"Autorizarea personalului care efectueaza examinari nedistructive la instalaţii mecanice sub presiune şi la instalaţii de ridicat" *)



Notă …
*) Aprobate prin Ordinul nr. 378 din 19.12.2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 124 bis din 11/02/2004

*)Ordinulministruluieconomieişicomerţuluinr.377/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.124din

11februarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1. 1 GENERALITĂŢI

   1. 1.1 Scop

      Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la examinările nedistructive.

      Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.

   2. 1.2 Domeniu de aplicare

      Prezenta prescripţie tehnică stabileşte modul de examinare cu ultrasunete a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat supuse supravegherii conform prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR.

      Examinările nedistructive la elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesară supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea standardelor şi prescripţiilor tehnice aplicabile, Colecţia ISCIR.

      Prevederile prezentei prescripţii tehnice sunt aplicabile oricărui tip de tablă de oţel sau produselor laminate echivalente care au grosimea cuprinsă între 6 mm şi 200 mm, precum şi benzilor/tablelor utilizate la fabricarea ţevilor de otel sudate, excluzând oţelurile austenitice şi martensitice.

      Pentru oţelurile înalt aliate, austenitice şi martensitice se vor folosi proceduri avizate de către ISCIR­ INSPECT, care să asigure un raport semnal/zgomot ce trebuie să rămână cu cel puţin 12 dB sub nivelul de evaluare. Aceasta cerinţă poate fi respectată prin acord între părţile contractante, respectiv folosind o procedură avizată de ISCIR-INSPECT.

      Discontinuităţile care pot fi puse în evidenţă pot fi de tip fisură, lipsă de topire, sufluri, lipsă de pătrundere, retasură, incluziuni solide, pori sau suprapuneri etc.

   3. 1.3 Personal de execuţie

      Examinarea cu ultrasunete va fi efectuată de către personal calificat conform SR EN 473 şi autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR.

   4. 1.4 Referinţe normative

      Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.

      1. 1.4.1 Legi şi hotărâri

         • • Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

         • • Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

      2. 1.4.2 Standarde

         • • SR EN 583-1:2001, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 1: Principii generale

         • • SR EN 583-2:2002, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 2: Reglajul sensibilităţii şi al bazei de timp

         • • SR EN 1330-4:2003, Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 4: Termeni utilizaţi la examinarea cu ultrasunete

         • • SR EN 1714:2000, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate

         • • SR EN 10160:2001, Examinarea ultrasonică a produselor plate de oţel cu grosime egală sau mai mare de 6 mm. (Metoda prin reflexie)

         • • SR EN 12062:2001, Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice

         • • STAS 7802-1-79, Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea defectoscoapelor. Condiţii tehnice generale de calitate

         • • STAS 7802-4-79, Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A3

         • • STAS 7802-5-79, Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4

         • • ASME, Secţiunea V, ediţia 1998

         • • ASTM E317:1998, Standard practice for evaluating caracterictics of ultrasonic pulse-echo testing system without use of electronic measurement instruments

   5. 1.5 Termeni

      Termenii sunt conform SR EN 12062 şi SR EN 1330-4.

   6. 1.6 Abrevieri

      PT – Prescripţie tehnică US – Ultrasunete

2. 2 PUNCTE SUPUSE ACORDULUI ÎNTRE PĂRŢILE CONTRACTANTE

   Punctele care se convin între părţile contractante sunt conform SR EN 1714.

3. 3 INFORMAŢII SPECIFICE NECESARE ÎNAINTEA EXAMINĂRII

   Înaintea începerii examinării, operatorul trebuie să aibă acces la următoarele informaţii esenţiale:

   • – procedura scrisă de examinare, dacă este necesară;

   • – tipul metalului/produsului;

   • – stadiul fabricaţiei sau operaţiei în care trebuie să fie efectuată exammarea, inclusiv tratamentul termic, dacă este cazul;

   • – durata şi extinderea oricărui tratament termic după examinare;

   • – cerinţele privind starea suprafeţei;

   • – cerinţele privind raportul de examinare;

   • – extinderea examinării (eventuale cerinţe pentru indicaţii transversale);

   • – nivelul de examinare;

   • – nivelul de calificare al personalului;

   • – procedurile pentru acţiuni corective, dacă se evidenţiază indicaţii neacceptate.

4. 4 ECHIPAMENTUL DE EXAMINARE

   1. 4.1 Cerinţe pentru echipamentul de examinare

      Echipamentul folosit trebuie să respecte cerinţele din standardele aplicabile.

   2. 4.2 Parametrii palpatoarelor

      Frecvenţa trebuie să fie în domeniul 2… 5 MHz.

      Zona de lucru la palpatoarele normale (domeniul de distanţă în afara zonei moarte) şi la palpatoarele cu dublu cristal „emisie-recepţie" (domeniul de distanţe în limitele a 6 dB faţă de distanţa de focalizare) trebuie să includă limitele domeniului de grosime investigat.

      Palpatoarele trebuie să fie marcate, indicându-se tipul si frecvenţa.

      Palpatoarele vor fi manuale sau montate, într-un dispozitiv care trebuie să asigure un contact corespunzător cu materialul examinat.

      Puterea separatoare a palpatoarelor de 4 MHz va fi de minim 3 mm, iar a palpatoarelor de 2 MHz de 5 mm, verificate pe blocul de calibrare tip A4.

      Zona moartă a palpatorului va fi mai mică decât valorile din tabelul următor:

      Diametrul cristalului palpatorului, mm	Zona moartă pentru o frecvenţă de:
      	2MHz	4MHz
      010	10mm	6mm
      024	15mm	10mm

5. 5 CONDIŢII DE EXAMINARE

   Suprafeţele de explorare trebuie să fie plane şi lipsite de materiale străine care pot perturba cuplarea palpatorului (de exemplu: rugină, ţunder liber, stropi de sudură, crestături, striuri etc.). Ondulaţia suprafeţei de explorare nu trebuie să lase o distanţă mai mare de 0,5 mm între palpator şi aceasta.

   Suprafeţele de explorat şi suprafeţele de pe care se reflectă fasciculul ultrasonic sunt considerate satisfăcătoare dacă rugozitatea suprafeţei, Ra, este maxim 6,3 µm, pentru suprafeţele prelucrate mecanic, sau 12,5 µm, pentru suprafeţele sablate cu alice.

   Examinarea se poate efectua manual, semiautomat sau automat. Se admite ca examinarea să se

   efectueze şi în alte moduri, în funcţie de cerinţele factorilor interesaţi, pe baza unor proceduri avizate de ISCIR-INSPECT, având în vedere performanţele tehnice ale instalaţiei de control.

   Examinarea se va efectua într-un spaţiu în care nu se produc perturbaţii care ar putea influenţa funcţionarea corectă a aparaturii.

   Examinarea se va efectua numai când temperatura elementului controlat este între o0c şi 60°C, iar

   cea a mediului ambiant este de cel puţin 5°C. Examinarea se poate efectua şi la alte temperaturi, pe baza unor proceduri avizate de ISCIR-INSPECT.

   Examinarea se va efectua folosind un cuplant (apă, ulei, glicerină) corespunzător, astfel încât să se asigure un contact corespunzător între palpator şi suprafaţa tablei, având în vedere temperatura mediului ambiant şi starea suprafeţei de examinat.

   Înainte de începerea examinării, aparatura se va etalona şi regla conform prevederilor STAS 7802/1, STAS 7802/4 şi STAS 7802/5.

6. 6 TEHNICA DE EXAMINARE

   Examinarea cu ultrasunete se va efectua pe una din suprafeţele tablei, în starea de livrare. Examinarea cu ultrasunete a tablelor se va efectua conform SR EN 10160, precum şi următoarelor tehnici de examinare:

   1. a) pe margini: se va examina complet o zonă cu o lăţime egală cu grosimea tablei, dar cel puţin de

      25 mm, iar în cazul grosimilor mai mici de 25 mm, pe toate cele patru laturi ale tablei, la dimensiunea de livrare a acesteia;

   2. b) pe restul suprafeţei: pe laturile unui caroiaj cu dimensiunile de 200X200 mm.

   Examinarea cu ultrasunete se poate efectua pe suprafaţa tablei şi după un sistem de linii drepte paralele, cu distanţa între ele de 75… 100 mm, sau după un sistem de linii sinusoidale cu o lăţime de oscilaţie şi o lungime a semiundei de maxim 200 mm.

   În cazul tablelor cu destinaţie specială se poate efectua examinarea cu ultrasunete pe laturile unui caroiaj cu dimensiuni mai mici de 200X200 mm sau 100%. Asemenea cerinţe pot fi stabilite pentru întreaga suprafaţă a tablei sau numai pentru anumite porţiuni din tablă. Prin examinare 100% se înţelege ca la o trecere a palpatorului acesta să se suprapună cu 10% peste trecerea anterioară.

   O astfel de examinare se efectuează pe baza unor proceduri avizate de ISCIR-INSPECT.

   În locul unde se va pune în evidenţă o discontinuitate, examinarea se va extinde pe suprafaţa imediat alăturată astfel încât să fie delimitată în totalitate mărimea discontinuităţii. Determinarea suprafeţei discontinuităţii se va face prin înmulţirea dimensiunilor maxime măsurate pe două direcţii perpendiculare.

   Discontinuităţile astfel delimitate se vor marca pe suprafaţa tablei cu vopsea rezistentă şi se vor înscrie în schiţa din buletinul de examinare, indicându-se poziţia şi mărimea lor numai în cazul în care acestea sunt mai mari decât clasa stabilită.

7. 7 CLASE DE CALITATE

   Clasele S0 şi S1 se referă la produse plate controlate (scanate) continuu după un sistem de linii paralele aflate la 200 mm unele faţă de altele sau după un sistem de linii sinusoidale paralele, distribuite uniform pe suprafaţa de examinat, conform procedurii aprobate de ISCIR-INSPECT. Clasele S2 şi S3 se referă la produse plate controlate (scanate) continuu după un sistem de linii paralele aflate la I 00 mm unele faţă de altele sau după un sistem de linii sinusoidale paralele, distribuite uniform pe suprafaţa de examinat, conform procedurii aprobate de ISCIR-INSPECT.

8. 8 CRITERII DE ACCEPTARE

   1. 8.1 Criterii de acceptare pentru produse plate cu grosime mai mică de 60 mm, testate cu palpatoare dublu cristal

      Pentru produse plate cu grosimi mai mari, testate cu palpatoare dublu cristal, se folosesc proceduri avizate de ISCIR-INSPECT.

      Criteriile de acceptare pentru această gamă de produse sunt conform datelor din următorul tabel:

      Clasa de calitate	Discontinuităţi individuale neacceptate	Discontinuităţi acceptate
      		Suprafaţa considerată	Densitatea maximă de discontinuităţi/suprafaţă
      So	S > 5.000	I.OOO	20/ lmx Im
      S1	S > I.OOO	100	15 I Im x Im
      S2	S > 100	100	10/ lmx Im
      S3	S > 50	20	10 I Im x Im

      unde : S este suprafaţa discontinuităţii.

   2. 8.2 Criterii de acceptare pentru produse plate, testate cu palpatoare normale

      Criteriile de acceptare pentru această gamă de produse sunt conform datelor din tabelul următor:

      Clasa de calitate	Discontinuităţi individuale neacceptate	Discontinuităţi acceptate
      		Suprafaţa considerată	Densitatea maximă de discontinuităţi/suprafaţă
      So	S > 5.000	I .OOO	20/ lmx Im
      S1	S > I.OOO	100	15 I Im x Im
      S2	Discontinuităţi a căror amplitudine a ecourilor este mai mare decât amplitudinea caracteristică unei găuri 011mm	N2 (între 08 mm şi 011 mm)	10/ lmx Im
      S3	Discontinuităţi a căror amplitudine a ecourilor este mai mare decât amplitudinea caracteristică unei găuri 0 8 mm	N3 (între 08 mm şi 011 mm)	10/ lmx Im

      unde: S este suprafaţa discontinuităţii.

   3. 8.3 Criterii de acceptare pentru produse plate cu grosime mai mică de 60 mm, testate cu palpatoare normale

      Criteriile de acceptare pentru această gamă de produse sunt conform datelor din tabelul următor:

      Clasa de calitate	Discontinuităţi singulare admise
      	Dimensiunea maximă Lmax	Suprafaţa maximă Smax	Dimensiunea minimă a discontinuităţii Lmin	Numărul permis de discontinuităţi cu suprafaţa mai mică decât Smax şi mai lungi decât Lmin, pe lungimea de 1m
      Eo	100	2.000	50	6
      E1	50	I.OOO	25	5
      E2	40	500	20	4
      E3	30	100	15	3
      E4	20	50	10	2

      Pentru produse cu grosimea mai mică de 60 mm se aplică următoarele criterii:

      • – E0: numărul de discontinuităţi a căror valoare a amplitudinilor ecourilor este cuprinsă între valorile amplitudinilor ecourilor caracteristice găurilor cu0 8mm, respectiv0 11mm;

      • – E2: numărul de discontinuităţi a căror valoare a amplitudinilor ecourilor este cuprinsă între valorile amplitudinilor ecourilor caracteristice găurilor cu0 5mm, respectiv0 8mm.

9. 9 RAPORT DE EXAMINARE

   1. 9.1 Generalităţi

      Raportul de examinare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

      1. 9.1.1 Date generale:

         1. a) identificarea obiectului de examinat:

            • – număr buletin;

            • – produs şi material;

            • – dimensiuni;

            • – schiţă reprezentând configuraţia geometrică (dacă este cazul);

            • – referinţe la tratamentul termic;

            • – stadiul fabricaţiei;

            • – starea suprafeţei;

            • – temperatura obiectului, dacă este în afara domeniului o° C.. .40° C;

         2. b) cerinţe contractuale (de exemplu: specificaţii, ghiduri, acorduri speciale etc.);

         3. c) locul şi data examinării;

         4. d) identificarea laboratorului de examinare, precum şi identificarea şi certificarea/autorizarea operatorului;

         5. e) identificarea autorităţii de inspecţie.

      2. 9.1.2 Informaţii referitoare la echipament:

         • – marca şi tipul defectoscopului ultrasonic, cu număr de identificare, dacă este necesar;

         • – marca, tipul, frecvenţa nominală a palpatorului folosit, cu număr de identificare, dacă este necesar;

         • – identificarea blocurilor de referinţă folosite, cu o schiţă, dacă este necesar;

         • – mediul cuplant.

      3. 9.1.3 Informaţii referitoare la tehnica de examinare:

         • – nivel(uri) de examinare şi de referinţă;

         • – volumul examinării;

         • – localizarea zonelor de explorare;

         • – puncte de referinţă şi detalii ale sistemului de coordonate folosit;

         • – identificarea poziţiilor palpatorului;

         • – metoda şi valorile folosite pentru reglarea sensibilităţii (reglarea amplificării pentru nivelurile de referinţă sau valorile utilizate pentru corecţii de transfer);

         • – rezultatul examinării;

         • – nivelul de acceptare;

         • – abateri de la prezenta prescripţie tehnică sau de la cerinţele contractuale.

      4. 9.1.4 Rezultatele examinării:

         • – coordonatele indicaţiei, conform cap. 6;

         • – amplitudinea maximă a ecoului, conform cap. 6;

         • – lungimile indicaţiilor, conform cap. 6;

         • – rezultatele evaluării, conform nivelurilor de acceptare specificate.

10. 10 DISPOZIŢII FINALE

    1. 10.1 Nerespectarea prevederilor prezentelor prescripţii tehnice se sancţionează conform legilor în vigoare.

    2. 10.2 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:

       • • C 36-82 „Prescripţii tehnice privind examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite în construirea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune", aprobată cu Ordinul ministrului aprov1z10nării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe nr. 1O1/1982.

    3. 10.3 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    4. 10.4 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

    5. 10.5 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

    6. 10.6 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

       ANEXA A

       Denumirea şi adresa agentului economic: ……………………………………………..

       Denumirea şi adresa laboratorului: …………………………………………………….

       Nr. autorizaţiei din partea ISCIR-INSPECT: …………………………………………..

       Data la care expiră autorizaţia: ……………………………………………………………….

       BULETIN DE EXAMINARE US TABLE

       Nr. ………….Data: ……………

       Beneficiar ……………………………………………………………………………….

       Denumire instalaţie ………………………………….., subansamblu ,

       Nr. fabricaţie ……………………………………, anul fabricaţiei ……………………..

       Conform comenzii interne nr…………………………….

       1. 1 Grosime material (conform documentaţiei tehnice) (în mm) ………………………

       2. 2 Material ………………………

       3. 3 Referinţe la tratamentul termic, respectiv la stadiul fabricaţiei……………………………..

       4. 4 Starea suprafeţei ………………………………

       5. 5 Condiţii de efectuare a examinării:

          Aparat folosit . …………………………… Seria………………………………………

          Domeniu de lucru (în mm) . ……………… Amplificare (în dB) (după caz) ………….. Viteza ultrasonică .. .. .. .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . Tip cuplant.. ………………………………

          Tip traductor……………………………….. Frecvenţa (în MHz)…………………………

          Diametru traductor (în mm) ……………… Tip etalon………………………………….

       6. 6 Suprafaţa considerată …………Densitatea maximă de discontinuităţi/suprafaţă…………..

       7. 7 Clasa de calitate ……………………………………………………………………………….

       8. 8 Examinarea s-a efectuat în conformitate cu ……………………………………………………………….

       9. 9 Schiţa elementului examinat…………………………………………………………………………………..

       1O Rezultatul examinării……………………………………

       11 Observaţii: ………………………………………………………………………..

       Prezentul buletin conţine file.

       	Nume şi prenume	Nr. autorizaţie/ expiră la data	Nivelul de autorizare	Semnătura
       Operator
       Şef laborator

       M N STERULECONOM EŞCOMERŢULU

       ORDIN

       pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR11-2003,ediţia1,

       „Autorizareapersonaluluicareefectueazăexaminărinedistructivelainstalaţiimecanicesubpresiuneşilainstalaţiideridicat”*)

       ÎnaplicareaHotărâriiGuvernuluinr.1.340/2001privindorganizareaşifuncţionarea nspecţieideStatpentruControlulCazanelor,RecipientelorsubPresiuneşi nstalaţiilordeRidicat,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.37din21ianuarie2002,întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.485din7iulie2003,şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

       ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

       Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR11-2003,ediţia1,,,Autorizareapersonaluluicareefectueazăexaminărinedistructivelainstalaţiimecanicesubpresiune

       şilainstalaţiideridicat”,cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

       Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea .

       Ministruleconomieişicomerţului,

       DanIoanPopescu

       Bucureşti,19decembrie2003.

       Nr.378.

       

       *)Ordinulministruluieconomieişicomerţuluinr.378/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.124din

11. 11 februarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1. 1 GENERALITĂŢI

   1. 1.1 Scop

      Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la examinările nedistructive.

      Prezenta prescripţie tehnică stabileşte modul de autorizare de către ISCIR a personalului care execută examinări nedistructive la instalaţii mecanice sub presiune si instalaţii de ridicat supuse regimului de supraveghere tehnică conform prevederilor prescripţiilor tehnice, colecţia ISCIR.

      Autoritatea tehnică care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi siguranţa în funcţionare a instalaţiilor , echipamentelor si aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnica

   2. 1.2 Domeniu de aplicare

      Prezenta prescripţie tehnica stabileşte modul de autorizare de către ISCIR a personalului care execută examinări nedistructive la echipamente ce fac obiectul HG 1.340/2001.

      Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.

      Prezenta prescripţie tehnică conţine cerinţe din SR EN 473 şi reglementări specifice activităţii

      ISCIR.

   3. 1.3 Referinţe normative

      Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale

      1. 1.3.1 Legi şi hotărâri

         • • Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

         • • Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

         • • Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, modificată, completată şi aprobată prin Legea nr. 375/2002 şi republicată în 2002

      2. 1.3.2 Documente de referintă

         '

         SNT- TC – lA – Pesonnel Qualification and Certification in Nondestructive Testing- Recommended Practice

         ISO 9712 Non- destructive testing – Qualification and certification of personnel

         SR EN 473 /2000 Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive (END)

         1. 2. METODE DE AUTORIZARE

            1. 2.1 Metodele şi specialităţile de examinare nedistructivă pentru care se eliberează autorizaţii sunt conform tabelului 1.

               Tabel 1

               Nr. crt.	Metoda de exammare nedistructivă	Simbolul		Specialitatea de examinare nedistructivă
               		Pentru metodă	Pentru specialitate
               1	Radiaţii penetrante	RT	X	Examinări cu radiaţii X
               			y	Examinări cu radiaţii gama
               2	Ultrasunete	UT	g	Măsurători de grosimi cu ultrasunete
               			t	Examinări cu ultrasunete la table
               			s	Examinări cu ultrasunete la îmbinări sudate (cap la cap şi în colţ)
               			1	Examinări cu ultrasunete la profiluri laminate
               			f	Examinări cu ultrasunete la piese forjate
               			tv	Examinări cu ultrasunete la ţevi
               3	Particule magnetice	MT	–	Examinări cu particule magnetice, cu contrast de culoare şi fluorescente, la îmbinări sudate şi materiale (table, ţevi, forjate, turnate)
               4	Lichide penetrante	PT	–	Examinări cu lichide penetrante, cu contrast de culoare şi fluorescente, la îmbinări sudate şi materiale (table, ţevi, forjate, turnate)
               5	Curenţi turbionari	ET	–	Examinări prin curenţi turbionari
               6	Verificarea etanşeităţii	LT	–	Verificarea etanşeităţii prin metoda spectrometriei de masă

               În cazul în care autorizaţia se eliberează pentru toate specialităţile unei metode, în autorizaţie se va trece doar simbolul metodei.

               În cazul în care autorizaţia este valabilă numai pentru anumite specialităţi dintr-o metodă, în autorizaţie

               se va trece simbolul metodei urmat de simbolul specialităţilor, în paranteză.

            2. 2.2 În cazul în care autorizarea se va face pentru personal care va lucra pe o instalaţie automată de examinări nedistructive, în autorizaţie se va trece litera A înaintea metodei.

         2. 3. NIVELURI DE AUTORIZARE

            1. 3.1 Personalul care execută examinări nedistructive va fi instruit şi autorizat în funcţie de studii, pregătire profesională şi aptitudini pe trei niveluri de autorizare, astfel:

               1. a) Nivelul 1 de autorizare cuprinde personalul care execută examinări nedistructive sub îndrumarea şi supravegherea personalului autorizat de nivel 2 sau 3;

               2. b) Nivelul 2 de autorizare cuprinde personalul care pe lângă lucrările ce intră în competenţa personalului de nivel 1 trebuie să cunoască domeniul şi limitele metodei

                  de examinare nedistructivă pentru care este autorizat şi să aibă cunoştinţe corespunzătoare competenţelor prevăzute în tabelul 2 pentru acest nivel;

               3. c) Nivelul 3 de autorizare cuprinde personalul care pe lângă cunoştinţele şi lucrările ce intră în competenţa personalului de nivel 1 şi 2 trebuie să cunoască şi cerinţele corespunzătoare competenţelor prevăzute în tabelul 2.

               Tabelul 2

               Nivelul	Competenţe şi cunoştinţe
               1
               2
               3

               • – pune în funcţiune şi etalonează echipamente de examinare nedistructivă pentru care este autorizat;

               • – stăpâneşte cunoştinţe teoretice şi practice pentru metoda în care este autorizat;

               • – efectuează examinări nedistructive, în conformitate cu procedurile de lucru, manualul de calitate al laboratorului etc. şi înregistrează rezultatele obţinute;

               • – cunoaşte şi aplică prevederile manualului da calitate al laboratorului în care lucrează;

               • – cunoaşte şi aplică normele de protecţia muncii specifice domeniului pentru care este autorizat;

               • – nu are dreptul să elibereze documente privind interpretarea rezultatelor obţinute la examinări nedistructive

               • – interpretează rezultatele examinărilor nedistructive în conformitate cu procedurile de lucru, manualul de calitate al laboratorului etc. şi semnează buletinele de examinare nedistructivă emise;

               • – cunoaşte limitele metodei pentru care este autorizat;

               • – organizează activitatea de examinare nedistructivă în cadrul laboratorului;

               • – îndrumă, supraveghează ş1 verifică activitatea personalului din subordine ş1 a personalului în curs de autorizare şi instruire;

               • – întocmeşte procedurile de lucru, care vor fi cuprinse în manualul de calitate, pe metoda şi specialitatea pentru care este autorizat, dar numai dacă pentru întocmirea lor există Prescripţii tehnice – Colecţia ISCIR în domeniu;

               • – elaborează manualul de calitate a laboratorului, în cazul în care este numit şef de laborator;

               • – alege, stabileşte ş1 recomandă metodele ş1 procedeele adecvate de exammare nedistructivă;

               • – elaborează proceduri de lucru pentru metodele în care este autorizat dar care nu sunt cuprinse în Prescripţiile tehnice – Colecţia ISCIR;

               • – evaluează, atestă şi compară rezultatele examinărilor nedistructive, cu luare de decizii asupra îmbunătăţirii activităţii în domeniul examinărilor respective;

               • – cunoaşte date despre fabricaţia şi tehnologia produselor;

               • – cunoaşte metode complementare de examinare nedistructivă faţă de metoda pe care este autorizat;

               • – îndrumă, supraveghează şi verifică activitatea personalului de nivel 2, precum şi a personalului în curs de autorizare şi instruire;

               1. 3.2 Personalul aflat în procesul de pregătire în vederea autorizării va fi numit personal în curs de instruire; acest personal va efectua examinări nedistructive numai împreună cu personalul autorizat de nivel 1, 2, 3.

               2. 3.3 Pentru admiterea la examenul de autorizare personalului in curs de instruire i se va elibera o adeverinţă de practică conform anexei 3.

         3. 4. CONDIŢII DE AUTORIZARE

            1. 4.1 Autorizarea personalului care va executa examinări nedistructive se va face pe baza unui examen susţinut în faţa comisiei de examinare menţionate la punctul 6.2 din prezenta prescripţie tehnică.

            2. 4.2 La examenul de autorizare pentru nivelul 1 sau 2 se pot prezenta persoane care îndeplinesc următoarele condiţii:

               1. a) au vârsta minimă de 18 ani;

               2. b) au absolvit învăţământul obligatoriu cu durata prevăzută de lege la data absolvirii (7, 8, 1O clase) pentru nivelul 1 şi minim şcoala profesională sau liceul pentru nivelul 2;

               3. c) îndeplinesc condiţiile de sănătate necesare pentru a putea efectua examinări nedistructive în metoda pentru care urmează a fi autorizat şi prezintă în acest sens un aviz medical cu menţiunea „apt pentru a efectua examinări nedistructive în metoda … ” (metodele sunt cele specificate în tabelul 1); vor fi admise să lucreze în domeniul examinărilor nedistructive persoanele care în urma examinării medicale au îndeplinit următoarele însuşiri fizice:

                  acuitatea vizuală naturală sau corectată bună în aşa fel încât persoana respectivă să poată citi literele nr. 1 de pe tabloul Jaeger la o distanţă de minim 30 cm;

                  să distingă şi să diferenţieze contrastul dintre culorile folosite în metoda de exammare nedistructivă pentru care urmează a fi autorizat;

                  abilitate în a percepe teste tip mozaic (Ortho – Rather) cu punerea în evidenţă a cel puţin opt plăcuţe de acest tip sau similare;

                  de la caz la caz se pot cere şi alte cerinţe, ca de exemplu capacitatea de a lucra la înălţime, capacitatea de efort fizic sau examenele medicale cerute de CNCAN pentru cei care lucrează în domeniul radiaţii penetrante.

               4. d) – au absolvit un curs de autorizare avizat de ISCIR şi au pregătirea practică prevăzută în tabelul 5 în specialitatea sau specialităţile în care urmează să susţină examenul ISCIR

                  sau

                  au un certificat de calificare ca operator în control nedistructiv pentru nivelul 1 sau 2 emis de un organism de certificare desemnat şi:

                  • • fac dovada că programul de instruire teoretică este la nivelul celui din Anexa 1 din prezenta prescripţie tehnică;

                  • • fac dovada că au pregătirea practică minimă necesară conform tabelului 5.

               În cazul în care programul de instruire teoretică este sub nivelul prevăzut în prezenta prescripţie tehnică, acesta se poate completa prin cursuri de instruire teoretică.

               1. 4.2.1 Personalul care va solicita examen de autorizare ISCIR În metoda UT nivel 1 sau 2, specialitatea table (t), ţeavă (ţ), laminate (1) sau forjate (f), va susţine în mod obligatoriu examen ş1 pentru specialitatea grosimi (g).

                  Personalul care va solicita examen de autorizare ISCIR în domeniul UT, nivelul 1 sau 2, specialitatea suduri (s), va susţine în mod obligatoriu examen şi pentru specialităţile grosimi (g) şi table (t).

            3. 4.3 La examenul de autorizare pentru nivelul 3 se pot prezenta persoane care îndeplinesc, pe lângă condiţiile de la punctul 4.2, paragrafele b, c, d, următoarele:

               1. a) au absolvit minim o şcoală profesională sau liceul şi au exercitat activitate ca personal autorizat de nivel 2 în conformitate de tabelul 3;

               2. b) au un nivel de cunoştinţe corespunzător cel puţin prevederilor din anexa 2.

               1. 4.3.1 La examenul de autorizare pentru nivelul 3 se pot prezenta, fără a fi necesară absolvirea unui curs avizat de ISCIR, persoanele care au titlul de doctor (obţinut la un institut de învăţământ superior universitar acreditat) în examinări nedistructive.

                  Tabelul 3

                  Practică în domeniu ca personal autorizat de nivel 2 -am-	Forma de învăţământ absolvită
                  2	– institut de învăţământ superior universitar tehnic
                  4
                  8	– liceu, şcoală profesională

                  • – institut de învăţământ postliceal tehnic

                  • – şcoala de maiştri

               2. 4.3.2 La examenul de autorizare ISCIR nivelul 3 se poate prezenta şi personal care au obţinut un certificat conform cu SR EN 473 sau ISO 9712 nivelul 3, cu condiţia respectării cerinţelor de la punctul 4.2, paragrafele a, b, c şi a vechimii pe nivelul 2 ISCIR, conform tabelului 3.

               3. 4.3.3 Personalul care va solicita examen de autorizare ISCIR nivelul 3 va susţine examenul pe întreaga metodă prevăzută în tabelul 1.

            4. 4.4 Fiecare candidat care se prezintă la examenele de autorizare, prelungire sau extindere, va avea un dosar cu următoarele acte personale:

               • – actul de identitate în copie;

               • – certificatul medical din care să rezulte că este apt să execute examinări nedistructive pentru metoda în care solicită autorizarea ( conf. pct. 4.2 c);

               • – copie după diploma de studii;

               • – adeverinţă din care să rezulte stagiul de practică în domeniu, eliberată de agentul economic la care a activat conform modelului din anexa 3.

               • – certificat de absolvire a cursului avizat de ISCIR în vederea autorizării sau certificat de calificare eliberat de organismul de certificare desemnat;

               • – copie după permisul de exercitare CNCAN atunci când se cere autorizare pentru metoda radiaţii penetrante;

               • – copie după certificatul de căsătorie sau divorţ (unde este cazul);

               • – fotografie color mărimea 3 x 4 cm.

            5. 4.5 După susţinerea examenului ISCIR de autorizare, prelungire sau extindere, dosarul va rămâne în posesia agentului economic de unde provine titularului autorizaţiei şi va fi prezentat comisiei de autorizare la fiecare examen ce se va susţine în viitor, împreună cu documentele ce necesită reactualizarea.

         4. 5. ŞCOLARIZARE, PREGĂTIRE ŞI PRACTICĂ

            1. 5.1 Organizarea cursurilor în vederea autorizării personalului de examinări nedistructive se poate face numai de către agenţi economici autorizaţi de CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor).

            2. 5.2 Organizarea cursurilor se face pentru una sau mai multe din metodele şi specialităţile menţionate la punctul 2.1.

            3. 5.3 Cursurile în vederea autorizării se pot desfăşura numai după obţinerea de către agentul economic organizator a avizului de deschidere a cursului de la de la ISCIR- INSPECT Inspecţia Teritorială de care aparţine şi care are personal cuprins în „Comisia de autorizare ISCIR pe ţară în examinări nedistructive”.

            4. 5.4 Agentul economic care solicită avizul pentru organizarea cursului în vederea autorizării va prezenta, cu minim 15 zile înainte de data de începere a cursului, la unităţile ISCIR-INSPECT menţionate la punctul 5.3, următoarele:

               • – copie după autorizaţia eliberată de CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor) ;

               • – copie după statutul agentului economic;

               • – cerere în vederea obţinerii avizului, din care să reiasă metoda şi specialitatea pentru care se deschide cursul, nivelul, perioada, programul cursului şi locul de desfăşurare al acestuia;

               • – tabelul cu aparatele şi accesoriile folosite pe toată perioada de desfăşurare a cursului pentru aplicaţiile practice;

               • – tabelul cu lectorii care vor susţine cursul;

               • – programa analitică;

               • – tabelul cu personalul care urmează să fie şcolarizat (numele şi prenumele, locul şi data naşterii,codul numeric personal, agentul economic de la care provine candidatul, studii absolvite);

               • – copie după autorizaţia de funcţionare CNCAN a unităţii nucleare unde se desfăşoară activităţile practice ( numai pentru cursurile de autorizare în domeniul radiaţii penetrante);

               • – avizul CNCAN pentru cursurile de autorizare în domeniul radiaţii penetrante ( în cazul în care cursanţii susţin examen CNCAN pentru permise de exercitare).

            5. 5.5 Numărul minim de ore recomandat pentru cursurile în vederea autorizării funcţie de studii, pentru personalul de nivel 1 sau 2, va fi conform tabelului 4.

               Tabelul 4

               Numărul minim de ore teoretice cât şi pentru aplicaţiile practice de laborator necesar cursurilor în vederea autorizării, pe metoda
               RT		UT		PT		MT		ET		LT
               Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2
               40	80	40	80	16	24	16	24	40	40	40	80

               1. a) Orele din tabel cuprind atât cursurile teoretice cât şi aplicaţiile practice de laborator.

               2. b) Accesul direct pe nivel 2 necesită cumularea orelor indicate pentru nivelul 1 şi 2.

               3. c) În cazul organizării cursurilor numai pentru specialitatea UTg din cadrul metodei ultrasunete,

                  numărul minim de ore atât teoretice cât şi pentru aplicaţiile practice de laborator va fi de

                  0,25

                  din numărul de ore prevăzut în tabelul 4.

               4. d) Se admite o reducere cu 50% a numărului total de ore pentru candidaţii care au absolvit un institut

               superior universitar tehnic.

            6. 5.6 Cursurile în vederea autorizării se vor desfăşura pe baza programelor analitice stabilite de cei care le organizează în concordanţă cu programa orientativă din anexa 1. De la caz la caz, în funcţie de specificul lucrărilor ce urmează a fi efectuate de personalul respectiv, programele analitice vor fi completate şi dezvoltate corespunzător, de către cei care organizează cursurile.

               Asigurarea bunei desfăşurări a cursului revine în exclusivitate unităţii organizatoare.

            7. 5.7 Cursurile teoretice în vederea autorizării vor fi predate de personal tehnic de specialitate, absolvent al unui institut de învăţământ superior.

            8. 5.8 Orele de aplicaţii practice din cadrul cursului, se vor efectua numai sub îndrumarea personalului tehnic de specialitate autorizat ISCIR minim nivelul 2, în metoda şi specialitatea respectivă.

            9. 5.9 Numărul cursanţilor dintr-o clasă se stabileşte corelat cu necesităţile şi condiţiile unei bune funcţionări, avându-se în vedere dotarea tehnică şi spaţiul afectat şcolarizării.

            10. 5.10 La terminarea cursurilor în vederea autorizării, candidaţii vor susţine un examen de absolvire teoretic şi practic.

            11. 5.11 După susţinerea examenului de absolvire, unitatea organizatoare a cursului în vederea autorizării, va elibera fiecărui absolvent un certificat, în care se vor trece în mod obligatoriu următoarele:

                • – numele şi prenumele;

                • – numărul avizului ISCIR;

                • – numărul avizului CNCAN (atunci când este necesar);

                • – metoda şi specialitatea pe care s-a efectuat şcolarizarea;

                • – nivelul;

                • – nota obţinută la examenul de absolvire;

                • – perioada în care s-a efectuat cursul;

                • – data absolvirii.

