PLANUL DE MANAGEMENT din 27 mai 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 995 din 27 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR

CUPRINS

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

   4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

   6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   7. 1.7. Procedura de implementare a planului de management

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii Generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

      3. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Geomorfologie

      2. 2.2.2. Geologie

      3. 2.2.3. Hidrologie

         2.2.5. Soluri/subsoluri

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

      2. 2.3.2. Fauna de interes conservativ

   4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale

      2. 2.4.2. Managementul apelor

      3. 2.4.3. Impacturi

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR 87

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

1. 3.1.1 Evaluarea la nivel naţional

2. 3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor la nivelul sitului ROSCI0329 Oltul Superior

1. 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul planului de management

   2. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

      1. 4.2.1. Obiectiv general

1. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

2. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

3. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

Anexa nr. 1 la Planul de management Anexa nr. 2 la Planul de management Anexa nr. 3 la Planul de management Anexa nr. 4 la Planul de management Anexa nr. 5 la Planul de management Anexa nr. 6 la Planul de management Anexa nr. 7 la Planul de management Anexa nr. 8 la Planul de management Anexa nr. 9 la Planul de management Anexa nr. 10 la Planul de management Anexa nr. 11 la Planul de management Anexa nr. 12 la Planul de management

Anexa nr. 13 la Planul de management Anexa nr. 14 la Planul de management Anexa nr. 15 la Planul de management Anexa nr. 16 la Planul de management Anexa nr. 17 la Planul de management Anexa nr. 18 la Planul de management Anexa nr. 19 la Planul de management Anexa nr. 20 la Planul de management Anexa nr. 21 la Planul de management Anexa nr. 22 la Planul de management Anexa nr. 23 la Planul de management Anexa nr. 24 la Planul de management Anexa nr. 25 la Planul de management Anexa nr. 26 la Planul de management Anexa nr. 27 la Planul de management Anexa nr. 28 la Planul de management Anexa nr. 29 la Planul de management Anexa nr. 30 la Planul de management Buget

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

      Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat.

      Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Olt, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov, Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov, Primăriile locale.

      Acţiunile din planul de management ROSCI0329 Oltul Superior au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria protejată naturale şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice.

      Planul de management reprezintă un document ce coordonează şi reglementează folosirea resurselor din spaţiul sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior, precum şi construcţia şi gestionarea amenajărilor necesare susţinerii comunităţilor umane, care pot avea un impact asupra stabilităţii habitatelor şi populaţiilor speciilor de interes conservativ, conform legislaţiei. Planul de management urmăreşte de asemenea să creeze un cadru optim pentru informarea publicului şi autorităţilor locale pentru a obţine colaborarea continuă a acestora.

      Acest document corelează şi sintetizează informaţiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior, precum aspecte ale mediului abiotic şi biotic, caracteristicile activităţilor antropice sau conflictele existente, stabileşte direcţiile majore şi

      obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitaţile şi stabileşte resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani.

      Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl de interes comunitar ROSCI0329 Oltul Superior, integrând activităţi antropice tradiţionale care să nu afecteze stabilitatea speciilor de interes conservativ şi a habitatelor naturale.

      De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

      Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior vizează:

      1. a) Conservarea populaţiilor de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes conservativ şi a habitatelor acestora;

      2. b) Managementul elementelor cadrului biotic şi abiotic astfel încât să se păstreze calitatea habitatelor naturale;

      3. c) Stimularea cercetări ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat;

      4. d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei naturale protejate;

      5. e) Monitorizarea continuă a activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, precum şi a acelora care pot determina un impact cumulativ.

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

      Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior reprezintă un sit de importanţă comunitară şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. ROSCI0329 Oltul Superior a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

      În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu

      modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, situl de importanţă comunitară este relevant pentru protecţia speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există.

      Scopul ariei protejate naturale ROSCI0329 Oltul Superior este de a proteja şi conserva speciile de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes conservativ pentru care situl a fost instituit.

      Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află în judeţul Covasna şi judeţul Braşov, în cadrul Depresiunii Braşov ca unitate de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei, compartimentul vestic al Depresiunii Braşov şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, compartimentul central- nordic al Depresiunii Braşov.

      Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate: ROSPA0082 Munţii Bodoc – Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei. ROSCI0329 Oltul Superior are o suprafaţă de 1508 ha.

      Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific reliefului depresionar, cu altitudini de 500 – 600 m, temperaturi medii anuale de 8,1°C şi cu o distribuţie majoritară a solurilor aluviale. Elementele biotice de interes conservativ sunt reprezentate de specii de mamifere Castor fiber, Lutra lutra, peşti Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius şi nevertebrate Euphydryas aurinia. Principala activitate economică din proximitate este agricultura, reprezentată atât de activităţile de cultura plantelor, cât şi de creşterea animalelor.

      Obiectivele de gestiune ale ROSCI0329 Oltul Superior sunt:

      1. a) garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru echilibrul ecologic, inclusiv prin intervenţie antropică;

      2. b) asigurarea stării de conservare favorabile pentru habitatul şi speciile de interes conservativ pentru care situl a fost constituit;

      3. c) stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;

      4. d) delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;

      5. e) eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei naturale protejate;

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

      Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

      •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate;

      •  Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

        Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

      •  Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

      •  Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      •  Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

   4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

      Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyoş şi Mestecănişul de la Reci", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Consiliul Judeţean Covasna şi realizat de

      S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.

      Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a speciilor de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes comunitar, evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele ariei naturale protejate, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat

      anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

      Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

      Prezentul plan de management reprezintă prima versiune a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

   6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

      Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui sau ori de câte ori intervin schimbări majore în obiectivele de management. Planul de management se bazează pe principiile managementului adaptabil pentru a putea permite modificarea cu uşurinţă a prevederilor în cazul impunerii modificărilor. Situaţiile care ar putea impune adaptarea planului sunt următoarele:

      1. a) Identificarea unor noi nişe funcţionale ecologice.

      2. b) Fenomene naturale imprevizibile care ar putea aduce schimbări ce impun adoptarea de măsuri cum ar fi refacerea ecologică.

      3. c) Modificări semnificative în impactul activităţilor antropice asupra elementelor de interes conservativ.

      4. d) Vulnerabilizarea unor resurse şi servicii naturale cheie în aria protejată din cauza exploatării necontrolate ori diversificării factorilor ce accentuează epuizarea ori degradarea lor.

      5. e) Implementarea/efectuarea anumitor activităţi care pot duce la efecte nedorite.

      6. f) Noi ameninţări care pot interveni în atingerea anumitor obiective.

      Acolo unde se impun modificări ale planului, se vor aplica următoarele proceduri:

      1. a) Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului trebuie să aprobe orice schimbare a obiectivelor principale de management. În astfel de cazuri, propunerile de revizuire înaintate vor fi supuse consultării publice.

      2. b) Custodele ariei protejate poate aproba schimbările de prioritate şi acţiunile legate de conservarea speciilor şi habitatelor.

   7. 1.7. Procedura de implementare a planului de management

      Aria naturală protejată nu este atribuită în custodie, responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile sale teritoriale. Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa de implementare va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management şi resursele de management disponibile.

      Pentru atingerea obiectivelor planului de management, custodele va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare.

      Se vor monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în interiorul ariei naturale protejate şi activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri custodele joacă un rol important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii Generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

         Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află localizată în cadrul Depresiunii

         Braşov ca unitate de relief majoră, respectiv în Depresiunea Bârsei compartimentul vestic al Depresiunii Braşov şi Depresiunea Sfântu Gheorghe compartimentul central – nordic al Depresiunii Braşov în cadrul unităţilor administrative teritoriale: Baraolt, Aita Mare, Bixad, Arcuş, Belin, Hăghig, Vâlcele, Malnaş, Ilieni, Chichiş, Micfalău, Băţani, Ghidfalău, Bodoc, Sfântu Gheorghe, Racoş, Prejmer, Augustin, Apaţa, Ormeniş, Măieruş, Feldioara, Codlea, Hărman, Hălchiu, Dumbrăviţa.

         Relieful este de tip depresionar, având o altitudine medie de 500 m. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se află la 45°54'40" latitudine nordică şi 25°35'50" longitudine estică. Accesul în aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se face pe următoarele drumuri: Drum Judeţean 112, Drum Judeţean 112C, Drum Judeţean 121A, Drum Judeţean 122, Drum Judeţean 122B, Drum Judeţean 122B, Drum Judeţean 131, Drum Judeţean 131B, Drum Naţional 13 – E60 şi Drum Naţional 13E.

         Harta localizării ariei naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.1 la Planul de management.

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

         Suprafaţa sit-ului Natura 2000 ROSCI0329 Oltul Superior este de 1508 ha, fiind reprezentată în cea mai mare parte de cursul râului Olt şi malurile acestuia alături de Pârâul Homorod, pe porţiunea de curgere dintre localitatea Bixad din judeţul Covasna şi localitatea Racoş din judeţul Braşov.

         Limita nordică

         Limita ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior este reprezentată în nord de drumul judeţean DJ 131J, acesta fiind punctul de intrare a râului Olt în sit.

         Limita vestică

         Limita vestică a ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior se poate aproxima urmărind direcţia de curgere a râului Olt, între localităţile Feldioara şi Racoş, trecând prin dreptul localităţilor Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Micloşoara, Augustin, fiind foarte aproape şi în unele locuri intersectând drumurile: Drum naţional 13E, Drum Judeţean 103E, Drum Naţional 13, Drum Judeţean 131, Drum Judeţean 131B, Drum Judeţean 131C.

         Limita sudică

         Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior urmăreşte direcţia de curgere a râului Olt din dreptul intravilanului localităţilor Podul Oltului şi Lunca Câlnicului, intersectează Drum Judeţean 112 şi se întrerupe pâna în dreptul localităţii Feldioara, unde limita sudică a sitului poate fi reprezentată de cursul pârâului Homorod, începând din dreptul lacurilor piscicole de la Dumbrăviţa.

         Limita estică

         La est, aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se învecinează cu Drumul Naţional 12 până în dreptul localităţii Malnaş, urmărind limita munţilor Bodoc în lungul depresiunilor Bixad şi Prejmer. Din dreptul localităţii Malnaş, sit-ul urmăreşte la est direcţia de curgere a râului Olt prin dreptul localităţilor Olteni, Bodoc, Zoltan şi Ghidfalău până în apropierea localităţii Sfântu Gheorghe, fiind întrerupt în această localitate şi continuând în dreptul localităţilor Chilieni şi Ilieni.

         Harta limitelor ariei naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.2 la Planul de management.

      3. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

         Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune cu următoarele arii naturale protejate: ROSPA0082 Munţii Bodoc – Baraolt, ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor şi ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei. Suprapunerea este pe o suprafaţă de 188,70 ha pentru ROSPA0082 Munţii Bodoc – Baraolt, respectiv 12,51% din suprafaţa totală. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor se suprapune pe o suprafaţă de 83,61 ha reprezentînd 5,54% iar ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei pe o suprafaţă de 311,84 ha reprezentând 20,67%.

         Planul de management va ţine cont, în procesul de elaborare de măsurile specifice de protecţie pentru speciile de păsări pentru care ariile de protecţie specială avifanistică a fost declarată.

         Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate se regăseşte în Anexa nr.3 la Planul de management.

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Geomorfologie

         Situl de Importanţă comunitară ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune în mare parte peste Lunca Oltului, care traverseaza in prima secţiune Depresiunea Braşovului – în partea central-nordică peste subunitatea Depresiunea Sfântu Gheorghe şi în partea vestică peste Depresiunea Bârsei. În ultima secţiune a ariei protejate, lunca Oltului traversează zona Carpaţilor de Curbură, reprezentată prin subunităţile Depresiunea Baraolt şi Munţii Perşani.

         Depresiunea Braşov reprezintă un areal de discontinuitate, situată în zona de curbură a Carpaţilor. Această arie depresionară s-a format pe un sistem de falii longitudinale şi transversale, rezultând astfel promontorii montane care o compartimentează în subunităţi. Depresiunea Braşov este o depresiune tectono-erozivă, factorul tectonic având o influenţă majoră în conturarea acestei depresiuni. S-a dezvoltat la sfârşitul pliocenului şi în cuaternar printr-o subsidenţă activă, în relief impunându-se şesul mlăştinos. Relieful este materializat prin câmpuri întinse, uniforme, fragmentate de movile naturale care constituie adevăraţi martori de eroziune.

         Depresiunea reprezintă o mare cuvetă formată dintr-o câmpie aluvionară întinsă, cu o uşoară înclinare spre partea centrală către râurile Olt şi Râul Negru.

         Masivele montane din nordul acestei depresiuni, pătrund în cadrul acesteia, determinând compartimentarea Depresiunii Braşovului în trei părţi: compartimentul vestic, reprezentat de Depresiunea Bârsei, compartimentul central, reprezentat de depresiunea Sfântu Gheorghe şi compartimentul estic, respectiv Depresiunea Târgu Secuiesc.

         Sectorul estic al sitului ROSCI0329 Oltul Superior a fost delimitat în zona de luncă a Oltului, începând de la localitatea Bixad şi până în dreptul localităţii Podu Oltului în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe.

         Sectorul vestic al sitului ROSCI0329 Oltul Superior se suprapune luncii Oltului, din dreptul localităţii Feldioara şi până în dreptul localităţii Racoş, fiind completat de arealul delimitat în lunca râului Homorod, afluent pe stânga al Oltului, sectorul cuprins între localităţile Feldioara şi Dumbrăviţa. Acest sector al ariei protejate analizate se suprapune Depresiunii Bârsei, în timp ce partea nordică este inclusă în cadrul Depresiunii Baraolt şi al Munţilor Perşani, respectiv Defileului de la Racoş.

         Depresiunea Bârsei, are o lungime de peste 70 km, fiind formată din golfurile Zărneşti, Râşnov, Vlădeni, Măieruş, precum şi din câmpurile joase ale Bârsei, Bodului şi Feldioarei

         Depresiunea Sfântu Gheorghe include în partea de nord câmpia piemontană Şesul Frumos, în sud Piemontul Săcele, iar în partea centrală cuprinde Câmpul Calnicului.

         Altitudinea medie a depresiuni este de 530 – 560 m cele mai reduse valori întâlnindu-se în partea centrală, în lungul Oltului. Relieful prezintă o dispunere concentrică, succedându-se piemonturile şi glacisurile, câmpurile largi, care ocupă cea mai mare suprafaţă şi şesul aluvial în partea centrală.

         Piemonturile reprezintă partea cea mai înaltă şi cea mai fragmentată a acestei depresiuni, cele mai dezvoltate fiind în compartimentul vestic şi sud- vestic. În ceea ce priveşte câmpurile, acestea ocupă partea centrală, constituind forma de relief caracteristică a depresiunii. Sunt predominante câmpiile aluviale, respectiv câmpiile de acumulare, de subsidenţă şi de divagare. Pe suprafaţa acestora sunt prezenţi martorii de eroziune, cum ar fi: Dealul Lat, Dealul Lempeş, Dealul Duboica, prezenţi în special în Câmpul Bîrsei şi culoarul de la Reci. Cea mai joasă parte din această depresiune este formată de lunca inundabilă a Oltului şi a afluenţilor acestuia, cu lăţimi variabile. Acestea pot ajunge la 4 km lăţime în Depresiunea Bârsei.

         Depresiunea Baraoltului reprezintă o unitate teritorială a Carpaţilor de Curbură, delimitată la nord şi nord-est de aparatele vulcanice ale Masivului Harghita, la est şi sud-est de Munţii Baraolt iar la vest şi nord vest de Munţii Perşani. Din punct de vedere geologic, depresiunea Baraoltului este reprezentată de Bazinul Baraoltului iar din punct de vedere geografic, Depresiunea Baraoltului reprezintă un compartiment al Depresiunii Braşovului.

         Munţii Perşani prezintă o structură petrografică complexă. Sunt alcătuiţi din roci sedimentare cretacice, metamorfice ce alcătuiesc suportul celor sedimentare şi vulcanice, reprezentate de bazaltele cuaternare de la Racoş.

         Sectorul nordic al sitului analizat se suprapune Defileului de la Racoş, unitate componentă a grupei central- nordice a Munţilor Perşani. Defileul de Racoş a fost creat de râul Olt, prin străpungerea unui complex de roci de origine şi duritate diferite. În acest sector, valea se adânceşte cu 100- 200 m, fiind încadrată de o serie de culmi ce ating înălţimi de 700-800 m. În timpul acestei evoluţii, râul Olt a spălat cuvertura de sedimente pentru ca ulterior, în momentul contactului cu rocile dure, să creeze acest defileu, materializat prin alternanţa strâmtorilor şi micilor depresiuni. În ceea ce priveşte originea acestui defileu, unele studiile realizate au evidenţiat că este o vale antecedentă, în timp ce altele îl consideră a fi rezultatul unei captări.

      2. 2.2.2. Geologie

         Din punct de vedere geologic, fundamentul Depresiunii Baraolt este reprezentat structural de orogenul Carpaţilor Orientali, materializat prin structurile cutate şi şariate ale Pânzei de Ceahlău. Peste aceste structuri s-au depus treptat depozitele de molasă pliocene şi pleistocene. Studiile geologice au evidenţiat faptul că aceste formaţiuni depozitate în medii lacustre şi fluvio- lacustre au format iniţial structuri orizontale care, treptat, au fost antrenate în mişcările desfăşurate în lungul faliilor. În urma acestor mişcări au rezultat porţiuni cu structuri monoclinale, înclinate fie spre zonele coborâte ale fundamentului, dar şi spre marginea depresiunii.

         Sectorul estic al sitului desfăşurat în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe, între localităţile Podu Oltului şi Malnaş se caracterizează prin prezenţa depozitelor cuaternare aparţinând Holocenului Superior, alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase. Pe suprafeţe restrânse apar şi depozite loessoide aparţinând şi Holocenului Inferior. Între aceste depozite, pe partea dreaptă a râului Olt, sunt prezente pietrişuri, nisipuri şi depozitele loessoide, aparţinând Pleistocenului Superior.

         Amonte de localitatea Bodoc, Lunca Oltului se îngustează, depozitele cuaternare holocene, alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile şi prafuri nisipoase argiloase intrând în contact în partea vestică cu formaţiunile Cretacicului Inferior specifice Munţilor Baraolt, alcătuite din gresii, marne, marnocalcare şi brecii, aparţinând Stratelor de Sinaia şi Stratelor de Carhaga. Insular apar roci magmatice – magmatite cuaternare şi neogene, reprezentate de roci vulcanice alcaline. În partea estică, depozitele cuaternare intră în contact cu depozitele cretacicului inferior specifice Munţilor Bodoc, alcătuite din gresii şi marne – Seria flişului de Bodoc, argile cu blocuri, gresii, conglomerate, precum şi din gresii calcaroase, şisturi marnoase, marnocalcare – Strate de Bistra.

         Sectorul vestic al ROSCI0329 Oltul Superior desfăşurat în cadrul Depresiunii Bârsei şi Defileului de la Racoş prezintă o serie de particularităţi litologice. Între localităţile Dumbrăviţa şi Feldioara, predomină depozitele cuaternare aparţinând Holocenului Superior, formate din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase. Pe malul stâng al râului Homorod, aceste depozite intră în contact cu o fâşie îngustă de argile şi nisipuri aparţinând Pleistocenului Mediu, care le desparte de pietrişurile, nisipurile şi depozitele loessoide specifice Pleistocenului Superior. Înaintând spre nord, până în dreptul localităţii Augustin, sunt prezente depozitele cuaternare aparţinând

         Holocenului Superior, formate din pietrişuri şi nsipuri argiloase. Spre unităţile montane limitrofe, aceste depozite intră în contact cu depozitele pleistocene formate din argile, nisipuri, marne diatomite, aglomerate bazaltice. Insular, apar şi depozite pliocene levantine, alcătuite din nisipuri, marne şi lignit.

         În dreptul localităţii Ormeniş, pe versanţii estici ai munţilor Perşani, apar depozite aparţinând Cretacicului Inferior, reprezentate de gresii, marne, marnocalcare, brecii – Strate de Sinaia, Strate de Carhaga.

         Sectorul suprapus Defileului Oltului de la Racoş aparţine Munţilor Perşani, caracterizat prin prezenţa unui mozaic litologic. Predomină gresiile calcaroase, marnele şi breciile aparţinând Cretacicului Inferior – Apţian, însoţite de argile cu blocuri, şisturi, klippe sedimentare.

         În amonte de localitatea Racoşul de Jos apar o serie de depozite aparţinând Triasicului, reprezentate de calcare noduloase, calcare masive şi în plăci, precum şi calcare marnoase în plăci. Acestea sunt completate de roci aparţinând Jurasicului Mediu precum calcare grezoase. Magmatitele mezozoice sunt prezente în acest areal, formate din peridotite.

         Harta pantelor se regăseşte în Anexa nr.5 la Planul de management

         Harta expoziţiei versanţilor se regăseşte în Anexa nr.6 la Planul de management Harta fragmentării reliefului se regăseşte în Anexa nr.7 la Planul de management Harta geologică se regăseşte în Anexa nr.8 la Planul de management.

      3. 2.2.3. Hidrologie

         Culegându-şi izvoarele din Carpaţii Orientali, Oltul străbate în drumul său spre vărsare forme variate de relief, drenând o serie de depresiuni şi masive muntoase dintre cele mai înalte din România. Datorită varietăţii mari a surselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor în timp, Oltul are un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilităţi de amenajări hidroenergetice. În funcţie de elementele caracteristice cursului său, de morfologia văii care se lărgeşte în multiple depresiuni pe care le drenează râul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior până la Racoş, Oltul mijlociu de la Racoş la Râmnicu-Vâlcea şi Oltul inferior până la vărsare.

         Râul se formează la contactul dintre masivul calcaros al Haşmaşului Mare 1793 m cu cristalinul masivului Sipoşului 1566 m, de la altitudinea de 1280 m. După primirea micilor săi afluenţi – Mediaşul şi Sipoşul, trece prin localitatea minieră Bălan, în amontele căreia se află un mic lac de acumulare, care acoperă nevoile de apă ale centrului industrial. De la Sândominic, Oltul pătrunde în Depresiunea Ciucului, compartimentată în trei bazinete: Ciucul de Sus, Ciucul Mijlociu şi Ciucul de Jos, separate prin îngustările de la Racu – Jigodin. În bazinetele Ciucului Superior şi Mijlociu se dezvoltă o reţea dendritică vastă, care tinde spre cursul sinuos al Oltului încadrat de zone mlaştinoase eutrofe. Panta râului scade rapid de la circa 25 m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Asemenea frânturi de pantă se observă şi la ieşirea pâraielor afluente din munţi, din care cauză, la bordura bazinetelor se formează un şir de conuri de dejecţie şi glacisuri care înconjoară toata depresiunea. Ele sunt umplute complet cu ape de infilţraţii din râuri, dand naştere la numeroase izvoare şi cursuri mici parazitare. Afluenţii din dreapta vin din Munţii Harghitei – 1801 m, care de fapt închid depresiunea spre Podişul Transilvaniei. Primul afluent din dreapta, Lunca Mare sau Vasaraia, suprafaţă 54 km2; lungime 15 km, cu afluentul sîu Sadocuţ, îşi are obârşia în regiunea şisturilor cristaline din Munţii Ciucului, iar restul afluenţilor – Lunca cu Raţa, suprafaţă 38 km2; lungime 12 km, Loc cu Groapa Apei, suprafaţă 62 km2; lungime 12 km- şi Silasul, Varul, Segheşul, Beta sau Borvizul, Capolnaşul, Techera cu dimensiuni mai mici, în jur de 12 – 26 km2 şi lungimi până la 11 km – din zona piroclastitelor Harghitei.

         Afluenţii din stânga au dimensiuni apreciabile. Ei traversează regiuni montane, cu pante mari, constituite din roci eruptive, şisturi cristaline şi şisturi negre de vârsta cretacic inferior.

         Primii, Galcuţul, Sedlocul, Baboslacul, Agrişul şi Cadul au dimensiuni relativ mici, cu bazine până la 20 – 25 km2 şi lungimi până la 10 – 12 km. Urmează apoi o serie de pâraie, care o dată ajunse în depresiuni, divaghează în mai multe direcţii, cum este Pârâul Racului suprafaţă 133 km2; lungime 17 km cu Frumoasa, care are un curs secundar spre Frumoasa Delniţa, suprafaţă 36 km2; lungime 16 km. După primirea câtorva afluenţi mai mici, ca Pustnicul, suprafaţă 24 km2; lungime 14 km, Şumuleul şi Fitodul suprafaţă 41 km2; lungime 10 km, Oltul pătrunde în zona de îngustare dintre Depresiunea Ciucului Mijlociu şi Inferior de la Jigodin.

         Îngustarea este cauzată de un promontoriu alcătuit din şisturi de vârsta Cretacic Inferior, care se prelungeşte spre vest, fiind închisă în partea opusă de roci eruptive.

