Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACT	TIP OPERATIUNE	ACT NORMATIV
Actul	ABROGAT DE	ORDIN 442 12/03/2010
Actul	COMPLETAT DE	ORDIN 479 21/07/2004
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 479 21/07/2004

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	ORDIN 373 19/12/2003
Actul	REFERIRE LA	HG 752 18/07/2002
Actul	REFERIRE LA	HG 1340 27/12/2001
Actul	REFERIRE LA	LEGE (R) 90 12/07/1996

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	ABROGAT DE	ORDIN 442 12/03/2010
Actul	REFERIT DE	ORDIN 5 05/02/2009
Actul	REFERIT DE	NORMA 05/02/2009
Actul	COMPLETAT DE	ORDIN 479 21/07/2004
Actul	MODIFICAT DE	ORDIN 479 21/07/2004
Actul	APROBAT DE	ORDIN 373 19/12/2003
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 373 19/12/2003

privind examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat – PT CR 8-2003- *)

_____________Notă …
*) Aprobat prin Ordinul nr. 373 din 19 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 30 ianuarie 2004.

*)Ordinulnr.367/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.86din30ianuarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1 GENERALITĂŢI

1.1 Scop

Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare Ia examinările nedistructive.

Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie teh,.'lică este ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca· principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.
1.2 Domeniu de aplicare

Prezenta prescripţie tehnice stabileşte modul de examinare cu ultrasunete a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat supuse supravegherii
- • conform prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR.
Examinările nedistructive la .elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesară supravegherea ISCIR se vor efectua conform documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea standardelor şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, Colecţia ISCIR.

Prevederile prezentei prescripţii tehnice sunt aplicabile oricărui tip de îmbinare între materiale metalice, sudate cu pătrundere completă, care au grosimea mai mare de 8 mm.

Discontinuităţile care pot fi puse în evidenţă în îmbinarea sudată, inclusiv în zona adiacentă (materialele de bază), pot fi de tip fisură, lipsă de topire, sufluri, lipsă de pătrundere, retasură, incluziuni solide, pori, suprapuneri etc.
1.3 Personal de execuţie

Examinarea cu ultrasunete va fi efectuată de către personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR.
1.4 Referinţe normative

Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.
1. 1.4.1 Legi şi hotărâri
  - • Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii
  - • Hotărârea Guvernului nr. :i .340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru
    
    i Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
  - • Hotărârea Guvernului hr. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune
2. 1.4.2 Standarde
  - • SR EN 473:2003, Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale
  - • SR EN 583-1:2001, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 1: Principii generale
  - • SR EN 583-2:2002, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 2: Reglajul sensibilităţii şi al bazei de timp
  - • SR EN 1330-4:2003, Examinări nedistructive Terminologie. Partea 4: Termeni utilizaţi la examinarea cu ultrasunete
  - • SR EN 1712:2002, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate. Niveluri de acceptare
  - • SR EN 1713:2000, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete. Caracterizarea indicaţiilor din suduri
  - • SR EN 1714:2000, Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate
  - • SR EN 12062:2001, Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Reguli generale pentru materiale metalice
  - • SR EN 12223:2001, Examinări nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Specificaţii privind blocul de calibrare nr. 1
  - • SR EN 25817:1993, Îmbinări sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru nivelurile de acceptare ale defectelor
  - • SR EN 27963:1995, Îmbinări sudate din oţel. Bloc de calibrare Nr. 2 pentru examinarea cu sunete a îmbinărilor sudate
  - • SR EN ISO 6520-1:1999, Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire
  - • ASME Secţiunea V-1998
  - • ASTM E317-98, Standard practice for evaluating caracterictics of ultrasonic pulse-echo-testing system without use of electronic measurement instruments.
  - • ASTM E317-98, Standard practice for evaluating caracterictics of ultrasonic pulse-echo testing system without use of electronic measurement instruments.

1.5 Termeni, mărimi şi unităţi de măsură

Termenii sunt conform SR EN 12062 şi SR EN 1330-4. Mărimile şi unităţile de măsură sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

.•· Simbol	Mărime	Unitate de măsură
t	Grosimea materialului de bază (cea mai mică)	mm
DDSR	Diametrul unui reflector în formă de disc	mm
D SDH	Diametrul unei găuri cilindrice	mm
1	Lungimea indicaţiei	mm
h	Extinderea indicaţiei	mm
X	Poziţia indicaţiei în direcţie longitudinală	mm
y	Poziţia indicaţiei în direcţie transversală	mm
z	Poziţia indicaţiei în adâncime	mm
lz	Lungimea proiectată a indicaţiei în adâncime	mm
Lx	Lungimea proiectată a indicaţiei în direcţia x	mm
Ly	Lungimea proiectată a indicaţiei în direcţia y	mm
p	Pasul de examinare	mm
CAD (DAC)	Curba amplitudine-distanţă (Distance amplitude courve)	–
Hamax ; Harnin	Amplitudinea de ecou maximă, respectiv minimă	dB
DAM(DGS)	Sistemul distanţă-amplitudine-mărime (Distance gain size)	–

1.6 Abrevieri

PT – Prescripţie tehnică US – Ultrasunete

2 PUNCTE SUPUSE ACORDULUI ÎNTRE PĂRŢILE CONTRACTANTE

Punctele care se convin între părţile contractante sunt conform SR EN 1714.
3 INFORMAŢII SPECIFICE NECESARE ÎNAINTEA EXAMINĂRII

Înainte de începerea examinării îmbinării sudate, operatorul trebuie să aibă acces la următoarele informaţii esenţiale:
- – procedura scrisă de examinare, dacă este necesară;
- – tipul(tipurile) metalului(metalelor) de bază şi al produsului (de exemplu: turnat, forjat sau laminat);
- – stadiul fabricaţiei sau operaţiei în care trebuie să fie efectuată examinarea, inclusiv tratamentul termic, dacă este cazul;
- – durata şi extinderea oricărui tratament termic după sudare;
- – pregătirea marginilor şi dimensiunilor îmbinărilor;
- – cerinţele privind starea suprafeţei;
- – procedura de sudare sau informaţii relevante privind procesul de sudare;
- – cerinţe privind raportul de examinare;
- – nivelurile de acceptare;
- – extinderea examinării (eventuale cerinţe pentru indicaţii transversale);
- – nivelul de examinare;
- – nivelul de calificare al personalului;
- – procedurile pentru acţiuni corective, dacă se evidenţiază indicaţii neacceptate.
4 ECHIPAMENTUL DE EXAMINARE
1. 4.1 Cerinţe pentru echipamentul de examinare
  
  Echipamentul folosit Ia efectuarea examinărilor trebuie să fie verificat metrologic ş1 să respecte cerinţele din standardele aplicabile.
2. 4.2 Parametrii palpatoarelor
  
  Frecvenţa trebuie să fie în domeniul 2… 5 MHz, în funcţie de nivelurile de acceptare specificate.
  
  Pentru examinarea iniţială, frecvenţa trebuie să fie cât mai coborâtă posibil, în intervalul de mai sus, dacă evaluarea se efectuează conform nivelurilor de acceptare bazate pe lungime şi amplitudine (de exemplu: conform SR EN 1712). Pot fi utilizate frecvenţe mai ridicate pentru a îmbunătăţii rezoluţia domeniului, dacă este necesar, atunci când se folosesc standarde pentru niveluri de acceptare bazate pe caracterizarea imperfecţiunilor (de exemplu: conform SR EN 1713).
  1. 4.2.1 Unghiul de incidenţă
    
    Dacă examinarea se efectuează cu unde transversale şi fasciculul se reflectă pe o suprafaţă opusă de reflexie, unghiul de incidenţă al fasciculului cu acea suprafaţă nu trebuie să fie mai mic de 35° şi, de preferinţă, nu mai mare de 70°. De asemenea, este necesar ca unghiul de incidenţă dintre fascicul şi planurile de topire ale sudurii, determinat, în principal, de forma rostului, să fie cît mai apropiat posibil de normală.
    
    În cazul în care se folosesc cel puţin două unghiuri de examinare, diferenţa dintre acestea trebuie să fie de cel puţin 10°.
  2. 4.2.2 Adaptarea palpatoarelor la suprafeţe de explorare curbe
    
    Distanţa între suprafaţa de examinare şi fundul tălpii palpatorului nu trebuie să depăşească 0,5 mm. Pentru suprafeţe cilindrice sau sferice această cerinţă va fi, în mod normal, satisfăcută dacă este îndeplinită următoarea condiţie: D 2: 15 a
    
    unde: D este diametrul piesei, în mm;
    
    a este dimensiunea tălpii palpatorului în direcţia de examinare, în mm.
    
    Dacă această cerinţă nu se poate îndeplini, talpa palpatorului trebuie adaptată la suprafaţă, iar sensibilitatea şi domeniul trebuie să fie reglate în consecinţă.
5 CONDIŢII DE EXAMINARE

Suprafeţele elementelor pe care urmează să se efectueze explorarea trebuie să fie suficient de largi pentru a permite deplasarea palpatoarelor în vederea examinării complete a volumului îmbinării sudate şi a zonelor adiacente din materialul de bază (a se vedea figura 1).

Suprafeţele de explorare trebuie să fie plane şi lipsite de materiale străine susceptibile să perturbe cuplarea palpatorului (de exemplu: rugină, ţunder liber, stropi de sudură, crestături, striuri etc.).

Ondulaţia suprafeţei explorate nu trebuie să lase o distanţă mai mare de 0,5 mm între palpator şi aceasta.

Suprafeţele explorate şi suprafeţele de pe care se reflectă fasciculul ultrasonic sunt considerate satisfăcătoare dacă rugozitatea suprafeţei, Ra, este maxim 6,3 µm, pentru suprafeţe prelucrate mecanic, sau 12,5 µm, pentru suprafeţe sablate cu alice.

lăţimea volumului de examinat

xmm

xmm

xmm xmm

Suprafaţa explorată

Figura 1

Exemplu de volum de examinat, respectiv suprafaţă de examinat

În zona de explorare, metalul de bază trebuie să fie examinat cu palpatoare normale înainte de sudare, dacă nu se poate demonstra că examinarea îmbinării sudate cu palpator unghiular (examinare cu unde transversale) nu va fi influenţată negativ de prezenţa imperfecţiunilor (discontinuităţilor). În cazul în care sunt detectate imperfecţiuni trebuie să fie evaluată influenţa acestora asupra examinării şi, dacă este necesar, trebuie să fie folosite şi alte metode de examinare în vederea examinării satisfăcătoare a îmbinării sudate.

6 REGLAREA DOMENIULUI ŞI A SENSIBILITĂŢII

6.1 Generalităţi

Reglarea domeniului şi a sensibilităţii trebuie să fie efectuat înaintea fiecărei examinări, conform SR EN 1714 şi SR EN 583-2.

Se vor efectua verificări de confirmare a acestor reglări la cel mult 4 ore şi la sfărşitul examinării. De asemenea, trebuie să fie efectuate verificări la fiecare modificare a unui parametru al sistemului sau dacă sunt posibile modificări ale reglărilor echivalente.

Dacă în timpul acestor verificări se constată modificări, trebuie să fie efectuate corecţii conform SREN 1714.

6.2 Niveluri de referinţă

Se foloseşte una din următoarele metode de reglare a nivelurilor de referinţă:

– Metoda 1: nivelul de referinţă corespunde unei curbe amplitudine-distanţă pentru o gaură cilindrică cu diametrul de 3 mm;
– Metoda 2: nivelurile de referinţă pentru undele transversale şi longitudinale, folosind sistemul distanţă-amplificare-mărime (DAM) bazat pe un reflector în formă de disc (DSR), sunt menţionate în tabelele 3 şi 4;
– Metoda 3: nivelul de referinţă corespunde unei curbe CAD, pentru o crestătură rectangulară adâncă de 1 mm;
– Examinare în tandem: DosR = 6 mm (pentru toate grosimile).

