PROCEDURĂ din 2 august 2017

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobată de Decizia nr. 16 din 2 august 2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 18 august 2017.

PROCEDURĂ

pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon

CAPITOLUL I

Prevederi generale

ANEXĂ

Art. 1. – (1) Operarea unui sit de stocare geologică a dioxidului de carbon se face numai în baza autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon.

1. (2) Autorizaţia de stocare geologică a dioxidului de carbon se emite de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013, cu respectarea dispoziţiilor aplicabile din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale normelor lor specifice şi ale prezentei Proceduri pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon.

2. (3) Autorizaţia de stocare geologică a dioxidului de carbon este denumită autorizaţie de stocare în tot cuprinsul procedurii.

3. (4) Autorizaţia de stocare se emite:

   1. a) câştigătorului selecţiei de oferte organizate de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;

   2. b) direct, titularului unei autorizaţii de explorare care a indeplinit toate condiţiile prevăzute în autorizaţia de explorare şi solicită autorizaţie de stocare, în conformitate cu prezenta Procedură;

   3. c) direct, titularului unui acord petrolier care solicită autorizaţia de stocare şi care poate să demonstreze, pe baza datelor obţinute din activitatea desfăşurată în cadrul acordului petrolier deţinut, că a identificat o formaţiune geologică adecvată pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon.

4. (5) Pentru fiecare sit de stocare se emite o autorizaţie de stocare pentru un operator.

5. (6) Autorizaţia de stocare este emisă doar dacă, prin caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare, se demonstrează că nu există riscuri semnificative de scurgere a dioxidului de carbon şi riscuri semnificative pentru mediu sau pentru sănatatea umană, conform prevederilor O.U.G. nr. 64/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013.

6. (7) Autorizaţia de stocare se emite doar pentru siturile de stocare ale căror complexuri de stocare se situează pe teritoriul României, în zona economică exclusivă a României în Marea Neagră şi pe platoul continental al Mării Negre aferent României, aşa cum se precizează la art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 64/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013.

7. (8) Oricare operator potenţial poate solicita Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale aprobarea accesului la un sit de stocare autorizat anterior, în baza prevederilor legale privind accesul transparent şi nediscriminatoriu la siturile de stocare geologică a dioxidului de carbon, în scopul stocării unei cantităţi de dioxid de carbon prin intermediul unui operator autorizat, fară a se emite o nouă autorizaţie de stocare.

8. (9) Stocarea unei cantităţi suplimentare de dioxid de carbon în cadrul unui sit de stocare autorizat se face în limita capacităţii de stocare totale şi a capacităţii tehnice, cu modificarea corespunzătoare a autorizaţiei de stocare existente.

Art. 2. – (1) Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei proceduri au înţelesul prevăzut la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013.

(2) Termenii, abrevierile şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei proceduri, alţii/altele decât cele reglementate potrivit alin. (1), se definesc după cum urmează:

1. a) A.N.R.M. – Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;

2. b) A.N.P.M. – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

3. c) acord petrolier – actul juridic încheiat, potrivit prevederilor Legii petrolului, între A.N.R.M. şi una sau mai multe persoane juridice române ori străine, în vederea acordării concesiunii petroliere;

4. d) autorizaţia de explorare – autorizaţia de explorare în vederea stocării geologice a dioxidului de carbon;

5. e) autorizaţia de stocare – autorizaţia de stocare geologică a dioxidului de carbon;

6. f) CO2– dioxid de carbon;

7. g) estimarea impactului asupra mediului – o suită de informaţii privind modul în care stocarea geologică a CO2 în perimetrul propus poate afecta mediul din zonă (apă, aer, sol, biodiversitate etc.);

8. h) F.G.N. – Fondul Geologic Naţional;

9. i) G.M. – Garda de Mediu;

10. j) ofertant – persoana care, în urma publicării ordinului preşedintelui A.N.R.M. prevăzut la art. 8 alin. (1), depune oferta în vederea participării la selecţia de oferte;

11. k) O.U.G. nr. 64/2011 – semnifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013;

12. l) perimetrul complexului de stocare – arie corespunzătoare proiecţiei în plan orizontal a conturului suprafeţei din scoarţa terestră, în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se află formaţiunile geologice utilizate pentru stocarea CO2 şi cadrul geologic inconjurător care pot influenţa integritatea şi securitatea stocării în ansamblu;

13. m) perimetrul sitului de stocare – arie corespunzătoare proiecţiei în plan orizontal a conturului suprafeţei din scoarţa terestră, în interiorul căreia, în cadrul unor formaţiuni geologice precizate şi intr-un interval de adâncime determinat, are loc stocarea geologică a CO2 prin intermediul unei/unor sonde de injecţie, precum şi suprafeţele necesare desfaşurării activităţilor de stocare, dacă sunt situate în afara acestei arii;

14. n) procedura de emitere – semnifică prezenta procedură pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a CO2;

15. o) solicitant – persoană care solicită A.N.R.M., printr-o cerere, analiza de oportunitate a stocării geologice a CO2 intr-un perimetru;

16. p) tip de stocare – categoria de depozit (zăcăminte de hidrocarburi epuizate/acvifere saline captive/straturi de cărbune neexploatabile/zăcăminte de hidrocarburi la care se utilizează injecţia de CO2 pentru creşterea gradului de recuperare/altele) aleasă pentru a fi caracterizată şi evaluată conform art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 64/2011;

1. r) zona – porţiune de suprafaţă, delimitată geografic sau administrativ-teritorial pe baza unor caracteristici distinctive sau unor destinaţii determinate, în cadrul căreia pot fi delimitate unul sau mai multe perimetre.

   Art. 3. – În scopul păstrării evidenţei documentelor şi a informaţiilor A.N.R.M.infiinţează, menţine şi păstrează:

   1. a) Registrul autorizaţiilor de stocare emise;

   2. b) Registrul permanent conţinând toate siturile de stocare inchise şi complexurile de stocare inconjurătoare, inclusiv hărţi şi secţiuni ale extinderii spaţiale ale acestora şi informaţii disponibile pertinente pentru a evalua dacă CO2 stocat este reţinut în mod complet şfi permanent;

   3. c) documentele referitoare la/sau în legatură cu solicitările privind analiza de oportunitate;

   4. d) documentele referitoare la/sau în legatură cu ofertanţii/ofertele.

CAPITOLUL II

Cererea de autorizare a stocării

SEC'IUNEA 1

Analiza de oportunitate privind stocarea geologică a CO2 intr-un perimetru

Art. 4. – (1) A.N.R.M. publică pe pagina de internet proprie lista cu structurile şi formaţiunile geologice pentru care consideră că există suficiente date şi informaţii geologice adecvate pentru caracterizarea şi evaluarea lor în vederea stabilirii posibilitaţii de a fi utilizate ca situri de stocare.

1. (2) Pesoanele interesate în stocarea dioxidului de carbon pot să propună şi alte formaţiuni geologice decât cele propuse de A.N.R.M., pentru care consideră că există suficiente date şi informaţii geologice adecvate pentru caracterizarea şi evaluarea lor, depunând o cerere în vederea analizei de oportunitate privind stocarea dioxidului de carbon intr-un perimetru în care au identificat astfel de formaţiuni.

2. (3) A.N.R.M. va publica pe pagina de internet proprie şi lista cu formaţiunile geologice propuse pentru caracterizare şi evaluare de către solicitanţii de autorizaţii de stocare.

3. (4) Listele prevazute la alin. (1) şi (3) cuprind informaţii cu privire la formaţiunile geologice avute în vedere pentru stocare, respectiv: delimitarea geografică şi administrativ-teritorială a zonei de interes, unitatea stratigrafică, litologia, adâncimea, tipul de stocare avut în vedere şi estimarea cantităţii maxime de CO2 care poate fi stocată.

Art. 5. – (1) Oportunitatea stocării geologice a CO2 intr-un perimetru anume, se analizează de către A.N.R.M., conform prezentei proceduri, în baza unei cereri privind analiza de oportunitate privind stocarea geologică a CO2.

(2) Este exclus de la analiza de oportunitate orice perimetru care face obiectul unei autorizaţii de explorare în vederea stocării geologice a CO2 sau care este cuprins intr-un acord de concesiune petrolieră, aflate în desfăsurare, pentru care titularii pot solicita direct autorizaţia de stocare, în conformitate cu prevederile Cap. V.

Art. 6. – (1) În vederea analizării oportunităţii stocării geologice a CO2, persoanele interesate înaintează către

A.N.R.M. o cerere, întocmită în conformitate cu modelul din anexa nr. 1A la procedură, însoţită de anexele corespunzătoare, conform cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1C la procedură.

(2) Cererea, impreună cu anexele, se depun direct sau se transmit prin corespondentă postală cu confirmare de primire, la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, bd. Dacia, nr. 59, sectorul 1, cod 010407, Bucureşti, România, redactate în limba română şi în limba engleză, în câte două exemplare pentru fiecare limbă, atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic, avand menţionat pe fiecare exemplar datele de identificare ale solicitantului şi denumirea perimetrului.

Art. 7. – (1) Structura de specialitate din cadrul A.N.R.M. verifică şi stabileşte suprafaţa perimetrelor propuse, coordonatele topogeodezice ale acestora şi decide asupra oportunităţii stocării CO2 în formaţiunile geologice propuse.

1. (2) Analiza de oportunitate va lua în considerare:

   1. a) existenţa unor cauze de excludere a perimetrului sau a unor suprafeţe din cadrul perimetrului (în situaţia unor restricţii privind monumentele istorice, culturale, religioase, siturile arheologice de interes deosebit, rezervaţiile naturale, zonele de protecţie meteorologică absolută, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă existente în perimetrul de explorare propus);

   2. b) tipul de stocare preconizat;

   3. c) riscul de utilizare conflictuală a complexului de stocare pe perioada propusă pentru stocare;

   4. d) riscul de litigiu transfrontalier;

   5. e) existenţa zonelor cu regim special legal instituite, aferente lucrărilor inginereşti, în perimetrul propus;

   6. f) distribuţia populaţiei în regiunea de deasupra complexului de stocare şi în zonele adiacente;

   7. g) topografia complexului de stocare;

   8. h) cantitatea de CO2 estimată a fi stocată;

   9. i) distanţa şi metodele de transport a CO2 la situl de stocare;

   10. j) zonele cu grad ridicat de seismicitate, limitrofe perimetrului sitului/complexului de stocare ;

   11. k) existenţa şi utilizarea rezervelor de ape subterane potabile;

   12. l) apropierea faţă de resurse naturale importante;

   13. m) existenţa şi utilizarea acviferelor geotermale;

   14. n) siturile Natura 2000 din perimetru şi/sau din zonele adiacente şi distanţa faţă de acestea;

   15. o) ariile naturale protejate, declarate la nivel naţional/internaţional;

   16. p) existenţa unor eventuale riscuri semnificative identificate anterior conform O.U.G. nr. 64/2011.

2. (3) În urma analizei de oportunitate, A.N.R.M. stabileşte:

   1. a) stocarea CO2 în perimetrul solicitat este oportună, caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare fiind completă şi favorabilă stocării;

   2. b) stocarea CO2 în perimetrul solicitat este oportună, cu modificarea limitelor şi a suprafeţei perimetrului şi/sau a limitei în adâncime a acestuia;

   3. c) stocarea CO2 în perimetrul solicitat nu este oportună, complexul de stocare şi/sau situl de stocare nefiind favorabile stocării sau fiind necesare lucrări de explorare suplimentare pentru caracterizarea şi evaluarea complexului de stocare şi/sau a sitului de stocare.

3. (4) Rezultatul analizei de oportunitate, se comunică în scris solicitantului/solicitanţilor, cu motivarea deciziei, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii.

SEC'IUNEA a 2-a

Punerea la dispoziţia publicului a perimetrelor oportune pentru stocarea CO2

Art. 8. – (1) Lista cu perimetrele considerate oportune pentru stocarea geologică a CO2, stabilite conform art. 7 alin. (3) lit. a) şi b), se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.R.M. şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a A.N.R.M.

(2) Ordinul preşedintelui A.N.R.M. prevăzut la alin. (1) cuprinde următoarele:

1. a) denumirea perimetrelor propuse pentru stocarea CO2, cu datele de identificare şi de delimitare;

2. b) cerinţele privind modul în care trebuie prezentată şi depusă oferta în vederea participării la selecţia de oferte;

3. c) termenul şi locul de depunere a ofertelor;

4. d) data, ora şi locul de deschidere a ofertelor;

5. e) termenul de analiză şi evaluare a ofertelor;

6. f) termenul de comunicare a deciziei privind stabilirea ofertantului câştigător;

7. g) termenele de depunere şi soluţionare a contestaţiilor;

8. h) documentele şi informaţiile solicitate ofertanţilor;

9. i) modul în care pot fi obţinute datele şi informaţiile geologice necesare caracterizării şi evaluării perimetrului propus şi necesitatea încheierii unui acord de confidenţialitate cu privire la acestea;

10. j) alte date şi informaţii considerate necesare bunei desfăşurări a selecţiei de oferte.

CAPITOLUL III

Selectia ofertelor

SEC'IUNEA 1

Depunerea ofertelor în vederea selecţiei

Art. 9. – (1) Persoanele interesate să utilizeze o formaţiune geologică pentru stocarea dioxidului de carbon, altele decât cele care indeplinesc condiţiile din art. 30, alin. (1)–(5) privind emiterea directă a autorizaţiei de stocare, depun o cerere privind emiterea autorizaţiei de stocare geologică a CO2, întocmită în conformitate cu modelul din anexa nr. 1B, insotită de un plic sigilat care contine date, informaţii şi propuneri privind realizarea stocării geologice a CO2 în perimetrul şi în conditiile art. 8, alin. (2) şi care se constituie în ofertă.

(2) Oferta care insoteste cererea privind emiterea autorizaţiei de stocare cuprinde:

• – date şi informaţii privind solicitantul, activitatea sa, capacitatea sa tehnică şi financiară, inclusiv dovada asigurării formării şi perfecţionării profesionale şi tehnice a acestuia şi a personalului său, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 2 la procedură;

• – date şi informaţii privind captarea, transportul şi injecţia fluxurilor de CO2, în conformitate cu conţinutul- cadru din anexa nr. 3 la procedură;

• – delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare şi a sitului de stocare în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr 4 şi anexa nr. 5 la procedură;

• – caracterizarea şi evaluarea complexului de stocare şi a zonei inconjurătoare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 6 la procedură;

• – Planul de dezvoltare a sitului de stocare, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 7 la procedură;

• – Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 8 la procedură;

• – Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 9 la procedură;

• – Planul de măsuri corective, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 10 la procedură;

• – Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 11 la procedură;

• – raportul final al activităţii de explorare, inclusiv, dacă este cazul, rezultatele testelor de injecţie;

• – estimarea impactului asupra mediului şi programul de lucrări propus pentru evitarea riscului asupra mediului;

• – Planul de refacere a mediului, care cuprinde măsurile de refacere şi reabilitare a mediului afectat de lucrările propuse în perimetrul sitului de stocare;

• – prezentarea sistemului de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională;

• – modalitatea de constituire a garanţiei financiare sau a altei măsuri echivalente, în conformitate cu prevederile art. 20 din O.U.G. nr. 64/2011.

Art. 10. – (1) In vederea caracterizării şi evaluării capacitătii unei formatiuni geologice de a fi utilizată ca sit de stocare a CO2, A.N.R.M. pune la dispoziţia persoanelor interesate date şi informaţii geologice existente în F.G.N.

(2) Accesul la datele şi informaţiile geologice se face, conform legii, în baza solicitării scrise, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate, a acordului de confidenţialitate şi în condiţiile achitării de către ofertant a tarifelor stabilite de către A.N.R.M., conform prevederilor legale.

Art. 11. – Termenul de depunere a cererilor privind emiterea autorizaţiei de stocare şi a ofertelor este prevăzut în ordinul preşedintelui A.N.R.M., potrivit art. 8 alin. (2) lit. d), şi intră în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 12. – (1) Pentru fiecare perimetru un ofertant poate depune o singură ofertă.

1. (2) Cererile pentru emiterea autorizaţiei de stocare şi ofertele se depun direct sau se transmit prin corespondenţă poştală cu confirmare de primire la sediul A.N.R.M. şi vor fi înregistrate în ordinea primirii.

2. (3) Cererile pentru emiterea autorizaţiei de stocare şi ofertele sunt redactate în limba română şi în limba engleză, în câte două exemplare pentru fiecare limbă, atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic, menţionând pe fiecare exemplar datele de identificare ale solicitantului şi denumirea perimetrului, şi se vor depune sau transmite la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, bd. Dacia, nr. 59, sectorul 1, cod 010407, Bucureşti, România.

3. (4) Documentele depuse în cadrul ofertelor, numerotate şi semnate de către reprezentantul ofertantului, vor fi însoţite de un opis.

4. (5) Ofertele depuse în vederea participării la selecţia de oferte sunt păstrate de către A.N.R.M., sigilate, până în momentul deschiderii acestora de către comisia de selecţie a ofertelor, asigurându-se deplina confidenţialitate.

SEC'IUNEA a 2-a

Comisia pentru selecţia ofertelor

Art. 13. – (1) Deschiderea şi selecţia ofertelor se realizează de către o comisie pentru selecţia ofertelor, denumită în continuare comisie, aprobată prin ordin al preşedintelui A.N.R.M. şi alcătuită dintr-un număr de 5 membri titulari şi 2 membri supleanţi, desemnaţi de către A.N.R.M. pe baza propunerilor din cadrul direcţiilor tehnice.

1. (2) Conducerea comisiei este asigurată de preşedintele comisiei, numit de preşedintele A.N.R.M. dintre membrii titulari.

2. (3) Consemnarea activităţii comisiei este asigurată de un secretar numit de preşedintele A.N.R.M., care nu are calitatea de membru al acesteia.

Art. 14. – (1) Membrii comisiei nu pot avea calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul IV inclusiv cu asociaţii, cu acţionarii care deţin poziţii de control în structurile ofertanţilor ori cu administratorii sau cenzorii acestora.

1. (2) După împlinirea termenului de depunere, dar nu mai târziu de şedinţa publică de deschidere a ofertelor, membrii comisiei vor da o declaraţie pe propria răspundere privind situaţia lor în raport cu prevederile alin. (1).

2. (3) Dacă situaţia de incompatibilitate intervine după data şedinţei de deschidere a ofertelor, persoanele în cauză vor înştiinţa de îndată preşedintele comisiei, care va lua măsurile necesare înlocuirii acestora.

3. (4) Situaţiile de incompatibilitate pot fi sesizate preşedintelui comisiei şi de către oricare altă persoană interesată, prevederile alin. (3) aplicându-se corespunzător.

Art. 15. – (1) Comisia se consideră legal întrunită numai în prezenţa a 5 membri.

1. (2) Lipsa unor membri titulari va fi suplinită, prin decizia preşedintelui de comisie, prin înlocuirea acestora cu membrii supleanţi, astfel încât comisia să fie legal întrunită.

2. (3) Hotărârile comisiei se adoptă în mod autonom, cu votul majorităţii membrilor săi, opiniile separate fiind consemnate în procesul-verbal al şedinţei.

3. (4) Comisia are următoarele atribuţii principale:

   1. a) verifică îndeplinirea cerinţelor privind depunerea şi conţinutul ofertelor şi consemnează într-un proces-verbal, semnat de toţi membrii comisei şi de către secretar, informatiile privind conţinutul ofertelor;

   2. b) hotărăşte descalificarea ofertanţilor în cazurile prevăzute în prezenta procedură;

   3. c) desemnează ofertantul câştigător, conform prezentei proceduri, printr-un proces-verbal pe care îl prezintă preşedintelui A.N.R.M.;

   4. d) îndeplineşte orice alte sarcini specifice, necesare bunei desfăşurări a selecţiei de oferte.

