PLANUL din 23 decembrie 2021

1. Actualizarea datelor privind evoluția populației de castor la nivel național

Scop

Actualizarea periodică a informațiilor referitoare la populația de castor la nivel național pentru determinarea stării de conservare a speciei

Descriere

Evaluarea stării de conservare a speciei Castor fiber la nivel naţional/pe regiuni biogeografice necesită actualizarea informaţiilor existente referitor la efectivul populaţiei raportat la suprafaţa habitatelor favorabile, dispersia şi dinamica speciei, tendinţa populaţiei, etc.

Principalele activităţi care se vor implementa sunt:

1. Estimarea populației la nivel național, pe regiuni biogeografice, bazine hidrografice, județe și fonduri cinegetice

   Castorul eurasiatic a fost reintrodus relativ recent (1998-2003), populația aflându-se încă intr-o faza instabilă din punct de vedere al distribuției efectivelor. La nivel național s-au observat nuclee populaționale aflate în faza incipientă de evoluție cât și altele în faze de climax sau declin.

   Pe aceste considerente activitatea de estimare a populației la nivel național se va realiza cu o periodicitate de 10 ani, în funcție de starea de conservare a speciei, și prevederile legislative naționale/europene.

   Principalele metode de estimare sunt inventarierea adăposturilor active, a semnelor de prezență, observații directe sau indirecte (camere foto capcană), în conformitate cu informațiile publicate în ghidurile de monitorizare a speciilor protejate și articolele științifice de specialitate.

   Cu toate că mobilitatea speciei este redusă, se vor planifica lucrările din teren cu precădere în perioada de repaus vegetativ, când vizibilitatea este optimă.

   Rezultatele se vor agrega pe regiuni biogeografice, bazine hidrografice, județe și fonduri cinegetice, respectiv la nivel național.

2. Analiza dinamicii dispersiei la nivel național prin metode clasice, analize genetice şi specializare inteligentă

Dispersia este mişcarea individuală de la locul naşterii la locul de împerechere (dispersie natală) şi mişcarea de la un loc de împerechere la altul (dispersia de împerechere). Dispersia este de asemenea mişcarea de propagare a populaţiei în teritorii noi şi mărirea arealului. Tehnic

dispersia este definită ca orice mişcare care are potenţialul să ducă la un flux de gene. Dispersia are trei faze, plecarea dintr-un teritoriu cunoscut, deplasarea pe un coridor şi stabilizarea într-un nou teritoriu. Fiecare din aceste faze are costuri şi beneficii asociate.

Schimbarea home-range-ului are consecinţe atât pentru individ cât şi pentru dinamica populaţiei, genetica acesteia şi distribuţia speciei. Înţelegerea dispersiei şi a consecinţelor acesteia pentru strategia de evoluţie a speciei şi pentru procesele la nivel de ecosistem cer înţelegerea tipului de dispersie, a razei de dispersie a castorului şi a mecanismului de dispersie implicat.

Pentru analiza dinamicii dispersiei se vor realiza:

1. Studii ştiinţifice privind dinamica dispersiei care să surprindă toate fazele acesteia (plecarea dintr-un teritoriu cunoscut, deplasarea pe un coridor şi stabilizarea într-un nou teritoriu)

2. Studii ştiinţifice privind dinamica dispersiei care să surprindă caracteristicile acesteia (tipul de dispersie, raza de dispersie a castorului şi mecanismului de dispersie implicat).

Studiile vor putea folosi metodele clasice de determinare a dispersiei (observaţii directe şi indici de prezenţă), metodele de genetică moleculară (determinarea populaţiei genitoare şi a rutelor de dispersie pentru populațiile noi stabilite) specializare inteligentă (determinarea ecosistemelor potenţiale optime pentru extinderea arealului şi evitarea zonelor de conflict cu populaţia umană). Studiile se pot realiza la nivel național, regional şi studii pilot. Pe baza rezultatelor studiilor se va determina suprafaţa habitatului ocupat, al celui favorabil şi zonele de risc privind fragmentarea habitatelor dar şi a zonelor de conflict cu populaţia umană.

A.1.3. Determinarea efectivului optim pe tipuri de habitate, regiuni biogeografice/fonduri cinegetice/judeţe

Activitatea presupune realizarea de observații în legătură cu numărul de castori/familie din diferite locații/tipuri de habitate, cu bonitate diferită și calcularea efectivului optim raportat la totalitatea habitatelor existente.

Acest lucru se va obține prin utilizarea tehnologiei computerizate de tip Machine learning, care oferă avantajul de a prelucra un volum mare de informații.

După calcularea efectivului mediu pe familie, acesta va sta la baza calculării efectivului optim.

Pentru implementarea în bune condiţii şi atingerea scopului acţiunii se va actualiza periodic lista activităţilor.

Rezultate așteptate

Date actualizate privind:

Efectivul și tendința populației

Suprafața habitatului favorabil, suprafaţa habitatului ocupat de specie, zonele de risc privind fragmentarea habitatelor

Efectivul optim

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.m.d

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1

A.2. Zonarea habitatelor speciei și identifcarea habitatelor potențial favorabile la nivel național

Scop

Determinarea capacității de suport a habitatelor favorabile speciei și zonarea acestora în vederea aplicării unui set de măsuri de management diferențiat, în funcție de strategia de dezvoltare socio-economică

Descriere

Trendul crescător al populației la nivel național și extinderea continuă a arealului speciei Castor fiber aduce în prim plan necesitatea de a trece la un alt nivel din punct de vedere al măsurilor de management aplicate speciei. Dacă în perioada anterioară, circa două decenii preocuparea principală a fost monitorizarea speciei în contextul reintroducerii, în momentul de față este cât se poate de evident succesul proiectului de reintroducere și este necesar să se stabilească alte criterii de monitorizare care sunt esențiale în administrarea durabilă a speciei pe termen lung.

Una dintre aceste direcții este determinarea limitei maxime rezonabile de dezvoltare a populației care permite menținerea unui nivel acceptabil al conflictelor.

Pentru acesta se vor implementa activitățile:

A.2.1. Determinarea capacității de suport a habitatelor pe categorii de bonitate

Aflarea capacității de suport este una dintre condițiile obligatorii în vederea implementării unui management durabil al oricărei specii.

Pentru aceasta se vor face observații asupra efectivelor de castori în cele trei categorii de habitate din punct de vedere al bonității: optim, satisfăcător, nefavorabil. Se va lua în calcul.

Se vor avea în vedere următoarele aspecte în cadrul analizei/studiului:

1. acoperirea statistică;

2. efectuarea a două evaluări: primăvara și toamna, pentru a colecta informaţii relevante referitoare la sporul anual;

3. starea animalelor în același stadiu de dezvoltare și la același moment din an.

Finalitatea va consta în calcularea indicilor capacității de suport care vor sta la baza calculului efectivului optim la nivel național, pe tipuri de habitate/județe/regiuni biogeografice/fonduri cinegetice/ la nivel național. Rezultatele vor fi extrapolate și asupra habitatelor care încă nu

fac parte din arealul castorului din România, stând la baza identificării zonelor și efectivelor care se pot reloca pentru refacerea arealului istoric al speciei.

Acest lucru va contribui la gestionarea durabilă a speciei pe termen lung, fiind o condiție de bază în determinarea oportunității/necesității de stabilire a unei cote de recoltă pentru anumite zone, înainte de a se ajunge la un nivel inacceptabil al conflictelor.

A.2.2. Zonarea și cartarea habitatelor populate și potențiale

Se va realiza o clasificare a habitatelor acvatice care întrunesc condiții pentru a fi populate cu castor, în funcție de măsurile de management care vor fi aplicate speciei și habitatelor pe care le populează.

Prin aceasta se urmărește să se aplice un management diferențiat speciei, în funcție de condițiile de habitat și modificările antropice survenite în perioada în care specia a fost extinctă.

Se vor identifica zonele de risc pentru populație, și cele care pot fi populate de specie fără riscuri majore pentru populație.

Zonarea se va fundamenta printr-un studiu derulat la nivel național, care va avea ca finalitate încadrarea pe zone a habitatelor populate și potențiale.

Clasificarea se va baza pe metode clasice de evaluare a habitatelor, alături de care se vor utiliza metode moderne de modelare, inclusiv inteligența artificială (machine-learning), prin care se vor realiza analize la scară largă a unor fenomene naturale.

Astfel se vor distinge trei categorii de zone:

1. Zone speciale de conservare a speciei sunt teritorii dedicate speciei în care managementul este focalizat pe conservarea pe termen lung a speciei și a habitatelor utilizate de aceasta. Ca principiu general de management acțiunile derulate pe aceste teritorii vor viza cu predilecție răspândirea speciei în toate habitatele favorabile și menținerea unei stări de conservare favorabile a acesteia.

Aici vor fi incluse toate tipurile de arii protejate existente, la care se vor adăuga, dacă e cazul, noi arii protejate de nivel național sau comunitar.

Pentru situațiile în care ariile naturale protejate se suprapun cu zone în care se regăsesc obiective care constitutie ”linia de apărare împotriva inundațiilor sau alte amenajări hidrotehnice esențiale” se va adopta un management flexibil, personalizat (”de la caz la caz”), care să includă și posibilitatea relocării exemplarelor, prin aplicarea măsurilor derogatorii de la legislația privind protecția speciilor de interes conservativ comunitar, în cazul în care este imposibil de eliminat riscul pe care îl generează prezența speciei în zonă.

Pentru aceste cazuri planul de management al ariei naturale protejate va cuprinde măsuri speciale dedicate zonelor cu risc pentru securitatea populației, care vor fi monitorizate în permanență de către entitățile care

se ocupă cu administrarea ariei naturale protejate. Pentru fiecare din situațiile conflictuale majore se vor stabili măsurile optime de aplanare care să permită atingerea scopului și obiectivelor de conservare a speciei Castor fiber. Acestea pot include chiar și măsuri drastice care să urmărească limitarea accesului castorilor în zonele cu risc pentru populație sau relocarea exemplarelor care întrețin situații de risc major pentru populația locală sau obiective economice/de infrastructură.

Evaluarea riscului se va realiza odată cu studiul de zonare, cu aceeași periodicitate.

1. Zone cu management adaptativ

   Această categorie cuprinde majoritatea arealului speciei. Pentru conflictele apărute în aceste zone se vor întruni echipe mixte formate din specialiști cu expertiză în biologia, ecologia, etologia și managementul speciei și reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai primăriilor, administratorului fondului cinegetic, localnici implicați în conflict și permiterea luării unor decizii în scopul aplanării conflictelor. Soluțiile de rezolvare a divergențelor vor fi adaptate situației de la fața locului și presupun protejarea proprietăților, aplicarea de repelenți, îndepărtarea vegetației, a barajelor sau acțiuni mai drastice care implică relocarea/extragerea exemplarelor generatoare de conflicte.

2. Zone cu risc pentru securitatea populaţiei umane

Include zonele în care prezența speciei este indezirabilă, putând conduce cu ușurință la conflicte majore, care atentează la securitatea populației umane sau afectează obiective de infrastructură/industriale de foarte mare valoare ex: poduri, baraje, diguri, parapeți, ziduri de rezistență, etc.

Toate măsurile se vor aplica în conformitate cu legislația în vigoare.

Incadrarea în cele trei categorii se va reface cu o periodicitate de 10 ani pentru a surprinde schimbările apărute odată cu dezvoltarea populației de castor și a celor generate de factorul antropic.

Rezultate asteptate

Determinarea capacității de suport a habitatelor pe categorii de habitate Zonarea habitatelor în vederea aplicării unor măsuri de management diferențiate.

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1

A.3. Restaurarea habitatelor degradate

Scop

Determinarea gradului de degradare a habitatelor ripariene și restaurarea celor mai importante astfel de habitate pentru menținerea

stării de conservare a speciei

Descriere

Datorită lipsei unei viziuni holistice asupra activităților desfășurate în zonele umede și habitatele ripariene, o parte a acestora au fost deteriorate mai mult sau mai puțin reversibil. Astfel defrișarea

vegetației ripariene pentru obținerea de subvenții agricole sau pentru practicarea pășunatului sunt doar două dintre practicile foarte nocive.