Tabelul 2-Niveluri de referinţă pentru explorarea unghiulară cu unde transversale, pentru metoda 2 (DAM)

Frecvenţa nominală a palpatorului (MHz)	Grosime a materialului de bază (mm)
Frecvenţa nominală a palpatorului (MHz)	8 <t <15	15 <40	40 <t <100
1,5… 2,5	–	DosR=2mm	DosR=3 mm
3… 5	DosR= 1 mm	DosR = 1,5 mm	–

Tabelul 3-Niveluri de referinţă pentru unde longitudinale, metoda 2 (DAM)

<40

Frecvenţa nominală a palpatorului (MHz)	Grosime a materialului de bază (mm)
Frecvenţa nominală a palpatorului (MHz)	8	15 <t	40 <t <100
1,5… 2,5	–	DosR=2 mm	DosR= 3-mm
3… 5	DosR=2mm	DosR=2 mm	DosR=3 mm

6.3 Niveluri de evaluare

Toate indicaţiile egale cu sau mai mari decât următoarele valori trebuie să fie evaluate:
- – Metoda 1 sau 3: nivel de referinţă-IO dB (33% din CAD);
- – Metoda 2: nivel de referinţă-4 dB, conform tabelelor 2 şi, respectiv, 3;
- – Examinare în tandem: DosR = 6 mm (pentru toate grosimile).
6.4 Corectie de transfer

'

Dacă se folosesc blocuri separate pentr.u

a stabili nivelurile de referi;nţă, trebuie să se efecttieze o

măsurare a diferenţei de transfer între obiectul de examinat şi bloc, într-un număr semnificativ de puncte. Tehnicile corespunzătoare sunt prezentate în SR EN 583-2.

Dacă diferenţele sunt mai mici de 2 dB, nu este necesară o corecţie.

Dacă diferenţele sunt mai mari de 2 dB, dar mai mici de 12 dB, acestea trebuie să fie compensate. Dacă pierderile de transfer sunt mai mari de 12 dB, trebuie să fie cercetată cauza şi efectuată pregătirea suprafeţelor de explorat, dacă este cazul.

Dacă nu există nici o cauză aparentă pentru valori ridicate de corecţie, trebuie să fie măsurată atenuarea în diferite puncte ale obiectului de examinat şi dacă se constată că aceasta variază semnificativ trebuie să fie luate măsuri corective.
6.5 Raportul semnal/zgomot

În timpul examinării sudurii, nivelul zgomotului, excluzând indicaţiile parazite de suprafaţă, trebuie să rămână cu cel puţin 12 dB sub nivelul de evaluare. Această cerinţă poate fi modificată prin acord între părţile contractante.
6.6 Niveluri de examinare

Condiţiile de calitate pentru îmbinările sudate sunt asociate cu materialul, procedeul de sudare şi condiţiile de funcţionare. Ţinând seama de aceste condiţii, există patru niveluri de examinare: A, B, C şi D (a se vedea tabelul 4).

În general, nivelurile de examinare sunt legate de nivelurile de calitate.

De la nivelul de examinare A la nivelul de examinare C creşte probabilitatea de detectare a discontinuităţilor, iar nivelul D este convenit pentru aplicaţii speciale, folosind o procedură scrisă care să ţină seama de cerinţele generale ale prezentei prescripţii tehnice, respectiv de cerinţele esenţiale ale standardului SR EN 1714.

Atunci când este specificat „conform SR EN 12062", nivelurile de examinare recomandate sunt specificate în tabelul 4.

Tabelul 4

Nivel de examinare	Nivel de calitate (conform SR EN 25817)
A	C
B	B
C	Prin acord
D	Aplicaţie specială

Cerinţele specifice pentru nivelurile de exammare A… C sunt prezentate în anexa A din SR EN 1714.

Dacă condiţiile reale de sudare sau de accesibilitate nu corespund exact cu cele prezentate, tehnica de examinare trebuie să fie modificată pentru a satisface cerinţele prezentei prescripţii tehnice, ale

SR EN 1714 şi ale nivelului de examinare specific cerut. În acest caz trebuie să fie pregătită o procedură de examinare scrisă.

Pentru următoarele tipuri de îmbinări sudate cu pătrundere completă, nivelurile de examinare se stabilesc conform SR EN 1714:

– îmbinări cap la cap la table şi ţevi;
– îmbinări în T;
– îmbinări de ştuţuri pătrunse;
– îmbinări în L;
– îmbinări de ştuţuri aplicate;
– îmbinări în cruce;
– îmbinări de noduri în structuri tubulare.

Pentru toate celelalte tipuri de îmbinări se vor elabora proceduri specifice care vor fi avizate de către ISCIR-INSPECT.

7 TEHNICA DE EXAMINARE
1. 7.1 Generalităti
  
  '
  
  Examinarea cu ultrasunete trebuie să fie efectuată în conformitate cu prevederile SR EN 583-1 şi cu următoarele prevederi suplimentare:
  - – explorarea manuală: în timpul exflorării cu un palpator unghiular se poate aplica acestuia o mişcare de oscilaţie de maximum 1O de fiecare parte a direcţiei fasciculului nominal;
  - – examinarea imperfecţiunilor perpendiculare pe suprafaţă: aceste discontinuităţi sunt dificil de detectat, mai ales pentru suduri la materiale mai groase; folosirea acestor telmici trebuie să facă obiectul unei proceduri avizate de către ISCIR-INSPECT, respectiv al unui acord între părţile contractante.
2. 7.2 Localizarea indicatiilor
  
  '
  
  Indicaţiile se localizează folosind un sistem de referinţă care are ales un punct ca origine pe suprafaţa de examinat (a se vedea exemplul din figura 2).
  
  Dacă examinarea se efectuează pe mai multe suprafeţe, trebuie să fie stabilite puncte de referinţă pe fiecare suprafaţă şi, de asemenea, o relaţie între poziţiile acestor puncte de referinţă astfel încât să se determine localizarea absolută a tuturor indicaţiilor în raport cu orice punct de referinţă definit.
  
  În cazul sudurilor circumferinţiale, dacă este necesar, înaintea asamblării pentru sudare se vor stabili puncte de referinţă interioare şi exterioare.
  
  Figura 2
  Caracterizarea imperfecţiunilor se face astfel încât să îndeplinească cerinţele nivelurilor de acceptare sau, dacă este necesar, prin înţelegere între părţile contractante.
8 NIVELURI DE ACCEPTARE

Nivelurile de acceptare sunt conform SR EN 1712, respectiv nivelurile 2 şi 3, şi corespund examinărilor cu ultrasunete a îmbinărilor sudate cu pătrundere completă. La rândul lor, nivelurile 2 şi 3 corespund nivelurilor de calitate B şi C din SR EN 25817.

Se consideră neacceptate indicaţiile de discontinuităţi plane.

Prin acord între părţile contractante se pot utiliza şi alte niveluri de acceptare.
9 CARACTERIZAREA INDICAŢIILOR

Procesul de clasificare implică examinarea fiecăruia dintre parametrii, comparativ cu toţi ceilalţi pentru a se ajunge la o concluzie precisă.

Clasificarea indicaţiilor plane sau neplane se face conform SR EN 1713, ţinând seama de următorii parametri:
- – tehnica de sudare şi geometria îmbinării;
- – poziţia geometrică a indicaţiei;
- – amplitudinea ecoului;
- – reflectivitatea direcţională;
- – modelul ecostatic;
- – modelul ecodinamic.
10 RAPORT DE EXAMINARE
1. 10.1 Generalităţi
  1. 10.1.1 Raportul de examinare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
    1. 10.1.1.1 Date generale:

a) identificarea obiectului de examinat:
- – număr buletin;
- – produs şi material;
- – dimensiuni;
- – localizarea sudurii, respectiv a îmbinării sudate;
- – schiţa reprezentând configuraţia geometrică (dacă este cazul);
- – referinţe la tratamentul termic, la procedura de sudare, respectiv la specificaţii;
- – stadiul execuţiei;

ANEXAA

Denumirea şi adresa agentului economic: ……………………………………………..

Denumirea şi adresa laboratorului: …………………………………………………….

Nr. autorizaţiei din partea ISCIR-INSPECT: …………………………………………..

Data la care expiră autorizaţia: ……………………………………………………………….

BULETIN DE EXAMINARE US ÎMBINĂRI SUDATE

Nr…………..Data: ……………

Beneficiar ……………………………………………………………………………….

Denumire instalaţie ………………………………….., subansamblu ,

nr. fabricaţie ……………………………………,anul fabricaţiei ……………………..

Conform comenzii interne nr…………………………….

1 Grosime material (conform documentaţiei tehnice) (în mm) ………………………..
2 Material ………………………Diametru element (în mm)…………………………..
3 Localizarea sudurii, respectiv a îmbinării sudate…………………………………………………..
4 Tipul sudurii……………………………………………………………………………………………………
5 Referinţe la tratamentul termic, respectiv la stadiul fabricaţiei……………………………….
6 Starea suprafeţei ……………………………………………………………………………………………..
7 Condiţii de efectuare a examinării:

Aparat folosit …………………………….

Domeniu de lucru (în mm) ………………. Viteza ultrasonică ………………………...

Tip traductor. ……………………………….

Diametru traductor (în mm) ……………… Unghiul real de incidenţă al palpatorului ……

Seria………………………………………

Amplificare (în dB) (după caz) ………….. Tip cuplant ………………………………..

Frecvenţa (în MHz)…………………………

Tip etalon………………………………….
8 Nivel de referinţă……………………………………..Nivel de evaluare………………………………………….
9 Examinarea s-a efectuat în conformitate cu ……………………………………………………………………..
10 Schiţa elementului examinat…………………………………………………………………………………………..
11 Rezultatul examinării ……………………………………………………………………………………………..
12 Observaţii: ……………………………………………………………………...………………

Prezentul buletin conţine file.

	Nume şi prenume	Nr autorizaţie/ expiră la data	Nivelul de autorizare	Semnătura
Operator
Şef laborator

MINISTERULECONOMIEIŞICOMERŢULUI

ORDIN

pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR5-2003,ediţia1,,,Autorizarealaboratoarelorcareefectueazăexaminărinedistructivelainstalaţiilemecanicesubpresiune

şilainstalaţiilederidicat”*)

ÎnaplicareaHotărâriiGuvernuluinr.1.340/2001privindorganizareaşifuncţionareaInspecţieideStatpentruControlulCazanelor,RecipientelorsubPresiuneşiInstalaţiilordeRidicat,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.37din21ianuarie2002,

întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.485din7iulie2003,

şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR5-2003,ediţia1,,,Autorizarealaboratoarelorcareefectueazăexa-minărinedistructivelainstalaţiilemecanicesubpresiuneşi

lainstalaţiilederidicat”,cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI.

Ministruleconomieişicomerţului,

DanIoanPopescu

Bucureşti,19decembrie2003.

Nr.368.

*)Ordinulnr.368/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.86din30ianuarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1 GENERALITĂŢI
1. 1.1 Scop
  
  Prezenta prescripţie tehnică se aplică la autorizarea de către ISCIR-INSPECT a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive.
2. 1.2 Domeniu de aplicare
  
  La echipamentele care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, examinările nedistructive se vor efectua numai de către laboratoare autorizate de ISCIR-INSPECT conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
3. 1.3 Referinţe normative
  1. 1.3.1 Legi şi hotărâri
    
    ·• Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii
    - • Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
  2. 1.3.2 Standarde
    
    SR EN ISO 9001:2001, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe
    
    SR EN ISO/CEI 17025:2001, Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări ASTM-E543

2 DOMENII DE AUTORIZARE

2.1 Domeniile şi specialităţile examinărilor nedistructive pentru care se autorizează laboratoarele sunt conform tabelului 1.