         În Depresiunea Ciucului inferior, panta longitudinală a Oltului scade până la Defileul de la Tuşnad, ajungând la valori de 1,0 – 1,2 m/km, ceea ce duce şi la despletirile dintre Sâncrăieni şi Tuşnad. Din dreapta sosesc câteva pâraie cu bazine sub 23 km2, cum sunt Valea Mare, Chendereş, Merilor, Chereş, Pârâul Mare şi Mitaci, iar din stanga Oltul primeşte pe cel mai mare afluent din cadrul acestui sector, Fişagul suprafaţă 161 km2; lungime 22 km. Tot din această regiune sunt colectaţi de către Olt, Cozmeniul şi Pârâul Tuşnadului suprafaţă 38 km2; lungime 13 km, ultimul izvorăşte de pe versantul nordic al căldării vulcanice a Ciomatului, care adăposteşte Lacul Sfânta Ana.

         Oltul părăseşte Depresiunea Ciucului străbătând pitorescul defileu de la Tuşnad, unde şi-a săpat în roci eruptive o vale intercolinară îngustă, cu pante longitudinale până la 3 – 4 m/km. După scăparea din încleştarea defileului, râul pătrunde în depresiunea Braşovului, domolindu-şi din nou cursul, cu pante în jur de 1,5 m/km în aval de Sfântu Gheorghe. În cuprinsul sectorului depresionar, Oltul face o cotitură amplă pe calapodul sudic al Munţilor Baraoltului, fiind împins spre nord atât de mişcarile tectonice actuale cât şi de conul de dejecţie al Târlungului – Bârsa.

         Depresiunea Braşovului reprezintă cea mai întinsă depresiune plană din masa de orogen a Carpaţilor Răsăriteni, cu pante line pe toata întinderea, cu excepţia zonei unde se face contactul cu munţii. Ea se divide în Depresiunea Trei Scaune, drenată de Râul Negru, şi Depresiunea Bârsei legate între ele prin coridorul larg de circa 10 km de Reci. Fundul depresiunii, umplut cu depozite pliocene şi cuaternare de origine fluvio – lacustră – în general permeabile, este încadrat în cea mai mare parte de flişul cretacic median şi intern din cadrul segmentului curburii carpatice. Reţeaua hidrografică în aceste condiţii are caracter convergent, dominând trei bazine aferente Oltului: Râul Negru, Ghimbaşelul şi Bârsa. În cursurile lor inferioare, aceste sisteme

         străbat câmpii largi de divagare, alimentate dinspre zona piemontană din abundenţă cu ape de infiltraţie provenite în mod preponderent din râurile montane care le străbat. Prin urmare, zona centrală de câmpie suferă de exces de umiditate, apele freatice fiind aproape de suprafaţă. În aceste condiţii, râurile şi Oltul au o alimentare subterană bogată care reprezintă 35 până la 45% din scurgerea anuală totală.

         În aval de defileul de la Tuşnad, Oltul primeşte câtiva afluenţi mai mici, veniţi dinspre Munţii Baraoltului, cum sunt Câlnicul, Valea Crişului, Arcuşul, Debrenul, Sânbrazii, Ilienii şi Baciul. În dreptul satului Lunca Calnacului se varsă în Olt cel mai mare afluent din cursul său superior-Râul Negru.

         După primirea din stanga a Vaii Negre suprafaţă 42 km2; lungime 11 km şi a Canalului Morii suprafaţă 61 km2; lungime 19 km, în Olt se varsă Ghimbăşelul sau Ghimbavul suprafaţă 434,5 km2; lungime 49,8 km, care izvorăşte de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. După ce trece pe lângă Braşov şi Ghimbav, râul primeşte din dreapta apele Timişului, canalizate şi derivate din cursul iniţial la Dârste. Cursul vechi se foloseşte pentru decongestionări la ape mari şi ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbăşelul se varsă în Olt la Bod. Pe malul stâng, în dreptul localităţii Bod, a existat un câmp vast, cu exces de umiditate şi frecvent inundat de Ghimbăşel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbăşelului în amonte de Bod, valea râului a fost îndiguită construindu-se un canal de derivaţie spre stânga, în direcţia cursului inferior al Bârsei. Canalul Ghimbăşel – Olt este însă izolat printr-un dig de apărare de Bârsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Între canalul de descărcare Ghimbăşel şi Olt, se întinde sistemul de desecare al Bodului, care apară o suprafata de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbăşelul este totodată şi artera de descărcare a apelor uzate ale Braşovului, Râşnovului şi Ghimbavului.

         Partea vestică a Depresiunii Bârsei este dreanată de două sisteme, legate între ele în mod artificial, cel al Bârsei şi al Vulcăniţei – Hamaradia. Bârsa, cu o suprafaţă de 530 km2; lungime 66 km âşi are obărşia la capătul estic al Munţilor Făgăraşului, sub Vârful Comisul – 1883 m, de la altitudinea de circa 1600 m. Săpându-şi o vale prăpăstioasă în şisturi cristaline, cu pante de 40- 50 m/km, ajunge la poalele nordice ale masivului calcaros de vârsta jurasică ale Pietrei Craiului, de unde se deplasează spre golful depresiunii Bârsei, pentru a ieşi în câmpia proprie de divagare. În aval de Zarnesti, panta medie a cursului scade la 5 m/km. Dintre afluentii montani îi amintim pe Barsa lui Bucur suprafaţă 32 km2; lungime 12 km şi Bârsa Fierului din stânga suprafaţă 49

         km2; lungime 14 km, iar din dreapta râul Turcului sau Moeciul suprafaţă 200 km2; lungime 25 km, organizat între masivele Bucegi şi Piatra Craiului şi Sohodolul suprafaţă 39 km2; lungime 11 km. Mai în aval, o parte din apele sale sunt captate printr-o priză de apă spre Vulcăniţa bazinul Homorod, pentru alimentarea cu apa industrială a Uzinelor de produse chimice de la Codlea.

         Bazinul hidrografic Homorodul Perşanilor cu suprafaţă 322 km2; lungime 35 km este cel mai mare sistem de pe flancul estic al Munţilor Perşani. În cursul superior, colectează din stânga pe Popilnica, Hamaradia suprafaţă 23 km2; lungime 10 km, Valea Caselor şi Homorodul Vechi. Din dreapta primeşte mai întai câteva pâraie mici Geamana, Auriu, iar în Depresiune confluează cu Vulcăniţa suprafaţă 113 km2; lungime 25 km, pârâu submontan care este alimentat prin priza de la Tohan şi din apele Bârsei. Mai în aval, Oltul pătrunde în culoarul Măieruş şi Depresiunea Baraoltului. În acest sector primeşte afluenţi mai mici veniţi dinspre Perşani, cum sunt: Crizbavul suprafaţă 45 km2; lungime 20 km, Hotarul, Măieruşul, Bozomul, Valea Lungă, Remeţea pe stânga, iar din dreapta, dinspre Munţii Baraoltului, pe Vâlcele suprafaţă 33 km2; lungime 10 km, Haghigul, Iaraşul, Corlaţul, Belinul Mic şi Belinul Mare, Aita suprafaţă 133 km2; lungime 22 km, după care primeşte pe ultimii săi afluenţi mai mari, sosiţi dinspre eruptivul Harghitei: Baraoltul şi Vârghişul. Baraoltul, cu o suprafaţă de suprafaţă 206 km2; lungime 29,8 km izvorăşte de sub Vârful Cucu al masivului Harghitei 1558 m, tăindu-şi o vale adâncă în rocile andezitice, mai ales piroclastice. În amonte de comuna Baraolt se găsesc renumitele izvoare carbogazoase de la Biborţeni. Panta longitudinală a râului atinge 30 m/km în medie. Vârghişul, suprafaţă 512 km2; lungime 40,1 km îşi are obârşia pe versantul sudic al Harghitei – 1801 m, de la altitudinea de 840 m din zona unui larg podiş vulcanic.

         În aval, râul şi-a adâncit valea în extremitatea sudică a podişului de piroclastite, dezgolind chiar epigenetic spre sud formaţiunile miocene şi cretacice. Pe linia lor de contact Vârghişul si-a format o vale îngustă sub forma de chei – Cheile Varghişului. Dintre afluenţii mai importanţi ai râului se evidentiază, mai ales, cei din stânga cum sunt Holoşagul suprafaţă 23 km2; lungime 8 km, care se varsă în recipient în depresiunea Vlahiţei, Chiruiul suprafaţă 76 km2; lungime 16 km şi Cormosul suprafaţă 23 km2; lungime 28,8 km.

         Caracteristicile regimului hidrologic sunt determinate în bazinul superior al Oltului prin intermediul mai multor posturi hidrometrice situate atât pe cursul principal al râului cât şi pe afluenţii acestuia. Primele observaţii în acest areal au început destul de devreme, 1898 la

         Feldioara, şirul de date accumulate oferand posibilitatea unei bune prelucrări statistico- matematice a acestora.

         Harta hidrologică-harta limitelor bazinelor hidrografice, apelor curgătoare şi stătătoare şi a amenajărilor hidrotehnice se regăseşte în Anexa nr.9 la Planul de management

      4. 2.2.4. Clima

         În cadrul ROSCI0329 Oltul Superior, parametrii climatici variază funcţie de localizarea în cadrul compartimentelor Depresiunii Braşovului. Datele climatice de la cele două staţii principale localizate în cadrul depresiunii Braşov, reprezentative pentru arealul ocupat de situl analizat – staţiile meteorologice Sfântu Gheorghe şi Braşov, au fost coroborate cu datele climatice înregistrate la staţia meteorologică Baraolt.

         Temperatura medie anuală înregistrează valori egale la staţia Braşov şi Baraolt, în timp ce valoarea înregistrată la staţia Sfântu Gheorghe este mai mică, dar nesemnificativ.

         Cele mai ridicate temperaturi medii lunare multianuale se înregistrează în luna iulie, înregistrându-se diferenţe spaţiale în distribuţia acestora. Cele mai ridicate temperaturi sunt înregistrate la staţia Sfântu Gheorghe şi Baraolt 18,1°C, respectiv 18,4°C, în timp ce la staţia Braşov valoarea acesteia este de 17,8°C.

         Cantitatea anuală de precipitaţii variază de la 551,1 mm la staţia Sfântu Gheorghe, la 595 mm la staţia Braşov. În partea nordică a arealului, altitudinea mai redusă a masivelor limitrofe, coroborată cu predominarea pantelor sudice se reflectă în variaţia cantităţii de precipitaţii, mai scăzută comparativ cu zona sudică.

      5. 2.2.5. Soluri/subsoluri

         În cadrul sectorului delimitat în cadrul Depresiunii Sfântu Gheorghe, potenţialul edafic este caracterizat de prezenţa solurilor aluviale. Clasa protisolurilor, cu textură variată, fără schelet, situate în lungul văii Oltului. Acestea intră în contact cu gleiosoluri aparţinând clasei hidrisolurilor, cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio- lacustre recente şi cu faeoziomuri din clasa cernisolurilor, având structură luto-nisipoasă şi luto-argiloasă.

         În cadrul sectorului vestic din cadrul Depresiunii Bârsei, situl se caracterizează prin prezenţa solurilor gleiosoluri din clasa hidrisolurilor dezvoltate pe depozite fluviatile şi fluvio- lacustre recente, cu structură argiloasă, fără schelet. Eutricambosolurile din clasa cambisoluri, prezente pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre, sunt predominante în arealul localităţii Dumbrăviţa şi Satu Nou, intrând în contact cu luvosolurile albice – Clasa luvisoluri în extremitatea vestică.

         Predomină şi în acest sector aluviosolurile, inclusiv aluviosoluri entice frecvent gleizate, cu textura variată, fără schelet. Pe anumite sectoare, acestea intră în contact cu preluvosoluri tipice şi erodate din clasa luvisoluri, cu textură lutoasă şi luto-argiloasă. Gleiosolurile molice apar insular. În Defileul Oltului de la Racoş îşi mai fac apariţie, pe lângă o serie de tipuri de soluri enumerate, rendzinele şi eutricambosolurile rendzinice clasa cambisoluri, alături de luvosoluri.

         Harta solurilor se regăseşte în Anexa nr.10 la Planul de management.

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

         În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior se regăsesc următoarele categorii de ecosisteme, cu ponderi diferite în cadrul suprafeţei sitului Natura 2000.

         1. 1. Ecosisteme agricole – reprezentate de spaţiile de producţie sub forma terenurilor arabile

         2. 2. Ecosisteme de pajişti – caracterizate de vegetaţia de păşune

         3. 3. Ecosisteme de zonă umedă – spaţiile din proximitatea zonelor acvatice cu vegetaţie şi faună specifică

         4. 4. Ecosisteme acvatice – reprezentate de cursul Râului Olt şi afluenţii specifici.

         5. 5. Ecosisteme antropice – caracterizate de spaţiile construite şi infrastructura de transport

         6. 6. Ecosisteme forestiere – caracterizate de vegetaţia de pădure şi biotopul specific.

         Tabelul nr. 1

         Distribuţia suprafeţelor ecosistemelor din aria naturală protejată

         Categorie Ecosistem	Suprafaţă – ha
         Ecosistem agricol	109
         Ecosistem antropic	63
         Ecosistem de pajişti	607
         Ecosistem de zonă umedă	19
         Ecosistem acvatic	687
         Ecosistem forestier	23
         Total	1508

         În ceea ce priveşte distribuţia speciilor de interes comunitar în cadrul tipurilor de ecosisteme, speciile Castor fiber, Lutra lutra şi speciile de peşti sunt specii caracteristice ecosistemului acvatic. Speciile de nevertebrate ocupă ecosistemele de pajişti.

         Harta ecosistemelor se regăseşte în Anexa nr.11 la Planul de management

      2. 2.3.2. Fauna de interes conservativ

         Speciile de faună pentru care aria naturală a fost declarată sunt prezentate în tabelul nr. 2

         Tabelul nr. 2

         Lista speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior

         Specie

         Castor fiber

         Lutra lutra

         Euphydryas aurinia

         Pelecus cultratus

         Rhodeus sericeus amarus

         Barbus meridionalis

         Gobio uranoscopus

         Gobio kessleri

         Misgurnus fossilis

         Cobitis taenia

         Sabanejewia aurata

         Cottus gobio

         Aspius aspius

         1. 2.3.4.1 Ihtiofaună

            Pelecus cultratus

            Pelecus cultratus are corpul alungit, mult comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă 21 – 27% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 35 – 47% din înălţime. O carenă ventrală foarte ascuţită, lipsită de solzi, se ăntinde de sub operculi până la anală. Profilul dorsal al corpului este, la majoritatea exemplarelor, o linie aproape orizontală, de la bot până la inserţia caudalei; mai rar, profiluleste uşor convex. Lungimea capului formează 18,5 – 21,5% din cea a corpului. Ochii sunt foarte mari, situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezentând 23 – 28% din lungimea capului. Este o specie foarte bună înotătoare. Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile

            litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor. În bălţile de inundaţie ale Dunării pătrunde primăvara, iar după reproducere se reântoarce în Dunăre; prea puţine exemplare rămân şi iarna în bălţi. În lacul Razelm se întâlneşte tot anul, deci pare sedentar. Unele exemplare rămân în permanenţă în râuri. Reproducerea are loc în lunile aprilie – iunie. O femelă depune între 10.000 şi 60.000 boabe de icre. Icrele sunt semipelagice. Hrana este alcătuită din plancton, mai ales tineretul, nevertebrate bentonice, insecte aeriene şi peşti de dimensiuni reduse.

            Aria naturală protejată nu reprezintă pentru Pelecus cultratus – sabiţa zonă caracteristică, aceasta se găseşte în Dunăre şi în zona de vărsare a afluenţilor mari – nu a fost capturată.

            Rhodeus sericeus amarus

            Specia are corpul înalt şi puternic comprimat lateral, înălţimea maximă formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 34-45% din înălţime. Spinarea înaintea dorsalei este slab comprimată lateral; spinarea în urma dorsalei şi abdomenului sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcând puternic de la vârful botului până la inserţia dorsalei; în urma dorsalei profilul coboară puternic. Profilul ventral este asemănător celui dorsal. Capul este comprimat lateral, lungimea sa reprezintă 19,5 – 27% din cea a capului. Ochii sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului; diametrul lor reprezintă 25 – 30% din lungimea capului şi 56 – 82% din spaţiul interorbitar. Gura este mică, subterminală, semilunară; deschiderea ajunge până sub nări, iar mandibula se inserează sub jumătatea anterioară a ochiului. Rhodeus sericeus amarus este o specie care trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor. Răspândirea acestei specii este strâns legată de prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migraţii. Reproducerea are loc de la sfârşitul lunii aprilie până în luna august. Reproducerea are loc în porţii, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta.

            Rhodeus sericeus amarus – boarţa a fost capturată în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în numar mare: cu un total de 198 ex./ 25 mp x 3 statii – 26,8% din total fiind exemplare. capturate în campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 50% – în 3 staţii. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 528 ex/100 mp.

            Barbus meridionalis

            Specia are dimensiuni mijlocii, corp alungit si rotund; abdomen rotunjit, cap mare, ochi mici, bot lung şi proeminent, preorbitare alungite, gura inferioară semilunară, buze cărnoase, în special cea inferioară care este divizată, buzele neacoperite de o placă cornoasă, două perechi de mustăţi, una mai scurtă la vârful botului alta mai lungă la colţurile gurii, peduncul caudal comprimat lateral, caudala adânc scobită, solzi cu striuri divergente pe partea vizibilă, linie laterală completă slab arcuită şi dispusă pe mijlocul pedunculului caudal, solzii de la baza analei nu sunt lăţiţi, dinţi faringieni pe 3 rânduri, ascutiţi, îndoiţi la vârf, fără suprafaţa masticatoare, cu o excavaţie la baza coroanei, intestine scurt, peritoneu incolor sau castaniu. Trăieşte exclusiv în râurile şi pâraiele din regiunea de munte şi partea superioară a regiunii colinare; în majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Traieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferinţă mai ales pentru porţiunile cu curent puternic şi fund pietros. Nu sunt cunoscute migraţii. Reproducerea are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârşitul verii. Se hrăneşte în primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice: tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete şi mai rar cu vegetale sau cu detritus.

            Barbus meridionalis – mreana vânătă a fost capturată pe toată lungimea râului – Bixad- Podul Olt, Feldioara, Racoş: cu un număr total de 233 exemplare / 25 mp x13 staţii. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% – a fost prins în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 93% – în 13 staţii din totalul de 14. Populaţia de Barbus meridionalis în aria naturală protejată prezintă 143 ex/100 mp.

            Gobio uranoscopus

            Corpul şi pedunculul caudal groase şi cilindrice. Mustăţile lungi depăşesc preopercularul; la îmbinarea celor două buze există câte o prelungire posterioară destul de puternică, ce se aseamănă cu o a doua pereche de mustăţi. Anusul este mai apropiat de înotătoarea anală decât de înotătoarele ventrale. Pieptul şi istmul sunt complet acoperite de solzi.

            Coloritul în general este întunecat. Faţa dorsală este cenuşie-verzuie sau brună bătând în roşcat, cu solzii de pe spate având o margine neagră. În spatele dorsalei există 2 – 3 pete negricioase mari care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului există 7 – 10 pete mari rotunde, uneori alungite. Faţa ventrală este albă – gălbuie. Ajunge la o lungime maximă fără caudală de

            10,5 cm, iar cu caudală de 12,3 cm.

            Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa măsurată în partea anterioară, la marginea posterioară a analei depăşeşte înălţimea. Trăieşte în râuri de munte şi deal, localizându- se în zona vadurilor şi repezişurilor, unde apa are o viteză de 70 – 115 cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Există cazuri în care această specie ajunge şi spre zonele de şes, dar poate fi găsit doar în sectoarele cu repezişuri. Deşi în anumite repezişuri se întâlnesc mulţi indivizi, nu formează însă adevărate cârduri. Reproducerea are loc în perioada mai – iunie, perioadă în care icrele sunt depuse pe pietre. Hrana constă din perifiton şi nevertebrate reofile.

            Gobio uranoscopus – porcuşor de vad a fost capturat pe ramura descendentă a râului Olt, între Bixad şi Podul Olt: cu un număr total de 14 exemplare / 25 mp x 5 statii – 1,0% din total capturate. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% – a fost prinsă în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 35% – în 5 staţii din totalul de 14. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 23 ex/100 mp.

            Gobio kessleri

            Corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros şi cilindric, grosimea sa în general mai mare decât înălţimea minimă. Ochii de mărime foarte variabilă, în general apreciabil mai mici decât spaţiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simţitor mai înalţi decât lungi. Mustăţile de lungime variabilă. Pietul şi istmul nu au solzi.

            Solzii spatelui sunt prevăzuţi cu striuri epiteliale în relief. Anusul este situat mai aproape de baza ventralelor decât de inserţia analei.

            Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului; în unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. În porţinile de râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s, puţin adânci, cu fund nisipos, indivizii speciei sunt numeroşi, trăiesc în cârduri mari de până la câteva sute de exemplare. Puietul formează cârduri mari, care stau în apa mai înceată. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana constă mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate.

            Gobio kessleri – porcuşorul de nisip a fost capturat în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în număr mare: un total de 144 de exemplare / 25 mp x 5 staţii – 19,5% din total ex. capturate în campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 83%. Faţă de

            numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 230 ex/100 mp.

            Misgurnus fossilis

            Corpul alungit şi gros, de înălţime aproape uniformă; înălţimea maximă reprezintă 11,5 – 14,3% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 61 – 81% din înălţime. Profilul dorsal şi cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezintă 15,8 – 18,4% din cea a corpului. Spaţiul interorbitar este slab convex. Nările sunt mai apropiate de ochi decât de vârful botului. Dintre cele trei perechi de mustăţi propriu-zise, perechea a 3-a este cea mai lungă. Pedunculul caudal este comprimat lateral, îndeosebi în partea posterioară. Marginile superioară şi inferioară ale pedunculului caudal sunt îngustate şi formează câte o carenă adipoasă. Inserţia dorsalei şi cea a ventralelor sunt situate la acelaşi nivel. Solzii sunt mici, dar foarte evidenţi, imbricaţi. Linia laterală este foarte greu vizibilă.

            Specia este dulcicolă de apă stătătoare sau lent curgătoare, răspândită în bălţi până în zona de coline mai rară în râurile de şes. În râuri se localizează în porţiunile mâloase şi în braţele laterale. Preferă substratul mâlos şi cu vegetaţie. Având posibilitatea respiraţiei aeriene – intestinală este foarte rezistentă la lipsa de oxigen în apă. În caz de secare a apei în care trăieşte rezistă mult timp în mâl; se înfundă în mâl şi iarna sau în perioadele cu temperaturi ridicate. Nu întreprinde migraţii propriuzise; primăvara în perioada de reproducere este mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apă scoate un sunet caracteristic. Este o specie sensibilă la schimbările de presiune atmosferică; înaintea furtunilor urcă la suprafaţa apei. Perioada de reproducere durează din luna martie până în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe vegetaţia acvatică. Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetaţie. Hrana constă din detritus organic, vegetaţie acvatică, crustacee, larve de insecte, moluşte.

            Misgurnus fossilis – ţipar a fost capturat în partea ascendentă a râului, între Feldioara şi Racoş în număr mic: 1 exemplar / 25 mp x 1 staţie – 0,13% din totalul de exemplare capturate in campania 4. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 16,6%. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 8 ex/100 mp.

            Cobitis taenia

            Înălţimea maximă reprezintă 11,6 – 18,4% din lungimea corpului fără caudală, grosimea 55 – 78% din înălţime. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat

            înaintea şi sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăţi ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general puţin adânci, în câte 3 – 4 lobi. Pedunculul caudal are în partea sa posterioară, o carenă dorsală şi una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserţia ventralei este situată puţin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau uşor scobită, pectoralele şi ventralele rotunjite. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este îngroşată, iar la baza primei radii există solzul lui Canestrini. Solzii sunt imbricaţi, subovali, cu zona focală mică şi excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depăşeşte pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală. Corpul este comprimat lateral. Spinul suborbitar nu este ascuns sub piele. Fondul este alb-gălbui. Petele dorsale mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate, în număr variabil – 13 – 24. Pigmentaţia laterală a corpului constă din 4 zone. Capul are pete mărunte şi o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Femelele pot atinge 11,5 cm lungime totală iar masculii 9,3 cm.

            Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros, cât şi în ape stătătoare, evitând însă în general pe cele cu mult mâl; în bălţi se întâlneşte mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Adesea se îngroapă complet în mâl sau nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Peştele scos din apă scoate un sunet particular. Suplineşte într-o oarecare măsură lipsa de oxygen din apă cu respiraţia intestinală. Reproducerea are loc din luna aprilie până în luna iunie, atât în apă stătătoare, cât şi cea curgătoare; icrele sunt adezive. Hrana constă din nevertebrate şi alge.

            Cobitis taenia – zvârluga a fost capturată pe toată lungimea râului – Bixad, Podul Olt, Feldioara, Racoş: cu un număr total de 11 + 12 exemplare / 25 mp x 7 staţii – 0,8% + 1,6% din totalul capturat. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% – a fost prinsă în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 35% – în 5 staţii din totalul de 14 + 33% – în 2 staţii din totalul de 6. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 26 ex./100 mp.

            Sabanejewia aurata

            Corpul de înălţime variabilă, moderat comprimat lateral; 5 – 20 de pete dorsale, 5 – 17 laterale; mărimea şi talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenţa tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca

            o dungă longitudinală neagră şi niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală şi alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori şi una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.