În contextul dezvoltării populației de castori este necesară determinarea impactului activităților cu efecte degradante și luarea unor măsuri de restaurare.

Pentru acesta se vor realiza:

1. Analiza la nivel naţional a cauzelor care au condus la degradarea habitatelor speciei și a măsurilor de restaurare

   O parte dintre habitatele ripariene pe care le utilizează specia sunt într-o stare mai mult sau mai puțin avansată de degradare. Degradarea se referă la afectarea vegetaței lemnoase care a fost parțial sau complet îndepărtată, eroziunea malurilor, poluarea cu deșeuri fizice, chimice sau biologice.

   Dintre cauzele primare identificate la nivel local ar fi pășunatul intensiv, lucrările hidrotehnice și managementul defectuos al deșeurilor, însă se impune o analiză completă cauzelor și propunerea unui set de măsuri de restaurare, care să fie implementat în viitor.

   Este necesară și o analiză a reglementărilor legislative care în mod indirect conduc la degradarea habitatelor. Un exemplu este acordarea de subvenții pentru terenurile agricole de pe malul apelor, o măsură deosebit de benefică din punct de vedere economic, dar care, în unele zone, a condus la tăierea vegetației lemnoase ripariene. Prin aceasta scade baza trofică disponibilă pentru castori, care sunt nevoiți să-și caute alte teritorii.

   Același efect este cauzat de creșterea animalelor domestice în preajma apelor. În acest caz malurile sunt defrișate, în special pentru caprine și ovine, ca sursă de hrană și pentru creșterea suprafeței de pășune disponibilă și implicit a numărului de animale care pot fi crescute pe suprafața respectivă. Pășunatul intensiv pe perioadă îndelungată împiedică reinstalarea speciilor lemnoase și o sărăcire a diversității speciilor erbacee.

2. Restaurarea habitatelor din SCI-urile desemnate pentru protecţia speciei Castor fiber

Activitatea implică refacerea calităților biotopului și biocenozei în zonele cu habitate degradate. Aceasta implică îndepărtarea surselor care produc poluarea/degradarea habitatelor și în unele cazuri eliminarea poluanților, ajutorarea regenerării vegetației lemnoase, refacerea compoziției speciilor erbacee în conformitate cu cea naturală.

Pentru vegetație lemnoasă trebuie asigurată succesiunea ecologică, prin lucrări de ajutorare care să ducă la reinstalarea puieților speciilor de arbori și arbuști tipice benzilor de vegetație ripariană (salcie, plop, anin, etc).

În acest mod va crește suprafața habitatelor favorabile castorului, dar și altor specii de nevertebrate și vetrebrate și se va îmbunătăți stabilitatea ecosistemelor ripariene.

A.3.3. Analiza legislaței intersectoriale în vederea armonizării și asigurării unui management eficient al speciei

Principalele habitate specifice pentru Castor fiber sunt reprezentate de vegetația ripariană din jurul râurilor, pâraielor, canalelor precum și vegetația din zonele cu luciu de apă permanent.

Aceste zone de luciu de apă sunt administrate de diferite entități Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, Administrația Națională Apele Române, denumită în continuare A.N.A.R., Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare denumită în continuare A.N.I.F, administratori ai lacurilor de pescuit sau agrement, etc, fapt care uneori conduce la deterioararea habitatelor specifice castorului.

În acest sens este necesară o analiză a legislației din domeniul apelor, pescuitului, îmbunătățirilor funciare, agricol și silvic și armonizarea ei astfel încât acesta să se ţină cont și de necesitățile de bază ale specie Castor fiber şi să se realizeze un management durabil al speciei.

Rezultate asteptate

Cuantificarea gradului de depreciere al habitatelor ripariene Restaurarea habitatelor din ariile naturale protejate declarate pentru castor

Proceduri optimizate de aplicare a legislației intersectoriale

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniu conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANANP, ANAR, ANIF, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1

A.4. Stabilirea unui areal minim, la scară națională, necesar pentru asigurarea stării de conservare a speciei

Scop

Acțiunea are ca scop stabilirea arealului minim care asigură starea de conservare a speciei pe termen lung

Descriere

Deoarece o parte dintre ariile naturale protejate declarate pentru castor se suprapun cu infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, se vor identifica soluții de asigurare a unui areal stabil la nivel național, pe bioregiuni și județe astfel ca specia să se mențină într-o stare favorabilă de conservare.

A.4.1. Identificarea zonelor umede cu valoare economică redusă care pot fi populate/renaturate cu ajutorul castorilor

Castorul este recunoscut în literatura de specialitate ca un restaurator al zonelor umede, creând habitate propice pentru numeroase specii de pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere.

Cu toate că este prezent atât în ape curgătoare cât și stătătoare, castorul preferă habitatele acvatice lacustre sau apele curgătoare cu viteză mică de scurgere.

Cu toate că în perioada comunistă s-au derulat ample proiecte de redare circuitului agricol a unor suprafețe mlăștinoase, care a dus la distrugerea unor habitate cu valoare ecologică ridicată, mai există suprafețe plane mlăștinoase, care au valoare economică redusă, pentru că necesită investiții mari pentru a fi menținute ca terenuri cultivate. Acestea pot fi lăsate la dispoziția speciei pentru a fi populate natural sau artificial. De asemenea, există zone umede degradate care pot fi renaturate cu ajutorul acestei specii.

1. Identificarea suprafețelor de teren care sunt habitate favorabile speciei și ar putea fi trecute, prin achiziție, în proprietatea statului/comunităților locale

   Trecerea unor suprafețe de teren favorabile speciei în proprietatea statului sau comunităților locale ar avea un rol important în aplicarea unui management durabil al speciei. În practică s-a observat că masurile de management se implementează cu dificultate în cazul terenurilor cu număr mare de factori interesați și implicit de interese (de multe ori divergente). De asemenea, proiectele cu finanțare nerambursabilă se implementează mai facil pe terenurile care se află în proprietatea statului.

   Astfel de suprafețe ar putea fi achiziționate de la proprietari privați în cadrul unor proiecte mari care să vizeze castorul și refacerea arealului acestei specii.

2. Identificarea și după caz desemnarea unor noi arii protejate (SCI) pentru specia Castor fiber, în zone cu habitate optime, cu valoare economică redusă și risc minim pentru securitatea comunităților locale

Activitatea este importantă în contextul în care suprafețe însemnate cuprinse în arii naturale protejate din rețeaua NATURA 2000 se suprapun peste rețeaua de diguri de apărare contra inundațiilor care se află în custodia Administrației Naționale „Apele Române” și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, pentru reducerea nivelului existent al conflictelor și implicit îmbunătățirea stării de conservare a speciei

În aceste zone, prezenta castorilor vine de multe ori în contradicție cu interesele și activitățile derulate pentru întreținererea sistemului de protecție impotriva inundațiilor, prin crearea de baraje, colmatarea albiilor, ridicarea nivelului apei etc.

Astfel desemnarea de noi arii protejate în zone favorabile pentru specie (care să nu se suprapună cu rețeaua de apărare împotriva inundațiilor), în care nivelul conflictelor ar fi mai redus, constituie o solutie pentru a asigura o stare favorabilă de conservare a speciei.

Se va realiza în prealabil identificarea zonelor populate care ar fi propice desemnării ca arie protejată și se va realiza întreaga documentație necesară (cartarea și descrierea zonelor cu menționarea oportunităților și motivațiilor ce stau la baza desemnării ca SCI), care ulterior va fi înaintată, spre analiză, (MMAP).

De asemenea, se vor identifica SCI-urile actuale care au fost desemnate pentru alte specii, în care s-a identificat specia Castor fiber sau habitate favorabile acesteia, urmănd a se actualiza, dacă e cazul, formularul standard, în sensul adăugării acestei specii. Acesta va presupune stabilirea unor măsuri de conservare specifice la nivel de sit.

Rezultate asteptate

Inventarul zonelor cu valoare economică redusă;

Baza de date cu terenuri care ar putea fi achiziționate de comunități sau stat pentru a servi speciei;

Propuneri de noi arii naturale protejate.

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ș.a.m.d.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1

A.5. Refacerea arealului istoric al speciei la nivel naţional şi european în concordanță cu condițiile naturale și socio-economice actuale

Scop

Extinderea arealului actual al speciei astfel încât să se ajungă la cel anterior extincției speciei

Descriere

Se vor reloca exemplare din zonele cu densități mari și frecvente conflicte care nu pot fi aplanate în alt mod, în teritorii noi care au făcut parte din teritoriile ocupate de specie în trecut, care actualmente prezintă condiții de habitat favorabile.

A.5.1. Elaborarea de studii de fezabilitate/impact pentru popularea habitatelor favorabile

Pentru popularea cu castori a unor noi teritorii este necesară elaborarea de studii de impact/fezabilitate, care sunt solicitate de către autoritatea publică centrală care raspunde de protecția mediului si autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, ca fundament pentru acțiunea de populare.

În condițiile în care în anumite zone densitatea castorilor a crescut peste optim și se produc conflicte este foarte important să se identifice zonele în care se pot face repopulări și să fie realizate etapele pregătitoare, astfel încât relocarea să fie cât mai rapidă.

Studiile trebuie să se realizeze eșalonat cu o periodicitate egală cu durata de valabilitate a acestora, pentru a exista în permanență soluții de relocare (locații propice).

Se vor stabili locații pentru fiecare regiune istorică, și se vor derula studii sociologice de acceptanță din partea populației locale și campanii de informare.

Se va crea o baza de date cu locații disponibile și efectivele care pot fi ”găzduite”, la nivel național, pe bioregiuni, județe, fonduri cinegetice.

A.5.2. Popularea arealului istoric cu exemplare provenite din alte surse decat cele initiale sau cu exemplare provenite din zonele cu densități populaționale ridicate și conflicte

Popularea arealului istoric se va putea realiza prin :

1. Popularea cu exemplare din alte surse genetice decat cea iniţială utilizată la reintroducere. Aceasta actiune se va realiza in funcţie de evolutia genetica a populatiei de castor la nivel national.

   Popularea trebuie să includă obligatoriu criterii legate de favorabilitatea habitatelor, lipsa unor potențiale impacturi negative asupra altor specii, lipsa unor potențiale riscuri pentru populație/infrastructură pe o distanță de minimum 20 km, de la locul repopulării, identificarea genetică a indivizilor repopularii, incluzând dovada originii genetice din partea unor instituții acreditate; autorizare pentru incinta de carantină din partea direcției sanitar-veterinare.

2. Popularea cu exemplare locale provenite din zonele cu densități populaționale ridicate și conflicte

Popularea cu exemplare locale provenite din zonele cu densități populaționale ridicate și conflicte se va realiza prin relocarea exemplarelor de castori ”problemă” în teritorii noi, lipsite de castori sau cu densități foarte scăzute.

Condițiile de relocare trebuie să includă obligatoriu criterii legate de favorabilitatea habitatelor, lipsa unor potențiale impacturi negative asupra altor specii, lipsa unor potențiale riscuri pentru populație/infrastructură pe o distanță de minimum 20 km, de la locul relocării, identificarea genetică a indivizilor relocați, incluzând dovada originii genetice din partea unor instituții acreditate;

Indiferent de modalitatea realizată, derogările și repopulările cu exemplare de Castor fiber se vor implementa doar cu acceptul Administrației Naționale „Apele Române”.

A.5.3. Popularea arealului istoric al altor ţări europene cu exemplare provenite din zonele cu densități populaționale ridicate și conflicte

Popularea cu exemplare locale provenite din zonele cu densități populaționale ridicate și conflicte se va realiza prin relocarea exemplarelor de castori ”problemă” în teritorii noi din alte tari europene, la cerere.

Relocarea castorilor se va realiza cu respectarea condițiilor impuse simultan de ţara noastră şi de ţările în care se vor reloca.