Nr. crt.	Domeniul de examinare nedistructivă	Simbol		Specialitatea de examinare nedistructivă
		Pentru domeniu	Pentru specialitate
1	Radiaţii penetrante	RT	X	Examinări cu radiaţii X
			'Y	Examinări cu radiatii gamma
2	Ultrasunete	UT	g	Măsurări de grosimi cu ultrasunete
			t	Examinări cu ultrasunete la table
			s	Examinări cu ultrasunete la îmbinări sudate (cap la cap şi în colţ)
			1	Examinări cu ultrasunete la profile laminate
			f	Examinări cu ultrasunete la piese foriate
			tv	Examinări cu ultrasunete la ţevi

Tabelul 1

Nr. crt.	Domeniul de examinare nedistructivă	Simbol		Specialitatea de examinare nedistructivă
Nr. crt.	Domeniul de examinare nedistructivă	Pentru domeniu	Pentru specialitate	Specialitatea de examinare nedistructivă
3	Particule magnetice	MT	–	Examinări cu particule magnetice, colorate şi fluorescente, umede sau uscate, la îmbinari sudate şi la materiale (table, ţevi, forjate, turnate etc.)
4	Lichide penetrante	PT	–	Examinări cu lichide penetrante, cu contrast de culoare şi fluorescente, la îmbinări sudate şi la materiale (table, ţevi, forjate, turnate etc.)
5	Curenţi turbionari	ET	–	Examinări cu ajutorul curenţilor turbionari
6	Verificarea etanşeităţii	LT	–	Verificarea etanşeităţii

2.2 Dacă laboratorul se autorizează pentru un întreg domeniu, în autorizaţie se va menţiona doar simbolul domeniului (de exemplu: RTx +RT)’ = RT).
2.3 Dacă laboratorul se autorizează numai pentru o specialitate dintr-un anumit domeniu, în autorizaţie se va trece simbolul domeniului urmat de simbolul specialităţii (de exemplu: Utg).
2.4 Dacă autorizarea se va face pentru o instalaţie automată de examinări nedistructive, în autorizaţie se va scrie litera A înaintea domeniului (de exemplu: AUTtv).

3 CONDIŢII DE AUTORIZARE A LABORATOARELOR
1. 3.1 Laboratorul care solicită autorizarea va înainta, în scris, către ISCIR-INSPECT o cerere de autorizare (a se vedea modelul din anexa A).
2. 3.2 Documentat,ia care va însot,i cererea de autorizare trebuie să cont, ină:
  1. a) manualul calităţii al laboratorului, care trebuie să conţină cel puţin:
    - • declaraţia referitoare la politica în domeniul calităţii;
    - • structura laboratorului (organigrama);
    - • activităţile operaţionale şi funcţionale referitoare la calitate;
    - • proceduri generale de asigurare a calităţii:
      - – modul de tratare (acceptare/respingere) a cererilor de examinare nedistructivă;
      - – modalităţi de control, de înregistrare, de arhivare şi de clasare a documentelor interne de examinare nedistructivă;
      - – modalităţi de aprovizionare cu echipamente, piese de schimb şi materiale;
      - – etalonarea şi verificarea echipamentelor;
      - – stocarea materialelor şi scoaterea acestora din uz (distrugerea acestora);
      - – modul de implementare a politicii de calitate în cadrul personalului laboratorului;
    - • acţiuni corective şi preventive:
      - – modul de verificare a respectării cerinţelor manualului calităţii de către personalul laboratorului;
      - – tratarea neconformităţilor;
      - – tratarea derogărilor;
      - – tratarea reclamaţiilor;
        
        • proceduri de lucru pentru fiecare specialitate de examinare pentru care se cere autorizarea, inclusiv modelul buletinelor care se vor emite; în cazul în care procedura de lucru nu se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice în domeniu, Colecţia ISCIR, atunci aceasta va trebui să fie analizată şi avizată separat de către ISCIR-INSPECT, înainte de introducerea acesteia în manualul calităţii;
  2. b) lista echipamentelor (cu număr de inventar şi buletine de verificare metrologică), accesoriilor şi a materialelor din dotare;
  3. c) lista standardelor aplicabile, a actelor normative etc.;
  4. d) decizia de numire a şefului de laborator şi a adjunctului acestuia, care trebuie să fie autorizaţi de către ISCIR-INSPECT cel puţin pentru nivelul 2, în metodele pentru care se solicită autorizarea (a se vedea modelul din anexa D);
  5. e) prezentarea incintei laboratorului şi a anexelor, a modului de întreţinere, de renovare, de supraveghere a condiţiilor ambientale, de limitare a accesului în anumite zone, de protecţie şi de securitate;
  6. f) lista personalului angajat al laboratorului, autorizat de ISCIR-INSPECT conform PT CR 11, pe metoda sau pe metodele pentru care se solicită autorizarea;
  7. g) în cazul în care laboratorul solicită autorizarea pe domeniul „radiaţii penetrante", se va prezenta şi copia de pe autorizaţia eliberată de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), a cărei valabilitate nu trebuie să expire în următoarele 6 luni de la data depunerii ceren1.
3. 3.3 Respingerea cererii de autorizare a laboratorului se va face atunci când documentaţia depusă nu este completă sau corect întocmită.
4. 3.4 ISCIR-INSPECT va comunica în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii documentaţiei dacă laboratorul este admis sau respins în vederea autorizării.
4 MODUL DE DESFĂŞURARE A AUTORIZĂRII LABORATORULUI
1. 4.1 În cazul în care documentaţia depusă în vederea autorizării laboratorului a fost acceptată în conformitate cu prevederile de la cap. 3, ISCIR-INSPECT va stabili componenţa comisiei de autorizare şi data efectuării verificării.
2. 4.2 Comisia de autorizare
  
  Comisia pentru autorizarea laboratoarelor va fi compusă din 2 inspectori de specialitate ai ISCIR-INSPECT, membri ai „Comisiei de autorizare ISCIR pe ţară în examinări nedistructive". Componenţa comisiei va fi comunicată agentului economic, a cărui cerere a fost admisă, cu 1O zile înaintea datei de efectuare a verificării tehnice.
3. 4.3 Verificarea în vederea autorizării
  1. 4.3.1 Comisia de autorizare va examina personalul laboratorului în ceea ce priveşte însuşirea prevederilor manualului calităţii şi a atribuţiilor care îi revin din acesta.
  2. 4.3.2 Comisia de autorizare va verifica modul în care sunt respectate cerinţele manualului calităţii în cadrul laboratorului.
  3. 4.3.3 Comisia de autorizare va verifica dacă datele prezentate în documentaţia de autorizare sunt corecte. Se va verifica existenţa şi funcţionarea aparaturii de măsurare, a accesoriilor şi a materialelor pentru examinări nedistructive, cât şi existenţa personalului autorizat de ISCIR-INSPECT (conform PT CR 11) în domeniile pentru care se solicită autorizarea.
  4. 4.3.4 În cazul în care datele prezentate în documentaţia de autorizare nu corespund situaţiei existente la agentul economic, laboratorul va fi respins la autorizare.
  5. 4.3.5 Comisia de autorizare va urmări modul în care sunt respectate prevederile manualului calităţii (inclusiv ale procedurilor de lucru).
  6. 4.3.6 În cazul în care nu se poate face dovada capabilităţii efectuării examinărilor nedistructive pentru unul sau mai multe domenii, laboratorul nu va fi autorizat pe domeniul (domeniile) respectiv(e).
5 EMITEREA ŞI VALABILITATEA AUTORIZAŢIILOR
1. 5.1 În baza verificării documentaţiei tehnice şi a procesului-verbal încheiat de comisia de autorizare, ISCIR-INSPECT va emite autorizaţia laboratorului (a se vedea modelul din anexa C).
2. 5.2 Autorizaţiile se vor emite doar pentru domeniile şi specialităţile pentru care laboratorul îndeplineşte cerinţele prezentei prescripţii tehnice.
3. 5.3 Perioada de valabilitate a autorizaţiilor este de 2 ani de Ia data emiterii.
4. 5.4 După obţinerea autorizaţiei, orice modificare faţă de documentaţia avizată iniţial (inclusiv în lista echipamentelor), care nu este comunicată la ISCIR-INSPECT în termen de 15 de zile, atrage după sine anularea autorizaţiei .
5. 5.5 Autorizaţiile emise vor fi puse la dispoziţia inspectorilor de specialitate ai ISCIR-INSPECT ori de câte ori se solicită acest lucru.
6 VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ A CONDIT, IILOR DE AUTORIZARE
1. 6.1 În intervalul de 2 ani, cît este valabilă autorizaţia laboratorului, se va efectua o verificare tehnică a activităţii laboratorului privind modul în care sunt respectate condiţiile de autorizare.
2. 6.2 Data efectuării verificării tehnice va fi comunicată agentului economic.
3. 6.3 Comisia de verificare va fi compusă din 1-2 inspectori de specialitate ai ISCIR-INSPECT, care fac
  
  –,parte din „Comisia de autorizare ISCIR pe ţară în examinări nedistructive", care va încheia un proces-verbal de verificare la finalul controlului.
4. 6.4 ISCIR-INSPECT poate efectua verificări inopinate privind activitatea laboratorului.
5. 6.5 În cazul în care, la verificarea tehnică, se constată că nu sunt respectate condiţiile în care a fost acordată autorizaţia, comisia va suspenda autorizaţia laboratorului, emisă de ISCIR-INSPECT, pentru maxim 30 de zile. În această perioadă agentul economic va remedia neconformităţile constatate.
6. 6.6 În funcţie de gravitatea abaterilor constatate se poate dispune retragerea autorizaţiei laboratorului.
7. 6.7 În perioada în care autorizaţia este suspendată, nu se vor efectua examinări nedistructive şi implicit nu se vor emite buletine de examinare nedistructivă în domeniul ISCIR.
8. 6.8 Laboratorul căruia i s-a retras autorizaţia emisă de ISCIR-INSPECT poate solicita reautorizarea după 90 de zile de la data retragerii, cu respectarea prevederilor de la cap. 3.
7 REAUTORIZAREA LABORATOARELOR
1. 7.1 Laboratorul care solicită reautorizarea va înainta, în scris, către ISCIR-INSPECT cererea de reautorizare (a se vedea modelul din anexa B) cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea autorizaţiei.
  
  ' ' ' ,
2. 7.2 Documentatia care trebuie să însotească cererea de reautorizare va contine documentele mentionate la pct. 3.2 lit. a)… f) şi procesul-verbal menţionat la pct. 6.3 (eventual şi cel de la verificarea inopinată).
3. 7.3 Respingerea cererii de reautorizare a laboratorului se va face atunci când documentaţia depusă nu este completă sau corect întocmită.
4. 7.4 ISCIR-INSPECT va comunica în termen de maxim 30 de zile de la data depunerii documentaţiei dacă laboratorul este admis sau respins în vederea reautorizării.
5. 7.5 În cazul în care documentaţia depusă în vederea reautorizării laboratorului a fost acceptată, ISCIR- INSPECT va stabili componenţa comisiei de reautorizare şi data efectuării verificării.
6. 7.6 Modul de desfăşurare a reautorizării laboratorului este identic cu cel de la autorizarea iniţială a acestuia (conform prevederilor de la pct. 4.2.. .4.3.6).
8 OBLIGAŢIILE LABORATOARELOR AUTORIZATE
1. 8.1 Laboratoarele autorizate vor respecta prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile în vigoare, Colecţia ISCIR.
2. 8.2 Laboratoarele autorizate vor consemna, în mod obligatoriu, în buletinele de examinări nedistructive emise următoarele date referitoare la laborator:
  
  denumirea completă şi adresa agentului economic; denumirea completă şi adresa laboratorului; numărul autorizaţiei emise de ISCIR-INSPECT;
  
  domeniul şi specialitatea la care se referă buletinul de examinare; data la care expiră autorizaţia.
3. 8.3 La expirarea valabilităţii autorizaţiei, laboratorul nu mai are dreptul să efectueze examinări nedistructive în domeniile şi specialităţile pentru care a fost autorizat de ISCIR-INSPECT.
9 DISPOZIŢII FINALE
1. 9.1 Orice încălcare a prevederilor prezentei prescripţii tehnice atrage după sine retragerea autorizaţiei laboratorului.
2. 9.2 Orice modificare, adăugire sau ştersătură în autorizaţie atrage după sine retragerea autorizaţiei.
3. 9.3 În cazul pierderii autorizaţiei, se poate obţine o nouă autorizaţie (duplicat) de la ISCIR-INSPECT, în baza unei cereri scrise, numai dacă laboratorul a anunţat pierderea autorizaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea III.
4. 9.4 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
5. 9.5 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:
  - • CR 15-99 „Prescripţii tehnice pentru autorizarea laboratoarelor care execută examinări nedistructive la instalaţiile mecanice sub presiune şi instalaţiile de ridicat", aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 60/1999.
6. 9.6 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.
7. 9.7 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.
8. 9.8 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.
9. 9.9 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

9.1 O Toate autorizaţiile eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice rămân valabile până la data expirării, numai pentru domeniile reglementate de prezenta prescripţie tehnică.

ANEXA A

Cerere de autorizare a laboratorului (laboratoarelor) de examinări nedistructive

(Antetul agentului economic)

Către, ISCIR-INSPECT

În vederea autorizării, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 5, vă rugăm să acceptaţi spre analiză documentaţia depusă de:……………………………………………………………………..…..

