PLANURI REGIONALE din 6 decembrie 2016

Notă …

Aprobate prin ORDINUL nr. 1376 din 6 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 988 din 8 decembrie 2016. + 
I. 
Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Nord Est
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
2021-2027
REGIUNEA NORD EST + 
CUPRINSABREVIERI1.CAPITOLUL I: CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE Și REFERINȚE INTERNAȚIONALE1.1.CONTEXTUL NAȚIONAL … 1.2.METODOLOGIE Și ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE1.2.1.ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016 … 1.2.2.Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 … 1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020-2027 …  … 1.3.REPERE NAȚIONALE, EUROPENE și INTERNAȚIONALE1.3.1.Asistență medicală primară … 1.3.2.Asistență medicală spitalicească … 1.3.3.Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de zi … 1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung … 1.3.5.Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuăa.Asistență medicală primară … b.Asistență medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de zi … c.Serviciile spitalicești … d.Îngrijiri la domiciliu … e.Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli cronice … f.Dispozitive medicale … g.Programe naționale de sănătate …  … 1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate … 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umanea.Probleme identificate … b.Măsuri … c.Necesarul de medici și modalitatea de normare … d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018 …  …  …  … 2.CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST2.1.Caracteristici geografice … 2.2.Analiză demografică și socio-economică … 2.3.Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătății … 2.4.Principalele provocări în regiunea NE …  … 3.CAPITOLUL III: VIZIUNE Și DIRECȚII STRATEGICE3.1.Viziune strategică3.1.1.Direcții strategice …  …  … 4.CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE4.1.Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie4.1.1.Analiza situației curente și a principalelor deficite … 4.1.2.ȚINTE REGIONALE Și PLAN OPERAȚIONAL …  … 4.2.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară4.2.1.Analiza situației actuale … 4.2.2.Ținte regionale și plan operațional …  … 4.3.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească4.3.1.Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE … 4.3.2.Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare … 4.3.3.Direcții și ținte strategice … 4.3.4.Plan operațional la nivel județean … 4.3.5.Proiecție pentru Regiunea NE …  … 4.4.Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE … 4.5.Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică4.5.1.Diagnostic situație curentă și principalele deficite … 4.5.2.Ținte operaționale și plan regional …  … 4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmări: … 4.7.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE Și A RECUPERĂRII4.7.1.Analiza situației curente și principalele deficite … 4.7.2.Ținte regionale … 4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare …  … 4.8.Paturi psihiatrie la nivelul regiunii …  … 5.ANEXEAnexa nr. 1Anexa nr. 2Anexa nr. 3aAnexa nr. 3bAnexa nr. 4Anexa nr. 5Anexa nr. 6Anexa nr. 7Anexa nr. 8Anexa nr. 9 …  + 
ABREVIERIBC Județul BacăuBT Județul BotoșaniCMI- Cabinet medical individualCNAS Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăORL Oto-rino-laringologieUE Uniunea EuropeanăMF Medic de familiePIB Produsul intern brutMG Medic generalistIS Județul IașiPSI Plan Strategic InstituționalITL Îngrijire pe termen lungMS Ministerul SănătățiiINSP Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare Domeniul Sanitar BucureștiNT Județul NeamțOCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăCP Centru de permanențăPRSS Planul Regional de Servicii SanitareRSM Rata Standardizată a MortalitățiiSV Județul SuceavaVS Județul VasluiOMS Organizația Mondială a SănătățiiFNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de SănătateSNS Strategie Națională de Sănătate1.CAPITOLUL I – CONTEXT NAȚIONAL, METODOLOGIE ȘI REFERINȚE INTERNAȚIONALE1.1.CONTEXTUL NAȚIONALStrategia Națională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, a calității și a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) și-a propus să inverseze piramida serviciilor și să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populației prin intermediul serviciilor care constituie fundația sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenței comunitare, asistenței primară, a asistenței ambulatorii de specialitate și pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicești.
Figura 1: Viziunea Strategiei Naționale de SănătateProgramele de Guvernare din perioada 2014-2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni.Pentru perioada 2021-2027, se menține aceeași viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din România. Ministerul Sănătății pregătește o nouă strategie națională de sănătate, cu obiective strategice și plan de acțiune, documente ce vor fi finalizate în perioada 2020-2021. Pentru organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate pentru aceasta perioadă, se vor continua principalele măsuri începute în perioada 2014-2020, ținând cont de progresele și problemele întâmpinate.Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, în scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a sustenabilității financiare.Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor derula de către Ministerul Sănătății acțiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare și finanțare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență, actualizarea legislației în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi.Având în vedere că bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.Ministerul Sănătății, autoritățile locale, unitățile sanitare vor identifica surse de finanțare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, îmbunătățire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local.Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unităților sanitare din cele 8 regiuni.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România
S1 Sănătate publică			S2 Servicii sanitare	S3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitar previzibil și sustenabil
O1 Îmbunătățirea sănătății și nutriției femeii și copilului	O2 Reducerea morbidități și mortalității prin boliletransmisibile și reducerea impactului acestora asupra indivizilor și societății	O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile și a poverii acestora asupra populației, prin programe sanitare preventive	O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate și eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile	O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil și previzibil, prin implementarea politicilor încrucișate și a programelor prioritare	O6 Creșterea eficienței sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare și informare	O7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel național, regional și local, în vederea în vederea reducerii inechității la accesul la serviciile sanitare
Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale și județene, ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și secțiilor de reanimare		Dezvoltare e-sănătate și telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copiiDezvoltarea medicinei școlare	Scădere prețuri Dezvoltare de programe sanitare naționale Dezvoltare de mecanisme de compensare	Îmbunătățirea planificării Îmbunătățirea programelor de rezidențiat Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtate	Îmbunătățire finanțare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore Boli rareDebirocratizare acces	Grupul interministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor îmbunătățirea sistemului informatic Dezvoltarea calității
S1 Sănătate și infrastructură		S2 Capacitate de diagnosticare și tratare	S3 Acces la medicamente	S4 Resurse umane	S5 Finanțare programe sanitare	S6 Capacitate instituțională
Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul SănătateScop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni

Legenda:S – arie strategică; O – obiectiv strategicZona de "Infrastructură sanitară" include toate obiectivele vizate de către Programul Operațional Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate și unități primiri urgențe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR așa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui program.Zona "Diagnostic și capacitate" include acțiuni legate de e-sănătate și telemedicină precum și elaborarea de programe de screening și programe profilactice.Zona "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistența comunitară și stimularea activității în zone îndepărtate.Zona "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menționate) și pentru bolile rare (incluse și în strategie).Domeniul "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordantă cu obiectivele strategiei. … 1.2.METODOLOGIE ȘI ETAPE PRELIMINARE DE SUSȚINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE1.2.1.ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est*1).*1) Planurile Regionale De Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de ambulatoriu și îngrijire pacienți internați pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între instituțiile de îngrijire primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea rețelei actuale de facilități și servicii, luând în considerare necesitățile de asistență medicală ale populației, tranziția demografică și epidemiologică, oportunitățile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puțin invazive de diagnosticare și tratament și trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:– îmbunătățirea accesului populației la serviciile de asistență medicală, sporind în același timp echitatea în furnizarea de servicii; … – Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile primare și serviciile spitalicești disponibile; … – îmbunătățirea eficacității și a eficienței în furnizarea de servicii în sistemul sanitar; … – Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale; … – Dezvoltarea coordonării și complementarității între servicii de sănătate, servicii sociale și servicii educaționale; … – Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitalicești (de exemplu: asistență ambulatorie, spitalizare de zi etc). …  … 1.2.2.Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informații detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de implementare a activităților și țintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru consolidarea rețelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentării și slabei coordonări curente).Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la fața locului în diverse locații, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și cu principalele părți interesate (inclusiv comitetele regionale și județene), precum și analiza:> Utilizarea rețelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente și a serviciilor acestora (după DRG, acolo unde este cazul);> Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și oportunităților pentru o organizare mai eficientă;> Indicatorilor de activitate / performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de ședere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).> Compararea cu reperele Europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai jos);> Timpii de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv servicii spitalicești și de urgență;> Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistență. … 1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 – 2027Scop: actualizare și revizuire masterplanPentru actualizarea masterplanului, au fost avute în vedere următoarele:– solicitările/propunerile reprezentanților spitalelor și autorităților locale de a lua în considerarea date și modificări ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018; … – schimbările legislative din perioada 2017 până în prezent, modificări de structură și acoperire cu resurse înregistrate în sistemul de sănătate românesc în intervalul 2015-2018; … – demararea/implementarea unor proiecte cu finanțări externe în perioada 2015-2019 pentru investiții în sănătate (ex. Prin POR Asistență comunitară, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esențiale de diagnostic și tratament pentru spitale județene și municipale, imagistică, săli de operație, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc., care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unități sanitare, etc.; … – creșterea ponderii asistenței medicale ambulatorii și din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale și chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi și ambulatoriu de specialitate clinic; … – finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iași, Cluj, Craiova și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configurația structurii acestor spitale; … – necesitatea continuării optimizării serviciilor de sănătate în perioada 2020-2027, a integrării SRU Iași, Cluj, Craiova într-o rețea de servicii sustenabilă … Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziție de instituții care colectează aceste date în mod uzual.Anul de referință: 2018 sau ultimul an disponibil.Sursa datelor:– Ministerul Sănătății (MS) … – Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) … – Institutul Național de Sănătate Publică – Centru Național de Statistică și Informatică în Sănătate (INSP-CNSISP) … – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) … Obiective urmărite– Evaluarea acoperirii cu medici și identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune … – Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele și populațiile marginalizate identificate în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România și în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România … – Evaluarea acoperirii cu personal din asistența medicală comunitară (asistente medicale comunitare și mediatoare sanitare) și identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune în special în zonele rurale marginalizate conform HG nr. 459/2010. … – Elaborarea unui cadru unitar și documentat care să susțină planificarea serviciilor asistență medicală primară, ambulatorie de specialitate și spitalicească, în funcție de nevoile populației deservite și reconfigurarea rețelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel județean și regional. … Indicatori analizați:S-a efectuat analiza următorilor indicatori de performanță pe județ/regiune pentru următorii furnizori de îngrijiri de sănătate de la nivelul primar:a.Medicina de familie– acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban – datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP … – număr de locuitori ce revin la un medic de familie – datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP … – număr consultații pentru un locuitor – datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de INSP … – localități fără medic de familie – datele se referă la anul 2018 și au fost furnizate de CNAS …  … b.Asistență medicală comunitară● număr total asistenți medicali comunitari angajați ai autorității locale (sursa MS-UIS) corelat cu comunitățile vulnerabile și a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)● număr total mediatori sanitari angajați ai autorității locale (sursa MS-UIS), după caz corelat cu comunitățile vulnerabile și a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)● număr total localități rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)● număr total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România(http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)● număr total localități urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România(http://www.inforegio.ro/images/Publicații/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf)● număr total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România(http://www.inforegio.ro/images/Publicații/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf) … c.Spitale● Număr total paturi pe spital și pe secții (acuți și cronici)● Număr total cazuri spitalizare continuă pe spital și pe secții (acuți și cronici)● Număr total cazuri internate în urgență pe spital și pe secții● Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital și pe secții (acuți și cronici)● Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe secții (acuți și cronici) … d.Servicii medicale ambulatorii● Numărul de servicii acordate și număr furnizori de servicii ambulatorii aflați în contract cu CAS● Acoperirea cu servicii acordate în ambulatoriu● Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/județe● 1 normă de medic specialist și 1 normă de asistent medical pentru fiecare dintre specialitățile clinice de bază în ambulatoriu, la 10.000 loc.;● 1 normă de medic specialist și 1 normă de asistent medical pentru fiecare altă specialitate clinică în ambulatoriu, la 50.000 loc.;● 1 normă de medic specialist de laborator și 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.;● 1 normă de medic specialist radiologie-imagistică și 1 normă de asistent medical radiologie-imagistică, la 10.000 loc.;● 1 normă de medic specialitatea reabilitare medicală (în ambulatoriu) și 2 norme asistent medical la 5.000 loc.;● 1 normă kinetoterapeut, 1 normă psihoterapeut, 1 normă logoped la 10.000 loc.;● Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de înaltă performanță, astfel:o 1 CT ia 200.000 loc;o 1 RMN la 250.000 loc;o 1 echograf la 10.000 loc. … Criteriile utilizate în analiza sunt:● La medicul de familie:o Urban: 1 medic/ 2.000 locuitorio Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori● La asistență medicală comunitară:o 1 asistentă medicală comunitară/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social și economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical și 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde există comunitate cu cetățeni români de etnie romă, declarați.● La asistență medicală spitalicească:o 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităților de bază● La îngrijiri paliative:o Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populație – 25 paturi de IP la o populație de 125.000 locuitorio Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populație – un ambulatoriu de IP la o populație de 60.000 locuitorio Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populație – o echipă de IP la domiciliu la o populație de 40.000 locuitori …  … 1.3.REPERE NAȚIONALE, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALEÎnainte de a stabili obiective naționale și regionale pentru nivelurile și capacitățile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu alte țări Europene.Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare disponibile.1.3.1.Asistență medicală primarăÎn 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în țările UE (Figura 2). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localități.
Figura 2: Numărul de medici generaliști per 100.000 persoane (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018Numărul mediu de furnizori de asistență primară și de asistență ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor)*2) era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) și cea a țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*3). Această situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență primară și ambulatorie față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din zonele rurale.*2) Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate.*3) Vlădescu C, Scînteie SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziție, 18(4)În ultimii ani, în România, au fost introduse câteva mecanisme de stimulare a dezvoltării asistenței medicale primare, mai ales la nivelul comunităților defavorizate, ce sunt prezentate în capitolul "Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă. … 1.3.2.Asistență medicală spitaliceascăRomânia a făcut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și 2012. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE (Figura 3) în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (Figura 4).
Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori {cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018
Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018În cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabilă cu media UE (Figura 5 și Figura 6), ceea ce arată un progres în direcția obiectivelor asumate în Strategia Națională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.
Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018
Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date)
Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018 … 1.3.3.Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de ziNumărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizată de rambursare corespunzătoare, a acestor servicii, mai avantajoase pentru pacienți și din punct de vedere financiar, în comparație cu internarea în regim de spitalizare continuu.*4) (Figura 7).*4) Sursa OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016
Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014
Sursa: statistici sanitare OCDE 2016Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi (Figura 8).
Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014
Sursa: statistici sanitare OCDE 2016În ultimii ani, în România, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltării serviciilor acordate în spitalizare de zi, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a proporției acestor servicii medicale și chirurgicale, (vezi capitolul Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă).
Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operații de zi: Marea Britanie 1974-2013Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974-97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială: Statistici spitalicești episodice – asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 – 2013/14Nota: În exemplificările de mai sus, prin asistență medicală ambulatorie, acordată în majoritatea țărilor europene se înțelege atât asistență ambulatorie de specialitate, cât și serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi. … 1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lungÎn medie la nivelul țărilor OCDE (2013), au existat 16 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale la 1.000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste în instituții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1.000 de locuitori de 65 de ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor OCDE, a existat o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1.000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.
Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții
Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015Legislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și asistență socială în mod integrat, pe termen lung. … 1.3.5.Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă + 
o Principalele servicii medicale acordatea.Asistență medicală primarăPrin serviciile de asistență se asigură furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relații continue cu pacienții, indiferent de absența sau prezența bolii.Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistență medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenței primare din total FNUASS, menționăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenței medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%.De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenții de la bugetul de stat, precum și transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanență, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cu modificările și completările ulterioare.Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 – 2019 au înregistrat o creștere anuală constantă, astfel:Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014-2019

– mii lei -
2014	2015	2016	2017	2018	2019
1.440.000	1.455.718	1.528.504	1.620.214	1.897.484	2.426.793

În consecință, valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară

indicator

Denumire
	2014		2015	2016		2017	2018	2019
01.01.2014– 31.05.2014	începândcu01.06.2014	începândcu01.04.2015	începândcu01.07.2016	începândcu01.10.2016	începândcu01.04.2017	începândcu01.04.2018	începândcu01.07.2019
Valoarea punctului per capita	3,50 lei	3,75 lei	4,00 lei	4,30 lei	4,60 lei	4,80 lei	5,8 lei	7, 8 lei
Valoareapunctuluiperserviciu	1,80 lei	1,90 lei	1,90 lei	2,00 lei	2,10 lei	2,20 lei	2,80 lei	3,50 lei

Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistența medicală primară, stimularea medicilor de familie în vederea îmbunătățirii calității serviciilor, creșterea ponderii serviciilor de prevenție în asistența medicală.Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitării frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, susținerea pachetului de beneficii în asistența medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist și prin creșterea responsabilităților medicului de familie în ceea ce privește prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc.De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem.Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum și recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraților de pe lista proprie.Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcție de performanță se va realiza concomitent cu:– revizuirea pachetului de servicii medicale de bază și … – extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenței medicale primare și dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante. … Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexa nr. 1. … b.Asistența medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de ziÎn România s-au făcut pași importanți pentru înlocuirea ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi și în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum și consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate.Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale.Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2.Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice și terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple și 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerințelor de calitate și siguranță a serviciilor.Pentru întărirea eficacității actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii.Pentru medicii din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice acordate în mediul rural și în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea.În acest sens, în prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistența medicală primar și celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice se majorează cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice din mediul rural și din mediul urban – pentru orașele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În zone speciale (Rezervația Biosferei Delta Dunării) se aplică o majorare de 200%.Pentru medicii din asistența medicală stomatologică, se majorează numărul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural.În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum și în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800.Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialitățile clinice, în situațiile în care pentru anumite specialități există localități/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5.Pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitalicești în spitalizarea continuă și de zi.La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităților ce pot efectua tratamente și proceduri terapeutice și diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităților clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie și terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competență de îngrijiri paliative.Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de către medicii de specialitate. Situația detaliată pe județe în funcție de medicul care recomandă investigațiile paraclinice se regăsește la Anexa nr. 3A, respectiv în funcție de tipul investigațiilor, la Anexa nr. 3B.În spitalizarea de zi se acordă servicii atât pentru îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic. Legislația specifică criteriile de internare în spitalizare de zi și tipurile de afecțiuni medicale și chirurgicale ce se încadrează în raportarea "caz rezolvat", dar și "servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului în spitalizare de zi". Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.Ca urmare a extinderii listei de servicii, ponderea acestora a crescut. Astfel în anul 2015, au fost efectuate și rambursate pe listele de servicii un număr de 2.278.223 servicii, în timp ce în anul 2018 au fost furnizate un număr de 2.762.738 servicii (atât pe listele vechi cât și pe și cele nou introduse – inclusiv efectuarea și decontarea ședințelor de chimioterapie).În raportarea pe caz rezolvat situația comparativă este următoarea: în anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un număr de 1.448.697 cazuri medicale și 228.188 cazuri chirurgicale, iar în anul 2018 au fost raportate un număr de 1.808.649 cazuri medicale și 314.775 cazuri chirurgicale.Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr ce 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:– Amigdalectomia … – Chirurgia cataractei, implantul de cristalin … – Rinoplastia post-traumatică … – Artroscopia genunchiului … – Meniscectomia artroscopică a genunchiului … – Repararea ligamentului încrucișat … – Hemoroidectomia … – Cura chirurgicală a herniei inghinale … – Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite) … – Cura chirurgicală a herniei ombilicale … – Cura chirurgicală a herniei epigastrice … – Cura chirurgicală a eventrației postoperatorii cu proteză … – Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian … – Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren … – Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren … – Repoziționarea cristalinului artificial … Exemplificând evoluția numărului unor intervenții chirurgicale acordate în spitalizarea de zi, se observă o creștere a acestor proceduri, ajungând pentru unele tipuri de intervenție să reprezinte până la 39,5% din totalul de intervenții de acel tip.Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014

An	2014				2018
Tip interventie	nrcazuriSZ	nrcazuriSC	total	% cazuri SZ din total	nrcazuriSZ	nrcazuriSC	total	% cazuri SZ din total
1.îndepărtarea materialului de osteosinteza	1161	12205	13366	8,69%	1444	11835	13279	10,87%
2.artroscopia genunchiului	0	37911	37911	0,00%	26	34890	34916	0,07%
3.chirurgia corectivă a sindromului carpian	289	1734	2023	14,29%	786	2421	3207	24,51%
4.chirurgia hemoroizilor	544	4410	4954	10,98%	773	3989	4762	16,23%
5.chirurgia viaricelor	699	7252	7951	8,79%	5218	7998	13216	39,48%
6.cataracta	6725	41760	48485	13,87%	21199	38319	59518	35,62%

În sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:1.Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV) … 

2.Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV) … 3.Screening prenatal (S11 – S19+6 zile) … 4.Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional) … 5.Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară) … 6.Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III) … 7.Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului … 8.Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic … 9.Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin … 10.Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic … 11.Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie … 12.Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin. …  … c.Serviciile spitaliceștiRaționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numărul de paturi contractabile a înregistrat următoarea evoluție:– 129.524 pentru anul 2011 … – 125.639 pentru anul 2012 … – 123.127 pentru anul 2013 … – 121.579 pentru anul 2014 … – 120.579 pentru anul 2015 … – 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019. … Astfel, un număr de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menținându-se constant. În cazul paturilor pentru acuți, ponderea este de 4,02 %, comparabilă cu media UE.S-a îmbunătățit și modalitatea de decontare a serviciilor spitalicești. Pentru serviciile spitalicești, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract în perioada 2015-2018, se observă tendința descrescătoare de înregistrare a serviciilor prestate și nedecontate, după cum urmează:Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și nedecontate în perioada 2015-2018

-Lei
La 31 decembrie 2015	La 31 decembrie 2016	La 31 decembrie 2017	La 31 decembrie 2018
750.442.314	686.297.554	688.522.752	664.491.937

Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 față de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.Măsurile viitoare de îmbunătățire a alocării financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijării pacienților dinspre spital către segmente asistență medicală cost eficace, prin măsuri ca:– trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară, … – furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce și managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare și îmbunătățirea conștientizării, … – plata serviciilor pe criterii de performanță. …  … d.Îngrijiri la domiciliuÎn sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultații pe lună acordate la domiciliul asiguraților.Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu.Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabilește de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situația în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s-au acordat îngrijirile. În situația în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât și de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.În prezent în România sunt înființați un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate.Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât și paliative, în acest moment fiind în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu. … e.Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli croniceÎn anul 2019, pentru a facilita accesul pacienților cu boli cronice la medicația necesară, s-au încheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum și cost volum rezultat pentru un număr de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni oftalmologice, scleroză multiplă, afecțiuni oncologice; hepatită cronică virală de tip C cu adresabilitate pentru pacienții nonresponderi la terapia fără interferon. … f.Dispozitive medicaleDemersuri întreprinse în perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului și îmbunătățirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu:– În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale:o noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor,o Proteză de gambă modulară cu manșon de silicon,o Proteză parțială de mână de deget funcțională simplă – se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani cu malformații congenitale. … – Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani. … – Extinderea termenului de înlocuire a inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni. … – A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului sănătății și al președintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate … – A fost adoptat Ordinul ministrului muncii și justiției sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, precum a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilități, utilizate exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. …  … g.Programe naționale de sănătateÎn perioada 2015-2019 programele naționale de sănătate publică, finanțate de MS au fost următoarele:I.Programele naționale de boli transmisibile:1.Programul național de vaccinare; … 2.Programul național de supraveghere și control a bolilor transmisibile prioritare; … 3.Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA; … 4.Programul național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei; … 5.Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor; …  … II.Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă; … III.Programul național de securitate transfuzională; … IV.Programele naționale de boli netransmisibile:1.Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:1.1.Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă în regim de screening; … 1.2.Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal; … 1.3.Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân; …  … 2.Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică; … 3.Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană:3.1.Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană; … 3.2.Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice de la donatori neînrudiți; … 3.3.Subprogramul de fertilizare în vitro și embriotransfer. …  … 4.Programul național de boli endocrine; … 5.Programul național de tratament dietetic pentru boli rare; … 6.Programul național de management al registrelor naționale; …  … V.Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:1.Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate; … 2.Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun; …  … VI.Programul național de sănătate a femeii și copilului:1.Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului; … 2.Subprogramul de sănătate a femeii. …  … În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății au fost efectuate următoarele modificări:a)includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc; … b)extinderea activităților Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum și ale aparținătorilor acestora; … c)includerea activității privind efectuarea secvențierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie și/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului național de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenția "Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- și postnatal … Bugetul alocat programelor naționale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei în anul 2015 la valoarea de 842.933 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4.Programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015-2019 au fost:I.Programul național de boli cardiovasculare … II.Programul național de oncologie:a.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice … b.Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT … c.Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare … d.Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți … e.Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi … f.Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți. …  … III.Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) … IV.Programul național de diabet zaharat … V.Program național de tratament al bolilor neurologice … VI.Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei … VII.Programul național de tratament pentru boli rare … VIII.Programul național de sănătate mintală … IX.Programul național de boli endocrine … X.Programul național de ortopedie … XI.Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană … XII.Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică … XIII.Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice … XIV.Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:a.Subprogramul de radiologie intervențională … b.Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos … c.Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil … d.Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular. …  … Elementele de noutate din cadrul programelor naționale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019 au fost următoarele:● Anul 2015– Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică – începând cu 01.05.2015, conform legislației în vigoare, contractele cu furnizorii privați de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate. … – Programul național de oncologie – s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi. … ● Anul 2017– Programul național de boli cardiovasculare – s-au asigurat și materiale sanitare și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la bolnavii adulți. … – Programul național de oncologie – Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți, pe lângă diagnostic s-a asigurat și monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți. … – Programul național de oncologie – Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți – s-au asigurat și servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom). … – Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei – s-a modificat structura programului, în concordanță cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:a)bolnavii încadrați la hemofilie între 1 și 18 ani cu substituție profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică continuă, … b)bolnavii încadrați la hemofilie cu substituție "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand", … c)bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituție pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor, … d)bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale ortopedice majore și bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu și fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituție în cazul intervențiilor chirurgicale și ortopedice, … e)bolnavii cu hemofilie cu substituție de scurtă durată (recuperare medicală după intervenții chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică intermitentă/de scurtă durată. …  … – Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare – s-a asigurat tratament pentru 4 afecțiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar și neuropatie optică ereditară Leber. … – Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT – a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare … – În cadrul Programului național de diabet zaharat:o Pentru creșterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigație de 2 ori/an pe bolnav,o A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotratați de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni. … ● Anul 2018– Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) – s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienți cu implant cohlear din motive de uzură fizică și pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018). … – Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 – s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală. … – Programul național de diabet zaharat – a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulților cu diabet zaharat insulinotratați de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s-a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenți la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum și materiale consumabile pentru acestea. … – Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT – a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare. … – Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță – Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos – s-au asigurat și dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos. … ● Anul 2019– Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică – Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează, respectiv, pentru ședința de hemodializă convențională – 561 lei, pentru ședința de hemodiafiltrare intermitentă on-line – 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă – 57.984 lei/an și pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată – 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019). … – Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) – s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, în cazul procesoarelor ieșite din garanție, care au mai puțin de 5 ani de funcționare și care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării. (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019) … – Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță – Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos – s-a introdus și activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019). … – Programul național de tratament pentru boli rare – s-a introdus asigurarea tratamentului pacienților cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019). … În perioada 2015-2019 s-a asigurat creșterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unități noi în cadrul unor programe/subprograme naționale de sănătate curative (Programul național de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET – CT, Programul național de tratament al bolilor neurologice, Programul național de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervențională).Bugetul alocat programelor naționale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei în anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5. …  … 1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătateObiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:– întărirea și diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate; … – actualizarea și consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) și asigurarea interoperabilității dintre sisteme la nivel național și european; … – monitorizarea și evaluarea sănătății populației; … – creșterea activităților de prevenție în raport cu cele curative; … – expansiunea și diversificarea serviciilor medicale de urgență … – implementarea soluțiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice … Pentru reducerea birocrației din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activității furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.Din anul 2012 prescripția medicală este electronică; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.În conformitate cu prevederile nr. HG nr. 140/2018, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepția documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfășurării activității, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic.Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere și îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce privește obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum și prin noile obligații introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relațiile contractuale desfășurate între furnizorii de asistență medicală primară și casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:– dovada plății la zi a contribuției la FNUASS, … – lista în format electronic a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru care se face management de caz și pentru care se organizează evidență distinctă la nivelul medicului de familie, … – asigurarea de răspundere civilă în domeniul medical pentru medicii și asistenți medicali având în vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR … Prin Ordinul MS/CNAS nr. 980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum și pentru modificarea și completarea acestuia:– biletele de trimitere pentru specialitățile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu și investigații paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile; …  + 
Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informaționalÎn vederea consolidării informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (demers inițiat de MCSI până la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de proiecte de către MS și CNAS.Ministerul Sănătății va depune mai multe proiecte, dintre care:Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMedIntervențiile proiectului "Sistem informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed" vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:– digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora. … Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului bolilor la nivelul populației, incidență, prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea și evaluarea sănătății populației.Sistem Informatic pentru Evidența Clinică a secțiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.)S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, astfel încât să se asigure cât mai multe paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune.Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate: economii în actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient, reducerea încărcării birocratice, furnizarea de date și informații statistice, rețeaua ATI la nivel național, schimb de experiență și cercetareCNAS va depune două proiecte:Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu și recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive;Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialități clinice și pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, de specialități paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale și paliative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și de consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat. La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât și furnizorii de servicii medicale spitalicești, urmând ca prin proiectul menționat anterior să fie conectate la acest sistem informatic și celelalte categorii de furnizori de servicii medicale.Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat și proiectul:Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional performant continuu și o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituționale. Proiectul vizează creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informații structurate suplimentar față de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS în eficientizarea activităților interne precum consolidarea capacității instituționale de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică.Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni. … 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umanea.Probleme identificatePentru asigurarea îmbunătățirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialiști în domeniul.În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:– analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate, … – implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare, … – dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul instituțiilor publice și private din sistemul de sănătate, … – necesitatea implementării unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea și monitorizarea personalului, … – îmbunătățirea procedurilor privind calificarea personalului precum și a procedurilor pentru accesul la formarea continuă, … – revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității în sistemul de sănătate, … – formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare și pentru zonele defavorizate, … – actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele europene de formare, … – organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății. …  … b.MăsuriMăsurile vizate, pe lângă creștere salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene.Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației, prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în concordanță cu exigențele europene.Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiștilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, având la bază prognoza situațiilor colectate din teritoriu.Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și posturi.Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitățile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migrația personalului către sisteme de sănătate alternative.Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT ÎN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE

Categorii profesionale	2014	2015	2016	2017	2018	2019
Medici	2879	3197	3127	3372	3212	3324
Medici dentiști	329	291	371	383	369	349
Farmaciști	70	124	117	129	162	137
Total	3278	3612	3615	3884	3743	3810
Biologi	163	168	191	188	208	142
Chimisti	85	74	107	89	102	62
Biochimisti	58	55	59	64	69	55
Total	306	297	357	341	379	259

Tabelul 6: Situația acoperirii cu medici aflați în contract cu Casele de asigurări de sănătate în anul 2019 pentru serviciile acordate în ambulatoriul de specialitate

Nr. crt.	CAS	Nr. medici	Nr norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite
1	ALBA	271	188.29	120.52
2	ARAD	335	207.87	183.63
3	ARGEȘ	369	306.00	188.55
4	BACĂU	389	272.00	182.12
5	BIHOR	673	517.00	335.20
6	BISTRIȚA-NĂSĂUD	160	155.00	70.25
7	BOTOȘANI	190	82.25	68.15
8	BRAȘOV	539	501.00	266.50
9	BRĂILA	202	153.00	73.00
10	BUZĂU	218	257.00	124.50
11	CARAȘ-SEVERIN	154	431.00	88.01
12	CĂLĂRAȘI	136	221.50	81.29
13	CLUJ	956	531.50	528.50
14	CONSTANȚA	571	454.50	314.31
15	COVASNA	171	90.00	78.11
16	DÎMBOVIȚA	216	127.03	118.11
17	DOLJ	965	631.00	590.50
18	GALAȚI	289	491.00	102.22
19	GIURGIU	79	70.00	43.22
20	GORJ	266	253.00	151.79
21	HARGHITA	247	127.10	82.28
22	HUNEDOARA	361	215.79	155.84
23	IALOMIȚA	106	267.00	57.25
24	IAȘI	1180	1,418.00	602.44
25	ILFOV	219	78.00	42.00
26	MARAMUREȘ	338	209.00	172.75
27	MEHEDINȚI	169	168.00	69.50
28	MUREȘ	836	521.00	378.50
29	NEAMȚ	268	209.00	108.50
30	OLT	296	755.50	188.00
31	PRAHOVA	457	483.00	251.06
32	SATU-MARE	243	160.00	111.13
33	SALAJ	158	96.26	65.76
34	SIBIU	392	294.00	195.93
35	SUCEAVA	398	560.00	215.00
36	TELEORMAN	156	361.00	86.85
37	TIMIȘ	1113	1,559.00	625.14
38	TULCEA	81	100.00	39.43
39	VASLUI	210	156.00	90.20
40	VÂLCEA	234	155.50	152.50
41	VRANCEA	128	122.00	83.60
42	CASMB	2976	2,185.00	1,984.24
43	OPSNAJ*	1126	0.00	685.00
TOTAL		18,841.00	16,140.09	10,151.38

* NOTA: datorită specificului organizatoric și funcțional (furnizori răspândiți pe tot teritoriul țării), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituită comisie pentru stabilirea numărului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinică. … c.

Necesarul de medici și modalitatea de normareNumărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe județe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni. … 

d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018Tabelul 7: Numărul și rata densității personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018

	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018
Nr. medici (fără stomatologi)	50386	52204	52541	53681	54086	54929	56110	57304	58583	60585
-la 10000 locuitori	24,7	25,8	26,1	26,8	27,1	27,6	28,3	29,1	29,9	31,1
– nr. locuitori/un medic	404	388	383	374	370	363	353	344	334	321
Nr. stomatologi	12497	12990	13355	13814	14282	14879	15556	16442	15653	16457
-la 10000 locuitori	6,1	6,4	6,6	6,9	7,1	7,5	7,8	8,3	8,0	8,5
– nr. locuitori/un stomatolog	1630	1559	1509	1452	1400	1339	1274	1199	1251	1183
Nr. farmaciști	11996	13624	14575	15435	16301	17099	17135	17180	17833	17620
-la 10000 locuitori	5,9	6,7	7,2	7,7	8,2	8,6	8,6	8,7	9,1	9,0
– nr. locuitori/un farmacist	1698	1486	1382	1300	1226	1165	1157	1147	1098	1105
Nr. personal sanitar mediu	129673	126656	125992	125141	126860	128899	133173	137246	142103	145317
-la 10000 locuitori	63,7	62,6	62,5	62,4	63,5	64,7	67,2	69,6	72,5	74,6
– nr.loc. ce revin/un pers. san. mediu	157	160	160	160	158	155	149	144	138	134

Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului – numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0%o0 loc.), Timiș (62,2%o0 loc.), Cluj (53,3%o0 loc.), Dolj (49,7%o0 loc.), Iași (48,8%o0 loc.), Mureș (47,9%o0 loc.}, Bihor (37,8%o0 loc.), Sibiu (34,0%o0 loc.), Constanța (31,5%o0 loc.), Brașov (31,2%o0 loc.), județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3%o0 loc.), Dâmbovița (11,6%o0 loc.), Giurgiu (11,9%o0 loc.), Ialomița (13,2%o0 loc.), Vaslui (13,9%o0 loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000 locuitori, evidențiată în Figura 11.
Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).
Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)În anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali a avut valoarea medie pe țară de 74,9 asistenți medicali la %o0 locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8%o0 locuitori, Giurgiu 40,6%o0 locuitori, Călărași 47,3%o0 locuitori, Ialomița 50,9%o0 locuitori, Dâmbovița 52,8%o0 locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. București 123,9%o0 locuitori, Dolj 108,7%o0 locuitori, Timiș 90,6%o0 locuitori, Cluj 88,3%o0 locuitori, Mureș 86,7%o0 locuitori.
Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenți comunitari și 456 de mediatori sanitari.În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02%o0 locuitori, Caraș-Severin 0,04%o0 locuitori, Cluj 0,08%o0 locuitori, Timiș 0,11%o0 locuitori, Argeș 0,14%o0 locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19%o0 locuitori, Tulcea 3,62%o0 locuitori, Mehedinți 3,33%o0 locuitori, Olt 2,62%o0 locuitori, Botoșani 2,62%o0 locuitori.
Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019În anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03%o0 locuitori, Hunedoara 0,05%o0 locuitori, Suceava 0,08%o0 locuitori, Argeș 0,09%o0 locuitori, Dâmbovița 0,10%o0 locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86%o0 locuitori, Mehedinți 0,78%o0 locuitori, Tulcea 0,66%o0 locuitori, Sibiu 0,62%o0 locuitori, Vaslui 0,58%o0 locuitori.
Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019Având în vedere fenomenul migrației personalului din domeniul sănătății adoptarea Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migrației specialiștilor. Totodată, ținând cont de distribuția inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte soluții concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de susținere a formării continue de personal calificat/ înalt calificat așa cum au fost prezentate mai sus. …  …  …  … 2.CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-ESTRegiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară.Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din zonă.2.1.Caracteristici geograficeRegiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea repune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2.414 de sate (Figura 16). Cu o suprafață de 36 850 kmp (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.
Figura 16: Harta regiunii de NERegiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24 % în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău.Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de 6,2%.Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață necorespunzătoare. … 2.2.Analiză demografică și socio-economicăPopulația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8).Tabel 8: Populația regiunii de NE per județe

Grupă vârstă	Bacău	%	Botoșani	%	lași	%	Neamț	%	Suceava	%	Vaslui	%	TOTAL	%
0-4	33198	5,6	19230	5	48 931	6,2	23 612	5,3	39 586	6,3	23 049	6,1	187 606	5,8
5-14	69354	11,8	45810	12	95 275	12	49 417	11,1	76 727	12,3	48 430	12,9	385 013	12
15-64	376926	64,1	244 730	64	526 005	66,4	278 599	62,7	400 635	64	235 605	62,5	2 061 870	64,2
65-85+	109053	18,5	72 591	19	121 789	15,4	92 855	20,9	108 668	17,4	69 761	18,5	574 717	17,9
TOTAL	587 901	100	382 361	100	792 000	100	444 483	100	625 616	100	376 845	100	3 209 206	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăConform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din total în 2020 și 20,9% în 2025 (Figura 17).
Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste
Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015). + 
Proiecții privind populația lumiiPopulația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio-economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33,3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%). … 2.3.Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătățiiCele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași structură.În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive, cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (Tabelul 9). O creștere în comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune.Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)

	România	RegiuneaNE	Bacău	Botoșani	lași	Neamț	Suceava	Vaslui
Afecțiuni legate de hipertensiune	13425.5	13404.9	13386.1	13623.8	11877.4	17605.2	13585.8	11168.0
Boliischemice	6321.1	5659.1	7284.6	5706.1	3373.9	6996.2	6484.8	4930.4
Diabet	4311.5	4062.1	3391.2	2733.0	4704.9	4400.2	4840.0	3310.1
Ciroză și altehepatitecronice	1622.5	2306.0	2493.8	2368.2	2197.9	2190.9	1839.6	3087.5
Obezitate	1710.9	2324.5	1287.5	1807.2	2754.2	2725.6	2598.4	2636.4

Sursa: INSP-CNSISP … 2.4.Principalele provocări în regiunea NEServiciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:– Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelată cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și prevenție necesită integrare mai bună cu îngrijirea curativă), aceste deficiențe având impact negativ asupra continuității îngrijirii; … – serviciile de asistență primară au deficiențe în acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a îmbolnăvirilor și de monitorizare a pacienților, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat; … – serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii; (proiecte în derulare) … – modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită îmbunătățirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii; … – nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii; … – accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii medicale. … Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:– necesitatea de servicii de sănătate parțial nesatisfăcută, în special pentru populațiile rurale și marginalizate; … – inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele marginalizate. … Un studiu din 2012*5) arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord-Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații:*5) Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de trai ale populației din România– 74,3% au indicat costuri inaccesibile; … – 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție; … – 6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport. … Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală parțial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție. …  … 3.CAPITOLUL III: VIZIUNE ȘI DIRECȚII STRATEGICE3.1.Viziune strategicăRegiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți.Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată.În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin:Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;Egalitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent semnificativ din populație menționează costul ca și impediment în accesarea serviciilor de sănătate;Eficacitatea și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii medicale performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.3.1.1.Direcții strategicePunerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale Strategiei.Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:– consolidarea asistenței primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației; … – creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie; … – integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară – asistență ambulatorie – spital), cât și pe orizontală (asistență primară – asistență medicală comunitară – asistență socială – promovarea sănătății și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare); … – revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor sănătate; … – raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești; … – dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu. … – definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL. … Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord-Est; o atenție deosebită a fost acordată:– accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale; … – reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele rurale și cele urbane; … – asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie; … – reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalului. … 
REGIUNEA DE NORD EST VIZIUNEA PENTRU 2027

ZONA STRATEGICĂ			SUSȚINERE PRIMARĂ
SITUATIA CURENTA	PUNCTE RELEVANTE PLAN ACTIUNE >				VIZIUNE 2017
Sănătate publică	Indicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparație cu media pe țară	Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;		Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea mecanismelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi	Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate în domeniul sănătății, cel puțin egale cu media națională
	Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.	Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;		Revizuirea legislației, standardelor și aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Reducere morbiditate boli cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii preventive
Servicii sanitare	îngrijire primară insuficientă și inegal distribuită in anumite zone	Recrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie		Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.	Acoperire îmbunătățită cu medic de familie
	Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară	Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic		Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistență medicală primară	Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate (până la 130 de centre comunitare integrate)
	Capacități spitalicești inegal distribuite	înființarea unui spital regional		Consolidarea capacității de asistență de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoile de sănătate demonstrate	1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE
	Îngrijire ambulatorie inegal distribuită	Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialități clinice în toate zonele urbane		Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță	Rețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Proporție crescută de spitalizări care pot fi evitate	Creare de facilități de îngrijire ambulatorie și spitalizare de zi.		Consolidarea integrării între asistența medicală primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.	Spitalizarea evitabilă tratată în asistență primară / ambulatorie / spitalizare de zi
	Recuperare limitată și concentrată și capacitate de ÎTL	Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru infiintarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.		Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forța de muncă)	Pacienții cronici, care se încadrează in criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung.
	Capacitate de îngrijiri paliative limitată și concentrată într-un număr redus de unități	Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România.Dezvoltarea capacității de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază		Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personaluluiIncluderea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenții în practica de familie și oncologie. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu.Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.	Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli progresive cronice și a familiilor acestora și accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri sistemice	Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății.	Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor medicale			Un cadru și o strategie clară cu participarea și sprijinul tuturor părților implicate
	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale			Servicii sanitare planificate și coordonate
	Sisteme informatice insuficient dezvoltate și integrate	Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.			Luarea de decizii pe bază de informații actualizate

 …  …  … 4.CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE4.1.Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie4.1.1.Analiza situației curente și a principalelor deficiteÎn 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% indică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%.Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est (5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între zonele rurale și cele urbane (Figura 18). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iași a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceava și Vaslui sunt județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie.
Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)
Sursă date: Institutul Național de StatisticăLa 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un număr de 35 de localități din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10).Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord-Est

Județ	Consultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)	Consultații per cap de locuitor (medicina de familie)(zonele rurale)	Comunități fără medic de familie
Bacău	3.9	2.2	4
Botoșani	3.3	2.7	9
lasi	4.8	2.4	8
Neamț	4.2	2.8	3
Suceava	2.6	1.8	5
Vaslui	3.2	2.4	6
Total reg. NE	3.8	2.3	35

Sursă date: CNSISP, 2018O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie.În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa nr. 6; … 4.1.2.ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONALa)Numărul de MF va crește cu 2% – 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*6) și în zonele rurale, în special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizând mecanismele de simulare descrise anterior.*6) Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. … b)Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției; … c)Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță. …  …  … 4.2.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară4.2.1.Analiza situației actualeConform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern.În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenți comunitari (835 în zonele rurale și 72 în zonele urbane) (Tabelul 11A și Tabelul 11B). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural/urban și județe este redată în tabelul de mai jos.Tabelul 11 A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019

	RURAL				URBAN
JUDEȚUL	AMC		MS		AMC		MS
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Bacău	9	33	3	4	0	9	3	4
Botoșani	29	84	3	10	4	16	2	10
Iași	21	35	7	11	1	1	4	11
Neamț	11	50	2	4	1	5	4	4
Suceava	22	59	2	1	5	6	3	1
Vaslui	28	55	11	13	1	9	3	13
Total	120	316	28	43	12	46	19	43

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitariSursa datelor: MS – UISTabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE în rural și urban, 2014-2019

Indicatori	Rural				Urban
	Situația		Necesități teoretice conform Normativului Național *7)		Situație		Necesități teoretice conform Normativului Național *8)
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Număr de comunități cu populație marginalizată	628	628*	NA	NA	57	57*	NA	NA
Număr populație marginalizată	57 644	57 644*	NA	NA	58914	58914*	NA	NA
Număr asistenți medicali comunitari	120	316	+1231	+835	12	46	+ 92	+72
Număr mediatoare sanitare	28	43	NA	NA	19	43	NA	NA

*) Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021*7) Referință: populația 2014*8) Referință: populația 2014Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:

Fig. 19. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa de date: MS – UIS … 4.2.2.Ținte regionale și plan operaționalDezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate*9) în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finanțare externe.*9) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG 324/2019 e aprobatăAstfel, 29 de comunități din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat în perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7.Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:– Dezvoltarea unui număr minim do 40 de noi echipe comunitare integrate*10) în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri);*10) Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice, servind ca și criterii pentru ghidul solicitantului. … – noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; … – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare); … – Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie. …  …  … 4.3.Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească4.3.1.Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NEExistă un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au și departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 12). Din acestea:– 56 sunt spitale publice de îngrijire acută; … – 9 sunt unități private de asistență medicală acută; … – 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, … – 9 sunt unități private cu paturi de cronici. … Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale	Afecțiuniacute	Afecțiunicronice	TOTAL	Spitale de stat af. acute	Spitale private af. acute	Spitale de stat af. Cronice	Facilitățiprivateaf.Cronice	TOTAL
Bacău	9	3	12	6	3	0	3	12
Botoșani	5	0	5	4	0	1	0	5
Iași	23	4	27	18	5	1	3	27
Neamț	5	2	7	5	0	2	0	7
Suceava	10	2	12	9	1	0	2	12
Vaslui	4	1	5	4	0	0	1	5
Total	56	12	68	46	9	4	9	68

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Iași și au în general între 200-800 de paturi.Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile.În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internări în regim de spitalizare continuă de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifică o orientare predominantă a serviciilor medicale către îngrijirea de spitalizare continuă.La nivel regional, numărul de paturi acute de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori (Figura 20). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul înregistrat.Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Iași se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune, sau chiar din țară.
Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute și rata de internări per populație
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicării unor indicatori de management clinic și administrativ, conduce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile de asistență medicală complexă (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea timpului de deplasare între locații și întârzierea furnizării de servicii. … 4.3.2.Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilareDin totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în județul Iași. Tabelul 13 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași.Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE

Secție	Nr. Paturi contractabileJud. Iași 2018	Nr. paturi aprobate MS Alte Jud. 2018	Nr. Paturi contractabileAlte Jud. 2018	Nr. paturi regiune aprobate MS 2018	Nr. Paturi contractabile regiune 2018	Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune	Paturi contractabile la 1.000 de locuitori județul Iași
Arși	25	5	5	30	30	0.009	0.032
Boli infecțioase	252	598	591	850	843	0.264	0.318
Boli infecțioase copii	75	104	l01	179	176	0.055	0.095
Cardiologie	205	509	483	730	688	0.215	0.258
Cardiologie copii	28	0	0	28	28	0.009	0.035
Chirurgie cardiovasculară	35	0	0	35	35	0.011	0.044
Chirurgie generală	468	876	866	1394	1334	0.417	0.590
Chirurgie maxilo-facială	57	16	16	73	73	0.023	0.072
Chirurgie oncologică	90	0	0	90	90	0.028	0.113
Chirurgie pediatrică	58	25	25	83	83	0.026	0.073
Chirurgie plastică și reparatorie	27	91	90	118	117	0.037	0.034
Chirurgie și ortopedie pediatrică		138	138	138	138	0.043	0.000
Chirurgie toracică	55	15	15	70	70	0.022	0.069
Chirurgie vasculară	27	13	11	44	38	0.012	0.034
Dermatovenerologie	75	178	173	253	248	0.078	0.095
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	40	166	163	206	203	0.063	0.050
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice copii	5	0	0	5	5	0.002	0.006
Endocrinologie	43	66	66	109	109	0.034	0.054
Endocrinologie copii	15	0	0	15	15	0.005	0.019
Gastroenterologie	208	171	171	379	379	0.118	0.262
Ginecologie	87	0	0	87	87	0.027	0.110
Hematologie clinică	72	50	50	122	122	0.038	0.091
Hematologie copii	10	20	20	30	30	0.009	0.013
HIV/SIDA	20	29	29	49	49	0.015	0.025
Imunologie clinică și alergologie	25	0	0	25	25	0.008	0.032
Imunologie clinică și alergologie copii	24	0	0	24	24	0.008	0.030
Medicină generală		25	25	25	25	0.008	0.000
Medicină internă	437	1126	1121	1570	1558	0.487	0.551
Nefrologie	70	94	94	164	164	0.051	0.088
Nefrologie copii	25	0	0	25	25	0.008	0.032
Neonatologie (nn și prematuri)		101	66	101	66	0.021	0.000
Neonatologie (nou născuți)	159	337	334	503	493	0.154	0.200
Neurochirurgie	168	62	62	230	230	0.072	0.212
Neurologie	159	589	585	748	744	0.233	0.200
Neurologie pediatrică	30	22	22	52	52	0.016	0.038
Obstetrică	254	10	10	270	264	0.083	0.320
Obstetrică-ginecologie	60	938	919	998	979	0.306	0.076
Oftalmologie	128	135	132	265	260	0.081	0.161
Oftalmologie copii	5	0	0	0	5	0.002	0.006
Oncologie medicală	115	254	254	369	369	0.115	0.145
Ortopedie pediatrică	47	15	14	62	61	0.019	0.059
Ortopedie și traumatologie	133	362	361	495	494	0.154	0.168
Otorinolaringologie (ORL)	129	191	186	320	315	0.098	0.163
Otorinolaringologie (ORL) – implant cohlear	5	0	0	5	5	0.002	0.006
Otorinolaringologie (ORL) copii	10	15	10	25	20	0.006	0.013
Pediatrie	252	922	899	1174	1151	0.360	0.318
Pediatrie (pediatrie și recuperare pediatrică)		10	10	10	10	0.003	0.000
Pneumologie	157	506	495	663	652	0.204	0.198
Pneumologie copii	7	0	0	7	7	0.002	0.009
Psihiatrie (acuți și cronici)	240	120	120	360	360	0.113	0.302
Psihiatrie acuți	459	691	686	1150	1145	0.358	0.578
Psihiatrie pediatrică	20	47	47	67	67	0.021	0.025
Radioterapie	60	0	0	60	60	0.019	0.076
Reumatologie	130	158	151	288	281	0.088	0.164
Terapie intensiva coronanieni – UTIC		25	25	25	25	0.008	0.000
Toxicologie	7	0	0	7	7	0.002	0.009
Toxicomanie	45	25	25	70	70	0.022	0.057
Urologie	85	122	122	207	207	0.065	0.107
Urologie pediatrică	10	0	0	10	10	0.003	0.013
Total	5432	9972	9788	15496	15220	4.758	6.845

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018În afară de paturile contractabile, spitalele din județul Iași mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune. … 4.3.3.Direcții și ținte strategiceViziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești, regiunea NE 2020-2027● Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:– Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP); … – Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie, de zi și pe termen scurt; … – Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți … – Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung … – Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență … – Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune … ● Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027● Asigurarea eficienței și durabilitate financiară a sistemului spitalicesc regional● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistema)Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.O astfel de reducere se bazează pe:– diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027. … – susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora; … – creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți); … – durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă. … Tabelul 14: Evoluția capacității de îngrijire spitalicească – cazuri acute (instituții publice)

Indicator	2014	2018	Ținta prevăzută în 2026
Numărul de internări la 100 locuitori	20,8	18,1	17,5
Durata medie de spitalizare	6,8	6,31	6,0
Rata de ocupare (%)	54	65,60	80

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.În ceea ce privește spitalizarea de zi, în anul perioada 2015-2018, s-a înregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în spitalizare de zi raportate ca și "cazuri medicale și chirurgicale rezolvate". Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel național cât și în regiunea NE.Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul cadru).Tabelul 15: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An	2015		2018
Tip intervenție	nr. cazuri medicale (SZ)	nr. Cazuri chirurgicale (SZ)	nr. cazuri medicale (SZ)	nr. cazuri chirurgicale (SZ)
Total țară	1.448.697	228.188	1.808.649	314.775
Regiunea NE	314.194	34.701	357.505	76.234

Sursa: date SNSPMPDSB.Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi, să continue și astfel să se înlocuiască treptat servicii acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea și / sau educarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.Tabelul 16: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An /Servicii	2015Servicii SZ	2018Servicii SZ
Total țară	2.278.223	2.762.738
Regiunea NE	280.236	315.126

Sursa: date SNSPMPDSB.La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, odată la 3 ani. În anul 2020, va fi inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza atât prin: (i) transformarea parțială/totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung/cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută.Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești, sunt:● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;● Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești;● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona județ, regiune … b)Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:– scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade); … – reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade … – dezvoltării unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continuă, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.) … – consolidării capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională prin crearea de centre de specialitate în regiune. … – actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală) și comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. …  … c)Serviciile de sănătate mintalăConform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS și UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE există un număr de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunității, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. … d)Serviciile medicale de oncologieDezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în regiunea NE: Conform datelor INSP, incidența cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Județele Neamț, Botoșani, Vaslui și Iași fac parte din județele cu cea mai mare incidența din țară. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. România are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 și 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat în prezent de către MS, INSP institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:> Prevenirea cancerului;> Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancorele de col uterin și de sân);> Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;> managementului durerii și îngrijirea paliativă.Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:> Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt pentru regiunea NE și dincolo de granițele regionale și va continua să se dezvolte, în funcție de necesități;> Pentru a îmbunătăți capacitățile de diagnostic are și de tratament, Spitalul Județean de Urgență Bacău reprezintă a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include și buncăre de radioterapie;> Accesul la tratament al populației va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea capacităților oncologice/chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).> Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018. … e)Servicii pentru pacienții vârstnici– Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în regiunea NE, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:> la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți;> la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară. …  … f)Servicii pentru pacienții cu Accident Vascular CerebralConsolidarea rețelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.Rețeaua regională va include:> 1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;> în fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.> condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;> Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu accident vascular cerebral. … g)Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:– Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național); … – Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel național); … – stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce privește chirurgia ambulatorie (nivel național); … – modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi; … – Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății; … – Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi. … – Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi. …  … h)În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru rețeaua de spitale din NE pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat și vor ține cont de celelalte spitale / institute terțiare existente din Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanță clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi). … i)noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență.Spitalele județene Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014-2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale. Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS. … j)Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele– un spital regional din Iași (SRU) care funcționează și ca spital de urgență la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care servesc întregii regiuni; … – alte servicii complexe, de tip terțiar, vor fi oferite în continuare, pentru populația din regiune de o rețea de spitale din Iași, care dispun de capacitatea de resurse umane și tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare "Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Cuza Vodă", Institutul Regional Oncologic Iași, Institutul de Psihiatrie "Socola", Spitalul Clinic de Boli Infecțioase" Sf Parascheva"). … – 5 spitale județene în capitalele celorlalte județe, care funcționează și ca spitale de urgență, care oferă asistență medicală și chirurgicală complexă, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate și facilități avansate de diagnosticare și tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completează furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populația din județ. … – spitale care deservesc comunitatea locală, care oferă cel puțin servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitalicești de zi, investigații clinice de bază pentru diagnosticare și tratament. …  … Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizica, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune – cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc. … 4.3.4.Plan operațional la nivel județeanPrin acțiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistenței medicale primare și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire pe termen lung se crează condiții pentru reconversia unui număr de paturi de spitalizare continuă în spitalizare de zi. Aceasta implică o secvență cronologică adecvată a activităților pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative și ambulatorii.A.JUDEȚUL IAȘISituația curentă:Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative).Numărul total de paturi (acuți și cronici): 7.07928 de spitale existente astăzi:● 20 publice, din care 3 aparțin ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;● 8 private (5 pentru afecțiuni acute și 3 pentru afecțiuni cronice).Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași*)

Nume spital	Deținere	Număr paturi îngrijiri acute(2018)	Număr paturi îngrijiri cronice(2018)	Total paturi(2018)	Modificare propusă
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași	Stat	1.103	0	1.103	În anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgență Iași va fi operațional. Acest nou spital va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Iași, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cât și a personalului de specialitate aferent.În urma reorganizării, la o opunerea unităților sanitare / APL, în locațiile spitalului vor putea fi organizate/prestate alte servicii medicale – cronici, paliație, recuperare, alte servicii necesare, identificate în documentul „post use concept”. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iași sunt: proiectare, construire, dotarea, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iași a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru regiunea NE. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Iași care acorda în prezent servicii medicale de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul SRU. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgențe SF Spiridon. Spațiile actuale vor fi transformate în alte facilități medicale – cronici, paliație, recuperare, alte servicii necesare, identificate în documentul „post use concept”" aprobat de autoritățile locale, UMF Iași și MS.Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanță, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va aprinde 850 paturi spitalizare continuă, 45 paturi spitalizare de zi, precum și paturi pentru cateterism cardiac. În structura se regăsesc 58 paturi pentru îngrijire critică, inclusiv UTI și UTIP, 12 paturi pentru îngrijire mari arși, heliport.În scopul optimizării serviciilor și concentrării resurselor (echipamente, personal calificat, în afara de preluarea integrală serviciilor SCJU Iași, noul SRU Iași vor prelua servicii de tip terțiar de la unități sanitare din Iași: servicii de chirurgie pediatră din Sp. Clinic de Urgență Sf. Maria, servicii de obstetrică-ginecologie și neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie și nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie și neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. În acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregătite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficienta și sustenabilitatea spitalului.Pentru integrarea optima a noului SRU în rețeaua de servicii spitalicești din regiune și pentru optimizarea serviciilor în celelalte spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locală, la propunerea unităților sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialiștilor de la aceste spitale, managerilor, autorităților locale, MS, cu sprijinul consultanților din programele MS aflate în derulare. Aceste planuri vor fi pregătite pâan în anul 2026.Serviciile medicale acordate în cadrul SRU vor fi asigurate de către personalul preluat din cadrul unităților sanitare, precum și de către personal nou format.SJCU Iași / UMF Iași și autoritățile locale din Iași au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Iași și a celorlate spitale (post use concept). În paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Iași și din celelalte județe.Toate propunerile formulate de către spitale /autorități locale, trebuie sa respecte „Direcții de planificare în România și regiunea de NE”, și descrise în Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE și din Masterplan.Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unităților sanitare, la nivel de județ și de regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populației și capacității de îngrijire a unităților sanitare.
Spital Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași	Stat	550	45	595	Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu operaționalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi preluate de acesta.La propunerea unității sanitare / APL, cu sprijinul MS, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se vor identifica soluții pentru extinderea și optimizarea spațiilor și serviciilor UPU, optimizarea spațiilor și a serviciilor specifice pentru internare continuă. Se va avea în vedere și reconversia unui număr de paturi în paturi de cronici, dezvoltarea acordării serviciilor medicale în ambulatoriului de specialitate și în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Institut Boli Cardio-vasculare „Prof.Dr.G.I.M.Georgescu”Iași	Stat	115	0	115	Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. La propunerea unității sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistenței tehnice, se vor identifica soluții de optimizare a situației spațiilor medicale, dar și dezvoltarea unor noi servicii necesare populației (cardiologie pediatrică, chirurgie cardiacă pediatrică, TI cardiacă pediatrică), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). În același timp, se va avea în vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculară și paliație. Pentru optimizarea furnizării serviciilor medicale se va lua în considerare și conversia unor servicii de spitalizare continuă în servicii în regim de spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Clinic „dr. C.I.Parhon” Iași	Stat	165	25	190	Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, unele servicii de urologie și nefrologie vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US /APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, cu sprijinul MS și al asistenței tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate în SRU și se vor identifica opțiuni de optimizare a celor furnizate în prezent. Se urmărește dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afecțiuni specifice, precum și optimizarea alocării spațiilor de servicii medicale, a dezvoltării ambulatoriului de specialitate și a serviciilor în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spitalul Clinic de OG „Cuza Vodă"	Stat	315	65	380	Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se poate proceda la conversia unui număr de paturi pentru acuți și dezvoltarea serviciilor medicale în cadrul ambulatoriului de specialitate și furnizarea serviciilor în regim de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spitalul Clinic de OG „Elena Doamna”	Stat	108	5	113	Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, serviciile medicale vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii și de spitalizare de zi, servicii noi pentru sănătatea reproducerii, precum și pentru alte patologii specifice, necesare populației locale. Este necesară clarificarea statutul proprietății clădirilor și terenului, element esențial în orice investiție viitoare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași	Stat	202	123	325	Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate în noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS și al asistentei tehnice, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se vor identifica serviciile ce se vor transfera în SRU, se vor reconfigura serviciile și spațiilor din actualul spital în scopul optimizării funcționării, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași	Stat	497	373	870	Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul.Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezerve pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în structura reconfigurată.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”	Stat	300	0	300	La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui număr de paturi de acuți în paturi de spitalizare de zi și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în structura reconfigurată.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof.Dr. N. Oblu”	Stat	291	0	291	Spitalul va furniza în continuare servicii de tip terțiar. Odată cu intrarea în operaționalizare a SRU Iași, unele servicii medicale de nivel terțiar vor fi preluate în SRU Iași. La propunerea US /APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate și se vor propune soluții de optimizare a serviciilor de specialitate rămase. Se urmărește: dezvoltarea unor servicii inovative, excelență pe anumite patologii (centru de excelență în neuroștiințe), servicii integrate pe anumite patologii, precum și optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate și a serviciilor în regim de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Spital Clinic Recuperare Iași	Stat	200	300	500	În cadrul planurilor de reorganizare locală, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizării cu creșterea numărului de paturi de recuperare și reorganizarea paturilor de alte specialități din structura spitalului și dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și în regim ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul Orășenesc Hîrlău	Stat	97	10	107	La propunerea US/APL, reconversia numărului de paturi de acuți cu creșterea numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor în ambulatoriu și spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Pașcani	Stat	276	94	370	La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital de Boli Cronice „Sf. Ioan” Târgu Frumos	Stat	0	20	20	La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii.Menținerea serviciilor de paliație și cronici. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Institutul Regional Oncologic Iași	Stat	252	20	272	Procesul de dezvoltare va avea în vedere orientările strategice din planul regional de servicii de sănătate și propunerile US
Spital CFR Iași	Stat	219	70	289	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
Spital CFR Pașcani	Stat	121	14	135	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
Preventoriul TBC Deleni	Stat	140	0	140	Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește TBC
Spital Militar	Stat	175	0	175	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort
Spitalul Providența	Privat	45	45	90	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
SC Vital Center Memory	Privat	0	59	59	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Arcadia	Privat	96	26	122	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Arcadia Cardio	Privat	41	0	41	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Euroclinic Onco	Privat	20	0	20	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servei de sănătate, la propunerea echipei de management
SC RED Hospital	Privat	0	115	115	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Assoc. Dr. Micu Vasile	Privat	0	29	29	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Elytis Clinică Chirugie Esculap	Privat	2	91	91	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Spital Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni- Grajduri	Stat	0	220	220	Specificitatea acestui spital este că internează pacienți încadrați în art. 110 CPLegătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și pentru monitorizarea acestora. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atât de la Ministerul Sănătății, cât și de la Ministerul Justiției și administrația publică locală. Se impune extinderea capacității prin construirea de noi spații, cele existente fiind insuficiente;
IAȘI		5.330	1.749	7.079

*) Nota: În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la umărul de paturi contractabile … B.

JUDEȚUL BACĂUSituația curentă:Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.412Număr total de paturi 560 cronici ((dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative).Numărul total de paturi: 2.97212 spitale existente azi: 6 publice și 6 privateTabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bacău

Denumire spital	Stadiu deținere	Număr paturi îngrijiri acute(2018)	Număr paturi îngrijiri cronice	Număr total paturi	Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență Bacău	Stat	1.230	78	1.308	Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Pneumoftiziologie Bacău	Stat	85	84	169	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal „Sf. Ierarh Dr. Luca” Onești	Stat	520	31	551	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Orășenesc Buhuși	Stat	108	54	162	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal de Urgență Moinești	Stat	331	58	389	La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvoltarea de servicii identificate a fi necesare populației căreia i se adresează. Se vor identifica soluții pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunității. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
Spital Orășenesc „Ioan Lascăr” Comănești	Stat	101	10	111	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va ține cont și de disponibilitatea unor servicii similare în imediata vecinătate, astfel încât reorientarea serviciilor să răspundă nevoilor populației (vârstnici, cronici). Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
SC POLIMED	Privat	24	122	146	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Clinica Palade	Privat	13	0	13	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Central Med Cronici	Privat	0	64	64	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Secție sanatorială Slănic Moldova *)	Stat	0	41	41	Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea București-Ilfov, INMFRMB
SC Munteanu	Privat	0	18	18	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
BACAU		2.412	560	2.972

*) Notă: Secție fără personalitate juridică, în structura Institutul Național de Medicină Fizică Balneologie și Recuperare Medicală București (INMFRMB) … C.JUDEȚUL BOTOȘANISituația curentăNumăr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.750Număr total de paturi cronici: 312Număr total de paturi: 2.0625 spitale de stat existente astăziTabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități spitalicești din județul Botoșani

Denumire spital	Stadiu deținere	Număr paturi îngrijiri acute (2018)	Număr paturi îngrijiri cronice (2018)	Număr total paturi(2018)	Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani	Stat	1.242	155	1.397	Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Recuperare „Sf. Gheorghe” Botoșani	Stat	166	11	177	În cadrul planurilor de reorganizare locală, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizării cu creșterea numărului de paturi de recuperare și dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și în regim ambulatoriu. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Dorohoi	Stat	307	0	307	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga	Stat	0	72	72	Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sănătate mintală.
Spital Pneumoftiziologie Botoșani	Stat	35	74	109	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
BOTOȘANI		1.750	312	2.062

 … D.JUDEȚUL SUCEAVASituație curentăNumăr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.392Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative)Număr total de paturi: 2.85712 spitale în prezent: 9 publice și 3 privateTabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități spitalicești din județul Suceava

Denumire spital	Stadiu deținere	Număr paturi îngrijiri acute(2015)	Număr paturi îngrijiri cronice(2015)	Număr total de paturi(2015)	Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava	Stat	1.043	115	1.158	Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Câmpulung Moldovenesc	Stat	198	20	218	La propunerea JS/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc	Stat	55	15	70	Dezvoltarea centrului de sănătate mintală și a îngrijirilor paliative.Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, după caz, inclusiv alternative la nivelul comunității, etc. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
Spital Municipal Fălticeni	Stat	294	25	319	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul Gura Humorului	Stat	106	0	106	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Sp. Municipal „Sf. Dr. Cosma și Damian” Rădăuți	Stat	407	28	435	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital de Boli Cronice Siret	Stat	15	195	210	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal Vatra Dornei	Stat	178	0	173	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret	Stat	15	195	210	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management
Behesda	Privat	41	0	41	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Spital îngrijiri paliative Ilișești	Privat	0	34	25	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
Top Medical Cronic	Privat	0	18	18	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
SUCEAVA		2.392	465	2.857

 … E.JUDEȚUL VASLUISituație curentăNumăr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.572Număr total de paturi ITL/recuperare/îngrijiri paliative: 360Număr total de paturi: 1.932Număr de spitale existente: 4 de stat și 1 privatTabel 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vaslui

Nr.	Denumire spital	Deținere	Număr paturi îngrijiri acute(2018)	Număr paturi îngrijiri cronice(2018)	Număr total de paturi (2018)	Modificare propusă
1	Spitalul Județean de Urgență Vaslui	Public	670	89	759	Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spital Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad	Public	636	108	744	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spital Municipal „Dimitrie Castroian” Huși	Public	230	40	270	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spitalul Psihiatrie Murgeni	Public	36	105	141	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și a ambulatoriului de specialitate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	SC Recumed SRL Vaslui	Privat	0	18	18	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
VASLUI			1.572	360	1.932

 … F.JUDEȚUL NEAMȚSituația curentă:Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.841Număr total de paturi cronici: 672Număr total de paturi: 2.5137 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privatăTabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din județul Neamț

Denumire spital	Deținere	Număr paturi îngrijiri acute(2015)	Număr paturi îngrijiri cronice(2015)	Număr total paturi(2015)	Modificare propusă
Spitalul Județean de Urgență Neamț	Public	801	48	849	Reconversia numărului de paturi de îngrijire acută și creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spital Municipal de Urgență Roman	Public	611	29	640	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere presarea personalului în noua structură.
Spitalul Orășenesc „Sf. Ierarh Nicolae” Bicaz	Public	31	13	44	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț	Public	246	0	246	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani	Public	152	446	598	Spital de specialitate să fie menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBCReconversia unui număr de paturi de acuți în spitalizare de zi. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul de Psihiatrie „Sf. Nicolae” Roman	Public	0	124	124	Dezvoltarea centrului de sănătate mintala și a îngrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, după caz, inclusiv alternative la nivelul comunității, etc. Structura de personal va fi adaptată în concordanță cu deciziile luate.
Spital Palimed	Privat	0	12	12	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
NEAMȚ		1.841	672	2.513

 …  … 4.3.5.Proiecție pentru Regiunea NEViitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NE poate fi structurată astfel:– 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are și rol de spital județean pentru județul Iași; … – 5 spitale județene de urgență; … – spitale de specialitate; … – institute de specialitate; … – 1 spital pentru copii; … – spitale municipale / orășenești; … – spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; … – unități pentru îngrijiri pe termen lung. …  …  … 4.4.Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NERețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei cu răspunsul la asistența medicală de urgență.Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune. … 4.5.Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinicăCapacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).4.5.1.Diagnostic situație curentă și principalele deficiteÎn regiunea de NE, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%), probabil ca urmare a existenței centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%).În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate de ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16).Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin POR.Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în în exercițiul financiar 2014-2020. Astfel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, din Regiunea NEÎn cele două perioade financiare, un număr important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea funcționa în noi condiții de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizării lucrărilor de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă, atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.Județul Iași are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienți din toate județele din regiunea NE (Spitalul Județean de Urgență Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).Pacienții din întreaga regiune sunt trimiși la structurile ambulatorie de specialitate care funcționează în spitale și unitățile private din Iași.Județul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE și ponderea adresabilității pacienților către acestea

JUDEȚ	BC	BT	IS	NT	SV	VS	Total reg NE
NUMĂR	36	22	59	27	26	20	169
Pondere	21.4%	13.09%	35.11%	16.07%	15.47%	11.9%	100%

Sursa: SNSPMPDSBTabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și numărul de structuri prezintă astfel:

JUDEȚ/ AMBULATORII	BC	BT	IS	NT	SV	VS	TOTAL
AMBULATORII ORGANIZAT ÎN STRUCTURA SPITALULUI	6	4	8	2	4	2	26
AMBULATORII PRIVATE	30	18	51	25	22	18	143
TOTAL	36	22	59	27	26	20	169

Sursa: SNSPMPDSBTabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018, pentru Regiunea NE

Nr. crt	Județul	Consultații acordate în 2014	Consultații acordate în 2018
1	Bacău	528.981	496.992
2	Botoșani	228.224	227.953
3	Iași	666.350	578.368
4	Neamț	181.052	177.219
5	Suceava	293.876	263.822
6	Vaslui	239.741	162.000

Sursa INSPÎn anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, în ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii de specialitate clinică și servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică, astfel: număr total de servicii de specialitate: 798.988, iar număr total servicii conexe 91.076.

Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinică și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică este prezentată în Anexa nr. 8.Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E în perioada 2017-2019

Nr.crt.	Casa de Asigurări de Sănătate	Ambulatoriu specialități clinice			Paraclinice: laborator / radiologie și imagistică / anatomie patologică			Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
		2017	2018	2019	2017	2018	2019	2017	2018	2019
1	BACĂU	50	50	51	33	33	32	13	12	10
2	BOTOȘANI	10	10	9	16	14	13	4	5	5
3	IAȘI	182	184	173	55	55	53	35	33	31
4	NEAMȚ	56	54	54	25	23	23	7	7	7
5	SUCEAVA	108	104	112	26	25	25	12	11	10
6	VASLUI	36	35	37	21	20	20	7	7	7
TOTAL		442	437	436	176	170	166	78	75	70

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează pe de o parte restricțiilor de spațiu și condiții, legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare, care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate.Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite, etc, este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator.Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii de NE se regăsește în Anexa nr. 9.Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.Pentru județul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Botoșani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Iași, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iași este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialitățile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică și de reabilitare precum și cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv îngrijiri paliative.Pentru județul Neamț, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamț nu are încheiat contact de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică.Pentru județul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.

