatii) ||-|-|| XIII. Producerea | (tone/luna; separate pe categorii, cu descrierea ge-|| deșeurilor solide | nerala a compoziției și a amenajărilor existente || | pentru depozitare; anexați evidentele, dacă este || | cazul) ||––––––––|––––––––––––––––––|| XIV. Rezervoare și | (substanța depozitată/transportată; volum/debit) || conducte subterane | ||-|-|| XV. Poluari accidentale| _ _ || semnificative | DA |_| NU |_| || | || | Dacă "Da", specificăți poluantul și măsurile de || | intervenție întreprinse: ……………………. || | ………………………………………….. ||––––––––|––––––––––––––––––|| XVI. Penalități și | (Lista penalităților și sancțiunilor pe ultimii doi || sancțiuni | ani, inclusiv cele neachitate) ||-|-|| XVII. Transformatoare | _ _ || în proprietate | DA |_| NU |_| || | || | Dacă "Da", ce capacitate, ce vechime, dacă conțin || | PCB? ||-|-|| XVIII. Prezenta | _ _ || azbestului | Da |_| NU |_| || | || | Dacă "Da", ce tip; dacă este în clădiri, ce || | suprafața acoperă (mp)? …………………….. || | ………………………………………….. ||––––––––––––––––––––––––––|| XIX. Folosința terenului înconjurător pe o distanta de 150 m (rezidentiala, || comercială, recreationala, industriala etc.) || || Nord: –––––- || – || –––––- || || Vest: ––––- Est: ––––- || – – || ––––- ––––- || || Sud: ––––– || – || ––––– |Autorul Titularul(semnătura și, după caz, (semnăturile reprezentanțilorștampila unității) legali și ștampila unității)1. ………………………..2. ………………………..
 + 
Anexa A.5.2(Se completează de către autoritatea de mediu competența)–––––––––––––––––––––––––––| AUTORIZAȚII | (1) Autorizație de mediu: || DE FUNCȚIONARE | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… ||––––––|––––––––––––––––––––|| | (2) Autorizație de gospodărirea apelor || | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… || |––––––––––––––––––––|| | (3) Accept de descărcare a apelor uzate în canalizarea || | altei unități (dacă este cazul) || | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… || |-|| | (4) Autorizație PSI || | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… || |-|| | (5) Autorizație sanitară || | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… || |-|| | (6) Autorizație de protecția muncii || | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… || |-|| | (7) Plan de apărare împotriva dezastrelor (după caz) || | Numărul de identificare și durata de valabilitate ……. || | ………………………………………………… || |-|| | (8) Acte de proprietate sau drept de folosința a terenului,|| | clădirilor și unităților ………………………….. || | ………………………………………………… || |-|| SITUAȚIA | Calitatea solului ……………………………….. ||CONFORMĂRII | ………………………………………………… || |––––––––––––––––––––|| | Calitatea apelor subterane ………………………… || | ………………………………………………… || |-|| | Emisii atmosferice ……………………………….. || | ………………………………………………… || |––––––––––––––––––––|| | Alimentarea cu apa ……………………………….. || | ………………………………………………… || |-|| | Evacuarea apelor uzate ……………………………. || | ………………………………………………… || |––––––––––––––––––––|| | Gospodărirea deșeurilor …………………………… || | ………………………………………………… || |-|| | Încadrarea în nivelul de zgomot și vibratii admis …… || | ………………………………………………… || |––––––––––––––––––––|| | Igiena și protecția muncii ………………………… || | ………………………………………………… || |-|| | Penalități și sancțiuni în ultimii 2 ani, altele decât || | cele declarate de societatea comercială în Anexa A.5.1, || | poz. XVI ………………………………………… || | ………………………………………………… || |––––––––––––––––––––|| | Datorii către autoritatea de mediu (pe categorii de || | tarife și taxe) ………………………………….. || | ………………………………………………… ||––––––|––––––––––––––––––––|STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATEI. Pe baza informațiilor prezentate în bilanțul de mediu nivel 0, autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește:_|_| obiectivele