. (denumirea completă a laboratorului)

cu sediul în (adresa completă)

telefon ……………………………… fax ………………………………………………………………….

Solicităm autorizarea pentru următoarele domenii şi specialităţi:

Persoana (persoanele) delegată de noi pentm a se ocupa de această problemă este (sunt)

…………….,…………………………………………………………………………..şi poate fi contactată la

telefonul. …………..

La prezenta cerere s-a ataşat, într-un exemplar, documentaţia compusă din:

Tarifele rezultate în urma autorizării se vor achita din contul nostru numărul deschis la ……………………………. cod fiscal ……………………………. .

Manager (Director General) (Nume, prenume, semnătura şi

ştampila)

Director Economic (Nume, prenume şi semnătura)

ANEXAB

Cerere de reautorizare a laboratorului (laboratoarelor) de examinări nedistructive

(Antetul agentului economic)

Către,

ISCIR-INSPECT

În vederea reautorizării, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 5, vă rugăm să acceptaţi spre analiză documentatia depusă de: …………………………………………………………...….………..

. (denumirea completă al laboratorului)

cu sediul în (adresa completă)

telefon ……………………………… fax ………………..………………………………………………….

Menţionăm că laboratorul (laboratoarele) a fost autorizat în domeniile şi specialităţile……………...

.. …....…....………….….......…………….. pentru perioada ………………………………………..

Solicităm reautorizarea pentru următoarele domenii şi specialităţi:

Persoana (persoanele) delegată de noi pentru a se ocupa de această problemă este (sunt) …………….

...........………...…………..….………………., şi poate fi contactată la telefonul …………………

La prezenta cerere s-a ataşat, într-un exemplar, documentaţia, compusă din: …………………………..

Tarifele rezultate în urma reautorizării se vor achita din contul nostru numărul ……….….……………..... deschis la ………………………………. cod fiscal ……………………………. .

Manager (Director General) (Nume, prenume, semnătura şi

ştampila)

Director Economic (Nume, prenume·şi semnătura)

ANEXAC

Nr…... din……

AUTORIZATIE

(conform procesului-verbal' nr ….din )

1 Agentul economic:

( Denumirea completă a agentului economic) ( adresa completă )

Nr. înreg. la RC………..; Cod fiscal…………..

Tel. ………….. Fax……………
2 Domeniul autorizaţiei:

Este autorizat să efectueze examinări nedistructive la instalaţii mecanice sub presiune şi la instalaţii de ridicat

( Se indică domeniile/specialităţile de examinări nedistructive care au fost autorizate)
3 Şef laborator examinări nedistructive:
4 Menţiuni:

Orice schimbare faţă de prezenta duce la anularea de drept a AUTORIZAŢIEI dacă nu este anunţată în termen de 15 zile de la producerea acesteia şi confirmată în termen de 30 de zile de ISCIR-INSPECT.

Agentul economic, prin reprezentanţii săi legali, împreună cu persoanele autorizate răspunde de respectarea prevederilor legale în domeniu.
5 Termenul de valabilitate al AUTORIZAŢIEI: (maxim 2 ani)

INSPECTOR DE STAT ŞEF INSPECTOR ŞEF ISCIR-INSPECT

Inspector de specialitate

ANEXAD

Model de decizie pentru numirea şefului (adjunctului) laboratorului de examinări nedistructive

Antetul agentului economic

DECIZIE

Nr. ……….din ……………….

Unitatea ……………………………………. reprezentată prin manager (director),

Având în vedere prevederile prescripţiei tehnice PT CR 5

DECIDE:

1 Domnul (Doamna) ……………………………de specialitate……………………..având funcţia de

…………………….. începând cu data de………………………se numeşte şef (şef adjunct) laborator de examinări nedistructive……………………..din cadrul …………………...……………………………………………………
2 Şeful (adjunctul şefului) de laborator este obligat să cunoască şi să aplice întocmai prevederile legislaţiei în vigoare şi ale prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR.
3 Activitatea şefului (şefului adjunct) de laborator de examinări nedistructive va fi coordonată şi îndrumată din partea conducerii de ……………………………………….., care răspunde împreună cu acesta de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi ale prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR.
4 Încălcarea obligaţiilor prevăzute în prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă sau penală a celor vinovaţi.
5 Prezenta decizie anulează decizia anterioară nr. .. .. .. .. .. .. .. ... din .. .. .. ... ….. şi devine definitivă după confirmarea personalului de către ISCIR-INSPECT.

MANAGER,

(Numele, prenumele, semnătura şi ştampila)

OFICIU JURIDIC

(Numele, prenumele şi semnătura)

Data: ……………………….

MINISTERULECONOMIEIŞICOMERŢULUI

ORDIN

pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR6-2003,ediţia1,,,Examinareaculichidepenetranteaîmbinărilorsudatealeinstalaţiilormecanicesubpresiune

şialeinstalaţiilorderidicat”*)

întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.485din7iulie2003,

şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR6-2003,ediţia1,,,Examinareaculichidepenetranteaîmbinărilorsudatealeinstalaţiilormecanicesubpresiuneşiale

instalaţiilorderidicat”,cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI.

Ministruleconomieişicomerţului,

DanIoanPopescu

Bucureşti,19decembrie2003.

Nr.369.

*)Ordinulnr.369/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.86din30ianuarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1 GENERALITĂŢI
1. 1.1 Scop
  
  Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la examinările nedistructive.
  
  Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului
  
  m. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.
2. 1.2 Domeniu de aplicare
  
  Prezenta prescripţie tehnică stabileşte modul de examinare cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat supuse supravegherii conform prevederilor prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR.
  
  Examinările nedistructive la elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesară supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentaţiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea prevederilor standardelor şi prescripţiilor tehnice aplicabile, Colecţia ISCIR.
  
  Prevederile prezentei prescripţii tehnice sunt aplicabile oricărui tip de îmbinare sudată dintre materiale metalice (neporoase), în vederea detectării discontinuităţilor deschise la suprafaţa îmbinării sudate (sau a materialelor de bază).
  
  Discontinuităţile care pot fi puse în evidenţă în îmbinarea sudată, inclusiv în zona adiacentă (materialele de bază), pot fi de tip fisură, lipsă de topire, porozitate, suprapuneri, exfolieri sau cute.
3. 1.3 Personal de executie
  
  '
  
  Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuată de către personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colecţia ISCIR.
4. 1.4 Referinţe normative
  
  Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescripţii tehnice şi alte reglementări naţionale.
  1. 1.4.1 Legi şi hotărâri
    - • Legea m. 90/1996 privind protecţia muncii
    - • Hotărârea Guvernului m. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
    - • Hotărârea Guvernului m. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune
  2. 1.4.2 Standarde
    - • SR EN 473:2002, Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale
    - • SR EN 571-1:1999, Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea 1: Principii generale
    - • SR EN 1O163-1:1994, Condiţii de livrare privind starea suprafeţelor tablelor, platbenzilor şi profilelor de oţel laminate la cald. Partea 1: Generalităţi
    - • SR EN 10228-2:2000, Examinări nedistructive ale pieselor forjate din oţel. Partea 2: Examinări cu lichide penetrante
    - • SR EN 25817:1993, Îmbinări sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor
    - • prEN 571-2,
    - • prEN 571-3,
    - • prEN 1330-6,
    - • prEN 1956,
      
      Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 2: Testing of penetrant materials Non-destructive testing-Penetrant testing-Part 3: Reference test blocks
      
      Non-destructive testing-Terminology-Part 6: Terms used in penetrant systems
      
      Non-destructive testing- Penetrant testing and magnetic partide testing-Viewing conditions
      
      •ASTME 165-1995, Standard Test Method for Liquid Penetrant Examination
      
      •ASTME 1209-87, Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination Using the Water Washable Process
      
      •ASTME 1219-87, Standard Test Method for Fluorescent Penetrant Examination Using the Solvent Removable Process
      
      •ASTME 1220-87, Standard Test Method for Visible Penetrant Examination Using the Solvent Removable Process
    - • ASTM D 129-1995, Standard Test Method for Sulfur in Petroleum Products (General Bomb Method)
    - • ASTM D 516-1990, Standard Test Method for Sulfate Ion in Water
    - • ASTM D 808-1995, Standard Test Method for Chlorine inNew and Used Petroleum Products (Bomb Method)
    - • ASTM D 1552-1995, Standard Test Method for Sulfur in Petroleum Products (High-Temperature Method)
    - • Cod ASME, Secţiunea a V-a, ediţia 1998
5. 1.5 Termeni
  
  Termenii sunt conform prEN 1330-6.
6. 1.6 Abrevieri
  
  PT – Prescripţie tehnică UV – Ultraviolete

2 PRODUSE, SENSIBILITATE ŞI DENUMIRE

2.1 Familie (set) de produse

Familia (setul) de produse pentru examinarea cu lichide penetrante este o combinaţie a următoarelor materiale: penetrant, produs de îndepărtare a excesului de penetrant şi developant. În familia de produse, producătorul poate include şi degresantul utilizat la curăţarea chimică prealabilă a pieselor de examinat. În tabelul 1 sunt prezentate tipurile de produse folosite pentru examinarea cu lichide penetrante.

Familia (setul) de produse va fi achiziţionată, în mod obligatoriu, de la acelaşi producător, în conformitate cu instrucţiunile acestuia.

Tabelul 1

Penetrant		Produs pentru îndepărtarea excesului de penetrant		Developant
Tip	Denumire	Tip	Denumire	Tip	Denumire
I	Penetrant fluorescent	A B C D E	Apă	a b C d e	Uscat
II III	Penetrant contrast de culoare Dublu scop (penetrant fluorescent şi contrast de culoare)		Emulgator lipofil Solvent		Solubil în apă Suspendabil în apă Pe bază de solvent (umed neapos) Pe bază de apă sau solvent pentru aplicaţii speciale
			Emulgator hidrofil Opţional preclătire (apă) Emulgator (diluat în apă) Clătire finală (apă)
			Apă şi solvent

1) Emulgator pe bază de ulei
2) Clătire cu apă curgătoare

2.2 Produsele folosite nu trebuie să genereze reacţii chimice cu materialul examinat şi nici să reacţioneze chimic între ele. La utilizarea lichidelor penetrante se va avea în vedere următoarele:
- – oţelurile inoxidabile austenitice şi titanul sunt atacate de halogenii Cl şi F;
- – oţelurile cu conţinut ridicat de nichel sunt atacate de sulfuri etc.
2.3 În cazul în care există cerinţe privind limitarea conţinutului pentru anumite elemente din compoziţia produselor de examinare (de exemplu: halogeni, sulf etc.) se vor respecta limitele impuse,

care vor fi certificate printr-un buletin de analiză chimică corespunzător. Limitele se vor înscrie şi în buletinul de examinare emis.
2.4 Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lămpi care emit radiaţii ultraviolete cu lungimea de undă cuprinsă între 330… 390 nm.
2.5 Laboratoarele care efectuează examinări cu lichide penetrante trebuie să fie dotate cu aparate pentru măsurarea iluminării zonei de examinat, pentru lumină albă şi pentru lumină ultravioletă (în cazul utilizării lichidelor penetrante fluorescente). Aparatura destinată iluminării suprafeţei cu lumină albă sau ultravioletă va fi verificată metrologic, conform prevederilor legale.
2.6 Laboratoarele care efectuează examinări cu lichide penetrante trebuie să aibă în dotare cel puţin un bloc de comparare (a se vedea anexa B) care va fi utilizat în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

3 CONDIŢII PREALABILE DE EXAMINARE

3.1 Îmbinările sudate care se examinează cu lichide penetrante, volumul de examinare, faza tehnologică în care se face examinarea şi tipul de lichide penetrante vor fi stabilite în funcţie de cerinţele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea şi verificarea tehnică, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT.
3.2 Examinarea cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate va fi efectuată în conformitate cu SR EN 571-1 şi cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, în funcţie de secvenţa operaţiilor.

3.3 Pregătirea şi curăţarea prealabilă

Curăţarea prealabilă trebuie să garanteze că reziduurile au fost îndepărtate de pe suprafaţa de examinat şi că penetrantul poate intra în orice discontinuitate.