Toate aceste populări vor respecta Ghidul IUCN

Condițiile de relocare trebuie să includă obligatoriu criterii legate de favorabilitatea habitatelor, lipsa unor potențiale impacturi negative asupra altor specii, lipsa unor potențiale riscuri pentru populație/infrastructură pe o distanță de minimum 20 km, de la locul relocării, identificarea genetică a indivizilor relocați, incluzând dovada originii genetice din partea unor instituții acreditate;

Relocarea se va realiza în perioada de toamnă și primăvară, evitându-se perioada de fătare și de creștere a puilor. În acest sens se va acționa imediat după instalarea castorilor în zona cu risc. Important este să se încerce în măsura în care e posibil să se captureze întreaga familie. Pe perioada capturării exemplarele vor fi menținute în centrul de reabilitare/carantină, până la capturarea tuturor membrilor acesteia.

Rezultate asteptate

Elaborarea studiilor de fezabilitate/impact care stau la baza relocării.

Relocarea castorilor în noi teritorii la nivel naţional şi european

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1 pentru activitatea A.5.1. și 2 pentru A.5.2.

A.6. Asigurarea conectivității diferitelor nuclee populaționale

Scop

Conectarea nucleelor populaționale pentru a asigura unitatea populației din România.

Descriere

În momentul de față populația națională este formată din trei nuclee principale corespunzătoare bazinelor hidrografice Olt, Mureș și Ialomița.

În afara acestora s-a mai semnalat prezența izolată și în alte bazine hidrografice: Someș, Criș, Tisa-Iza-Vișeu, Buzău, Delta Dunării. Acțiunea va permite o conectare mai bună între acestea, prin intermediul unor punți (stepping stone) generate prin modelare computerizată.

A.6.1. Analiza conectivității nucleelor populaționale la nivel național

Actualmente populaţia de castor din România este împărţită în trei mari nuclee, care s-au dezvoltat după reintroducere. Peste 95% din efective sunt stabilite în bazinele râurilor Olt, Mureș și Ialomița.

Activitatea se impune în contextul în care coridoarele ripariene joacă un rol important în mişcarea speciilor de mamifere semiacvatice şi ocuparea de noi teritorii, impunându-se asigurarea conectivității dintre nucleele populaţionale existente. Aceste zone asigură atât adăpost pe perioada deplasării, cât și șanse mari de reușită în trecerea de la o zonă nucleu la alta prin facilitarea traversării căilor de comunicație cu care se intersectează prin podețe, poduri, viaducte. Ba mai mult, în multe cazuri habitatele ripariene sunt singurele zone care prezintă un caracter seminatural în contextul dezvoltării socio-economice din zilele noastre.

Analiza conectivității va avea la bază o matrice complexă constituită din arii naturale protejate și coridoarele ecologice și va aplica cel mai nou ghid

de desemnare a coridoarelor ecologice în cadrul rețelelor ecologice de conectivitate elaborat de IUCN (https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/ PAG-030-En.pdf).

Se va realiza în prealabil identificarea zonelor focale și a coridoarelor ecologice din cadrul rețelei ecologice și se va realiza întreaga documentație necesară (cartarea și descrierea zonelor cu menționarea oportunităților și motivațiilor ce stau la baza desemnării ca și coridoare ecologice), care ulterior va fi înaintată, spre analiză Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.

A.6.2. Crearea unor modele digitale care să stea la baza acțiunilor de populare în scopul asigurării conectivității la nivel local, regional și național

Este important să se analizeze toate sectoarele râurilor care fac obiectul populării și densitatea familiilor raportată la habitatul optim din punct de vedere al cerințelor ecologice ale speciei, pentru a ne asigura că popularea va fi un succes. Ba mai mult, selecţia fondatorilor care stau la baza înfiinţării populaţiilor în zonele unde se va face relocarea trebuie să asigure diversitatea genetică adecvată. Conform Ghidului IUCN Guidelines for Reintroductions and Other Conservation Translocations (file:///C:/Users/Titi/Cookies/ Desktop/2013-009%20(1).pdf) Section 5 Feasibility and design trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. orice populaţie sursă ar trebui să susţină scoaterea indivizilor şi orice relocare nu ar trebui să pericliteze funcţiile ecologice, cu excepţia cazurilor de intervenţii speciale (urgenţă sau salvare);

2. dacă variaţia genetică în materialul sursă al translocarilor este redusă există două riscuri potenţiale: a) Reproducerea dintre indivizii înrudiţi poate duce la reducerea vigorii, reproducerii şi surpravieţuirii; b) Lipsa variaţiei genetice adecvate pentru a facilita supravieţuirea şi adaptarea la condiţiile de mediu;

3. problemele genetice care pot interveni din cauza sampling-ului dintr-o populaţie cu diversitate genetică redusă, sampling neadecvat dintr-o singură sursă populaţională, efectul de bootlenck apărut în procesul de translocare etc.

4. dacă fondatorii provin din condiţii diferite de cele din zonele unde sunt reintroduşi există un risc ridicat de eşec datorită adaptabilităţii reduse la condiţiile din zona unde sunt translocaţi.

Aceste modele vor avea componente multiple (structurale și funcționale) și la mai multe scări (locale, regionale și naționale) și vor fundamenta acțiunile de populare în vederea refacerii arealului speciei. Modelele vor fi înaintate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a sta la baza deciziilor de management ale acestei specii.

Analiza sectoarelor de râuri care fac obiectul populării se va realiza doar cu notificarea în prealabil a Administrației Naționale „Apele Române”.

Rezultate asteptate

Hărți și modele digitale de conectare a nucleelor populaționale existente la nivel național. Coridoare ecologice ripariene desemnate pentru specie.

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul

conservării biodiversității, universități, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

2

A.7. Asigurarea viabilității și variabilității genetice, a fluxului de gene și stabilirea potențialului evolutiv al speciei la nivel național

Scop

Acțiunea are ca scop crearea bazei materiale și științifice necesare pentru monitorizarea genetică pe ternen lung a populației

Descriere

1. Analiza viabilității și variabilitații genetice, respectiv a fluxului de gene și stabilirea potențialului evolutiv al speciei la nivel național

   Pentru o gestionare eficientă și pentru a asigura conservarea unei populații în expansiune, este important să se determine rata de răspândire a acesteia. În primul rând, prognoza răspândirii, este crucială pentru planificarea managementului sau a conservării și se bazează, de obicei, fie pe ratele de extrapolare estimate după date istorice, fie pe modele mecanistice simple.

   Astfel se impune analizarea viabilității și variabilitații genetice, respectiv a fluxului de gene si stabilirea potențialului evolutiv în cadrul populației/populațiilor de castor la nivel naţional și în cazul în care apar dezechilibre să se intervină cu ajutorul translocărilor cu material genetic din țară sau din afară. Îmbinarea mai multor tehnici de analiza: ADN nuclear, ADN mitocondrial și analize ale întregului genomic va oferi informații valoroase factorilor decizionali pentru a lua decizii fundamentate științific, care asigură menţinerea statutului de conservare al speciei.

   Utilizarea unor tehnici computaţionale de analiza a datelor genomice de tip deep learning sau machine learning (utilizate in stabilirea potenţialului evolutiv al speciei) vor genera rezultate transferabile în practică, ușor de vizualizat, cu potenţial de utilizare din partea practicienilor și a managerilor, inclusiv a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, agențiilor pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu, gestionarilor fondurilor cinegetice și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

2. Înfiinţarea şi dotarea staţionarului de reabilitare, monitorizare şi analiză a viabilității/variabilității genetice pe termen lung a speciei

Pentru a facilita stocarea pe termen lung a probelor biologice și pentru atingerea obiectivelor de conservare a speciei este necesar să se înființeze

și să se doteze centrul național de reabilitare, monitorizare şi analiză a viabilității/variabilității genetice pe termen lung a speciei castor. Mai exact, echipamentele sunt necesare pentru colectarea, analiza și prelucrarea probelor genetice în mod automatizat, cu un flux de lucru optimizat, prelucrarea unui număr mare de probe în regim automatizat și obținerea rezultatelor în timp real a probelor aflate în laborator. Echipamentele de genetică moleculară și genomică vor fi utilizate în determinarea mărimii populației, stabilirea numărului minim de indivizi la nivel național, a diversității genetice, structurii populaționale și al potențialului evolutiv al speciei în vederea inventarierii speciilor și pentru a determina starea de conservare, parametrii care vor fi propuși de către cele mai mari forumuri și organizații internaționale pentru Strategia de Conservare a Biodiversității (CBD Post 2020, IUCN, GEO-BON).

De asemenea, conform strategiei "EU Biodiversity Strategy for 2030. Bringing nature back into our lives", publicată de Comisia Europeană recent "COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE

OF THE REGIONS (Brussels, 20.5.2020 COM(2020) 380 final), pentru a avea o "Trans-European Nature Network" se cere prevenirea izolarii genetice, facilitarea mișcării speciilor, menținerea și imbunătațirea stării ecosistemelor prin intermediul coridoarelor ecologice. Acest proiect răspunde acestei cerințe, indicând și localizând prin intermediul datelor genetice zonele unde există potențiale subdiviziuni populaționale.

Acest centru va pune la dispoziția Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, agențiilor pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu, gestionarilor fondurilor cinegetice și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor date genetice obținute în timp real pentru a fi utilizate și în procesul de raportare către Uniunea Europeană în cadrul Directivei Habitate. Art. 17 din Directiva Habitate creează obligația țărilor de a organiza monitorizarea populațiilor, iar monitorizarea genetică oferă cel mai precis răspuns privind mărimea minimă a populației astfel încat se pot calibra celelate metode care sunt in uz.

Totodată, dacă rezultatul analizelor genetice și genomice indică nevoia de a reîmprospăta cu material genetic populația de castor din România provenit din relocări naționale/internaționale, centrul va servi ca și centru de carantină pentru exemplarele reintroduse/populate.

A.7.3. Monitorizarea genetică intensivă, pe termen lung, a populației de castor

Monitorizarea intensivă a populațiilor de castor se va realiza periodic, cel puțin o dată la 10 ani, la scară națională, conform bunelor practici internaționale și naționale, prin studii genetice pentru care se vor colecta date din ariile naturale protejate și din fondurile cinegetice.

Monitorizarea genetică intensivă are ca și obiectiv:

• stabilirea potențialului evolutiv și al viabilității genetice, respectiv a fluxului de gene

• obținerea de informații privind menținerea structurilor populaționale

• identificarea nucleelor populaționale unde este necesar să se intervină cu populări (dacă este cazul)

• obținerea de informații detaliate referitoare la statutul de conservare al speciei și a mărimii efective a populației prin integrarea datelor genetice cu cele observaționale.

Având la bază rezultatele primei monitorizări intensive, se va elabora planul de monitorizare genetică intensivă, măsurile propuse în cadrul acestuia contribuind la îmbunătățirea managementului speciei.

Măsurarea și monitorizarea diversității genetice ne va permite o mai bună evaluare a sănătății acesteia dar și a schimbului de informație genetică între populații diferite (fluxul genetic) pentru a îmbunătăți managementul biodiversității și al resurselor naturale. În cadrul acestui plan de monitorizare genetică, pe baza experienței dobândite se va realiza și o analiză integrată a tipurilor de analize genetice care pot fi aplicate ulterior finalizării studiului și tipurile de informații furnizate de acestea, precum și periodicitatea cu care este nevoie să se evalueze genetic populația de castor și principalele amenințări asupra fluxului de gene în cadrul populației.

A.7.4. Popularea cu exemplare din afara arealului din care s-a prelevat nucleul de reintroducere pentru creșterea variabilității genetice în interiorul populației

Luând în considerare faptul că specia Castor fiber este deosebit de importantă pentru biodiversitatea din România și eforturile importante depuse până acum de diferiți factori implicați în reintroducerea și managementul speciei la nivel național, este esențial să se țină cont de aspectele științifice, tehnice și legislative în ceea ce privește specia.