de mediu minim acceptate conform tabelului de mai jos(folosiți pagini suplimentare, dacă este cazul),sau_|_| un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constând în reînnoireaautorizației de mediu la schimbarea titularului activității în termende ….. luni de la data vânzării (se completează numai dacăactivitatea se conformează cerințelor legale în vigoare),sau_|_| ca informațiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii aobiectivelor de mediu minim acceptate și stabilește ca obiectiv demediu minim acceptat obținerea autorizației de mediu în termen de…… luni de la data vânzării.–––––––––––––––––––––––––––| Domeniul conformării | Obiective de mediu | Termenul realizării || | minim acceptate | ||-|-|-|| Poluarea solului și a apelor | | || subterane | | ||–––––––––––|–––––––-|–––––––|| Descărcarea apelor uzate | | ||–––––––––––|–––––––-|–––––––|| Emisii atmosferice | | ||–––––––––––|–––––––-|–––––––|| Gospodărirea deșeurilor | | ||–––––––––––|–––––––-|–––––––|| Igiena și protecția muncii | | ||–––––––––––|–––––––-|–––––––|| Planuri de apărare împotriva de-| | || zastrelor și de prevenire a | | || incendiilor | | ||–––––––––––|–––––––-|–––––––|| Altele | Obținerea autoriza- | …. luni de la data|| Autorizație de mediu | tiei de mediu | vânzării (se comple-|| …….. | | teaza întotdeauna || …….. | | ||-|II. Recomandări justificate privind investigații suplimentare ………………………….. (folosiți pagini suplimentare, dacă este cazul)Șeful compartimentului "Reglementări" Director(semnătura și ștampila A.P.M.)Întocmit,
 + 
Anexa A.6CLASIFICAREA ACTIVITĂȚILORcu impact negativ asupra mediuluiNr. Nr.crt. crt.al al Categoria Activitatea Observațiicâte- câtego- goriei riei–––––––––––––––––––––––––––I. 1. Agricultura Puțuri seci; locuri de depozitarea cadavrelor de animale bolnave2. Depozite de pesticide, fungicideși alte substanțe similareII. 1. Extracție de Extracție, manipulare se depozitarecombustibili a substanțelor combustibile fosile–––––––––––––––––––––––––––III 1. Extracția Extracția, manipularea și depozitareaminereurilor minereurilor și a constituențiloracestora–––––––––––––––––––––––––––IV. 1. Producere de Producerea gazului din combustibili (Inclusivenergie fosili conducte șialte feluride transport)2. Reformare, rafinare, purificare sau (Inclusivodorizare a gazelor naturale sau conducte șia altor gaze provenind din combus- alte feluritibili fosili de transport)3. Piroliza, cocsare, distilare, (Altele decâtlichefiere, oxidare, tratamente pentru gaze-termice, conversie, purificare ificare sausau rafinare a combustibililor producere defosili, (inclusiv conducte și cocs)alte feluri de transport)4. Centrale termoelectrice, alteledecât cele nucleare5. Centrale nucleare și producerea,imbogatirea și reprocesareacombustibililor nucleari6. Stații de transformare și substatiiV. 1. Producerea și Producerea, recuperarea, rafinarea (Inclusivși folosirea sau depozitarea produselor petro- bitum,chimicalelor liere, petrochimice sau a deriva- asfalt)telor acestora2. Producerea, rafinarea sau stocarea (Inclusivsubstanțelor chimice organice sau îngrășăminte,anorganice legate de folosințe pesticide,agricole erbicide,fungicideetc.)3. Producerea, rafinarea sau stocarea (Inclusivaltor substanțe chimice organice vopsele, lasau anorganice curi, colo-ranti, cerneluri, sub-stante cosmetice, plasti-ce, farmaceutice și altechimicale)4. Producerea, rafinarea sau stocareagazelor industriale care nu suntincluse în alte secțiuni ale listeiVI. 