Îmbinarea sudată care urmează a fi examinată, precum şi zonele adiacente acesteia cu o lăţime de minim 25 mm, vor fi curăţate de oxizi, de alte straturi neaderente (zgură, stropi de sudură, grăsimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protecţie etc.) şi de orice alt material străin care pot obtura sau masca discontinuităţile sau pot altera lichidele penetrante.

În funcţie de cele constatate la un control vizual prealabil, la alegerea metodei de curăţare se vor avea în vedere următoarele aspecte:

– natura impurităţilor şi a contaminanţilor;
– efectul metodei de curăţare asupra îmbinării sudate şi a materialului adiacent;
– aplicabilitatea practică;
– metodele specifice impuse de documentaţia de execuţie.

Curăţarea prealabilă se efectuează în două etape:

a) curăţarea mecanică: curăţarea mecanică se efectuează în scopul îndepărtării unor impurităţi (de exemplu: zgură, stropi de sudură, rugină, oxizi, carburi etc.); această curăţare se efectuează prin periere cu perii de sârmă, polizare, şlefuire, sablare, jet de apă sub presiune ridicată etc.; polizarea îmbinării sudate este necesară numai în cazul în care suprafaţa îmbinării sudate prezintă neregularităţi mari care pot genera indicaţii false sau pot masca discontinuităţi; nu se va folosi metoda de curăţare mecanică prin sablare cu alice, deoarece aceasta poate conduce, prin deformare plastică, la obturarea discontinuităţilor deschise la suprafaţă; în toate cazurile, tehnologia de curăţare trebuie să garanteze că discontinuităţile nu sunt obturate prin deformare plastică sau prin acumulări de materiale abrazive;
b) curăţarea chimică: curăţarea chimică se efectuează în scopul îndepărtării materialelor organice (de exemplu: grăsimi, uleiuri, vopsea etc.); această curăţare se poate efectua cu solvenţi organici (care pot fi livraţi de producător împreună cu setul de produse de examinare), cu detergenţi sau cu soluţii de decapare; la curăţarea chimică se va avea în vedere ca agenţii folosiţi să nu reacţioneze cu materialul examinat şi să nu lase reziduuri pe piesă; atunci când există cerinţe privind limitarea conţinutului în anumiţi compuşi pentru solvenţii organici şi soluţiile de decapare, se vor respecta prevederile de la pct. 2.3; proiectantul poate indica şi alţi agenţi de curăţare chimică, cu condiţia ca aceştia să respecte cele menţionate anterior.

Factorii care pot influenţa negativ concluziile examinării cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate, datoraţi stării suprafeţei, sunt prezentaţi în tabelul 2.

Tabelul 2

Starea suprafeţei îmbinării sudate	Influenţa asupra concluziilor examinării
Uleioasă, grasă, murdară, curăţată cu alice sau nisip	Nu se ob'tine nici o indic,atie
Umedă	Indicaţiile sunt slabe din cauza diluării penetrantului
Acoperită de crustă, oxizi	Indicaţiile sunt false sau nu se obtine nici o indicaţie

3.4 Uscarea

După curăţarea prealabilă, suprafaţa de examinat se usucă prin evaporare naturală sau forţată folosind aer cald sau rece filtrat de impurităţi uleioase şi apă, până dispare orice urmă de umezeală de pe suprafaţă.

După curăţarea suprafeţelor pe care se va efectua examinarea cu lichide penetrante, se va efectua un control vizual care să ateste acest lucru.

Temperatura piesei trebuie să fie cuprinsă între 10°C şi 50°C pe toată durata examinării cu lichide penetrante. Dacă prin instrucţiunile de utilizare, producătorul produselor de examinare indică alte limite de temperatură şi se doreşte utilizarea acestora în afara intervalului 10…50°C, se va efectua o încercare a acestora, conform prevederilor din anexa B.

4 TEHNICA DE EXAMINARE

Tehnica de examinare se identifică prin simbolurile indicate în tabelul 1, care prezintă şi familia de produse. De exemplu, în cazul utilizării unui penetrant cu contrast de culoare, al cărui exces se îndepărtează cu apă, şi al unui developant pe bază de solvent identificarea va fi: IIAd.

4.1 Aplicarea penetrantului

Penetrantul se aplică pe suprafaţa îmbinării sudate şi a zonelor adiacente prin pulverizare, pensulare, turnare sau imersare (dacă acest lucru este posibil).
1. 4.1.1 Timpul de penetrare trebuie să fie cuprins între 5 şi 60 de minute. Dacă producătorul produselor de examinare prevede prin instrucţiunile de utilizare un timp de penetrare cuprins în acest interval, acesta va fi respectat.
2. 4.1.2 Pe toată durata penetrării se va urmări ca lichidul să nu se usuce şi să acopere întreaga suprafaţă supusă examinării. Dacă este necesar, se admite completarea cantităţii de penetrant aplicat.
4.2 Îndepărtarea excesului de penetrant
1. 4.2.1 Excesul de penetrant solubil în apă se îndepărtează prin ştergere cu tampoane de pânză umezite sau cu ajutorul unui jet de apă cu temperatura cuprinsă între 10°C şi 40°C şi presiunea mai mică de 2,5 bar, sub un unghi mai mic de 30° faţă de suprafaţă.
2. 4.2.2 Excesul de penetrant solubil în solvent se îndepărtează prin ştergerea suprafeţei cu pânze curate uscate care nu lasă scame, urmată de o curăţare a suprafeţei cu tampoane din pânză, umezite în solventul indicat.
3. 4.2.3 Excesul de penetrant care se îndepărtează cu emulgatori hidrofili se efectuează în următoarele etape:
  - – spălare cu apă pentru a îndepărta cea mai mare parte a penetrantului în exces;
  - – aplicarea emulgatorului prin pulverizare, turnare sau, dacă este posibil, prin imersare; timpul de emulsionare este cuprins între câteva secunde şi 5 minute, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
  - – după emulsionare se efectuează o spălare finală cu apă.
4. 4.2.4 Excesul de penetrant care se îndepărtează cu emulgatori lipofili se face numai prin imersare, a cărei durată este prevăzută de producător, urmată de o spălare cu apă.
5. 4.2.5 În cazul penetranţilor al căror exces se îndepărtează cu apă şi solvent, se va face o spălare cu apă a suprafeţei, urmată de o curăţare a suprafeţei numai cu tampoane de pânză care nu lasă scame, umezite în solventul indicat.
6. 4.2.6 Se va evita, în toate cazurile, o spălare excesivă care poate conduce la îndepărtarea penetrantului din discontinuităţile deschise la suprafaţă. Îndepărtarea excesului de penetrant se consideră terminată atunci când:
  - – dispare orice urmă de culoare vizibilă, în cazul penetranţilor cu contrast de culoare;
  - – nu mai apare nici un fond fluorescent, în cazul penetranţilor fluorescenţi, pus în evidenţă de o sursă de lumină ultravioletă cu minim 300 µW/cm2.
4.3 Uscarea suprafeţei
1. 4.3.1 Imediat după îndepărtarea excesului de penetrant, suprafaţa supusă examinării se usucă prin unul din următoarele procedee:
  - – ştergere cu o pânză uscată care nu lasă scame;
  - – evaporare la temperatura ambiantă;
  - – evaporare la temperatură ridicată;
  - – evaporare forţată sub acţiunea unui jet de aer filtrat de impurităţi uleioase şi apă astfel încât presiunea pe suprafaţa piesei să fie menţinută cât mai redusă posibil.
  Temperatura suprafeţei nu trebuie să depăşească 50°C în timpul uscării, dacă nu s-a convenit altfel.
2. 4.3.2 Uscarea se consideră terminată în momentul în care de pe suprafaţa de examinat dispare orice urmă de pată de umezeală. Se va evita o uscare excesivă pentru a nu conduce la uscarea penetrantului aflat în discontinuităţi.
3. 4.3.3 Se poate renunţa la uscarea suprafeţei dacă se utilizează un developant sub formă de suspensie/soluţie în apă.

4.4 Aplicarea developantului

4.4.1 Developanţii sub formă de pulbere uscată vor fi folosiţi numai cu penetranţi fluorescenţi şi vor fi aplicaţi prin pensulare, pulverizare sau sitare.
4.4.2 Developanţii suspensie în apă şi cei pe bază de solvent vor fi agitaţi bine pentru omogenizarea suspensiei şi vor fi aplicaţi numai prin pulverizare. Aplicarea poate fi efectuată şi cu un echipament care foloseşte aer comprimat filtrat şi uscat. Se va asigura o depunere subţire şi uniformă pe întreaga suprafaţă de examinat.
4.4.3 După aplicarea developanţilor suspensie în apă sau solubili în apă, precum şi a celor pe bază de solvenţi, suprafaţa de examinat trebuie să fie uscată prin evaporare naturală sau prin evaporare forţată.
4.4.4 Durata de developare începe imediat după aplicarea developanţilor uscaţi şi imediat după uscarea suprafeţei, atunci când se folosesc developanţi umezi. Aceasta poate fi cuprinsă între 1O min şi 30 min, dacă producătorul nu prevede alţi timpi. Interpretarea finală a rezultatelor se efectuează în momentul terminării timpului prescris pentru developare.

4.4.5 Factorii care pot influenţa negativ concluziile examinării cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate, datoraţi calităţii operaţiilor din tehnica de examinare, sunt prezentaţi în tabelul 3.

Tabelul 3

Operaţiile din tehnica de examinare	Calitatea operatiei
Operaţiile din tehnica de examinare	insuficientă	excesivă
Penetrarea	Nu apar defecte fine	Eliminarea excesului de penetrant poate fi dificilă
Spălarea (îndepărtarea excesului de penetrant)	Indicaţiile pot fi neconcludente	Se elimină penetrantul din defectele puţin adânci
Developarea	Contrast slab, respectiv luminiscenţă redusă	Ascunde defectele fine

5 CONDIŢII DE INTERPRETARE
1. 5.1 Iluminarea suprafeţei de examinat se efectuează astfel încât direcţia fasciculului de lumină să nu depăşească cu 30° unghiul format cu normala la suprafaţă.
2. 5.2 Iluminarea se va efectua astfel încât să nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafaţa de exan1inat.
3. 5.3 Fasciculul de lumină trebuie să fie astfel îndreptat încât să ilumineze suprafaţa de examinat şi să fie ecranat faţă de ochii interpretatorului.
4. 5.4 Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante fluorescente, trebuie să fie efectuată în incinte întunecate, cu iluminare reziduală şi cu o intensitate a radiaţiei ultraviolete pe suprafaţă conform SR EN 571-1 (lumina vizibilă este limitată la maxim 20 lx).
5. 5.5 Condiţiile iluminării ultraviolete şi a luminii reziduale se verifică la începutul examinării, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul consideră necesar, dar nu mai puţin de o dată pe schimb.
6. 5.6 Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, se efectuează la lumină naturală sau la lumină albă artificială coform SR EN 571-1, precum şi conform prEN 1956, prin măsurarea iluminării suprafeţei la începutul examinării, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul consideră necesar, dar nu mai puţin de o dată pe schimb.
6 INDICAŢII DE DISCONTINUITĂŢI
1. 6.1 Indicaţiile de discontinuităţi care pot să apară pe suprafaţa examinată pot fi:
  1. a) indicaţii concludente, care pot avea următoarele aspecte:
    - – liniare, la care lungimea este mai mare decât triplul lăţimii maxime;
    - – neliniare;
  2. b) indicaţii neconcludente, datorate modului necorespunzător de pregătire a suprafeţei de examinat sau executării defectuoase a operaţiilor din tehnica de lucru; în acest caz este necesară repetarea examinării după pregătirea corespunzătoare a suprafeţei; la repetarea examinării se va utiliza acelaşi set de lichide penetrante şi aceeaşi tehnică;
  3. c) indicaţii false, datorate configuraţiei suprafeţei, crustelor, oxizilor etc.
2. 6.2 Indicaţiile de discontinuităţi liniare pot fi sub formă de:
  1. a) linie continuă, datorită fisurilor, lipsei de topire, lipsei de pătrundere şi exfolierilor;
  2. b) linie întreruptă sau punctată, datorită fisurilor foarte înguste sau numai parţial străpunse la suprafaţa examinată, precum şi exfolierilor parţial acoperite în timpul prelucrărilor.
3. 6.3 Indicaţiile rotunjite se pot datora porilor de suprafaţă.