4. (5) Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii principale:

   1. a) decide convocarea comisiei şi transmite datele de convocare secretarului comisiei;

   2. b) înlocuieşte membrii titulari ai comisiei cu membri supleanţi, dacă este cazul, în scopul asigurării legalităţii întrunirii comisiei;

   3. c) înlocuieşte oricare membru al comisiei, care intră în situaţia de incompatibilitate în perioada de desfăşurare a lucrărilor comisiei, cu un membru supleant;

   4. d) îndeplineşte orice alte sarcini specifice, necesare bunei desfăşurări a selecţiei de oferte.

5. (6) Secretarul comisiei are următoarele atribuţii principale:

   1. a) primeşte ofertele şi asigură depozitarea acestora în condiţii de securitate şi confidenţialitate;

   2. b) convoacă membrii comisiei, la solicitarea preşedintelui acesteia;

   3. c) întocmeşte, redactează şi semnează, alături de membrii comisiei, procesele-verbale ale şedinţelor comisiei şi documentaţia specifică activităţii comisiei;

   4. d) asigură transmiterea documentelor comisiei către ofertanţi şi către structura de specialitate din cadrul A.N.R.M.;

   5. e) redactează adresele de informare către ofertanţi şi către structura de specialitate din cadrul A.N.R.M.;

   6. f) îndeplineşte orice alte sarcini specifice, necesare bunei desfăşurări a selecţiei de oferte şi a negocierii.

6. (7) Membrii comisiei şi secretarul acesteia sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cuprinse în oferte.

7. (8) In urma selectiei ofertelor Comisia întocmeste un proces-verbal de desemnare a ofertantului câştigător care se transmite către presedintele A.N.R.M. şi către structura de specialitate din cadrul A.N.R.M., competentă pentru emiterea autorizaţiei de stocare.

   Art. 16. – Termenul pentru analiza şi evaluarea ofertelor de către comisie va fi stabilit prin ordinul preşedintelui A.N.R.M., prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. f).

   SEC'IUNEA a 3-a

   Selecţia ofertelor

   Art. 17. – (1) Descalificarea ofertantului, fără a se mai proceda la analiza ofertei, se face în următoarele situaţii:

   1. a) depăşirea termenului de depunere a ofertei;

   2. b) oferta nu cuprinde toate documentele solicitate conform art. 9 alin. (2);

   3. c) pentru documentele necesare întocmirii ofertei, ofertantul nu poate face dovada legalităţii deţinerii datelor şi informaţiilor incluse în F.G.N., a respectării condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate, a acordului de confidenţialitate şi a achitării tarifelor stabilite conform legii.

(2) În toate situaţiile de mai sus se informează în scris ofertantul.

Art. 18. – (1) Selecţia ofertelor se face de către comisie, prin acordarea unui număr de puncte din punctajul maxim prevăzut pentru fiecare criteriu în anexa nr. 12 la procedură şi prin însumarea punctajelor obţinute de către fiecare ofertant.

1. (2) Punctarea fiecărui criteriu se face regresiv, prin scăderea din punctajul maxim atribuit.

2. (3) Fiecare membru al comisiei acordă un punctaj pentru fiecare criteriu de evaluare.

3. (4) Punctajele pentru fiecare criteriu de evaluare şi punctajul total, acordate de către fiecare membru al comisei fiecărui ofertant, vor fi înscrise în fişa de evaluare din anexa nr. 12 la procedură (coloana 2).

4. (5) Media punctajelor totale acordate de către fiecare membru al comisiei fiecărei oferte constituie punctajul obţinut de către fiecare ofertant.

5. (6) Punctarea ofertelor cu mai puţin de 50% din punctajul maxim însumat pentru toate criteriile ori obţinerea unui punctaj mai mic de 50% din punctajul maxim al oricărui criteriu conduc la descalificarea acestora.

6. (7) La punctaje totale egale va fi declarat câştigător ofertantul cu punctaj mai mare la criteriul „Caracterizarea si evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării”.

7. (8) Dacă egalitatea se mentine va fi declarat câstigător ofertantul cu punctaj mai mare la criteriul “Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia”.

8. (9) Punctajele acordate pentru fiecare criteriu, fiecărui ofertant, de către fiecare membru al comisiei, precum şi media punctajelor totale obţinute de către fiecare ofertă se consemnează într-un proces-verbal semnat de către toţi membrii comisei şi de către secretar.

9. (10) Ofertantul care obţine cea mai mare medie totală este declarat câştigător.

Art. 19. – (1) Procesul-verbal de desemnare a ofertantului câştigător este înaintat preşedintelui A.N.R.M. şi structurii de specialitate din cadrul A.N.R.M., competentă pentru emiterea autorizaţiei de stocare.

1. (2) A.N.R.M. comunică în scris ofertanţilor rezultatul selecţiei.

2. (3) Comunicarea către ofertantul câştigător va cuprinde si:

   1. a) derularea activităţilor viitoare ce se vor intreprinde pentru obţinerea avizului Comisiei Europene în conformitate cu art. 27;

   2. b) obligaţia ofertantului câştigător de a solicita şi de a prezenta, înainte de alcătuirea proiectului autorizaţiei de stocare:

      • – actul de reglementare emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului în baza legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi dovada indeplinirii conditiilor prevazute în acesta;

      • – avizul de gospodărire a apelor pentru lucrările ce fac obiectul investiţiei.

3. (4) Comunicarea este înmânată reprezentantului fiecărui ofertant sau este transmisă prin corespondenţă poştală cu confirmare de primire.

SEC'IUNEA a 4-a

Depunerea şi soluţionarea contestaţiilor

Art. 20. – (1) Ofertanţii pot formula contestaţii privind modul de respectare a prevederilor prezentei proceduri şi/sau a selecţiei realizate de către membrii comisiei, în termen de 15 zile de la primirea notificării prevăzute la art. 19 alin. (2).

1. (2) In cazul în care, după expirarea termenului de la alin. (1), nu s-a inregistrat nici o contestaţie, desemnarea ofertantului câştigător este definitivă şi se publică pe pagina de internet a A.N.R.M.

2. (3) In cazul în care s-au formulat contestaţii, A.N.R.M. soluţionează contestaţiile şi comunică răspunsul său ofertanţilor, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

Art. 21. – (1) Soluţionarea contestaţiilor se realizează de către o comisie pentru soluţionarea contestaţiilor formată din reprezentanţi ai A.N.R.M., numită prin ordin al preşedintelui A.N.R.M. şi alcătuită dintr-un număr de 3 membri titulari şi 2 membri supleanţi.

1. (2) Conducerea lucrărilor comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor este asigurată de către preşedintele comisiei, numit de către preşedintele A.N.R.M. dintre membrii titulari.

2. (3) Activităţile comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor sunt consemnate de către un secretar, în procesele- verbale ale şedinţelor, semnate de către toţi membrii comisiei.

3. (4) Secretarul comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor nu are calitatea de membru al acesteia.

Art. 22. – (1) Nu va putea fi membru al comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor niciunul dintre membrii comisiei de selecţie a ofertelor.

1. (2) Membrii comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor nu pot avea calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul IV inclusiv, cu asociaţii, cu acţionarii care deţin poziţii de control în structurile ofertanţilor ori cu administratorii sau cenzorii acestora, şi nici cu membrii comisiei de selecţie a ofertelor.

2. (3) Dacă situaţia de incompatibilitate intervine după numirea în comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, persoanele în cauză vor înştiinţa de îndată preşedintele comisiei, care va lua măsurile necesare înlocuirii acestora.

3. (4) Situaţiile de incompatibilitate pot fi sesizate preşedintelui comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor şi de către oricare altă persoană interesată, prevederile alin. (3) aplicându-se corespunzător.

Art. 23. – (1) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor se consideră legal întrunită numai în prezenţa a 3 membri.

1. (2) Lipsa unor membri titulari va fi suplinită, prin decizia preşedintelui comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor, cu membri supleanţi, astfel încât aceasta să fie legal întrunită.

2. (3) Atribuţiile preşedintelui şi ale secretarului comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor sunt similare cu cele ale preşedintelui şi ale secretarului comisiei pentru selecţia ofertelor, aşa cum sunt specificate la art. 13 alin. (6) şi (7).

3. (4) Hotărârile comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor se adoptă în mod autonom, cu votul majorităţii membrilor, opiniile separate fiind consemnate în procesul-verbal al şedinţei.

Art. 24. – (1) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor analizează toate aspectele contestate, toate documentele emise de către comisia pentru selecţia ofertelor şi verifică respectarea prezentei proceduri, întocmind un raport prin care propune soluţionarea contestaţiei.

1. (2) Raportul comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor, care cuprinde admiterea sau respingerea motivată a contestaţiilor, se comunică preşedintelui A.N.R.M., ofertanţilor şi se publică pe pagina de internet a A.N.R.M.

2. (3) În cazul în care comisia pentru soluţionarea contestaţiilor apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, aceasta propune preşedintelui A.N.R.M. următoarele:

   1. a) revocarea hotărârii de descalificare a ofertanţilor;

   2. b) revocarea hotărârii de desemnare a ofertantului câştigător;

   3. c) reevaluarea ofertelor de către o altă comisie.

3. (4) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor nu reevaluează ofertele.

4. (5) În cazul respingerii contestaţiei, ofertantul contestatar poate recurge la instanţa judecătorească competentă, potrivit legii, după ce primeşte Raportul comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor.

5. (6) Contestarea, inclusiv în faţa instanţei, suspendă procedura de emitere a autorizaţiei de explorare, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă.

SEC'IUNEA a 5-a

Comisia pentru reevaluarea ofertelor

Art. 25. – (1) În cazul în care comisia pentru soluţionarea contestaţiilor hotărăşte ca fiind necesară revocarea hotărârii de descalificare a ofertanţilor sau revocarea hotărârii de desemnare a ofertantului câştigător şi reevaluarea ofertelor, ca urmare a admiterii contestaţiei, este numită o comisie pentru reevaluarea ofertelor, prin ordin al preşedintelui A.N.R.M.

1. (2) Termenul pentru reevaluarea ofertelor va fi stabilit prin ordinul preşedintelui A.N.R.M. prevăzut la alin. (1).

2. (3) Comisia pentru reevaluarea ofertelor, aprobată prin ordin al preşedintelui A.N.R.M., este alcătuită dintr-un număr de 5 membri titulari şi 2 membri supleanţi, desemnaţi de către A.N.R.M. pe baza propunerilor din cadrul direcţiilor tehnice.

3. (4) Nu pot face parte din comisia pentru reevaluarea ofertelor membrii comisiei pentru evaluarea ofertelor şi membrii comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor.

4. (5) Conducerea comisiei pentru reevaluarea ofertelor este asigurată de preşedintele comisiei, numit de către preşedintele A.N.R.M. dintre membrii titulari.

5. (6) Consemnarea activităţii comisiei pentru reevaluarea ofertelor este asigurată de către un secretar care nu are calitatea de membru al acesteia.

6. (7) Organizarea şi atribuţiile comisiei pentru reevaluarea ofertelor sunt cele prevăzute la art. 14 şi 15 din Sectiunea a 2-a, iar reevaluarea şi punctarea ofertelor se face în conformitate cu art. 18 din Sectiunea a 3-a.

7. (8) Comisia pentru reevaluarea ofertelor întocmeşte un proces-verbal privind desemnarea ofertantului câştigător, pe care îl comunică preşedintelui A.N.R.M. şi structurii de specialitate din cadrul A.N.R.M., competentă pentru emiterea autorizaţiei de explorare.

Art. 26. – (1) A.N.R.M. comunică ofertanţilor rezultatul final al selecţiei, după reevaluarea ofertelor, şi îl publică pe pagina proprie de internet.

1. (2) Comunicarea către ofertantul câştigător va cuprinde si:

   1. a) revizuirea derulării activităţilor ce se vor intreprinde pentru obţinerea avizului Comisiei Europene în conformitate cu art. 27;

   2. b) obligaţia ofertantului câştigător de a solicita şi de a prezenta, înainte de alcătuirea proiectului autorizaţiei de stocare:

      • – actul de reglementare emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului în baza legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi dovada indeplinirii condiţiilor prevazute în acesta;

      • – avizul de gospodărire a apelor pentru lucrările ce fac obiectul investiţiei.

2. (3) Comunicarea este înmânată reprezentantului fiecărui ofertant sau este transmisă prin corespondenţă poştală cu confirmare de primire.

CAPITOLUL IV

Avizul Comisiei Europene privind proiectul autorizaţiei de stocare

Art. 27. – (1) In termen de 30 de zile de la primirea procesului verbal privind desemnarea ofertantului castigător, structura de specialitate din cadrul A.N.R.M. pune la dispoziţia Comisiei Europene cererea pentru emiterea autorizaţiei de stocare a CO2, impreună cu documentele conexe considerate necesare analizării acestei solicitări şi cu propunerea privind decizia de emitere a autorizaţiei de stocare.

1. (2) In cazul în care sunt formulate contestaţii, termenul de la alin. (1) curge de la data respingerii contestaţiei sau de la data la care comisia pentru reevaluarea ofertelor întocmeste procesul-verbal privind desemnarea ofertantului câştigător, după caz.

2. (3) Cererea privind autorizarea stocării, impreună cu documentele conexe si cu decizia privind emiterea autorizaţiei de stocare sunt analizate de către Comisia Europeană care emite un aviz în termen de cel mult patru luni de la primirea acestora.

3. (4) Avizul Comisiei Europene are caracter consultativ.

4. (5) În situaţia în care Comisia Europeană hotărăşte să nu emită un aviz, aceasta informează A.N.R.M. în termen de 30 de zile de la depunerea proiectului de autorizaţie şi îşi expune motivele.

5. (6) A.N.R.M. ia în considerare avizul Comisiei Europene sau expunerea de motive pentru neemiterea avizului, completează/modifică proiectul autorizaţiei de stocare, dacă este cazul, şi il supune dezbaterii publice în conformitate cu prevederile art. 28 din prezenta procedură.

6. (7) După incheierea dezbaterii publice şi întocmirea formei finale a autorizaţiei, A.N.R.M. notifică Comisiei Europene decizia finală privind emiterea autorizaţiei de stocare, iar în cazul în care aceasta este diferită de avizul Comisiei Europene, prezintă motivele care au stat la baza acestei decizii.

   CAPITOLUL V

   Emiterea autorizaţiei de stocare

   Art. 28. – (1) A.N.R.M. întocmeşte proiectul autorizaţiei de stocare în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 13 la procedură, dacă sunt indeplinite conditiile:

   1. a) Comisia Europeană a transmis avizul sau hotărârea de a nu emite un aviz;

   2. b) ofertantul câştigător a obtinut şi a prezentat:

      • – actul de reglementare emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului în baza legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi dovada indeplinirii conditiilor prevazute în acesta;

      • – avizul de gospodărire a apelor pentru lucrările ce fac obiectul investiţiei.

1. (2) Proiectul autorizaţiei de stocare se pune la dispoziţia publicului pe pagina de internet a A.N.R.M., pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea consultării publice.

2. (3) Propunerile şi sugestiile cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite, cu privire la proiectul autorizaţiei de stocare, pot fi adresate în scris atât prin poştă, cât şi prin fax sau e-mail, utilizând datele de contact menţionate pe pagina de internet a A.N.R.M., cel târziu până în ultima zi a perioadei de consultare publică.

3. (4) În perioada de consultare publică, propunerile şi sugestiile formulate vor fi înscrise într-un registru, menţionându-se data primirii, persoana care a făcut propunerea şi datele de contact de la care s-a primit propunerea, numai după validarea acestora de către persoana desemnată.

4. (5) Persoana desemnată să valideze propunerile şi sugestiile este angajatul A.N.R.M., propus de către conducătorul structurii de specialitate şi numit de către preşedintele A.N.R.M., care gestionează şi asigură selectarea şi înscrierea în registrul de propuneri a propunerilor şi sugestiilor formulate de către cetăţenii şi asociaţiile legal constituite.

5. (6) Nu vor fi validate propunerile şi sugestiile care nu sunt în legătură directă cu conţinutul proiectului de autorizaţie de stocare, care nu sunt formulate adecvat şi clar sau care conţin cuvinte injurioase ori aprecieri privind iniţiatorul acestuia.

6. (7) Validarea sau invalidarea propunerilor şi sugestiilor formulate cu privire la proiectul de autorizaţie de stocare se va transmite, motivat, inclusiv către iniţiator.

7. (8) Propunerile validate şi înscrise în registrul de propuneri vor fi discutate şi analizate în cadrul structurii de specialitate, competentă pentru emiterea autorizaţiei de stocare, în vederea includerii sau nu a acestora în proiectul de autorizaţie de stocare, în termen de 15 zile de la data încheierii perioadei de consultare publică.

8. (9) Proiectul de autorizaţie de stocare, astfel modificat, va fi transmis Comisiei Europene ca fiind decizia finală privind emiterea autorizaţiei de stocare, şi va fi publicat pe pagina de internet a A.N.R.M.

9. (10) Autorizaţia de stocare se emite, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(9), se înregistrează în Registrul privind autorizaţiile de stocare emise şi se transmite ofertantului declarat câştigător.

10. (11) Exemplarele originale ale ofertelor se returnează ofertanţilor, cu excepţia ofertantului declarat câştigător, căruia i se returnează exemplarul depus în copie.

Art. 29. – (1) Autorizaţia de stocare intră în vigoare la data publicării deciziei preşedintelui A.N.R.M. de aprobare a acesteia, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1. (2) Autorizaţiei de stocare se emite pentru o perioadă de valabilitate de cel puţin 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani.

2. (3) Titularul poate solicita prelungirea valabilităţii acesteia, printr-o notificare transmisă A.N.R.M., cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea valabilităţii sale, însoţită de un memoriu justificativ.

CAPITOLUL VI

Obţinerea directă a autorizaţiei de stocare

Art. 30. – (1) Titularul unei autorizaţii de explorare în vederea stocării geologice a CO2 are dreptul să obţină direct autorizaţia de stocare pentru situl explorat.

1. (2) Pentru a obţine direct autorizaţia de stocare, titularul autorizaţiei de explorare depune cererea pentru emiterea autorizaţiei de stocare în timpul perioadei de valabilitate a autorizaţiei de explorare, după ce a înaintat către A.N.R.M. raportul final de explorare care cuprinde rezultatele obţinute în urma explorării precum şi datele şi informaţiile geologice ce caracterizează complexul de stocare.

2. (3) Titularul unui acord petrolier are dreptul să obţină direct autorizaţia de stocare pentru un sit de stocare identificat pe baza datelor obţinute din activitatea desfăşurată în cadrul acordului petrolier în perimetrul concesionat.

3. (4) Pentru a obţine direct autorizaţia de stocare, titularul unui acord petrolier depune cererea pentru emiterea autorizaţiei de stocare, în timpul perioadei de valabilitate a acordului petrolier, dacă sunt indeplinite toate condiţiile din acordul petrolier.

4. (5) A.N.R.M. verifică indeplinirea condiţiilor prevăzute în autorizaţia de explorare sau în acordul petrolier, cu respectarea prevederilor din alin. (2) şi alin. (4).

5. (6) Neindeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în autorizaţia de explorare sau în acordul petrolier duce la respingerea solicitării autorizaţiei de stocare.

6. (7) Cererea de emitere directă a autorizaţiei de stocare, întocmită conform anexei nr. 1B la procedură, va fi insoţită de documentaţia specificată la art. 9, alin. (2).

7. (8) Dacă titularul unei autorizaţii de explorare renunţă la dreptul prevăzut la art. 4, alin. (1), sau nu il exercită în conformitate cu prevederile art. 4, alin. (2) şi alin. (4), iar rezultatele caracterizării şi evaluării securităţii preconizate a stocării sunt favorabile stocării, emiterea autorizaţiei de stocare pentru situl explorat se va face în urma unei selecţii deschise de oferte, conform prezentei proceduri.

8. (9) Cererea pentru emiterea directă a autorizaţiei de stocare, impreună cu datele şi informaţiile necesare susţinerii acesteia, aşa cum au fost stabilite la alin. (7), se depun sau se transmit la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, bd. Dacia, nr. 59, sectorul 1, cod 010407, Bucureşti, România.