1. Industrie me- Producere, rafinare sau recuperare (Inclusivtalifera (în- a metalelor prin procese fizice, toate zoneleclusiv span și chimice, termice, electrolitice de mineritrebuturi) sau alte procese de extracție pentru producția demetale)2. Procese de încălzire, topire sau (Inclusivturnare a metalelor reprezentând tratamenteca parte sau întreg procesul de de otelireprelucrare și călire)3. Procese de formare la rece, inclu-siv ambutisare, laminare, extrudare,concasare, formare4. Finisarea metalelor, inclusiv prinprocese anodice, de conservare,acoperire, laminare și alte procesesimilareVII. 1. Industrie Producerea sau rafinarea nemetalife-nemetaliferă relor prin tratarea minereurilor2. Producerea sau procesarea fibrelorminerale3. Producerea cimentului, varului și aghipsului, inclusiv fabricarea caramizilor și alte procese similareVIII. 1. Producerea Producerea sticlei sau a produselor (Inclusivsticlei pe bază de sticlă lampilefluores-cente)–––––––––––––––––––––––––––IX. 1. Producerea Producerea ceramicii și a produselor (Inclusivceramicii pe bază de ceramica glazuri șiemailurivitroase)X. 1. Inginerie și Producerea bunurilor din metal,procese de inclusiv inginerie mecanică careproducție presupune metale și lucrări metalice2. Producerea, stocarea sau testareaexplozibililor, agenților explozivisau a altor produse similare3. Producerea și repararea echipamente- (Inclusivlor electrice, electronice și a com- transforponentelor acestora matoare șicondensatoare)XI. 1. Cherestea și Tratamente chimice și acoperire a (Inclusivproduse de cherestelei și a produselor din tratamentecherestea cherestea de conser-vare alemnului)XII. 1. Textile Argasirea, confecționarea sau alteprocese pentru pregătirea, tratamentulsau tabăcirea pielii2. Tesutul, inalbirea, colorarea saufinisarea tesaturilor sau fibrelor3. Producerea covoarelor sau a altor (Inclusivtextile pentru acoperirea pardoselilor linoleu-mul)–––––––––––––––––––––––––––XIII. 1. Producerea Producerea pastei de hârtie, a hârtiei, (Inclusivpastei de a cartonului sau a produselor derivate imprima-hârtie și din acestea rea șitipărire tipărirea)XIV. 1. Producerea de Producerea alimentelor și a hraneialimente pentru animale2. Producerea produselor animaliere (Exclusivunități deprepararecu capacitate maimare de5000 t/an)XV. 1. Producerea Producerea cauciucului natural (Includecauciucului sau sintetic confectionarea șiresapareacauciucu-rilor)–––––––––––––––––––––––––––XVI. 1. Infrastructura Trierea, demontarea, repararea sauîntreținerea stocului de rulare alcăilor ferate2. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusivrea navelor marine, fluviale sau de ambarcatipe cursurile interioare uni fărămotor)3. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusivrea căilor de transport rutier și a garaje șivehiculelor utilizate în aceste stații deoperațiuni încărcare)4. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusivrea sistemului de transport aerian aparatelede zbor)XVII. 1. Neutralizarea Tratarea apelor de canalizare și adeșeurilor altor categorii de ape uzate2. Stocarea, tratarea sau neutralizarea (Inclusivnamolurilor namoluriledin trata-rea apeloruzate)3. Tratarea, stocarea, depozitarea (Inclusivsau neutralizarea deșeurilor, rebuturileinclusiv a celor orășenești și de și activila alte folosințe tatile dedemolare)4. Depozitarea sau neutralizarea mate-rialelor radioactive–––––––––––––––––––––––––––XVIII. 1. Diverse Operații de curățare uscata2. Folosințe fotografice și de procesarea materialelor fotografice3. Laboratoare pentru scopuri educaționalesau de cercetare4. Curățarea rezervoarelor și a cilindrilor5. Ariile cu camp electromagnetic puternic6. Demolarea clădirilor, uzinelor sauechipamentelor uzate, provenind dinoricare din activitățile din aceastalista7. Terenuri refăcute prin utilizareaumpluturilor din materiale poluante––––––––––––––––––––––––––––––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x