            12. 5.12 Personalul şcolarizat, se poate prezenta la examenul de autorizare ISCIR după îndeplinirea perioadei de practică din tabelul 5.

                Tabelul 5

                Stagiul minim de practică în vederea autorizării, în luni, pentru metodele şi nivelele:
                RT		UT		PT		MT		ET		LT
                Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2	Nivel 1	Nivel 2
                6	9	6	9	1	3	1	3	3	9	3	12

                Stagiul de practică pe metodă, pentru personalul ce se autorizează direct la nivelul 2, corespunde stagiului de practică necesar pentru nivelul 1 şi stagiului de practică pentru nivelul 2 cumulate.

            13. 5.13 Stagiul de practică se poate efectua fie în cadrul laboratorului de examinări nedistructive autorizat ISCIR al agentului economic de la care provine personalul şcolarizat, fie în alte laboratoare care

                deţin autorizaţie ISCIR conform prevederilor Prescripţiilor tehnice – Colecţia ISCIR, pe metoda şi specialitatea pe care urmează să se susţină examenul, după care se va elibera o adeverinţă în conformitate cu modelul din anexa 3.

         5. 6. EXAMINAREA PENTRU AUTORIZARE ISCIR

            1. 6.1 În vederea autorizării de către ISCIR, candidaţii vor susţine un examen, în conformitate cu prevederile prezentei Prescripţii tehnice, care va consta dintr-o probă teoretică (scris şi oral) şi o probă practică.

            2. 6.2 Examinarea candidaţilor la autorizare se va face de către o comisie de examen compusă din minim 2 inspectori din „Comisia de autorizare ISCIR pe ţară în examinări nedistructive”, nominalizaţi de Inspectorul de Stat Şef.

            3. 6.3 Agentul economic care solicită autorizarea personalului de examinări nedistructive are următoarele obligaţii:

               • – să anunţe ISCIR INSPECT Inspecţia Teritorială de la pct. 6.2. printr-o cerere scrisă, în care se va specifica numărul candidaţilor la examen, numele şi prenumele acestora, metodele, specialităţile şi nivelul pe care aceştia vor susţine examenul;

               • – anexat la cerere se vor depune în copie procedurile de examinări nedistructive revizia conform Manualului de Asigurarea Calităţii, avizate de ISCIR , pentru metoda şi specialitatea pentru care se solicită autorizarea;

               • – să pună la dispoziţia comisiei de examen dosarele candidaţilor menţionate la punctul 4.4;

               • – să ia toate măsurile necesare pentru ca la data stabilită examenul să se desfăşoare în bune condiţii.

            4. 6.4 Pentru obiectivele nucleare, agentul economic va depune pe lângă documentele prevăzute la pct. 6.3, o cerere la ISCIR INSPECT.

            5. 6.5 Data examenului va fi stabilită de către ISCIR INSPECT IT de comun acord cu agentul economic care solicită examinarea, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii cererii de examinare.

            6. 6.6 Înainte de începerea examenului, comisia de examinare va verifica dacă au fost îndeplinite prevederile punctelor 4.2. şi 4.4.

            7. 6.7 Pentru susţinerea probei teoretice scrise, comisia va selecta întrebări pe bază de chestionar, care să acopere tematica metodei sau metodelor de examinare nedistructivă pentru care candidatul urmează să fie autorizat. Întrebările vor fi din Prescripţiile tehnice – Colecţia ISCIR, standardele aplicabile metodelor pentru care se solicită autorizarea , procedurile de lucru avizate ISCIR etc.

            8. 6.8 Numărul minim de întrebări pentru probele scrise, pentru nivelul 1 şi 2 va fi conform tabelului 6.

            9. 6.9 Timpul rezervat probei scrise va fi anunţat de către comisie candidatului la începutul probei, în funcţie de numărul de întrebări (1 – 2 minute /întrebare).

               Tabelul 6

               Nivelul de autorizare	*Numărul minim de întrebări pentru probele scrise în domeniul:
               	RT	UT	PT	MT	ET	LT
               1	40/20	40/20	30/20	30/20	40/20	30/20
               2	40/20	40/20	30/20	30/20	40/20	30/20

               * cifra de la numărător reprezintă numărul de întrebări generale, iar cea de la numitor numărul de întrebări specifice.

            10. 6.10 La proba teoretică orală candidatul examinat va comenta şi justifica răspunsurile date la întrebările de la proba scrisă. În cazul în care candidatul nu poate justifica răspunsurile corecte la proba scrisă sau răspunsurile date sunt incorecte la mai mult de 20% din numărul răspunsurilor corecte, candidatul va fi declarat respins la examenul de autorizare.

            11. 6.11 Proba practică se va desfăşura pe aparatura ce există în cadrul laboratorului de examman nedistructive de unde provine candidatul. La această probă candidatul va demonstra în faţa comisiei că are cunoştinţe privind utilizarea echipamentului de examinare nedistructivă în conformitate cu instrucţiunile de folosire ale fabricantului, procedurile de lucru, Prescripţiile tehnice – Colecţia ISCIR şi standardele aplicabile metodei în care se va autoriza.

            12. 6.12 La proba practică candidatul trebuie să obţină minim 80% din totalul informaţiilor ce se obţin la o examinare corectă a pieselor sau epruvetelor alese de comisie.

            13. 6.13 Pentru promovarea examenului teoretic (scris şi oral) şi practic candidatul trebuie să obţină un procentaj de cel puţin 80%. Nota finală se va realiza ca medie aritmetică a procentajelor obţinute la proba teoretică (scris), proba teoretică (oral) şi cea practic astfel:

                Nota finală= 0,25 nts +0,25 nt0+0,50 np

                unde:

                nts = nota de la examenul teoretic scris ( întrebări generale + întrebări specifice ) nto = nota de la examenul teoretic oral (întrebări generale + întrebări specifice ) np = nota de la examenul practic

            14. 6.14 Pentru autorizarea pe nivel 3 candidaţii vor susţine

                1. a) Examen de bază care trebuie să evalueze cunoştinţele candidatului în privinţa subiectelor de bază conform tabelului 7.

                   Tabelul 7

                   Partea	Subiect	Număr de întrebări
                   Al	Cunoştinţe în studiul materialelor şi tehnologia proceselor	25
                   A2	Cunoaşterea sistemului de autorizare bazat pe prezenta prescripţie	10
                   B	Cunoaşterea generală a cel puţin 2 metode în afara celei pentru care se solicită autorizarea .	15 pentru fiecare metodă

                2. b) Examen referitor la metoda principală, care evaluează cunoaşterea de către candidat a subiectelor privind metoda principală conform tabelului 8:

                Tabelul 8

                Partea	Subiect	Număr de întrebări
                Cl	Cunoştinţe de nivel 3 relativ la metoda de examinare aplicată	30
                C2	Aplicarea metodei de examinare nedistructivă . Pentru acest examen poate fi autorizată consultarea standardelor şi specificaţiilor.	20
                C3	Redactarea uneia sau mai multor proceduri de exammare nedistructivă. Standardele aplicabile trebuie puse la dispoziţia candidatului.	–

            15. 6.15 Notarea examenului de autorizare pentru nivelul 3.

                Notarea examenului de bază şi a celui referitor la metoda principală trebuie efectuată separat. Pentru a fi admis, candidatul trebuie să promoveze ambele examene. Calculul se face astfel:

                1. a) examen de bază:

                   NB= 0,5 Ila+ 0,5 llb

                   unde :na este nota pentru partea Al +A2 (conform tabelului 7)

                   nb este nota pentru partea B (conform tabelului 7)

                2. b) examen referitor la metoda principală:

                Ne= (nc1 +nc2 +nc3 )/3

                unde:nc1 este nota pentru partea Cl (conform tabelului 8) nc2 este nota pentru partea C2 (conform tabelului 8) nc3este nota pentru partea C3 (conform tabelului 8)

                Pentru a promova examenul de autorizare candidatul trebuie să obţină o notă de cel puţin 80% la fiecare din părţi.

            16. 6.16 Candidaţii declaraţi respinşi se pot prezenta la un nou examen de autorizare, la termenul stabilit de comisie, dar nu mai devreme de 1 luna. Candidatul va susţine examenul numai la proba la care a fost declarat respins. In caz de respingere şi la acest examen, candidatul va putea susţine un nou examen de autorizare după 3 luni. Rezultatele examenului de autorizare vor fi înscrise într-un proces verbal care va purta un număr dat de către ISCIR INSPECT – IT (anexa 4 sau anexa 5).

         1. 7 EMITEREA ŞI VALABILITATEA AUTORIZAŢIEI

            1. 7.1 Personalului admis la examenul de autorizare i se eliberează de către ISCIR INSPECT Inspecţia Teritorială care a avut membri în comisia de examinare, o autorizaţie tip, conform modelului din anexa 6.

            2. 7.2 ISCIR INSPECT IT Unitatea emitentă va transmite trimestrial centralizatorul autorizaţiilor emise la ISCIR INSPECT.

            3. 7.3 Autorizaţia eliberată de ISCIR este valabilă numai pentru agentul economic care a solicitat examenul de autorizare.

               In cazul in care un agent economic autorizat conform Prescripţiilor Tehnice CR 5 angajează, conform prevederilor legale, o persoană autorizată ISCIR, agentul economic va solicita ISCIR INSPECT IT autorizarea persoanei respective conform pct. 6 din prezenta prescripţie tehnică.

            4. 7.4 Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de doi ani de la data susţinerii examenului de autorizare, prelungire sau extindere.

            5. 7.5 Persoanele autorizate au obligaţia ca anual să se prezinte la examinarea medicală vizuală prevăzută la punctul 4.2 aliniatul c, pentru a verifica dacă sunt apte să efectueze examinări nedistructive în specialitatea respectivă. Rezultatul examenului medical se va anexa la dosarul de autorizare descris la punctul 4.4, în caz contrar autorizaţia îşi pierde valabilitatea.

         2. 8 PRELUNGIREA ŞI EXTINDEREA AUTORIZAŢIEI

            1. 8.1 Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se va face de către ISCIR INSPECT Inspecţia Teritorială în baza prezentelor Prescripţii tehnice, agentul economic care solicita prelungirea sau extinderea autorizaţiilor respectând următoarele cerinţe:

               • – să anunţe ISCIR INSPECT, printr-o cerere scrisă, cu 45 de zile înainte de expirarea autorizaţiei, în care se va specifica numărul candidaţilor la examen, numele şi prenumele acestora, metodele, specialităţile şi nivelul pe care aceştia vor susţine examenul;

               • – să pună la dispoziţia comisiei de examen dosarele candidaţilor menţionate la punctul 4.4;

               • – să ia toate măsurile necesare pentru ca la data stabilită examenul să se desfăşoare în bune condiţii.

            2. 8.2 Pentru obiectivele nucleare, agentul economic va respecta prevederile pct. 6.4.

            3. 8.3 Rezultatele examenului de prelungire se vor consemna în procesul verbal (anexa 4 sau anexa 5), după care se va emite autorizaţia (anexa 6), dacă candidatul este admis . Se consideră extindere de autorizaţie trecerea de la un nivel la altul, promovarea examenului de autorizare şi pentru o altă metodă sau specialitate decât cea avută anterior.

            4. 8.4 Extinderea autorizaţiei se va face de către ISCIR în baza prezentelor prescripţii tehnice, respectându-se aceeaşi metodologie ca la autorizarea iniţială.

            5. 8.5 Rezultatele examenului de extindere a autorizaţiei se vor consemna în procesul verbal (anexa 4 sau anexa 5) după care se va emite autorizaţia (anexa 6), dacă candidatul este admis.

            6. 8.6 In urma examenelor de prelungire si/sau extindere personalului declarat admis i se va elibera o autorizaţie conform anexei 6.

            7. 8.7 Orice modificare, adăugire sau ştersătură în autorizaţie, atrage după sine anularea acesteia.

         3. 9 DISPOZIŢII FINALE

            1. 9.1 Personalul autorizat conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice este obligat să poarte permanent, în timpul efectuării examinărilor nedistructive, autorizaţia asupra sa. Lipsa autorizaţiei la verificările efectuate de către ISCIR se consideră ca folosire de personal neautorizat şi se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.

            2. 9.2 Personalul autorizat, care are o întrerupere a activităţii pe metoda/ specialitatea pentru care a fost autorizat mai mare de 6 luni, va susţine un examen de autorizare conform pct. 6 din prezenta prescripţie.

            3. 9.3 În cazul pierderii autorizaţiei, persoanele în cauză pot obţine o nouă autorizaţie de la ISCIR INSPECT – unitatea emitentă, în baza unei cereri scrise din partea agentului economic de la care provin, cu condiţia publicării pierderii acesteia conform dispoziţiilor legale în vigoare.

            4. 9.4 În cazul deteriorării autorizaţiei, persoanele în cauză pot obţine o nouă autorizaţie de la ISCIR INSPECT – unitatea emitentă, în baza unei cereri scrise din partea agentului economic de la care provin, in condiţiile predării acesteia la ISCIR INSPECT – unitatea emitentă.

            5. 9.5 Organele de verificare ISCIR au dreptul de a controla modul cum sunt efectuate examinările nedistructive. Dacă în urma verificărilor efectuate se constată abateri grave (falsuri, rea voinţă, etc.) în executarea examinărilor nedistructive, se vor lua măsurile prevăzute de normele legale în vigoare, precum şi retragerea definitivă a autorizaţiei celor în culpă. Nerespectarea prevederilor Prescripţiilor tehnice – Colecţia ISCIR de către persoanele autorizate sau folosirea de personal neautorizat de către agenţii economici, va fi sancţionată conform legii în vigoare.

            6. 9.6 Autorizaţiile retrase definitiv vor fi trimise de către ISCIR – unitatea care a aplicat măsura, unităţii emitente.

            7. 9.7 Persoanele care sunt în curs de şcolarizare în vederea autorizării sau care au absolvit aceste cursuri înainte de intrarea în vigoare a prezentei Prescripţii tehnice şi care nu au fost examinate în vederea autorizării, vor fi examinate conform prescripţiei tehnice CR 11 – 2000, Colecţia ISCIR, până la data de 31.12.2004.

            8. 9.8 În termen de 90 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, ISCIR va elabora o culegere de teste grilă de bază în vederea pregătirii şi susţinerii examenului de autorizare.

               Această culegere de teste va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi.

            9. 9.9 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:

               • • CR 11-2000 „Prescripţiile tehnice pentru autorizarea personalului care execută examinări nedistructive la instalaţiile mecanice sub presiune şi instalaţii de ridicat", aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 254/2000.

            10. 9.10 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            11. 9.11 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

            12. 9.12 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

            13. 9.13 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

            14. 9.14 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.

            15. 9.15 Toate autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării, numai pentru domeniile reglementate de prezenta prescripţie tehnică.

         ANEXAI

         PROGRAMA MINIMĂ PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DE EXAMINĂRI NEDISTRUCTIVE DE NIVEL 1 ŞI 2

         1. A) RADIAŢII PENETRANTE

            1. 1. Introducere.

               1. a) Radiografia industrială;

               2. b) Relaţia dintre radiaţia penetrantă şi radiografie;

               3. c) Spectrul electromagnetic;

               4. d) Puterea de penetrare şi calitatea razelor X şi gamma;

               5. e) Tubul de raze X;

                  t) Sursele de radiaţii penetrante.

            2. 2. Principiile de bază ale radiografiei.

               1. a) Principiile geometrie de expunere;

               2. b) Ecrane radiografice;

               3. c) Casete radiografice;

               4. d) Compoziţia filmelor radiografice industriale;

               5. e) Interacţiunea dintre radiaţia penetrantă şi materie (absorbţie, difuzie, ionizare).

            3. 3. Radiografia.

               1. a) Formarea imaginii latente pe film;

               2. b) Neclaritatea filmului;

               3. c) Calculul timpului de expunere;

               4. d) Clase şi tipuri de filme radiografice;

               5. e) Alegerea filmelor radiografice în funcţie de scop.

            4. 4. Calitatea imaginii radiografice.

               1. a) Sensibilitatea radiografică;

               2. b) Contrastul radiografic;

               3. c) Contrastul filmului;

               4. d) Granulaţia filmului;

               5. e) Efectul ecranelor radiografice;

                  t) Indicatori de calitatea imaginii radiografice;

                  1. g) Penetrometre;

                  2. h) Neclaritatea geometrică;

                  3. i) Distanţa sursă- piesă.

            5. 5. Manipularea filmelor, încărcarea în casete, procesare.

               1. a) Camera obscură;

               2. b) Verificarea camerei obscure;

               3. c) Procesarea manuală a filmelor radiografice;

               4. d) Procesarea automată a filmelor radiografice;

               5. e) Cauzele obţinerii unor radiografii nesatisfăcătoare în urma procesării filmelor;

                  t) Reguli generale de manipulare şi depozitare a filmelor radiografice.

            6. 6. Tehnici de expunere radiografică.

               1. a) Expunerea printr-un singur perete;

               2. b) Expunerea prin doi pereţi;

               3. c) Expunerea panoramică;

               4. d) Expunerea cu film multiplu;

               5. e) Alegerea numărului de expuneri;

                  t) Plasarea indicatorilor de calitate şi a penetrometrelor;

                  g) Alegerea surselor de radiaţii X sau gamma în funcţie de scop.

            7. 7. Cauzele apariţiei defectelor în materiale.

               1. a) Tipuri de defecte în îmbinări sudate;

               2. b) Tipuri de defecte în materiale forjate, laminate, turnate;

               3. c) Orientarea discontinuităţilor şi limitele metodei.

            8. 8. Interpretarea filmelor radiografice.

               1. a) Condiţii cu privire la negatoscop şi la camera de interpretare.

               2. b) Identificarea radiografiilor;

               3. c) Măsurarea densităţii de înnegrire;

               4. d) Modul de prezentare al diferitelor discontinuităţi pe imaginea radiografică;

               5. e) Prevederi tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a discontinuităţilor din materiale;

               6. f) Buletinul de examinare.