9. (10) Cererea pentru emiterea directă a autorizaţiei de stocare, impreună cu datele şi informaţiile necesare susţinerii acesteia, sunt redactate în limba română şi în limba engleză, în câte două exemplare pentru fiecare limbă, atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic, menţionând pe fiecare exemplar datele de identificare ale solicitantului şi denumirea perimetrului concesionat.

10. (11) In termen de 10 zile de la depunerea cererii pentru emiterea directă a autorizaţiei de stocare, structura de specialitate din cadrul A.N.R.M. verifică dacă aceasta indeplineşte criteriile de oportunitate conform analizei de la art. 7, alin. (2) şi dacă este insoţită de documentaţia specificată la art. 9, alin. (2).

11. (12) Dacă consideră necesară completarea documentaţiei, A.N.R.M. notifică solicitanţii cu privire la necesitatea completării acesteia, cu specificarea clară a elementelor considerate necesare şi a termenului pană la care acestea pot fi depuse.

12. (13) In termen de 30 de zile de la primirea cererii, sau, dacă este cazul, a primirii completărilor solicitate, structura de specialitate din cadrul A.N.R.M. decide asupra aprobării acestei cereri şi pune la dispoziţia Comisiei Europene cererea pentru emiterea autorizaţiei de stocare a CO2, impreună cu documentele conexe considerate necesare analizării acestei solicitări şi cu propunerea privind decizia de emitere a autorizaţiei de stocare.

13. (14) După parcurgerea procedurilor de la art. 27, alin. (3) – (7), şi art. 28, alin. (1) – (9), A.N.R.M. emite şi inmânează titularului autorizaţia de stocare, în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (10) – (11) şi art. 29, alin. (1) şi (2).

    CAPITOLUL VII

    Dispoziţii finale

    Art. 31. – Autorizaţia de stocare va conţine prevederi potrivit cărora este interzis ca titularul autorizaţiei de stocare sau operatorul, direct sau indirect, sub orice motiv şi sub orice formă, să exploateze sau să permită exploatarea dioxidului de carbon din situl de stocare în scopul utilizării sale ca materie primă pentru alte produse şi/sau procese.

    Art. 32. – Anexele nr. 1 – 13 fac parte integrantă din prezenta procedură.

    Art. 33. – Prezenta procedură este aprobată prin decizia preşedintelui A.N.R.M. şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Anexele procedurii:

    Anexa nr. 1A: Cerere privind analiza de oportunitate a stocării geologice a CO2; Anexa nr. 1B: Cerere privind emiterea autorizaţiei de stocare geologică a CO2;

    Anexa nr. 1C: Cerinte privind anexele Cererii privind analiza de oportunitate a stocării geologice a CO2;

    Anexa nr. 2: Conţinutul-Cadru pentru Date şi informaţii privind solicitantul, activitatea sa, capacitatea sa tehnică şi financiară;

    Anexa nr. 3: Conţinutul-cadru pentru Date şi informaţii privind captarea, transportul şi injecţia CO2;

    Anexa nr. 4: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare geologică a CO2şi Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare;

    Anexa nr. 5: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Delimitarea şi fundamentarea perimetrului sitului de stocare geologică a CO2şi Fişa de localizare a perimetrului sitului de stocare;

    Anexa nr. 6: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării;

    Anexa nr. 7: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Planul de dezvoltare a sitului de stocare;

    Anexa nr. 8: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative;

    Anexa nr. 9: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia; Anexa nr. 10: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Planul de măsuri corective;

    Anexa nr. 11: Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere; Anexa nr. 12: Criteriile de evaluare privind selecţia ofertelor şi punctajele corespunzătoare;

    Anexa nr. 13: Conţinutul-Cadru al Autorizaţiei de stocare.

    Notă cu privire la anexele procedurii: Conţinutul-cadru al anexelor este orientativ şi oferă un model de abordare care are ca scop indeplinirea tuturor cerinţelor legale. Este recomandat ca documentaţiile să cuprindă, în texte, tabele şi materiale grafice, clare şi concise, numai acele date şi informaţii care sunt necesare pentru inţelegerea procesului de stocare geologică a CO2, a sitului de stocare şi a complexului de stocare, precum şi pentru evaluarea securităţii stocării în perioada de injecţie şi după incheierea acesteia.

    ANEXA Nr. 1A

    la procedură

    CERERE

    privind analiza de oportunitate a stocării geologice a CO2

    (model)

    Persoana juridică/Persoana fizică: ……………………………………….. Sediul/Domiciliul: ………………………………………………………………..

    Persoana de contact: ………………………………………………………….

    Telefon: …………………………………………………………………………….

    Nr. de înregistrare: …………./…………………………………………………

    Către,

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

    Subsemnatul(a) ……………………………………………….., domiciliat(ă) în judeţul , oraşul/comuna

    ……………………………………………….., str. ……………………………………………………., nr. ………, în calitate de persoană

    fizică/reprezentant al S.C. ……………………………………………………………., cu sediul în ,

    str. ……………………………………………………………., nr. , având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a

    Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013, şi ale Procedurii pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon, aprobată prin Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 16/2017, prin prezenta, solicit analiza de oportunitate a stocării geologice a CO2, pentru perimetrul …………………………..…………….……

    …………………………………………… .

    Pentru susţinerea prezentei cereri anexez următoarele:

    1. a) Documentaţia tehnică pentru delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare propus;

    2. b) Documente emise de autorităţile competente în domeniile stabilite prin art.28 alin. (2) din O.U.G. 64/2011 privind existenţa, în cuprinsul perimetrului complexului de stocare propus, a unor monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie meteorologică absolută, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă;

    3. c) Harta topografică regională cu localizarea perimetrului complexului de stocare propus, a sursei de CO2şi a traseului de transport al acestuia preconizat;

    4. d) Harta geologică a zonei în care se incadrează perimetrul propus;

    5. e) Profile geologice reprezentative;

    6. f) Harta zonei în care se incadrează perimetrul propus, cu acviferele subterane cunoscute;

    7. g) Harta structurală a complexului de stocare propus.

Data Semnătura

………….. …………………..………

ANEXA Nr. 1B

la procedură

CERERE

privind emiterea autorizaţiei de stocare geologică a CO2

(model)

Persoana juridică/Persoana fizică: ………………………………………. Sediul/Domiciliul: ……………………………………………………………….

Persoana de contact: …………………………………………………………

Telefon: ……………………………………………………………………………

Nr. de înregistrare: …………./………………………………………………..

Către,

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

Subsemnatul(a) ……………………………………………….., domiciliat(ă) în judeţul , oraşul/comuna

……………………………………………….., str. ……………………………………………………. nr. ………, în calitate de persoană

fizică/reprezentant al S.C. ……………………………………………………………., cu sediul în ,

str. ……………………………………………………………. nr. ,

• □ ofertant în cadrul selecţiei de oferte în vederea stocării geologice a CO2 în perimetrul ,

• □ titular al Autorizaţiei de explorare în vederea stocării geologice a dioxidului de carbon nr. ….…/………., în perimetrul ,

• □ titular al Acordului petrolier nr. ….…./…………, în perimetrul ,

având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013, şi ale Procedurii pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon, aprobată prin Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 16/2017, prin prezenta, solicit emiterea autorizaţiei de stocare geologică a CO2, pentru perimetrul ………………………………………….………………………..

Pentru susţinerea prezentei cereri anexez următoarele:

1. a) Date şi informaţii privind solicitantul, activitatea sa, capacitatea sa tehnică şi financiară, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 2 la procedură;

2. b) Date si informaţii privind captarea, transportul şi injecţia fluxurilor de CO2, în conformitate cu conţinutul- cadru din anexa nr. 3 la procedură;

3. c) Delimitarea şi fundamentarea perimetrului sitului de stocare şi a complexului de stocare în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr 4 şi anexa nr. 5 la procedură;

4. d) Caracterizarea şi evaluarea complexului de stocare şi a zonei inconjurătoare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 6 la procedură;

5. e) Planul de dezvoltare a sitului de stocare, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 7 la procedură ;

6. f) Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 8 la procedură;

7. g) Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 9 la procedură;

8. h) Planul de măsuri corective, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 10 la procedură;

9. i) Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere, în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 11 la procedură;

10. j) Raportul final al activităţii de explorare, dacă a fost cazul, inclusiv rezultatele testelor de injecţie, dacă s- au efectuat;

11. k) Estimarea impactului asupra mediului şi programul de lucrări propus pentru evitarea riscului asupra mediului;

12. l) Planul de refacere a mediului, care cuprinde măsurile de refacere şi reabilitare a mediului afectat de lucrările propuse, în perimetrul sitului de stocare;

13. m) Prezentarea sistemului de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională;

14. n) Modalitatea de constituire a garanţiei financiare sau a altei măsuri echivalente.

Data Semnătura

………….. …………………..………

ANEXA Nr. 1C

la procedură

Cerinţe

referitoare la anexele Cererii privind analiza de oportunitate a stocării geologice a CO2

Cererea privind analiza de oportunitate a stocării este insoţită cel puţin de:

1. a) Documentaţia tehnică pentru delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare propus, care cuprinde:

   1. 1. Memoriul justificativ

      Memoriul justificativ va trebui să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

      • – datele de identificare şi de inregistrare ale solicitantului;

      • – denumirea propusă pentru perimetru (pe cât posibil, aceeaşi cu a teritoriului administrativ pe raza căruia este situat) şi localizarea sa administrativă;

      • – denumirea/specificarea zonei în care se află perimetrul complexului de stocare propus şi criteriile care au condus la această propunere;

      • – coordonatele geografice ale punctelor de delimitare a perimetrului;

      • – date privind localizarea geografică a perimetrului, descrierea reliefului, vegetaţiei, căile de comunicaţie din zonă etc.;

      • – coordonatele punctelor de sprijin din reţeaua geodezică de stat şi coordonatele punctelor de delimitare a perimetrului, în sistemul de proiecţie stereografic 1970;

      • – suprafaţa şi limita în adâncime a complexului de stocare propus, precum şi delimitările sale laterale;

      • – tipul de stocare prevăzut;

      • – informaţii privind modul de colectare a datelor utilizate pentru caracterizarea şi evaluarea sitului şi complexului de stocare;

      • – informaţii referitoare la structura geologică şi la condiţiile favorabile reţinerii CO2;

      • – informaţii referitoare la formaţiunea geologică avută în vedere pentru stocarea CO2 (interval de adâncime, vârstă, litologie, alte informaţii, dupa caz);

      • – informaţii referitoare la hidrogeologia perimetrului şi a zonei;

      • – siturile Natura 2000 din perimetru şi/sau din zonele adiacente şi distanţa faţă de acestea;

      • – ariile naturale protejate, declarate la nivel naţional/internaţional;

      • – date şi informaţii privind existenţa în perimetrul propus a zonelor cu regim special legal instituite, aferente lucrărilor inginereşti;

      • – distribuţia spaţială a populaţiei în regiunea de deasupra complexului de stocare şi în zonele adiacente;

      • – localizarea sursei/surselor de CO2 avută/avute în vedere pentru captare, precum şi tipul sau tehnologia de captare preconizată a fi folosită;

      • – distanţa şi metodele de transport a CO2 avute în vedere;

      • – cantitatea maximă estimată de CO2 care poate fi stocată;

      • – cantitatea estimată de CO2 care urmează să fie injectată şi stocată (Mt şi Mt/an), precum şi caracteristicile CO2;

      • – durata maximă solicitată pentru operarea sitului de stocare;

      • – o descriere succintă a lucrărilor de dezvoltare, operare şi închidere propuse şi o estimare a duratei de execuţie a acestora, pe etape.

   2. 2. Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare propus, la o scară adecvată cuprinsă între 1:25.000 – 1:200.000, conform modelului de mai jos.

2. b) Documente emise de autoritaţile competente în domeniile stabilite prin art.28 alin. (2) din O.U.G. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2013, privind existenţa, în cuprinsul perimetrului de stocare propus, a unor monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie meteorologică absolută, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă;

3. c) Harta topografică regională cu localizarea perimetrului complexului de stocare propus, a sursei de CO2şi a traseului de transport al acestuia preconizat;

4. d) Harta geologică a zonei în care se incadrează perimetrul propus;

5. e) Profile geologice reprezentative (cel puţin 4 profile geologice reprezentative, pe direcţii diferite);

6. f) Harta zonei în care se incadrează perimetrul propus, cu acviferele subterane cunoscute;

7. g) Harta structurală a complexului de stocare propus.

Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare şi harţile geologice vor cuprinde cel puţin:

• – caroiajul rectangular, corespunzător sistemului de proiecţie „Stereo ’70”;

• – conturul perimetrului propus;

• – delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale şi elemente de toponimie şi relief;

• – construcţiile inginereşti din perimetru, ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000;

• – reţeaua de drumuri şi reteaua hidrografică.

În cazul în care numărul punctelor de delimitare a perimetrului, înscrise în ordinea închiderii poligonului, depăşeşte spaţiul rezervat, acestea se vor înscrie pe verso.

Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare propus

(model)

Scara 1:……………..
1. Localizarea perimetrului			2. Date privind perimetrul
1.1. Coordonatele de delimitare a perimetrului:			2.1. Denumirea perimetrului:
Pct.	X	Y	2.2. Număr TOPO:
1			2.3. Tip de stocare a CO2 prevăzut:
2			2.4. Faza lucrărilor:
3			2.5. Operator economic:
4			3. Observaţii
1.2. Sistem de referinţă: „Stereografic 1970”
1.3. Limita în adâncime: Z = m
1.4. Suprafaţa: S = km²
1.5. Localizarea administrativ-teritorială:

ANEXA Nr. 2

la procedură

Conţinutul-Cadru pentru

Date şi informaţii privind solicitantul, activitatea sa, capacitatea sa tehnică şi financiară

Această anexă va cuprinde cel puţin următoarele date şi informaţii:

1. 1. Date şi informaţii privind solicitantul

   • – denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare sau codul fiscal, dacă astfel de coduri se aplică ofertantului, capitalul social, asociaţii sau acţionarii, precum şi orice alte informaţii relevante privind datele ofertantului;

   • – obiectul principal de activitate;

   • – numele, funcţia, adresa de e-mail, numărul de telefon şi numărul de fax al reprezentantului ofertantului, locul unde se vor face comunicările, precum şi orice alte informaţii relevante privind reprezentantul ofertantului;

   • – copii certificate pentru conformitate, de pe actul constitutiv şi de pe certificatul de înregistrare ale ofertantului, pentru persoana juridică română sau documentele echivalente, traduse în limba română şi legalizate, în cazul persoanelor juridice din spaţiul Uniunii Europene sau din state terţe;

   • – certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, în termenul de valabilitate, pentru persoanele juridice române sau, în cazul ofertanţilor persoane juridice din spaţiul Uniunii Europene ori din state terţe, un document echivalent, tradus în limba română şi legalizat.

2. 2. Activitatea şi capacitatea tehnică a solicitantului

   • – memoriu privind capacitatea tehnică a ofertantului sau a executantului/operatorului, care va cuprinde, după caz:

     1. a) prezentarea operaţiunilor de explorare pentru stocarea geologică a CO2 şi/sau de stocare de CO2, derulate până în prezent, în România sau în alte ţări;

     2. b) prezentarea activităţilor de explorare/exploatare/înmagazinare pentru hidrocarburi derulate, dacă ofertantul a desfăşurat sau desfăşoară astfel de activităţi în România sau în alte ţari;

     3. c) personalul de specialitate, atestat de către A.N.R.M., cu precizarea raporturilor contractuale ale acestuia cu ofertantul sau cu executantul/operatorul;

     4. d) dotarea tehnică existentă a ofertantului sau a executantului/operatorului, care să ateste capacitatea de a desfăşura operaţiunile de stocare, pe baza recomandărilor din cele mai bune tehnici disponibile.

     Prezentarea operaţiunilor/activităţilor menţionate la pct. 1 şi 2 nu reprezintă cerinţe obligatorii pentru depunerea ofertelor, ci criterii de evaluare a acestora, conform anexei nr. 12 la procedură.

     În cazul în care ofertantul nu are capacitate tehnică proprie, respectiv dotarea tehnică şi personalul de specialitate, pentru toate lucrările necesare desfaşurării activităţilor legate de stocarea geologică a CO2 sau numai pentru o parte a acestora, urmând ca activitaţile să fie desfaşurate în parte sau în totalitate de o persoană juridică atestată de către A.N.R.M., se vor specifica detaliat sarcinile şi obligaţiile care revin acesteia în calitate de executant/operator şi se va depune contractul prin care s-a convenit în mod ferm executarea acelor activitaţi, în cazul în care ofertantul va câştiga selecţia de oferte.

     Pentru certificarea competenţei tehnice şi a experienţei ofertantului sau a executantului/operatorului în explorarea petrolieră, stocarea geologică a dioxidului de carbon, înmagazinarea gazelor şi/sau în domeniile conexe, vor fi anexate copii ale actelor doveditoare (atestate, licenţe, diplome etc.).

3. 3. Capacitatea financiară a solicitantului

   • – situaţia financiară anuală din anul precedent, auditată; ultimul raport financiar semestrial al ofertantului persoană juridică, dacă este cazul;

   • – scrisoare de bonitate din partea băncii ofertantului sau a altor instituţii şi organizaţii la care acesta este înregistrat ori cu care lucrează, inclusiv opinia de la auditorii sau contabilii autorizaţi independenţi ai acestuia, care oferă raport de audit ori expertiză, cuprinzând situaţia indicatorilor financiari relevanţi privind cifra de afaceri, profitul brut sau profitul net, rata profitului net, rata lichidităţii globale, rata solvabilităţii generale, indicatorii de risc etc.;

   • – în cazul în care ofertantul este o persoană juridică nou-înfiinţată, se vor furniza date similare privind acţionarul/acţionarii sau asociatul/asociaţii principali al/ai ofertantului, până la nivel de persoană fizică;

   • – în cazul în care ofertantul este o firmă străină fără activitate anterioară în România, se va prezenta ultimul raport financiar anual auditat al acestuia sau, după caz, al acţionarului/acţionarilor ori al asociatului/asociaţilor principali al/ai acestuia;

   • – certificate de atestare fiscală emise de autorităţile sau instituţiile publice care administrează bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi bugetul local, din care să reiasă situaţia executării de către ofertant a obligaţiilor fiscale.

ANEXA Nr. 3

la procedură

Conţinutul-Cadru pentru

Date şi informaţii privind captarea, transportul şi injecţia CO2

Această anexă va cuprinde cel puţin următoarele date şi informaţii:

1. 1. Captarea CO2

   • – localizarea sursei/surselor de CO2 avută/avute în vedere pentru captare;

   • – tipul sau tehnologia de captare preconizată a fi folosită şi justificarea utilizării acesteia;

   • – rata de captare a CO2 din totalul fluxului de gaz emis;

   • – compoziţia fluxului de CO2 captat;

   • – alte produse utilizate sau rezultate în procesul de captare şi tratare a fluxului de CO2;

   • – traseele tehnologice şi de interconexiune dintre instalaţia de captare a CO2şi unitatea industrială pentru care se implementează;

2. 2. Transportul CO2

   • – metodele de transport a CO2 avute în vedere şi justificarea folosirii acestora;

   • – distanţa şi traseul de transport a CO2 pană la instalaţia de injecţie şi justificarea alegerii acestui traseu, inclusiv traseul de transport a CO2în incinta unităţii industriale pentru care se implementează captarea;

   • – distribuţia spaţială a populaţiei, existenţa unor monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie meteorologică absolută, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă, zone cu potenţial de alunecări de teren sau de surpări, pe traseul şi în vecinătatea traseului de transport şi descrierea constrângerilor şi abordărilor impuse de acestea;

   • – caracteristicile tehnice ale conductelor utilizate (material, dimensiuni, temperatura şi presiunea de lucru, adâncimea de instalare, etc);

   • – caracteristicile şi amplasarea staţiilor de pompare;

   • – starea de fază a CO2în timpul transportului;

   • – descrierea sistemului de control de la distanţă a transportului, monitorizarea, alarmarea în caz de avarie şi închiderea automată a valvelor de izolare;

3. 3. Injectia CO2

   • – caracteristicile, numărul şi amplasarea instalaţiilor de injecţie a CO2;

   • – amplasarea şi caracteristicile facilităţilor de suprafaţă necesare injecţiei;

   • – debitele şi presiunile de injecţie, starea de fază şi compoziţia fluxurilor de CO2;

   • – cantitatea maximă estimată de CO2 care poate fi stocată în situl de stocare;

   • – cantitatea estimată de CO2 care urmează să fie injectată şi stocată (Mt şi Mt/an) şi cantitatea suplimentară disponibilă pentru a putea fi folosită de către un alt operator potenţial al sitului de stocare, în baza prevederilor privind accesul transparent şi nediscriminatoriu al operatorilor potenţiali la siturile de stocare;

   • – perioada maximă de injecţie;

   • – descrierea şi operarea sistemului automat de alarmare şi a sistemului de închidere automată a sondei sau a altor dispozitive echivalente;

Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

ANEXA Nr. 4

la procedură

Delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare geologică a CO2şi Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare

1. 1. Perimetrul complexului de stocare reprezintă aria corespunzătoare proiecţiei în plan orizontal a conturului suprafeţei din scoarţa terestră, în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se află formaţiunile geologice utilizate pentru stocarea CO2 şi cadrul geologic inconjurător care pot influenţa integritatea şi securitatea stocării în ansamblu.