 … 4.5.2.Ținte operaționale și plan regionalÎn prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene.● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;● existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare; …  … 4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmări:● Îmbunătățirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare și adresabilitate ridicată în regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui;● Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin organizarea activității medicale în două ture prin îmbunătățirea managementului unităților sanitare. … 4.7.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRIIAvând în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.4.7.1.Analiza situației curente și principalele deficiteLegislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10 paturi de îngrijire cronici la 10 000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital.Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijirilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora în ansamblul sistemelor naționale de sănătate, 2) educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, 3) consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii șa 100.000 loc (Figura 22).Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.Figura 22:Sursa: Date CNASÎntre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative, finanțate în anul 2019 în România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (Tabelul 26):având următoarea:Tabelul 26: Repartizare pe județe a serviciilor de îngrijiri paliative, finanțate în anul 2019 în România în sistem public, ONG și privat

Regiunea NE / Județ	Public	ONG	Privat	Total
Bacău	5	1	8	14
Botoșani	0	0	0	0
Iași	6	1	5	12
Neamț	2	0	0	2
Suceava	4	0	3	7
Vaslui	0	0	1	1
Total NE	17	2	17	36

Dintre aceștia, doar 2 furnizori (1 în județul Bacău și 1 în județul Iași) sunt orientați spre îngrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenței pacienților adulți. Există 35 de secții/compartimente de îngrijiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative și doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 județe din Regiunea NE, numai în județul Botoșani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în secții de psihiatrie și mai mult de 14% în secții de pneumologie și boli infecțioase. Serviciile acordate în secții de Recuperare, Îngrijiri paliative și Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puțin decât media națională de 74%), în timp ce demența și afecțiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media națională. … 4.7.2.Ținte regionaleRapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*11):*11) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn BoggustTabel 27: Serviciu îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori	Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori	Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori	1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori	1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați	Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu	Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
• 1 doctor cu atestat – ÎP la 12 paturi• 1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură• 1 infirmieră la 8 paturi pe tură• 1 asistent social la 25 paturijumătate de normă psiholog la 12 paturi;• 4 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:• 1 doctor• 1 asistentă• jumătate de normă lucrător social• 2 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal n(fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:• 2 doctori• 4 asistente• 1 psiholog• jumătate de normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn BoggustÎn plus față de creșterea capacităților de servicii paliative, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 15:– îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice. … – Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor. … – Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementărilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice … – Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor. … – Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România. … 

Tabelul 28 de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației.Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare și analiza deficitului

Nord Est	Populație(2015)	Numărul și tipul curent de paturi(per furnizor de servicii)			Paturi necesare	Deficit(nu include paturi la privat)	Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii			OPNecesar	Deficit(exclud facilitățile private)	Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii			Echipe la domiciliu necesare	Deficit(Exclude facilitățile private)
S = StatONG = Organizație non -profitC = Societate privată		S	ONG	C	25 paturi la 125,000 Locuitori		S	ONG	C	1 cabinet la 60,000 Locuitori		S	ONG	C	1 echipă la domiciliu la 40,000 locuitori
Bacău	602,399	40	0	29	120	80	n	0	0	10	10	0	2	0	15	13
Botoșani	397,151	0	0	0	80	80	0	0	0	7	7	0	0	0	10	10
Iași	787,671	327	30	213	157	-200	0	0	0	13	13	0	0	0	20	20
Neamț	457,606	26	0	40	92	66	0	0	0	8	8	0	0	0	11	11
Suceava	630,365	22	0	88	126	104	0	0	0	10	10	0	0	0	16	16
Vaslui	388,372	0	0	0	78	78	0	0	0	6	6	0	0	0	10	10
Total	3,263,564	415	30	370	653	208	0	0	0	54	54	0	2	0	82	80

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn BoggustNotă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:– paturi paliative: înființarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală; … – servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual; … – echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă. … Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip. … 4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL și RecuperareNumărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitale generale. Consolidarea și dezvoltarea serviciilor de recuperare și ITL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune.Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz. …  … 4.8.Paturi psihiatrie la nivelul regiuniiTabelul 29: Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018

JUDEȚ/SPITAL	Nr.paturiPsihiatrieAcuți	Nr.paturiPsihiatrieCronici	Total
BC	114	32	146
Spitalul Județean de Urgență Bacău	60		60
Spitalul Municipal de Urgență Moinești	14		14
Spitalul Municipal Onești	40		40
Spitalul Orășenesc Buhuși		32	32
BT	260	167	427
SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA		72	72
Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani	235	95	330
Spitalul Municipal Dorohoi	25		25
IS	719	309	1028
CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE		0	0
Institutul de Psihiatrie Socola Iași	452	250	702
MEMORY HOSPITAL		59	59
SPITALUL DE PSIHIATRIE ȘI PENTRU MĂSURI DE SIGURANȚĂ PADURENI	240		240
SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ IAȘI	13		13
Spitalul Municipal Pașcani	10		10
SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IAȘI	4		4
NT	124	124	248
SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN		124	124
Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț	74		74
Spitalul Municipal de Urgență Roman	50		50
SV	157	225	382
SPITALUL DE PSIHIATRIE CÂMPULUNG MOLDOVENESC	55	15	70
SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET	15	195	210
Spitalul Județean de Urgență "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava	52	10	62
Spitalul Municipal Rădăuți	35	5	40
VS	198	105	303
SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI	10	105	115
Spitalul Județean de Urgență Vaslui	80		80
Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad	90		90
Spitalul Municipal Huși	18		18
Total	1.572	962	2.534

 …  … 5.ANEXE + 
Anexa nr. 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada
2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane
beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016

Nr.crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. Medici la31.12.2016	Număr asigurați înscriși la 31.12.2016	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2016	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	161	36.148	2.897	39.045
2	500 – 1000	661	472.947	79.421	552.368
3	1001 -1500	2.592	2.739.672	537.284	3.276.956
4	1501 -2000	3.512	5.077.472	1.007.938	6.085.410
5	2001 – 2200	1.103	1.909.737	399.443	2.309.180
6	2201 -2500	1.425	2.732.218	587.080	3.319.298
7	2501 – 3000	1.130	2.533.751	520.584	3.054.335
8	3001-3500	367	976.416	196.632	1.173.048
9	3501-4000	108	330.071	70.759	400.830
10	4000-4500	70	251.490	63.208	314.698
11	peste 4500
	Total	11.129	17.059.922	3.465.246	20.525.168
	Urban	6.867	10.803.784	1.988.909	12.792.693
	Rural	4.262	6.256.138	1.476.337	7.732.475

În anul 2017

Nr.crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. Medici la31.12.2017	Număr asigurați înscriși la 31.12.2017	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2017	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	149	35.934	2.719	38.653
2	500 – 1000	609	431.617	76.390	508.007
3	1001 -1500	2.568	2.728.900	545.343	3.274.243
4	1501-2000	3.412	4.894.424	1.033.287	5.927.711
5	2001 – 2200	1.094	1.868.053	417.317	2.285.370
6	2201 -2500	1.397	2.664.089	599.955	3.264.044
7	2501 – 3000	1.137	2.524.458	544.987	3.069.445
8	3001-3500	418	1.097.388	235.843	1.333.231
9	3501-4000	122	372.939	81.259	454.198
10	4000-4500	69	240.582	67.132	307.714
11	peste 4500	7	30.427	5.742	36.169
	Total din care:	10.982	16.888.811	3.609.974	20.498.785
	Urban	6.484	10.236.624	2.035.406	12.272.030
	Rural	4.498	6.652.187	1.574.568	8.226.755

În anul 2018

Nr.crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. Medici la31.12.2018	Număr asigurați înscriși la 31.12.2018	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2018	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	153	38,889	2,640	41,529
2	500 – 1000	606	441,101	80,117	521,218
3	1001 -1500	2,544	2,688,599	557,991	3,246,590
4	1501 -2000	3,332	4,766,273	1,054,820	5,821,093
5	2001 -2200	1,087	1,817,277	437,835	2,255,112
6	2201 – 2500	1,309	2,489,380	577,481	3,066,861
7	2501 – 3000	1,190	2,630,352	598,064	3,228,416
8	3001-3500	431	1,132,615	254,738	1,387,353
9	3501-4000	131	391,165	91,153	482,318
10	4000-4500	77	263,108	75,095	338,203
11	peste 4500	12	52,099	11,346	63,445
	Total	10,852	16,710,858	3,741,280	20,452,138
	Urban	6,577	10,485,520	2,143,858	12,629,378
	Rural	4,275	6,225,338	1,597,422	7,822,760

 + 
Anexa nr. 2
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu
casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019

Nr. crt.	Casa de Asigurări de Sănătate	AsistențăPrimară	Specialități cliniceAmbulatoriu	a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistică și medicină nucleară/ anatomie patologică	b) Paraclinice: ecografie generală (abdomen și pelvis) – medici de familie	c) Paraclinice ecogrofii – medici specialități clinice	d) Paraclinice: radiografie dentară retroalveolară și panoramică – medici dentiști	Medicina fizica și de Reabilitare în Ambulatoriu	Acupunctură	Medicinadentară	Spitale	Consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat	ÎNGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU			MedicamenteAmbulatoriu	Dispozitivemedicale	Sanatorii și Preventorii	TOTAL
													Îngrijiri medicale la domiciliu	Îngrijiri Paliative la domiciliu	Îngrijiri medicale și Paliative la domiciliu
1	ALBA	189	28	16	2	2	0	10	0	52	12	2	8	0	0	63	69	0	453
2	ARAD	244	85	29	8	9	1	11	0	161	14	3	4	0	0	100	72	0	741
3	ARGEȘ	341	63	32	18	3	2	14	0	68	23	4	6	0	0	86	78	0	738
4	BACĂU	263	51	32	0	0	1	10	0	52	27	3	6	0	0	68	79	3	595
5	BIHOR	333	62	30	3	6	1	27	2	306	21	1	2	1	0	151	63	0	1,012
6	BISTRIȚA	133	12	10	1	2	3	5	0	37	5	1	5	0	0	73	68	1	356
7	BOTOȘANI	155	9	13	5	1	1	5	0	43	4	0	0	0	0	62	64	1	363
8	BRAȘOV	313	95	26	1	6	2	9	0	52	27	3	3	1	0	83	76	1	698
9	BRĂILA	144	26	14	5	5	1	5	0	22	5	0	3	0	0	42	76	0	348
10	BUZĂU	190	50	26	9	9	0	7	0	35	16	2	2	0	0	48	72	0	466
11	CARAȘ	146	54	10	1	6	1	9	0	28	6	2	0	0	0	36	65	0	364
12	CĂLĂRAȘI	111	54	19	0	1	1	8	0	16	7	1	6	0	0	40	77	0	341
13	CLUJ	336	139	64	9	18	11	14	1	153	28	10	12	0	0	125	67	0	987
14	CONSTANȚA	373	202	47	6	0	0	26	1	142	34	7	1	0	0	111	75	4	1,029
15	COVASNA	98	18	10	0	1	0	8	0	17	4	0	1	0	0	34	67	0	258
16	DÂMBOVIȚA	211	26	18	0	3	1	9	0	68	4	1	12	0	0	86	83	0	522
17	DOLJ	403	148	46	4	35	1	26	1	146	44	2	7	0	0	134	78	0	1,075
18	GALAȚI	234	34	21	6	2	0	8	0	89	11	1	10	0	0	40	78	0	534
19	GIURGIU	104	24	14	2	3	1	1	0	26	4	0	0	0	0	51	0	0	230
20	GORJ	185	45	22	9	6	0	11	0	43	9	0	2	0	0	49	71	0	449
21	HARGHITA	145	26	10	2	6	2	4	0	44	6	2	2	0	0	62	57	0	368
22	HUNEDOARA	218	25	22	0	6	0	10	0	23	43	1	0	0	0	58	73	2	451
23	IALOMIȚA	107	28	19	1	3	1	6	0	32	4	3	2	0	0	49	73	0	328
24	IAȘI	401	173	53	0	6	10	31	0	231	36	0	24	0	0	129	56	1	1,151
25	ILFOV	150	47	16	0	6	0	9	0	26	8	2	8	0	0	82	77	0	431
26	MARAMUREȘ	213	43	24	5	4	8	6	1	100	17	5	13	0	1	85	64	0	589
27	MEHEDINȚI	132	25	12	5	2	0	9	0	24	6	1	8	0	0	46	68	0	332
28	MUREȘ	284	112	33	18	21	6	16	1	120	18	6	7	0	0	89	62	0	793
29	NEAMȚ	228	54	23	1	2	1	7	0	95	12	1	5	0	0	57	71	0	557
30	OLT	232	33	28	5	2	0	9	0	23	7	1	4	0	0	73	81	0	498
31	PRAHOVA	347	100	40	0	7	2	22	0	67	31	2	7	0	0	86	86	2	799
32	SATU-MARE	138	34	19	0	0	0	4	0	70	7	0	4	0	0	66	59	0	401
33	SĂLAJ	105	13	8	1	0	0	3	0	61	6	0	2	0	0	45	64	0	308
34	SIBIU	238	48	23	0	0	0	5	0	119	13	3	5	0	0	58	74	0	586
35	SUCEAVA	273	112	25	0	2	2	10	0	57	16	2	3	0	0	136	67	0	705
36	TELEORMAN	160	78	21	2	0	0	8	0	34	7	0	0	0	0	54	77	0	441
37	TIMIȘ	405	222	41	9	15	0	23	1	164	26	3	5	0	0	136	67	0	1,116
38	TULCEA	83	36	10	0	0	0	4	0	22	4	2	0	0	0	24	66	0	251
39	VASLUI	156	37	20	1	3	0	7	0	46	6	2	4	0	0	55	63	0	400
40	VÂLCEA	202	33	14	0	0	0	22	0	51	11	1	4	0	0	52	70	1	461
41	VRANCEA	137	44	20	1	0	0	2	0	37	8	1	3	0	0	68	63	0	384
42	BUCUREȘTI	850	592	149	28	92	2	84	7	160	86	9	29	0	0	350	91	0	2,529
43	AOPSNAJ	240	93	214	27	28	4	40	1	40	24	1	14	0	0	494	85	2	1,307
TOTAL		9,95	3,233	1,343	195	326	66	564	16	3,199	677	91	237	2	1	3,835	2,992	18	26,745

 + 
Anexa nr. 3a
SITUAȚIA INVESTIGAȚIILOR PARACLINICE, DUPĂ PROVENIENȚA RECOMANDĂRII,
CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018, DECONTATE DIN FONDUL
ALOCAT ASISTENȚEI MEDICALE PARACLINICE, ÎN BAZA CONTRACTELOR ÎNCHEIATE
CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE ÎN ANUL 2018

Nr. crt.	CAS	La recomandarea Medicului de Familie		La recomandarea Medicului de Specialitate		TOTAL
		Nr. investigații efectuate	%	Nr. investigații efectuate	%	Nr. investigații efectuate
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	889,014	84.25%	119,448	15.75%	758,462
2	ARAD	970,305	80.60%	233,473	19.40%	1,203,778
3	ARGEȘ	1,007,651	89.31%	120,550	10.69%	1,128,201
4	BACĂU	850,733	85.05%	149,512	14.95%	1,000,245
5	BIHOR	422,122	70.98%	172,577	29.02%	594,699
6	BISTRIȚA	220,973	71.26%	89,128	28.74%	310,101
7	BOTOȘANI	387,432	78.27%	120,566	23.73%	507,998
8	BRAȘOV	1,218,167	83.50%	240,797	16.50%	1,458,964
9	BRĂILA	355,275	90.67%	36,566	9.33%	391,841
10	BUZĂU	363,929	84.04%	69,115	15.96%	433,044
11	CARAȘ	349,988	84.77%	62,893	15.23%	412,881
12	CĂLĂRAȘI	371,494	82.31%	79,823	17.69%	451,317
13	CLUJ	718,059	61.64%	446,826	38.36%	1,164,885
14	CONSTANȚA	1,333,907	86.41%	209,806	13.59%	1,543,713
15	COVASNA	141,682	80.90%	33,456	19.10%	175,137
16	DÂMBOVIȚA	550,320	84.76%	98,932	15.24%	649,252
17	DOLJ	691,981	67.11%	339,072	32.89%	1,031,053
18	GALAȚI	639,200	84.25%	119,496	15.75%	758,696
19	GIURGIU	171,725	88.51%	22,293	11.49%	194,018
20	GORJ	435,118	76.43%	134,198	23.57%	569,316
21	HARGHITA	316,848	70.11%	135,074	29.89%	451,922
22	HUNEDOARA	533,621	80.54%	128,905	19.46%	662,526
23	IALOMIȚA	521,829	85.32%	89,781	14.68%	611,610
24	IAȘI	1,010,098	63.18%	588,741	36.82%	1,598,839
25	ILFOV	403,385	73.78%	143,378	26.22%	546,763
26	MARAMUREȘ	728,902	68.30%	338,282	31.70%	1,067,184
27	MEHEDINȚI	428,282	89.03%	52,749	10.97%	481,031
28	MUREȘ	681,985	60.77%	440,243	39.23%	1,122,228
29	NEAMȚ	505,958	89.83%	57,286	10.17%	563,244
30	OLT	474,487	78.57%	129,404	21.43%	603,891
31	PRAHOVA	985,619	72.66%	370,834	27.34%	1,356,453
32	SATU MARE	405,325	81.93%	89,403	18.07%	494,728
33	SALAJ	251,304	80.93%	59,220	19.07%	310,524
34	SIBIU	664,813	88.18%	89,125	11.82%	753,938
35	SUCEAVA	580,988	77.03%	173,277	22.97%	754,265
36	TELEORMAN	499,074	84.37%	92,432	15.63%	591,506
37	TIMIȘ	1,417,759	77.43%	413,241	22.57%	1,831,000
38	TULCEA	205,451	86.52%	31,997	13.48%	237,448
39	VASLUI	591,567	89.43%	69,952	10.57%	661,519
40	VÂLCEA	438,879	90.48%	46,203	9.52%	485,082
41	VRANCEA	355,580	85.45%	60,570	14.55%	416,150
42	BUCUREȘTI	6,972,994	51.93%	6,454,767	48.07%	13,427,761
43	OPSNAJ	2,151,241	71.95%	838,802	28.05%	2,990,043
TOTAL		32,965,064	70.50%	13,792,192	29.50%	46,757,256

 + 
Anexa nr. 3b

SITUAȚIA PE JUDEȚE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE ÎN ANUL 2018
Nr. crt.	CAS	Număr investigații medicale paraclinice DECONTATE	din care:
			investigații medicale paraclinice-analize de laborator	investigații medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală	investigații medicale paraclinice-explorări funcționale	investigații medicale paraclinice- medicină nucleară
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	758,462	734,484	23,185	736	57
2	ARAD	1,203,778	1,169,361	32,998	1,109	310
3	ARGEȘ	1,128,201	1,075,925	51,023	1 ,062	201
4	BACĂU	1,000,245	948,913	50,202	879	251
5	BIHOR	594,699	543,741	49,898	1,002	58
6	BISTRIȚA	310,101	297,621	11,929	486	65
7	BOTOȘANI	507,998	482,629	24,719	457	193
8	BRAȘOV	1,458,964	1,395,787	59,106	3,733	338
9	BRĂILA	391,841	364,822	26,862	147	10
10	BUZĂU	433,044	395,308	37,554	164	18
11	CARAȘ	412,881	403,183	9,308	388	2
12	CĂLĂRAȘI	451,317	421,037	30,067	203	10
13	CLUJ	1,164,885	1,079,565	82,885	1,767	668
14	CONSTANȚA	1,543,713	1,499,165	41,232	3,119	197
15	COVASNA	175,137	165,824	9,171	133	9
16	DÂMBOVIȚA	649,252	621,948	26,476	778	50
17	DOLJ	1,031,053	1,002,009	27,676	1,077	291
18	GALAȚI	758,696	730,811	26,724	1,009	152
19	GIURGIU	194,018	187,004	6,849	146	19
20	GORJ	569,316	525,921	41,111	472	1,812
21	HARGHITA	451,922	404,130	47,229	530	33
22	HUNEDOARA	744,364	686,746	55,492	1,831	295
23	IALOMIȚA	611,610	599,073	12,454	73	10
24	IAȘI	1,598,839	1,528,118	67,601	2,755	365
25	ILFOV	546,763	589,165	7,271	307	20
26	MARAMUREȘ	1,067,184	1,019,341	46,809	1,011	23
27	MEHEDINȚI	481,031	468,779	9,411	2,010	831
28	MUREȘ	1,122,228	1,071,320	50,080	719	109
29	NEAMȚ	563,244	545,121	17,643	315	165
30	OLT	603,891	584,844	18,693	330	24
31	PRAHOVA	1,356,453	1,304,558	49,485	2,275	135
32	SATU MARE	494,728	452,909	41.473	571	75
33	SĂLAJ	313,231	295,985	16,956	257	33
34	SIBIU	753,938	708,571	44,868	416	83
35	SUCEAVA	754,265	718,876	33,027	2,325	37
36	TELEORMAN	591,506	581,214	10,017	249	26
37	TIMIȘ	1,831,000	1,747,400	75,473	6,837	1,290
38	TULCEA	237,448	227,199	10,214	34	1
39	VASLUI	661,519	633,206	27,472	788	53
40	VÂLCEA	485,082	461,847	22,558	651	26
41	VRANCEA	416,150	405,645	9,621	663	221
42	BUCUREȘTI	13,427,761	13,091,610	312,247	21,687	2,217
43	OPSNAJ	2,990,043	2,880,514	105,756	3,283	490
TOTAL		46,841,801	45,001,229	1,760,525	68,774	11,273

 + 
Anexa nr. 4Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

– mii lei
Programele naționale de sănătate publică	Total buget 2015	Total buget 2016	Total buget 2017	Credite bugetare2018	Credite bugetare2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:	477.258	520.754	620.084	597.593	701.059
Programul național de vaccinare	128.073	140.647	286.176	266.367	338.857
Programul național de supraveghere și control ai bolilor transmisibile prioritare	4.151	3.469	2.073	2.617	2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV	323.871	349.939	308.157	303.076	327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei	20.258	22.192	19.875	24.410	30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței	905	4.507	3.803	1.123	1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă	1.763	1.671	1.561	1.667	1.724
III. Programul național de securitate transfuzionaiă	127.980	111.506	108.942	100.287	118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:	141.497	120.224	84.885	87.978	95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin	10.580	8.214	4.612	6.985	7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică	1.488	1.757	1.811	1.757	1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană	109.754	86.249	54.711	57.890	61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale	15.661	20.094	17.385	16.106	16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer	2.081	4.354	4.732	3.939	5.209
Programul național de boli endocrine	1.016	657	659	363	132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D	X	X	X	X	1.511
Programul național de tratament pentru boli rare	700	686	700	700	700
Programul național de management al registrelor naționale	217	213	275	238	273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate	1.734	1.651	1.412	1.407	1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului	28.321	28.667	19.916	21.246	25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică	778.553	784.473	836.800	810.178	942.933
MS – acțiuni centralizate			10	0	0
TOTAL BUGET	778.553	784.473	836.810	810.178	942.933

 + 
Anexa nr. 5Bugetul alocat pentru fiecare program curent de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

Creditele de angajament aprobate pentru programele naționale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului național de sănătate curativ	Denumirea subprogramului național de sănătate curativ	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
1	Program național de boli cardiovasculare		101,846,130.00	119,996,010.00	128,972,830	158,624,000.00	174,237,000.00
2	Programul național de oncologie	Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)	1,484,151,290.00	2,060,823,710.00	1,409,944,930	1,574,211,000.00	1,985,724,500.00
		Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT	14,708,000.00	17,604,000.00	35,514,000	31,336,000.00	41,726,000.00
		Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare	1,124,430.00	512,480.00	512,000	339,000.00	409,000.00
		Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;	1,502,360.00	1,617,000.00	2,184,840	2,948,000.00	3,076,000.00
		Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)	80,512,460.00	131,768,790.00	171,900,520	191,808,000.00	240,181,000.00
		Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.			119,000	33,000.00	20,000.00
		Total program	1,581,998,540.00	2,212,325,980.00	1,620,175,290.00	1,800,675,000.00	2,271,136,500.00
3	Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)		22,479,350.00	20,738,960.00	18,739,000	19,083,640.00	27,972,620.00
4	Programul național de diabet zaharat		894,819,220.00	941,800,350.00	1,089,739,020	1,267,950,170.00	1,546,432,250.00
5	Program național de tratament al bolilor neurologice		106,810,000.00	124,531,720	133,157,670	170,928,000.00	156,928,000.00
6	Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei		72,550,400.00	79,408,750.00	202,288,840	159,046,000.00	164,741,000.00
7	Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare		117,834,320.00	123.936,230.00	201,539,000	272,440,000.00	432,804,270.00
8	Program național de sănătate mintală		1,611,670.00	1,760,860.00	1,761,000	1,953,000.00	1,944,120.00
9	Programul național de endocrinologie		7,627,690.00	6,501,410.00	2.601,000	2,372,000.00	2,219,000.00
10	Programul național de ortopedie		68,438,930.00	85,628,220.00	80,544,710	88,634,000.00	102,304,000.00
11	Programul național de transplant de organe, tesuturi și celule umane		69,693,240.00	53,622,950.00	53,623,000	53,891,000.00	51,821,000.00
12	Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronica		883,772,940.00	929,756,000.00	1,033,642,590	1,022,801,000.00	1,131,898,000.00
13	Program național de terapie intensivă a insuficienței hepatice		694,210.00	263,740	633,000	517,000.00	177,000.00
14	Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță	Subprogramul de radiologie intervențională	18,605,380.00	20,563,300.00	14,192,000	16,407,000.00	13,373,000.00
		Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos	10,784,200.00	11,286,900.00	8,226,830	4,471,870.00	2,754,240.00
		Subprogramul de tratament al hidrocefalici congenitale sau dobândite la copil	198,240.00	432,820.00	433,000	389,000.00	236,000.00
		Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular	869,400.00	700,000.00	700,000	825,320.00	1,075,000.00
		Total program	30,457,220.00	32,983,020.00	23,551,830.00	22,093,190.00	17,438,240.00
	Total programe		3,960,488,860.00	4,733,254,200.00	4,590,968,780.00	5,040,918,000.00	6,082,053,000.00

 + 
Anexa nr. 6Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

	Județ	Localitate	Populație rezidentă
1	Bacău	Itești	1499
2	Bacău	Căiuți	5416
3	Bacău	Sarata	2220
4	Bacău	Huruiești	2435
5	Botoșani	Comuna Avrămeni	3881
6	Botoșani	Comuna Adășeni	1466
7	Botoșani	Comuna Manoleasa	3406
8	Botoșani	Comuna Broscăuți	3494
9	Botoșani	Comuna Dimăcheni	1407
10	Botoșani	Comuna Vorniceni	4417
11	Botoșani	Concești	3406
12	Botoșani	Drăgușeni	2688
13	Botoșani	Viișoara	2005
14	Iasi	Comuna Costești	1801
15	Iași	Golăești	3993
16	Iași	Lespezi	5995
17	Iași	Lungani	6317
18	Iași	Movileni	3163
19	Iași	Răchiteni	3433
20	Iași	Șiretei	4372
21	Iași	Tătăruși	5639
22	Neamț	Făurei	2193
23	Neamț	Pancești	1538
24	Neamț	Văleni	1531
25	Vaslui	Bogdănița	1574
26	Vaslui	Coroiești	2142
27	Vaslui	Mălușteni	2350
28	Vaslui	Ciocanu	1710
29	Vaslui	Fruitișeni	1894
30	Vaslui	Pechidia	1721
31	Suceava	Cirlibaba	1934
32	Suceava	Cosna	1499
33	Suceava	Crucea	2099
34	Suceava	Poieni Solea	2126
1	Bacău	Itești	1 499

Sursa: INShttp://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/populația_româniei_pe_localități_la_1ianuarie2016_0.pdf + 
Anexa nr. 7
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire județ	Denumirea Unității Administrativ-Teritoriale	COD SIRUTA	Pop.	Urban/ Rural	Grad de Marginalizare	Specialiști
						Asistent social	Asistent medical comunitar	Consilier școlar
BACĂU	PANCEȘTI	24187	3 919	Rural	4	X	X	X
BACĂU	PARAVA	24034	2 681	Rural	4	X	X	X
BACĂU	PARINCEA	24089	3 588	Rural	3	X	X	X
BOTOȘANI	STAUCENI	35884	3 619	Rural	3	1	X	X
BOTOȘANI	MANOLEASA		544	rural	3
BOTOȘANI	MILEANCA		1 074	rural	3
BOTOȘANI	ȘTEFĂNEȘTI			urban	3
BOTOȘANI	RAUSENI	38679	2 817	Rural	3	X	vacant	1
IAȘI	DUMEȘTI	96940	4 576	Rural	4	X	X	X
IAȘI	COSTULENI	96423	4 276	Rural	4	1	X	X
IAȘI	MOGOȘEȘTIIAȘI	98113	5 242	Rural	3	1	X	X
IAȘI	TIGĂNAȘI	99879	4 036	Rural	3	1	X	X
NEAMȚ	VALEA URSULUI	124885	3 874	Rural	4	X	X	X
NEAMȚ	STANIȚA	124331	1 966	Rural	4	1	X	X
NEAMȚ	CÂNDEȘTI	122061	3 232	Rural	3	1	X	X
NEAMȚ	BOZIENI	121876	2 716	Rural	3	1	X	X
SUCEAVA	VALEA MOLDOVEI	150891	3 838	Rural	4	1	X	X
SUCEAVA	PĂTRĂUȚI	149833	4 567	Rural	3	X	X	X
VASLUI	IVANEȘTI	164393	4 495	Rural	4	1	X	X
VASLUI	VINDEREI	166770	4 025	Rural	4	1	1	X
VASLUI	DUMEȘTI	163734	3 334	Rural	4	1	X	X
VASLUI	SOLEȘTI	165899	3 623	Rural	3	X	X	X
VASLUI	GHERGHEȘTI
VASLUI	MURGENI

 + 
Anexa nr. 8
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către
medicii de specialitate clinică și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii
de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică

		BACĂU			BOTOȘANI			IAȘI			NEAMȚ			SUCEAVA			VASLUI
Nr. crt.	Specialitatea/ atestat de studii complementare	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
CO	C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	C10	C11	C12	C13	C14	C15	C16	C17	C18	C19
1	Alergologie și imunologie clinică	4,421	2,459	0	2,278	895	0	21,976	319	0	2,286	5,715	0	3,071	3,263	0	379	424	0
2	Anestezie și terapie intensivă	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
3	Boli infecțioase	3,219	0	0	1,364	95	0	2,991	3	0	994	247	0	10,114	256	0	4,985	0	0
4	Cardiologie	23,041	21,088	0	2,663	3,002	0	39,144	594	0	10,067	7,657	0	18,424	19,203	0	6,499	4,248	0
5	Cardiologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	819	0	0	0	0	0
6	Chirurgie cardiovasculară	0	0	0	0	0	0	136	1	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
7	Chirurgie generală	20,507	10,346	0	6,017	10,450	0	24,441	15,918	0	7,357	2,760	0	10,683	7,958	0	6,101	4,191	0
8	Chirurgie orală și maxilo-facială	227	0	0	63	2	0	5,372	2,637	0	541	0	0	0	0	0	0	0	0
9	Chirurgie Pediatrică	5,470	1,136	0	4,407	0	0	3,686	0	0	2,439	7,533	0	3,023	0	0	1,318	168	0
10	Chirurgie plastică, estetică și microchir. reconstructivă	4,235	3,719	0	0	0	0	7,593	1,174	0	368	0	0	694	0	0	0	0	0
11	Chirurgietoracică	43	0	0	0	0	0	1,655	90	0	0	0	0	47	0	0	0	0	0
12	ChirurgieVasculară	0	0	0	0	0	0	2,668	1,538	0	0	0	0	322	0	0	0	0	0
13	Dermatovenerologie	16,914	5,176	0	8,114	3,470	0	53,207	22,530	0	16,873	5,208	0	34,204	14,507	0	10,241	1,456	0
14	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	54,980	9,490	2,689	21,240	1,264	274	85,050	1,163	4,269	33,703	1,505	1,632	46,965	6,952	1,376	35,447	2,021	0
15	Endocrinologie	10,667	373	0	14,413	20	0	34,035	1,989	0	13,431	1,059	0	18,559	1,601	0	3,996	269	0
16	Gastroenterologie	16,954	1,941	0	8,384	1,824	0	16,150	202	0	6,880	207	0	6,951	594	0	491	0	0
17	Gastroenterologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	2,525	20	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
18	Geneticămedicală	251	155	0	0	0	0	260	62	0	0	10	0	0	0	0	0	0	0
19	Geriatrie și gerontologie	2,200	41	0	610	2,950	0	12,970	514	0	500	2,520	0	903	723	0	0	0	0
20	Hematologie	0	0	0	1,801	0	0	2,880	28	0	662	0	90	1,442	0	0	0	0	0
21	Medicinainternă	40,094	18,730	0	5,734	7,225	0	59,203	2,040	0	11,756	3,892	0	31,448	22,857	0	10,990	8,564	0
22	Nefrologie	6,539	3,378	1,650	4,353	0	0	3,706	21	0	1,710	0	0	1,338	0	0	521	52	0
23	Nefrologiepediatrică	0	0	0	0	0	0	196	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
24	Neonatologie	0	0	0	0	0	0	432	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
25	Neurochirurgie	2,566	105	0	181	0	0	690	0	0	317	0	0	1,256	0	0	0	0	0
26	Neurologie	23,730	3,347	1,036	13,149	2,134	646	56,100	188	5,706	17,168	3,101	713	40,249	13,845	1,283	20,065	3,981	918
27	Neurologiepediatrică	0	0	0	0	0	0	5,857	6	1,357	6	5	0	9,408	1,668	1,898	0	0	0
28	Oncologie medicală	11,494	0	631	4,764	0	0	21,015	2,328	2,720	7,995	148	0	14,806	0	0	6,277	100	0
29	Oncologie și hematologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	3,104	392	70	0	0	0	0	0	0	0	0	0
30	Obstetrică-Ginecologie	19,651	4,100	0	6,173	3,378	0	57,367	14,650	0	13,156	3,516	0	14,075	3,065	0	8,963	732	0
31	Oftalmologie	29,306	20,676	0	8,419	23,136	0	62,051	26,430	0	20,864	12,575	0	37,895	30,765	0	14,520	11,707	0
32	Otorinolaringologie	26,494	12,531	19	10,671	25,009	0	39,975	23,187	960	19,879	12,963	584	39,635	22,294	10	10,130	6,586	0
33	Ortopedie și traumatologie	22,338	6,138	713	8,096	5.080	0	15,225	3,880	386	5,030	1,029	0	17,858	10,902	531	4,922	995	0
34	Ortopediepediatrică	2,631	496	0	0	0	0	2,984	237	19	0	0	0	0	0	0	0	0	0
35	Pediatrie	42,976	7,370	0	9,376	35	0	36.620	2,152	0	23,558	3,100	0	49,513	19,046	0	9,741	252	0
36	Pneumologie	4,613	4,029	0	8,306	24,806	0	26,260	3,635	0	11,915	10,330	0	15,165	7,029	0	9,512	8,861	0
37	Pneumologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	1,348	546	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
38	Psihiatrie	21,899	2,505	2,456	4,912	0	0	71,906	37,136	21,802	26,264	2,755	4,254	47,020	6,749	5,747	20,064	7,011	3,975
39	Psihiatrie pediatrică	2,458	0	1,466	1,213	0	0	8,970	4,500	4,286	7,104	4,388	1,179	5,260	2,212	1,651	3,609	1,463	734
40	Radioterapie	298	0	0	0	0	0	2,084	66	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
41	Reumatologie	10,109	2,863	1,669	6,524	3,367	262	33,454	5,767	6,997	7,329	535	1,336	14,401	2,447	0	9,744	921	1,082
42	Urologie	10,538	1,095	0	3,311	1,240	0	8,112	168	0	2,237	3	0	8,136	1,437	0	1,456	6	0
43	Îngrijiri paliative	0	0	0	0	0	0	1,093	267	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
44	Planificare familială	0	0	0	0	0	0	5,657	0	0	0	0	0	0	0	0	1	0	0
	TOTAL	440,863	143,287	12,329	166,536	123,182	1,182	837,148	176,378	48,572	272,395	92,761	9,788	503,684	109,373	12,496	199,972	64,008	6,709

 + 
Anexa nr. 9
Situația privind numărul medicilor, a numărului de norme necesare/acoperite
pe tipuri de specialități și atestate de studii complementare în regiunea de NE

Nr. Crt.	Listă specialități/ competențe/ atestate	BACĂU			BOTOȘANI			IAȘI			NEAMȚ			SUCEAVA VASLUI
		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme		Nr. medici	Nr norme
			Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite		Necesar nr norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr norme	Nr norme acoperite
1	Alergologie și imunologie clinică	4	5	3.6	2	1.5	1.5	12	13	7.53	2	4	2	2	8	2	1	2	1
2	Anestezie și terapie intensivă	0	0	0	0	0	0	13	13	5.5	0	2	0	0	0	0	0	0	0
3	Boli infecțioase	13	6	5.14	7	3	2.3	14	13	9.75	10	3	1	14	17	4.5	9	6	1.9
4	Cardiologie	21	16	7.18	5	3	1.1	57	62	26.99	15	11	7	22	26.5	11.5	8	8	3.8
5	Cardiologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	0	0	0	0	0	0	2	0
6	Chirurgie cardiovasculară	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	2	0	0	0	0	0	0	0
7	Chirurgie generală	30	13	7.72	16	3	3	80	62	27.96	22	8	3	29	29.5	6.5	14	5	3.1
8	Chirurgie orală și maxilo-facială	3	3	1.92	1	1	0.2	16	13	3.59	2	2	2	0	0	0	0	1	0
9	Chirurgie Dediatrică	5	3	1.66	4	1	1	16	13	2.17	6	3	1	4	10	1	2	2	0.4
10	Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă	5	3	1	4	1	1	13	13	5.47	2	1	0.5	2	9	1	0	0	0
11	Chirurgie toracică	1	2	0.29	0	0	0	6	13	1.69	0	2	0	3	1	1	0	0	0
12	Chirurgie vasculară	1	2	0.57	0	0	0	11	13	3.36	0	1	0	1	5	0.5	0	0	0
13	Dermatovenerologie	12	9	8.13	5	3.5	3.1	46	62	32.01	10	8	4	17	20.5	13	6	7	3.5
14	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	16	18	11.88	6	4	3.7	46	62	33.24	13	11	8	13	23.5	8.5	12	11	9
15	Endocrinologie	9	7	5.07	5	4	4	35	62	20.89	9	6	4	8	15	7.5	2	4	2
16	Gastroenterologie	14	9	6.64	2	2	0.6	45	62	15.79	6	4	3	11	15	5.5	2	2	0.2
17	Gastroenterologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	4	13	0.15	0	0	0	0	0	0	0	0	0
18	Genetică medicală	1	1	1	0	0	0	5	13	2.14	0	2	0	0	0	0	0	0	0
19	Geriatrie și gerontologie	1	3	1	4	2	2	11	13	7.14	2	2	1	2	7	1.5	0	0	0
20	Hematologie	0	0	0	1	0.5	0.2	15	13	4.25	2	3	1.5	2	2	1	1	1	0.2
21	Medicină internă	39	21	19.21	19	5	4	84	62	40.07	15	11	4	26	31.5	14	20	11	6.5
22	Nefrologie	8	4	2.28	3	2.5	2	14	13	6.32	5	3	1	7	11	2	2	2	0.4
23	Nefrologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
24	Neonatologie	0	0	0	0	0	0	1	13	0.5	0	2	0	0	0	0	0	0	0
25	Neurochirurgie	4	3	1	1	0.15	0.15	20	13	2.94	1	2	0.5	5	4	1	0	0	0
26	Neurologie	24	13	11.5	10	4	4	49	62	27.99	16	12	6	24	28.5	11	13	15	6.8
27	Neurologie pediatrică	2	3	2	0	0	0	3	13	2	0	2	0	2	15	3.5	0	1	0
28	Oncologie medicală	3	6	2	2	1	0.6	22	62	10.25	6	6	2	6	14	4.5	7	4	1.6
29	Oncologie și Hematologie pediatrică	0	0	0	0	0	0	0	13	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
30	Obstetrică-ginecologie	32	16	10.89	16	4	4	79	62	41.24	23	10	6	28	28.5	6.5	21	8	5
31	Oftalmologie	16	13	11.03	6	5	3.7	50	62	32.75	9	12	7	21	28.5	17	10	8	6.9
32	Otorinolaringologie	18	15	11.46	9	4.5	4	46	62	27.04	12	10.5	5	16	29	14	8	9	5.9
33	Ortopedie și traumatologie	19	10	5.72	6	2.6	1.5	31	13	8.41	11	4	3	19	20	8	12	5	4
34	Ortopedie pediatrică	2	2	1.2	0	0	0	3	13	0.68	0	2	0	0	6.5	0	0	1	0
35	Pediatrie	25	17	13.42	12	4	4	58	62	25.12	14	10	5	34	35	19	17	7	4.2
36	Pneumologie	17	10	3.49	10	4	4	45	62	18.08	10	7	4.5	16	22.5	5.5	14	7	3.6
37	Pneumologie Dediatrică	0	0	0	0	0	0	1	13	0.03	0	0	0	0	0	0	0	0	0
38	Psihiatrie	14	11	6.72	13	3	3	101	66.2	66.2	19	13.5	11	26	35	21.5	15	14	10.9
39	Psihiatrie pediatrică	0	0	0	2	1	1	6	13	5	3	4	3.5	2	11.5	2.5	3	2	1.8
40	Radioterapia	3	2	0.51	0	0	0	9	13	4	0	1	0	0	0	0	0	0	0
41	Reumatologie	8	6	3.48	4	2.5	2.5	38	62	21.23	9	6	3	9	15	5	3	3	1.7
42	Urologie	6	5	2.41	3	1	1	19	13	6.91	4	3	1	8	15	3.5	2	2	0.3
43	Planificare Familială	0	0	0	0	0	0	1	13	1	0	1	0	0	0	0	0	0	0
44	Îngrijiri paliative	0	0	0	0	0	0	5	13	1.99	0	2	0	0	0	0	0	0	0
45	Medicină Fizică și de reabilitare	13	15	11	12	8.5	5	50	62	42	10	10	8	19	22.5	11.5	6	6	5.5
TOTAL		389	272	182.12	190	82.25	68.15	1180	1422.2	601.94	268	209	108.5	398	560	215	210	156	90.2

 … (la 12-05-2020,
Punctul I. a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 12 mai 2020
)
 + 
II. 

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
2021 – 2027
REGIUNEA NORD-VEST + 
CUPRINSABREVIERICAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNIICARACTERISTICI GEOGRAFICEANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂINDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILORPRINCIPALELE PROBLEMECAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICEVIZIUNEA STRATEGICĂDIRECȚIILE STRATEGICECAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIREA.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIEȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL … B.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂANALIZA SITUAȚIEI ACTUALEȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL … C.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂREȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTEPROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE ȘI NECESITĂȚILE DE REPROFILAREDIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICEȚINTE REGIONALE:INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ ȘI CADRUL LEGALPROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VESTREPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTIA.JUDEȚUL SĂLAJ … B.JUDEȚUL BIHOR … C.JUDEȚUL BISTRIȚA … D.JUDEȚUL MARAMUREȘ … E.JUDEȚUL SATU MARE … F.JUDEȚUL CLUJ …  … D.ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ … E.DEZVOLTAREA FACULTĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂDIAGNOSTIC SITUAȚIE CURENTĂ ȘI PRINCIPALELE DEFICITEȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL … F.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRIIANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI PRINCIPALELE DEFICITEȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALÎNGRIJIRILE PALIATIVEȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALREZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV … ANEXEAnexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4AAnexa 4BAnexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11 + 
ABREVIERI

BH	Județul Bihor
BN	Județul Bistrița-Năsăud
CJ	Județul Cluj
CMI	Cabinet medical individual
CNAS	Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP	Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică
CP	Centru de permanență
FTE	Full time employee (angajat cu normă întreagă)
FNUASS	Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
INSP	Institutul Național de Sănătate Publică
ITL	Îngrijire pe termen lung
MF	Medic de familie
MG	Medic generalist
MM	Județul Maramureș
MS	Ministerul Sănătății
OCDE	Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMS	Organizația Mondială a Sănătății
ORL	Oto-rino-laringologie
PIB	Produsul intern brut
PRSS	Planul Regional de Servicii Sanitare
PSI	Plan Strategic Instituțional
RNV	Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
RSM	Rata Standardizată a Mortalității
SJ	Județul Sălaj
SM	Județul Satu Mare
SNS	Strategie Națională de Sănătate
SNSPMPDSB	Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București
UE	Uniunea Europeană

 + 
Capitolul IDESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNIIRegiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mare de locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populației în mediul urban. Indicatorii de sănătate a populației sunt comparabili cu cei la nivel național. + 
CARACTERISTICI GEOGRAFICERegiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 județe – Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, și cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune și 1.800 sate. Regiunea acoperă o suprafață de 34.160 kmp (14,3% din țară) și are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populația țării) – date din 2018. Aproximativ jumătate din populația sa (52%) locuiește în zonele urbane, Cluj (65%) și Maramureș (57%).
Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest – Localizare și județe + 
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1).Tabelul 1: Populația Regiunii de NV per județe, 2018

Grupa de vârstă	Sălaj	%	Bihor	%	Bistrița	%	Maramureș	%	Satu Mare	%	Cluj	%	TOTAL	%
0 – 4	11921	5.6	29294	5.2	16695	6.0	23580	5.1	17680	5.3	34995	5.0	134165	5.2
5 – 14	23664	11.1	61424	10.9	33173	11.9	49838	10.8	38410	11.5	65047	9.2	271556	10.6
15 – 64	135377	63.6	376417	66.9	182061	65.1	310770	67.3	224734	67.4	481592	68.2	1710951	66.9
65 – 85+	41874	19.7	95615	17.0	47571	17.0	77824	16.8	52803	15.8	124280	17.6	439967	17.2
TOTAL	212836	100	562750	100	279500	100	462012	100	333627	100	705914	100	2556639	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăConform celor mai recente proiecții demografice, populația regiunii este de așteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populația cu vârstă de 65+ ani va crește, ajungând la 17,4% din total în 2020 și 19,8% în 2030.
Figura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 ani
Sursa: Proiecții EurostatRNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul național. Județul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduiește și instituțiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat județ din regiune (67% din populație trăiește în zone urbane), în timp ce Bistrița-Năsăud este cel mai puțin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferențe semnificative între județe în ceea ce privește dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud și vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul și estul. Cele mai sărace județe sunt Sălajul și Bistrița-Năsăud.Populația din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din țară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media națională (23.6%) și mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%).Sursa: INShttps://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale-in_românia_2017.pdf + 
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILORÎn 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variații față de media pe țară și pe celelalte regiuni. Rata medie a speranței de viață este mai scăzută față de media pe țară pe total și urban. Rata natalității este peste media națională, cu excepția județului Satu Mare a cărei rată a natalității a fost, în anul 2018, sub media națională și regională. Ratele mortalității infantile sunt mai mari față de media pe țară, cu excepția județului Cluj, iar județul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalității infantile din țară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media națională, cu excepția județului Sălaj și Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menționăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile țării (rata pentru România 224,8% la mie, iar RNV este 292,5% la mie), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune și țară în județul Maramureș.În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu frecvența la nivel național, structură similară cu anii anteriori.Pentru același an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale și de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel național. În toate județele aparținând RNV prevalența prin boli hipertensive și cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat și BPOC, cu excepția județului Satu Mare, în care rata de prevalență prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2).Tabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RNV În 2018 (cazuri la 100.000 locuitori)

	România	Regiunea NV	Bihor	Bistrița- Năsăud	Cluj	Maramureș	Satu Mare	Sălaj
Boli hipertensive	13296.5	13419.8	16312.0	11354.2	14351.5	12789.7	6406.9	17756.4
Cardiomiopatie ischemică	6102.2	6158.7	8705.1	5858.3	5798.9	5949.6	3375.0	5831.7
Diabet	4252.5	4262.9	3229.7	3952.8	4048.8	3992.1	6890.6	4580.5
Boli mentale și comportamentale	2445.0	2187.6	2674.7	1484.1	2290.2	2326.8	1153.1	2802.6
Boli pulmonare obstructive cronice	2230.1	2624.7	4182.1	1748.5	2393.9	2227.0	1066.8	3727.8

Sursa: INSP-CNSISP

 + 
PRINCIPALELE PROBLEMEServiciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore:– Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medială spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale. … – Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de "gatekeeper"/"paznic", ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat; … – Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii; … – Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale; … – Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice. … În ceea ce privește infrastructura, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite între 1965 și 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spațiile și funcționalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependințe clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) duce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile medicale specifice (intervenții chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locații, cauzând întârzieri și disfuncționalități în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari și calitate scăzută a serviciile).În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RNV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:– Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile. … – Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate. … Un studiu din 2012*1) arată că 9,5% din populația cu vârsta de 15 ani și peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele acestei situații:*1) Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România– 75,6% au menționat costurile prea mari; … – 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție; … – 5,7% au menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală. … Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenție. + 
Capitolul IIVIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE VIZIUNEA STRATEGICĂLa nivelul RNV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, stilul de viață și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.Viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenție și gatekeeper, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată.În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de:Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune. + 
DIRECȚIILE STRATEGICEImplementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:> Consolidarea unităților de îngrijire primară și îngrijirea comunitară prin extinderea rețelei de medici de familie și furnizori de servicii de asistență medicală comunitară, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu;> Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de îngrijire ambulatorie;> Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară – asistență în ambulatoriu – spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară – asistență socială – promovarea sănătății și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare);> Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" a asistenței primare și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală;> Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;> Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;> definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL.Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RNV; o atenție deosebită a fost acordată pentru:> Reducerea inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește asistența medicală ambulatorie și discrepanțele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul;> Asistență medicală comunitară pentru comunități cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social;> Accesul la asistență medicală în zonele rurale;> Reorganizarea rețelei spitalicești, având în vedere natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalicești. + 
REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC	PROBLEME IDENTIFICATE	INTERVENȚIA NECESARĂ	CONDIȚII NECESARE	REZULTATE
Sănătate publică	Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în comparație cu media națională	Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară	Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi	Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională
	Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice	Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară;	Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie; A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidențiat în medicina de familie pentru managementul bolilor cronice.	Reducerea poverii bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție
Servicii sanitare	Asistență primară inegal distribuită	Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie	Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.	Acoperire cu medici de familie îmbunătățită
	Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară	Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic	Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistența medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară	Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială
	Capacități spitalicești inegal distribuite	Înființare spital regional	Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate	1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune
	Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită	Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane	Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare și cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.	Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Proporție crescută de spitalizări evitabile	Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi	Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.	Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară/ambulatorie/pe termen lung
	Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung	Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru înființarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.	Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă)	Pacienții cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung
	Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paleativă	Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.	Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.	Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri la nivel de sistem	Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății.	Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate.		Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate.
	Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare	Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale		Servicii sanitare planificate și coordonate.
	Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate	Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.		Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.

 + 
Capitolul IIIPLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIREA.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE + 
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITEÎn 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuția populației în regiune este de 52,4% – urban și 47,6% – rural.Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naționale (6,2 la 10.000 loc.). În județe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban și rural, excepție face județul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare față de valorile pe regiune și țară) și județul Satu Mare (unde există o discrepanță mare între urban și rural față de regiune și țară).
Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10.000 locuitori (2018)
Sursa datelor: Institutul Național de StatisticăLa 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localități rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) și Maramureș (5), existând și două județe în care toate localitățile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor și Satu Mare).Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RNV

Județ	Consultații per capita (medicina familiei) (zone urbane)	Consultații per capita (medicina familiei) (zone rurale)	Localități fără medici de familie
Bihor	1.8	2.1	0
Bistrița-Năsăud	3.7	2.0	2
Cluj	1.6	3.0	3
Maramureș	3.3	2.6	5
Satu Mare	2.4	1.6	0
Sălaj	4.3	2.9	7
Regiunea N-V	2.4	2.3	17

Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultații / locuitori)O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.În anul 2019 au fost identificate 17 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.Țintele regionale și planul operaționala)Numărul de MF va crește cu 2% – 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*2) și în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare și Maramureș (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.*2) Vezi Anexa 7 pentru o lista a localităților din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. … b)Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției; … c)Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță. …  … B.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ + 
Analiza situației actualeConform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare și 46 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 56 asistenți medicali comunitari și 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenți medicali comunitari (298 în zonele rurale și 48 în zonele urbane). Bihor, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos.Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV, 2014 – 2019

JUDETUL	RURAL				URBAN
	AMC		MS		AMC		MS
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Bihor	9	14	8	8	4	6	3	4
Bistrița Năsăud	16	23	8	7	0	4	1	2
Cluj	4	6	3	3	0	0	4	5
Maramureș	15	20	0	1	6	22	7	4
Satu Mare	7	5	3	4	1	0	2	3
Sălaj	14	29	5	5	0	3	1	0
Total	65	97	27	28	11	35	18	18

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitariSursa datelor: MS – UISTabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV în rural și urban, 2014-2019

Indicatori	Rural				Urban
	Situația actuală		Necesități teoretice cf. Normativului National*3		Situația actuală		Necesități teoretice cf. Normativului National*4
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Număr de comunități cu populație marginalizată	167	167*	NA	NA	42	42*	NA	NA
Număr populație marginalizată	197 345	197 345*	NA	NA	41 546	41 546*	NA	NA
Număr asistenți medicali comunitari	65	97	+330	+298	11	35	+72	+48
Număr mediatoare sanitare	27	28	NA	NA	18	18	NA	NA

* Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021*3) Referință: populația 2014*4) Referință: populația 2014Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din RNV este:
Figura 4. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa: Analiza datelor INSP + 
Țintele regionale și planul operaționalDezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate*5) în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanțare externe.*5) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG nr. 324/2019 e aprobatăAstfel, 21 de comunități din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat perioada 2018-2022 de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8.Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:– dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate*6) în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri); … – noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; … – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare): … – alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie. …  … C.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ + 
Rețeaua de unități spitalicești și numărul de paturi pentru boli acuteExistă 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistență medicală acută (care au și secții /compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 19 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:– 41 sunt spitale publice de îngrijire acută; … – 9 sunt unități private de asistență medicală acută; … – 10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, … – 9 sunt unități private cu paturi de cronici. … Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale	Afecțiuni acute	Afecțiuni cronice	TOTAL	Spitale de stat af. acute	Spitale private af. acute	Spitale de stat af. cronice	Facilități private af. Cronice
Bihor	11	5	16	9	2	3	2
Bistrița Năsăud	4	1	5	3	1	1	0
Cluj	15	7	22	15	0	3	4
Maramureș	11	2	13	7	4	1	1
Sălaj	4	2	6	3	1	1	1
Satu Mare	5	2	7	4	1	1	1
Total	50	19	69	41	9	10	9

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018Tabel 7: Număr total de paturi

Județ	Spitale publice			Spitale private			Total Sp. publice + private
	Nr. paturi cronici	Nr. paturi acuți	Total	Nr. paturi cronici	Nr. paturi acuți	Total	Nr. paturi cronici	Nr. paturi acuți	Total
BH	1.017	2.692	3.709	32	260	292	1.049	2.952	4.001
BN	319	1.122	1.441		69	69	319	1.191	1.510
CJ	1.117	5.154	6.271	334		334	1.451	5.154	6.605
MM	513	1.982	2.495	31	72	103	544	2.054	2.598
SJ	133	833	966	94	23	117	227	856	1.083
SM	251	1.348	1.599	20	9	29	271	1.357	1.628
Total	3.350	13.131	16.481	511	433	944	3.861	13.564	17.425

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal În Bihor, Maramureș și Cluj și sunt entități mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi și unul în Cluj cu 180 paturi.Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, eșecului în asigurarea rolului de "paznic" al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF.În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat între 52% și 76% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienți din regiunea NV și 93.881 privind pacienți din afara regiunii) și aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituțiile de trimitere pentru regiune.
Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație
Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018RNV este cea mai autonomă din țară (cu excepția București-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute:– 97,5% dintre pacienții din RNV au fost internați în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502.976 internări din totalul de 515.671); … – Restul de 12.695 de pacienți din NV (adică 2,5% din totalul de pacienți cu internare din regiune) au fost internați în principal în București Ilfov; … În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienți din regiunile învecinate (și anume, 45.788 internări): centru, nord-est și vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din județ, după București (unde puțin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureștiului în sine).Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională.Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.În concluzie, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare și ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referirea internaționale.Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Cluj și au între 75-1.515 paturi.Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și/sau de către MF.Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune sau chiar din țară. + 
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilareDin totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% sunt situate în județul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Cluj.Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV

Secție Acuți	Nr. Paturi			%
	Județul Cluj	Alte județe	Total	Județul Cluj	Alte județe
Arși		12	12		100%
ATI	276	307	583	47%	53%
Boli infecțioase	146	278	424	34%	66%
Boli infecțioase copii	49	27	76	64%	36%
Cardiologie	220	444	664	33%	67%
Cardiologie copii		9	9		100%
Chirurgie cardiovasculară	60	12	72	83%	17%
Chirurgie generală	546	788	1334	41%	59%
Chirurgie maxilo-facială	37	139	176	21%	79%
Chirurgie oncologică	180	0	180	100%	0%
Chirurgie plastică și reparatorie	37	77	114	32%	68%
Chirurgie si ortopedie pediatrică	58	78	136	43%	57%
Chirurgie toracică	25	15	40	63%	38%
Chirurgie vasculară	25	27	52	48%	52%
Dermatovenerologie	53	145	198	27%	73%
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	42	114	156	27%	73%
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice copii		5	5		100%
Endocrinologie	35	28	63	56%	44%
Gastroenterologie	234	110	344	68%	32%
Ginecologie	14	4	18	78%	22%
Gineco-oncologie		20	20		100%
Hematologie clinică	56	75	131	43%	57%
HIV/SIDA	22	23	45	49%	51%
Medicina generală	8	0	8	100%
Medicina internă	555	932	1487	37%	63%
Nefrologie	51	59	110	46%	54%
Nefrologie copii	25	0	25	100%
Neonatologie (nn și prematuri)	73	122	195	37%	63%
Neonatologie (nou născuți)	12	217	229	5%	95%
Neurochirurgie	58	64	122	48%	52%
Neurologie	219	383	602	36%	64%
Neurologie pediatrică	35	7	42	83%	17%
Obstetrică		39	39		100%
Obstetrică-ginecologie	269	865	1134	24%	76%
Oftalmologie	99	81	180	55%	45%
Oftalmologie copii		4	4		100%
Oncologie medicală	115	219	334	34%	66%
Oncopediatrie	40	0	40	100%
Ortopedie si	165	346	511	32%	68%
Otorinolaringologie (ORL)	96	142	238	40%	60%
Otorinolaringologie (ORL) copii	15	8	23	65%	35%
Pediatrie	364	671	1035	35%	65%
Pneumologie	146	485	631	23%	77%
Pneumologie copii	15	17	32	47%	53%
Psihiatrie (acuți și cronici)	11	35	46	24%	76%
Psihiatrie acuți	275	727	1002	27%	73%
Psihiatrie pediatrică	30	7	37	81%	19%
Radioterapie	175	30	205	85%	15%
Reumatologie	47	34	81	58%	42%
Sterilitate- infertilitate		1	1		100%
Terapie intensivă coronarieni -UTIC		16	16		100%
Transplant renal	30	0	30	100%
Urologie	111	162	273	41%	59%
Regiune Nord-vest	5154	8410	13564	38%	62%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus. + 
Direcții și ținte strategiceViziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung /reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.

 + 
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RNV● Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:> Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP)> Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi> Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți> Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu identificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară> Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență – Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune● Orizontul de implementare treptat până în anul 2027● Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistemFactorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității /absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;● Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranță în furnizarea asistenței medicale spitalicești;● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;● Evaluarea și susținerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectării unor capacități flexibile, rezerve, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi/servicii/personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igienă și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente.Ținte regionale:a)Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 – 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.O astfel de reducere se bazează pe:– diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027. … – susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora; … – creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți); … – durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă. … Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească – cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale

Indicator	2014	2018	Ținta prevăzută în 2026 – 2027
Numărul de internări la 100 locuitori	20,8	19,8	17,5
Durata medie de spitalizare	6,8	6,13	6,0
Rata de ocupare (%)	54%	62%	80%

Sursa: Analiza date SNSPMPDSBÎn ceea ce privește spitalizarea de zi, în perioada 2015 – 2018 s-a înregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în regim de spitalizare de zi raportate ca și "cazuri medicale și chirurgicale rezolvate". Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel național cât și în RNV.

Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).Tabelul 10: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An	2015		2018
Tip intervenție	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale
Total țară	1.448.697	228.188	1.808.649	314.775
Regiunea NV	314.194	34.701	357.505	76.234

Sursa: date SNSPMPDSBEste de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.Tabelul 11: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015

An /Servicii	2015	2018
Total țară	2.278.223	2.762.738
Regiunea NV	280.236	315.126

Sursa: date SNSPMPDSBLa nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. În anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 – 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015 și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza prin:(i)transformarea parțială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung / cronici și/sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), … (i)reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută. … În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:– Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național); … – dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi; … – modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi; … – Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății; … – Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi; … – Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi. …  … b)Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:– scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade); … – reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii; … – consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune; … – actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. …  … c)Serviciile de sănătate mintalăConform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în județul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.Tabel 12. Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NV, 2018

JUDEȚ/SPITAL	Nr. paturi Psihiatrie Acuți	Nr. paturi Psihiatrie Cronici	Total
BH	279	446	725
Spitalul Clinic de Urgență "Avram Iancu" Oradea	35		35
Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea	174	41	215
Spitalul de Psihiatrie Nucet	35	150	185
Spitalul de Psihiatrie Stei	20	255	275
Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita	15		15
BN	87	126	213
Spitalul Județean de Urgență Bistrița	79	8	87
Spitalul Orășenesc Beclean	8	118	126
CJ	316	446	762
RECHINUL IMPEX		10	10
SC Polaris Medical Clinica de Tratament și Recuperare SA		40	40
Spitalul de boli psihice cronice Borșa		195	195
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca	30		30
Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca	180	10	190
Spitalul Militar de Urgență Cluj-Napoca	10		10
Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca	20	90	110
Spitalul Municipal Dej	40	35	75
Spitalul Municipal Turda	25	45	70
Spitalul Orășenesc Huedin	11	21	32
MM	289	132	421
Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie Baia Mare	45		45
Spitalul de Psihiatrie Cavnic	34	20	54
Spitalul Municipal Sighetu Marmației	210	112	322
SJ	39	10	49
Spitalul Județean Zalău	39	10	49
SM	75	61	136
Spitalul Județean Satu Mare	55	60	115
Spitalul Municipal Carei	20	1	21
TOTAL	1085	1221	2306

 … d)Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilăConform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:● Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare, la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea a trei "centre" în Cluj, Oradea și Baia Mare.● Serviciile medicale de oncologie. Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidența cancerului în România a fost de 317,20 la 100.000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe țară – 374,22 la 100.000 locuitori. Județele: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Bihor au valori ale ratei incidenței peste media pe țară, județele Sălaj și Bihor având valori peste media pe țară și pe regiune. Județul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România și 2,57% din total decese generale.În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 – 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:> Prevenirea cancerului;> Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);> Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;> Managementului durerii și îngrijirea paliativă.Implicațiile acestui plan pentru RNV sunt:> Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de top pentru RNV și dincolo de granițele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru abordarea tumorilor toracice> Pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic și tratament, Spitalul Județean Baia Mare va constitui un al doilea "centru de referință" regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.> Accesul populației la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.)Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrării precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3-4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășură în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secție de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.● Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC)Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.Rețeaua regională va include:> Un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;> În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.> condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;> Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.● Servicii optimizate pentru gravide și copiiConform analizei mortalității infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară care este de 6,4 decese la 1000 de născuți vii. Cu excepția județului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuți vii (sub media pe țară), Județul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuți vii, urmat de județele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureș cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 și Bistrița-Năsăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuți vii.Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:> creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală;> intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meningite, prematuritate, distrofii, malformații congenitale, traumatisme etc.);> integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie. … e)Servicii pentru pacienții vârstniciRevizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RNV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:> la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți, inclusiv înființarea/ dezvoltarea rețelei de geriatrie> la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară. …  + 
Infrastructură spitalicească și cadrul legalÎn Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din NV pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terțiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic)., dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite.Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiuni care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune – cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene de urgență (Satu-Mare, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureș). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014 – 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei niveleSpitale terțiare de nivel regional (trimitere):> Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, oferă servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune.> Institutele terțiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecțioase etc.);Spitale județene și municipale de nivel secundar:> Cele cinci spitale județene de urgență (Sălaj, Bihor, Bistrița, Maramureș, Satu Mare). Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistență medicală și chirurgicală avansată de urgență și electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistență ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continuă și vor avea capacități avansate de diagnosticare și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.> Spitalul Clinic Municipal din Cluj și Spitalele municipale din celelalte orașe mari.Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate /în curs finanțate de către autoritățile locale și/sau partenerii internaționali de dezvoltare.De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare a fost reabilitat și dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013). Alte operațiuni de modernizare /renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgență din Zalău (20,1 milioane EUR) și Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR).De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătății finanțat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:

Bihor	Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea
Bistrița Năsăud	Spitalul Județean de Urgență Bistrița
Cluj	Spital Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
Cluj	Spital Clinic Municipal Cluj
Cluj	Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
Cluj	Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuță
	Institutul Regional de Gastro – Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor"
Cluj	Institutul de Urgență pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca
Maramureș	Spital Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș" Baia Mare

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament. + 
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VESTViitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NV poate fi structurată astfel:– 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având și rol de spital județean pentru județul Cluj; … – 5 spitale județene de urgență; … – spitale de specialitate; … – institute de specialitate; … – 1 spital pentru copii; … – spitale municipale / orășenești; … – spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; … – unități pentru îngrijiri pe termen lung … – unități de îngrijiri paliative … Reprofilarea serviciilor spitaliceștia.Județul SălajSituația la 31 decembrie 2018*):*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți**): 828**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 227Numărul total de paturi: 10556 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută și 1 pentru îngrijire cronică) și 2 facilități privateTabelul 13: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Sălaj

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență Zalău	Public	619	45	664	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.
2	Spitalul Orășenesc "Prof. Dr. Ioan Pușcaș" Simleu Silvaniei	Public	135	24	159	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spitalul Orășenesc Jibou	Public	51	30	81	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spital Boli Cronice Crasna	Public	0	34	34	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.
5	Centrul de Recuperare, Tratament și Îngrijire Zalău	Privat	0	94	94	Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
6	SC Salvosan Ciobanca	Privat	23	0	23	Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Sălaj			828	227	1055

Sursa pentru situația la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB … b.

Județul BihorSituația la sfârșitul anului 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru îngrijire acută**): 2724**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804Numărul total de paturi: 352816 spitale existente în prezent: 12 publice și 4 facilități privateTabelul 14: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bihor

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență Oradea	Public	767	20	787	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea	Public	839	190	1029	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spitalul Orășenesc Aleșd	Public	83	46	129	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici„ Beiuș	Public	189	16	205
5	Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea„ Marghita	Public	217	28	245	La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialități în funcție de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul acoperă servicii necesare populației care locuiește în partea de nord a județului.
6	Spitalul de Psihiatrie Nucet***)	Public	34	150	184	Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
7	Spitalul Municipal Salonta	Public	106	8	114	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de bază populației care locuiește în sud-vestul județului.
8	Spitalul Orășenesc Stei	Public	32	18	50	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9	Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Stei**)	Public	24	20	44	Specificitatea acestui spital este că funcționează atât cu sectoarele de sănătate, cât și de justiție. Se va lua în considerare extinderea capacității de servicii, dat fiind specificul unității. Legătura cu justiția trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co-alocare de fonduri atât de către sectorul sănătății, cât și al justiției.
10	Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix	Public	0	252	252	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea și organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităților specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
11	Spitalul Pelican Privat	Privat	118	0	118	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12	Spitalul Euclid Private	Privat	13	0	13	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
13	Spitalul Clinic CF Oradea	Public	93	9	102	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
14	SC New Medics	Privat	0	10	10	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
15	Spitalul Clinic "Avram Iancu" Oradea	Public	209	15	224	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate și specificului militar, la propunerea ministrului de resort.
16	Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea	Privat	0	22	22	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Bihor			2724	804	3528

***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal și internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP și internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Ștei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CPSursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB … c.Județul BistrițaSituația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți **): 971**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 311Numărul total de paturi: 12824 spitale publice existente în prezent și 1 facilitate privatăTabelul 15: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bistrița

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență Bistrița	Public	696	138	834	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcție de nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon„ Năsăud	Public	142	0	142	La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spitalul Orășenesc Beclean	Public	71	118	189	La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică și recuperare. Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	S.C. „Clinica Sanovil„ S.R.L.	Privat	62	0	62	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
5	Preventoriul TBC de copii Ilișua	Public	0	55	55	Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opțiuni de servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienții cronici.
Total Bistrița			971	311	1282

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB … d.

Județul MaramureșSituația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți**): 2019**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 499Numărul total de paturi: 251813 spitale existente în prezent: 8 publice și 5 facilități privateTabelul 16: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Maramureș

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență „Dr.Constantin Opris„ Baia Mare	Public	848	2	850	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spitalul de boli infecțioase și psihiatrie Baia Mare	Public	135	0	135	La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecțioase și dermatologie. Se va ține cont de reglementările naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
3	Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare	Public	111	86	197	Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii Parteneriat/complementaritate cu serviciile spitalului județean pentru creșterea calității și eficienței, optimizarea serviciilor de chirurgie toracică.
4	Spitalul Municipal Sighetu Marmației	Public	495	153	648	La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale și chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcție de nevoile populației. Spital de subtrimitere pentru partea de nord a județului.
5	Spitalul Psihiatrie Cavnic	Public	43	35	78	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.).
6	Spitalul de Recuperare Borșa	Public	140	142	282	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai puțin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Dezvoltarea capacității pentru îngrijiri cronice și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.
7	Spitalul Orășenesc Târgu Lăpuș	Public	55	15	70	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai puțin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
8	Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus	Public	130	35	165	Spitalul trebuie menținut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9	SC Che- Cosmedica SRL	Privat	12	4	16	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
10	SC Euromedica Hospital SRL	Privat	41	0	41	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
11	SC Clinica Somesan SRL	Privat	6	0	6	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12	SC Centrul Medical Catalina SRL	Privat	0	27	27	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
13	Policlinica Sfântul Ioan	Privat	3	0	3	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
TOTAL			2019	499	2518

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB … e.

Județul Satu MareSituația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți**): 1339**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 260Numărul total de paturi: 15996 spitale existente în prezent: 4 publice și 2 facilități privateTabelul 17: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Satu Mare

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență Satu Mare	Public	882	106	988	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta/ consolida/ îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare	Public	97	71	168	Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/pandemii.
3	Spitalul Municipal Carei	Public	167	35	202	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spitalul Municipal Negrești Oaș	Public	184	28	212	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	SC Manitou Med SRL- Gynoprax	Privat	9	0	9	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
6	S.C. Sara Clinic Recovery S.R.L.	Privat	0	20	20	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
			1339	260	1599

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSBNotă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) – secția exterioară SATU MARE

 … f.Județul ClujSituația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți **): 4915**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1322Numărul total de paturi: 623722 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) și 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliativeTabelul 18: Operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Cluj

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca		1397	25	1422	În anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgență Cluj va fi operațional. El va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât și a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027. Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Florești. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepția secțiilor de obstetrică/ginecologie și neonatologie recent reabilitate prin programul finanțat de Banca Mondială) și va prelua unele servicii din alte spitale terțiare ale rețelei regionale de urgență din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie "Leon Daniello", serviciile de cardiologie și chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii "N. Stăncioiu"). SRU Cluj va fi spital regional de urgență de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe și a urgențelor grave și politraumei pentru pacienții din RNV; se bazează pe un concept organizațional de grupări de specialități medicale strâns legate de divizii structurate "centre" – Centrul pentru Cap și Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă și copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport. Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. În acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregătite. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficiența și sustenabilitatea spitalului. Pentru a asigura funcționarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terțiare, pentru pacienții din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienți, conceptul de rețea regională de servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS și al consultanților din programele MS, cu implicarea managerilor și a specialiștilor de la spitale, a autorităților locale. SJCU Cluj/ UMF Cluj și autoritățile locale au elaborat o propunere de reorganizare/ reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, aprobată de către MS). În paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Cluj și din celelalte județe. Toate propunerile formulate de către spitale/autorități locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de județ și regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populației și capacității de îngrijire a unităților.
2	Institutul Inimii de Urgență pentru Boli cardiovasculare "Niculae Stăncioiu" Cluj-Napoca	Public	160	0	160	În perioada de operaționalizare a SRU Cluj, serviciile de urgență de cardiologie și chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS și Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul și continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terțiar, pentru populația din regiune. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
3	Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca	Public	192	0	192	Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecțioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii. Utilizarea de protocoale/complementarități de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca	Public	380	0	380	Institutul va continua să ofere servicii medicale și chirurgicale înalt specializate, funcționând în rețeaua de spitale de tip terțiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
5	Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca	Public	416	60	476	Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terțiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unități și dotare cu echipamente. Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condițiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcționează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL/spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secțiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern arhitectural, organizațional și funcțional, care va oferi servicii pentru populația infantilă din regiune. Ca spital de referință pentru serviciile de pediatrie din regiune va include și un compartiment de îngrijiri paliative de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliație și ambulatoriu de îngrijiri paliative integrat.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie "Leon Daniello" Cluj-Napoca	Public	136	89	225	Spitalul cu o singură specialitate va fi menținut ținând cont de specificul României în ceea ce privește tuberculoza. Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialități de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
6	Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca	Public	30	363	393	La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităților de recuperare/reabilitare. În acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluții de mutare/reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj. Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcție de nevoile pacienților internați și a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
7	Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca	Public	236	115	351	La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populația orașului Cluj. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
8	Institutul de Oncologie "Prof. Dr.I.Chiricuță" Cluj-Napoca	Public	515	0	515	La propunerea MS și a Institutului regional de referință, dezvoltarea capacității pentru diagnostic și tratament, dezvoltarea tratamentului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii și de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening și îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populației și pacienților cu afecțiuni oncologice din RNV. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9	Spitalul Municipal Dej	Public	268	65	333	Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
10	Spitalul Municipal Gherla	Public	85	0	85	La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej și servicii medicale de îngrijiri paliative și pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
11	Spitalul Municipal Turda	Public	304	45	349	Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populația orașului Turda. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
12	Spitalul Municipal Câmpia Turzii	Public	95	10	105	La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda și servicii medicale de îngrijiri pe termen lung și de îngrijiri paliative. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
13	Spitalul Orășenesc Huedin	Public	136	21	157	Spitalul va fi menținut pentru a deservi populația din nord- vestul județului, inclusiv asistența de urgență. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
14	Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa	Public	0	195	195	Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
15	Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca	Public	65	0	65	Parte din activitatea pentru servicii de urgență pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoașterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experiență în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea și accesul populației, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel național și dezvoltând capacitățile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terțiare pentru pacienții de la nivelul RNV. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
17	SC Eurotrat SRL Gherla	Privat	0	76	76	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
18	Asociația "Sf. Nectarie" Cluj-Napoca	Privat	0	40	40	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
19	Spitalul Clinic C.F. Cluj	Public	248	0	248	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
20	S.C. Rechinul Impex S.R.L.	Privat	0	38	38	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
21	S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament și Recuperare S.A.	Privat	0	180		Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
22	Spitalul Militar de Urgență "Dr. Constantin Papilian" Cluj Napoca	Public	252	0	252	Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
			4915	1322	6237

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMDP …  … D.ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂRețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Baia Mare și Bihor sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Cluj și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea.Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.În perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale:– investiții FEDR prin care care sunt direcționate către 43 de unități de asistență de urgență, aparținând spitalelor județene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unități pentru RNV a fost elaborată și a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19): … Tabel 19 Rețeaua de urgență – UPU-rile reabilitate prin POR

Nr. art.	Județ	Spitale
5	Bistrița Năsăud	Spitalul Județean de Urgență Bistrița
26	Sălaj	Spitalul Județean de Urgență Zalău
27	Satu Mare	Spitalul Județean de Urgență Satu-Mare

Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitalicești pentru primirea cazurilor de urgență din regiunea de nord-vest (șapte UPU și opt UTI), șase structuri (șase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfășurare.Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență.Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune. … E.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂCapacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie). + 
Diagnostic situație curentă și principalele deficiteÎn regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie și transplant renal), urmat de județul Maramureș (21%) și județul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistrița-Năsăud (3%) și Sălaj (5%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.
Figura 6. Împărțirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie
Sursa: SNSPMPDSBActivitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media națională. Consultațiile și serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naționale, în timp ce numărul de consultații pe medic este unul dintre cele mai mari din țară (144,9 față de 91,9 medie națională), pe al doilea loc după București.
Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013Tabelul 20. Unități ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice

Județ	BIHOR	BN	CJ	MM	SM	SJ	TOTAL
AMBULATORIU PUBLIC	22	4	44	28	26	6	130
AMBULATORIU PRIVAT	17	3	34	17	5	4	80
TOTAL	39	7	78	45	31	10	210

Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSBDintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureș și Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste județe.Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 – 2020. Astfel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 – 2020Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.Tabelul 21: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018

Nr. crt.	Județul	Consultații acordate în 2014	Consultații acordate în 2018
1	Bihor	577.571	446.478
2	Bistrița-Năsăud	180.080	187.659
3	Cluj	825.817	661.863
4	Maramureș	437.507	474.247
5	Satu-Mare	309.714	243.364
6	Sălaj	162.455	161.179

Sursa INSPÎn anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692.

Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentă în Anexa nr. 3.Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 – 2019

Nr.crt.	Casa de Asigurări de Sănătate	Ambulatoriu specialități clinice			Paraclinice: laborator / radiologie și imagistică / anatomie patologică			Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
		2017	2018	2019	2017	2018	2019	2017	2018	2019
1	BIHOR	49	55	62	28	27	30	21	24	27
2	BISTRIȚA NĂSĂUD	11	11	12	11	10	10	6	4	5
3	CLUJ	135	132	139	61	62	64	17	16	14
4	MARAMUREȘ	37	39	43	25	22	24	6	6	6
5	SATU MARE	41	33	34	20	18	19	4	5	4
6	SĂLAJ	12	14	13	8	8	8	4	4	3
TOTAL		285	284	303	153	147	155	58	59	59

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate.Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator.Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.Pentru județul Bihor, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Bistrița-Năsăud, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Alergologie și imunologie clinică, Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Genetică medicală, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Cluj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 99,44%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.Pentru județul Maramureș, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinica: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie.Pentru județul Satu Mare, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezii și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestate de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.Pentru județul Sălaj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Neurologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

 + 
Ținte operaționale și plan regionalÎn prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;● existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare; … F.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRIIAvând în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale. + 
Analiza situației curente și principalele deficiteLegislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.Județul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județul Satu Mare, care are mai puțin de 9 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori și mai puțin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital.Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung

Secție Cronici	Nr. paturi			%
	Județul Cluj	Alte județe	Total	Județul Cluj	Alte județe
Cronici		258	258		100%
Geriatrie și gerontologie	25	0	25	100%
Îngrijiri paliative	101	129	230	44%	56%
Medicina muncii	15	25	40	38%	63%
Neonatologie (prematuri)	40	13	53	75%	25%
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr II		17	17		100%
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr III		20	20		100%
Pediatrie (recuperare pediatrică)	25	12	37	68%	32%
Pneumoftiziologie (TB)	188	270	458	41%	59%
Pneumoftiziologie pediatrică (TB)	10	20	30	33%	67%
Psihiatrie cronici	185	408	593	31%	69%
Psihiatrie cronici (lunga durata)	261	367	628	42%	58%
Recuperare medicală		78	78		100%
Recuperare medicală – cardiovasculară	134	43	177	76%	24%
Recuperare medicală – ortopedie traumatologie	50	14	64	78%	22%
Recuperare medicală – respiratorie		33	33		100%
Recuperare medicală neurologie	146	166	312	47%	53%
Recuperare neuro-psiho-motorie		40	40		100%
Recuperare, medicină fizică și balneologie	271	357	628	43%	57%
Recuperare, medicină fizică și balneologie copii		140	140		100%
Regiunea Nord-vest	1451	2410	3861	38%	62%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% și 12,6% sunt dedicate psihiatriei și respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri paliative.În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de recuperare, medicină fizică și balneologie, urmate de secțiile de boli cronice și psihiatrie.Tabel 24. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung

Specialitate cronici	Nr. paturi	Nr. cazuri	Nr. zile spitalizare	% din total paturi	% din total cazuri	% din total zile
Cronici	258	7620	80,035	6.68%	12.90%	7.35%
Geriatrie și gerontologie	25	620	7,746	0.65%	1.05%	0.71%
Îngrijiri paliative	230	3437	67,560	5.96%	5.82%	6.20%
Medicina muncii	40	1403	7,723	1.04%	2.37%	0.71%
Neonatologie (prematuri)	90	1252	20,524	2.33%	2.12%	1.88%
Pneumoftiziologie	488	3296	103,622	12.64%	5.58%	9.51%
Psihiatrie cronici	1221	5216	364,351	31.62%	8.83%	33.44%
Recuperare medicală	1509	36233	438,043	39.08%	61.33%	40.20%
Grand Total	3861	59077	1,089,604	100%	100%	100%

Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%)
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSBDin analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 8% în secții de psihiatrie cronici și peste 5% în secții de pneumologie și îngrijiri paliative. Serviciile acordate în secții de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. în ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puțin decât media națională de 74%).Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este ușor peste media națională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor și Bistrița-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puțin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluți, în Sălaj și Satu Mare există sub 10 paturi pentru îngrijiri cronice la 10 000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10 000 locuitori).În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în Cluj, Bihor și Maramureș. Județele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor și, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, în timp ce densitatea profesioniștilor din domeniul sănătății este deosebit de mică în Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj.