            9. 9. Radioprotecţie.*

               1. a) Detectarea radiaţiilor;

               2. b) Efectele biologice ale radiaţiilor penetrante;

               3. c) Unităţi de măsură;

               4. d) Doze maxime admise şi supravegherea dozimetrică;

               5. e) Accesul în zonele de expunere;

               6. f) Depozitarea şi mişcarea surselor şi a materialelor radioactive. 1O. Principii fundamentale ale protecţiei contra radiaţiilor.*

                  1. a) Utilizarea echipamentelor de protecţie;

                  2. b) Măsuri în caz de accident nuclear;

                  3. c) Legislaţia CNCAN cu privire la protecţia contra radiaţiilor.

                  1. 11. Standarde şi norme în vigoare cu privire la examinarea cu radiaţii penetrante.

                  2. 12. Norme de tehnica securităţii muncii. 13.Aplicaţii practice de laborator.

                  * Aceste capitole se pot dezvolta în funcţie de recomandările CNCAN.

         2. B) ULTRASUNETE

            1. 1. Introducere.

               1. a) Proprietăţile fundamentale ale sunetului,

               2. b) Frecvenţa;

               3. c) Viteza de propagare în diferite medii;

               4. d) Vibraţii ultrasonore;

               5. e) Aplicaţii ale vibraţiilor ultrasonore,

               6. f) Lungimea de undă.

            2. 2. Principiile propagării undelor ultrasonore.

               1. a) Moduri de vibraţie;

               2. b) Impedanţa acustică;

               3. c) Reflexia;

               4. d) Refracţia;

               5. e) Difracţie, dispersie, atenuare;

               6. f) Câmpul apropiat şi câmpul îndepărtat.

            3. 3. Generarea undelor ultrasonore.

               1. a) Piezoelectricitatea şi materiale piezoelectrice;

               2. b) Construcţia traductorilor ultrasonori;

               3. c) Caracteristicile traductorilor ultrasonori;

               4. d) Relaţia dintre frecvenţă şi grosimea materialului piezoelectric;

               5. e) Caracteristicile fasciculului ultrasonic.

            4. 4. Tipuri de echipamente pentru examinarea ultrasonică şi recomandări privind utilizarea.

               1. a) Descrierea metodei cu impuls reflectat;

               2. b) Echipamente cu citire directă;

               3. c) Echipamente în prezentare A-scan;

               4. d) Echipamente în prezentare B-scan;

               5. e) Sisteme automate şi semiautomate de examinare ultrasonică;

               6. f) Descrierea circuitului bazei de timp;

               7. g) Descrierea circuitul generatorului de impuls şi amplificatorului;

               8. h) Descrierea modurilor de vizualizare pe tipuri de ecrane;

               9. i) Aparate de examinare cu înregistrare a datelor.

            5. 5. Funcţionarea, verificarea, reglarea şi etalonarea aparatelor şi echipamentelor de exammare nedistructivă cu ultrasunete.

               1. a) Etaloane, blocuri de etaloane, blocuri de referinţă – utilizarea lor;

               2. b) Modul de verificare al traductoarelor ultrasonice;

               3. c) Modul de verificare, etalonare şi calibrare al aparatelor de exammare nedistructivă cu ultrasunete.

            6. 6. Metode de examinare nedistructivă cu ultrasunete.

               1. a) Alegerea traductorilor ultrasonici;

               2. b) Alegerea parametrilor de lucru;

               3. c) Alegerea mediilor de cuplare;

               4. d) Examinarea prin contact cu incidenţă normală, înclinată; unde de suprafaţă; unde Lamb; prin transmisie;

               5. e) Examinarea în imersie cu incidenţă normală, înclinată; prin transmisie;

               6. f) Localizarea discontinuităţilor;

               7. g) Aprecierea mărimii discontinuităţilor;

               8. h) Factori ce influenţează examinarea cu ultrasunete.

            7. 7. Cauzele apariţiei defectelor în materiale.

               1. a) Tipuri de defecte în îmbinări sudate;

               2. b) Tipuri de defecte în materiale forjate, laminate, turnate, ţevi;

               3. c) Orientarea discontinuităţilor şi limitele metodei.

            8. 8. Interpretare.

               1. a) Dimensiuni, forma geometrică şi localizarea discontinuităţilor în raport cu suprafaţa de pe care se face examinarea;

               2. b) Prevederi tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a discontinuităţilor din materiale;

               3. c) Buletine de examinare ultrasonică.

            9. 9. Standarde, norme şi prescripţii tehnice ISCIR în vigoare, cu privire la examinarea cu ultrasunete. IO.Norme de tehnica securităţii muncii.

               11.Aplicaţii practice de laborator.

         3. C) LICHIDE PENETRANTE

            1. 1. Introducere

               1. a) Scopul examinării cu lichide penetrante;

               2. b) Principiile fundamentale ale metodei;

               3. c) Tipuri de lichide penetrante existente;

               4. d) Avantajele şi dezavantajele metodei.

            2. 2. Echipamente pentru examinarea cu lichide penetrante.

               1. a) Dispozitive şi accesorii;

               2. b) Iluminarea naturală şi ultravioletă;

               3. c) Proprietăţile diverselor tipuri de lichide penetrante.

            3. 3. Examinarea cu lichide penetrante.

               1. a) Tipuri de discontinuităţi puse în evidenţă de metodă;

               2. b) Alegerea tipurilor de lichide penetrante în funcţie de condiţiile de examinare şi de piesele sau materialele ce urmează a fi examinate;

               3. c) Testarea lichidelor penetrante;

               4. d) Condiţii de observare a suprafeţelor examinate;

               5. e) Pregătirea produselor supuse examinării;

               6. f) Modul de aplicare al penetrantului.

               7. g) Îndepărtarea excesului de penetrant.

               8. h) Modul de aplicare al developantului.

               9. i) Examinarea şi spălarea finală.

            4. 4. Indicaţii obţinute la examinarea cu lichide penetrante

               1. a) Semnificaţiile indicaţiilor.

               2. b) Momentul apariţiei indicaţiilor şi persistenţa lor.

               3. c) Factori care influenţează apariţia indicaţiilor

               4. d) Indicaţii false.

               5. e) Prescripţiile tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a indicaţiilor apărute în urma examinărilor cu lichide penetrante.

            5. 5. Standarde şi norme în vigoare, cu privire la examinarea cu lichide penetrante.

            6. 6. Norme de tehnica securităţii muncii.

            7. 7. Aplicaţii practice de laborator.

         4. D) PARTICULE MAGNETICE

            1. 1. Introducere

               1. a) Scopul examinării cu particule magnetice.

               2. b) Principiile fundamentale ale metodei.

               3. c) Materiale influenţate de câmpul magnetic.

               4. d) Teoria magnetismului – polii magnetici.

               5. e) Tipuri de particule magnetice existente.

               6. f) Avantajele şi dezavantajele metodei.

            2. 2. Proprietăţile câmpurilor magnetice.

               1. a) Magneţi sub formă de bară.

               2. b) Magneţi inelari.

            3. 3. Magnetizarea prin curent electric.

               1. a) Câmpul circular – câmpul creat de un conductor liniar, regula mâinii drepte, tehnici adecvate diverselor forme geometrice ale pieselor examinate.

               2. b) Câmpul longitudinal – câmpul creat de o bobină, sensul şi intensitatea câmpului într-o bobină, discontinuităţi detectate cu ajutorul câmpului longitudinal.

            4. 4. Echipamente pentru examinarea cu particule magnetice.

               1. a) Considerente cu privire la alegerea echipamentelor.

               2. b) Tipuri de curenţi de magnetizare.

               3. c) Echipamente de examinare manuală

               4. d) Echipamente fixe, automate şi semiautomate

               5. e) Dispozitive şi accesorii

               6. f) Verificarea echipamentelor de magnetizare

            5. 5. Examinarea cu particule magnetice

               1. a) Tipuri de discontinuităţi puse în evidenţă de metodă.

               2. b) Alegerea tipurilor de particule magnetice în funcţie de condiţiile de examinare şi de piesele sau materialele ce urmează a fi examinate.

               3. c) Condiţii de observare a suprafeţelor examinate – lumina naturală şi ultravioletă.

               4. d) Pregătirea produselor supuse examinării.

               5. e) Ordinea operaţiilor.

               6. f) Valoarea densităţii fluxului magnetic.

               7. g) Magnetismul remanent.

               8. h) Scopul demagnetizării.

               9. i) Tehnici de demagnetizare.

            6. 6. Indicaţii obţinute la examinarea cu particule magnetice.

               1. a) Semnificaţiile indicaţiilor.

               2. b) Factori care influenţează apariţia indicaţiilor

               3. c) Indicaţii false.

               4. d) Prescripţiile tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a indicaţiilor apărute în urma examinărilor cu particule magnetice.

            7. 7. Standarde şi norme în vigoare, cu privire la examinarea cu particule magnetice.

            8. 8. Norme de tehnica securităţii muncii.

            9. 9. Aplicaţii practice de laborator.

         5. E) CURENŢI TURBIONARI

            1. 1. Introducere.

               1. a) Principii de bază ale examinării cu curenţi turbionari.

               2. b) Avantajele şi dezavantajele metodei.

            2. 2. Teoria curenţilor turbionari.

               1. a) Generarea curenţilor turbionari.

               2. b) Efectul câmpurilor create de curenţii turbionari.

               3. c) Proprietăţile curenţilor turbionari.

            3. 3. Tipuri de bobine.

               1. a) Bobine exterioare (simple, duble), bobine interioare, bobine de suprafaţă.

               2. b) Avantaje şi limite ale tipurilor de bobine.

               3. c) Factori care influenţează alegerea tipului de bobină – natura şi forma produsului examinat.

               4. d) Factori care influenţează impedanţa bobinei – conductibilitatea, permeabilitatea, omogenitatea produsului examinat.

               5. e) Factorul de umplere.

            4. 4. Aparatura

               1. a) Generatori cu frecvenţă fixă sau reglabilă.

               2. b) Punţi de măsură şi echilibrare.

               3. c) Amplificatori.

               4. d) Discriminatori de fază.

               5. e) Circuite de compensare a distanţei bobină – produs.

               6. f) Filtre de frecvenţă

               7. g) Alegerea frecvenţei de testare şi a traductorilor.

               8. h) Raportul semnal/ zgomot

               9. i) Metode de îmbunătăţire al raportului semnal / zgomot

               10. j) Viteza de răspuns.

               11. k) Efectul Skin.

                   1. 1) Componenta inductivă şi rezistivă.

            5. 5. Examinarea.

               1. a) Tipuri de discontinuităţi şi posibilitatea localizării lor.

               2. b) Viteza optimă de examinare.

               3. c) Examinarea produselor semifabricate – bare, tuburi, fire, determinarea grosimii.

            6. 6. Standarde şi norme în vigoare, cu privire la metoda de examinare.

            7. 7. Norme de tehnica securităţii muncii.

            8. 8. Aplicaţii practice de laborator.

         6. F) VERIFICAREA ETANŞEITĂŢII

            1. 1. Introducere.

               1. a) Principii de bază ale metodei.

               2. b) Avantajele şi dezavantajele metodei.

            2. 2. Teoria testelor de verificare a etanşeităţii.

               1. a) Terminologie.

               2. b) Unităţi fizice în verificarea etanşeităţii.

               3. c) Principii fizice în verificarea etanşeităţii.

               4. d) Proprietăţile fluidelor.

               5. e) Caracteristicile debitelor.

               6. f) Fundamentele vidului.

               7. g) Legile şi proprietăţile gazelor.

            3. 3. Tehnici pentru verificarea etanşeităţii.

               1. a) Tehnica cu bule.

               2. b) Tehnica ultrasonică.

               3. c) Tehnica presiunii.

               4. d) Tehnica gazului trasor.

               5. e) Tehnica spectrometriei de masă.

               6. f) Sensibilitatea diferitelor tehnici

            4. 4. Sisteme şi echipamente în funcţie de tehnica aplicată.

               1. a) Construcţie şi utilizare

               2. b) Acurateţe şi precizie

               3. c) Calibrarea echipamentelor.

            5. 5. Criterii de acceptare respingere.

            6. 6. Standarde şi norme în vigoare, cu privire la verificarea etanşeităţii.

            7. 7. Norme de tehnica securităţii muncii în funcţie de tehnica de examinare.

            8. 8. Aplicaţii practice de laborator.

         ANEXA2

         CERINTE MINIME DE CUNOŞTINTE PENTRU PERSONALUL DE EXAMINĂRI NEDISTRUCTIVE CE SOLICITĂ EXAMINAREA ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII PENTRU NIVELUL3

         1. A) RADIAŢII PENETRANTE

            1. 1. Tematica pentru nivelele I şi 2 din anexa I cu aprofundarea următoarelor subiecte: elemente şi principii ale examinării nedistructive industriale cu radiaţii penetrante;

               cunoştinţe teoretice şi practice care să permită stabilirea celei mai adecvate tehnici de examinare industrială cu radiaţii penetrante;

               aptitudini generale pentru interpretarea şi compararea diverselor coduri, standarde, prescripţii tehnice şi specificaţii cu privire la examinarea cu radiaţii penetrante.

            2. 2. Cunoştinţe teoretice de minim nivelul 2 cu privire la o metodă complementară.

            3. 3. Cunoştinţe generale cu privire la posibilităţile şi limitele celorlalte metode de exammare nedistructivă.

            4. 4. Principii fundamentale ale fabricaţiei şi tehnologiei produselor.

            5. 5. Prelucrarea materiilor prime.

            6. 6. Procese metalurgice; produse metalice de bază; producerea semifabricatelor şi a lingourilor.

            7. 7. Procedee de turnare.

            8. 8. Cunoştinţe generale de tratamente termice.

            9. 9. Sudarea materialelor.

               IO.Placarea.

               I I.Proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor. 12.Prelucrări prin deformare plastică la rece şi la cald. 13.Finisarea suprafeţelor şi protecţia contra coroziunii.

         2. B) ULTRASUNETE

            Aceeaşi tematică ca la examinarea cu radiaţii penetrante cu observaţia că la punctul I se va înlocui cuvântul "radiaţii penetrante" prin cuvântul "ultrasunete".

         3. C) LICHIDE PENETRANTE

            Aceeaşi tematică ca la examinarea cu radiaţii penetrante cu observaţia că la punctul I se va înlocui cuvântul "radiaţii penetrante" prin cuvintele "lichide penetrante".

         4. D) PARTICULE MAGNETICE

            Aceeaşi tematică ca la examinarea cu radiaţii penetrante cu observaţia că la punctul I se va înlocui cuvântul "radiaţii penetrante" prin cuvintele "particule magnetice".

         5. E) CURENŢI TURBIONARI

            Aceeaşi tematică ca la examinarea cu radiaţii penetrante cu observaţia că la punctul I se va înlocui cuvântul "radiaţii penetrante" prin cuvintele "curenţi turbionari".

         6. F) VERIFICAREA ETANŞEITĂŢII

         Aceeaşi tematică ca la examinarea cu radiaţii penetrante cu observaţia că la punctul I se va înlocui cuvântul "radiaţii penetrante" prin cuvintele "verificarea etanşeităţii".

         ANEXA3

         Agentul economic ……………………..

         Localitatea ……………………………..

         Telefon/Fax ……………………………

         Data ……………………………………

         nr………….

         ADEVERINŢĂ

         Se adevereşte prin prezenta că dl. (dna.) născut la data

         de …………………… în localitatea judeţul

         ……………………………. angajat la……………………………………………. a efectuat în cadrul

         laboratorului nostru examinări nedistructive în următoarele metode şi specialităţi. pe următoarea aparatură:

         Examinările s-au efectuat in perioada de la …………….. la ……………… totalizând (luni sau

         ani).

         În acest timp dl. (dna.) a depus

         interes în însuşirea deprinderilor practice, putându-se prezenta la examenul de autorizare/ prelungire/ extindere.

         DIRECTOR

         (numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

         ANEXA4

         Instituţia                                           Localitatea                                             Str.                                       nr.  _ Telefon                           Fax           

         34

         MON TORULOF C ALALROMÂN E ,PARTEA ,Nr.124bis/11.2004

         ISCIR

         PROCES VERBAL nr.                       din                       _

         Nr. crt.	Numele şi prenumele	Cod numeric personal ( CNP)	Locul naşterii	Rezultatele obţinute la exammarea			Media ( % ) /rezultat	Autorizaţia se eliberează pentru		Nr. autorizaţie	Autori- zatie valabila până la:
         				sens	oral	practic		Specialitate	Nivel

         cu rezultatele obţinute la examenul de autorizare în examinări nedistructive nivel 1 şi 2 a următorilor candidaţi

         ( % )

         Dosarele candidaţilor de mai sus au fost verificate de către comisie si găsite complete si împreuna cu lucrarea scrisa si un exemplar din Procesul verbal au rămas in unitatea organizatoare a examenului de autorizare.

         COMISIA DE AUTORIZARE IMPUTERNICITUL AGENTULUI ECONOMIC

         Instituţia                                             Localitatea                                             Str.                                       nr.  _ Telefon                             Fax           

         ANEXA5

         MON TORULOF C ALALROMÂN E ,PARTEA ,Nr.124bis/11.2004

         ISCIR

         PROCES VERBAL nr.                       din                       _

         cu rezultatele obţinute la examenul de autorizare in examinări nedistructive nivel 3 a următorilor candidaţi

         				Rezultatele obţinute la exammarea (o/o)		Rezultate I/ II	Autorizaţia se eliberează pentru	Nr. autorizaţie	Autori-
         					Examen metoda principală II
         	Numele si Prenumele	Cod numeric personal	Locul naşterii	Examen de bază			Specialitate		zatie valabila
         Nr.		( CNP)							până la:
         crt.				I

         Dosarele candidaţilor de mai sus au fost verificate de către comisie si găsite complete si împreuna cu lucrarea scrisa si un exemplar din Procesul verbal au rămas in unitatea organizatoare a examenului de autorizare.

         35

         COMISIA DE AUTORIZARE IMPUTERNICITUL AGENTULUI ECONOMIC

         ANEXA6

         MON TORULOF C ALALROMÂN E ,PARTEA ,Nr.124bis/11.2004

         MODELUL AUTORIZAŢIEI ISCIR

         

         8

         FOTO

         AUTORIZATIE PENTRU

         EXAMINARI NEDISTRUCTIVE Nr…………..