            Trăieşte în ape dulci curgătoare din zona montană până la şes. Preferă substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte şi în porţiunile exclusiv nisipoase. Unele subspecii au preferinţă şi pentru substrat bolovănos. Hrana constă din diatomee şi nevertebrate. În râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Evită râurile sau sectoarele cu nămol.

            Sabanejewia aurata – dunăriţă, bulgărică, a fost capturată pe ramura descendentă a râului Olt, între Bixad şi Podul Olt: cu un număr total de 132 exemplare / 25 mp x 11 staţii – 9,6% din totalul capturat. La nivel de campanii frecvenţa de apariţie a fost de 100% – a fost prins în toate campaniile. La nivel de staţii frecvenţa de apariţie a fost de 78% – in 11 statii din totalul de 14. Faţă de numărul de exemplare de peşti capturat prin electronarcoză, numărul de exemplare existent pe suprafaţa pescuită este apreciat ca fiind dublu, adica 96 ex/100 mp.

            Cottus gobio

            Capul deprimat dorsoventral, pe preopercular şi subopercular există cel mult ţepi. Tegumentul nud sau cu ţepi mărunţi în lungul liniei laterale; linia laterală rectilinie cu orificii mici.

            Radia internă a ventralei doar cu puţin mai scurtă decât radia vecină, totdeauna mai lungă decât jumătatea acesteia. Linia laterală, completă, ajunge până la caudală. Dinţii lipsesc pe palatin, sunt prezenţi pe prevomer.

            Partea dorsală a corpului este brună-cafenie, cu pete marmorate, bătând uneori în oşcat, mai rar cenuşiu-închis. Faţa ventrală este galbenă-deschis sau albă. În jumătatea posterioară a corpului, 3-4 dungi transversale întunecate, uneori aproape negre.

            Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relative înceată, adesea spre mal sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii păesc ponta până la eclozare. Alevinii sunt la început semipelagici. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte.

            Cottus gobio – zglăvoc nu prezintă în aria naturală protejată zone caracteristice, zglavocul se găseşte mult în amonte în zona păstrăvului, zona sitului fiind zona cleanului urmată de zona mrenei vânete. Cottus gobio nu a fost capturat.

            Aspius aspius

            Corpul alungit, puţin comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă la adulţi 23 – 28% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 40 – 57% din înălţime. Profilul dorsal al capului urcă lin dar imediat în spatele capului profilul se înalţă brusc, formând un fel de cocoaşă. Ochii sunt mici, depărtaţi şi privesc lateral şi înainte, sunt situaţi în jumătatea anterioară a capului. Fruntea este aproape plană. Gura este mare, terminală şi oblică în sus, se întinde până sub partea anterioară sau până sub mijlocul ochiului. Buzele sunt subţiri şi continue. Inserţia dorsalei este situată mai aproape de baza caudalei decât de de vârful botului. Spaţiul predorsal reprezintă51 – 55% din lungimea corpului. Solzii subţiri, dar bine fixaţi, cu striuri evidente, acoperă istmul în întregime. Spatele este măsliniu-închis, ceva mai jos vânăt, flancurile argintii, faţa ventrală albă. Dorsala şi caudala sunt cenuşii, ventralele şi anala incolore sau palid roşietice, pectoralele incolore.

            În mod obişnuit atinge lungimea de 30 – 40 cm, maximul fiind de 80 cm.

            Trăieşte în Dunăre şi răurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării. Este o specie răpitoare diurnă. Hrana constă din plancton la alevini, urmează apoi o fază scurtă de hrănire cu nevertebrate după care se trece la hrana pe bază de peşte, în special obleţi. O bună parte din exemplarele din Dunăre intră pentru reproducere în bălţi şi se retrag la scăderea apelor; altele rămân în Dunăre, iar altele sunt sedentare în bălţi. În râuri urcă înspre amonte în perioada de reproducere, care are loc în martie – aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atât în apă curgătoare cât şi în bălţi.

            Aspius aspius – avat are zona caracteristică de la Ilieni în jos, avatul preferă apele mai adânci, şi cu un volum de apă suficient. Acesta nu a fost capturat. Nu se exclude prezenţa avatului în zonă. Ramura ascendentă a Oltului în aval de Ilieni, este zona caracteristica pentru avat.

         2. 2.3.4.2 Mamifere

            Castor fiber

            Castorul este cel mai mare rozător din Europa, cu corpul greoi şi îndesat, picioarele scurte, urechile mici, ascunse în blană. Coada este glabră cu excepţia rădăcinii, solzoasă, aplatizată dorso-ventral în formă de paletă şi foarte lată de 12-15 cm. Palmură la degetele membrului posterior. Culoarea blănii de la cenuşiu negricios la brun inchis. Densitatea pilozităţii

            ventrale aproape dublă faţă de cea dorsală – caracter de specie semiacvatică. Există glande anale şi prepuţiale care se deschid într-o pseudo-cloacă şi care secteră o pastă grăsoasă, numită castoreum. Acesta este uns pe blană cu gheara dublă a degetului II posterior specializat şi face blana hidrofugă. Castoreum-ul are miros de mosc şi este folosit pentru marcarea teritoriului. Craniu: bazioccipitalul prezintă o depresiune caracteristică, care formează o fosă; crestele sagitală şi lambdoidală foarte bine dezvoltate; incisivii sunt de culoare castanie pe faţa anterioară. Date biometrice: cap + corp = 67-92 cm; coada: 22-34 cm; lungimea condilo-bazală = 13,0-15,0 cm; greutate: 9-30 kg.

            Prezenţa apei curgătoare – râuri, canale de irigaţii sau stagnante – lacuri, mlaştini este o cerinţă vitală a speciei. Caută ape cu adâncimea de cca 1,5 m care nu îngheaţă iarna până la fund şi nu seacă vara şi cu diferite esenţe lemnoase de mal: salcie, plop, frasin, mesteacăn, arin. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure şi cu lăstăriş de mal, dar specia poate fi întâlnită şi în ape din zone agricole sau suburbane dacă nu este deranjată. Habitatul urcă până la 500 m altitudine.

            Suprafaţa potenţială ocupată de Castor fiber în porţiunea de râu Bixad-Podu Oltului este estimată la un poligon de 49.8 kmp însă reprezentată exclusiv de zonele umede din cadrul acestui perimetru, iar populaţia este estimată la un număr de 204 indivizi.

            Lutra lutra

            Din cele zece subspecii ale vidrei europene, din întreaga zonă palearctică, pentru teritoriul României există numai subspecia nominată – Lutra lutra Linnaeus, 1758.

            Este un mustelid cu talie relativ mare, cu corpul lung, subţire şi sinuos, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada lungă şi rotundă, îngroşată la bază şi subţire la vârf. Prezintă adaptări pentru viaţa acvatică: capul turtit, cu botul scurt şi truncheat, fără o regiune distinctă a gâtului, rinariumul negru, iar nările cu valvule. Vibrizele foarte lungi şi stufoase, de culoare gălbuie, grupul celor genale – inferioare atingând 80 mm lungime, fiind mai lungi decât cele supralabiale. Ochii mici, urechile scurte şi rotunjite, abia vizibile din blană, cu marginea superioară îndoită şi cu ambele suprafeţe acoperite cu peri deşi, dar scurţi. Membrele sunt foarte scurte, cu tălpile late şi cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Ghearele neretractile, scurte de numai 8 mm lungime şi de culoare alb-gălbuie. Pe tălpile anterioare există o perniţă mare, cu slabă lobare în trei şi o altă perniţă – carpală, rotundă, situată posterior. Pe tălpile posterioare este golaşă o singură perniţă mare, de formă neregulată, cea posterioară fiind acoperită cu peri.

            Blana cu perii lânoşi atât de deşi, încât rămân uscaţi şi la intrarea animalului în apă; cei de contur se udă, dar la ieşirea pe mal şi scuturarea animalului se zvântă imediat; aceştia din urmă ating iarna 20 mm lungime, în afara stratului gros de 10 mm, alcătuit de perii lânoşi. Aceste lungimi ale perilor sunt atât pe spate cât şi pe abdomen, mai scurţi devenind pe membre şi la vârful cozii. Blana de vară are perii mai scurţi.

            Culoarea blănii prezintă largi variaţii individuale, dar în general apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; pe piept, culoarea este mai deschisă, spre cenuşie.

            Ca habitat preferă lacurile şi heleşteele, râurile şi orice curs de apă mărginit de vegetaţie înaltă şi chiar zonele de coastă, în general toate mediile acvatice care permit scufundări şi găsirea hranei. Preferinţa vidrei pentru astfel de habitate o face vulnerabilă la poluarea apelor dar şi la deranjul produs activităţile turistice.

            Suprafaţa potenţială ocupată de Lutra lutra în porţiunea de râu Bixad-Podu Oltului este estimată la un poligon de 2.9 kmp însă reprezentată exclusiv de zonele umede din cadrul acestui perimetru, ia populaţia la un număr de aproximativ 11 indivizi.

         3. 2.3.4.3 Nevertebrate

         Euphydryas aurinia

         Face parte din Ordinul Lepidoptera – fluturi, Suprafamilia Papilionoidea, Familia

         Nymphalidae, Subfamilia Nymphalinae, Tribul Melitaeini, Genul Euphydryas.

         Capul este negru, acoperit cu peri roşcaţi. Antenele sunt negre, inelate cu alb. Pe partea dorsală este neagră, pe partea ventrală roscată. Toracele este negru, acoperit cu peri roşcaţi pe partea anterioară. Aripile au culoarea roşcată, cu dungi transversale negre. Regiunea marginală este formată din două benzi, una externă neagră şi continuă, şi una internă. Regiunea submarginală este formată şi ea din două benzi. Banda externă neagră, delimitează petele roşcate lunulare din regiunea marginală. Banda internă foarte lată şi de culoare cărămizie este formată din pete triunghiulare. Regiunea antemarginală cuprinde o bandă transversală cărămizie. Regiunea mediană cuprinde o bandă neagră externă de forma literei S şi o bandă roşcată internă. Abdomenul pe partea dorsală este negru, iar pe partea ventrală se găsesc peri albicioşi şi roşcaţi.

         Specia prezintă dimorfism sexual. Masculul are anvergura aripilor de 17-19 mm, culoarea de bază a părţii superioare a aripilor fiind galben-brun iar suprafaţa celulei şi banda postdiscală

         fiind brun-roşcate. Banda de pe aripile posterioare este cu pete negre, rareori cu margine deschisă la culoare. Femela este în general puţin mai mare decât masculul. Ouăle sunt depuse în grămezi pe partea inferioară a frunzelor, în trei sau patru straturi. Acestea sunt de culoare gălbuie, cînd sunt depuse, şi se transformă în gri închis înainte de a ecloza. Acest stadiu durează între 3-4 săptămîni. După eclozare larvele elaborează o ţesătura mătăsoasă, unind frunzele între ele, unde trăiesc şi se hrănesc. În stadiile mai dezvoltate ale larvei, ţesătura poate fi mai evidentă pe planta gazdă. Larvele ies adesea la soare, crescîndu-şi temperatura corpului pentru a ajuta digestia.

         Pupa este de culoare albă, cu semne în amestec cu alb, maro şi portocaliu. Acest stadiu durează între 2-4 săptămâni, în funcţie de temperatură.

         Adulţii apar la mijlocul lui mai, pâna la sfârşitul lui iunie. Exista doar o generaţie pe an.

         Fragmentarea şi degradarea habitatelor acestei specii face imposibilă refacerea populaţiilor de Euphydryas aurinia.

         Caracteristica de bază pe care trebuie să o aibă habitatele acestei specii este insolaţia.

         Zonele însorite sunt vitale pentru dezvoltarea stadiilor premature în special larvare.

         Euphydryas aurinia este o specie nectarivoră. În cele mai multe ţări din nordul şi centrul Europei, monofagă, specializată pe Succissa pratensis – Dipsacaceae în timp ce în părţile sudice ale arealului foloseşte mai multe specii: Knautia arvensis, Scabiosa columbaria, Cephalaria leucantha – Dipsacaceae dar şi Lonicera implexa, Lonicera etrusca – Caprifoliaceae. Larva se hrăneşte cu speciile: Succisa pratensis şi specii ale genurilor: Digitalis, Plantago, Veronica, Geranium, Sambucus, Gentiana, Valeriana, Lonicera, Filipendula, Spiraea, Viburnum. De asemenea, este necesară prezenţa în habitat a acestor specii gazdă pentru depunerea ouălor.

         Populează fâneţe şi pajisti mezofile, dar în special în fâneţe umede cu Succisa pratensis

         din zona montană şi deluroasă.

         Ideal este ca habitatul să fie un mozaic de petice cu vegetaţie scurtă şi înaltă, până la sfârşitul păşunatului acolo unde acesta se practică, pentru a asigura sursa de hrană speciei Euphydryas aurinia pe toată durata ciclului de viaţă.

         Perioada de zbor: de la mijlocul lui mai – până la sfârşitul lui iunie. Exista doar o generaţie pe an.

         

         Figură 1 Durata stadiilor de dezvoltare ale speciei Euphydryas aurinia

         Hibernează în stadiul de larvă.

         Pe parcursul cercetărilor specia nu a fost semnalată, fiind identificate doar habitatele potenţiale pentru aceasta. Extinderea culturilor agricole, utilizarea pesticidelor au fost cele mai frecvente presiuni identificate în teren

   4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi Culturale

         1. 2.4.1.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi

            ROSCI0329 Oltul Superior are o configuraţie preponderent liniară, desfăşurându-se în lungul cursului râului Olt şi al afluentului său Ciucaş, iar numărul de localităţi pe al căror teritoriu se delimitează este ridicat. Astfel, situl include suprafeţe din unităţile administrativ teritoriale Apaţa, Augustin, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer şi Racoş din judeţul Braşov şi Baraolt, Aita Mare, Baţani, Hăghig, Ilieni, Sfântu Gheorghe şi Chichiş din judeţul Covasna. Localităţile din proximitate sunt: Sfântu Gheorghe, Chilieni, Coşeni, Căpeni, Micloşoara, Aita Mare, Belin, Bodoc, Olteni, Ghidfalău, Zoltan, Hăghig, Ilieni, Dobolii de Jos, Micfalău, Bixad, Malnaş, Malnaş-Băi, Apaţa, Dumbrăviţa, Feldioara, Colonia Reconstrucţia, Rotbav, Satu Nou, Podu Oltului, Măieruş, Arini, Ormeniş, Augustin, Lunca Câlnicului şi Racoş. Au fost scoase în evidenţă localităţile al căror intravilan se găseşte în proximitatea imediată a ariei protejate.

            Populaţia totală a Unităţilor Administrativ Teritoriale cu teritoriu inclus sau aflat în proximitatea ROSCI 0329 Oltul Superior numără 140523 de persoane conform recensământului populaţiei şi locuinţelor realizat în 2011. Comparativ cu 2002, populaţia din arealul analizat s-a diminuat cu 4,69%.

            Municipiile Sfântu Gheorghe şi Codlea, împreună cu oraşul Baraolt sunt singurele centre urbane, grupând 86386 de locuitori – 61,48 % din totalul populaţiei. Important este că în intervalul 2002-2011, populaţia urbană s-a redus cu 9,54 % – 9113 locuitori, în timp ce populaţia rurală a crescut cu 4,23% – 2195 locuitori. Explicaţiile se leagă atât de migraţia internaţională, de cea internă, dinspre oraş spre sat, dar şi de natalitatea mai redusă în mediul urban. Creşterea populaţiei în mediul rural ar putea să determine o presiune suplimentară la adresa resurselor din aria protejată, în condiţiile deteriorării activităţii economice.

            Harta unităţilor administrativ teritoriale şi a localităţilor se regăseşte în Anexa nr.23 la Planul de management.

            Tabelul nr. 3

            Unităţile administrativ teritoriale cu teritoriu inclus sau aflat în proximitatea ROSCI 0329 Oltul Superior

            Unităţile administrativ teritoriale	Populaţie 2002	Populaţie 2011	+/- %
            Apaţa – comună, Braşov	2995	3169	5.81
            Augustin – comună, Braşov	1490	1860	24.83
            Codlea – municipiu, Braşov	24286	21708	-10.62
            Dumbrăviţa – comună, Braşov	4542	4624	1.81
            Feldioara – comună, Braşov	6435	6154	-4.37
            Hălchiu – comună, Braşov	4063	4218	3.81
            Hărman – comună, Braşov	4425	5402	22.08
            Măieruş – comună, Braşov	2527	2920	15.55
            Ormeniş – comună, Braşov	1926	1976	2.60
            Prejmer – comună, Braşov	8316	8472	1.88
            Racoş – comună, Braşov	3178	3336	4.97
            Baraolt – oraş, Braşov	9670	8672	-10.32
            Aita Mare – comună, Covasna	1771	1715	-3.16
            Băţani – comună, Covasna	4501	4403	-2.18
            Hăghig – comună, Covasna	2223	2315	4.14
            Ilieni – comună, Covasna	1853	2036	9.88
            Sfântu Gheorghe – municipiu, Covasna	61543	56006	-9.00
            Chichiş – comună, Covasna	1697	1537	-9.43
            Total	147441	140523	-4.69

            Analiza categoriilor de vârstă ale populaţiei indică situaţii diferenţiate, unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul Braşov fiind mai bine echilibrate în ceea ce priveşte categoriile tinere. Municipiul Sfântu Gheorghe are o situaţie mai problematică, cu debutul unui trend de îmbătrânire demografică. În spaţiul rural sunt însă prezente o serie de comune cu o bază a piramidei vârstelor bine reprezentată cu categorii tinere de vîrstă, cum sunt de exemplu Augustin, Apaţa, Măieruş, dar şi comune cu situaţie problematică, cum ar fi de exemplu comuna Chichiş.

            Structura etnică a populaţiei este diferenţiată la nivelul spaţiului analizat între Unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul Braşov şi cele din judeţul Covasna. Astfel, judeţul Covasna prezintă un profil multicultural, în care ponderea cea mai mare – 75,33% revine populaţiei maghiare – de altfel la nivelul întregului judeţ statistica este similară. În judeţul Braşov ponderea populaţiei majoritare este la fel de importantă – 74,01%, dar aceasta este de origine română. Alături de români şi maghiari, se află în romi, germani, ucrainieni, ceangăi, ucrainieni, turci, bulgari, evrei, polonezi, armeni şi alte etnii. Se remarcă totodată cifrele mari atribuitre unor persoane cu menţunea "informaţie indisponibilă", care poate fi determinat de reticenţa de a da un răspuns tranşant sau absenţa de la domiciliu în perioada realizării recensământului. În unele Unităţi Administrativ Teritoriale populaţia locuieşte în mod compact în localităţi cu profil etnic omogen.

            Legat de aspectele economice, unităţile adminsitrativ teritoriale din spaţiul analizat au un profil complex, mai ales dată fiind atât prezenţa unor localităţi importante, din categoria municipii şi oraşe – Sfântu Gheorghe, Codlea şi Baraolt, a unor ramuri industriale, dar şi a unui extins spaţiu rural.

            În spaţiul rural, activităţile agricole, respectiv cultura plantelor – cartof în principal, dar şi cereale, sfeclă de zahăr, legume, creşterea animalelor – ovine şi bovine îndeosebi, alături de care se adaugă exploatarea lemnului, rămân cele de bază.

            Sfântu Gheorghe şi alte localităţi din judeţul Covasna au dezvoltat o industrie textilă în sistem lohn cu un rol socio-economic extrem de important, absorbind o parte din forţa de muncă indisponibilizată prin desfiinţarea unor fabrici – IMASA, Fabrica de Ţigarete din Sfântu- Gheorghe. Tot în Sfântu Gheorghe se află cel mai important furnizor de servicii de web hosting din România – ROMARG SRL, însă activitatea acestui agent economic presupune un număr de angajaţi redus. La Codlea, compania Rolem, subsidiară a Mercedez-Benz, realizează produse din lemn, în timp ce cea mai mare parte a fostelor capacităţi importante de producţie – Fabrica de coloranţi Colorem, Mecanica Codlea, Fabrica de mobilă Măgura Codlei, Ţesătoria, Întreprinderea Forestieră de Exploatare şi Transport IFET fie nu mai există, fie sunt degradate. La Baraolt activitatea de exploatare a cărbunelui a început în 1832. În prezent se mai exploatează lignit şi agregate minerale – pietriş, nisip există unităţi de prelucrare a lemnului, a cauciucului şi a laptelui şi se îmbuteliază apă minerală de către compania Bibco în satul Biborţeni inclus în teritoriul unităţii administrativ-teritorială Baraolt. Complexul piscicol Dumbraviţă reprezintă atât

            o arie protejată de rang internaţional – sit Ramsar, dar şi o atracţie pentru pescuitul sportiv. La Feldioara există o filială a Companiei Naţionale a Uraniului S.A. Bucureşti, Platforma Feldioara Uzinele "R" şi "E" care prelucrează şi rafinează minereul de uraniu din ţară. La Hălchiu a fost inaugurată în 2011 de către Olympus Dairy Industry o fabrică de lactate de la Halchiu, în baza unei investiţii de 55 de milioane de euro. La Măieruş S.C. Conalcri S.R.L. realizează mobilier. La Prejmer funcţionează un parc industrial unde s-au localizat 19 companii între care – componente auto Autoliv, produse din oţel Schmolz-Bickenbach România S.R.L., ambalaje din carton Ansor Prod S.R.L, Eldon, scule profesionale UNIOR-TEPID S.R.L., componente auto GJM Components S.R.L, puncte de lucru ale DHL şi Cargus. În comuna Racoş se mai exploatează bazalt doar de către S.C.Olhib S.R.L.

            Cele mai importante zăcăminte de lignit se găsesc în bazinul carbonifer Baraolt. Aici au funcţionat minele Baraolt I Est, Baraolt II Est, Cariera Bodoş, Racoş Sud, iar în apropiere de municipiul Sf. Gheorghe, cariera Valea Crişului. Cu excepţia carierei Racoş, activitatea de exploatare a resurselor de cărbune în minele şi carierele din judeţul Covasna este oprită, acestea aflându-se în programe de reconstrucţie ecologică. Exploatarea andezitelor se face în carierele de pe Valea Oltului, situate între Bixad şi Malnaş-Băi. În aceste cariere se exploatează andezite bazaltice de culori variate.

            Un zăcământ de argilă mai important se află la Bodoc, de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor cca. 100.000 t/an, de către S.C Siceram S.R.L.

            Zăcăminte de nisip şi pietriş – se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Sfântu Gheorghe, Bodoc.

            Din enumerarea activităţilor economice de mai sus se pot desprinde mai multe concluzii. În primul rând se observă amplitudinea şi diversificarea activităţilor economice din sfera industrială, atât în timp istoric, cât şi în prezent. Acest lucru este valabil mai ales pentru localităţile din judeţul Braşov. Se mai remarcă declinul unor activităţi industriale cu importante riscuri de mediu asociate – exploatare cărbune şi roci utile şi dezvoltarea unora cu un impact mai redus – componente auto, producţia de mobilă, industrie uşoară, şi altele asemenea, fapt de natură a reduce suplimentar presiunea asupra mediului în situl comunitar.