7 CRITERII DE ACCEPTARE

Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 571-1 şi sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Tipuri de indicaţii	Niveluri de acceptare
Tipuri de indicaţii	1	2	3
Indicaţii liniare 1 = lungimea indicaţiei	1 ::;;2 (mm)	1 ::;;4 (mm)	1 ::;; 8 (mm)
Indicaţie neliniară d = axa cu dimensiune maximă	d ::;;4 (mm)	d ::;;6 (mm)	d ::;; 8 (mm)

7.1 În cazul echipamentelor sub presiune specificate în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002, condiţiile minime recomandate de acceptare a indicaţiilor de discontinuităţi prezentate în tabelul 3 vor fi corelate astfel:
- – echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1;
- – echipamentele sub presiune din categoriile I şi II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.
7.2 La examinarea echipamentelor, elementelor şi componentelor instalaţiilor de ridicat se aplică nivelul de acceptare 1, conform tabelului 3.
7.3 Pentru celelalte cazuri de examinări, nivelurile de acceptare a indicaţiilor de discontinuităţi vor fi stabilite de organele competente.

ANEXAA

Model de buletin pentru examinarea cu lichide penetrante

(Denumirea completă şi adresa agentului economic, denumirea completă şi adresa laboratorului, numărul autorizaţiei laboratorului, data la care expiră autorizaţia)

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr. Data

Denumirea produsului …………………………………………………..subansamblul. m.

de fabricaţie …………………. construit în anul. ……………………………..conform comenzii interne m·………………………material ……………………..beneficiar ……………………………………….

1 Condiţii de executare a examinării:

Simbolizare procedeu: ……………………………………………………………….

Tipul lichidelor penetrante: …………………………………………………………..

Producător …………………………..Nr. lot ………….Valabilitate …………………

Temperatura mediului ambiant. ………………Temperatura piesei…………………. Modul de curăţare a piesei…………………………………………………………..

Durata de:

Penetrare minute

Emulsionare minute

Developare minute

Agent de îndepărtare a excesului de penetrant……………………………………….. Tipul lămpii cu UV:…………………………………………………………………..

Iluminare ……………….Intensitatea radiaţiei ultraviolete pe suprafaţă ………………….
2 Examinarea s-a efectuat conform procedurii ………..;* ……………………….
3 Lichidele penetrante au fost limitate în……………..la………………………..
4 Interpretarea rezultatelor examinării s-a făcut la nivelul de acceptare ………….., în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 6, Colecţia ISCIR, constatându-se următoarele:

…………………..• …………………………………………………..········································..

Nume şi prenume	Nr. autorizaţie/ data expirării	Nivel de autorizare	Semnătura
Operator I
Şef laborator I

*) Se va preciza momentul în care s-a efectuat examinarea (înainte de tratament, între straturi etc.).

ANEXAB

Verificarea aplicabilităţii tehnicii de examinare cu lichide penetrante

B.l Verificarea aplicabilităţii tehnicii de examinare cu lichide penetrante se efectuează pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare pentru stabilirea modului de utilizare (durată de penetrare, emulsionare, spălare şi developare) a unui set de lichide penetrante, în afara limitelor de temperatură prevăzute la pct. 3.4 din prescripţia tehnică, pentru compararea performanţelor a două seturi de lichide penetrante diferite sau pentru verificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare.

,11

……

, '

a) Monobloc
b) Blocuri separate

Figura B.1

ANEXA B (continuare)

B.2 Pentru aplicarea metodei de comparare se folosesc blocurile tip Pl şi/sau P2 prezentate în figurile B.1 şi B.2. Dimensiunile blocurilor sunt informative. Acestea pot fi modificate în funcţie de necesităţi şi posibilităţi.
B.3 Blocul Pl se confecţionează din aluminiu. Acesta poate fi monobloc sau din două blocuri identice, conform figurii B.1. În cazul monoblocului, o faţă se notează cu A şi cealaltă cu B. Dacă se utilizează două blocuri separate, unul se va marca cu A şi celălalt cu B.
B.4 După debitarea la dimensiuni şi rectificare, în mijlocul fiecărei feţe a monoblocului (A şi B), sau pe fiecare faţă a blocurilor separate, se delimitează cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea, un cerc cu diametrul de 25 mm. Partea opusă marcajului va fi încălzită cu ajutorul unui bec Bunsen sau cu alt dispozitiv similar până la o temperatură cuprinsă între 510°C şi 525°C, evidenţiată prin schimbarea culorii marcajului la care trebuie să se ajungă în timp de 4 min. Imediat după această încălzire, blocul se introduce în apă rece, determinând astfel apariţia unei reţele de fisuri. Această operaţie se repetă şi pentru cealaltă faţă a blocului (în cazul monoblocului) sau pentru blocul similar (în cazul blocurilor separate). După fisurare, blocul (blocurile) se usucă prin încălzire la o temperatură maximă de 150°C şi se lasă să se răcească la temperatura mediului ambiant.
B.5 Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O faţă se marchează cu A şi cealaltă cu B.

1

2

200

't!)J1 'li(f

(Ir 1,

'j(/

/111

�q

/tb

J1

B

A

"

111i

li'

/III

',I(f 'Q))I

1,,t mi

3

1

o

t /

Jo o o o o o o o

t F4 > F3 > F2 > Fl Fl <F2 <F4

Figura B.2
B.6 Blocul P2 se confecţionează dintr-o plăcuţă de material metalic cât mai maleabil (oţel inoxidabil, cupru etc.), iar pe una din feţe se depune un strat de crom dur de aproximativ 250 µm. Pe faţa necromată se produc prin apăsare amprente Brinell. Corpul de apăsare al aparatului Brinell va avea diametrul de 5 mm.

ANEXA B (continuare)
B.7 În stratul de crom depus va apărea o reţea de fisuri aferentă fiecărei amprente. Se recomandă fixarea penetratorului Brinell într-o maşină de tracţiune pentru a se putea obţine forţa într-un domeniu de valori continuu. Variind forţa de apăsare se poate modifica lăţimea fisurilor obţinute. Se recomandă ca în timpul procesului de fisurare blocul să fie aşezat pe suprafaţă plană, sprijinit în două puncte simetrice faţă de locul unde se produce amprenta. Se produc un număr de opt până la zece amprente, două câte două, cu aceeaşi forţă, simetric faţă de mijlocul blocului, astfel încât amprentele obţinute cu forţa maximă să se afle la extremităţi, iar cele cu forţa minimă la mijloc (a se vedea figura B.2). Lăţimea fisurilor obţinute cu forţa maximă poate depăşi 20 ţ.Lm, dar cele obţinute cu forţa minimă nu vor depăşi 2 ţ.Lm. Pot fi luate în considerare forţe de apăsare cuprinse între 20 N… 70 N. Lăţimea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu: microscop cu mărire de 100 x). În reţeaua de fisuri aferentă fiecărei amprente se va identifica fisura cu lăţimea cea mai mare, aceasta caracterizând grupul de fisuri din amprenta respectivă.
B.8 Pe mijlocul blocurilor de comparare Pl (varianta monobloc) şi P2 se practică un canal de 2 mm lăţime şi 1 mm adâncime necesar introducerii unui ecran de protecţie care să împiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor penetrante.
B.9 Blocurile de comparare vor fi folosite pentru stabilirea condiţiilor de examinare în următoarele cazun:
- – utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici decât cele prevăzute de producător;
- – utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari decât cele prevăzute de producător;
- – pentru compararea performanţelor a două seturi de lichide penetrante diferite, în intervalul de temperaturi prevăzut;
- – pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante;
- – pentru verificarea alterării lichidelor penetrante, a impurificării sau a unei depozitări incorecte a acestora, în timpul de garanţie prevăzut de producător.
B.10 În cazul în care suprafaţa de examinat se găseşte la o temperatură mai mică decât cea prevăzută în standard, atât blocul de comparare monobloc sau blocul B (în cazul blocurilor separate) cât şi setul de lichide penetrante se aduc la temperatura respectivă şi se efectuează examinarea suprafeţei B a blocului (în cazul monobloc) sau a blocului B (în cazul blocurilor separate). Se readuce blocul (în cazul monobloc) la temperatura standard şi se efectuează examinarea suprafeţei A (în cazul monoblocului) sau a blocului A (în cazul blocurilor separate). Dacă indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe sunt asemănătoare rezultă că tehnica respectivă poate fi aplicată la temperatura la care s-a efectuat încercarea.
B.11 În cazul în care suprafaţa examinată se găseşte la o temperatură mai mare decât cea prevăzută în standard, se aduce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul B (în cazul blocurilor separate) la temperatura respectivă şi se efectuează examinarea suprafeţei B cu setul de lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul A (în cazul blocurilor separate) la temperatura mediului ambiant şi se efectuează examinarea respectivă. Dacă indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe sunt asemănătoare, rezultă că tehnica respectivă poate fi aplicată la temperatura la care s-a efectuat încercarea.

ANEXA B (sfărşit)
B.12 Pentru compararea performanţelor a două seturi de lichide penetrante diferite în cadrul limitţlor de temperatură prevăzute de producător, se aplică examinarea suprafeţei A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar suprafaţa B se examinează cu setul de lichide penetrante care trebuie să fie testat. Dacă indicaţiile obţinute pe suprafeţele A şi B sunt asemănătoare, rezultă că performanţele tehnice de examinare ale celor două seturi de lichide penetrante sunt comparabile.
B.13 Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante se procedează în conformitate cu prevederile de la pct. B.11 din prezenta anexă, faţa sau blocul B examinându-se după noua tehnică propusă. Dacă indicaţiile obţinute pe ambele suprafeţe A şi B sunt asemănătoare sau pe suprafaţa B indicaţiile sunt mai clare, noua tehnică propusă poate fi aplicată. Dacă pe suprafaţa B indicaţiile obţinute sunt mai slabe sau neconcludente, tehnica nouă propusă nu poate fi utilizată.
B.14 Pentru verificarea alterării sau impurificării lichidelor penetrante, în cadrul limitelor de temperatură prevăzute de producător, se examinează suprafaţa A cu un set nou de lichide penetrante şi suprafaţa B cu setul de lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau impurificat. Dacă pe suprafaţa B indicaţiile sunt mai slabe sau neconcludente faţă de cele obţinute pe suprafaţa A, setul de lichide penetrante alterate, incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. În cazul obţinerii pe suprafeţele A şi B a unor indicaţii asemănătoare, setul încercat pe suprafaţa B poate fi folosit. Încercarea nu conduce însă la acceptarea întregului lot de lichide penetrante.
B.15 În timpul utilizării blocurilor de comparare pentru încercări se vor urmări cu stricteţe toate secvenţele operaţiilor de examinare cu lichide penetrante prevăzute în prezenta anexă.
B.16 După cel mult trei utilizări, blocul de comparare Pl trebuie să fie spălat într-o soluţie de apă şi detergenţi, clătit cu apă şi încălzit încet până la 400°C (temperatură măsurată cu termocreta). Se introduce apoi blocul în apă rece şi se usucă timp de 15 minute la o temperatură de 150°C. După tratamens blocul se şterge cu o perie sau tampoane înmuiate în solvent şi se ţine aproximativ 12 ore în acetonă. Inainte de folosire blocul se încălzeşte la o temperatură de 100°C şi se răceşte la temperatura mediului ambiant.
B.17 Blocul de comparare P2 trebuie să fie spălat, înainte de reutilizare, într-o soluţie de apă şi detergenţi, clătit cu apă şi uscat la 100°C, timp de aproximativ 15 minute, după care pot urma secvenţele examinării. Blocul P2 va fi ţinut, în timpul cât nu este utilizat, într-un recipient închis, cufundat într-un amestec de 50% acetonă şi 50% alt solvent volatil neclorurat.
B.18 În cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua încercările menţionate la pct. B.9 din prezenta anexă se poate folosi tehnica fotografierii. În acest caz se utilizează.monoblocul pe întreaga sa suprafaţă sau unul din blocurile separate, aplicându-se secvenţele de examinare prevăzute în prezenta anexă. După developare se fotografiază indicaţiile puse în evidenţă. Se procedează la o foarte bună spălare a blocului şi se aplică celălalt set de lichide penetrante, urmându-se secvenţele prevăzute. Se fotografiază indicaţiile apărute după developare. Prin examinarea celor două fotografii se poate face o comparare între calităţile celor două seturi de lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile să fie efectuate în condiţii tehnice identice (cu acelaşi aparat foto, aceeaşi distanţă focală, diafragmă, timp de expunere, tip de film, procesare etc.).