         '

         Nwnele                         _

         Prenumele                     _ CNP                               _

         Locul naşterii                   _ Agentul economic                   _

         ISCIR INSPECT Unitatea emitentă

         Data eliberării………….

         Data expirării…………..

         (semnătura şi ştampila)

         Delegatul ISCIR care a făcut parte din comisia de examinare

         (semnătură şi ştampilă)

         Prezenta autorizaţie este eliberată în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR. Standard de referinţă: ………………………………….

         În baza rezultatelor examenului de autorizare / prelungire / extindere, consemnate în procesul verbal nr…………………….din data

         de…………………..se autorizează posesorul prezentei autorizaţii să execute examinări nedistructive pentru:

         nivelul metoda specialitatea

         36

         FAŢĂ VERSO

         M N STERULECONOM EŞCOMERŢULU

         ORDIN

         pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR12-2003,ediţia1,

         „Măsurareacuultrasuneteagrosimiielementelorinstalaţiilormecanicesubpresiuneşialeinstalaţiilorderidicat”*)

         ÎnaplicareaHotărâriiGuvernuluinr.1.340/2001privindorganizareaşifuncţionarea nspecţieideStatpentruControlulCazanelor,RecipientelorsubPresiuneşi nstalaţiilordeRidicat,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.37din21ianuarie2002,întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.485din7iulie2003,şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

         ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

         Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR12-2003,ediţia1,,,Măsurareacuultrasuneteagrosimiielementelorinstalaţiilormecanicesubpresiuneşialeinstalaţiilorde

         ridicat",cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

         Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea .

         Ministruleconomieişicomerţului,

         DanIoanPopescu

         Bucureşti,19decembrie2003.

         Nr.379.

         

         *)Ordinulministruluieconomieişicomerţuluinr.379/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.124din

         11februarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

         

         ANEXĂ")

         

         *)Anexaestereprodusăînfacsimil.

         1. 1 GENERALITĂŢI

            1. 1.1 Scop

               Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la examinările nedistructive.

               Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.

            2. 1.2 Domeniu de aplicare

               Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile tehnice minime de măsurare cu ultrasunete a grosimii elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat, supuse regimului de supraveghere tehnică conform prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR. Examinările nedistructive la elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesară supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea standardelor şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, Colecţia ISCIR.

               Prevederile prezentei prescripţii tehnice sunt aplicabile oricărui material metalic în care undele ultrasonice se propagă cu viteză constantă şi de la care se poate obţine o reflectare a fasciculului ultrasonic de pe suprafaţa opusă celei pe care se aşează traductorul.

            3. 1.3 Personal de execuţie

               Examinarea cu ultrasunete va fi efectuată de către personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR.

            4. 1.4 Referinţe normative

               Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.

               1. 1.4.1 Legi şi hotărâri

                  • • Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

                  • • Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

                  • • Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune

               2. 1.4.2 Standarde

                  • • SR EN 12223:2001, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Specificaţii privind blocul de calibrare nr. 1

                  • • SR EN 12668-1:2001, Examinări nedistructive. Caracterizarea şi verificarea echipamentelor pentru verificarea ultrasonică. Partea 1: Defectoscoape

                  • • SR EN 27963:1995, Îmbinări sudate din oţel. Bloc de calibrare Nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate

                  • • STAS 6914-90, Control nedistructiv acustic. Defectoscopie ultrasonică. Terminologie

                  • • STAS 7802/1-79, Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea defectoscoapelor. Condiţii tehnice generale

                  • • STAS 7802/4-79, Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A3

                  • • STAS 7802/5-79, Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4

                  • • STAS R 12500/2-87, Defectoscopie ultrasonică. Etalonarea şi reglarea defectoscoapelor ultrasonice

                  • • STAS R 12500/3-87, Defectoscopie ultrasonică. Metoda de verificare în exploatare defectoscoapelor ultrasonice

                  • • SE 797 (ASTME 797-1995), Standard Practice for Measuring Thickness by Manual Ultrasonic Pulse-Echo Contact Method

            5. 1.5 Termeni şi definiţii

               1. 1.5.1 aparat cu citire directă – aparat de orice tip la care citirea grosimii măsurate se efectuează direct pe afişajul numeric al acestuia.

               2. 1.5.2 prezentare A – prezentarea care are în abscisă timpul de parcurs al impulsului ultrasonic iar în ordonată amplitudinea ultrasonică recepţionată de la un reflector.

                  Termenii şi menţionate anterior se aplică numai în sensul prezentei prescripţii tehnice.

            6. 1.6 Abrevieri

               PT – Prescripţie tehnică US – Ultrasunete

         2. 2 APARATURA DE MĂSURARE

            Aparatul ultrasonic trebuie să corespundă necesităţii de a emite, recepţiona şi transmite impulsurile ultrasonice de diferite frecvenţe în „prezentare A" sau prin citire directă (numeric).

            Aparatul ultrasonic va fi prevăzut cu sursă de alimentare, acumulatori sau baterii, cu traductoare corespunzătoare metodei de lucru şi, acolo unde este cazul, cu bloc de calibrare propriu.

            Aparatura utilizată trebuie să fie verificată metrologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

         3. 3 CONDIŢII DE APLICARE

            1. 3.1 Suprafeţele elementelor pe care urmează să se efectueze măsurarea grosimii cu ultrasunete vor fi pregătite în mod corespunzător, fiind necesară, în prealabil, înlăturarea de pe acestea a depunerilor (oxizi, vopsea etc.).

               Prezenţa depunerilor sub formă de oxizi, vopsea sau alte materiale aderente pe suprafaţa pe care se efectuează măsurarea, precum şi a discontinuităţilor de material (suprapuneri, exfolieri, incluziuni etc.) conduce la indicaţii false cu privire la grosimea reală a materialului.

            2. 3.2 Suprafeţele pe care se va efectua măsurarea grosimii cu ultrasunete trebuie să fie controlate vizual după curăţare.

            3. 3.3 Măsurarea cu ultrasunete a grosimii elementelor se va efectua numai de către personal autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la autorizarea personalului care efectuează examinări nedistructive la instalaţii mecanice sub presiune şi la instalaţii de ridicat, Colecţia ISCIR.

            4. 3.4 Suprafeţele examinate trebuie să fie plane şi lipsite de materiale străine care ar putea perturba cuplarea palpatorului (rugină, ţunder, stropi de sudură, crestături, striuri etc.).

               Pentru suprafeţe cilindrice sau sferice, această cerinţă va fi respectată dacă este îndeplinită următoarea condiţie: D 2: 15 a;

               unde:

               • – D este diametrul piesei, în mm;

               • – a este dimensiunea tălpii palpatorului în direcţia de examinare, în mm.

               Dacă această cerinţă nu poate fi îndeplinită, talpa palpatorului trebuie să fie adaptată la suprafaţă, iar sensibilitatea şi domeniul trebuie să fie reglate în consecinţă.

               Ondulaţia suprafeţei examinate nu trebuie să fie mai mare de 0,5 mm.

               Suprafeţele examinate şi suprafeţele pe care se reflectă fasciculul ultrasonic sunt considerate satisfăcătoare dacă rugozitatea, Ra, este maxim 6,5 µm, pentru suprafeţele prelucrate mecamc, respectiv 12,5 µm, pentru suprafeţele sablate cu alice.

            5. 3.5 Temperatura suprafeţei metalului elementului supus măsurării grosimii cu ultrasunete trebuie să fie cuprinsă între 0°C şi 60°C pe toată durata examinării, iar temperatura mediului ambiant va fi de cel puţin +s0c.

            6. 3.6 Mediul de cuplare se va alege astfel încât să se asigure un contact corespunzător între traductor şi suprafaţa supusă măsurării, avându-se în vedere modul de pregătire a suprafeţei, temperatura şi poziţia acesteia.

            7. 3.7 Pentru domeniul temperaturilor standard menţionate la pct. 3.5 se pot utiliza uleiuri minerale, valvolină, unsoare consistentă, glicerină etc. Pentru temperaturi ridicate se vor utiliza medii de cuplare speciale.

            8. 3.8 În cazul în care există cerinţe care limitează conţinutul unor compuşi din mediul de cuplare, se vor respecta limitele impuse certificate printr-un buletin de analiză chimică a cuplantului pentru compuşii respectivi.

            9. 3.9 În cazul în care măsurarea grosimii cu ultrasunete se va efectua în alte condiţii decât cele menţionate în prezenta prescripţie tehnică, se va întocmi o procedură de examinare care trebuie să fie avizată de ISCIR-INSPECT.

         4. 4 METODE DE MĂSURARE

            1. 4.1 Metodele de măsurare cu ultrasunete prevăzute în prezenta prescripţie tehnică sunt prin impuls reflectat.

               Măsurarea cu ultrasunete se efectuează prin contactul direct între traductor şi metal, cu condiţia ca suprafaţa elementului supus măsurării să fie accesibilă cel puţin pe o parte.

            2. 4.2 În funcţie de tipul aparatului utilizat, măsurarea cu ultrasunete a grosimii materialului se poate efectua astfel:

               1. a) prin citirea directă a grosimii materialului, numeric, pe aparate destinate numai măsurării grosimii cu ultrasunete;

               2. b) prin citirea directă a grosimii materialului, numeric, pe ecranul unui defectoscop ultrasonic, în „prezentare A”;

               3. c) pe ecranul unui defectoscop ultrasonic, în „prezentare A”, utilizând ecouri de fund multiple.

            3. 4.3 Măsurarea grosimii se efectuează astfel:

               1. a) pe suprafeţe plane, cu traductoare de unde longitudinale monocristal sau dublu cristal (emisie-recepţie) cu talpă plană şi numai în cazul în care suprafaţa opusă nu face un unghi mai mare de 1o0 cu suprafaţa pe care se aplică traductorul;

               2. b) pe suprafeţe curbe (de exemplu: ţevi), cu traductoare de unde longitudinale monocristal cu talpă concavă (curbura tălpii traductorului trebuie să fie mai mare sau egală cu cea a suprafeţei de palpare) sau cu traductoare de unde longitudinale dublu cristal (emisie-recepţie).

               NOTĂ: În cazul în care suprafaţa elementului examinat nu permite o cuplare corectă datorită formei sale neregulate, trebuie să se efectueze o prelucrare corespunzătoare a suprafeţei.

               Pentru fiecare punct de măsurare, traductorul de unde longitudinale dublu cristal (emisie-recepţie) se va fixa în două poziţii pe acelaşi loc, cu planul de separare a celor două cristale decalat la 90° (cu excepţie în cazul ţevilor), iar în final se va lua în considerare valoarea cea mai mică.

               La măsurarea grosimii unor elemente cu forme complexe se va avea în vedere, în afara ecoului generat de suprafaţa opusă (până la care se măsoară grosimea), posibilitatea apariţiei ecourilor nedorite provenite de la reflexii ale fasciculului ultrasonic pe suprafeţele învecinate direcţiei pe care se efectuează măsurarea.

               Pentru efectuarea măsurărilor, se vor utiliza traductoare în funcţie de configuraţia piesei, de structura materialului şi de frecvenţele de lucru ale aparatelor folosite la măsurarea grosimii cu ultrasunete.

         5. 5 CALIBRAREA ŞI ETALONAREA APARATURII DE MĂSURARE

            1. 5.1 Calibrarea şi etalonarea aparaturii ultrasonice, în vederea măsurării grosimii, se vor efectua în conformitate cu instrucţiunile fiecărui aparat, livrate de furnizor odată cu acesta, utilizând elementul de calibrare al aparatului, blocul de calibrare conform SR EN 12223, STAS 7802/4, STAS 7802/5 sau SR EN 27963 precum şi seturi de etaloane. Blocurile de referinţă vor avea viteza ultrasonică identică cu cea a piesei de măsurat, dimensiunile acestora vor include grosimea de măsurat atunci când viteza ultrasunetului diferă cu mai mult de 1% de cea a materialului blocului de calibrare şi vor avea minim patru trepte.

            2. 5.2 Blocurile de referinţă executate din acelaşi material ca şi cel al elementului de măsurat se vor utiliza şi în cazul în care nu există posibilitatea măsurării prin mijloace mecanice a grosimii şi nici nu se cunoaşte viteza ultrasonică în materialul respectiv.

               Blocurile de referinţă vor fi verificate dimensional conform unei proceduri, folosind mijloace de măsurare verificate metrologic.

               Pentru diametre exterioare, De, mai mici de 159 mm vor fi folosite blocuri de referinţă curbe de acelaşi diametru şi aceeaşi grosime ca a ţevii controlate.

               Pentru De mai mari sau egale cu 159 mm se utilizează blocul de calibrare A3, conform STAS 7802/4.

            3. 5.3 Calibrarea şi etalonarea aparatului se vor efectua cu acelaşi ansamblu „aparat-traductor” ş1 acelaşi mediu de cuplare care vor fi utilizate la măsurarea efectivă a grosimii elementului.

            4. 5.4 După calibrarea şi etalonarea aparaturii de măsurare a grosimii cu ultrasunete, este interzisă schimbarea parametrilor utilizaţi în operaţiile menţionate, cu excepţia amplificării.

            5. 5.5 La folosirea metodei cu impuls reflectat utilizând ecouri multiple, etalonarea va consta în:

               1. a) stabilirea domeniului de grosimi pentru elementul care urmează a fi măsurat;

               2. b) alegerea etalonului de referinţă a cărui grosime include şi grosimea elementului care urmează a fi măsurat.

               La alegerea unui număr de ecouri nu se va lua în considerare indicaţia impulsului iniţial, care va fi scos din ecranul aparatului deoarece distanţa pe ecran între acesta şi primul ecou de fund reprezintă o grosime mai mare decât grosimea măsurată a elementului. Astfel, pe ecran, la gradaţia „zero" va fi primul ecou de fund.

               Numărul minim de ecouri va fi de patru.

            6. 5.6 Etalonarea aparatelor cu citire directă (atât a defectoscoapelor ultrasonice, cât şi a celor destinate numai măsurării grosimii cu ultrasunete) se va efectua cu blocuri de calibrare sau de referinţă utilizând două trepte consecutive astfel încât grosimea de măsurat să fie cuprinsă între grosimile celor două trepte.

            7. 5.7 Pentru domeniul de măsurare 1… 3 mm se vor utiliza numai traductoare de unde longitudinale dublu cristal (emisie-recepţie). Etalonarea ansamblului „aparat-traductor” se va efectua în aceste cazuri, în mod obligatoriu, cu etaloane din acelaşi material ca şi cel al elementului de măsurat, conform celor menţionate la pct. 5.6.

            8. 5.8 În timpul etalonării, atât a defectoscoapelor ultrasonice cu citire directă cât şi a celor la care citirea se realizează prin ecouri multiple, aparatul va fi reglat până la obţinerea pe ecran a ecourilor, respectiv a dimensiunilor corespunzătoare grosimilor reale ale etaloanelor.

            9. 5.9 Etalonarea se va efectua la începutul şi la sfârşitul schimbului de lucru, la schimbarea operatorului sau ori de câte ori se consideră că este necesară.

               În cazul constatării unor abateri de la etalonarea iniţială, măsurările efectuate între două etalonări succesive se vor repeta.

            10. 5.10 În timpul măsurării grosimilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:

                1. a) se vor efectua două măsurări în acelaşi punct, înregistrându-se valoarea cea mai mică pentru traductoarele monocristal; pentru traductoarele dublu cristal se va proceda conform celor menţionate la pct. 4.3;

                2. b) măsurarea se va efectua în puncte distincte sau în punctele de intersecţie ale unui caroiaj, în funcţie de cerinţele proiectantului, ale organului de supraveghere tehnică abilitat sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT;

                3. c) în cazul materialelor care prezintă discontinuităţi, se va verifica existenţa acestora prin examinarea ultrasonică pe ambele feţe ale elementului la care se măsoară grosimea şi numai în cazul în care acest lucru nu este posibil prin examinare ultrasonică pe o singură faţă cu traductor de unde longitudinale dublu cristal (emisie-recepţie).

            11. 5.11 Examinarea ultrasonică pentru punerea în evidenţă a discontinuităţilor de material se va efectua în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 1O, Colecţia ISCIR, referitoare la examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite la construirea şi repararea instalaţiilor supuse regimului de supraveghere tehnică din partea ISCIR-INSPECT.

         6. 6 ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

            1. 6.1 Fiecare laborator de examinări, care efectuează măsurări de grosimi cu ultrasunete, trebuie să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a examinărilor efectuate, care va conţine cel puţin următoarele informaţii:

               • – data examinării;

               • – comanda internă;

               • – instalaţia supusă examinării;

               • – subansamblul examinat;

               • – aparatul utilizat;

               • – traductorul utilizat;

               • – tipul etalonului;

               • – grosimea minimă şi maximă măsurată;

               • – numărul buletinului de examinare.

            2. 6.2 Rezultatele măsurărilor de grosimi efectuate prin metoda ultrasonică vor fi consemnate într-un buletin de examinări US grosimi, care va conţine:

               • – denumirea completă şi adresa agentului economic;

               • – denumirea completă şi adresa laboratorului;

               • – numărul autorizaţiei din partea ISCIR-INSPECT;

               • – data la care expiră autorizaţia;

               • – numărul şi data emiterii buletinului;

               • – beneficiarul;

               • – data şi numărul comenzii interne;

               • – datele de identificare a elementului măsurat (ansamblu, subansamblu, material, numărul de fabricaţie, anul fabricaţiei, grosimea conform documentaţiei etc.);

               • – datele cu privire la aparatura folosită (tipul şi seria aparatului, domeniul de lucru, amplificarea, viteza ultrasonică, tipul traductorului, frecvenţa, diametrul traductorului etc.);

               • – modul de citire a grosimii şi precizia de măsurare;

               • – numele şi semnătura operatorului care a efectuat examinarea şi ale şefului de laborator;

               • – numărul autorizaţiei operatorului şi data la care expiră.

                 La examinările efectuate la echipamentele sub presiune clasificate conform Hotărârii Guvernului nr. 752/2002 se vor folosi aparate care vor avea următoarele exactităţi de măsurare şi care vor fi trecute în buletin:

               • – echipamentele sub presiune din categoriile I şi II: exactitatea de măsurare de 0,25 mm;

               • – echipamentele sub presiune din categoria III: exactitatea de măsurare de O,1 mm;

               • – echipamentele sub presiune din categoria IV: exactitatea de măsurare de 0,05 mm.