2. 2. Documentaţia de delimitare a perimetrului complexului de stocare se compune din următoarele:

   1. a) Memoriu justificativ, care va cuprinde cel puţin următoarele date şi informaţii:

      • – denumirea propusă pentru perimetru (pe cât posibil, aceeaşi cu a teritoriului administrativ pe raza căruia este situat) şi localizarea sa administrativă;

      • – denumirea/specificarea zonei în care se află perimetrul complexului de stocare propus şi criteriile care au condus la această propunere;

      • – coordonatele geografice ale punctelor de delimitare a perimetrului;

      • – date privind localizarea geografică a perimetrului, descrierea reliefului, vegetaţiei, căile de comunicaţie din zonă etc.;

      • – coordonatele punctelor de sprijin din reţeaua geodezică de stat şi coordonatele punctelor de delimitare a perimetrului, în sistemul de proiecţie stereografic 1970;

      • – suprafaţa şi limitele în adâncime ale complexului de stocare propus, precum şi delimitările sale laterale;

      • – tipul de stocare prevăzut;

      • – informaţii privind modul de colectare a datelor utilizate pentru caracterizarea şi evaluarea complexului de stocare şi a sitului de stocare;

      • – informaţii referitoare la structura geologică şi la condiţiile favorabile reţinerii CO2;

      • – informaţii referitoare la formaţiunea geologică avută în vedere pentru stocarea CO2 (interval de adâncime, vârstă, litologie, alte informaţii, dupa caz);

      • – informaţii referitoare la hidrogeologia perimetrului şi a zonei;

      • – siturile Natura 2000 din perimetru şi/sau din zonele adiacente şi distanţa faţă de acestea;

      • – ariile naturale protejate, declarate la nivel naţional/internaţional;

      • – date şi informaţii privind existenţa în perimetrul propus a zonelor cu regim special legal instituite, aferente lucrărilor inginereşti;

      • – distribuţia spatială a populaţiei în regiunea de deasupra complexului de stocare şi în zonele adiacente;

      • – localizarea sursei/surselor de CO2 avută/avute în vedere pentru captare, distanţa şi metodele de transport a CO2 avute în vedere, cantitatea maximă estimată de CO2 care poate fi stocată (Mt) şi cea care urmează să fie injectată şi stocată (Mt şi Mt/an);

      • – durata maximă solicitată pentru operarea sitului de stocare;

   2. b) Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare, la o scară adecvată cuprinsă între 1:25.000 – 1:200.000, conform modelului de mai jos.

   3. c) Harta geologică a zonei în care se incadrează perimetrul propus;

   4. d) Profile geologice reprezentative (cel puţin 4 profile geologice reprezentative, pe direcţii diferite);

   5. e) Harta zonei în care se incadrează perimetrul propus, cu amplasarea perimetrelor de excludere, a ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000, prezentată la o scară adecvată;

   6. f) Harta zonei în care se incadrează perimetrul propus, cu corpurile de apă subterană;

   7. g) Harta structurală a complexului de stocare propus;

   8. h) Orice alte date şi informaţii, indiferent de forma sub care se prezintă, de natură să susţină delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare geologică a CO2.

Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare şi harţile geologice vor cuprinde cel puţin:

• – caroiajul rectangular, corespunzător sistemului de proiecţie „Stereo ’70”;

• – conturul perimetrului propus;

• – delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale şi elemente de toponimie şi relief;

• – construcţiile inginereşti din perimetru, ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000;

• – reţeaua de drumuri şi reteaua hidrografică;

• – conturul perimetrului sitului de stocare şi amplasarea sondelor de injecţie şi a sondelor de monitorizare.

În cazul în care numărul punctelor de delimitare a perimetrului, înscrise în ordinea închiderii poligonului, depăşeşte spaţiul rezervat, acestea se vor înscrie pe verso.

Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare

(model)

Scara 1:……………..
1. Localizarea perimetrului			2. Date privind perimetrul
1.1. Coordonatele de delimitare a perimetrului			2.1. Denumirea perimetrului:
Pct.	X	Y	2.2. Număr TOPO:
1			2.3. Tip de stocare a CO2 prevăzut:
2			2.4. Faza lucrărilor:
3			2.5. Operator economic:
4			3. Observaţii
1.2. Sistem de referinţă: „Stereografic 1970”
1.3. Limita în adâncime: Z = m
1.4. Suprafaţa: S = km²
1.5. Localizarea administrativ-teritorială:

ANEXA Nr. 5

la procedură

Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

Delimitarea şi fundamentarea perimetrului sitului de stocare geologică a CO2şi Fişa de localizare a perimetrului sitului de stocare

1. 1. Perimetrul sitului de stocare reprezintă aria corespunzătoare proiecţiei în plan orizontal a conturului suprafeţei din scoarţa terestră, în interiorul căreia, în cadrul unor formaţiuni geologice precizate şi intr-un interval de adâncime determinat, are loc stocarea geologică a CO2 prin intermediul unei/unor sonde de injecţie, precum şi suprafeţele necesare desfaşurării activităţilor de stocare, dacă sunt situate în afara acestei arii.

2. 2. Documentaţia de delimitare a perimetrului sitului de stocare se compune din următoarele:

   1. a) Memoriu justificativ, care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

      • – denumirea propusă pentru perimetrul situl de stocare şi localizarea lui administrativă;

      • – denumirea/specificarea complexului de stocare în care se află perimetrul sitului de stocare propus;

      • – coordonatele geografice ale punctelor de delimitare a perimetrului sitului de stocare;

      • – date privind localizarea geografică a perimetrului, descrierea reliefului, vegetaţiei, căile de comunicaţie din zonă etc.;

      • – coordonatele punctelor de sprijin din reţeaua geodezică de stat şi coordonatele punctelor de delimitare a perimetrului, în sistemul de proiecţie stereografic 1970;

      • – excluderile necesare în cadrul perimetrului;

      • – suprafaţa, limitele în adâncime şi delimitările laterale ale sitului de stocare propus;

      • – coordonatele sondei/sondelor de injecţie propuse şi a celor de monitorizare;

      • – informaţii referitoare la formaţiunea geologică avută în vedere pentru stocarea CO2şi la formaţiunile de reţinere secundară;

      • – informaţii detaliate referitoare la hidrogeologia perimetrului;

      • – o descriere succintă a lucrărilor de dezvoltare, operare şi închidere propuse şi o estimare a duratei de execuţie a acestora, pe etape;

      • – descrierea echipamentelor/instalaţiilor de suprafaţă utilizate şi a amplasării acestora;

      • – propuneri privind măsurile sau restricţiile considerate necesare în vederea evitării utilizării conflictuale a sitului de stocare în perioada autorizată.

   2. b) Fişa de localizare a perimetrului sitului de stocare, la o scară adecvată cuprinsă între 1:5.000 – 1:25.000, conform modelului de mai jos.

   3. c) Harta geologică a zonei în care se incadrează perimetrul propus;

   4. d) Profile geologice reprezentative (cel puţin 4 profile geologice reprezentative, pe direcţii diferite);

   5. e) Harta zonei în care se incadrează perimetrul sitului de stocare, cu amplasarea perimetrelor de excludere, a ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000, dacă este cazul, prezentată la o scară adecvată;

   6. f) Harta zonei în care se incadrează perimetrul sitului de stocare propus, cu acviferele subterane cunoscute;

   7. g) Harta structurală a zonei sitului de stocare propus;

   8. h) Orice alte date şi informaţii, indiferent de forma sub care se prezintă, de natură să susţină delimitarea şi fundamentarea perimetrului sitului de stocare geologică a CO2.

      Fişa de localizare a perimetrului sitului de stocare şi hărţile geologice vor cuprinde cel puţin:

      • – caroiajul rectangular corespunzător sistemului de proiecţie „Stereo ’70”;

      • – conturul perimetrului propus;

      • – delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale;

      • – construcţiile inginereşti din perimetru, ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000;

      • – reţeaua de drumuri şi reteaua hidrografică;

      • – amplasarea sondelor de injecţie şi a sondelor de monitorizare propuse.

      În cazul în care numărul punctelor de delimitare a perimetrului, înscrise în ordinea închiderii poligonului, depăşeşte spaţiul rezervat, acestea se vor înscrie pe verso.

      Fişa de localizare a perimetrului sitului de stocare

      (model)

      Scara 1:……………..
      1. Localizarea perimetrului			2. Date privind perimetrul
      1.1. Coordonatele de delimitare a perimetrului			2.1. Denumirea perimetrului:
      Pct.	X	Y	2.2. Număr TOPO:
      1			2.3. Tip de stocare a CO2 prevăzut:
      2			2.4. Faza lucrărilor:
      3			2.5. Numărul autorizaţiei:
      4			3. Observaţii
      1.2. Sistem de referinţă: „Stereografic 1970”
      1.3. Limita în adâncime: Z = m
      1.4. Suprafaţa: S = km²
      1.5. Localizarea administrativ-teritorială:

      ANEXA Nr. 6

      la procedură

      Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

      Caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării

      Caracterizarea şi evaluarea potenţialului complex de stocare şi a zonei înconjurătoare a acestuia se face potrivit criteriilor prevăzute în ANEXA 1 a O.U.G. nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon.

      Documentaţia privind caracterizarea sitului de stocare şi a complexului de stocare trebuie să aibă un conţinut corespunzător gradului de cunoaştere a sitului de stocare, a complexului de stocare şi a zonei inconjurătoare, la data elaborării.

      Caracterizarea sitului de stocare începe de la datele existente la scară regională sau la scara bazinului de sedimentare şi continuă cu achiziţia de date şi informaţii noi, obţinute pe parcursul etapelor proiectului de stocare.

      Documentaţia privind caracterizarea sitului de stocare şi a complexului de stocare aferent trebuie să conţină toate datele şi informaţiile tehnice utilizate la analiza detaliată a sitului şi a complexului de stocare.

      Analiza sitului şi a complexului de stocare are ca obiect identificarea riscurilor potenţiale care pot cauza scurgeri din complexul de stocare. Riscurile identificate pe baza caracterizării vor oferi date de intrare esenţiale pentru evaluarea riscului, pentru planul de monitorizare şi planul de măsuri corective.

      Documentaţia va conţine, orientativ, următoarele: Introducere

      Partea introductivă a documentaţiei va cuprinde date succinte cu privire la:

      • – obiectul şi scopul documentaţiei;

      • – date geografice şi administrativ-teritoriale ale zonei în care se incadrează proiectul de stocare;

      • – localizarea şi delimitarea exactă a sitului şi a complexului de stocare;

      • – caracteristicile morfologice ale zonei: topografia, reţeaua hidrografică, utilizarea terenului, căi de acces, centre populate, etc;

      • – descrierea generală a proiectului de stocare;

      • – date generale privind lucrările de explorare executate, inclusiv teste de injecţie;

      • – perioada în care s-au executat lucrările de explorare, volumul fizic şi valoric al acestora;

      • – menţionarea operatorilor care au executat lucrările de explorare, a celor care au executat testele de injecţie şi a celor care au realizat monitorizarea testelor;

      • – în cazul stocării CO2 în zăcăminte de hidrocarburi se vor menţiona operatorii care au exploatat zacămantul şi câteva date privind lucrările de exploatare, precum şi stadiul actual al exploatării, factorul de recuperare actual, etc;

      1. 1. Datele şi informaţiile geologice utilizate

         Acest capitol cuprinde informaţii privind datele folosite la caracterizarea şi evaluarea sitului şi a complexului de stocare, cum ar fi:

         • – specificarea surselor din care provin datele (date primare, achiziţionate prin măsurători directe; informaţii secundare, provenind din literatura de specialitate disponibilă şi/sau alte surse de date);

         • – descrierea modului în care au fost analizate datele;

         • – descrierea modului în care au fost completate şi integrate datele pre-existente cu datele provenind din activitatea de explorare în vederea stocării geologice a CO2, dacă aceasta a existat;

         • – specificarea tipului şi a volumului de lucrări de explorare în vederea stocării geologice, dacă au fost efectuate;

         • – mentionarea datelor care provin din activitatea de explorare pentru hidrocarburi, a modului de achiziţionare primară a acestora şi specificarea localizării geografice a sondelor de explorare;

         • – informaţii referitoare la evoluţia presiunii de zăcământ pentru zăcămintele epuizate sau aproape epuizate de hidrocarburi;

         • – informaţii referitoare la stadiul actual al activităţii de exploatare hidrocarburi, minereuri, etc;

         • – mentionarea studiilor efectuate în vederea obţinerii de noi date şi informaţii;

         • – informaţii referitoare la baza de date cu sonde şi modul în care datele obţinute din sonde au fost integrate cu datele seismice.

      2. 2. Caracterizarea geologică a complexului de stocare

         1. 2.1. Caracterizarea geologică

            • – descrierea geologiei regiunii;

            • – descrierea detaliată şi riguroasă a geologiei perimetrului;

            • – localizarea şi delimitarea exactă a sitului şi a complexului de stocare, precum şi informaţiile privind unitatea hidrodinamică în care se vor face testele de injecţie şi stocarea CO2;

              • – descrierea stratigrafică a complexului de stocare şi a zonei inconjuratoare, a variaţiilor de facies, caracterizarea litologică, limite geologice, repere stratigrafice identificate, grosimea stratelor, corelări geologice între formaţiunea geologică principală selectată drept sit de stocare, formaţiunea protectoare, formaţiunile geologice secundare şi cele protectoare asociate;

              • – alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune.

         2. 2.2. Date seismice

            • – prezentarea secţiunilor seismice care reflectă în mod corespunzător caracteristicile complexului de stocare, ale sitului de stocare şi ale zonei adiacente;

         3. 2.3. Configuraţia structurală geologică şi prezenţa faliilor;

            • – descrierea configuraţiei structurale a sitului de stocare şi a complexului de stocare, precum şi a posibilelor compartimentări;

            • – identificarea şi evaluarea generală şi de detaliu a faliilor (la scară mică şi mare), a capacităţii acestora de etanşare;

            • – descrierea şi evaluarea potenţialelor căi de scurgere identificate.

         4. 2.4. Conexiunea hidrodinamică între unităţile geologice

            • – analiza interacţiunii cu alte părţi ale sitului şi complexului de stocare, care sunt în comunicare hidrodinamică.

         5. 2.5. Caracterizare hidrogeologică

            • – prezentarea în detaliu a aspectului existenţei apei subterane destinate consumului;

            • – specificarea şi descrierea acviferelor subterane din zona de influenţă a injecţiei.

      3. 3. Caracterizarea geologică a sitului de stocare

         1. 3.1. Situl de stocare geologică

            • – specificarea tipului de capcană (a modului de etansare) care determină reţinerea permanentă a CO2 injectat în vederea stocării;

            • – descrierea formaţiunii geologice selectată drept sit de stocare – litologie, facies;

            • – descrierea formei generale şi a extinderii formaţiunii geologice evaluate în vederea utilizării pentru stocarea CO2;

            • – descriere barierelor şi/sau zonelor impermeabile identificate;

            • – corelarea unităţilor geologice.

         2. 3.2. Roca protectoare

            • – evaluarea capacităţii de etanşare şi a valorii presiunii capilare de intrare şi a presiunii de fisurare pentru roca protectoare primară a sitului de stocare şi pentru oricare alte roci protectoare secundare, acolo unde acestea au fost identificate.

      4. 4. Proprietăţile rocilor şi ale fluidelor

         1. 4.1. Proprietăţile rocilor

            • – modul în care au fost utilizate datele colectate din sondele executate anterior explorării şi din sondele executate în faza de explorare în conturarea modelului geologic (investigaţiile geofizice, carotele mecanice, probele fluidelor din rezervor);

            • – proprietăţile rocilor: mineralogia, porozitatea şi distribuţia ei, permeabilitatea verticală şi orizontală, neomogenitatea, granulometria şi abrazivitatea, elasticitatea (statică şi dinamică), plasticitatea şi rezistenţa/tăria, etc;

         2. 4.2. Proprietăţile fluidelor

            • – proprietăţile generale ale fluidelor, salinitatea apei, compoziţia petrolului/gazelor, factorul de formaţie (pentru petrol), compresibilitatea gazelor, etc;

         3. 4.3. Analiza investigaţiilor geofizice şi a carotelor mecanice – estimarea porozităţii şi a permeabilităţii

            • – analiza investigaţiilor geofizice pentru obţinerea informaţiilor de bază referitoare la proprietăţile rocilor şi la corelaţia porozitate-permeabilitate;

            • – analiza carotelor mecanice şi determinarea permeabilităţii în laborator;

            • – variaţiile spaţiale petrografice, litologice şi ale proprietăţilor fizico-mecanice;

            • – proprietăţile hidrogeologice ale rocii rezervor: porozitate, permeabilitate, conductivitate hidraulică, coeficient de stocare.

         4. 4.4. Presiunea în formaţiune şi analiza gradientului de temperatură

            • – nivelul apei subterane;

            • – informaţii despre presiunea şi temperatura complexului de stocare;

         5. 4.5. Analiza geomecanică şi analiza presiunii de fisurare

            • – analiza probelor de carote mecanice pentru obţinerea informaţiilor referitoare la proprietăţile rocilor în cuprinsul zonei geologice de interes;

            • – analiza proprietăţilor geomecanice ale formaţiunii geologice selectată în vederea stocării, pentru determinarea pragurilor sigure pentru debitele de injecţie a CO2;

            • – deteriorări ireversibile identificate ale rocilor rezervorului, cauzate de scăderea anterioară a presiunii, pentru rezervoarele epuizate sau aproape epuizate de hidrocarburi;

         6. 4.6. Geochimia – interacţiunea CO2în situl de stocare

            • – posibile interacţiuni dintre CO2 injectat, matricea rocii rezervor şi fluidele rezervorului;

         7. 4.7. Analize PVT (Presiune-Volum-Temperatură) pentru fluidele de formaţiune

         8. 4.8. Date istorice ale zăcamântului de hidrocarburi (debitele de producţie şi de injecţie, cumulativele de fluide extrase si injectate, factorul de recuperare, evoluţia presiunii).

      5. 5. Hidrogeologia complexului de stocare şi a zonei inconjurătoare

         1. 5.1. Formaţiunile acvifere din cadrul complexului de stocare

            • – caracteristicile acviferelor: număr, grosime, adâncime, poziţia faţă de formaţiunea geologică avută în vedere pentru stocare şi faţă de roca/rocile protectoare, alcătuire litologică, granulaţie, conţinut în argilă, prezenţa gazelor şi a ţiţeiului etc.;

            • – parametrii hidrogeologici: porozitate, coeficient de filtraţie, coeficient de cedare, debit, presiune, nivele statice etc.;

            • – direcţii de curgere;

            • – gradienţi geotermici;

            • – sursa/sursele de alimentare a formaţiunilor acvifere;

            • – date hidrochimice.