MINISTERULECONOMIEIŞICOMERŢULUI

ORDIN

pentruaprobareaPrescripţieitehnicePTCR8-2003,ediţia1,,,Examinareacuparticulemagneticeaîmbinărilorsudatealeinstalaţiilormecanicesubpresiuneşialeinstalaţiilorderidicat”*)

întemeiulHotărâriiGuvernuluinr.738/2003privindorganizareaşifuncţionareaMinisteruluiEconomieişiComerţului,publicatăînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.485din7iulie2003,

şiavândînvederereferatuldeaprobareprezentat,

ministruleconomieişicomerţuluiemiteurmătorulordin:

Art.1.–SeaprobăPrescripţiatehnicăPTCR8-2003,ediţia1,,,Examinareacuparticulemagneticeaîmbinărilorsudatealeinstalaţiilormecanicesubpresiuneşiale

instalaţiilorderidicat”,cuprinsăînanexacarefaceparteintegrantădinprezentulordin.

Art.2.–PrezentulordinvafipublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI.

Ministruleconomieişicomerţului,

DanIoanPopescu

Bucureşti,19decembrie2003.

Nr.373.

*)Ordinulnr.373/2003afostpublicatînMonitorulOficialalRomâniei,ParteaI,nr.86din30ianuarie2004şiestereprodusşiînacestnumărbis.

ANEXĂ")

*)Anexaestereprodusăînfacsimil.

1 GENERALITĂŢI

1.l Scop

Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la examinările nedistructive.

Autoritatea tehnică naţională care asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnică.
PT – Prescripţie tehnică UV – Ultraviolete
2 APARATURĂ DE MĂSURARE, MATERIALE ŞI ACCESORII
1. 2.1 Pentru efectuarea examinării cu particule magnetice se utilizează electromagnetul (alimentat de la o sursă de curent continuu, curent alternativ sau cu impulsuri de curent), instalaţii de magnetizare cu electrozi de contact, cabluri flexibile sau bobine.
2. 2.2 Orice altă instalaţie de magnetizare care se va utiliza va necesita întocmirea unei proceduri de lucru care va fi avizată de ISCIR-INSPECT.
3. 2.3 Particulele magnetice folosite vor fi sub formă de suspensie (umede) sau pulbere (uscate), colorate sau fluorescente, şi vor respecta condiţiile impuse de STAS 8539.
4. 2.4 Verificarea calităţi particulelor magnetice (pulbere sau suspensie) se va efectua conform STAS 12559, cu excepţia sensibilităţii care se va verifica pe etalonul prezentat în anexa A. Verificarea calităţii particulelor magnetice utilizate se va efectua ori de câte ori decide şeful de laborator. Această operaţie este obligatorie atunci când nu au fost respectate indicaţiile producătorului de particule magnetice cu privire la condiţile de depozitare.
5. 2.5 Verificarea sensibilităţii de detectare a ansamblului „metodă de magnetizare-tip de particule magnetice utilizate" se efectuează pe etalonul prezentat în anexa A.
6. 2.6 Sursele de iluminare utilizate sunt de lumină albă sau ultravioletă, în funcţie de tipul particulelor magnetice utilizate, şi vor respecta condiţiile impuse de STAS 8539.
7. 2.7 Pentru verificarea magnetizării se vor utiliza indicatoare de câmp magnetic conform STAS 8539. Se pot utiliza şi alte indicatoare de câmp magnetic cu avizul ISCIR-INSPECT.
8. 2.8 Aparatura de măsurare a intensităţii radiaţei luminii ultraviolete pe suprafaţa de examinat, a iluminării şi cea pentru măsurarea câmpului magnetic şi a mărimilor electrice vor fi verificate metrologic. Vor exista buletine de verificare metrologică în care să fie menţionată data când expiră valabilitatea, conform prevederilor legale.
3 CONDIŢII DE LUCRU
1. 3.1 Condiţiile tehnice, modul de efectuare a examinării, înregistrarea şi interpretarea rezultatelor trebuie să respecte prevederile din STAS 8539 şi din prezenta prescripţie tehnică.
2. 3.2 Îmbinarile sudate care se examinează cu particule magnetice, volumul de examinare şi faza tehnologică în care se efectuează examinarea vor fi stabilite în funcţie de cerinţele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea şi verificarea tehnică, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT.
3. 3.3 Examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate se poate efectua pe muchiile rostului înainte de execuţia îmbinării sudate, între straturi sau pe îmbinarea sudată. În acest din urmă caz este necesar ca examinarea să includă şi cel puţin 15 mm din metalul de bază de fiecare parte a cordonului de sudură.
4. 3.4 Suprafaţa care urmează a fi examinată se va curăţa de impurităţi (ulei, nisip, rugină, ţunder, particule rezultate din prelucrarea suprafeţei etc.). Neregularităţile superficiale se vor îndeparta astfel încît să nu existe indicaţiile false.
5. 3.5 După curăţare, suprafeţele pe care urmează a se efectua examinarea cu particule magnetice vor fi controlate vizual.
6. 3.6 Examinarea cu particule magnetice se poate efectua şi pe suprafeţe pe care există straturi de vopsea sau acoperiri de protecţie aderente (cu excepţia zonelor unde se aplică contacte electrice), cu condiţia ca grosimea acestora să nu depăşească 50 µm.
7. 3.7 În scopul măririi contrastului dintre particulele magnetice colorate şi zona de examinat, se poate aplica pe suprafaţa respectivă şi pe zonele adiacente un strat subţire de vopsea albă de contrast, cu condiţia ca grosimea stratului să nu depăşească 50 µm.
8. 3.8 În cazul în care examinarea se efectuează conform prevederilor de la pct. 3.6 şi 3.7, buletinul de examinare (a se vedea anexa B) va fi însoţit şi de un buletin de măsurare a stratului de acoperire, iar magnetizarea se va verifica conform prevederilor de la pct. 2.7.
4 METODA DE LUCRU
1. 4.1 Magnetizarea suprafeţelor care urmează a fi examinate se efectuează prin următoarele metode:
  1. a) pe suprafaţa de examinat se aplică doi electrozi de contact amplasaţi de o parte şi de alta a cordonului de sudură, direcţia curentului electric care circulă prin metalul examinat fiind dată de linia
    
    care uneşte cei doi electrozi ; liniile fluxului de curent electric produs sunt perpendiculare pe axa care uneşte cei doi electrozi, iar sensibilitatea de detecţie a defectelor va fi maximă pentru acele defecte a căror orientare coincide cu linia care uneşte cei doi electrozi; în cazul aplicării acestei metode, se vor avea în vedere următoarele:
    - – pentru evitarea formării unui arc electric, la fixarea electrozilor pe suprafaţa de contact este necesar ca aparatul să dispună de un întrerupător;
      
      -conectarea şi deconectarea curentului instalaţiei se va face cu electrozii bine fixaţi pe suprafaţa de examinat;
    - – instalaţia va fi echipată cu instrumente de măsurare a mărimilor electrice care respectă prevederile de la pct. 2.8;
    - – se vor evita încălzirile locale, amorsările arcului sau arsurile de suprafaţă, care pot produce puncte dure sau fisuri;
    - – atunci când tensiunea curentului de magnetizare depăşeşte 25 V, se vor întrebuinţa vârfuri de plumb, de aluminiu sau de oţel în locul celor de cupru;
    - – distanţa între electrozi va fi 50…200 mm, având în vedere că în cazul distanţei minime se pot produce aglomerări de particule magnetice în vârful electrozilor;
  2. b) prin aplicarea unui electromagnet sub forma de potcoavă Gug) sau a unui magnet pemanent; forţa de ridicare a electromagnetului trebuie să fie de 4,5 daN (pentru o distanţă între poli de 75…150 mm), în cazul curentului altenativ, şi de cel puţin 18 daN atunci când se foloseşte curentul continuu; magnetul permanent va avea o forţă de ridicare de cel puţin 18 daN pentru o distanţă între poli de 75…150 mm.
2. 4.2 În vederea asigurării unei examinări corespunzătoare, direcţiile de magnetizare vor fi alese astfel:
  
  o
  
  '
  
  Q
  
  Q
  
  O_
  
  Q9
  
  40-50mm
  1. a) pentru detectarea eventualelor discontinuităţi longitudinale din îmbinările sudate, electrozii se vor fixa de o parte şi de alta a îmbinării sudate astfel încât direcţia curentului de magnetizare să formeze un unghi de 20°…30° cu axa sudurii; la deplasări longitudinale este necesară suprapunerea zonelor examinate pe o distanţă de 40…50 mm pentru a pune în evidentă eventualele discontinuităţi din vecinătatea electrozilor (a se vedea figurile 1 şi 2);
    
    Figura 1
    
    Q
    
    – -)- – – –– – – – – – – '- //·' ..t...–. ' ·,.,_–-··-··,.1/····–·–·–····-·- >––
    
    ./ I·, / ‘
    
    '/ ·v.·
    
    / / "
    
    40… 50mm
    
    Figura 2
  2. b) pentru detectarea eventualelor discontinuităţi transversale, curentul de magnetizare trebuie să formeze un unghi de 90°…120° (a se vedea figura 3), în raport cu axa îmbinării sudate, iar distanţa între electrozi, pentru două zone învecinate, nu trebuie să depăşească 100 mm ;
    
    Q Q Q Q
    
    / / / 90°- 120°_/
    
    ->
    
    I I I I
    
    .. · .–…..·-..··–·–·–-/–– ––-/– ––––-–-/··–·–·–·-13–-…····–
    
    .I .I .I .I
    
    I .I .I I
    
    I I I I
    
    0 ®
    
    100mm
    
    Figura 3
  3. c) în cazul îmbinărilor de colţ, pentru detectarea discontinuităţilor longitudinale, atunci când îmbinarea sudată şi geometria piesei permit acest lucru, electrozii se vor aşeza ca în figura 4 ;
    
    Figura 4
  4. d) în cazul îmbinărilor de colţ, pentru detectarea discontinuităţilor transversale, atunci când îmbinarea sudată şi geometria piesei permit acest lucru, electrozii se vor aşeza ca în figura 5 ;
    
    Figura 5
  5. e) în cazul în care examinarea cu particule magnetice se efectuează pe muchia rostulµi, înainte de sudare se va efectua o magnetizare astfel încât liniile de flux să aibă o direcţie perpendiculară pe eventualele discontinuităţi posibile;
  6. f) în cazul în care se foloseste un electromagnet sub formă de potcoavă Gug) sau un magnet permanent, poziţia acestuia faţă de îmbinarea sudată va fi ca în figurile 6 şi 7 ;
  Figura 8
  
  100mm
  
  Figura 9
3. 4.3 Aplicarea particulelor magnetice se va face în acelaşi timp cu magnetizarea sau după magnetizare, în conformitate cu prevederile STAS 8539.
4. 4.4 Discontinuităţile vor fi puse în evidenţă prin aglomerarea particulelor magnetice. Discontinuităţile deschise la suprafaţă crează în general contururi bine delimitate dacă sunt orientate perpendicular pe liniile de forţă. Discontinuităţile situate în material, imediat sub suprafaţă, conduc la aglomerări de particule cu contururi şterse sau cu aspect de linii întrerupte.
5. 4.5 Unele indicaţii pot fi eronate datorită rugozităţii excesive a suprafeţei care se examinează, modificării geometriei suprafeţei sau variaţiei permeabilităţii magnetice din sudură şi din materialul de bază.
6. 4.6 Metoda de lucru cu cabluri flexibile sau bobine se foloseşte numai pentru detectarea fisurilor longitudinale din îmbinările sudate cap la cap sau de racord şi se aplică conform SR EN 1290.
7. 4.7 Verificarea magnetizării
  
  Valoarea recomandată pentru intensitatea câmpului magnetic tangenţial este cuprinsă între 2 kA/m şi 6 kA/m (valoare eficace), în funcţie de permeabilitatea magnetică a materialului încercat.
5 INDICATII DE DISCONTINUITATI
1. 5.1 Indicaţiile de discontinuităţi care pot să apară pe suprafaţa examinată pot fi:
  1. a) liniare, la care lungimea este mai mare decât triplul lăţimii maxime;
  2. b) rotunjite (circulare sau eliptice), la care lungimea este mai mică sau egală cu triplul lăţimii maxime;
  3. c) neconcludente, datorită modului necorespunzător de pregătire a suprafeţei de examinat; în acest caz este necesară repetarea examinării după pregătirea corespunzătoare a suprafeţei, iar la reexaminare se va utiliza acelaşi tip de particule magnetice şi aceeaşi metodă.
2. 5.2 Indicaţiile de discontinuităţi liniare pot fi sub formă de:
  1. a) linie continuă, datorită fisurilor, lipsei de topire, lipsei de pătrundere, stratificărilor, exfolierilor etc.;
  2. b) linie întreruptă sau punctată, datorită fisurilor foarte înguste sau numai parţial pătrunse la
    
    suprafaţa examinată, precum şi stratificărilor parţial acoperite.
3. 5.3 Indicaţiile rotunjite se pot datora porilor de suprafaţă.