 + 
Ținte operaționale și plan regionalNumărul total de paturi de ITL și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale.Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.Numărul paturilor de recuperare și de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:– Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori; … – Îngrijire de lungă durată și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani … Numărul total de capacități de recuperare și îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la țintele definite și va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi.Tabelul 25: Capacitățile țintă de recuperare și îngrijire pe termen lung în RNV

	Recuperare	Îngrijire pe termen lung
Bihor	172	598
Bistrița-Năsăud	83	289
Cluj	215	743
Maramureș	139	482
Sălaj	64	252
Satu Mare	102	338
TOTAL	774	2 701

Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSBAcest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:a)Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale; … b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute. … O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina împărțirea capacităților viitoare în cadrul diferitelor sub-specialități (pentru adulți și copii):– Reabilitare / recuperare cardiacă; … – Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); … – Reabilitare / recuperare locomotorie; … – Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice; … – Alte specialități etc. …  + 
Îngrijirile paliativeAsociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijirilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:1)situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora în ansamblul sistemelor naționale de sănătate, … 2)educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație) … 3)consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și … 4)numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). … În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 10: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019
Sursa: Date CNASÎntre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 16 unități (15%) se află în RNV, distribuite astfel:Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RNV

Județ	Public	Privat	Total
Bihor	4	1	5
Bistrița Năsăud	1	0	1
Cluj	2	2	4
Maramureș	2	1	3
Sălaj	1	1	2
Satu Mare	1	0	1
Total	11	5	16

 + 
Ținte operaționale și plan regionalRapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*7):*7) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori	Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori	Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori	1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori	1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați	Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu	Raport personal echipa de ÎP la domiciliu
[ ] 1 doctor cu atestat ÎP la 12 paturi [ ] 1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură [ ] 1 infirmieră la 8 paturi pe tură [ ] 1 asistent social la 25 paturi [ ] jumătate de normă psiholog la 12 paturi; [ ] 4 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: [ ] 1 doctor [ ] 1 asistentă [ ] jumătate de normă asistent social [ ] 2 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: [ ] 2 doctori [ ] 4 asistente [ ] 1 psiholog [ ] 1/2 normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative*8):*8) Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017– Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice. … – Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor. … – Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice. … – Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor. … – Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România. … Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Județ	Spital	Sp. public/privat	Sp. acut/cronic	Nr. paturi contractabile
BH	Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea	PRIVAT	Cronic	22
	Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea	PUBLIC	Acut	7
	Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius	PUBLIC	Acut	10
	Spitalul Orășenesc Alesd	PUBLIC	Acut	8
	Spitalul Orășenesc Stei	PUBLIC	Acut	12
BH Total				59
BN	Spitalul Județean Bistrița	PUBLIC	Acut	5
BN Total				5
CJ	Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie	PRIVAT	Cronic	40
	SC Polaris Medical Clinică de Tratament și Recuperare SA	PRIVAT	Cronic	43
	Spitalul Municipal Câmpia Turzii	PUBLIC	Acut	10
	Spitalul Municipal Dej	PUBLIC	Acut	8
CJ Total				101
MM	Centrul Medical Catalina	PRIVAT	Cronic	25
	Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare	PUBLIC	Acut	10
	Spitalul de psihiatrie Cavnic	PUBLIC	Acut	10
MM Total				45
SJ	S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L.	PRIVAT	Acut	0
	Spitalul de boli cronice Crasna	PUBLIC	Cronic	10
SJ Total				10
SM	Spitalul Orășenesc Negrești – Oaș	PUBLIC	Acut	10
SM Total				10
Total				230

Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populațieiTabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV – Curente, necesare și analiza deficitului

Nord Vest	Populație	Nr. și tipul curent de paturi		Paturi necesare	Deficit*)	Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii			OP necesar	Deficit**)	Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii			Echipe la domiciliu necesare	Deficit**)
S = Stat C = Societate privată		S	C	25 pat. la 125,000 loc.		S	ONG	C	1 cabinet la 60,000 loc.		S	ONG	C	1 echipa la 40,000 loc.
BH	561,404	37	22	112	-75	0	0	0	10	10	0	2	0	15	13
BN	278,851	5	0	56	-51	0	0	0	7	7	0	0	0	10	10
CJ	691,106	18	83	138	-120	0	0	0	13	13	0	0	0	20	20
MM	460,689	20	25	92	-72	0	0	0	8	8	0	0	0	11	11
SJ	211,691	10	0	42	-32	0	0	0	10	10	0	0	0	16	16
SM	329,079	10	0	66	-56	0	0	0	6	6	0	0	0	10	10
Total	3,198,564	100	130	640	-540	0	0	0	54	54	0	2	0	82	80

*) nu include paturi la privat,**) exclude facilitățile privateSursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:– paturi paliative: înființarea în sistemul public și/sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală; … – servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual; … – echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital … – conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 270 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă. … Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip. + 
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV

Servicii	Măsuri
Asistența medicală primară	Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% – 5%. Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele/obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățire de plată/stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investiții din viitorul Program operațional sănătate/integrare cu centre de asistență medicală comunitară.
Echipe de asistență medicală comunitară	Până în 2022 vor fi create minimum 15 – 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă. Rețeaua de spitale va fi formată din: – 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Cluj; – 5 spitale județene de urgență; – spitale de specialitate; – institute de specialitate; – 1 spital pentru copii; – spitale municipale/orășenești; – spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; – unități pentru îngrijiri pe termen lung. Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde: – Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacității de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor; – În funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex – spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației; – Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației; – Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului; – Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemiei SARS CoV 2; – Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Centre de ambulatoriu specializate	– Optimizarea/dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia; – Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esențială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții.
Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung	Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune. Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate. Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

 + 
Adaptarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de serviciiMăsurile de reorganizare/dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare. …  + 
ANEXE + 
Anexa nr. 1 + 
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF + 
În anul 2016

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. Medici la 31.12.2016	Număr asigurați înscriși la 31.12.2016	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2016	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	161	36.148	2.897	39.045
2	500 – 1000	661	472.947	79.421	552.368
3	1001 – 1500	2.592	2.739.672	537.284	3.276.956
4	1501 – 2000	3.512	5.077.472	1.007.938	6.085.410
5	2001 – 2200	1.103	1.909.737	399.443	2.309.180
6	2201 – 2500	1.425	2.732.218	587.080	3.319.298
7	2501 – 3000	1.130	2.533.751	520.584	3.054.335
8	3001 – 3500	367	976.416	196.632	1.173.048
9	3501 – 4000	108	330.071	70.759	400.830
10	4000 – 4500	70	251.490	63.208	314.698
11	peste 4500
	Total	11.129	17.059.922	3.465.246	20.525.168
	Urban	6.867	10.803.784	1.988.909	12.792.693
	Rural	4.262	6.256.138	1.476.337	7.732.475

 + 
În anul 2017

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. Medici la 31.12.2017	Număr asigurați înscriși la 31.12.2017	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2017	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	149	35.934	2.719	38.653
2	500 – 1000	609	431.617	76.390	508.007
3	1001 – 1500	2.568	2.728.900	545.343	3.274.243
4	1501 – 2000	3.412	4.894.424	1.033.287	5.927.711
5	2001 – 2200	1.094	1.868.053	417.317	2.285.370
6	2201 – 2500	1.397	2.664.089	599.955	3.264.044
7	2501 – 3000	1.137	2.524.458	544.987	3.069.445
8	3001 – 3500	418	1.097.388	235.843	1.333.231
9	3501 – 4000	122	372.939	81.259	454.198
10	4000 – 4500	69	240.582	67.132	307.714
11	peste 4500	7	30.427	5.742	36.169
	Total din care:	10.982	16.888.811	3.609.974	20.498.785
	Urban	6.484	10.236.624	2.035.406	12.272.030
	Rural	4.498	6.652.187	1.574.568	8.226.755

 + 
În anul 2018

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. Medici la 31.12.2018	Număr asigurați înscriși la 31.12.2018	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2018	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	153	38,889	2,640	41,529
2	500 – 1000	606	441,101	80,117	521,218
3	1001 – 1500	2,544	2,688,599	557,991	3,246,590
4	1501 – 2000	3,332	4,766,273	1,054,820	5,821,093
5	2001 – 2200	1,067	1,817,277	437,835	2,255,112
6	2201 – 2500	1,309	2,489,380	577,481	3,066,861
7	2501 – 3000	1,190	2,630,352	598,064	3,228,416
8	3001 – 3500	431	1,132,615	254,738	1,387,353
9	3501 – 4000	131	391,165	91,153	482,318
10	4000 – 4500	77	263,108	75,095	338,203
11	peste 4500	12	52,099	11,346	63,445
	Total	10,852	16,710,858	3,741,280	20,452,138
	Urban	6,577	10,485,520	2,143,858	12,629,378
	Rural	4,275	6,225,338	1,597,422	7,822,760

 + 
Anexa nr. 2 + 
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019

Nr. crt.	Casa de Asigurări de Sănătate	Asistenta Primara	Specialități clinice Ambulatoriu	a) Paraclinice: laborator/radiologie, imagistică și medicină nucleară/ anatomie patologică	b) Paraclinice: ecografie generală (abdomen și pelvis) – medici de familie	c) Paraclinice: ecografii – medici specialități clinice	d) Paraclinice: radiografie dentară retroalveolară și panoramică – medici dentiști	Medicină fizică și de Reabilitare în Ambulatoriu	Acupunctură	Medicina dentară	Spitale	Consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat	ÎNGRIJIRI MEDICALE/PALIATIVE LA DOMICILIU			Medicamente Ambulatoriu	Dispozitive medicale	Sanatorii și Preventorii	TOTAL
													Îngrijiri medicale la domiciliu	Îngrijiri Paliative la domiciliu	Îngrijiri medicale și Paliative la domiciliu
1	ALBA	189	28	16	2	2	0	10	0	52	12	2	8	0	0	63	69	0	453
2	ARAD	244	85	29	8	9	1	11	0	161	14	3	4	0	0	100	72	0	741
3	ARGEȘ	341	63	32	18	3	2	14	0	68	23	4	6	0	0	86	78	0	738
4	BACĂU	263	51	32	0	0	1	10	0	52	27	3	6	0	0	68	79	3	595
5	BIHOR	333	62	30	3	9	1	27	2	306	21	1	2	1	0	151	63	0	1,012
6	BISTRIȚA	133	12	10	1	2	3	5	0	37	5	1	5	0	0	73	68	1	356
7	BOTOȘANI	155	9	13	5	1	1	5	0	43	4	0	0	0	0	62	64	1	363
8	BRAȘOV	313	95	26	1	6	2	9	0	52	27	3	3	1	0	83	76	1	698
9	BRĂILA	144	26	14	5	5	1	5	0	22	5	0	3	0	0	42	76	0	348
10	BUZĂU	190	50	26	9	9	0	7	0	35	16	2	2	0	0	48	72	0	466
11	CARAȘ	146	54	10	1	6	1	9	0	28	6	2	0	0	0	36	65	0	364
12	CĂLĂRAȘI	111	54	19	0	1	1	8	0	16	7	1	6	0	0	40	77	0	341
13	CLUJ	336	139	64	9	18	11	14	1	153	28	10	12	0	0	125	67	0	987
14	CONSTANȚA	373	202	47	6	0	0	26	1	142	34	7	1	0	0	111	75	4	1,029
15	COVASNA	98	18	10	0	1	0	8	0	17	4	0	1	0	0	34	67	0	258
16	DÂMBOVIȚA	211	26	18	0	3	1	9	0	68	4	1	12	0	0	86	83	0	522
17	DOLJ	403	148	46	4	35	1	26	1	146	44	2	7	0	0	134	78	0	1,075
18	GALAȚI	234	34	21	6	2	0	8	0	89	11	1	10	0	0	40	78	0	534
19	GIURGIU	104	24	14	2	3	1	1	0	26	4	0	0	0	0	51	0	0	230
20	GORJ	185	45	22	9	6	0	11	0	40	9	0	2	0	0	49	71	0	449
21	HARGHITA	145	26	10	2	6	2	4	0	44	6	2	2	0	0	62	57	0	368
22	HUNEDOARA	218	25	22	0	6	0	10	0	23	13	1	0	0	0	58	73	2	451
23	IALOMIȚA	107	28	19	1	3	1	6	0	32	4	3	2	0	0	49	73	0	328
24	IAȘI	401	173	53	0	6	10	31	0	231	36	0	24	0	0	129	56	1	1,151
25	ILFOV	150	47	16	0	6	0	9	0	26	8	2	8	0	0	82	77	0	431
26	MARAMUREȘ	213	43	24	5	4	8	6	1	100	17	5	13	0	1	85	64	0	589
27	MEHEDINȚI	132	25	12	5	2	0	9	0	24	6	1	2	0	0	46	68	0	332
28	MUREȘ	284	112	33	18	21	6	16	1	120	18	6	7	0	0	89	62	0	793
29	NEAMȚ	228	54	23	1	2	1	7	0	95	12	1	5	0	0	57	71	0	557
30	OLT	232	33	28	5	2	0	9	0	23	7	1	4	0	0	73	81	0	498
31	PRAHOVA	347	100	40	0	7	2	22	0	67	31	2	7	0	0	86	86	2	799
32	SATU-MARE	138	34	19	0	0	0	4	0	70	7	0	4	0	0	66	59	0	401
33	SĂLAJ	105	13	8	1	0	0	3	0	61	6	0	2	0	0	45	64	0	308
34	SIBIU	238	48	23	0	0	0	5	0	119	13	3	5	0	0	58	74	0	586
35	SUCEAVA	273	112	25	0	2	2	10	0	57	16	2	3	0	0	136	67	0	705
36	TELEORMAN	160	78	21	2	0	0	8	0	34	7	0	0	0	0	54	77	0	441
37	TIMIȘ	405	222	41	9	15	0	23	1	164	26	3	5	0	0	135	67	0	1,116
38	TULCEA	83	36	10	0	0	0	4	0	22	4	2	0	0	0	24	66	0	251
39	VASLUI	156	37	20	1	3	0	7	0	46	6	2	4	0	0	55	63	0	400
40	VÂLCEA	202	33	14	0	0	0	22	0	51	11	1	4	0	0	52	70	1	461
41	VRANCEA	137	44	20	1	0	0	2	0	37	8	1	3	0	0	68	63	0	384
42	BUCUREȘTI	850	592	149	28	92	2	84	7	160	86	9	29	0	0	350	91	0	2,529
43	AOPSNAJ	240	93	214	27	28	4	40	1	40	24	1	14	0	0	494	85	2	1,307
TOTAL		9,95	3,233	1,343	195	326	66	564	16	3,199	677	91	237	2	1	3,835	2,992	18	26,745

 + 
Anexa nr. 3 + 
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinica și serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

		BIHOR			BISTRIȚA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREȘ			SATU MARE			SĂLAJ
Nr.	Specialitatea/atestat de studii complementare	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
0	C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	C10	C11	C12	C13	C14	C15	C16	C17	C18	C19
1	ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ	5.200	4.442	0				12.936	15.828	0	8.400	5.519	0	4.558	1.893	0	1.178	620	0
2	ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ	0	0	0				1	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
3	BOLI INFECȚIOASE	2.059	123	0				2.763	0	0	7.229	0	0	427	0	0	2.159	3	0
4	CARDIOLOGIE	30.849	23.515	0	6.154	5.149	0	51.157	55.320	0	22.049	7.179	0	11.950	7.166	0	3.383	1.354	0
5	CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	200	38	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
6	CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ	0	0	0	0	0	0	594	225	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
7	CHIRURGIE GENERALĂ	15.409	6.524	0	5.656	2.987	0	32.699	17.657	0	26.307	16.963	0	8.073	4.299	0	5.310	2.822	0
8	CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO- FACIALĂ	336	12	0	0	0	0	5.367	364	0	0	0	0	403	0	0	0	0	0
9	CHIRURGIE PEDIATRICĂ	1.834	127	0	546	116	0	1.084	483	0	1.842	1.061	0	1.365	36	0	482	116	0
10	CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ SI	2.127	470	0	898	528	0	3.199	1.150	0	1.306	177	0	1.341	158	0	452	31	0
11	CHIRUGIE TORACICĂ	165	4	0	0	0	0	0	0	0	892	193	0	0	0	0	0	0	0
12	CHIRURGIE VASCULARA	2.254	1.343	0	0	0	0	1.582	265	0	2.275	362	0	609	6	0	727	32	0
13	DERMATOVENEROLOGIE	25.746	9.697	0	12.083	7.141	0	57.432	39.289	0	27.350	11.883	0	13.109	5.215	0	8.238	3.343	0
14	DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE	99.209	15.149	5.060	36.786	9.094	0	104.563	19.163	4.451	37.441	5.889	94	36.403	5.634	235	18.951	2.803	7
15	ENDOCRINOLOGIE	19.901	1.378	0	8.226	97	0	60.149	5.608	0	13.108	175	0	13.120	381	0	2.462	0	0
16	GASTROENTEROLOGIE	11.271	2.493	0	5.578	711	0	18.863	1.609	0	11.140	590	0	2.841	0	0	5.199	472	0
17	GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
18	GENETICA MEDICALĂ	617	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	124	7	0
19	GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE	0	0	0	0	0	0	800	2.676	0	883	23	0	0	0	0	0	0	0
20	HEMATOLOGIE	5.476	0	0	1.533	0	0	4.413	704	0	5.905	0	1	0	0	0	825	0	0
21	MEDICINA INTERNĂ	31.207	28.817	0	5.569	2.077	0	53.446	36.183	0	29.999	11.830	0	20.810	14.50 8	0	8.917	3.071	0
22	NEFROLOGIE	3.364	0	13	2.277	0	0	2.728	0	0	1.180	1	0	1.346	0	0	809	0	0
23	NEFROLOGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
24	NEUNATOLOGIE	1.178	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
25	NEUROCHIRURGIE	4.515	1	0	713	27	0	3.263	0	0	2.632	825	0	0	0	0	885	0	0
26	NEUROLOGIE	34.241	14.752	3.103	8.288	716	1	72.941	42.920	3.924	24.388	3.005	215	27.241	3.036	425	8.338	1.490	706
27	NEUROLOGIE PEDIATRICĂ	1.979	50	213	1.833	1.652	8	8.014	6.192	2.506	1.824	0	390	2.389	731	0	1.459	173	485
28	ONCOLOGIE MEDICALĂ	11.794	1	2	4.405	0	0	36.173	2.534	2.936	15.968	802	8	6.930	0	0	4.945	0	7
29	ONCOLOGIE HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
30	OBSTETRICĂ- GINECOLOGIE	23.214	5.253	0	8.798	750	0	38.529	7.694	0	15.568	6.481	0	11.627	1.518	0	3.828	77	0
31	OFTALMOLOGIE	41.133	27.135	0	8.590	9.018	0	57.580	51.312	0	27.116	21.018	0	14.718	10.88 8	0	5.651	2.428	0
32	OTORINOLARINGOLOGIE	29.466	13.308	0	6.964	5.525	0	56.501	38.676	1.241	22.757	8.744	0	16.234	6.703	43	5.535	3.159	90
33	ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE	21.804	6.412	0	7.427	757	0	25.820	8.605	8	18.946	5.240	0	9.516	793	15	6.013	1.916	0
34	ORTOPEDIE PEDIATRICĂ	2.662	293	0	0	0	0	7.458	2.156	62	1.109	496	0	0	0	0	0	0	0
35	PEDIATRIE	45.320	6.517	0	14.929	5.141	0	35.407	8.034	0	25.628	583	0	23.779	951	0	11.257	70	0
36	PNEUMOLOGIE	10.991	8.980	0	3.583	4.008	0	16.217	19.623	0	15.028	12.091	0	8.907	1.601	0	8.079	6.395	0
37	PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
38	PSIHIATRIE	68.992	17.486	11.176	13.533	726	78	80.442	33.527	7.338	22.958	5.434	1.14 9	20.143	1.564	262	11.284	2.606	1.75 8
39	PSIHIATRIE PEDIATRICĂ	5.067	2.607	3.999	2.917	885	6	14.698	9.468	9.866	3.126	0	910	2.016	147	58	4.039	174	2.72 9
40	RADIOTERAPIE	2.262	0	0	0	0	0	8.471	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
41	REUMATOLOGIE	10.436	1.996	0	9.793	499	0	33.517	9.036	959	8.850	367	0	6.012	769	0	7.360	455	598
42	UROLOGIE	12.479	1.163	0	4.648	0	0	17.802	1.096	0	7.732	519	0	6.177	13	0	3.525	0	0
43	CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ							0	0	0	697	71	0	972	10	0	648	21	0
44	Îngrijiri paliative							0	0	0	0	0	0
45	Planning familial							1	0	0	1.779	0	0
	TOTAL	584.557	200.048	23.566	181.927	57.642	93	926.610	437.397	33.291	413.412	127.521	2.767	273.016	68.020	1.038	142.062	33.638	6.380

 + 
Anexa nr. 4A + 
Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la Ord. nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018

Nr. crt.	CAS	La recomandarea Medicului de Familie		La recomandarea Medicului de Specialitate		TOTAL
		Nr. investigații efectuate	%	Nr. investigații efectuate	%	Nr. investigații efectuate
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	639,014	84.25%	119,448	15.75%	758,462
2	ARAD	970,305	80.60%	233,473	19.40%	1,203,778
3	ARGEȘ	1,007,651	89.31%	120,550	10.69%	1,128,201
4	BACĂU	850,733	85.05%	149,512	14.95%	1,000,245
5	BIHOR	422,122	70.98%	172,577	29.02%	594,699
6	BISTRIȚA	220,973	71.26%	89,128	28.74%	310,101
7	BOTOȘANI	387,432	76.27%	120,566	23.73%	507,998
8	BRAȘOV	1,218,167	83.50%	240,797	16.50%	1,458,964
9	BRĂILA	355,275	90.67%	36,566	9.33%	391,841
10	BUZĂU	363,929	84.04%	69,115	15.96%	433,044
11	CARAȘ	349,988	84.77%	62,893	15.23%	412,881
12	CĂLĂRAȘI	371,494	82.31%	79,823	17.69%	451,317
13	CLUJ	718,059	61.64%	446,826	38.36%	1,164,885
14	CONSTANȚA	1,333,907	86.41%	209,806	13.59%	1,543,713
15	COVASNA	141,682	80.90%	33,455	19.10%	175,137
16	DÂMBOVIȚA	550,320	84.76%	98,932	15.24%	649,252
17	DOLJ	691,981	67.11%	339,072	32.89%	1,031,053
18	GALAȚI	639,200	84.25%	119,496	15.75%	758,696
19	GIURGIU	171,725	88.51%	22,293	11.49%	194,018
20	GORJ	435,118	76.43%	134,198	23.57%	569,316
21	HARGHITA	316,848	70.11%	135,074	29.89%	451,922
22	HUNEDOARA	533,621	80.54%	128,905	19.46%	662,526
23	IALOMIȚA	521,829	85.32%	89,781	14.68%	611,610
24	IAȘI	1,010,098	63.18%	588,741	36.82%	1,598,839
25	ILFOV	403,385	73.78%	143,378	26.22%	546,763
26	MARAMUREȘ	728,902	68.30%	338,282	31.70%	1,067,184
27	MEHEDINȚI	428,282	89.03%	52,749	10.97%	481,031
28	MUREȘ	681,985	60.77%	440,243	39.23%	1,122,228
29	NEAMȚ	505,958	89.83%	57,286	10.17%	563,244
30	OLT	474,487	78.57%	129,404	21.43%	603,891
31	PRAHOVA	985,619	72.66%	370,834	27.34%	1,356,453
32	SATU MARE	405,325	81.93%	89,403	18.07%	494,728
33	SĂLAJ	251,304	80.93%	59,220	19.07%	310,524
34	SIBIU	664,813	88.18%	89,125	11.82%	753,938
35	SUCEAVA	580,988	77.03%	173,277	22.97%	754,265
36	TELEORMAN	499,074	84.37%	92,432	15.63%	591,506
37	TIMIȘ	1,417,759	77.43%	413,241	22.57%	1,831,000
38	TULCEA	205,451	86.52%	31,997	13.48%	237,448
39	VASLUI	591,567	89.43%	69,952	10.57%	661,519
40	VÂLCEA	438,879	90.48%	46,203	9.52%	485,082
41	VRANCEA	355,580	85.45%	60,570	14.55%	416,150
42	BUCUREȘTI	6,972,994	51.93%	6,454,767	48.07%	13,427,761
43	OPSNAJ	2,151,241	71.95%	838,802	28.05%	2,990,043
TOTAL		32,965,064	70.50%	13,792,192	29.50%	46,757,256

 + 
Anexa nr. 4B + 
Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

Nr. crt.	CAS	Număr investigații medicale paraclinice DECONTATE	din care:
			investigații medicale paraclinice-analize de laborator	investigații medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală	investigații medicale paraclinice-explorări funcționale	investigații medicale paraclinice- medicină nucleară
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	758,462	734,484	23,185	736	57
2	ARAD	1,203,778	1,169,361	32,998	1,109	310
3	ARGEȘ	1,128,201	1,075,925	51,023	1,052	201
4	BACĂU	1,000,245	948,913	50,202	879	251
5	BIHOR	594,699	543,741	49,898	1,002	58
6	BISTRIȚA	310,101	297,621	11,929	486	65
7	BOTOȘANI	507,998	482,629	24,719	457	193
8	BRAȘOV	1,458,964	1,395,787	59,106	3,733	338
9	BRĂILA	391,841	364,822	26,862	147	10
10	BUZĂU	433,044	395,308	37,554	164	18
11	CARAȘ	412,881	403,183	9,308	388	2
12	CĂLĂRAȘI	451,317	421,037	30,067	203	10
13	CLUJ	1,164,885	1,079,565	82,885	1,767	668
14	CONSTANȚA	1,543,713	1,499,165	41,232	3,119	197
15	COVASNA	175,137	165,824	9,171	133	9
16	DÂMBOVIȚA	649,252	621,948	26,476	778	50
17	DOLJ	1,031,053	1,002,009	27,676	1,077	291
18	GALAȚI	758,696	730,811	26,724	1,009	152
19	GIURGIU	194,018	187,004	6,849	146	19
20	GORJ	569,316	525,921	41,111	472	1,812
21	HARGHITA	451,922	404,130	47,229	530	33
22	HUNEDOARA	744,364	686,746	55,492	1,831	295
23	IALOMIȚA	611,610	599,073	12,454	73	10
24	IAȘI	1,598,839	1,528,118	67,601	2,755	365
25	ILFOV	546,763	539,165	7,271	307	20
26	MARAMUREȘ	1,067,184	1,019,341	46,809	1,011	23
27	MEHEDINȚI	481,031	468,779	9,411	2,010	831
28	MUREȘ	1,122,228	1,071,320	50,080	719	109
29	NEAMȚ	563,244	545,121	17,643	315	165
30	OLT	603,891	584,844	18,693	330	24
31	PRAHOVA	1,356,453	1,304,558	49,485	2,275	135
32	SATU MARE	494,728	452,909	41,173	571	75
33	SĂLAJ	313,231	295,985	16,956	257	33
34	SIBIU	753,938	708,571	44,868	416	83
35	SUCEAVA	754,265	718,876	33,027	2,325	37
36	TELEORMAN	591,506	581,214	10,017	249	26
37	TIMIȘ	1,831,000	1,747,400	75,473	6,837	1,290
38	TULCEA	237,448	227,199	10,214	34	1
39	VASLUI	661,519	633,206	27,472	788	53
40	VÂLCEA	485,082	461,847	22,558	651	26
41	VRANCEA	416,150	405,645	9,621	663	221
42	BUCUREȘTI	13,427,761	13,091,610	312,247	21,687	2,217
43	OPSNAJ	2,990,043	2,880,514	105,756	3,283	490
TOTAL		46,841,801	45,001,229	1,760,525	68,774	11,273

 + 
Anexa nr. 5 + 
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel național, în perioada 2015-2019

					mii lei=
Programele naționale de sănătate publică	Total buget 2015	Total buget 2016	Total buget 2017	Credite bugetare 2018	Credite bugetare 2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:	477.258	520.754	620.084	597.593	701.059
Programul național de vaccinare	128.073	140.647	286.176	266.367	338.857
Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare	4.151	3.469	2.073	2.617	2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV	323.871	349.939	308.157	303.076	327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei	20.258	22.192	19.875	24.410	30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico- rezistenței	905	4.507	3.803	1.123	1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă	1.763	1.671	1.561	1.667	1.724
III. Programul național de securitate transfuzională	127.980	111.506	108.942	100.287	118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:	141.497	120.224	84.885	87.978	95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin	10.580	6.214	4.612	6.985	7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică	1.488	1.757	1.811	1.757	1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană	109.754	86.249	54.711	57.890	61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale	15.661	20.094	17.385	16.106	16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer	2.081	4.354	4.732	3.939	5.209
Programul național de boli endocrine	1.016	657	659	363	132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D	x	x	x	x	1.511
Programul național de tratament pentru boli rare	700	686	700	700	700
Programul național de management al registrelor naționale	217	213	275	238	273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate	1.734	1.651	1.412	1.407	1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului	28.321	28.667	19.916	21.246	25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică	778.553	784.473	836.800	810.178	942.933
MS – acțiuni centralizate			10	0	0
TOTAL BUGET	778.553	784.473	836.810	810.178	942.933

 + 
Anexa nr. 6 + 
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele naționale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului național de sănătate	Denumirea subprogramului național de sănătate	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
1	Program național de boli cardiovasculare		101,846,130.00	119,996,010.00	128,972,830	158,624,000.00	174,237,000.00
2	Programul național de oncologie	Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)	1,484,151,290.00	2,060,823,710.00	1,409,944,930	1,574,211,000.00	1,985,724,500.00
		Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT	14,708,000.00	17,604,000.00	35,514,000	31,336,000.00	41,726,000.00
		Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare	1,124,430.00	512,480.00	512,000	339,000.00	409,000.00
		Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;	1,502,360.00	1,617,000.00	2,184,840	2,948,000.00	3,076,000.00
		Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)	80,512,460.00	131,768,790.00	171,900,520	191,808,000.00	240,181,000.00
		Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.			119,000	33,000.00	20,000.00
		Total program	1,581,998,540.00	2,212,325,980.00	1,620,175,290.00	1,800,675,000.00	2,271,136,500.00
3	Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)		22,479,350.00	20,738,960.00	18,739,000	19,083,640.00	27,972,620.00
4	Programul național de diabet zaharat		894,819,220.00	941,800,350.00	1,089,739,020	1,267,950,170.00	1,546,432,250.00
5	Program național de tratament al bolilor neurologice		106,610,000.00	124,531,720	133,157,670	170,928,000.00	156,928,000.00
6	Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei		72,550,400.00	79,408,750.00	202,288,840	159,046,000.00	164,741,000.00
7	Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare		117,834,320.00	123,936,230.00	201,539,000	272,440,000.00	432,804,270.00
8	Program național de sănătate mintală		1,611,670.00	1,760,860.00	1,761,000	1,953,000.00	1,944,120.00
9	Programul național de endocrinology		7,627,690.00	6,501,410.00	2,601,000	2,372,000.00	2,219,000.00
10	Programul național de ortopedie		68,438,930.00	85,628,220.00	80,544,710	88,634,000.00	102,304,000.00
11	Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule umane		69,693,240.00	53,622,950.00	53,623,000	53,801,000.00	51,821,000.00
12	Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică		883,772,940.00	929,756,000.00	1,033,642,590	1,022,801,000.00	1,131,898,000.00
13	Program național de terapie intensivă a insuficienței hepatice		694,210.00	263,740	633,000	517,000.00	177,000.00
14	Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță	Subprogramul de radiologie intervențională	18,605,380.00	20,563,300.00	14,192,000	16,407,000.00	13,373,000.00
		Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos	10,784,200.00	11,286,900.00	8,226,830	4,471,870.00	2,754,240.00
		Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil	198,240.00	432,820.00	433,000	389,000.00	236,000.00
		Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular	869,400.00	700,000.00	700,000	825,320.00	1,075,000.00
		Total program	30,457,220.00	32,983,020.00	23,551,830.00	22,093,190.00	17,438,240.00
	Total programe		3,960,433,860.00	4,733,254,200.00	4,590,968,780.00	5,040,918,000.00	6,082,053,000.00

 + 
Anexa nr. 7 + 
Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR.	JUDEȚ	LOCALITATE	POPULAȚIE
1	Bistrița Năsăud	Monor	1420
2	Bistrița Năsăud	Ciceu Mihăești	1203
3	SĂLAJ	COSEIU	1178
4	SĂLAJ	LOZNA	966
5	SĂLAJ	TREZNEA	1035
6	SĂLAJ	CAMAR	1702
7	SĂLAJ	POIANA BLENCHI	1227
8	SĂLAJ	ZALHA	908
9	SĂLAJ	ZIMBOR	1004
10	MARAMUREȘ	BASESTI	1407
11	MARAMUREȘ	BISTRA	4355
12	MARAMUREȘ	COAS	1413
13	MARAMUREȘ	SĂPÂNȚA	3178
14	MARAMUREȘ	Oarța de Jos	1179
15	CLUJ	AITON	1042
16	CLUJ	ASCHILEU MARE	1602
17	CLUJ	VAD	2026

Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/populația_româniei_pe_localități_la_1ianuarie2016_0.pdf

 + 
Anexa nr. 8 + 
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

	Denumire județ	Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale	COD SIRUTA	Populație	Urban/Rural	Grad de marginalizare	Comunități care doresc să beneficieze de suport	Specialiști(urmează a fi recrutați)			Finanțare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical
								Asistent social	Asistent medical comunitar	Consilier școlar
1	BIHOR	LĂZĂRENI	29813	3233	Rural	4	DA	x	x	x	DA (C)
2	BIHOR	DRAGESTI	29341	2586	Rural	4	DA	x	x	x	DA (C)
3	BIHOR	DIOSIG	29092	6816	Rural	3	DA	1	x	1	DA (C)
4	BIHOR	BOROD	27560	3843	Rural	3	DA	x	x	x	DA (C)
5	BIHOR	CURTUISENI	29001	3780	Rural	3	DA	1	x	x	DA (C+R)
6	BIHOR	ABRAM	27070	2808	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
7	BISTRIȚA-NĂSĂUD	TEACA	34985	5329	Rural	4	DA	1	x	1	DA (C)
8	BISTRIȚA- NĂSĂUD	PARVA	34155	2317	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
9	BISTRIȚA- NĂSĂUD	ROMULI	34360	1672	Rural	3	DA	x	x	x	DA (C)
10	CLUJ	CAMARASU	56522	2655	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
11	CLUJ	PANTICEU	58856	1844	Rural	3	DA	x	x	x	nu avem date
12	CLUJ	SACUIEU	59283	1466	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
13	MARAMUREȘ	COLTAU	179846	2557	Rural	3	DA	x	x	1	DA (C)
14	SĂLAJ	DRAGU	141027	1427	Rural	4	DA	x	x	nu avem date	DA (C)
15	SĂLAJ	BOBOTA	140280	3766	Rural	3	DA	1	x	nu avem date	DA (R)
16	SĂLAJ	NAPRADEA	142177	2652	Rural	3	DA	1	x	nu avem date	nu avem date
17	SĂLAJ	SAMSUD	142854	1723	Rural	3	DA	x	x	nu avem date	DA (R)
18	SĂLAJ	SÂNMIHAIU ALMAȘULUI	142676	1617	Rural	3	DA	1	x	nu avem date	nu avem date
19	SATU MARE	TURULUNG	139214	3680	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)
20	SATU MARE	ACAS	136713	2827	Rural	3	DA	x	x	1	DA (R)
21	SATU MARE	SAUCA	138805	1376	Rural	3	DA	1	x	x	DA (R)

 + 
Anexa nr. 9 + 
Situația privind numărul de medici și de norme necesare/acoperite pe tipuri de specialități și atestate de studii complementare în RNV

Nr.	Listă specialități/competențe/atestate	BIHOR			BISTRIȚA NĂSĂUD			CLUJ			MARAMUREȘ			SATU MARE			SĂLAJ
		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme
			Necesar nr. norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr. norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr. norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr. norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr. norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr. norme	Nr. norme acoperite
1	Alergologie și imunologie clinică	2	6,00	2,00		2,00		9	6,50	6,50	5	5,00	5,00	4	10,00	4,00	2	1,29	1,29
2	Anestezie și terapie intensivă	5	6,00	1,14				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
3	Boli infecțioase	12	7,00	1,91		2,00		12	2,00	2,00	8	2,00	2,00	6	2,00	0,29	6	1,71	1,71
4	Cardiologie	44	22,00	17,93	7	5,00	1,00	63	32,50	31,50	18	7,00	6,50	13	7,00	4,00	8	4,94	1,94
5	Cardiologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
6	Chirurgie cardiovasculară	0	2,00	0,00				8	1,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
7	Chirurgie generală	40	21,00	11,12	20	7,00	3,74	70	23,50	23,50	30	13,00	12,75	12	4,00	3,20	12	3,64	2,64
8	Chirurgie orală și maxilo-facială	4	3,00	0,51		1,00		9	1,00	1,00	1	1,00	0,25	2	1,00	0,29	0	0,00	0,00
9	Chirurgie pediatrică	3	3,00	0,43		1,00		7	2,50	2,50	3	3,00	1,00	3	1,00	0,51	2	1,57	0,57
10	Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă	4	3,00	0,57		2,00		12	2,50	2,50	3	2,00	0,25	2	1,00	0,29	1	0,14	0,14
11	Chirurgie toracică	1	2,00	0,03				4	1,00	1,00	3	2,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
12	Chirurgie vasculară	3	4,00	1,29				7	2,00	2,00	4	3,00	1,50	1	1,00	0,11	1	0,29	0,29
13	Dermatovenerologie	19	19,00	12,19	8	8,00	6,00	44	31,00	31,00	18	14,00	14,00	6	5,00	4,00	5	5,86	3,86
14	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	35	34,00	29,98	9	14,00	9,16	40	40,50	40,50	14	9,00	9,00	9	10,00	8,37	6	6,79	4,79
15	Endocrinologie	15	16,00	9,89	3	5,00	2,86	42	32,00	32,00	9	6,00	3,75	7	8,00	6,50	1	1,00	1,00
16	Gastroenterologie	18	13,00	7,32	4	7,00	3,50	37	19,00	19,00	8	6,00	4,50	10	5,00	4,11	4	1,86	1,86
17	Gastroenterologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
18	Genetică medicală	2	3,00	0,44				1	1,50	1,50	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	1	0,50	0,50
19	Geriatrie și gerontologie	0	2,00	0,00				1	1,00	1,00	1	2,00	0,50	1	2,00	0,11	0	0,00	0,00
20	Hematologie	4	4,00	1,03		2,00		10	6,50	6,50	5	4,00	2,50	1	2,00	1,00	1	0,27	0,27
21	Medicină internă	51	32,00	25,14	13	6,00	2,21	61	25,00	25,00	27	16,00	15,50	25	10,00	9,07	18	9,57	5,57
22	Nefrologie	10	5,00	2,97	3	4,00	1,24	6	1,00	1,00	3	2,00	0,50	2	1,00	0,23	1	0,14	0,14
23	Nefrologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
24	Neonatologie	9	5,00	2,63				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
25	Neurochirurgie	6	4,00	1,14				7	1,00	1,00	2	2,00	1,00	0	0,00	0,00	1	0,79	0,29
26	Neurologie	29	27,00	19,27	9	5,00	2,86	57	33,00	33,00	15	9,00	9,00	14	10,00	6,27	10	4,00	3,00
27	Neurologie pediatrică	4	4,00	2,51	1	1,00	1,00	8	8,00	8,00	1	2,00	1,00	3	3,00	2,00	2	1,43	1,43
28	Oncologie	14	10,00	3,57	5	5,00	1,00	37	17,50	17,50	7	6,00	5,00	8	5,00	2,40	5	2,92	1,92
29	Oncologie și hematologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
30	Obstetrică- ginecologie	52	27,00	19,65	17	8,00	5,30	62	28,50	28,50	18	8,00	8,00	19	8,00	6,50	11	5,00	4,00
31	Oftalmologie	26	25,00	18,03	8	8,00	3,84	42	32,00	32,00	16	11,00	11,00	9	8,00	7,00	5	7,00	3,00
32	Otorinolaringologie	22	22,00	14,40	9	8,00	4,94	37	27,00	27,00	13	7,00	7,00	11	7,00	5,00	5	4,50	2,50
33	Ortopedie și traumatologie	26	20,00	8,29	9	5,00	2,50	25	10,50	10,50	14	5,00	5,00	9	3,00	2,57	7	2,00	2,00
34	Ortopedie pediatrică	2	3,00	0,29				4	1,00	1,00	1	2,00	0,50	1	0,00	0,00	0	0,00	0,00
35	Pediatrie	39	26,00	16,40	10	8,00	4,29	38	14,00	14,00	22	11,00	10,25	12	10,00	7,57	10	7,29	4,29
36	Pneumologie	24	11,00	9,88	3	6,00	2,07	11	8,50	8,50	19	7,00	6,50	14	3,00	2,06	9	3,42	3,42
37	Pneumologie pediatrică	0	2,00	0,00				0	0,00	0,00	2	1,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
38	Psihiatrie	58	41,00	38,30	9	14,00	4,17	67	52,00	52,00	21	11,00	10,25	17	10,00	8,84	8	7,36	4,36
39	Psihiatrie pediatrică	3	6,00	1,83	1	3,00	1,00	16	11,50	11,50	1	3,00	1,00	3	3,00	1,49	2	2,00	2,00
40	Radioterapia	6	3,00	0,74				18	7,50	7,50	0	1,00	0,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
41	Reumatologie	5	7,00	2,95	2	6,00	0,93	28	17,00	17,00	6	4,00	3,00	5	6,00	4,21	4	4,79	2,79
42	Urologie	12	8,00	4,14	5	6,00	1,50	25	9,50	9,50	8	4,00	3,00	5	4,00	2,14	4	1,19	1,19
43	Planificare familială	0	1,00	0,00				0	0,00	0,00	1	2,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
44	Îngrijiri paliative	0	0,00	0,00				0	0,00	0,00	1	2,00	1,00	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
45	Medicină fizică și de reabilitare	64	50,00	45,29	5	6,00	5,14	31	20,00	19,00	10	8,00	7,75	9	10,00	7,00	7	3,00	3,00
TOTAL		673	517,00	335,20	160	155,00	70,25	956	531,50	528,50	338	209,00	172,75	243	160,00	111,13	159	96,26	65,76

 + 
Anexa nr. 10
Definițiile reabilitării, îngrijirii paliative și îngrijirii pe termen lung + 
Îngrijirea paliativăÎn conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253/2018 se utilizează următorii termeni și definiții:a)Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psiho-sociale și spirituale; … b)îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului; … c)hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu boli cronice progresive, și care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative și la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice și îngrijire paliativă sunt superpozabile; … d)echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesioniști cu instruire în domeniu și experiență corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative. … Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.Îngrijire paliativă:● asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;● afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;● nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;● integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;● oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;● oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;● folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;● va îmbunătăți calitatea vieții și poate influența pozitiv cursul bolii;● este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante. + 
Îngrijirea paliativă pediatrică*9)*9) Sursa: Organizația Mondială a Sănătății – (2002)Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):● Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.● Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.● Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.● Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.● Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor. + 
Reabilitarea medicală*10)*10) Sursa: Medicinenet.comProcesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar + 
Definiția îngrijirii pe termen lung*11)*11) Sursa: OCDE – Furnizarea și plata asistenței pe termen lung (2011)Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspecte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, și aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicaleÎn prezent, în România, Legea nr. 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități.Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locații, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenței. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenței și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore/7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.Responsabilitățile pentru – și cheltuielile cu – sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite). + 
Anexa nr. 11
Obiective Normative utilizate în estimarea deficiențelor serviciilor de sănătateI.Asistența primarăa)Zone urbane1.1 medic de familie și 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori … 2.1 medic de școală, 1 dentist și 2 asistente medicale FTE la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri în poziții vulnerabile1.1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori … 2.1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri în poziții vulnerabile1.1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori … 2.1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli … 3.cel puțin un centru operațional în afara orelor de program …  …  … II.Asistența medicală comunitarăa)Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populație asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populație asistată) … b)Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației  … – condiții geografice1.altitudine > 600 m sau pantă > 15% … 2.Delta Dunării … 3.Acces rutier dificil tot anul …  … – numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 50 km de la cea mai apropiată stație de ambulanțe … – numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 150 km de la cea mai apropiată unitate de asistență medicală cu paturi …  …  … III.Asistența în ambulatoriua)1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază*12) din ambulatoriu la 10.000 locuitori*12) Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … b)1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialități clinice la 50.000 locuitori … c)1 medic laborant FTE și 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori … d)medic radiolog FTE și 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori … e)1 medic reabilitare și 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori … f)1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 locuitori … g)echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)1.1 CT la 200.000 locuitori … 2.1 RMN la 250.000 locuitori … 3.1 ecograf la 10.000 locuitori …  …  … IV.Asistența paliativăa)Refacere/recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori; … b)Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori … c)Îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani … d)1 medic FTE și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți … e)1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori. …  … (la 05-10-2020,
Punctul II. a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 1.686 din 1 octombrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 900 din 05 octombrie 2020
)
 + 
III. 
Plan general regional de servicii sanitare 2021-2027 Regiunea Sud-Vest + 
CUPRINSABREVIERICapitolul I DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNIIANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂINDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILORPrincipalele problemeCapitolul II VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICEViziunea strategicăDirecțiile strategiceAsigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de serviciiREGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027Capitolul III PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIREA.Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familieANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITEȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL … B.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂANALIZA SITUAȚIEI ACTUALEȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL … C.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂREȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTEProcentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilareJudețPacientDIRECȚII Și ȚINTE STRATEGICEȚINTE REGIONALEInfrastructură spitalicească și cadrul legalPROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VESTREPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTIa)Județul Dolj … b)Județul Gorj … c)Județul Mehedinți … d)Județul Olt … e)Județul Vâlcea …  … D.ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ … E.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂDiagnostic situație curentă și principalele deficiteȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL … F.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRIIȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALÎNGRIJIRILE PALIATIVEȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALRezumatul principalelor măsuri ale planului de servicii medicale din RSV … ANEXEAnexa nr. 1Anexa nr. 2Anexa nr. 3Anexa nr. 4AAnexa nr. 4BAnexa nr. 5Anexa nr. 6Anexa nr. 7Anexa nr. 8Anexa nr. 9Anexa nr. 10Anexa nr. 11 + 
ABREVIERICMI – Cabinet medical individualCNAS – Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP – Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăCP – Centru de permanențăDJ – Județul DoljDMS – Durată medie de spitalizareFTE – Full time employee (angajat cu normă întreagă)FNUASS – Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de SănătateGJ – Județul GorjINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăIU_pat – Indice de utilizare a paturilorMF – Medic de familieMG – Medic generalistMH – Județul MehedințiMS – Ministerul SănătățiiOCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăOT – Județul OltOMS – Organizația Mondială a SănătățiiORL – Oto-rino-laringologiePIB – Produsul intern brutPRSS – Planul Regional de Servicii SanitarePSI – Plan Strategic InstituționalROP – Rata de ocupare/utilizare a paturilorRSV – Regiunea de dezvoltare Sud-VestRSM – Rata Standardizată a MortalitățiiSNS – Strategie Națională de SănătateSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București UE Uniunea EuropeanăVL – Județul Vâlcea + 
Capitolul IDESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNIIRegiunea de dezvoltare Sud-Vest (RSV) se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mic de locuitori, ocupând locul șapte printre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu o pondere de 53% a populației în mediul rural. + 
CARACTERISTICI GEOGRAFICERegiunea este formată din 5 județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), și cuprinde 29 de centre urbane, 408 de comune și 2.070 de sate. Regiunea acoperă o suprafață de 29.212 kmp (12,3% din țară) și are 1,9 milioane locuitori (10% din populația țării) – date din 2019. Ca suprafață regiunea de Sud-Vest este a doua cea mai mică regiune după București-Ilfov. Aproximativ jumătate din populația sa (53%) locuiește în zonele rurale, Olt (60%), Vâlcea (55%), Gorj (54,6%) și Mehedinți (53,8%).
Figura 1: Harta regiunii de sud-vest + 
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația din regiune în 2019 a fost de 1,92 milioane de locuitori în 2019. Populația în vârstă de peste 65 de ani a reprezentat 20,72% din total regiune (tabelul 1).Tabelul 1: Populația Regiunii Sud-Vest pe județe

Grupa de vârstă	Dolj	%	Gorj	%	Mehedinți	%	Olt	%	Vâlcea	%	TOTAL	%
0 – 4	30,395	4,88	12,304	3,92	9,262	3,86	16,224	4,14	13,804	3,95	81,989	4,27
5 – 14	60,115	9,64	29,795	9,49	23,409	9,75	36,108	9,21	32,415	9,28	181,842	9,48
15 – 64	411,188	65,95	214,693	68,42	157,669	65,65	254,630	64,94	219,249	62,77	1,257,429	65,53
65 – 85+	121,752	19,53	57,011	18,17	49,830	20,75	85,139	21,71	83,826	24,00	397,558	20,72
TOTAL	623,450	100	313,803	100	240,170	100	392,101	100	349,294	100	1,918,818	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăConform celor mai recente proiecții demografice, populația RSV se va reduce cu aproximativ 10,8% în perioada 2015 – 2030, reprezentând una dintre cele mai mari reduceri din țară. În anul 2015 populația cu vârsta peste 65 de ani din această regiune a reprezentat 19% din populație, estimându-se că va crește în 2030 cu 4%, ajungând la 23% din totalul populației regiunii (figura 2).
Figura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 aniSursa: Proiecții EurostatRSV este una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni din România. PIB-ul său total fiind cel mai mic dintre toate cele opt regiuni, cu o contribuție de 7,4% la PIB-ul național în 2018. PIB-ul regional pe cap de locuitor (7.797 EUR) este al doilea cel mai mic dintre cele opt regiuni de dezvoltare, mai mare decât cel al Regiunii Nord-Est*1).*1) Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză.http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/Prognoza_profil_teritorial_toamna_2019.pdfRata sărăciei relative din regiune a fost de 33.4% (date din 2017), mai mare decât media națională (23.6%) și mult mai mare decât cea mai favorizată regiune, Regiunea București-Ilfov (6.1%)*2).*2) Sursa: Institutul Național de Statisticăhttps://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_românia_2017.pdf + 
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILORÎn 2019, indicatorii de sănătate în RSV înregistrează mici variații față de media pe țară și de celelalte regiuni:– Rata medie a speranței de viață (76,22 ani) este mai mare ca media pe țară (75,99 ani); se evidențiază județul Vâlcea ca fiind singurul județ din țară cu o rată a speranței de viață peste 80 de ani (80,84 ani). … – Rata natalității (7,4 născuți vii la 1000 locuitori) este sub media națională (8,5 născuți vii la 1000 locuitori); se evidențiază județul Vâlcea cu rata cea mai mică din regiune (6,7 născuți vii la 1000 locuitori). … – Ratele mortalității infantile (6,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) sunt mai mari față de media pe țară (6,1 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii). În cadrul regiunii menționăm județul Mehedinți care are cea mai mare mortalitate infantilă (9,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) depășind cu mult media pe țară. … – Mortalitatea generală (12,6%0 loc.) este mai mare ca media pe țară (11,7%0 loc.) evidențiindu-se județul Olt cu mortalitatea de 14,7%0 loc. și Vâlcea cu cea mai mică rată a mortalității din țară (9,0%0 loc.). … În anul 2019 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RSV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu incidențele la nivel național și cu anii anteriori. Menționăm că valorile incidenței sunt mult mai mari decât media pe țară.Pentru același an 2019, în RSV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet, tulburări mentale și de comportament, boli pulmonare obstructive cronice, valorile ratelor fiind mici decât media pe țară pentru boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet și mai mari pentru celelalte două menționate în tabelul 2. În toate județele aparținând RSV prevalența prin boli hipertensive ocupă primul loc, menționând județele Vâlcea și Gorj, cu valori mult mai mari decât media pe regiune și țară. În cazul cardiopatiei ischemice se remarcă județul Vâlcea cu valori peste media pe țară și regiune. Tulburările mentale și de comportament sunt mult crescute față de media pe țară în Vâlcea și Olt*3) (tabelul 2).*3) Sursa: INSP-CNSISPTabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RSV în 2019 (cazuri la 100.000 locuitori)

	România	RSV	Dolj	Gorj	Mehedinți	Olt	Vâlcea
Boli hipertensive	13629.2	12401.1	13074.0	15398.5	12363.7	4944.1	16903.8
Cardiomiopatie ischemică	6236.8	5184.2	5502.1	4555.4	5765.5	2975.0	7262.1
Diabet	4429.4	4219.8	4368.8	5556.4	3171.9	3757.7	3992.6
Tulburări mentale și de comportament	2592.3	2975.8	2315.7	2608.0	1544.7	3766.4	4581.2
Boli pulmonare obstructive cronice	2304.7	2392.1	2173.4	2137.6	3379.3	2098.2	2662.2

 + 
PRINCIPALELE PROBLEMEServiciile de sănătate din RSV se confruntă cu mai multe provocări majore:– Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale și a rezultatelor la nivel de pacient. … – Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice, ceea ce duce la inechități între urban și rural (în special în județul Mehedinți) și discriminare ale grupurilor minoritare. … – Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate. … – Unitățile de asistență medicală primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de "gatekeeper"/"paznic", ceea ce duce la un suprasolicitarea serviciilor spitalicești. … – Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii prin diferite finanțări nerambursabile și printr-o abordare integrată a activităților medico-socio-educaționale cu cabinetele de medicină de familie, serviciile sociale și educaționale. În prezent sunt diferențe semnificative privind gradul de acoperire între județele regiunii. Județul Gorj are cea mai mare acoperire cu asistență medicală comunitară (99% – 131 de asistenți medicali comunitari și 14 mediatori sanitari). … – Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Sunt în curs de identificare soluții (proiecte în derulare) care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale. … – Infrastructura spitalicească este în general veche, iar capacitatea de îngrijire acută este supradimensionată în raport cu nevoile. Există o deplasare semnificativă a pacienților acuți în afara regiunii, în special din județul Mehedinți, care tind să meargă în Timișoara – Regiunea de Vest și din județul Olt, care tind să meargă la București. … – Capacitatea serviciilor de îngrijire paliativă este foarte redusă. … În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RSV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:a)Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile. … b)Inegalități în accesul la servicii în și între județe, în special în ceea ce privește asistența de specialitate, determinând deplasarea masivă a pacienților către unitățile medicale din regiunile învecinate. … Un studiu din 2013*4) arată că 10,2% din populația de 15 ani și mai în vârstă din RSV nu a putut merge la un specialist atunci când este nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele situației:*4) Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România.– 67% au menționat costurile prea mari; … – 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție; … – 10% menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală. … Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în RSV oferă o bază foarte puternică pentru intervenție. + 
Capitolul IIVIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE + 
VIZIUNEA STRATEGICĂConform Raportului Comisiei Europene și OECD "România – Profilul de țară pentru sănătate 2019", care evidențiază caracteristici ale sistemului de sănătate din România, evaluarea rezilienței sistemului, arată o dependență mare de serviciile spitalicești, iar asistența medicală primară dispune de resurse umane insuficiente în unele regiuni și este, în același timp, prea puțin utilizată, pacientul accesând direct serviciile spitalicești, deși se prevede intervenții pentru creșterea rolului asistenței medicală primare.Raportul evidențiază faptul că finanțarea alocată pentru sănătate în România este cea mai mică dintre țările UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1.029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2.884 EUR, sau 5% din PIB (comparativ cu media UE de 9,8%). Raportul arată că în termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă. În perioada 2014 – 2020, au fost susținute programe de consolidare a asistenței medicale primare, a asistenței comunitare și a asistenței medicale ambulatorii de specialitate, dar proporția cheltuielilor dedicate acestor sectoare rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18%, comparativ cu media UE de 30%). De asemenea, alocarea pentru prevenție în România e mult mai scăzută față de țările UE (18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1% la nivelul UE).Viitoarea strategie 2021 – 2027 pentru sectorul de sănătate, va trebui să fie construită pe o alocare financiară corespunzătoare, care să permită consolidarea și dezvoltarea obiectivelor prioritare ale sistemului de sănătate.Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 – 2020 proiecta o națiune de oameni sănătoși și productivi prin accesul la servicii calitative de prevenție, urgență, tratament și reabilitare, utilizarea eficientă și eficace a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici.Noua strategie națională de sănătate, ce va fi elaborată de Ministerul Sănătății pentru perioada 2021 – 2027, va susține viziunea de consolidare a sănătății populației, îmbunătățire a accesului la servicii medicale de calitate sigure, eficace și sustenabile, cu continuarea obiectivelor enunțate în strategia precedentă și definirea unor obiective specifice noi. Alocarea financiară adecvată va fi condiție esențială pentru succesul strategiei.La nivelul RSV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, accesul la serviciile de sănătate și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.Astfel, pentru perioada 2021 – 2027, viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în RSV este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare bine reprezentate, cu un rol eficient de prevenție și monitorizare a pacienților cu afecțiuni cronice, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale adaptată nevoilor pacienților, flexibilă, coordonată și sustenabilă. Noul spital regional de urgență, aflat în vârful rețelei de spitale, va reprezenta un pol de excelență al serviciilor medicale terțiare din regiune, un model de organizare, funcționare și finanțare optimizată, pentru rezolvarea completă a cazurilor complexe din regiune cu rezultate de îmbunătățire a stării de sănătate, scădere a mortalității și morbidității, eficiență crescută.În conformitate cu strategia anterioară, principalele caracteristici ale viitorului sistem de sănătate al RSV vor fi:– Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității; … – Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RSV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane, și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate; … – Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, dar și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate. …  + 
DIRECȚIILE STRATEGICEImplementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RSV, sunt:– Consolidarea unităților de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară prin extinderea celor două rețele, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu; … – Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de asistență medicală ambulatorie; … – Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară – asistență în ambulatoriu – spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară – asistență socială – promovarea sănătății și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare; integrarea îngrijirii cu scop curativ cu cea paliativă în vederea asigurării calității vieții pacienților cu boli cronice progresive); … – Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului asistenței primare (în monitorizarea și îngrijirea pacienților, inclusiv prin acordarea de servicii preventive), a rolului de "gatekeeper" și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală; … – Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești; … – Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu; … – Dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (cronici, reabilitare, recuperare). … Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RSV; o atenție deosebită se acordă pentru:– Dezvoltarea asistenței medicale comunitare pentru îmbunătățirea accesului la asistența medicală în zonele rurale și pentru comunitățile marginalizate, în special în județele Mehedinți, Olt, Dolj și Vâlcea; … – Reducerea inegalității interjudețene, în special prin consolidarea asistenței medicale primare și ambulatorii din județele Olt și Mehedinți, care rămân în urma celorlalte trei județe din regiune; … – Reorganizarea rețelei spitalicești și consolidarea capacității serviciilor spitalicești complexe (în special în județul Dolj, unde se va dezvolta un Spital Regional de Urgență), având în vedere natura actuală fragmentată și starea precară a infrastructurii spitalicești; … – Integrarea serviciilor de asistență medicală, atât pe verticală (asistență medicală primară – ambulatorie – spital), cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară – asistență socială – promovarea sănătății și prevenția bolilor – terapie – reabilitare, integrarea curativ – paliativ); … – Reconceperea traseelor pacienților prin consolidarea rolului de "paznic" al asistenței primare și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală; … – Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative integrate la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și de spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu. … – Dezvoltarea capacităților de intervenție de sănătate publică, a capacităților suplimentare ale spitalelor și a altor furnizori de servicii medicale pentru servicii medicale acordate pacienților în pandemie actuală, sau în condițiile altor tipuri de amenințări pentru sănătate. … În mod specific, se vor dezvolta direcții strategice pentru creșterea rezilienței sistemului de sănătate, pentru a răspunde corespunzător la presiunea creată de actuala pandemie cu SARS-CoV-2. Reziliența sistemului de sănătate poate fi definită prin capacitatea instituțiilor, a furnizorilor de servicii și a populației de a se pregăti și a răspunde în mod eficient situațiilor de criză, cu scopul de a proteja eficient viața și sănătatea populației, în timpul și după perioada de criză.Astfel, măsurile propuse vor fi focalizate pe:a)decizii la nivel local, la nivelul spitalelor, a altor unități sanitare și a autorităților locale, pentru reorganizarea serviciilor, adaptarea infrastructurii fizice, recrutare de resurse umane:– asigurarea zonelor de triaj și decontaminare, a circuitelor separate, a zonelor de izolare, … – flexibilitate în vederea reorganizării, a identificării de servicii alternative, a asigurării capacităților suplimentare în caz de criză, … – asigurarea cu echipamente și materiale pentru diagnostic și tratament, inclusiv pentru necesitate suplimentară în criză; … – organizare zone covid-noncovid pentru a asigura continuitatea asistenței medicale fără întrerupere, atât pacienților cu Covid-19, cât și celor non-Covid-19, cu afecțiuni medicale și chirurgicale acute și cronice … – asigurarea capacității de testare și screening, … – asigurarea capacității de supraveghere, control epidemiologic, … – asigurarea de rezerve, stocuri medicamente, materiale sanitare, materiale de protecție sanitară, … – organizarea centrelor de vaccinare, … – extindere, dezvoltare servicii medicale de telemedicină în serviciile preventive și ale celor de medicină de familie … – extindere, integrare a serviciilor de medicină de familie cu celelalte servicii medicale pentru asistența pacienților Covid care nu necesită internare și monitorizarea post externare. …  … b)decizii la nivel central pentru asigurarea de medicamente, materiale, echipamente, vaccinuri și a capacității de intervenție și coordonare a serviciilor de sănătate publică în contextul pandemiilor, epidemiilor:– dezvoltarea producției naționale de medicamente, producției de vaccinuri, echipamente, materiale sanitare, … – dezvoltarea rețelei de transfuzii sânge, produse din sânge, asigurarea sistemului cu aceste produse, … – asigurarea furnizării continue de medicamente necesare populației, … – dezvoltarea rețelei naționale de laboratoare de microbiologie, virusologie și alte laboratoare, … – dezvoltarea serviciilor medicale esențiale pentru populație, pentru patologii acute și cronice, în condiții pandemice, inclusiv prin investiții în infrastructură, … – creșterea capacității instituționale a Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, a direcțiilor de sănătate publică pentru elaborarea, organizarea și implementarea planului de intervenție în pandemii, a capacității de supraveghere și control epidemiologic, … – optimizarea organizării și implementării programului de vaccinare a populației, … – programe de formare rezidenți și angajare personal pentru specialități deficitare: epidemiologie, sănătate publică, ATI, laborator, boli infecțioase, … – adoptarea de măsuri și proceduri specifice pentru protejarea sănătății populației în spitale, în comunitate, școli, la locurile de muncă, instituții, zone de recreere, spații comune etc. …  …  + 
ASIGURAREA CADRULUI LEGAL DE ORGANIZARE ȘI FINANȚARE PENTRU SUSȚINEREA MĂSURILOR DIN PLANUL DE SERVICIIMăsurile de reorganizare/dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.Odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență Craiova se vor pregăti și implementa măsuri pentru organizarea și reglementarea rețelei de servicii spitalicești la nivel de regiune, sisteme de trimitere și fluxuri de pacienți, trasee clinice pentru anumite tipuri de afecțiuni, mecanisme de integrare a serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare.În acest scop, Ministerul Sănătății derulează proiecte de asistență tehnică pentru actualizarea tarifelor serviciilor medicale, de identificare a unor soluții moderne de management și finanțare a serviciilor medicale, îmbunătățirea calității și siguranța pacientului, adoptarea de ghiduri și protocoale clinice pentru managementul principalelor patologii, utilizarea unor proceduri administrative standardizate pentru spitale, etc.Rezultatele proiectelor menționate se vor transpune în acte normative ce vor fi aprobate de Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau alte instituții/autorități publice centrale, în funcție de domeniul de reglementare vizat.Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.În ceea ce privește finanțarea proiectelor de îmbunătățire/înființare infrastructură nouă în sistemul de sănătate, precum și plata unor servicii medicale, care nu sunt decontate din FNUASS (de exemplu asistența medicală comunitară) aceasta va putea fi asigurată din programele finanțate din fonduri europene din perioada 2021 – 2027, bugetul statului sau bugetele locale, după caz. + 
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC	PROBLEME IDENTIFICATE	INTERVENȚIA NECESARA	CONDIȚII NECESARE	REZULTATE
Sănătate publică	Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în comparație cu media națională	Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară	Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi	Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională
	Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.	Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară.Dezvoltarea îngrijirilor paliative.	Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi.Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie.A fost revizuit curriculum-ul de management al bolilor cronice pentru rezidențiatul de MF	Reducerea poverii bolilor cronice; Creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție.
	Probleme de management al epidemiei Covid 19.	Consolidarea capacității de supraveghere epidemiologică, diagnostic, comunicare, management și control epidemii/pandemii	Actualizare legislație.Dezvoltare servicii și alocare resurse.	Combaterea și controlul îmbolnăvirilor, îmbunătățirea sistemului de comunicare și management al epidemiilor (sistem informațional adecvat), vaccinarea populației, supraveghere eficientă.
Servicii medicale	Asistență medicală primară inegal distribuită, insuficientă, suplimentarea gamei de servicii oferite de medicul de familie, inclusiv pentru monitorizarea pacienților cu covid 19.	Recrutarea între 43 – 72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie	Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF. Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.	Acoperire cu medici de familie îmbunătățită
	Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară.	Suplimentarea echipelor de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic.	Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară.Consolidarea integrării cu asistența medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară.	Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială.
	Capacități spitalicești inegal distribuite	Înființare spital regional	Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene. Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate. Dezvoltarea capacităților suplimentare flexibile (infrastructura, echipamente, medicamente, materiale, vaccinuri și resurse umane) ale spitalelor pentru a acorda servicii medicale specializate pacienților în pandemia actuală/alte amenințări, precum și a unor servicii de reabilitare post îmbolnăvire Covid 19.	1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiuneIndicatori de rezultat la nivel pacienți
	Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită.	Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane.	Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare și cu deficit ridicat.Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.	Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante.
	Proporție crescută de spitalizări evitabile.	Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi.	Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară.Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.	Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară/ambulatorie/pe termen lung.
	Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung	Modificarea legislației la nivel național.Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru îngrijiri pe termen lung, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și îngrijire de lungă durată cu 25%.	Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă).	Pacienții cronici care se încadrează în criteriile îngrijirii pe termen lung să beneficieze de servicii în spații adecvate.
	Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paliativă.	Elaborarea strategiei naționale, dar și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative.Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027.Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată în spital și la domiciliu, inclusiv servicii de telemedicină pentru zonele rurale sau greu accesibile. Asigurarea existenței unui serviciu de îngrijire paliativă cu minim 25 paturi pentru fiecare capitală de județ.Instruirea a 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.	Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului.Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie.Includerea îngrijirilor paliative în programa de instruire a asistenților medicali comunitari.Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu.Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.	Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri la nivel de sistem	Adaptabilitate, flexibilitate redusă la nevoile sistemului de sănătate și la metode moderne planificare și management a serviciilor medicale, coordonare și complementaritate reduse, duplicare, ineficiență.	Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate. Reglementări, noi privind reorganizarea serviciilor, creșterea calității și siguranței, îmbunătățirea managementului și finanțării; coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății		Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate, pentru perioada 2021 – 2027.
	Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare.	Stabilirea responsabilităților de planificare la nivel decizional înalt, la nivelul structurilor din MS, la nivel local pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale.		Servicii sanitare planificate și coordonate.
	Sisteme informatice insuficient dezvoltate și integrate	Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare,Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.		Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.

 + 
Capitolul IIIPLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIREA.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE + 
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITEÎn 2019, numărul medicilor de familie din RSV raportat de Institutul Național de Statistică a fost 1315, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Dintre medicii de familie 664 (50,5%) au lucrat în mediul rural, având în vedere că distribuția populației în regiune este preponderent rurală.Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,9 la 10.000 loc.) este ușor crescută față de media naționale (6,3 la 10.000 loc.); acoperirea cu medici este mai mare în județul Dolj (8,1 la 10.000 loc.) și mult mai mică în județul Vâlcea (5,8 la 10.000 loc.). De remarcat că în mediul urban în Județul Dolj și Mehedinți indicele este mult mai mare decât media pe țară și regiune.
Figura 3: Numărul medicilor de familie/10 000 locuitori (2019)Sursa datelor: Institutul Național de StatisticăTabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RSV

Județ	Consultații per capita (medicina de familie) (zone urbane)	Consultații per capita (medicina de familie) (zone rurale)	Localități fără medici de familie
Dolj	3.6	3.0	1
Gorj	4.2	3.6	0
Mehedinți	5.0	2.6	5
Olt	2.2	1.6	1
Vâlcea	4.4	3.3	2
RSV	3.8	2.8	9

Sursa: INSP-CNSISP 2019 (consultații/locuitori)O estimare a numărului de medici de familie din RSV (pe baza datelor din 2019) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 206 medici de familie în zona urbană și un deficit de 382 medici zona rurală.În anul 2019 au fost identificate 9 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7. + 
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONALa)Numărul de MF va crește cu 2% – 4%. Ei vor fi atrași în zonele rurale, în special în comunele fără MF*5) și în special în Mehedinți (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.*5) Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din RSV fără medic de familie (date 2019). Lista va fi actualizată la momentul implementării. … b)Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân, de col uterin și de colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale, pentru întărirea prevenției; … c)Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea grupării cabinetelor medicale (cabinetelor medicale asociate/grupate/societăți), pentru îmbunătățirea calității și continuității asistenței medicale … d)Se propune derularea unor proiecte-pilot în care plata să se efectueze pe bază de performanță a MF (în două județe). Standardele de monitorizare și evaluare pentru acest nou mecanism de plată se vor baza pe arii de activități precum cele de mai jos.– Va fi un sistem de recompensare (pozitiv) și nu o abordare penalizatoare (negativă); … – Obiectivele vor fi stabilite în funcție de prioritățile de sănătate publică și de programele naționale de sănătate, inclusiv de exemplu:» Stimulente financiare pentru a încuraja MF să-și asume rolul de "paznic";» Rolul MF în eficacitatea programelor de depistare a cancerului în zona de captare (de exemplu: % dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani implicate în programe de screening al cancerului de col uterin, % din populația eligibilă care participă la programul de screening al cancerului colorectal);» Angajarea MF în gestionarea pacienților cu boli cronice (de exemplu: numărul de pacienți diabetici cu trei analize HbA1c înregistrate în ultimele 12 luni; numărul de pacienți cu tensiune arterială ridicată cu tensiunea arterială controlată la fiecare 6 luni);» Asigurarea de îngrijiri paliative de bază pentru pacienții cu boli cronice progresive (de exemplu: număr pacienți cu nevoi de îngrijiri paliative identificați prin instrumente de screening sau prin alte metode, număr pacienți cu durere dată de existența bolilor cronice progresive care au durerea controlată)» Respectarea programelor naționale de imunizare pentru copii și vârstnici;» Alte criterii care trebuie determinate pentru a îmbunătăți calitatea și/sau eficiența. Măsurile de la nivel regional specificate mai sus trebuie susținute de reforme la nivel național. …  … e)În același timp, se propune revizuirea pachetului de asistență medicală de bază (în conformitate cu Ghidul Național și concluziile discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru a spori capacitatea de reacție a MF privind:– Educație și consiliere în sănătate; … – Îngrijiri legate de sarcină, inclusiv îngrijire prenatală și postpartum; … – Suplimente nutriționale; … – Servicii de planificare a familiei; … – Îngrijirea copilului (inclusiv imunizarea), sfaturi și educație pentru sănătate; … – Managementul și urmărirea bolilor cronice; … – Managementul urmăririi bolilor persoanelor vârstnice; … – Screeningul cancerului (în special pentru cancerul de sân și de col uterin); … – Monitorizarea unor boli transmisibile. …  … f)În RSV, aproximativ 600 cabinete reprezentând 90% din cabinetele MF funcționează în clădirile care sunt deținute de autoritățile locale; din aceste 600 de cabinete, aproximativ 40%, adică 248 cabinete au fost reabilitate până în 2012 de către autoritățile locale. … g)În cadrul viitorului Program Operațional Sănătate (POS), un fond special va fi creat pentru a sprijini recondiționarea/dotarea restului cabinetelor MF (peste 300). Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale, de la nivel național, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritate pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie vor fi bazate pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea asocierii, grupării cabinetelor (cabinete medicale asociate/grupate/societăți) pentru creșterea calității, a gradului de acoperire a serviciilor, etc. … h)Creșterea capacității a 30% dintre medicii de familie din RSV de a oferi îngrijiri paliative de bază. …  … B.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ + 
ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALEConform datelor din 2019, în RSV există un număr de 470 asistente medicale comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a compartimentelor de asistență medicală comunitară de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, precum și de la bugetul local al unor unități administrativ teritoriale. În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este O.U.G. nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin H.G. nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.Deși sistemul de asistență medicală comunitară a înregistrat în perioada 2014 – 2019 o creștere a personalului angajat cu 255 asistenți medicali comunitari și 22 mediatoare sanitare, în prezent se înregistrează deficiențe de repartiție a personalului, conform nevoilor. O analiză a diferențelor evidențiază faptul că în 2019 există un surplus de 62 de asistenți comunitari (35 în zonele rurale și 27 în zonele urbane) în comparație cu normativul aprobat. Gorj este județul cu cel mai mare surplus de asistenți medicali comunitari în rural (83), în timp ce Mehedinți înregistrează cel mai mare deficit. Mediatorii sanitari se vor putea angaja în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni (având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă).Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural/urban și județe este redată în tabelul de mai jos.Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV, 2014 – 2019

JUDEȚUL	RURAL				URBAN
	AMC		MS		AMC		MS
	2014	2019	2014	2019	2014	2019	2014	2019
Dolj	36	87	3	13	2	8	2	2
Gorj	20	101	2	5	1	32	6	9
Mehedinți	33	69	14	15	2	12	0	4
Olt	63	81	2	1	13	23	9	9
Vâlcea	45	57	2	2	0	0	2	4
Total	197	395	23	36	18	75	19	28

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitariSursa datelor: MS – UISTabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV în rural și urban, 2014 – 2019

Indicatori	Rural					Urban
	Situația		Necesități teoretice cf. normativului național*6)		Situație			Necesități teoretice cf. normativului național*7)
	2014	2019	2014	2019	2014		2019	2014	2019
Număr de comunități cu populație marginalizată	160	160			39		39
Număr populație marginalizată	179 801	179 801			24 108		24 108
Număr asistenți medicali comunitari	197	395	163	35 surplus	18		75	30	27 surplus
Număr mediatoare sanitare	23	36	NA	NA	19		28	NA	NA

*6) Referință: populația 2014.*7) Referință: populația 2014.*) Notă: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021.Distribuția pe județe a necesarului de asistenți comunitari din RSV este prezentată mai jos.

Figura 4: Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019Sursa: Analiza datelor INSP

 + 
ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONALDezvoltarea unui număr minim de 10 noi echipe comunitare integrate*8) în RSV până în anul 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile și oriunde unde este nevoie. Pentru crearea acestor echipe integrate se vor identifica surse de finanțare externe; astfel, 9 comunități din regiune vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale – în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale – în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății – în calitate de partener 2, implementat în perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 8.*8) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n° 18/2017), H.G. nr. 324/2019 e aprobată.Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:– dezvoltarea unui număr minim de 10 de noi echipe comunitare integrate*9) în RSV până în 2027 (prima rundă de propuneri); … – noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; … – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare); … – alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie. …  … C.ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ + 
REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTEÎn RSV există 50 spitale: 39 spitale de asistență medicală acută (care au și secții/compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 11 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:– 30 sunt spitale publice de îngrijire acută; … – 5 sunt unități private de asistență medicală acută; … – 6 sunt îngrijiri pe termen lung/facilități publice pentru afecțiuni cronice, … – 9 sunt unități private cu paturi de cronici. … Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale	Îngrijire acută	Îngrijire cronică	Total	Publice Îngrijire acută	PrivateÎngrijire acută	PubliceÎngrijire cronică	PrivateÎngrijire cronică	TOTAL
Dolj	14	7	21	11	3	2	5	21
Gorj	7	1	8	7	0	1	0	8
Mehedinți	4	0	4	4	0	0	0	4
Olt	4	2	6	4	0	1	1	6
Vâlcea	6	5	11	4	2	2	3	11
Total	35	15	50	30	5	6	9	50

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019Tabel 7: Număr total de paturi

Județ
	Spitale publice			Spitale private			Total Sp. publice + private
Nr. paturi cronici	Nr. paturi acuți	Total	Nr. paturi cronici	Nr. paturi acuți	Total	Nr. paturi cronici	Nr. paturi acuți	Total
Dolj	1.061	3.150	4.211	188	25	213	1249	3.175	4.424
Gorj	389	1.503	1.892	0	0	0	389	1.503	1.892
Mehedinți	235	1.071	1.306	0	0	0	235	1.071	1.306
Olt	328	1.482	1.810	15	0	15	343	1.482	1.825
Vâlcea	363	1374	1.737	85	36	121	448	1.410	1.858
Total	2.376	8.580	10.956	288	61	349	2.664	8.641	11.305

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019Numărul total de paturi pentru îngrijire acută este de 8.641. Cele 14 spitale/clinici private sunt situate în județele Dolj și Vâlcea și sunt entități mici cu 5 până la 40 de paturi; numai unul în Dolj are 112 paturi.Tabelul 7.1 – DMS și ROP în spitalele publice – secții de acuți 2019

Județ	Nr. Paturi contractate	Nr. Cazuri Externate	Nr. zile spitalizare	DMS*10) acuți	ROP*11) acuți
Dolj	2983	127868	731411	5,72	64%
Gorj	1502	62724	372981	5,95	68%
Mehedinți	1061	38775	228073	5,88	58%
Olt	1482	57726	323593	5,61	60%
Vâlcea	1438	52132	341561	6,55	68%
Regiune SV	8466	339225	1997619	5,89	64%

*10) Durata medie de spitalizare.*11) Rata ocupare/utilizare a paturilor.Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019.Conform datelor furnizate de CNAS, în anul 2019, spitalele nu au semnat contracte de finanțare cu casele de asigurări de sănătate pentru toate paturile din structură, ci conform tabelului de mai jos, având în vedere că, la contractare poate fi luat în considerare doar numărul de paturi contractabile cu încadrarea în planul de paturi aprobat la nivel județean, stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătății, Ministerul Sănătății propune o dată la 3 ani, Planul național de paturi, care se aprobă prin Hotărâre a guvernului.

În aplicarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Prin H.G. nr. 115/2017 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioada 2017 – 2019, iar prin H.G. nr. 337/2020 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioada 2020 – 2022, acte normative potrivit cărora numărul total de paturi pentru anii 2017 – 2022, numărul total de paturi aprobat la nivel național este de 119.579.Numărul total de paturi mai sus prevăzut reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare.Detalierea pe județe, respectiv pentru municipiul București a numărului total de paturi, se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea prealabilă a ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, respectiv a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se publică în Monitorul oficial al României, partea I.CNAS utilizează IU-pat ca unul dintre criteriile de contractare. La stabilirea numărului de paturi contractabile pentru fiecare spital se au în vedere necesarul de servicii medicale pe specialități inclusiv pentru serviciile medicale acordate asiguraților din alte județe, specialitățile deficitare și condițiile specifice existente la nivel local. Indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel național luat în calcul la stabilirea capacității spitalului funcție de numărul de paturi contractabile pentru secții/compartimente de acuți este 290 zile și pentru secții/compartimente de cronici și îngrijiri paliative 320 zile.Tabel Nr. 8 paturi (public și privat) contractate, în anul 2019

Județ	Nr. paturi acuți	Nr. paturi cronici	Total paturi contractate
Dolj	2.983	1.215	4.198
Gorj	1.502	386	1.888
Mehedinți	1.061	235	1.296
Olt	1.482	348	1.830
Vâlcea	1.438	458	1.896
Total	8.466	2.642	11.108

Deși numărul de paturi contractabile a fost constant la nivel de regiune, în 2019 s-a înregistrat o ușoară scădere a paturilor pentru acuți, cu o creștere consecutivă a paturilor pentru cronici față de anul 2015. (143 paturi).Tabelul nr. 9 Rata de ocupare a paturilor – ACUȚI

Județ	Cod spital	Denumire spital	Sp. Public	Sp. Acut	Nr. paturi contractabile 2019	Nr. Cazuri Externate	Nr. zile spit.	ROP	ROP față de optim (290 zile)
Dolj	DJ01	Spitalul Județean Clinic de Urgență Craiova	Public	Acut	1203	51637	293008	67%	84%
	DJ02	Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova	Public	Acut	403	19323	99366	68%	85%
	DJ03	Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș" Craiova	Public	Acut	269	10948	65943	67%	85%
	DJ04	Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Băilești	Public	Acut	118	4637	22786	53%	67%
	DJ05	Spitalul "Filisanilor" Filiași	Public	Acut	148	5760	32726	61%	76%
	DJ06	Spitalul Orășenesc Segarcea	Public	Acut	107	4239	22108	57%	71%
	DJ07	Spitalul Municipal Calafat	Public	Acut	205	6378	32335	43%	54%
	DJ13	SPITALUL ORĂȘENESC "AȘEZĂMINTELE BRÂNCOVENEȘTI" DĂBULENI	Public	Acut	88	3222	18337	57%	72%
	DJ18	SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA	Public	Acut	52	1396	8918	47%	59%
	DJ20	SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA	Public	Acut	270	10302	81140	82%	104%
	DJ30	Centrul Medical Mogos Med	Privat	Acut	4	140	148	10%	13%
	DJ40	SC Eiffel Med SRL	Privat	Acut	16	870	2516	43%	54%
	DJ55	SC Onioptic Medical PD SRL	Privat	Acut	5	292	475	26%	33%
	M 02	SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ "DR. STEFAN ODOBLEJA	Public	Acut	182	6852	39059	59%	74%
	T 04	SPITAL CLINIC CF CRAIOVA	Public	Acut	105	3174	15685	41%	52%
DJ Total					3175	129170	734550	63%	80%
Gorj	GJ01	Spitalul Județean Târgu Jiu	Public	Acut	800	32293	189310	65%	82%
	GJ02	Spitalul Municipal Motru	Public	Acut	136	4974	29259	59%	74%
	GJ03	Spitalul de Urgență Tg Cărbunești	Public	Acut	231	11089	73910	88%	110%
	GJ04	Spitalul Orășenesc Rovinari	Public	Acut	89	3601	19352	60%	75%
	GJ05	Spitalul Orășenesc Novaci	Public	Acut	74	3341	17899	66%	83%
	GJ06	Spitalul Orășenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbești-Jiu	Public	Acut	64	2876	15839	68%	85%
	GJ10	SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE TUDOR VLADIMIRESCU	Public	Acut	41	1274	10246	68%	86%
	GJ11	Spitalul Orășenesc Turceni	Public	Acut	68	3276	17166	69%	87%
GJ Total					1503	62724	372981	68%	86%
Mehedinți	MH01	Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin	Public	Acut	846	30079	181788	59%	74%
	MH02	Spitalul Municipal Orșova	Public	Acut	89	3325	15029	46%	58%
	MH05	Spitalul Orășenesc Baia de Arama	Public	Acut	66	2670	15223	63%	80%
	T 13	SPITALUL GENERAL CF DROBETA TURNU SEVERIN	Public	Acut	70	2701	16033	63%	79%
MH Total					1071	38775	228073	58%	73%
OT	OT01	Spitalul Județean Slatina	Public	Acut	951	37968	213867	62%	78%
	OT02	Spitalul Orășenesc Bals	Public	Acut	81	3110	17573	59%	75%
	OT03	Spitalul Municipal Caracal	Public	Acut	348	12479	71687	56%	71%
	OT04	Spitalul Orășenesc Corabia	Public	Acut	102	4169	20466	55%	69%
OT Total					1482	57726	323593	60%	75%
VL	VL01	Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea	Public	Acut	1011	38083	254879	69%	87%
	VL03	Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Drăgășani	Public	Acut	175	6088	38661	61%	76%
	VL04	Spitalul Orășenesc Horezu	Public	Acut	88	4055	24725	77%	97%
	VL05	Spitalul Orășenesc Brezoi	Public	Acut	47	1929	9772	57%	72%
	VL06	SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "C. ANASTASATU" MIHĂEȘTI	Public	Acut	53	1977	13524	70%	88%
	VL11	SC INCARMED SRL RÂMNICUL VÂLCEA	Privat	Acut	30	1400	5593	51%	64%
	VL15	SC RAPITEST CLINICA SRL	Privat	Acut	6	319	1029	47%	59%
VL Total					1410	53851	348183	68%	85%
Regiune SV Total					8641	342246	2007380	64%	80%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019.Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, a capacității limitate de asigurare a rolului de "paznic" al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și 58% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și/sau de MF.În 2019, rata de ocupare a paturilor în spitalele de îngrijire acută s-a încadrat între 41% și 88% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 64%.Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 342.246 și aproximativ 2 milioane de zile de spitalizare în 2019, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 4,2 la 1.000 de locuitori, mai puțin decât media națională. Numărul de internări la 1000 locuitori este de 16,5% (figura 5), o rată mai scăzută față de cea propusă a fi atinsă în 2020. Ratele mari înregistrate la Dolj sunt explicate prin faptul că, că spitalele doljene sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune ce nu pot fi rezolvați în alte județe din regiune (spitale de trimitere). În același timp, se observă rate foarte scăzute ale internărilor (chiar față de media europeană și față de cea națională) pentru spitalele ce deservesc pacienți din județele Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populațieSursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2019Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională.Conform unui studiu din 2014, spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.În concluzie:– la nivel de regiune, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare și ambulatorii. … – unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută sunt concentrate în județul Dolj, cu un total de 3.175 paturi, respectiv 37% din numărul de paturi de acuți la nivelul regiunii. … – ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Dolj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, chiar centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune. … – în proporție de 58% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării; în plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și/sau de către MF. …  + 
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilareDin totalul celor 8.641 de paturi de îngrijire acută existente în RSV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 37% sunt situate în județul Dolj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Dolj. Analiza distribuției paturilor pe specialități și estimarea capacităților viitoare se va face de echipe comune de la nivel regional pentru dezvoltarea planurilor locale de servicii medicale.Tabelul 10: Procentul de paturi per specialitate în RSV

Specialitate	Secție	Nr. Paturi contractabile			% Paturi contractabile		Paturi la 1.000 locuitori		Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova
		Regiune SV	Jud. Dolj	Alte județe	Jud. Dolj	Alte județe	Reg. SV	Jud. Dolj	Nr. Paturi	% din jud. Dolj	% din reg. SV
Specialități chirurgicale
Chirurgie generală	Chirurgie generală	931	348	583	37%	63%	0,43	0,50	180	52%	19%
	Chirurgie laparoscopică	5		5		100%	0,00	0,00
Chirurgie orală și maxilo-facială	Chirurgie maxilo-faciala	33	25	8	76%	24%	0,02	0,04	25	100%	76%
Chirurgie pediatrică/ Ortopedie pediatrică	Chirurgie pediatrică	35		35		100%	0,02	0,00
	Chirurgie și ortopedie pediatrică	59	25	34	42%	58%	0,03	0,04	25	100%	42%
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructive	Arși	15	10	5	67%	33%	0,01	0,01	10	100%	67%
	Chirurgie plastică și reparatorie	51	26	25	51%	49%	0,02	0,04	25	96%	49%
Chirurgie toracică	Chirurgie toracică	30	25	5	83%	17%	0,01	0,04	25	100%	83%
Chirurgie vasculară	Chirurgie vasculară	18	10	8	56%	44%	0,01	0,01	10	100%	56%
Neurochirurgie	Neurochirurgie	33	25	8	76%	24%	0,02	0,04	25	100%	76%
Obstetrică-ginecologie	Obstetrică-ginecologie	804	328	476	41%	59%	0,37	0,47	113	34%	14%
Oftalmologie	Oftalmologie	171	59	112	35%	65%	0,08	0,09	35	59%	20%
Ortopedie și traumatology	Ortopedie și traumatology	312	104	208	33%	67%	0,14	0,15	70	67%	22%
Otorinolaringologie	Otorinolaringologie (ORL)	201	67	134	33%	67%	0,09	0,10	48	72%	24%
	Otorinolaringologie (ORL) copii	10	10		100%		0,00	0,01	10	100%	100%
Urologie	Urologie	205	75	130	37%	63%	0,09	0,11	70	93%	34%
Total Specialități chirurgicale		2913	1137	1776	39%	61%	1,35	1,65	671	59%	23%
Specialități medicale
Boli infecțioase	Boli infecțioase	343	163	180	48%	52%	0,16	0,24
	Boli infecțioase copii	58	58		100%	0%	0,03	0,08
	HIV/SIDA	19	15	4	79%	21%	0,01	0,02
Cardiologie	Cardiologie	499	111	388	22%	78%	0,23	0,16	50	45%	10%
Dermatovenerologie	Dermatovenerologie	152	57	95	38%	63%	0,07	0,08	35	61%	23%
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	139	51	88	37%	63%	0,06	0,07	35	69%	25%
Endocrinologie	Endocrinologie	71	20	51	28%	72%	0,03	0,03
Gastroenterologie	Gastroenterologie	150	53	97	35%	65%	0,07	0,08	40	75%	27%
Hematologie	Hematologie clinică	77	55	22	71%	29%	0,04	0,08
Medicină internă	Medicină internă	1198	401	797	33%	67%	0,55	0,58	75	19%	6%
Nefrologie	Dializă peritoneală	12	3	9	25%	75%	0,01	0,00	3	100%	25%
	Nefrologie	85	22	63	26%	74%	0,04	0,03	22	100%	26%
Neonatologie	Neonatologie (nn și prematuri)	16	16	0	100%	0%	0,01	0,02
	Neonatologie (nou născuți)	221	96	125	43%	57%	0,10	0,14	40	42%	18%
Neurologie	Neurologie	616	195	421	32%	68%	0,28	0,28	15	8%	2%
Neurologie pediatrică	Neurologie pediatrică	10	10		100%	0%	0,00	0,01
Oncologie medicală	Oncologie medicală	254	60	194	24%	76%	0,12	0,09	30	50%	12%
Oncologie și hematologie pediatrică	Oncopediatrie	10	10		100%		0,00	0,01	10	100%	100%
Pediatrie	Pediatrie	785	262	523	33%	67%	0,36	0,38	95	36%	12%
Pneumologie	Pneumologie	323	139	184	43%	57%	0,15	0,20	10	7%	3%
	Pneumologie copii	10	10		100%		0,00	0,01
Psihiatrie	Psihiatrie (acuți și cronici)	15		15		100%	0,01	0,00
	Psihiatrie (Nevroze)	51		51		100%	0,02	0,00
	Psihiatrie acuți	486	144	342	30%	70%	0,22	0,21
	Psihiatrie pediatrică	43	10	33	23%	77%	0,02	0,01
Radioterapie	Radioterapie	47	47		100%		0,02	0,07	47	100%	100%
Reumatologie	Reumatologie	38	30	8	79%	21%	0,02	0,04	25	83%	66%
Total Specialități medicale		5728	2038	3690	36%	64%	2,65	2,95	532	26%	9%
Regiune Sud-Vest		8641	3175	5466	37%	63%	3,99	4,60	1203	38%	14%

În anul 2019 s-au internat în spitalele din RSV un număr de 343.623 pacienți, în secții de acuți și de cronici, reprezentând 95,11% din totalul pacienților internați. În paralel, spitalele din București, Timișoara, Tg. Mureș și Sibiu au gestionat în același an 16.155 internări pentru pacienții din RSV, adică circa 4,5% din totalul internărilor din această regiune, ceea ce confirmă rolul acestor spitale de spitale de trimitere pentru anumite categorii de pacienți din regiune.Conform datelor din 2019, cele mai frecvente patologii ce se internează în alte centre regionale se adresează secțiilor de chirurgie generală, chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, traumatologie, hematologie, oncologie, specialități, care sunt deficitare în prezent, în regiunea SV.Tabelul 11: Numărul internărilor pentru pacienții din SV

Regiunea unde s-a făcut internarea	Număr	%
Spitalele din RSV	343.623	95,11%
București – Ilfov	10.965	3,03%
Vest	3.264	0,90%
Centru	1.926	0,53%
Alte regiuni	1.511	0,42%
Total	361.295	100%

Sursa: Compliarea datelor DRG 2019 – SNSPMPDSTabel 12 – Număr de pacienți din județele RSV internați În regiune și în alte regiuni

Județ Pacient	Internați în alte regiuni								Internați în regiunea SV			Total
	Total alte reg.	din care:							Total SV	din care:
		B	C	NE	NV	S	SE	V		Același județ	alte jud. din RSV
DOLJ	3095	2388	186	6	123	41	32	313	114450	114131	313	117.545
GORJ	3416	1123	334	8	341	1	20	983	67972	66810	1162	71.388
MEHEDINȚI	2551	629	42	9	140	1	11	1101	37167	36491	616	39.718
OLT	4497	3841	155	8	41	210	31	139	63337	61911	1426	67.834
VILCEA	4113	2318	1209	13	286	18	21	122	60697	60103	594	64.810
Total SV	17672	10965	1926	44	937	409	127	3264	343623	339452	4111	361.295

Tabel 13 – Procentul pacienților din județele RSV internați în regiune și alte regiuni

Județ Pacient	Internați în alte regiuni								Internați în regiunea SV			Total
	Total alte regiuni	din care:							Total SV	din care:
		B	C	NE	NV	S	SE	V		Același județ	alte jud. din RSV
DOLJ	11,51	2,03	0,16	0,01	0,10	0,04	0,03	0,21	91,31	91,10	0,21	100%
GORJ	19,33	2,41	0,41	0,01	0,48	0,01	0,03	1,38	95,21	93,59	1,63	100%
MEHEDINȚI	14,44	1,58	0,11	0,02	0,35	0,02	0,04	4,30	93,58	91,88	1,10	100%
OLT	25,45	5,61	0,23	0,01	0,01	0,40	0,05	0,20	93,31	91,21	2,10	100%
VILCEA	23,21	3,61	1,81	0,02	0,44	0,12	0,04	0,19	93,65	92,14	0,92	100%
Total SV	100	3,03	0,53	0,01	0,26	0,11	0,04	0,90	95,11	93,95	1,15	100%

În spitalele din RSV au fost tratați și pacienți din alte regiuni, dar într-o proporție mai mică (9%), comparativ cu alte regiuni.Tabel 14 – Procent pacienți din alte regiuni tratați în spitalele din RSV

Regiune	Nr. cazuri din același județ	Nr. cazuri din alte județe
B	45%	55%
C	84%	16%
NE	79%	21%
NV	82%	18%
S	94%	6%
SE	88%	12%
SV	91%	9%
V	84%	16%

Construcția noului Spital Regional de Urgență va contribui la îmbunătățirea situației prezente, în care pacienții sunt obligați să parcurgă distanțe lungi pentru servicii medicale. Noul Spital Regional de Urgență va putea să ofere servicii specializate pentru cazurile de politrauma, afecțiuni complexe, inclusiv diagnostic și terapie pentru cancer, cazuri care în prezent sunt tratate în București sau Timișoara.Spitalele din RSV au aprobate un număr de 434 de paturi de ATI, care nu sunt incluse în tabelul de mai sus. Dintre acestea, 169 (39%) se află în județul Dolj.Tabelul 15 – Numărul de paturi de ATI în RSV, 2019

Județ	Cod spital	Denumire spital	Sp. Public/Privat	Nr. paturi ATI
DJ	DJ01	Spitalul Județean Clinic de Urgență Craiova	Public	75
	DJ02	Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova	Public	22
	DJ03	Spitalul Clinic Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "V. Babeș" Craiova	Public	10
	DJ04	Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Băilești	Public	5
	DJ05	Spitalul "Filisanilor" Filiași	Public	6
	DJ06	Spitalul Orășenesc Segarcea	Public	5
	DJ07	Spitalul Municipal Calafat	Public	10
	DJ13	Spitalul Orășenesc "Așezămintele Brâncovenești" Dăbuleni	Public	3
	DJ20	Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	Public	6
	DJ30	Centrul Medical Mogos Med	Privat	2
	DJ40	SC Eiffel Med SRL	Privat	5
	M 02	Spitalul Militar de Urgență "Dr. Ștefan Odobleja"	Public	10
	T 04	Spital Clinic CF Craiova	Public	10
DJ Total				169
GJ	GJ01	Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu	Public	40
	GJ02	Spitalul Municipal Motru	Public	5
	GJ03	Spitalul de Urgență Tg Cărbunești	Public	15
	GJ04	Spitalul Orășenesc Rovinari	Public	5
	GJ05	Spitalul Orășenesc Novaci	Public	5
	GJ06	Spitalul Orășenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbești-Jiu	Public	5
	GJ11	Spitalul Orășenesc Turceni	Public	5
GJ Total				80
MH	MH01	Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin	Public	30
	MH02	Spitalul Municipal Orșova	Public	8
	MH05	Spitalul Orășenesc Baia de Aramă	Public	5
	T 13	Spitalul General CF Drobeta Turnu-Severin	Public	4
MH Total				47
OT	0T01	Spitalul Județean de Urgență Slatina	Public	38
	0T02	Spitalul Orășenesc Balș	Public	2
	0T03	Spitalul Municipal Caracal	Public	25
	0T04	Spitalul Orășenesc Corabia	Public	5
OT Total				70
VL	VL01	Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea	Public	45
	VL03	Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Drăgășani	Public	12
	VL04	Spitalul Orășenesc Horezu	Public	6
	VL06	Spitalul de pneumoftiziologie "C. Anastasatu" Mihaești	Public	5
VL Total				68
Regiune SV Total				434

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

 + 
DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICEViziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung/reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor. + 
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RSV● Raționalizarea/optimizarea serviciilor medicale:– Îmbunătățirea eficienței (reducerea DMS și creșterea ROP) … – Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi cu utilizarea de tehnologii medicale avansate și noi protocoale de practică … – Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți … – Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu identificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară … – Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor structuri specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență, creșterea eficacității cu rezultate la nivel de pacient (modele noi – servicii medicale bazate pe valoare, ce se propune a fi dezvoltate în sistem pilot, de către Ministerul Sănătății cu spitalele) … – Implementarea de soluții pentru integrarea serviciilor, dezvoltarea complementară a serviciilor la nivel de județ și regiune … ● Asigurarea rezilienței sistemului, adaptarea la solicitări suplimentare în condiții de epidemii/pandemii/dezastreo Dezvoltarea serviciilor de supraveghere și control, a celor de sănătate publică, intervenții preventiveo Dezvoltarea capacităților suplimentare, flexibile, la nivelul serviciilor de sănătate pentru îngrijirea pacienților cu Covid 19, alte boli transmisibile, în situația unor epidemii/pandemii/dezastre, inclusiv a resurselor umane adecvate● Orizontul de implementare: gradual, până în anul 2027● Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistemFactorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt:● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității/absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;● Indicatorii de mortalitatea evitabilă prin servicii preventive sau curative pentru boli cardio-vasculare, neurologice, cancere,● Indicatorii de mortalitate infantilă● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;● Dezvoltarea continuă a practicilor clinice și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești, alinierea la standardele naționale de acreditare a spitalelor;● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;● Dezvoltarea complementară, rațională, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;● Evaluarea și susținerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectării unor capacități flexibile, reconfigurarea fizică a clădirilor pentru asigurarea triajului, decontaminării, izolării, diagnosticului, tratamentului, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi/servicii/personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igienă și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, rezerve, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente. + 
ȚINTE REGIONALEa)Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 – 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de îngrijiri pe termen lung/cronici/paliative și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.O astfel de reducere se bazează pe:● Reducerea numărului de internări în secții de acuți, în special pentru județele ce depășesc media regională; în 2019 rata internărilor la nivel de regiune era de 16,5/100 locuitori, mai mică decât rata internărilor la nivel de țară (19,9 la 100 locuitori). Este de precizat că județele Mehedinți, Olt și Vâlcea au o rată mult mai mică de internări în servicii de acuți și un număr mai mic de paturi/1000 locuitori, comparativ cu celelalte județe. Se recomandă o abordare diferențiată a țintei pentru reducerea internărilor, în funcție de disponibilitatea și accesul la servicii de asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate.● Îmbunătățirea ratelor de ocupare a paturilor la 80% (rată considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți), până în anul 2027; în același timp, conform practicilor internaționale, pentru determinarea ratelor optime de ocupare a paturilor, se recomandă utilizarea altor criterii cum ar fi complexitatea îngrijirilor, costurile etc.● Durata medie a spitalizării este de 5 – 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală cu o integrare mai bună, spitalele vor primi într-adevăr, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe care necesită o ședere mai lungă datorită complexității tratamentului.● Sprijinirea trecerii de la îngrijire cu internare la internarea cazurilor de zi (între 10% și 20% din totalul internărilor) cu investiții corespunzătoare în tehnologie medicală, adoptare de practici clinice moderne, formare profesională și servicii medicale ambulatorii de urmărire a pacientului.● Reorganizarea serviciilor spitalicești prin transformarea anumitor servicii de acuți în servicii de îngrijire pe termen lung și/sau în alte servicii noi, inovatoare, după modele de bună practică (reducerea numărului de paturi ineficiente în spitale de îngrijire acută).● Adaptarea serviciilor spitalicești la condițiile unor amenințări precum epidemii, pandemii, dezastre.Tabel 16 – Capacitatea de îngrijire spitalicească – cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale

Indicator	2014	2019	Ținta prevăzută în 2026 – 2027
Numărul de internări la 100 locuitori	19,9	16,5	16
Durata medie de spitalizare (zile)	5,40	5,89	5 – 6
Rata de ocupare (%)	66%	64%	80%

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB, 2019Spitalizarea de zi a avut o evoluție semnificativă, în special prin introducerea reglementărilor la nivelul Contractului-cadru care au permis dezvoltarea serviciilor medicale și chirurgicale de către spitale, în sistem de servicii medicale de zi.

Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).Tabelul 17 – Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2019 comparativ cu anul 2016

An	2016		2019
Tip intervenție	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale	Nr. cazuri medicale	Nr. cazuri chirurgicale
Total țară	1.465.446	238.854	1.843.166	281.801
Regiunea SV	115.046	12.302	165.484	17.941

Sursa: date SNSPMPDSBEste de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea de personal și/sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.

Tabelul 18 – Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2019 comparativ cu 2016

An /Servicii	2016	2019
Total țară	2.317.946	2.761.394
Regiunea SV	166.170	221.815

Sursa: date SNSPMPDSBLa nivel național, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. În anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, H.G. nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 – 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.

În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:– Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național); … – dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi; … – modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi; … – Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății; … – Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi; … – Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi. …  … b)Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:> scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);> reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 – 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;> consolidării/dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;> actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform O.M.S. nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. … c)Serviciile de sănătate mintalăConform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (17,3%). Mai multe studii arată că 10 – 20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.În prezent, RSV are un total de 581 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 186 sunt în jud. Vâlcea, iar cele mai puține în Gorj (75 paturi). În plus, în regiune există 883 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice, din care 522 paturi sunt în Dolj. Astfel, în regiune există 0,77 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.Tabel 19 – Situația numărului de paturi contractabile pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în RSV, 2019

JUDEȚ/SPITAL	Nr. paturi psihiatrie acuți	Nr. paturi psihiatrie cronici	Total
DJ	132	522	654
Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești Dăbuleni	12	0	12
Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare	0	480	480
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	120	42	162
GJ	75	70	145
Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu	60	0	60
Spitalul de Urgență Tg-Cărbunești	15	0	15
Spitalul Orășenesc Turceni	0	70	70
MH	85	32	117
Spital Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin	85	32	117
OT	103	143	246
Spitalul Județean de Urgență Slatina	80	4	84
Spitalul Municipal Caracal	8	0	8
Spitalul Orășenesc Corabia	15	0	15
Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu	0	139	139
VL	186	116	302
Spital Județean de Urgență Vâlcea	154	0	154
Spitalul Municipal Drăgășani	32	12	44
Spitalul Psihiatrie Drăgoești	0	104	104
TOTAL	581	883	1464

 … d)Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilăConform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:● Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare (programul Acțiuni prioritare pacienți IMA AP-IMA), la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. La nivelul anul 2019, nu există unități din RSV care derulează programe de cardiologie intervențională și care să fie incluse în AP-IMA conform prevederilor O.M.S. nr. 6/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților critici cu infarct miocardic acut.Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea unor structuri specializate în municipiile din regiune; capacitatea de organizare și funcționare a unor asemenea structuri va fi identificată la nivel regional, cu respectarea O.M.S. nr. 6/2020, iar pentru asigurarea finanțării, se vor înainta proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și a resurselor umane necesare.● Serviciile medicale de oncologie: Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2019 incidența cancerului în România a fost de 307,7 la 100.000 de locuitori, iar în RSV valoarea ratei a fost peste media pe țară – 367,8 la 100.000 locuitori. Județele Dolj, Mehedinți, Olt au valori ale ratei incidenței peste media pe țară și regiune. Județele Gorj și Vâlcea au valori ale ratelor de incidență prin cancer sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,22% din totalul deceselor din România în anul 2019, iar decesele prin cancer în RSV reprezintă 8,9% din total decese prin cancer în România și 1,7% din total decese generale.În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 – 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:> Prevenirea cancerului;> Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);> Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;> Managementului durerii și îngrijirea paliativă.Prin actualul proiect finanțat de Banca Mondială, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a primit echipament nou de diagnostic și radioterapie.Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrării precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 – 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Se propune ca, fiecare spital de oncologie/secție de oncologie din regiune să aibă organizată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative, pentru a putea deservi zone unde spitalele nu au o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.> În cadrul noului spital regional de urgență Craiova se va constitui un centru regional de oncologie, care va oferi servicii de specialitate complexe, de top pentru pacienții din RSV.> Accesul populației la tratament va facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală/chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi).● Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni neurologiceSe urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele cinci județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.Rețeaua regională va include:> un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;> În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.> condiții de transport, precum și standarde definite pentru transferul pacienților;> dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.În conformitate cu prevederile O.M.S. nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCac), cu modificările și completările ulterioare, la nivelul anului 2019 există un număr de 42 de unități sanitare care sunt incluse și derulează programul AP-AVCac, unități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate la art. 23 din Ordinul mai-sus menționat.În RSV există 3 unități sanitare care derulează acest program, după cum urmează:o Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;o Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Jiu;o Spitalul Clinic Județean de Urgență Slatina.● Servicii optimizate pentru gravide și copiiConform analizei mortalității infantile din 2019 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în RSV este de 6,8 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară (6,1 decese la 1000 de născuți vii). Cu excepția județelor Vâlcea și Olt, care înregistrează valori sub media pe țară și regiune (Vâlcea: 5,6 decese la 1000 născuți vii, Olt: 5,4 decese la 1000 născuți vii), celelalte județe din regiune au valori peste media pe țară și regiune. Județul Mehedinți înregistrează a doua cea mai crescută rată din țară, cu 9,8 decese la 1000 născuți vii, mult peste media pe țară și regiune. Rate mari peste media pe țară și regiune se înregistrează și în județul Gorj: 7,4 decese la 1000 născuți vii și județul Dolj: 6,8 decese la 1000 născuți vii.Principalele măsuri pentru dezvoltarea/optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:> creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/neonatal/postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală;> intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meningite, prematuritate, distrofii, malformații congenitale, traumatisme etc.);> integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie. … e)Servicii pentru pacienții vârstnici– Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RSV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:> la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți, inclusiv înființarea/dezvoltarea rețelei de geriatrie,> la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici pentru a crește accesibilitatea și a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii, în condiții de sustenabilitate financiară. …  …  + 
Infrastructură spitalicească și cadrul legalÎn Craiova va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Craiova (1.328 paturi). Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din RSV, tratând pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale din Craiova. În același timp, spre deosebire de celelalte 2 spitale regionale din Iași și Cluj, acest nou spital va avea și un centru modern avansat de diagnosticare și tratare a pacienților cu afecțiuni oncologice, precum și centru avansat pentru afecțiuni cardio-vasculare. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite, pentru a facilita abordarea multidisciplinară a pacientului și a eficientiza utilizarea resurselor.Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune – cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor patru spitale județene de urgență (din județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007 – 2013). În perioada 2014 – 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu obiectivele generale ale Strategiei naționale de sănătate. + 
Spitalele din RSV vor fi reorganizate pe trei niveleSpitale terțiare de nivel regional (trimitere):Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, va oferi servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune și va funcționa pe criterii de performanță și eficiență. Acestea se vor realiza prin dezvoltarea unui nou model de guvernanță clinică, inclusiv organizarea de "centre" medicale, cu gestionarea în comun a personalului, resurselor, utilizarea de echipe multidisciplinare, etc.Centrul oncologic situat în noul spital va funcționa ca centru de nivel terțiar pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din RSV.Spitale județene și municipale de nivel secundar:> Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;> Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova> Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova> Cele patru spitale județene din capitalele celorlalte județe, care funcționează, de asemenea, ca spitale de urgență și care oferă îngrijiri medicale și chirurgicale avansate, inclusiv servicii de spitalizare de zi și care au unități de terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea, servicii integrate de îngrijire în ambulatoriu integrate și facilități avansate de diagnostic și tratament;> Alte spitale municipale din orașele mari.Spitalele de specialitate, situate în principal în municipiul Craiova, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Municipal Filiantropia, Spitalul de Boli Infecțioase).Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate/în curs finanțate de către autoritățile locale și/sau partenerii internaționali de dezvoltare. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Vâlcea a fost reabilitat și dotat cu echipamente în contextul programului operațional regional anterior (2007 – 2013).Prin proiectul finanțat de Banca Mondială, aflat în derulare, s-au furnizat echipamente pentru spitalele județene, spitalele de urgență și unele spitale municipale, pentru UPU, ATI, săli de operație, ambulatorii de specialitate. Spitalele au primit astfel echipamente pentru diagnostic și intervenții de urgență: defibrilator, electrocardiograf, echipamente de ventilație, aparate de anestezie, echipamente pentru intervenții chirurgicale de urgență, monitoare, radiodiagnostic, ecografie Doppler, CT-uri etc.Un centru nou de radioterapie a fost dotat și funcționează în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Prin Proiectul finanțat de Banca Mondială au fost finanțate și echipamente și materiale necesare pentru personalul sanitar și echipamente adiționale necesare creșterii capacității spitalelor de a îngriji pacienții cu Covid 19.Prin POR 2014 – 2020 s-a finanțat și reabilitarea energetică a unora dintre spitale. De asemenea, s-au finanțat proiecte pentru achiziționarea de echipamente de înaltă tehnologie pentru unele spitale județene.Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament sunt efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament. + 
PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VESTViitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din RSV poate fi structurată astfel:– 1 spital regional de urgență care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune, ce include în structură și un centru oncologic de nivel regional; SRU va avea și rol de spital județean pentru județul Dolj; … – 4 spitale județene de urgență (Gorj, Vâlcea, Mehedinți, Olt); … – spitale de specialitate (infecțioase, pneumologie, psihiatrie); … – spitale municipale/orășenești; … – spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; … – spitale de cronici, reabilitare, recuperare … – unități de îngrijiri paliative. …  + 
REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTIa)Județul DoljSituația la 31 decembrie 2019*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți**): 2983**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliație: 1215Numărul total de paturi: 419820 spitale existente în prezent: 12 publice (10 spitale pentru îngrijire acută și 2 pentru îngrijire cronică) și 8 facilități privateTabelul 20: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Dolj (paturi contractate)

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturi de îngrijire acută	Nr. paturi de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
1	Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova	Public	1238	90	Viitorul SRU cu 807 paturi spitalizare continuă acuți	În Craiova se va construi un nou spital regional de urgență. Acesta va înlocui în întregime actualul Spital Clinic Județean de Urgență Craiova. Conform studiului de fezabilitate aprobat, noul concept de organizare a SRU se bazează pe:– gruparea specialităților/patologiilor înrudite pe centre, care reflectă necesitatea unor relații strânse de lucru în furnizarea de servicii de îngrijire acute și de urgență, secundare și terțiare, integrarea unor protocoale operaționale de lucru ce vor permite o utilizare flexibilă a spațiilor și resurselor, echipe multidisciplinare pentru cazuri complexe, creșterea calității serviciilor medicale și încorporarea unor unități de terapie intensivă la nivelul unora dintre centre (USTACC, UAVCA); structura propusă pe centre cuprinde: centrul pentru cap și gât, centrul pentru inimă și torace, centrul abdominal, centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumă, centru de medicină internă, centrul pentru mamă și copil, centrul radioterapie și oncologie și de îngrijire paliativă.– existența unor structuri avansate și complexe pentru îngrijire de urgență: heliport, UPU, radiologia intervențională, chirurgia cardiovasculară, chirurgia cardiacă minim invazivă etc.– existența unei componente importante de servicii furnizate în ambulatoriu/spitalizare de zi pentru diagnostic și tratament;– existența unui centru de îngrijire a pacienților cu arsuri grave,– platou de diagnostic și tratament 24/24 ore: diagnostic imagistic conexat cu sistem IT la distanță (Rx, RMN, CT) și laborator clinic;– utilizarea tehnologiilor avansate pentru intervenții chirurgicale;– suport complex de servicii IT cu scop medical, administrativ etc.– centru de învățământ, formare profesională, educație medicală continuă, cercetare, integrat cu UMFSpitalul va avea 807 paturi de spitalizare continuă și 130 paturi mobile și tărgi în urgență, spitalizare de zi și ambulator.Proiectul cuprinde o primă fază în care se vor achiziționa serviciile de proiectare a spitalului, de verificatori de proiectare și cele de lucrări de construire (până în 2023), iar în faza următoare, până în 2027, se va realiza construirea, dotarea și operaționalizarea spitalului. Proiectele de construire și operaționalizare a SRU se vor derula în paralel cu implementarea unor proiecte de reformă a serviciilor medicale la nivel central și regional, pentru îmbunătățirea accesului populației, îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient, asigurarea sustenabilității serviciilor medicale. Se vor pregăti și adopta noi modele de management și finanțare a spitalelor, sistemul de trimitere al pacienților, modele de îngrijiri pentru anumite patologii și se vor derula programe intensive de formare a personalului medical și administrative. Cu sprijinul autorităților locale, spitalului, UMF a fost elaborat un plan de reorganizare/utilizare a spațiilor vechilului spital, care a primit aprobarea Ministerului Sănătății (post- use concept). Toate aceste măsuri de reorganizare și reformă se vor realiza cu sprijinul asistentei tehnice.Personalul medical, non-medical și administrativ va beneficia de un program intens de formare profesională și va fi preluat în noua structură.
2	Spitalul Clinic Municipal Filantropia	Public	418	50	468	Spitalul Filantropia va continua să ofere asistență spitalicească la nivel secundar și terțiar, inclusiv servicii de ginecologie-obstetrică, neonatologie, pediatrie. Se vor dezvolta servicii în complementaritate cu viitorul spital regional ( inclusiv servicii noi de pediatrie, care în prezent lipsesc), prin reorganizarea serviciilor în aceste specialități, în mod unitar la nivelul municipiului Craiova. Data fiind vechimea clădirilor, planurile de reorganizare vor putea include reabilitări și noi clădiri.La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include și conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, ambulatorii și recuperare.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spitalul Clinic de boli infecțioase și pneumoftiziologie “Dr. V. Babeș"	Public	269	95	364	Spital pentru asigurarea serviciilor de boli infecțioase, adulți și copii, și a serviciilor de pneumologie, inclusiv TBC, care trebuie susținut, ținând cont de contextul pandemiei SARS-CoV2, în care și-a dovedit eficacitatea și de specificul României în ceea ce privește patologie TBC.Adaptarea condițiilor de triaj, izolare, diagnosticare, tratament pentru pacienții Covid și alte situații epidemice; dezvoltarea serviciilor de recuperare.La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spitalul Municipal „Dr. Irinel Popescu Băilești”	Public	118	5	123	Va fi menținut cu specialități de bază pentru a deservi populația din sudul județului (distanța până la Craiova: 62 km/ o oră cu mașina). La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii și îngrijire paliativă. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	Spitalul Filișanilor Filiași	Public	148	0	148	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
6	Spitalul Orășenesc Segarcea	Public	107	0	107	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
7	Spitalul Municipal Calafat	Public	201	53	254	Spitalul deservește partea de est a județului, cu servicii medicale pentru specialități de bază.La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta și către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și organizare unei structuri pentru servicii paliative.
8	Spitalul Orășenesc „Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni	Public	78	10	88	Este spital de subtrimitere cu specialități de bază care deservește partea de sud a județului, având în vedere distanța până la Craiova (80 km)La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9	Spitalul de pneumoftiziologie Leamna	Public	0	148	148	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, dezvoltare de servicii pentru cronici și paliație, de profil; reconfigurare triaj, circuite, zone pentru pacienții COVID 19 și alte situații epidemice.
10	Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare	Public	0	480	480	Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
11	Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	Public	276	91	367	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.Dezvoltarea serviciilor pentru reabilitare/recuperare post accident vascular cerebralPaturi de psihiatrie (acut și cronic): Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
12	Spitalul Clinic CF Craiova	Public	105	5	110	La propunerea US/MT – Direcția medicală, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii.Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
13	SC Top Med Buna Vestire SRL	Privat	0	112	112	Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
14	SC Eiffelmed SRL	Privat	16	0	16	Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
15	Centrul Medical Phoenix SRL Craiova	Privat	0	22	22	Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
16	SC Onioptic Medical P.D.SRL	Privat	5	0	5	Procesul de optimizarea serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
17	Mogos Med SRL	Privat	4	0	4	Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
18	Galaxy Med SRL	Privat	0	20	20	Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
19	Centrul Medical de Îngrijiri paliative "Sf. Elena" SRL	Privat	0	24	24	Având în vedere profilul unității și a serviciilor oferite , se menține, cu recomandarea de a dezvolta și servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, la propunerea echipei de management.
20	Centrul Medical Qualitylife SRL	Privat	0	10	10	Procesul de planificare și optimizare a serviciilor și optimizare a serviciilor, va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Dolj		X	2983	1215	4198	X

Sursa pentru situația la 31.12.2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB. … b)Județul GorjSituația la sfârșitul anului 2019*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile.Numărul total de paturi pentru îngrijire acută**): 1502**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung/recuperare/paliativă: 386Numărul total de paturi: 18888 spitale existente în prezent: toate publiceTabelul 21: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Gorj (paturi contractate)

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu	Public	801	63	864	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii și îngrijire paliativă Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de patologie cardiaca ischemică, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spitalul Municipal Motru	Public	131	24	155	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spitalul de Urgență Tg. Cărbunești	Public	232	28	260	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spitalul Orășenesc Rovinari	Public	89	11	100	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de îhnființare a unei structuri pentru servicii paliative si/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	Spitalul Orășenesc Novaci	Public	74	30	104	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, îngrijiri paliative mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
6	Spitalul Orășenesc Bumbești Jiu	Public	66	23	89	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de înființare a unei structuri pentru servicii paliative și/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
7	Spitalul de Pneumoftiziologie T.V. Runcu	Public	41	135	176	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu o dezvoltare a serviciilor de recuperare, în funcție de necesități și a celor ambulatorii, după caz. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Pentru situațiile epidemice apărute, se vor lua măsuri de organizare a triajului, circuitelor, izolării pacienților în zonele de diagnostic și tratam.
8	Spitalul Orășenesc Turceni	Public	68	72	140	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltare de servicii medicale pentru cronici/recuperare/îngrijiri paliative/îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Total Gorj		X	1502	386	1888	X

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB. … c)Județul MehedințiSituația la 31 decembrie 2019 *):*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți **): 1061**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliație: 235Numărul total de paturi: 12964 spitale publice existente în prezent1 spital privatTabelul 22: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Mehedinți (paturi contractate)

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spital județean de Urgență Drobeta Turnu Severin	Public	836	200	1036	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de z și servicii ambulatorii. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/ consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.Se vor lua măsuri pentru mutarea secției de psihiatrie cronici de la Gura Văii și reorganizarea serviciilor de psihiatrie, unitar pentru acuți și cronici, într-o singură locație adecvată.
2	Spital Municipal Orșova	Public	89	15	104	La propunerea US/APL, conversia unul număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/ îngrijri paleative/îngrijiri pe termen lung, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	Spital Orășenesc Bala de Arama	Public	66	0	66	La propunerea US/APL, conversia unul număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/recuperare, în funcție de necesități, consolidarea serviciilor de ambulatoriu, reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	Spital CFR Drobeta Turnu Severin	Public	70	20	90	La propunerea US/MT- Direcția medicală, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	Centrul Oncology	Privat	?	?		Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Mehedinți		X	1061	235	1296	X

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB … d)Județul OltSituația la 31 decembrie 2019 *):*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți **): 1482**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliație: 348Numărul total de paturi: 18306 spitale existente în prezent: 5 publice și unul privatTabelul 23: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Olt (paturi contractate)

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spitalul Județean de Urgență Slatina	Public	947	128	1075	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, îngrijire paliativă. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	Spitalul Orășenesc Balș	Public	81	15	96	La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii pentru cronici, recuperare și /sau îngrijiri paliative. Dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu și de spitalizare de zi.
3	SpitalulMunicipalCaracal	Public	356	43	399	La propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, prin conversia unor paturi de acuți în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a celor de spitalizare de zi, în funcție de adresabilitate și nevoile de servicii din zonă.
4	SpitalulOrășenescCorabia	Public	98	8	106	La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor prin conversia unor paturi de acuți în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a celor de spitalizare de zi, îngrijiri paleative în funcție de adresabilitate si nevoile de servicii din zonă.
5	Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu	Public	0	139	139	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Se va analiza posibilitate de dezvoltare a serviciilor ambulatorii și de îngrijiri în comunitate.
6	SC Domus Med SRL	Privat	0	15	15	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Olt		X	1482	348	1830	X

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB … e)Județul VâlceaSituația la 31 decembrie 2019 *):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabileNumărul total de paturi pentru acuți **): 1438**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.Numărul total de paturi pentru cronici/recuperare/paliatie: 458Numărul total de paturi: 189612 spitale existente în prezent: 6 publice și 6 facilități privateTabelul 24: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vâlcea (paturi contractate)

Nr.	Denumirea spitalului	Proprietate	Nr. paturilor de îngrijire acută	Nr. paturilor de îngrijire cronică	Total paturi contractate	Ajustările propuse
1	Spital Județean de Urgență Vâlcea	Public	1025	103	1128	La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2	SpitalulMunicipalDrăgășani	Public	188	17	205	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, in cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
3	SpitalulOrășenescHorezu	Public	87	46	133	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu dezvoltarea serviciilor de recuperare și îngrijire pe termen lung, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4	SpitalulOrășenescBrezoi	Public	47	9	56	La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în paturi de îngrijire pe termen lung, cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5	SpitalulPneumoftiziologie Mihăești	Public	53	70	123	Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și servicii ambulatorii.Se va ține cont de experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2, pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
6	SpitalulPsihiatrieDrăgoești	Public	0	104	104	La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Dezvoltarea serviciilor ambulatorii si comunitare pentru această categorie de pacienți.
7	SC Incarmed SRL	Privat	30	0	30	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
8	SC Rapitest Clinica SRL	Privat	8	14	22	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
9	SC Amamed SRL	Privat	0	15	15	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
10	SC Balneomed Center	Privat	0	40	40	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
11	SC Doinamed SRL	Privat	0	15	15	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12	SC Olănești Riviera SA*)	Privat	0	25	25	Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Vâlcea		X	1438	458	1896	X

*) Furnizorul SC Olănești Riviera SA are contractate 25 de paturi cu Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea și 50 de paturi cu CASAOPSNAJSursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

 …  … D.ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂRețeaua de urgență din regiune (spitalele județene și unele spitale municipale) a fost consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Craiova (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile UPU și CPU au fost consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin și Tg. Jiu sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Craiova și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. În continuare se va urmări consolidatea capacităților de urgență și servicii medicale secundare la nivelul acestor spitale.Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.În perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale, respectiv investiții prin FEDR și Fonduri ale Băncii Mondiale.Tabel 25 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125220 "Îmbunătățirea accesului populației din Regiunea Sud Vest la servicii medicale de urgență, prin dotarea cu aparatură de înaltă performanță"

Nr. crt.	Județ	Spitale
1	Dolj	Spitalul Județean de Urgență Craiova
2	Gorj	Spitalul Municipal Motru
3	Gorj	Spitalul de Urgență Tg Cărbunești
4	Gorj	Spitalul Județean de Urgență Tg Jiu
5	Mehedinți	Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
6	Olt	Spitalul Județean de Urgență Slatina
7	Olt	Spitalul Municipal Caracal
8	Vâlcea	Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea
9	Vâlcea	Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgășani
10	Vâlcea	Spitalul Orășenesc Horezu

Tabel 26 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125356 "Îmbunătățirea accesului populației din județele Mehedinți, Dolj și Olt la servicii medicale de urgență"

Nr. crt.	Județ	Spitale
1	Dolj	Spitalul Județean de Urgență Craiova
2	Dolj	Spitalul Filișanilor
3	Mehedinți	Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
4	Mehedinți	Spitalul Orășenesc Segarcea
5	Olt	Spitalul Județean de Urgență Slatina
6	Olt	Spitalul Municipal ”Prof.Dr.Irinel Popescu” Băilești
7	Olt	Spitalul Municipal Calafat

Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență, cu finanțare prin POC 2014-2020, axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.3. e-sănătate.Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile și programe de formare din fonduri europene (POR și POS) și în următoarea perioada financiară, pentru ca serviciile medicale de urgență din regiune să fie pregătite adecvat, odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență. … E.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂCapacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea/retehnologizarea/echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie). + 
Diagnostic situație curentă și principalele deficiteCel mai mare număr de unități ambulatorii din RSV se află în județul Dolj (42%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spital universitar, urmat de județul Gorj (22%) și județul Vâlcea (17%). La celălalt capăt, Olt (11%) și Mehedinți (8%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.
Figura 6. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013Dintre cele 36 ambulatorii integrate din RSV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate/reabilitate/modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Vâlcea (4 din 6), Olt (3 din 4) și Gorj (3 din 8), în timp ce în Dolj și Mehedinți doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 15, respectiv din 3 câte sunt în aceste județe.Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 – 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 14 unități sanitare, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
Figura 7. Numărul ambulatoriilor integrate din RSV reamenajate/beneficiare finanțare POR 2014 – 2020Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2019

Nr. crt.	Județul	Consultații acordate în 2014	Consultații acordate in 2019
1	Dolj	514.581	447.224
2	Gorj	263.138	227.006
3	Mehedinți	119.410	131.354
4	Olt	349.311	335.739
5	Vâlcea	286.657	236.361

Sursa INSPSituația mai sus prezentată evidențiază faptul că în județele Dolj, Gorj, Olt și Vâlcea, numărul consultațiilor acordate în regim ambulatoriu, în unitățile spitalicești publice a înregistrat o scădere în anul 2019, față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate.Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator.În ceea ce privește situația serviciilor medicale decontate la nivelul ambulatoriilor clinice de specialitate, în anul 2018, respectiv consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical), s-au înregistrat următoarele valori: număr total de consultații 1.815.069, număr total de servicii de specialitate 818.457, iar număr total servicii conexe: 24.358.Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 – 2019

Nr.crt.	Casa de Asigurări de Sănătate	Ambulatoriu specialități clinice			Paraclinice: laborator/ radiologie și imagistica/anatomie patologica			Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie
		2017	2018	2019	2017	2018	2019	2017	2018	2019
1	DOLJ	148	146	148	45	44	46	28	28	26
2	GORJ	51	46	45	22	19	22	10	10	11
3	MEHEDINȚI	22	24	25	12	11	12	9	9	9
4	OLT	26	32	33	26	26	28	10	8	9
5	VÂLCEA	32	32	33	15	17	14	20	22	22
TOTAL		279	280	284	120	117	122	77	77	77

 + 
Nevoia de medici specialiștiNumărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.Pentru județul Dolj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în îngrijiri Paliative si Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 93,6%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Dolj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.Pentru județul Gorj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în îngrijire Paliativa si Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 60%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Gorj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie pediatrică, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.Pentru județul Mehedinți, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 35 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 41,4%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinți nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.Pentru județul Olt, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în îngrijiri Paliative și Planificare familială fiind de 24,9%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 7 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Olt nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.Pentru județul Vâlcea, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în îngrijiri Paleative si Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 98%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

 + 
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALÎn prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;● existența/identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;● starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;● investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare; … F.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRIIAvând în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.Legislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.Județul Dolj concentrează 47% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Mehedinți și Olt, care au 9, respectiv 8 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori și 18%, respectiv 19% paturi pentru îngrijiri cronice din totalul paturilor de spital.Tabel 27: Număr paturi pentru îngrijire cronică în RSV, anul 2019

Indicatori	DJ	GJ	MH	OT	VL	RSV
Nr. paturi cronici	1249	389	235	343	448	2664
% paturi cronici din RSV	47%	15%	9%	13%	17%	100%
Nr. paturi cronici la 10.000 locuitori	19	11	9	8	12	13
% paturi cronici din total nr. paturi	28%	21%	18%	19%	24%	24%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSBTabel 28 Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire cronici/îngrijiri pe termen lung/vârstnici anul 2019, în județele din RSV

Secție
DJ	GJ	MH	OT	VL	RSV
Cronici	5	49	43	50	96	243
Geriatrie și gerontologie		10			26	36
îngrijiri paliative	58					58
Medicina muncii	25					25
Neonatologie (prematuri)	15		10			25
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr II		5		6	18	29
Neonatologie (prematuri)_Maternitate Gr III	20					20
Pneumoftiziologie	168	105	74	55	50	452
Pneumoftiziologie pediatrică	35					35
Psihiatrie cronici	192	7	32	81	116	428
Psihiatrie cronici (lungă durată)	330	63		62		455
Recuperare medicală – cardiovasculară					7	7
Recuperare medicală – ortopedie și traumatologie					4	4
Recuperare medicală – respiratorie	15	30		1	23	69
Recuperare medicală neurologie	136	31		10	7	184
Recuperare neuro-psiho-motorie				15		15
Recuperare, medicină fizică și balneologie	250	89	76	63	101	579
Regiune SV	1249	389	235	343	448	2664

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 15 spitale pentru probleme cronice (6 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 2.664 de paturi. Dintre acestea, 33,15% sunt dedicate psihiatriei și 32,21% secțiilor de medicină fizică și de reabilitare, ceea ce înseamnă că restul de 923 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri paleative.În 2019 în RSV au fost înregistrate 40.447 de cazuri de spitalizare. Până la 75% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de medicină fizică și de reabilitare, urmate de secțiile de boli cronice.Tabel 29. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen luna/cronici

Specialitate	Nr. paturi	Nr. cazuri	Nr. zile spitalizare	% din total paturi	% din total cazuri	% din total zile
Cronici	243	7002	72522	9,12%	17%	8%
Geriatrie și gerontologie	36	1240	10553	1,35%	3%	1%
îngrijiri paliative	58	443	15759	2,18%	1%	2%
Medicina muncii	25	352	2020	0,94%	1%	0%
Medicină fizică și reabilitare	858	23379	259775	32,21%	58%	29%
Neonatologie	74	1286	20894	2,78%	3%	2%
Pneumologie	487	3454	132794	18,28%	9%	15%
Psihiatrie	883	3291	389115	33,15%	8%	43%
Regiune SV	2664	40447	903432	100%	100%	100%

Figura 8. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe specialiate (%)Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSBDin analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, 29% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip îngrijiri pe termen lung, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 14% în secții de pneumologie.Capacitatea de îngrijire cronică în RSV este ușor pestemedia națională în raport cu numărul total de paturi de spital (24% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Dolj cu 28% și Vâlcea cu 24%, iar județul Mehedinți cu 18% și Olt cu 19%, înregistrează cea mai scăzută capacitate de îngrijire a pacienților cronici. În termeni absoluți, în Mehedinți și Olt există sub 10 paturi pentru îngrijirii cronice la 10.000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10.000 locuitori).În 2019, în regiune existau patru furnizori de servicii de îngrijire paliativă (1 public și 3 privați) cu un total de 58 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în județul Dolj, nici un alt județ din regiune nu mai acordă asistență de îngrijiri paliative.Tabel nr. 30

Județ/Spital	Nr. paturi	Nr. cazuri externate	Nr. zile spitalizare
DJ	58	443	15759
Centrul Medical Galaxy Med SRL	20	164	6232
Centrul Medical QualityLIfe	10	44	1277
SC Centrul Medical de îngrijiri Paliative "Sf. Elena" SRL	24	200	7821
Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	4	35	429
Regiune SV	58	443	15759

 + 
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALNumărul total de paturi de îngrijire pe termen lung și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip și va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.Tabel nr. 31: Capacitatea de îngrijire pe termen lung în anul 2019

Specialitate	RSV	DJ	GJ	MH	OT	VL
Cronici	243	5	49	43	50	96
Geriatrie și gerontologie	36		10			26
Îngrijiri paliative	58	58
Medicina muncii	25	25
Medicină fizică și de reabilitare	858	401	150	76	89	142
Neonatologie	74	35	5	10	6	18
Pneumologie	487	203	105	74	55	50
Psihiatrie	883	522	70	32	143	116
Regiune SV	2664	1249	389	235	343	448

Numărul total de capacități de recuperare/cronici/îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ținte definite și va reprezenta un total de circa 3.324 paturi, adică o creștere de aproximativ 25% față de capacitatea din 2019.Adaptarea și dezvoltarea acestor servicii se va face ținând cont de deficitele existente, cererea de servicii, structura populației pe grupe de vârstă, indicatori de morbiditate, utilizând normativele în vigoare. Se va acorda o atenție sporită dezvoltării acestor servicii în județe cu deficit marcat și populație vârstnică, cu boli cronice, în special în Mehedinți și Olt. O analiză rapidă pe tipuri de servicii a deficitelor ne indică faptul că la nivel de regiune sunt disponibile doar 7 paturi de recuperare cardio-vasculară, 4 paturi de recuperare ortopedică și traumatică, 15 paturi de recuperare neuro-psiho-motorie.Bunele practici prevăd pentru recuperare un număr de 30 paturi la 100.000 locuitori, pentru îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor, un număr de 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani. Ca personal necesar se prevede 1 medic norma întreagă FTE (full time equivalent) și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți.În paralel se vor dezvolta serviciile medicale la domiciliu (1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori). Pentru îngrijirea paliativă se prevăd 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori.O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean/regional pentru a determina tipurile de specialități și sub-specialități, pentru adulți și copii, ce vor fi dezvoltate în conformitate cu practicile naționale/internaționale, precum și pentru a determina capacitățile viitoare la nivel de județ și regiune:– Reabilitare/recuperare cardiacă; … – Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); … – Reabilitare/recuperare locomotorie; … – Alte specialități etc. … Serviciile de îngrijire pe termen lung (paturile) se vor putea dezvolta atât în instituții specializate, cât și în secții/compartimente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități/servicii:– Deficit al acestor servicii față de județele din regiune/țară, nevoi ale populației pentru aceste servicii … – Dovada că serviciile propuse vor facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute, precum și integrarea acestora cu servicii medicale pentru acuți. … – Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale. … 

 + 
ÎNGRIJIRILE PALIATIVEAsociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:1)situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate, … 2)educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, … 3)consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și … 4)numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). … În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliative, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 9: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019Sursa: Date CNASÎntre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 4 unități (3.48%) se află în RSV, distribuite într-un singur județ, astfel:Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RSV

Județ	Public	Privat	Total
Dolj	1	3	4
Gorj		-
Mehedinți		-
Olt		-
Vâlcea		-
Total	1	3	4

 + 
ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONALRapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*12):*12) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori	Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori	Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori	1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori	1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați	Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu	Raport personal echipa de IP la domiciliu
● 1 medic cu atestat ÎP la 12 paturi● 1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură● 1 infirmieră la 8 paturi pe tură● 1 asistent social la 25 paturi● jumătate de normă psiholog la 12 paturi;● 4 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:● 1 medic● 1 asistentă● jumătate normă asistent social● 2 contracte de muncă cu timp parțial – alte tipuri de personal(fizioterapeut, consilier spiritual)	1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:● 2 medici● 4 asistente● 1 psiholog● 1/2 normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn BoggustÎn plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative*13):*13) Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017– Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice. … – Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor. … – Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice. … – Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor. … – Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România. … Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Județ	Spital	Sp. public / privat	Sp. acut / cronic	Nr. paturi contractabile
DJ	Centrul Medical de îngrijiri Paliative Sf. Elena	privat	Cronic	25
	Centrul Medical Galaxy Med SRL, Craiova	privat	Cronic	24
	Centrul Medical Quality Life Craiova	privat	Cronic	18
	Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova	public	Acut	5
Total				72

Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populațieiTabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RSV – Curente, necesare și analiza deficitului

Sud Vest

Populație

Nr. și tipul current de paturi

Paturi necesare

Deficit*)

Pacienți ambulatoriu în present după număr și tip de furnizori de servicii

OP necesar

Deficit**)

Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii

Echipe la domiciliu necesare

Deficit**)

S = Stat C = Societate privată		S	C	25 pat. la 125,000 loc.		S	ONG	C	1 cabinet la 60,000 loc.		S	ONG	C	1 echipa la 40,000 loc.
DJ	691.276	5	67	138	-66	-		-	12	-12		2		17	-17
GJ	359.883	-		72	-72	-		-	6	-6		-		9	-9
MH	280.888	-		56	-56	-		-	5	-5		-		7	-7
OT	438.318	-		88	-88	-		-	7	-7		-		11	-11
VL	397.878	-		80	-80	-		-	7	-7		-		10	-10
Total	2.168.243	5	67	434	-362	-		-	36	-36		2		54	-54

*) nu include paturi la privat,**) exclude facilitățile privateSursa: INSS 2019 si Raport evaluare a nevoii de îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:– paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și/sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală; … – servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual; … – echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital; … – conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 174 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 368 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă. … Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip. + 
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RSV

Servicii	Măsuri
Asistența medicală primară	Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% – 5%.Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele/obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățite de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investiții din viitorul Program operațional sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.
Echipe de asistență medicală comunitară	Până în 2022 vor fi create minimum 15 – 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.Rețeaua de spitale va fi formată din:– 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, ce va avea si un centru de servicii oncologice pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Dolj;– 4 spitale județene de urgență;– spitale de specialitate;– spitale municipale / orășenești;– spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;– unități pentru îngrijiri pe termen lung și paliație.Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde:– Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacității de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;– În funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex – spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ;– Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile)– Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației și criterii de sustenabilitate;– Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului, a introducerii de proceduri administrative și protocoale clinice standardizate– Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemice (SARS CoV 2 sau alte epidemii / pandemii);– Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere pregătire medicală continuă, conversia personalului, preluarea personalului în noile structuri.
Centre deambulatoriuspecializate	– Optimizarea/dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia;– Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esențială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții.
Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung	Numărul total de paturi pentru îngrijirile pe termen lung va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.Nr. estimat de paturi de îngrijire pe termen lung / recuperare / cronici/vârstnici pană în 2027: 3324Subspecialități ce vor fi dezvoltate: Reabilitare/recuperare cardiac, Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); Reabilitare/recuperare locomotorie; Alte specialități etc.Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate.– paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau finanțarea paturilor existente în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;– servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;– echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;OMS 253/2018 – educație și formare (174 medici, 368 de asistenți medicali, 100 profesioniști din echipele multidisciplinare- psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc; instruirea a 30% din medicii de familie existențiSe va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

 + 
Condiții pentru susținerea măsurilor din planul de serviciiPentru implementarea măsurilor propuse este necesară revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Va fi necesară și actualizarea mecanismelor de plată pentru medicii de familie, în condițiile extinderii competențelor acestora. Se vor emite reglementări legale care vor reflecta aceste actualizări. Scopul principal este a se utiliza pentru rambursare costurile reale ale serviciilor, în acest fel asigurându- se un echilibru financiar la nivelul sistemului de sănătate. Alte reglementări vor fi emise de Ministerul Sănătății, pentru a sprijini implementarea schimbărilor referitoare la condiții de internare a pacienților, trasee clinice, organizarea rețelelor de spitale, îmbunătățirea calității și siguranței.În condițiile în care, prin planul de servicii propus, au fost identificate nevoi de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop.Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare. …  + 
ANEXE + 
Anexa nr. 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2019
din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2016	Număr asigurați înscriși la 31.12.2016	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2016	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	161	36.148	2.897	39.045
2	500 – 1000	661	472.947	79.421	552.368
3	1001 – 1500	2.592	2.739.672	537.284	3.276.956
4	1501 – 2000	3.512	5.077.472	1.007.938	6.085.410
5	2001 – 2200	1.103	1.909.737	399.443	2.309.180
6	2201 – 2500	1.425	2.732.218	587.080	3.319.298
7	2501 – 3000	1.130	2.533.751	520.584	3.054.335
8	3001 – 3500	367	976.416	196.632	1.173.048
9	3501 – 4000	108	330.071	70.759	400.830
10	4000 – 4500	70	251.490	63.208	314.698
11	peste 4500
	Total	11.129	17.059.922	3.465.246	20.525.168
	Urban	6.867	10.803.784	1.988.909	12.792.693
	Rural	4.262	6.256.138	1.476.337	7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2017	Număr asigurați înscriși la 31.12.2017	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2017	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	149	35.934	2.719	38.653
2	500 – 1000	609	431.617	76.390	508.007
3	1001 – 1500	2.568	2.728.900	545.343	3.274.243
4	1501 – 2000	3.412	4.894.424	1.033.287	5.927.711
5	2001 – 2200	1.094	1.868.053	417.317	2.285.370
6	2201 – 2500	1.397	2.664.089	599.955	3.264.044
7	2501 – 3000	1.137	2.524.458	544.987	3.069.445
8	3001 – 3500	418	1.097.388	235.843	1.333.231
9	3501 – 4000	122	372.939	81.259	454.198
10	4000 – 4500	69	240.582	67.132	307.714
11	peste 4500	7	30.427	5.742	36.169
	Total din care:	10.982	16.888.811	3.609.974	20.498.785
	Urban	6.484	10.236.624	2.035.406	12.272.030
	Rural	4.498	6.652.187	1.574.568	8.226.755

În anul 2018

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, însorise	Nr. medici la 31.12.2018	Număr asigurați înscriși la 31.12.2018	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2018	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	153	38,889	2,640	41,529
2	500 – 1000	606	441,101	80,117	521,218
3	1001 – 1500	2,544	2,688,599	557,991	3,246,590
4	1501 – 2000	3,332	4,766,273	1,054,820	5,821,093
5	2001 – 2200	1,067	1,817,277	437,835	2,255,112
6	2201 – 2500	1,309	2,489,380	577,481	3,066,861
7	2501 – 3000	1,190	2,630,352	598,064	3,228,416
8	3001 – 3500	431	1,132,615	254,738	1,387,353
9	3501 – 4000	131	391,165	91,153	482,318
10	4000 – 4500	77	263,108	75,095	338,203
11	peste 4500	12	52,099	11,346	63,445
	Total	10,852	16,710,858	3,741,280	20,452,138
	Urban	6,577	10,485,520	2,143,858	12,629,378
	Rural	4,275	6,225,338	1,597,422	7,822,760

În anul 2019

Nr. crt.	Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise	Nr. medici la 31.12.2019	Număr asigurați înscriși la 31.12.2019	Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale înscrise la 31.12.2019	Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2019
0	1	2	3	4	5
1	sub 500	127	35.902	7.698	43.600
2	500 – 1000	570	389.186	91.025	480.211
3	1001 – 1500	2.401	2.510.851	548.593	3.059.444
4	1501 – 2000	3.207	4.562.411	1.025.177	5.587.588
5	2001 – 2200	1.040	1.756.050	417.147	2.173.197
6	2201 – 2500	1.364	2.565.961	608.060	3.174.021
7	2501 – 3000	1.204	2.650.061	608.670	3.258.731
8	3001-3500	491	1.275.546	297.861	1.573.407
9	3501-4000	153	455.087	107.875	562.962
10	4000-4500	86	300.245	85.463	385.708
11	peste 4500	16	63.830	15.315	79.145
	Total	10.659	16.565.130	3.812.884	20.378.014
	Urban	6.657	10.629.777	2.226.068	12.855.845
	Rural	4.002	5.935.353	1.586.816	7.522.169

 + 
Anexa nr. 2
Situația contractelor închiriate de furnizorii din sistemul sanitar
cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019

Nr. crt.	Casa de Asigurări de Sănătate	Asistenta Primara	Specialități clinice Ambulatoriu	a) Paraclinice: laborator/ radiologie, imagistica și medicină nucleară/ an atom ie patologica	b) Paraclinice: ecografie generală (abdomen și pelvis) – medici de familie	c) Paraclinice: ecografii – medici specialități clinice	d) Paraclinice: radiografie dentară retroalveolară și panoramică – medici dentiști	Medicină fizică și de Reabilitare în Ambulatoriu	Acupunctură	Medicina dentara	Spitale	Consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat	ÎNGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU			Medicamente Ambulatoriu	Dispozitive medicale	Sanatorii și Preventorii	TOTAL
													Îngrijiri medicale la domiciliu	Îngrijiri Paliative la domiciliu	Îngrijiri medicale și Paliative la domiciliu
1	ALBA	189	28	16	2	2	0	10	0	52	12	2	8	0	0	63	69	0	453
2	ARAD	244	85	29	8	9	1	11	0	161	14	3	4	0	0	100	72	0	741
3	ARGEȘ	341	63	32	18	3	2	14	0	68	23	4	6	0	0	86	78	0	738
4	BAC AU	263	51	32	0	0	1	10	0	52	27	3	6	0	0	68	79	3	595
5	BIHOR	333	62	30	3	9	1	27	2	306	21	1	2	1	0	151	63	0	1,012
6	BISTRITA	133	12	10	1	2	3	5	0	37	5	1	5	0	0	73	68	1	356
7	BOTOȘANI	155	9	13	5	1	1	5	0	43	4	0	0	0	0	62	64	1	363
8	BRAȘOV	313	95	26	1	6	2	9	0	52	27	3	3	1	0	83	76	1	698
9	BRAILA	144	26	14	5	5	1	5	0	22	5	0	3	0	0	42	76	0	348
10	BUZĂU	190	50	26	9	9	0	7	0	35	16	2	2	0	0	48	72	0	466
11	CARAȘ	146	54	10	1	6	1	9	0	28	6	2	0	0	0	36	65	0	364
12	CALARAȘI	111	54	19	0	1	1	8	0	16	7	1	6	0	0	40	77	0	341
13	CLUJ	336	139	64	9	18	11	14	1	153	28	10	12	0	0	125	67	0	987
14	CONSTANȚA	373	202	47	6	0	0	26	1	142	34	7	1	0	0	111	75	4	1,029
15	COVASNA	98	18	10	0	1	0	8	0	17	4	0	1	0	0	34	67	0	258
16	DÂMBOVIȚA	211	26	18	0	3	1	9	0	68	4	1	12	0	0	86	83	0	522
17	DOLJ	403	148	46	4	35	1	26	1	146	44	2	7	0	0	134	78	0	1,075
18	GALAȚI	234	34	21	6	2	0	8	0	89	11	1	10	0	0	40	78	0	534
19	GIURGIU	104	24	14	2	3	1	1	0	26	4	0	0	0	0	51	0	0	230
20	GORJ	185	45	22	9	6	0	11	0	40	9	0	2	0	0	49	71	0	449
21	HARGHITA	145	26	10	2	6	2	4	0	44	6	2	2	0	0	62	57	0	368
22	HUNEDOARA	218	25	22	0	6	0	10	0	23	13	1	0	0	0	58	73	2	451
23	IALOMIȚA	107	28	19	1	3	1	6	0	32	4	3	2	0	0	49	73	0	328
24	IAȘI	401	173	53	0	6	10	31	0	231	36	0	24	0	0	129	56	1	1,151
25	ILFOV	150	47	16	0	6	0	9	0	26	8	2	8	0	0	82	77	0	431
26	MARAMUREȘ	213	43	24	5	4	8	6	1	100	17	5	13	0	1	85	64	0	589
27	MEHEDINȚI	132	25	12	5	2	0	9	0	24	6	1	2	0	0	46	68	0	332
28	MUREȘ	284	112	33	18	21	6	16	1	120	18	6	7	0	0	89	62	0	793
29	NEAMȚ	228	54	23	1	2	1	7	0	95	12	1	5	0	0	57	71	0	557
30	OLT	232	33	28	5	2	0	9	0	23	7	1	4	0	0	73	81	0	498
31	PRAHOVA	347	100	40	0	7	2	22	0	67	31	2	7	0	0	86	86	2	799
32	SATU-MARE	138	34	19	0	0	0	4	0	70	7	0	4	0	0	66	59	0	401
33	SALAJ	105	13	8	1	0	0	3	0	61	6	0	2	0	0	45	64	0	308
34	SIBIU	238	48	23	0	0	0	5	0	119	13	3	5	0	0	58	74	0	586
35	SUCEAVA	273	112	25	0	2	2	10	0	57	16	2	3	0	0	136	67	0	705
36	TELEORMAN	160	78	21	2	0	0	8	0	34	7	0	0	0	0	54	77	0	441
37	TIMIȘ	405	222	41	9	15	0	23	1	164	26	3	5	0	0	135	67	0	1,116
38	TULCEA	83	36	10	0	0	0	4	0	22	4	2	0	0	0	24	66	0	251
39	VASLUI	156	37	20	1	3	0	7	0	46	6	2	4	0	0	55	63	0	400
40	VALCEA	202	33	14	0	0	0	22	0	51	11	1	4	0	0	52	70	1	461
41	VRANCEA	137	44	20	1	0	0	2	0	37	8	1	3	0	0	68	63	0	384
42	BUCUREȘTI	850	592	149	28	92	2	84	7	160	86	9	29	0	0	350	91	0	2,529
43	AOPSNAJ	240	93	214	27	28	4	40	1	40	24	1	14	0	0	494	85	2	1,307
TOTAL		9,95	3,233	1,343	195	326	66	564	16	3,199	677	91	237	2	1	3,835	2,992	18	26,745

 + 
Anexa nr. 3
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinica
si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea
medicilor de specialitate clinică, în anul 2018

		DOLJ			GORJ			MEHEDINȚI			OLT			VÂLCEA
Nr. crt.	Specialitatea/atestat de studii complementare	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe	Nr. total consultații	Nr. total servicii	Nr. servicii conexe
CO	CI	C2	C3	C4	C5	C6	C7	C8	C9	CIO	Cil	C12	C13	cl4	cl5	cl6
1	ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ	5.584	3.050		1.834	2.429		481	297		827	1.546		3.958	3.824
2	ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
3	BOLI INFECȚIOASE	6.671	5.029	-	963	-		3.133		-	1.058	-		118		-
4	CARDIOLOGIE	80.604	65.332		7.521	5.905	-	7.837	6.702		18.833	14.966	-	11.182	11.711
5	CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ	-		-		-		-		-		-		-		-
6	CHIRURGIECARDIOVASCULARĂ
7	CHIRURGIE GENERALĂ	26.046	18.328		5.952	3.174	-	6.056	1.594		11.560	4.803	-	7.806	6.469
8	CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ	2.446	431		278	317					403	87
9	CHIRURGIE PEDIATRICĂ	3.439	2.160		338	233	-	1.952	494		1.460	125	-	518	201
10	CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICA SI	2.790	3.139		753	727		140			3.017	706
11	CHIRUGIE TORACICĂ	982	-		-		-	78	-		44		-		-
12	CHIRURGIE VASCULARĂ	-		-		-		-		-		-		2.086	58	-
13	DERMATOVENEROLOGIE	48.003	33.392		6.584	944	-	5.923	1.430		18.090	5.077	-	7.077	3.209
14	DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE	90.447	33.641	1.229	32.551	1.239	851	23.752	4.826	1.636	33.443	2.627	935	21.189
15	ENDOCRINOLOGIE	47.979	11.204		13.875	990	-	8.846	-		5.791	1.573	-	3.550	-
16	GASTROENTEROLOGIE	16.711	3.112	-	5.186	-		-		-	2.151	-		2.088	4	-
17	GASTROENTEROLOGIEPEDIATRICĂ
18	GENETICA MEDICALĂ	700	660		-		-		-		-		-		-
19	GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE	832	1.944		111	50					681	232		1.899	1.279
20	HEMATOLOGIE	5.655	-		231		-	424	-		977		-	1	-
21	MEDICINA INTERNĂ	85.794	71.090	-	13.363	5.624		11.405	3.869	-	28.210	9.437		9.890	3.505	-
22	NEFROLOGIE	4.873	23		1.319	77	-	1.223	-	2	5.584		364	839	-
23	NEFROLOGIE PEDIATRICĂ	-		-		-		-		-		-		-		-
24	NEUNATOLOGIE		-		-		-		-		-		-		-
25	NEUROCHIRURGIE	1.836		-		-		374		-		-		1.021		-
26	NEUROLOGIE	63.680	37.077	2.594	27.019	7.006	393	12.759	2.584	549	29.155	4.628	124	27.597	3.743	690
27	NEUROLOGIE PEDIATRICĂ	4.727	1.767	650		-		1.350		-		-		-		-
28	ONCOLOGIE MEDICALĂ	31.813	1.402	2	4.183	43	-	10.207	-	684	10.114		-	9.837	-
29	ONCO- HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
30	OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE	35.927	15.065		7.841	3.150		3.534	2.180		12.323	5.426		5.708	1.328
31	OFTALMOLOGIE	103.329	81.663		17.238	17.638	-	9.217	9.473		30.344	10.409	-	19.138	15.501
32	OTORINOLARINGOLOGIE	54.642	39.776	9	25.516	11.246	339	3.955	1.401	-	16.023	8.021		16.758	13.781	-
33	ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE	23.913	9.697	256	10.077	3.349		6.733	885		12.597	3.978	588	9.790	3.277	554
34	ORTOPEDIE PEDIATRICĂ	2.075	343	-		-		291	111	-	687	51		1	458	-
35	PEDIATRIE	21.882	9.057		22.099	7	-	4.226	227		18.397	714	-	19.814	1.855
36	PNEUMOLOGIE	15.310	21.211	-	4.831	5.926		7.093	7.243	-	9.456	9.624		16.072	9.079	-
37	PNEUMOLOGIEPEDIATRICĂ
38	PSIHIATRIE	75.176	38.602	554	15.348	3.006	1.100	10.295	2.844	290	39.378	6.937	3.273	15.054	3.628
39	PSIHIATRIE PEDIATRICĂ	3.682	1.914	1.979	3.608	-	1.508	-		-	2.445	1.372	1.927	-		-
40	RADIOTERAPIE	499	-		-		-		-		-		-		-
41	REUMATOLOGIE	13.768	8.642	904		-		-		-	2.064	51	374	995	1.994	-
42	UROLOGIE	9.521	311		6.224	781	-	5.705	126		5.968	236	-	3.662	987
43	CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ				1.797	697		38	13					1.330	21
44	Îngrijiri paliative	8	-						-
45	Planing familial									-
	TOTAL	891.344	519.062	8.177	236.640	74.558	4.191	147.027	46.299	3.161	321.080	92.626	7.585	218.978	85.912	1.244

 + 
Anexa nr. 4A
Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord.MS/CNAS 397/836/2018,
decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale
paraclinice în anul 2018

Nr. crt.	CAS	La recomandarea Medicului de Familie		La recomandarea Medicului de Specialitate		TOTAL
		Nr. investigații efectuate	%	Nr. investigații efectuate	%	Nr. investigații efectuate
C1	C2	C3	C4	C5	C6	C7
1	ALBA	639,014	84.25%	119,448	15.75%	758,462
2	ARAD	970,305	80.60%	233,473	19.40%	1,203,778
3	ARGEȘ	1,007,651	89.31%	120,550	10.69%	1,128,201
4	BACAU	850,733	85.05%	149,512	14.95%	1,000,245
5	BIHOR	422,122	70.98%	172,577	29.02%	594,699
6	BISTRITA	220,973	71.26%	89,128	28.74%	310,101
7	BOTOȘANI	387,432	76.27%	120,566	23.73%	507,998
8	BRAȘOV	1,218,167	83.50%	240,797	16.50%	1,458,964
9	BRAILA	355,275	90.67%	36,566	9.33%	391,841
10	BUZĂU	363,929	84.04%	69,115	15.96%	433,044
11	CARAS	349,988	84.77%	62,893	15.23%	412,881
12	CALARASI	371,494	82.31%	79,823	17.69%	451,317
13	CLUJ	718,059	61.64%	446,826	38.36%	1,164,885
14	CONSTANTA	1,333,907	86.41%	209,806	13.59%	1,543,713
15	COVASNA	141,682	80.90%	33,455	19.10%	175,137
16	DAMBOVITA	550,320	84.76%	98,932	15.24%	649,252
17	DOLJ	691,981	67.11%	339,072	32.89%	1,031,053
18	GALAȚI	639,200	84.25%	119,496	15.75%	758,696
19	GIURGIU	171,725	88.51%	22,293	11.49%	194,018
20	GORJ	435,118	76.43%	134,198	23.57%	569,316
21	HARGHITA	316,848	70.11%	135,074	29.89%	451,922
22	HUNEDOARA	533,621	80.54%	128,905	19.46%	662,526
23	IALOMIȚA	521,829	85.32%	89,781	14.68%	611,610
24	IAȘI	1,010,098	63.18%	588,741	36.82%	1,598,839
25	ILFOV	403,385	73.78%	143,378	26.22%	546,763
26	MARAMUREȘ	728,902	68.30%	338,282	31.70%	1,067,184
27	MEHEDINȚI	428,282	89.03%	52,749	10.97%	481,031
28	MUREȘ	681,985	60.77%	440,243	39.23%	1,122,228
29	NEAMȚ	505,958	89.83%	57,286	10.17%	563,244
30	OLT	474,487	78.57%	129,404	21.43%	603,891
31	PRAHOVA	985,619	72.66%	370,834	27.34%	1,356,453
32	SATU MARE	405,325	81.93%	89,403	18.07%	494,728
33	SALAJ	251,304	80.93%	59,220	19.07%	310,524
34	SIBIU	664,813	88.18%	89,125	11.82%	753,938
35	SUCEAVA	580,988	77.03%	173,277	22.97%	754,265
36	TELEORMAN	499,074	84.37%	92,432	15.63%	591,506
37	TIMIȘ	1,417,759	77.43%	413,241	22.57%	1,831,000
38	TULCEA	205,451	86.52%	31,997	13.48%	237,448
39	VASLUI	591,567	89.43%	69,952	10.57%	661,519
40	VALCEA	438,879	90.48%	46,203	9.52%	485,082
41	VRANCEA	355,580	85.45%	60,570	14.55%	416,150
42	BUCUREȘTI	6,972,994	51.93%	6,454,767	48.07%	13,427,761
43	OPSNAJ	2,151,241	71.95%	838,802	28.05%	2,990,043
TOTAL		32,965,064	70.50%	13,792,192	29.50%	46,757,256