         2. 5.2. Surse subterane de apă potabilă

      6. 6. Sonde pre-existente

         • – inventarul sondelor pre-existente, localizare;

         • – categoria sondelor (producţie, injecţie, în conservare, abandonate);

         • – descrierea stării tehnice a sondelor – construcţie, cimentare, reparaţii capitale, etc;

         • – perioada forării, adâncimea, data începutului şi data sfârşitului de activitate, felul în care lucrarea a fost inchisă şi abandonată, dacă este cazul;

         • – caracteristici constructive (adâncimea de tubare/cimentare, perforări/filtre, izolări etc.);

         • – modul în care aceste sonde pot constitui căi de migrare pentru CO2.

      7. 7. Estimarea capacitătii de stocare a CO2

         – se realizează pe baza modelării tridimensionale a sitului şi complexului de stocare propus;

         1. 7.1. Calculul volumetric deterministic şi probabilistic al spatiului poros

         2. 7.2. Determinarea capacităţii reale de stocare

            • – estimarea probabilistică a capacităţii reale de stocare a CO2 prin combinarea capacităţii estimate a spaţiului porilor cu saturaţia reziduală a fluidului şi comportamentul de fază (PVT);

            • – în cazul stocării în zăcăminte epuizate de petrol şi gaze se va ţine cont de distribuţia reală a petrolului, gazelor şi apei în zăcământ, precum şi de presiunea actuală;

            • – capacitatea de stocare calculată va fi capacitatea teoretică maximă.

      8. 8. Ingineria de zăcământ

         1. 8.1. Analizarea datelor de sondă existente

         2. 8.2. Evaluarea testelor

            • – testele de preinjecţie CO2 (pentru stabilirea datelor de bază cu care masurătorile viitoare vor putea fi comparate;

            • – testele de injecţie CO2 – presiunea şi debitele de injecţie;

            • – testele de presiune şi de fisurare;

         3. 8.3. Construcţia modelului de simulare dinamică

            • – simulările, la diferite intervale de timp, ale injecţiei de CO2 în situl de stocare, folosind modelul structural geologic tridimensional static, modelele structurale geologice tridimensionale statice în simulatorul computerizat al complexului de stocare, iau în considerare cel puţin următorii factori:

            • – debitele posibile de injecţie şi proprietăţile fluxului de CO2;

            • – eficienţa modelării cuplate a procesului, şi anume modul de interacţionare al diverselor efecte individuale din simulator/simulatoare;

            • – procesele reactive, şi anume modul în care se integrează în model reacţii ale CO2 injectat cu mineralele in situ;

            • – simulatorul de rezervor utilizat; pot fi necesare mai multe simulări pentru validarea anumitor observaţii;

            • – simulări pe termen scurt şi pe termen lung, pentru a stabili evoluţia şi comportamentul CO2 de-a lungul deceniilor şi mileniilor, precum şi rata dizolvării CO2 în apă.

              Se prezintă informaţiile furnizate de modelarea dinamică referitoare la:

            • – presiunea şi temperatura formaţiunii de stocare ca o funcţie a debitului de injecţie şi a volumului de CO2 injectat şi stocat de-a lungul timpului;

            • – distribuţia în suprafaţă şi expansiunea verticală în timp a CO2;

            • – natura fluxului de CO2 în rezervor, precum şi comportamentul de fază;

            • – mecanismele şi debitele de reţinere/stocare a CO2, inclusiv punctele de revărsare şi formaţiunile de etanşare laterale şi verticale;

            • – sistemele secundare de reţinere, în ansamblul complexului de stocare;

            • – capacitatea de stocare şi gradienţii de presiune în situl de stocare;

            • – riscul de fisurare a formaţiunii sau formaţiunilor geologice în care se face stocarea şi a rocii protectoare din acoperiş;

            • – riscul pătrunderii de CO2 în roca protectoare din acoperiş;

            • – riscul de migrare din situl de stocare, de exemplu prin puţuri abandonate sau care nu sunt închise ermetic;

            • – rata de migrare (în rezervoare deschise);

            • – vitezele de colmatare a fracturilor;

            • – modificări ale chimiei fluidelor la nivelul formaţiunii sau formaţiunilor şi reactiile subsecvente (de exemplu: schimbarea pH-ului, formarea mineralelor) şi includerea în modelarea reactivă pentru evaluarea efectelor;

            • – creşteri ale seismicităţii şi propagarea seismică.

         4. 8.4. Caracterizarea sensibilităţii

            • – simulările pentru identificarea sensibilităţii evaluării la ipotezele emise cu privire la anumiţi parametri, bazate pe modificarea parametrilor din modelul structural geologic static sau modelele structurale geologice statice şi pe schimbarea funcţiilor debitului şi a ipotezelor aferente exerciţiului de modelare dinamică.

         5. 8.5. Evaluarea riscurilor

            1. 8.5.1. Caracterizarea pericolelor

               • – căile potenţiale de scurgere a CO2 din siturile de stocare;

               • – gravitatea potenţială a scurgerilor pentru căile de scurgere identificate, debitele de flux;

               • – parametrii critici care influenţează scurgerea potenţială: presiunea maximă din rezervor, debitul maxim de injecţie, temperatura, sensibilitatea la diferite ipoteze din modelul terestru geologic static sau modelele terestre geologice statice;

               • – efectele secundare ale stocării de CO2, inclusiv fluidele dislocate din formaţiune şi substanţele nou-create prin stocarea de CO2;

               • – orice alţi factori care ar putea pune în pericol sănătatea umană sau mediul, de exemplu: structurile fizice asociate proiectului.

            2. 8.5.2. Evaluarea expunerii

               • – pe baza caracteristicilor mediului şi a distribuţiei şi activităţilor populaţiei umane pe suprafaţa de deasupra complexului de stocare şi pe baza comportamentului şi a evoluţiei posibile a CO2 care se scurge prin caile potenţiale identificate.

            3. 8.5.3. Evaluarea efectelor

               • – pe baza sensibilităţii unor anumite specii, comunităţi sau habitate legate de scurgerile potenţiale identificate;

               • – efectele se analizează atât la scară temporară, cât şi la scară spatială.

            4. 8.5.4. Caracterizarea riscurilor

               • – evaluarea siguranţei şi integritaţii sitului pe termen scurt şi pe termen lung, inclusiv evaluarea riscului de scurgere in condiţiile de utilizare propuse având în vedere efectele în conformitate cu cel mai pesimist scenariu.

      9. 9. Seismicitatea

• – evaluarea activitaţii tectonice şi a seismicitaţii regionale pentru a se asigura că nu există nici un risc potenţial pentru siguranţa (integritatea) sitului şi a complexului de stocare.

  Anexe/Materiale grafice/Tabele

• – Fişa de localizare a perimetrului;

• – Harta administrativă cu localizarea perimetrului de incadrare a complexului de stocare;

• – Harta topografică cu localizarea sursei/surselor de captare a CO2;

• – Harta geologică a zonei, cu localizarea structurii, la o scară adecvată (se vor reprezenta şi principalele lucrări de explorare executate, elementele tectonice structurale şi faliile cunoscute/presupuse);

• – Harta geologică cu amplasarea tuturor sondelor propuse şi existente (se vor reprezenta sondele de

  injecţie si sondele de monitorizare propuse, sondele de exploatare, sondele abandonate şi puţurile de mică adâncime din zonă);

• – Harta hidrogeologică cu reprezentarea forajelor hidrogeologice care au deschis acvifere existente deasupra rocii protectoare;

• – Harta cu reprezentarea acviferelor subterane cunoscute;

• – Harta cu distribuţia zonelor seismice limitrofe perimetrului sitului/complexului de stocare;

• – Plan de situaţie cu localizarea tuturor sondelor (se vor reprezenta sondele adânci active şi cele abandonate/aflate în conservare, cu simbolizarea distinctă a sondelor active, a celor abandonate care nu au traversat formaţiunea de stocare şi a celor abandonate care au traversat formaţiunea de stocare);

• – Diagrafii geofizice, înregistrate în sonde netubate;

• – Diagrafiile carotajelor geofizice, înregistrate în sonde tubate;

• – Corelări de diagrafii electrice;

• – Profile seismice;

• – Secţiuni geologice transversale prin structură, la scara hărţii;

• – Hărţi structurale (sc. 1:10.000 – 1:5.000) cu coordonate geografice;

• – Modelul/modelele 3D ale sitului si complexului de stocare;

• – Studiile executate privind hidrogeologia, compoziţia mineralogică, respectiv petrografică, caracteristicile fizico-mecanice;

• – Descrierea coloanelor litologice pe baza carotelor mecanice obţinute în sonde;

• – Studiul tectono-seismic al regiunii;

• – Tabele cu analize de carote mecanice (descriere litologică, permeabilităţi, porozităţi etc);

• – Tabele cu rezultatele analizelor şi ale determinărilor pe probe de roca;

• – Tabele cu coordonatele topogeodezice ale sondelor existente şi propuse (coordonate geografice şi in sistem de proiectie Stereo 70);

• – Tabele cu proprietăţile rocilor rezultate din interpretarea cantitativă a diagrafiilor geofizice speciale, obţinute din găurile de sondă (porozitate, permeabilitate, saturaţie);

• – Tabele cu analize de fluide;

• – Tabele cu măsurători de presiune şi de temperatură pentru rezervor;

• – Tabel cu situaţia fondului de sonde;

• – Tabel cu forajele hidrogeologice identificate/existente în zona de monitorizare (tabelul va cuprinde date şi informaţii privind scopul forajelor, respectiv pentru sonde de alimentare cu apă/cercetare hidrogeologică/ monitorizare, perioada de execuţie, executantul, beneficiarul, starea funcţională actuală a sondelor, coordonatele geografice, cota şi descrierea amplasamentului, date şi informaţii tehnice privind caracteristicile constructive ale sondelor, intervale de tubare, intervale cimentate, intervale cu filtre, tip filtre, materialul coloanelor, date hidrogeologice primare, cum ar fi nivelele statice, etc);

• – Tabel cu rezultatele analizelor fizico-chimice ale apei (tabelul cuprinde date actuale/istorice din forajele hidrogeologice existente/identificate în zona de monitorizare, inclusiv data analizării probelor, cu specificarea intervalului probat).

• – Orice alte anexe/materiale grafice considerate relevante sau cerute prin prezenta procedură.

ANEXA Nr. 7

la procedură

Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

Planul de dezvoltare a sitului de stocare

In planul de dezvoltare a sitului de stocare se va descrie programul de construcţie a sondelor şi de forare (numărul şi locaţiile propuse ale sondelor de injecţie/monitorizare, modul de echipare, intervalul care va fi perforat/monitorizat şi ordinea executării sondelor; la construirea lor se va ţine cont şi de presiunea maximă de injecţie anticipată, debitele maxime de injecţie, temperatura, compoziţia chimică şi proprietăţile fluxului de CO2, precum şi de volumele ce urmează a fi injectate şi de perioada maximă de funcţionare), programul propus pentru injecţie (volume totale, durata de injecţie, planurile anuale şi lunare, debitul total de injecţie şi distribuţia acestuia între sondele de injecţie), dispunerea facilităţilor de la suprafaţă şi din subteran şi compatibilitaţile acestora cu procesele tehnologice şi cu fluidele injectate. In cazul stocării offshore planul de dezvoltare va fi tratat asemănător cu diferenţele specifice activităţii în mediu marin (platforma marină, echipamentele şi lucrările subacvatice şi subterane, etc).

Se va utiliza modelul de simulare dinamică pentru a se determina efectul pe care implementarea planului de dezvoltare îl are asupra sitului şi complexului de stocare, în special asupra presiunii în formaţiunea geologică şi în unităţile adiacente conectate hidrodinamic şi deplasarea previzionată a penei de CO2 injectat. Se va lua în considerare presiunea de injecţie maximă admisă în rezervor, pentru a se evita fisurarea rocii. Pentru programele

de stimulare a injectivităţii prin fisurarea rocii se vor prezenta detalii privind momentele oportune, durata maximă şi compoziţia fluxului injectat.

Planul de dezvoltare a sitului de stocare trebuie să aibă în vedere şi efectele neaşteptate care pot să apară în timpul fazei operaţionale, cum ar fi, de exemplu, variaţii mari ale injectivităţii în sonde.

In timpul construirii şi forării sondei de injecţie a CO2, operatorul va efectua toate operaţiunile de inregistrare de parametrii, de prelevare de probe şi de testare specifice, urmarind să stabilească totodată cu precizie datele de bază cu care măsurătorile viitoare vor putea fi comparate. Totodată, el va efectua studii, teste şi măsurători specifice, pentru a verifica şi pentru a se asigura că sunt respectate toate specificatiile de construire ale sondelor de injecţie şi a celor de monitorizare.

Planul de dezvoltare va cuprinde, orientativ, următoarele:

1. 1. O scurtă descriere a conceptului Planului de dezvoltare şi a managementului acestuia, a duratei preconizate şi a etapelor de dezvoltare, precum şi a flexibilitaţii acestui plan privind modificările şi extinderile viitoare.

2. 2. Descrierea surselor de CO2şi a planului de injecţie propus:

   • – Compoziţia fluxului de CO2 care ajunge la situl de stocare;

   • – Estimarea cantităţii totale de CO2 care poate fi disponibilă şi a duratei de injecţie; planurile anuale şi lunare de injecţie, debitul total de injecţie şi distribuţia acestuia între sondele de injecţie etc

3. 3. Descrierea instalaţiilor de transport şi de injecţie a CO2cu eventualele limitări, restricţii şi variaţii ale performanţei la nivelul întregului ciclu de viaţă al proiectului:

   1. 3.1. Reţeaua de transport a CO2 pană la situl de stocare;

   2. 3.2. Organizarea la suprafaţă a sitului de stocare, drumuri de acces, numarul şi dispunerea sondelor de injecţie/monitorizare;

   3. 3.3. Criteriile de amplasare a sondelor (datele esenţiale privind: capcana geologică şi extinderea ei în suprafaţă; grosimea, porozitatea, permeabilitatea şi omogenitatea formaţiunilor gazdă; penetrările artificiale, inclusiv puţurile de apă; prezenţa/absenţa fracturilor/accidentelor structurale; formaţiunile de reţinere secundară şi extinderea lor, etc);

   4. 3.4. Conductele de aducţiune de la facilitaţi la sonde (materiale, caracteristici, construcţie, echipare);

      

   5. 3.5. Facilitaţile de suprafaţă, parametrii măsuraţi/parametrii de funcţionare, cel puţin pentru: panoul de masurare gaze/total grup de sonde de injecţie (debit, presiune, temperatură), panoul de măsurare gaze/sondă de injecţie (debit, presiune, temperatură), instalaţiile de separare-filtrare (impurităţi mecanice, lichide, etc), staţia/staţiile de comprimare şi numarul unitaţilor de comprimare, rezervoare de gaz, staţii electrice de transformare, generatoare electrice, surse de apă, camera de control, SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), etc;

4. 4. Descrierea planurilor de construcţie a sondelor de injecţie/monitorizare, la care se va avea în vedere ca:

   • – prevenitorul/capul de erupţie sa fie compatibil cu controlul şi funcţionalităţile cerute de procesul de injecţie şi cu fluxul de CO2;

   • – instalarea/executarea coloanei, cimentării, tubingului, sistemelor de închidere automată, să permită:

     • – prevenirea deplasării oricăror fluide către sau dinspre sursele subterane de apă potabilă;

     • – utilizarea unor dispozitive adecvate scopului propus şi a echipamentelor pentru reparaţii şi revizii;

     • – monitorizarea spaţiului inelar dintre tubing şi coloană să fie continuă;

   • – rezistenţa structurală şi la uzură a coloanei de tubare, a cimentului sau a altor materiale utilizate în construcţia sondei să fie în concordanţă cu durata de viaţă a proiectului de stocare geologică;

   • – materialele utilizate în construcţia sondei să fie compatibile cu toate fluidele cu care ar putea sa vină în contact;

   • – programul de tubare şi de cimentare a sondelor să ţină cont de:

     • – adâncimea pană la zona de injecţie;

     • – presiunea de injecţie, presiunea externă, presiunea internă şi presiunea litostatică;

     • – caracteristicile pentru toată succesiunea coloanei (grosimea coloanei, greutatea, lungimea, racordurile, materialele de construcţie);

     • – corozivitatea fluxului de CO2şi a fluidelor de formaţiune;

     • – temperatura la talpa sondei;

     • – litologia zonei în care se injecteză şi a zonei limitrofe;

     • – tipul cimentului şi a aditivilor pentru ciment şi compatibilitatea acestora cu fluxul de CO2şi cu fluidele de formaţiune;

     • – cantitatea, compoziţia chimică şi temperatura fluxului de CO2;

     • – închiderea tuturor surselor subterane de apă potabilă şi a limitelor lor de siguranţă şi cimentarea pană la suprafaţă, prin utilizarea a cel puţin două rânduri de coloane şi de ciment;

     • – extinderea cu cel puţin o coloană, pană la zona de injecţie, cimentată astfel incât să nu fie

       posibilă sub nici o formă mişcarea vreunui fluid în spatele ei;

   • – determinarea intervalului care va fi perforat şi dispunerea packerelor în interiorul coloanei să se facă astfel incât să se izoleze zona de injecţie cel puţin la nivelul sau superior, în cadrul sau sub stratul de acoperiş;

   • – alegerea duzelor de injecţie să ţină cont de programul de injecţie şi de caracteristicile rocii în care se face injecţia;

   • – instalarea tuturor echipamentelor de monitorizare şi automatizări, precum şi transferul datelor, să fie posibile;

   • – să fie instalate şi să opereze continuu sisteme automate de alarmare şi de închidere automată a sondei sau alte dispozitive care să asigure o protecţie echivalentă;

5. 5. Testele de preinjecţie şi testele de injecţie

   1. 5.1. Studii, teste şi măsurători în faza de pre-testare a injecţiei, care trebuie să prevadă cel puţin:

      • – Inregistrări, studii şi teste pentru a stabili sau pentru a verifica adâncimea, grosimea, porozitatea, permeabilitatea, litologia, precum şi salinitatea fluidului de formaţiune, în toate formaţiunile geologice relevante, precum şi specificaţiile de construcţie ale sondei (controale de deviere în timpul forării, inregistrări şi măsurători înainte şi după instalarea şi cimentarea coloanei de ancoraj şi a coloanei de exploatare, teste pentru verificarea integrităţii mecanice interne şi externe a sondelor, etc);

      • – carotaj mecanic şi/sau probe prelevate din peretele zonei de injecţie şi din formaţiunile geologice limitrofe zonei de injecţie, precum şi probe de fluid de formaţiune din zona de injecţie;

      • – inregistrări privind temperatura fluidului, PH-ul, conductivitatea, presiunea din rezervor, precum şi nivelul piezometric al fluidului din zona de injecţie;

      • – teste, masurători sau calcule pentru zona de injecţie şi pentru zonele limitrofe, privind presiunea de fisurare, caracteristicile fizico-chimice ale zonei de injecţie şi ale zonei limitrofe şi caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor de formaţiune din zona de injecţie;

      • – un test de cădere bruscă a presiunii şi un test de pompare sau un test de injectivitate, efectuate după finalizarea sondei, dar înainte de începerea injecţiei.

   2. 5.2. Studii, teste şi măsurători în faza de testare a injecţiei, care trebuie să prevadă sau să determine cel

      puţin:

      • – presiunea testelor de injecţie pentru evitarea fisurării rocilor;

      • – caracteristicile fluxului de CO2 injectat şi a substanţelor sau fluidelor folosite pentru stimularea injectivităţii,

        pentru testarea sondei sau pentru monitorizarea migrării CO2;

        • – procedurile pentru preîntâmpinarea dezechilibrelor de presiune;

        • – limitarea temperaturii şi/sau a corozivităţii fluxului injectat;

        • – cazurile şi situaţiile de incetare neplanificată a injecţiei şi modalităţile prin care aceasta incetează;

6. 6. Reciclarea sau eliminarea apelor uzate/fluidelor care au fost folosite în procesele de foraj, probe de producţie, testare şi operare şi a oricărei ape produsă în mod natural şi care este adusă la suprafaţă.