            Tabelul nr. 4

            43

            Aspecte demografie ale comunităţilor locale aferente ariei naturale protejate

            Sit Natura 2000	Unităţile administrativ teritoriale	Nr. Locuitori 2002	Nr. Locuitori 2011	Variaţie nr. locuitori 2002-2011	Densitate populaţie loc/kmp
            ROSCI0329 Oltul Superior	Baraolt	9670	8672	-998	81
            	Aita Mare	1771	1715	-56	26
            	Bixad	1811	1774	-37	29
            	Arcuş	1248	1527	279	37
            	Belin	2652	2814	162	37
            	Hăghig	2223	2315	92	67
            	Vâlcele	3701	4292	591	60
            	Malnaş	1202	1082	-120	27
            	Ilieni	1854	2036	182	52
            	Chichiş	1697	1537	-160	84
            	Micfalău	1876	1824	-52	52
            	Băţani	4501	4403	-98	21
            	Ghidfalău	2607	2596	-11	62
            	Bodoc	2503	2541	38	32
            	Sfântu Gheorghe	61543	56006	-5537	768
            	Racoş	3178	3336	158	40
            	Prejmer	8316	8472	156	137

            	Augustin	1490	1860	370	152
            	Apaţa	2995	3169	174	55
            	Ormeniş	1926	1936	10	71
            	Măieruş	2527	2920	393	44
            	Feldioara	6435	6154	-281	80
            	Codlea	24286	21708	-2578	182
            	Hărman	4425	5402	977	84
            	Hălchiu	4063	4218	155	72
            	Dumbrăviţa	4542	4624	82	45

            44

            Tabelul nr. 5 Situaţia numărului de clădiri din cadrul unităţilor administrativ teritoriale aflate pe teritoriul sit-urilor vizate

            Sit Natura 2000	Unităţile administrativ teritoriale	Nr. clădiri per Unitate administrativ teritorială	Nr. clădiri cu locuinţe per Unitate administrativ teritorială
            	Baraolt	2201	2191
            	Aita Mare	778	778
            	Bixad	630	630
            	Arcuş	532	532
            	Belin	969	969

            ROSCI0329 Oltul Superior	Hăghig	821	820
            	Vâlcele	1608	1607
            	Malnaş	458	453
            	Ilieni	1038	1012
            	Chichiş	704	704
            	Micfalău	578	571
            	Băţani	2017	2008
            	Ghidfalău	812	812
            	Bodoc	990	987
            	Sfântu Gheorghe	4806	4757
            	Racoş	1072	1072
            	Prejmer	2234	2231
            	Augustin	502	502
            	Apaţa	964	964
            	Ormeniş	618	618
            	Măieruş	888	888
            	Feldioara	1272	1272
            	Codlea	2728	2720
            	Hărman	1678	1674
            	Hălchiu	1257	1257
            	Dumbrăviţa	1667	1667

            45

            Tabelul nr. 6 Tabelul centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se

            implică cu privire la ariile naturale protejate

            Nr .	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
            1.	Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov	Instituţie publică	Reglementare, control arii naturale protejate
            2.	Consiliul Judeţean Covasna si Primăriile Aita Mare, Arcuş, Baraolt, Băţani, Belin, Bixad, Bodoc, Boroşneu Mare, Brateş, Catalina, Cernat, Chichiş, Dalnic, Estelnic, Ghelinţa, Ghidfalău, Hăghig, Ilieni, Lemnia, Malnaş, Mereni, Micfalău, Ojdula, Ozun, Poian, Reci, Sânzieni, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Vâlcele, Zăbala, Zagon	Instituţie publică	Administraţie publică
            3.	Consiliul Judeţean Braşov şi Primăriile Apaţa, Augustin, Bod, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer, Racoş, Sânpetru	Instituţie publică	Administraţie publică
            4.	Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Covasna,	Instituţie publică	Control mediu, arii naturale protejate

            	Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov
            5.	Inspectoratul de jandarmi judeţean Covasna/Braşov	Instituţie publică	Ordine publică
            6.	Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru – Birou Regional Covasna	ONG	Dezvoltare regională, protecţia mediului
            7.	Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Covasna, Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov	Instituţie publică	Agricultură
            8.	Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna/Braşov	Societate comercială	Vânătoare/Pescuit
            9.	Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov	Regie autonomă- Instituţie publică	Administrare fond forestier, vânătoare
            10.	Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Olt	Regie autonomă	Reglementare, control gospodărire ape
            11.	Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna , Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov	Instituţie publică	Agricultură, păduri, dezvoltare rurală,
            12.	Reprezentanţi ai proprietarilor/administratorilor/ gestionarilor de terenuri din zonă	Peroane juridice, persoane fizice	Proprietari/administratori/gestionari de terenuri
            13.	Asociaţia Ecologică Mileniul III – Braşov	Organizaţie Non Guvernamentală	Educaţie, cercetare, dezvoltare
            14.	Organizaţia GeoEcologica	Organizaţie Non	Educaţie, cercetare, dezvoltare

            	Accent	Guvernamentală
            15.	Asociaţia Milvus	Organizaţie Non Guvernamentală	Conservarea biodiversităţii
            16.	Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură Braşov	Instituţie ştiinţifică	Cercetare, management forestier
            17.	Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna	Organizaţie Non Guvernamentală	Turism

         2. 2.4.1.2 Utilizarea terenurilor

            Harta utilizării terenurilor se regăseşte în Anexa nr. 24 la Planul de management

            Tabelul nr. 6

            49

            Identificarea formelor de folosinţă a terenului la nivelul unităţilor administrativ teritoriale care se suprapun ROSCI0329 Oltul Superior

            Judeţ	Unităţi administrativ teritoriale	Suprafaţa Unităţi administrativ teritoriale ha	Arabil ha	Păşuni şi fâneţe ha	Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră ha	Livezi, vii şi pepiniere pomicole ha	Suprafeţe acoperite de ape, bălţi ha	Terenuri degradate şi neproductive ha
            Braşov	Apaţa	5429	1065	1325	2592	1	95	35
            Braşov	Augustin	1217	65	421	305	Lipsă date	28	52
            Braşov	Codlea	12600	2925	2296	5521	Lipsă date	113	350
            Braşov	Dumbrăviţa	10276	1565	3538	3979	Lipsă date	342	41
            Braşov	Feldioara	7600	3229	1613	1459	Lipsă date	346	8
            Braşov	Hălchiu	5443	3667	1029	246	Lipsă date	52	20
            Braşov	Hărman	5279	3105	1400	284	101	35	17
            Braşov	Măieruş	6507	1548	1293	3343	42	110	20
            Braşov	Ormeniş	3514	805	575	1864	1	48	195
            Braşov	Prejmer	6826	3468	1433	251	Lipsă date	71	Lipsă date
            Braşov	Racoş	7778	897	3046	3270	13	132	165
            Covasna	Aita Mare	6552	1412	1012	1954	22	83	8

            Covasna	Arcuş	3600	843	682	1438	2	12	126
            Covasna	Baraolt	13400	3737	2418	4467	51	158	253
            Covasna	Băţani	22232	2718	5947	9487	11	139	41
            Covasna	Belin	7071	1669	1151	3294	16	93	44
            Covasna	Bixad	6213	647	763	3449	8	22	4
            Covasna	Bodoc	7762	1796	1251	3265	70	80	14
            Covasna	Chichiş	2142	1376	475		4	62	Lipsă date
            Covasna	Ghidfalău	6847	3351	673	2133	61	35	8
            Covasna	Hăghig	4564	1707	965	1343	7	139	11
            Covasna	Malnaş	3930	435	914	1846	1	22	88
            Covasna	Micfalău	3722	598	1093	1104	26	14	Lipsă date
            Covasna	Sfântu Gheorghe	7292	2265	1233	2046	52	60	3
            Covasna	Vâlcele	5832	1553	1253	2406	5	83	4
            Covasna	Ilieni	5438	2780	1027	810	31	70	8
            	Total	179066	49226	38826	62156	525	2444	1515

            50

            Tabelul nr. 7 Identificarea formelor de folosinţă a terenului din sit, conform claselor Corine Land Cover

            Tip utilizare	Clase Corine Land Cover	Suprafaţa din sit	% din sit
            Arabil	211-213	109	7.24
            Cale ferată	122	1	0.09
            Construit/rezidenţial	111	1.8	0.12
            Zone industriale	121	0.2	0.02
            Drumuri	122	2	0.15
            Lacuri	512	181	12.00
            Terenuri neproductive	211	56	3.74
            Păşuni	231	607	40.26
            Păduri în tranziţie	324	10	0.64
            Păduri mixte	311	14	0.91
            Râuri	511	506	33.53
            Situri de extracţie	131	1	0.04
            Zone umede	411,412	19	1.26
            Total general		1508	100

         3. 2.4.1.3 Situaţia juridică a terenurilor

            Harta tipurilor de proprietate se regăseşte în Anexa nr.25 la Planul de management

            Tabelul nr. 8

            Identificarea formelor de proprietate asupra terenurilor

            Tip de proprietate	Suprafaţă – ha	% din sit
            Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale	43.89	2.91
            Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale;	180.09	11.94
            Domeniul public al statului	507.35	33.63
            Proprietatea privată a persoanelor fizice	735.11	48.74
            Proprietatea privată a persoanelor juridice	41.76	2.79
            Total general	1508.23	100

         4. 2.4.1.4 Administratori şi gestionari

            Identificarea regimului de administrare

            Tabelul nr. 9

            Administratori	Tip de administrator	Suprafaţa – ha	% din sit
            Apele Romane	Public	505.88	33.54
            Consilii locale	Public	43.89	3.14
            S.C DORIPESCO S.A	Privat	176.11	11.67
            Stat	Public	3.97	0.09
            Ocol Silvic Hatod	Privat	13.76	0.91
            Persoane fizice	Privat	762.73	50.51
            Alte persoane juridice	Privat	0.37	0.02
            Total general		1508.23	100

            Tabelul nr. 10

            53

            Gestionarii fondurilor de vânătoare din sau în vecinătatea în ROSCI0329 Oltul Superior

            Denumirea Gestionarului	Fondul De Vânătoare	Suprafaţa – ha	Nr. contractului	Încheiat la data	Valabilitate
            Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna	Baraolt	10,02	15/4412	5/31/2011	5/30/2021
            Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna	Belin	10,05	16/4413	5/31/2011	5/30/2021
            Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna	Aita	11,68	17/4414	5/31/2011	5/30/2021
            Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna	Vâlcele	7,01	4005/34	5/23/2013	5/22/2023
            Aosciaţia Vânătorilor Pro Silva	Bixad	9,87	1825/12	3/9/2011	3/9/2021
            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Comuna Bodoc	Bodoc	7,66	1824/10	3/9/2011	3/8/2021
            Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna	Coşeni	7,37	20/4409	5/31/2011	5/30/2021
            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Cătruşa	Doboli	10,63	1616/4	3/2/2011	3/1/2021

            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Rupea	Racoş	7,30	15/4392	5/30/2011	5/29/2021
            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Popilnica Dumbrăviţa	Vlădeni	7,77	2/1820	3/9/2011	3/8/2021
            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Doripesco	Crizbav	7,31	1674/11	3/4/2011	3/3/2021
            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi BRAŞOV	Rotbav	7,01	23/4394	5/30/2011	5/29/2021
            Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Măgura Codlea	Codlea	7,46	31/4989	20.06.2011	19.06.2021
            Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Braşov	Prejmer- Cernatu	9,27	26/4397	5/30/2011	5/29/2021

            54

         5. 2.4.1.5 Infrastructură şi construcţii

            Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii se regăseşte în Anexa nr.26 la Planul de management.

            Tabelul nr. 11 Infrastructura rutieră aflată în ROSCI0329 Oltul Superior sau în vecinătatea acestuia

            Tip drum	Indicativ naţional	Indicativ european
            European	Drum Naţional 11	Drum European 574
            Drum Naţional	Drum Naţional 12	Drum European 578
            European	Drum Naţional 13	Drum European 60
            Drum Naţional	Drum Naţional 13E
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 112
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 112A
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 121A
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 122
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 122B
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 103E
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 103G
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 131
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 131B
            Drum Judeţean	Drum Judeţean 131C
            Drum Comunal	Drum Comunal 29

            Drum Comunal	Drum Comunal 44
            Drum Comunal	Drum Comunal 44A

         6. 2.4.1.6 Patrimoniu cultural

            Patrimoniul cultural este unul semnificativ, rezultat din într-o evoluţie istorică complexă, marcată de împletirea a trei forţe culturale majore – românii, maghiarii şi germanii, de o poziţie geografică strategică şi de o bogăţie de resurse naturale remarcabilă.

            Pe teritoriul judeţului Braşov multe dintre obiective sunt legate de cultura germană, remarcându-se bisericile evanghelice fortificate din centrul localităţilor, în timp ce în judeţul Covasna, pe lângă bisericile reformate, romano-catolice, unitariene, sunt extrem de interesante conacele şi casele de patrimoniu.

            Harta obiectivelor turistice se regăseşte în Anexa nr.27 la Planul de management.

            Tabelul nr. 12 Lista monumentelor istorice a unităţilor admnistrativ teritoriale din judeţul Braşov pe al

            căror teritoriu se află ROSCI0329 Oltul Superior

            Unităţi admnistrativ teritoriale	Situri incluse în patrimoniul naţional
            Apaţa – comună, Braşov	Ansamblul rural "Str. Mare" Ansamblul bisericii evanghelice Turn de cetate
            Codlea – municipiu, Braşov	Situl arheologic de la Codlea Ansamblul urban "Centrul istoric" Casa Iacob Moise Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Şcoala germană Casina Română
            Dumbrăviţa – comună, Braşov	Cruce de piatră Moara veche

            Feldioara – comună, Braşov	Situl arheologic de la Feldioara, punct Cetăşeaua Situl arheologic de la Rotbav Ansamblul bisericii evanghelice din Feldioara Cetatea Feldioarei
            Hălchiu – comună, Braşov	Ansamblul bisericii evanghelice din Satu Nou Situl arheologic de la Crizbav Ruinele cetăţii Heldenburg Casa Michael Roth Primăria din Hălchiu Casa Victor Colţea
            Hărman – comună, Braşov	Situl arheologic de la Hărman Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Hărman
            Măieruş – comună, Braşov	Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Biserica "Adormirea Maicii Domnului
            Ormeniş – comună, Braşov	Situl arheologic de la Ormeniş
            Prejmer – comună, Braşov	Situl rural Prejmer Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Şcoala confesională evanghelică
            Racoş – comună, Braşov	Situl arheologic de la Racoş Ansamblul bisericii reformate Ansamblul castelului Sukosd-Bethlen

            Tabelul nr. 13 Lista monumentelor istorice a unităţilor admnistrativ teritoriale din judeţul Covasna pe al

            căror teritoriu se află ROSCI0329 Oltul Superior

            Unităţi admnistrativ teritoriale	Situri incluse în patrimoniul naţional
            Baraolt – oraş, Covasna	Capela romano-catolică "Sf. Maria Mică" Ansamblul bisericii romano-catolice Sf. Adalbert"

            	Situl arheologic de la Baraolt, punct "Nagyerdoalja" Ansamblul bisericii reformate din Căpeni Monumentul "1848" din Căpeni Castelul Kalnoky din Micloşoara Situl arheologic de la Biborţeni, punct "Cetatea "Cetatea Tiborc" Cetatea Rika de la Racoşul de Sus Ansamblul bisericii unitariene din Racoşul de Sus
            Aita Mare – comună, Covasna	Biserica "Sf. Gheorghe Ansamblul conacului D6nath Ansamblul bisericii unitariene
            Băţani – comună, Covasna	Biserica reformată din Aita Seacă Biserica catolică Conacul Mari – Casa scriitorului Benedek Elek Furnalul Bodvaj Ansamblul bisericii reformate din Herculian
            Hăghig – comună, Covasna	Biserica reformată Casa Bucşa Castelul Nemes
            Ilieni – comună, Covasna	Aşezarea Latene de la Ilieni Conac în Dobolii de Jos Conacul Reznek în Dobolii de Jos Conacul Hollaky în Dobolii de Jos Conacul Sera din Ilieni Conacul Bornemissza din Ilieni Ansamblul bisericii reformate din Ilieni
            Sf.Gheorghe – municipiu, Covasna	Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, punct "Cetatea Cocostârcului" Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe, punct Avasalja Ansamblul urban "Zona Centrală" Centrul istoric al municipiului Sfântu Gheoghe

            	Ansamblul urban "Cartierul Simeria Veche" Cetatea Sfântu Gheorghe Conacul Seresej Fostul Sediu al Scaunelor Conacul Nagy-Bogat Ansamblul Muzeului Naţional Secuiesc Ansamblul "Fabrica de Tutun" Palatul Beor
            Chichiş – comună, Covasna	Ansamblu rural "Case de lemn" din Chichiş Casa Serester J6zsef Biserica reformată Ansamblul bisericii unitariene Biserica de lemn "Sf. Petru şi Pavel

         7. 2.4.1.7 Peisajul

            Teritoriul foarte mare ocupat de această arie protejată a permis identificarea unui număr însemnat de categorii de peisaje, aflate în diferite stadii de conservare. Existenţa unui număr mare de centre urbane şi rurale în proximitatea acestui sit determină dominanţa peisajelor antropice şi antropizate în iteriorul său, în timp ce peisajele naturale determinate de particularităţile fizico- geografice sunt prezente în special în arealele din proximitate

            Astfel, în cadrul sitului ROSCI0329 Oltul Superior au fost identificate următoarele categorii majore de peisaje: peisaje naturale, determinate de factorii fizico- geografici, peisaje antropizate şi peisaje antropice, în care influenţa factorului antropic a fost foarte mare.

            Peisajele naturale induse de relieful structural şi petrografic, în care intervenţia antropică este absentă sau nesemnificativă, se regăsesc în zonele limitrofe sitului. Astfel au fost delimitate următoarele subcategorii:

            • – peisajul culmilor montane, individualizat pe culmile montane din cadrul munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc. Munţii sunt alcătuiţi în general din roci sedimentare – cretacice, metamorfice şi vulcanice cum ar fi bazaltele de la Racoş.

            • – peisajul Defileului de la Racoş, individualizat în cadrul munţilor Perşani, în care valea se adânceşte cu până la 200 metri. Este caracterizat prin prezenţa strâmtorilor şi a micilor depresiuni, induse de un mozaic litologic – gresiile calcaroase, marnele şi breciile aparţinând Cretacicului Inferior, argile cu blocuri, şisturi, klippe sedimentare.

            • – peisajul determinat de zonele depresionare, caracterizează o mare parte din teritoriul analizat, deoarece sitului ROSCI0329 Oltul Superior este localizat în cea mai mare parte în cadrul depresiunii Sfântu Gheorghe şi Depresiunii Bârsei din cadrul Depresiunii Braşov, Depresiunea Baraolt. Depresiunea Braşov este o depresiune tectono- erozivă, în care factorul tectonic a avut o influenţă majoră în cadul conturării acestei depresiuni. Acest peisaj depresionar se caracterizează prin câmpuri întinse, fragmentate uneori de movile naturale – martori de eroziune.

            • – peisaj de luncă, în lungul râului Olt, precum şi în lungul râului Ciucaş – afluent pe partea stângă. Influenţa antropică în cadrul luncilor este ridicată şi îşi pune amprenta asupra caracteristicilor actuale. Lunca Oltului induce un peisaj dominat de forme ale reliefului fluviatil create în urma acţiunilor de eroziune, transport şi acumulare. În albia minoră a râului Olt s-a dezvoltat un sistem de meandre largi, cu pantă redusă ce imprimă peisajului aspecte caracteristice.

            • – la contactul unităţilor montane cu zona depresionară se individualizează o nouă categorie de peisaj, respectiv peisajul glacisurilor şi piemonturilor.

            • – un alt tip de peisaj delimitat în proximitatea sitului analizat este peisajul teraselor, create de rîul Olt de-a lungul timpului.

              În ceea ce priveşte distribuţia şi fizionomia principalelor formaţii vegetale, au fost identificate o serie de peisaje situate în proximitatea sitului.

              Peisajele forestiere sunt delimitate în cadrul unităţilor montane limitrofe ariei protejate. Suprafeţele forestiere sunt reprezentate de păduri de foiase, conifere şi de amestec. Acestea sunt încadrate la peisaje naturale deoarece reprezintă un indicator important în ceea ce priveşte evaluarea gradului de naturalitate dintr-un teritoriu, deşi numeroase suprafeţe sunt plantate de către om. Aceste peisaje sunt completate de peisajul zăvoaielor de luncă, reprezentate de specii higrofile, adaptate la substrat.

              În ceea ce priveşte peisajele antropice şi antropizate, în delimitarea acestora s-au utilizat două criterii: criteriul economic şi criteriul socio- demografic.

              Peisajele agricole induse de modul de utilizare a terenurilor sunt cele mai numeroase în cadrul sitului analizat. Caracteristicile reliefului, cele pedologice şi climatice, coroborate cu prezenţa localităilor au constituit factori de favorabilitate în intensificarea agriculturii.

              În cadrul acestei categorii sunt dominante peisajele terenurilor arabile – cultivate închise, delimitate în proximitatea sitului. Acest mod de utilizare a terenurilor reprezintă şi o presiune accentuată asupra habitatelor şi speciilor protejate în cadrul sitului. Pe lângă acestea, s-au individualizat şi peisajele agropastorale, în special în zonele rurale unde sunt dominante activităţile de creşterea animalelor.

              De asemenea, o notă distinctă o dau peisajul pajiştilor umede, distribuite în special în sectorul vestic din cadrul arealului, importante din punct de vedere al conservării biodiversităţii.

              Aceste peisaje agricole sunt completate de peisajele industriale. Prezenţa numeroaselor centre urbane – Baraolt, Sfântu Gheorghe situate în proximitatea sitului ROSCI0329 Oltul Superior a permis delimitarea acestei categorii de peisaje, cu impact major asupra conservării biodiversităţii. Aceste peisaje se remarcă prin prezenţa unui peisaj industrial rezidual, existenţa carierelor de exploatare, balastiere, indutria prelucrătoare, industria alimentară şi altele asemenea cu preponderenţă în oraşul Sfântu Gheorghe.

              În ceea ce priveşte criteriul socio- demografic, pe baza parametrilor reprezentaţi de mărimea demografică a aşezărilor rurale, caracteristicile morfostructurale şi funcţionale, au fost identificate şi prioritizate următoarele tipuri de peisaje:

            • – peisajul centrelor urbane – peisajul urban, determinat de prezenţa în proximitatea sitului a oraşelor Sfântu Gheorghe şi Baraolt.

            • – peisajul satelor mici ex: Coşeni

            • – peisajul satelor mijlocii, populaţie între 500 şi 1000 de locuitori ex: Arini

            • – peisajul satelor mari şi foarte mari peste 1000 locuitori; ex: Ghidfalău, Dumbrăviţa, Măieruş.

      2. 2.4.2. Managementul apelor

         Managementul apelor şi a lucrărilor hidrotehnice este asigurat de către Administraţia Naţională "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Olt şi respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor din judeţele Covasna şi Braşov, cu scopul de asigura sănătatea şi siguranţa populaţiei, din considerente de interes/utilitate publică, inclusiv de ordin social sau economic, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

         Orice plan/proiect/activitate implementat pe teritoriul ariei naturale protejate, sau care ar putea afecta aria natural protejată, se realizează numai cu avizul administratorului ariei naturale protejate în confornmitate cu legislaţia în vigoare.

         Administraţia Naţională ,,Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Olt, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, administrează şi întreţine următoarele lucrări şi construcţii hidrotehnice existente pe raza judeţului Braşov, care se află amplasate în zona ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior:

         • – Digurile de pe malul stâng al Râului Olt, în lungime totală de 82,13 km, realizate în anul 1982, prin lucrarea de investiţii „Combaterea inundaţiilor pe Râul Olt şi afluenţii Sânpetru- Racoş”;

         • – Digul de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Vulcăniţa, în lungime totală de 13,68 km, realizate în anul 1973, prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Vulcăniţa” la Hălchiu- Feldioara.

         • – Digul de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Hamaradea, în lungime totală de 5,64 km, realizată în anul 1973 prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Hamaradea la Dumbrăviţa”.

         • – Digurile de pe malul stâng şi malul drept al pârâului Homorod-Ciucaş în lungime totală de 5,98 km, realizate în anul 1973, prin lucrarea de investiţii „Îndiguire Homorod- Ciucaş” la Hălchiu-Satu Nou.

         Pentru reducerea pagubelor materiale şi de vieţi umane în caz de inundaţii/dezastre, Administraţia Bazinală de Apă Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov intenţionează realizarea de lucrări hidrotehnice şi apărări de maluri în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior, astfel: apărări de mal pe o lungime totala de 80,26 km din care 54,92 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior, regularizări de albii pe o lungime de 8,95 km din care 2,50 km se află în interiorul ariei naturale protejate

         ROSCI0329 Oltul Superior şi diguri în lungime de 4,68 km din care 0,27 km se află în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

      3. 2.4.3. Impacturi

         1. 2.4.3.1. Presiuni – impacturi trecute şi prezente

            ROSCI0329 Oltul Superior are o configuraţie preponderent liniară, desfăşurându-se în lungul cursului râului Olt şi al afluentului său Homorod. Numărul de localităţi cu care se învecinează ROSCI0329 este foarte ridicat şi include suprafeţe din unităţile administrativ teritoriale Apaţa, Augustin, Codlea, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Ormeniş, Prejmer şi Racoş din judeţul Braşov şi Baraolt, Aita Mare, Băţani, Hăghig, Ilieni, Sfântu Gheorghe şi Chichiş din judeţul Covasna.

            Unităţile administrativ teritoriale din spaţiul analizat au un profil complex, mai ales dată fiind atât prezenţa unor localităţi importante, din categoria municipii şi oraşe – Sf. Gheorghe, Codlea şi Baraolt, a unor ramuri industriale, dar şi a unui extins spaţiu rural.

            În spaţiul rural, activităţile agricole, respectiv cultura plantelor – cereale, cartof, sfeclă de zahăr, legume, creşterea animalelor, ovine şi bovine îndeosebi, alături de care se adaugă exploatarea lemnului, rămân cele de bază. Deşi zona nu prezintă un risc major din partea prădătorilor – carnivore mari, numărul de câini arondaţi stânelor este în unele cazuri excesiv, determinând o presiune crescută asupra faunei sălbatice.

            ROSCI0329 Oltul Superior se extinde într-o măsură importantă în lungul cursului Oltului, 42% dintre habitatele prezente fiind de tipul râuri şi lacuri. Dat fiind faptul că în zonă sunt comunităţi umane de dimensiuni mari – Sfântu Gheorghe, Braşov, Codlea, Baraolt alături de numeroase altele de dimensiuni mai reduse, o ameninţare importantă este cea legată de poluare. De asemenea, lucrările hidrotehnice cum sunt îndepărtarea periodică a vegetaţiei, refacerea integrităţii şi a etanşeităţii digurilor, amplasarea de elemente de protecţie, reprofilarea digurilor, şi altele asemenea realizate în scopul protecţiei împotriva inundaţiilor sau pentru a obţine alte beneficii au un impact major asupra habitatelor. Toate acestea implică distrugerea adăposturilor de castor şi vidră.

            Exploatarea resurselor naturale atât în interiorul sitului cât şi în apropierea acestuia reprezintă un factor perturbator local cu impact semnificativ asupra ariei protejate în ansamblul

            ei. Un zăcământ de argilă mai important se află la Bodoc, de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor, cca. 100.000 t/an. Zăcăminte de nisip şi pietriş se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Sfântu Gheorghe, Bodoc.