S-a identificat astfel nevoia de a defini o strategie națională privind alegerea populațiilor sursă din care să se aducă indivizi de castor pentru a repopula anumite zone. Așa cum a fost documentat, până în prezent au fost mai multe strategii aplicate la nivel european: (i) utilizarea liniei de castori cea mai apropiată din punct de vedere geografic= populație relictă,

(ii) amestec de indivizi din două sau trei descendențe occidentale;și (iii) eliberarea indivizilor de castor de origini multiple, fără a ține cont de alte detalii. Dacă se va identifica nevoia de populare cu exemplare din afara arealului din care s-a prelevat nucleul de reintroducere pentru creșterea variabilității genetice în interiorul populației, aceste acțiuni vor avea la bază Ghidul IUCN Guidelines for Reintroductions and Other Conservation Translocations.

Pentru a determina dacă este nevoie să se intervină cu populare cu exemplare din afara arealului din care s-a prelevat nucleul de reintroducere pentru creșterea variabilității genetice în interiorul populației se vor efectua analize genetice și genomice în cadrul centrului național de reabilitare, monitorizare şi analiză a viabilității/variabilității genetice pe termen lung a speciei. Dacă va fi cazul, exemplarele aduse se vor carantina în cadrul centrului.

Popularea cu specia castor se va face având la bază legislația în vigoare și criteriile IUCN și vor avea la bază analizele genetice și genomice, un sudiu de diagnoză a habitatelor din bazinul mai multor râuri din România, precum și un studiu socio – economic privind acceptanţa populaţiei locale. Programul de populare se va face cu suportul și acordul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și gestionarilor fondurilor cinegetice.

Rezultate asteptate

Determinarea fluxului de gene în populație

Centrul național de monitorizare a viabilității și variabilității genetice a populației de castor din România

Completarea populației cu exemplare din zone geografice

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.m.d

Termen de implementare

10 ani

Urgență

2

A.8. Reducerea mortalităților cauzate de traficul auto/feroviar

Scop

Limitarea mortalităţilor determinate de accidentele auto/feroviare

Descriere

Creşterea densităţii infrastructurii rutiere, dar mai mult a intensităţii traficului în ultimii ani, coroborat cu evoluţia pozitivă a populaţiei de castori a determinat apariţia primelor cazuri de accidente care au avut ca rezultat mortalităţi în populaţia de castor eurasiatic din România.

Tendinţa prognozată este de creştere a numărului, ceea ce va avea impact atât asupra populaţiei de castor, dar şi asupra securităţii circulaţiei.

Este important ca acţiunea să se implementeze în două direcţii principale: studiul cazuisticii la nivel naţional şi aplicarea de măsuri concrete de reducere a mortalităţii.

Pentru limitarea cazurilor se vor implementa următoarele activităţi:

1. Studiul la nivel național privind zonele cu risc de accidente și rata mortalității cauzate de traficul auto/feroviar

   Odată cu popularea naturală cu castori a unor zone din apropierea șoselelor au început semnalarile referitoare la mortalități.

   Se va realiza un studiu la nivel național referitor la pierderile din populație cauzate de traficul auto și feroviar. Acesta va cuprinde o bază de date, cartarea locațiilor, studii de caz, modele de predicție privind evoluția incidenței accidentelor în care e implicată specia și impactul asupra populației. La momentul actual accidentele cu castori în zonele administrate de Căile Ferate Române, denumită în continuare CFR nu sunt semnalate, însă e important să se stabilească zonele cu risc.

   Se vor identifica zonele cu risc și soluțiile cele mai potrivite pentru reducerea numărului de accidente în scopul conservării speciei și reducerii riscurilor de accidente rutiere.

   Studiul va fi actualizat periodic.

2. Implementarea de măsuri de limitare a accesului castorilor la infrastructura rutieră

Conform datelor existente accidentele rutiere sunt una din cauzele principale de pierderi de efective datorate interacțiunii antropice.

În toate ariile naturale protejate populate cu castori și străbătute de rețeaua națională rutieră există riscul de producere de accidente rutiere, însă acesta este mai mare în zonele intens circulate.

Măsura presupune instalarea unor bariere din lemn/metal pe marginea canalelor populate cu castori, din imediata apropiere a apei, pentru a bloca trecerea animalelor către calea de rulare, și amplasarea de indicatoare rutiere de avertizare, pentru conducătorii auto. De asemenea se vor amplasa avertizoare sonore special concepute pentru îndepărtarea animalelor de zona de risc.

Pentru zonele din afara ariilor naturale protejate cu risc crescut pentru siguranța circulației se vor reloca exemplarele și se vor menține condițiile biocenotice la nivel suboptim pentru specie (indepărtarea vegetației lemnoase, cosirea vegetației erbacee, etc).

În functie de dezvoltarea tehnologică viitoare se vor putea adopta și alte soluții care și-au demonstrat eficacitatea la nivel internațional.

Rezultate asteptate

Harți de risc referitoare la traficul auto/feroviar

Amplasarea de garduri/dispozitive de limitare a accesului către zonele de risc.

Reducerea cu 50 % a pierderilor din populație

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

2

A.9. Reducerea conflictelor în vederea creșterii gradului de acceptanță din partea populației locale

Scop

Reducerea incidenței situațiilor conflictuale înregistrate la nivel național și creșterea gradului de acceptare a populației locale față de castor

Descriere

Actiunea conține o componentă foarte consistentă de activități concrete la care se adaugă activități premergătoare.O parte dintre metodele de aplanare a conflictelor au fost deja testate în cadrul proiectelor anterioare, la care se adaugă și metode noi care sunt descrise în activitățile de mai jos:

1. Elaborarea metodologiei de calcul privind valoarea despagubirilor pentru pagubele produse de castor; valoarea costurile legate de capturarea și relocarea exemplarelor de castori

   Este un aspect important pentru planificarea sumelor necesare pentru acordarea despăgubirilor în cazul conflictelor om-castor, dar și pentru estimarea costurilor managementului conflictelor la nivel național.

   Se vor identifica tipurile de pagube, frecvența, distribuția la nivel național și valoarea compensațiilor pe categorii de pagube: culturi agricole, livezi, păduri, infrastructură, etc.

   Se va elabora metodologia de calcul privind valoarea despagubirilor și se va face o estimare a pagubelor anuale produse de specia Castor fiber pe tipuri de pagube și valoarea despagubirilor care trebuie acordate populației locale, precum și deținătorilor de infrastructură de gospodărirea apelor, construcţii civile etc. Metodologia va include și costurile legate de capturarea și relocarea exemplarelor de castori din zonele de mare risc.

2. Protejarea culturilor, arborilor si pomilor valoroși sau altor obiective importante prin utilizarea gardurilor

Pentru protejarea culturilor, pomilor sau altor obiective importante se pot utiliza cu succes gardurile metalice sau electrice. Alegerea soluției optime se va face în funcție de condițiile de la fața locului.

Montarea de garduri electrice este o soluție care prezintă avantajul de a fi mai puțin costisitoare în raport cu suprafața care beneficiază de protecție. Utilizatorii trebuie să aibă în vedere faptul că sistemele electrice de protecție necesită o mentenanță continuă, relativ costisitoare. Vegetația erbacee și ramurile trebuie îndepărtate pentru a nu scurcircuita sistemul. Pentru specia Castor fiber se vor utiliza sisteme cu înălțime mai redusă (max 80cm) pentru a nu împiedica trecerea altor specii de animale.

Pentru zonele în care aceste condiții minime de menținere a funcționalității sistemelor de protecție electrică nu pot fi îndeplinite, ca alternativă, se mai pot realiza garduri continue din sârmă galvanizată, rigide, fixate solid în sol și cu înălțimea de 1-1,5m.

Pentru protejarea arborilor valoroși din apropierea zonelor populate de castori care sunt diseminați pe o anumită suprafață sunt recomandate protecții circulare rigide din sârmă galvanizată cu înălțime de 1-1,5 m fixate în sol la o distanță de 10-15cm față de trunchi.

Investiția este la început costisitoare însă efectele de protecție sunt pe termen lung fiind considerate și cele mai eficiente.

A.9.3. Amplasarea de regulatoare de nivel pe cursurile de apă cu baraje

Rolul regulatoarelor de nivel decurge din necesitatea de a scădea nivelul apei din spatele unui baraj construit de castor în perioadele cu ploi abundente, prevenind astfel inundarea unor suprafețe cultivate, eroziunea fundațiilor unor construcții rutiere și feroviare, sau blocarea unor canale de scurgere.

S-a constatat că distrugerea barajului nu este o soluție fezabilă, o familie de castori stabilită în acea zonă fiind capabilă să reconstruiască barajul în câteva zile.

Primul pas în rezolvarea acestor probleme este constituit de identificarea și marcarea acestor puncte unde creșterile de nivel ale apei pot crea prejudicii constructorilor si culturilor agricole. Acest tip de acțiune are un rol activ cu titlu de monitorizare continuă, creând astfel posibilitatea intervențiilor (reparațiilor). Ca mijloace tehnice pentru rezolvarea acestor probleme există mai multe opțiuni, de exemplu:

1. Modelul Clemson Beaver Pond Leveler (Clemson University, 1996) aplicat în premieră în România, presupune străpungerea barajului cu două conducte PVC cu diametrul de 30-40 cm și lungime 5-10 m după caz (lățimea barajului). La capătul din amonte, tuburile sunt prevăzute cu un cot cu rol de preaplin, a cărui înălțime poate fi reglată în funcție de nivelul de apă dorit. Acest cot este împrejmuit de un gard de admisie cupolat din sârmă galvanizată cu rol de protecție împotriva acumulărilor de frunzele sau ramurile transportate de apă, putând fi astfel curățat periodic.

2. Pe același principiu funcționează și modelul ”Flexible Pont Leveler”, diferența fiind că tuburile sunt flexibile și fixate pe talvegul pârâului, iar protecția capătului din amonte este prevăzut cu grătare de admisie submerse.

Protejarea podurilor rutiere de joasă înălțime sau canalelor de scurgere împotriva obturării produsă de construcții ale castorilor constă în montarea în avalul podului a unor garduri de sârmă cu formă trapezoidală sau triunghiulară și înălțimi de 1-1,5 m.

Se pot adopta și alte soluții tehnice inovative, inclusiv prototipuri, în vederea îmbunătățirii constante a soluțiilor existente.

Soluțiile tehnice vor fi adoptate punctual și se vor aviza conform legislației în vigoare.

Instalarea regulatoarelor de nivel se va realiza în zonele în care această metodă e fezabilă, în funcție de sursele de finanțare identificate, fiind realizată de instituții și organizații care au ca obiect de activitate și competențe în managementul speciei Castor fiber.

A.9.4. Utilizarea substanțelor si dispozitivelor repelente

Utilizarea substanțelor repelente este o soluluție relativ ușor de aplicat și mai puțin costisitoare, însă necesită consecvență în sensul că datorită

factorilor meteorologici (ploaie, zăpadă, temperatură) aceste substanțe se pot degrada sau spăla necesitând astfel repetarea operației timp îndelungat. O condiție importantă este aplicarea acestor substanțe pe arborii valoroși înainte ca animalele să fie în imediata apropiere a acestora sau să fi consumat deja din aceștia. De asemenea, trebuie analizate resursele de hrană suplimentare mai puțin valoroase dar atractive din zonă, canalizând astfel atenția animalului asupra acestora.

Natura acestor substanțe repelente este bazată pe ingrediente naturale și se prezintă sub formă solidă (granule), lichidă (uleiuri si spray). Dintre soluțiile prezente pe piață se pot utiliza cele de tipul:

1. Solide sub formă granulară au ca substanțe active sângele uscat, fragmente de ou în stare de putrefacție și ulei de usturoi. Efectele acestui tip de repelent acționează asupra mucoaselor olfactive producând iritații nazale dar și ale ochilor. După anumiți utilizatori eficacitatea este foarte bună (3,1) pe o scală de la 1 la 5 timpul de acțiune fiind de circa două luni.

2. Lichide folosite împotriva veverițelor și a soarecilor sunt recomandate și pentru castori. Substanțele active sunt uleiul de soia și extact de ardei chili. Rezultatele sunt foarte bune eficacitatea fiind de o săptămână atunci când este pulverizat (3,9) pe o scală de la 1 la 5. Altele au ca substanță activă săpunuri amoniacale ale unor acizi grași. Mirosul de amoniac prezent de obicei în fecalele și urina răpitoarelor este asociat de castori cu prezența acestora în zonă, eficacitatea fiind destul de redusă 1,7 pe o scală de la 1 la 5.