7. 7. Influenţele implementării planului de dezvoltare asupra comportamentului dinamic al stocării (modelare);

8. 8. Alte activităţi desfăşurate în zona complexului de stocare sau în zonele adiacente şi influenţa lor asupra presiunii în situl de stocare (operaţiuni petroliere sau de extracţie/stocare gaz metan sau de stocare a CO2).

9. 9. Potenţialul de dezvoltare viitor, modificări, extinderi şi asigurarea accesul terţilor la situl de stocare,

incluzând:

• – capacitatea de stocare totală a sitului de stocare, capacitatea de stocare solicitată pentru a fi stocată şi capacitatea de stocare disponibilă;

• – capacităţile de rezervă proiectate pentru conductele de transport, facilităţile de suprafaţă şi instalaţiile de injecţie, în scopul dezvoltării viitoare;

• – modificările tehnice necesare şi posibile pentru preluarea fluxurilor de CO2 suplimentare, atât din sursă proprie, cât şi de la terţi operatori;

• – impactul posibil al accesului unui terţ operator asupra Planului de dezvoltare a sitului de stocare.

  Anexe/Materiale grafice:

• – Harta topo cu reţeaua de transport;

• – Harta topo cu amplasarea sondelor de injecţie/monitorizare şi a facilităţilor de suprafaţă;

• – Planurile de construcţie a sondelor de injecţie/monitorizare;

• – Orice alte anexe grafice considerate relevante.

  ANEXA Nr. 8

  la procedură

  Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

  Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative

  Neregulă semnificativă este considerată orice neregulă intervenită în operaţiunile de injecţie sau de stocare ori în ceea ce priveşte starea complexului de stocare în sine, care implică riscul unei scurgeri de CO2 sau risc pentru mediu ori pentru sănătatea umană.

  Măsurile corective sunt considerate acele măsuri care sunt luate pentru corectarea unor nereguli semnificative sau pentru stoparea scurgerilor, în scopul prevenirii ori stopării emisiei dioxidului de carbon din complexul de stocare.

  Măsurile de prevenire a neregulilor semnificative sunt considerate acele măsuri care sunt luate înainte de a se produce un eveniment asociat unui risc, cu scopul de a impiedica producerea acestuia sau de a diminua efectele acestuia pană la intreprinderea unor măsuri corective.

  Măsurile de prevenire a neregulilor semnificative sunt parte a procesului general de management al riscului care are ca scop să asigure securitatea stocării geologice pe termen lung, să gestioneze riscurile şi efectele asupra mediului şi a sănatătii umane şi să gestioneze riscurile asupra costurilor financiare ale operării.

  Odată cu evaluarea riscurilor în faza de caracterizare a sitului, în funcţie de specificităţile proiectului de stocare, se identifică riscurile generice sau specifice pentru care se stabilesc unele măsuri de prevenire, acolo unde este posibil, incă din faza initială a proiectului. Este de aşteptat ca cele mai multe măsuri de prevenire să includă acţiuni care se desfăşoară înainte de începerea injecţiei şi stocării CO2. Totodată, ca efect al monitorizării, pe parcursul întregii durate de viaţă a proiectului, dar mai ales în faza de injecţie, pot fi identificate şi alte riscuri pentru care pot fi propuse, ulterior, completări şi actualizări ale măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative. În tabelul 1 este prezentată o modalitate de descriere a măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative.

  Tabel 1: Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative

  Riscul de care este legată neregula semnificativă	Neregula semnificativă de care este legată măsura de prevenire	Măsura de prevenire	Metoda de monitorizare
  Riscuri geologice
  Exemplu: siguranţa stocării	Fisurarea cap-rock-ului ca efect al injecţiei	Teste de injecţie; menţinerea presiunii de injecţie sub limita de fisurare	Măsurarea continuă a presiunii de injecţie
  Riscuri de operare/tehnice – etapa de operare
  Exemplu: integritatea sondei	Coroziunea materialelor sondei	Pregatirea tehnică a sondei de injecţie pentru monitorizarea coroziunii	Mostre în flux de CO2 sau rutarea fluxului de CO2 printr-o buclă construită din materialele a căror coroziune ne interesează.
  Alte riscuri
  Exemplu: siguranţa stocării	Scurgerea CO2 prin sonde pre-existente	Identificarea tuturor sondelor pre-existente; modelări dinamice multiple pentru a determina timpul după	Măsurători seismice pentru evaluarea extinderii penei de CO2; măsurători de CO2 la suprafaţă, în perimetrele

  • – etapa initială

  • – etapa de operare

  • – etapa postînchidere

  • – etapa initială

  • – etapa de operare

  • – etapa postînchidere

  care pana de CO2 va ajunge în zona fiecărei sonde + verificarea documentaţiei lor, executarea unor lucrări de securizare, dacă este cazul, şi monitorizarea acestora;

  sondelor, în perioada în care se estimează ca pana de CO2 să depăşească zona puţurilor;

  Evaluarea eficienţei măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative şi a măsurilor corective se face prin monitorizarea sitului şi a complexului de stocare. Stabilirea şi descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative se face pe baza riscurilor identificate, în acelasi timp şi în corelatie cu stabilirea Planului de măsuri corective şi a Planului de monitorizare, atât pentru etapa initială, cât şi pentru etapa de operare şi cea de postînchidere a proiectului de stocare.

  ANEXA Nr. 9

  la procedură

  Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

  Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia

  Planul de monitorizare se stabileşte în conformitate cu analiza evaluării riscurilor realizată în conformitate cu prevederile din ANEXA Nr. 6 la procedură – Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind Caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării, punctul 8.5 – Evaluarea riscurilor. Planul de monitorizare, precum şi actualizările ulterioare ale acestuia, trebuie să fie aprobat de către A.N.P.M.

  Monitorizarea are drept scop să asigure o corectă evaluare a siguranţei şi integrităţii complexului de stocare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, precum şi eficacitatea oricăror măsuri corective (vezi ANEXA Nr. 10 la procedură).

  In alcătuirea planului de monitorizare trebuie să se ţină cont de următoarele principii generale:

• – monitorizarea să se bazeze pe riscurile identificate în caracterizarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi pe evaluarea/caracterizarea riscurilor;

• – planul de monitorizare să se adapteze specificităţilor sitului şi complexului de stocare;

• – suprafaţa pe care se desfăsoară monitorizarea să fie suficient de extinsă pentru a acoperi întregul complex de stocare (incluzând, acolo unde este posibil, şi pana de CO2) şi mediul inconjurător din vecinătatea complexului;

• – monitorizarea să fie strans legată de măsurile preventive şi de măsurile corective şi să prevadă condiţiile de declanşare a acestor măsuri;

• – tehnologiile de monitorizare utilizate să se bazeze pe cele mai bune practici disponibile la momentul respectiv;

• – rezultatele monitorizării şi interpretarea acestor rezultate să fie raportate periodic în conformitate cu cerinţele legale;

• – planul de monitorizare să fie actualizat cu regularitate pentru a ţine cont de schimbările din evaluarea riscurilor asupra mediului inconjurător şi a sănătăţii umane, de noile cunoştinţe ştiinţifice şi de evoluţiile celor mai bune tehnologii disponibile;

• – Planurile şi activităţile de monitorizare să fie adaptate, dacă este cazul, pentru condiţiile specifice mediului marin (offshore).

  Planul de monitorizare trebuie să includă şi informaţiile specifice sitului şi complexului de stocare, cum ar fi:

• – localizare şi considerente geografice (ex: onshore/offshore, considerente locale, populaţia, utilizarea terenurilor, acviferele potabile, etc);

• – o descriere generală a locaţiei sitului de stocare şi a complexului de stocare, precum şi caracterizarea sitului de stocare, inclusiv a rezervorului şi a capcanelor geologice;

• – rezumatul riscurilor identificate, inclusiv a căilor de migrare şi a impactului potenţial.

Zona de monitorizare trebuie să includă instalaţiile de injecţie, complexul de stocare (inclusiv, acolo unde este posibil, suprafaţa de extindere a penei de CO2) şi mediul inconjurător.

Planul de monitorizare va asigura detalii referitoare la monitorizare, în cele trei etape ale proiectului, respectiv înainte de începerea injectării, în timpul operării şi după închiderea sitului, cel puţin pentru:

1. 1. parametrii monitorizaţi;

2. 2. tehnologia de monitorizare folosită şi justificarea alegerii ei;

3. 3. categoria în care se inscrie fiecare tip de activitate de monitorizare: obligatorie, necesară sau urgentă;

4. 4. locaţiile de monitorizare şi justificarea dispunerii lor spaţiale;

5. 5. faza proiectului, frecvenţa de monitorizare şi justificarea acesteia;

6. 6. monitorizarea de referinţă şi pragurile de alertă şi de urgenţă.

Planul de monitorizare se actualizează ori de câte ori sunt identificate noi surse de CO2, căi de scurgere şi rate de flux sau deviaţii semnificative de la evaluările anterioare şi cel puţin o dată la 5 ani pentru a ţine cont de modificările din evaluarea riscului de scurgere a CO2, modificările din evaluarea riscurilor asupra mediului şi a sănătăţii umane, noile cunoştinţe ştiinţifice şi evoluţiile celor mai bune tehnologii disponibile, urmând criteriile descrise în Anexa 2 a

O.U.G. nr. 64/2011.

Punerea în aplicare a Planului de monitorizare şi a testelor specifice trebuie să asigure toate informaţiile care vor fi interpretate şi comunicate în rapoartele cerute prin reglementările legale, privind:

• – imaginea zonei invadate – se urmăreste felul în care pana de CO2 migrează în jurul punctului de injecţie, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical;

• – integritatea formaţiunii impermeabile de rocă acoperitoare (cap-rock) – se evaluează dacă CO2 este izolat în interiorul rezervorului de stocare şi nu migrează pe verticală, în special în faza de injecţie când presiunile sunt semnificativ crescute;

• – migrarea în formatiunile acoperitoare – se evaluează dacă stratele superioare au proprietăţi similare stratului de cap-rock, caz în care securitatea stocării creşte prin disiparea presiunii suplimentare, caz care va necesita modificarea Planului de monitorizare pentru includerea în monitorizare şi a acestor formaţiuni;

• – integritatea sondei de injecţie, a sondelor de monitorizare şi a sondelor abandonate, controlul coroziunii instalaţiilor – în scopul prevenirii migrării directe spre suprafaţă şi pentru creşterea securităţii injectării şi a stocării;

• – scăpările la suprafaţă – se monitorizează prin metode geochimice, biochimice şi de teledetecţie, pentru localizarea şi evaluarea distribuţiei CO2în sol şi a dispersiei sale în atmosferă;

• – fluxul volumetric de CO2injectat, presiunea şi temperatura la gura sondei de injecţie – pentru determinarea debitului masic;

• – evaluarea cantitaţii de CO2stocat – în scopul conformării cu reglementările legale şi, dacă este cazul, fiscale;

• – caracteristicile fizice şi chimice ale fluxului injectat – pentru conformarea cu art. 13 din O.U.G. nr. 64/2011;

• – caracteristicile fizice şi chimice ale probelor de ape subterane superficiale şi ale probelor de ape subterane adânci – în scopul prevenirii contaminării acestora;

• – temperatura şi presiunea în rezervor – pentru determinarea comportamentului şi stării de fază a CO2şi pentru controlarea limitei de fisurare;

• – mişcările solului şi microseismicitatea – se evidenţiază potenţialul microseismic şi mişcările solului, datorate presiunii sporite din rezervor.

Toate aceste informaţii necesare pot fi grupate în 5 categorii care urmează să fie monitorizate:

1. 1. analiza chimică a fluxului de CO2şi parametrii procesului de injecţie (fluxul volumetric de CO2, presiunea şi temperatura la gura sondei de injecţie şi la intrarea în rezervor);

2. 2. integritatea sondei şi a instalaţiilor de injecţie; emisiile fugitive de CO2 la instalaţiile de injecţie;

3. 3. proprietăţile rezervorului (inclusiv integritatea sa şi a zonei invadate);

4. 4. mediul inconjurător (analiza chimică a apelor subterane superficiale şi adânci, migrarea spre suprafaţă şi scăpările la suprafaţă a CO2);

5. 5. migrarea şi stabilitatea penei de CO2.

Pentru toate aceste categorii, dar şi pentru alte informaţii obţinute în etapele anterioare şi considerate utile urmăririi evoluţiei stocării, se va alcătui, înainte de începerea injecţiei, o bază de date care să reprezinte o referinţă pentru informaţiile ce se vor obţine prin monitorizarea din etapa de injecţie şi cea de post-injecţie. Această bază de date de referinţă sau monitorizare de referinţă va face parte din planul de monitorizare şi va contribui la asigurarea eficacităţii monitorizării şi la reducerea nivelului de risc.

Metodele, tehnicile şi tehnologiile pentru monitorizare sunt, în cea mai mare măsură, cele folosite în industria de petrol şi gaze, a exploatării apelor şi a protecţiei mediului inconjurator. In tabelul 1 sunt prezentate metodele şi tehnicile recomandate spre a fi folosite în scopul monitorizării, precum şi domeniile lor de aplicare (în faza operării,

pentru evidenţierea penei de CO2, a căilor de scurgere sau a efectelor asupra mediului).

Tabelul 1. Sumarul metodelor de monitorizare şi domeniul de aplicare

Scopul	Metoda/Tehnica	Nr.	Statusul tehnologi ei în operaţiuni le de stocare	Aplicarea monitorizării				1. Onshore/ 2. Offshore		Unde se măsoară
				Opera re	Pana de CO2	Căile de scurg ere	Mediu	1	2
Măsurători operaţionale (la capul şi la talpa sondei)	Măsurarea presiunii şi temperaturii la capul sondei	1	Primară	Da				Da	Da	In sondă
	Contorizarea fluxului şi a compoziţiei chimice a CO2 la capul sondei	2	Primară	Da				Da	Da	In sondă
	Măsurarea presiunii şi temperaturii la talpa sondei	3	Primară	Da				Da	Da	In sondă
	Măsurarea presiunii inelare în coloana	4	Primară	Da		Da		Da	Da	In sondă
Investigarea sondei	Investigare cu cablu (WL)	5	Primară	Da	Da			Da	Da	In sondă
	Carotajul sonic (acustic)	6	Primară	Da	Da			Da	Da	In sondă
	Carotajul de cimentare (Carotajul ultrasonic)	7	Primară	Da	Da	Da		Da	Da	In sondă
	Carotajul neutronic cu impulsuri	8	Secundară	Da	Da			Da	Da	In sondă
	Carotajul de densitate	9	Secundară	Da	Da			Da	Da	In sondă
	Carotajul optic	10	Secundară	Da	Da			Da	Da	In sondă
	Carotajul gamma ray	11	Secundară	Da	Da			Da	Da	In sondă
	Carotajul de rezistivitate	12	Secundară	Da	Da			Da	Da	In sondă
Probe CO2 de sondă	Probe de sondă şi analize chimice	13	Primară		Da			Da	Da	In sondă
	Trasori	14	Potenţială		Da			Da	Da	In sondă
Investigaţii seismice	Seismică 2D	15	Secundară		Da			Da	Da	La suprafată
	Seismică 3D	16	Primară		Da			Da	Da	La suprafată
	Seismică 4D	17	Potenţială		Da			Da	Da	La suprafată
	Profil seismic vertical (VSP)	18	Potenţală		Da			Da	Da	In sondă
	Microseismocarotaj (Upholes)	19	Potenţială		Da			Da	Da	In sondă
	Linii microseismice (pasiv)	20	Primară		Da	Da		Da	Da	In sondă
Investigaţii geofizice de mică adâncime, de înaltă rezoluţie	Sonar cu scanare laterală	21	Secundară							La suprafată
	Sonar cu scanare multibeam	22	Secundară							La suprafată
	Seismică 2D de suprafaţă	23	Secundară			Da	Da	Da	Da	La suprafată
	Detecţia fluxului de bule de gaze în apă (sonar)	24	Potenţială			Da	Da		Da	La suprafată
	Profilare cu surse seismice boomer/sparker	25	Secundară			Da	Da		Da	La suprafată
	Imagine acustică de inaltă rezoluţie	26	Secundară			Da	Da		Da	La suprafată
	Georadar – GPR	27	Potenţială			Da	Da		Da	La suprafată
Investigaţii gravimetrice	Gravimetrie la intervale de timp	28	Secundară		Da			Da	Da	La suprafată
	Gravimetrie în gaura de sondă	29	Secundară		Da			Da	Da	In sondă
Investigaţii electrice şi electromagnetice	Metode electrice şi electromagnetice pe uscat	30	Potenţială		Da			Da		La suprafată
	Polarizaţie indusă (PI)	31	Potenţială		Da			Da		La suprafată

	Potenţial spontan (SP)	32	Potenţială		Da			Da		La suprafată
	Aero-electomagnetism	33	Potenţială		Da			Da		Aeropurtat
	Sondaje magnetotelurice	34	Potenţială		Da			Da		La suprafată
	Rezistivitate electromagnetică	35	Potenţială		Da			Da	Da	La suprafată
	Măsurători electromagnetice pe fundul mării	36	Potenţială		Da			Da	Da	La suprafată
	Măsurători electromagnetice permanente în sonda	37	Potenţială		Da			Da	Da	In sondă
	Măsurători electromagnetice cross- hole	38	Potenţială		Da			Da	Da	In sondă
	Tomografia rezistivităţii electrice cross-hole (ERT)	39	Potenţială		Da			Da	Da	In sondă
Probe de apă şi geochimie	Geochimia apei de mare	40	Secundară				Da		Da	Pe fundul mării
	Monitorizarea pânzei freatice	41	Primară				Da	Da	Da	In sondă/apă
	Chimia fluidelor din talpa sondei	42	Primară				Da	Da	Da	In sondă/apă
	Monitorizarea pe termen lung a PH-ului în gaura de sondă	43	Secundară				Da	Da	Da	In sondă/apă
Probe de sol/sedimente şi geochimie	Probe de pe fundul mării şi analiza gazelor	44	Secundară				Da		Da	La suprafată
	Monitorizarea gazelor din sol şi din zona vadoasă	45	Primară				Da	Da		In apropiere de supraf.
Imaginea vegetaţiei	Imagini hiperspectrale termale satelitare	46	Secundară				Da	Da		Satelit
	Imagini hiperspectrale termale aeriene	47	Potenţială				Da	Da		Aeropurtat
	Imagini infrarosu color pe film (analogice)	48	Potenţială							In apropiere de supraf.
Deformarea de la suprafaţă	Interferometria radar – prin satelit (InSAR)	49	Secundară				Da	Da		Satelit
	Măsurarea inclinării (clinometru)	50	Primară				Da	Da		La suprafată
Monitorizarea concentraţiei şi fluxului de CO2 din atmosferă	Detectori de CO2	51	Secundară				Da	Da		La suprafată
	Metoda micro- meteorologică Eddy Covariance (EC)	52	Secundară				Da	Da		La suprafată
	Sistem avansat de detectare a scurgerilor (LDS)	53	Potenţială				Da	Da		La suprafată
	Sisteme laser	54	Secundară				Da	Da		La suprafată
	Trasori (Izotopi) în probele de CO2	55	Primară				Da	Da	Da	La suprafată
	Măsurători în camere de acumulare a fluxului de gaze	56	Secundară				Da	Da		La suprafată
	Chimia fluxului de bule de gaze din apă	57	Potenţială				Da	Da		La suprafată
	Analizoare portabile de gaze în infrarosu	58	Secundară				Da	Da	Da	La suprafată
	Laser aeropurtat	59	Secundară				Da	Da	Da	La suprafată
Altele	Monitorizarea ecosistemului	60	Secundară				Da	Da	Da	La suprafată
			Primară – tehnologia este dovedită şi capabilă să indeplinească cerinţele de monitorizare Secundară – tehnologia, în mod obişnuit, este una de rutină, de multe ori ieftină, dar are nevoie şi de alte confirmări prin alte metode Potenţială – tehnologia, în mod obişnuit, este în faza de cercetare

Tabelul 2 rezumă clasificarea informaţiilor care urmează să fie monitorizate în cele 5 categorii şi stabileşte, orientativ, parametrii şi aspectele sau caracteristicile corespunzătoare care urmează să fie monitorizate. Pentru toate activităţile de monitorizare alese se vor face, separat de tabel, descrieri mai detaliate care să clarifice metodele/tehnicile, parametrii de achiziţie, alegerea frecvenţei temporare sau a acoperirii spaţiale, precum şi valorile estimate ca normale, valorile de prag de alertă şi de urgenţă şi măsurile corective care se impun.