            Utilizarea terenurilor agricole pentru construcţia de parcuri fotovoltaice Micloşoara, Feldioara este o presiune relativ recentă care determină modificarea structurii de folosinţă a terenurilor, creşte suprafaţa construită.

            Harta impacturilor se regăseşte în Anexa nr.28 la Planul de management.

         2. 2.4.3.2. Ameninţări – impacturi viitoare previzibile

            Principalele ameninţări semnalate în arealul analizat se referă la:

            • – intervenţiile realizate pentru gospodărirea apelor, inclusiv pentru apărarea împotriva inundaţiilor care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel, asigurarea secţiunii de scurgere a apelor, precum şi lucrările de menţinere a funcţionalităţii digurilor presupun uneori afectarea calităţii habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare, incendierea vegetaţiei pe diguri, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase din albie, distrugerea galeriilor reprezintă printre cele mai frecvente intervenţii ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate.

            • – activităţile de creştere a animalelor, care se constituie într-o ameninţare importantă în special din cauza numărului ridicat de câini, ce pot deveni un prădător important pentru castor şi vidră, dar şi din cauza creşterii riscului de apariţie a incendiilor de vegetaţie şi de degradare a calităţii vegetaţiei prin suprapăşunat;

            • – activităţile agricole desfăşurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile necorespuzatoare pot deveni o ameninţare pentru speciile protejate – incendierea miriştilor, chimizare, mecanizare, şi altele asemenea.;

            • – depozitarea necontrolată a deşeurilor reprezintă o ameninţare în special în zone ce prezintă accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori judeţene, mai ales în proximitatea intravilanului localităţilor.

            • – existenţa Uzinei de Prelucrare Minereuri Uranifere la Feldioara prezintă un risc datorită posibilităţii producerii unor scurgeri

            • – evacuarea apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condiţiile în care majoritatea localităţilor rurale nu sunt racordate decât parţial la sisteme de canalizare ori la staţii de epurare.

            • – accidente la staţiile de epurare ale oraşelor, comunelor – Braşov, Sf. Gheorghe, Feldioara

            • – speciile invazive şi bolile, reprezintă o ameninţare importantă pentru ecosistemele acvatice, în condiţiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora.

            • – activităţile de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deşeurilor şi deranjarea liniştii habitatelor.

            • – traficul rutier, are influenţă asupra arealului, prin poluarea aerului şi creşterea riscului de accidente.

            • – braconajul, inclusiv la speciile de interes conservativ.

            • – lucrările hidrotehnice din cadrul albiilor: regulărizari, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere.

            • – sărăturarea solurilor din luncile râului şi a afluenţilor mari, unde apele subterane sunt la 3-5 m adâncime, iar solurile au textura medie.

         Pentru nevertebratele conservate in acest areal, o ameninţare importantă este legată de abandonarea unor păşuni şi fâneţe prin neefectuarea de lucrări de cosire şi îndepărtare a vegetaţiei forestiere.

         Harta ameninţărilor potenţiale se regăseşte în Anexa nr.29 la Planul de management.

         Presiuni actuale şi ameninţări potenţiale caracteristice speciilor evaluate

         Nevertebrate

         67

         Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Euphydryas aurinia

         Tabelul nr. 14

         Nr. crt.	Cod presiune/ Nume	Descriere	Intensitate	Localizare	Măsura de management
         1.	A04.03	S-au observat în aria	Mare	N:46.07746	Promovarea în comunităţile locale a activităţilor
         	Abandonarea	protejată zone unde nu se		E:25.83754	tradiţionale de păşunat şi reducerea suprafeţelor de
         	sistemelor	păşunează şi nu se coseşte.		Alt.: 575m	păşuni abandonate.
         	pastorale,				Întreţinerea de către custodele sit-ului, cu informarea
         	lipsa			N:46.04695	proprietarului/administratorului, a pajiştilor abandonate
         	păşunatului			E:25.53486	în vederea aducerii speciei la o stare de conservare
         				Alt.: 466m	favorabilă.
         					Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat
         				N:45.91037	reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă
         				E:25.55348	cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă, menţinerea
         				Alt.: 478 m	structurii şi compoziţiei naturale a poienilor şi
         					luminişurilor;
         				N:46.00591	Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat
         				E:25.56965	extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de

         Nr. crt.	Cod presiune/ Nume	Descriere	Intensitate	Localizare	Măsura de management
         				Alt.: 472 m	fluturi cu ierburi înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor. Cositul să se facă prin rotaţie sau pe o suprafaţă mai mică de 1/3 din suprafaţa habitatului favorabil.
         2.	A02.03	Renunţarea la păşunat şi	Medie	N:46.04695	Se va interzice schimbarea destinaţiei iniţiale a pajiştilor
         	Înlocuirea	transformarea în teren arabil		E:25.53486	favorabile dezvoltării speciei.
         	păşunii cu			Alt.: 466m	Menţinerea habitatelor cu vegetaţie ruderală.
         	terenuri
         	arabile
         3.	A 04.01	Impactul turmelor prin	Mare	N:46.07746	Promovarea păşunatului extensiv tradiţional.
         	Păşunatul	suprapăşunat, în special al		E:25.83754	Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată pe
         	intensiv	celor de oi		Alt.: 575m	baza studiilor silvopastorale si în funcţie de capacitatea
         					de suport specifică pajiştilor favorabile dezvoltării
         				N:46.04695	specie.
         				E:25.53486	Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de
         				Alt.: 466m	păşunat, cu implicarea comunităţilor locale care deţin
         					păşuni şi animale în aria protejată.
         				N:45.91037	Se vor monitoriza efectivele populaţionale de animale
         				E:25.55348	domestice care păşunează în sit.

         68

         Nr. crt.	Cod presiune/ Nume	Descriere	Intensitate	Localizare	Măsura de management
         				Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m	Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă; Menţinerea în stare naturală a păşunilor din proximitatea cursurilor de apă.
         4.		Pe terenurile agricole	Mare	N:46.04695	Folosirea produselor fitosanitare cu toxicitate redusă şi
         		adiacente habitatului s-au		E:25.53486	selectivitate specifică mare şi promovarea înregistrării
         	A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice	observat activităţi mecanizate de aplicare a tratamentelor fitosanitare, în special culturilor de cartofi – dominante în zonă.		Alt.: 466m N:45.91037 E:25.55348 Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965	în sistemul de agricultură ecologică a operatorilor. Interzicerea aplicării biocidelor la o distanţa mai mică de 50 metri de habitatele favorabile dezvoltării speciei. Limitarea utilizării îngrăşămintelor/tratamentelor chimice şi utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice. Interzicerea arderii vegetaţiei/miristilor/deşeurilor vegetale.
         				Alt.: 472 m
         5.	J02.03	Lucrări de desecare /drenare	Medie	N:46.04695	Interzicerea drenajului sau orice alte măsuri ce pot
         	Canalizare şi	în special pentru agricultură		E:25.53486	conduce la scăderea nivelului de apă disponibilă pentru

         69

         Nr. crt.	Cod presiune/ Nume	Descriere	Intensitate	Localizare	Măsura de management
         	deviere de apă			Alt.: 466m	menţinerea habitatului speciei. Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă.

         70

         Tabelul nr. 15

         Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciei Euphydryas aurinia

         Nr. crt.	Cod ameninţare/ Nume		Localizare	Intensitate	Măsura de management
         1.	A 04.01	Intensificarea	N:46.07746	Mare	Promovarea păşunatului extensiv tradiţional.
         	Păşunatul	impactului turmelor	E:25.83754		Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată pe
         	intensiv	prin suprapăşunat, în	Alt.: 575m		baza studiilor silvopastorale si în funcţie de capacitatea de
         		special al celor de oi			suport specifică pajiştilor favorabile dezvoltării speciei
         			N:46.04695		Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de
         			E:25.53486		păşunat, cu implicarea comunităţilor locale care deţin
         			Alt.: 466m		păşuni şi animale în aria protejată.
         					Se vor monitoriza efectivele populaţionale de animale
         			N:45.91037		domestice care păşunează în sit.
         			E:25.55348		Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat

         Nr. crt.	Cod ameninţare/ Nume		Localizare	Intensitate	Măsura de management
         			Alt.: 478 m N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m		de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone acoperite de vegetaţie ierboasă; Menţinerea în stare naturală a păşunilor din proximitatea cursurilor de apă prin reglementarea păşunatului în aceste zone. Cositul să se realizeze prin rotaţie sau pe o suprafaţă mai mică de 1/3 din suprafaţa habitatului favorabil.
         2.	A04.03	Se observă o tendinţă	N:46.07746	Mare	Promovarea în comunităţile locale a activităţilor agricole
         	Abandonarea	accentuate de creştere	E:25.83754		tradiţionale de păşunat /cosit şi reducerea suprafeţelor de
         	sistemelor	a suprafeţelor de	Alt.: 575m		păşuni abandonate.
         	pastorale, lipsa	păşune/fâneţe			Întreţinerea de către custodele sit-ului, cu acceptul
         	păşunatului	abandonate	N:46.04695		proprietarului/administratorului, a pajiştilor abandonate în
         			E:25.53486		vederea aducerii speciei la o stare de conservare favorabilă.
         			Alt.: 466m		Menţinerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat
         					de zone acoperite de tufărişuri în alternanţă cu zone
         			N:45.91037		acoperite de vegetaţie ierboasă, menţinerea structurii şi
         			E:25.55348		compoziţiei naturale a poienilor şi luminişurilor.
         			Alt.: 478 m		Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat extensiv,
         					pentru menţinerea habitatului larvelor de fluturi cu ierburi

         71

         Nr. crt.	Cod ameninţare/ Nume		Localizare	Intensitate	Măsura de management
         			N:46.00591 E:25.56965 Alt.: 472 m		înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor.
         3.	D01	Proiectarea de noi	N:46.07746	Mare	Limitarea construirii de noi drumuri de acces pentru a evita
         	Drumuri,	drumuri în sit, în	E:25.83754		fragmentarea habitatului şi impactul negativ asupra speciei
         	poteci	special pentru acces	Alt.: 575m		datorat fazelor de construcţie şi utilizare ulterioară.
         		la terenurile agricole			Reglementarea accesului pe drumurile şi potecile existente
         		şi lucrările	N:46.04695		sau nou construite în vederea interzicerii colectării speciei
         		hidrotehnice	E:25.53486		de către colecţionarii amatori.
         			Alt.: 466m		Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea
         					cursurilor de apă.
         			N:45.91037
         			E:25.55348
         			Alt.: 478 m
         			N:46.00591
         			E:25.56965
         			Alt.: 472 m
         4.	A07	Intensificarea pe	N:46.04695	Mare	Folosirea produselor fitosanitare cu toxicitate redusă şi

         72

         Nr. crt.	Cod ameninţare/ Nume		Localizare	Intensitate	Măsura de management
         	Utilizarea	terenurile agricole	E:25.53486		selectivitate specifică mare şi promovarea utilizării
         	produselor	adiacente habitatului	Alt.: 466m		produselor certificate eco.
         	biocide,	specie a utilizării			Interzicerea aplicării biocidelor la o distanţa mai mică de
         	hormoni şi	produselor	N:45.91037		50 metri de habitatele favorabile dezvoltării speciei.
         	substanţe	fitosanitare	E:25.55348		Limitarea utilizării îngrăşămintelor/tratamentelor chimice
         	chimice		Alt.: 478 m		şi utilizarea controlată a îngrăşămintelor organice.
         					Interzicerea arderii vegetaţiei/miristilor/deşeurilor vegetale
         			N:46.00591
         			E:25.56965
         			Alt.: 472 m
         5.	A02.03 Înlocuirea păşunii cu terenuri arabile	Intensificarea transformării păşunilor în terenuri arabile	Medie	N:46.04695 E:25.53486 Alt.: 466m	Se va interzice schimbarea destinaţiei iniţiale a păşunilor favorabile dezvoltării speciei. Menţinerea habitatelor cu vegetaţie ruderală.

         73

         74

         Mamifere

         Tabelul nr. 16 Evaluarea presiunilor actuale asupra speciei Castor fiber şi Lutra lutra în ROSCI0329 Oltul Superior

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         		25.838452		Interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri, a expansiunii infrastructurii şi dezvoltarii activitaţilor umane pentru evitarea fragmentării habitatelor Interzicerea evacuăriilor punctiforme şi/sau difuze de substanţe şi/sau material poluante în cursurile de apă Reconstrucţia ecologică pentru habitatele deteriorate în urma activitaţilor umane. Gestionarea adecvată a deşeurilor conform Strategiei naţionale de management a deşeurilor, aprobată prin Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020. Limitarea exploatării de nisip şi pietriş, în
         		46.080258
         	Degradarea,
         C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş	fragmentarea şi distrugerea habitatelor favorabile speciilor de interes,	25.826248 46.0506	Medie
         	poluarea apelor de	25.85811
         	suprafaţă	45.96585
         		25.851080
         		45.937034
         		25.839465

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         		45.90475		special în zonele favorabile dezvoltării
         				speciilor de mamifere de interes dar şi în zonele identificate ca importante pentru dezvoltarea speciilor de peşti, surse de
         		25.797199 45.826578
         		25.805065		hrană pentru vidra.
         		45.848272
         		25.550553
         		46.054534
         				Reglementarea activităţilor de igienizare
         				periodică a malurilor
         	Degradarea			râurilor/lacurilor/zonelor umede, activităţi
         J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	habitatului prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a	25.77975 45.80979	Mare	ce se realizează în prezent prin arderea vegetaţiei şi/sau defrişarea acesteia şi distrugerea vizuinilor de castor şi vidră, aceste zone reprezentând habitate favorabile dezvoltării speciilor de interes
         	zonelor de hrănire			comunitar
         				Reglementarea defrişării/incendierii
         				vegetaţiei,

         75

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         				arbuştilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate, zone favorabile castorului; Reabilitarea habitatelor deteriorate în urma activitaţilor umane. Păstrarea unor zone favorabile dezvoltării speciilor de interes şi reglementarea/limitarea activitatilor antropice in zonele de habitat ale speciei – identificate în Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra. Implementarea unui sistem de management adecvat al deşeurilor adunate în locurile de habitare ale castorului şi vidrei.
         K03.06 Antagonism cu animale	Câini hoinari din localitătile	25.564173 46.038487	Mare	Capturarea şi gestionarea câinilor fără stăpân din vecinătatea sit-ului – câini

         76

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         domestice	invecinate sit-ului			neidentificaţi şi înregistrarea lor. Conştientizarea locuitorilor privind impactul câinilor lăsaţi liberi asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării speciei
         A02.01 Agricultura intensive	Perturbări fonice, poluări difuze	25.5728 46.03299 25.584017 46.019153 25.547138 45.991516 25.545347 45.960871	Medie	Reglementarea defrişării pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate; Interzicerea arderii miriştilor/deşeurilor vegetale agricole din vecinătatea sitului; Restricţionarea utilizării drumurilor de exploatare aflate în apropierea cursului de apă şi a zonelor favorabile dezvoltării castorului şi vidrei
         A04.01 Suprapăşunat	Impactul turmelor şi al câinilor însoţitori; agresiuni din	25.56589 46.001589	Mare	Restricţionarea păşunatului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei – Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi – Harta

         77

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         	partea ciobanilor			arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra. Conştientizarea ciobanilor privind impactul câinilor însoţitori asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării şi protejării speciei Castor fiber şi Lutra lutra.

         78

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         E01 Zone urbanizate, habitare umana – locuinţe umane	Deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit, depozitare de deşeuri realizate de către locuitorii din vecinătatea sit-ului	25.744607 45.753033 25.831486 46.047217	Mare	Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes; Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei – Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra. Monitorizarea habitatelor în vederea reducerii braconajului, vandalismului, otrăvirii şi capcanelor Managementul adecvat al deşeurilor; Evacuarea apelor uzate menajere cu respectarea standardelor în vigoare Realizarea de locuri de campare înafara zonelor de interes pentru speciile protejate Evitarea desfăşurării unor activităţi sportive şi recreative în apropierea cursurilor de apă, zone favorabile dezvoltării castorului şi vidrei;

         79

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         D01.05 Poduri, viaducte	Perturbări fonice, poluări difuze, acces facil la zonele de odihnă şi hrană specifice speciilor de interes, zone de pescuit	25.849723 45.951449	Medie	Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes; Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului – Anexa nr. 1.1 la Planul de Management Hărţi- Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Castor fiber şi Lutra lutra

         80

         Tabelul nr. 17 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciei Castor fiber şi Lutra lutra în ROSCI0329 Oltul Superior

         Cod ameninţare/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea
         C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş	Intensificarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş şi degradarea, fragmentarea şi distrugerea habitatelor	25.838452 46.080258	Medie
         		25.826248 46.0506	Medie

         Cod ameninţare/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea
         		25.85811 45.96585	Medie
         		25.851080 45.937034	Medie
         		25.839465 45.90475	Medie
         		25.797199 45.826578	Medie
         		25.805065 45.848272	Medie
         		25.550553 46.054534	Medie
         J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	Intensificarea degradării habitatului speciilor de interes prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire	25.77975 45.80979	Mare
         K03.06 Antagonism cu animale domestice	Creşterea numărului de câini hoinari din localitătile învecinate sit-ului	În zonele din sit învecinate cu localităţi	Mare

         81

         Cod ameninţare/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea
         A02.01 Agricultura intensivă	Intensificarea activităţilor agricole în sit ce duc la perturbări fonice, poluări difuze	În zonele din sit învecinate cu terenuri agricole	Medie
         E01 Zone urbanizate, habitare umana – locuinţe umane	Intensificarea impactului cauzat de deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit realizate de către locuitorii din vecinătatea sit-ului	În zonele din sit învecinate cu localităţi	Mare
         D01.05 Poduri, viaducte	Creşterea impactului prin perturbări fonice, poluări difuze, şi intensificarea accesului la zonele de odihnă şi hrană specifice speciilor de interes, zone de pescuit susţinut de realizarea unor noi poduri/podeţe.	25.849723 45.951449 25.55603 46.049072	Medie
         A04.01 Suprapăşunat	Intensificarea impactului turmelor şi al câinilor însoţitori; agresiuni din partea ciobanilor	25.56589 46.001589	Mare
         		25.544832 45.974418	Mare
         		25.544625 45.979449	Mare

         82

         Ihtiofaună

         83

         Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de ihtiofaună din ROSCI0329 Oltul Superior

         Tabel 18

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         	Activitatea balastierelor/carierelor de nisip şi pietriş, atât în aval cât şi în amonte	25.838452 46.080258		Reglementarea şi controlul exploatării de nisip şi pietriş din albia majoră a râurilor, în special în zonele favorabile identificate pentru dezvoltarea speciilor de peşti, luând în considerare obiectivele de conservare. Exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râurilor este strict interzisă.
         		25.826248 46.0506
         	produc modificări hidromorfologice ce duc	25.85811 45.96585
         C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş	la schimbări în albia râurilor cu efect asupra eroziunii şi depunerilor de aluviuni, afectând	25.851080 45.937034	Mare
         		25.839465 45.90475
         	semnificativ biologia	25.797199
         	speciilor de peşti şi	45.826578
         	implicit supravieţuirea şi	25.805065
         	starea de conservare.	45.848272
         		25.550553
         		46.054534

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         				Interzicerea defrişării/incendierii
         				vegetaţiei –
         				pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe
         				malurile râurilor, zona dig-mal din
         A02.01 Agricultura intensivă	Poluări difuze/punctiforme	Toate terenurile agricole riverane râului Oltul Superior	Medie	interiorul ariei naturale protejate; Incurajarea utilizarii de produse certificate ecologic
         				Promovarea pe terenurile agricole din
         				vecinătatea sitului a înlocuirii
         				produselor fitosanitare cu toxicitate şi
         				remanenţă mare cu produse certificate
         				ecologic.

         84

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         				Verificarea evacuărilor punctiforme din
         				aria naturală protejată, conform
         				normativelor privind stabilirea limitelor
         				de încărcare cu poluanţi a apelor uzate
         E01 Zone urbanizate, habitare umană – locuinţe umane	Poluarea emisarului prin evacuări de ape uzate neconforme, depozitări necontrolate de deşeuri	Toate localităţile riverane sit-ului Oltul Superior	Mare	industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali. Implementarea unui management adecvat al deşeurilor municipale. Controlul respectării standardelor
         				legale pentru apele epurate deversate în
         				râurile din interiorul ariei naturale
         				protejate
         				Interzicerea poluării râurilor prin
         				evacuări difuze.
         				Delimitarea zonelor pentru pescuit şi
         D01.05 Poduri, viaducte	Poluări difuze, acces facil la zone de pescuit	Toate drumurile aflate în vecinătatea sit-ului Oltul Superior	Medie	reglementarea atât a accesului/utilizării podurilor/podeţelor existente cât şi reglementarea realizării unor noi poduri/podeţe luând în considerare
         				obiectivele de conservare.

         85

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         F02 Pescuit şi recoltarea resurselor acvatice	Impact asupra populaţiilor de ihtiofaună	Toate zonele din sit aflate în vecinătatea aşezărilor umane	Mică	Delimitarea zonelor pentru pescuit şi reglementarea accesului în aceste zone. Conştientizarea localnicilor privind necesitatea speciilor protejate de ihtiofaună; Impunerea şi respectarea perioadelor de prohibiţie pentru ihtiofauna de interes conservativ, inclusiv a dimnsiunilor minime de reţinere a speciilor de peşti.
         J02.06.06 Captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale	Existenţa hidrocentralei şi a pragului de pe râul Olt, din localitatea Podu Oltului. Deşi această lucrare hidrotehnică se află în afara limitelor ariei naturale protejate, are impact negativ asupra	25.680183 45.748107	Mare	Reconstrucţia ecologică a cursului râului Olt în special în zona hidrocentralei identificate în sit, prin asigurarea conectivitătii habitatelor favorabile dezvoltării speciilor de ihtiofaună de interes conservativ.

         86

         Cod presiune/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea	Măsura de management
         	distribuţiei ihtiofaunei pe întreg râul, prin fragmentarea habitatului

         87

         Tabelul nr. 19 Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor de ihtiofaună în ROSCI0329 Oltul Superior

         Cod ameninţare/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea
         		25.838452
         		46.080258
         C01.01.01 Carieră de nisip şi pietriş	Intensificarea activităţii carierelor de nisip/balastierelor va determina schimbarea şi alterarea habitatelor specifice dezvoltării speciilor de ihtiofauna de interes conservativ. Intensificarea schimbărilor în albia râurilor ca urmare a	25.826248 46.0506	Mare
         		25.85811 45.96585
         	exploatării resurselor minerale.	25.851080 45.937034
         		25.839465 45.90475	Mare

         Cod ameninţare/ Nume	Descriere	Localizare	Intensitatea
         		25.797199 45.826578
         		25.805065 45.848272
         		25.550553 46.054534
         A02.01 Agricultura intensivă	Intensificarea practicilor agricole şi determinarea unui impactul antropic semnificativ asupra sistemelor acvatice	Toate terenurile agricole riverane râului Oltul Superior	Medie
         E01 Zone urbanizate, habitare umană – locuinţe umane	Intensificarea presiunii datorate creşterii cantitătilor de ape uzate menajere evacuate în râul Olt	Toate localităţile riverane sit-ului Oltul Superior	Medie
         D01.05 Infrastuctură,poduri	Intensificarea presiunii în zonele accesibile pescuitului de agrement	Toate drumurile aflate în vecinătatea sit-ului Oltul Superior	Mica
         F02.03 Pescuit de agrement	Intensificarea presiunii în zonele accesibile pescuitului de agrement	Toate zonele din sit aflate în vecinătatea aşezărilor umane	Mică

         88

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

1. 3.1.1 Evaluarea la nivel naţional

   Mamifere

   Lutra lutra

   În România vidra are o largă răspândire pe lângă toate apele bogate în peşte dar abundenţa ei este scăzută. Efectivul total pe teritoriul României a fost estimat la 3000 de exemplare, considerându-se că acesta prezintă o tendinţă de declin, deşi în anumite regiuni de exp. bazinul Tisei s-a înregistrat o uşoară ameliorare ca urmare a scăderii cererilor de blană şi a încetării utilizării unora dintre poluanţii folosiţi în trecut de exp. DDT. Cu toate acestea, nu există studii extensive sau pe termen lung care să monitorizeze situaţia la nivel naţional a populaţiilor speciei Lutra lutra. Starea de conservare la nivel naţional a speciei Lutra lutra este favorabilă.

   Castor fiber

   În România, specia Castor fiber prezintă o stare de conservare favorabilă pe toată aria sa de repartiţie spaţială.

   Nevertebrate

   Euphydryas aurinia

   Euphydryas aurinia are o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Ihtiofaună

   Pelecus cultratus

   Specia Pelecus cultratus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Rhodeus sericeus amarus

   Specia Rhodeus sericeus amarus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Barbus meridionalis

   Specia Barbus meridionalis prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Gobio uranoscopus

   Specia Gobio uranoscopus prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională

   Gobio kessleri

   Specia Gobio kessleri prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Misgurnus fossilis

   Specia Misgurnus fossilis prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Cobitis taenia

   Specia Cobitis taenia prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Sabanejewia aurata

   Specia Sabanejewia aurata prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Cottus gobio

   Specia Cottus gobio prezintă o stare de conservare favorabilă la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

   Aspius aspius

   Specia Aspius aspius prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată la nivelul ariei sale de răspândire naţională.