O altă metodă de protejare a culturilor și arborilor valoroși sunt dispozitivele acustice și luminoase. Acestea au o rază de acțiune eficientă de 10m. Montarea acestora se va face în apropierea suprafețelor de protejat. S-a constatat că după un anumit timp animalele se obișnuiesc cu aceste semnale (după locație), eficiența putând crește atunci când aceste dispozitive sunt mutate periodic în locații diferite – Eficacitatea calculată pentru aceste sisteme a fost de 2,8 pe o scară de la 1 la 5. Dezavantaje identificate: preț destul de ridicat, necesitatea protejării pe timp ploios.

Trebuie să menționăm că există o permanentă preocupare pentru producția de soluții/dispozitive cu randament cât mai apropiat de optim, de aceea variantele adoptate trebuie actualizate.

Utilizarea substanțelor și dispozitivelor repelente se va realiza în zonele în care această metodă e fezabilă, în funcție de sursele de finanțare identificate, fiind realizată de instituții și organizații care au ca obiect de activitate și competențe managementul speciei Castor fiber.

A.9.5. Relocarea castorilor problemă din zonele în care se impune această soluție

A. Pregătirea documentației și obținerea aprobărilor pentru capturare, transport și relocare.

În etapa premergătoare este necesară obținerea următoarelor documente:

a) obținerea derogării în scopul capturării, relocării și monitorizării castorilor;

1. avizul Academiei Române;

2. autorizația de recoltare/capturare din partea agenției pentru protecția mediului;

3. identificarea genetică a indivizilor relocați, incluzând dovada originii genetice din partea unor instituții acreditate;

4. autorizare pentru incinta de carantină din partea direcției sanitar- veterinare.

B. Pregătirea echipamentului pentru capturare și monitorizare Activitatea constă în verificarea și repararea capcanelor și

achiziția echipamentelor de monitorizare.

C. Pregatirea zonelor de capturare

Mare parte din zonele în care apar conflicte sunt cunoscute. Cu toate acestea mobilitatea castorilor și schimbarea , modificarea continuă a condițiilor din teren și a habitatelor impune pregătirea zonelor optime de capturare, prin instiinţarea factorilor interesati şi a populaţiei locale , indepartarea câinilor hoinari, montarea capcanelor, a sistemelor de supraveghere.

D. Capturare și carantină

Capturarea se poate realiza cu succes toamna, în octombrie- noiembrie și primăvara (februarie-aprilie).

La momentul capturării trebuie determinat sexul indivizilor și se vor realiza măsurătorile biometrice. Luând în considerare nevoile etologice ale speciei, se vor captura toți membrii familiei (acolo unde este posibil). Acest lucru necesită o perioadă relativ lungă de timp alocată capturării. Este important de notat că în România capturarea este mai dificilă și mai costisitoare, pe de o parte datorită numărului mare de câini vagabonzi și ciobănești din apropierea apelor care determină un comportament foarte prudent al castorilor și necesită o perioadă de acomodare a castorilor cu capcanele. O altă problemă care duce la creșterea costurilor este necesitate păzirii capcanelor pentru a nu fi furate de localnici. Astfel de situații sunt rare în alte țări europene, unde populația locală sprijină acțiunile de capturare a animalelor prin verificarea capcanelor și contactarea specialiștilor când animalele sunt capturate. Din nefericire, necooperarea localnicilor din România este o realitate. De aceea, scurtarea timpului de capturare nu este posibilă decât prin suplimentarea personalului de teren și creșterea numărului de capcane, ceea ce duce la ridicarea costurilor. Pe timpul activităților de capturare castorii vor fi ținuți în adăposturi artificiale. Transportul și eliberarea vor fi realizate în același moment și locație pentru fiecare familie, după care vor fi monitorizați zilnic o perioadă de minimum un an.

Perioada de menținere în captivitate este necesară pentru reîntregirea familiei, care va fi relocată în totalitate. Pe timpul captivității se va observa starea de sănătate a animalelor, conform Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 43/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a

celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția

mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2012, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor pentru anul 2012. Durata carantinei va fi de cel puțin 21 de zile.

Relocarea se va realiza în perioada de toamnă și primăvară, evitându-se perioada de fătare și de creștere a puilor. În acest sens se va acționa imediat după instalarea castorilor în zona cu risc. Important este să se încerce în măsura în care e posibil să se captureze întreaga familie. Pe perioada capturării exemplarele vor fi menținute în centrul de reabilitare/carantină, până la capturarea tuturor membrilor acesteia

E. Transport și relocare

Transportul se va face în cuști speciale, castorii fiind grupați pe familii. Starea animalelor va fi verificată periodic în acest timp. Eliberarea se va face în grupuri, seara, în zone cu condiții optime pentru construirea de adăposturi, după care va începe monitorizarea animalelor. Durata totală a transportului, având în vedere distanțele și accesul dificil, va fi de 3-4 zile. La fiecare transport se vor reloca 1-2 familii, în funcție de numărul de animale existent la momentul respectiv. Este preferat să nu se depășească perioada de carantină, astfel ca numărul total de zile necesare transportului la destinație să fie de 25- 35, cu o medie de 30 de zile.

Relocarea exemplarelor se va realiza de către instituții și organizații care au ca obiect de activitate și competențe managementul speciei Castor fiber.

F. Monitorizarea indivizilor eliberați

Fiecare din exemplarele familiilor eliberate va fi monitorizat timp de 1 an, timp în care vor fi înregistrate informații legate deplasările animalelor, teritoriul ocupat de indivizi și familii, schimbarea vizuinilor sau alte caracteristici specifice castorilor. Este de asemenea important de știut că după relocare animalele nu se stabilesc imediat într-un loc, ci pleacă în căutarea celei mai bune locații pentru construirea adăpostului. Pe lângă aceasta, mortalitatea în cazul indivizilor proaspăt eliberați ar putea fi mai mare decât media, până când castorii se vor integra deplin în noul mediu. Juvenilii vor părăsi familia în căutarea partenerilor, pentru a-și întemeia propria familie. De aceea este necesar să subliniem importanța începerii monitorizării imediat după eliberarea în noul habitat.

A.9.6. Limitarea posibilităţilor de instalare a castorilor în zonele cu risc

În zonele care nu sunt încă populate cu castori, cu risc pentru siguranța populației, în interiorul localităților, în preajma unor obiective de infrastructură sau industriale, se vor menține artificial habitatele la niveluri suboptime pentru a nu se popula natural cu castori.

Acțiunea are un caracter defensiv urmărind evitarea ocupării de către castori a unor sectoare de râu care sunt cu risc crescut pentru securitatea populației sau unor obiective de infrastructură. Din punct de vedere

etic/ecologic este cea mai bună soluție de rezolvare a conflictelor. Chiar și relocarea este o soluție temporară, dacă zona este favorabilă castorilor, ea va fi mai devreme sau mai târziu ocupată de alte exemplare.

Se vor realiza studii periodice de evaluare a riscurilor.

Pentru zonele deja populate cu castori, pe sectoarele care prezintă risc crescut se vor proteja proprietățile cu garduri metalice/electrice, aplicarea de substanțe repelente, montarea unor dispozitive electronice cu efect repelent sau alte măsuri inovative de îndepărtare a castorilor. Se poate îndepărta vegetația lemnoasă pe sectoarele critice, în etape, pentru a obține efectul de retragere al castorilor din zona cu risc. Arborii valoroși se vor proteja cu plasa metalică pentru a nu fi roși/doborâți.

A.9.7. Limitarea posibilităţilor de instalare a castorilor în zonele cu sisteme de desecare

Pentru creșterea suprafeței terenurilor agricole în a doua jumătate a secolului XX, s-a realizat o amplă rețea de canale de desecare, care este administrată de Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În ultimele trei decade, fondurile existente la dispoziția ANIF pentru întreținerea acestor investiții s-au redus drastic, ceea ce a condus la colmatarea canalelor și instalarea vegetației. Majoritatea sunt invadate de trestie și papură, dar și de specii arborescente și arbustive de salcie. Astfel s-au creat artificial habitate care pot fi utilizate de castori.

Sunt din ce în ce mai numeroase semnalările proprietarilor care acuză faptul că exemplare de castori populează canalele de desecare, pe care construiesc baraje, prin care este afectată funcționalitatea canalelor, iar terenurile din proximitate sunt afectate de fenomenul de înmlăștinare. Ca urmare suprafețe de teren agricol devin inaccesibile și neutilizabile în scop agricol.

În acest sens o măsură eficientă de evitare a acestor situații conflictuale este curățarea (întreținerea) canalelor de sedimente și vegetație, fapt care conduce la evitarea instalării castorilor în aceste zone, existența hranei este unul din factorii determinanți în popularea unor noi teritorii. Aceste canale, având origine antropică nu pot fi incluse în categoria habitatelor specifice speciei, întrucât nu întrunesc criteriile ecologice minimale pentru specie: nivel constant al apei și hrană disponibilă pe toată durata anului.

9.8 Interventii rapide in cazul pericolelor privind securitatea şi siguranţa publica

In cazul identificarii de baraje ale castorilor care pot produce inundatii sau pot afecta securitatea si siguranta populatiei se va interveni în regim de urgență pentru asigurarea scurgerii libere a apelor in albie si executarea nerestrictionata a lucrarilor de mententanta a infrastructurii de gospodarire a apelor. In regim de urgenta se vor notifica structurile teritoriale ale ANPM, GNM şi ANANP, dupa caz.

Rezultate asteptate

Reducerea cu 15% a numărului de conflicte prin aplicarea metodelor descrise în cadrul activităților propuse;

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1

A.10. Impactul ambarcațiunilor și pescuitului profesional/industrial asupra speciei

Castor fiber

Scop

Evaluarea impactului pe care îl au ambarcațiunile și pescuitul profesional asupra speciei

Descriere

1. Analiza mortalităților cauzate de pescuit și ambarcațiuni în habitatele Deltei Dunării și cursul inferior al Fluviului Dunărea

   Având în vedere complexitatea rețelelor de canale și lacurile din interiorul Deltei Dunării este necesar în prealabil, identificarea și cartarea zonelor unde este semnalată prezența castorilor. Acest deziderat presupune două categorii de activități și anume:

   1. o informare prealabilă asupra locațiilor unde este semnalată prezența animalelor sau unde au avut loc accidente, folosind indiciile furnizate de localnici sau autorități și verificarea ulterioară a veridicității informației (semne ale prezenței castorilor, resturi de piele, craniu, etc.).

   2. efectuarea de sondaje (având în vedere suprafața vastă a Deltei), acolo unde habitatele sunt favorabile (maluri sau fâșii de teren solificat și stabil cu vegetație lemnoasă abundentă) și inventarierea semnelor de prezență, culoarelor de deplasare posibile.

În cazul în care a fost semnalată prezența animalelor în aceste zone este necesară semnalizarea acestora prin intermediul unor marcaje specifice, amplasate la începutul și la sfârșitul zonei populate, de regulă pe canalele unde se practică pescuitul profesional sau turismul cu ambarcațiunile de agrement.

O analiză a impactului acestor factori de risc în aceste zone se va putea realiza printr-o monitorizare periodică urmărind pe de-o parte numărul de indivizi rezidenți, sporul natural, migrarea exemplarelor ajunse la maturitate față de nucleul maternal cât și accidentele produse soldate cu răniri sau mortalitați.

Rezultate asteptate

Cuantificarea impactului pescuitului industrial și profesional și ambarcațiunilor asupra speciei Castor fiber

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități

Termen de implementare

10 ani

Urgență

3

A.11. Analiza impactului pășunatului și cuantificarea pierderilor din populație cauzate de prezența câinilor de la stâne sau hoinari

Scop

Acțiunea va cuantifica impactul pășunatului și pierderile datorate câinilor de la stâne sau hoinari și va urmări diminuarea mortalităților și îmbunătățirea legislației intersectoriale

Descriere

1. Analiza impactului pășunatului asupra speciei

   Această activitate se impune deoarece din experiența monitorizărilor din teren a castorului am observant că numărul stânelor sezoniere și a fermelor permanente din apropierea cursurilor de apă este în continuă creștere, iar impactul negativ asupra speciei este foarte mare.