36

Tabelul 2. Sumarul activităţilor de monitorizare şi testare (exemple)

1. 2.1. Analiza chimică a fluxului de CO2 şi parametrii procesului de injecţie

   Parametrul monitorizat*

   Locaţia

   Metoda/ tehnologia

   Categ. de monitorizare

   Frecvenţa

   Valoarea aşteptată

   Valoare de alertă

   Valoare de urgenţă**

   Scopul

   La începutul şi în timpul testelor de preinjecţie

   In timpul injecţiei (n ani)

   După închidere a sitului (x ani)

   Peste pragul 1

   Măsuri***

   Peste pragul 2

   Măsuri urgente****

   Analiza fluxului de CO2

   La suprafaţă, după deshidratare

   Eşantionare directă/ Analize chimice

   O

   Trimestrială în timpul testelor

   Lunară

   Nu

   Definită de operator

   Fluctuaţii permise

   Ex.: Adaptarea compoziţie i gazului, reducerea ratei de injecţie

   Peste fluctuaţiile permise

   Ex.: Adaptarea compoziţiei gazului, închiderea temporară a injecţiei

   Monitorizarea fluxului, a echipamentelor şi a parametrilor Autorizaţiei

   Analiza fluxului de CO2

   La suprafaţă, după pompele de comprimare

   Eşantionare directă/ Analize chimice

   O

   Trimestrială în timpul testelor

   Lunară

   Nu

   Definită de operator

   Fluctuaţii permise

   Ex.: Adaptarea compoziţie i gazului, reducerea ratei de injecţie

   Peste fluctuaţiile permise

   Ex.: Adaptarea compoziţiei gazului, închiderea temporară a injecţiei

   Monitorizarea fluxului, a echipamentelor şi a parametrilor Autorizaţiei

   Temperatura şi presiunea

   La suprafaţă, după pompele de comprimare

   Măsurare directă/ Senzori de temperatură, manometru

   O

   Continuă în timpul testelor

   Continuă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii de injecţie

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei

   Monitorizarea fluxului, a echipamentelor şi a parametrilor Autorizaţiei

   Debitul şi volumul injectat

   La suprafaţă, după pompele de comprimare

   Măsurare directă/ Debitmetru

   O

   Continuă în timpul testelor

   Continuă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii de injecţie

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei

   Monitorizarea debitului şi volumului

   Temperatura şi presiunea de injecţie

   Sonda de injecţie – la capul sondei

   Măsurare directă/ Manometru

   O

   Continuă în timpul testelor

   Continuă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii de injecţie

   Mai mare decât presiunea de fisurare

   Ex.: Oprirea injecţiei

   Monitorizarea parametrilor de injecţie şi a integrităţii sondei

   Presiunea în spaţiul inelar (annulus)

   Sonda de injecţie – la capul sondei

   Măsurare directă/ Manometru

   O

   Continuă în timpul testelor

   Continuă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii sondei

   Distribuţia temperaturii (DTS)

   Sonda de injecţie – în lungul sondei

   Măsurare directă/ Cablu de fibră optică

   N

   Continuă în timpul testelor

   Continuă

   An 1: continuă; an 2- x: nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii sondei

   Temperatura/ Presiunea la talpa sondei

   Sonda de injecţie – la talpa sondei

   Măsurare directă/ Fibră optică/senzor electronic

   O

   Continuă în timpul testelor

   Continuă

   An 1-3: continuă; an 4-x: anuală

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii de injecţiei

   Mai mare decât presiunea de fisurare

   Ex.: Oprirea injecţiei; eliberarea de CO2

   Monitorizarea parametrilor de injecţie şi a integrităţii rezervorului

   * Rezultă din evaluarea riscurilor şi din caracterizarea sitului şi complexului de stocare

   O – Obligatorie N – Necesară U – Urgentă

   n- numărul de ani în care se face injecţia x- numărul de ani în care se face monitorizarea după închiderea sitului

   ** Nereguli semnificative sau scurgeri *** Se vor determina/defini de către operator (ex.: actualizarea modelului, monitorizarea suplimentară, etc) **** Se vor determina de către operator (ex.: închiderea injecţiei, eliberarea de CO2, monitorizare de urgenţă, etc)

   Analiza fluxului de CO2, în perioada de funcţionare a sondei de injecţie, furnizează date pentru constituenţii din Tabelul 2.1.1. şi va fi efectuată folosind metodele propuse şi aprobate. Prelevarea de probe va avea loc la următoarele date în fiecare an: la data începerii injecţiei şi apoi lunar, în aceeaşi zi a lunii.

   Recipienţii cu probe vor fi marcaţi cu un numar unic de identificare şi cu data prelevării, iar analiza acestora se va face de către un laborator care nu aparţine Titularului sau Operatorului. Tabelul 2.1.1. Parametrii analizaţi pentru fluxul de CO2

   Nr.	Parametrul analizat	Metoda analitică
   1	Oxigen (O2)	Se va propune de către operator
   2	Azot (N2)
   3	Monoxid de carbon (CO)
   4	Oxizi ai azotului (NOx)
   5	Total hidrocarburi (THC, cum ar fi: metan, etan, propan, butan, hexan, etc)
   6	Metan ( CH!)
   7	Acetaldehidă ( AA)
   8	Dioxid de sulf (SO2)
   9	Hidrogen sulfurat (H2S)
   10	Etanol
   11	Puritatea CO2 (%)

   37

2. 2.2. Integritatea sondei şi a instalaţiilor de injecţie; emisiile fugitive de CO2 la instalaţia de injecţie

   Parametrul monitorizat*

   Locaţia

   Metoda/ tehnologia

   Categ. de monitorizare

   Frecvenţa

   Valoarea asteptată

   Valoare de alertă

   Valoare de urgenţă**

   Scopul

   La începutul şi în timpul testelor de preinjecţie

   In timpul injecţiei (n ani)

   După închidere a sitului (x ani)

   Peste pragul 1

   Măsuri***

   Peste pragul 2

   Măsuri urgente****

   Monitorizarea coroziunii

   La suprafaţă, după pompele de comprimare

   Mostre sau rutarea fluxului/ Analize fizico- chimice

   O

   Nu

   Trimestrial ă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Adaptarea compoziţie i gazului

   Definită de operator

   Ex.: Adaptarea compoziţiei gazului; inlocuirea componentel or corodate

   Monitorizarea fluxului injectat, monitorizarea integrităţii sondei

   Integritatea mecanică

   Sonda de injecţie

   Diferite metode, conform Autorizaţiei

   O

   Da

   Anuală

   Până la sfârşitul monitoriză rii în sondă

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii sondei

   Distribuţia temperaturii (DTS)

   Sonda de injecţie

   Măsurare directă/ Cablu din fibră optică

   O

   Continuă

   Continuă

   An 1: continuă; an 2-x: nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii sondei

   Evaluarea cimentării

   Sonda de injecţie

   Diferite metode/tehnici de evaluare a cimentării

   O

   Da

   Nu

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii sondei

   Test de cădere bruscă a presiunii

   Sonda de injecţie

   Măsurare directă/ Manometru

   O

   Nu

   La începutul, la jumătatea şi la sfârşitul perioadei de injecţie

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii sondei

   Microseismică

   Diferite staţii de monitorizare

   Măsurare directă/ Geofoni multi- nivel în sonda şi seismometre

   N

   Continuă

   Continuă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii; monitoriza re suplimenta ră

   Definită de operator

   Ex.: Reducerea presiunii; eliberarea de CO2

   Monitorizarea integrităţii sondei şi a instalaţiilor de injecţie

   Monitorizarea ecosistemului

   La suprafaţă/ diferite locaţii

   Diferite metode, conform Autorizaţiei

   O

   Măsurători de bază

   Lunară

   An 1: lunară; An 2-x: nu

   Tabel …

   Definită de operator

   Monitoriza re suplimenta ră; verificarea instalaţiilor

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei; remedierea scurgerilor

   Monitorizarea emisiilor fugitive de CO2 la instalaţia de injecţie

   CO2 din atmosferă

   La suprafaţă/în perimetrul sitului şi al instalaţiilor de injecţie

   Diferite metode, conform Autorizaţiei

   O

   Măsurători de bază

   Continuă

   An 1: lunară; An 2-x: nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Monitoriza re suplimenta ră; verificarea instalaţiilor

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei; remedierea scurgerilor

   Monitorizarea concentraţiei şi fluxului de CO2 din atmosferă

   * Rezultă din evaluarea riscurilor şi din caracterizarea sitului şi complexului de stocare

   O – Obligatorie N – Necesară U – Urgentă

   n- numarul de ani în care se face injecţia x- numarul de ani în care se face monitorizarea după închiderea sitului

   ** Nereguli semnificative sau scurgeri *** Se vor determina/defini de către operator (ex.: actualizarea modelului, monitorizarea suplimentară, etc) **** Se vor determina de către operator (ex.: închiderea injecţiei, eliberarea de CO2, monitorizare de urgentă, etc)

   38

   39

3. 2.3. Proprietăţile rezervorului (inclusiv integritatea sa şi a zonei invadate)

   Parametrul monitorizat*

   Locaţia

   Metoda/ tehnologia

   Categ. de monitorizare

   Frecvenţa

   Valoarea asteptată

   Valoare de alertă

   Valoare de urgenţă**

   Scopul

   La începutul şi în timpul testelor de preinjecţie

   In timpul injecţiei (n ani)

   După închidere a sitului (x ani)

   Peste pragul 1

   Măsuri***

   Peste pragul 2

   Măsuri urgente****

   Temperatura/ Presiunea la talpa sondei

   Sonda de injecţie – la talpa sondei

   Măsurare directă/ Fibră optică/senzor electronic

   O

   Nu

   Continuă

   An 1-3: continuă; an 4-x: anuală

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii

   Mai mare decât presiunea de fisurare

   Ex.:Oprirea injecţiei

   Monitorizarea integrităţii rezervorului

   Trasori

   Sonda de injecţie- Sonda de monitorizare

   Amprenta chimică

   N

   Nu

   Anuală

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea integrităţii rezervorului şi a penei de CO2

   Măsurători gravimetrice la intervale de timp

   La suprafaţă

   Microgravimetr ie

   N

   Da

   Anuală

   An: 1, 3 şi 5

   Definită de operator

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea schimbărilor de densitate în rezervor şi în vecinătatea sa

   Chimia fluidelor din rezervor şi din vecinătatea acestuia

   Sonda de monitorizare /în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   O

   1 probă pentru baza de comparatie

   Anuală

   Nu

   Tabel …

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea geochimică şi detectarea migrării CO2 in/din rezervorul de stocare

   Microseismică

   Diferite staţii de monitorizare

   Măsurare directă/ Geofoni multi- nivel în sondă şi seismometre

   N

   Continuă

   Continuă

   Nu

   Definită de operator

   Definită de operator

   Ex.: Reducere a presiunii

   Definită de operator

   Ex.: Reducerea presiunii; eliberarea de CO2

   Monitorizarea integrităţii rezervorului şi a reactivării fracturilor

   * Rezultă din evaluarea riscurilor şi din caracterizarea sitului şi complexului de stocare

   O – Obligatorie N – Necesară U – Urgentă

   n- numarul de ani în care se face injecţia x- numarul de ani în care se face monitorizarea după închiderea sitului

   ** Nereguli semnificative sau scurgeri *** Se vor determina/defini de către operator (ex.: actualizarea modelului, monitorizarea suplimentară, etc) **** Se vor determina de către operator (ex.: închiderea injecţiei, eliberarea de CO2, monitorizare de urgenţă, etc)

   40

4. 2.4. Mediul inconjurător (analiza chimică a apelor subterane freatice şi de adâncime, migrarea spre suprafaţă şi scăpările la suprafaţă a CO2)

   Monitorizarea apei şi a aerului

   Nivelul* (geologic/zona)

   Locaţia şi adâncimea/ intervalul* (m)

   Metoda/ tehnologia

   Categ. de monitorizare

   Frecvenţa

   Parametrii analizaţi

   Valoare de alertă

   Valoare de urgenţă**

   Scopul

   La începutul şi în timpul testelor de preinjecţie

   In timpul injecţiei (n ani)

   După închidere a sitului (x ani)

   Peste pragul 1

   Măsuri***

   Peste pragul 2

   Măsuri urgente****

   Ecosistemul

   La suprafată/ situl şi complexul de stocare

   Diferite metode, conform Autorizaţiei

   O

   Măsurători de bază

   Lunară

   An1: lunară; An 2-x: anuală

   Conform Autorizaţie

   Definită de operator

   Monitoriza re suplimenta ră

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei; remedierea scurgerilor

   Monitorizarea scăpărilor de CO2 la suprafaţă

   Atmosferă

   La suprafată/ situl şi complexul de stocare

   Diferite metode, conform Autorizaţiei

   O

   Măsurători de bază

   Continuă

   Nu

   Conform Autorizaţie

   Definită de operator

   Monitoriza re suplimenta ră

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei; remedierea scurgerilor

   Monitorizarea concentraţiei de CO2 din atmosferă

   Nivelul solului

   La suprafată/ locaţii multiple

   In situ/ analize chimice

   O

   3 probe/ perioada de testare/ locaţie

   Trimestrial ă

   Anuală

   Tabel …

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor potabile de suprafaţă

   Formaţiunea … (acviferă)

   Sonda de monitorizare /puţuri /în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   O

   3 probe/ perioada de testare/ locaţie

   Trimestrial ă

   Anuală

   Tabel …

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor potabile de mică adâncime

   Formaţiunea … (acviferă)

   Sonda de monitorizare /în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   O

   1 probă pentru baza de comparaţie

   Trimestrial ă

   Anuală

   Tabel …

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Ex.: Oprirea injecţiei; monitorizare suplimentară pentru scurgeri din rezervor

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor potabile de mare adâncime

   Formaţiunea … (strat acoperitor)

   Sonda de monitorizare /în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   O

   1 probă pentru baza de comparaţie

   Anuală

   Nu

   Tabel …

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Ex.: Monitorizare suplimentară pentru scurgeri din rezervor

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor subterane din zona limitrofă rezervorului

   Formaţiunea … (Rezervor/ zăcământ)

   Sonda de monitorizare /în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   O

   1 probă pentru baza de comparaţie

   Anuală

   Nu

   Tabel …

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor subterane, monitorizarea geochimică şi detectarea CO2 în rezervorul de

   stocare

   * Rezultat(e) din evaluarea riscurilor şi din caracterizarea sitului şi a complexului de stocare

   O – Obligatorie N – Necesară U – Urgentă

   n- numarul de ani în care se face injecţia x- numarul de ani în care se face monitorizarea după închiderea sitului

   ** Nereguli semnificative sau scurgeri *** Se vor determina/defini de către operator (ex.: actualizarea modelului, monitorizarea suplimentară, etc) **** Se vor determina de către operator (ex.: închiderea injecţiei, eliberarea de CO2, monitorizare de urgenţă, etc)

   Măsurători geochimice directe (probe de sol/sedimente şi roci)

   Locaţia*

   Adâncimea/ Intervalul* (m)

   Metoda/ tehnologia

   Categ. de monitorizare

   Frecvenţa

   Parametrii analizaţi

   Valoare de alertă

   Valoare de urgenţă**

   Scopul

   La începutul şi în timpul testelor de preinjecţie

   In timpul injecţiei (n ani)

   După închidere a sitului (x ani)

   Peste pragul 1

   Măsuri***

   Peste pragul 2

   Măsuri urgente****

   Perimetrul sitului şi complexului de stocare

   La suprafaţă

   In situ/ analize chimice

   N

   Măsurători de bază

   Trimestrial ă

   An 1-3: anuală; An 4-x: nu

   Tabel …

   Definită de operator

   Ex.: Monitoriza re suplimenta ră

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Monitorizarea gazelor şi a schimbărilor geochimice din sol şi din zona vadoasă

   Ex. : Sonda de injecţie

   în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   O

   1 probă pentru baza de comparaţie

   Anuală

   Nu

   Tabel …

   Definită de operator

   Ex.: Monitoriza re suplimenta ră

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor subterane, monitorizarea geochimică şi detectarea CO2în rezervorul de stocare

   Ex.: Sonda de monitorizare

   în intervalul …

   In situ/ analize chimice

   N

   1 probă pentru baza de comparaţie

   Anuală

   Anuală

   Tabel …

   Definită de operator

   Ex.: Monitoriza re suplimenta ră

   Definită de operator

   Măsuri corective

   Detectarea modificărilor în calitatea apelor subterane, monitorizarea geochimică şi detectarea CO2în rezervorul de stocare

   * Rezultată din evaluarea riscurilor şi din caracterizarea sitului şi a complexului de stocare

   O – Obligatorie N – Necesară U – Urgentă

   n- numarul de ani în care se face injecţia x- numarul de ani în care se face monitorizarea după închiderea sitului

   ** Nereguli semnificative sau scurgeri *** Se vor determina/defini de către operator (ex.: actualizarea modelului, monitorizarea suplimentară, etc) **** Se vor determina de către operator (ex.: închiderea injecţiei, eliberarea de CO2, monitorizare de urgenţă, etc)

   41

   42

5. 2.5. Migrarea şi stabilitatea penei de CO2

   Metode directe/indirecte de monitorizare a penei de CO2

   Locaţia*

   Adâncimea/ Intervalul* (m)

   Metoda/ tehnologia

   Categ. de monitorizare

   Frecvenţa

   Parametri i analizaţi

   Valoare de alertă

   Valoare de urgenţă**

   Scopul

   La începutul şi în timpul testelor de preinjecţie

   In timpul injecţiei (n ani)

   După închidere a sitului (x ani)

   Peste pragul 1

   Măsuri***

   Peste pragul 2

   Măsuri urgente****

   Sonda de monitorizare

   Definită de operator

   Probe de fluid/Analize chimice

   N

   Măsuratori pentru baza de comparaţie

   Anuală

   Anul 1- 5:anuală; anul 6-x: la 5 ani

   Tabel …

   –

   –

   –

   –

   Monitorizarea directă a migrării penei de CO2

   Sonda de monitorizare

   Definită de operator

   Time lapse VSP

   N

   Măsuratori pentru baza de comparaţie

   Anuală

   Anul 1

   –

   –

   –

   –

   Monitorizarea indirectă a mărimii penei de CO2

   Zona sitului de injecţie

   Suprafaţa definită de operator

   Time lapse 3D

   N

   Măsuratori pentru baza de comparaţie

   La 5 ani

   La 10 ani

   –

   –

   –

   –

   Monitorizarea indirectă a mărimii penei de CO2

   Zona sitului de injecţie

   Suprafaţa definită de operator

   Interferometrie radar (InSAR)

   N

   Măsuratori pentru baza de comparaţie

   Trimestrial ă

   An 1-x: la 5 ani

   Deformare a suprafeţei

   –

   –

   –

   –

   Monitorizarea indirectă a mărimii penei de CO2

   * Rezultată din evaluarea riscurilor şi din caracterizarea sitului şi a complexului de stocare

   O – Obligatorie N – Necesară U – Urgentă

   n- numarul de ani în care se face injecţia x- numarul de ani în care se face monitorizarea după închiderea sitului

   ** Nereguli semnificative sau scurgeri *** Se vor determina/defini de către operator (ex.: actualizarea modelului, monitorizarea suplimentară, etc) **** Se vor determina de către operator (ex.: închiderea injectării, eliberarea de CO2, monitorizare de urgenţă, etc)

   Planul de monitorizare trebuie să ţină cont, în plus, şi de cerinţele ghidurilor privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (MRG: Monitoring and Reporting Guidelines) sub schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene (EU ETS: European Union Emission Trading Scheme), transpusă în legislaţia internă prin Hotărârea de Guvern nr. 780/14 iunie 2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare. Această Hotărâre prevede că orice scurgeri de CO2, provenite din activităţi de stocare geologică a CO2, trebuie să fie cuantificate şi raportate cu scopul de a putea determina cotele care trebuie să fie raportate în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi pentru a fi monitorizată eficacitatea stocării CO2.