2. 3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor la nivelul sitului ROSCI0329 Oltul Superior

Mamifere

Castor fiber

Harta distribuţiei speciei Castor fiber se regăseşte în Anexa nr.21 la Planul de management.

Tabelul nr. 20 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii				Descriere
Specia				Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei naturală protejată	speciei	în	aria	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată				Estimare preliminară: :: 250 indivizi
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată				medie – date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători directe;	şi/sau
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale				<2%
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management				Nu este cazul

anterior
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	::250
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Observaţii asupra prezenţei speciei – urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii, abundenţa estimată.
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	>1
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
Structura populaţiei speciei	structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu au putut fi evaluate;
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	FV-Favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea

menţine la o stare de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 21 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	46.6 ha – include habitatul specific al speciei Castor fiber de zonă umedă
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	80 ha
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Observaţii asupra prezenţei speciei – urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	>1
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"+" creştere
Calitatea datelor privind tendinţa	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau

actuală a suprafeţei habitatului speciei	modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	FV-Favorabilă
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Favorabilă
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"+" creştere
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	FV-Favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	,,+,, se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabelul nr.22 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru	Descriere
Specia	Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"x" – necunoscută; Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	>1 Mărimea populaţiei viitoare a speciei poate fi mai mare doar datorită implementării măsurilor de management
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	"x" – necunoscută Se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" creştere Suprafaţa habitatului favorabil specie poate creşte doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate presiunile, prevenite ameninţările
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	>1 Suprafaţa habitatului favorabil în viitor va fi mai mare doar în urma implementării măsurilor de management
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	x" – necunoscute Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 an
Perspectivele speciei în viitor	"x" – necunoscute Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mare – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mare
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mare
Viabilitatea pe termen lung a speciei	Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi

	asigurată doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscută FV-Favorabilă doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscută
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 23

Evaluarea globală a speciei

Parametru	Descriere
Specia	Castor fiber Cod 1337 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Starea globală de conservare a speciei	FV-favorabilă
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"x" – necunoscută
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Lutra lutra

Harta distribuţiei speciei Lutra lutra se regăseşte în Anexa nr.22 la Planul de management.

Tabelul nr. 24 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei

Parametru	Descriere
Specia	Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Estimare preliminară: ::11 indivizi
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	<2%
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu există date din trecut cu privire la mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă speciei Lutra lutra în interiorul sitului Natura 2000
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Observaţii asupra prezenţei speciei – urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării specie, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii,

	abundenţa estimată.
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	"x" – necunoscut nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei specie
Structura populaţiei speciei	"x" – necunoscut structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu s-a putut evalua;
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – necunoscută
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de management
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"X" – nu există date suficiente pentru a putea stabili starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei.

Tabelul nr. 25 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanent
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	43.6 ha – include habitatul specific al Lutra lutra de zonă umedă
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	80 ha
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Observaţii asupra prezenţei speciei – urme şi utilizarea camerelor; utilizarea instrumentelor GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei şi modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	>1
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"-" descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe, observaţii asupra prezenţei specie, urme şi utilizarea

	camerelor
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Nefavorabil-neadecvat
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"-"în scădere
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe, observaţii asupra prezenţei specie, urme şi utilizarea camerelor
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"-"-în scădere
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	U1 – Nefavorabilă – neadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"-"în scădere
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabelul nr. 26 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametru	Descriere
Specia	Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală	Populaţie permanentă

protejată
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"x" – necunoscută; Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	x" – necunoscută; Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare datorită măsurilor de management
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	"x" – este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	Suprafaţa habitatului poate creşte dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	>1 Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscute FV – Favorabile, doar în condiţiile aplicării măsurilor de conservare specific
Perspectivele speciei în viitor	X – necunoscute. Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mare – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mare

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mare
Viabilitatea pe termen lung a speciei	Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată dacă sunt aplicate măsurile de conservare
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscută FV-Favorabilă, dacă sunt aplicate măsurile de conservare
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscută Favorabilă, dacă sunt aplicate măsurile de conservare
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Lutra lutra s- ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Tabelul nr. 27

Evaluarea globală a speciei

Parametru	Descriere
Specia	Lutra lutra Cod 1355 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanent
Starea globală de conservare a speciei	U1 – Nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"x" – necunoscută Favorabilă, prin aplicarea activităţilor de conservare şi măsurilor de management
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi

ameninţările evitate, populaţiile speciei Lutra lutra s- ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

Peşti

Aspius aspius

Harta distribuţiei speciei Aspius aspius se regăseşte în Anexa nr.12 la Planul de management

Tabelul nr. 28 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametru	Descriere
Specia	Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu se exclude prezenţa avatului în zona. Ramura ascendentă a Oltului în aval de Ilieni, este zona caracteristică pentru avat. Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu au fost inregistrate capturi
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %, Se estimează prezenţa avatului în aria natural protejată ca umare a existenţei habitatului specific – chiar dacă specia nu a fost capturtă prin electronarcoză-
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu au fost inregistrate capturi
Mărimea populaţiei de referinţă pentru	Nu există date

starea favorabilă în aria naturală protejată
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Nu au fost inregistrate capturi
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost inregistrate capturi, Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu au fost inregistrate capturi
Structura populaţiei speciei	Nu au fost inregistrate capturi
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Nu este cazul
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Nu este cazul
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	Nu este cazul

Tabelul nr. 29

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Aspius aspius

Parametrii	Descriere
Specia	Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă, Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval – 65 ha
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8, Ilieni în aval
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu a fost evaluată suprafaţa habitatului speciei
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	În zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval.
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru avat
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">>" – mult mai mare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	buna
Calitatea habitatului speciei în aria naturală	medie

protejată
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"U2" – nefavorabilă – rea
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"-" – se înrăutăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Aspius aspius

Parametrii	Descriere
Specia	Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanenta, Oltul Superior este zona caracteristică pentru avat în zona de aval, de la staţia 8 Ilieni în aval
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"-" – crescătoare
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	"<" – mai mic,

Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U2 – nefavorabil-rău
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	">>" – mult mai mare
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	U2 – nefavorabil-rău
Perspectivele speciei în viitor	U1" – nefavorabile – inadecvate
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Ridicat
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Ridicat
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată doar prin aplicarea măsurilor de conservare
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor de conservare
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul

Tabelul nr. 31

Evaluarea globală a speciei Aspius aspius

Parametrii	Descriere
Specia	Aspius aspius avat Cod 1130 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanenta, Oltul superior este zona characteristică pentru avat în zona de aval, de la statia 8 Ilieni în aval.
Starea globală de conservare a speciei	U2 – nefavorabil-rău
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de management şi conservare
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	–

Barbus meridionalis

Harta distribuţiei speciei Barbus meridionalis se regăseşte în Anexa nr.15 la Planul de management

Tabelul nr. 32 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală	Populaţie permanentă

protejată
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	143 exemplare /100 mp
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %,
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată,
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"+" -crescătoare. Traieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Dat fiind tendinţa de încălzire globală, trendul speciei este ascendent
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente

Structura populaţiei speciei	Puiet – 66,5% Adulţi – 33,5%
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"+" – se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"FV" – favorabilă

Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului

speciei Barbus meridionalis

Parametrii	Descriere
Specia	Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa habitatului speciei se suprapune cu suprafaţa acvatică – zona lotică a ariei naturale protejate – 505 ha
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafata lotică a ariei naturale protejate – 505 ha
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

	caracteristica pentru mreana vânătă
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	" ::" – aproximativ egal,
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Bună
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Medie. Suprafaţa este crescătoate dar resursele de hrană se diminuează.
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"+" – se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabelul nr. 34

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Barbus meridionalis

Parametrii	Descriere
Specia	Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"0" – stabilă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	"::" – aproximativ egal
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	FV – perspective bune
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"::" – aproximativ egal
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV – favorabile,
Perspectivele speciei în viitor	FV – favorabile,
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra	Mediu

speciei
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	FV – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"0" – este stabilă
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	FV – favorabilă

Tabelul nr. 35

Evaluarea globală a speciei Barbus meridionalis

Parametrii	Descriere
Specia	Barbus meridionalis mreana vânătă Cod 1138 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Starea globală de conservare a speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"0" – este stabilă
Starea globală de conservare	FV – favorabilă
Informaţii suplimentare	–

Cobitis taenia

Harta distribuţiei speciei Cobitis taenia se regăseşte în Anexa nr.16 la Planul de management

Tabelul nr. 36

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Cobitis taenia

Parametrii	Descriere
Specia	Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	26 exemeplare/100 mp
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %,
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată,
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

mărimea populaţiei actuale
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"-" – descrescătoare. Frecvenţa de apariţie şi abundenţă au fost scăzute, respectiv în ramura descendentă a fost capturată în 5 staţii din 14 iar în ramura ascendentă în 2 staţii din 6, iar nr. total de exemplare capturate a fost de 23.
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente
Structura populaţiei speciei	nu există date privind structura populaţiei.
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"-" – se înrăutăţeşte
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 37 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei Cobitis

taenia

Parametrii	Descriere
Specia	Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală	Populaţie permanentă

protejată
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Zvârluga are habitatul caracteristic pe toată lungimea râului Bixad-Podul Olt – 196 ha
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	toata lungimea raului Bixad-Podul Olt
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru zvârluga
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">" – mai mare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare. Dată fiind tendinţa de încălzire globală, trendul speciei este ascendent
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al	FV – Favorabil

habitatului speciei
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"+" – se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	FV – Favorabil

Tabelul nr. 38 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Cobitis taenia

Parametrii	Descriere
Specia	Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"-" – descrescătoare. Se apreciază că suprafaţa se va extinde – ca urmare a încălzirii dar disponibilitatea resurselor de hrană va scădea – ca urmare a scăderii capacităţii biogene a ecosistemului care va trece printr-o fază a unei suuccesiuni ecologice
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	">>" – mult mai mare
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U2 – perspective inadecvate
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a	">>" – mult mai mare

habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV-favorabil
Perspectivele speciei în viitor	U1" – nefavorabile – inadecvate
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	U1" – nefavorabile – inadecvate

Tabelul nr. 39

Evaluarea globală a speciei Cobitis taenia

Parametrii	Descriere
Specia	Cobitis taenia zvârluga Cod 1149 Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Starea globală de conservare a speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	–

Cottus gobio

Tabelul nr. 40

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Cottus gobio

Parametrii	Descriere
Specia	Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu au fost înregistrate capturi
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	–
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate	Nu au fost înregistrate capturi

în planul de management anterior
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu există date
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Nu au fost inregistrate capturi
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost înregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost înregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost înregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu au fost înregistrate capturi
Structura populaţiei speciei	Nu au fost înregistrate capturi
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Necunoscut
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – necunoscută
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	Informaţie insuficientă pentru o evaluare corectă

Tabelul nr. 41 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Cottus gobio

Parametrii	Descriere
Specia	Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu au fost inregistrate capturi
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona nu este caracteristica pentru zglavoc.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a	"x" – necunoscut zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

habitatului speciei
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"x" – necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Bună zona nu este caracteristica pentru zglavoc.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	zona nu este caracteristică pentru zglavoc.
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc.
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Bună zona nu este caracteristica pentru zglavoc.
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc.
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscută zona nu este caracteristica pentru zglavoc
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	zona nu este caracteristica pentru zglavoc.

Tabelul nr. 42 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Cottus gobio

Parametrii	Descriere
Specia	Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală	Aria naturală protejată nu este zonă caracteristică

protejată	pentru zglavoc care se găseşte în amonte în zona păstravului, Oltul Superior fiind în amonte în zona cleanului iar în aval în zona mrenei vinete
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"x" – necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	"x" – necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"x" – necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"x" – necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Perspectivele speciei în viitor	"x" – necunoscută Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri

	puternice
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Viabilitatea pe termen lung a speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi dar in viitor exista perspective in masura in care vor exista viituri puternice
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	–

Tabelul nr. 43

Evaluarea globală a speciei Cottus gobio

Parametrii	Descriere
Specia	Cottus gobio zglăvoc Cod 1163 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	aria naturală protejată nu este zona caracteristica pentru zglavoc care se gaseste mult in amonte in zona pastravului, Oltul superior fiind in amonte in zona cleanului iar in aval in zona mrenei vinete
Starea globală de conservare a speciei	Necunoscută
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare
Starea globală de conservare necunoscută	–
Informaţii suplimentare	–

Gobio kessleri

Harta distribuţiei speciei Gobio kessleri se regăseşte în Anexa nr.18 la Planul de management

Tabelul nr. 44 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Gobio kessleri

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	230 exemplare/100 mp
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %,
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	"x" – necunoscut Nu există date
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Nu a fost estimata mărimea populaţiei de referinţă
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"+" – crescător
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu exista date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu exista date suficiente
Structura populaţiei speciei	Adulţi -28% Puiet – 82%

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	FV – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"+" – se îmbunătaţeşte
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei	FV – favorabilă

Tabelul nr. 45 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Gobio kessleri

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Oltul Superior este zona caracteristică pentru porcuşorul de nisip pe porţiunea ascendentă – între Feldioara si Racoş inclusiv pe pârâul Homorod
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu a fost evaluata suprafata habitatului specie in planul anterior
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Între Feldioara si Racoş, inclusiv pe pârâul Homorod – 235 ha
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este

	caracteristica pentru porcusorul de nisip
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">>" – mult mai mare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	buna
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"U2" – nefavorabilă – rea
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"-" – se înrăutăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	"U2" – nefavorabilă – rea

Tabelul nr. 46

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Gobio kessleri

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanenta, Oltul Superior este zona caracteristica pentru porcusorul de nisip pe toata lungimea lui.
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"-" – în scădere
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	">" – mai mare,
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U1" – nefavorabile – inadecvate
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	">>" – mult mai mare
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	U1" – nefavorabile – inadecvate
Perspectivele speciei în viitor	U1" – nefavorabile – inadecvate
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Ridicat
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Ridicat

Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor de conservare
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 47

Evaluarea globală a speciei Gobio kessleri

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio kessleri porcuşorul de nisip Cod 2511 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă, Oltul Superior este zona caracteristică pentru porcusorul de nisip pe toată lungimea lui.
Starea globală de conservare a speciei	Nefavorabil -rău
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea măsurilor de conservare
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	Nefavorabil -rău

Gobio uranoscopus

Harta distribuţiei speciei Gobio uranoscopus se regăseşte în Anexa nr.17 la Planul de management

Tabelul nr. 48

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Gobio uranoscopus

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	23 exemplare /100 mp.
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Bună
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %,
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată,
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	"x" – necunoscut Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente
Structura populaţiei speciei	nu există date privind structura populaţiei.
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"-" – se înrăutăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 49 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Gobio uranoscopus

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	În partea amonte a ramurii descendente a Oltului Superior, între Bixad şi Ghidfalău – amonte de localitatea Sf. Gheorghe 105 ha

Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Între Bixad şi Ghidfalău – amonte de localitatea Sf. Gheorghe 105 ha
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru porcuşorul de vad
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">" – mai mare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	bună
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"-" – se înrăutăţeşte

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 50 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Gobio uranoscopus

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"-" – descrescătoare
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	">>" – mult mai mare
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U1 – perspective inadecvate
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	">>" – mult mai mare
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	U1 – nefavorabile – inadecvate
Perspectivele speciei în viitor	U1 – nefavorabile – inadecvate
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu

Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei nu este asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"-" – se înrăutăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 51

Evaluarea globală a speciei Gobio uranoscopus

Parametrii	Descriere
Specia	Gobio uranoscopus porcuşorul de vad Cod 1122 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Starea globală de conservare a speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"-" – se înrăutăţeşte
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	–

Misgurnus fossilis

Harta distribuţiei speciei Misgurnus fossilis se regăseşte în Anexa nr.13 la Planul de management

Tabelul nr. 52 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Oltul Superior nu este zona caracteristică pentru ţipar, în care să existe substrat mălos-nisipos, râul nu are legătură cu zone mai liniştite cu meandre, braţe moarte, bălţi marginale
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	8 exemplare/100 mp
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

mărimea populaţiei actuale
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	– descrescatoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente
Structura populaţiei speciei	nu există date privind structura populaţiei.
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"-" – se înrăutăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 53 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Oltul Superior este zona caracteristică pentru ţipar pe portiunea ascendentă – între Feldioara şi Racoş inclusiv pe pârâul Homorod deoarece râul are în

	albia majoră zone lentice precum meandre, braţe moarte, bălţi marginale în care să existe substraţ malos-nisipos – 240 ha
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Toata lungimea râului Bixad-Podul Olt
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona nu este caracteristica pentru tipar.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">" – mai mare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescatoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al	FV – Favorabil

habitatului speciei
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"+" – se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Favorabilă

Tabelul nr. 54 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"-" -descrescatoare
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	">>" – mult mai mare
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U2 – perspective inadecvate
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"+" – crescătoare
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	">>" – mult mai mare

Perspectivele speciei în viitor	FV-favorabil
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	U1" – nefavorabile – inadecvate
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	Mediu
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată doar prin aplicarea măsurilor concrete de conservare
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

Tabelul nr. 55

Evaluarea globală a speciei Misgurnus fossilis

Parametrii	Descriere
Specia	Misgurnus fossilis ţipar Cod 1145 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Starea globală de conservare a speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"+" – se îmbunătăţeşte doar prin aplicarea

	măsurilor concrete de conservare
Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
Informaţii suplimentare	–

Pelecus cultratus

Tabelul nr. 56

Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – conform cu harta de răspândire la nivel naţional
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu au fost inregistrate capturi
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	bună
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	"x" – necunoscut
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu au fost inregistrate capturi
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu există date
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	"x" – necunoscut Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Nu au fost inregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi
Structura populaţiei speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Necunoscută
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – necunoscut
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei	–

Tabelul nr. 57 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate

Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Conform hărţii de distribuţie la nivel naţional aria natural protejată este caracteristică pentru sabiţa
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu au fost înregistrate capturi
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu au fost înregistrate capturi
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu au fost înregistrate capturi
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Nu au fost înregistrate capturi
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	"x" – necunoscut
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"x" – necunoscut
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Medie
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscut
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Medie
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscut
Starea de conservare din punct de vedere al	"x" – necunoscut

habitatului speciei
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscut
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscută

Tabelul nr. 58 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu au fost înregistrate capturi
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective

Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Perspectivele speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Viabilitatea pe termen lung a speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Necunoscuă Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi si nici in viitor nu exista perspective
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu au fost inregistrate capture si nici in viitor nu exista perspective

Tabelul nr. 59

Evaluarea globală a speciei Pelecus cultratus

Parametrii	Descriere
Specia	Pelecus cultratus sabiţa Cod 2522 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu au fost înregistrate capturi
Starea globală de conservare a speciei	Necunoscută
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"x" – necunoscut Nu au fost inregistrate capturi
Starea globală de conservare necunoscută	–
Informaţii suplimentare	–

Rodeus sericeus amarus

Harta distribuţiei speciei Rhodeus sericeus se regăseşte în Anexa nr.14 la Planul de management

Tabelul nr. 60 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală	528 exemplare /100 mp

protejată
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Nu a fost estimata marimea populatiei de referinta
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"+" – crescator
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente
Structura populaţiei speciei	Adulţi -28% Puiet – 82%
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	FV – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de	"+" – se imbunatateste

vedere al populaţiei speciei
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei	FV – favorabilă

Tabelul nr. 61 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Oltul Superior este zona caracteristică pentru boarţă pe porţiunea ascendentă – între Feldioara şi Racoş inclusiv pe pârâul Homorod – 240 ha
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Între Feldioara si Racoş, inclusiv pe pârâul Homorod
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru boarţă
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	"=" – aproximativ egal
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului	"+" – crescatoare

speciei
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"+" – crescatoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"+" – crescatoare
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"+" – se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	FV – favorabilă

Tabelul nr. 62 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Rhodeus sericeus amarus

Parametrii	Descriere
Specia	Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"0" – stabilă

Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	FV – perspective bune
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" -crescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"=" – aproximativ egal
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	"FV" – favorabile
Perspectivele speciei în viitor	"FV" – favorabile
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	mediu
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	mediu
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"FV" – favorabila
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"0" – stabila
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"FV" – favorabila

Tabelul nr. 63

Evaluarea globală a speciei Rhodeus sericeus amarus

Parametrii	Descriere
Specia	Rhodeus sericeus amarus boarţa Cod 1134 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanenta
Starea globală de conservare a speciei	"FV" – favorabila
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"0" – stabila
Starea globală de conservare	"FV" – favorabila
Informaţii suplimentare	–

Sabanejewia aurata

Harta distribuţiei speciei Sabanejewia aurata se regăseşte în Anexa nr.19 la Planul de management

Tabelul nr. 64 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	96 exemplare/100 mp

Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Medie
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	0-2 %
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Evaluarea mărimii populaţiei speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Nu a fost estimată mărimea populaţiei de referinţă
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"+" -crescatoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Slabă
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente
Structura populaţiei speciei	Puiet – 66,5% Adulţi – 33,5%
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"+" – se îmbunătăţeşte

Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei

"FV" – favorabilă

Tabelul nr. 65 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Dunăriţa are habitatul caracteristic pe toată ramura descendentă a râului, între Bixad şi Podul Olt – 204 ha
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Medie
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată se face pentru prima dată
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	toata lungimea raului Bixad-Podul Olt
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Caracteristicile biotopului sunt adecvate biologiei speciei: panta terenului, viteza curentului, volumul de apa, tipul substratului arata ca zona este caracteristica pentru dunăriţa
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	" ::" – aproximativ egal,
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare

Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Bună
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	slabă
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"+" – crescătoare
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"+" – se îmbunătăţeşte
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	FV – favorabilă

Tabelul nr. 66 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"0" – stabilă
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi	"::" – aproximativ egal

mărimea populaţiei viitoare a speciei
Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	FV – perspective bune
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"::" – aproximativ egal
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV – favorabile,
Perspectivele speciei în viitor	FV – favorabile,
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mediu
Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	FV – favorabilă
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"0" – este stabilă
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul

Tabelul nr. 67

Evaluarea globală a speciei Sabanejewia aurata

Parametrii	Descriere
Specia	Sabanejewia aurata dunăriţă, bulgărică Cod 1146 Anexa II a Directivei Habitate
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
Starea globală de conservare a speciei	"FV" – favorabilă
Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"0" – este stabilă
Starea globală de conservare necunoscută	"FV" – favorabilă
Informaţii suplimentare	–

Nevertebrate

Euphydryas aurinia

Harta distribuţiei speciei Euphrydyas aurinia se regăseşte în Anexa nr.20 la Planul de management

Tabelul nr. 68 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS – 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A.
Statut de prezenţă temporală a speciilor	 Populaţie permanentă. Nu poate fi exlusă prezenţa speciei din aria naturală protejată.
Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	 medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării
Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	La lepidoptere nu există populaţie naţională. Putem vorbi eventual de efective naţionale. La Euphydryas aurinia există câteva zeci de populaţii cunoscute în România, din Transilvania, Maramureş şi Crişana. Mărimea populaţiei din aria protejată Oltul Superior nu a putut fi estimată.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei naţionale	"x" – necunoscut Nu există date
Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	"x" – necunoscut Nu există date
Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	"x" – necunoscut Nu există date
Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu este cazul
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut Nu există date
Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut Nu există date
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut Nu există date suficiente

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	"x" – necunoscut Nu există date suficiente
Structura populaţiei speciei	"x" – necunoscut Nu există date
Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – necunoscută
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Nu este cazul
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"XU" – starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută dar în niciun caz favorabilă;

Tabelul nr.69 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS – 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A.
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă. Nu poate fi exlusă prezenţa speciei din aria naturală protejată

Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Au fost identificate 4 habitate potenţiale pentru specia Euphydryas aurinia. Acestea considerăm că reprezintă habitatul minim al aceste specii – aprox. 2 ha.
Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale
Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	"x" – necunoscut Nu există date
Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Avînd în vedere că ameninţările existente identificate asupra speciei sunt de intensitate ridicată – folosirea substanţelor chimice, a pesticidelor şi fertilizatorilor estimăm că suprafaţa adecvată a habitatului speciei este mai mare decât cea existentă în prezent.
Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei nu se poate aprecia pe baza datelor pe care le avem la dispoziţie în prezent.
Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">" – mai mare
Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	X"- necunoscută
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Nu există date suficiente
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Medie

Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	X" – necunoscută – nu există date suficiente
Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Nu există date suficiente
Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	„X"- necunoscută Nu există date suficiente
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată!
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	„0"- stabilă!
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

Tabelul nr. 70 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS – 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A.
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu este cazul
Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	Nu există date suficiente "x" – necunoscută;
Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	Nu există date suficiente "x" – necunoscută;
Perspectivele speciei din	Nu există date suficiente
punct de vedere al
populaţiei	"x" – necunoscute;
Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei anticipată a se înregistra în cursul implementării planului de management actual, faţă de valoarea actuală a suprafeţei habitatului speciei în aria naturală protejată  „0” – stabilă

Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"::" – aproximativ egal Indiferent care este suprafaţa adecvată habitatului speciei, prin măsurile de conservare introduse în planul de management, suprafaţa habitatului în viitor trebuie să fie cel puţin egală cu cea adecvată.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	Bune- dacă se vor aplica ,măsurile de management propuse
Perspectivele speciei în viitor	„U1" – nefavorabile-inadecvate
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei
Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu – -lipsa păşunatului şi a cositului -drumuri, autostrăzi -tratarea cu substanţe chimice a terenurilor agricole situate în imediata apropiere a habitatelor potenţiale speciei.
Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Scăzut -reîmpădurirea naturală a spaţiilor deschise – pajişti, poieni -păşunatul intensiv al oilor – drumuri, autostrăzi
Viabilitatea pe termen lung a speciei	Nu există suficiente informaţii pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung al speciei

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	„U1- nefavorabilă-inadecvată
Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"0" – este stabilă
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul

Tabelul nr. 71

Evaluarea globală a speciei

Parametrii	Descriere
Specia	Euphydryas aurinia Linnaeus, 1758 Cod EUNIS – 1065 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare anexele 3 şi 4A
Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
Starea globală de conservare a speciei	„U1- nefavorabilă-inadecvată

Tendinţa stării globale de conservare a speciei	x" – este necunoscută Nu există suficiente informaţii
Starea globală de conservare necunoscută	"XU" – starea globală de conservare este necunoscută, în urma investigatiilor aceasta putând fi asimilată totuşi minim unei stări nefavorabile-inadecvate;
Informaţii suplimentare	Nu există informaţii

1. 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul planului de management

      Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului.