   Impactul negativ constă în deranjul provocat de prezența oilor, caprelor și a vacilor pe malurile apelor, surparea adăposturilor de castor sub greutatea animaleleor domestice, eroziunea provocată de animalele domestice în zona dig-mal, prezența câinilor însoțitori de turmă care de multe ori reușesc sa omoare exemplare de castor, dar și tăierea arborilor din zona ripariană de către păstori pentru procurarea lemnului de foc sau pentru hrănirea caprelor și a oilor cu lujeri.

   În aceste condiții este foarte important să avem o imagine exactă a impactului pășunatului asupra castorului și reducerea acestuia.

   Activitatea presupune înregistrarea locațiilor stânelor din apropierea cursurilor de apă, informarea crescătorilor de animale asupra prezenței castorului, identificarea zonelor de conflict și informarea autorităților competente asupra situației din teren pentru remedierea acesteia.

2. Măsuri de diminuare a numărului de câini hoinari și a câinilor de la stâne și implicit a impactului acestora asupra castorilor

   Câinii hoinari au un impact major asupra ecosistemelor naturale, faunei sălbatice și omului prin:

   1. perturbarea habitatelor speciei;

   2. prezența lor periclitează și scade rata de reproducere a speciei;

   3. prădarea speciilor endemice, rare și protejate, ducând astfel la declinul acestor specii;

   4. prădarea animalelor domestice;

   5. concurența la hrană cu speciile native de carnivore;

   6. hăituirea și uciderea unor exemplare din speciile de vânat sălbatice;

   7. răspândirea de viruși și boli.

În cadrul acestei acțiuni se vor realiza următoarele activități:

1. localizarea și monitorizarea zonelor cheie în care sunt concentrări mari de câini hoinari;

2. implementarea unor campanii intensive de eliminare a câinilor hoinari din zonele identificate;

3. derularea unor campanii de vaccinare și sterilizare a câinilor deținuți de localnici și fermieri;

4. promovarea deținerii responsabile a câinilor în vederea prevenirii abandonului;

5. diminuarea numărului de câini sălbăticiți, ca vector de transmitere și răspândire a bolilor:

Având în vedere prevederile art. 1 lit. s) și art. 23 alin. (1) lit. c) și

k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, se vor realiza următoarele activități:

1. informarea proprietarilor de stâne privind locațiile adăposturilor de castori, pentru protejarea acestora;

2. localizarea și monitorizarea zonelor în care sunt amplasate stânele;

3. vaccinarea tuturor câinilor de la stâne;

4. hrănirea corespunzătoare a câinilor de la stâne;

5. eliminarea tuturor câinilor metiși și promovarea creșterii de către proprietarii de stâne a câinilor specializați pentru apărarea animalelor domestice (rase autohtone – ciobănesc mioritic, carpatin, etc.).

A.11.3. Analiza prevederilor legislative intersectoriale și elaborarea de propuneri pentru armonizarea acestora

Printre principalele presiuni și amenințări asupra speciei Castor fiber se regăsesc prezența câinilor de la stâne și a câinilor hoinari în zonele unde sunt familii de castor stabile. Situația câinilor hoinari numărul și modul de utilizare al câinilor de la stâne este reglementat de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, însă aceasta nu are prevederi clare care să avantajeze condițiile de liniște, hrană și adăpost pentru specia Castor fiber și deseori vine în contradicţie cu Legea protecției animalelor.

Pentru a se diminua pierderile din populația de castor, cauzate de prezența câinilor de la stâne sau câini hoinari se va realiza la nivel de detaliu, o analiză a prevederilor legislative intersectoriale și se vor elabora propuneri pentru armonizarea acestora, la care vor participa atât specialiști în domeniul cinegetic, agricol, cât și în domeniul protecției animalelor.

Rezultate asteptate

Studiul privind cuantificarea impactului pășunatului și pierderile datorate câinilor de la stâne sau hoinari

Set de măsuri pentru diminuarea mortalităților Îmbunătățirea legislației intersectoriale

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, APM, ANANP, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

2

A.12. Reducerea gradului de poluare fizică/chimică/biologică a apelor populate cu castor

Scop

Se va analiza calitatea apelor de suprafață și se vor implementa activități de îmbunătățire a stării acestora

Descriere

A.12.1. Efectuarea de analize pe principalele cursuri de râu, lacuri, bălți populate cu castori, care sunt incluse în arii naturale protejate

Este necesară identificarea în prealabil a tronsoanelor de râuri și pâraie care se suprapun peste ariile naturale protejate.

Pentru poluarea fizică, se va realiza o monitorizare periodică a acestor sectoare cu menționarea perioadei (zile/an, luni/an) când acestea sunt afectate de suspensiile provenite în special de la exploatarea și spălarea pietrișurilor și nisipurilor în balastiere, sau existența unor ioni radioactivi (Cesiu 137, Uraniu 235).

În cazul poluării biologice, se va realiza același tip de monitorizare dar și analize privind proveniența dejecțiilor și a prezenței microorganismelor, precum și identificarea acestora.

În cazul poluării chimice, se vor avea în vedere pesticidele (în zonele apropiate culturilor agricole), petrolul nerafinat, metale grele (cadmiu, mercur, plumb), seleniu, arsen, cupru, mangan, zinc, cât și compuși organici din categoria difenil policloruraților.

În general, impactul este neletal datorită concentrațiilor reduse însă, datorită acumulării în timp, aceste elemente pot produce afecțiuni ale unor organe interne (rinichi, organe de reproducere) cu efecte asupra natalității și dinamicii populației. În acest sens, este necesară efectuarea de analize chimice ale apei și a sedimentelor acumulate (protocoale speciale) îndeosebi în barajele construite de castor. Având în vedere că elementele chimice se acumulează în țesuturi și blană, se pot efectua investigații și asupra acestora.

De asemenea, se pot efectua analize și asupra resurselor de hrană (scoarță, frunze de plop, salcie, mesteacăn, sorb) unde elementele chimice se pot acumula și implicit, prin consumul acestora de către animal, se transferă.

Odată determinată natura agenților poluanți, se va proceda la identificarea surselor de poluare.

A.12.2. Eliminarea deșeurilor din ariile naturale protejate desemnate pentru castor

Majoritatea habitatelor ripariene sunt afectate de poluarea cu deșeuri cele mai frecvente fiind ambalajele din plastic, care sunt transportate de ape cu ocazia viiturilor de primăvară sau în perioadele cu precipitații abundente. Această stare de fapt necesită acțiuni concrete de amploare care implică un volum enorm de muncă și implicarea masivă a populației locale.

În acest context activitatea se va concentra asupra îmbunătățirii stării habitatelor incluse în arii naturale protejate și presupune îndepărtarea tuturor tipurilor de deșeuri care sunt depozitate în proximitatea apelor: deșeuri din construcții/demolări, agregate minerale, argilă, anrocamente, deșeuri vegetale, deșeuri de mase plastice, carton/hârtie, resturi animaliere, care alterează semnificativ cadrul natural (biocenoză, apă, sol, aer, peisaj).

Se vor derula, anual sau la nevoie, activități de ecologizare/renaturare prin care să se elimine deșeurile din interiorul și proximitatea ariilor naturale protejate care includ castori.

Aceste acțiuni trebuie să fie secondate de ample activități de conștientizare, derulate în școli, comunități, amplasarea de panouri de informare și avertizare.

Pentru descurajarea celor care continuă să polueze mediul prin aruncarea diverselor tipuri de deșeuri se vor instala echipamente electronice de supraveghere moderne care vor veni în sprijinul instituțiilor cu atribuții de pază și control pentru identificarea contravenienților.

De asemenea se vor identifica și soluții pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivelul comunităților locale.

Rezultate asteptate

Cartarea principalelor cursuri de râu, lacuri, bălți populate cu castori privind tipul și nivelul principalilor poluanți

Ecologizarea ariilor naturale protejate populate cu castori

Responsabili

ANANP, Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

Termen de implementare

5 ani

Urgență

3 (A.12.1.) și 1(A.12.2.)

A.13. Implementarea de măsuri pentru menținerea securității populației și a infrastructurii de transport auto/feroviar și de apărare împotriva inundațiilor

Scop

Menținerea securității populației și a infrastructurii de transport auto/feroviar și de apărare împotriva inundațiilor

Descriere

Prezența speciei în preajma podurilor, în zonele îndiguite poate constitui un risc pentru populație. Situațiile cu risc crescut vor fi rezolvate punctual, în funcție de condițiile locale prin implementarea măsurilor descrise mai jos:

1. Studiul privind zonele care necesită și se pretează la implementarea măsurilor de protecției (poduri, diguri de protecție existente și alte obiective de infrastructură)

   La fiecare 10 ani este necesară actualizarea situației privind zonele care necesită și se pretează la implementarea măsurilor de protecție (poduri, diguri de protecție existente și alte obiective de infrastructură) și alegerea celor mai bune soluții pentru fiecare situație în parte.

   Se va actualiza periodic baza cartografică, prin colaborarea cu instituțiile cu responsabilități în domeniu.sau prin activități derulate independent. Se vor crea protocoale de colaborare cu factorii interesați.

2. Indepărtarea vegetației lemnoase din zona podurilor/podețelor rutiere și căilor ferate aferente cursurilor de apă și acumulărilor artificiale

Prezența castorilor în preajma podurilor rutiere și de cale ferată, de dimensiuni mici și medii (construite peste păraiele și râurile mici) reprezintă un risc potențial pentru aceste obiective datorită posibilităților de acumulare a fragmentelor de lemn care în mod obișnuit sunt utilizate de castori pentru construcția de baraje. Acestea pot colmata secțiunea podului determinând în condiții de viitură eroziuni importante ale structurii de rezistență sau inundarea unor întinse suprafețe de teren pentru o durată îndelungată.

În acest context o soluție ar fi îndepărtarea vegetației de pe maluri pentru a se evita instalarea castorilor în zonă, și mai ales construcția de baraje, structuri în care sunt utilizate cantități foarte mari de material lemnos.

Activitatea se implementează cu o periodicitate de maximum 2-4 ani, în toate zonele în care sunt prezente poduri cu deschideri mai mici de 10m, pe o lungime de 200m în amonte și 100m aval de pod.

Îndepartarea vegetației lemnoase de pe conturul cunetelor lacurilor de acumulare, precum și până la distanța de 500m amonte și aval de lucrările hidrotehnice transversale se implementează cu o periodicitate de 2 – 4 ani.

Pentru evitarea instalării vegetației lemnoase pe conturul cunetelor lacurilor de acumulare, acestea vor fi decolmatate periodic. Astfel se va evita implicit și instalarea familiilor de castor.

1. Eliminarea barajelor de castor care reprezintă un risc pentru infrastructură și populația locală

   Se vor îndepărta toate barajele construite de castori pe sectoare de 200m amonte și 100m aval de podurile rutiere, în interiorul localităților, în preajma unor elemente de infrastructură sau în orice fel de situații care pot produce risc pentru populația locală, pentru a reduce la minimum riscurile.

   Pe aceste zone acțiunea va fi însoțită de tăierea vegetației lemnoase pentru a limita drastic resursele de lemn pentru hrană și construirea barajelor. Astfel se intenționează să se mențină acele zone libere de castori.

   Activitatea implică și realizarea/actualizarea periodică (5-10 ani) a unei baze de date privind barajele care se situează la distanță mică de poduri. Pentru aceasta se vor utiliza drone care au posibilitatea de a realiza imagini în preajma podurilor. Vor fi cartate toate cursurile de apă și încadrate pe clase de risc, creându-se o bază de date care va fi ulterior actualizată.