   Conţinutul-Cadru

   pentru documentaţia privind Planul de măsuri corective

   ANEXA Nr. 10

   la procedură

   Măsurile corective sunt acele măsuri, acţiuni sau activităţi luate pentru a corecta nereguli semnificative sau pentru stoparea scurgerilor, în scopul prevenirii sau opririi eliberării dioxidului de carbon din complexul de stocare. Măsurile corective sunt menite să asigure atât securitatea, cât şi eficacitatea stocării geologice.

   Planul de măsuri corective trebuie să ia în considerare tipurile de riscuri şi căile de scurgere care sunt, în principal:

   • – căi de scurgere de natură geologică (de exemplu, falii, fracturi sau absenţa/discontinuitatea rocii de acoperiş, deversarea datorată supraincărcării rezervorului, etc);

   • – căi de scurgere artificiale, create de om (de exemplu, puţuri, sonde sau lucrări miniere);

   • – alte tipuri de riscuri (de exemplu, contaminarea apelor subterane, dislocarea/deplasarea unor volume de petrol şi/sau gaze, surpări/tasări datorate dizolvărilor sau spălărilor).

   Proiectul Planului de măsuri corective se prezintă odată cu cererea de emitere a autorizaţiei de stocare şi este aprobat de către A.N.R.M. şi A.N.P.M.. Actualizarea/modificarea ulterioară a Planului de măsuri corective trebuie, de asemenea, sa fie aprobată de către A.N.R.M. şi A.N.P.M..

   Planul de măsuri corective poate fi alcătuit din două secţiuni:

   Secţiunea 1 poate să ofere o imagine de ansamblu a potenţialelor măsuri corective care vor putea fi utilizate pentru riscurile identificate. In această secţiune pot fi stabilite valorile de prag sau condiţiile calitative, în raport cu care se vor utiliza/se vor declanşa măsurile corective, pentru orice anomalie, eveniment, scurgere sau neregulă semnificativă. Mai mult, metodele de monitorizare folosite pentru a monitoriza eficacitatea unei măsuri corective sunt identificate împreună cu trimiterea la metoda din planul de monitorizare.

   În secţiunea a 2-a a planului, fiecare măsură corectivă va putea fi descrisă cu cât mai multe detalii posibile cu privire la riscurile identificate şi la localizarea lor, intervalul de timp necesar pentru punerea lor în aplicare şi detalierea activităţilor care urmează să fie efectuate. În plus, poate fi inclusă aici şi justificarea care explică de ce respectiva măsură corectivă este adecvată pentru respectivul risc.

   Tabelul 1: Secţiunea 1 – Privire generală asupra riscurilor identificate şi a măsurilor corective

   Riscul de care este legată măsura	Anomalia/neregula de care este legată măsura	Măsura corectivă	Nr. măsurii corective	Metoda/metodele de monitorizare	Nr. metodei de monitorizare
   Comentariu: Vă rugăm să precizaţi riscul/riscurile aşa cum este/sunt identificat(e) în evaluarea riscului	Comentariu: Vă rugăm să precizaţi pragul valorilor sau condiţiile calitative care vor declanşa această măsură corectivă			Comentariu: Vă rugăm sa precizati numele şi numărul metodei/metodelor de monitorizare utilizată(e) pentru monitorizarea eficacităţii măsurii corective, după cum se menţionează în Anexa nr. 9, tabelul 2
   		Măsura A	Nr. 1	Metoda …	Nr. 4
   		Măsura B	Nr. 2	Metoda …	Nr. 23

   Tabelul 2: Secţiunea a 2-a – Detalierea măsurilor corective posibile

   Numele măsurii corective:		Măsura A
   Nr. măsurii corective	Comentariu: Vă rugăm să precizaţi numărul măsurii corective aşa cum a fost găsită în tabelul general de măsuri corective	Nr. 1
   Intervalul de timp estimat ca fiind necesar pentru punerea în aplicare	Comentariu: Vă rugăm să precizaţi cât timp estimaţi să dureze implementarea completă a măsurii

   Descrierea detaliată a măsurii	Comentariu: Vă rugăm să precizaţi, la un nivel tehnic detaliat, în ce constă măsura: ce se face, unde şi când ?
   Justificarea pentru utilizarea măsurii	Comentariu: Vă rugăm să precizaţi de ce această măsură este potrivită pentru riscul cu care este asociată
   Starea actuală a tehnicii	Comentarii cu privire la starea actuală a tehnicii sau a metodei, ca de exemplu: dacă este dovedită, comercială, în dezvoltare, etc

   In urma revizuirii evaluării riscurilor şi a actualizării Planului de monitorizare, Planul de măsuri corective va fi, la rândul său, revizuit.

   Conţinutul-Cadru pentru documentaţia privind

   Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere

   ANEXA Nr. 11

   la procedură

   Etapa de postînchidere este considerată perioada ulterioară închiderii unui sit de stocare, inclusiv perioada ulterioară transferului de responsabilitate către ANRM. De aceea este recomandat ca Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere să cuprindă două secţiuni: secţiunea I-a pentru perioada de închidere şi de postînchidere a sitului de stocare până la transferul responsabilităţii către ANRM (perioadă de cel puţin 20 de ani) şi secţiunea a II-a pentru perioada de după transferul de responsabilitate către ANRM.

   Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere se depune sub o formă initială, odată cu solicitarea de emitere a autorizaţiei de stocare, şi este inclus apoi în anexele autorizaţiei de stocare. Înainte de închiderea sitului de stocare, acest plan este actualizat, dacă este necesar, pe baza analizelor de risc, a celor mai bune practici sau a imbunătăţirilor tehnologice, după care este înaintat spre aprobare ANRM şi autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, fiind în final aprobat de către ANRM drept plan definitiv pentru etapa postînchidere.

   In secţiunea I-a a Planului provizoriu pentru etapa de închidere şi postînchidere, operatorul va include:

   • – măsurile pentru evacuarea instalaţiilor de injecţie şi cele privind închiderea ermetică a sitului;

   • – monitorizarea postînchidere a sitului de stocare şi măsurile corective;

   • – obligaţiile de raportare;

   • – măsurile preventive şi reparatorii, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – obligaţiile privind restituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în caz de scurgeri de dioxid de carbon, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – transferul datelor şi documentelor referitoare la site.

     Pentru această etapă operatorul va trebui să execute lucrările necesare şi să depună documentaţiile pentru a obţine:

   • – acordul de mediu pentru închidere şi dezafectare, conform legislaţiei privind impactul asupra mediului;

   • – autorizaţia de desfiinţare conform legislaţiei privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;

   • – acordul şi avizul ANRM pentru abandonarea sondelor.

     După incheierea perioadei de postînchidere, înainte de transferul de responsabilitate, operatorul va întocmi şi va înainta ANRM un Raport de transfer care să dovedească că situl evoluează către o situaţie stabilă pe termen lung, iar dioxidul de carbon stocat este într-adevar reţinut complet şi permanent. Acest raport va sta la baza actualizării secţiunii a II-a a Planului provizoriu pentru etapa de postînchidere, respectiv pentru perioada de după transferul de responsabilitate către ANRM.

     In secţiunea a II-a a Planului provizoriu pentru etapa de postînchidere, respectiv după transferul de responsabilitate când indeplinirea obligaţiilor legale revine ANRM, vor fi incluse prevederi care vizează continuitatea şi coerenţa acţiunilor întreprinse până în acel moment de către operator şi care se referă la:

   • – monitorizarea post-transfer a sitului de stocare şi măsurile corective;

   • – măsurile preventive şi reparatorii, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

   • – obligaţiile privind restituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în caz de scurgeri de dioxid de carbon, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare.

Criteriile de evaluare

privind selecţia ofertelor şi punctajele corespunzătoare

Ofertant ……………………………………………….

ANEXA Nr. 12

la procedură

Criteriu	Punctaj maxim	Punctaj primit
0	1	2
A. Capacitatea financiară şi tehnică a ofertantului
a) Capacitatea financiară: 1. Situaţia financiară anuală din anul precedent, auditată; ultimul raport financiar semestrial al ofertantului persoană juridică, dacă este cazul; 2. Scrisoare de bonitate din partea băncii ofertantului sau a altor instituţii şi organizaţii la care acesta este înregistrat sau cu care lucrează, inclusiv de la auditorii sau contabilii autorizaţi independenţi ai acestuia, care oferă raport de audit sau expertiză, cuprinzând situaţia indicatorilor privind cifra de afaceri, profitul brut/net, rata profitului net, rata lichidităţii globale, rata solvabilităţii generale, indicatori de risc; 3. Certificate de atestare fiscală emise de autorităţile/instituţiile publice care administrează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, precum şi bugetul local, din care să reiasă situaţia executării de către ofertant a obligaţiilor fiscale; 4. Este depunctat ofertantul român care are datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale şi fondurilor speciale sau la bugetele locale şi ofertantul străin care nu probează, printr- un document emis de o autoritate competentă din ţara de origine, că nu are datorii la bugetele acestei ţări; 5. Obţine punctaj suplimentar ofertantul care demonstrează că dispune de surse de finanţare proprii (profit reinvestit, conturi bancare etc.) faţă de ofertantul care îşi fundamentează viitoarele investiţii pe împrumuturi bancare.	10
b) Capacitatea tehnică: 1. Operaţiuni de explorare şi/sau stocare de CO2, derulate până în prezent; 2. Operaţiuni de explorare/exploatare/înmagazinare pentru hidrocarburi, derulate până în prezent; 3. Personal de specialitate, atestat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care va desfăşura operaţiunile de explorare prevăzute în ofertă; 4. Dotarea tehnică existentă a ofertantului sau a executantului/operatorului, care atestă capacitatea de a desfăşura operaţiunile din programul de lucrări propus; 5. Competenţa tehnică/Experienţa ofertantului sau a executantului/operatorului în explorarea petrolieră, stocarea geologică a CO2, înmagazinarea gazelor şi/sau în domeniile conexe (atestate, licenţe, diplome etc.); 6. Tehnologia utilizată aparţine celor mai bune tehnici disponibile în domeniu.	10
B. Caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării	20
C. Planul de dezvoltare a sitului de stocare	5
D. Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative	5
E. Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia	15
F. Planul de măsuri corective	10
G. Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere	5
H. Estimarea impactului şi planul de refacere a mediului: 1. Estimarea impactului asupra mediului şi programul de lucrări propus pentru evitarea riscului asupra mediului; 2. Planul de refacere a mediului şi măsurile de refacere şi reabilitare a mediului afectat de lucrările propuse în perimetrul sitului de stocare.	15
I. Sistemul de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională	5
TOTAL GENERAL	100

Data Membrii comisiei,

Numele şi semnătura

……………………… ………………………..

ANEXA Nr. 13

la procedură

Conţinutul-Cadru1

al Autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon (I. Autorizaţia; II. Condiţiile şi termenii autorizaţiei)

AGEN'IA NA'IONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

Bd. Dacia nr. 59, sectorul 1, Bucureşti, cod 010407

Telefon: 0213.170.094; fax: 0213.170.780

1. I. AUTORIZA,IA Nr. ………../……………

   Având în vedere prevederile art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2011, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 114/2013 si ţinând cont că,

   • □ potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. ………./ , a fost

     iniţiat un concurs de oferte pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon în situl de stocare

     ……………………………………………………. şi că oferta depusă de către S.C. ……………………………………………………….

     pentru acest sit de stocare a fost declarată câştigătoare de către Comisia pentru selecţia ofertelor,

   • □ cererea de emitere directă a autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon în situl de stocare

   ……………………………………………………………., depusă de către ,

   a fost aprobată în conformitate cu prevederile Procedurii pentru emiterea autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon, prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. …………./ ,

   (Nota: se va selecta doar una din cele doua situaţii de mai sus)

   Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale AUTORIZEAZĂ

   S.C. ………………………………………………………., cu sediul în ,

   înregistrată cu nr. ……………………. în registrul comerţului/companiilor din , avand Codul Unic

   de Identificare ……………………………………., reprezentată legal prin ,

   să execute lucrările necesare stocării geologice a dioxidului de carbon în situl de stocare

   ……………………………………………………………………., judeţul , România.

   Coordonatele de delimitare a sitului de stocare sunt:

   	X	Y	Limita în adâncime (Z)
   1
   2
   3
   4

   Suprafaţa (S) km2

   Coordonatele sondelor de injecţie şi monitorizare sunt:

   	X	Y	Adâncimea la talpa (Z)
   1
   2
   3
   4

   

   

   1 Acest Conţinut-Cadru al Autorizaţiei de stocare geologică a dioxidului de carbon este un document orientativ menit să ofere un model de abordare, precum şi principalele prevederi ale Autorizaţiei de stocare care vor trebui să fie adaptate fiecărui caz în parte.

   Diferenţele majore dintre diferitele abordări vor fi date, în principal, de prioritatea acordată operatorului care a făcut explorarea complexului de stocare şi caracterizarea sitului de stocare, de tipul de stocare preconizat (în zăcăminte de hidrocarburi epuizate/acvifere saline/straturi de cărbune neexploatabile/zăcăminte de hidrocarburi la care se utilizează injecţia de CO2 pentru creşterea gradului de recuperare/altele), de cantitatea de dioxid de carbon care urmează a fi injectată şi stocată şi de caracteristicile acestuia, de evaluarea securităţii

   preconizate a stocării, monitorizarea acesteia şi măsurile preventive, precum şi de situarea perimetrului pe uscat sau pe mare.

   Tipul de stocare a CO2 prevăzut: ……………………………………………………………………………………………………….

   Perioada de valabilitate: ani.

   Prezenta autorizaţie este valabilă şi se prezintă numai însoţită de „II. CONDI'IILE ŞI TERMENII AUTORIZA'IEI” şi de anexele 1-10, care fac parte integrantă din aceasta.

   Preşedinte,

   ………………….

   CUPRINS

2. II. CONDI,IILE ,I TERMENII AUTORIZA,IEI

   1. 1. Definiţii ……………………………………………

   2. 2. Anexele autorizaţiei ……………………………………………

      Anexa nr. 1: Delimitarea şi fundamentarea perimetrului complexului de stocare geologică a CO2 şi Fişa de localizare a perimetrului complexului de stocare;

      Anexa nr. 2: Delimitarea şi fundamentarea perimetrului sitului de stocare geologică a CO2 şi Fişa de localizare a perimetrului sitului de stocare;

      Anexa nr. 3: Caracterizarea şi evaluarea sitului de stocare şi a complexului de stocare şi evaluarea securităţii preconizate a stocării;

      Anexa nr. 4: Planul de dezvoltare a sitului de stocare;

      Anexa nr. 5: Descrierea măsurilor de prevenire a neregulilor semnificative; Anexa nr. 6: Planul de monitorizare şi actualizarea acestuia;

      Anexa nr. 7: Planul de măsuri corective;

      Anexa nr. 8: Planul provizoriu pentru etapa de postînchidere;

      Anexa nr. 9: Programul de lucrări pentru evitarea riscului asupra mediului; Anexa nr. 10: Planul de refacere a mediului.

   3. 3. Obiectul autorizaţiei …………………………………………..

   4. 4. Complexul de stocare şi situl de stocare ……………………………………………

   5. 5. Durata ……………………………………………

   6. 6. Acţiuni asupra autorizaţiei: modificarea, renunţarea, suspendarea, încetarea, anularea, prelungirea, transferul şi eliberarea duplicatului autorizaţiei ……………………………………………

      1. 6.1. Modificarea autorizaţiei

      2. 6.2. Renunţarea la autorizaţie

      3. 6.3. Suspendarea autorizaţiei

      4. 6.4. Încetarea autorizaţiei

      5. 6.5. Anularea autorizaţiei

      6. 6.6. Prelungirea autorizaţiei

      7. 6.7. Transferul autorizaţiei

      8. 6.8. Eliberarea duplicatului

   7. 7. Conducerea şi executarea lucrărilor de stocare ……………………………………………

   8. 8. Drepturile şi obligaţiile titularului ……………………………………………

      1. 8.1. Drepturile titularului

      2. 8.2. Obligaţiile titularului

   9. 9. Drepturile şi obligaţiile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale …………………………………………..

   10. 10. Responsabilitatea financiară ……………………………………………

       1. 10.1. Garanţia financiară

       2. 10.2. Actualizarea garanţiei financiare

       3. 10.3. Contribuţia financiară

   11. 11. Dreptul de folosinţă a terenurilor necesare ……………………………………………

   12. 12. Dreptul de proprietate …………………………………………..

   13. 13. Planul de dezvoltare a sitului de stocare …………………………………………..

   14. 14. Construcţia sondelor ……………………………………………

       1. 14.1. Criterii de amplasare

       2. 14.2. Coloanele de tubare şi cimentarea, specificaţii

   15. 15. Testele de preinjecţie, testele de injecţie şi injecţia …………………………………………..

       1. 15.1. Studii, teste şi măsurători în faza de pretestare a injecţiei

       2. 15.2. Începerea testelor de injecţie

       3. 15.3. Testele de injecţie şi injecţia

       4. 15.4. Încetarea testelor de injecţie şi a injecţiei

       5. 15.5. Sistemul de alarmare şi de închidere automată

   16. 16. Monitorizarea, testarea şi măsurile corective …………………………………………..

       1. 16.1. Planul de monitorizare şi testare

       2. 16.2. Teste şi analize ale fluxului de CO2

       3. 16.3. Monitorizarea continuă

       4. 16.4. Monitorizarea coroziunii instalaţiilor

       5. 16.5. Monitorizarea calităţii apei subterane

       6. 16.6. Monitorizarea gazelor de la suprafaţă şi/sau din sol

       7. 16.7. Teste speciale

       8. 16.8. Monitorizarea suplimentară

       9. 16.9. Planul de măsuri corective

   17. 17. Închiderea sondelor, măsuri postinjecţie …………………………………………..

       1. 17.1. Planul provizoriu pentru închiderea sondelor şi pentru etapa postînchidere

       2. 17.2. Avizul de închidere şi de abandonare

       3. 17.3. Abandonarea temporară

       4. 17.4. Măsurile postinjecţie şi închiderea sitului

   18. 18. Raportarea şi păstrarea documentelor …………………………………………..

       1. 18.1. Modalităţi de raportare

       2. 18.2. Raportarea anuală

       3. 18.3. Raportarea semestrială

       4. 18.4. Raportarea la cererea autorităţilor

       5. 18.5. Raportarea în 24 de ore

       6. 18.6. Raportăari suplimentare

       7. 18.7. Păstrarea şi transferul informaţiilor şi documentelor

   19. 19. Protecţia mediului, sănătatea şi securitatea ocupaţională …………………………………………..

       1. 19.1. Măsuri de siguranţă şi protecţia mediului

       2. 19.2. Sistemul de management pentru sănătate şi securitate ocupaţională

   20. 20. Taxe şi impozite …………………………………………..

   21. 21. Forţa majoră …………………………………………..

       1. 21.1. Efect şi definiţii

       2. 21.2. Proceduri

       3. 21.3. Efectul asupra acestei autorizaţii

   22. 22. Confidenţialitatea …………………………………………..

   23. 23. Legea care guvernează autorizaţia şi soluţionarea disputelor

       1. 23.1. Legea care guvernează autorizaţia

       2. 23.2. Soluţionarea disputelor

   24. 24. Sediul şi notificări …………………………………………..

       1. 24.1. Sediul, sucursala sau filiala

       2. 24.2. Notificări

   25. 25. Prevederi generale …………………………………………..