   2. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

      1. 4.2.1. Obiectiv general

         Obiectivul general al planului de management vizează atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.

         1. 4.2.1.1 Obiective specifice

            Obiectivele specifice ale planului de management sunt:

            1. a) Atingerea sau menţinerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar – mamifere: Lutra lutra, Castor fiber, peşti: Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Cottus gobio, Aspius aspius şi nevertebrate: Euphydryas aurinia;

            2. b) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale;

            3. c) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;

            4. d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor

               de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;

            5. e) Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.

         2. 4.2.1.2 Activităţi

Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activităţi prin intermediului Planului de activităţi:

Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar.

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare.

A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare.

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale.

A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional.

A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior.

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice.

A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ.

A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora.

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor.

A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse

naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora.

A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor.

Tema Controlul ameninţărilor antropice asupra resurselor şi serviciilor ecosistemice

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate.

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă.

B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar.

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior.

B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.

B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior.

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior.

B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior.

Tema Educaţie şi comunicare

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale.

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice.

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă în comunităţile umane din ROSCI0329 Oltul Superior.

C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior

C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare.

C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, şi altele asemenea.

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior.

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior.

Tema Managementul vizitatorilor şi al recreerii

D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.

D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior. D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.

D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate. D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.

D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.

Tema Promovarea cercetării

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0329 Oltul Superior.

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior.

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu.

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate.

F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

F7. Revizuirea planului de management.

F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management.

171

1. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

   Tema	A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili		Responsabili activitate	de	Resurse necesare	Planificarea în timp
   A1. Realizarea	Elaborarea şi	1	Plan	de	Custodele ariei		Resurse umane,	Primul an de
   planului de	actualizarea		monitorizare		protejate,		deplasări in teren,	implementare
   monitorizare a	planurilor de				Instituţiile	de	servicii de
   populaţiilor	monitorizare pentru				cercetare		consultanţă,
   speciilor de interes	speciile de interes						materiale şi
   conservativ din	comunitar din						servicii
   ROSCI0329 Oltul	ROSCI0329 Oltul
   Superior, cu	Superior, incluzând
   prioritate a acelora	necesarul de
   de interes	echipament tehnic,
   comunitar	resursele de
   	personal, frecvenţa
   	monitorizării,
   	punctele de
   	monitorizare şi
   	modele de fişe de
   	teren

   A2. Monitorizarea	Monitorizarea în	1	Stare	de	Custodele ariei	Resurse umane,	Semestrial
   stării de conservare	scopul actualizării		conservare		protejate,	deplasări in teren,
   a populaţiilor	anuale a stării de		evaluată		Instituţiile de	servicii de
   speciilor de	conservare a				învăţământ şi	consultanţă,
   mamifere, peşti şi	speciilor de interes				cercetare,	echipamente de
   nevertebrate de	comunitar din aria				Organizaţii	teren, materiale şi
   interes comunitar	naturală protejată				nonguvernamentale,	servicii
   din ROSCI0329					voluntari
   Oltul Superior pe
   baza planului de
   monitorizare

   172

   A3. Evaluarea	Realizarea studiului	2	Studiu		de	Custodele ariei	Resurse umane,	Anii	3-4	de
   necesităţii	de fundamentare		fundamentare			protejate,	deplasări in teren,	implementare
   modificării	care să evalueze					Organizaţii	servicii de
   limitelor	necesitatea					nonguvernamentale,	consultanţă,
   ROSCI0329 Oltul	modificării					voluntari	echipamente de
   Superior în vederea	limitelor						teren, materiale şi
   creşterii eficienţei	ROSCI0329 Oltul						servicii
   managementului	Superior în vederea
   ariei protejate,	creşterii eficienţei
   inclusiv realizarea	managementului
   corecţiilor	ariei protejate
   identificate ca fiind
   necesare
   A4. Actualizarea	Asigurarea	2	Bază	de	date	Custodele ariei	Resurse umane,	Semestrial
   inventarului de	actualizării şi		actualizată			protejate	deplasări in teren,
   specii de floră şi	completării bazei						servicii de
   faună sălbatică şi	de date cu privire la						consultanţă,
   integrarea	speciile de flora şi						echipamente de
   informaţiilor în	fauna de interes						teren, materiale şi
   baze de date	comunitar şi						servicii
   geospaţiale	naţional

   173

   A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	Realizarea de studii de cartare a speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată	2	Baza de date geospaţială	Custodele ariei Protejate, Instituţii de cercetare şi învăţământ superior,	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   A6. Evaluarea	Evaluarea	2	Cuantificarea	Custodele ariei	Resurse umane,	Anul trei de
   serviciilor	serviciilor		serviciilor	protejate,	deplasări in teren,	implementare
   ecosistemice	ecosistemice		ecosistemice	Instituţii de	servicii de
   aferente				cercetare şi	consultanţă,
   ROSCI0329 Oltul				învăţământ superior,	echipamente de
   Superior					teren, materiale şi
   					servicii

   174

   A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice	Elaborarea unui set de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate	3	Set de măsuri	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de infrastructură	Anual
   A8. Inventarierea şi	Elaborarea unor	2	Baza de date cu	Custodele ariei	Resurse umane,	Anul doi de
   protecţia	studii pentru		elemente abiotice	protejate	echipament de	implementare
   elementelor	identificarea şi				teren, echipament
   abiotice ce prezintă	protecţia				tehnic
   interes conservativ	elementelor de
   	peisaj abiotic –
   	geologie,
   	geomorfologie,
   	hidrologie, soluri şi
   	altele asemenea.

   175

   A9. Monitorizarea	Realizarea unei	1	Bază de date cu	Custodele ariei	Resurse umane,	Permanent
   continuă a	monitorizări a		incidenţa bolilor	protejate	deplasări in teren,
   incidenţei speciilor	incidenţei speciilor		asupra speciilor		servicii de
   invazive şi a bolilor	invazive şi a bolilor		din ROSCI0329		consultanţă,
   asupra habitatelor	asupra speciilor din		Oltul Superior		echipamente de
   şi speciilor din	ROSCI0329 Oltul				teren, materiale şi
   ROSCI0329 Oltul	Superior				servicii
   Superior şi
   intervenţia rapidă
   pentru limitarea
   efectelor negative
   ale acestora

   176

   A10. Inventarierea	Elaborarea de	2	Zone de	linişte	Custodele ariei	Resurse umane,	Anii 2-3 de
   şi delimitarea unor	studii pentru		delimitate		protejate	deplasări in teren,	implementare
   zone de linişte	delimitarea unor					servicii de
   pentru speciile de	zone de liniste					consultanţă,
   interes conservativ	pentru castor şi					echipamente de
   în arealele în care	vidră în arealele în					teren, materiale şi
   acestea nu intră în	care acestea nu					servicii
   conflict cu măsurile	intră în conflict cu
   de apărare	măsurile de apărare
   împotriva	împotriva
   inundaţiilor	inundaţiilor

   177

   A11. Monitorizarea	Realizarea unor	1	Fişe	de	Custodele ariei	Resurse umane,	Permanent
   continuă a	monitorizări care să		monitorizare		protejate	deplasări in teren,
   populaţiilor	vizeze relaţia		completate			servicii de
   speciilor de interes	comunităţilor					consultanţă,
   conservativ şi	locale cu speciile					echipamente de
   promovarea de	de mamifere şi prin					teren, materiale şi
   soluţii	care să se încerce					servicii
   fundamentate	diminuarea
   pentru prevenirea şi	potenţialelor
   /sau limitarea	conflicte între
   conflictelor cu	acestea
   gestionarii de
   resurse naturale şi
   proprietarii de
   terenuri, implicit
   prin relocarea
   acestora

   178

   A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	Elaborarea de studii pentru evalurea pagubelor generate de către speciile de interes conservativ asupra infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	1	Fişe de evaluare completate Pagube cuantificate	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   Tema	B. Managementul resurselor naturale					Planificarea în timp
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp

   179

   B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate

   Monitorizarea implementării amenajamentelor silvice, planurilor de gospodărire a apelor şi a altor documente programatice cu potenţial impact asupra activităţilor de conservare

   1

   Număr de avize eliberate

   Custodele ariei protejate

   Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

   Permanent

   180

   B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă

   Alinierea prevederilor referitoare la gospodărirea apelor cu preocupările de conservare ale speciilor de interes comunitar

   1

   Număr de prevederi actualizate

   Custodele ariei protejate Administraţia Bazinală de Apă Olt

   Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Permanent

   181

   B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar

   Monitorizarea utilizării arealului sitului Natura 2000 pentru activităţi de creştere a animalelor.

   2

   Efective de animale care păşunează în interiorul sitului Natura 2000

   Custodele ariei protejate

   Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

   Semestrial

   182

   B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior

   Avizarea activităţilor cu potenţial impact asupra mediului, în baza studiilor de evaluare adecvată

   2

   Număr de studii de evaluare adecvată

   Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Consiliile locale

   Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii

   Permanent

   183

   B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

   Implementarea unui plan de monitorizare pentru a avea o evidenţă asupra speciilor de floră/faună recoltate din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

   2

   Fişe de monitorizare implementate

   Custodele ariei protejate, Voluntari

   Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Semestrial

   184

   B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior

   Colaborarea cu unităţile administrativ- teritoriale cu deficienţe în dotarea cu sisteme de canalizare si staţii de epurare, în vederea ameliorării situaţiei

   2

   Volume de ape uzate epurate din total volum de ape uzate

   Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Consiliile locale, Administraţia Bazinală de Apă Olt

   Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Anual

   185

   B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior

   Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni persoanelor fizice şi juridice responsabile de depozitarea necontrolată

   1

   Număr de campanii de monitorizare a zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor

   Custodele ariei protejate

   Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Permanent

   186

   B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior

   Elaborarea unor studii de fezabilitate în vederea evaluării potenţialului de promovare a măsurilor de reconstrucţie ecologică în ROSCI0329 Oltul Superior

   3

   Studii de fezabilitate

   Custodele ariei protejate. Administraţia Bazinală de Apă Olt

   Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Anual

   187

   B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.

   Alinierea cerinţelor impuse de măsurile de protecţie şi conservare cu toate planurile sectoriale

   1

   Amenajamente silvice, scheme de gestionare a bazinelor hidrografice şi alte documente programatice corelate cu măsurile de conservare din aria naturală protejată

   Custodele ariei protejate

   Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Permanent

   188

   B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	Asigurarea actualizării şi completării bazei de date cu privire la presiunile şi ameninţările asupra speciilor	1	Bază de date cu presiuni şi ameninţări	Custodele ariei protejate, Instituţii de învăţământ şi cercetare,	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   Tema	C. Educaţie şi comunicare
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare
   C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	Realizarea întâlniri între custodele ariei naturale protejate, instituţii interesate de situl Natura 2000 şi comunităţile locale	1	Număr de întâlniri	Custodele ariei protejate, Consiliile locale	Resurse umane, echipament tehnic	Permanent

   189

   C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	Elaborarea unei strategii care să asigure promovarea educaţiei ecologice în zonă	3	Strategie de promovare a educaţiei ecologice	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi servicii	Primul an de implementare
   C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	Organizarea de evenimente educaţionale în unităţile de învăţământ, centre culturale şi în alte spaţii publice	2	Numărul de evenimente organizate	Custodele ariei protejate, Unităţile de învăţământ	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial

   190

   C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	Realizarea de materiale informative sub formă de flyere, pliante, postere care vor contribui la creşterea gradului de de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	2	Numărul de flyere, postere, pliante	Custodele ariei protejate,	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	Realizarea de panouri informative şi amplasarea acestora funcţie de căile de acces	2	Numărul de panouri de semnalizare	Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anul 4

   191

   C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, şi altele asemenea. .	Dezvoltarea de servicii web cu informaţii despre aria protejată	2	Produse/servicii web	Custodele ariei protejate, Consiliul Judeţean Covasna	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	Crearea unui program pentru atragerea voluntarilor pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	2	Numărul de voluntari sau acţiuni de voluntariat întreprinse	Custodele ariei protejate	Resurse umane	Permanent

   192

   C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior	Realizarea de spot- uri publicitare care să îmbunătăţească imaginea ariei naturale protejate în rândul comunităţilor locale	3	Numărul de spot- uri publicitare şi articole în mass- media	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi servicii	Permanent
   Tema	D. Managementul vizitării sitului şi al recreerii
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp
   D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.	Dezvoltarea unei strategii de vizitare pentru arealul sitului Natura 2000	2	Strategie de vizitare elaborată	Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anul 2 de implementare

   193

   D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.	Realizarea unei inventarieri a obiectivelor turistice	2	Baza de date obiective turistice	Custodele ariei Protejate, Organizaţii nonguvernamentale	Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii	Anul doi de implementare
   D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. .	Realizarea şi marcarea unor trasee de vizitare adecvate, pe categorii de dificultăţi, stabilirea unor spaţii corespunzătoare pentru campare, care să nu afecteze în mod semnificativ elementele mediului natural	3	Trasee adecvat marcate şi semnalizate, locuri de campare, puncte de belvedere semnalizate	Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de construcţie	Anii 1-5

   194

   D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor de vizitare identificate.	Realizarea de acţiuni pentru a menţine suprafaţa ariei naturale protejată curăţată şi ecologizată	2	Numărul de acţiuni de ecologizare	Custodele ariei protejate, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii	Anul 3
   D5. Monitorizarea activităţilor de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.	Evaluarea numărului de vizitatori care accesează aria naturală protejată şi tipul de vizitare practicată	3	Numărul de vizitatori	Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării sit-ului.	Încurajarea comunităţilor locale de a comercializa produse tradiţionale şi de a susţine activitatea de vizitare locală	3	Numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate	Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi pensiuni	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent

   195

   Tema	E. Promovarea cercetării
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp
   E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior	Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0329 Oltul Superior	1	Plan de cercetare ştiinţifică	Custodele ariei protejate, Organizaţii nonguvernamentale, Instituţii de învăţământ superior	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anii 1 şi 3 de implementare

   196

   E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior

   Stabilirea de legături în scopul încheierii de protocoale cu unităţile de cercetare

   2

   Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare

   Academia Română, Instituţii de învăţământ superior

   Resurse umane, echipament tehnic

   Permanent

   197

   E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu.

   Asigurarea că activităţile de cercetare din aria naturală protejată nu au impact asupra speciilor de interes conservativ

   1

   Numărul de rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate

   Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

   Resurse umane, deplasări in teren,echipamente de teren, materiale şi servicii

   Semestrial

   198

   E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei naturale protejate, cu respectarea drepturilor de autor	2	Baza de date pe suport electronic	Custodele ariei protejate, Academia Română, Instituţii de învăţământ superior, Cercetători	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial
   Tema	F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate Oltul Superior
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp
   F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	Adaptarea custodelui la necesităţile de aplicare a Planului de management	2	Numărul de acţiuni implementate	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial

   199

   F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	Atragerea de noi fonduri pentru finanţarea activităţilor de management	1	Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.	Atragerea instituţiilor, voluntarilor şi organizaţiilor non- guvernamentale în procesul de management al ariei naturale protejate	2	Numărul colaborărilor încheiate	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent

   200

   F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.	Planificarea concretă a activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare annual pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de management	2	Planuri de lucru anuale	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.	Evaluarea anuală a implementării planului de management	2	Raport de evaluare	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   201

   F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

   Participări la evenimente indreptate spre cresterea calităţii resursei umane, implicată în procesul de management

   1

   Numărul de participari la evenimente ştiinţifice, culturale, artistice, de training

   Custodele ariei protejate

   Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii

   Permanent

   202

   F7. Revizuirea planului de management.	Revizuirea în scopul elaborării unui plan adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute	1	Plan de management revizuit	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anul 5
   F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management şi asigurarea eficienţei personalului desemnat, custodele sitului va achiziţiona/va desemna spre folosinţă – prin accesarea	1	Plan logistic	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   203

   	fondurilor structurale, guvernamentale, şi altele asemenea. elementele de logistică necesare – autoturism de teren, echipamente
   F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	În vederea asigurării implementării planului de management este necesar prezenţa unui personal calificat.	1	Numărul de persona eimplicate în activitatea de management	Custodele ariei protejate	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   204

2. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

   Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0329 Oltul Superior.

   Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă:

   1. a) se realizează acţivităţile în termenele stabilite,

   2. b) se asigură atingerea obiectivelor propuse.

      De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.

      Tabelul nr. 72

      205

      Planul de monitorizare propus

      Nr. crt.	Acţiuni de monitorizare selectate	Activităţi	Indicatori monitorizaţi	Frecvenţă
      M1	Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care s-au făcut inventarieri/cartări	A1, A3, A4, A7, A9, A11, A12	Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru speciile de interes conservativ	Anual
      M2	Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	B2, B3, B4, B6, B7, B9, B11	Numărul şi intensitatea presiunilor şi ameninţărilor viitoare	Semestrial
      M4	Monitorizarea şi evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a grupurilor ţintă,	C1, C2, C3, C4, C6 , C7,	Numărul de prezentări cu tematică ecologică, Numărul de întâlniri între custoode şi	Anual

      	înainte şi după acţiunile de educaţie şi conştientizare	C8	comunităţile locale, numărul de materiale informative diseminate
      M6	Monitorizarea activităţii de turism	D1, D2, D3, D5, D6	Numărul de turişti, numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate, numărul de trasee marcate	Anual
      M7	Monitorizarea activităţilor de cercetare întreprinse în aria naturală protejată	E2, E3, E4	Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare, numărul de proiecte de cercetare, baza de date cu rezultate ştiinţifice	Anual
      M9	Monitorizarea implementării acţiunilor din planul de management şi a eficientizării procesului de management	F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7, F8	Numărul de activităţi de management implementate cu succes, numărul colaborărilor încheiate, planuri de lucru anuale	Anual

      206

3. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

1. 1. *** – Emergency Ordinance 57/2007 on the regime of Natural protected areas, Natural habitats, wild flora and fauna. This law transposes into Romanian legislation Habitats Directive -92/43/EEC of 21 May 1992- and Birds Directive – Directive 79/409/EEC of 2 April Consiluilui Europe 1979

2. 2. *** – Law 13/1993 for Romania’s accession to the Convention on the conservation of wildlife and Natural habitats of Europe adopted in Bern on 19 September 1979

3. 3. *** – Law 462/2001 approving Government Emergency Ordinance nr.236/2000 on the protected nature reserves, Natural habitats, wild flora and fauna, as amended and supplemented by Order 1198/2005

4. 4. *** – Order No. environment and sustainable development. 1964/2007 establishing a system of protected Natural area sites of Community importance, as part of the European ecological network Nature 2000 in Romania

5. 5. *** 1962, Clima Republicii Populare Române, vol.I, C.S.A., Inst.meteor., Bucureşti

6. 6. ***2000-2009 Caracterizarea calităţii apei din judeţul Braşov, bazinul hidrografic Olt.

7. 7. *** 2002 Plan Amenajare Teritorială a Judeţului Braşov -PATJ-BRAŞOV 3-, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consultare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu”, Bucureşti.

8. 8. *** Directiva Habitate 92/43 EEC, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice.

9. 9. *** Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011. Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

10. 10. *** Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007. Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

11. 11. ***Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Articolului 17 al Directivei Habitate – http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/article-17- database-habitats-directive-92-43-eec-1.

12. 12. Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/cms/.

13. 13. Albota M., Fesci S. -1980 Muntii Perşani. Ghid turistic. Editura Sport- Turism. Bucureşti

14. 14. Băcăinţan N. -1994-, Evoluţia unor terenuri amenajate cu drenuri în sistemul de desecare Boroşneu Mare -Depresiunea Tg. Secuiesc-, în Studii şi cercetări de geografie, Tomul XLI, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1994, p. 97

15. 15. Băcăinţan N. -1999-, Munţii Baraolt. Studiu geomorfologic, Ed.Academiei, Bucureşti

16. 16. BANARESCU P., 1964 – Pisces: Osteichthys -Pesti Ganoizi si Ososi -. Edit. R.P.R. Academy, Bucharest, 13: 962 pp

17. 17. BANARESCU P., 1968 – Revised list of fishes in Romania. Bui. I.C.P.P., Bucharest, 27 -3-:

18. 18. Beshkov, S., 2011: An Identification Guide For Natura 2000 Species In Bulgaria. 1. Lepidoptera. Sofia

19. 19. Bogdan O. -2003-, Atlasul hidrologic, Editura Academiei, Bucureşti

20. 20. Bogdan O., Niculescu E. -1999-, Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti

21. 21. Bolovan I. -2000-, Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului

    XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Cluj Napoca

22. 22. Bordei-Ion N. -1988-, Fenomene meteoclimatice induse de configuraţia Carpaţilor în România, Ed. Academiei, Bucureşti

23. 23. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu C. -1994-, Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din Flora României. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Inconjurător. Bucureşti. Editura Academiei Române. 38 -1-

24. 24. Braşoveanu N. -1995-, Economia agriculturii montane, Ed. Academiei Române, Bucureşti

25. 25. Căpuşe I., 1971. Fluturii petale zburătoare. Seria Natura şi Omul, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 230 pp.

26. 26. Ciangă N. -1998-, Turismul din Carpaţii Orientali – studiu de geografie umană, ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană

27. 27. Cioacă A. -1982-, Caracterele unitare ale reliefului munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice, vol. VI -LXXVI- Bucureşti

28. 28. Cioacă A. -2002-, Munţii Perşani. Studiu Geomorfologic, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

29. 29. Cioacă A., Dinu Mihaela -1996-, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI.

30. 30. Ciochia V. A. Barbu, 1980, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Nicolae Delvig” A Muzeului Judeţean Braşov, Cumidava, 12-4-, Seria St. Nat. Braşov.

31. 31. Czekelius D., 1897, Kritisches Verzeichnis Der Schmetterlinge Siebenburgens, Vehr. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss, Hermannstadt, 47:1-78.

32. 32. Czekelius D., 1922-1924, Beitrăge Zur Schmetterlingsfauna Siebenburgens, Vehr. Mitt. Siebenb. Ver. Naturwiss, Hermannstadt, 72-74:1-10.

33. 33. DAVIDEANU G., 2005 – TR-18 Procedura Operationala Standard pentru prelevarea faunei piscicole, WAFDIP, EuropeAid/114902/D/SV/RO, 38 p.

34. 34. DIMULESCU N., 1998 – Managementul pescaresc al râurilor din Bazinul Hidrografic Buzău, Teză de doctorat, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, 238p.

35. 35. Dinu, M., Cioacă, A. -1997-, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI, p. 47-52

36. 36. Ene M. -2000-, Riscuri induse prin activităţi umane în Carpaţii Orientali, Terra, 1.

37. 37. Gâştescu P. -1998-, Ecologia aşezărilor umane, Ed. Universităţii din Bucureşti,

38. 38. Higgins L. G. N. D. Riley, 1971, Guide Des Papillons D’europe, Rhopaloceres, Delachaux Et Niestle, Neuchatel-Paris, 421 Pp.

39. 39. IUCN 1994. IUCN Red List Categories. Prepared by the IUCN Species Survival Commison. IUCN Gland Switzerland.

40. 40. IUCN 2001. IUCN Red List Categories and Criteria Version 3.1. Prepared by the IUCN Species Survival Commission As approved by the 51st meeting of the IUCN Council Gland, Switzerland 9 February 2000. IUCN – The World Conservation Union, 30 pp.

41. 41. Jekelius E. -1922-1923-, Puţul artezian de la fabrica de zahăr din Bod -Braşov-. Dări de seamă ale Inst.geol.rom., vol.XI.