2. Elaborarea studiilor de fezabilitate/impact pentru aplicarea măsurilor de protecție a digurilor existente

Măsura este utilă în cazul râurilor și pâraielor care sunt cuprinse în rețeaua de arii protejate și prezintă diguri de protecție contra inundațiilor.

Printre soluțiile existente amintim îngroparea de plase metalice în porțiune dig-mal, pentru a elimina riscul de străpungere a corpului digului prin săparea de vizuine de castor. Această metodă este utilă pentru a proteja digul de orice specii care sapă galerii în pământ. Ea a fost deja testată cu succes în România, pe pârâul Capolna din județul Covasna. Literatura menționează o serie întreagă de măsuri care, în funcție de condițiile locale pot fi puse în aplicare pentru protejarea digurilor de protecție existente: pavarea cu piatră/anrocamente, decopertarea stratului vegetal și acoperirea malului cu plasă metalică,

amplasarea de placi metalice pe maluri, și altele. Măsurile cu evident

impact asupra mediului se implementează după analiza impactului, ocazie cu care se iau în calcul mai multe soluții și se alege cea mai potrivită.

Pentru a pune în aplicare aceste metode este necesară elaborarea de studii de fezabilitate înainte de a trece la implementarea propriu-zisă.

Se va realiza o cartare și descriere a tuturor locațiilor în care se impun măsuri de protejare a digurilor și o analiză SWOT a soluțiilor propuse, care să ia în calcul adoptarea unor soluții viabile, cu efecte negative cât mai reduse asupra biodiversității și peisajului.

A.13.5. Implementarea măsurilor în scopul protecției digurilor existente

Se vor implementa măsurile prevăzute la activitatea A.13.4. și altele care vizează reducerea efectelor produse de castori asupra digurilor.

Rezultate asteptate

Studiu cu privire la zonele care necesită și se pretează la implementarea măsurilor de protecție (poduri, diguri de protecție existente și alte obiective de infrastructură)

Implementarea de măsuri în minimum 2 locații/10 ani

Responsabili

Institute de cercetare și organizații de mediu cu activitate în domeniul conservării biodiversității, universități,

ANAR, ANIF, CNADR, CFR,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, APM, ANANP, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

1

A.14. Menținerea efectivului optim al populației de castor la nivel național și local prin introducerea unei cote de intervenție

Scop

Menținerea unui efectiv optim al populației de castor la nivel național și local prin introducerea unei cote de intervenție

Descriere

A.14.1. Studiul privind posibilitățile de limitare a creșterii populației și a oportunității introducerii unei cote de intervenţie în vederea menținerii efectivului optim

Analizând trendul populaţiilor de castor reintroduse la nivel european se observă că majoritatea au atins un efectiv deosebit de ridicat. În acest context se impune luarea unor măsuri mai drastice de management, inclusiv punerea în discuție a introducerii unei cote de intervenţie prin vânătoare.

La baza acestei acțiuni vor sta studiile de evaluare a stării de conservare a speciei (mărimea populației, calitatea și mărimea habitatului), dar și simulările care vor arăta impactul acestei măsuri asupra speciei.

Se vor realiza modele de evoluție a populației, în diferite condiții și se va analiza impactul pe care îl are extragerea din familia a unuia sau ambilor adulți, în contextul faptului că specia Castor fiber manifestă un puternic comportament monogam. Se vor realiza observații privind evoluția unor familii de castori în decurs de 3-5 ani, cu mijloace moderne de monitorizare (emițătoare radio/GPS), camere foto capcană, etc.

Se intenționează ca introducerea cotei de intervenție să fieinstituită ca instrument de management în situația în care capacitatea de suport este atinsă, pagubele provocate de castor sunt însemnate și relocările nu mai sunt posibile.

Rezultate asteptate

Studiul privind oportunitatea introducerii cotei de recoltă.

Modele matematice de evoluţie a populaţiei la diferite cote de intervenţie și rate de mortalitate naturală.

Analiza posibilităților și sistemelor de reglare a populației

Responsabili

Institute de cercetare și ONG de mediu cu activitate în domeniu conservării biodiversității, universități,

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

3

A.15. Fundamentarea măsurilor de management prin analize și studii

Scop

Derularea unor studii de cercetare fundamentală sau aplicativă cu rol de a fundamenta măsurile de management

Descriere

1. Analiza pagubelor produse de castori la nivel regional/național

   Se vor actualiza informațiile existente referitor la natura și valoarea pagubelor produse de castori la nivel național

   Se vor clasifica pagubele în funcție de:

   1. tip (sector agricol, silvic, pomicol, hidrotehnic, infrastructură, etc)

   2. valoare

   3. densitatea pe unitate de lungime/suprafață

   4. incidența/unitate de timp

   5. riscul pe care îl prezintă pentru populație, etc.

      Informațiile se vor compara cu cele anterioare, pentru a observa tendința de evoluție a fenomenului pe o perioada de circa 10 ani.

      Se vor realiza și predicții ale fenomenului pentru perioada următoare și se vor elabora măsuri de management care să aibă ca scop reducerea nivelului pagubelor, în paralel cu menținerea stării de conservare a speciei.

2. Evaluarea serviciilor ecosistemice și a interacțiunilor om- castor în zonele populate cu castori

Potențialul castorului de a reface zonele umede este foarte bine cunoscut. Prin construcția de baraje, canale, creșterea suprafeței luciului de apă castorii au capacitatea de a reface zonelele umede de odinioară. Multe din aceste zone în momentul de față sunt transformate drastic,

prin desecare/îndiguire, etc, în terenuri agricole, pășuni, ș.a.m.d., în contextul în care una din strategiile regimului comunist prevedea utilizarea la potențialul maxim a tuturor suprafețelor prin transformarea zonelor neproductive în productive. Aceste strategii nu conțineau referințe legate de serviciile alternative pe care le pot furniza, societății umane, ecosisteme cum ar fi cele specifice zonelor umede.

În cadrul acestui studiu se va realiza ierarhizarea serviciilor ecosistemice, pornind de la faptul că nu toate serviciile ecosistemice sunt la fel de importante pentru actorii sociali astfel încât, pentru a decide cu privire la modul de utilizare a unor terenuri, este necesar un sistem de ierarhizare şi cuantificare a valorii acestor servicii care să fie mai palpabile pentru masele largi.

Studiul își propune să determine unele zone pilot în care specia Castor fiber ar putea contribui la refacerea zonelor umede și a biodiversității, și să elaboreze un sistem de cuantificare,ierarhizare şi ponderare a valorii acestor servicii.

A.15.3. Derularea de studii științifice care au ca finalitate îmbunătățirea măsurilor de management și menținerea unei stări favorabile de conservare a speciei Castor fiber la nivel național

Cercetarea aplicativă este esențială pentru a identifica cele mai bune măsuri de management adaptate condițiilor locale/ naționale. Doar prin îmbinarea armonioasă dintre cercetare și implementare se pot îmbunătăți continuu măsurile manageriale.

În acest sens vor fi promovate toate acțiunile/proiectele/studiile care se finalizează cu completarea nivelului de cunoaștere a biologiei, ecologiei și etologiei speciei, a relațiilor acesteia cu alte specii, cu biotopul biocenoza, etc.

De asemenea se pot studia tehnologii moderne de monitorizare a speciei, de evaluare a habitatelor acesteia, de estimare cât mai precisă a populației și criteriilor care intervin în evoluția/reglarea populației, criteriile de dispersie și distribuție, etc.

Cu toate că specia a beneficiat de numeroase cercetări la nivel mondial, în practică s-a observat că fiecare zonă geografică are specificul ei, iar castorul are deosebitul avantaj de a fi o specie foarte adaptabilă, fapt care o ajută să se plieze pe o multitudine de condiții fizico-geografice și climatice. În plus capacitatea extraordinară de a modifica habitatul în care trăiește creează noi oportunități de cercetare. În acest sens e importantă completarea continuă a bagajului de cunoștințe.

Rezultate asteptate

Completarea gradului de cunoaștere și fundamentarea măsurilor de management

Responsabili

Institute de cercetare, universități și ONG de mediu cu activitate în domeniul cercetării și conservării biodiversității, ș.a.m.d.

Termen de implementare

10 ani

Urgență

3

A.16. Îmbunătățirea cadrului legal și capacitatii instituționale in vederea implementarii managementului castorului la nivel național

Scop

Funcționarea eficientă a instituțiilor implicate în managementul speciei Castor fiber în România.

Descriere

În urma reintroducerii cu succes a speciei castor în perioada 1998-2003, s-a obținut o evidentă îmbunătățire a biodiverisității în România, fiind tot mai evidentă necesitatea implementării unui management adecvat, durabil al speciei, care să țină cont de problematica specifică apărută odată cu popularea.

Întrucât specia Castor fiber este protejată la nivel național și comunitar este nevoie ca autoritatea centrală pentru protecția mediului să ia cele mai bune decizii care să vizeze menținera unei stări de conservare favorabilă a speciei la nivel național.

În acest context se vor implementa activitățile:

A.16.1. Constituirea unui grup de lucru dedicat managementului speciei Castor fiber în România

Se va constitui, prin ordin de ministru, un grup de lucru dedicat managementului speciei Castor fiber în România, cu scopul de a oferi direcției de specialitate din cadrul autorității publice centrale pentru protecția mediului suport științific și tehnic, necesar în procesul decizional de implementare și armonizare a legislației în domeniu.

Grupul de lucru trebuie să includă personal de specialitate cu experiență în domeniul gestionarii, conservării și cercetării speciei la nivel național, precum și reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor precum și ai instituțiilor a căror activitate se repercutează asupra speciei (ANAR, ANIF, etc.). Grupul de lucru va consulta periodic autoritățile locale și opinia publică în vederea identificării soluțiilor optime de soluționare a conflictelor om-castor.

Grupul de Lucru are următoarele atribuţii:

1. dezbate şi formulează puncte de vedere fundamentate cu privire la elaborarea și implementarea strategiilor și planurilor de acțiune care se impun pentru conservarea speciei Castor fiber, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

2. asigură fundamentarea tehnică, ştiinţifică şi legală a proiectelor de acte normative care privesc activitățile de conservare a speciei castor;

3. emite puncte de vedere sau recomandări pe orice subiect legat de cercetarea, conservarea și managementul speciei castor la solicitarea autoritățilorde mediu;

4. asigură cadrul organizatoric pentru consultări privind soluţionarea problemelor în interesul reciproc.

Se va emite un act normativ de organizare și funcționare a grupului de lucru.

1. Înființarea, dotarea și instruirea personalului necesar pentru capturarea și/sau relocarea castorilor

   Constituirea și agrearea unor echipe naționale de intervenție, formate din personal calificat în domeniul faunei, specializată în acțiuni de capturare și relocare a castorilor acolo unde situația o impune.

   Fiecare echipă de intervenție va fi compusă din 2-3 persoane, personalul de specialitate are următoarele atribuții:

   1. de a interveni în rezolvarea unor situații conflictuale în habitatele naturale și antropice unde este prezentă specia castor;

   2. de a salva unele exemplare de castor captive în diferite situații (laț, canale, ajunse accidental în locații improprii, etc.)

   3. de a reloca unele exemplare de castor care produc în mod repetat pagube în domeniul agricol, silvic sau de gospodărire a apelor și care intră în conflict direct cu activitatea antropică.

Rezultate asteptate

1. Funcționarea grupului de lucru pentru managementul speciei castor (Castor fiber) în România. Management conservativ al speciei asigurat de instituții bazat pe proceduri, infrastructură specifică și personal calificat;

2. Echipe de specialiști funcționale, dotate și agreate să intervină în salvarea, capturarea și relocarea castorului.

Responsabili

Institute de cercetare, Universități, Organizații Neguvernamentale Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor; Agenția Națională pentru

Protecția Mediului, Agenții pentru Protecția Mediului

Termen de implementare

Permanent

Urgență

1

A.17. Derularea de activități de informare şi constientizare a grupurilor de interese

Scop

Creșterea continuă a gradului de informare și conștientizare cu privire la managementul speciei Castor fiber a tuturor grupurilor de interese

Descriere

Creșterea continuă a gradului de informare și conștientizare a tuturor grupurilor de interese reprezintă un obiectiv major pentru un management durabil al speciei, cu atât mai mult cu cât castorul poate aduce modificări drastice mediului în care trăiește, care de multe ori sunt antagonice cu interesele umane.