            3. 6.3 La buletinul de examinare US grosimi vor fi anexate:

               • – schiţa elementului, cu indicarea punctelor în care s-au efectuat măsurările de grosime, cotate astfel încât să permită identificarea ulterioară fără echivoc a punctelor respective;

               • – documentul cu valorile obţinute (împreună cu exactitatea de măsurare).

               Buletinul de examinare US grosimi se va emite în cel puţin două exemplare, din care unul va rămâne în arhiva laboratorului de examinări.

               Modelul buletinului de examinări US grosimi este prezentat în anexa A.

               Se poate utiliza şi alt tip de buletin de examinare, cu condiţia respectării numărului minim de date menţionate în anexa A.

         7. 7 DISPOZIŢII FINALE

            1. 7.1 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

            2. 7.2 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:

               • • CR 30-99 „Prescripţii tehnice pentru măsurarea cu ultrasunete a grosimilor elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobată cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 134/1999.

            3. 7.3 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            4. 7.4 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

            5. 7.5 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

            6. 7.6 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

         ANEXA A

         Denumirea şi adresa agentului economic: ………………………………………………..

         Denumirea şi adresa laboratorului: ……………………………………………………….

         Nr. autorizaţiei din partea ISCIR-INSPECT: …………………………………………….

         Data la care expiră autorizaţia: …………………………………………………………………..

         BULETIN DE EXAMINARE US GROSIMI

         Nr. ………….Data: ……………

         Beneficiar ……………………………………………………………………………….

         Denumire instalaţie ………………………………….., subansamblu ,

         nr. fabricaţie ……………………………………, anul fabricaţiei ……………………..

         Conform comenzii interne nr. ……………………………

         I Grosime material (conform documentaţiei tehnice) (în mm) ………………………

         1. 2 Material ………………………Diametru element (în mm)…………………………

         2. 3 Condiţii de efectuare a examinării:

            Aparat folosit ……………………………. Seria………………………………………

            Domeniu de lucru (în mm) ………………. Amplificare (în dB) (după caz) ………….. Viteza ultrasonică . ……………………….. Tip cuplant………………………………..

            Frecvenţa (în MHz)………………………… Tip traductor. ……………………………….

            Diametru traductor (în mm) . …………….. Tip etalon………………………………….

         3. 4 Modul de citire a grosimii …………………….Precizia de măsurare ……………………….

         4. 5 Examinarea s-a efectuat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 12.

         5. 6 Schiţa elementului măsurat, cu indicarea punctelor în care s-au efectuat măsurările de grosime cu US, şi documentul cu valorile obţinute sunt anexate la prezentul buletin care conţine un număr de

            . file.

         6. 7 Observaţii: ………………………………………………………………………..

         	Nume şi prenume	Nr. autorizaţie/ expiră la data	Nivel de autorizare	Semnătura
         Operator
         Şef laborator

         M N STERULECONOM EŞCOMERŢULU

         ORDIN

         pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR13-2003,ediţia1,

         „Examinareacuradiaţiipenetranteaîmbinărilorsudatecaplacap

         alecomponentelorinstalaţiilormecanicesubpresiuneşialeinstalaţiilorderidicat”*)

         ÎnaplicareaHotărâriiGuvernuluinr.1.340/2001privindorganizareaşifuncţionarea nspecţieideStatpentruControlulCazanelor,RecipientelorsubPresiuneşi nstalaţiilordeRidicat,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.37din21ianuarie2002,întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.485din7iulie2003,şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

         ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

         Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR13-2003,ediţia1,,,Examinareacuradiaţiipenetranteaîmbinărilorsudatecaplacapalecomponentelorinstalaţiilormecanicesubpresiuneşialeinstalaţiilorde

         ridicat",cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

         Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea .

         Ministruleconomieişicomerţului,

         DanIoanPopescu

         Bucureşti,19decembrie2003.

         Nr.380.

         

         *)Ordinulministruluieconomieişicomerţuluinr.380/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.124din

         11februarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

         

         ANEXĂ")

         

         *)Anexaestereprodusăînfacsimil.

         1. 1 GENERALITĂŢI

            1. 1.1 Scop

               Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la examinările nedistructive.

               Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile tehnice minime de examinare cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat supuse regimului de supraveghere tehnică conform prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR.

               Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.

            2. 1.2 Domeniu de aplicare

               Examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate cap la cap care intră în componenţa instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat construite din oţel carbon, slab aliat şi aliat se va efectua în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii şi cu SR EN 444.

               Efectuarea examinărilor nedistructive la elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesară supravegherea ISCIR, se va face conform documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR respectând standardele aplicabile precum şi prescripţiile tehnice ISCIR aplicabile.

               Prevederile prezentei prescripţii se aplică îmbinărilor sudate cap la cap prin topire cu pătrundere completă ale tablelor şi ţevilor.

               Îmbinări sudate:

               1. a) bilaterale;

               2. b) unilaterale:

                  • – pe placă (inel) suport;

                  • – fără placă (inel) suport;

                  • – cu resudare la rădăcină;

                  • – fără resudare la rădăcină;

               3. c) la probele sudate executate în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR.

            3. 1.3 Referinţe normative

               Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, normative, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.

               1. 1.3.1 Legi şi hotărâri

                  • • Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

                  • • Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

                  • • Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare

               2. 1.3.2 Standarde şi normative

                  SR EN 444:1996, Examinări nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiografică cu radiaţii X şi gama a materialelor metalice

                  SR EN 462-1:1996, Examinări nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 1. Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire).Determinarea indicelui de calitate a imaginii

                  SR EN 462-2:1996, Examinări nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 2. Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte şi găuri).Determinarea indicelui de calitate a imaginii

                  SR EN 462-3:1996, Examinări nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 3. Clase de calitate a imaginii pentru metale feroase

                  SR EN 462-4:1996, Examinări nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea 4. Evaluarea experimentală a indicelor de calitate a imaginii şi a tabelelor de calitate a imaginii

                  SR EN 473:2002, Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale

                  SR EN 970: 1999, Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Examinarea vizuală

                  SR EN 1330-3:2001 Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 3: Termeni utilizaţi la examinarea radiografică industrială

                  SR EN ISO 6520-1:1999, Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire

                  SR EN 25817:1993, Îmbinări sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor

                  STAS 7084/2-1982, Defectele îmbinărilor sudate prin topire. Clasificare şi terminologie

                  STAS 8299-1978, Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinărilor sudate prin topire pe baza radiografiilor

                  EN 12517:1998, Controle nondestructif des assemblages soudes – Controle par radiographie des assemblages soudes – Niveaux d'acceptation

                  Cod ASME, Secţiunea V – Examinări nedistructive

                  Normele Fundamentale de Securitate Radiologică, aprobate pnn ordinul Preşedintelui CNCAN nr.14/2000.

            4. 1.4 Termeni şi definiţii

               Termenii şi definiţiile sunt conform SR EN 444.

            5. 1.5 Abrevieri

               PT – Prescripţie Tehnică RT – Examinare radiografică

               ICI – Indicator al calităţii imaginii radiografice.

               CNCAN – Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

         2. 2 Cerinţe pentru personal şi echipamente

            Examinarea cu radiaţii penetrante va fi executată de personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR. Personalul autorizat nivel 2 şi 3 va primi, pe baza unei decizii emise de agentul economic, o ştampilă individuală specifică societăţii, pentru a certifica documentele de examinare.

            Condiţiile tehnice, precum şi clasificarea şi simbolizarea defectelor, vor fi în conformitate cu SR EN 444 şi standardele aplicabile.

            Materialele, accesoriile şi aparatura, specifice pentru verificarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate (filme, ecrane intensificatoare, ICI, seturi preambalate – concentrate pentru prelucrarea filmelor, surse de radiaţii, negatoscoape etc.), trebuie să fie omologate şi însoţite de certificat de calitate.

            Pentru aprecierea calităţii imaginii radiografice se vor utiliza indicatori de calitate a imaginii(ICI), cu trepte şi găuri , cu fire sau penetrametre. Se admite utilizarea altor tipuri de indicatori de calitate a imaginii, în condiţiile prescrise în documentul tehnic normativ al produsului, cu avizul prealabil al ISCIR-INSPECT.

         3. 3 Condiţii de aplicare

            Se supun examinării cu radiaţii penetrante numai îmbinările sudate declarate corespunzătoare, prin buletin, la examinarea vizuală, efectuată în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR şi SR EN 970. Orice modificare a formei geometrice a îmbinării sudate, ulterioară examinării radiografice, impune refacerea examinării vizuale şi a examinării radiografice.

         4. 4 Tehnica de examinare cu radiaţii penetrante

            Examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate se va efectua în conformitate cu prevederile SR EN 444, cu următoarele precizări:

            1. 4.1 Pentru instalaţiile mecanice sub presiune şi de ridicat se va folosi tehnica de examinare A.

            2. 4.2 În cazuri speciale, în care se consideră necesară utilizarea altei tehnici de radiografiere în condiţiile prevăzute de SR EN 444, tehnica de examinare precum şi stabilirea calităţii 1magm11 radiografice, se va face pe baza unei proceduri avizate de ISCIR-INSPECT.

            3. 4.3 Expunerea filmelor radiografice se va efectua fără ecrane intensificatoare, cu ecrane intensificatoare metalice sau cu ecrane intensificatoare fluorometalice.

            4. 4.4 În cazul examinării cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate cap la cap a ţevilor conform figurilor E şi F din Anexa 2, indicatorul de calitate a imaginii radiografice (cu trepte şi găuri) va fi

               poziţionat pe ţeavă în zona cea mai apropiată de sursa de radiaţii, într-un plan perpendicular pe fasciculul de radiaţii, astfel încât imaginea acestuia pe radiografie să apară la o distanţă de minimum 5 mm faţă de marginea îmbinării sudate; indicatorul de calitate a imaginii radiografice cu fire va fi poziţionat pe ţeavă, cu firele transversale pe îmbinarea sudată.

            5. 4.5 Densitatea de înnegrire minimă a radiografiei, în zona metalului depus fără defecte, va fi conform SR EN 444. În acest sens fiecare laborator va fi dotat cu mijloace de apreciere a densităţii de înnegrire a filmelor (densitometru, etalon de înnegrire).

            6. 4.6 În cazul îmbinărilor sudate curbilinii, lungimea zonei examinate trebuie astfel limitată încât densităţile de înnegrire la capetele ei să nu depăşească limita de 15% faţă de densitatea de înnegrire obţinută în centrul zonei examinate.

               Observaţie Prin zonă examinată se înţelege lungimea îmbinării sudate examinată.

            7. 4.7 În cazul aprecierii influenţei radiaţiilor retroîmprăştiate asupra imaginii radiografice, în spatele casetelor se va fixa litera B din plumb conform SR EN 444. Dacă imaginea acestui simbol apare pe radiografie cu o densitate de înnegrire mai mică decât a zonei în care este plasat, aceasta constituie o indicaţie că protecţia împotriva radiaţiilor secundare este necorespunzătoare şi radiografia trebuie repetată. Apariţia imaginii acestui simbol pe radiografie cu o densitate de înnegrire mai mare decât a zonei în care este plasat nu constituie un motiv de respingere a radiografiei.

            8. 4.8 Fiecare operator va avea un indicativ, format dintr-un număr sau o literă din plumb stabilite prin decizie dată de agentul economic, care vor fi aplicate o dată cu indicativul radiografiei, putându-se stabili astfel persoana care a executat radiografia.

            9. 4.9 Remanierile se vor identifica pe radiografie printr-o literă din plumb, respectiv R 1 pentru prima remaniere, R 2 pentru remanierea a doua şi aşa mai departe.

            10. 4.10 Repetarea examinării datorită imaginilor echivoce sau lipsei de sensibilitate a imaginii radiografice, se va identifica pe radiografie printr-o literă din plumb respectiv E 2 pentru expunerea a doua, E 3 pentru expunerea a trei şi aşa mai departe. Se admite şi identificarea repetării examinării prin datarea radiografiei.

            11. 4.11 În cazul când două radiografii ale aceleiaşi poziţii examinate prezintă imagini echivoce în zone diferite se poate accepta examinarea (interpretarea). În acest caz se vor menţiona ambele radiografii în anexa buletinului de examinare, iar ambele filme vor fi arhivate.

            12. 4.12 Executarea examinării după tratamentul termic al îmbinării sudate se va identifica pe radiografie prin litera T din plumb alăturată indicativului radiografiei.

            13. 4.13 Stabilirea calităţii imaginii radiografice, obţinută în urma aplicării tehnicilor de radiografiere prevăzute la pct. 4.1 şi 4.2 se va face conform tabelelor 1, 2, 3, 4 sau 5, în funcţie de tipul indicatorului de calitate a imaginii utilizat şi modul de plasare al acestuia.

                Poziţionarea ICI şi modul de utilizare a tabelelor 1… 5 va fi în conformitate cu prevederile anexei 2. Pentru îmbinările sudate rectilinii se vor utiliza tabelele 1 sau 2.

                Se recomandă să se întocmească tehnologii de examinare pentru reperele examinate, în conformitate cu prevederile prezentelor prescripţii tehnice, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date:

                1. a) date de identificare a produsului (denumire, destinaţie, nr. de fabricaţie, comandă, etc.);

                2. b) natura materialului şi dimensiunile produsului;

                3. c) generatorul de radiaţii X sau sursa de radiaţii gamma;

                4. d) dimensiunile efective ale sursei da radiaţii;

                5. e) tensiunea tubului de radiaţii X sau tipul sursei de radiaţii gamma;

                6. f) intensitatea curentului sau activitatea sursei;

                7. g) tipul şi dimensiunile filmului;

                8. h) tipul şi grosimea ecranelor intensificatoare;

                9. i) tipul ICI şi nivelul de calitate;

                10. j) densitatea de înnegrire;

                11. k) distanţa minimă sursă-piesă sau sursă-film;

                1) filtre sau măşti utilizate;

                1. m) date privind developarea filmelor (automată sau manuală, timp de revelare, temperatură etc.);

                2. n) schiţa geometriei de expunere şi număr de expuneri.

                Grosimea materialului şi diametrul firului sau găurii care trebuie văzută pe radiografie în cazul tehnicii de radiografiere printr-un singur perete conform figurilor A,B şi C din anexa 2

                Tabelul 1

                t(mm)		ICI pe partea dinspre sursa		ICI pe partea filmului
                peste	până la	ICI cu fire (mm)	ICI cu trepte si găuri (mm)	ICI cu fire (mm)	ICI cu trepte si găuri (mm)
                	6	0,16	0,4	0,16	0,32
                6	8	0,20	0,50	0,16	0,4
                8	10	0,25	0,63	0,20	0,5
                10	16	0,32	0,8	0,25	0,63
                16	25	0,40	1,0	0,32	0,8
                25	32	0,5	1,25	0,40	1,0
                32	40	0,63	1,25	0,50	1,0
                40	60	0,80	1,6	0,63	1,25
                60	80	1,0	2,0	0,80	1,6
                80	150	1,25	2,0	1,0	1,6
                150	170	1,60	2,5	1,25	2,0
                170	180	2,00	3,2	1,60	2,5
                180	190	2,5	4,0	2,0	3,2
                190	200	3,2	5,0	2,5	4,0

                Grosimea materialului , alegerea penetrametrului şi gaura care trebuie văzută pe radiografie în cazul tehnicii de examinare cu iradiere printr-un singur perete conform fig. A,B,C din anexa 2 şi a îmbinărilor sudate rectilinii.

                

                Grosimea materialului şi diametrul firului sau găurii care trebuie văzută pe radiografie în cazul tehnicii de radiografiere printr-un singur perete conform figurilor E şi F din anexa 2.

                Tabelul 4

                t(mm)		ICI cu fire mm	ICI cu trepte şi găuri mm
                peste	până la
                o	10	0,25	0,8
                10	16	0,32	1,0
                16	25	0,4	1,25
                25	40	0,5	1,6
                40	60	0,63	1,6
                60	80	0,8	2,0

                Grosimea materialului , alegerea penetrametrului şi gaura care trebuie văzută pe radiografie în cazul tehnicii de examinare cu iradiere prin doi pereţi conform fig. D,E şi F din anexa 2 şi a îmbinărilor sudate rectilinii.

                Tabelul 5

                t(mm)		Număr de identificare	Gaura
                peste	până la, inclusiv
                –	9,5	10	4T
                9,5	16	12	4T
                16	22	15	4T
                22	25,4	17	4T
                25,4	38	25	2T
                38	51	30	2T
                51	63,5	35	2T
                63,5	76	40	2T
                76	102	45	2T
                102	152	50	2T

         5. 5 Stabilirea calităţii îmbinărilor sudate cap la cap

            În sensul prezentelor prescripţii tehnice se definesc următoarele noţiuni:

            1. 5.1 Indicaţie de discontinuitate rotunjită este orice imagine cu contur regulat, circular sau oval a cărei dimensiune maximă este mai mică sau egală cu de trei ori dimensiunea minimă a sa.

            2. 5.2 Indicaţie de discontinuitate alungită este orice imagine cu contur regulat sau neregulat, de formă alungită a cărei dimensiune maximă este mai mare de trei ori dimensiunea minimă a sa.

            3. 5.3 Indicaţie de discontinuitate rotunjită izolată este acea indicaţie a cărei margine este situată la o distanţă de cel puţin 25 mm faţă de marginea indicaţiei celei mai apropiate.

            4. 5.4 Indicaţii de discontinuităţi rotunjite distribuite sunt acele indicaţii între marginile cărora este o distanţă cuprinsă între 25 mm şi de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari.

            5. 5.5 Indicaţii de discontinuităţi rotunjite grupate sunt formate din cel puţin trei indicaţii între marginile cărora este o distanţă mai mică decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari. Lungimea grupului se defineşte prin distanţa dintre marginile exterioare ale celor două indicaţii care sunt cele mai depărtate între ele.

            6. 5.6 Indicaţii de discontinuităţi rotunjite aliniate sunt formate din cel puţin trei indicaţii, care ating o linie paralelă cu axa îmbinării sudate, trasată prin centrul celor două indicaţii extreme, iar distanţa dintre marginile a două indicaţii succesive este mai mare decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai man.