42. 42. Laszl6, A., Denes, I. -1995-, Elemente structural-tectonice pentru un model evolutiv în zona bazinului Baraolt. ACTA – 1995, p. 1-16, Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe

43. 43. Law 69/1994 for Romania’s accession to the Convention on International Trade in Endangered Species of wild fauna and flora, adopted in Washington in 1973 -CITES-

44. 44. Csiszer L.-2013- Depresiunea Baraoltului- studiu integrat de geografie fizică. Teza de doctorat. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca

45. 45. Mac, I., 1990. Peisajul geografic. Continut si semnificatie stiintifica. Terra XXII,1-4, 8-11

46. 46. Marin I., Marin M. -2002-, Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şi amenajare regională, Ed.”Ars Docendi”, Bucureşti

47. 47. Matthew D., Seiler T., Billard R., 1993, Historique et etat actuel the fish en Roumanie, La pisciculture francaise, no. 113: 4-25

48. 48. Mihai E., Panaite L.-1987- Depresiunea Braşov, în Oancea D., Velcea V. -coord-. Geografia României. III. Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. Editura Academiei RSR. Bucureşti

49. 49. Mihăilescu V. -1924-, Câteva probleme geografice legate de şesul intracarpatic al Braşovului, Bul.Soc.geogr., vol.XLIII

50. 50. Munteanu S. A. -coord.- -1991-, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.I, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

51. 51. Munteanu S. A. -coord.- -1993-, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.II, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

52. 52. Mutihac V., Ionesi L. -1974-, Geologia României, Editura Tehnică, 1974, Bucureşti

53. 53. Nalbant TH., 2003, Checklist of the Fishes of Romania, Part One: Fresh and Saltwater Fishes, Research Studies and Biology, vol 8, p. 122-127

54. 54. Niculescu E. -2002-, Riscuri pluviometrice în Depresiunea Braşov, în Revista Geografică, Tomul VIII, Bucureşti, p. 33-38

55. 55. Niculescu, E. V. , 1965, Fauna Republicii Populare Romane, Insecta, Vol Xi, Fascicula 7. Familia Nymphalidae. 349 Pp. Bucuresti.

56. 56. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. Mihailescu S.

    -1994-, Lista rosie a plantelor superioare din România. în OLTEAN M. -coord.-, Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52

57. 57. Orghidan N. -1937-, Munţii Baraolt. Extras din Omagiu lui Constantin Kiriţescu. Ed.Cartea Românească, Bucureşti.

58. 58. Orghidan N. -1958-, Munţii Perşani. Observaţii geomorfologice cu privire specială asupra văii Oltului. Secţia de geol. şi geogr. a Academiei R.S.R.

59. 59. Panaite L., Caloianu N. -1988-, Organizarea spaţiului geografic în Depresiunea Braşovului, Analele Universităţii Bucureşti, 37.

60. 60. Pişota I. -1995-, Hidrologie, Ed.Universităţii din Bucureşti.

61. 61. Popescu N. -1973-, Depresiunile din România, Realizări în Geografia României, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti.

62. 62. Posea, Gr. -1981-: Depresiunea Braşovului -Caracterizare geomorfologică-, Analele Univ Bucureşti, seria Geografie, XXX, pp. 3-18

63. 63. Rakosy L., 2003, Lista Roşie Pentru Fluturii Diurni Din România -Rote Liste Der Tagfalter Rumăniens-. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 13-1-4-:7-18.

64. 64. Rakosy L., 2005, U.E. Şi Legislaţia Pentru Protecţia Lepidopterelor Din România, Bul. Inf. Entomol., 16-3-4-:89-96, Cluj- Napoca

65. 65. Rakosy L., 2014, Fluturii Diurni Din Romania, Cunoastere, Protectie, Conservare. Ed.Mega, Cluj Napoca, 353 P.

66. 66. Rakosy, L., Goia, M., Z. Kovacs, 2003 – Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis Der Schmetterlinge Rumăniens – Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca, 446 pp.

67. 67. Rojanschi V., Bran F. -2002-, Politici şi strategii de mediu, Ed.Economică, Bucureşti

68. 68. Rosu A. -1980- Geografia fizică a României. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti

69. 69. Şandor C. -2010-, Starea calităţii apei principalelor râuri din Depresiunea Bârsei, în anul 2010, Buletinul Societăţii de Geografie din România, Filiala Prahova, vol. III, nr. 3/2010

70. 70. Şandor C.G. -2012- Resursele de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare şi implicaţii în peisaj. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti

71. 71. Săndulache I -2014- Curs de carpaţi. Editura Cetatea Doamnei. Piatra Neamţ.

72. 72. STEEL V., 2007, attached to fish in the Danube Delta Biosphere Reserve, Edit. Danube Delta Technological Center Indormate: 479 pp

73. 73. Szekely L. E. Cernea, 2007, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Mircea Brătăşeanu” – The Catalogue Of „Mircea Brătăşeanu” Lepidoptera Collection, Ed. C2 Design, 208 P. Braşov.

74. 74. Szekely L. 2008 – The Butterflies Of Romania / Fluturii De Zi Din Romania. Brastar Print Brasov, 304 Pp.

75. 75. Szekely L., 1985, Ujabb Adatok A Nagylepkek Elterjedesehez Delkelet-Erdelyben. Folia Ent. Hung. 46-2-:222-227.Budapest

76. 76. Szekely L., 1996, Lepidopterele -Fluturii- Din Sud-Estul Transilvaniei -România-, Disz-Tipo, Săcele, 78 Pp.

77. 77. TATOLE V., BANARESCU P., 2007 – Fishways opportunity in Romania, Trav. Mus. Nat. His. Nat. Gr. Antipa 2007, Vol. 50: 495 – 504

78. 78. Tatole Victoria, Iftimie A., Stan Melania, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I, Oţel V., 2009 – Speciile De Animale Natura 2000. Bucureşti. 174 Pp.

79. 79. Tecuci I., Oprişan E. -2001-, Implicarea populaţiei în gestionarea resurselor de apă. Studiu de caz: amenajarea hidrotehnică Azuga, Hidrotehnica, 46, 11-12

80. 80. Tolman T. R. Lewington, 1997, Butterflies Of Europe, Princeton. Univ. Press, Oxford, 320 Pp.

81. 81. Trufaş V. -1981-, Poluarea şi protecţia apelor subterane, Terra, XIII, 2

82. 82. Trufaş V., Jida C. -1981-, Indicatorii de oxigen din apa râurilor bazinului hidrografic Olt, AUB-Geografie, XXX.

83. 83. Trufaş V., Pătroescu Maria, Vişan G. -1976-, Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa râurilor, BSSGR, IV -LXXIV-

84. 84. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp.

85. 85. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp.

86. 86. Tshikolovets, V. V. 2011, Butterflies Of Europe The Mediterranean Area. 544 Pp., Pardubice

87. 87. Vădineanu A. -1995-, Dezvoltare durabilă, Vol.I, Ed.Universităţii din Bucureşti

88. 88. Van Swaay C. Et Al. 2012- „Dos And Don’ts For Butterflies Of The Habitats Directive Of The European Union”. Nature Conservation 1:1-73.

89. 89. Vespremeanu E. -1986-, Informare şi documentare geografică în Depresiunea Braşovului, Terra, 6.

Anexa nr. 1 la Planul de management Harta localizării ariei naturale protejate

Anexa nr. 2 la Planul de management Harta limitelor ariei naturale protejate

Anexa nr. 3 la Planul de management Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate

Anexa nr. 4 la Planul de management Harta puncte de cotă şi curbelor de nivel

Anexa nr. 5 la Planul de management Harta pantelor

Anexa nr. 6 la Planul de management Harta expoziţiei versanţilor

Anexa nr. 7 la Planul de management Harta fragmentării reliefului

Anexa nr. 8 la Planul de management Harta geologică

Anexa nr. 9 la Planul de management Harta hidrologică – harta limitelor bazinelor hidrografice, apelor

curgătoare şi stătătoare şi a amenajărilor hidrotehnice

Anexa nr. 10 la Planul de management Harta solurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management Harta ecosistemelor

Anexa nr. 12 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Aspius aspius

Anexa nr. 13 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Misgurnus fossilis

Anexa nr. 14 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Rhodeus sericeus amarus

Anexa nr. 15 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Barbus meridionalis

Anexa nr. 16 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Cobitis taenia

Anexa nr. 17 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Gobio uranoscopus

Anexa nr. 18 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Gobio kessleri

Anexa nr. 19 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Sabanejewia aurata

Anexa nr. 20 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Euphrydyas aurinia

Anexa nr. 21 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Castor fiber

Anexa nr. 22 la Planul de management Harta distribuţiei speciei Lutra lutra

Anexa nr. 23 la Planul de management Harta unităţilor administrativ teritoriale şi a localităţilor

Anexa nr. 24 la Planul de management Harta utilizării terenurilor

Anexa nr. 25 la Planul de management Harta tipurilor de proprietate

Anexa nr. 26 la Planul de management Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii

Anexa nr. 27 la Planul de management Harta obiectivelor turistice

Anexa nr. 28 la Planul de management Harta impacturilor

Anexa nr. 29 la Planul de management Harta ameninţărilor potenţiale

Anexa nr. 30 la Planul de management Buget

Anul I

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar	46000	15000
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare	285000	180000
A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare	0	0
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	105000	24000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	135500	36000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior	0	0
A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice	324500	2400
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	54500	30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor	35000	14400
A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora	168000	120000
A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	42000	12000
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate	34500	30000
B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă	15000	12000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	15500	6000
B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior	31500	6000
B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	14000	2400

B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	19500	6000
B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior	33500	12000
B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior	75000	60000
B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.	27000	12000
B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	96000	12000
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	41000	12000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	53500	24000
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	205000	30000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	97500	48000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, şi altele asemenea.	52500	18000

.
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	26000	6000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior	15000	6000
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea. .	531000	180000
D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.	21500	2400
D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.	34500	6000
D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.	16000	2400
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior	71000	18000
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior	18500	12000
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	42000	36000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	13500	12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	59500	24000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	368000	60000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.	84500	6000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.	35000	36000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.	39500	24000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.	150000	60000
F7. Revizuirea planului de management.
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
TOTAL	3907000	1263000

Anul II

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar	0	0
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare	288250	180000
A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare	0	0
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	106250	24000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	137250	36000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior	0	0
A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice	325050	2400
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	45050	6000
A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	55250	30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor	0	0
A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora	170250	120000
A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	42750	12000
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate	35250	30000
B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă	15450	12000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	15950	6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior	32250	6000
B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	14450	2400
B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	19950	6000
B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior	34250	12000
B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior	75650	60000
B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.	27450	12000
B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	97250	12000
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	41750	12000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0

C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	206250	30000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	97950	48000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.	53250	18000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	26750	6000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior	15450	6000
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.	121850	60000
D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.	55050	12000
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.	531750	180000
D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.	22050	2400
D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.	35250	6000
D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.	16450	2400
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior	0	0

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior	18950	12000
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	42750	36000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	13950	12000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	60250	24000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	373250	60000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.	85250	6000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.	35850	36000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.	40350	24000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.	150250	60000
F7. Revizuirea planului de management.	0	24000
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000

F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
TOTAL	3957650	1293600

Anul III

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar	46550	15000
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare	288250	180000
A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare	38950	15000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	106250	24000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	137250	36000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior	68750	30000

A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice	325050	2400
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	55250	30000
A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor	35450	14400
A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora	170250	120000
A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	42750	12000
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate	35250	30000

B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă	15450	12000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	15950	6000
B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior	32250	6000
B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	14450	2400
B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	19950	6000
B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior	34250	12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior	75650	60000
B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.	27450	12000
B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	97250	12000
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	41750	12000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	206250	30000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	97950	48000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.	53250	18000

C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	26750	6000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior	15450	6000
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor de interes pentru vizitare din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.	531750	180000
D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor de vizitare identificate.	22050	2400
D5. Monitorizarea activităţilor de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.	35250	6000
D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării sit-ului.	16450	2400
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior	71550	18000
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior	18950	12000
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	42750	36000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	13950	12000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	60250	24000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	373250	60000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.	85250	6000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.	35850	36000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.	40350	24000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.	150250	60000
F7. Revizuirea planului de management.	0	0
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
TOTAL	3996950	1284000

Anul IV

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar	0	0
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare	290060	180000
A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare	39360	15000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	107060	24000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	138310	36000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior	0	0
A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice	325510	2400
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	55810	30000

A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor	0	0
A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora	171560	120000
A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	43310	12000
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate	35810	30000
B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă	15860	12000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	16360	6000

B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior	32810	6000
B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	14860	2400
B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	20360	6000
B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior	34810	12000
B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior	76160	60000
B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.	27860	12000
B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	98060	12000
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	42310	12000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	207060	30000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	98360	48000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	108360	48000
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea..	53810	18000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	27310	6000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior	15860	6000
D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.	532310	180000
D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.	22510	2400
D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.	35810	6000
D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.	16860	2400

E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior	0	0
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior	19360	12000
E3.Avizarea â activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	43310	36000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	14360	12000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	60810	24000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	376060	60000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.	85810	6000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.	36460	36000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.	40960	24000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.	150560	60000

F7. Revizuirea planului de management.	0	0
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
TOTAL	3907180	1254600

Anul V

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planului de monitorizare a populaţiilor speciilor de interes conservativ din ROSCI0329 Oltul Superior, cu prioritate a acelora de interes comunitar	0	0
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, pesti şi nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0329 Oltul Superior pe baza planului de monitorizare	291790	180000
A3. Evaluarea necesităţii modificării limitelor ROSCI0329 Oltul Superior în vederea creşterii eficienţei managementului ariei protejate, inclusiv realizarea corecţiilor identificate ca fiind necesare	0	0

A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	107790	24000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	139290	36000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0329 Oltul Superior	0	0
A7. Promovarea de măsuri de refacere a habitatelor degradate din cauza a diferite hazarde naturale ori intervenţii antropice	325890	2400
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0329 Oltul Superior şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	56290	30000
A10. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru speciile de interes conservativ în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor	0	0
A11. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri, implicit prin relocarea acestora	172790	120000
A12. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	43790	12000

B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă prin monitorizarea implementării corespunzătoare a planurilor, politicilor şi strategiilor sectoriale aprobate	36290	30000
B2. Includerea în activităţile de asigurare a secţiunii de scurgere şi de gestionare a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special de către gestionarul resurselor de apă	16190	12000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0329 Oltul Superior pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit, funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	16690	6000
B4. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale prin monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0329 Oltul Superior	33290	6000
B5. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	15190	2400
B6. Promovarea de măsuri pentru limitarea cantităţii de ape uzate menajere neepurate deversate în cursurile de apă de către comunităţile umane din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior	20690	6000
B7. Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni în scopul eliminării acestor practicii în interiorul ROSCI0329 Oltul Superior	35290	12000

B8. Evaluarea oportunităţii promovării unor măsuri de reconstrucţie ecologică care să vizeze refacerea relaţiilor hidrologice iniţiale din ROSCI0329 Oltul Superior	76590	60000
B9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice, planurile urbanistice generale şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0329 Oltul Superior.	28190	12000
B10. Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0329 Oltul Superior	98790	12000
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	42790	12000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	207790	30000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0329 Oltul Superior	98690	48000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului -webpage, facebook, şi altele asemenea.	54290	18000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0329 Oltul Superior	27790	6000

C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0329 Oltul Superior	16190	6000
D1. Realizarea strategiei vizitare a ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor turistice de interes din proximitatea ROSCI0329 Oltul Superior.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare pentru accesul în zona ROSCI0329 Oltul Superior – puncte de belvedere, punct de informare, trasee tematice, trasee marcate, locuri de fotografiere, şi altele asemenea.	532790	180000
D4. Colaborare cu factorii interesaţi pentru asigurarea salubrităţii zonelor turistice identificate.	22890	2400
D5. Monitorizarea activităţilor turistice şi de vizitare din ROSCI0329 Oltul Superior.	36290	6000
D6. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea turismului.	17190	2400
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică pentru ROSCI0329 Oltul Superior	0	0
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0329 Oltul Superior	19690	12000
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0329 Oltul Superior cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	43790	36000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	14690	12000

F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	61290	24000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	378790	60000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.	86290	6000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management.	36990	36000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.	41490	24000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.	150790	60000
F7. Revizuirea planului de management.	189490	24000
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
TOTAL-lei	3969830	1215600

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL

SITULUI NATURA 2000 ROSCI0329 OLTUL SUPERIOR

1. 1. Dispoziţii generale ART.1

   Aria naturală protejată ROSCI0329 Oltul Superior este o arie protejată de interes comunitar şi a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare.

   ART.2

   1. (1) ROSCI0329 Oltul Superior, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare , face parte din categoria siturilor de importanţă comunitară

   2. (2) Siturile de importanţă comunitară necesită un management adecvat, specific siturilor desemnate şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care zonele au fost desemnate. Pe teritoriul ariei pot fi admise activităţi cu caracter tradiţional, de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Vor fi interzise utilizări ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor de conservare ale ariei protejate şi pot afecta starea de conservare a speciilor de mamifere, peşti şi nevertebrate.

      ART.3

      Suprafaţa ROSCI0329 Oltul Superior, conform Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările şi completările ulterioare, este de 1508 ha, fiind cuprinsă în limitele stabilite.

2. 2. Resurse financiare şi tarife percepute ART.4

   Resursele financiare necesare bunei administrări a ROSCI0329 Oltul Superior se asigură din:

   1. a) bugetul propriu al custodelui alocat acestui scop;

   2. b) resurse financiare aprobate cu această destinaţie din partea autorităţii responsabile;

   3. c) fonduri structurale;

   4. d) prin implementarea de proiecte cu surse de finanţare diversă;

   5. e) sponsorizări, donaţii, venituri realizate din contracte de colaborare sau servicii.

   ART.5

   Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ROSCI0329 Oltul Superior custodele instituie tarife în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

   ART.6

   Custodele poate face oricând propuneri de modificare a tarifelor prevăzute la articolul 5, din prezentul, precum şi propuneri de instituire a unor noi tarife.

   ART.7

   Gestionarea resurselor financiare ale ROSCI0329 Oltul Superior cade în sarcina custodelui şi se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

3. 3. Activităţi permise în ROSCI0329 Oltul Superior ART.8

   În ROSCI0329 Oltul Superior sunt permise următoarele activităţi:

   1. a) ştiinţifice şi educative;

   2. b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;

   3. c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat pe suprafeţele, în perioadele avizate de custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

   4. d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;

   5. e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza propunerii custodelui şi aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

   6. f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui şi aprobării de către autoritatea competente pentru protecţia mediului;

   7. g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui sau a altor instituţii competente, şi cu aprobarea autorităţii publice competente pentru protecţia mediului;

   8. h) activităţile de protecţie a pădurilor sau de apărare împotriva inundaţiilor, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădurile de lunca se fac cu acordul custodelui;

   9. i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, cu acordul custodelui;

   10. j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse;

   11. k) activităţile de gestionare a efectivelor speciilor protejate, atunci când acestea depăşesc capacitatea de susţinere a mediului şi determina conflicte cu comunităţile locale ori generează pagube importante la nivelul infrastructurilor de apărareîmpotrivainundaţiilor, la propunerea custodelui sau a altor instituţii competente, şi cu aprobarea autorităţii publice competente pentru protecţia mediului.

   12. l) activităţi de pescuit recreativ;

   13. m) activităţi de piscicultură în amenajări piscicole limitrofe râurilor, cu acordul custodelui;

   14. n) activităţi de vânătoare.

   ART.9

   Orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi în arealul ROSCI0329 Oltul Superior are obligaţia solicitării unui aviz din partea custodelui.

4. 4. Activităţi interzise în ROSCI0329 Oltul Superior ART.10

   1. (1) În ROSCI0329 Oltul Superior sunt interzise:

      1. a) activităţile care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor speciilor de interes comunitar, precum şi perturbări ale speciilor de mamifere, nevertebrate şi peşti, pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţieşi conservare a speciilor;

      2. b) activităţile de agrement nautic, cu ambarcaţiuni motorizate care folosesc combustibil fosil;

      3. c) prin excepţie de la cele menţionate mai sus, sunt permise activităţi care ţin de prevenirea producerii unor calamităţi naturale sau înlăturarea efectelor acestora, cu avizul custodelui

      4. d) exploatarea agregatelor minerale din albia minoră a râurilor.

   2. (2) Pentru speciile de mamifere, nevertebrate şi peşti de interes comunitar de pe raza ariei protejate sunt interzise:

      1. a) recoltarea, capturarea, distrugerea, uciderea sau vătămarea şi orice alte forme legate de acestea ale exemplarelor, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

      2. b) deranjarea în mod intenţionat a speciilor de interes comunitar în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de hibernare;

      3. c) degradarea, distrugerea, culegerea sau/şi deteriorarea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălelor din natură;

      4. d) degradarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

      5. e) culegerea, tăierea, recoltarea, dezrădăcinarea, distrugerea sau recoltarea cu intenţie habitatelor lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

      6. f) transportul, deţinerea, vânzarea sau schimburile, precum şi oferirea spre schimb sau vânzarea exemplarelor luate din natură în orice scop, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

   3. (3) Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic şi geomorfologic, se interzic:

      1. a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

      2. b) dislocarea, prelevarea fosilelor şi vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul custodelui;

      3. c) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat în proprietate publică.

   4. (4) Pe raza ROSCI0329 Oltul Superior mai sunt interzise următoarele activităţi:

      1. a) abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor special amenajate;

      2. b) desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea custodelui;

      3. c) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

      4. d) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul custodelui;

      5. e) recoltarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă;

      6. f) arderea vegetaţiei uscate;

      7. g) distrugerea, tăierea, dezrădăcinarea stufului şi a tufişurilor situate în aria protejată şi imediata apropiere a limitelor acesteia;

      8. h) deversarea apelor uzate menajere neepurate corespunzător;

      9. i) desfăşurarea de activităţi în perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor de interes comunitar.

5. 5. Alte reglementări ART.11

   1. (1) Sunt interzise activităţile din perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior sau din vecinătatea acestuia care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice de interes comunitar pentru care a fost desemnată, precum şi următoarele activităţi:

      1. a) poluarea apelor subterane cu substanţe chimice utilizate în agricultură;

      2. b) limitarea lucrărilor de defrişare a vegetaţiei lemnoase, efectuarea acestora numai cu avizul custodelui în cazul în care prin aceste lucrări se vor preveni calamităţi naturale care pun în pericol viaţa oamenilor;

      3. c) practicarea păşunatului intensiv;

      4. d) executarea de lucrări hidrotehnice numai cu avizul administratorului în cazul în care prin aceste lucrări se vor preveni calamităţi naturale care pun în pericol viaţa oamenilor;

      5. e) acumularea şi depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, utilizarea pesticidelor şi fertilizatorilor pe terenurile agricole limitrofe.

   2. (2) Lucrările de gospodărire a apelor vor putea fi realizate în situaţia în care aceste lucrări sunt necesare din considerente ce ţin de prevenirea producerii unor calamităţi naturale doar cu avizul administratorului, pe baza unui studiu de impact.

ART.12

În perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior este permisă activitatea de ecoturism, precum şi desfăşurarea activităţilor de educaţie şi instruire ecologică organizate în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile nonguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.

ART.13

În perimetrul ROSCI0329 Oltul Superior executarea oricăror lucrări pe ape sau care au legătură cu apele se va face, conform legislaţiei în vigoare, după obţinerea avizului de gospodărire a apelor.

ART. 14

Prevederile referitoare la ROSCI0329 Oltul Superior vor fi luate în considerare în ceea ce priveşte documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism realizate ulterior aprobării prezentului regulament. Documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism vor necesita eliberarea avizului din partea Autorităţii Competente pentru Protecţia Mediului respectiv Avizul Natura 2000.

ART. 15

Proiectele, planurile şi programele de pe teritoriul ariei protejate ROSCI0329 Oltul Superior, se vor supune procedurilor specifice de evaluare adecvată, conform legislaţiei în vigoare.

ART. 16

Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.

Aplicarea prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul instituţiilor statului, abilitat să constate şi să aplice sancţiuni potrivit competenţelor legale.

ART. 17

Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament vor fi înlăturate pe cheltuiala făptaşului, indiferent de culpă, restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul

„poluatorul plăteşte".

ART. 18

Cuantumul amenzilor este stabilit de legislaţia specifică privind protecţia mediului şi a regimului ariilor naturale protejate, precum şi a altor reglementări.

ART. 19

Urmărirea respectării prevederilor prezentului Regulament se face de către Custode şi de către personalul organelor abilitate în acest sens.

ART. 20

Personalul Custodelui, împuternicit cu legitimaţie de control are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul Sitului, indiferent de forma de proprietate, cu condiţia să nu provoace pagubă.

ART. 21

Persoanele fizice sau juridice pot asista personalul Custodelui în activitatea de verificare şi control şi sunt obligaţi a facilita controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe.

ART. 22

În cazul nerespectării prezentului regulament orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de control al Custodelui.

ART. 23

În vederea organizării în bune condiţii a activităţii, Custodele poate solicita sprijin din partea instituţiilor, autorităţilor abilitate – Poliţie, Garda de Mediu, Agenţia Pentru Protecţia Mediului şi altele asemeneaşi/sau a societăţii civile – de exemplu pentru activităţi de voluntariat.

ART. 24

Situl va fi evidenţiat în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi urbanism.