 + 
Anexa nr. 4B
Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

Nr. crt.		CAS		Număr investigații medicale paraclinice DECONTATE		din care:
						investigații medicale paraclinice-analize de laborator		investigații medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală		investigații medicale paraclinice-explorări funcționale		investigații medicale paraclinice- medicină nucleară
C1		C2		C3		C4		C5		C6		C7
1		ALBA		758,462		734,484		23,185		736		57
2		ARAD		1,203,778		1,169,361		32,998		1,109		310
3		ARGEȘ		1,128,201		1,075,925		51,023		1,052		201
4		BACAU		1,000,245		948,913		50,202		879		251
5		BIHOR		594,699		543,741		49,898		1,002		58
6		BISTRITA		310,101		297,621		11,929		486		65
7		BOTOȘANI		507,998		482,629		24,719		457		193
8		BRAȘOV		1,458,964		1,395,787		59,106		3,733		338
9		BRAILA		391,841		364,822		26,862		147		10
10		BUZĂU		433,044		395,308		37,554		164		18
11		CARAS		412,881		403,183		9,308		388		2
12		CALARASI		451,317		421,037		30,067		203		10
13		CLUJ		1,164,885		1,079,565		82,885		1,767		668
14		CONSTANTA		1,543,713		1,499,165		41,232		3,119		197
15		COVASNA		175,137		165,824		9,171		133		9
16		DAMBOVITA		649,252		621,948		26,476		778		50
17		DOLJ		1,031,053		1,002,009		27,676		1,077		291
18		GALAȚI		758,696		730,811		26,724		1,009		152
19		GIURGIU		194,018		187,004		6,849		146		19
20		GORJ		569,316		525,921		41,111		472		1,812
21		HARGHITA		451,922		404,130		47,229		530		33
22		HUNEDOARA		744,364		686,746		55,492		1,831		295
23		IALOMIȚA		611,610		599,073		12,454		73		10
24		IAȘI		1,598,839		1,528,118		67,601		2,755		365
25		ILFOV		546,763		539,165		7,271		307		20
26		MARAMUREȘ		1,067,184		1,019,341		46,809		1,011		23
27		MEHEDINȚI		481,031		468,779		9,411		2,010		831
28		MUREȘ		1,122,228		1,071,320		50,080		719		109
29		NEAMȚ		563,244		545,121		17,643		315		165
30		OLT		603,891		584,844		18,693		330		24
31		PRAHOVA		1,356,453		1,304,558		49,485		2,275		135
32		SATU MARE		494,728		452,909		41,173		571		75
33		SALAJ		313,231		295,985		16,956		257		33
34	SIBIU		753,938		708,571		44,868		416		83
35	SUCEAVA		754,265		718,876		33,027		2,325		37
36	TELEORMAN		591,506		581,214		10,017		249		26
37	TIMIȘ		1,831,000		1,747,400		75,473		6,837		1,290
38	TULCEA		237,448		227,199		10,214		34		1
39	VASLUI		661,519		633,206		27,472		788		53
40	VALCEA		485,082		461,847		22,558		651		26
41	VRANCEA		416,150		405,645		9,621		663		221
42	BUCUREȘTI		13,427,761		13,091,610		312,247		21,687		2,217
43	OPSNAJ		2,990,043		2,880,514		105,756		3,283		490
TOTAL			46,841,801		45,001,229		1,760,525		68,774		11,273

 + 
Anexa nr. 5
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel național, în perioada 2015-2019

– mii lei
Programele naționale de sănătate publică	Total buget 2015	Total buget 2016	Total buget 2017	Credite bugetare 2018	Credite bugetare 2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:	477.258	520.754	620.084	597.593	701.059
Programul național de vaccinare	128.073	140.647	286.176	266.367	338.857
Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare	4.151	3.469	2.073	2.617	2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV	323.871	349.939	308.157	303.076	327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei	20.258	22.192	19.875	24.410	30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței	905	4.507	3.803	1.123	1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă	1.763	1.671	1.561	1.667	1.724
III. Programul național de securitate transfuzională	127.980	111.506	108.942	100.287	118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:	141.497	120.224	84.885	87.978	95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin	10.580	6.214	4.612	6.985	7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică	1.488	1.757	1.811	1.757	1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană	109.754	86.249	54.711	57.890	61.435
Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice periferice și centrale	15.661	20.094	17.385	16.106	16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer	2.081	4.354	4.732	3.939	5.209
Programul național de boli endocrine	1.016	657	659	363	132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D		-		-	1.511
Programul național de tratament pentru boli rare	700	686	700	700	700
Programul național de management al registrelor naționale	217	213	275	238	273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate	1.734	1.651	1.412	1.407	1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului	28.321	28.667	19.916	21.246	25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică	778.553	784.473	836.800	810.178	942.933
MS – acțiuni centralizate			10	0	0
TOTAL BUGET	778.553	784.473	836.810	810.178	942.933

 + 
Anexa nr. 6
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele naționale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019
Nr. crt.	Denumirea programului național de sănătate	Denumirea subprogramului național de sănătate	Credite de angajament aprobate (LEI)
			2015	2016	2017	2018	2019
1	Program național de boli cardiovasculare		101,846,130.00	119,996,010.00	128,972,830	158,624,000.00	174,237,000.00
2	Programul național de oncologie	Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)	1,484,151,290.00	2,060,823,710.00	1,409,944,930	1,574,211,000.00	1,985,724,500.00
		Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT	14,708,000.00	17,604,000.00	35,514,000	31,336,000.00	41,726,000.00
		Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare	1,124,430.00	512,480.00	512,000	339,000.00	409,000.00
		Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;	1,502,360.00	1,617,000.00	2,184,840	2,948,000.00	3,076,000.00
		Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)	80,512,460.00	131,768,790.00	171,900,520	191,808,000.00	240,181,000.00
		Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți.			119,000	33,000.00	20,000.00
		Total program	1,581,998,540.00	2,212,325,980.00	1,620,175,290.00	1,800,675,000.00	2,271,136,500.00
3	Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear, proteze auditive)		22,479,350.00	20,738,960.00	18,739,000	19,083,640.00	27,972,620.00
4	Programul național de diabet zaharat		894,819,220.00	941,800,350.00	1,089,739,020	1,267,950,170.00	1,546,432,250.00
5	Program național de tratament al bolilor neurologice		106,610,000.00	124,531,720	133,157,670	170,928,000.00	156,928,000.00
6	Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei		72,550,400.00	79,408,750.00	202,288,840	159,046,000.00	164,741,000.00
7	Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare		117,834,320.00	123,936,230.00	201,539,000	272,440,000.00	432,804,270.00
8	Program național de sănătate mintală		1,611,670.00	1,760,860.00	1,761,000	1,953,000.00	1,944,120.00
9	Programul national de endocrinology		7,627,690.00	6,501,410.00	2,601,000	2,372,000.00	2,219,000.00
10	Programul național de ortopedie		68,438,930.00	85,628,220.00	80,544,710	88,634,000.00	102,304,000.00
11	Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule umane		69,693,240.00	53,622,950.00	53,623,000	53,801,000.00	51,821,000.00
12	Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronica		883,772,940.00	929,756,000.00	1,033,642,590	1,022,801,000.00	1,131,898,000.00
13	Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice		694,210.00	263,740	633,000	517,000.00	177,000.00
14	Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță	Subprogramul de radiologie intervențională	18,605,380.00	20,563,300.00	14,192,000	16,407,000.00	13,373,000.00
		Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos	10,784,200.00	11,286,900.00	8,226,830	4,471,870.00	2,754,240.00
		Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil	198,240.00	432,820.00	433,000	389,000.00	236,000.00
		Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular	869,400.00	700,000.00	700,000	825,320.00	1,075,000.00
		Total program	30,457,220.00	32,983,020.00	23,551,830.00	22,093,190.00	17,438,240.00
	Total programe		3,960,433,860.00	4,733,254,200.00	4,590,968,780.00	5,040,918,000.00	6,082,053,000.00

 + 
Anexa nr. 7
Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR.	JUDEȚ	LOCALITATE	POPULAȚIE
1	Dolj	Măceșu de Jos	1272
2	Mehedinți	Balta	1037
3	Mehedinți	Cireșu	491
4	Mehedinți	Godeanu	582
5	Mehedinți	Dumbrava	1392
6	Mehedinți	Vlădaia	1630
7	Olt	Vișina Nouă	1732
8	Vâlcea	Ghioroiu	1556
9	Vâlcea	Runcu	935

Sursa: INShttp://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/populația_româniei_pe_localități_la_1ianuarie2016_0.pdf

 + 
Anexa nr. 8
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

	Denumire județ	Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale	COD SIRUTA	Populație	Urban / Rural	Grad de marginalizare	Comunități care doresc să beneficieze de suport	Specialiști (urmează a fi recrutați)			Finanțare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical
								Asistent social sau tehnician în asistenta sociala	Asistent medical comunitar	Consilier școlar Si mediator școlar	Toti asistentii medicali comunitari sunt recrutați. Urmează să fie recrutați și mediatori sanitari în localitățile care au comunități de romi.
1	GORJ	Roșia de Amaradia						1 as.soc	4	1 consilier școlar 1 mediator școlar
2		Albeni							3	1 consilier școlar
3	DOLJ	Cosoveni						1 as.soc	1	1 consilier școlar 1 mediator școlar	La Dolj UAT Salcuta nu a semnat încă protocolul de implementare a proiectului
4		Catane							1	1 consilier școlar 1 mediator școlar
5	MEHEDINȚI	Gruia						1	2	1 consilier școlar 1 mediator școlar
6		Poroina Mare						1	1	1 consilier școlar 1 mediator școlar
7	VÂLCEA	Racovita							1
8		Vaideieni						1	1	1 consilier școlar 1 mediator școlar
9	OLT	Dobretu							1
10		Giuvărăsti							1	1
11		Stoenesti						1	1	1
12
13

 + 
Anexa nr. 9
Situația privind numărul de medici și de norme necesare/acoperite
pe tipuri de specialități și atestate de studii complementare în RSV

Nr. crt.	Listă specialități/ competențe/atestate	DOLJ			GORJ			MEHEDINȚI			OLT			VÂLCEA
		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme		Nr. medici	Nr. norme
			Necesar nr norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr norme	Nr. norme acoperite		Necesar nr norme	Nr. norme acoperite
1	Alergologie și imunologie clinică	5	5,00	5,00	3	3,00	2,00	1	3,00	1,00	1	15,00	1,00	2	2,00	2,00
2	Anestezie și terapie intensivă	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0		-	0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
3	Boli infecțioase	9	7,00	5,50	4	3,00	1,00	3	3,00	1,00	9	13,00	1,70	0	0,00	0,00
4	Cardiologie	61	42,00	40,00	8	9,00	5,00	8	8,00	3,00	14	27,00	12,40	15	8,00	8,00
5	Cardiologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	-		0	14,00	0,00	0	0,00	0,00
6	Chirurgie cardiovasculară	0	2,00	0,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	0	9,00	0,00	0	0,00	0,00
7	Chirurgie generală	65	20,00	19,00	22	15,00	10,00	22	8,00	4,00	22	33,00	11,50	9	5,00	5,00
8	Chirurgie orală și maxilo-facială	5	2,00	1,00	2	4,00	1,00	0	2,00	0	3	14,00	0,20	0	0,00	0,00
9	Chirurgie pediatrică	9	7,00	7,00	0	1,00	0,00	1	2,00	0,50	4	15,00	0,80	1	1,00	0,50
10	Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă	7	4,00	4,00	1	2,00	1,00	0	1,00	0	6	16,00	0,90	0	0,00	0,00
11	Chirurgie toracică	4	2,00	2,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	0	10,00	0,00	0	0,00	0,00
12	Chirurgie vasculară	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	2,00	0	0	4,00	0,00	2	1,00	1,00
13	Dermatovenerologie	36	30,00	30,00	4	5,00	2,00	5	5,00	1,00	13	26,00	7,30	5	4,00	4,00
14	Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice	36	32,00	30,00	8	12,00	6,00	7	8,00	6,50	14	30,00	13,00	4	4,00	4,00
15	Endocrinologie	31	25,00	25,00	8	10,00	6,00	2	4,00	1,00	4	19,00	3,00	5	4,00	4,00
16	Gastroenterologie	25	14,00	13,00	4	4,00	2,00	0	1,00	0	4	14,00	0,80	7	6,00	6,00
17	Gastroenterologiepediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0		-	0	10,00	0,00	0	0,00	0,00
18	Genetică medicală	6	4,00	3,00	0	1,00	0,00	0	1,00		0	4,00	0,00	0	0,00	0,00
19	Geriatrie și gerontologie	2	2,00	1,00	0	1,00	0,00	0		-	1	9,00	0,20	5	4,00	4,00
20	Hematologie	10	5,00	5,00	1	1,00	1,00	3	3,00	1,50	2	17,00	0,10	2	1,00	0,50
21	Medicină internă	113	68,00	63,00	29	19,00	14,00	15	10,00	6,00	22	35,00	15,00	22	11,00	11,00
22	Nefrologie	13	4,00	4,00	3	4,00	2,00	2	5,00	1,00	7	20,00	3,80	2	1,00	0,50
23	Nefrologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0		-	0	10,00	0,00	0	0,00	0,00
24	Neonatologie	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	2,00	0	0	6,00	0,00	0	0,00	0,00
25	Neurochirurgie	5	3,00	3,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	0	6,00	0,00	1	1,00	0,50
26	Neurologie	43	36,00	34,00	21	18,00	15,00	10	8,00	5,00	18	26,00	9,30	18	10,00	10,00
27	Neurologie pediatrică	2	4,00	2,00	1	3,00	0,50	1	3,00	1,00	0	12,00	0,00	0	0,00	0,00
28	Oncologie medicală	25	12,00	12,00	3	5,00	1,00	4	5,00	2,50	7	14,00	2,00	4	2,00	1,50
29	Oncologie și hematologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0		-	0	9,00	0,00	0	0,00	0,00
30	Obstetrică-ginecologie	80	44,00	41,00	27	18,00	14,00	17	10,00	3,00	29	30,00	10,10	8	5,00	5,00
31	Oftalmologie	59	44,00	43,00	11	10,00	7,00	6	6,00	4,00	10	27,00	10,90	10	6,00	6,00
32	Otorinolaringologie	46	32,00	32,00	11	10,00	7,00	6	6,00	3,00	12	25,00	9,50	11	7,00	7,00
33	Ortopedie și traumatologie	30	15,00	14,00	20	13,00	10,00	7	5,00	1,00	12	25,00	8,40	13	6,00	6,00
34	Ortopedie pediatrică	3	2,00	1,00	1	3,00	0,50	1	2,00	0,50	2	18,00	2,00	1	1,00	0,50
35	Pediatrie	57	24,00	24,00	20	15,00	11,00	9	9,00	3,00	23	29,00	10,60	12	8,00	8,00
36	Pneumologie	21	15,00	14,00	10	10,00	5,00	9	7,00	3,00	15	25,00	8,20	12	4,50	4,50
37	Pneumologie pediatrică	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0			0	11,00	0,00	0	0,00	0,00
38	Psihiatrie	67	52,00	51,00	17	15,00	11,00	12	10,00	6,00	20	37,00	27,40	17	10,00	10,00
39	Psihiatrie pediatrică	3	3,00	3,00	1	3,00	1,00	0	2,00	0	3	21,00	4,50	0	0,00	0,00
40	Radioterapia	3	2,00	2,00	0	1,00	0,00	0	-		0	6,00	0,00	0	0,00	0,00
41	Reumatologie	16	11,00	11,00	0	1,00	0,00	0	1,00	0	2	18,00	2,10	1	1,00	1,00
42	Urologie	16	7,00	5,00	8	9,00	5,00	5	7,00	1,00	6	16,00	1,30	5	2,00	2,00
43	Planificare familială	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	2,00	0	0	12,00	0,00	0	0,00	0,00
44	Îngrijiri paliative	0	0,00	0,00	0	1,00	0,00	0	-		0	0,00	0,00	0	0,00	0,00
45	Medicină fizică și de reabilitare	52	50,00	41,00	18	12,00	10,79	13	14,00	10,00	11	18,50	10,00	40	40,00	40,00
TOTAL		965	631,00	590,50	266	253,00	151,79	169	168,00	69,50	296	755,50	188,00	234	155,50	152,50

 + 
Anexa nr. 10
Definițiile reabilitării, îngrijirii paliative și îngrijirii pe termen lung + 
Îngrijirea paliativăÎn conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253/2018 se utilizează următorii termeni și definiții:a)Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale; … b)îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului; … c)hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu boli cronice progresive, și care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative și la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice și îngrijire paliativă sunt superpozabile; … d)echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesioniști cu instruire în domeniu și experiență corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative. … Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.Îngrijire paliativă:● asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;● afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;● nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;● integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;● oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;● oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;● folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;● va îmbunătăți calitatea vieții și, de asemenea, poate influența pozitiv cursul bolii;● este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.

 + 
Îngrijirea paliativă pediatrică*14)*14) Sursa: Organizația Mondială a Sănătății – (2002)Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților. Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):● Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.● Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.● Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.● Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.● Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor. + 
Reabilitarea medicală*15)*15) Sursa: Medicinenet.com„Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar.” + 
Definiția îngrijirii pe termen lung*16)*16) Sursa: OCDE – Furnizarea și plata asistenței pe termen lung (2011)„Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspecte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, și aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale.”În prezent, în România, Legea nr. 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități.Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locații, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenței. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenței și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore/7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.Responsabilitățile pentru – și cheltuielile cu – sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite). + 
Anexa nr. 11
Obiective Normative utilizate în estimarea deficiențelor serviciilor de sănătateI.Asistența primarăa)Zone urbane1.1 medic de familie și 2 asistente medicale/soră medicală/moașă, cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori … 2.1 medic de școală, 1 dentist și 2 asistente medicale/soră medicală FTE la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri în poziții vulnerabile1.1 medic de familie și 1 asistentă medicală/soră medicală moașă FTE la 1.000 locuitori … 2.1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală/soră medicală FTE per la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri în poziții vulnerabile1.1 medic de familie și 1 asistentă medicală/soră medicală, moașă FTE la 1.000 locuitori … 2.1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală/soră medicală FTE per la 4 școli … 3.cel puțin un centru operațional în afara orelor de program …  …  … II.Asistența medicală comunitarăa)Zone cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; 1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populație asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populație asistată) … b)Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației  … – condiții geografice1.altitudine >600m sau pantă >15% … 2.Delta Dunării … 3.Acces rutier dificil tot anul …  … – numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 50km de la cea mai apropiată stație de ambulanțe … – numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistență medicală cu paturi …  …  … III.Asistența în ambulatoriua)1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală/soră medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază*17) din ambulatoriu la 10.000 locuitori; pentru specialitatea obstetrică- ginecologie asistenta medicală poate fi înlocuită de moașă.*17) Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … b)1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialități clinice la 50.000 locuitori … c)1 medic laborant FTE și 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori … d)medic radiolog FTE și 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori … e)1 medic reabilitare și 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori … f)1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 locuitori … g)echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)1.1 CT la 200.000 locuitori … 2.1 RMN la 250.000 locuitori … 3.1 ecograf la 10.000 locuitori …  …  … IV.Asistența paliativăa)Refacere/recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori; … b)Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori … c)Îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani … d)1 medic FTE și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți … e)1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori. …  … (la 28-12-2021,
Portiunea III. a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 2.899 din 27 decembrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021
)
 + 
IV. 
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Vest + 
ABREVIERIAR Județul AradCS Județul Caraș-SeverinCMI Cabinet Medical IndividualCNAS Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăORL Oto-rino-laringologieUE Uniunea EuropeanăMF Medic de familiePIB Produs intern brutMG Medic generalistISP Plan Strategic InstituționalÎTL Îngrijire pe termen lungMM Județul MaramureșMS Ministerul SănătățiiINSP Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționareîn Domeniul Sanitar – BucureștiOCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăAMP Asistență medicală primarăPRSS Plan regional privind serviciile de sănătateRSM Rata standardizată a mortalitățiiTM Județul TimișOMS Organizația Mondială a Sănătății + 
Capitolul 1CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE1.INTRODUCERE1.1.OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATEObiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:– Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor; … – Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente; … – Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor; … – Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale; … – Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și … – Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii). … Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale. … 1.2.METODOLOGIEMetodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:1.2.1.Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro– La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg; … – La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale). …  … 1.2.2.Elaborarea standardelor de planificareElaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației. … 1.2.3.Redactarea PRSS pentru fiecare regiuneAplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3). …  …  … 2.CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC2.1.ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVERomânia este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București – Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare

Regiune de dezvoltare	Suprafața(kmp)	Număr de județe	Populație (2011)	Centrul urban cel mai populat(populație)
Nord-Vest	34.159	6	2.600.132	Cluj-Napoca (411.379)
Centru	34.082	6	2.360.805	Brașov (369.896)
Nord-Est	36.85	6	3.302.217	Iași (382.484)
Sud-Est	35.762	6	2.545.923	Constanța (425.916)
Sud-Muntenia	34.489	7	3.136.446	Ploiești (276.279)
București-Ilfov	1.811	1 + București	2.272.163	București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia	29.212	5	2.075.642	Craiova (356.544)
Vest	32.028	4	1.828.313	Timișoara (384.809)
TOTAL	238.391	41 + București	20.121.641

 … 2.2.INDICATORI DEMOGRAFICICa urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).Tabelul 2: Proiecții privind populația

	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
Populație totală(mii)	23.489	22.965	22.128	21.408	20.299	19.511	18.848	18.229

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Figura 1: Rata de creștere a populației (%)Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.

Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025

Grupa de vârstă	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
0-14	23,7	20,8	18,5	15,9	15,8	15,5	15,0	14,1
15-24	16,7	16,8	16,2	15,4	12,6	10,5	10,7	11,1
25-64	49,2	50,3	51,6	53,5	55,8	56,7	54,7	53,3
65+	10,4	12,1	13,6	15,2	15,8	17,3	19,6	21,5

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.

 … 2.3.STATUTUL SOCIO-ECONOMICRomânia rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută – stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 – PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).Notă …

*1) Sursa: Banca Mondială – Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014) … 2.4.CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)Notă …

*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății – martie 2014Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. …  … 3.STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATEInfrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.3.1.FURNIZAREA SERVICIILOR3.1.1.Îngrijire primarăConform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).Notă …

*3) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară – februarie 2012 … 3.1.2.Îngrijire secundară și terțiarăÎn prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.Notă …

*4) Banca Mondială (2011). România – Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART – Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 – 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea. … 3.1.3.Discrepanțe regionale – Inechități la nivel urban și ruralAnaliza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți. …  … 3.2.FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEAMajoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 – în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale – și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente. … 3.3.RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITARÎn 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi. … 3.4.INFRASTRUCTURASectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).Notă …

*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4). … 3.5.STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind SănătateaÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunității2014-2020Gestionarea capacitățiiReconfigurarea traseului pacientuluiGestionarea cazuluiÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunitățiiTabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice

Domeniul strategic 1: sănătatea publică– Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului; – Combaterea poverii duble a bolii în rândul populației prin: – Controlul eficient al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, cu accent pe bolile transmisibile cu cea mai mare povară în România; – Reducerea poverii bolilor transmisibile ce pot fi prevenite, inclusiv prin intervenții privind patologiile cronice neglijate în timp (cancer, boli cardiovasculare,diabet, sănătate mintală, boli rare); – Sănătatea în raport cu mediul înconjurător; – Creșterea gradului de conștientizare cu privire la soluțiile de prevenție eficiente șieducarea populației în acest sens (îngrijire de nivel primar, secundar sau terțiar).

Domeniul strategic 2: servicii medicale – Un sistem de servicii medicale bazate pe comunitate pentru grupurile vulnerabile; – Creșterea eficienței și diversificarea serviciilor de îngrijire medicală primară; – Consolidarea calității și a eficienței serviciilor furnizate înunitățile ambulatorii specializate;– Creșterea gradului de siguranță în rândul populației prin consolidareasistemului de urgență integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de îngrijire medicală deurgență; – Regionalizarea/concentrarea îngrijirilor medicale în spital și stabilirea unor rețele regionale detrimitere a pacienților la spitale și laboratoare cu diferite grade decompetență legată de îngrijirea primară și îngrijirile speciale în regim ambulatoriu; – Acces îmbunătățit la servicii de recuperare, îngrijiri paliative și îngrijiri pe termen lung.

Domeniul strategic 3: Măsuri transversale – Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și localși comunicarea schimbărilor; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în domeniul sănătății; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară pentru populație; – Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și private; – Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru populație; – Promovarea cercetării și a inovației în sănătate; – Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; – Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne(e-health); – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național, regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile medicale.

În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:– Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația; … – Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare; … – Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu; … – Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară – îngrijire în ambulatoriu – îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară – îngrijire la nivelul comunității – asistență socială – educația pentru sănătate și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare); … – Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare. …  …  …  + 
Capitolul 2PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONALAcest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMAREViziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.1.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare. … 1.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.Notă …

*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:Notă …

*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) – Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon – August 2012– Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008); … – În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a); … – Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011). …  … 1.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:– O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori; … – 65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori. … Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:I.Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;– Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos); … – Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate. … 

Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate. În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică aResurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici șipe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără: ● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentrumedicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor; ● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate dezvoltării cabinetelor lor; ● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări cofinanțate de Fondul Social European – Programul Operațional "Capital Uman" (POCU 4.8).

 … II.Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;– Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020; … – Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale; … – Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe: … – Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie; … – Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere; … – Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate; … – Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie. …  … III.Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;– Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie; … – Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat. … – Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile – diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește: … – Educație pentru sănătate și consilierea, … – Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; … – Suplimentele nutriționale; … – Servicii de planificare familială; … – Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate; … – Gestionarea și urmărirea bolilor cronice; … – Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin). …  …  …  … 2.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITARDezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.2.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEDezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. … 2.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 2.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității – Ținte naționale

Indicatori de rezultat	Valoare de referință(2015)	Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de îngrijire la nivelul comunității (Număr și procent la nivel național, regional, județean)	3.323.210	4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu accesla serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	93.200

Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:I.Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural); … II.Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" – în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos). … III.Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată. …  … IV.Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității). …  …  … 3.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIUConsolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.3.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:– Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale); … – Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii; … – Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății; … – Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii. …  … 3.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu e cazul. … 3.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:I.Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:– Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale; … – Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil; … – Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție; … – Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital; … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus) … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză … – Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană. …  … II.Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil. … Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:I.Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență. … II.Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi. … Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului. …  … 4.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESCSectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.4.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:– Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe); … – Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică; … – Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local); … – Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu. … – Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești; … – Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă. …  … 4.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 – Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)IMAGINE – PAG. 162Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitoriSursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015 … 4.3.ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022Vor fi luate următoarele măsuri:1.Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung; … 2.Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi; … 3.20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu; … 4.La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului. … 5.Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ; … 6.Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii. … 7.Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:1.Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi … 2.Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate; … 3.Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi. …  …  …  … 5.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERAREÎn acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.5.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL). … 5.2.STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALELa nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitaleSursa: Sănătatea pe scurt – OCDE 2015 … 5.3.ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare

Coeficient

Reabilitare/recuperare: Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori

Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă: – 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; – 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani – 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori

Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială. …  … 6.CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ6.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:– O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență); … – Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc; … – Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55. …  … 6.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 

6.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020– Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural; … – Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes. …  …  … 7.SĂNĂTATEA PUBLICĂPlanul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.7.1.CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATEObiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.Rezultate:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelorRapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.Termene:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:Registre Naționale de Cancer (RNC);Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);Registrul de Informații Toxicologice (Retox);Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății – Unitatea de Incluziune SocialăObiectivele strategiei naționale de sănătateG.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copiluluiG.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibileG.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile … 7.2.DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENINGObiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.Rezultate:– Registre regionale de cancer operaționale … – Registru național de screening implementat … – Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin … – Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin … – Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon … – Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național … Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancerTermene:– Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017 … – Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017 … – Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018 … Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca MondialăEntități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de CancerObiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient. …  …  + 
Capitolul 3PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA VEST● Regiunea Vest este una dintre cele mai dezvoltate, urbanizate și diverse din punct de vedere etnic din țară.● Indicatorii de sănătate ai populației erau, în general, mai buni decât mediile naționale, dar povara bolilor cronice este deosebit de mare.● Densitatea unităților de îngrijiri este una dintre cele mai mari din țară și, în general, există mai deficite mai mici de medici specialiști comparativ cu alte regiuni, dar există lipsuri importante în județul Caraș-Severin.● Densitatea spitalelor și capacitatea paturilor sunt mai mari decât media națională, cu o concentrare în județul Timiș.1.CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII1.1.CARACTERISTICILE GEOGRAFICERegiunea Vest are o suprafață totală de 32.034 kmp (13,4% din suprafața țării) și are în componență 42 de orașe (12 de municipii) și 276 de comune (318 de unități administrative) împărțite în patru județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Populația Regiunii Vest este caracterizată prin diversitate culturală, comunitățile române conlocuind cu cele maghiare, germane, rrome și sârbe. În 2002, minoritățile reprezentau 11,7% din populația totală din regiune.Din anul 1990, populația a scăzut constant de la 2,2 milioane până la 1,9 milioane de locuitori în 2010, din cauza unei rate a natalității negative și a emigrării populației străine din regiune. Regiunea se confruntă cu un proces de îmbătrânire demografică. Efectul acestuia asupra vieții economice și sociale a fost resimțit după anul 2010, odată cu scăderea semnificativă a populației active.Figura 9: Harta Regiunii Vest … 1.2.ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația regiunii număra 1,78 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,4% din cea totală (Tabelul 7).Tabelul 7: Populația Regiunii Vest pe județe

Grupa devârstă	Arad	%	Caraș- Severin	%	Hunedoara	%	Timiș	%	TOTAL	%
0-4	19.868	4,65	11.693	4,07	16.109	4,14	32.510	4,80	80.180	4,50
5-14	44.440	10,40	30.106	10,47	39.492	10,14	62.662	9,26	176.700	9,92
15-64	290.818	68,06	194.155	67,50	263.226	67,58	483.660	71,44	1.231.859	69,15
65-85+	72.182	16,89	51.683	17,97	70.675	18,14	98.145	14,50	292.685	16,43
TOTAL	427.308	100	287.637	100	389.502	100	676.977	100	1.781.424	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăConform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația regiunii va scădea cu aproximativ 1% în perioada 2015-2020 și cu 3,3% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 18,2% din totalul populației în 2020 și până la 20,8% în 2030 (Figura 10).Figura 10: Proiecții demografice și cota pentru populația cu vârsta minimă de 65 de aniSursa: Proiecții EurostatProdusul intern brut al Regiunii Vest a ajuns în anul 2004 la 3.364 euro pe cap de locuitor, al doilea cel mai mare din România după cel din Regiunea București-Ilfov. Din punct de vedere al dezvoltării economice, Regiunea Vest este considerată o regiune dezvoltată, cu rezultate economice peste media națională și cu un mare potențial de creștere. Produsul intern brut și produsul intern brut pe cap de locuitor, ambele exprimate în prețurile actuale și paritatea puterii de cumpărare (PPP) au crescut de la un an la altul cu o rată mai mare decât media națională. … 1.3.INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILORCele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Vest au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator.*10) Modelul este menținut de la un județ la altul.Notă …

*10) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, tulburări mintale și de comportament și boli pulmonare obstructive cronice (Tabelul 8). O creștere față de media națională se observă în cazul bolii hipertensive, al bolii cardiace ischemice, al diabetului și al boli pulmonare obstructive cronice. În toate județele se observă o prevalență mare a bolii hipertensiunii arteriale, în special în județul Caraș-Severin – 16.396,4 cazuri la 100.000 de locuitori, mult mai mare comparativ cu media județeană și regională. Incidențe mai mare ale diabetului sunt înregistrate în Arad, Hunedoara și Timiș comparativ cu media pe județ și pe regiune.Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Vest în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)

	România	Vest	Arad	Caraș- Severin	Hunedoara	Timiș
Boli hipertensive	11.791,0	13.950,6	14.539,9	16.396,4	15.432,5	9.433,7
Boală cardiacă ischemică	5.733,5	7.222,0	7.559,2	8.541,7	7.964,0	4.823,2
Diabet	3.666,9	5.225,2	5.819,7	3.456,1	6.119,1	5.505,8
Tulburări mintale	1.956,3	2.451,6	1.591,1	2.183,0	3.237,1	2.795,3
BPOC	1.875,7	2.332,1	2.399,2	2.355,4	2.913,1	1.660,7

Sursa: INSPLa nivel regional, indicatorii de sănătate a populației sunt, în general, comparabili cu mediile naționale, județul Timiș având rezultate mai bune pentru sănătate decât celelalte trei județe. Datele colectate de la medici de familie indică rate de incidență peste medie (la nivel național și regional) în județul Hunedoara pentru majoritatea categoriilor de boli. Datele privind mortalitatea din anumite cauze la nivel județean indică o povară anormal de mare a bolii circulatorii (în toată regiunea), a bolilor infecțioase (Caraș-Severin, dublul mediei naționale), a bolilor endocrine (Arad și Hunedoara) și a bolilor respiratorii (Timiș). … 1.4.PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII VESTServiciile medicale din Regiunea Vest se confruntă cu mai multe provocări majore:– Accesul insuficient la serviciile de îngrijiri primare dat fiind deficitul de medici de familie, în special în județul Hunedoara, unde 20% din comunele din mediul rural (nr. = 20) nu aveau medic de familie; … – Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de triere a pacienților, ceea ce conduce la supraaglomerarea sistemului spitalicesc; … – Serviciile de îngrijire la nivelul comunității sunt insuficiente raportate la necesități, în special în județul Arad; … – Infrastructura de îngrijiri spitalicești și în regim ambulatoriu se concentrează în județele Timiș și Arad, ceea ce conduce la un grad mai redus de accesibilitate și utilizare a serviciilor specializate în Caraș-Severin și Hunedoara; … Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Vest, mai ales pentru gestionarea bolilor cronice, necesită în mod imperios intervenție. …  … 2.VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE2.1.VIZIUNEA STRATEGICĂViziunea pentru Regiunea Vest este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate."Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014- 2020Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Vest va fi caracterizat prin:Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mai mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite;Echitate și protecție financiară, astfel încât diferențele legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate să fie reduse, atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale șiEficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate. … 2.2.DIRECȚII STRATEGICEDirecțiile strategice concrete pentru Regiunea Vest sunt următoarele:– Consolidarea procesului de furnizare a serviciilor de îngrijire primară prin recrutarea medicilor de familie în zonele rurale cu deficit în acest sens, acordând prioritate județului Hunedoara, unde nevoile sunt cele mai mari; … – Consolidarea procesului de furnizare a serviciilor de îngrijire comunitară în zonele cu populație marginalizată, acordând prioritate județelor Arad și Caraș-Severin, care au cele mai mari deficite de asistente comunitare; … – Dezvoltarea procesului de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu, cu accent pe specialitățile clinice cu grad mare de adresabilitate și deficite de capacitate, acordând prioritate județelor Hunedoara și Caraș-Severin; … – Reorganizarea rețelei de spitale dat fiind caracterul său extrem de fragmentat și starea deficitară a infrastructurii spitalicești; … – Simplificarea procesului de furnizare a serviciilor medicale, ceea ce implică elaborarea de strategii privind sănătatea publică, cu accent pe prevenție, împreună cu investițiile în îngrijiri primare pentru a îmbunătăți și a crește calitatea tratamentului acordat, în special în gestionarea bolilor cronice. … Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe sectoare. … 2.3.REGIUNEA VEST – CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ

Sănătate publică	Povara ridicată a bolilorcronice, în special a bolilor cardiace hipertensive, a diabetului, a tulburărilor psihice și a bolilor respiratorii	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi; Remodelare și pachet de servicii de îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu; Revizuirea programei pentru rezidențiatul în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Povară redusă a bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare cu privire la aceste boli și acțiuni preventive mai eficiente
Servicii de sănătate	Îngrijire primară distribuită insuficient și inadecvat	Recrutarea unui număr de25-50 de medici de familie, acordând prioritate comunelor fără medic de familie	Stabilirea unui fond special pentru finanțarea renovării/echipării cabinetelor medicilor de familie; Revizuirea pachetului de beneficii debază pentru a crește capacitatea de reacție a medicilor de familie	Acoperire integrală de către medicul de familie cu o funcție consolidată de triere a pacienților
	Acoperire insuficientă a îngrijirii la nivel de comunitate	Formarea a 15-20 echipe comunitare integrate, acordând prioritate zonelor cu populație marginalizată;	Dezvoltarea echipelor comunitare; consolidarea integrării în centrele de îngrijire primară	15-20 de centre comunitare integrate noi funcționale
	Capacitate a spitalelor distribuită inadecvat	Transformarea unei cote din paturile pentru îngrijiri acute intraspitalicești în paturi pentru îngrijiri în regim de zi precum șipentru îngrijiri pe termen lung, paliative și de reabilitare.	Consolidarea capacității de îngrijirede urgență, acordând prioritate spitalelor județene; consolidarea capacității de îngrijire a bolilor cronice în raport cu nevoile de servicii medicale demonstrate; dezvoltarea serviciilor de internare în regim de zi	Capacitatea spitalicească, acută și cronică, răspunde mai îndeaproape nevoilor medicale alepopulației.
	Îngrijire în regim ambulatoriu distribuită inadecvat	Consolidarea capacitățiide îngrijire în regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice cu deficit mare și adresabilitate mare; Introducerea de criterii normative pentru distribuția spațială a echipamentelor de înaltă performanță	Rețea de îngrijire în regim ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Procent mare de internărice pot fi evitate	Dezvoltarea unităților de îngrijire în regim ambulatoriu	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu și îngrijire primară; Revizuirea aranjamentelor de finanțare în vederea stimulării îngrijirii în regim de zi	Internări ce pot fi evitate cu tratarea pacienților la nivel de îngrijire primară/în regim ambulatoriu/pe termen lung
	Capacitate de îngrijire paliativă limitată și concentrată	Creșterea cu 7% a numărului de paturi pentru îngrijire pe termen lung și de reabilitare	Stabilirea unei viziuni pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor de îngrijire (inclusiv forța de muncă necesară)	Pacienți cronici tratați în unități de îngrijire pe termen lung
Măsuri la nivelul sistemului	Provocări structurale: guvernanță deficitară, lipsa capacității tehniceși coordonare insuficientă între părțile interesate din domeniul sănătății	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Un cadru și o strategie clare cu achiziții și asistență din parteatuturor părților interesate
	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Strategii de asistență medicală planificate și coordonate
	Sisteme informative medicale deficitare	Crearea unei soluții electronice de evaluare și gestionare a investițiilor în unitățile de stat de către Ministerul Sănătății		Proces decizional pe bază de dovezi

 …  … 3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA VEST3.1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂDeficitul de medici de familie în zonele rurale din regiune, în special în județele Hunedoara și Timiș este estimat la 237 de medici. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-4% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate comunelor din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu acoperire slabă.3.1.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Vest era de 1.260, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (60,4%, nr. = 796) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 464 (adică 39,6%) lucrau în mediul rural.Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Sud (6,9 la 10.000 de locuitori) se situează peste media națională (5,9 la 10.000 de locuitori).Există diferențe la nivelul județelor, cu o acoperire mai mică în Hunedoara comparativ cu restul, dar în continuare comparabilă cu mediile naționale (Figura 11). Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt printre cele mai mici din regiune.Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate PublicăÎn 2014 existau în Regiunea Vest 29 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale. Douăzeci dintre acestea se aflau în Caraș-Severin (nr. = 8) și în Hunedoara (nr. = 12). Din această perspectivă, Hunedoara se confruntă cu cele mai mari deficite având în vedere că cele 12 comune fără medic de familie reprezintă peste 20% (21,4%) din totalul comunelor din județ.O simulare realizată pentru a estima numărul ideal de medici de familie în regiune relevat un deficit de 237 medici de familie în mediul urban, în vreme ce în mediul rural se înregistra un surplus de 233 de medici de familie. Aceste date fac ca Regiunea Vest să aibă al doilea cel mai mic deficit de medici de familie din țară, după București-Ilfov. În termeni absoluți, cele mai mari deficite se înregistrează în județul Timiș (nr. = 88 MF)Tabelul 9. Consultații pe cap de locuitor și deficitul de medici de familie din Regiunea Vest

Județ	Urban	Rural	Comune în zonelerurale fără MF
Arad	3,6	3,6	7
Caraș-Severin	2,7	2,2	9
Hunedoara	3,6	1,4	12
Timiș	3,4	2,5	4
Total INSP

Activitatea medicilor de familie din Regiunea Vest este în medie superioară mediei naționale, cu peste trei consultații pe cap de locuitor pe an. Este de remarcat faptul că în județul Hunedoara, discrepanța este semnificativă între mediul urban și cel rural, deoarece numărul consultațiilor pe cap de locuitor în cel urban (1,4) este cel mai mic din țară, în timp ce numărul consultațiilor din mediul urban este superior mediei naționale (3,6 față de 2,9) Acest lucru reflectă din nou acoperirea scăzută a medicilor de familie în județul Hunedoara.În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează*11):Notă …

*11) Valoarea de referință: Valoarea de referință: populația în 2014– 189 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare; … – 141 necesitau reparații la acoperiș; … – 149 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare; … – 98 necesitau reparații exterioare. … 

 … 3.1.2.Obiective și activități regionale strategicea)Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 25 până la 50 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în zonele rurale, în special în Hunedoara (cele mai mari deficite relative din punct de vedere al comunelor fără medici de familie) și în Timiș (cele mai mari deficite absolute); … b)În Regiunea Vest, aproximativ 60% (nr. = 288) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 288, în jur de jumătate (nr. = 131) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 150) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie. …  …  … 3.2.CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITARNumărul asistentelor comunitare și al mediatorilor sanitari este considerabil insuficient în raport cu necesarul de servicii de îngrijire la nivel de comunitate din Regiunea Vest, deși nevoile sunt în general mai mici decât în restul țării. Planul propune crearea unui număr de până la 20 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară.3.2.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Vest există în prezent 31 de asistente comunitare și 17 de mediatori sanitari pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.Îngrijirea la nivelul comunității înregistrează un deficit de personal: o analiză indică faptul că mai este nevoie de încă 154 asistente comunitare și 15 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari nevoi, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județul Arad (Figura 12) Cu toate acestea, trebuie acceptat faptul că nevoile de îngrijire la nivelul comunității sunt mult mai mici decât cele din alte regiuni.Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Vest

Indicatori	Rural		Urban
	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional*12)	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional*13)
Număr de comunități cu populație marginalizată	41		37
Număr de locuitori marginalizați	36.352		41.717
Număr de asistente comunitare la 10.000 de locuitori	0,3	+ 86	3,6	+ 68
Număr de mediatori sanitari la 10.000 de locuitori (populația rromă estimată la10%)	0,6	+ 8	2,9	+ 7

Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate PublicăNotă …

*12) Valoarea de referință: Valoarea de referință: populația în 2014Figura 12: Asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile ruraleSursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică … 3.2.2.Obiective și activități strategice regionalea)Formarea unui număr de 15-20 de echipe comunitare integrate în Regiunea Vest până în anul 2020, în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – % de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani. …  … b)Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește până la 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:– Cele 15-20 de echipe comunitare integrate noi; … – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate); … – alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie. …  …  …  … 3.3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELORRețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.3.3.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Vest existau în anul 2014 în total 47 de spitale, din care 37 erau de stat și șapte private (Tabelul 11). Există 39 de spitale de boli acute, cea mai mare parte a capacității fiind concentrată în județul Timiș (Tabelul 12), iar cea mai mare rată de ocupare în județul Arad (74,8%).Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă

Spitale	De stat	Private	TOTAL	De stat,boli acute	Îngrijire boli acuteîn sistem privat	De stat, boli cronice	Privateboli cronice	TOTAL
Arad	7	4	11	4	3	3	1	11
Caraș-Severin	5	1	6	5	0	0	1	6
Hunedoara	11	0	11	10	0	1	0	11
Timiș	15	4	19	14	3	1	1	19
Total	38	9	47	33	6	5	3	47

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014Tabelul 12: Distribuirea paturilor de spital (date din 2014)

Spitale	Acut	Cronic	Total	Rata deocupare
Arad	1.316	704	2.020	74,8%
Caraș-Severin	1.455	294	1.749	60,1%
Hunedoara	2.475	546	3.021	62,2%
Timiș	3.883	1.374	5.257	65,6%
Total	9.129	2.918	12.047	65,7%

Densitatea spitalelor raportată la populație în Regiunea Vest este în superioară mediei naționale. În ansamblu, acest lucru indică o mai mare accesibilitate la serviciile spitalicești în raport cu alte regiuni. Cu toate acestea, capacitatea spitalicească este concentrată în județul Timiș, care are aproximativ jumătate din numărul total de spitale de stat și private din regiune, precum și cea mai diversă rețea de spitale, inclusiv un institut. Județul Arad are, de asemenea, o rețea relativ diversă, în timp ce Hunedoara și Caraș-Severin urmează un model ce are în centru spitalul județean și mai multe spitale municipale.Ratele de ocupare a paturilor pentru îngrijiri acute sunt în medie de 65,7%, în funcție de localizare și de tipul spitalului. Cu un număr total de internări pentru boli acute reprezentând 296.861 și un total 2 milioane de zile de internare în 2014, înseamnă că în regiune există în acest moment un exces de paturi pentru îngrijiri acute. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 5,0 la 1.000 de locuitori, mai mare decât media națională și al doilea după București-Ilfov. Numărul internărilor variază de la 12,6 la 100 de persoane în spitalele din județul Arad până la 22,9 la 100 de persoane în spitalele din județul Timiș, confirmând statusul de trimitere din regiune pentru cel din urmă (Figura 13).Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare la 100 de locuitori în Regiunea VestSursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014Activitatea spitalicească din Regiunea Vest este relativ autonomă pentru rezidenții din regiune. Majoritatea (95%) a episoadelor acute internate în spitalele din regiune sunt pacienți care au domiciliul în Regiunea Vest. Un procent mic de pacienți internați cu boli acute (2,5%) provin din Regiunea Sud-Vest, mai exact din județul Mehedinți, de unde pacienții vin în județul Timiș. În schimb, 95% din pacienții din Regiunea Centru sunt internați în spitalele din regiune. Un procent mic (în jur de 3%) merge la spitalele din regiunea vecină, Nord-Vest.În interiorul regiunii, spitalele din județul Timiș atrag pacienți din celelalte trei județe. Acest lucru este reflectat și în rata de internări mai mare (Figura 13) și se explică prin prezența spitalelor universitare și de înaltă performanță. Ca atare, 12% din pacienții cu boli acute din Arad, 23% din pacienții din Caraș-Severin și 6% din pacienții din Hunedoara sunt internați în spitalele din județul Timiș. De asemenea, există fluxuri minore de pacienți din Regiunea Vest către alte regiuni: în jur de 5% din județele Arad, Caraș-Severin și, respectiv, Hunedoara sunt internați în spitalele din Nord-Vest, Sud-Vest și, respectiv, Centru.Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 și '60 cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. Lipsa dependințelor clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) face ca organizarea să fie ineficientă. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor. … 3.3.2.Strategia de reconfigurare a spitalelorRețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.a)Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:– Diminuarea numărului de internări în spital de la 19,1 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020; … – Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi; … – Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%. … – Durata medie de ședere în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri foarte complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului. … Tabelul 13: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute

	2014	Ținta pentru 2020
Internări în spital	346.531	265.649
Numărul internărilor la 100 de locuitori	19,1	18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	38.875
Număr de internări	346.531	323.956
Durata medie de internare	6,4	6,0
Numărul zilelor de internare	3.394.686	1.943.733
Rata de ocupare (%)	70,1	80,0
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	130
Numărul paturilor din spitale	9.129	6.657
Total	9.129	6.787

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAceastă reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase. … b)Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea spitalelor județene ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie. … c)Spitalele din Regiunea Sud vor fi reorganizate pe două niveluri:– 4 spitale județene în celelalte capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament; … – Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament. …  … d)Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente. … Rezultate:Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselorGestionarea eficientă a traseului pacientuluiGestionarea eficientă a capacității (planificare) …  … 3.4.REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNERețeaua de urgență din regiune va fi consolidată în așa fel încât să fie redusă povara exercitată de cazurile urgente asupra spitalului de urgență din Timișoara. Ca atare, vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și anumite spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență.Din cele 17 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea Vest (șase unități de primiri urgențe și 11 unități cardiopulmonare), opt (toate cele șase unități de primiri urgențe și două unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare. … 3.5.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINICCapacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat (adică Hunedoara și Caraș-Severin) sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și reabilitarea medicală și endocrinologia).3.5.1.Diagnosticarea situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Centru, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Timiș, lucru explicat probabil prin existența centrelor universitare. La celălalt capăt al clasamentului, județul Caraș- Severin are cele mai puține unități ambulatorii. În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 14). Județul cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale este Timiș, cel mai mic număr fiind întâlnit în Hunedoara(9), urmat de Caraș-Severin (21).Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categoriiSursa: SNSPMPDSBActivitatea de îngrijiri ambulatorii din Regiunea Vest este, în general, inferioară mediei naționale. Medicii specialiști acordă, în medie, mai puține consultații și servicii (pe medic) decât în restul țării – 58 de consultații și, respectiv, 83 de servicii pe medic, puțin peste media națională. Numărul consultațiilor la 10.000 de locuitori este comparabil cu media națională (37 față de 33), în timp ce numărul serviciilor pe cap de locuitor este, din nou, la jumătatea mediei naționale. Această activitate redusă poate fi explicată într-o anumită măsură prin densitatea unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu, a doua cea mai mare din țară după București-Ilfov și semnificativ mai mare decât media națională (17 față de 12 unități la 1.000 de locuitori).La nivel regional, adresabilitatea pentru majoritatea specialităților clinice (măsurată ca număr de consultații/servicii acordate de fiecare medic) este mai mică decât în restul țării. Există mai multe excepții cu un grad de adresabilitate superior mediei, inclusiv pentru bolile infecțioase și reabilitarea medicală. În interiorul regiunii, județul Timiș concentrează unitățile ambulatorii care oferă consultații și servicii prin casa de asigurări, în vreme ce Hunedoara este județul cu cele mai puține unități pentru majoritatea specialităților. Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reabilitarea medicală, reumatologia, oncologia și endocrinologia. La nivel de județe, în Caraș-Severin se concentrează cele mai multe specialități clinice cu adresabilitate mare și deficit de medici precum cei pentru endocrinologie, ENT, dermatologie, boli infecțioase și obstetrică.În Regiunea Vest există 33 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 20 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Hunedoara (8 din 10), în timp ce în Arad, numai două din cele trei ambulatorii integrate a beneficiat de finanțare prin POR.Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013Județul Timiș are cel mai mare număr de clinici ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 37,0% din numărul total de clinici ambulatorii (Tabelul 14). În județul Timiș funcționează clinici universitare de specialitate, care deservesc pacienți din întregul județ (Spitalul Județean de Urgență Timiș etc.) și clinici private mari. Pacienții din întreaga regiune sunt mai degrabă trimiși la clinicile ambulatorii de specialitate care funcționează în cadrul spitalelor din Timiș. Județul clasat pe locul doi în clasamentul județelor cu cele mai multe clinici ambulatorii funcționând în cadrul spitalelor este Arad, cu 27,4% de astfel de clinici. Aceste două județe reprezintă peste 64% din totalul furnizorilor de servicii paraclinice în ambulatorii pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Caraș-Severin (12,6%).Tabelul 14: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice

JUDEȚ	AR	CS	HD	TM	Număr total de cliniciambulatorii în Regiunea Vest
NR. DE CLINICI	37	17	31	50	135
PONDERE TOTALĂ	27,4%	12,6%	22,9%	37,0%	100%

Sursa: SNSPMPDSBTabelul 15: Număr de clinici ambulatorii situate în spitale și care oferă servicii paraclinice și numărul clinicilor ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Vest

JUDEȚ	AR	CS	HD	TM	TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL	2	3	9	6	20
CLINICI AMBULATORII PRIVATE	35	14	22	44	149
TOTAL	37	17	31	50	169

Sursa: SNSPMPDSB … 3.5.2.

Obiective strategice regional și plan de dezvoltarePentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (în special Caraș-Severin) sau în stare deficitară.Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:– Investițiile în reabilitare și echipamente; … – Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează mari deficite în regiune; … – Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune, de exemplu reumatologia, oncologia, reabilitarea medical și endocrinologia. O deosebită atenție trebuie acordată județului Caraș-Severin, care prezintă deficite mai mari și mai variate comparativ cu celelalte trei județe; … – Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi. …  …  … 3.6.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERAREDată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 7% (aproximativ 230 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.3.6.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 36 spitale de boli cronice, precum și în secții specifice din spitalele de boli acute, cu un total de 3.144 de paturi. Aproape două treimi din cazurile cronice din regiune erau internate în spitalele din Arad și Hunedoara. Tuberculoza pulmonară reprezintă cel mai frecvent diagnostic cronic la nivel regional, însemnând cam 8% din numărul internărilor cu boli cronice. Majoritatea cazurilor cronice erau internate în secțiile de recuperare medicală (28%), urmate de secțiile de boli cronice (16%), psihiatrie (14%) și pneumologie (14%).Figura 16: Internarea cazurilor cronice în Regiunea Vest în funcție de secțieExistă nouă furnizori de servicii de îngrijiri paliative în cadrul spitalelor din Regiunea Vest care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din care patru sunt de stat și cinci privați, cu un număr total de 178 de paturi pentru îngrijiri paliative. Cinci dintre aceștia nouă sunt în județul Timiș, iar niciunul nu funcționează în Caraș-Severin. Densitatea cadrelor medicale cu competențe de îngrijiri paliative/la domiciliu (doctori și asistente) este mai mică decât media națională la nivel regional. Luând în considerare toată capacitatea de îngrijiri paliative disponibilă (intra și extraspitalicească), cea mai bună acoperire a nevoilor de îngrijiri paliative estimate se înregistrează în județul Arad (60%), în timp ce capacitatea estimată în Caraș-Severin poate satisface mai puțin de 5% din nevoi. … 3.6.2.Planul de dezvoltare strategică regionalăNumărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 3.371 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 7% (Tabelul 15). Consolidarea capacității în județele Caraș-Severin și Hunedoara este garantată în mod deosebit având în vedere deficitele existente.Tabelul 16: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Vest

	Recuperare	Paliative	ÎTL
Arad	127	85	473
Caraș-Severin	83	55	340
Hunedoara	115	77	480
Timiș	214	143	673
Total	539	360	1.967

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAcest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:a)

Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale; … b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute; … c)Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă. … Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați.Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor). …  … 3.7.ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE3.7.1.Implicații din punct de vedere al resurselor umaneImplicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.Tabelul 17: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane

Componentă	Implicații
Îngrijire primară	Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%
Echipe de îngrijire la nivelul comunității	Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizareanumărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor nejustificate și reducerea numărului de internări. În acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă parte, cum spitalele au deficit de personal în acest moment (conform capacității lor teoretice), strategia de restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatoriide specialitate	Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/ finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat sau parteneriat public-privat. Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciului.
Recuperarea și îngrijirea pe termen lung	Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută cu 7% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și serviciile de îngrijire la domiciliu. Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umanela nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate deajustările cantitative și calitative necesare.

 … 3.7.2.Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile localeLa nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:– Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.); … – Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu. … La nivel regional:– În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Vest și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare. … – Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Vest, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune. … – Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional. …  …  … 3.8.STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT3.8.1.Priorități de investițiiPentru Regiunea Vest, prioritățile de investiții sunt:

Ordine	Investiție	Valoare orientativăa investiției (milioane de euro)	Surse de finanțare orientative
1	Dezvoltarea centrelor de îngrijireîn regim ambulatoriu	Între 2,7 și 4,2 pecentru	CE – POR Banca Mondială
2	Crearea a 15-20 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității	1,0	CE – POR
3	Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și asistența de urgență	Urmează să fie evaluată	CE – POR*14) Banca Mondială
4	Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de recuperare	6,0	Banca Mondială

Legendă:CE – Comisia Europeană;BEI – Banca Europeană de Investiții;POR – Program Operațional Regional.Notă …

*14) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare. … 3.8.2.Graficul GanttGraficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse

Prioritate/Activitate

2017

2018

2019

2020

Coordonator [parteneri]

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență

1. Reabilitarea secțiilor de terapie intensivă

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

2. Consolidarea rețelei regionale de îngrijire de urgență

MS [MAI]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

3. Restructurarea și reabilitarea spitalelor de importanță strategică

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

4. * Instituirea unuimecanism în cadrul Ministerului Sănătății care să analizeze deciziile de investiții

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare

5. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, CE, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

6. * Dezvoltarea uneiviziuni asupra furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv necesarul de forță de muncă)

MS

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu

7. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

8. * Recrutarea medicilor în zonele cu priorități clinice

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

9. * Revizuirea contractului cadru șia tarifelor pentru îngrijirea în regim ambulatoriu

MS [CNAS]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Crearea a 15-20 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității

10. Implicarea comunităților și a autorităților locale

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

11. Recrutarea personalului de îngrijire comunitar

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

12. Formarea echipelor comunitare

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

13. * Finalizarea standardelor privind serviciile de îngrijire la nivelul comunității

MS [MM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

14. * Identificarea mecanismelor de finanțare pentru a atrage și a păstra personalul de îngrijire la nivel decomunitate

MS [INSP, CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Legendă:MS – Ministerul Sănătății;MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor VârstniceMAI – Ministerul Afacerilor InterneINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – BucureștiCNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate;CL – Consilii locale;CE – Comisia Europeană;BM – Banca Mondială.Notă:Activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. …  …  …  + 
Anexa nr. 1Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătateA.Îngrijire primarăa)Mediul urbana.1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli … c.cel puțin un centru de permanență …  …  … B.Îngrijire la nivelul comunitățiia)Mediul urbana.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați … b.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil …  … Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp … – condiții geografice … – altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15% … – Delta Dunării … – Accesul rutier este dificil pe toată durata anului … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi …  … C.Îngrijire în regim ambulatoriu– 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*15) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitoriNotă …

*15) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice ambulatorii la 50.000 de locuitori … – 1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori … – 1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori … – echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru) … – 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori … – 1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori … – 1 ecograf la 10.000 de locuitori …  … D.Îngrijire paliativă– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … – 1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți … – 1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori …  …  + 
Anexa nr. 2Lista localităților din regiunea Vest fără medici de familie (date din 2014)

Județ	Număr decomune	Comune
Arad	5	Bata, Chișindia, Șeitin, Șilindia, Șiștarovăț
Caraș-Severin	8	Ciuchici, Ciudanovița, Gârnic, Goruia, Marga, Văliug, Vrani, Zorlențu Mare
Hunedoara	12	Bătrâna, Bulzeștii de Sus, Bunilă, Burjuc, Cârjiți, Cerbal, Leleșe, Lunca Cernii de Jos, Martinești, Rachitova, Totești, Vorta
Timiș	4	Checea, Ghilad, Mănăștiur, Otelec

 + 
V. 
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Sud + 
ABREVIERIAG – Județul ArgeșCL – Județul CălărașiCMI – Cabinet Medical IndividualCNAS – Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP – Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăDB – Județul DâmbovițaORL – Oto-rino-laringologieUE – Uniunea EuropeanăMF – Medic de familiePIB – Produs intern brutGR – Județul GiurgiuMG – Medic generalistISP – Plan Strategic InstituționalÎTL – Îngrijire pe termen lungIL – Județul IalomițaMS – Ministerul SănătățiiINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management șiPerfecționare în Domeniul Sanitar – BucureștiOCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăPH – Județul PrahovaAMP – Asistență medicală primarăPRSS – Plan regional privind serviciile de sănătateRSM – Rata standardizată a mortalitățiiTR – Județul TeleormanOMS – Organizația Mondială a Sănătății + 
Capitolul 1CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE1.INTRODUCERE1.1.OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATEObiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:– Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor; … – Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente; … – Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor; … – Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale; … – Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și … – Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii). … Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale. … 1.2.METODOLOGIEMetodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:1.2.1.Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro– La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg; … – La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale). …  … 1.2.2.Elaborarea standardelor de planificareElaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației. … 1.2.3.Redactarea PRSS pentru fiecare regiuneAplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3). …  …  … 2.CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC2.1.ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVERomânia este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București – Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare

Regiune de dezvoltare	Suprafața(kmp)	Număr de județe	Populație (2011)	Centrul urban cel mai populat(populație)
Nord-Vest	34.159	6	2.600.132	Cluj-Napoca (411.379)
Centru	34.082	6	2.360.805	Brașov (369.896)
Nord-Est	36.85	6	3.302.217	Iași (382.484)
Sud-Est	35.762	6	2.545.923	Constanța (425.916)
Sud-Muntenia	34.489	7	3.136.446	Ploiești (276.279)
București-Ilfov	1.811	1 + București	2.272.163	București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia	29.212	5	2.075.642	Craiova (356.544)
Vest	32.028	4	1.828.313	Timișoara (384.809)
TOTAL	238.391	41 + București	20.121.641

 … 2.2.INDICATORI DEMOGRAFICICa urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).Tabelul 2: Proiecții privind populația

	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
Populație totală(mii)	23.489	22.965	22.128	21.408	20.299	19.511	18.848	18.229

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Figura 1: Rata de creștere a populației (%)Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.

Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025

Grupa de vârstă	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
0-14	23,7	20,8	18,5	15,9	15,8	15,5	15,0	14,1
15-24	16,7	16,8	16,2	15,4	12,6	10,5	10,7	11,1
25-64	49,2	50,3	51,6	53,5	55,8	56,7	54,7	53,3
65+	10,4	12,1	13,6	15,2	15,8	17,3	19,6	21,5

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.

 … 2.3.STATUTUL SOCIO-ECONOMICRomânia rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută – stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 – PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE1.Notă …

*1) Sursa: Banca Mondială – Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014) … 2.4.CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)Notă …

*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății – martie 2014Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. …  … 3.STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATEInfrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.3.1.FURNIZAREA SERVICIILOR3.1.1.Îngrijire primarăConform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).Notă …

*3) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară – februarie 2012 … 3.1.2.Îngrijire secundară și terțiarăÎn prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.Notă …

*4) Banca Mondială (2011). România – Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART – Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 – 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea. … 3.1.3.Discrepanțe regionale – Inechități la nivel urban și ruralAnaliza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți. …  … 3.2.FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEAMajoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 – în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale – și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente. … 3.3.RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITARÎn 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi. … 3.4.INFRASTRUCTURASectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități).Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).Notă …

*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4). … 3.5.STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind SănătateaÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunității2014-2020Gestionarea capacitățiiReconfigurarea traseului pacientuluiGestionarea cazuluiÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunitățiiTabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice

Domeniul strategic 1: sănătatea publică– Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului; – Combaterea poverii duble a bolii în rândul populației prin: – Controlul eficient al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, cu accent pe bolile transmisibile cu cea mai mare povară în România; – Reducerea poverii bolilor transmisibile ce pot fi prevenite, inclusiv prin intervenții privind patologiile cronice neglijate în timp (cancer, boli cardiovasculare,diabet, sănătate mintală, boli rare); – Sănătatea în raport cu mediul înconjurător; – Creșterea gradului de conștientizare cu privire la soluțiile de prevenție eficiente șieducarea populației în acest sens (îngrijire de nivel primar, secundar sau terțiar).

Domeniul strategic 2: servicii medicale – Un sistem de servicii medicale bazate pe comunitate pentru grupurile vulnerabile; – Creșterea eficienței și diversificarea serviciilor de îngrijire medicală primară; – Consolidarea calității și a eficienței serviciilor furnizate înunitățile ambulatorii specializate;– Creșterea gradului de siguranță în rândul populației prin consolidareasistemului de urgență integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de îngrijire medicală deurgență; – Regionalizarea/concentrarea îngrijirilor medicale în spital și stabilirea unor rețele regionale detrimitere a pacienților la spitale și laboratoare cu diferite grade decompetență legată de îngrijirea primară și îngrijirile speciale în regim ambulatoriu; – Acces îmbunătățit la servicii de recuperare, îngrijiri paliative și îngrijiri pe termen lung.

Domeniul strategic 3: Măsuri transversale – Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și localși comunicarea schimbărilor; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în domeniul sănătății; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară pentru populație; – Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și private; – Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru populație; – Promovarea cercetării și a inovației în sănătate; – Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; – Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne(e-health); – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național, regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile medicale.

În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:– Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația; … – Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare; … – Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu; … – Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară – îngrijire în ambulatoriu – îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară – îngrijire la nivelul comunității – asistență socială – educația pentru sănătate și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare); … – Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare. …  …  …  + 
Capitolul 2PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONALAcest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMAREViziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.1.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare. … 1.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.Notă …

*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:Notă …

*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) – Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon – August 2012– Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008); … – În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a); … – Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011). …  … 1.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:– O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori; … – 65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori. … Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:I.Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;– Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos); … – Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate. … 

Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate. În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică aResurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici șipe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără: ● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentrumedicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor; ● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate dezvoltării cabinetelor lor; ● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări cofinanțate de Fondul Social European – Programul Operațional "Capital Uman" (POCU 4.8).

 … II.Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;– Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020; … – Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale; … – Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe: … – Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie; … – Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere; … – Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate; … – Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie. …  … III.Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;– Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie; … – Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat. … – Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile – diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește: … – Educație pentru sănătate și consilierea, … – Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; … – Suplimentele nutriționale; … – Servicii de planificare familială; … – Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate; … – Gestionarea și urmărirea bolilor cronice; … – Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin). …  …  …  … 2.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITARDezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.2.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEDezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. … 2.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 2.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității – Ținte naționale

Indicatori de rezultat	Valoare de referință(2015)	Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de îngrijire la nivelul comunității (Număr și procent la nivel național, regional, județean)	3.323.210	4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu accesla serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	93.200

Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:I.Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural); … II.Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" – în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos). … III.Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);● Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;● Localități fără medic de familie;● Localități care au în componență cel puțin 3 sate;● Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;● Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;● Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;● Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;● Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;● Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;● Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată. …  … IV.Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității). …  …  … 3.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIUConsolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.3.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:– Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale); … – Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii; … – Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății; … – Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii. …  … 3.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu e cazul. … 3.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:I.Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:– Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale; … – Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil; … – Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție; … – Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital; … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus) … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză … – Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană. …  … II.Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil. … Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:I.Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență. … II.Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi. … Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului. …  … 4.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESCSectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.4.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:– Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe); … – Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică; … – Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local); … – Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu. … – Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești; … – Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă. …  … 4.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 – Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitoriSursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015 … 4.3.ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022Vor fi luate următoarele măsuri:1.Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung; … 2.Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi; … 3.20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu; … 4.La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului. … 5.Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ; … 6.Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii. … 7.Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:1.Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi … 2.Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate; … 3.Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi. …  …  …  … 5.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERAREÎn acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.5.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL). … 5.2.STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALELa nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitaleSursa: Sănătatea pe scurt – OCDE 2015 … 5.3.ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare

Coeficient

Reabilitare/recuperare: Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori

Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă: – 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; – 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani – 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori

Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială. …  … 6.CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ6.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:– O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență); … – Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc; … – Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55. …  … 6.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 6.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020– Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural; … – Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes. …  …  … 7.SĂNĂTATEA PUBLICĂPlanul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.7.1.CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATEObiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.Rezultate:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelorRapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.Termene:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:Registre Naționale de Cancer (RNC);Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);Registrul de Informații Toxicologice (Retox);Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății – Unitatea de Incluziune SocialăObiectivele strategiei naționale de sănătateG.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copiluluiG.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibileG.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile … 7.2.DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENINGObiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.Rezultate:– Registre regionale de cancer operaționale … – Registru național de screening implementat … – Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin … – Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin … – Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon … – Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național … Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancerTermene:– Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017 … – Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017 … – Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018 … Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca MondialăEntități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de CancerObiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient …  …  + 
Capitolul 3PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA SUD● Regiunea Sud este a doua regiune din România ca suprafață și populație.● La nivel regional, indicatorii de sănătate sunt, în general, mai slabi decât mediile naționale. Călărași și Giurgiu sunt județele cu cele mai slabe rezultate pentru sănătate din regiune.● În județele Argeș și Prahova se concentrează cam jumătate din capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu și în spital. În Ialomița și Giurgiu se înregistrează deficite importante de medici de familie.● Rata de ocupare a spitalelor este foarte redusă dat fiind faptul că până la 35% din pacienții cu boli acute merg la spitalele din București.1.CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII1.1.CARACTERISTICILE GEOGRAFICERegiunea Sud acoperă partea sudică a României, înconjurând regiunea București-Ilfov. Este formată din 7 județe, 32 de centre urbane, 519 comune și 2.018 sate (Figura 9). Cu o suprafață de 34.453 de kilometri pătrați (14,5% din teritoriul țării) și 3,3 milioane de locuitori (15,4% din populația țării), Regiunea este a doua cea mai mare și a doua cea mai populată regiuni din România.Figura 9: Harta Regiunii Sud … 1.2.ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația regiunii număra 3,3 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,5% din cea totală (Tabelul 7). Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația Regiunii Sud va scădea cu aproximativ 6% până în 2030. Până în anul 2020, populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 20,4% din totalul populației; în 2030 aceasta va reprezenta 22,4% din total (Figura 10).Tabelul 7: Populația Regiunii Sud pe județe

Grupa devârstă	Argeș	Călărași	Dâmbovița	Giurgiu	Ialomița	Prahova	Teleorman	TOTAL	%
0-4	26.903	14.339	23.083	12.315	14.061	32.776	14.127	137.604	4,25
5-14	60.802	35.069	55.358	27.521	33.278	79.495	35.300	2.606	9,48
15-64	452.782	214.568	366.746	185.937	198.655	558.555	254.520	2.231.763	68,95
65-85+	105.846	53.317	83.239	51.008	47.664	138.226	85.486	564.786	17,45
TOTAL	2.606	317.293	528.426	252.235	293.658	809.052	389.433	2.353.327	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăFigura 10: Proiecții demografice pentru populația cu vârsta minimă de 65 de aniSursa: Proiecții EurostatRegiunea Sud are una dintre cele mai scăzute valori ale produsului intern brut pe cap de locuitor (2.447 euro), sub media națională de 7.500 euro. Contribuția regiunii la PIB-ul național a fost de 7,8% în anul 2012, cele mai mari venituri fiind generate de 2 județe: Argeș și Prahova. Cel mai mic PIB a fost generat de județul Călărași (1.748 euro pe cap de locuitor).În medie 8,5% din populația totală a regiunii locuiește în zone rurale marginalizate comparativ cu media anuală de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat, un număr mai mic de locuri de muncă declarate și condiții de trai inadecvate.Populația din Regiunea Sud este a cincea cea mai defavorizată din țară. Rata relativă a sărăciei*10) din Regiunea Sud este de 25,5% (date din 2014), comparabilă cu media națională (25,4%) și cu 10% mai mică decât regiunea cea mai defavorizată, Regiunea Sud (35,6%). Aproape o treime (40,2%) din rezidenți este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE)*11), a treia regiune clasată cel mai sus din țară după Sud-Est (52%) și Nord-Est (48%).Notă …

*10) Date de la Institutul Național de Statistică
*11) Se referă la situația persoanelor care sunt expuse fie riscului de sărăcie, fie au o situație materială foarte precară sau locuiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii … 1.3.INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILORCele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Sud au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli ale sistemului circulator și boli urogenitale.12 La nivel județean se păstrează aceeași structură.12 Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, boală ischemică, diabet, tulburări psihice și de comportament și tumori maligne (Tabelul 8). Ratele de prevalență ale tulburărilor psihice și de comportament precum și ale tumorilor maligne erau ușor peste mediile naționale. În schimb, prevalența altor boli cronice a fost inferioară mediei naționale. La nivel județean, boala hipertensivă a avut o prevalență extrem de mare în Argeș (14.999,7 la 100.000 de locuitori) și Teleorman (14.209,9 la 100.000 de locuitori). Ratele mari se întâlnesc la boala cardiacă ischemică și în Argeș (6.611,4) și Teleorman (7.792,0).Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Sud în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)

	România	RegiuneaSud	Argeș	Călărași	Dâmbovița	Giurgiu	Ialomița	Prahova	Teleorman
Boală cardiacă hipertensivă	11.791,0	11.138,7	14.999,7	10.571,3	9.961,5	8.491,4	9.959,0	8.977,7	14.209,9
Boală cardiacă ischemică	5.733,5	5.272,6	6.611,4	5.174,5	4.066,5	4.022,6	3.587,8	4.900,1	7.792,0
Diabet zaharat	3.666,9	3.157,9	2.934,8	2.245,2	3.924,9	2.269,5	3.136,0	3.596,3	2.992,4
Tulburări psihice și de comportament	1.956,3	2.028,4	3.086,0	1.524,7	2.046,0	1.699,0	2.048,1	1.674,4	1.635,3
Tumori maligne	1.613,2	1.772,5	2.373,7	1.364,4	2.115,8	807,5	989,2	1.013,9	3.506,7

Sursa: INSPPopulația din Regiunea Sud are unele dintre cele mai slabe rezultate pentru sănătate din țară. Speranța de viață din regiune este, în general, comparabilă cu restul țării; cu toate acestea valori mai mici sunt găsite peste tot în județele Călărași și Giurgiu, atât în rândul populației rurale cât și al celei urbane. Aceleași două județe au și cele mai mari rate ale mortalității infantile din România. În localitățile rurale din Călărași, rata este aproape de trei ori mai mari decât media națională (20 la 1.000 de nou- născuți vii față de 6,3 la 1.000 de nou-născuți vii la nivel național). Mortalitatea totală în Teleorman și Giurgiu este cea mai mare din țară, în special în zonele rurale. Datele legate de mortalitatea din anumite cauze indică anumite valori maxime raportate la mediile naționale pentru bolile endocrine (județul Călărași), tulburări ale sistemului nervos (Argeș, Călărași și Prahova), boli circulatorii (Giurgiu, Teleorman și Ialomița) și boli respiratorii (Călărași).Datele despre activitatea medicilor de familie indică rate de incidență foarte mari pentru majoritatea categoriilor de boli în județul Argeș (97 la 100 de locuitori comparativ cu valoarea națională de 74 la 100 de locuitori), în special pentru bolile respiratorii. În ceea ce privește internările, cele mai frecvente diagnostice erau insuficiența cardiacă congestivă, boala pulmonară interstițială, insuficiența ventriculară și ciroza acestea reprezintă împreună aproape 6% din numărul total al internărilor din regiune. Ciroza și bolile psihice (precum schizofrenia și tulburările organice de personalitate) exercită poveri extrem de mari în Regiunea Sud: aceste diagnostice au cea mai mare cotă din totalul internărilor dintre toate regiunile din țară. … 1.4.PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII SUDServiciile medicale din Regiunea Sud se confruntă cu mai multe provocări majore:– Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ de la o regiune geografică la alta, fiind concentrate în județele Prahova și Argeș. … – Acoperirea cu medici de familie este sub media națională, în special în zonele rurale din Ialomița și Călărași. Regiunea are cel mai mare număr de comune în zonele rurale care nu au medici de familie (nr. 19). … – Îngrijirea la nivelul comunității nu își poate îndeplini rolul dat fiind deficitul de peste 600 de asistente comunitare și mediatori sanitari. … – Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (consultații și servicii) este cea mai redusă din țară, în ciuda unei densități a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu comparabile cu media națională. … – Capacitatea de îngrijiri acute din spitalele de stat este supradimensionată în raport cu nevoile, date fiind ratele de ocupare mici; … Combinate cu condițiile socio-economice specifice din Regiunea Sud, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Sud și gradul mare de utilizare a furnizorilor de servicii medicale din Regiunea București-Ilfov necesită în mod imperios intervenție. …  … 2.VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE2.1.VIZIUNEA STRATEGICĂ PENTRU REGIUNEA SUDViziunea pentru Regiunea Sud este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate."Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Sud va fi caracterizat prin:Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;Echitate și protecție financiară, o problemă extrem de delicată în Regiunea Sud, cu diferențe atenuate legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate, atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale șiEficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate. … 2.2.DIRECȚIILE STRATEGICE PENTRU REGIUNEA SUDDirecțiile strategice concrete pentru Regiunea Sud sunt următoarele:– Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele rurale și reducerea discrepanțelor dintre zonele rurale și cele urbane; … – Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accentul pe comunitățile mici și izolate; … – Reducerea inegalității dintre județe în ceea ce privește accesul la serviciile de îngrijire în regim ambulatoriu dat fiind că furnizarea acestora se concentrează în centrele urbane din județele Prahova și Argeș; … – Reorganizarea rețelei de spitale regionale în vederea reducerii surplusului de paturi pentru îngrijiri acute date fiind fluxurile semnificative de pacienți către București. … Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii. … 2.3.REGIUNEA SUD – CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ

Sănătate publică	Indicatori de sănătate deficitari comparativ cu media națională	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi	Indicatori de sănătate și rezultate pentru sănătate îmbunătățite, cel puțin egale cu media națională
	Povara ridicată a bolilorcronice, în special a bolilor cardiace hipertensive, a tulburărilor psihice și a cancerului	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi; Remodelare și pachet de servicii de îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu; Revizuirea programei pentru rezidențiatul în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Povară redusă a bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare cu privire la aceste boli și acțiuni preventivemai eficiente
Servicii de sănătate	Îngrijire primară distribuită insuficient și inadecvat	Recrutare unui număr de 60-90 de medici de familie, acordând prioritate comunelor fără medic de familie;	Stabilirea unui fond special pentru finanțarea renovării/echipării cabinetelor medicilor de familie; Revizuirea pachetului de beneficii debază pentru a crește capacitatea de reacție a medicilor de familie	Acoperire integrală de către medicul de familie cu o funcție consolidată de triere a pacienților
	Acoperire insuficientă a îngrijirii la nivel de comunitate	Formarea a 25-30 echipe comunitare integrate, acordând prioritate zonelor cu populație marginalizată;	Dezvoltarea echipelor comunitare; consolidarea integrării în centrele de îngrijire primară	30-40 centre noi funcționale integrate în comunitate
	Rata mică de utilizare a capacității intraspitalicești	Transformarea unei cote din paturile pentru îngrijiri acute în paturi pentru îngrijiri în regim de zi precum șipentru îngrijiri pe termen lung	Consolidarea capacității de îngrijirede urgență, acordând prioritate spitalelor județene; consolidarea capacității de îngrijire a bolilor cronice în raport cu nevoile de servicii medicale demonstrate	Capacitate a spitalelor reconfigurată
	Îngrijire în regim ambulatoriu distribuită inadecvat	Consolidarea capacitățiide îngrijire în regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice cu deficit mare și adresabilitate mare; Introducerea de criterii normative pentru distribuția spațială a echipamentelor de înaltă performanță	Rețea de îngrijire în regim ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Procent mare de internărice pot fi evitate	Dezvoltarea unităților de îngrijire în regim ambulatoriu	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu și îngrijire primară; Revizuirea aranjamentelor definanțare în vederea stimulării îngrijirii în regim de zi	Internări ce pot fi evitate cu tratarea pacienților la nivel de îngrijire primară/în regim ambulatoriu/pe termen lung
	Capacitate de îngrijire paliativă limitată și concentrată	Creșterea cu 50% a numărului de paturi pentru îngrijire pe termen lung și de reabilitare	Stabilirea unei viziuni pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor de îngrijire (inclusiv forța de muncă necesară)	Pacienți cronici tratați în unități de îngrijire pe termen lung
Măsuri la nivelul sistemului	Provocări structurale: guvernanță deficitară, lipsa capacității tehniceși coordonare insuficientă între părțile interesate din domeniul sănătății	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Un cadru și o strategie clare cu achiziții și asistență din parteatuturor părților interesate
	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Strategii de asistență medicală planificate și coordonate
	Sisteme informative medicale deficitare	Crearea unei soluții electronice de evaluare și gestionare a investițiilor în unitățile de stat de către Ministerul Sănătății		Proces decizional pe bază de dovezi