6 CRITERII DE ACCEPTARE

6.1 Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 1291 şi sunt prezentate în tabelul care urmează.

Tipul indicaţiilor	Nivel de acceptare
Tipul indicaţiilor	1	2	3
Indicaţii liniare 1 = lungimea indicaţiilor	1 s 1,5 mm	1 <3mm	1 s6mm
Indicaţii neliniare d = axa cu dimensiune maximă	d s2mm	d <3mm	d s4mm

6.2 În cazul echipamentelor sub presiune specificate în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002, condiţiile minime recomandate de acceptare a indicaţiilor de discontinuităţi prezentate în tabelul de la pct. 6.1 vor fi corelate astfel:
- – echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1;
- – echipamentele sub presiune din categoriile I şi II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2.
6.3 La examinarea echipamentelor, elementelor şi a componentelor instalaţiilor de ridicat se aplică nivelul de acceptare 1, conform tabelului de la pct. 6.1.
6.4 Pentru celelalte cazuri de examinări, nivelurile de acceptare a indicaţiilor de discontinuităţi vor fi stabilite de către organele competente.

7 ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR
1. 7.1 Fiecare laborator care efectuează examinări cu particule magnetice trebuie să întocmească şi să completeze la zi un registru de evidenţă a examinărilor efectuate, care va conţine cel puţin următoarele date:
  - – data examinării;
  - – comanda internă;
    
    -produsul;
  - – subansamblul;
  - – aparatul de magnetizare utilizat;
  - – tipul curentului folosit;
  - – tipul de particule magnetice utilizate şi producătorul;
  - – sensibilitatea metodei;
  - – numărul buletinului emis.
2. 7.2 Rezultatele examinării cu particule magnetice vor fi consemnate într-un buletin de examinare, care va conţine:
  - – numele complet şi adresa agentului economic;
  - – numele complet şi adresa laboratorului;
  - – numărul autorizaţiei emise de ISCIR-INSPECT;
  - – data la care expiră autorizaţia;
  - – numărul şi data buletinului;
  - – beneficiarul;
  - – numărul comenzii interne;
    
    -datele de identificare a elementului examinat (ansamblu, subansamblu, material, număr de fabricaţie, anul construirii etc.);
    
    -datele cu privire la aparatura folosită (tipul şi seria instalaţiei de magnetizare, curentul utilizat la examinare etc.);
  - – sensibilitatea metodei;
  - – condiţii de observare a suprafeţei;
  - – tipul particulelor magnetice utilizate şi producătorul;
  - – nivelul de acceptare;
  - – volumul de examinare al elementului;
  - – numele şi semnătura operatorilor care au efectuat examinarea şi ale şefului de laborator;
  - – numărul autorizaţiilor operatorilor şi data la care expiră.
3. 7.3 Schiţa elementului, cu indicarea zonelor în care s-au efectuat examinările cu particule magnetice, va fi anexată la buletinul de examinare. Acestea vor fi astfel cotate încât să permită identificarea ulterioară fără echivoc a zonelor respective (în cazul în care examinarea s-a realizat într-un procent mai mic de 100% pe elementul respectiv).
4. 7.4 Buletinul de examinare se va emite în cel puţin două exemplare, din care unul va ramâne în arhiva laboratorului.
5. 7.5 Modelul buletinului de examinare este prezentat în anexa B. Se poate utiliza şi alt tip de buletin cu condiţia respectării numărului minim de date prevăzute în anexa B.
8 DISPOZIŢII FINALE
1. 8.1 Nerespectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.
2. 8.2 La data intrări•i în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea
  
  unnătoarea prescripţie tehnică:
  - • CR 8-99 „Prescripţii tehnice pentru examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobată prin Decizie a Inspectorului de Stat Şef al ISCIR.
3. 8.3 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
4. 8.4 Orice alte dispoziţii contrare prevedeilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.
5. 8.5 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.
6. 8.6 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

ANEXAB

Model de buletin pentru examinarea cu particule magnetice

(Denumirea completă şi adresa agentului economic, denumirea completă şi adresa laboratorului, numărul autorizaţiei laboratorului emise de ISCIR-INSPECT, data la care expiră autorizaţia)

BULETIN DE EXAMINARE CU PARTICULE MAGNETICE

Nr Data _

Denumirea produsului Subansamblu Nr. de fabricaţie _ Construit în anul–-Conform comenzii interne nr.–-

Material Beneficiar 1 Condiţii de executare a examinării:

Procedeul de magnetizare utilizat: Felul şi mărimea curentului electric: Distanţa între electrozi sau polii electromagnetului:……………………………………………………………………………………….

Tipul particulelor magnetice Concentraţie

Fluid purtător Timp de agitare _ Fabricant Nr. lot

Tipul instalaţiei de magnetizare sau tip de electromagnet Seria _ Tipul lămpii cu UV: Seria _

Sensibilitatea metodei pe etalon _

Iluminare Intensitatea radiaţei ultraviolete pe suprafaţa de examinat _

2 Examinarea s-a efectuat conform procedurii cod ––
3 Interpretarea rezultatelor examinării s-a făcut la nivelul de acceptare , în conformitate cu prevederile precripţiei tehnice PT CR 8, Colecţia ISCIR, constatându-se următoarele:

Observaţii

	Nume şi prenume	Nr autorizaţie/ expiră la data	Nivelul de autorizare	Semnătura
Operator
Şef laborator

PREŢURILE

publicaţiilorlegislativepentruanul2004

–pesuporttradiţional–

ValoareaValoarea

crt.anual –lei–

Nr.Denumireapublicaţieiabonamentuluiabonamentuluitrimestrial

	–lei–	Trim.I	Trim.II	Trim.III	Trim.IV
1.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbaromână	9.875.000	2.468.750	2.715.750	2.987.500	3.286.000
2.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbaromână,numerebis*)	1.780.000	–	–	–	–
3.MonitorulOficial,ParteaI,înlimbamaghiară	7.900.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000	1.975.000
4.MonitorulOficial,ParteaaII-a	12.500.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000	3.125.000
5.MonitorulOficial,ParteaaIII-a	2.530.000	632.500	632.500	632.500	632.500
6.MonitorulOficial,ParteaaIV-a	10.680.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000	2.670.000
7.MonitorulOficial,ParteaaVI-a	9.850.000	2.462.500	2.462.500	2.462.500	2.462.500
8.ColecţiaLegislaţiaRomâniei	2.500.000	625.000	687.500	756.500	832.500
9.ColecţiadehotărârialeGuvernuluişialteactenormative	4.150.000	1.038.000	1.141.500	1.255.500	1.381.500
10.Repertoriulactelornormative	625.000	–	–	–	–
11.DeciziialeCurţiiConstituţionale	470.000	–	–	–	–
12.Ediţiitrilingve	2.500.000	–	–	–	–

*)Cuexcepţianumerelorbisîncaresepublicăactecuunvolumextinsşicareintereseazădoarunnumărrestrânsdeutilizatori.

ToatepublicaţiileRegieiAutonome,,MonitorulOficial”suntpurtătoaredeT.V.A.încotăde9%,aceastafiindinclusăînpreţuldeabonament.

Pentrusiguranţaclienţilor,abonamentelelapublicaţiileRegieiAutonome,,MonitorulOficial”sepotefectuaprinurmătoriidifuzori:

◆ COMPANIANAŢIONALĂ,,POŞTAROMÂNĂ”–S.A.–prinoficiilesalepoştale
◆ RODIPET–S.A.–printoatefilialele
◆ INTERPRESSSPORT–S.R.L.–Bucureşti,str.HristoBotevnr.6

(telefon/fax:313.85.07;313.85.08;313.85.09)
◆ PRESSEXPRES–S.R.L.–Otopeni,str.FlorideCâmpnr.9(telefon/fax:221.05.37;0745.133.712)
◆ M.T.PRESSIMPEX–S.R.L.–Bucureşti,bd.Basarabianr.256(telefon/fax:255.48.15;255.48.16)
◆ INFOEUROTRADING–S.A.–Bucureşti,SplaiulIndependenţeinr.202A(telefon/fax:212.73.54)
◆ ACTALEGIS–S.R.L.–Bucureşti,str.BanulUdreanr.10,(telefon/fax:411.91.79)
◆ CURIERPRESS–S.A.–Braşov,str.TraianGrozăvescunr.7(telefon/fax:0268/47.05.96)
◆ MIMPEX–S.R.L.–Hunedoara,str.IonCreangănr.2,bl.2,ap.1(telefon/fax:0254/71.92.43)
◆ CALLIOPE–S.R.L.–Ploieşti,str.CandianoPopescunr.36(telefon/fax:0244/51.40.52,0244/51.48.01)
◆ ASTOR-MED–S.R.L.–Iaşi,str.Sucidavanr.2,bl.U2,sc.C,ap.2(telefon/fax:0232/27.91.76,0232/25.84.27)

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 17/11/2024

Informatii Document

1 GENERALITĂŢI

1.1 Scop

1.2 Domeniu de aplicare

1.3 Personal de execuţie

1.4 Referinţe normative

1.4.1 Legi şi hotărâri

4 ECHIPAMENTUL DE EXAMINARE

4.1 Cerinţe pentru echipamentul de examinare

4.2 Parametrii palpatoarelor

4.2.1 Unghiul de incidenţă

4.2.2 Adaptarea palpatoarelor la suprafeţe de explorare curbe

5 CONDIŢII DE EXAMINARE

6 REGLAREA DOMENIULUI ŞI A SENSIBILITĂŢII

6.4 Corectie de transfer

6.5 Raportul semnal/zgomot

6.6 Niveluri de examinare

Tabelul 4

3 CONDIŢII DE AUTORIZARE A LABORATOARELOR

a) manualul calităţii al laboratorului, care trebuie să conţină cel puţin:

4 MODUL DE DESFĂŞURARE A AUTORIZĂRII LABORATORULUI

4.2 Comisia de autorizare

4.3 Verificarea în vederea autorizării

5 EMITEREA ŞI VALABILITATEA AUTORIZAŢIILOR

6 VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ A CONDIT, IILOR DE AUTORIZARE

ANEXAC

AUTORIZATIE

1 Agentul economic:

2 Domeniul autorizaţiei:

3 Şef laborator examinări nedistructive:

4 Menţiuni:

5 Termenul de valabilitate al AUTORIZAŢIEI: (maxim 2 ani)

INSPECTOR DE STAT ŞEF INSPECTOR ŞEF ISCIR-INSPECT

Inspector de specialitate

1.5 Termeni

1.6 Abrevieri

2 PRODUSE, SENSIBILITATE ŞI DENUMIRE

2.1 Familie (set) de produse

Tabelul 1

3 CONDIŢII PREALABILE DE EXAMINARE

3.3 Pregătirea şi curăţarea prealabilă

4.2 Îndepărtarea excesului de penetrant

4.3 Uscarea suprafeţei

ANEXAA

Model de buletin pentru examinarea cu lichide penetrante

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

ANEXAB

Verificarea aplicabilităţii tehnicii de examinare cu lichide penetrante

a) Monobloc

b) Blocuri separate

Figura B.1

ANEXA B (continuare)

Figura 8

Figura 9

• CR 8-99 „Prescripţii tehnice pentru examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobată prin Decizie a Inspectorului de Stat Şef al ISCIR.

ANEXAB

Model de buletin pentru examinarea cu particule magnetice

BULETIN DE EXAMINARE CU PARTICULE MAGNETICE