Pentru armonizarea intereselor umane cu cele de conservare a speciei sunt prevăzute următoarele activități:

1. Organizarea de simpozioane, conferințe, grupuri de lucru naționale și internaționale care să contribuie la promovarea speciei, a studiilor și proiectelor dedicate speciei Castor fiber

   Prezentarea rezultatelor cercetărilor care au ca obiect populaţia de castor din Romania este important să fie comunicată mediului academic prin organizarea de conferinţe naţionale şi internaționale. Posibilitatea de a se afla faţă în faţă, factorii de interes din România care sunt implicaţi sau sunt afectaţi de prezenţa castorului alături de specialişti din întreaga lume de la cele mai dezvoltate state la cele mai puţin dezvoltate este o mare oportunitate care ne va ajuta la îmbunătăţirea permanentă a măsurilor de management care să ducă la o populaţie viabilă de castor pe teritoriul României şi o rată scăzută de conflicte cu populaţia umană.

   Implicarea în realizarea unor conferinţe anuale universitare de cercetare a ecosistemelor naturale şi implicit a castorului şi promovarea participării studenţilor, masteranzilor și doctoranzilor la realizarea de studii privind specia castor va conduce la răspândirea informațiilor despre castor.

   Se vor organiza întâlniri punctuale ale grupului de lucru naţional constituit, sunt necesare pentru evaluarea situaţiei concrete şi identificarea măsurilor optime care să evite escaladarea conflictelor, pentru menţinerea stării de conservare favorabilă a populaţiei de castor din România.

2. Elaborarea unui ghid de conviețuire cu castorii și măsurile de protejare a proprietăților și obiectivelor industriale/de infrastructură

Elaborarea unui ghid de conviețuire cu castorii este importantă în condițiile în care se observă o creștere a numărului conflictelor om- castor și diversificarea problematicii.

Ghidul are rolul de a aduce în atenția populației locale măsurile disponibile pentru rezolvarea conflictelor, de la cele simple la cele complexe, care pot fi aplicate în diverse situații.

S-a observat că o parte dintre localnici nu cunosc metode elementare de asigurare a proprietăților și apelează la specialiști în cazuri care se pot rezolva simplu.

Ghidul va fi alcătuit pe capitole în funcție de problema identificată și soluțiile existente.

Se va pune accent pe statutul de protecție al speciei, măsurile fiind în principal de ordin defensiv (realizarea de împrejmuiri, garduri, etc) și doar în caz extrem, ofensiv (dispozitive de alungare a animalelor, capturare/relocare, etc).

Se va aplica un amplu program de conștientizare a rolului și importanței speciei Castor fiber în biocenoză și schimbarea modului de percepție pur materialist al localnicilor.

1. Elaborarea unui ghid de bune practici pentru proiectele/lucrările derulate pe cursurile de apă și canale care pot afecta specia Castor fiber sau habitatele acesteia

   Proiectele de investiții derulate pe cursurile de apă și canale sunt cele mai importante surse de presiuni și amenințări la adresa speciei Castor fiber, dar și altor specii care trăiesc în mediul acvatic.

   Acțiunile lor sunt aproape exclusiv contrare intereselor speciei: defrișarea vegetației de pe maluri, canalizarea, recalibrarea, decolmatarea sunt doar câteva dintre lucrările care sunt deosebit de agresive față de specia Castor fiber și habitatele acesteia. Pe de altă parte sunt lucrări care asigură securitatea populației în condiții de viituri.

   Din acest motiv este esențial ca factorii interesați implicați în protecția și conservarea speciei, să colaboreze pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să poată fi aplicat cu ușurință și să permită efectuarea lucrărilor de investiții propuse de o manieră minim invazivă.

   Principalul obiectiv este proiectarea lucrărilor hidrotehnice pe baza principiilor moderne, astfel ca proiectele să țină cont de prezența speciilor protejate acvatice sau semiacvatice (pentru că alături de castor mai există specii de pești, amfibieni, nevertebrate care sunt afectate de lucrările hidrotehnice).

   Noile structuri de protecție împotriva inundațiilor trebuie să asigure securitatea populației chiar și în prezența castorilor.

   Unele state occidentale încearcă să renunțe parțial/local (în zonele nepopulate) la digurile de protecție pentru a le înlocui cu zone buffer naturale, în care castorii pot avea rol de regulatori hidrologici.

   Soluțiile trebuie personalizate pentru că fiecare zonă se confruntă cu un ansamblu diferit al condițiilor socio-economice, de biotop, relief, geomorfologice, etc.

2. Elaborarea ghidului pentru reintroducere/populare/ colonizare cu castori a unor noi zone din România

Pentru refacerea arealului speciei la nivel național este necesară capturarea și relocarea unor exemplare din zonele cu densități mari.

Având în vedere particularitățile bio-etologice ale speciei: monogamia, strategia de reproducere, durata relativ lungă de conviețuire a puilor cu perechea parentală, dependența de anumite condiții de biotop, dușmanii naturali, etc, este necesară elaborarea unui ghid care să conțină principalele etape care trebuie parcurse, de la faza de proiect până la cea de realizare propriu-zisă a relocării.

Ca zone de relocare/populare/colonizare se vor alege doar acele habitate care întrunesc condiţii optime (în conformitate cu metodologia naţională de diagnoză ecologică).

1. Editarea, prezentarea, popularizarea de materiale de promovare a serviciilor ecosistemice pe care le aduce specia, a rolului acesteia pentru ecosistemele acvatice

   Creșterea gradului de acceptare al populației față de specie poate crește doar prin educarea maselor largi cu privire la rolul speciei Castor fiber în cadrul ecosistemelor acvatice. Se vor realiza publicații de promovare a speciei, de informare și conștientizare a aspectelor ecologice ale acesteia.

   Se vor prezenta serviciile ecosistemice aduse de castor și necesitatea de a privi într-un mod holistic ansamblul societate umană-mediul natural. Foarte importantă este evidențierea datoriei pe care o are societatea umană în menținerea nealterată pe termen nelimitat a biosferei.

2. Organizarea de evenimente de informare cu factorii interesați (stakeholderi).

Caravane

Se va organiza câte o sesiune de întâlniri de informare sub forma de caravane, cu factorii interesați (stakeholderi), în fiecare județ, în ariile naturale protejate, unde este prezentă specia Castor fiber.

Întrucât conexiunea umană este foarte importantă şi este necesar a fi direct observat feedback-ul şi părerea oamenilor din comunitate, dar şi pentru a neutraliza şi contracara informaţiile şi atitudinile negative, se va realiza câte o acţiune informare sub forma de caravană, în fiecare sit Natura 2000, unde este prezentă specia castor, în localităţile de importanţă. La aceste acţiuni se vor distribui materiale informative şi materiale de promovare asupra metodelor de prevenție a pagubelor provocate de castor. În cadrul întâlnirilor se vor prezenta și aspecte despre istoricul, reintroducerea, prezența, conservarea și managementul speciei.Acțiunea se va corela cu alte evenimente din zonă (târguri, festivaluri, diverse sărbători), astfel încât să existe şanse crescute de reuşită în captarea atenţiei şi acoperirea unui număr mai mare de persoane. Astfel, se vor urmări evenimente locale (târguri, festivaluri, diverse sărbători) şi se vor crea parteneriate cu organizatorii. Se vor stabili legături cu membrii din comunitate şi se va continua consultarea cu aceştia prin intermediul convorbirilor telefonice, e-mail-ului sau întâlnirilor faţă în faţă.

Impactul diseminării va fi mai mare decât numărul vizitatorilor, întrucât se aşteaptă informarea prin efectul „word of mouth” (din gură în gură).

Seminarii

Se va organiza câte un seminar în județele populate cu castori, unde se vor întâlni pe de o parte specialiști în managementul, conservarea și

cercetarea speciei castor și pe de altă parte autorități regionale, județene, și locale care au rol în administrarea teritoriului, în managementul apelor, în protecția mediului, în conservrea naturii, etc.

Principalele județe vizate de această activitate sunt: Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Mureș, Alba, Hunedoara, Arad, Prahova și Ialomița.

În urma acestor seminarii se va identifica un set de soluții de îmbunătățire a managementului speciei castor, a managemntului apelor de suprafață și deșeurilor, care va fi înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și autorităților cu rol în aceste domenii.

A.17.7. Derularea de activități de informare/conștientizare în școli/universități

Informarea și conștientizarea este un element esențial al managementului oricărei specii, cu toate că în multe cazuri acest aspect este considerat minor, pentru că nu are impact direct asupra speciei.

Tendința generală este de implicare civică mai activă a populației în problematica de mediu, dar aceasta este total ineficientă și contraproductivă dacă nu există un minim bagaj de cunoștințe pe care să se bazeze atitudinea și acțiunile publicului larg.

Elevii și studenții sunt un grup țintă care poate fi ușor de educat în spirit ecologic, în cadrul unor teme cum ar fi: diversitatea lumii vii, ecosistemele acvatice, relațiile interspecifice, rolul și importanța speciilor protejate, care sunt atinse tangențial în manualele de biologie.

Se vor realiza:

1. întâlniri de lucru cu autoritățile din domeniul învățământului pentru identificarea posibilităților de completare a curriculei școlare;

2. întâlniri cu cadrele didactice de profil din învățământul preuniversitar și universitar;

3. prezentări/discuții/tabere/excursii, etc cu elevii și studenții;

4. editarea unor materiale atractive de promovare a speciei, ș.a.m.d.

A.17.8. Organizarea de activități cu ocazia unor aniversări conexe problematicii speciei

Activitățile de informare, conștientizare, popularizare a speciei cu ocazia unor evenimente conexe: ziua apelor, ziua mondială a zonelor umede, etc, poate avea un rol foarte important în crearea unei viziuni holistice în rândul grupurilor de stakeholderi. Prin aceasta se va conștientiza că nu se poate vorbi de un management durabil al castorului fără a vorbi de managementul apelor curgătoare sau stagnante si nu se pot separa managementul acestei specii de cel al habitatelor ripariene.

Astfel publicul mai puțin avizat va avea o imagine mai reală asupra finelor mecanisme ale naturii care la scară macro asigură stabilitatea

biosferei.

Se vor organiza: evenimente, publicarea de articole, concursuri tematice, etc

A.17.9. Documentare de promovare a speciei Castor fiber la nivel național/internațional

Se vor realiza filme documentare/spoturi în scopul promovării importanței speciei pentru biodiversitate, a avantajelor pe care aceasta le aduce populației umane.

A.17.10. Realizarea unui centru național de informare dedicat speciei Castor fiber.

Se va construi un centru modern dedicat speciei, în care se vor derula activități de informare/conștientizare pentru toate categoriile de vârstă, în proximitatea unei zone protejate care să ofere posibilități de observare a speciei, de realizare de studii adaptate diferitelor nivele de învățământ.

Se vor implementa cele mai noi tehnici/metode/tehnologii pedagogice.

Rezultate asteptate

Organizarea diferitelor manifestări științifice cu scop de informare conștientizare, promovarea speciei

Diferite materiale de promovare: broșuri, filme documentare, afișe, etc Evenimente de promovare în diferite categorii de stakeholderi

Ghid de conviețuire cu castorii și măsurile de protejare a proprietăților și obiectivelor industriale/de infrastructură

Ghid de bune practici pentru proiectele/lucrările pe cursurile de canale și râuri care poate afecta specia Castor fiber sau habitatele acesteia Ghid de bune practici pentru popularea si relocarea exemplarelor de de castor Castor fiber

Documentare/spoturi de promovare a speciei Castor fiber. Centru național de informare dedicat speciei Castor fiber.

Responsabili

ONG de mediu cu activitate în domeniu educației și conservării biodiversității, MMAP, APM, institute de cercetare, universități ș.a.m.d.

Termen de implementare

Permanent

Urgență

1