            7. 5.7 Indicaţii de discontinuităţi rotunjite aliniate grupate în cadrul indicaţiilor de discontinuităţi rotunjite aliniate sunt formate din cel puţin două astfel de indicaţii între marginile cărora este o distanţă egală sau mai mică decât de trei ori dimensiunea maximă a celei mai mari.

            8. 5.8 Două sau mai multe indicaţii de discontinuităţi rotunjite între marginile cărora este o distanţă egală sau mai mică decât dimensiunea maximă a celei mai mari se apreciază cu o singură indicaţie de discontinuitate a cărei dimensiune maximă este egală cu distanţa maximă între marginile exterioare ale indicaţiilor discontinuităţilor respective.

            9. 5.9 Indicaţii de discontinuităţi alungite izolate sunt acele indicaţii între ale căror margini cele mai apropiate este o distanţă mai mare decât şase ori lungimea maximă a celei mai mari indicaţii.

            10. 5.10 Indicaţii de discontinuităţi alungite aliniate sunt formate din cel puţin două indicaţii de discontinuităţi alungite între ale căror margini cele mai apropiate este o distanţă egală sau mai mică decât de şase ori lungimea maximă a celei mai mari indicaţii.

            11. 5.11 Două sau mai multe indicaţii de discontinuităţi alungite între marginile cărora este o distanţă egală sau mai mică decât dimensiunea maximă a celei mai mari, se apreciază ca o singură discontinuitate, a cărei dimensiune maximă este egală cu distanţa maximă între marginile exterioare ale indicaţiilor discontinuităţilor respective.

            12. 5.12 Se defineşte drept grosime „t”, grosimea materialului de bază al îmbinării sudate. În cazul când cele două materiale de bază cu care se realizează îmbinarea sudată au grosimi diferite, grosimea „t” va fi egală cu grosimea materialului de bază cel mai subţire.

            13. 5.13 În îmbinările sudate nu sunt admise defecte de tipul fisură, lipsă de topire, nepătrundere şi crestături.

            14. 5.14 Discontinuităţi admise în îmbinările sudate sunt cele care au indicaţia (imaginea proiectată pe radiofilm) rotunjită sau alungită, în limitele prevăzute.

            15. 5.15 Discontinuităţile rotunjite din îmbinările sudate se admit după cum urmează.

                Vor fi considerate relevante numai acele indicaţii de discontinuităţi rotunjite ale căror dimensiuni maxime depăşesc următoarele valori:

                • – 1/1O t pentru t mai mic decât 3 mm;

                • – 0,4 mm pentru t cuprins între 3 mm şi 6 mm inclusiv;

                • – 0,8 mm pentru t cuprins între 6 mm şi 60 mm inclusiv;

                • – 1,5 mm pentru t mai mare decât 60 mm.

            16. 5.16 Discontinuităţile rotunjite izolate sunt admise dacă dimensiunea maximă a indicaţiilor acestora este egală sau mai mică decât 1/3 t, dar nu mai mare de 6 mm.

            17. 5.17 Discontinuităţile rotunjite distribuite sunt admise dacă dimensiunea maximă a indicaţiilor acestora este egală sau mai mică decât 1/4 t, dar nu mai mare de 4 mm.

            18. 5.18 Discontinuităţile rotunjite grupate sunt admise dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

                • – dimensiunile maxime ale indicaţiilor nu depăşesc valorile prevăzute la pct. 5.17;

                • – lungimea maximă a grupului nu depăşeşte 2 t sau 25 mm, alegându-se valoarea cea mai mică.

            19. 5.19 Mai multe grupuri de discontinuităţi rotunjite sunt admise dacă:

                • – îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. 5.17.;

                • – suma lungimilor grupurilor nu depăşeşte 25 mm pe o lungime de 150 mm a îmbinării sudate;

                • – distanţa între marginile exterioare a două defecte cele mai apropiate care fac parte din două grupuri vecine este mai mare decât de trei ori lungimea celui mai mare grup.

            20. 5.20 Discontinuităţile rotunjite aliniate sunt admise dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

                • – dimensiunile maxime ale indicaţiilor nu depăşesc valorile prevăzute la pct. 5.17;

                • – suma dimensiunilor maxime ale indicaţiilor este mai mică decât t pe o lungime de 12 t a îmbinării sudate.

            21. 5.21 Grupurile de discontinuităţi rotunjite aliniate sunt admise dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

                • – dimensiunile maxime ale indicaţiilor nu depăşesc valorile prevăzute la pct. 5.17;

                • – lungimea maximă a unui grup nu depăşeşte următoarele valori:

                • – 6 mm pentru t mai mic de 20 mm;

                • – 1/3 t pentru t cuprins între 20 mm şi 60 mm inclusiv;

                • – 20 mm pentru t mai mare de 60 mm;

                • – distanţa minimă între două grupuri vecine este mai mare decât de trei ori lungimea grupului celui mai mare;

                • – suma lungimilor grupului este mai mică decât t pe o lungime de 12 t a îmbinării sudate.

            22. 5.22 Discontinuităţile alungite (sufluri şi incluziuni solide) din îmbinările sudate se admit după cum urmează:

                1. a) Discontinuităţile alungite izolate sunt admise dacă dimensiunile lor maxime nu depăşesc următoarele valori

                   • – t/2 dar maxim 6 mm pentru t mai mic sau egal cu 20 mm;

                   • – t/3 pentru t cuprins între 20 mm şi 60 mm inclusiv;

                   • – 20 mm pentru t mai mare de 60 mm.

                2. b) Discontinuităţile alungite aliniate sunt admise dacă lungimea totală a grupului nu depăşeşte valoarea de t pe o lungime de 12t a îmbinării sudate, iar dimensiunile maxime ale fiecărei discontinuităţi nu depăşesc valorile prevăzute la pct. 5.22 lit. a).

            23. 5.23 În nodurile de sudură sunt admise numai discontinuităţile menţionate la pct. 5.16 reduse prin amplificarea cu coeficientul 0,5 şi discontinuităţile menţionate la pct. 5.22 reduse prin amplificarea cu coeficientul 0,3.

                Observaţie: Prin nod de sudură se înţelege distanţa de 2 t, dar minim 20 mm, măsurată de la marginea îmbinării sudate în cele trei direcţii ale intersecţiei sudurilor.

            24. 5.24 În îmbinările sudate ale ţevilor, în afara discontinuităţilor menţionate la punctele de mai sus, este admis şi defectul de retasură la rădăcină, în următoarele condiţii :

                • – în cazul retasurilor la rădăcină izolate, lungimea acestora să nu fie mai mare de 20 % din circumferinţa interioară a ţevii ;

                • – în cazul mai multor retasuri la rădăcină, lungimea totală a acestora să nu depăşească 30 % din circumferinţa interioară a ţevii, iar distanţa dintre două retasuri alăturate să fie cel puţin egală cu 10% din circumferinţa respectivă.

            25. 5.25 În cazul examinării unei îmbinări sudate placate, aprecierea calităţii îmbinărilor sudate placate, se va face separat pentru îmbinarea materialului de rezistenţă şi a placajului, în funcţie de grosimile acestora. În acest scop se va examina mai întâi în mod obligatoriu îmbinarea sudată a materialului de rezistenţă şi apoi ansamblul. Stabilirea calităţii îmbinării sudate a materialului de rezistenţă se face în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii, iar stabilirea calităţii îmbinării placajului se va face în conformitate cu prevederile proiectului (desenul tip de ansamblu).

            26. 5.26 În cazuri speciale, în care se consideră necesar, în condiţiile prevăzute de SR EN 444, aprecierea calitătii îmbinărilor sudate , se va face conform proiectului, documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR INSPECT respectând standardele aplicabile precum şi prescripţiile tehnice Colecţia ISCIR aplicabile şi alte reglementări (standarde europene),cu acordul scris al ISCIR INSPECT.

         6. 6 Înregistrarea rezultatelor

            1. 6.1 Acceptarea calităţii imaginii radiografice a filmului, precum şi a calităţii îmbinării sudate pe care o reprezintă va fi certificată de un interpretator autorizat conform prescripţiei tehnice PT CR 11, prin aplicarea ştampilei individuale, prevăzută la pct.2, pe o porţiune a filmului în afara zonei de interes, fără posibilităţi de mascare a unor eventuale defecte, a indicativului sau a imaginii ICI.

            2. 6.2 Fiecare laborator de examinări cu radiaţii penetrante va avea şi va ţine la zi obligatoriu, un registru de evidenţă a lucrărilor executate, care va cuprinde cel puţin următoarele date:

               1. a) numărul curent;

               2. b) indicativul filmului;

               3. c) data examinării;

               4. d) numărul de fabricaţie a instalaţiei;

               5. e) natura şi grosimea materialului de bază a îmbinării sudate;

               6. f) poansonul sudorului care a executat îmbinarea sudată;

               7. g) natura radiaţiei şi parametrii de lucru;

               8. h) tipul şi dimensiunile filmului;

               9. i) natura şi grosimea ecranului intensificator utilizat;

               10. j) distanţa, sursă de radiaţii – film, sau sursă de radiaţii – piesă;

               11. k) numărul planului de examinare prin radiaţii;

               1) indicatorul de calitate al imaginii radiografice folosit, inclusiv nivelul de calitate (diametrul găurii sau sârmei vizibil efectiv);

               1. m) simbolul defectelor;

               2. n) calitatea îmbinării sudate (admisă sau respinsă);

               3. o) numele şi semnătura celui care a efectuat examinarea;

               4. p) numele şi semnătura celui care a stabilit şi încadrat defectul (interpretatorul);

               1. r) numărul buletinului de examinare eliberat;

               2. s) numărul tehnologiei de control aplicate.

               Fiecare registru va fi numerotat filă cu filă, şnuruit şi parafat.

            3. 6.3 Rezultatele examinării prin radiaţii penetrante vor fi consemnate într-un buletin de examinare întocmit conform anexei 1. Anexa la buletin se poate completa în următoarele moduri:

               1. a) cu toate radiografiile executate la examinarea cu radiaţii penetrante a ansamblului pentru care este eliberat buletinul;

               2. b) numai cu radiografiile care evidenţiază discontinuităţi admise în îmbinarea sudată, conform prevederilor prezentelor prescripţii tehnice.

               Fiecare anexă a buletinului trebuie certificată prin semnătură şi ştampilă, cel puţin de către şeful laboratorului şi cel care a întocmit buletinul.

               În cazul completării anexei la buletin, conform prevederilor aliniatului b de mai sus, se vor menţiona ca observaţie următoarele:

               "toate radiografiile necuprinse în anexă reprezintă îmbinări sudate fără discontinuităţi", în cazul când buletinul are anexe, sau

               -,,toate radiografiile reprezintă îmbinări sudate fără discontinuităţi", în cazul când buletinul nu are anexe.

            4. 6.4 Fiecare buletin va fi însoţit în mod obligatoriu de un plan de examinare radiografică, care va cuprinde cel puţin următoarele:

               1. a) denumirea produsului;

               2. b) numărul de fabricaţie şi comanda;

               3. c) natura şi dimensiunile materialului;

               4. d) detalii de sudură;

               5. e) codificarea îmbinărilor sudate;

               6. f) volumul de examinări (procentual şi în metri liniari) prevăzut prin proiect (desenul tip de ansamblu), pentru fiecare tip de îmbinare sudată;

               7. g) volumul de examinări (în metri liniari) realizat;

               8. h) schiţa cotată a produsului respectiv, din care să rezulte, fără echivoc, modul de poziţionare a filmelor corespunzător cu cele menţionate în buletin (indicative, noduri, distanţe faţă de repere fixe în cazul examinărilor parţiale etc.);

               9. i) numele, semnătura şi ştampila şefului de laborator şi a celui care a completat planul de control;

               10. j) numărul şi data buletinului la care se anexează.

               Planul de examinare radiografică va face parte din desenul tip de ansamblu, iar completarea cu datele specifice examinării va fi făcută de laboratorul care a efectuat examinarea.

            5. 6.5 Radiografiile obţinute în urma examinării vor fi păstrate în arhiva laboratorului agentului economic pe perioada de garanţie, după care se predau beneficiarului spre a fi păstrate până la casarea instalaţiei.

         7. 7 Dispoziţii finale

            1. 7.1 Nerespectarea prevederilor prezentelor prescripţii tehnice se sancţionează conform legilor in vigoare.

            2. 7.2 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:

               • • CR 20-85 „ Prescripţii tehnice pentru examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate cap la cap ale componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat", aprobată prin Decizie a Inspectorului de Stat Şef al ISCIR.

            3. 7.3 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            4. 7.4 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

            5. 7.5 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

            6. 7.6 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

         ANEXAI

         AUTORIZATIE

         ISCIR '

         NR.

         AGENTUL ECONOMIC

         (codul unic de înregistrare fiscală) (adresa exactă,telefon,fax,e-mail)

         Exp. la data

         BULETIN DE EXAMINARE CU RADIAŢII PENETRANTE

         Nr /data

         Produsul…………………………………………………..Subansamblu………………………….

         Nr. fabricaţie…………………. Anul fabricaţiei ………….Comanda internă nr…………………

         Material/dimensiuni…………………………….Beneficiar……………………………………..

         1 Condiţii de excuţie a examinării

         Indicativul radiografiilor
         Grosimea mat. baza mm.
         Parametri de lucru	Natura radiaţiei
         	Dimens. petei focale	mm
         	Activitatea	Ci
         	Tensiunea u	kV
         	Intensitatea I	mA
         	Distanţa focală	mm
         	Timp expunere	mm.
         	Tipul filmului
         Ecran Pb	Material
         	Grosime mm	faţă
         		spate
         Tipul ICI
         Sensibilitate (diametrul min. al firului sau găurii)

2. 2 Examinarea s-a efectuat în procent de…………%, conform planului de examinare anexat la buletin.

3. 3 Examinarea s-a efectuat : înainte / după tratament termic.

4. 4 Rezultatele examinării sunt conform anexei care cuprinde file.

5. 5 Interpretarea radiografiilor s-a efectuat în conformitate cu prescripţiile tehnice PT CR-13, Colecţia ISCIR.

6. 6 Semnături

AUTORIZAŢIE

ISCIR NR.

ANEXA 1 (continuare)

AGENTUL ECONOMIC

(codul unic de îmegistrare fiscală) (Adresa exactă,telefon,fax,e-mail)

Expiră la data

ANEXA LA BULETIN DE EXAMINARE CU RADIAŢII PENETRANTE NR. /data

Observaţie : Radiografiile ce nu sunt menţionate reprezintă îmbinare sudată rară defecte.

AUTORIZATIE

ISCIR NR.

ANEXA 1 (sfârşit)

AGENTUL ECONOMIC

(codul unic de înregistrare fiscală) (Adresa exactă,telefon,fax,e-mail)

Expiră la data

Date conform pct. 6.4

SCHIŢA ELEMENTULUI EXAMINAT CU RADIAŢII PENETRANTE RX

Conform BCN nr /data

ŞEF LABORATOR, ÎNTOCMIT,

ANEXA2

Diamentrul exterior

Tehnica de iradiere

Se examinează

GEOMETRIA DE EXPUNERE

ICI sau penetrametru

al ţevii

Peste 89mm

Printr-un smgur perete

radiografic

Un singur perete

figura A

film

Alegere

Conf. Tabel 1 sau 2

Poziţionare

Pe partea dinspre sursă

Pe film

Peste 89mm

Printr-un Un singur

smgur perete

Conf. Tabel

Pe partea dinspre sursă

inm'

perete 1 sau 2

Pe film

figura .B

Printr-un Conf.

Pe partea dinspre sursă

Peste 89mm

smgur

perete Un singur dar minim 4 perete

expunen defazate la 90° între ele

Tabel 1 sau2

Pe film

figura C

TEHNICA DE EXAMINARE CU IRADIERE PRINTR-UN SINGUR PERETE

Observaţie: Distanta sursa piesa se stabileşte conform SR EN 444.

ANEXA 2 (sfârşit)

TEHNICA DE EXAMINARE CU IRADIERE PRIN DOI PERETI

M N STERULECONOM EŞCOMERŢULU

ORDIN

pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR14-2003,ediţia1,

„Autorizarealaboratoarelorcareefectueazăexaminăridistructiveasupramaterialelorutilizatelainstalaţiimecanicesubpresiuneşilainstalaţiideridicat”*)

ÎnaplicareaHotărâriiGuvernuluinr.1.340/2001privindorganizareaşifuncţionarea nspecţieideStatpentruControlulCazanelor,RecipientelorsubPresiuneşi nstalaţiilordeRidicat,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.37din21ianuarie2002,întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.485din7iulie2003,şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR14-2003,ediţia1,,,Autorizarealaboratoarelorcareefectueazăexaminăridistructiveasupramaterialelorutilizatelainstalaţiimecanicesubpresiuneşilainstalaţiideridicat”,

cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea .

Ministruleconomieişicomerţului,

DanIoanPopescu

Bucureşti,19decembrie2003.

Nr.381.

*)Ordinulministruluieconomieişicomerţuluinr.381/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,Partea ,nr.124din

11februarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1. 1 GENERALITĂŢI

   1. 1.1 Scop

      Prezenta prescripţie tehnică se aplică la autorizarea de către ISCIR-INSPECT a laboratoarelor care efectuează examinări distructive asupra materialelor. Prin „materiale" se înţeleg următoarele produse metalurgice: ţevi, table, semifabricate forjate, diferite profile laminate, semifabricate turnate, semifabricate pentru execuţia organelor de asamblare şi materiale consumabile pentru sudură (electrozi, sârme, fluxuri), materiale feroase şi neferoase etc.

      În sensul prezentei prescripţii tehnice, prin „examinări distructive" se înţeleg toate încercările de laborator care se pot efectua în cadrul domeniilor de examinare indicate în tabelul 1 de la pct. 2.1.

   2. 1.2 Domeniu de aplicare

      Examinările distructive care se efectuează la materialele şi/sau îmbinările sudate utilizate la fabricaţia şi/sau la repararea componentelor cazanelor, recipientelor sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat care fac obiectul supravegherii conform prescripţiilor tehnice în vigoare, Colecţia ISCIR, precum şi încercările mecanice necesare pentru autorizarea sudorilor se vor efectua numai în cadrul unor laboratoare autorizate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice. Vor fi admise la verificările tehnice în vederea autorizării numai laboratoarele care lucrează într-un sistem integrat sau propriu, după caz, de management al calităţii.