 …  … 3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA SUD3.1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ ȘI REMODELAREA COMPETENȚELOR MEDICILOR DE FAMILIEÎn prezent se estimează un deficit de 1.009 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Sud, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 70 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 4%-6% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate celor 19 de comune din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu un număr insuficient de medici de familie – cu accentul pe Ialomița, Dâmbovița și Prahova. În anumite județe din regiune vor fi desfășurate programe pilot pe criterii de performanță.3.1.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Sud era de 1.527, reprezentând 13,1% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (55%, nr. = 850) din acești medici de familie lucrau în mediul rural, iar 45% (nr. = 650) lucrau în mediul urban.Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Sud era de 4,9 la 10.000 de locuitori, semnificativ inferioară mediei naționale de 5,9 la 10.000 de locuitori. Distribuția medicilor de familie este relativ uniformă la nivelul județelor, precum și între zonele rurale și cele urbane; singurul județ cu un dezechilibru mai mare în favoarea mediului urban este Teleorman, în timp de Călărași are cea mai unitară distribuție. (Figura 11)Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate PublicăÎn 2014 existau în Regiunea Sud 19 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). În termeni relativi, județele cu cele mai mari procente de comune fără medic de familie erau Ialomița (11,9%) și Teleorman (6,5%). Din patru comune cu populații marginalizate serviciile de îngrijiri primare lipseau cu desăvârșire: trei în Dâmbovița (Petrești, Cojasca și Vlădeni) și una în Teleorman (Orbeasca).O estimare a numărului ideal de medici de familie în Regiunea Sud a relevat un deficit de peste 1.009 medici de familie în mediul rural, în vreme ce în mediul urban se înregistra un surplus de 70 de medici de familie. Cele mai mari discrepanțe absolute se înregistrau în comunele rurale din Dâmbovița (deficit de 205 MF) și Prahova (203 MF).Tabelul 9. Consultații pe cap de locuitor și deficitul de medici de familie din Regiunea Sud

Județ	Urban	Rural	Comune fără medicide familie (2014)
Argeș	3,3	2,3	0
Călărași	1,7	1,6	1
Dâmbovița	2,3	2,1	1
Giurgiu	2,4	2,2	3
Ialomița	3,4	3,0	7
Prahova	3,0	2,6	1
Teleorman	2,6	2,3	6
Total INSP

În ansamblu, activitatea medicilor de familie din Regiunea Sud era mai redusă decât media națională. Medicii de familie din Călărași, Dâmbovița și Giurgiu ofereau mai puține consultații pe cap de locuitor comparativ cu media națională (2,7 consultații pe cap de locuitor) în vreme ce Ialomița avea una dintre cele mai mari frecvențe din țară (3,4 pe cap de locuitor). Călărași și Dâmbovița aveau, de asemenea, cea mai redusă activitate din regiune a medicilor de familie pentru populațiile rurale (1,6 și, respectiv, 2,1 consultații pe cap de locuitor).Conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează:*13)Notă …

*13) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară – februarie 2012– 383 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare; … – 213 necesitau reparații la acoperiș; … – 236 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare; … – 176 necesitau reparații exterioare. …  … 

3.1.2.Obiective și activități regionale strategicea)Numărul medicilor de familie va crește cu 4% până la 6%, adică vor fi recrutați 60 până la 90 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în alte zone rurale, în special Ialomița (care înregistrează cel mai mic indice de acoperire), Dâmbovița și Prahova. … b)În regiunea Sud, aproximativ 75% (nr. = 788) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 788, în jur de 60% (nr. = 440) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 300-350) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie. … c)Un program pilot de finanțare pe criterii de performanță va fi realizat în regiune pentru a analiza impactul stimulentelor financiare asupra activității medicilor de familie, cu accent pe serviciile aliniate cu povara bolii în regiune. Se recomandă ca județele incluse în programul pilot să fie alese dintre Călărași, Dâmbovița, Giurgiu (toate cu număr de consultați mici pe cap de locuitor). …  …  … 3.2.CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITARÎn Regiunea Sud există în prezent un deficit estimat de 640 de asistente comunitare și 66 de mediatori sanitari. Planul propune crearea unui număr de până la 15 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară. Se va acorda prioritate comunelor din Călărași, Teleorman și Argeș.3.2.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Sud există în prezent 172 de asistente comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.În Regiunea Sud există în prezent un deficit estimat de 640 de asistente comunitare și 66 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari deficite, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județul Călărași. (Figura 12) din deficitul total de asistente comunitare. În zonele urbane, cel mai mare a fost înregistrat în județul Prahova (14 asistente comunitare).Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Sud

Indicatori	Rural		Urban
	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional
Număr de comunități cu populație marginalizată	161		35
Număr de locuitori marginalizați	262.260		36.348
Număr de asistente comunitare la 10.000 de locuitori	0,8	+ 601	9,4	+ 39
Număr de mediatori sanitari la 10.000 de locuitori (populația rromă estimată la10%)	0,5	+ 61	7,2	+ 5

Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate PublicăFigura 12: Asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile ruraleSursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică

 … 3.2.2.Obiective și activități strategice regionalea)Formarea unui număr de 25-30 de echipe comunitare integrate în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. O primă rundă de cereri se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – % de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani. …  … b)Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește cu 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:– Cele 25-30 de echipe comunitare integrate noi; … – Comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate); … – Alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie. …  …  …  … 3.3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELORRețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.3.3.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Sud existau în anul 2014 65 de spitale, din care 54 erau de stat. În total 61 de spitale au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice. 41 spitale pentru boli acute (deși au secții/paturi pentru îngrijire pe termen lung/de recuperare) și 20 unități de îngrijire pe termen lung (Tabelul 11). Dintre acestea:– 36 sunt spitale de stat pentru boli acute; … – 5 sunt clinici private pentru boli acute; … – 17 sunt unități de stat pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice, … – 3 sunt unități private de îngrijiri pe termen lung. … Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă

Spitale	Acut	Cronic	TOTAL	Spitalede statde boliacute	Spitaleprivatede boliacute	Unitățide statde bolicronice	Unitățiprivatede bolicronice	TOTAL
Argeș	7	8	15	6	1	7	1	15
Călărași	3	2	5	3	0	2	0	5
Dâmbovița	4	0	4	4	0	0	0	4
Giurgiu	2	1	3	2	0	1	0	3
Ialomița	4	0	4	4	0	0	0	4
Prahova	16	7	23	12	4	5	2	23
Teleorman	5	2	7	5	0	2	0	7
Total	41	20	61	36	5	17	3	61

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015Accesul la îngrijirile în spital sunt, în general, mai mici decât în restul țării. Acest lucru se reflectă, pe de o parte, în densitatea spitalelor (2,1 la 100.000 de locuitori în regiune față de 2,4 la 100.000 la nivel național) și în lipsa performanței înalte – spital de înaltă performanță, aceasta fiind singura regiune care nu are un spital universitar. Mai mult, distribuția rețelei de spitale este dezechilibrată la nivelul județelor, cu 16 spitale de boli acute în Prahova față de două în Giurgiu și trei în Călărași. Spitalele/clinicile private de boli acute sunt concentrate în județele Prahova și Argeș. Doar două județe sunt la o distanță mai mare de București (Teleorman și Argeș), dar toate celelalte au graniță comună cu Regiunea București-Ilfov și trimit pacienți în această regiune.Rata de ocupare a spitalelor în Regiunea Sud este printre cele mai reduse din țară. Cea mai mică rată de ocupare este înregistrată în spitalele din Ialomița (52%), iar cea mai mare în Prahova (68%) (Figura 13). Durata medie de internare este de 7,7 zile. Numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 3,8 la 1.000 de locuitori.Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populațiiSursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015O treime din pacienții din regiune apelează la serviciile medicale din București-Ilfov. Acest lucru este valabil în special pentru județele Călărași și Giurgiu: peste 50% din cazurile acute de aici sunt internate în București. Argeș și Prahova sunt cele mai autonome: peste 70% din cazurile acute înregistrate în rândul rezidenților de aici sunt internate în județ. În schimb, vasta majoritate (97,5%) a episoadelor acute internate în spitalele din Regiunea Sud sunt pacienți care au domiciliul în regiune. Astfel, Regiunea Sud este cea mai proeminentă din punct de vedere al extrateritorialității (în sensul de ieșire) din țară. Regiunea Sud-Vest este următoarea, cu 16% din rezidenți internați în spitalele din afara regiunii.Nu există niciun județ în Regiunea Sud care să atragă pacienții pentru internare cu boli acute din alte județe. Spitalele din fiecare județ internează pacienți locali în procente de peste 98%. Din această perspectivă, activitatea spitalicească din Regiunea Sud este una dintre cele mai echilibrate regiuni, lucru ce poate fi explicat prin absența unui spital universitar din toate județele și atracția spitalelor bucureștene. … 3.3.2.Strategia de reconfigurare a spitalelorRețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.a)Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:– Diminuarea numărului de internări în spital de la 19,5 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020; … – Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi; … – Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%; … – Durata medie a șederii în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului. … Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute

	2014	Ținta pentru 2020
Internări în spital	600.542	419.571
Numărul internărilor la 100 de locuitori	19,5	18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	51.787
Număr de internări	600.542	431.558
Durata medie de internare	7,7	6,00
Numărul zilelor de internare	2.992.388	2.589.359
Rata de ocupare (%)	54,0	80,0
Numărul paturilor din spitale	10.410	8.868
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	173
Total	10.410	9.040

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAceastă reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase. … b)Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea spitalelor județene rămase ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea terțiară și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie. … c)Spitalele din Regiunea Sud vor fi reorganizate pe două niveluri:– 7 spitale județene în capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri intraspitalicești în regim de zi și unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament; … – Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament. …  … d)Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.Rezultate:Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselorGestionarea eficientă a traseului pacientuluiGestionarea eficientă a capacității (planificare) …  …  … 3.4.REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNERețeaua de urgență din regiune va fi consolidată. Vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și anumite spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență.Din cele 20 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea Sud (șase unități de primiri urgențe și opt unități cardiopulmonare), zece (toate cele șase unități de primiri urgențe și patru unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare. … 3.5.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINICActivitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (măsurată prin consultații și servicii acordate la 1.000 de locuitori) din Regiunea Sud este printre cele mai reduse din țară. Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat și/sau au o rată de ocupare scăzută (adică Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița) sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică).3.5.1.Diagnosticarea situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Sud, în anul 2014, cel mai mare număr de unități ambulatorii se găsea în județul Teleorman (27% din totalul regional), urmat de județul Prahova (24,3%). La celălalt capăt al clasamentului, județele Ialomița (6%) și Giurgiu (6%) aveau cele mai puține unități ambulatorii.În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 15). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Tulcea și Prahova, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Dâmbovița (10) și Ialomița (12). În ceea ce privește unitățile ambulatorii de specialitate, cel mai mare număr este întâlnit în județul Teleorman (24), urmat de Prahova (19) și Argeș (18).Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categoriiSursa: SNSPMPDSBActivitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea Sud este printre cele mai reduse din țară din perspectiva consultațiilor/serviciilor pe cap de locuitor. De exemplu, la nivel regional, se acordau 20,7 consultații în regim ambulatoriu la 10.000 de locuitori – aproximativ jumătate din media națională (35,4 la 10.000 de locuitori). Numărul de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este aproape jumătate din media națională (3,1 la 10.000 de locuitori față de 6,7 servicii la 10.000 de locuitori). Activitatea medicilor din ambulatoriile din regiune este mai intensă: numărul consultațiilor acordate de fiecare medic este inferior mediei naționale iar numărul serviciilor pe medic este dublu față de media națională (89 la 10.000 de locuitori față de 43 față de 10.000 de locuitori).În județele Argeș și Prahova se concentrează jumătate din îngrijirile în regim ambulatoriu din punct de vedere al consultațiilor și al serviciilor. Numai pentru Argeș acest lucru se traduce într- un număr la fel de mare al consultațiilor și al serviciilor pe cap de locuitor – cel mai mare din regiune, dar tot sub media națională. Pentru Prahova, intensitatea îngrijirilor în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este mult mai mică. În schimb, județul Teleorman are un nivel de îngrijiri în regim ambulatoriu comparabil cu Prahova. În schimb, în Giurgiu, Ialomița și Dâmbovița sunt acordate consultații și servicii la jumătate din sau mai puțin de jumătate din mediile naționale (de exemplu, 32 de consultații la 1.000 de locuitori în Giurgiu față de 83 la 1.000 de locuitori cât este media națională).Densitatea unităților ambulatorii este ușor inferioară mediei naționale. Concentrarea ambulatoriilor integrate și a cabinetelor individuale este foarte apropiată de mediile naționale, însă numărul ambulatoriilor de specialitate este mult mai mic decât media națională (2,7 față de 4,4 la 100.000 de locuitori) și cea mai mică din țară.În Regiunea Sud există 47 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 11 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Argeș și Călărași (câte 3 în fiecare), în timp ce în Ialomița, niciunul dintre cele trei ambulatorii integrate nu a beneficiat de finanțare prin POR.Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013Următoarele specialități clinice au niveluri foarte mari de adresabilitate și deficit de medici comparativ cu restul țării: imunologie, diabet, oncologie și endocrinologie. Mai mult, gastroenterologia are, de asemenea, o adresabilitate peste medie (deși mai mică în termeni absoluți comparativ cu alte specialități) și deficit de medici. Dintre specialitățile de clinice principale, medicina internă și chirurgia generală înregistrează deficit de medici.În județele Argeș și Prahova se concentrează și clinicile ambulatorii care furnizează servicii paraclinice (laborator și imagistică). Numai județul Argeș reprezintă 26% din totalul acestor clinici ambulatorii din regiune, urmat de Prahova (19% în total). Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Giurgiu (9% din totalul regional) (Tabelul 13 și Tabelul 14).Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice

JUDEȚ	AG	CL	DB	GR	IL	PH	TR	Număr total de cliniciambulatorii în Regiunea Sud
NR. DE CLINICI	52	26	23	17	24	38	20	200
PONDERE TOTALĂ	26%	13%	12%	9%	12%	19%	10%	100%

Sursa: SNSPMPDSBTabelul 14: Număr de clinici ambulatorii situate în spitale și numărul clinicilor ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Sud

JUDEȚ	AG	CL	DB	GR	IL	PH	TR
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL	11	5	4	2	4	16	5
CLINICI AMBULATORII PRIVATE	17	9	9	3	3	19	24
TOTAL	28	14	13	5	7	35	29

Sursa: SNSPMPDSB … 3.5.2.Obiective strategice regional și plan de dezvoltarePentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (adică Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița) sau în stare deficitară.Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:– Investițiile în reabilitare și echipamente, în special în județele Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița; … – Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează mari deficite în regiune; … – Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune. Prioritățile regionale sunt diabetul, imunologia și endocrinologia. Printre prioritățile specifice județului în ceea ce privește specialitățile clinice care necesită îmbunătățiri se numără: … – Argeș: diabetul; … – Călărași: gastroenterologie, imunologie, cardiologie, endocrinologie; … – Dâmbovița: diabet o Giurgiu: gastroenterologie, endocrinologie; … – Ialomița: gastroenterologie, diabet, endocrinologie; … – Prahova: diabet, imunologie, endocrinologie; … – Teleorman: reumatologie, cardiologie. … – Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi. …  …  … 3.6.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERARECapacitatea de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este insuficientă în raport cu nevoile estimate și mult mai mici decât media națională. Planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 50% (aproximativ 1.800 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.3.6.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteCapacitatea de îngrijiri pe termen lung este mult mai mică decât în restul țării și se concentrează masiv în județele Argeș și Dâmbovița. Capacitatea de îngrijiri cronice este îndeosebi subdezvoltată în județele Ialomița și Teleorman, care au mai puțin de 7 astfel de paturi la 10.000 de locuitori. Îngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 20 spitale, atât în spitale de boli cronice cât și în secții dedicate în cadrul spitalelor de boli acute), cu un total de 3.471 de paturi pentru îngrijiri cronice dintr-un total de 14.543 de paturi la nivel regional.Cea mai mare frecvență a cazurilor de internare cu boli cronice a fost înregistrată în secțiile de recuperare medicală (43% din internări) și 17% în saloane de boli infecțioase pulmonare (Figura 16). Secțiile de îngrijiri psihiatrice și cronice concentrau 20% din internări laolaltă. Această distribuție este corelată doar parțial cu patologia internărilor, unde tuberculoza reprezintă 10% din internările cu boli cronice, fiind cel mai frecvent diagnostic cronic la internare. Explicația are legătură cu disponibilitatea secțiilor și a unităților specializate, a căror adresabilitate merge dincolo de Regiunea Sud (de exemplu, spitalele de pneumologie).Figura 16: Internările pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%)Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAcoperirea serviciilor de îngrijire paliativă a fost foarte limitată și mult inferioară mediei naționale. Ca atare, acoperirea la nivel regional a serviciilor de îngrijiri paliative raportată la necesar a fost de numai 14% față de 15% cât este media națională. Serviciile disponibile în județele Giurgiu, Teleorman și Ialomița au cea mai mică acoperire (mai puțin de 5% din nevoile estimate), în timp ce acoperirea în județul Giurgiu este relativ mai bună (25%) dar tot mai mică decât media națională.Capacitatea de îngrijiri paliative intraspitalicești este foarte limitată și concentrată în județele Argeș și Prahova. Numai două dintre unitățile care ofereau aceste servicii în regiune aveau contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate: una în Argeș (Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "C-tin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești, nr. = 25 de paturi) și una în Prahova (Spitalul CFR Ploiești, nr. = 10 paturi). De asemenea, existau alte trei unități private, toate în Prahova, cu un total de 44 de paturi paliative și trei organizații private (câte una în Argeș, Dâmbovița și Giurgiu) care nu aveau contract cu CNAS.Acoperirea furnizorilor de servicii de îngrijire paliativă/la domiciliu era comparabilă cu media națională, dar erau distribuite inegal la nivelul județelor. Ca atare, media regională a medicilor (4,4 la 100.000 de locuitori) și a asistentelor (18,4 la 100.000 de locuitori) cu competențe de îngrijiri la domiciliu depășea cu puțin mediile naționale (3,3 și, respectiv, 14,1 la 100.000 de locuitori). Totuși, acești furnizori erau concentrați în județul Ialomița, în vreme ce alte județe înregistrau deficite severe. Este de remarcat faptul că județul Călărași concentrează cea mai mare a activității de îngrijiri paliative decontate de CNAS, ceea ce sugerează un grad redus de utilizare a acestor servicii în alte județe care au o acoperire mai bună în ceea ce privește furnizorii.Patologia în îngrijirile paliative era dominată de cazurile oncologice, urmate de Alzheimer și bolile cardiologice. Totuși, dat fiind volumul limitat de servicii din regiune, este puțin probabil ca această patologie să fie reprezentativă pentru nevoile populației. … 3.6.2.Planul de dezvoltare strategică regionalăNumărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani … Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 5.200 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 50% (Tabelul 15). Se va acorda prioritate județelor din care capacitatea de acordare a îngrijirilor paliative lipsește în prezent și unde există cele mai mici deficite (Giurgiu și Teleorman).Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Sud

	Recuperare	Paliative	ÎTL
Argeș	177	118	687
Călărași	88	59	353
Dâmbovița	152	102	558
Giurgiu	83	55	339
Ialomița	78	52	309
Prahova	219	146	885
Teleorman	102	68	535
Total	899	599	3.667

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:a)

Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale; … b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute; … c)Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă. … Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați.Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor). …  … 3.7.ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE3.7.1.Implicații legate de resursele umaneImplicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane

Componentă	Implicații
Îngrijire primară	Numărul medicilor de familie va crește cu 4% până la 6%
Echipe de îngrijire la nivelul comunității	Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizareanumărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor nejustificate și reducerea numărului de internări. În acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă parte, cum spitalele au deficit de personal în acest moment (conform capacității lor teoretice), strategia de restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatoriide specialitate	Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/ finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat sau parteneriat public-privat. Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciului.
Recuperarea și îngrijirea pe termen lung	Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută cu 30% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și serviciile de îngrijire la domiciliu. Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umanela nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate deajustările cantitative și calitative necesare.

 … 3.7.2.Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile localeLa nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:– Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.); … – Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu. … La nivel regional:– În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Sud și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare. … – Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Sud, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune. … – Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional. …  …  … 3.8.STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT3.8.1.Priorități de investițiiPentru Regiunea Sud, prioritățile de investiții sunt:

Ordine	Investiție	Valoare orientativăa investiției (milioane de euro)	Surse de finanțare orientative 14
2	Dezvoltarea centrelor de îngrijireîn regim ambulatoriu	Între 2,7 și 4,2 pe centru	CE – POR Banca Mondială
3	Crearea a 25-30 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității	3,5	CE – POR
4	Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și asistența de urgență	Urmează să fie evaluată	CE – POR*15) Banca Mondială
5	Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de recuperare	57,0	Banca Mondială

Legendă:CE – Comisia Europeană;BEI – Banca Europeană de Investiții;POR – Program Operațional Regional.Notă …

*15) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare. … 3.8.2.Graficul GanttGraficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse

Prioritate/Activitate

2017

2018

2019

2020

Coordonator [parteneri]

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență

1. Reabilitarea secțiilor de terapie intensivă

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

2. Consolidarea rețelei regionale de îngrijire de urgență

MS [MAI]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

3. Restructurarea și reabilitarea spitalelor de importanță strategică

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

4. * Instituirea unuimecanism în cadrul Ministerului Sănătății care să analizeze deciziile de investiții

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare

5. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

6. * Dezvoltarea uneiviziuni asupra furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv necesarul de forță de muncă)

MS

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu

7. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, CE, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

8. * Recrutarea medicilor în zonele cu priorități clinice

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

9. * Revizuirea contractului cadru șia tarifelor pentru îngrijirea în regim ambulatoriu

MS [CNAS]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Crearea a 25-30 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității

10. Implicarea comunităților și a autorităților locale

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

11. Recrutarea personalului de îngrijire comunitar

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

12. Formarea echipelor comunitare

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

13. * Finalizarea standardelor privind serviciile de îngrijire la nivelul comunității

MS [MM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

14. * Identificarea mecanismelor de finanțare pentru a atrage și a păstra personalul de îngrijire la nivel decomunitate

MS [INSP, CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Notă:activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS – Ministerul Sănătății; MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI – Ministerul Afacerilor Interne INSP – Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL – Consilii locale; CE – Comisia Europeană; BM – Banca Mondială. …  …  …  + 
Anexa nr. 1Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătateA.Îngrijire primarăa)Mediul urbana.1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli … c.cel puțin un centru de permanență …  …  … B.Îngrijire la nivelul comunitățiia)Mediul urbana.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați … b.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil …  … Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp … – condiții geografice … – altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15% … – Delta Dunării … – Accesul rutier este dificil pe toată durata anului … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi …  … C.Îngrijire în regim ambulatoriu– 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*16) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitoriNotă …

*16) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice la 50.000 de locuitori … – 1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori … – 1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori … – echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru) … – 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori … – 1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori … – 1 ecograf la 10.000 de locuitori …  … D.Îngrijire paliativă– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … – 1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți … – 1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20 000 de locuitori …  …  + 
Anexa nr. 2Lista localităților din regiunea Sud fără medici de familie (date din 2014)

Județ	Număr decomune	Denumirile comunelor
Argeș	0	–
Călărași	1	Nana
Dâmbovița	1	Vulcana-Pandele
Giurgiu	3	Cosoba, Răsuceni, Schitu
Ialomița	7	Bărbulești, Borănești, Brazii, Buești, Colelia,Drăgoești, Sărățeni
Prahova	1	Talea
Teleorman	6	Beciu, Beuca, Bujoreni, Purani, Siliștea, Siliștea-Gumești

 + 
VI. 
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Sud-Est + 
ABREVIERIBR – Județul BrăilaBZ – Județul BuzăuCMI – Cabinet Medical IndividualCNAS – Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP – Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăCT – Județul ConstanțaORL – Oto-rino-laringologieUE – Uniunea EuropeanăMF – Medic de familiePIB – Produs intern brutGL – Județul GalațiMG – Medic generalistISP – Plan Strategic InstituționalÎTL – Îngrijire pe termen lungMS – Ministerul SănătățiiINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționareîn Domeniul Sanitar – BucureștiOCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăAMP – Asistență medicală primarăPRSS – Plan regional privind serviciile de sănătateRSM – Rata standardizată a mortalitățiiTL – Județul TulceaVN – Județul VranceaOMS – Organizația Mondială a Sănătății + 
Capitolul 1CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE1.INTRODUCERE1.1.OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATEObiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:– Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor; … – Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente; … – Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor; … – Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale; … – Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și … – Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii). … Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale. … 1.2.METODOLOGIEMetodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:1.2.1.Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro– La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg; … – La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale). …  … 1.2.2.Elaborarea standardelor de planificareElaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio-economic.Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației. … 1.2.3.Redactarea PRSS pentru fiecare regiuneAplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3). …  …  … 2.CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC2.1.ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVERomânia este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București – Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare

Regiune de dezvoltare	Suprafața(kmp)	Număr de județe	Populație (2011)	Centrul urban cel mai populat(populație)
Nord-Vest	34.159	6	2.600.132	Cluj-Napoca (411.379)
Centru	34.082	6	2.360.805	Brașov (369.896)
Nord-Est	36.85	6	3.302.217	Iași (382.484)
Sud-Est	35.762	6	2.545.923	Constanța (425.916)
Sud-Muntenia	34.489	7	3.136.446	Ploiești (276.279)
București-Ilfov	1.811	1 + București	2.272.163	București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia	29.212	5	2.075.642	Craiova (356.544)
Vest	32.028	4	1.828.313	Timișoara (384.809)
TOTAL	238.391	41 + București	20.121.641

 … 2.2.INDICATORI DEMOGRAFICICa urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).Tabelul 2: Proiecții privind populația

	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
Populație totală(mii)	23.489	22.965	22.128	21.408	20.299	19.511	18.848	18.229

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Figura 1: Rata de creștere a populației (%)Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.

Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025

Grupa de vârstă	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
0-14	23,7	20,8	18,5	15,9	15,8	15,5	15,0	14,1
15-24	16,7	16,8	16,2	15,4	12,6	10,5	10,7	11,1
25-64	49,2	50,3	51,6	53,5	55,8	56,7	54,7	53,3
65+	10,4	12,1	13,6	15,2	15,8	17,3	19,6	21,5

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.

 … 2.3.STATUTUL SOCIO-ECONOMICRomânia rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută – stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 – PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).Notă …

*1) Sursa: Banca Mondială – Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014) … 2.4.CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)Notă …

*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății – martie 2014Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. …  … 3.STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATEInfrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.3.1.FURNIZAREA SERVICIILOR3.1.1.Îngrijire primarăConform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15.Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).Notă …

*3) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară – februarie 2012 … 3.1.2.Îngrijire secundară și terțiarăÎn prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.Notă …

*4) Banca Mondială (2011). România – Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART – Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 – 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea. … 3.1.3.Discrepanțe regionale – Inechități la nivel urban și ruralAnaliza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți. …  … 3.2.FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEAMajoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 – în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale – și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente. … 3.3.RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITARÎn 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi. … 3.4.INFRASTRUCTURASectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).Notă …

*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4). … 3.5.STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind SănătateaÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunității2014-2020Gestionarea capacitățiiReconfigurarea traseului pacientuluiGestionarea cazuluiÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunitățiiTabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice

Domeniul strategic 1: sănătatea publică– Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului; – Combaterea poverii duble a bolii în rândul populației prin: – Controlul eficient al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, cu accent pe bolile transmisibile cu cea mai mare povară în România; – Reducerea poverii bolilor transmisibile ce pot fi prevenite, inclusiv prin intervenții privind patologiile cronice neglijate în timp (cancer, boli cardiovasculare,diabet, sănătate mintală, boli rare); – Sănătatea în raport cu mediul înconjurător; – Creșterea gradului de conștientizare cu privire la soluțiile de prevenție eficiente șieducarea populației în acest sens (îngrijire de nivel primar, secundar sau terțiar).

Domeniul strategic 2: servicii medicale – Un sistem de servicii medicale bazate pe comunitate pentru grupurile vulnerabile; – Creșterea eficienței și diversificarea serviciilor de îngrijire medicală primară; – Consolidarea calității și a eficienței serviciilor furnizate înunitățile ambulatorii specializate;– Creșterea gradului de siguranță în rândul populației prin consolidareasistemului de urgență integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de îngrijire medicală deurgență; – Regionalizarea/concentrarea îngrijirilor medicale în spital și stabilirea unor rețele regionale detrimitere a pacienților la spitale și laboratoare cu diferite grade decompetență legată de îngrijirea primară și îngrijirile speciale în regim ambulatoriu; – Acces îmbunătățit la servicii de recuperare, îngrijiri paliative și îngrijiri pe termen lung.

Domeniul strategic 3: Măsuri transversale – Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și localși comunicarea schimbărilor; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în domeniul sănătății; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară pentru populație; – Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și private; – Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru populație; – Promovarea cercetării și a inovației în sănătate; – Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; – Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne(e-health); – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național, regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile medicale.

În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:– Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația; … – Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare; … – Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu; … – Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară – îngrijire în ambulatoriu – îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară – îngrijire la nivelul comunității – asistență socială – educația pentru sănătate și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare); … – Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare. …  …  …  + 
Capitolul 2PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONALAcest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMAREViziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.1.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare. … 1.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.Notă …

*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:Notă …

*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) – Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon – August 2012– Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008); … – În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a); … – Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011). …  … 1.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:– O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori; … – 65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori. … Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:I.Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;– Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos); … – Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate. … 

Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate. În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică aResurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici șipe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără: ● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentrumedicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor; ● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate dezvoltării cabinetelor lor; ● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări cofinanțate de Fondul Social European – Programul Operațional "Capital Uman" (POCU 4.8).

 … II.Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;– Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020; … – Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale; … – Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe: … – Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie; … – Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere; … – Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate; … – Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie. …  … III.Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;– Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie; … – Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat. … – Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile – diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește: … – Educație pentru sănătate și consilierea, … – Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; … – Suplimentele nutriționale; … – Servicii de planificare familială; … – Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate; … – Gestionarea și urmărirea bolilor cronice; … – Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin). …  …  …  … 2.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITARDezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.2.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEDezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. … 2.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 2.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității – Ținte naționale

Indicatori de rezultat	Valoare de referință(2015)	Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de îngrijire la nivelul comunității (Număr și procent la nivel național, regional, județean)	3.323.210	4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu accesla serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	93.200

Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:I.Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural); … II.Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" – în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos). … III.Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară);● Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale;● Localități fără medic de familie;● Localități care au în componență cel puțin 3 sate;● Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului;● Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară;● Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente;● Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată;● Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani;● Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani;● Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată. …  … IV.Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității). …  …  … 3.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIUConsolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.3.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:– Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale); … – Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii; … – Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății; … – Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii. …  … 3.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu e cazul. … 3.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:I.Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:– Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale; … – Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil; … – Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție; … – Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital; … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus) … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză … – Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană. …  … II.Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil. … Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:I.Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență. … II.Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi. … Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului. …  … 4.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESCSectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.4.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:– Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe); … – Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică; … – Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional /spitale universitare, la nivel județean și local); … – Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu. … – Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești; … – Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă. …  … 4.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 – Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitoriSursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015 … 4.3.ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022Vor fi luate următoarele măsuri:1.Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung; … 2.Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi; … 3.20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu; … 4.La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului. … 5.Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ; … 6.Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii. … 7.Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:1.Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi … 2.Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate; … 3.Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi. …  …  …  … 5.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERAREÎn acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.5.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL). … 5.2.STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALELa nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitaleSursa: Sănătatea pe scurt – OCDE 2015 … 5.3.ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare

Coeficient

Reabilitare/recuperare: Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori

Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă: – 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; – 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani – 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori

Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială. …  … 6.CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ6.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:– O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență); … – Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc; … – Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55. …  … 6.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 6.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020– Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural; … – Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes. …  …  … 7.SĂNĂTATEA PUBLICĂPlanul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.7.1.CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATEObiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.Rezultate:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelorRapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.Termene:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:Registre Naționale de Cancer (RNC);Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);Registrul de Informații Toxicologice (Retox);Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății – Unitatea de Incluziune SocialăObiectivele strategiei naționale de sănătateG.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copiluluiG.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibileG.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile … 7.2.DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENINGObiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.Rezultate:– Registre regionale de cancer operaționale … – Registru național de screening implementat … – Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin … – Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin … – Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon … – Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național … Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancerTermene:– Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017 … – Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017 … – Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018 … Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca MondialăEntități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de CancerObiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient …  …  + 
Capitolul 3PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA SUD-EST● Populația din Regiunea Sud-Est este, în medie, a doua cea mai defavorizată din țară după Regiunea Nord-Est.● La nivel regional, indicatorii de sănătate sunt, în general, mai slabi decât mediile naționale. O cotă mare din povara bolilor la nivel regional este concentrată în județul Tulcea (acoperind Delta Dunării, cu acces fizic dificil), care are cele mai mari rate de incidență din țară pentru multe categorii de boli.● În județul Constanța se concentrează aproximativ 40% din capacitatea de îngrijire în spital și în regim ambulatoriu din regiune.1.CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII1.1.CARACTERISTICILE GEOGRAFICERegiunea Sud-Est acoperă partea sud-estică a României și are formată din 6 județe. Brăila, Buzău Constanța, Galați Tulcea și Vrancea. Cuprinde 35 de centre urbane (din care 11 municipii) și 1.447 de sate aparținând unui număr de 354 de comune (Figura 9). Cu o suprafață de 35.762 kmp (15% din suprafața țării) și 2,86 milioane de locuitori (13,1% din totalul țării), Regiunea Sud-Est este predominant urbană (54,9% din populație) și moderat diversă din punct de vedere etnic (minoritățile reprezintă 4,8% din totalul populației).Figura 9: Harta Regiunii Sud-Est … 1.2.ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația regiunii număra 2,5 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,9% din cea totală (Tabelul 7). Conform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația Regiunii Sud-Est va scădea cu aproximativ 7,6% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 17,7% din totalul populației în 2020 și până la 21% în 2030 (Figura 10).Tabelul 7: Populația Regiunii Sud-Est pe județe

Grupa devârstă	Brăila	%	Buzău	%	Constanța	%	Galați	%	Tulcea	%	Tulcea	%	TOTAL	%
0-4	12.557	4,0	19.857	4,5	36.119	5,3	24.099	4,6	9.690	4,7	16.694	5,0	119.016	4,7
5-14	32.108	10,3	47.325	10,8	72.959	10,7	58.253	11,0	23.642	11,4	39.788	11,9	274.075	10,9
15-64	207.747	66,6	287.512	65,2	477.652	69,8	360.907	68,4	141.256	67,8	217.090	64,9	1.692.164	67,4
65-85+	59.667	19,1	86.237	19,5	97.527	14,3	84.720	16,0	33.654	16,1	62.024	18,5	423.839	16,9
TOTAL	312.079	100	440.931	100	684.257	100	527.979	100	208.242	100	335.596	100	2.509.094	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăFigura 10: Proiecții demografice pentru populația cu vârsta minimă de 65 de aniSursa: Proiecții EurostatRegiunea Sud-Est se situează pe locul cinci în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor (6.267 euro pe cap de locuitor, 80% din media națională de 7.500 euro). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10% (date din 2012). De asemenea, este regiunea cu cel mai mare procent de populație care locuiește în zone rurale marginalizate reprezentând o medie de 9,8% din populația totală comparativ cu media anuală de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat, un număr mai mic de locuri de muncă declarate și condiții de trai inadecvate.Populația din Regiunea Sud-Est este, în medie, a doua cea mai defavorizată din țară. Rata relativă a sărăciei din regiune este de 33,3% (date din 2014), cu aproape 8% mai mare decât media națională de 25,4% și cu doar 2% mai mare decât regiunea de pe ultimul loc, cea nord-estică (35,6%). Regiunea Sud-Est prezintă cel mai mare de sărăcie sau excluziune socială, aproape 52% din populație fiind în această situație (AROPE), cu 12% peste media națională (40%) și cu 2% mai mare decât a doua regiune clasată cel mai sus din țară, cea de Nord-Est (48%). … 1.3.INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILORCele mai frecvente cauze de apariție a cazurilor noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Sud-Est au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli ale sistemului circulator și bolile urogenitale. La nivel județean, persistă același model, cu diferențe foarte mici.În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, tumori maligne și tulburări mintale și de comportament (Tabelul 8). Prevalența tumorilor maligne a fost în mod deosebit mai mare decât media națională (2.073 de cazuri la 100.000 de locuitori comparativ cu 1.613 la 100.000 la nivel național), în special în județele Constanța și Galați, ambele cu o prevalență în regiune de 3.000 de cazuri la 100.000 de locuitori. Județul Constanța are o prevalență mare a tulburărilor mintale și de comportament (2.535 de cazuri la 100.000 de locuitori comparativ cu 1.956 la 100.000 cât este la nivel național) și a bolilor cardiace ischemice (7.582 la 100.000 de locuitori comparativ cu 5.725 la 100.000 de locuitori cât este la nivel național). În plus, județul Buzău are o prevalență mare a cazurilor de hipertensiune arterială (14.428 la 100.000 de locuitori față de 11.794 la 100.000 de locuitori cât este la nivel național).Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Sud-Est în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)

	România	RegiuneaSud-Est	Brăila	Buzău	Constanța	Galați	Tulcea	Vrancea
Boli hipertensive	11.793,8	11.360,0	13.866,8	14.428,4	8.793,8	11.508,4	9.797,9	9.766,3
Boală cardiacă ischemică	5.734,9	5.016,1	5.556,5	7.582,1	3.348,7	4.073,7	4.011,4	5.523,3
Diabet	3.667,7	3.329,7	3.482,6	2.957,9	4.251,3	1.413,0	2.660,1	3.374,2
Tumori maligne	1.613,2	2.073,0	2.110,7	1.021,2	3.012,9	2.956,0	1.066,6	2.271,0
Tulburări mintale și de comportament	1.956,3	1.662,7	1.889,2	2.358,3	2.535,3	1.413,0	1.369,2	411,2

Speranța de viață în regiune este mai mică decât în restul țării, județul Vrancea situându-se puțin peste media națională (75,5 față de 75,4). Rata mortalității infantile se numără printre cele mai mari din țară: 4 județe (Constanța, Vrancea, Tulcea și Buzău) se situează între primele șapte cu cele mai mari rate de mortalitate din România și numai Galați se află sub media națională. Același lucru este valabil și pentru mortalitatea generală, județul Galați clasându-se sub media națională.Datele privind activitatea medicilor de familie indică rate de incidență foarte mari pentru aproape toate categoriile de boli în județul Tulcea, comparativ cu restul regiunii și chiar și cu restul țării. Alte abateri notabile de la mediile naționale sunt înregistrate de ratele de incidență a bolilor sistemului circulator (județul Brăila) și cea a bolilor sistemului musculoscheletice (județul Galați).Insuficiența cardiacă congestivă, boala pulmonară interstițială, insuficiența ventriculară și ciroza acestea reprezintă împreună aproape 6% din numărul total al internărilor din regiune. Ciroza și bolile mintale (precum schizofrenia și tulburările organice de personalitate) exercită poveri extrem de mari în Regiunea Sud-Est: aceste diagnostice au cea mai mare cotă din totalul internărilor dintre toate regiunile din țară. … 1.4.PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII SUD-ESTServiciile medicale din Regiunea Sud-Est se confruntă cu mai multe provocări majore:– Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ de la o regiune geografică la alta, ceea ce generează inegalități și discriminare în rândul grupurilor minoritare (de exemplu, populația de etnie rromă). … – Acoperirea cu medici de familie este sub media națională, în special în zonele rurale. … – Îngrijirea la nivelul comunității nu își poate îndeplini rolul deoarece deficitul de asistente comunitare și al mediatorilor sanitari este mare. … – Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (consultații și servicii) este redusă, în ciuda unei densități mari a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu concentrate în județul Constanța. … – Infrastructura spitalicească este, în general, veche, iar capacitatea de îngrijiri acute este supradimensionată în raport cu nevoile; … Conform unui studiu din 2013*10), 18,9% din populație nu s-au putut prezenta la un specialist în ultimul an calendaristic – cel mai mare procent dintre toate regiunile de dezvoltare. 76% dintre aceștia au invocat probleme financiare.Notă …

*10) Institutul Național de Statistică (2014), Condițiile de trai ale populației în România în anul 2013.În combinație cu condițiile socio-economice din Regiunea Sud-Est, apar două consecințe majore:– Lipsa acută a serviciilor medicale, în special pentru populațiile rurale și marginalizate și cei care locuiesc în zone unde accesul geografic este dificil (Tulcea); … – Costuri ridicate legate de accesul la servicii dată fiind concentrarea disproporționată la asistență medicală de specialitate în cele două județe cu centre universitare, Constanța și Galați. … Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență medicală în Regiunea Sud-Est necesită în mod imperios intervenție. … 

 … 2.VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE2.1.VIZIUNEA STRATEGICĂViziunea pentru Regiunea Sud-Est este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate."Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Sud-Est va fi caracterizat prin:Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;Echitate și protecție financiară, o problemă extrem de delicată în Regiunea Sud-Est, cu diferențe atenuate în ceea ce privește acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale șiEficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate. … 2.2.DIRECȚII STRATEGICEDirecțiile strategice concrete pentru Regiunea Sud-Est sunt următoarele:– Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele rurale și reducerea discrepanțelor dintre zonele rurale și cele urbane, deoarece această regiune are zone rurale unde accesul fizic este foarte dificil (mai ales județul Tulcea); … – Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accentul pe comunitățile mici și izolate, având în vedere că majoritatea comunităților marginalizate din Regiunea Sud-Est se încadrează în această categorie; … – Reducerea inegalității dintre județe în ceea ce privește serviciile de îngrijire în regim ambulatoriu dat fiind că județul Constanța reprezintă în jur de 40% din totalul unităților de îngrijire în regim ambulatoriu; … – Reorganizarea rețelei de spitale regionale dat fiind caracterul său fragmentat actual și infrastructura spitalicească deficitară. … Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii. … 2.3.REGIUNEA SUD-EST – CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ

Sănătate publică	Indicatori de sănătate deficitari comparativ cu media națională	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi	Indicatori de sănătate și rezultate pentru sănătate îmbunătățite, cel puțin egale cu media națională
	Povara ridicată a bolilorcronice, în special a bolilor cardiace hipertensive, a diabetului, a cirozei și a bolilor mentale	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi; Remodelare și pachet de servicii de îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu; Revizuirea programei pentru rezidențiatul în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Povară redusă a bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare cu privire la aceste boli și acțiuni preventivemai eficiente
Servicii de sănătate	Îngrijire primară distribuită insuficient și inadecvat	Recrutare unui număr de 38-51 de medici de familie, acordând prioritate comunelor fără medic de familie;	Stabilirea unui fond special pentru finanțarea renovării/echipării cabinetelor medicilor de familie; Revizuirea pachetului de beneficii debază pentru a crește capacitatea de reacție a medicilor de familie	Acoperire integrală de către medicul de familie cu o funcție consolidată de triere a pacienților
	Acoperire insuficientă a îngrijirii la nivel de comunitate	Formarea a 20-25 echipe comunitare integrate, acordând prioritate zonelor cu populație marginalizată;	Dezvoltarea echipelor comunitare; consolidarea integrării în centrele de îngrijire primară	20-25 centre noi funcționale integrate în comunitate
	Capacitate a spitalelor distribuită inadecvat	Transformarea unei cote din paturile pentru îngrijiri acute intraspitalicești în paturi pentru îngrijiri în regim de zi precum șipentru îngrijiri pe termen lung, paliative și de recuperare.	Consolidarea capacității de îngrijirede urgență, acordând prioritate spitalelor județene; consolidarea capacității de îngrijire a bolilor cronice în raport cu nevoile de servicii medicale demonstrate	Capacitate a spitalelor reconfigurată
	Îngrijire în regim ambulatoriu distribuită inadecvat	Consolidarea capacitățiide îngrijire în regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice cu deficit mare și adresabilitate mare; Introducerea de criterii normative pentru distribuția spațială a echipamentelor de înaltă performanță	Rețea de îngrijire în regim ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Procent mare de internărice pot fi evitate	Dezvoltarea unităților de îngrijire în regim ambulatoriu	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu și îngrijire primară; Revizuirea aranjamentelor definanțare în vederea stimulării îngrijirii în regim de zi	Internări ce pot fi evitate cu tratarea pacienților la nivel de îngrijire primară/în regim ambulatoriu/pe termen lung
	Capacitate de îngrijire paliativă limitată și concentrată	Creșterea cu 25% a numărului de paturi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare	Stabilirea unei viziuni pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor de îngrijire (inclusiv forța de muncă necesară)	Pacienți cronici tratați în unități de îngrijire pe termen lung
Măsuri la nivelul sistemului	Provocări structurale: guvernanță deficitară, lipsa capacității tehniceși coordonare insuficientă între părțile interesate din domeniul sănătății	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Un cadru și o strategie clare cu achiziții și asistență din parteatuturor părților interesate
	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Strategii de asistență medicală planificate și coordonate
	Sisteme informative medicale deficitare	Crearea unei soluții electronice de evaluare și gestionare a investițiilor în unitățile de stat de către Ministerul Sănătății		Proces decizional pe bază de dovezi

 …  … 3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA SUD-EST3.1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂÎn prezent se estimează un deficit de aproximativ 640 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Sud-Est, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 143 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 6%-8% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate celor 32 de comune din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu un număr insuficient de medici de familie, în special în județele Buzău, Galați și Tulcea.3.1.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Sud-Est era de 1.300, reprezentând 11,1% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (59,7%, nr. = 776) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 40,3% (adică 524) lucrau în mediul rural.Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Sud-Est (5,2 la 10.000 de locuitori) se situează sub media națională (5,9 la 10.000 de locuitori – figura 11). Există diferențe semnificative la nivelul județelor: Județul Constanța are cea mai mare densitate a medicilor de familie (6,2 la 10.000 de locuitori), mai mare decât media națională, iar județul Vrancea are o acoperire mult mai mică (4,6 la 10.000 de locuitori). Zonele urbane și cele rurale din județe prezintă cam același nivel de discrepanțe ca la nivel național. Tulcea, Vrancea, Buzău și Galați au printre cele mai scăzute niveluri de acoperire a medicilor de familie din țară.Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate PublicăÎn 2014 existau 32 de localități fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale – una în Brăila (Ciocile), douăsprezece în Buzău (Bisoca, Chiliile, Cilibia, Colți Florica, Glodeanu Sărat, Largu, Pănătău Pardosi, Racovițeni Robeasca, Valea Salciei, cinci în Constanța (Castelu, Gârliciu Gradina, Murfatlar, Tortoman), trei în Galați Cavadinești Suceveni, Suhurlui), cinci în Tulcea (Ceatalchioi, Pardina, Slava Cercheza, Văcăreni Valea Teilor) și șase în Vrancea (Boghești, Câmpuri, Corbița, Năruja, Păulești, Spulber). Cinci dintre acestea aveau populație marginalizată și nicio formă de servicii de îngrijire primară: una în Brăila (comuna Viziru, satul Lanurile), două în Constanța (Castelu, Murfatlar), una în Galați (Brăhășești) și două în Vrancea (Vidra, Răcoasa).O estimare a numărului ideal de medici de familie în Regiunea Sud-Vest a relevat un deficit de 643 medici de familie în mediul rural, în vreme ce în mediul urban se înregistra un surplus de 109 de medici de familie. Cele mai mari deficite sunt în Vrancea (119 MF), Galați (134 MF) și Buzău (157 MF). În special Buzău este județul cu cel mai mare număr de comune fără medic de familie din întreaga țară (alături de Hunedoara), respectiv 12 comune – în Buzău, acestea reprezintă 14,6% din numărul total de comune, al treilea cel mai mare deficit din țară.Tabelul 9. Deficitul de medici de familie din localitățile rurale din Regiunea Sud-Est

Județ	Consultație pe cap de locuitor (medicină de familie) (zone urbane)	Consultație pe cap de locuitor (medicină de familie) (zone rurale)	Localitățipentru medici de familie
Brăila	2,9	1,5	1
Buzău	3,3	2,6	12
Constanța	2,2	1,5	5
Galați	2,9	2,3	3
Tulcea	3,1	1,9	5
Vrancea	2,3	2,3	6
Total 29

Activitatea medicilor de familie din Regiunea Sud-Est era mai mică decât media națională. În zonele urbane din Buzău și Tulcea (ambele cu deficit mare de medici de familie) numărul consultațiilor pe cap de locuitor era mai mare decât media națională. Populațiile rurale din Constanța, Brăila și Tulcea au printre cele mai mici rate de consultații din România.Conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează:*11)Notă …

*11) Oxford Policy Management -TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară – februarie 2012– 217 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare; … – 101 necesitau reparații la acoperiș; … – 132 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare; … – 143 necesitau reparații exterioare. … 

 … 3.1.2.Obiective și activități regionale strategicea)Numărul medicilor de familie va crește cu 3% până la 4%, adică vor fi recrutați 38 până la 51 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în alte zone rurale, în special Buzău și Galați (care înregistrează cele mai mici rate de acoperire din țară) și în Tulcea, unde rezultatele pentru sănătate sunt printre cele mai slabe din țară, iar activitatea medicilor de familie din mediul rural este, de asemenea, redusă. … b)În regiunea Sud-Est, aproximativ 60% (nr. = 560) din cabinetele de medicină de familie în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea 560, în jur de o treime (nr. = 180) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 380) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie. …  …  … 3.2.CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITARDeficitul de asistente comunitare și mediatori sanitari din regiunea Sud-Est este al doilea cel mai mare dintre toate regiunile de dezvoltare. Planul propune crearea unui număr de până la 20 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară, în special în județul Galați.3.2.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Sud-Est există în prezent 196 de asistente comunitare și 73 de mediatori sanitar pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății. Îngrijirea la nivelul comunității înregistrează un deficit de personal: mai este nevoie de încă 595 asistente comunitare și 64 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Cele mai mari deficite, atât în cazul asistentelor comunitare cât și în cazul mediatorilor sanitari au fost identificate în județul Galați (Figura 12) Totuși, din punct de vedere al îngrijirii la nivelul comunității în mediul urban, cele mai mari nevoi se înregistrează în județul Constanța (36 asistente comunitare).Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Sud-Est

Indicatori	Rural		Urban
	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional
Număr de comunități cu populație marginalizată	234		33
Număr de locuitori marginalizați	246.245		57.121
Număr de asistente comunitare la 10.000 de locuitori	2,5	+ 525	77	+70
Număr de mediatori sanitari la 10.000 de locuitori (populația rromă estimată la10%)	1,2	+ 56	6,0	+8

Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate PublicăFigura 12: Necesar asistente comunitare și mediatori sanitari din comunitățile ruraleSursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică

 … 3.2.2.Obiective și activități strategice regionalea)Formarea unui număr de 20-25 de echipe comunitare integrate în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate, cu accent pe județul Galați. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, comunele din mediul rural din județul Galați și orașele din județul Constanța, unde nevoile sunt cele mai mari, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – % de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani. …  … b)Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește cu 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:– Cele 20-25 de echipe comunitare integrate noi; … – Comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate); … – Alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie. …  …  …  … 3.3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELORRețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.3.3.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Sud-Est există în total 57 de spitale, din care 52 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice. Dintre acestea, 34 erau spitale pentru boli acute (cu secții/paturi pentru îngrijire pe termen lung/de recuperare) și 18 unități de îngrijire pe termen lung (Tabelul 11). Dintre acestea:– 28 sunt spitale de stat pentru boli acute; … – 6 sunt clinici private pentru boli acute; … – 12 sunt unități de stat pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice … – 6 sunt unități private pentru îngrijiri pe termen lung/boli cronice … Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă

Spitale	Acut	Cronic	TOTAL	Spitalede statde boliacute	Spitaleprivatede boliacute	Îngrijire boli croniceîn sistem de stat	Unități medicale private de boli cronice	TOTAL
Brăila	2	2	4	2	0	2	0	4
Buzău	4	5	9	4	0	3	2	9
Constanța	12	8	20	7	5	5	3	20
Galați	8	1	9	8	0	1	0	9
Tulcea	2	1	3	2	0	0	1	3
Vrancea	6	1	7	5	1	1	0	7
Total	34	18	52	28	6	12	6	52

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015Capacitatea spitalelor din regiunea Sud-Est se situează sub media națională atât din punct de vedere al facilităților cât și din punct de vedere al paturilor de spital raportate la dimensiunea populației. Ca atare, media națională este de 2,2 spitale la 100.000 de locuitori comparativ cu 2,4 la 100.000 de locuitori la nivel național. Județele Constanța și Brăila au cea mai bună acoperire, în timp ce Tulcea și Buzău au cea mai mică acoperire (mai puțin de 1,5 spitale la 100.000 de locuitori). Buzău, însă, are una dintre cele mai bune acoperiri în ceea ce privește paturile de spital din regiune (peste media națională), în timp de Tulcea și Vrancea au semnificativ mai puține paturi.

Spitalele de stat de boli acute au în total 9.451 de paturi pentru boli acute În general, spitalele de boli acute au o rată de ocupare de peste 60%, cea mai mică fiind înregistrată în județul Buzău (63,1%) iar cea mai mare în județul Vrancea (79,9%) – cea de-a doua este și cea mai mare rată medie de ocupare pe județ din țară. Numărul total al internărilor pentru boli acute este de 467.115, cu un total de 3.105.835 zile de internare în anul 2014. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 5,6 la 1.000 de locuitori.Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populațiiSursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015Două modele de acoperire a spitalelor pot fi identificate în regiune:– în județele Constanța și Galați, care au și universități de medicină, sunt prezente toate tipurile de spital, inclusiv mai multe spitale cu specialitate unică; … – în celelalte județe, spitalele județene de urgență concentrează cea mai mare parte a activității spitalicești, susținute de unul sau două spitale municipale și unul sau două spitale cu specialitate unică. … Activitatea spitalicească din Regiunea Sud-Est este relativ autonomă pentru rezidenții din regiune. Vasta majoritate (98%) a episoadelor acute internate în spitalele din Regiunea Sud-Est sunt pacienți care au domiciliul în regiune. Se înregistrează o migrație minoră (în jur de 1% din cazuri) a pacienților în Regiunea Sud-Est, către spitalele din județul Vrancea. În schimb, 84% din toate internările cu boli acute înregistrate la pacienții cu domiciliul în Regiunea Sud-Est figurează la spitalele din regiune. Aproape toate celelalte (în jur de 13%) se prezintă la spitalele din regiunea București-Ilfov. Activitatea spitalicească este mult mai redusă decât cea desfășurată la nivel național.Numărul internărilor pentru boli acute este de 15,7 la 100 de locuitori, mai mic decât media națională de 19,4 la 100 de locuitori și a doua cea mai mică rată de internare din țară.Nu există niciun județ care să atragă pacienții pentru internare din celelalte județe din regiune. Din acest punct de vedere, Regiunea Sud-Est are unul dintre cele mai echilibrate și mai autonome fluxuri de pacient din țară. În fiecare județ, spitalele înregistrează peste 95% din cazurile de internare de pacienți proveniți din județele respective.Rata de internări pentru îngrijiri acute în Regiunea Sud-Est este a doua cea mai mare din țară (după Regiunea Sud-Vest): 21,8 la 100 de locuitori comparativ cu o medie națională de 20,4 locuitori. Factorul determinant al acestei valori mari este rata mare a internărilor din Brăila (43,6 la 100 de locuitori), cea mai mare din țară, și Galați (22,2 la 100 de locuitori). În celelalte patru județe, ratele de internare sunt mai mici decât media județeană și doar 16,6 la 100 de locuitori în Constanța.Primele patru diagnostice acute din regiune sunt insuficiența cardiacă congestivă, boala pulmonară interstițială și insuficiența ventriculară stânga, care reprezintă împreună 8% din numărul total al internărilor pentru boli acute. Această cifră reflectă un grad mare de diversitate a cauzelor de internare. Comparativ cu datele naționale, diagnosticele de ciroză și tulburări de personalitate sunt disproporțional mai numeroase. Internările evitabile reprezintă mai puțin de 2,5% din totalul internărilor din regiune, una dintre cele mai mici rate dintre toate regiunile.Activitatea spitalicească în regim de zi este ușor mai redusă decât media națională și extrem de concentrată în județele Constanța și Brăila. Internările în regim de zi reprezintă 22% din totalul internărilor, un procent puțin mai mic decât media națională (24%). 61 de spitale oferă servicii de internare în regim de zi în regiunea Sud-Est, însă numărul mediu al internărilor în regim de zi per spital este ușor mai mic decât media națională (5.427 față de 6.188). Activitatea de internare în regim de zi se concentrează în Constanța și Brăila (în Brăila, internările în regim de zi reprezintă 40% din totalul internărilor – cel mai mare procent din țară), dar are cea mai mică valoare în Buzău, în ciuda faptului că acesta are o densitate peste medie a paturilor pentru boli acute.21 de spitale acoperă peste 80% din cazurile de internări în regim de zi, din care 11 sunt în județul Constanța. Din punct de vedere al serviciilor în regim de zi, 23% din spitale furnizau peste 80% din servicii, în special în Constanța și Brăila.Din punct de vedere al infrastructurilor, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '60 și '70. Mai multe spitale orășenești, în special din județul Constanța (de exemplu, Măcin, Făurei, Hârșova) au fost construite în anii '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor. … 3.3.2.Strategia de reconfigurare a spitalelorRețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.a)Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:– Diminuarea numărului de internări în spital de la 21,8 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020; … – Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi; … – Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%; … – Durata medie a șederii în spital este stabilită la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional mai integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului. … Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute

	2014	Ținta pentru 2020
Internări în spital	547.530	565.703
Numărul internărilor la 100 de locuitori	21,8	18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	467.975
Număr de internări	547.530	399.793
Durata medie de internare	6,2	6,00
Numărul zilelor de internare	3.394.686	2.398.757
Rata de ocupare (%)	89,6	80,0
Numărul paturilor din spitale	8.901	8.215
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	160
Total	8.901	8.375

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAceastă reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase.

Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea celor patru spitale județene ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie. … b)Spitalele din Regiunea Sud-Est vor fi reorganizate pe două niveluri:– 6 spitale județene în capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri intraspitalicești în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament; … – Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament. …  … c)Stimularea internărilor în regim de zi în județe. Din punct de vedere geografic, această activitate se va concentra pe Tulcea și Buzău, care au o rată extrem de mică a internărilor în regim de zi. Din punct de vedere al nivelului de servicii, internarea în regim de zi se va extinde dincolo de spitalele județene.Rezultate:Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)Sistem nou de administrare a spitalelor și de alocare a resurselorGestionarea eficientă a traseului pacientuluiGestionarea eficientă a capacității (planificare) …  …  … 3.4.REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNERețeaua de urgență din regiune va fi consolidată în așa fel încât să fie redusă povara exercitată de cazurile urgente asupra spitalului de urgență din Constanța. Ca atare, vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din alte spitale județene precum și în două până la patru spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență, în special în județul Tulcea, care se confruntă cu cele mai mari probleme de accesibilitate.Din cele 11 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din regiunea Sud-Est (șase unități de primiri urgențe și 5 unități cardiopulmonare), șapte (toate cele șase unități de primiri urgențe și o unitate cardiopulmonară) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare. … 3.5.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINICActivitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu (măsurată prin consultații și servicii acordate la 1.000 de locuitori) din Regiunea Sud-Est este în prezent printre cele mai reduse mai reduse din țară, în ciuda unei densități a unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu apropiate de media națională. Capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică).3.5.1.Diagnosticarea situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Sud-Est, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Constanța (50%), urmat de județul Buzău (13,0%) și Tulcea (13,0%) din numărul total de unități din regiune. La celălalt capăt al clasamentului, județele Brăila și Galați au cele mai puțin unități ambulatorii (5,5% și 7,0%).În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 15). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Constanța (111), cel mai mic număr fiind întâlnit în Brăila (6), urmat de Galați (10).Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categoriiSursa: SNSPMPDSBDensitatea unităților ambulatorii este apropiat de media națională. Același lucru este valabil și pentru cabinetele individuale și ambulatoriile de specialitate, densitatea fiind mai mică numai în cazul ambulatoriilor integrate (1,15 la 100.000 de locuitori comparativ cu 1,43 la 100.000 cât este la nivel național). Mai mult de jumătate din cabinetele ambulatorii (dintre toate tipurile de unități ambulatorii) se află în Constanța și în Galați, dar cea mai mare densitate a cabinetelor se înregistrează în Brăila (438 la 10.000 de locuitori). Vrancea are cel mai mic număr de cabinete ambulatorii (2,8 la 10.000 de locuitori), al treilea cel mai mic din țară.Activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea Sud-Est este mai redusă decât media națională, măsurată prin numărul de consultații/servicii acordate atât pe medic cât și pe cap de locuitor. De exemplu, la nivel regional, se acordau 24 consultații acordate în regim ambulatoriu la 10.000 de locuitori comparativ cu 35 la 10.000 de locuitori la nivel național. Numărul de servicii de îngrijire în regim ambulatoriu pe cap de locuitor este de două ori mai mică decât media națională. Această disparitate nu poate fi explicată numai prin numărul unităților, deoarece densitatea unităților totale de îngrijiri în regim ambulatoriu (ambulatorii integrate, ambulatorii de specialitate și cabinete individuale) se apropie foarte mult de media națională, după se arată mai sus.Activitatea de îngrijire în regim ambulatoriu se concentrează în județul Constanța din punct de vedere al consultațiilor și al serviciilor. Cea mai redusă activitate se înregistrează în județele Galați și Vrancea, în vreme ce Iași se situa peste media națională în ceea ce privește atât consultațiile cât și serviciile. 43% din activitatea de îngrijiri în regim ambulatoriu din regiune s-a înregistrat în județul Iași, comparabilă cu numărul unităților de îngrijire în regim ambulatoriu raportat la regiune (42%). Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică.La nivel regional, specialitățile clinice cu o adresabilitate peste medie sunt bolile infecțioase, diabetul, bolile endocrine și cele geriatrice. Tulcea și Brăila sunt județele cu cel mai mare număr de specialități clinice fără medic (de exemplu, geriatria, imunologia, nefrologia, recuperarea medicale) precum și cu deficite importante în specialități principale precum medicina internă și chirurgia generală.În Regiunea Sud-Est există 29 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 19 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Constanța (5 din 6).Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013Județul Constanța are cel mai mare număr de clinici ambulatorii (55) care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 33% din numărul total de clinici ambulatorii, deși acest județ are cel mai mic număr de ambulatorii integrate specializate (numai 2), restul fiind unități private. Județul clasat pe locul doi în clasamentul județelor cu cele mai multe clinici este Buzău, cu 19% din clinicile ambulatorii. Aceste două județe reprezintă aproape 50% din totalul serviciilor paraclinice furnizate pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Tulcea (14).Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice

JUDEȚ	Brăila	Buzău	Constanța	Galați	Tulcea	Vrancea	TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL	4	5	2	6	2	4	23
CLINICI AMBULATORII PRIVATE	17	26	53	17	12	18	143
TOTAL	21	31	55	23	14	22	166

Sursa: SNSPMPDSBÎn ceea ce privește activitatea paraclinică, județul Constanța are cea mai mare densitate a investigațiilor, depășind media regională și națională. La cealaltă extremă, Tulcea și Galați au valori mult mai mici (investigații pe cap de locuitor) decât celelalte județe. Buzău este un caz special, având o capacitate și o rată de utilizare mari în ceea ce privește investigațiile radiologice, dar unele mult mai mici pentru investigațiile de laborator și examenele de tomografie computerizată.

 … 3.5.2.Obiective strategice regional și plan de dezvoltarePentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele unde astfel de facilități sunt în număr limitat (adică Tulcea, Vrancea și Brăila) sau în stare deficitară.Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:– Investiții în reabilitare și echipamente, cu accent pe județele Buzău, Tulcea și Galați; … – Creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează mari deficite în regiune; … – Suplimentarea numărului de medici specialiști în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune. Prioritățile regionale sunt diabetul, endocrinologia și oncologia. Printre prioritățile specifice județului în ceea ce privește specialitățile care necesită îmbunătățiri se numără:● Brăila: medicină internă, endocrinologie;● Suceava: boli infecțioase, diabet, endocrinologie, geriatrie;● Constanța: oncologie, pediatrie, nefrologie;● Galați: diabet o Tulcea: endocrinologie, ENT● Vrancea: diabet, endocrinologie, psihiatrie;● Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate (de exemplu chirurgia cardiacă, chirurgia toracică, neurochirurgia) și pentru care sunt disponibile servicii de îngrijire în regim de zi. …  …  … 3.6.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERAREDată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 22% (aproximativ 700 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale. Pentru îngrijirile paliative, accentul se va pune pe dezvoltarea capacității în Tulcea și Vrancea, unde nevoile sunt cele mai mari.3.6.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 32 spitale de boli cronice, precum și în secții specifice din spitalele de boli acute, cu un total de 3.370 de paturi. Aproximativ 77% din aceste paturi sunt alocate altor activități de îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă, 23% fiind vate îngrijirilor psihiatrice. Cel mai mare număr de zile de internare pentru cazurile de boli cronice au fost înregistrate pentru Pneumologie (34%), recuperare și boli cronice (31%), urmate de bolile psihiatrice cronice (13%).Capacitatea de îngrijire pentru bolile cronice din regiunea Sud-Est se clasează printre cele mai mici din țară. În medie există 1,24 paturi pentru boli cronice la 1.000 de locuitori, mai puține decât media națională de 1,34 la 1.000 de locuitori. Cea mai redusă capacitate este în Tulcea și Vrancea (sub 1 pat la 1.000 de locuitori), iar cea mai mare în Constanța (1,6 la 1.000 de locuitori). O treime din paturile pentru boli cronice se află în județul Constanța.Capacitatea de îngrijire paliativă se clasează printre cele mai mici din țară. În 2014 existau patru unități de stat care ofereau aceste servicii în regiune, răspândite în trei județe: două în Buzău (30 de paturi), una în Constanța 5 paturi) și una în Galați (10 paturi). De asemenea, în Brăila exista un furnizor privat (34 de paturi) care avea contract cu casa județeană de asigurări de sănătate. Nu există niciun pat pentru îngrijiri paliative în Tulcea și Vrancea, unde capacitatea existentă acoperea mai puțin de 5% din nevoile populației. Peste 50% din morbiditatea paliativă din regiune era legată de afecțiunile oncologice, în timp ce restul erau legate în mod relativ unitar de alte patologii (Figura 16).Figura 16: Cazuri de internare pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%)Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSB … 3.6.2.Planul de dezvoltare strategică regionalăNumărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 4.104 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 22% (Tabelul 15). Se va acorda prioritate județelor care în prezent nu au niciun fel de capacitate pentru îngrijiri paliative (Tulcea și Vrancea) și dezvoltării serviciilor pentru pacienții cu boli mintale și afecțiuni neurologice, care reprezintă o populație țintă foarte importantă în regiune.Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Sud-Est

	Recuperare	Paliative	ÎTL
Brăila	89	59	389
Buzău	127	84	544
Constanța	206	137	721
Galați	154	103	589
Tulcea	60	40	243
Vrancea	97	65	397
TOTAL	732	488	2.884
TOTAL GENERAL: 4.104

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAcest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:a)

Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale; … b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute; … c)Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă. … Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor). …  … 3.7.ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE3.7.1.Implicații legate de resursele umaneImplicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional în SE din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane

Componentă	Implicații
Îngrijire primară	Numărul medicilor de familie va crește cu 3% până la 4%
Echipe de îngrijire la nivelul comunității	Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizareanumărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor nejustificate și reducerea numărului de internări. În acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă parte, cum spitalele au deficit de personal în acest moment (conform capacității lor teoretice), strategia de restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatoriide specialitate	Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/ finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat sau parteneriat public-privat. Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în parteneriat public- privat, aprobarea proiectului se va acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciului.
Recuperarea și îngrijirea pe termen lung	Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută cu 22% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și serviciile de îngrijire la domiciliu. Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umanela nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate deajustările cantitative și calitative necesare.

 … 3.7.2.Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile localeLa nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:– Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.); … – Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu. … La nivel regional:– În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Sud-Est și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare. … – Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Sud-Est colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune. … – Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional. …  …  … 3.8.STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT3.8.1.Priorități de investițiiPentru Regiunea Sud-Est, prioritățile de investiții sunt:

Ordine	Investiție	Valoare orientativăa investiției (milioane de euro)	Surse de finanțare orientative*12)
1	Dezvoltarea centrelor de îngrijireîn regim ambulatoriu	Între 2,7 și 4,2 pecentru	CE – POR Banca Mondială
2	Crearea a 20-25 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității	1,3	CE – POR
3	Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și asistența de urgență	Urmează să fie evaluată	CE – POR*13) Banca Mondială
4	Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de recuperare	20,0	Banca Mondială

Legendă:CE – Comisia Europeană;BEI – Banca Europeană de Investiții;POR – Program Operațional Regional.

Notă …

*13) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare. … 3.8.2.Graficul GanttGraficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse

Prioritate/Activitate

2017

2018

2019

2020

Coordonator [parteneri]

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență

1. Reabilitarea secțiilor de terapie intensivă

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

2. Consolidarea rețelei regionale de îngrijire de urgență

MS [MAI]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

3. Restructurarea și reabilitarea spitalelor de importanță strategică

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

4. * Instituirea unuimecanism în cadrul Ministerului Sănătății care să analizeze deciziile de investiții

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare

5. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

6. * Dezvoltarea uneiviziuni asupra furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv necesarul de forță de muncă)

MS

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu

7. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, CE, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

8. * Recrutarea medicilor în zonele cu priorități clinice

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

9. * Revizuirea contractului cadru șia tarifelor pentru îngrijirea în regim ambulatoriu

MS [CNAS]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Crearea a 20-25 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității

10. Implicarea comunităților și a autorităților locale

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

11. Recrutarea personalului de îngrijire comunitar

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

12. Formarea echipelor comunitare

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

13. * Finalizarea standardelor privind serviciile de îngrijire la nivelul comunității

MS [MM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

14. * Identificarea mecanismelor de finanțare pentru a atrage și a păstra personalul de îngrijire la nivel decomunitate

MS [INSP, CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Legendă:MS – Ministerul Sănătății;MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor VârstniceMAI – Ministerul Afacerilor InterneINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – BucureștiCNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate;CL – Consilii locale;CE – Comisia Europeană;BM – Banca Mondială.Notă:activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. …  …  …  + 
Anexa nr. 1Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătateA.Îngrijire primarăa)Mediul urbana.1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli … c.cel puțin un centru de permanență …  …  … B.Îngrijire la nivelul comunitățiia)Mediul urbana.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați … b.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil … Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp … – condiții geografice … – altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15% … – Delta Dunării … – Accesul rutier este dificil pe toată durata anului … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi …  …  … C.Îngrijire în regim ambulatoriu– 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată*14) cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitoriNotă …

*14) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice ambulatorii la 50.000 de locuitori … – 1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.00 0 de locuitori … – 1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori … – 1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori … – echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru) … – 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori … – 1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori … – 1 ecograf la 10.000 de locuitori …  … D.Îngrijire paliativă– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … – 1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți … – 1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori …  …  + 
Anexa nr. 2Lista localităților din regiunea Sud-Est fără medici de familie (date din 2014)

Județ	Număr decomune	Comune
Brăila	1	Ciocile
Buzău	12	Bisoca, Chiliile, Cilibia, Colți, Florica, Glodeanu Sărat, Largu, Pănătău, Pardosi, Racovițeni, Robeasca, Valea Salciei
Constanța	5	Castelu, Gârliciu, Gradina, Murfatlar, Tortoman
Galați	3	Cavadinești, Suceveni, Suhurlui
Tulcea	5	Ceatalchioi, Pardina, Slava Cercheza, Văcăreni,Valea Teilor
Vrancea	6	Boghești, Câmpuri, Corbița, Năruja, Păulești, Spulber

 + 
VII. 
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Centru + 
ABREVIERIAB – Județul AlbaBV – Județul BrașovCMI – Cabinet Medical IndividualCNAS – Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP – Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăORL – Oto-rino-laringologieUE – Uniunea EuropeanăMF – Medic de familiePIB – Produs intern brutMG – Medic generalistHR – Județul HarghitaISP – Plan Strategic InstituționalÎTL – Îngrijire pe termen lungMS – Ministerul SănătățiiMS – Județul MureșINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționareîn Domeniul Sanitar – BucureștiOCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăAMP – Asistență medicală primarăPRSS – Plan regional privind serviciile de sănătateSB – Județul SibiuRSM – Rata standardizată a mortalitățiiOMS – Organizația Mondială a Sănătății + 
Capitolul 1CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE1.INTRODUCERE1.1.OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATEObiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:– Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor; … – Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente; … – Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor; … – Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale; … – Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și … – Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii). … Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale. … 1.2.METODOLOGIEMetodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:1.2.1.Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro– La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg; … – La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale). …  … 1.2.2.Elaborarea standardelor de planificareElaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației. … 1.2.3.Redactarea PRSS pentru fiecare regiuneAplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3). …  …  … 2.CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC2.1.ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVERomânia este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București – Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare

Regiune de dezvoltare	Suprafața(kmp)	Număr de județe	Populație (2011)	Centrul urban cel mai populat(populație)
Nord-Vest	34.159	6	2.600.132	Cluj-Napoca (411.379)
Centru	34.082	6	2.360.805	Brașov (369.896)
Nord-Est	36.85	6	3.302.217	Iași (382.484)
Sud-Est	35.762	6	2.545.923	Constanța (425.916)
Sud-Muntenia	34.489	7	3.136.446	Ploiești (276.279)
București-Ilfov	1.811	1 + București	2.272.163	București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia	29.212	5	2.075.642	Craiova (356.544)
Vest	32.028	4	1.828.313	Timișoara (384.809)
TOTAL	238.391	41 + București	20.121.641

 … 2.2.INDICATORI DEMOGRAFICICa urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).Tabelul 2: Proiecții privind populația

	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
Populație totală(mii)	23.489	22.965	22.128	21.408	20.299	19.511	18.848	18.229

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Figura 1: Rata de creștere a populației (%)Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.

Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025

Grupa de vârstă	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
0-14	23,7	20,8	18,5	15,9	15,8	15,5	15,0	14,1
15-24	16,7	16,8	16,2	15,4	12,6	10,5	10,7	11,1
25-64	49,2	50,3	51,6	53,5	55,8	56,7	54,7	53,3
65+	10,4	12,1	13,6	15,2	15,8	17,3	19,6	21,5

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.

 … 2.3.STATUTUL SOCIO-ECONOMICRomânia rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută – stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 – PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).Notă …

*1) Sursa: Banca Mondială – Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014) … 2.4.CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)Notă …

*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății – martie 2014Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. …  … 3.STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATEInfrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.3.1.FURNIZAREA SERVICIILOR3.1.1.Îngrijire primarăConform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15.Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).Notă …

*3) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară – februarie 2012 … 3.1.2.Îngrijire secundară și terțiarăÎn prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.,Notă …

*4) Banca Mondială (2011). România – Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART – Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 – 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea. … 3.1.3.Discrepanțe regionale – Inechități la nivel urban și ruralAnaliza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți. …  … 3.2.FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEAMajoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 – în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale – și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente. … 3.3.RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITARÎn 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi. … 3.4.INFRASTRUCTURASectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).Notă …

*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4). … 3.5.STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind SănătateaÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunității2014-2020Gestionarea capacitățiiReconfigurarea traseului pacientuluiGestionarea cazuluiÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunitățiiTabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice

Domeniul strategic 1: sănătatea publică– Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului; – Combaterea poverii duble a bolii în rândul populației prin: – Controlul eficient al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, cu accent pe bolile transmisibile cu cea mai mare povară în România; – Reducerea poverii bolilor transmisibile ce pot fi prevenite, inclusiv prin intervenții privind patologiile cronice neglijate în timp (cancer, boli cardiovasculare,diabet, sănătate mintală, boli rare); – Sănătatea în raport cu mediul înconjurător; – Creșterea gradului de conștientizare cu privire la soluțiile de prevenție eficiente șieducarea populației în acest sens (îngrijire de nivel primar, secundar sau terțiar).

Domeniul strategic 2: servicii medicale – Un sistem de servicii medicale bazate pe comunitate pentru grupurile vulnerabile; – Creșterea eficienței și diversificarea serviciilor de îngrijire medicală primară; – Consolidarea calității și a eficienței serviciilor furnizate înunitățile ambulatorii specializate;– Creșterea gradului de siguranță în rândul populației prin consolidareasistemului de urgență integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de îngrijire medicală deurgență; – Regionalizarea/concentrarea îngrijirilor medicale în spital și stabilirea unor rețele regionale detrimitere a pacienților la spitale și laboratoare cu diferite grade decompetență legată de îngrijirea primară și îngrijirile speciale în regim ambulatoriu; – Acces îmbunătățit la servicii de recuperare, îngrijiri paliative și îngrijiri pe termen lung.

Domeniul strategic 3: Măsuri transversale – Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și localși comunicarea schimbărilor; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în domeniul sănătății; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară pentru populație; – Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și private; – Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru populație; – Promovarea cercetării și a inovației în sănătate; – Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; – Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne(e-health); – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național, regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile medicale.

În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:– Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația; … – Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare; … – Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu; … – Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară – îngrijire în ambulatoriu – îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară – îngrijire la nivelul comunității – asistență socială – educația pentru sănătate și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare); … – Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare. …  …  …  + 
Capitolul 2PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONALAcest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMAREViziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.1.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare. … 1.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându-se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.Notă …

*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:Notă …

*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) – Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon – August 2012– Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008); … – În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a); … – Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011). …  … 1.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:– O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori; … – 65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori. … Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:I.Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;– Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos); … – Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate. … 

Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate. În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică aResurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici șipe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără: ● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentrumedicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor; ● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate dezvoltării cabinetelor lor; ● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări cofinanțate de Fondul Social European – Programul Operațional "Capital Uman" (POCU 4.8).

 … II.Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;– Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020; … – Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale; … – Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe: … – Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie; … – Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere; … – Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate; … – Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie. …  … III.Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;– Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie; … – Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat. … – Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile – diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește: … – Educație pentru sănătate și consilierea, … – Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; … – Suplimentele nutriționale; … – Servicii de planificare familială; … – Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate; … – Gestionarea și urmărirea bolilor cronice; … – Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin). …  …  …  … 2.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITARDezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.2.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEDezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. … 2.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 2.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității – Ținte naționale

Indicatori de rezultat	Valoare de referință(2015)	Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de îngrijire la nivelul comunității (Număr și procent la nivel național, regional, județean)	3.323.210	4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu accesla serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	93.200

Sursa: Cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate pentru perioada 2014-2020Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:I.Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural); … II.Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" – în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos). … III.Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată. …  … IV.Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității). …  …  … 3.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIU Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.3.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:– Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale); … – Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii; … – Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății; … – Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii. …  … 3.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu e cazul. … 3.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:I.Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:– Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale; … – Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil; … – Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție; … – Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital; … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus) … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză … – Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană. …  … II.Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil. … Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:I.Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență. … II.Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi. … Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului. …  … 4.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESCSectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.4.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:– Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe); … – Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică; … – Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local); … – Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu. … – Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești; … – Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă. …  … 4.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 – Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitoriSursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015 … 4.3.ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022Vor fi luate următoarele măsuri:1.Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung; … 2.Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi; … 3.20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu; … 4.La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului. … 5.Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ; … 6.Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii. … 7.Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:1.Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi … 2.Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate; … 3.Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi. …  …  …  … 5.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERAREÎn acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.5.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL). … 5.2.STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALELa nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitaleSursa: Sănătatea pe scurt – OCDE 2015 … 5.3.ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare

Coeficient

Reabilitare/recuperare: Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori

Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă: – 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; – 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani – 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori

Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială. …  … 6.CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ6.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:– O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență); … – Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc; … – Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55. …  … 6.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 

6.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020– Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural; … – Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes. …  …  … 7.SĂNĂTATEA PUBLICĂPlanul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.7.1.CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATEObiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.Rezultate:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelorRapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.Termene:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:Registre Naționale de Cancer (RNC);Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);Registrul de Informații Toxicologice (Retox);Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății – Unitatea de Incluziune SocialăObiectivele strategiei naționale de sănătateG.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copiluluiG.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibileG.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile … 7.2.DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENINGObiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.Rezultate:– Registre regionale de cancer operaționale … – Registru național de screening implementat … – Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin … – Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin … – Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon … – Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național … Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancerTermene:– Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017 … – Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017 … – Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018 … Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca MondialăEntități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de CancerObiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient …  …  + 
Capitolul 3PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA CENTRU– Regiunea Centrală este cea mai diversă din punct de vedere etnic din România, cu o densitate generală redusă a populației, în special în județele cu teren muntos. … – Populația a scăzut cu 12,6% în ultimii 20 de ani și se estimează că va mai scădea cu încă 25% până în anul 2050. … – Infrastructura de sănătate este insuficientă comparativ cu potențialul geografic și este distribuită inegal. Acest lucru generează inegalități importante în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor. … 1.CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII1.1.CARACTERISTICILE GEOGRAFICERegiunea este situată în centrul României, în interiorul marii curburi a Munților Carpați. Cu o suprafață de 34.082 kmp, reprezentând 14,3% din teritoriul României, se învecinează cu toate celelalte zone de dezvoltare, cu excepția regiunii București-Ilfov, înregistrând distanțe aproximativ egale din zona sa centrală până la punctele de hotar.Regiunea Centru are în componență 6 județe (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu), 57 de orașe și 357 comune. Populația totală se ridica în anul 2014 la 2.251.268. Densitatea populației este de 74 pe kmp, inferioară mediei naționale de 91,3 pe kmp.Regiunea are cea mai puternică prezență etnică din țară, românii reprezentând 65,4% din populație, maghiarii – 29,9%, rromii – 4,0% și germanii – 0,6%. Cea mai mare parte a populației maghiare se concentrează în județele Harghita și Covasna, unde este majoritară.Figura 9: Harta Regiunii CentraleÎn anul 2008, produsul intern brut pe cap de locuitor al regiunii, calculat pe baza parității puterii de cumpărare, era de 11.250 euro, reprezentând 44,8% din media Uniunii Europene. Pe baza acestui indicator, Regiunea Centru se află cam la același nivel de dezvoltare cu unele regiuni din Ungaria (Dunantul Del-, Del Alfold), Polonia (Swietokrzyskie, Warminsko Mazurskie) sau Slovacia (Vychodne Slovensko). Serviciile și industria sunt cele mai importante contribuții la valoarea adăugată brută regională: 49,7% și 32,3%. Sectorul agricol contribuie cu 7,8%, iar cel al construcțiilor cu 10,2%.Între anii 1990 și 2000, regiunea a trecut printr-o perioadă dificilă de declin economic, marcată de un început lent al transferului titlurilor de proprietate și de restructurarea activităților economice ineficiente, pierderea piețelor tradiționale din Europa de Est, deteriorarea echilibrului macroeconomice și inflația galopantă. Restructurarea economică a fost însoțită de o restricție semnificativă sau de închiderea capacităților de producție existente, industria mineritului, cea chimică și cea a metalurgiei neferoase fiind cele mai afectate.Investițiile străine au avut un rol important în dezvoltarea economică. Regiunea Centru a reușit să atragă într-un singur an, 2007, investiții străine directe în valoare de 982 de milioane de euro. La sfârșitul anului 2008, soldul investițiilor străine directe a ajuns la 4,1 miliarde de euro (8,5% din totalul investițiilor străine directe din România), Regiunea Centru clasându-se pe locul al doilea după București-Ilfov din punct de vedere al investițiilor străine totale. … 1.2.ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația regiunii număra 2,35 milioane de locuitori în anul 2014. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 16,1% din cea totală (Tabelul 7).Tabelul 7: Populația Regiunii Centru pe județe

Vârstavârstă	Alba	%	Brașov	%	Covasna	%	Harghita	%	Mureș	%	Sibiu	%	TOTAL	%
0-4	15.225	4,5	29.374	5,3	11.408	5,5	16.421	5,3	28.459	5,2	21.473	5,4	122.360	5,2
5-14	34.958	10,4	57.141	10,4	24.756	11,9	35.345	11,4	62.157	11,4	44.551	11,1	258.908	11,0
15-64	226.322	67,2	380.546	69,1	139.582	67,0	208.315	67,2	363.647	66,5	274.848	68,7	1.593.260	67,7
65-85+	60.354	17,9	83.915	15,2	32.451	15,6	49.761	16,1	92.917	17,0	59.401	14,8	378 799	16,1
TOTAL	336.859	100	550.976	100	208.197	100	309.842	100	547.180	100	400.273	100	2.353.327	100

Sursa: Institutul Național de StatisticăConform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația regiunii va crește cu aproximativ 1,8% până în 2020 și cu 2,3% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 18,4% din totalul populației în 2020 și până la 21,0% în 2030 (Figura 10).Figura 10: Proiecții demografice și cota pentru populația cu vârsta minimă de 65 de aniSursa: Proiecții Eurostat … 1.3.INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILORCele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea Centru au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator*10). La nivel județean se păstrează aceeași structură.Notă …

*10) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.În 2014, cele mai mari rate de prevalență a bolilor cronice au fost înregistrate pentru hipertensiune, bolile cardiace ischemice, diabet zaharat, tumori maligne și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (Tabelul 8). O creștere față de media națională se observă în cazul bolii cardiace ischemice, al diabetului și al tumorilor maligne. În toate județele se observă o cotă mare a bolii cardiace ischemice, în special în județul Sibiu – 16.650,6 cazuri la 100.000 de locuitori, mult mai mare comparativ cu media județeană și regională. Niveluri ridicate ale incidenței în cazul hipertensiunii arteriale și al diabetului sunt, de asemenea, observate în județul Sibiu comparativ cu media pe țară și pe regiune.Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Centrală în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)

	România	RegiuneaCentru	Alba	Brașov	Covasna	Harghita	Mureș	Sibiu
Boli hipertensive	11.791,0	13.001,5	13.915,0	15.414,1	11.453,1	8.579,9	10.433,3	16.650,6
Boală cardiacă ischemică	5.733,5	7.173,8	7.363,0	8.781,1	7.752,3	4.585,6	5.434,6	9.126,3
Diabet	3.666,9	3.854,3	3.918,9	3.606,0	3.356,4	3.361,1	3.246,6	5.613,4
Tumori maligne	1.613,2	1.733,6	1.873,5	1.136,5	2.480,8	1.669,9	975,2	3.135,4
BPOC	1.875,7	1.686,7	2.384,6	1.556,9	1.414,5	1.206,1	1.638,8	2.384,6

Rezultatele în domeniul sănătății în regiune sunt, în general, comparabile cu cele înregistrate la nivel național. În raport cu media națională, speranța de viață este superioară, iar mortalitatea generală inferioară. Județul Alba, în special în zonele rurale, are rezultate ușor mai slabe în ceea ce privește sănătatea comparativ cu alte județe din regiune. Datele privind incidența bolilor înregistrate de medicii de familie indică o povară peste medie a bolilor infecțioase (în special în Covasna și Sibiu) și o gamă de boli cronice, inclusiv tumori (în special în Alba și Mureș), boli endocrine și metabolice (în special în Alba) și boli ale sistemului circulator (în special în Covasna, Alba și Mureș). … 1.4.PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII CENTRUServiciile medicale din Regiunea Centru se confruntă cu mai multe provocări majore:– Acoperire insuficientă a medicilor de familie și a serviciilor de îngrijire la nivelul comunității în raport cu nevoile estimate; … – Densitate scăzută a furnizorilor de îngrijiri în regim ambulatoriu comparativ cu celelalte regiuni; … – Număr mare de paturi de spital pentru boli acute, dar rate de internare relativ scăzute; … – Capacitate insuficientă pentru serviciile de îngrijiri paliative, cu precădere în județele Harghita și Covasna. … Din cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, distribuția capacității de asistență medicală existente nu este aliniată cu nevoile medicale din Regiunea Centru și necesită în mod imperios intervenție. …  … 2.VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE2.1.VIZIUNEA STRATEGICĂViziunea privind sănătatea în Regiunea Sud-Vest este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate."Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014- 2020Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea Sud va fi caracterizat prin:Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;Echitate și protecție financiară, cu diferențe atenuate legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate, atât de la un județ la altul cât și între zonele urbane și cele rurale șiEficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate. … 2.2.DIRECȚII STRATEGICEDirecțiile strategice pentru Regiunea Centru sunt:– Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală în zonele dense din punct de vedere al minorităților, deoarece această regiune are cea mai mare cotă de minorități etnice în rândul populației; … – Consolidarea îngrijirii la nivelul comunității pentru comunități mici și izolate; … – Reducerea inegalității dintre județe, în special în ceea ce privește îngrijirea în regim ambulatoriu, unde județele Mureș, Sibiu și Brașov au cei mai mulți furnizori de servicii medicale, și reducerea discrepanțelor legate de accesul la servicii dintre zonele urbane și cele rurale; … – Reorganizarea rețelei de spitale dat fiind caracterul său fragmentat, utilizarea inadecvată și starea deficitară a infrastructurii spitalicești. … Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe sectoare. … 2.3.REGIUNEA CENTRU – CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ

Sănătate publică	Povara ridicată a bolilorcronice, în special a bolilor cardiace hipertensive, a diabetului, și a cancerului	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi; Remodelare și pachet de servicii de îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu; Revizuirea programei pentru rezidențiatul în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Povară redusă a bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare cu privire la aceste boli și acțiuni preventivemai eficiente
Servicii de sănătate	Îngrijire primară distribuită insuficient și inadecvat	Recrutare unui număr de 30-60 de medici de familie, acordând prioritate comunelor fără medic de familie;	Stabilirea unui fond special pentru finanțarea renovării/echipării cabinetelor medicilor de familie; Revizuirea pachetului de beneficii debază pentru a crește capacitatea de reacție a medicilor de familie	Acoperire integrală de către medicul de familie cu o funcție consolidată de triere a pacienților
	Acoperire insuficientă a îngrijirii la nivel de comunitate	Formarea a 15-20 echipe comunitare integrate, acordând prioritate zonelor cu populație marginalizată;	Dezvoltarea echipelor comunitare; consolidarea integrării în centrele de îngrijire primară	15-20 centre noi funcționale integrate în comunitate
	Capacitate a spitalelor distribuită inadecvat	Transformarea unei cote din paturile pentru îngrijiri acute în paturi pentru îngrijiri în regim de zi precum șipentru îngrijiri paliative și pe termen lung	Consolidarea capacității de îngrijirede urgență, acordând prioritate spitalelor județene; consolidarea capacității de îngrijire a bolilor cronice în raport cu nevoile de servicii medicale demonstrate	Capacitate reconfigurată a spitalelor pentru îngrijirea bolilor acute
	Îngrijire în regim ambulatoriu distribuită inadecvat	Consolidarea capacitățiide îngrijire în regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice cu deficit mare și adresabilitate mare; Introducerea de criterii normative pentru distribuția spațială a echipamentelor de înaltă performanță	Rețea de îngrijire în regim ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Procent mare de internărice pot fi evitate	Dezvoltarea unităților de îngrijire în regim ambulatoriu	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu și îngrijire primară; Revizuirea aranjamentelor definanțare în vederea stimulării îngrijirii în regim de zi	Internări ce pot fi evitate cu tratarea pacienților la nivel de îngrijire primară/în regim ambulatoriu/pe termen lung
	Capacitate de îngrijire paliativă limitată și concentrată	Creșterea cu 22% a numărului de paturi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare	Stabilirea unei viziuni pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor de îngrijire (inclusiv forța de muncă necesară)	Pacienți cronici tratați în unități de îngrijire pe termen lung
Măsuri la nivelul sistemului	Provocări structurale: guvernanță deficitară, lipsa capacității tehniceși coordonare insuficientă între părțile interesate din domeniul sănătății	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Un cadru și o strategie clare cu achiziții și asistență din parteatuturor părților interesate
	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Strategii de asistență medicală planificate și coordonate
	Sisteme informative medicale deficitare	Crearea unei soluții electronice de evaluare și gestionare a investițiilor în unitățile de stat de către Ministerul Sănătății		Proces decizional pe bază de dovezi

 …  … 3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA CENTRU3.1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂ ȘI REMODELAREA COMPETENȚELOR MEDICILOR DE FAMILIEÎn prezent se estimează un deficit de aproximativ 460 de medici de familie în zonele rurale din Regiunea Centru, în vreme ce în zonele urbane există în surplus de 240 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-4% până în anul 2020 a numărului de medici de familie, acordând prioritate comunelor din zonele rurale care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu acoperire slabă.3.1.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea Nord-Est era de 1.450, reprezentând 12,4% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate (60,4%, nr. = 915) din acești medici de familie lucrau în mediul urban, iar 39,6% (adică 535) lucrau în mediul rural.Acoperirea medicilor de familie în Regiunea Centru (6,2 la 10.000 de locuitori) se situează peste ușor peste media națională (5,9 la 10.000 de locuitori). Cu toate acestea, există diferențe semnificative între județe, ca și între zonele rurale și cele urbane (Figura 11). Harghita și Covasna sunt județele cu o acoperire generală mai mică atât pentru zonele urbane, cât și pentru cele rurale.Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate PublicăÎn 2014 în Regiunea Centru existau 43 de comune fără medici de familie (Tabelul 9). Toate aceste comune sunt situate în zonele rurale. Județele cu cele mai mari procente de comune fără medic de familie erau Sibiu (17,0%), Covasna (17,5%) și Alba (13,4%). Deficitul de medici de familie estimat era de 460 în mediul rural, în vreme ce în mediul urban se înregistra un surplus de 236 de medici de familie. Cele mai mari deficite de medici de familie în termeni absoluți erau înregistrate în Mureș (nr. = 126), Harghita (nr. = 93) și Brașov (nr. 74).Tabelul 9. Deficitul de medici de familie din localitățile rurale din Regiunea Centru

Județ	Consultație pe cap de locuitor (medicină de familie) (zone urbane)	Consultație pe cap de locuitor (medicină de familie) (zone rurale)	Localitățipentru medici de familie
Alba	5,1	2,3	9
Brașov	1,4	1,6	4
Covasna	4,5	3,3	7
Harghita	2,6	2,5	5
Mureș	3,4	2,9	9
Sibiu	3,8	2,8	9

Sursa: INSPActivitatea medicilor de familie din punct de vedere al consultaților pe cap de locuitor este superioară mediei naționale, însă discrepanțele la nivelul județelor sunt cele mai mari din țară Există, însă, două extreme: Brașov, pe de o parte, și Alba și Covasna, pe de altă parte. Județul Brașov are cel mai mic număr de consultații pe cap de locuitor la nivel general (1,4) și al doilea cel mai mic număr în mediul rural (1,6). La cealaltă extremă, Alba și Covasna au printre cele mai mari numere ale consultațiilor pe cap de locuitor din țară (aproape 4). Sibiu și Mureș au, de asemenea, un număr mare de consultații pe cap de locuitor, în timp ce Harghita se situează ușor sub media națională.În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuată de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după cum urmează*11):Notă …

*11) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară – februarie 2012– 170 de cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare; … – 85 necesitau reparații la acoperiș; … – 114 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare; … – 106 necesitau reparații exterioare. …  … 3.1.2.Obiective și activități regionale strategicea)Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 30 până la 60 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie*12) și în zonele rurale, în special în județele Harghita și Covasna;Notă …

*12) Vezi Anexa 2 pentru o listă cu localitățile din Regiunea Centru care nu au medic de familie (date din 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. … b)În regiunea Centru, aproximativ două treimi (nr. = 475) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea, în jur de 70% (nr. = 340) au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul (aproximativ 130-150) se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie. …  … 

 … 3.2.CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITARNumărul asistentelor comunitare și al mediatorilor sanitari este considerabil insuficient în raport cu necesarul de servicii de îngrijire la nivel de comunitate din Regiunea Centru. Planul propune crearea unui număr de până la 40 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate comunelor cu populație marginalizată care nu are în prezent acces la servicii de îngrijire primară.3.2.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Centru există în prezent 105 de asistente comunitare și 92 de mediatori sanitari pentru rromi. Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății.În 14 comunități, asistentele comunitare și/sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare special create, înființate prin implementarea mai multor proiecte cu finanțare externă. În prezent nu există legislație specifică aplicabilă funcționării acestor centre comunitare. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Educației lucrează în prezent la un cadru comun pentru echipele și centrele de servicii integrate. Îngrijirea la nivelul comunității înregistrează un deficit de personal: o analiză indică faptul că mai este nevoie de încă 611 asistente comunitare și 59 de mediatori sanitari (Tabelul 10). Brașov, Mureș și Covasna sunt județele care înregistrează nevoi mai mari, în special în ceea ce privește asistentele comunitare (Figura 12).Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea Centru

Indicatori	Rural		Urban
	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional*13)	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional*14)
Număr de comunități cu populație marginalizată	212		47
Număr de locuitori marginalizați	230.435		58.285
Număr de asistente comunitare la 10.000 de locuitori	1,3	+ 520	4,5	+ 91
Număr de mediatori sanitari la 10.000 de locuitori (populația rromă estimată la10%)	1,9	+ 51	5,7	+ 8

Sursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate PublicăNotă …

*13) Valoarea de referință: populația în 2014
*14) Valoarea de referință: populația în 2014

Figura 12: Necesar asistente comunitare și număr de mediatori sanitari din comunitățile ruraleSursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate Publică … 3.2.2.Obiective și activități strategice regionalea)Formarea unui număr de 25-30 de echipe comunitare integrate în Regiunea Centru până în anul 2020, în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Pentru crearea acestor noi echipe comunitare integrate se va lansa o invitație de depunere a cererilor în rândul autorităților locale. Sunt avute în vedere două etape de depunere a cererilor: prima se va concentra pe comunele fără medici de familie, iar cea de-a doua se va adresa tuturor localităților. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – % de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani. …  … b)Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește până la 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:– Cele 25-30 de echipe comunitare integrate noi; … – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterior menționate); … – alte localități rurale cu un indice de acoperire scăzut din punct de vedere al medicinei de familie. …  …  …  … 3.3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELORRețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de gestionare a cazurilor urgente în spitalele județene va fi întărită. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.3.3.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Centru existau în 2014 69 de spitale, din care 57 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice (Tabelul 11). Din acestea, 47 erau de stat, iar 22 erau private.Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă

Spitale	De stat	Private	TOTAL	De stat,boli acute	Îngrijire boli acuteîn sistem privat	De stat, boli cronice	Privateboli cronice	TOTAL
Alba	9	1	10	9	1	0	0	10
Brașov	12	11	23	11	9	1	2	23
Covasna	4	1	5	4	1	0	0	5
Harghita	5	0	5	5	0	0	0	5
Mureș	9	7	16	9	5	0	2	16
Sibiu	8	2	10	7	1	1	1	10
Total	47	22	69	6	12	46	6	69

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014Cele 69 de spitale de boli acute au în total 11.557 de paturi pentru boli acute și 3.430 de paturi pentru îngrijiri cronice. Capacitatea este concentrată în județele Mureș (3.901 paturi) și Brașov (2.990 paturi) (Tabelul 12).Tabelul 12: Distribuirea paturilor de spital

Spitale	Acut	Cronic	Total	Rata deocupare
Alba	1.696	308	2.004	62,8%
Brașov	2.322	668	2.990	66,1%
Covasna	935	873	1.808	59,6%
Harghita	1.577	409	1.986	54,5%
Mureș	3.312	589	3.901	67,5%
Sibiu	1.715	583	2.298	69,9%
Centru	11.557	3.430	14.987	63,4%

Ratele de ocupare a paturilor pentru îngrijiri acute sunt în medie de 63,4%, în funcție de localizare și de tipul spitalului. Cu un număr total de internări pentru boli acute reprezentând 383.766 și un total 2,61 milioane de zile de internare în 2014, înseamnă că în regiune există în acest moment un exces de paturi pentru îngrijiri acute. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul internărilor este de 21,6 la 100 de locuitori (Figura 13). Cele mai mari rate înregistrate în Mureș, Brașov și Sibiu se datorează faptului că spitalele sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune.Figura 13: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populațiiSursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014Activitatea spitalicească din Regiunea Centru este relativ autonomă, cu tendințe minore de migrare a pacienților din zonele învecinate. Peste 90% din internările cu boli acute (92,8%) în spitalele din regiune reprezintă pacienți cu domiciliul în regiune. Din celelalte, 2,3% provin din Regiunea Nord- Est, iar 1,3% din Nord-Vest și, respectiv, Sud-Vest. În schimb, un procent similar (93%) din pacienții din Regiunea Centru sunt internați în spitalele din regiune iar 4,7% în Regiunea Nord-Vest.În interiorul regiunii, internările se fac, în general, în județele unde majoritatea spitalelor primesc peste 90% din cazurile acute de pacienți din județul respectiv. Există doar mici abateri de la acest model: Mureș atrage, de asemenea, cazuri acute din Harghita (4% din totalul internărilor din Mureș), Sibiul atrage unele cazuri din Alba (2,5% din totalul internărilor din Sibiu) iar Brașovul atrage un procent mic de cazuri din Covasna. Ca atare, nu există un pol care să atragă în mod evident cazurile acute din alte județe; din această perspectivă, Regiunea Centru este una dintre cele mai echilibrate din țară.Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 și '60 cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. În majoritatea cazurilor, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt deficitare. Lipsa dependințelor clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) face ca organizarea să fie ineficientă. În ceea ce privește serviciile de asistență clinică (blocuri operatoare, cabinete de radiologie și imagistică, etc.), serviciile care trebuie să fie asigurate în același spațiu sunt frecvent la distanță unele de altele, ceea ce face ca timpul de parcurgere a distanțelor în cadrul aceleiași unități să fie mai lung, cauzând astfel întârzieri în furnizarea serviciilor. … 3.3.2.Strategia de reconfigurare a spitalelorRețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.a)Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:– Diminuarea numărului de internări în spital de la 18,8 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020; … – Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi; … – Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%. … – ALS este stabilit la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri foarte complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului. … Tabelul 13: Proiecții privind capacitățile de îngrijire intraspitalicești

	2014	Ținta pentru 2020
Internări în spital	441.811	435.964
Numărul internărilor la 100 de locuitori	18,8	18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	49.884
Număr de internări	441.811	415.702
Durata medie de internare	6,5	6,0
Numărul zilelor de internare	2.871.772	2.494.215
Rata de ocupare (%)	69,8	80,0
Numărul paturilor din spitale	11.557	8.542
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	166
Total	11.557	8.708

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAceastă reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase. … b)Noul sistem medical remodelat va conduce la consolidarea spitalelor județene ca spitale de urgență. Spitalele județene vor avea roluri noi: în primul rând, acestea vor acorda îngrijiri medicale și chirurgicale intraspitalicești avansate, inclusiv îngrijire chirurgicală de o zi, precum și terapie intensivă iar, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri în regim ambulatoriu integrate în îngrijirea spitalicească și vor avea capacitate avansată de diagnosticare și tratament. Vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile alocate medicilor de familie. … c)Spitalele din Regiunea Centru vor fi reorganizate pe două niveluri:– 6 spitale județene în celelalte capitale de județ, care vor funcționa și ca spitale de urgență ce oferă îngrijire medicală și chirurgicală avansată, inclusiv îngrijiri în regim de zi și dotate cu unități de terapie intensivă. Aceste spitale acordă, de asemenea, îngrijiri în regim ambulatoriu și au facilități avansate de diagnostic și tratament; … – Spitale locale situate în orașele mai mici și care deservesc comunitatea locală, oferind servicii spitalicești de bază, servicii alternative în regim ambulatoriu, îngrijiri intraspitalicești în regim de zi, investigații clinice de bază pentru diagnostic și tratament. …  … d)Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.Rezultate:Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselorGestionarea eficientă a traseului pacientuluiGestionarea eficientă a capacității (planificare) …  …  … 3.4.REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNERețeaua de urgență din regiune va fi consolidată. Vor fi consolidate capacitățile de terapie intensivă din toate spitalele județene precum și în mai multe spitale municipale. Va fi dezvoltat în continuare potențialul de integrare și îmbunătățire a funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență.Din cele 18 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea Centru (șase unități de primiri urgențe și 12 unități cardiopulmonare), șapte (toate cele șase unități de primiri urgențe și o unitate cardiopulmonară) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare. … 3.5.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINICCapacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în întreaga regiune prin reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent în mod deosebit pe județele unde astfel de facilități există în număr limitat sau sunt în stare proastă. Accentul va fi pus pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională (de exemplu, reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică).3.5.1.Diagnosticarea situației actuale și principalele deficiteÎn Regiunea Centru, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Mureș, lucru explicat probabil prin existența centrului universitar, urmat de județul Brașov. La celălalt capăt al clasamentului, județul Covasna are cele mai puține unități ambulatorii, urmat de Harghita.În ceea ce privește tipurile de unități ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de ambulatorii de specialitate și cele integrate (Figura 14). Județele cu cel mai mare număr de cabinete medicale individuale sunt Mureș și Brașov, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Covasna (1), urmat de județul Alba (12). În ceea ce privește unitățile ambulatorii de specialitate, cel mai mare număr este întâlnit în județul Brașov.Figura 14: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categoriiSursa: SNSPMPDSBAnaliza unor specialități medicale de primă importanță la nivel regional relevă discrepanțe semnificative de la un județ la altul. În județul Mureș se concentrează unitățile ambulatorii care oferă consultații și servicii prin casa de asigurări, în vreme ce Harghita este județul cu cele mai puține unități pentru majoritatea specialităților. Specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt reumatologia, oncologia și neurologia pediatrică.În Regiunea Centru există 52 de ambulatorii integrate (inclusiv ambulatorii integrate în spitale de boli cronice), din care 12 au fost deja renovate/reabilitate/modernizate în cadrul Programului Operațional Regional anterior, 2007-2013 (Figura 15). Majoritatea ambulatoriilor care au primit finanțare se aflau în Alba și Mureș), în timp ce în Covasna și Harghita numai câte un ambulatoriu integrat a beneficiat de finanțare prin POR.Figura 15. Ambulatorii integrate renovate prin Programul Operațional Regional 2007-2013Județul Mureș are cel mai mare număr de clinici ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), acestea reprezentând 34,3% din numărul total de clinici ambulatorii (Tabelul 14). Clinici universitare de specialitate funcționează în județul Mureș și deservesc pacienți din întregul județ (Spitalul Județean de Urgență Mureș etc.) și clinici private mari.Pacienții din întreaga regiune sunt mai degrabă trimiși la clinicile ambulatorii de specialitate care funcționează în cadrul spitalelor și la clinicile private din Mureș sau instituțiile private din Brașov. Județele clasate pe locul doi în topul județelor cu cele mai multe clinici ambulatorii funcționând în cadrul spitalelor sunt Sibiu și Brașov, fiecare cu 17,1% de astfel de clinici (Tabel 15). Aceste trei județe reprezintă peste 69% din totalul furnizorilor de servicii paraclinice în ambulatorii pentru populația din regiune. Județul cu cel mai mic număr de clinici ambulatorii este Covasna (7,1%).Tabelul 14: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice

JUDEȚ	AB	BV	CV	HG	MS	SB	Număr total de cliniciambulatorii în Regiunea Centru
NR. DE CLINICI	15	24	10	19	48	24	140
PONDERE TOTALĂ	10,7%	17,1%	7,1%	13,6%	34,3%	17,1%	100%

Sursa: SNSPMPDSBTabelul 15: Numărul de clinici ambulatorii situate în spitale și care oferă servicii paraclinice și numărul de clinici ambulatorii private care oferă servicii paraclinice în Regiunea Centru

JUDEȚ	AB	BV	CV	HG	MS	SB	TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL	4	5	3	4	6	5	27
CLINICI AMBULATORII PRIVATE	11	18	7	15	42	19	142
TOTAL	15	24	10	19	48	24	169

Sursa: SNSPMPDSB … 3.5.2.Obiective strategice regionale și plan de dezvoltarePentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune, cu accent deosebit pe județele Alba, Covasna și Harghita, unde astfel de facilități sunt în număr limitat sau în stare deficitară.Printre direcțiile specifice de dezvoltare a ambulatoriilor clinice se numără:– investițiile în reabilitare și echipamente; … – creșterea gradului de acoperire cu medici și servicii în specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane, în special medicină internă și chirurgie generală, care înregistrează cel mai mare deficit în regiune; … – suplimentarea numărului de medici în domeniile clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în regiune, de exemplu, reumatologia și neurologia pediatrică, în special în județele Covasna și Harghita. … (la 07-09-2017,
Punctul 3.5.2. din Punctul 3.5. , Punctul 3. , Capitolul 3 , Punctul VII. a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 963 din 29 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 726 din 07 septembrie 2017
)
 …  … 3.6.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERAREDată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 22% (aproximativ 700 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.3.6.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 46 spitale (cuprinzând spitale de boli cronice și secții dedicate în cadrul spitalelor de boli acute), cu un total de 3.570 de paturi. Numai județul Covasna are o infrastructură bogată de peste 800 de paturi cronice dată fiind tradiția sa îndelungată în domeniul balneologiei și al reabilitării. Aproximativ o treime din paturile pentru îngrijiri cronice sunt paturi pentru îngrijiri psihiatrice pe termen lung și o treime sunt paturi pentru reabilitare. Din punct de vedere al activității, bolile cardiovasculare reprezintă cea mai mare cotă de boli cronice (33%); 38% din cazurile cronice din regiune au fost internate în saloanele de reabilitare (boli cardiovasculare), în timp ce 17% din cazuri au fost internate în saloanele de reabilitare-recuperare medicală generală (Figura 16).Figura 16: Zile de internare pentru îngrijire pe termen lung în funcție de categorie (%)Sursa: SNSPMPDSBÎngrijirile paliative în Regiunea Centru au fost acordate de 10 furnizori de servicii medicale, din care șase sunt de stat iar patru privați, numărând în total 101 paturi pentru îngrijiri paliative. Capacitatea a acoperit patru județe, din care două (Brașov și Sibiu) au concentrat peste 80% di paturi. În județele Covasna și Harghita nu existau paturi pentru îngrijire paliativă. Luând în considerare și furnizorii disponibili de servicii de îngrijire paliativă la domiciliu din regiune, capacitatea paliativă actuală acoperă un procent estimativ de 27% din nevoi, cele mai mari deficite fiind înregistrate în Covasna și Harghita. … 3.6.2.Planul de dezvoltare strategică regionalăNumărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 4.350 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 22%. Totalul depășește suma estimărilor doar pe baza valorilor de referință (3.784 de paturi – Tabelul 16) datorită numărului mare de paturi pentru îngrijiri cronice deja existent în Covasna, după cum s-a prezentat mai sus. În dezvoltarea capacității paliative, se va acorda prioritate județelor Covasna și Harghita, care au în prezent cea mai mică acoperire în ceea ce privește aceste servicii.Tabelul 16: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Centru

	Recuperare	Paliative	ÎTL
Alba	100	66	405
Brașov	166	111	609
Covasna	62	41	223
Harghita	93	62	335
Mureș	164	109	613
Sibiu	123	82	421
Total	707	471	2.606

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAcest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:a)

Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale; … b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute; … c)Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă. … Concomitent va fi dezvoltată în fiecare județ o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor). …  … 3.7.ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE3.7.1.Implicații din punct de vedere al resurselor umaneImplicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.Tabelul 17: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane

Componentă	Implicații
Îngrijire primară	Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%
Echipe de îngrijire la nivelul comunității	Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizareanumărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor nejustificate și reducerea numărului de internări. În acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă parte, cum spitalele au deficit de personal în acest moment (conform capacității lor teoretice), strategia de restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatoriide specialitate	Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/ finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat sau parteneriat public-privat. Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciului.
Recuperarea și îngrijirea pe termen lung	Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută cu 22% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și serviciile de îngrijire la domiciliu. Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umanela nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate deajustările cantitative și calitative necesare.

 … 3.7.2.Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile localeLa nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:– Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.); … – Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu. … La nivel regional:– În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea Centru și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare. … – Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea Centru, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune. … – Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional. …  …  … 3.8.STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT3.8.1.Priorități de investițiiPentru Regiunea Centru, prioritățile de investiții sunt:

Ordine	Investiție	Valoare orientativăa investiției (milioane de euro)	Surse de finanțare orientative*15)
1	Dezvoltarea centrelor de îngrijireîn regim ambulatoriu	Între 2,7 și 4,2 pecentru	CE – POR Banca Mondială
2	Crearea a 25-30 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității	1,5	CE – POR
3	Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și asistența de urgență	Urmează să fie evaluată	CE – POR*16) Banca Mondială
4	Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de recuperare	21,0	Banca Mondială

Legendă:CE – Comisia Europeană;BEI – Banca Europeană de Investiții;POR – Program Operațional Regional.

Notă …

*15) Componenta de finanțare internă va fi clarificată în urma elaborării Planului de Investiții Multianual al Ministerului Sănătății (în curs de desfășurare).
*16) Pentru unitățile de primiri urgențe (UPU), analiza este în curs de desfășurare. … 3.8.2.Graficul Gantt Graficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse

Prioritate/Activitate

2017

2018

2019

2020

Coordonator [parteneri]

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență

1. Reabilitarea secțiilor de terapie intensivă

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

2. Consolidarea rețelei regionale de îngrijire de urgență

MS [MAI]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

3. Restructurarea și reabilitarea spitalelor de importanță strategică

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

4. * Instituirea unuimecanism în cadrul Ministerului Sănătății care să analizeze deciziile de investiții

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare

5. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

6. * Dezvoltarea uneiviziuni asupra furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv necesarul de forță de muncă)

MS

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu

7. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, CE, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

8. * Recrutarea medicilor în zonele cu priorități clinice

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

9. * Revizuirea contractului cadru șia tarifelor pentru îngrijirea în regim ambulatoriu

MS [CNAS]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Crearea a 25-30 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității

10. Implicarea comunităților și a autorităților locale

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

11. Recrutarea personalului de îngrijire comunitar

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

12. Formarea echipelor comunitare

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

13. * Finalizarea standardelor privind serviciile de îngrijire la nivelul comunității

MS [MM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

14. * Identificarea mecanismelor de finanțare pentru a atrage și a păstra personalul de îngrijire la nivel decomunitate

MS [INSP, CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Legendă:MS – Ministerul Sănătății;MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor VârstniceMAI – Ministerul Afacerilor InterneINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – BucureștiCNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate;CL – Consilii locale;CE – Comisia Europeană;BM – Banca Mondială.Notă:activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS – Ministerul Sănătății; MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI – Ministerul Afacerilor Interne INSP – Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL – Consilii locale; CE – Comisia Europeană; BM – Banca Mondială.

 …  …  …  + 
Anexa nr. 1Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătateA.Îngrijire primarăa)Mediul urbana.1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli … c.cel puțin un centru de permanență …  …  … B.Îngrijire la nivelul comunitățiia)Mediul urbana.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați … b.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil … Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp … – condiții geografice … – altitudine mai mare de 600 m sau pantă mai abruptă de 15% … – Delta Dunării … – Accesul rutier este dificil pe toată durata anului … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50 km de cel mai apropiat centru de ambulanță … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150 km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi …  …  … C.Îngrijire în regim ambulatoriu– 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază la 10.000 de locuitori*17)Notă …

*17) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice ambulatorii la 50.000 de locuitori … – 1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori … – 1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori … – echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru) … – 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori … – 1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori … – 1 ecograf la 10.000 de locuitori …  … D.Îngrijire paliativă– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … – 1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți … – 1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori …  …  + 
Anexa nr. 2Lista localităților din regiunea Centru fără medici de familie (date din 2014)

Județ	Număr decomune	Comune
Alba	9	Almașu Mare, Bucium, Ceru-Băcăinți, Cut, Întregalde, Poșaga, Remetea, Roșia de Secaș, Șibot
Brașov	4	Augustin, Beclean, Șinca, Ticușu
Covasna	7	Arcuș, Brateș, Dalnic, Estelnic, Lemnia, Poian, Valea Mare
Harghita	5	Corbu, Dârjiu, Leliceni, Tomești, Săcel
Mureș	9	Apold, Bala, Bereni, Bichiș, Chibed, Cozma, Hodoșa, Pogăceaua, Zagăr
Sibiu	9	Alma, Alțina, Boița, Cârțișoara, Hoghilag, Iacobeni, Ludoș,Rău Sadului, Târnava

 + 
VIII. 
Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea București – Ilfov + 
ABREVIERIB-IF – București-IlfovCMI – Cabinet Medical IndividualCNAS – Casa Națională de Asigurări de SănătateCNSISP – Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate PublicăORL – Oto-rino-laringologieUE – Uniunea EuropeanăMF – Medic de familiePIB – Produs intern brutMG – Medic generalistISP – Plan Strategic InstituționalÎTL – Îngrijire pe termen lungMS – Ministerul SănătățiiINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționareîn Domeniul Sanitar – BucureștiOCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăAMP – Asistență medicală primarăPRSS – Plan regional privind serviciile de sănătateRSM – Rata standardizată a mortalitățiiOMS – Organizația Mondială a Sănătății + 
Capitolul 1CONTEXTUL GENERAL, OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE A PLANULUI REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE1.INTRODUCERE1.1.OBIECTIVELE ȘI SFERA DE APLICARE ALE PLANULUI REGIONAL DE SĂNĂTATEObiectivul celor opt Planuri Regionale privind Serviciile de Sănătate (PRSS) este acela de a asigura o distribuție corectă și eficientă a serviciilor medicale în regim ambulator și intraspitalicesc la nivelul întregii țări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităților de îngrijire primară, secundară, terță și pe termen lung. Planurile susțin restructurarea rețelei actuale de unități și servicii, ținând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populației, de tranziția demografică și epidemiologică, de oportunitățile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic și tratament mai puțin invazive și de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoare obiective:– Îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale și creșterea, în același timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor; … – Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește îngrijirea primară și serviciile din spitale existente; … – Creșterea nivelului de eficacitate, eficiență, productivitate și eficiență a costurilor în prestarea serviciilor; … – Asigurarea calității și a siguranței în acordarea serviciilor medicale; … – Dezvoltarea coordonării și a complementarității la nivelul diferiților furnizori de servicii medicale și cu sectorul social; și … – Promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi și servicii ambulatorii). … Cele opt PRSS prezintă o viziune pe termen mediu/lung și o strategie operațională pentru o rețea regională de servicii de asistență medicală eficientă, sustenabilă și echitabilă și servesc drept documente conceptuale cheie în direcționarea viitoarelor investiții în infrastructură și echipamente. De asemenea, acestea constituie fundația pentru nivelul de detaliu la care se vor elabora planurile generale regionale. … 1.2.METODOLOGIEMetodologia utilizată pentru elaborarea celor opt planuri regionale privind serviciile de sănătate are la bază următoarele trei piloane:1.2.1.Analiza contextului actual la nivel macro și nivel micro– La nivel macro: Analiza cuprinzătoare a orientărilor și a prevederilor strategice naționale pe care le conține Strategia Națională de Sănătate pentru a asigura integrarea planurilor regionale privind serviciile de sănătate în contextul strategic mai larg; … – La nivel micro: Colectarea, compilarea și analiza datelor la nivel regional (de județ și de unități medicale). …  … 1.2.2.Elaborarea standardelor de planificareElaborarea celor opt PRSS a presupus elaborarea unor standarde de planificare adecvate care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală în funcție de resursele umane și financiare existente (vezi Capitolul 2). Descrierea exactă a acestor parametri de planificare pornește de la compararea nivelurilor și a indicatorilor actuali cu țintele normative naționale și cu standardele de referință europene/internaționale. Nivelurile europene/internaționale au fost stabilite cu ajutorul Bazei de date Sănătate pentru Toți a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Indicatorilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (Sănătatea pe scurt 2015 "Health at a Glance 2015"). Au fost anticipate modificări în tiparele de rezultate ca urmare a creșterii estimate a cererii de servicii pentru afecțiunile legate de vârstă și gestionarea afecțiunilor cronice.Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că standardele de planificare nu au fost folosite într-o manieră strictă, aritmetică. Pentru fiecare regiune a fost creat un mod de evaluare adaptat, ținând cont de caracteristicile specifice din punct de vedere al condițiilor geografice și al accesibilității fizice, structura în funcție de vârstă și starea de sănătate a populației, precum și de contextul socio- economic.Cele opt PRSS au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB) și cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Planurile sunt întocmite cu referire la și sunt aliniate cu alte strategii sectoriale relevante pentru acordarea serviciilor de asistență medicală și pentru sănătatea populației. … 1.2.3.Redactarea PRSS pentru fiecare regiuneAplicarea standardelor de planificare la populația fiecărei regiuni constituie primul pas în estimarea nevoilor de furnizare a serviciilor la nivel local. Analiza diferențelor dintre componentele/straturile majore ale sistemului regional de asistență medicală a impus direcția pe care procesul de restructurare trebuie să o urmeze în fiecare regiune. Recomandările privind modul în care se poate ajunge de la situația actuală la schema avută în vedere sunt expuse pentru fiecare regiune împreună cu o foaie de parcurs care descrie procesul de implementare, etapele principale și calendarul (vezi Capitolul 3). …  …  … 2.CONTEXTUL NAȚIONAL STRATEGIC ȘI SOCIO-ECONOMIC2.1.ZONE GEOGRAFICE ȘI ADMINISTRATIVERomânia este împărțită în 41 de județe și municipiul București. Fiecare județ este administrat de un consiliu județean, care răspunde de afacerile locale precum și de administrarea afacerilor naționale la nivel județean.În anul 1998, au fost stabilite în România opt regiuni de dezvoltare cu scopul de a coordona mai bine dezvoltarea regională pe măsură ce țara avansa în procesul de integrare în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Scopul acestora este de a servi ca structuri pentru alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare regională, precum și pentru colectarea datelor statistice regionale. Aceste regiuni de dezvoltare nu sunt entități teritorial-administrative și nu au caracter juridic; ele sunt rezultatul unui acord între consiliile județene și consiliile locale.Fiecare regiune este formată din patru până la șapte județe și are între 1,9 milioane și 3,7 milioane de locuitori (Tabelul 1), cu excepția regiunii București – Ilfov, care are caracteristici specifice. Cele opt euro-regiuni constituie teritoriul folosit în procesul de reconfigurare și planificare a serviciilor de sănătate.Tabelul 1: Caracteristicile pe scurt ale celor opt regiuni de dezvoltare

Regiune de dezvoltare	Suprafața(kmp)	Număr de județe	Populație (2011)	Centrul urban cel mai populat(populație)
Nord-Vest	34.159	6	2.600.132	Cluj-Napoca (411.379)
Centru	34.082	6	2.360.805	Brașov (369.896)
Nord-Est	36.85	6	3.302.217	Iași (382.484)
Sud-Est	35.762	6	2.545.923	Constanța (425.916)
Sud-Muntenia	34.489	7	3.136.446	Ploiești (276.279)
București-Ilfov	1.811	1 + București	2.272.163	București (2.272.163)
Sud-Vest Oltenia	29.212	5	2.075.642	Craiova (356.544)
Vest	32.028	4	1.828.313	Timișoara (384.809)
TOTAL	238.391	41 + București	20.121.641

 … 2.2.INDICATORI DEMOGRAFICICa urmare a dezechilibrului între rata natalității, mortalitate și migrația externă, populația României a scăzut considerabil între cele două recensământuri, de la cel 2002 până la cel din 2011 (de la 21,6 la 20,1 milioane de locuitori) și a fost estimată la 19,5 milioane în anul 2015. Conform celor mai recente proiecții demografice, această tendință de scădere va continua și în următorii ani (Tabelul 2). Astfel, de la începutul anilor '90, România a avut o rată negativă de creștere a populației (Figura 1).Tabelul 2: Proiecții privind populația

	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
Populație totală(mii)	23.489	22.965	22.128	21.408	20.299	19.511	18.848	18.229

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Figura 1: Rata de creștere a populației (%)Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.

Speranța de viață la naștere este mai mică decât media europeană, atât pentru bărbați (71,2 ani față de 77,7 ani în UE27) cât și pentru femei (78,3 față de 83,3 în UE27). Populația cu vârsta minimă de 65 de ani reprezintă în prezent 17,3% din totalul populației și se estimează că va ajunge la 21,5% până în 2025. Pe de altă parte, populația cu vârsta între 0 și 14 ani este în scădere și ar trebui să reprezinte 14,1% din totalul populației în anul 2025, comparativ cu 23,7% cât era în 1990 (Tabelul 3).Tabelul 3: Populația pe grupe de vârstă în România în perioada 1990-2025

Grupa de vârstă	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020	2025
0-14	23,7	20,8	18,5	15,9	15,8	15,5	15,0	14,1
15-24	16,7	16,8	16,2	15,4	12,6	10,5	10,7	11,1
25-64	49,2	50,3	51,6	53,5	55,8	56,7	54,7	53,3
65+	10,4	12,1	13,6	15,2	15,8	17,3	19,6	21,5

Sursa: Națiunile Unite, Departamentul de Afaceri Economice și Sociale, Divizia Populație (2015). Revizia 2015 a Perspectivelor populației mondiale, date adaptate obținute de pe website.Aceste tendințe demografice au un impact profund asupra viitoarelor nevoi medicale ale populației române și impun necesitatea schimbării modelului de îngrijire.

 … 2.3.STATUTUL SOCIO-ECONOMICRomânia rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, cu un produs intern brut (PIB) de 8.560 USD pe cap de locuitor în anul 2012, similar cu al țărilor din Balcanii de Vest și mai mic decât al Turciei. De la aderarea la Uniunea Europeană, creșterea economică a contribuit semnificativ la scăderea gradului de sărăcie, însă aproape o treime din români încă trăiesc în sărăcie. Rata de sărăcie absolută – stabilită pe baza pragului de sărăcie regional în Europa și Asia Centrală de 5 USD pe persoană pe zi (paritatea puterii de cumpărare a dolarului american în 2005 – PPC USD 2005) a scăzut de la 44% cât era în 2006 până la 33% în 2008. Scăderea semnificativă a sărăciei absolute în această perioadă s-a observat atât în zonele rurale (de la 60% la 47%) cât și în zonele urbane (de la 24% la 17%). De asemenea, s-a înregistrat un progres și în ceea ce privește indicatorii UE de sărăcie și excluziune socială. În ciuda acestor reușite, România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, mai mare decât unele țări vecine ale sale care au rămas în afara UE*1).Notă …

*1) Sursa: Banca Mondială – Strategia de parteneriat de țară pentru România pe perioada 2014-2017 (aprilie 2014) … 2.4.CONTEXTUL EPIDEMIOLOGIC ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILOR*2)Notă …

*2) Surse: Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății 2015-2018 (în curs de revizuire) și Documentul de evaluare al Băncii Mondiale privind proiectul de reformă în sectorul sănătății – martie 2014Rata mortalității infantile și-a menținut tendința de scădere până la un minim de 9 decese la mia de nou-născuți vii în 2012, în special din cauza scăderii mortalității post-neonatale, însă rămâne cea mai mare în rândul celor 27 de state membre ale UE și de 2,4 ori mai mare decât media europeană (circa 4 la mie în 2011). Riscul de deces este mai mare în zonele rurale (>50%) comparativ cu zonele urbane și variază de la un județ la altul, cele mai mari fiind în județul Tulcea, de 15,2 la mie, și în județul Mehedinți, 16,1 la mie. Decesul în rândul nou-născuților survine cu precădere în prima lună de viață (57%). Un procent semnificativ din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an survine la domiciliu. Cele mai frecvente cauze ale decesului la nou-născuți sunt afecțiuni perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) și patologii congenitale (25%). Rata mortalității la copiii cu vârsta sub cinci ani este, de asemenea, cea mai mare în rândul statelor membre UE (11,7 la mie de nou-născuți, 2010). Cu o rată a mortalității materne de 25,5 decese la 100.000 de copii născuți vii în 2011, riscul de deces matern la naștere a fost de circa 5 ori mai mare în România comparativ cu UE.Povara bolii în România s-a modificat de la un model dominat de sănătatea mamei și a copilului și de bolile transmisibile la una în care predomină bolile cronice și netransmisibile. Bolile cardiovasculare și cancerul sunt cauzele de deces cel mai frecvent înregistrate, cu procente de 57% și, respectiv 20% din totalul deceselor. Bolile infecțioase reprezintă numai 1% din numărul deceselor.România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (RDS) din cauza bolilor cardiovasculare la persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani din UE (108,9 la 100.000 adică de două ori mai mult decât rata UE de 43,8 la 100.000), cea mai mare RDS din cauze legate de fumat (428 la 100.000) și cea mai mare RDS din cauza cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 0 și 64 de ani, de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. …  … 3.STRUCTURA, ORGANIZAREA ȘI GESTIONAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATEInfrastructura de sănătate a României și sistemul său de furnizare a serviciilor nu au fost adaptate la tehnologiile moderne și nu satisfac nevoile medicale ale populației. Capacitatea de îngrijire primară este insuficient utilizată și distribuită neunitar. Majoritatea serviciilor sunt prestate în spitale. Deși unele spitale au fost modernizate iar serviciile de urgență au fost dezvoltate, continuă să existe discrepanțe semnificative la nivelul în ceea ce privește furnizarea serviciilor. Finanțarea serviciilor de asistență medicală (sub forma unei cote din PIB) se situează printre cele mai mici din regiunea Uniunii Europene, iar cheltuielile cele mai mari se înregistrează cu îngrijirea în spitale. Există un deficit acut de medici și asistente medicale, în special în sectorul spitalicesc.3.1.FURNIZAREA SERVICIILOR3.1.1.Îngrijire primarăConform normelor naționale, numărul minim de pacienți înscriși de care un medic de familie (MF) are nevoie pentru a încheia un contract cu fondul județean de asigurări de sănătate este de 800 în zonele urbane, numărul maxim fiind de 1.800 pacienți pe medic de familie/medic generalist la nivel național. În cazuri excepționale, această limită este scăzută pentru zonele rurale pentru a permite cabinetelor medicale de familie să funcționeze în satele cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori.Furnizorii de servicii de îngrijire primară au un procent mai mic de cazuri decât cel estimat, iar mecanismul actual de plată a furnizorului amplifică această problemă. Chiar dacă accesul fizic la serviciile medicale nu este neapărat o problemă, accesul la servicii medicale de calitate este profund neunitar. Prezentările în regim ambulator pe persoană în România sunt cu 34% mai mici decât în UE15. Un studiu realizat de Oxford Policy Management în 2012 a subliniat faptul că infrastructura fizică pentru unitățile de îngrijire primară este adesea perimată și poate afecta serios calitatea serviciilor*3).Notă …

*3) Oxford Policy Management – TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii privind îngrijirea primară – februarie 2012 … 3.1.2.Îngrijire secundară și terțiarăÎn prezent, majoritatea serviciilor medicale sunt furnizate direct în spital. Sectorul spitalicesc este hipertrofiat, în timp ce serviciile la nivel de comunitate sunt subdimensionate din punct de vedere al capacității și al sferei de aplicare a serviciilor comparativ cu cele necesare (de exemplu, serviciile pentru asigurarea sănătății mamei și a copilului, servicii de îngrijire la domiciliu pentru pacienții dependenți, servicii de monitorizare a pacienților cu diabet etc.).Apelarea tot mai frecventă la serviciile spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, faptului că unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc rolul de "triere". Nivelurile scăzute ale unor indicatori cheie de eficiență a programelor de sănătate publică pot fi atribuite faptului că îngrijirea primară nu își îndeplinește rolul de vector al intervențiilor în sănătatea publică și de medicină de prevenție.În jur de 75% din cazurile de spitalizare nu au bilet de trimitere de la medicul de familie și circa 50% din pacienții internați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de motivul internării*4). De asemenea, datele pe grupe de diagnostice indică în mod constant faptul că un procent semnificativ de pacienți internați au diagnostice care pot fi tratate în regim ambulatoriu și/sau de medicul de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul fără complicații, otita la copii etc.). În medie, 7% din internări pot fi evitate, hipertensiunea primară și cardiomiopatia hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă reprezentând peste 25% din diagnosticele ce nu necesită internare*5). Din punct de vedere geografic, ratele mari de spitalizări evitabile sunt corelate cu mortalitatea ridicată și densitatea redusă a unităților de îngrijire primară.Notă …

*4) Banca Mondială (2011). România – Analiză funcțională: sectorul sanitar.
*5) Ceuta M, Scintee SG, Dosius M, Mototolea C, Vlădescu C (2013) Geographical Distribution of Avoidable Hospital Conditions in România. ECOSMART – Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development, 32: 318-326.Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată. În anul 2014, existau 527 de spitale (conform datelor de la Institutul Național de Statistică), din care 484 au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul clasificării pe grupe de diagnostice. Din aceste 848 de spitale, 354 erau de stat. Din anul 2010, majoritatea spitalelor au fost descentralizate și plasate în subordinea administrației publice locale, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. Spitalele variază ca dimensiune, de la spitale universitare mari care oferă cele mai complexe servicii terțiare până la spitale mici care au una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, o serie largă de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 – 30 de clădiri/spitale), cu distanțe de câțiva kilometri între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.Coordonarea îngrijirii este deficitară iar rețelele de trimitere oficială a pacienților lipsesc. După cum s-a observat mai sus, medicii primari fac mai puțin decât ar putea și trimit la spitale pacienți care ar putea fi tratați la nivel primar. În plus, rolurile și funcțiilor pe care le are fiecare spital nu sunt definite în mod oficial, ceea ce conduce la duplicarea serviciilor, la lipsuri în îngrijire și la cheltuieli ineficiente cu sănătatea. … 3.1.3.Discrepanțe regionale – Inechități la nivel urban și ruralAnaliza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor medicale din punct de vedere al mediului urban/rural, al teritoriului (la nivel de regiuni și județe) și, de asemenea, la nivelul unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie rromă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, în favoarea celor urbane (94,1 acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). La nivel național, densitatea medicilor de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.Inechitățile teritoriale și între mediul urban și cel rural sunt reflectate în indicatorii de sănătate. Mortalitatea infantilă (0-1 an), un barometru sensibil al inechității în starea de sănătate, înregistrează diferențe geografice importante (între județe/regiuni și medii); există o diferență de trei ori între cele mai mici valori (6 și 6,5 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în București și Cluj) și cele mai mari valori (16 și 19,4 decese la 1.000 de nou-născuți vii, înregistrate în Mehedinți și Sălaj). Mortalitatea infantilă este semnificativ mai mică în mediul urban și la nivel național (7,7 la 1.000) decât în mediul rural (12,3 la 1.000 de nou-născuți vii). În unele județe (Cluj, Buzău, Dolj, Constanța, Sălaj și Vrancea) mortalitatea infantilă în zonele rurale este de două până la trei ori mai mare decât în zonele urbane. Peste 80% din decesele infantile survenite la domiciliu și în primele 24 de ore de la internare se produc în rândul copiilor din mediul rural. Diferențe geografice semnificative se întâlnesc și în ceea ce privește malnutriția protein-calorică la copiii cu vârsta între 0-2 ani, cu variații ale indicilor raportați între 0% în județul Timiș și 8,2% în județul Mehedinți. …  … 3.2.FINANȚAREA ȘI CHELTUIELILE CU SĂNĂTATEAMajoritatea comparațiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puțin decât alte țări similare. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie puțin sub 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private) comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).Acoperirea populației de către sistemul de asigurări de sănătate a fluctuat, după cum arată evoluția cotei de asigurați/persoane care primesc pachete de servicii medicale incluse pe listele medicilor de familie (Raportul anual al CNAS, 2012); o creștere de la 87,8% în 2008 la 95,9% în 2010 – în urma introducerii pachetelor medicale minime și opționale – și apoi o scădere până la 85,3% în 2012. Conform raportului EHCI 2013, România se situează pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește indicele de consum al serviciilor medicale, legat de nivelul de alocare financiară pentru sănătate pentru fiecare persoană.Investigarea modului de alocare a resurselor în cadrul sistemului indică un model relativ constant de alocare a resurselor financiare între segmentele sistemului de sănătate, cea mai mare parte fiind direcționată către spitale și doar un mic procent către îngrijirea extraspitalicească. În anul 2010, spitalele au consumat peste 50% din bugetul de sănătate publică, în timp ce îngrijirea primară a primit mai puțin de 7%, iar îngrijirea pe termen lung a beneficiat de o alocare neglijabilă.Sistemul actual de plată pentru medicii primari îi încurajează pe aceștia să crească numărul pacienților înregistrați cât mai mult însă nu și să le ofere un pachet de complet de servicii de îngrijiri primare și preventive. De asemenea, sistemul de plată nu penalizează trimiterile către medicii specialiști din spital sau prescrierile farmaceutice costisitoare. Drept urmare, furnizorii de îngrijiri primare contribuie la suprasolicitarea spitalelor și la prescrierea excesivă de medicamente. … 3.3.RESURSELE UMANE PENTRU SECTORUL SANITARÎn 2014, România avea în jur de 55.000 de medici, circa 116.000 de asistente, circa 130.000 de alți angajați medicali și în jur de 61.000 de angajați ai personalului medical auxiliar. Majoritatea erau angajați în sistemul public de sănătate.Conform datelor OCDE, densitatea personalului medical (personal medical la 1.000 de locuitori) în România este printre cele mai mici din Europa: în 2012, România avea 2,5 medici/1.000 de locuitori și 5,8 asistente/1.000 de locuitori, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 3,4 medici/1.000 de locuitori și 8 asistente/1.000 de locuitori. În plus, aceste cadre medicale sunt răspândite inegal atât din punct de vedere geografic cât și din punct de vedere al specialităților medicale.Lipsa personalului medical este și mai mult exacerbată de un exod acut al medicilor, un număr mare de medici emigrând în special în Europa Occidentală. Deși nu există date exacte despre emigrația medicală, Ministerul Sănătății a emis în perioada 2007-2013 peste 43.000 de certificatele de conformitate, ceea ce arată niveluri semnificative ale intenției de emigrare. Acest lucru este confirmat de datele statistice din țările de destinație: medicii formați în România se situează pe primele locuri în statisticile privind personalul medical din Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța și Belgia. Atât factorii de respingere cât și factorii de atracție sunt relevanți în decizia unui cadru medical de a părăsi țara; un factor de respingere constă, fără îndoială, în starea precară a infrastructurii medicale din România și impactul aferent asupra capacității medicului de a-și practica meseria și de a acorda o îngrijire corespunzătoare pacienților săi. … 3.4.INFRASTRUCTURASectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută în urmă cu 50-60 de ani, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre. Rețeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane care uneori sunt situate la distanță unul de celălalt, ceea ce necesită transferul între secțiile aceluiași spital cu ambulanța); sunt folosite clădiri vechi (unele au chiar peste 100 de ani) care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor. Mai mult, unele nu dispun de facilități adecvate de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități).Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, cu precădere în spitalele vechi, cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și care atrage cheltuieli ce pot fi evitate. Furnizarea echipamentului necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației*6).Notă …

*6) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4). … 3.5.STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PENTRU PERIOADA 2014-2020Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 este documentul de politică reprezentativ prin care se propune un calendar pentru transformarea sectorului sanitar în vederea asigurării eficienței, a calității și a accesului echitabil pentru fiecare pacient. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 2) constă în inversarea piramidei de servicii și asigurarea treptată a unei acoperiri mai largi a nevoilor medicale ale populației prin serviciile care constituie fundamentul sistemului. În acest scop, Strategia se concentrează în special pe consolidarea îngrijirii comunitare, a îngrijirii primare și a îngrijirii în ambulatorii de specialitate. Trei domenii strategice au fost identificate în Strategie: sănătatea publică, serviciile medicale și măsurile transversale (Tabelul 4).Figura 2: Viziunea Strategiei Naționale privind SănătateaÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunității2014-2020Gestionarea capacitățiiReconfigurarea traseului pacientuluiGestionarea cazuluiÎngrijire în spitalÎngrijire în regim ambulatoriuÎngrijire primarăÎngrijire la nivelul comunitățiiTabelul 4: Descrierea celor trei domenii strategice

Domeniul strategic 1: sănătatea publică– Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului; – Combaterea poverii duble a bolii în rândul populației prin: – Controlul eficient al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, cu accent pe bolile transmisibile cu cea mai mare povară în România; – Reducerea poverii bolilor transmisibile ce pot fi prevenite, inclusiv prin intervenții privind patologiile cronice neglijate în timp (cancer, boli cardiovasculare,diabet, sănătate mintală, boli rare); – Sănătatea în raport cu mediul înconjurător; – Creșterea gradului de conștientizare cu privire la soluțiile de prevenție eficiente șieducarea populației în acest sens (îngrijire de nivel primar, secundar sau terțiar).

Domeniul strategic 2: servicii medicale – Un sistem de servicii medicale bazate pe comunitate pentru grupurile vulnerabile; – Creșterea eficienței și diversificarea serviciilor de îngrijire medicală primară; – Consolidarea calității și a eficienței serviciilor furnizate înunitățile ambulatorii specializate;– Creșterea gradului de siguranță în rândul populației prin consolidareasistemului de urgență integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de îngrijire medicală deurgență; – Regionalizarea/concentrarea îngrijirilor medicale în spital și stabilirea unor rețele regionale detrimitere a pacienților la spitale și laboratoare cu diferite grade decompetență legată de îngrijirea primară și îngrijirile speciale în regim ambulatoriu; – Acces îmbunătățit la servicii de recuperare, îngrijiri paliative și îngrijiri pe termen lung.

Domeniul strategic 3: Măsuri transversale – Dezvoltarea capacității administrative la nivel național, regional și localși comunicarea schimbărilor; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în domeniul sănătății; – Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor financiare pentru sănătate, controlul costurilor și protecție financiară pentru populație; – Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor medicale publice și private; – Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentelor pe bază de dovezi care să asigure accesul egal și sustenabil la medicamente pentru populație; – Promovarea cercetării și a inovației în sănătate; – Cooperarea între sectoare pentru o stare e sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor vulnerabile; – Eficientizarea prin simplificare a sistemului medical prin accelerarea utilizării tehnologiei informațiilor și a mijloacelor de comunicare moderne(e-health); – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate corespunzătoare la nivel național, regional și local pentru a reduce inegalitatea accesului la serviciile medicale.

În ceea ce privește domeniul strategic 2 "Servicii de sănătate", direcțiile principale de dezvoltare pentru sistemul de sănătate din România sunt:– Consolidarea serviciilor de îngrijiri primare și îngrijiri la nivelul comunității prin extinderea rețelei de medici de familie și de furnizori de îngrijiri la nivelul comunității investind în infrastructură, mărind capacitatea și revizuind legislația; … – Remodelarea traseelor pacientului și întărirea rolului de "triere" al îngrijirii primare; … – Consolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu prin creșterea resurselor umane și prin investiții în infrastructura fizică în unitățile de ambulatoriu; … – Integrarea serviciilor de sănătate atât pe verticală (asistență medicală primară – îngrijire în ambulatoriu – îngrijire intraspitalicească) și pe orizontală (asistență medicală primară – îngrijire la nivelul comunității – asistență socială – educația pentru sănătate și prevenirea bolilor – terapie – reabilitare); … – Raționalizarea și restructurarea rețelei de spitale, cu accentul pe reducerea capacității de îngrijiri acute și extinderea capacității de asigurare a îngrijirilor pe termen lung, paliative și de recuperare. …  …  …  + 
Capitolul 2PLANIFICARE ȘI ANALIZĂ COMPARATIVĂ LA NIVEL NAȚIONALAcest capitol prezintă direcțiile strategice și activitățile cheie la nivel național pentru fiecare domeniu de furnizare a serviciilor și pentru activitățile de sănătate publică. Criteriile de stabilire a priorităților în materie de investiții sunt propuse pentru a servi drept ghid în luarea viitoarelor decizii de investiții în vederea dezvoltării capacității, în special pentru serviciile situate la baza piramidei, respective cele de îngrijire la nivelul comunității, de îngrijire primară și îngrijire în ambulatorii. Aceste criterii de stabilire a priorităților vor fi însoțite și de un set de considerații ce urmează a fi stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale atunci când se stabilesc nevoile specifice ale fiecărei comunități. Aceste criterii vor fi însoțite de un alt set de considerații ce urmează să fie stabilite de la caz la caz, cu participarea autorităților locale, odată cu stabilirea nevoilor specifice ale fiecărei comunități. Printre acestea se numără: amploarea și data celei mai recente renovări, complexitatea modelelor de morbiditate locală și categoria de pacienți; distanța rutieră până la cel mai apropiat furnizor de servicii de complexitate superioară etc.Anexa 1 prezintă țintele normative naționale pe baza cărora s-a realizat analiza deficitului de servicii medicale în raport cu nevoile populației. Criteriile au fost concepute în colaborare de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București (SNSPMPDSB), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Ministerul Sănătății (MS).1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PRIMAREViziunea de dezvoltare a sectorului de îngrijiri primare constă în asigurarea accesului mai larg, echitabil la servicii de îngrijire primară de calitate, astfel încât vasta majoritate a pacienților ce nu prezintă complicații să poată fi gestionată cu succes la nivelul comunității. Inechitățile legate de acces vor fi reduse prin concentrarea investițiilor pe comunități care nu au în prezent medici de familie sau un număr insuficient, acordând o atenție specială comunelor cu populație marginalizată. Competențele de sănătate publică ale medicilor de familie vor fi extinse prin revizuirea programei pentru învățământul medical și prin revizuirea componentei de îngrijire primară din pachetul de servicii medicale de bază. Funcția de triere va fi consolidată prin revizuirea Contractului cadru la nivel național și a mecanismelor de plată pentru îngrijirea primară, creând mecanisme pilot de finanțare pe criterii de performanță pentru medicii de familie și prin crearea unui fond național destinat renovării cabinetelor de medicină de familie. Se estimează că aceste activități vor crește disponibilitatea, calitatea și capacitatea de răspuns în cadrul comunității și vor reduce povara pe care o reprezintă internările evitabile.1.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎngrijirea primară în România este asigurată de 12.736 de medici de familie (date din 2013), organizați sub formă de cabinete individuale sau în grup. Totuși, serviciile de îngrijire primară sunt utilizate insuficient și acordă un număr mic de servicii comparativ cu nevoile populației, conducând la suprasolicitarea spitalelor. Teoretic, există suficienți medici de familie care să satisfacă nevoile populației, însă sunt distribuiți neuniform între zonele urbane și cele rurale.Consolidarea practicii de îngrijire primară pe baza medicinei de familie constituie o prioritate identificată în Strategia Națională de Sănătate. Îngrijirea primară va constitui scheletul sistemului medical românesc. Acesta va asigura distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire primară și va asigura dezvoltarea continuă a cunoștințelor și a abilităților furnizorilor de îngrijiri primare. … 1.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn anul 2012, România avea un medic de familie (MF) la 1.549 locuitori comparativ cu 1 medic de familie la 1.257 locuitori cât era în țările Uniunii Europene (Figura 3). Aceste cifre nu indică o lipsă severă de medici de familie la nivel național. Problema pentru România este să gestioneze lipsa severă a medicilor de familie din unele localități, în special din zonele rurale.Figura 3: Numărul de medici generaliști la 100.000 de locuitori (2012 sau cel mai recent an pentru care există date)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Numărul mediu de prezentări pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu (inclusiv la departamentele de ambulatoriu din spitale)*7) a fost de 4,8 pe persoană pe an (date din 2013), mai mic decât media din UE (6,9) și urmat de țări precum Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*8). Acest lucru a fost pus în legătură cu subfinanțarea constantă a serviciilor de îngrijire primară și în regim ambulatoriu în raport cu alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant mai puțin de 9% din 2005 până în prezent a mers către îngrijirea primară, comparativ cu 9-14% din cheltuielile guvernamentale cu sănătatea din alte țări europene. În anul 2015, medicii de familie au acordat peste 53 de milioane de consultații. Având în vedere cele 17 milioane de pacienți înscriși la medicul de familie, rezultă o medie anuală de 3,1 consultații pe pacient. În plus, rata de trimitere la un al medic este mare comparativ cu standardele internaționale, situându- se în medie la 10% pentru medicii de familie din mediul urban și 12% în mediul rural.Notă …

*7) Datele privind prezentările pentru îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu sunt raportate în comun în baza de date Sănătate pentru toți a OMS și nu pot fi defalcate.
*8) Vlădescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) România Health system review. Health Systems in Transition, 18(4).Există mai multe exemple în întreaga Europă de situații în care mecanismele de plată pe criterii de performanță au fost folosite împreună cu mecanismul de plată pentru fiecare serviciu sau pe pacient*9) pentru a-i încuraja pe medicii liber profesioniști să ridice nivelul de calitate a îngrijirilor sau să controleze costurile:Notă …

*9) Reforming payment for health care in Europe to achieve better value (Reformarea modului de plată pentru asistență medical în Europa pentru plus de valoare) – Raport de cercetare semnat de Anita Charlesworth, Alisha Davies și Jennifer Dixon – August 2012– Estonia a introdus un sistem de plată ce include un bonus pentru calitate pentru medicii de familie cu scopul de a preveni și a gestiona bolile cronice și alte domenii prioritare printre care vaccinarea și mamografia (Koppel și alții, 2008); … – În anul 2009, în Ungaria, a fost introdus un sistem de plată pe criterii de performanță pentru medicii de familie ce are la bază niște indicatori de calitate stabiliți de Administrația Fondului Național de Asigurări de Sănătate (Gaal și alții, 2011a); … – Alte țări au implementat stimulente financiare pentru a-i motiva pe medici să controleze costurile. De exemplu, în Italia stimulentele financiare sunt folosite pentru a încuraja medicii generaliști să își asume rolul de triere a pacienților și să ia decizii prin care resursele sunt utilizate mai eficient cum ar fi prescrierea anumitor medicamente și trimiterea pacienților la specialiști (Thomson și alții, 2011). …  … 1.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE ÎN PERIOADA 2016-2020Printre țintele de îngrijire primară pentru anul 2020 prevăzute în Strategia Națională de Sănătate în perioada 2014-2020 se numără:– O densitate medie de 64,7 medici de familie la 100.000 de locuitori; … – 65.000 de trimiteri la 100.000 de locuitori. … Direcțiile prioritare și activitățile conexe sunt:I.Reducerea discrepanțelor regionale în ceea ce privește accesul la medicina de familie și la serviciile de îngrijire primară;– Vor fi identificate intervențiile sustenabile pentru a atrage și a menține doctorii în sistemul de îngrijire primară, în special în mediul rural. Acesta este, de asemenea, un obiectiv specific în cadrul Planului pentru Dezvoltarea Strategică a Resurselor Umane în Sănătate, în curs de elaborare la Ministerul Sănătății (vezi caseta "Măsuri privind resursele umane în sănătate" de mai jos); … – Va fi îmbunătățit accesul la serviciile de îngrijire primară prin testarea și dezvoltarea serviciilor de telemedicină, în special în zonele rurale îndepărtate. … 

Casetă. Măsuri privind resursele umane în sănătate. În cadrul procesului de dezvoltare, Planul pentru Dezvoltarea Strategică aResurselor Umane în Sănătate, Ministerul Sănătății a identificat mai multe măsuri pentru reducerea deficitului de cadre medicale, cu accent pe medici șipe zonele rurale. Printre aceste măsuri se numără: ● Acordarea de beneficii pentru relocare pe criterii de transparență pentrumedicii specialiști (inclusiv medicii de familie) care se stabilesc și încep să lucreze în zone cu un deficit demonstrat în specialitatea lor; ● Crearea unui program național pentru creșterea calității actului medical prin facilitarea accesului medicilor la instrumente de credit destinate dezvoltării cabinetelor lor; ● Dezvoltarea competențelor cadrelor medicale prin cursuri și formări cofinanțate de Fondul Social European – Programul Operațional "Capital Uman" (POCU 4.8).

 … II.Consolidarea funcției de triere a pacienților a îngrijirii primare;– Vor fi introduse noi mecanisme de plată și/sau penalități financiare pe criterii de performanță. Ministerul Sănătății are în vedere un program pilot în acest sens care să includă cabinete de medicină de familie din cinci-șase județe din două regiuni de dezvoltare cu scopul de a studia eventualul impact asupra comportamentului medicului, rezultatele pentru sănătate și fezabilitatea unei extinderi la nivel național. Regiunile Sud și Nord-Vest au fost identificate ca fiind cele mai potrivite candidate pentru acest program pilot dat fiind numărul redus de consultații la medicul de familie și servicii pe cap de locuitor. Dacă programul pilot se dovedește a fi o reușită, se poate avea în vedere un program de finanțare pe criterii de performanță pentru furnizorii de servicii de îngrijire primară la nivel național începând cu anul 2020; … – Asigurarea unor servicii medicale pentru populație disponibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, în afara spitalului, prin continuarea dezvoltării centrelor de permanență, prin stabilirea priorităților la nivelul comunităților rurale; … – Va fi creat un fond special pentru finanțarea renovărilor/dotării cu echipamente a cabinetelor de medicină de familie. La nivel național, aproximativ 66% din cabinetele de medicină de familie continuă să funcționeze în clădiri aparținând autorităților locale. Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale și naționale, precum și de partenerii tehnici și financiari. Județele vor fi invitate să depună cereri. Criteriile de prioritate în selecția cabinetelor de medicină internă ce vor beneficia de sprijin se vor baza pe: … – Statutul juridic clar al clădirii în care se află cabinetul de medicină de familie; … – Vechimea clădirilor și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere; … – Dovezi că investiția va promova creșterea performanței în ceea ce privește furnizarea serviciilor precum și a standardelor de calitate; … – Impactul proiectului de investiții din punct de vedere al motivării/stimulării medicilor de familie. …  … III.Alinierea serviciilor de îngrijire primară furnizate la nevoile medicale ale populației, cu accentul pe consolidarea rolului pe care medicii de familie îl au în sănătatea publică în scopul prevenirii și al gestionării bolilor cronice;– Programa de rezidențiat în medicina de familie va fi revizuită din nou (după cea mai recentă revizuire, din 2016) pentru a continua dezvoltarea competențelor de diagnosticare și intervenție timpurie; … – Integrarea îngrijirilor primare în serviciile medicale la nivel de comunitate va fi consolidată. Fundamentul mecanismului de integrare va fi legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016. Normele metodologice de aplicare a Legii vor prevedea care este rolul de coordonare al medicilor de familie în activitatea centrului comunitar integrat. … – Pachetul de servicii medicale de bază în îngrijirile primare va fi revizuit în conformitate cu orientările naționale și în urma concluziilor discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proporția de servicii de prevenție la nivel primar, secundar și terțiar acordate adulților și copiilor (inclusiv screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului mamar și a celui de colon) va crește. Vor fi incluși membrii comunităților/grupurilor vulnerabile – diagnosticare, monitorizare și tratament timpuriu acordat pacienților cronici (de exemplu, hipertensiune, diabet) în cadrul comunității. Obiectivul este acela de a crește receptivitatea medicilor de familie în ceea ce privește: … – Educație pentru sănătate și consilierea, … – Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; … – Suplimentele nutriționale; … – Servicii de planificare familială; … – Îngrijirea copilului (inclusiv vaccinare), consiliere și educație pentru sănătate; … – Gestionarea și urmărirea bolilor cronice; … – Screening pentru depistarea cancerului (în special activități de screening pentru depistarea cancerului mamar și al celui de col uterin). …  …  …  … 2.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE LA NIVEL COMUNITARDezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității trebuie realizată simultan cu consolidarea îngrijirilor primare pentru a asigura servicii de îngrijire receptive, accesibile pentru toți pacienții și pentru a preveni internările inutile, pe de o parte, precum și asistența medicală anterioară, pe de altă parte. Nevoile complexe ale comunităților cu populație marginalizată, atât din zonele rurale cât și cele urbane, vor fi mai eficient deservite prin dezvoltarea rolului îngrijirii la nivel comunitar. Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, va sta la baza acestui proces de dezvoltare. Vor fi create până la 200 de noi centre de îngrijire comunitară integrate, prioritate având localitățile unde în prezent nu există nici servicii de îngrijiri primare nici servicii de îngrijire la nivel de comunitate. Asistentele comunitare, mediatorii sanitari și asistenții sociali vor colabora cu medicii de familie. Se estimează că în acest fel se va asigura un răspuns mai bun la nevoile medicale ale grupurilor vulnerabile, în special ale locuitorilor din zonele rurale, dar și reducerea poverii exercitate asupra sectorului spitalicesc.2.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEDezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității reprezintă o alternativă eficientă din punct de vedere al costurilor de a asigura accesul la serviciile medicale de bază, în special în zonele rurale și pentru populațiile vulnerabile, inclusiv cea rromă. Există, de asemenea, necesitatea de restructurare a serviciilor medicale în îngrijirea în ambulatoriu și în spital.Legea privind asistența medicală la nivelul comunității, adoptată de Guvernul României în octombrie 2016, introduce conceptul de "centru comunitar integrat", care va fi catalizatorul dezvoltării îngrijirii la nivel comunitar. Ministerul Sănătății coordonează componenta de asistență medicală asigurată prin centrele de îngrijire la nivel comunitar și asigură salariile asistentelor comunitare și ale mediatorilor sanitari. Autoritățile locale pot contribui, de asemenea, la cheltuielile cu resursele umane din centre și sunt pe deplin responsabile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale. … 2.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 2.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele la nivel național sunt prezentate în cadrul de monitorizare a Strategiei Naționale de Sănătate (Tabelul 5).Tabelul 5: Îngrijirea la nivelul comunității – Ținte naționale

Indicatori de rezultat	Valoare de referință(2015)	Țintă 2020
1. Populația rurală care beneficiază de îngrijire la nivelul comunității (Număr și procent la nivel național, regional, județean)	3.323.210	4.700.000
2. Femei însărcinate în mediul rural cu accesla serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	38.000
3. Copii cu vârsta sub 5 ani cu acces la serviciile de asistență în comunitate	Nu e cazul	93.200

Activitățile cheie asociate cu atingerea țintelor naționale sunt:I.Creșterea numărului de asistente și mediatori sanitari la nivelul comunității pentru a reduce discrepanțele regionale și a obține o acoperire mai bună a populației vulnerabile (grupuri, în special în mediul rural); … II.Implementarea unui model nou de centre de îngrijire integrate la nivelul comunității, înființate și incluse în "rețeaua de îngrijiri primare" – în cadrul legislativ asigurat de Legea privind asistența medicală la nivelul comunității. Normele metodologice pe baza cărora va fi pusă în aplicare Legea vor fi elaborate până la începutul anului 2017. Echipa integrată va lucra în cocentrele comunitare pe baza unor prevederi comune elaborate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul muncii și Ministerul Administrației. Planificarea dezvoltării pentru echipele integrate se va realiza pe baza acelorași criterii de stabilire a priorităților care sunt valabile și pentru centrele comunitare (mai jos). … III.Crearea unui număr de până la 200 de noi echipe comunitare integrate, cu stabilirea priorităților legate de localitățile care în prezent nu au acces nici la serviciile de îngrijire primară nici la cele de îngrijire la nivelul comunității. Printre criteriile de stabilire a priorităților în înființarea echipelor comunitare se vor număra:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare, asigurate de Autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Angajament anterior cu un medic de familie pentru a demonstra integrarea în serviciile de îngrijire primară; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – Procentul de populație de etnie rromă din totalul populației din zona vizată; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani din zona vizată. …  … IV.Creșterea capacității instituționale și tehnice a furnizorilor de servicii de îngrijire primară. Aceasta va include dezvoltarea și punerea în aplicare a ghidurilor și/sau protocoalelor de practică și validarea unui instrument pentru efectuarea evaluările privind nevoile medicale la nivelul comunității). …  …  … 3.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII CLINICE ȘI PARACLINICE ÎN REGIM AMBULATORIUConsolidarea îngrijirii în regim ambulatoriu este esențială pentru gestionarea eficace și eficientă din punct de vedere al costurilor a cazurilor de o complexitate medie care nu necesită internare. În prezent, majoritatea pacienților trec prin ambulatorii și ajung să fie internați în spital. Pentru contracararea acestei tendințe sunt avute în vedere două direcții strategice; în primul rând, capacitatea ambulatoriilor integrate va fi consolidată prin extinderea/renovarea/modernizarea în acord cu nevoile medicale regionale; în al doilea rând, accesibilitatea la serviciile în regim ambulatoriu va crește prin promovarea unui program de lucru prelungit, mai flexibil. Pentru ambulatoriile care oferă servicii paraclinice, prioritatea este aceea de a reduce distribuția arbitrară a echipamentelor de înaltă performanță prin criterii normative.3.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ȘI ȚINTE NAȚIONALE PENTRU PERIOADA 2016-2020Spitalul nu mai este instituția exclusivă pentru acordarea a numeroase forme de îngrijire medicală și chirurgicală de rutină. Îngrijirea de specialitate în regim ambulatoriu reprezintă o opțiune mai bună din punct de vedere al siguranței și al operabilității pacientului, înlocuind tratamentele medicale costisitoare cu unele eficiente din punct de vedere al costurilor.În acest context, Planul strategic instituțional pentru perioada 2015-2018 (în curs de revizuire) a identificat următoarele priorități pentru perioada 2016-2020:– Dezvoltarea rețelei de ambulatorii de specialitate (îngrijire în regim ambulatoriu integrat și de specialitate), a specialităților paraclinice, a serviciilor de imagistică, de laborator și a explorărilor funcționale); … – Integrarea serviciilor furnizate în spitalele clinice și a platformelor de diagnostic în serviciile ambulatorii; … – Implementarea de soluții informatice pentru a îmbunătăți sistemele de raportare în ambulatoriul de specialitate, asigurând în același timp interoperabilitatea în cadrul sistemului informatic al sănătății; … – Creșterea capacității personalului medical de a furniza servicii în ambulatoriul de specialitate într- o manieră integrată cu alte niveluri de îngrijire și în conformitate cu ghidurile de practică, protocoalele clinice și procedurile pentru "traseul de îngrijire" pentru primele 20 cele mai frecvente patologii. …  … 3.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu e cazul. … 3.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020Pentru ambulatoriile clinice, prioritățile și activitățile cheie sunt:I.Efectuarea de investiții în reabilitarea/renovarea/modernizarea ambulatoriilor integrate. Pentru evaluarea cazurilor de investiții, Ministerul Sănătății va lua în considerare o serie de criterii și, de asemenea, va evalua poziționarea exactă a județului/municipalității unde este/va fi situat centrul ambulatoriu în raport cu țintele normative naționale pentru specialitatea avută în vedere. Criteriile de stabilire a priorităților în ceea ce privește investițiile în ambulatorii sunt:– Susținerea și implicarea din partea autorităților locale și a comunității locale; … – Disponibilitatea în prezent sau în viitor a resurselor umane adecvate care să asigure funcționarea centrului ambulatoriu în timpul unui program de lucru rezonabil; … – Volume de lucru existente și prognozate care să stea la baza deciziei de investiție; … – Starea infrastructurii și istoricul investițiilor de capital; … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice de bază dacă această capacitate se situează sub valorile impuse (vezi Caseta "Măsuri privind resursele umane pentru sănătate" de la punctul 1.3 de mai sus) … – Investiția crește capacitatea specialităților clinice care înregistrează deficit mare și adresabilitate mare în funcție de nevoile medicale demonstrate și de serviciile disponibile în zona de vizată în cauză … – Există și sunt implementate planuri de conformitate și de punere în aplicare asupra cărora s-a convenit cu autoritatea de sănătate publică județeană. …  … II.Creșterea gradului de accesibilitate a ambulatoarelor integrate pentru populație. Printre măsuri se numără prelungirea programului de lucru al cabinetelor ambulatorii și modificarea contractului cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a permite un program de lucru mai flexibil. … Pentru centrele ambulatorii paraclinice, prioritățile sunt:I.Limitarea distribuției spațiale arbitrare a acestor capacități. În acest scop vor fi stabilite volume minime de lucru și standarde procedurale pentru a justifica orice noi investiții (de exemplu, numărul estimat de proceduri pe an pentru echipamentul de imagistică). În plus, criteriile normative (Anexa 1) prezintă coeficienții relevanți pentru distribuția echipamentelor de înaltă performanță (de ex. 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori); până la efectuarea altor analize privind volumele de lucru estimate la nivel mai detaliat în regiune, acești coeficienți trebuie interpretați cu prudență. … II.Testarea de modele noi de finanțare și administrare a unităților de îngrijire în regim ambulatoriu care oferă servicii paraclinice. Unde și și când este relevant, pot fi luate în considerare parteneriate public-private pentru a reduce povara investițiilor publice și introducerea unor modele de management noi. … Centrele de îngrijire în regim ambulatoriu de specialitate (cele existente și unități nou create) vor participa la activitățile de screening pentru depistarea cancerului. …  … 4.RESTRUCTURAREA SECTORULUI SPITALICESCSectorul spitalicesc din România este supradimensionat și utilizat excesiv în materie de îngrijiri primare în regim ambulatoriu. În plus, durata medie de ședere în spital este mare raportată la standardele internaționale. În viziunea noastră, serviciile spitalicești se adresează în mod eficient cazurilor acute, complexe și trimit celelalte cazuri către serviciile de îngrijire primară, în regim ambulatoriu și pe termen lung/recuperare, după caz. Pentru a susține această tranziție, strategia este e a reduce numărul de paturi pentru îngrijiri acute concomitent cu luarea unor măsuri și desfășurarea unor acțiuni care să reducă numărul de internări evitabile și să faciliteze externările mai rapide. Reducerea numărului de paturi pentru îngrijiri acute va fi în strânsă coordonare cu dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la nivelul comunității, îngrijiri primare și îngrijiri în regim ambulatoriu, precum și cu creșterea capacității de îngrijire de recuperare și pe termen lung.4.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEÎmbunătățirea performanței și a calității îngrijirii acordate în spital prin regionalizarea/concentrarea serviciilor medicale spitalicești este unul dintre obiectivele strategice trasate în Strategie. Au fost propuse următoarele inițiative/măsuri:– Revizuirea, aprobarea și implementarea listei de clasificare pe criterii de competență a spitalelor (nivelul și categoria de tratament pentru a asigura îngrijirea optimă pentru cazurile de urgență precum și pentru cazurile complexe care nu reprezintă urgențe); … – Stabilirea standardelor privind numărul de paturi, personalul și platforma tehnică; … – Stabilirea metodologiilor de colaborare profesională și "patronaj" tehnic între spitalele clasificate prin intermediul listei (la nivel regional/spitale universitare, la nivel județean și local); … – Crearea de platforme interspitalicești în vederea utilizării în comun a resurselor umane și tehnologice, inclusiv dezvoltarea în continuare a sistemului de telemedicină interspitalicesc precum și a celui care conectează spitalele cu unitățile prespitalicești și sistemul care acordă îngrijiri primare și în regim ambulatoriu. … – Asigurarea eficienței și a controlului costurilor în ceea ce privește pachetul de servicii spitalicești; … – Dezvoltarea capacității spitalelor de a oferi servicii de spitalizare pe timpul zilei creșterea cotei de servicii pe care acestea le oferă. …  … 4.2.STANDARDE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALEÎn ciuda unei reduceri cu 16% a numărului de paturi din spitale între anii 2002 și 2007 și a scăderii și mai mult a acestuia în 2011 și 2012, sistemul românesc rămâne concentrat pe serviciile intraspitalicești. În anul 2014 existau 6,3 paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE15 – Figura 4) și un număr mare de internări (20,9% în 2013), cu aproximativ 18% mai multe decât media UE15 (Figura 5).Figura 4: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 5: Numărul de externări la 100 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Aceeași situație predomină în ceea ce privește paturile și internările pentru boli acute, respectiv cu 16% și 17% peste media Uniunii Europene (Figura 6 și Figura 7).Figura 6: Număr total de paturi pentru îngrijirea bolilor acute la 100.000 de locuitori (2013)Sursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015Figura 7: Număr de externări ale pacienților cu boli acute la 100 de locuitoriSursa: OMS – Baza de date europeană privind sănătatea – 2015 … 4.3.ȚINTE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2022Vor fi luate următoarele măsuri:1.Numărul de paturi în spital pentru îngrijirea pacienților cu boli acute va fi redus treptat în funcție de caracteristicile și aspectele specifice regionale. În viitor, numărul paturilor la nivel de țară nu va depăși 4 paturi la 1.000 de locuitori (față de 4,2 paturi la 1.000 de locuitori, câte sunt în prezent). Surplusul de paturi pentru îngrijirea pacienților cu boli acute care rezultă din strategia de reconfigurare vor fi transformate în paturi pentru recuperare și îngrijire pe termen lung; … 2.Rata internărilor pentru îngrijirea bolilor acute va scădea până la cel mult 18 la 100 de locuitori, însoțită de creșterea simultană a numărului de internări în regim de zi; … 3.20% din numărul total al intervențiilor chirurgicale vor fi efectuate în regim extraspitalicesc și ambulatoriu; … 4.La nivel național, localizarea spitalelor în rețeaua strategică de spitale regionale este confirmată așa cum s-a aprobat anterior prin Ordinul de ministru nr. 1085/2012, respectiv: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș. Spitalele regionale din regiunile Nord-Est (Iași), Sud-Vest (Craiova) și Nord-Vest (Cluj-Napoca) se află într-un stadiu avansat de proiectare, iar construcția lor va începe în perioada curentă de programare. Spitalele desemnate în alte patru localități (București, Constanța, Timișoara și Târgu-Mureș), conform Ordinului de ministru nr. 1085/2012, vor face obiectul unei analize detaliate privind nevoile de investiție, care va fi precursoarea unei planificări regionale mai ample ce urmează a fi realizată în 2017 în cadrul exercițiului privind planul multianual de investiții al Ministerului. … 5.Rețelele regionale de spitale vor fi reconfigurate în funcție de orientările strategice subliniate mai sus. Spitalele cu o singură specialitate și anumite spitale din zonele rurale vor fi transformate în alte tipuri de unități publice. Această strategie de restructurare va fi derulată luând în considerare aspectele specifice fiecărei regiuni și ale fiecărui județ; … 6.Clasificarea actuală a spitalelor va fi revizuită (prin modificarea legislației actuale) în așa fel încât să asigure un proces treptat și continuu de îngrijire, complementaritatea serviciilor la nivelul furnizorilor de servicii medicale precum și caracterul permanent al îngrijirii. … 7.Serviciile de spitalizare în regim de zi vor fi dezvoltate prin:1.Modificări legislative ale contractului cadru cu privire la: cazurile internate în regim de zi (condiții medicale, diagnostic și proceduri); definirea internărilor continue evitabile; lista procedurilor ce urmează a fi efectuate în regim de zi, în special cele chirurgicale în ambulatoriu; finanțarea îngrijirilor în regim de zi … 2.Implementarea de soluții informatice pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare în ambulatoriul de specialitate, pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice de sănătate; … 3.Achiziționarea de echipamente moderne, noi cu ajutorul cărora se pot asigura diagnosticul și tratamentul rapid în îngrijirea în regim de zi. …  …  …  … 5.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ, ÎNGRIJIRE PE TERMEN LUNG ȘI RECUPERAREÎn acest moment capacitatea pentru astfel de servicii este redusă, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a capacității de îngrijire acută din spitale, o practică ineficientă și costisitoare. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe termen lung și de recuperare este o prioritate recunoscută și va fi corelată cu restructurarea sectorului spitalicesc. Strategia de dezvoltare a capacității are două componente: prima, o viziune națională asupra serviciilor de îngrijire pe termen lung va fi elaborată sub coordonarea Ministerului Sănătății; apoi, pe baza acestei viziuni, o cotă din numărul de paturi pentru îngrijiri acute din spitale va fi transformată în diferite tipuri de paturi pentru îngrijiri non-acute, pe baza analizelor privind nevoile regionale.5.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate admite nevoia elaborării unui plan pe termen mediu și lung cu privire la îngrijirile medicale de recuperare, paliative și pe termen lung (ÎTL). … 5.2.STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALELa nivelul țărilor ce fac parte din OCDE (2013), existau în medie 45 de paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung și cinci paturi în secțiile de îngrijire pe termen lung din cadrul spitalelor la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani. Belgia avea cel mai mare număr de paturi pentru îngrijire pe termen lung în 2013, cu aproximativ 72 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani în instituțiile de îngrijire pe termen lung. Pe de altă parte, în instituțiile de îngrijire pe termen lung sau spitalele din Italia și Polonia existau mai puțin de 20 de paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani.În medie, s-a înregistrat o ușoară creștere la nivelul tuturor țărilor membre ale OCDE în ceea ce privește numărul de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 8). Această creștere constă în totalitate în paturi în instituțiile de îngrijire pe termen lung, numărul paturilor de spital rămânând în medie același.Figura 8: Paturi pentru îngrijire pe termen lung în instituții și spitaleSursa: Sănătatea pe scurt – OCDE 2015 … 5.3.ȚINTELE PENTRU ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2016-2020Țintele de dezvoltare a capacității sunt prezentate în Tabelul 6. Așa cum s-a subliniat mai sus, într-o primă fază, Ministerul Sănătății va coordona elaborarea unei viziuni naționale privind îngrijirile pe termen lung, cele paliative și cele de recuperare. Această viziune va nuanța prioritățile exacte și va oferi detalii despre modelul de furnizare a serviciilor ce va permite dezvoltarea capacității, de exemplu ce tipuri de unități vor găzdui plusul de capacitate, care vor fi legăturile cu îngrijirea în spital, cum vor fi finanțate serviciile de îngrijiri pe termen lung. Această abordare detaliată va fi elaborată în anul 2017 și integrată în Planurile regionale privind serviciile de sănătate ca atare începând din 2018.Tabelul 6: Țintele pentru îngrijirea pe termen lung și îngrijirea de recuperare

Coeficient

Reabilitare/recuperare: Între 20 și 30 de paturi pentru reabilitare la 100.000 de locuitori

Îngrijire pe termen lung și îngrijire paliativă: – 20 paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; – 6 paturi pentru îngrijire pe termen lung la 1.000 de locuitori cu vârsta minimă de 65 de ani – 166 de paturi pentru îngrijire pe termen lung la 100.000 de locuitori

Pentru persoanele asistate de ventilator pe termen lung care reprezintă cazuri extrem de complexe și care în prezent sunt îngrijite atât cât este necesar într-un cadru de îngrijire acută, va fi elaborat un nou model de îngrijire bazat pe experiența internațională. Principiul noului model va fi acela de a distinge între serviciile de îngrijire paliativă furnizate la spital și cele acordate la domiciliu, în funcție de (evoluția) statusul(ui) funcțional al pacientului. Noul model va cuprinde, de asemenea, programe de tranziție standardizate, de exemplu de îngrijire de la copil al adult, de la tratamentul intensiv la îngrijire paliativă și în stadiu terminal. Implementarea pilot a noului model va face parte din proiectul finanțat de Banca Mondială. …  … 6.CONSOLIDAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ6.1.ÎNDRUMĂRI ȘI ORIENTĂRI PREVĂZUTE ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATEStrategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 și Planul Strategic Instituțional (în curs de revizuire) subliniază următoarele măsuri/activități:– O mai bună integrare a asistenței de nivel prespitalicesc (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompieri cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență în cadrul SMURD la spitalele de urgență prin sosirea la unitățile și secțiile de urgență); … – Dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc precum și la nivel interspitalicesc; … – Creșterea capacității de intervenție, de exemplu creșterea numărului de ambulanțe de la 1.465 (numărul de referință din 2013) la 2.858 (2020) și a numărului de secții de urgență de la 26 la 55. …  … 6.2."NORMATIVELE" NAȚIONALE ȘI STANDARDELE DE REFERINȚĂ INTERNAȚIONALENu este cazul. … 

6.3.ȚINTE ȘI DEZVOLTĂRI STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2016-2020– Reducerea timpului mediu de răspuns la apelurile de urgență, în special în mediul rural; … – Creșterea numărului de pacienți resuscitați cu succes. …  …  … 7.SĂNĂTATEA PUBLICĂPlanul de dezvoltare pentru sănătatea publică include priorități și activități ce urmează să fie desfășurate în principal la nivel național.7.1.CREAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR DE SĂNĂTATEObiective: stabilirea unui protocol de colaborare pentru raportarea datelor, asigurarea interoperabilității între părțile interesate implicate în colectarea și analiza datelor.Vor fi colectate și analizate date despre mortalitate, morbiditate, "portofoliul" recent de resurse umane, nevoi neîndeplinite, utilizarea serviciilor medicale, cheltuieli cu sănătatea, accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale etc. Se vor întocmi și depune rapoarte anuale la Ministerul Sănătății.Rezultate:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelorRapoarte anuale privind starea de sănătate a populației, utilizarea serviciilor și analiza cheltuielilor, grafice, panouri privind "situația" sănătății publice la nivel național și regional.Termene:Protocol de colaborare pentru raportarea și interoperabilitatea datelor: trimestrul 1 din 2017Cadrul legal pentru raportarea datelor: trimestrul 3 din 2017Instrument funcțional pentru interoperabilitatea datelor între diverse părți interesate: trimestrul 2 din 2018Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate,Granturi acordate de Norvegia pentru formare și dezvoltarea registrelor de sănătate:Registre Naționale de Cancer (RNC);Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV);Registrul Unic de Boli Transmisibile (RUBT);Registrul de Informații Toxicologice (Retox);Registrul Riscurilor de Mediu (ReSanMed).Entități responsabile: Institutul Național de Sănătate publică, Institutul Național de Statistică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății – Unitatea de Incluziune SocialăObiectivele strategiei naționale de sănătateG.O.1 Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a copiluluiG.O.2 Reducerea mortalității și a morbidității legate de bolile transmisibileG.O.3 Reducerea tendinței de creștere a numărului de îmbolnăviri cu boli transmisibile … 7.2.DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DE SCREENINGObiective: România trebuie să implementeze programe de screening în funcție de populație pentru depistarea cancerului mamar, de col uterin și de colon. A fost elaborat și va fi implementat un plan pentru controlul cancerului.Principalele activități vor avea rolul de a crește acoperirea programului național existent de screening al cancerului de col uterin și implementarea programului pilot de depistare a cancerului mamar și al celui de colon. Sistemul informatic de screening al cancerului de col uterin a fost implementat în fază experimentală în Regiunea Nord-Vest, fiind planificată derularea sa la nivel național.Rezultate:– Registre regionale de cancer operaționale … – Registru național de screening implementat … – Acoperire mai mare a screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin … – Mortalitate mai redusă din cauza cancerului de col uterin … – Implementarea programelor pilot de cancer mamar și de colon … – Raport de evaluare a programelor pilot și plan de acțiune pentru implementarea la nivel național … Indicatori: Număr de persoane monitorizate/tip de screening/populație, incidență, mortalitate și supraviețuire pentru fiecare tip de cancerTermene:– Adoptarea Planului Național pentru prevenirea și controlul cancerului: trimestrul 1 din 2017 … – Registru regional de screening al cancerului de col uterin în stare operațională: trimestrul 4 din 2017 … – Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening: trimestrul 4 din 2018 … Finanțare: Fonduri structurale și de investiții pentru formare/resurse umane/resurse pentru Ministerul Sănătății prin programe naționale de sănătate/Proiectul Banca MondialăEntități responsabile: Ministerul Sănătății, INSP, Institutele Regionale de CancerObiectivele strategiei naționale de sănătate: SO 3.2 Reducerea poverii cancerului prin depistarea în stadiu incipient …  …  + 
Capitolul 3PLANUL REGIONAL PRIVIND SERVICIILE DE SĂNĂTATE PENTRU REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV● Regiunea București-Ilfov are cea mai densă și cea mai urbanizată populație dintre toate regiunile României.● La nivel regional, indicatorii de sănătate sunt, în general, mai buni decât mediile naționale.● Profilurile bolilor sunt foarte diferite între București și Ilfov. București are o povară mare a bolilor cronice și o incidență mică a altor boli, în timp ce Ilfov are o povară relativ mică a bolilor cronice cu incidență mare a altor afecțiuni.● Densitatea tuturor tipurilor de capacități de asistență medicală (medici, unități medicale, paturi de spital) în raport cu dimensiunea populației este cea mai mare din țară, cu excepția medicilor de familie. În București se concentrează vasta majoritate a acestei capacități.1.CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII ȘI PRINCIPALII FACTORI CE CONTRIBUIE LA POVARA BOLII1.1.CARACTERISTICILE GEOGRAFICERegiunea București-Ilfov (B-IF) este situată în sud-estul României și face parte din regiunea istorică Valahia (Figura 9). Este formată din orașul București, capitala României, și județul Ilfov (IF), care înconjoară Bucureștiul. Județul Ilfov are în componență opt centre urbane, 33 de comune și 91 de sate. Cu o suprafață de 1.811 kmp (0,8% din teritoriul țării) și 2,3 milioane de locuitori (11,5% din populația țării), este regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare și cea mai mare densitate a populației din România.Figura 9: Harta Regiunii București-Ilfov … 1.2.ANALIZA DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂPopulația regiunii număra 2,3 milioane de locuitori în anul 2014 și a continuat să crească lent dar constant în ultima decadă. Această tendință de creștere poate fi atribuită județului Ilfov, deoarece populația Bucureștiului a scăzut lent. La nivel regional, cota populației cu vârsta între 25-39 de ani a fost semnificativ mai mare decât media națională (28,2% față de 21,8%), în timp ce populația cu vârsta minimă de 5 de ani era inferioară mediei naționale (28,4% față de 30,5%) (Tabelul 7).Tabelul 7: Populația regiunii B-IF pe grupe de vârstă

	România		B-IF		IF		București
Grupa de vârstă	Populație	%	Populație	%	Populație	%	Populație	%
Total	19.913.193	100,0%	2.283.742	100,0%	424.420	100,0%	1.859.322	100,0%
0-4 ani	960.440	4,8%	115.362	5,1%	23.554	5,5%	91.808	4,9%
5-9 ani	1.067.148	5,4%	110.398	4,8%	25.802	6,1%	84.596	4,5%
10-14 ani	1.060.881	5,3%	87.556	3,8%	21.934	5,2%	65.622	3,5%
15-19 ani	1.084.575	5,4%	83.668	3,7%	21.645	5,1%	62.023	3,3%
20-24 ani	1.161.098	5,8%	131.866	5,8%	22.900	5,4%	108.966	5,9%
25-29 ani	1.399.152	7,0%	213.240	9,3%	34.751	8,2%	178.489	9,6%
30-34 ani	1.367.664	6,9%	209.549	9,2%	37.228	8,8%	172.321	9,3%
35-39 ani	1.575.417	7,9%	217.807	9,5%	42.785	10,1%	175.022	9,4%
40-44 ani	1.539.532	7,7%	171.294	7,5%	35.559	8,4%	135.735	7,3%
45-49 ani	1.468.443	7,4%	172.812	7,6%	32.778	7,7%	140.034	7,5%
50-54 ani	1.147.226	5,8%	122.478	5,4%	21.115	5,0%	101.363	5,5%
55-59 ani	1.416.026	7,1%	164.682	7,2%	26.211	6,2%	138.471	7,4%
60-64 ani	1.328.012	6,7%	150.207	6,6%	24.118	5,7%	126.089	6,8%
65-69 ani	986.459	5,0%	99.092	4,3%	16.636	3,9%	82.456	4,4%
70-74 ani	801.889	4,0%	74.292	3,3%	12.632	3,0%	61.660	3,3%
75-79 ani	745.825	3,7%	70.892	3,1%	11.680	2,8%	59.212	3,2%
80-84 ani	488.622	2,5%	50.383	2,2%	7.875	1,9%	42.508	2,3%
vârsta minimă de85 de ani	314.784	1,6%	38.164	1,7%	5.217	1,2%	32.947	1,8%

Sursa: Institutul Național de StatisticăConform celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populația regiunii B-IF va crește cu aproximativ 3,6% până în 2020 și cu 6% până în 2030. Populația cu vârsta minimă de 65 de ani va crește până la 16,3% din totalul populației în 2020 și până la 17,7% în 2030 (Figura 10).Figura 10: Prognoze demografice și distribuția populației cu vârsta minimă de 65 de aniSursa: Proiecții EurostatRegiunea B-IF are cel mai mare produs intern brut dintre toate cele opt regiuni (12.919 euro pe cap de locuitor, 72% din media națională de 7.500 euro). Numai Bucureștiul contribuie cu 22,7%x din PIB-ul național, iar Ilfov cu 2,46%. Șomajul în regiune este mult mai mic decât media națională (1,9% față de 5,4%) este ușor mai mare la femei decât la bărbați (2,0% față de 1,8%), în contrast cu procentele naționale (4,8% la femei față de 5,4% la bărbați).Regiunea are cel mai mic procent de populație care locuiește în zone rurale ale țării (10,5%), dar această cifră este determinată de populația urbană mare din București. Din cei aproximativ 216.000 de locuitori ai județului Ilfov, peste 5% locuiesc în mediul rural, un procent care este superior mediei naționale (46,1%). Ruralitatea județului Ilfov este, însă, diferită față alte zone ale României. În medie, populația din Regiunea București-Ilfov prezintă cele mai puține privațiuni de natură socio-economică din țară. Rata sărăciei relative*10) din regiune este de 5,5% (date din 2014), aproape cu 20% mai mică decât media națională (25,4%). Aproape 25% din populație este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE)*11) regiunea clasată pe ultimul loc în țară și semnificativ mai mică decât media națională (40%).Notă …

*10) Date de la Institutul Național de Sănătate Publică.
*11) Se referă la situația persoanelor care sunt expuse fie riscului de sărăcie, fie au o situație materială foarte precară sau locuiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii … 1.3.INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII FACTORI CARE CONTRIBUIE LA POVARA BOLILORIndicatorii de sănătate din regiune, atât în București cât și în județul Ilfov, se compară, în general, în mod favorabil cu valorile naționale. Speranța de viață medie în București era mai mare decât media națională (77,9 ani față de 75,4 ani). Populația din mediul rural al județului Ilfov avea indicatori de sănătate mai buni comparativ cu alte județe. Natalitatea în județul Ilfov are cele mai mari valori din țară, în ansamblu și în zonele urbane. Ratele mortalității din toate cauzele și din cauza anumitor boli se situează, de asemenea, printre cele mai mici din țară atât în București cât și în județul Ilfov, cu două excepții: mortalitatea din cauza bolilor psihice este mai mare în Ilfov, fapt parțial explicat prin prezența mai multor unități mari de boli psihice, iar mortalitatea cauzată de cancer este mai mare în București, lucru explicat probabil prin rolul acestui oraș de centru final de trimitere a cazurilor din întreaga parte sudică a României și chiar din restul țării (incidența cancerului în București este mult mai mică decât media națională, vezi mai jos).Date privind incidența bolilor (număr de cazuri noi la 100.000 de locuitori) și prevalența acestora (număr de cazuri la 100.000 de locuitori) în regiune indică două profiluri foarte diferite. În București, ratele de incidență pentru majoritatea bolilor se numără printre cele mai scăzute din țară, pentru unele fiind chiar inferioare mediilor naționale; însă ratele de prevalență pentru unele boli cronice, printre care cardiomiopatia, bolile cerebrovasculare, ciroza și ulcerul, sunt superioare mediei. Pe de altă parte, Ilfov înregistrează rate de incidență peste medie pentru o serie de boli printre care tulburările psihice, bolile infecțioase, tulburări oculare și auditive, boli de piele și tulburări perinatale și legate de sarcină, dar rate de prevalență mult mai mici pentru bolile cronice.Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire în anul 2014 în Regiunea București-Ilfov au fost reprezentate de: bolile respiratorii, boli ale sistemului digestiv, boli ale sistemului osteoarticular, boli urogenitale și boli ale sistemului circulator*12). Profilul incidenței este similar cu cel din celelalte regiuni.Notă …

*12) Date furnizate de autoritățile de sănătate publică județene.În anul 2014, cele mai mari rate de prevalență au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, boli cerebrovasculare și tulburări psihice (Tabelul 8). Cardiomiopatia ischemică și bolile cerebrovasculare au rate mai mari de prevalență decât media națională, în special determinate de cele din București.Tabelul 8: Prevalența bolilor cronice majore în Regiunea Bucureși-Ilfov în 2014 (cazuri la 100.000 de locuitori)

Categoria de boli	România	RegiuneaB-IF	IF	București
Boli hipertensive	11.791,0	10.758,9	5.348,2	11.994,0
Boală cardiacă ischemică	5.733,5	5.924,5	2.435,1	6.721,0
Diabet	3.666,9	3.395,3	1.864,0	3.744,8
Boli cerebrovasculare	1.590,5	1.876,3	871,1	2.105,7
Tulburări psihice și de comportament	1.956,3	1.829,1	205,9	2.199,6

Sursa: INSPAtitudinea în legătură cu sănătatea în regiune este, în general, comparabilă cu datele înregistrate la nivel național. De exemplu, ratele de prevalență a fumatului (27,4%) și a consumului de alcool (56,6%) diferă doar puțin față de mediile naționale. Ratele de consum al fructelor și al legumelor sunt excepții notabile, fiind cu peste 20% mai mari decât mediile naționale. … 1.4.PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE REGIUNII BUCUREȘTI-ILFOVServiciile medicale din Regiunea București-Ilfov se confruntă cu mai multe provocări majore:– Serviciile de îngrijire la nivelul comunității sunt insuficiente în raport cu nevoile comunităților marginalizate din mediul urban din regiune; … – Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de triere a pacienților, ceea ce conduce la supraaglomerarea sistemului spitalicesc; … – Afluxuri substanțiale de pacienți din județele și regiunile învecinate către spitalele din București; … – Modelul de îngrijire este fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate, iar echipele interdisciplinare care ar putea asigura o abordare integrată a îngrijirilor sunt insuficiente. O astfel de abordare integrată a modului de furnizare a serviciilor nu este încurajată în nici un fel; … Un studiu din anul 2013*13) relevă faptul că 13,3% din populația cu vârsta minimă de 15 ani din regiunea București-Ilfov nu s-au putut prezenta la un specialist atunci când au avut nevoie (comparativ cu media națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații, 56,6% au invocat costuri pe care nu și le permit;Notă …

*13) Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de trai ale populației în RomâniaDin cauza problemelor sistematice mai sus menționate, cererea și oferta în sistemul de sănătate sunt dezechilibrate semnificativ. Astfel, lipsa de asistență coordonată din Regiunea București-Ilfov Est necesită în mod imperios intervenție. …  … 2.VIZIUNEA ȘI STRATEGIA DE RECONFIGURARE2.1.VIZIUNEA STRATEGICĂViziunea privind sănătatea în Regiunea București-Ilfov este cea a unui sistem de sănătate restructurat, reformat, de înaltă performanță, care se bazează pe îngrijirea primară și la nivel de comunitate pe scară largă, cu un rol eficient de triere a pacienților, un sistem ambulatoriu consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, vor fi îmbunătățite modul de viață și indicatorii de sănătate."Viziune: O națiune productivă și sănătoasă, prin acces la servicii de prevenție, urgență, curative și de recuperare de calitate, utilizarea eficace și eficientă a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici." Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014- 2020Viziunea regională este conformă cu obiectivele, principiile și prioritățile de înalt nivel ale Strategiei Național de Sănătate, adaptate la nevoie la particularitățile acestei regiuni dens populate și relativ subdezvoltate. Sistemul sanitar din Regiunea București-Ilfov va fi caracterizat prin:Receptivitate, în așa fel încât accesul la îngrijire este semnificativ îmbunătățit, cu un procent mic de nevoi neîndeplinite și un grad mai mic de inegalitate, pentru ca rezultatele legate de sănătate să fie semnificativ îmbunătățite, atât în privința măsurilor absolute cât și raportat la restul țării, cu reducerea marcantă a mortalității și a morbidității;Echitate și protecție financiară, cu diferențe atenuate legate de acoperirea serviciilor medicale și rezultatele pentru sănătate între București județul Ilfov șiEficiență și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și în regim ambulatoriu și o reducere substanțială a numărului de internări ce pot fi evitate. … 2.2.DIRECȚII STRATEGICEDirecțiile strategice concrete pentru Regiunea București-Ilfov sunt următoarele:– Îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijiri primare în mediul rural care înregistrează deficit în județul Ilfov; … – Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accentul pe comunitățile cu populație marginalizată din București și pe mai multe comunități urbane din județul Ilfov; … – Consolidarea serviciilor de îngrijire în regim ambulatoriu în județul Ilfov, mai ales pentru bolile infecțioase; … – Reorganizarea rețelei de spitale în sensul transformării unei cote din paturile de spital pentru îngrijiri acute în paturi pentru îngrijiri în regim de zi precum și pentru îngrijiri pe termen lung, de reabilitare și îngrijiri paliative. … Secțiunea 3 oferă mai multe detalii despre direcțiile propuse de reconfigurare a serviciilor și despre activitățile pe servicii. … 2.3.REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV – CONFIGURAȚIA STRATEGIEI 2020DOMENIUL STRATEGIC ASISTENȚĂ PRIMARĂ

Sănătate publică	Povara ridicată a bolilorcronice, în special a bolilor cardiace hipertensive, a diabetului, a bolilor cerebrovasculare și a tulburărilor psihice; povară peste medie a bolilor infecțioase în județul Ilfov	Consolidarea capacitățiide internare în regim dezi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;	Revizuirea legislației, a standardelor și a acordurilor de finanțare pentru îngrijirea în regim ambulatoriu și internare în regim de zi; Remodelare și pachet de servicii de îngrijire primară și îngrijire în regim ambulatoriu; Revizuirea programei pentru rezidențiatul în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.	Povară redusă a bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare cu privire la aceste boli și acțiuni preventivemai eficiente
Servicii de sănătate	Îngrijire primară distribuită insuficient și inadecvat	Recrutare unui număr de 30-40 de medici de familie, acordând prioritate comunelor fără medic de familie;	Stabilirea unui fond special pentru finanțarea renovării/echipării cabinetelor medicilor de familie; Revizuirea pachetului de beneficii debază pentru a crește capacitatea de reacție a medicilor de familie	Acoperire integrală de către medicul de familie cu o funcție consolidată de triere a pacienților
	Acoperire insuficientă a îngrijirii la nivel de comunitate	Formarea a 10-15 echipe comunitare integrate, acordând prioritate zonelor cu populație marginalizată;	Dezvoltarea echipelor comunitare; consolidarea integrării în centrele de îngrijire primară	10-15 de centre comunitare integrate noi funcționale
	Capacitate a spitalelor distribuită inadecvat	Transformarea unei cote din paturile pentru îngrijiri acute în spital în paturi pentru îngrijiri în regim de ziprecum și pentru îngrijiri pe termen lungîngrijiri paliative și de reabilitare	Consolidarea capacității de îngrijirede urgență, acordând prioritate spitalelor județene; consolidarea capacității de îngrijire a bolilor cronice în raport cu nevoile de servicii medicale demonstrate	Capacitate a spitalelor reconfigurată
	Îngrijire în regim ambulatoriu distribuită inadecvat	Consolidarea capacitățiide îngrijire în regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu pentru specialitățile clinice cu deficit mare și adresabilitate mare; Introducerea de criterii normative pentru distribuția spațială a echipamentelor de înaltă performanță	Rețea de îngrijire în regim ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante
	Procent mare de internărice pot fi evitate	Dezvoltarea unităților de îngrijire în regim ambulatoriu	Consolidarea capacității de îngrijireîn regim ambulatoriu și îngrijire primară; Revizuirea aranjamentelor definanțare în vederea stimulării îngrijirii în regim de zi	Internări ce pot fi evitate cu tratarea pacienților la nivel de îngrijire primară/în regim ambulatoriu/pe termen lung
	Capacitate limitată de îngrijire paliativă în județul Ilfov	Creșterea cu 20% a numărului de paturi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare	Stabilirea unei viziuni pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor de îngrijire (inclusiv forța de muncă necesară)	Pacienți cronici tratați în unități de îngrijire pe termen lung
Măsuri la nivelul sistemului	Provocări structurale: guvernanță deficitară, lipsa capacității tehniceși coordonare insuficientă între părțile interesate din domeniul sănătății	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Un cadru și o strategie clare cu achiziții și asistență din parteatuturor părților interesate
	Utilizare redusă a instrumentelor de planificare	Crearea unei structuri de management în cadrul Ministerului Sănătății care să supervizeze implementarea măsurilor de dezvoltare a serviciilor medicale		Strategii de asistență medicală planificate și coordonate
	Sisteme informative medicale deficitare	Crearea unei soluții electronice de evaluare și gestionare a investițiilor în unitățile de stat de către Ministerul Sănătății		Proces decizional pe bază de dovezi

 …  … 3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE PENTRU REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV3.1.CONSOLIDAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PRIMARĂÎn prezent se estimează un deficit de 172 de medici de familie în regiune, în principal în zonele rurale din județul Ilfov, în vreme ce în București există în surplus de 400 de medici de familie. Planul se concentrează pe combaterea acestei distribuții inegale a resurselor umane și propune o creștere de 2%-5% până în anul 2020 a numărului total de medici de familie, acordând prioritate comunelor din zonele rurale din Ilfov care nu au acces la servicii de îngrijire primară și celor cu acoperire slabă.3.1.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn anul 2014, numărul medicilor de familie raportat de Direcțiile de Sănătate Publică în Regiunea B-IF era de 1.558, reprezentând 13,3% din numărul total de medici de familie la nivel național. Majoritatea dintre aceștia (94%, nr. = 1.464) lucrau în mediul urban iar 6% (nr. = 94) în mediul rural. Această distribuție corespunde profilului de populație urbană-rurală din regiune numai parțial (89% urban – 11% rural), indicând un surplus de medici de familie în mediul urban (nr. = 442 MF în plus) și un deficit în mediul rural (nr. = 145 MF în minus).Acoperirea medicilor de familie în Regiunea București-Ilfov (6,8 la 10.000 de locuitori) se situează peste media națională (5,9 la 10.000 de locuitori), determinată de o mare densitate înregistrată în București (7,5 la 10.000 de locuitori). Indicatorii de acoperire în județul Ilfov, atât pentru mediul urban cât și pentru cel rural, sunt mult mai mici decât în București și inferiori mediei naționale (Figura 11). Numărul mediu al consultațiilor acordate de medicul de familie pe cap de locuitor a fost inferior mediei naționale (2,7) atât în București (2,4%) cât și în Ilfov (1,9).Figura 11: Numărul medicilor de familie la 10.000 de locuitori (2014)Sursa datelor: Institutul Național de Sănătate PublicăÎn anul 2014, existau numai două comune fără medic de familie în Regiunea B-IF (mai exact în Ilfov). Nuci (populație nr. = 750) și Petrăchioaia (populație nr. = 1.344). O simulare realizată pentru a estima numărul ideal de medici de familie în Regiunea București-Ilfov a relevat un deficit de peste 172 de medici în județul Ilfov: 27 în mediul urban și 145 în mediul rural, comparativ cu un surplus de 400 de medici de familie în București.În plus, conform evaluării unităților de îngrijire primară efectuate de Oxford Policy Management, numărul cabinetelor de medicină de familie și al punctelor medicale care necesitau reparații este după urmează*14):Notă …

*14) Oxford Policy Management -TA pentru Unitatea de Management al Proiectelor pentru elaborarea unei strategii de îngrijire primară – februarie 2012– 5 cabinete de medicină de familie necesitau reparații interioare; … – 1 necesita reparații la acoperiș; … – 3 aveau nevoie de sistem de canalizare, încălzire, gaze, renovare; … – 1 necesita reparații exterioare. …  … 3.1.2.Obiective și activități regionale strategicea)Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%, adică vor fi recrutați 30 până la 40 de medici de familie în plus. Acești medici de familie vor fi repartizați în primul rând în comunele fără medici de familie și în cele cu deficit din județul Ilfov; … b)În Regiunea București-Ilfov, aproximativ 80% (nr. = 400) din cabinetele de medicină de familie funcționează în clădiri deținute de autoritățile locale. Din acestea, în jur de 5% au fost reabilitate de autoritățile locale din anul 2012. Pentru restul cabinetelor se vor putea depune cereri de finanțare la nivel național din fondul național de renovare a cabinetelor de medicină de familie. …  …  … 3.2.CONSOLIDAREA ÎNGRIJIRII LA NIVEL COMUNITARNumărul asistentelor comunitare și al mediatorilor sanitari este insuficient în raport cu necesarul de servicii de îngrijire la nivel de comunitate din Regiunea București-Ilfov, cu precădere în București. Cu toate acestea, acoperirea totală în ceea ce privește serviciile este superioară altor regiuni. Planul propune crearea unui număr de 10-15 echipe de îngrijire comunitară integrată, acordând prioritate Bucureștiului și zonelor urbane din județul Ilfov cu populație marginalizată.3.2.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎn anul 2014, existau în Regiunea București-Ilfov 12 asistente comunitare (din care 4 în București) și 8 mediatori sanitari pentru rromi (din care 2 în București). Asistentele comunitare și mediatorii sanitar sunt angajați de autoritățile locale, de obicei în cadrul direcției de asistență socială. Cu toate acestea, salariile asistentelor comunitare sunt finanțate de Ministerul Sănătății. În prezent nu există legislație specifică aplicabilă funcționării acestor centre comunitare. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Educației lucrează în prezent la un cadru comun pentru echipele și centrele de servicii integrate.Din cele aproximativ 37.400 de persoane defavorizate din regiune, aproape două treimi (64%) locuiesc în București. Îngrijirea la nivelul comunității dispune de un personal insuficient în raport cu valorile normative, însă acoperirea acestor servicii este mai bună decât în alte regiuni de dezvoltare, în special în zonele rurale din Ilfov, unde toate cele trei comune cu populație marginalizată avea cel un angajat pentru îngrijire la nivel comunitar. O analiză a deficitului indică faptul că mai este nevoie de încă 64 asistente comunitare (din care 43 în București) și 10 de mediatori sanitari (din care 7 în București) (Tabelul 10). Există o singură echipă de îngrijire la nivelul comunității care funcționează în sectorul 5 din București. În județul Ilfov, nevoile de îngrijiri la nivelul comunității sunt, de asemenea, mai mari în mediul urban comparativ cui cel rural: patru din opt comunități urbane cu populație marginalizată nu aveau niciun serviciu de îngrijiri la nivelul comunității, în ciuda faptului că aveau 45% populație marginalizată (Bragadiru și Voluntari).Tabelul 10: Asistente comunitare și mediatori sanitari în Regiunea București-Ilfov

Indicatori	Rural		Urban
	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional*15)	Situațiaîn 2014	Nevoi teoretice conform normativuluinațional*16)
Județul Ilfov
Număr de comunități cu populație marginalizată	3		8
Număr de locuitori marginalizați	4.778		8.818
Număr de asistente comunitare la 10.000 de locuitori	6,3	+ 8	5,7	+ 13
Număr de mediatori sanitari la 10.000 de locuitori (populația rromă estimată la10%)	2,1	+ 1	5,7	+ 2
București
Număr de comunități cu populație marginalizată	Nu e cazul	Nu e cazul	1
Număr de locuitori marginalizați	Nu e cazul	Nu e cazul	23.785
Număr de asistente comunitare la 10.000 de locuitori	Nu e cazul	Nu e cazul	1,7	+ 43
Număr de mediatori sanitari la 10.000 de locuitori (populația rromă estimată la10%)	Nu e cazul	Nu e cazul	0,8	+ 7

Legendă: n/a – nu este cazulSursa: Analiza datelor de la Institutul Național de Sănătate PublicăNotă …

*15) Valoarea de referință: populația în 2014
*16) Valoarea de referință: populația în 2014

 … 3.2.2.Obiective și activități strategice regionalea)Formarea unui număr de 10-15 de echipe comunitare integrate în Regiunea București-Ilfov până în anul 2020, în zonele cu concentrație mare a populației marginalizate. Se va acorda prioritate comunelor cu populație marginalizată fără medici de familie și zonelor urbane din București și Ilfov, unde deficitele sunt cele mai acute. Criteriile de stabilire a priorităților în selecția cererilor se vor baza pe:– Suport logistic și financiar pentru costurile operaționale ale centrelor comunitare integrate, asigurate de autoritatea locală (inclusiv o contribuție la plata salariilor personalului de îngrijire comunitară); … – Localitățile/zonele incluse în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Locale; … – Localități fără medic de familie; … – Localități care au în componență cel puțin 3 sate; … – Asigurarea personalului minim care să asigure funcționarea centrului; … – Statut juridic și stare fizică adecvate ale unităților existente; … – % de populație de etnie rromă din totalul populației din zonă; … – Numărul femeilor aflate la vârsta de reproducere de 15-49 ani; … – Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 5 ani; … – Numărul adulților cu vârsta minimă de 65 de ani. …  … b)Atragerea și angajarea personalului de îngrijire la nivel de comunitate (asistentă comunitară și mediator de sănătate unde este cazul) pentru a susține și a completa (în special prin vizite pe teren) activitatea medicilor de familie și a lucra sub supravegherea medicului de familie. Numărul angajaților comunitari va crește până la 20% în perioada 2017-2020. Personalul nou recrutat va fi alocat în primul rând în:– Cele 10-15 de echipe comunitare integrate noi; … – Comunele fără medici de familie și zonele urbane din București și Ilfov (dacă sunt diferite de cele anterior menționate); …  …  …  … 3.3.STRATEGIA DE RECONFIGURARE A SPITALELORRețeaua regională de spitale va fi restructurată astfel încât să răspundă fragmentării și slabei coordonări. Unitățile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu și cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile non-acute. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătățită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.3.3.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteRegiunea București-Ilfov are cel mai mare număr și cea mai mare densitate de spitale dintre toate regiunile de dezvoltare. În anul 2014 existau 91 de spitale, din care 83 numai în București Densitatea spitalelor este cea mai mare din țară (3,24 la 100.000 de locuitori), însă trebuie ținut cont și de aptul că unele spitale (în special cele 12 institute din București) primesc mulți pacienți din afara Regiunii București-Ilfov. 65 din cele 91 de spitale au făcut raportări privind activitatea lor folosind sistemul național al clasificării pe grupe de diagnostice. 60 în București și 5 în județul Ilfov (Tabelul 11).Tabelul 11: Rețeaua de spitale existentă

Spitale	Acut	Cronic	TOTAL	Spitalede statde boliacute	Spitaleprivatede boliacute	Unități medicalede stat de boli cronice	Unități medicaleprivate de boli cronice	TOTAL
București	55	5	60	39	16	3	2	60
Ilfov	3	2	5	2	1	0	2	5
Total	58	7	65	41	17	3	4	65

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015Spitalele din Regiunea București-Ilfov concentrează 21% din numărul total al internărilor din România. Modelele de internare în funcție de unitate diferă semnificativ între București și Ilfov. În București, institutele (31%) și spitalele de urgență (37%) primesc majoritatea cazurilor de internare. În Ilfov, pe de altă parte, spitalul județean "Sf. Împărați Constantin și Elena" primește aproape 70% din totalul cazurilor de internare și peste 25% din cazuri sunt consultate la spitalele de boli cronice sau spitalele cu o singură specialitate.

Factorul de atracție teritorială al Regiunii București-Ilfov se reflectă în cota ridicată de cazuri internate din afara regiunii. Până la 45% din cazurile acute provin din alte regiuni, în special din Sud și Sud-Est. Prin comparație, alte regiune atrag mai puțin de 10% din cazurile acute din exterior. Situația rezidenților din regiunea sudică este notabilă: în medie, 35% din cazurile acute înregistrate la acești pacienți merg la spitalele din București, în special din județele Giurgiu (61% din totalul cazurilor din județ) și Călărași (48%). Același lucru este valabil și pentru cazurile cronice. În anul 2014, 18 spitale din București-Ilfov aveau mai mulți pacienți cronici din afara regiunii decât din interior. Cele două mari excepții sunt Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" și Spitalul Clinic Colentina, care a primit de până la 14 și, respectiv, 6 ori mai mulți pacienți din afara Bucureștiului decât din București.Dincolo de teritorialitate, activitatea spitalelor din Regiunea București-Ilfov diferă substanțial de celelalte regiuni din mai multe puncte de vedere:● Un procent relativ mic de pacienți internați ca urgențe (39%, cel mai mic din țară față de media națională de 48%). Acest lucru este determinat de numărul mic de internări în regim de urgență la spitalele orășenești și municipale (în jur de 20%), peste jumătate din mediile naționale aferente. Excepțiile notabile în materie de specialități medicale cu rate relativ mari de internări în regim de urgență sunt neonatologia și bolile infecțioase (copii).● Un procent relativ mare de pacienți cronici (7% față de media națională de 4%). Acesta este determinat de spitalele din județul Ilfov care primesc 11% cazuri cronice din numărul total de internări, în vreme ce spitalele din București primesc 7% cazuri cronice.● Cea mai mare parte din internările în regim de zi din țară: de două ori media națională (3.025 internări în regim de zi la 10.000 de locuitori față de 1.542, cât este media națională) și de trei ori mai mare decât în orice alt județ cu un centru universitar în domeniul medical. Aceasta este în mare parte determinată de spitalele din București, cu de 10 ori mai multe internări în regim de zi la 10.000 de locuitori decât Ilfov (3.716 față de 340). Spitalele cu o singură specialitate reprezintă două treimi din numărul total de internări în regim de zi, indiferent că sunt institute (40%) sau alte spitale (26%); prin comparație, la nivel național, internările în regim de zi sunt relativ echilibrate în rândul tuturor tipurilor de spital. În cele din urmă, cazurile chirurgicale în regim de zi sunt cel mai puțin reprezentate dintre toate regiunile de dezvoltare, ceea ce indică faptul că, în această regiune, cazurile chirurgicale prezentate sunt mai complexe decât media națională și necesită spitalizare coninuă.● Cea mai diversă patologie dintre toate regiunile, mai ales în București. Primele 5 diagnostice acute la internare reprezintă mai puțin de 2% din totalul internărilor.Vasta majoritate a rezidenților din Ilfov au acces la spitalele din București (89% din cazurile acute). Rețeaua limitată de spitale din Ilfov și apropierea de București explică parțial această situație. În general, activitatea spitalicească din Ilfov este mult mai redusă comparativ cu București și cu mediile naționale: Ilfov are mult mai puține cazuri de internare per spital (4.000 față de 12.000 câte sunt în București); o rată a cazurilor rezolvate cu succes în spitale (37 la 10.000 de locuitori), ceea ce înseamnă mult mai puțin decât media națională (131 la 10.000 de locuitori) și București (161 la 10.000 de locuitori) și o rată scăzută de ocupare a saloanelor de boli acute (64%) comparativ cu 74% în București, a treia cea mai mare din țară.Activitatea spitalicească din regiune, mai ales în București, este și cea mai mare din țară. Numărul de paturi pentru îngrijiri acute este de 6,9 la 1.000 de locuitori, cel mai mare dintre toate regiunile. Numărul internărilor cu boli acute este de 37,4 la 100 de locuitori, dar și cel mai mare la nivel național, confirmând faptul că spitalele din București sunt cele unde sunt trimiși pacienți din întreaga parte sudică a României și nu numai (Figura 12). Este de remarcat faptul că această rată se referă la internările în spitalele bucureștene și nu la internările în rândul locuitorilor din București: numărul celor din urmă sunt aproape identice cu media națională (20,5%).Figura 12: Paturi pentru boli acute și rata de internare pe populațiiSursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății pentru anul 2015Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii '50 și '60 cu pavilioane adăugate la structura inițială în anii '70 și '80. Având în vedere vechimea clădirilor, serviciile clinice mai degrabă au evoluat odată cu timpul în loc să fie planificate strategic. Spre deosebire de celelalte regiuni, clădirile spitalelor sunt mai puțin răspândite, iar majoritatea au fost reabilitate în ultimii 15 ani. … 3.3.2.Strategia de reconfigurare a spitalelorRețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura eficiența costurilor și utilizarea optimă a serviciilor.a)Numărul paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din regiune va scădea până în 2020-2022, în timp de numărul cazurilor de îngrijire în regim de zi va crește. Această reducere se bazează pe:– Diminuarea numărului de internări în spital de la 20,5 la 100 de locuitori, cât este în prezent, până la 18,0 la 100 de locuitori în 2020; … – Susținerea procesului de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la internarea pentru îngrijire în regim de zi; … – Ratele de ocupare în spital stabilite la minim 80%. … – ALS este stabilit la 6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem de asistență medicală regional integrat, spitalele vor primi, pentru un procent din pacienții lor, cazuri foarte complexe, care necesită internare mai îndelungată din cauza complexității tratamentului. … Tabelul 12: Proiecții privind capacitățile de îngrijire a bolilor acute

	2014	Ținta pentru 2020
Internări în spital	467.812	579.616
Numărul internărilor la 100 de locuitori	20,5	18,0
% de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	12%
Număr de internări pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	71.541
Număr de internări	467.812	596.176
Durata medie de internare	5,5	6,00
Numărul zilelor de internare	2.992.388	3.296.344
Rata de ocupare (%)	84,7	80,0
Numărul paturilor din spitale	14.689	11.289
Numărul locurilor pentru îngrijire în regim de zi	Nu e cazul	238
Total	14.689	11.527

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAceastă reducere a numărului de paturi va fi realizată atât prin: (i) transformarea în întregime a anumitor spitale de boli acute în unități de îngrijire pe termen lung și/sau alte unități de stat (de exemplu, spitale cu o singură specialitate) cât și prin (ii) reducerea numărului de paturi din spitalele de boli acute rămase. … b)Spitalele de importanță strategică pentru rețeaua regională de spitale vor beneficia de diferite proiecte de renovare și dotare cu echipamente.Rezultate:Sistem nou de guvernanță (cadru și capacitate)Sistem nou de administrare a spitalelor și e alocare a resurselorGestionarea eficientă a traseului pacientuluiGestionarea eficientă a capacității (planificare) …  …  … 3.4.REȚEAUA DE URGENȚĂ ÎN REGIUNERețeaua de urgență din regiune va fi consolidată. Din cele 12 structuri spitalicești care primesc cazurile urgente din Regiunea București-Ilfov (nouă unități de primiri urgențe și trei unități cardiopulmonare), 11 (toate cele nouă unități de primiri urgențe și trei unități cardiopulmonare) sunt în curs de dotare prin proiectul finanțat de Banca Mondială, în curs de derulare. Analiza este în curs de realizare (finalizare estimată pentru începutul anului 2017) între Ministerul Sănătății și grupul de lucru tehnic care a stabilit prioritățile de investiții pentru proiectul cu Banca Mondială în scopul identificării structurilor ce ar trebui luate în considerare pentru reabilitare/modernizare/dotare. … 3.5.DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN REGIM AMBULATORIU CLINIC ȘI PARACLINICCapacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi consolidată în regiune. În plus, mai multe ambulatorii integrate din București vor fi reabilitate/renovate/dotate. Accentul va fi pus în principal pe îmbunătățirea furnizării serviciilor în specialitățile clinice principale și în specialitățile care înregistrează deficit mare și o mare adresabilitate regională, diferențiat pentru București și județul Ilfov. Pentru Ilfov, domeniile prioritare sunt trei specialități principale (pediatria, medicina internă și chirurgia generală) precum și cardiologia, otorinolaringologia, imunologia și bolile infecțioase. Pentru București, domeniile prioritare sunt reabilitarea, neurologia pediatrică, gastroenterologia, oncologia medicală și pediatria.3.5.1.Diagnosticarea situației actuale și principalele deficiteDin 514 unități ambulatorii în Regiunea București-Ilfov, marea majoritate se află în București (94%, nr. = 483). Cea mai mare parte din ele (60%) sunt cabinete medicale individuale (CMI), urmate de ambulatoriile de specialitate (34%) și ambulatoriile integrate (6%) (Figura 13). Majoritatea sunt în București, în timp ce în Ilfov predomină unitățile specializate.Figura 13: Distribuția unităților ambulatorii de specialitate pe categoriiSursa: SNSPMPDSBDisponibilitatea unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu din Regiunea București-Ilfov este de departe superioară tuturor celorlalte regiuni. Densitatea cabinetelor de îngrijire în regim ambulatoriu este cea mai mare din țară (22,5 la 100.000 de locuitori față de 12,9 la 100.000 de locuitori). Această valoare este determinată de numărul mare de clinici ambulatorii (7,8 la 100.000 de locuitori) și cabinetelor medicale individuale de specialitate (13,4 la 100.000 de locuitori). Pe de altă parte, concentrarea ambulatoriilor integrate este ușor mai mică decât media națională (1,3 la 100.000 de locuitori față de 1,4 la 100.000 de locuitori).Activitatea în regim ambulatoriu din regiune este cea mai intensă din țară. Numărul consultațiilor și al serviciilor acordate de fiecare medic, precum și numărul de consultații și servicii pe cap de locuitor sunt cele mai mari din țară și adesea de două (sau mai multe) ori decât mediile lor naționale. De exemplu, numărul mediu al consultațiilor per medic se situează este de 152,4 comparativ cu media națională de 91,9%. În mod similar, numărul consultațiilor la 10.000 de locuitori este de 1.956, dublu față de media națională de 859 de consultații la 10.000 de locuitori.Activitatea ambulatoriilor în București este mult mai intensă decât în județul Ilfov. Volumul de lucru al medicilor din ambulatorii din București depășește 200 de consultații acordate de fiecare medic și este cel mai mare din țară pentru toate specialitățile clinice, în vreme ce în județul Ilfov se înregistrează o adresabilitate redusă pentru majoritatea specialităților. Specialitățile cu o activitate relativ mare pe medic în județul Ilfov sunt cardiologia, medicina internă, pediatria, imunologia și urologia. Dintre acestea, cardiologia, medicina internă, pediatria și imunologia înregistrează, de asemenea, un deficit de medici. În medie, activitatea ambulatoriilor din județul Ilfov se situează sub media națională din punct de vedere al consultațiilor pe cap de locuitor (549 față de 859 la 10.000 de locuitori) și ușor mai mare din punct de vedere al serviciilor furnizate pe cap de locuitor (170 față de 156 la 10.000 de locuitori).La nivel regional, specialitățile medicale care înregistrează deficit de medici și grad mare de adresabilitate sunt medicina internă, reabilitarea medicală, imunologia, gastroenterologia, reumatologia, oncologia și reumatologia. Comparativ cu nivelurile naționale, există o adresabilitate mai mică pentru o serie de specialități, care includ neonatologia, bolile infecțioase, chirurgia vasculară, chirurgia plastică, diabetul, nefrologia și neurochirurgia.Din cele 30 de ambulatorii integrate din Regiunea București-Ilfov (inclusiv ambulatoriile integrate din spitalele de boli cronice), trei au fost deja incluse în Programul Operațional Regional anterior, 2007-2013. Două erau în București (Spitalul Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu" și Spitalul de Ortopedie Foișor) și unul în Ilfov (Spitalul Județean de Urgență Ilfov).Distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică) este asemănătoare cu distribuția în ansamblu a clinicilor ambulatorii. Vasta majoritate a acestora sunt concentrate în București (87%, nr. = 174) (Tabelul 13). Majoritatea acestor unități sunt clinici private, atât în București cât și în județul Ilfov (Tabelul 14).Tabelul 13: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice

JUDEȚ	București	Ilfov	Număr total de cliniciambulatorii în Regiunea Nord-Est
NR. DE CLINICI	174	23	197
PONDERE TOTALĂ	86,8%	13,2%	100%

Sursa: SNSPMPDSBTabelul 14: Numărul și distribuția clinicilor ambulatorii care oferă servicii paraclinice în Regiunea București-Ilfov, pe tipuri

JUDEȚ	București	Ilfov	TOTAL
CLINICI AMBULATORII ÎN SPITAL	12	1	13
CLINICI AMBULATORII PRIVATE	162	22	184
TOTAL	174	23	197

Sursa: SNSPMPDSB … 3.5.2.

Obiective strategice regional și plan de dezvoltarePentru a asigura un acces echitabil la aceste servicii la nivel regional, capacitatea de îngrijire în regim ambulatoriu va fi îmbunătățită în regiune. Activitatea redusă a ambulatoriilor din Ilfov comparativ cu cea din București indică faptul că rezidenții din Ilfov preferă să se prezinte la unitățile din București. Pe de o parte, consolidarea capacității de îngrijire în regim ambulatoriu în Ilfov este importantă pentru acordarea unor îngrijiri mai cuprinzătoare și mai receptive locuitorilor din Ilfov; pe de altă parte, este foarte probabil ca facilitățile din București să îi atragă în continuare pe aceștia dat fiind gradul superior de funcționalitate și apropierea acestor facilități, indiferent de nivelul investiției în unitățile din Ilfov.La nivel regional, disponibilitatea unităților de îngrijiri în regim ambulatoriu este, în general, satisfăcătoare, iar accentul în dezvoltare trebuie pus pe capacitatea de stabilire a specialităților clinice prioritare și pe renovarea/reabilitarea/dotarea unităților existente. Dat fiind faptul că București și județul Ilfov prezintă un profil de îngrijiri ambulatorii atât de diferit, direcțiile lor de dezvoltare trebuie analizate separat.Pentru Ilfov prioritățile sunt:– Creșterea numărului de medici pentru specialitățile de bază, în special pentru medicina internă, chirurgia generală și pediatria, care în prezent înregistrează deficit de medici … – Consolidarea anumitor specialități care prezintă un deficit de medici, adresabilitate mare și povară a bolilor. Printre acestea se numără cardiologia, ENT, imunologia și bolile infecțioase. … – Revizuirea și reducerea țintelor normative pentru medici pentru domeniile clinice cu grad redus de adresabilitate. … Pentru București, prioritatea este aceea de a consolida acoperirea cu medici în domeniile clinice cu deficit acut de medici, povară mare a bolilor și grad foarte ridicat de adresabilitate, de exemplu reabilitarea medicală, gastroenterologia și oncologia medicală. Mai mult, numai două din 28 de ambulatorii integrate din București au fost renovate prin programul operațional regional anterior și, prin urmare, sunt necesare alte lucrări de renovare/reabilitare. …  … 3.6.DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRILOR PE TERMEN LUNG ȘI A CELOR DE RECUPERAREDată fiind capacitatea insuficientă a îngrijirilor pe termen lung și a celor de recuperare în raport cu nevoile estimate, planul propune o creștere a îngrijirilor paliative, de recuperare și pe termen lung cu 25% (aproximativ 1.000 de paturi) până în 2020. Mare parte din aceste creșteri va fi obținută prin restructurarea paturilor pentru îngrijiri acute în cadrul procesului de reconfigurare a rețelei regionale de spitale.3.6.1.Analiza situației actuale și principalele deficiteÎngrijirile de recuperare și pe termen lung sunt acordate în prezent în 32 spitale, atât spitale de boli cronice și cât și secții dedicate în cadrul spitalelor de boli acute), cu un total de 3.256 de paturi. Aproximativ 32% din aceste paturi sunt paturi de reabilitare, 21% sunt pentru geriatrie și gerontologie și aproximativ 10% sunt pentru oncologie. Activitatea de îngrijiri pentru bolile cronice se reflectă numai parțial în structura paturilor: peste 40% din cazurile cronice au fost internate în secțiile de reabilitare, urmate de secțiile de pneumologie (11%) (Figura 14).Figura 14. Procentul de cazuri cronice în funcție de secțiile unde au fost internate (%)București-Ilfov este singura regiune (Figura 12) din țară unde există un surplus al capacității de îngrijire paliativă raportat la nevoile estimate. În total 111 paturi sunt disponibile în regiune pentru îngrijirile paliative, reprezentând 17% din capacitatea totală de îngrijiri paliative din țară. Două treimi din paturi sunt în București iar o treime în județul Ilfov. Morbiditatea paliativă din regiune era dominată de cazurile oncologice (96%), cea mai mare cotă dintre toate regiunile. Pe locul al doilea, la distanță, se situează morbiditatea cardiacă fără insuficiență cardiacă. În ceea ce privește furnizorii care oferă servicii de îngrijire paliativă la domiciliu pe lângă paturile de îngrijire paliativă, în București, 127% din necesar este acoperit de capacitatea existentă, în timp ce în Ilfov se acoperă aproximativ 33% din necesar – procent oricum superior mediei naționale (27%). … 3.6.2.Planul de dezvoltare strategică regionalăNumărul paturilor pentru îngrijire pe termen lung va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … Numărul total al locurilor în pat/zi pentru îngrijire pe termen lung și de recuperare din regiune va fi adaptat la aceste ținte și va reprezenta un total de aproximativ 3.800 de locuri în pat/zi, adică o creștere de 20% (Table 15).Tabelul 15: Număr de paturi de recuperare/ÎTL în viitor în Regiunea Nord-Est

	Recuperare	Paliative	ÎTL
București	558	372	1.907
Ilfov	146	97	385
TOTAL	704	469	2.292
TOTAL GENERAL: 3.775

Sursa: Analiza datelor de la Ministerul Sănătății și SNSPMPDSBAcest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituțiile specializate de îngrijire pe termen lung cât și în secțiile de ÎTL din spitalele de boli acute. Acolo unde este cazul, consolidarea instituțiilor de ÎTL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de boli acute din regiune. O parte din clădirile redundante de îngrijiri a bolilor acute vor fi transformate în unități de îngrijire pe termen lung. Următoarele criterii vor fi aplicate în stabilirea priorității cu care vor fi dezvoltate unitățile de ÎTL:a)Susținerea și implicarea autorităților locale și a comunității locale; … b)Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor pentru îngrijirea bolilor acute din zonă, de exemplu va permite externarea mai devreme a pacienților cu boli acute; … c)Îngrijirea paliativă nu este disponibilă în zonă la data curentă. … Concomitent va fi dezvoltată în regiune o rețea de echipe de îngrijiri paliative pentru asistență la domiciliu. Pentru regiune va fi elaborat un plan de dezvoltare a resurselor umane pentru ÎTL, care va include și o separare a activităților de formare ce urmează a fi analizate pentru medici, asistente, precum și pentru personalul de paramedici specializați. Va fi implementat un sistem de trimitere a pacienților, cu protocoale care descriu condițiile de trimitere către serviciile de îngrijire paliativă de specialitate (gravitatea și complexitatea cazurilor/problemelor). …  … 3.7.ASPECTE TRANSVERSALE ȘI CONDIȚII NECESARE3.7.1.Implicații din punct de vedere al resurselor umaneImplicațiile planificării aspectelor de sănătate la nivel regional NE din punct de vedere al resurselor umane sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos, pe segmente.Tabelul 16: Rezumatul principalelor implicații din punct de vedere al resurselor umane

Componentă	Implicații
Îngrijire primară	Numărul medicilor de familie va crește cu 2% până la 4%
Echipe de îngrijire la nivelul comunității	Numărul angajaților din serviciile de îngrijire la nivelul comunității va crește cu 20%
Sectorul spitalicesc	Strategia de reconfigurare are ca obiectiv raționalizareanumărului de paturi, evitarea duplicării serviciilor nejustificate și reducerea numărului de internări. În acest context, implicațiile vor fi limitate din punct de vedere al personalului suplimentar necesar. Pe de altă parte, cum spitalele au deficit de personal în acest moment (conform capacității lor teoretice), strategia de restructurare va permite reechilibrarea acestei situații.
Centre ambulatoriide specialitate	Este imposibil să anticipăm cu exactitate implicațiile dezvoltării acestor facilități deoarece necesarul de resurse umane va depinde de modelul de guvernanță/ finanțare care va fi aplicat; 100% public, 100% privat sau parteneriat public-privat. Cu toate acestea, pentru entitățile publice și cele în parteneriat public-privat, aprobarea proiectului se va acorda pe baza unei estimări clare a viitoarelor volume de lucru și a certitudinii că personalul necesar va fi disponibil să asigure funcționarea corespunzătoare a serviciului.
Recuperarea și îngrijirea pe termen lung	Capacitatea de furnizare în regiune a serviciilor de îngrijire pe termen lung și de recuperare va fi crescută cu 30% în unitățile de ÎTL, spitalele de boli acute și serviciile de îngrijire la domiciliu. Se va elabora un program de dezvoltare a resurselor umanela nivelul regiunii pentru a rezolva problemele legate deajustările cantitative și calitative necesare.

 … 3.7.2.Organisme responsabile de implementarea Planului Regional de Servicii de Sănătate și nivelurile localeLa nivel central, cele opt Planuri Regionale de Servicii de Sănătate (PRSS) vor fi coordonate de un secretar de stat numit în acest sens. Va fi înființat un Comitet de management cu rolul de a supraveghea evoluția la nivel național a punerii în aplicare a planurilor; Comitetul va fi format din secretari de stat, directorii de departamente relevante din Ministerul Sănătății și reprezentanți ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Școlii Naționale pentru Sănătate Publică și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății dezvoltă în prezent, cu sprijinul Băncii Mondiale, o structură menită să îmbunătățească performanța procesului decizional și procesul de implementare pentru investiții în facilități sanitare publice. Rolul exact al acestei structuri în gestionarea zilnică a investițiilor se află în curs de dezvoltare, aceasta urmând să fie integrată, după finalizare, în structura de guvernanță centrală.Figura 17: Organizarea managementului cu titlu ilustrativ (în curs de realizare)Diferite grupuri de lucru vor fi înființate și organizate în jurul obiectivelor strategice identificate în cele opt PRSS, inclusiv:– Un grup de lucru concentrat pe consolidarea îngrijirilor primate și la nivel comunității (pachet de servicii, plată pe criterii de performanță etc.); … – Un grup de lucru concentrat pe restructurarea spitalelor și tranziția de la serviciile intraspitalicești la cele în regim ambulatoriu. … La nivel regional:– În fiecare județ va fi înființat un comitet director județean în subordinea consiliului județean, format din reprezentanții autorităților județene și locale, ai autorităților de sănătate publică județene, ai casei județene de asigurări de sănătate și ai asociațiilor de cadre medicale (în special medici de familie). Comitetul director județean va avea în componență și reprezentanți ai pacienților, cu rol consultativ. Acest comitet director va fi însărcinat cu conceperea și implementarea activităților specifice județului și prevăzute în Planul Regional privind Serviciile de Sănătate pentru Regiunea București-Ilfov, precum și cu monitorizarea evoluției și evaluarea impactului punerii în aplicare. … – Comitetul director regional, format din reprezentanți ai comitetelor directoare județene și un reprezentant al Ministerului Sănătății, va fi responsabil cu conducerea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare în ansamblu a PRSS pentru Regiunea București-Ilfov, colaborând îndeaproape cu comitetele directoare județene. Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov va fi reprezentată în cadrul comitetului director regional cu rol consultativ pentru a asigura coordonarea cu dezvoltările între sectoare și prioritățile pentru regiune. … – Pot fi, de asemenea, înființate grupuri de lucru tehnice specifice (conform nevoilor și priorităților din regiune) pentru a susține activitatea comitetului director regional. …  …  … 3.8.STABILIREA PRIORITĂȚILOR ȘI GRAFICUL GANTT3.8.1.Priorități de investițiiPentru Regiunea București-Ilfov, prioritățile în materie de investiții sunt:

Ordine	Investiție	Valoare orientativăa investiției (milioane de euro)	Surse de finanțare orientative*17)
1	Dezvoltarea centrelor de îngrijireîn regim ambulatoriu	Între 2,7 și 4,2 pe centru	Se va discuta cu autoritățile locale
2	Crearea a 10-15 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității	1,0	Se va discuta cu autoritățile localedin localitățile vizate
3	Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și asistența de urgență	Urmează să fie evaluată	Banca Mondială
4	Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de recuperare	18,0	Banca Mondială

Notă …

*17) Componenta de finanțare internă va fi clarificată în urma elaborării Planului de Investiții Multianual al Ministerului Sănătății (în curs de desfășurare). … 3.8.2.Graficul GanttGraficul Gantt al activităților prioritizate este prezentat în Figura 18 de mai jos.Figura 18. Graficul Gantt pentru investițiile prioritare propuse

Prioritate/Activitate

2017

2018

2019

2020

Coordonator [parteneri]

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Trim.1

Trim.2

Trim.3

Trim.4

Restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente în anumite spitale de boli acute (unitatea de terapie intensivă și spitale de valoare strategică pentru rețeaua de spitale regională) și îngrijirea de urgență

1. Reabilitarea secțiilor de terapie intensivă

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

2. Consolidarea rețelei regionale de îngrijire de urgență

MS [MAI]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

3. Restructurarea și reabilitarea spitalelor de importanță strategică

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

4. * Instituirea unuimecanism în cadrul Ministerului Sănătății care să analizeze deciziile de investiții

MS [BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, îngrijire paliativă și de recuperare

5. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL, BM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

6. * Dezvoltarea uneiviziuni asupra furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv necesarul de forță de muncă)

MS

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Dezvoltarea centrelor de îngrijire în regim ambulatoriu

7. Renovare și achiziție de echipamente

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

8. * Recrutarea medicilor în zonele cu priorități clinice

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

9. * Revizuirea contractului cadru șia tarifelor pentru îngrijirea în regim ambulatoriu

MS [CNAS]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Crearea a 10-15 echipe noi integrate de îngrijire la nivelul comunității

10. Implicarea comunităților și a autorităților locale

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

11. Recrutarea personalului de îngrijire comunitar

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

12. Formarea echipelor comunitare

MS [CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

13. * Finalizarea standardelor privind serviciile de îngrijire la nivelul comunității

MS [MM]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

14. * Identificarea mecanismelor de finanțare pentru a atrage și a păstra personalul de îngrijire la nivel decomunitate

MS [INSP, CL]

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒

Legendă:MS – Ministerul Sănătății;MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor VârstniceMAI – Ministerul Afacerilor InterneINSP – Institutul Național de Sănătate PublicăSNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – BucureștiCNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate;CL – Consilii locale;CE – Comisia Europeană;BM – Banca Mondială.Notă:Activitățile scrise cu caractere cursive (notate cu *) se referă la măsuri la nivel național pentru a susține activitățile specific regionale. Legendă: MS – Ministerul Sănătății; MM – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice MAI – Ministerul Afacerilor Interne INSP – Institutul Național de Sănătate Publică SNSPMPDSB – Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar – București CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate; CL – Consilii locale; CE – Comisia Europeană; BM – Banca Mondială. …  …  …  + 
Anexa nr. 1Ținte normative folosite în estimarea deficitelor în serviciile de sănătateA.Îngrijire primarăa)Mediul urbana.1 medic de familie și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 2.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 4 școli …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 medic de familie și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 1.000 de locuitori … b.1 medic de școală, 1 stomatolog și 1 asistentă angajată cu normă întreagă la 4 școli … c.cel puțin un centru de permanență …  …  … B.Îngrijire la nivelul comunitățiia)Mediul urbana.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 500 de locuitori asistați …  … b)zonele rurale fără grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați …  … c)zonele rurale cu grupuri vulnerabilea.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 420 de locuitori asistați … b.1 asistentă comunitară și 1 mediator de sănătate la 250 de locuitori asistați pentru comunitățile din zone cu acces dificil …  … Criterii pentru stabilirea zonelor cu acces dificil:– comunități rurale cu o densitate a populației mai mică de 50/kmp … – condiții geografice … – altitudine mai mare de 600m sau pantă mai abruptă de 15% … – Delta Dunării … – Accesul rutier este dificil pe toată durata anului … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 50km de cel mai apropiat centru de ambulanță … – Numărul de așezări (în afară de cele care îndeplinesc criteriile de mai sus) aflate la o distanță mai mare de 150km de cea mai apropiată unitate medicală cu paturi …  … C.Îngrijire în regim ambulatoriu– 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru fiecare specialitate clinică ambulatorie de bază*18) la 10.000 de locuitori specialitate clinică ambulatorie la 10.000 de locuitoriNotă …

*18) Medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală … – 1 medic specialist angajat cu normă întreagă și 1 asistentă angajată cu normă întreagă pentru toate celelalte specialități clinice la 50.000 de locuitori … – 1 medic laborant angajat cu normă întreagă și 2 asistenți laboranți angajați cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic radiolog angajat cu normă întreagă și 1 asistent radiolog angajat cu normă întreagă la 10.000 de locuitori … – 1 medic de recuperare și 2 asistente de recuperare angajate cu normă întreagă la 5.000 de locuitori … – 1 fizioterapeut, 1 psihoterapeut și 1 logoped la 10.000 de locuitori … – echipamente medicale (date provizorii până la realizarea analizelor detaliate pe baza volumului de lucru) … – 1 computer tomograf la 200.000 de locuitori … – 1 aparat de rezonanță magnetică la 250.000 de locuitori … – 1 ecograf la 10.000 de locuitori …  … D.Îngrijire paliativă– Recuperare: 30 de paturi la 100.000 de locuitori; … – Îngrijire paliativă: 20 de paturi pentru îngrijire paliativă la 100.000 de locuitori; … – Gestionarea îngrijirii pe termen lung și a persoanelor vârstnice: 6 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de cel puțin 65 de ani … – 1 medic angajat cu normă întreagă și 2 asistente angajate cu normă întreagă la 40 de pacienți curenți … – 1 echipă de îngrijire la domiciliu la 20.000 de locuitori …  … –––