   3. 1.3 Referinţe normative

      1. 1.3.1 Legi şi hotărâri

         • • Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii

         • • Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

      2. 1.3.2 Standarde

         • • SR EN ISO 9000:2001, Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular

         • • SR EN ISO/CEI 17025:2001, Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi

           etalonări

   4. 1.4 Abrevieri

      PT – Prescripţie tehnică

      RTED – Responsabil tehnic cu examinările distructive

2. 2 DOMENII DE AUTORIZARE

   1. 2.1 Domeniile de examinări distructive pentru care se autorizează laboratoarele sunt conform tabelului 1 şi vor conţine una sau mai multe metode de examinare indicate de standardele de profil.

      Tabelul 1

      Nr.crt.	Domeniu de examinare	Simbol
      1	Analize chimice	AC
      2	Încercări mecanice	IM
      3	Incercări tehnologice	IT
      4	Analize metalografice	AM
      5	Măsurări de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare	ME

   2. 2.2 Condiţia minimă pentru autorizarea unui laborator este ca acesta să facă dovada privind dotarea şi capabilitatea tehnică pentru efectuarea examinărilor distructive necesare, conform prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, la autorizarea sudorilor şi anume IM + IT (încercări mecanice + încercări tehnologice).

   3. 2.3 Autorizaţia emisă de ISCIR-INSPECT pentru laborator va conţine simbolurile domeniilor de examinări distructive pentru care acesta a fost autorizat, precum şi detalii privind metodele de examinare din cadrul acestor domenii (tipuri de metode, limite de temperatură etc.).

3. 3 CONDIŢII DE AUTORIZARE A LABORATOARELOR

   1. 3.1 Laboratorul care solicită autorizarea va depune la ISCIR-INSPECT documentaţia tehnică prevăzută de prezenta prescripţie tehnică şi cererea pentru autorizare conform modelului din anexa A.

   2. 3.2 Documentaţia care va trebui să însoţească cererea de autorizare va fi constituită din:

      1. a) manualul de management al calităţii (propriu laboratorului sau ca parte extrasă din manualul general al agentului economic), care trebuie să conţină cel puţin:

         • • declaraţia referitoare la politica în domeniul calităţii;

         • • structura de personal a laboratorului (organigrama nominală a întregului personal laborant şi pentru prelucrări epruvete, cu atribuţiile şi responsabilităţile fiecăruia în cadrul domeniilor de examinări distructive solicitate la autorizare);

         • • procedurile specifice activităţilor operaţionale şi funcţionale referitoare la calitate, astfel încât să rezulte amploarea şi limitele competenţei fiecărei persoane din structura laboratorului la luarea unor decizii şi asumarea responsabilităţilor în activităţile laboratorului; trebuie să rezulte, de asemenea, coordonarea sectorului de prelucrări epruvete de către un membru al personalului laborant desemnat special în acest scop;

         • • proceduri generale (de sistem) ale managementului calităţii referitoare la:

           • – modul de tratare şi criteriile de acceptare sau de respingere a cererilor de efectuare a examinărilor distructive;

           • – modalităţile de control, de înregistrare, de circulaţie, de arhivare şi de clasare a documentelor specifice activităţii laboratorului (trasabilitatea probelor şi a înregistrărilor acestora);

           • – modalităţile de aprovizionare cu echipamente, piese de schimb, consumabile şi materiale specifice activităţii laboratorului;

           • – modalităţile de stocare şi de evidenţă a contraprobelor, a probelor martor sau, după caz, a probelor de examinare metalografică şi/sau a epruvetelor ce au fost examinate;

           • – modalităţile prin care se asigură confidenţialitatea rezultatelor obţinute în urma examinărilor distructive efectuate în laborator;

           • – modalităţi de implementare a politicii de calitate în cadrul personalului laboratorului;

         • • acţiuni corective şi preventive:

           • – modul de verificare a respectării cerinţelor manualului de management al calităţii de către personalul laboratorului;

           • – modul de tratare a neconformităţilor;

           • – modul de tratare a derogărilor şi a abaterilor de la standardul specific de material;

           • – modul de tratare a reclamaţiilor;

         • • procedurile şi instrucţiunile specifice de lucru pentru fiecare domeniu de examinări distructive solicitat la autorizare, care vor fi raportate la condiţiile existente efectiv în laborator, cu indicarea detaliată a intervalelor de temperaturi specifice sau a altor parametrii tehnologici specifici, precum şi a tuturor modelelor de documente, schiţe de epruvete şi buletine de laborator folosite;

      2. b) lista echipamentelor, accesoriilor şi materialelor etalon din dotarea laboratorului care asigură respectarea prevederilor standardelor în vigoare pentru domeniile de examinare distructivă solicitate la autorizare; această listă va conţine numărul de inventar al fiecărui utilaj şi va fi ştampilată şi semnată de conducerea agentului economic;

      3. c) deciziile de numire a şefului de laborator şi a adjunctului acestuia, în cazul laboratoarelor care solicită autorizarea pentru mai mult de două domenii de examinări distructive, precum şi a „Responsabilului tehnic cu examinările distructive" (RTED), care urmează să fie autorizat de ISCIR-INSPECT pentru lucrările efectuate în laborator în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR; responsabilul tehnic cu examinările distructive, propus prin decizie pentru autorizare, trebuie să fie absolvent al unui institut de învăţământ superior tehnic (inginer sau chimist) sau fizician, angajat al compartimentului de calitate sau al compartimentului laboratoare din cadrul agentului economic, iar agentul economic trebuie să facă dovada pentru toţi aceştia că sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată, conform legislaţiei muncii.

      4. d) prezentarea incintei laboratorului şi a anexelor acestuia, a modului de întreţinere, de supraveghere a condiţiilor ambientale şi de limitare a accesului personalului neautorizat în anumite zone;

      5. e) lista nominală a personalului tehnic angajat al laboratorului (inclusiv personalul pentru prelucrarea mecanică a epruvetelor destinate examinărilor distructive), precum şi fişele postului pentru persoanele responsabile cu înregistrarea în buletine a rezultatelor obţinute sau cu semnarea finală a documentelor emise în laborator;

      6. f) copie integrală de pe statutul agentului economic, din care să rezulte la paragraful aferent obiectului de activitate codul din „Catalogul cu clasificarea activităţilor din economia naţională” (cod CAEN) specific activităţilor de laborator;

      7. g) copie de pe certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului, din care să rezulte şi codul de înregistrare fiscală a agentului economic.

      8. h) copie de pe autorizaţia laboratorului de examinări distructive, eliberată de ISCIR-INSPECT, care a fost obţinută anterior, dacă este cazul.

   3. 3.3 Respingerea cererii de autorizare a laboratorului se face în cazul în care documentaţia depusă nu este completă, corect întocmită sau cu date necorespunzătoare.

      De asemenea, respingerea cererii se poate face şi în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile referitoare la dotarea minimă a laboratorului pentru domeniile de examinări distructive solicitate la autorizare, în conformitate cu cerinţele standardelor de profil şi ale prescripţiilor tehnice în vigoare, Colecţia ISCIR.

   4. 3.4 ISCIR-INSPECT va comunica, în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii documentaţiei, dacă cererea este admisă sau respinsă în vederea efectuării verificărilor tehnice pentru autorizarea laboratorului.

4. 4 MODUL DE DESFĂŞURARE A AUTORIZĂRII LABORATOARELOR

   1. 4.1 În cazul în care documentaţia depusă la ISCIR-INSPECT a fost acceptată, conducerea ISCIR va stabili componenţa echipei care va efectua verificările tehnice în vederea autorizării laboratorului de examinări distructive şi data efectuării acestora.

   2. 4.2 Echipa desemnată de conducerea ISCIR pentru efectuarea verificărilor tehnice în vederea autorizării laboratorului va fi compusă din unul sau mai mulţi inspectori de specialitate ai ISCIR­ INSPECT şi va fi comunicată agentului economic.

   3. 4.3 Verificările tehnice efectuate de ISCIR-INSPECT, în vederea autorizării laboratoarelor de examinări distructive, se vor desfăşura în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, ale standardelor specifice de efectuare a examinărilor distructive şi cu cerinţele SR ISO/CEI 17025.

   4. 4.4 În cadrul verificărilor tehnice efectuate se va urmări corespondenţa între documentaţia depusă şi situaţia existentă la agentul economic. De asemenea, se va examina personalul laboratorului în ceea ce priveşte însuşirea prevederilor manualului de management al calităţii şi a atribuţiilor ce îi revin din acesta, precum şi cunoaşterea prevederilor din standardele aplicabile în domeniu.

      Tot cu această ocazie, se vor efectua verificări asupra modului în care sunt respectate procedurile specifice de lucru de către personalul laborant (prin probe practice şi prin verificarea cunoştinţelor teoretice), prin comparaţie cu cele prezentate în documentaţia depusă la ISCIR-INSPECT în vederea autorizării, şi, de asemenea, se va verifica funcţionarea utilajelor din laborator care sunt folosite la examinările distructive specifice domeniilor pentru care se solicită autorizarea.

   5. 4.5 În cazul în care datele prezentate în documentaţia depusă la ISCIR-INSPECT pentru autorizare nu corespund situaţiei existente sau dacă rezultatele verificărilor tehnice efectuate în cadrul laboratorului sunt nesatisfăcătoare şi conduc la concluzia că nu sunt respectate prevederile standardelor aplicabile în domeniu, laboratorul nu va fi autorizat de ISCIR-INSPECT. Agentul economic are posibilitatea de a depune o nouă cerere de autorizare după o perioadă de 6 luni.

   6. 4.6 În cazul în care rezultatele neconforme se referă la una sau mai multe metode de examman distructive din cadrul domeniului solicitat pentru autorizare, laboratorul va fi respins pentru metoda sau metodele respective (posibil întreg domeniul), iar autorizaţia se va acorda numai pentru metodele şi domeniile de examinări distructive pentru care a fost tăcută dovada de capabilitate şi de conformitate cu standardele aplicabile în domeniu, cu condiţia ca aceste metode şi domenii autorizate să fie cele minim

      necesare pentru efectuarea încercărilor (IM + IT) impuse de autorizarea sudorilor de către ISCIR­ INSPECT.

   7. 4.7 La finalul verificărilor tehnice, rezultatele şi concluziile acestora vor fi consemnate într-un proces- verbal şi aduse la cunoştinţa conducerii agentului economic care a solicitat autorizarea.

5. 5 EMITEREA ŞI VALABILITATEA AUTORIZAŢIEI

   1. 5.1 În urma analizării procesului-verbal întocmit, a documentaţiei tehnice depuse şi dacă rezultatele şi concluziile finale sunt favorabile autorizării ISCIR-INSPECT va emite autorizaţia (a se vedea modelul din anexa C).

   2. 5.2 Perioada de valabilitate a autorizaţiei este de 2 ani de la data emiterii.

   3. 5.3 În perioada de valabilitate a autorizaţiei, orice modificare a condiţiilor în care s-a efectuat autorizarea (modificarea documentaţiei sau a condiţiilor efective de desfăşurare a examinărilor distructive care au fost autorizate), care nu este comunicată la ISCIR-INSPECT în termen de 15 zile, conduce la anularea autorizaţiei.

   4. 5.4 În cazul în care, în perioada de valabilitate a autorizaţiei, se intenţionează o extindere a domeniilor de examinări distructive sau a gamei de încercări sau de capabilităţi, în cazul aceluiaşi domeniu de examinare distructivă, se va depune o cerere şi documentaţia aferentă la ISCIR-INSPECT, iar dacă verificările tehnice efectuate conduc la un rezultat favorabil, extinderea de domeniu va fi acceptată, în cadrul autorizării iniţiale a laboratorului, şi va fi valabilă până la expirarea termenului de valabilitate al autorizării iniţiale.

6. 6 VERIFICĂRI TEHNICE PERIODICE ALE LABORATOARELOR

   1. 6.1 În perioada de valabilitate a autorizaţiei, ISCIR-INSPECT va efectua cel puţin o verificare tehnică a activităţii laboratorului, în cadrul domeniilor de examinări distructive care au fost autorizate, iar rezultatul constatărilor va fi consemnat într-un proces-verbal care se va ataşa la dosarul de autorizare.

   2. 6.2 Verificările tehnice periodice, care vor fi aduse la cunoştinţa conducerii agentului economic (sau a laboratorului, după caz), nu exclud posibilitatea efectuării unor verificări inopinate generate de anumite situaţii care pot să apară în activitatea laboratorului.

   3. 6.3 În cazul în care, cu ocazia verificărilor tehnice periodice sau a celor inopinate, se constată abateri de la condiţiile în care a fost acordată autorizaţia, ISCIR-INSPECT poate suspenda autorizaţia laboratorului.

7. 7 REAUTORIZAREA LABORATOARELOR

   1. 7.1 Dacă autorizaţia se apropie de expirarea termenului de valabilitate, laboratorul va solicita, prin cerere depusă la ISCIR-INSPECT (a se vedea modelul din anexa B), reautorizarea laboratorului.

   2. 7.2 Documentaţia care trebuie să însoţească cererea de reautorizare va cuprinde aceleaşi documente şi acte ca în cazul autorizării iniţiale.

   3. 7.3 Condiţiile şi modul de desfăşurare a reautorizării laboratorului vor fi identice cu cele de la autorizarea iniţială.

   4. 7.4 Cererea şi documentaţia vor fi depuse la ISCIR-INSPECT cu minim 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei iniţiale (condiţie obligatorie pentru reautorizare). În caz contrar, se vor aplica procedurile de la autorizarea iniţială a laboratorului.

8. 8 OBLIGAŢIILE LABORATOARELOR DE EXAMINĂRI DISTRUCTIVE AUTORIZATE

   1. 8.1 Laboratoarele, autorizate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, vor respecta în totalitate prevederile prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, în cazul în care examinările distructive efectuate în laborator sunt reglementate de acestea.

   2. 8.2 Se interzice eliberarea documentelor (certificate de inspecţie, buletine de laborator etc.) care conţin rezultatele unor examinări distructive pentru care nu există autorizaţie, iar aceste încercări se referă la materiale sau domenii aflate sub incidenţă ISCIR.

   3. 8.3 După expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei sau în cazul retragerii acesteia în condiţiile prezentate anterior, laboratorul (laboratoarele) trebuie să întrerupă emiterea documentelor care conţin rezultatele unor încercări ce fac obiectul domeniului de autorizare.

   4. 8.4 Documentele emise de laborator vor conţine, în mod obligatoriu, următoarele date de identificare:

      • – denumirea completă şi adresa laboratorului (agentului economic);

      • – numărul autorizaţiei emise de ISCIR-INSPECT;

      • – termenul de valabilitate al autorizaţiei.

9. 9 DISPOZIŢII FINALE

   1. 9.1 Orice modificare, adăugire sau ştersătură efectuată în autorizaţie atrage după sme anularea autorizaţiei, iar vinovaţii vor suporta rigorile legii civile sau penale, după caz.

   2. 9.2 În cazul pierderii autorizaţiei, se poate obţine o copie (duplicat) a acesteia în condiţiile în care acest lucru se solicită în scris la ISCIR-INSPECT şi numai dacă anunţul pierderii a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea III, în termen de maxim 30 de zile.

   3. 9.3 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.

   4. 9.4 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:

      • • CR 16-2000 „Prescripţii tehnice pentru autorizarea laboratoarelor care execută examinări distructive asupra materialelor utilizate la instalaţiile mecanice sub presiune şi instalaţiile de ridicat", aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 337/1999.

   5. 9.5 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   6. 9.6 Orice alte dispoziţii contrare prevedeilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

   7. 9.7 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

   8. 9.8 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

   9. 9.9 Toate autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării, numai pentru domeniile reglementate de prezenta prescripţie tehnică.

ANEXA A

(Antetul laboratorului sau al agentului economic)

CERERE DE AUTORIZARE A LABORATORULUI DE EXAMINĂRI DISTRUCTIVE

În vederea autorizării, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 14, vă rugăm să acceptaţi spre analiză documentaţia depusă de: ……………………………………………………

(denumirea completă a laboratorului sau a agentului economic) cu sediul în……………………………………………………………………

nr. înregistrare la RC…………………………………………..

telefon……………………………………….fax……………………………

Solicităm autorizarea pentru următoarele domenii de examinare distructivă:

Responsabil tehnic pentru efectuarea lucrărilor menţionate este domnul (doamna):………………………….. şi poate fi contactat la telefonul. ……………………………………………..

La prezenta cerere se ataşează documentaţia compusă din:

Tarifele rezultate în urma autorizării se vor achita din contul nostru nr…………………………deschis la banca……………………………………cod fiscal…………………………………………………………

DIRECTOR GENERAL,

(Nume, prenume, semnătura şi ştampila)

DIRECTOR ECONOMIC,

(Nume, prenume şi semnătura)

ANEXAB

(Antetul laboratorului sau al agentului economic)

CERERE DE REAUTORIZARE A LABORATORULUI DE EXAMINĂRI DISTRUCTIVE

În vederea reautorizării, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 14, vă rugăm să acceptaţi spre analiză documentaţia depusă de : ……………………………………………………

(denumirea completă a laboratorului sau a agentului economic) cu sediul în……………………………………………………………………

nr. înregistrare la RC………………………………………………………..

telefon……………………………………….fax……………………………

Menţionăm că laboratorul deţine autorizaţia emisă de ISCIR-INSPECT Nr. ………… Solicităm reautorizarea pentru următoarele domenii de examinare distructivă:

Responsabil tehnic pentru efectuarea lucrărilor menţionate este domnul (doamna): şi poate fi contactat la telefonul. ……………………………………………..

La prezenta cerere se ataşează documentaţia compusă din:

Tarifele rezultate în urma reautorizării se vor achita din contul nostru nr deschis la

banca………………………………….cod fiscal…………………………………………………………

DIRECTOR GENERAL,

(Nume, prenume, semnătura şi ştampila)

DIRECTOR ECONOMIC,

(Nume, prenume şi semnătura)

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește