PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.417 din 27 iunie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 17 iulie 2024. + 
CUPRINS1.INFORMAȚII GENERALE1.1.Descrierea sintetică a Planului de management … 1.2.Procesul de elaborare al Planului de management … 1.3.Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1.Aria naturală protejată vizată de Planul de management. … 1.3.2.Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management … 1.3.3.Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management … 1.3.4.Zonarea internă a ariei naturale protejate …  …  … 2.MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.Geologie … 2.2.Hidrogra … 2.3.Pedologie … 2.4.Clima … 2.5.Elemente de interes conservativ, de tip abiotic …  … 3.MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1.Ecosistemele … 3.2.Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1.Habitate Natura 2000 … 3.2.2.Habitate după clasificarea națională …  … 3.3.Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1.Mamifere …  … 3.4.Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată …  … 4.INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1.Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1.Comunitățile locale … 4.1.2.Factorii interesați …  … 4.2.Utilizarea terenului … 4.3.Situația juridică a terenurilor … 4.4.Administratori, gestionari și utilizatori … 4.5.Infrastructură și construcții … 4.6.Patrimoniu cultu … 4.7.Obiective turistice …  … 5.ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV..5.1.Lista activităților cu potențial impact5.1.1.Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate … 5.1.2.Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate …  … 5.2.Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1.Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate … 5.2.2.Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate …  … 5.3.Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1.Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Spermophilus citellus … 5.3.2.Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellus …  … 5.4.Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1.Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra habitatului 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba … 5.4.2.Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra habitatului 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba …  …  … 6.EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1.Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei … 6.1.2.Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei … 6.1.3.Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei … 6.1.4.Evaluarea globală a speciei …  … 6.2.Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1.Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat … 6.2.2.Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat … 6.2.3.Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitatîn viitor … 6.2.4.Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat …  … 6.3.Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnat situl …  … 7.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1.Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată … 7.2.Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități …  … 8.PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1.Planul de activități … 8.2.Estimarea resurselor necesare …  … 9.PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1.Raportări periodice … 9.2.Urmărirea activităților planificate … 9.3.Indicarea activității realizate …  … 10.BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE … 11.ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT11.1.Regulamentul ariei naturale protejate … 11.2.Hărți/ Seturi de date geospațiale (GIS)11.2.1.Harta suprapunerilor ariei naturale protejate … 11.2.2.Harta localizării ariei naturale protejate … 11.2.3.Harta limitelor ariei naturale protejate … 11.2.4.Harta zonării intern … 11.2.5.Harta geologică … 11.2.6.Harta hidrografică … 11.2.7.Harta solurilor … 11.2.8.Harta temperaturilor-medii multianuale … 11.2.9.Harta precipitațiilor-medii multianuale … 11.2.10.Harta ecosistemelor … 11.2.11.Harta distribuției tipului de habitat 92A0 … 11.2.12.Harta distribuției speciilor … 11.2.13.Harta unităților administrativ-teritoriale … 11.2.14.Harta utilizării terenurilor … 11.2.15.Harta juridică a terenului … 11.2.16.Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate … 11.2.17.Harta privind perimetrul construit al localităților … 11.2.18.Harta construcțiilor … 11.2.19.Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate … 11.2.20.Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate … 11.2.21.Harta distribuției impacturilor asupra speciilor … 11.2.22.Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor …  …  … 1.INFORMAȚII GENERALE1.1.Descrierea sintetică a Planului de managementPlanul de management reprezintă documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management.Planul de management reprezintă un document strategic pe termen lung. Comisia Europeană promovează realizarea unui management eficient al Siturilor Natura 2000, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilității diverselor activități viitoare – planuri și proiecte, cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000.Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Planul de management al sitului Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni – Potelu reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru managementul ariei naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul acesteia precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate. În Planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariei naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării acesteia.Planul de management este un instrument des folosit, care joacă rolul unui ghid și al unui stimulent pentru ca factorii implicați să lucreze împreună pentru menținerea stării de conservare favorabilă a ariei naturale protejate. Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu care în timp face posibilă realizarea unui management eficient și adaptabil al ariei naturale protejate.Aria naturală protejată vizată de Planul de management – R0SCI0372 Dăbuleni Potelu a fost declarată prin Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România și se întinde pe o suprafață de 986,8 ha. Situl este localizată în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, în județul Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Ianca, la limita cu teritoriul administrativ al orașului Dăbuleni din județul Dolj.În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național (M.O. 98 bis/2008-Anexa 2), teritoriul pe care este amplasată aria naturală protejată face parte din Regiunea biogeografică continentală.Importanța sitului ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu este dată de valoarea naturală ridicată a acestuia, dată de prezența habitatului 92A0 Galerii cu Salix alba și Populus alba (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE) și a speciei 1335 Spermophilus citellus (enumerată în anexa II la Directivei 92/43/CEE).Principalul scop al Planului de management este de a asigura starea de conservare favorabilă a speciei și habitatului pentru care a fost declarat situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni Potelu, precum și contribuirea la coerența rețelei Natura 2000 și la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul acestei arii naturale protejate.Planul de management are obiective generale: conservarea și managementul speciilor și habitatelor de interes conservativ, inclusiv inventarierea/ evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității; asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile; Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității și monitorizarea biodiversității; Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului R0SCI0372 Dăbuleni – Potelu; Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale; promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului; promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului prin măsuri care să faciliteze promovarea valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei. + 
Cadrul legislativ referitor la ariile naturale protejate vizate de Planul de management + 
Tabel 1 – Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Nr.	Tipact	Număr act	An act	Denumire	Descriere act
1	DEU	92/43/CEE	1992	Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice	Directiva Habitate, se referă la asigurarea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice pe teritoriul european al statelor membre. Directiva reglementează menținerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică de interes comunitar, în cadrul rețelei ecologice europene Natura 2000.
2	OUG	57	2007	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate.
3	OUG	195	2005	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează protecția mediului.
4	OM	46	2016	Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România	Actul normativ de desemnare a ariei naturale protejate vizate.
5	L	107	1996	Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează managementul apelor.
6	HG	1076	2004	Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu.
7	L	350	2001	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul.
8	L	407	2006	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic.
9	L	46	2008	Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul silvic.
10	OM	207	2006	Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia.	Actul normativ de aprobare a conținutului Formularului Standard Natura 2000.
11	OM	979	2009	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.	Actul normativ de reglementare a speciilor invazive.
12	OM	262	2020	Ordinul pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2020	Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată.
13	OM	3836	2012	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.	Actul normativ de reglementare a tarifelor.
14	OM	1822	2020	Ordinul nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate.
15	OM	304	2018	Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.	Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate.

 + 
Tabel 2 – Tabel centralizator cu măsurile adresate habitatelor și speciilor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Elementele de interes conservativ	Starea de conservare F/NI/NR	CodPresiune / Amenințare	Măsurile active de conservare propuse
Spermophilus citellus (Popândău)	NR	A2.01, A2.03, A04.01, DOI.02, E01.03, E03.01, K03.04/ A2.01, A2.03, A04.01, DOI.02, MOI	1.1.1.1 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului,1.1.1.2 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile cultivate1.1.1.3 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate1.1.1.4 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de plantări1.1.1.5 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de exploatare1.1.1.6 Refacerea calității habitatului1.1.1.7 Interzicerea amplasării de noi ferme sau extinderea celor existente, precum și a adăposturilor temporare1.1.1.8 Eliminarea gunoiului1.1.1.9 Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse Agricole1.1.1.10 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului1.1.1.11. Interzicerea schimbării modului de utilizare a terenului din pajiște în teren arabil.1.1.1.12 Menținerea unui număr optim de erbivore care să pășuneze controlat suprafața sitului1.1.1.13 Evitarea suprapășunatului1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști1.1.2.1 Reducerea mortalității1.1.2.2. Reducerea și controlul numărului de carnivore domestice de pe suprafața sitului
92A 0 Galerii cu Salix alba și Populus alba	NI	A04.01 pășunatul intensiv, B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi), D01.02 drumuri, autostrăzi,E03.01 depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement,G01. 08 alte activități sportive și recreative în aer liber, K04.01 competiție /D01.02, E03.01 depozitarea deșeurilor menaj ere/deșeuri provenite din baze de agrement, G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative, I01 specii invazive non-native (alogene)	1.2.1.1 Măsuri de management specifice habitatului forestier1.3.1.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 prin renunțarea/ interzicerea desecării/ drenării suprafețelor (69,05 ha) ocupate de solurile de tipul lăcoviștilor, aluviosulurilor, protisolurilor și plantarea acestora cu specii caracteristice, în scopul creșterii suprafeței habitatului 92A01.3.2.1 Asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat1.3.3.1 Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar

Starea de conservare poate fi: Favorabilă – F, Nefavorabilă Inadecvată – NI, Nefavorabilă Rea – NR; Presiune – P și Amenințare – A … 1.2.Procesul de elaborare al Planului de managementElaborarea Planului de management se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.Pentru elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate.Planificarea managerială nu este doar o procedură limitată care se termină odată cu elaborarea unui produs finit, ci un proces continuu, ce pornește de la cercetare și strângerea de informații, trece prin evaluarea și analiza datelor colectate, până la însăși elaborarea Planului de management, implementarea acestuia și revenirea la faza de monitorizare și strângere de noi informații.Planul de management este elaborat de către o echipă de specialiști din diverse domenii, cu implicarea factorilor interesați.Studiile de inventariere a speciilor și habitatelor vizate de prezentul plan au fost realizate în perioada ianuarie-decembrie 2021.În cadrul parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, conform legislației în vigoare au fost realizate consultări publice prin implicarea factorilor interesați și a comunităților locale. Consultările publice au avut loc în datele de 14 și 21 martie 2022 în localitățile Ianca și Potelu din județul Olt. În cadrul acestora au participat 20 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice locale (primărie), agenți economici și localnici. … 1.3.Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1.Aria naturală protejată vizată de Planul de managementSitul Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu vizat de Planul de management se suprapune în totalitate cu ROSPA0135 Nisipurile de la Dăbuleni (sit care nu face obiectul prezentului Plan). + 
Tabel 3 – Aria naturală protejată vizată de Planul de management

	Arie naturală protejată cu care se suprapune
Nr.crt.	Cod	Denumire	Tip a)	Categorie b)	Denumireresponsabil	Tipsuprapunerec)	Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha]	Procentul din aria naturală protejată de referință [%]
1	ROSPA0135	Nisipurile de la Dăbuleni		SPA	ANANP	T	986,8	100%

Harta suprapunerilor ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 11.2.1.

 … 1.3.2.Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de managementDin punct de vedere administrativ, situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, în județul Olt, pe teritoriul comunei Ianca, la limita cu teritoriul administrativ al orașului Dăbuleni din județul Dolj. + 
Tabel 4 – Localizarea ariei naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate	Suprafața(ha)	Regiuneabiogeografîcă	Județul	Localități (orase, comune, sate)
				Localitate	Suprafața (ha)
ROSCI0372 Dăbuleni -Potelu	986,80	Continentală	Olt	Ianca	986,80

Harta localizării ariei naturale protejate poate fi consultată în Anexa 11.2.2. … 1.3.3.Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de managementSuprafața totală reglementată de Planul de management este de 986,80 ha, iar limitele sunt cele disponibile pe site-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului.Harta limitelor ariei naturale protejate este prezentată în Anexa 11.2.3. … 1.3.4.Zonarea internă a ariei naturale protejateNu este cazul. …  …  … 2.MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.GeologieSitul Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu se află în partea sudică a Câmpiei Române, în vestul sectorului Gura Văii-Călărași ce aparține Luncii Dunării. În acest loc lunca fluviului are o dezvoltare mare pe partea stângă, pe malul românesc.Spațiul ocupat de sit se suprapune pe cel al Platformei Moesice, Depresiunea Valahă, care se desfășoară la nord de falia Dunării ce o desparte de Podișul Prebalcanic aflat la sud. Această falie diferențiază două unități majore: una exondată, la sud și o alta aflată la mare adâncime, în nord care suportă o cuvertură groasă de sedimente Paleozoice, Mezozoice și Neozoice. Cele mai importante modificări morfologice s-au produs aici în Pleistocen și Holocen, odată cu retragerea spre est a lacului ce acoperea spațiul actual al Câmpiei Române pe măsură ce Dunărea avansa de la vest spre est. Spațiul ocupat de lunca Dunării e exclusiv creația acestui fluviu și e caracterizat de procese de acumulare cu manifestare permanentă, dar cu intensități diferite condiționat de revărsările ce au caracterizat perioada anterioară antropizării. Ea funcționează ca orice câmpie de nivel de bază și are o tendință permanentă de acumulare mai ales a sedimentelor fine în depresiunile lacustre, în canalul de irigație ce străbate de la nord spre sud situl, dar și în microdepresiunile interdunare.Formațiunile de la suprafață sunt dominant friabile cu permeabilitate ridicată și sunt reprezentate de pietrișuri, nisipuri și depozite de loess, gradul de acoperire este de 100%. Acestea s-au depus în mediu fluvio-lacustru și au o permeabilitate mai redusă decât cele exclusiv nisipoase, iar structura lor e dominant încrucișată, tipică zonelor marginale de acumulare. Acestea permit formarea unor soluri cu băltiri în partea superioară, lăcoviști. Pentru caracterizarea geologică s-a utilizat Harta Geologică a României scara 1:200.000, foaia Turnu Măgurele K-35-I elaborată de Institutul de Geologie în anul 1962. Harta se afla la Anexa 11.2.5Caracterizarea geologică a componentelor ce interacționează cu factorii abioticiDistribuția spațială a depozitelor de suprafață prezintă două caracteristici distincte. În apropierea fluviului structura cvasiorizontală, cu depozite nisipoase, aluviale recente acoperă partea de sud a sitului. Acestea sunt intercalate de loessuri aduse de Dunăre la debite mari și sunt prezente în benzi foarte fine care permit fie stagnarea apei pe profilul de sol, fie băltirea acesteia la suprafață. Depozitele holocene, caracteristice în mare parte întregii lunci, prezintă material parental pentru soluri aluviale, gleice și pentru lăcoviști. Aceste spații asigură menținerea habitatului de interes comunitar 92A0 de Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba. Durabilitatea habitatului asigură și viabilitatea speciilor de mamifere, amfibieni și reptile prezente în sit și care găsesc aici resurse de hrană și adăpost. Pachetele groase de nisipuri distribuite aproape uniform pe teritoriul sitului constituie material parental pentru psamosoluri și nisipuri care mențin pajiștile de luncă – habitat favorit pentru Spermophilus citellus. … 2.2.HidrografieSitul Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu se desfășoară în cel mai extins sector al Dunării pe teritoriul României: Gura Văii – Călărași. Aici, albia minoră a fluviului are un grad ridicat de meandrare, coeficient de sinuozitate 1,22 pentru tot sectorul, iar lățimea albiei este de peste 10 km.În acest sector apele Dunării au o viteză de scurgere redusă datorită pantei longitudinale cu valori cuprinse între 0,03%o și 0,08%o. Viteza mică a apei și lunca largă au permis formarea (în regim natural) a unor despletiri și acumularea apei în fostul lac Potelu a cărui extremitate vestică se află în estul sitului Dăbuleni-Potelu. Configurația hidrografică naturală a fluviului a fost puternic modificată în anii '60 -'70 ai secolului trecut, când o succesiune de lucrări hidrotehnice au modificat major peisajul în acest sector. La începutul secolului XX, Grigore Antipa susținea menținerea regimului natural al luncii, care ar fi asigurat un spațiu favorabil pentru menținerea habitatelor umede, a speciilor asociate acestora și ar fi contribuit la menținerea ocupațiilor tradiționale ale locuitorilor din luncă, pescuit și creșterea animalelor. Din păcate, din dorința de a crește producțiile agricole pe baza resurselor de sol, acelor climatice și hidrice au fost demarate în trei etape succesive între 1962 și 1969, o serie de lucrări hidroameliorative: realizarea digului de mal al Dunării, a unor diguri de compartimentare, a canalelor de irigație și s-a acționat brutal asupra microreliefului natural al luncii. Aceste modificări au produs schimbări majore în regimul și debitul apelor subterane și de suprafață, au contribuit la creșterea deficitului de umiditate în sol, mai ales pe timpul verii și la începutul toamnei, la menținerea apei pe profil primăvara și la începutul verii, dar a generat și apariția fenomenului de gleizare a orizonturilor inferioare ale solurilor aluviale din sit. Două evenimente extrem de importante au contribuit la restabilirea parțială a condițiilor naturale de evoluție hidrografică, dar și morfologică sau pedologică în sit. Primul e reprezentat de inundațiile din aprilie-mai 2006, când Dunărea a înregistrat debite istorice, 15800 mc/s în 15.04.2006, iar incinta Dăbuleni-Potelu a fost complet invadată de ape după cedarea digului de mal. Înainte de retragerea completă a apelor din incintă, care a durat aproape 3 ani, România a aderat la Uniunea Europeana, moment care a reprezentat schimbarea paradigmei în care se realizează protecției unui spațiu ca acesta, atât de ofertant din punct de vedere al habitatelor și speciilor.Harta hidrografică (Anexa 11.2.6) relevă prezența unui canal de irigație principal, de distribuție, a unor secvențe de canale secundare, mare parte din ele scoase din folosință, care acumulează apa mai ales în perioadele ploioase sau odată cu ridicarea nivelului freatic în luncă și a unui sector redus ca suprafață rămas din vechea depresiune a lacului Potelu, lac de luncă desecat în urma lucrărilor hidroameliorative. Acesta din urmă are un regim hidrologic condiționat de nivelul freatic din luncă, iar în perioadele secetoase asociate cu niveluri scăzute ale fluviului el poate seca, iar suprafața sa se transformă într-o zonă supraumectată.Caracterizarea hidrografică a zonei de studiuAlimentarea corpurilor de apă din cadrul sitului este strâns legată de linia de izvoare ce ajută la descărcarea freaticului la baza frunții terasei I a Dunării , dar și de oscilațiile de nivel ale apelor freatice din luncă care sunt influențate de variația nivelului fluviului pe parcursul unui an. Se remarcă o variație anotimpuală a adâncimii nivelului hidrostatic, datorată atât precipitațiilor, cât și variației nivelului apelor Dunării. Amplitudinea cea mai mare se înscrie între 2 și 3 m.Îndiguirea și desecarea celei mai mari părți a luncii a generat modificări importante ce se răsfrâng și asupra regimului hidrologic al apelor subterane: coborârea nivelului hidrostatic, amplitudini mici în variația acestuia, alcalinizarea și sărăturarea unor suprafețe prin procese de evaporație caracteristice sezonului cald. Aceste procese – alături de climatul temperat cu influențe sudice, mediteraneene contribuie la o uscăciune accentuată a solului și a aerului mai ales în timpul sezonului cald.Drenajul subteran este mai accentuat pe formele pozitive de relief, grinduri sau conuri de aluviuni și mai puțin intens pe formele negative de relief, unde se acumulează un plus de umiditate, care influențează procesele pedogenetice din luncă. Pe formațiunile nisipoase din incinta Dăbuleni, depresiunile interdunare alternează cu dunele, chiar și după antropizarea luncii, iar pe ele se poate instala vara un regim hidrologic semi-deșertic, în timp ce în depresiuni apa freatică se poate găsi la numai câțiva centimetri adâncime. + 
Tabel 5 Informații privind bazinul hidrografic la nivelul ariei naturale protejate

Nr	Numebazin	Codbazin	Ordinbazin	Supraf. totală bazin [ha]	Supraf. bazin în ANP [ha]	Pondere din ANP [%]
1	Dunărea		I	81.700.000	986,76	100

Situl Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu are funcționalitatea asigurată pentru habitatul protejat 92A0 cu zăvoaie de Salix alba și Populus alba, care se dezvoltă pe protosolurile aluviale 0,09% din suprafața sitului și pe solurile aluviale 5,54%. Creșterile de debite din timpul primăverii și chiar manifestarea revărsărilor, la debite foarte mari și excepționale au rolul de a îmbogăți cu nutrienți aceste două tipuri de soluri și de a asigura condițiile de dezvoltare pentru asociațiile de salcie și plop aflate în albia majoră. Pajiștile ameliorate din luncă, ce sunt dezvoltate pe nisipuri, psamosoluri și lăcoviști umectate, la niveluri ridicate ale Dunării, reprezintă habitatul stabil pentru Spermophilus citellus. … 2.3.PedologieÎn situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu solurile aparțin clasei solurilor hidromorfe și neevoluate/trunchiate, Protisoluri. Materialul mineral principal este reprezentat de nisipurile care nu permit nici procese evoluate de solificare și nici păstrarea nutrienților. Formarea solurilor în luncă depinde mai mult de factorii hidrici și climatici, dar procesele sunt încetinite de structura afânata a solului și de vegetația ierboasă, care nu îl fixează suficient, la care se adaugă și procesele de înmlăștinire din spațiile interdunare sau depresionare. Aceste condiții pedogenetice specifice unei lunci largi, amenajate, nu le asigură o fertilitate ridicată pe termen lung. Înainte de realizarea lucrărilor hidroameliorative, solurile evoluau în regim natural și erau inundate periodic mai ales primăvara, dar după realizarea lucrărilor de amenajare a luncii, procesele pedogenetice s-au estompat și în aceeași măsură și evoluția morfogenetică a reliefului în luncă s-a redus.Caracterizarea pedologică a zoneiPoziția geografică a sitului, în partea sudică a Câmpiei Române și mai ales dezvoltarea în lunca Dunării alături de climatul foarte cald cu deficit de umiditate în aer dar nu și în sol, generează o serie de particularități ale proceselor pedogenetice. Astfel, în sit există următoarea distribuție spațială a solurilor: nisipuri, psamosoluri și lăcoviști 495,33 ha, psamosoluri 157,66 ha, soluri aluviale 54,7ha, lăcoviști cu gleizare relictă 13,42 ha și protosoluri aluviale 0,93 ha.În Lunca Dunării solurile neevoluate, protosoluri aluviale, soluri aluviale, prezintă un bilanț excedentar al apei, cu regim hidric stagnant, cu deficit de aerație, orizonturi insuficient diferențiate și cu un aport biogen permanent, reprezentat de resturi de vegetație insuficient descompuse. Existența acviferului la mică adâncime influențează baza profilului de sol, determinând apariția orizontului gleic, pentru că orizontul freatic se află la mai puțin de 2 m, printr-o intensificare a proceselor de gleizare în orizontul inferior, cu aspect marmorat asociat cu distrugerea structurii și cu creșterea compactității acestuia.Psamosolurile se formează pe suprafețele interdunare mai înalte, din sudul sitului, pe aluviunile aflate în apropierea zonei dig-mal. Acestea au o troficitate și o capacitate de reținere a apei reduse pe fondul evapotranspirației puternice.Hidrisolurile sunt soluri tipice de acumulare a carbonaților, au o textură lutoasă și un conținut redus de humus. În luncă, acestea prezintă și procese de gleizare impuse de prezența apei pe profilul de sol. + 
Tabel 6 Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare

SRCS-1980	SRTS-2003	SRTS-2012
Soluri hidromorfe	Hidrisol	Hidrisol
Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate	Psamosol	Psamosol
Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate	Protisol	Protisol
Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate	Aluviosol	Aluviosol

 + 
Tabel 7 Informații privind tipurile de sol la nivelul ariei naturale protejate

Nr	Cod SRTS	Tip sol	Suprafața[ha]	Procent ocupare
1	SG	Lăcoviști	13,42	1,36%
2	PS	Psamosol	910,31	92,27%
3	AS	Aluviosol	54,7	5,54%
4	AS	Protisol	0,93	0,09%
5		Ape	7,4	0,74%

Privite în ansamblu, solurile dominante în sit sunt cele neevoluate tipice pentru lunca Dunării, soluri ale căror procese pedogenetice sunt direct influențate de fluviu și de nivelul freatic, care prezintă cantități importante de nutrienți ce permit dezvoltarea habitatelor ripariene.Harta solurilor are drept bază de realizare Harta pedologică a României, scara 1:200.000 elaborată de Institutul Pedologic Român și se afla la Anexa 11.2.7 … 2.4.ClimaDunărea este considerată o adevărată barieră climatică, datorită poziției sale în partea de sud a Câmpiei Române, la contactul cu Podișul Prebalcanic, dar și datorită volumului său mare de apă, care generează modificări micro și topoclimatice. Sectorul de luncă, pe care se află situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu, se încadrează în climatul temperat- continental cu influențe sub-mediteraneene.Din punct de vedere al influențelor climatice, sectorul se află sub dominanța maselor oceanice și mediteraneene destul de calde și umede, care asigură aportul de apă necesar menținerii habitatului 92A0 din sit.Radiația solară globală totalizează >127,5kcal/cmp/an pe suprafața orizontală, deasupra apelor fluviului și a luncii sale. Aceasta reprezintă valoarea cea mai ridicată din țară și are un rol important în asigurarea bioclimatului favorabil pentru speciile termofile. La această valoare se adaugă durata de strălucire a Soarelui, 2.250 – 2.300 ore/an – cea mai mare din țară – care este posibilă pe fondul descendenței maselor de aer, deasupra corpului de apă reprezentat de Dunăre. Numărul mediu de zile senine este de peste 130/an, iar al celor cu cer acoperit se încadrează într-o medie anuală de 120-140.Morfografia variată a luncii și varietatea suprafețelor, luciu de apă, bălți, ariile desecate, digurile, dunele de nisip, covorul vegetal variat și tipurile de sol, imprimă diferite nuanțe topoclimatice cu valori diferite ale umidități, între uscat și luciul de apă și temperaturi ridicate în aer pe timpul verii.Umezeala relativă a aerului are o medie multianuală de 76%. În luna ianuarie atinge 88%, în aprilie 72%, în iulie 72%, iar în octombrie 78-80% . Vârfurile umidității pot apărea în lunile calde, când se evaporă apă de pe sol și de pe corpurile acvatice din luncă sau de pe fluviu. Procesele de evaporație, care au loc cu consum mare de căldură, determină în sezonul cald inversiuni de temperatură în spațiul topoclimatic al luncii, fapt ce are drept consecință formarea unor curenți de aer descendenți, care destramă sistemele noroase, înalță plafonul de condensare și măresc durata de strălucire a Soarelui, comparativ cu sectorul de câmpie aflat la nord.Regimul termicTemperatura medie anuală este de 12°C, în semestrul rece se situează la valori de -2°C, ianuarie, iar în cel cald depășește ușor 23°C, iulie. Poziția geografică permite pătrunderea frecventă a maselor de aer sudice, care generează temperaturi medii multianuale ridicate în lunile de toamnă 18°C în septembrie și 13°C în octombrie.Temperatura medie la suprafața solului este de peste 13°C și e favorizată de prezența, pe suprafețe întinse, a pajiștilor secundare de luncă și a terenurilor agricole, dar și a procentului redus ocupat de ecosisteme forestiere.Intervalul anual fără îngheț la sol este de 226 zile/an, iar primul îngheț se poate produce în jurul datei de 31 octombrie, în timp ce ultimul se manifestă, cel mai târziu, în prima decada a lunii aprilie.Amplitudinea temperaturii medii a aerului, 1961-2000, este de 24-25°C.Data trecerii la temperaturi pozitive se produce, cel mai frecvent, la începutul lunii februarie, iar la temperaturi negative în prima decadă a lunii decembrie. Numărul mediu de zile de iarnă, temp. max. ≤0°C, este de 20-30/an, iar numărul mediu de zile de vară, temp. max. ≥25° este de peste 110/an. În cadrul sitului se înregistrează peste 40 de zile tropicale/an.Regimul pluviometricCantitățile medii de precipitații în situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu sunt de 547 mm/an, iar 2/3 din acestea cad sub formă lichidă în prima parte a sezonului cald, aprilie – iulie.Lunile cele mai uscate sunt februarie 20-30 mm, ianuarie și decembrie 30-40 mm, iar cele mai umede sunt iunie 70-80 mm, mai 60-70 mm și iulie 50-60 mm. Cantitățile mari de precipitații sunt asociate pătrunderii maselor sudice formate deasupra Mării Mediterane și a celor vestice formate deasupra Oceanului Atlantic.Fenomenele de uscăciune și secetă sunt destul de frecvente și se produc în intervalul iulie-august. Precipitațiile cu cea mai mare agresivitate asupra solurilor și a depozitelor aluviale sunt cele care se produc în sezonul cald, atunci când urmează unor perioade secetoase. Asemenea fenomene se produc însă destul de rar, odată la o decadă sau două și au rolul de a spăla solurile aluviale, fenomen asociat cu o turbiditate mai mare în fluviu și mai ales în corpurile de apă din luncă.Nebulozitatea medie anuală este destul de redusă, 5.2 zecimi la Bechet și este caracteristică acestui sector de luncă.Evapotranspirația medie anuală este de peste 700 de mm, fapt ce demonstrează un deficit mediu de umiditate de 150-160 mm, care se regăsește în procesele pedogenetice care suferă procese de sărăturare secundară.Indicele de ariditate de Martonne, care este raportul între precipitațiile medii multianuale (mm) și evapotranspirația potențială anuală (mm) are valoarea de 0,67.Numărul mediu de zile cu ninsoare este 20-25/an, data medie anuală a primei zile cu ninsoare este în intervalul 15-20 noiembrie, iar cea a ultimei zile cu ninsoare este între 1 și 10 aprilie. Numărul mediu de zile cu strat de zăpadă este de 40-50/an, pentru intervalul 1961 – 2000, iar grosimea maximă a stratului de zăpadă poate atinge 75-100 cm, în iernile în care advecția maselor de aer formate deasupra Mării Mediterane întâlnește mase de aer mai reci de origine est sau nord-europeană în spațiul din sudul Câmpiei Române.Regimul eolianVântul are un rol morfogenetic important în sit, pe cea mai mare parte a suprafeței datorită prezenței solurilor nisipoase, a unor suprafețe lipsite de vegetație și a proximității abruptului sudic al Câmpiei Dăbuleni.Datorită poziției geografice, vânturile se canalizează pe Valea Dunării și au origine predominant vestică. Calmul atmosferic este prezent în proporție de 34-38% din perioada unui an. În acest sector al văii Dunării și al Câmpiei Române, viteza medie anuală a vântului este de 1-2 m/s, iar numărul mediu anual al zilelor cu vânt puternic este mai mic de 10, fapt ce influențează la scară mică mișcarea particulelor de nisip și praf din luncă.Pe timpul verii însă, ca urmare a apropierii de corpul de apă al Dunării, se pot produce ușoare brize care aduc aer mai răcoros și mai umed spre nord, spre luncă, factor favorizant pentru menținerea umezelii aerului la valori ușor mai ridicate mai ales în jumătatea sudică a sitului.Climatul în situl Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu este favorabil dezvoltării speciilor termofile și helioterme, iubitoare de lumină și căldură. Cantitățile reduse de precipitații, alături de evaporația puternică favorizează și prezența speciilor xerofile sau a celor adaptate solurilor afânate, nisipoase. Pe de altă parte, poziția în proximitatea fluviului contribuie la menținerea suprafețelor ocupate de corpuri de apă, care alături de temperaturile ridicate ale aerului și durata mare de strălucire a Soarelui asigură condiții ecologice favorabile pentru plantele higrofile și hidrofile.Harta temperaturii medii multianuale și Harta precipitațiilor medii multianuale sunt prezentate în Anexa 11.2.8 și Anexa 11.2.9 … 2.5.Elemente de interes conservativ, de tip abioticPeisajul din situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu a fost puternic afectat ca urmare a amenajărilor hidroameliorative realizate după 1960. Astfel, transformări esențiale au fost induse de modificarea modului de utilizare a terenului, de construcția digurilor de apărare împotriva inundațiilor și de schimbarea regimului hidric natural în unul controlat. În condițiile renaturării luncii, geosistemele pot atinge starea de biostazie, astfel încât numărul și intensitatea proceselor geomorfologice actuale să fie minimizate, solul să își reia procesele pedogenetice specifice luncii, regimul hidric să fie din nou influențat de fluviu și de nivelul hidrostatic din lună iar topoclimatele să se modifice ușor în sensul creșterii umidității aerului. + 
GeologieSpațiul ocupat de sit s-a format mai ales în Holocen prin aluvionarea realizată de Dunăre și de afluenții săi din Câmpia Română. Structura sedimentelor în luncă este încrucișată și, între conuri nisipoase, depozitele dominante la suprafață, se află lentile de loess și nisipuri argiloase, care au un rol determinant în menținerea apei freatice aproape de suprafață. Această structură și compoziție a depozitelor superficiale constituie un substrat favorabil păstrării umectării și implicit speciilor higro și hidrofile. + 
Relief și geomorfologieSitul se suprapune integral în unitatea de luncă, câmpie aluvionară, a Dunării. Altitudinea medie este de 23,4 m și 99,2% din suprafața sa se află la mai puțin de 20 m. Denivelările din luncă sunt foarte reduse, grinduri antropizate, microdepresiuni interedunare și taluzuri ale canalelor de irigații, iar fragmentarea este extrem de redusă. Cea mai mare suprafață a luncii este caracterizată de suprafețele orizontale și cvaziorizontale ce permit pătrunderea în sit a unei cantități ridicate de energie calorică, radiație solară directă, extrem de favorabilă pentru menținerea speciilor iubitoare de lumină și căldură.Procesele geomorfologice dominante sunt cele eoliene, care acoperă cea mai mare parte a sitului, dar care sunt condiționate de frecvența și intensitatea vântului în sezonul cald caracterizat de episoade secetoase și de deficit de umiditate. Aceste procese asigură uscare optimă a terenurilor și a solurilor nisipoase, pe care se desfășoară pajiștile secundare ce sunt habitatul preferat de Spermophilus citellus. + 
HidrografiaNivelele și debitele apelor freatice sunt favorizate în egală măsură de climat, dar și de structura litologică încrucișată ce permite păstrarea acviferelor și alimentarea permanentă a canalelor și a suprafețelor mlăștinoase din luncă. Acestea asigură condițiile ecologice favorabile pentru habitatele cu zăvoaie de luncă, 92A0.Aproape în fiecare an, Dunărea are debite reduse la sfârșitul verii și toamna, la care se adaugă perioada de secetă ce contribuie la păstrarea condițiilor de dezvoltare a habitatului Spermophilus citellus.

 + 
ClimaDunărea este considerată o barieră climatică pentru partea de sud-est a țării. Acest imens corp de apă are rolul de a influența parametrii climatici și de a induce anumite particularități acestora: inerția termică a apei ce se reflectă în temperatura aerului, prezența brizelor, evaporația puternică realizată cu un consum caloric puternic, prezența fenomenelor atmosferice de risc, ploi torențiale cu agresivitate erozională ridicată, dar și un număr mai mare de zile senine și o durată mare de strălucire a Soarelui. Toate aceste caracteristici specifice luncii Dunării se suprapun pe un climat temperat-continental, cu temperaturi medii anuale foarte ridicate 12°C, precipitații foarte scăzute 547 mm/an, deficit de umiditate de peste 150 mm/an și unei amplitudini termice ridicate 24°C care favorizează dezvoltarea speciilor xerofile, termofile și heliofile. + 
SolurileCea mai mare parte a solurilor din sit sunt tinere, aflate în continuă schimbare, ca efect al proceselor pedogenetice dinamice. Solurile neevoluate prezintă un bilanț excedentar al apei, cu regim hidric stagnant și cu deficit de aerație. Deși orizonturile nu sunt bine diferențiate, aportul biogen este permenet și este reprezentat de resturile de vegetație insuficient descompusă. Pentru că în luncă nivelul freatic e foarte ridicat, baza profilului de sol e caracterizată de procese de gleizare, chiar cu formarea unui orizont caracteristic cu aspect marmorat. …  … 3.MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1.EcosistemeleTipurile de ecosisteme prezente în R0SCI0372 sunt: 141 Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie (4,44%), 271 Terenuri arabile (0,94%), 232 Pajiști stepice (85,52%), 252 Păduri de foioase (8,42%), 281 Localități/intravilan (0,67%). Harta ecosistemelor se afla la Anexa 11.2.10 … 3.2.Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1.Habitate Natura 2000Conform Formularului standard al sitului, R0SCI0372 Dăbuleni – Potelu a fost desemnat pentru protecția habitatului 92A0 Galerii cu Salix alba și Populus alba (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE), suprafața habitatului de interes comunitar fiind de 1 ha, adică un procent de 0,1 din suprafața R0SCI0372 care reprezintă 986,8 ha. Suprafața de 985,1 ha este reprezentată de alte terenuri care nu sunt habitate de interes comunitar, adică un procent de 99,82% din suprafața ariei + 
Tabel 8 – Tipuri de habitate și situația lor în ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu, conform informațiilor din teren

Cod habitat	Denumire habitat	Suprafața
		(Ha)	(% din supraf SCI)
92A0	Păduri galerii de salcie albă și plop alb	5,51	0,56
Total suprafață habitate de interes comunitar		5,51	0,56
Alte terenuri – suprafața neocupată de habitate de interes comunitar		981,29	99,44
Total suprafață sit		986,8	100,0

Tipul de habitat pentru care a fost declarată aria naturală protejată este descris din punctul de vedere a existenței acestuia în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care acesta le are în general și în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A.Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat. … 

B.Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate. …  + 
Tabel 9 – A. Date generale ale tipului de habitat 92A0

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	92A0
3.	Denumire habitat	Păduri galerii de salcie albă si plop alb
4.	Palaearctic Habitats (PalHab)	44.6612 Western Pontic white-black poplar galleries 44.6611 Western Pontic white poplar galleries 44.162 Pontic willow galleries44.1621 Lower Danube willow galleries44.6613 Western Pontic Fraxinus pallisae woods 44.6621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleries 44.6623 Danube Delta Perploca-poplar-oak-ash-alder galleries
5.	Habitatele din România (HdR)	R 4405 Păduri dacice-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesiusR 4406 Păduri danubian-panonice de luncă de plop alb(Populus alba) cu Rubus caesiusR 4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesiusR 4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatusR 4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Fraxinus pallisaeR 4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stej ari (Quercus sp.) și frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides R 4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.), anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides
6.	Habitatele Natura 2000	92A0 Salix alba and Populus alba galleries Este habitat de importanță comunitară
7.	Asociații vegetale (AV)	Salicetum albae – fragilis Issler 1926 em. Soo 1957 Salici – Populetum Meijer Drees 1936 Quercetum robori-pedunculiflorae Simon 1960 Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965
8.	Tipuri de pădure (TP)	9211 „Zăvoi de plop negru de productivitate superioară (s)”9212 „Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării (m)”9213 „Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie, pe locuri mijlociu inundabile,în lunca Dunării (m)”9214 „Zăvoi de plop negru de productivitate inferioară, pe locuri joase în lunca Dunării (i)”9311 „Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate superioară (s)”9312 „Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m)”9111 „Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (s)”9112 „Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (m)”9113 „Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării (m)”9114 „Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării (i)”9115 „Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare (i)”9511 „Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (s)”9512 „Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri înalte din lunca și Delta Dunării (s)”9514 „Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării (m)”9611 „Zăvoi normal de plop și salcie (s)”9612 „Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării (s)”9513 „Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri joase din lunca Dunării (s)”9515 „Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase în lunca si Delta Dunării (m)”9516 „Zăvoi de salcie de productivitate inferioară pe locuri joase în lunca Dunării (i)”9517 “Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (m)”6344 „Rariste de stejar și frasin din hasmace mici (i)”6345 „Rariste de stejar, frasin și plop din hasmace mici (i)”8412 „Stejăret amestecat de hasmac (i)”8413 „Rariste de stejar pedunculat si brumăriu din hasmace mici (i)”412 „Frasinet de hasmac de productivitate mijlocie (m)”413 „Frasinet de hasmac de productivitate inferioară (i)”6341 „Sleau de hasmac (i)”6342 „Sleao-plopis de hasmac de productivitate mijlocie (m)”6343 „Sleao-plopis de hasmac de productivitate inferioară (i)” 9215, 9313, 9613, 9614, s.a.
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Păduri de luncă, zăvoaie, din bazinul mediteranean și cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea. Păduri de luncă multistratificate mediteraneene și central-eurasiatice cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălțimea lor. În zonele mai joase salcia alba domină biocenoza, formând desișuri de nepătruns denumite renisuri.
10.	Specii caracteristice	Specii de arbori: salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), ulm de luncă (Ulmus laevis), arbuști: soc negru (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), calin (Viburnum opulus), lemn câinesc (Lygustrum vulgare), măceș (Rosa canina), liane: viță sălbatică (Vitis sylvestris), curpen de pădure (Clematis vitalba), specii ierboase: Rubus caesius, Carex acutiformis, Carex riparia, Eupatorium hydropiper, Stachys palustris etc.
11.	Fotografii	Fotografiile se regăsesc in Anexa 11.2 Fotografia 1-6

 + 
Tabel 10 – B. Date specifice tipului de habitat 92A0 la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	92A0
2.	Statutul de prezență [spațial]	Statutul de prezență în aria Sitului a arboretelor naturale din tipul de habitat este în prezent: izolată.
3.	Statutul de prezență [management]	Prezența: naturală.
4.	Suprafața tipului de habitat	5,51 hectare
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	martie 2021 – octombrie 2021
6.	Distribuția tipului de habitat [descriere]	Habitatul natural are distribuție fragmentată în cadrul vegetației forestiere care există în Sit, aceasta fiind compusă în prezent în mod majoritar din diverse culturi de specii alohtone tipului de habitat.Distribuția tipului de habitat 92A0 în aria naturală protejată este de-a lungul unui curs artificial de apă – reprezentat de un canal principal de irigație care se alimentează din Dunăre.
7.	Distribuția tipului de habitat [hartă]	Harta distribuției habitatului 92A0 este prezentată în Anexa 11.2.11
8.	Alte informații privind sursele de informații	A se vedea bibliografia

 … 3.2.2.Habitate după clasificarea naționalăNu este cazul. …  … 3.3.Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1.MamifereConform Formularului standard al sitului, ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu a fost desemnat pentru protecția speciei Spermophilus citellus (enumerată în anexa II la Directivei 92/43/CEE).Specia pentru care a fost declarată aria naturală protejată va fi descrisă din punct de vedere a existenței acesteia în aria naturală protejată și a caracteristicilor pe care aceasta le are în general sau în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A.Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată. … B.Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate. …  + 
Tabel 11 – A. Date generale ale speciei Spermophilus citellus

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1	Cod Specie – EUNIS	1335
2	Denumireaștiințifică	Spermophilus citellus
3	Denumireapopulară	Popândău, șuiță, țâștar, părușel, țăruș, popândoc, cință, chință
5	Descrierea speciei	Este un rozător de talie relativ mică, cu o lungime a corpului de aproximativ 20 cm. Corpul este alungit, cu membre și coadă scurte; capul aproximativ rotund, cu urechi mici, rotunjite, ascunse în blană, și botul scurt. Pungile bucale sunt bine dezvoltate. Părul este scurt și aspru, dorsal de culoare brun- cenușiu-gălbuie, mai galben pe laturile corpului și abdomen. Bărbia și gâtul sunt albe. Pot apărea pete fine mai închise la culoare. Coada reprezintă o treime din lungimea corpului și este acoperită cu peri dispuși distih și se termină cu peri mai închiși la culoare. Membrele sunt scurte, pentadaclile, iar degetele au gheare lungi, folosite la săpat. Greutate între 170-290 g. Dimorfismul sexual este aproape insesizabil, existând doar o mică diferență de mărime între masculi și femele. Caracteristică speciei este postura verticală, animalul sprijinindu-se pe membrele posterioare și coadă.
6	Perioade critice	Imediat după hibernare și perioada creșterii puilor (aprilie-iulie)
7	Cerințe de habitat	Este un rozător terestru care trăiește exclusiv în zone cu soluri bine drenate, acoperite cu plante ierboase scurte, naturale, semi- naturale și antropice, stepă, pășuni, izlazuri, diguri, margini de drum, terenuri cultivate, marginea terenurilor agricole. Trăiește în colonii, fiecare individ având o galerie proprie, cu una sau mai multe deschideri. Se hrănește în principal cu vegetale, dar consumă și insecte, melci și râme. Hrana este de obicei căutată în apropierea galeriei, doar în mod excepțional se deplasează 500-800 m. Studii de telemetrie au relevat că distanța maximă de deplasare se încadrează între 71 și 338 m la juvenili, și între 39 și 203 m la adulți. Specia este diurnă, heliofilă, fiind activă exclusiv în timpul zilei. În zilele ploioase nu părăsește adăpostul. În timpul iernii hibernează în cuiburi construite în galerii. Perioada de reproducere la popândău începe imediat după ieșirea din hibernare, martie-aprilie. Gestația durează 2528 de zile, femelele nasc un singur cuib pe an, cel mai frecvent cu 4-5 pui, la sfârșitul de mai, început de iunie. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viață, Popescu și Murariu, 2001.
8	Fotografii	A se vedea Anexa 11.2 Fotografii 11-15

 + 
Tabel 12 – B. Date specifice speciei Spermophilus citellus la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1	Specia	1355 Spermophilus citellus
2	Informații specifice speciei	Prezența speciei în sit este rezidentă.
3	Statutul de prezență [temporal]	rezident
4	Statutul de prezență [spațial]	izolată
5	Statutul de prezență [management]	nativă
6	Abundență	rară
7	Perioada de colectare a datelor din teren	mai – septembrie 2021
8	Distribuția speciei [interpretare]	Au fost identificate galerii active și inactive, izolate sau grupate în colonii, precum și indivizi, pe suprafața sitului situată la est de canalul C0. La vest de canal nu a fost identificată prezența galeriilor active sau a indivizilor. Specia a fost identificată exclusiv în habitate deschise cu vegetație scurtă. În zonele plantate cu specii forestiere, plop, salcâm, cenușer etc, specia nu este prezentă, și nici în zona pădurii aluviale.Suprafața pe care a fost detectată prezența speciei este de 160 ha, fiind identificate semne de prezență în 50% din pătratele de probă 0.5×0.5 km care acoperă întreaga suprafața a sitului 986 ha.
9	Distribuția speciei [harta distribuției]	Harta distribuției speciei Spermophilus citellus este prezentată în Anexa 11.2.12.
10	Alte informații privind sursele de informații	A se vedea bibliografia

 …  … 3.4.Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejatăNu este cazul. …  … 4.INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1.Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1.Comunitățile localeEste de remarcat faptul că tendința generală a populației este de ușoară scădere de la 3.999 locuitori în 2010 la 3.543 în 2019 ceea ce reprezintă o variație de -11% față de anul de referință. + 
Tabel 13 Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate

Județ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP
Olt	Ianca	9,21%	100%

Harta unităților administrativ teritoriale se regăsește în Anexa 11.2.13. + 
Date demografice privind comunitatea locală + 
Tabel 14 Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	Sex	An de referință		An de analizat: 2019
				2010	2015	Nr.total	Prezența estimată în sit
1	Olt	Ianca	Total	3999	3750	3543	0%
			Masculin	1937	1832	1718	0%
			Feminin	2062	1918	1825	0%

Fenomenul de scădere demografică este unul continuu în intervalul analizat fiind determinat de îmbătrânirea populației, scăderea ratei natalității și balanța negativă a fenomenului migrațional. + 
Tabel 15 Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	An de referință 2010		An de referință 2015		An de analizat 2018
			Nascuți vii	Decedați	Nascuți vii	Decedați	Nascuți vii	Decedați
1	Olt	Ianca	15	89	22	74	16	68
	TOTAL		15	89	22	74	16	68

În ceea ce privește sporul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate) se remarcă o balanță negativă puternică ce se menține pe întreaga perioadă analizată ceea ce indică o acelerare a fenomenului de îmbătrânire a populației care, în viitorul apropiat poate determina o accelerare a fenomenului de scădere demografică. + 
Tabel 16 Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	An de referință 2010		An de referință 2015		An de analizat 2018
			Veniri	Plecări	Veniri	Plecări	Veniri	Plecări
1	Olt	Ianca	80	76	60	67	39	68
	TOTAL		80	76	60	67	39	68

În perioada analizată balanța migrațională a fost negativă fiind înregistrat un număr mai mare de plecări din localitate decât numărul venirilor. Tendința este însă de accentuare în condițiile în care diferența dintre plecările din localitate și veniri s-a accentuat atingând nivelul maxim în anul 2019.Scăderea demografică asociată cu tendința de îmbătrânire a populației determină încadrarea presiunilor de impact antropic manifestate de populația locală pe un trend descendent.Utilități publiceAnaliza dotărilor tehnico-edilitare la nivelul comunităților din interiorul sau proximitatea ariilor naturale protejate permite identificarea diferitelor presiuni privind utilizarea resurselor existente la nivelul arieiilor naturale. Acest aspect este valabil mai ales la nivelul comunităților dependente de masă lemnoasă pentru încălzire și care sunt localizate în proximitatea unor arii naturale dominate de fond forestier. În cazul de față, dependența comunităților locale de resursele existente la nivelul ariei naturale protejate este relativ mică în condițiile în care aria naturală nu dispune de resurse utilizate la nivelul gospodăriilor locale. În plus, aceste comunități beneficiază de dotări tehnico edilitare care favorizează cultivarea independenței față de resursele din sit. + 
Tabel 17 Utilități publice pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități	Județ	Localitate	Există[Da/Nu]
Apă	Olt	Ianca	DA (parțial 31 km)
Canalizare			NU
Stație epurare			NU
Încălzire cu lemne			DA
Încălzire cu gaze			DA (parțial)
Colectare deșeuri			DA
Comunicații – telefonie fixă			DA
Comunicații – telefonie mobilă			DA

Creșterea animalelor este una din activitățile principale identificate la nivelul ariei naturale protejate. Au fost identificate aici construcții provizorii cu rol de creștere a animalelor care totalizează un numpăr de aproximativ 300 de ovine. Numărul ovinelor este estimat pe baza observațiilor de teren și a informațiilor furnizate de factorii interesați. Numărul animalelor prezente în sit variază de la un an la altul și, pe timp de iarnă, se reduce substanțial.Efective de animaleDat fiind faptul că în interiorul ariei naturale protejate nu există comunități umane analiza activităților economice se va realiza doar la nivelul comunităților din proximitatea acesteia. Datele prezentate conturează profilul economic al zonei și fundamentează dinamica presiunilor antropice de natură economică asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor.Potrivit datelor raportate de Registrul Comerțului, la nivelul comunei Ianca figurează 146 agenți economici care cumulează un total de 60 de angajați. La angajații din mediul privat, se adaugă angajații din sectorul public (primărie, școală, biserică etc). + 
Tabel 18 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale	Județ	Localitate	Număr de animale		Localitatea de proveniență
			Permanente	Aduse din altă localitate
Bovine	Olt	Ianca	0	0	-
Porcine			0	0	-
Ovine			300		Date indisponibile-
Pasari			30	0	–

 + 
Date privind activitățile economiceAnaliza detaliată privind principalele domenii economice indică o prevalență a agriculturii ca domeniu major de activitate economică precum și a unor ramuri economice conexe agriculturii, cum ar fi morărit și panificație. + 
Tabel 19 Date privind activitățile economice

Domeniu activitate (CAEN)	Formă de organizare	Județ	Localitate	Nr. societăți comerciale
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase	AGROGRAND SERV S.R.L.	Olt	Ianca	7
	DUMISMAR S.R.L.
	PUF ALB S.R.L.
	TOCEA IANCA COOPERATIVĂ AGRICOLĂ
	SEMINCER S.R.L.
	POTELU AGRICOM S.R.L.
	AGROGAB MKO S.R.L.
Fabricarea vinurilor din struguri	M.D.- AGRICOLA S.R.L.			1
Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate	PREMIUM S.R.L			1
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun	FLORIN-ADI- CLAU S.R.L.			6
	DANMIRA S.R.L.
	ADEFLOR NELY STOICAN S.R.L.
	ROZMAR S.R.L.
	ENCEA AMELS EXPRESS S.R.L.
	GAB SILV ALIMENTAR S.R.L.
Fabricarea produselor de morărit	LUPU LUPU S.R.L.			1
Fabricarea biscuiților și pișcoturilor, fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie	PATIS-BUCUR S.R.L.			1
Comerț cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate	MĂDĂ ȘI GEORGI C.M. S.R.L.			1
Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate	MEDIVET VERGINIA S.R.L.			1
Captarea și distribuirea apei	UTILSERV IANCA S.R.L.			1

 … 4.1.2.Factorii interesațiRezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel: + 
Tabel 20 Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată.

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Autoritatea centrală pentru protecția mediului, în domeniul apelor și pădurilor	Protecția mediului, Managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor
2.	Agenția pentru Protecția Mediului Olt	Autoritatea competentă pentru protecția mediului	Protecția mediului
3.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Autoritatea competentă pentru managementul ariilor naturale protejate	Protecția mediului
4.	Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Olt	Instituție publică	Protecția mediului
5.	Consiliul Județean Olt	Administrația publică județeană	Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural Conservarea capitalului natural
6.	Consiliul Local Ianca	Autoritate publică	Dezvoltarea socio- economică fără efecte negative asupra capitalului natural
7.	Instituții școlare din Ianca	Instituție publică	Educație
8.	Comunitățile locale ce se găsesc pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate vizate	Comunitatea locală	Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin.
9.	Direcția pentru Agricultură a Județului Olt	Instituție publică	Agricultură
10.	Organizații non- guvernamentale de conservare a naturii	ONG	Conservarea naturii
11	Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)	Instituție publică	Exploatează, administrează, întreține și repară amenajările de îmbunătățiri funciare din domeniul public sau privat al statului, declarate de utilitate publică.

 + 
Tabel 21 Analiza factorilor interesați I

Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoștințe		Atitudini		Practici
			Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei naturale protejate, Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare, Acțiuni de administrare a luciului de apă	Pozitiv	Asigurarea respectării prevederilor Planului de management, Asigurarea respectării indicilor de calitate pentru ape/ administrarea fondului forestier
2.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Managementul ariilor naturale protejate,	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile, inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare	Pozitiv	Implementează planul de management
3.	Consiliul Județean Olt	Administrație	Mediu	Interes și informații minimale	Neutru	Interes șiinformațiiminimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
4.	Administrația Publică Locală Ianca	Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes șiinformațiiminimale	Neutru	Necesită suport și îndrumare
5.	Agenția pentru Protecția Mediului Olt	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mare	Cunoa ște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare și ecologizare	Pozitiv	Analiza riguroasă pentru acordare actelor de reglementare – avize/acorduri/a utorizații
6.	Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Olt	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mediu	Cunoaște limitele sitului, speciile (inclusiv habitatele aferente acestora) pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de control	Pozitiv	Controlează existența actelor de reglementare și respectarea acestora
7.	Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Olt	Agricultură	Mediu	Interes și informații medii despre situl Natura 2000	Pozitiv	Interesați de domeniul protecției mediului	Mediu	Asigurarea respectării prevederilor planului de management
8.	Comunitățile locale din interiorul vecinătatea sitului	-	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Castaniicomestibili sunt văzuți ca simbol al comunitatii locale	Neutru	Nu sunt obișnuiți cu respectarea condițiilor generate de existența sitului Natura 2000
9.	Unități școlare din proximitatea ariei protejate	Educație	Mediu	Cunoștințe despre specii și habitate (profesori științele naturii)	Favorabilă	Interes pentru ore parctice și activități aplicative	Pozitiv	Activități ocazionale de protecția mediului, interes pentru parteneriate pe problematica de mediu
10.	Societățicomerciale din proximitatea ariei protejate	Economic	Mediu	Interes și informații minimale	Favorabil	mai ales pentru turism	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ

 + 
Tabel 22 Analiza factorilor interesați II

Categorii de factori interesați	Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată	Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare	Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme	Importanță
Autorități de mediu, de reglementare și control activități
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Implementarea politicilor de mediu la nivel național, Implementarea politicilor specifice domeniilor apelor și pădurilor la nivel național	Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejate cu scopul accesării diverselor programe de finanțare	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația de mediuReglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria naturală protejată – ape, fond forestier, resurse cinegetice și altele asemenea.	Ridicată
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Implementează planurile de management, responsabilitate de realizare a managementului ariilor naturale protejate	Administratorul ariei naturale protejate	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația privind conservarea naturii	Ridicată
Agenția pentru Protecția Mediului Olt	Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiiloi legate de problemele de mediu din aria protejată	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare cu factorii interesati	Nu au fost identificate	Ridicată
Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Olt	Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfașoară în vecinătatea și în ariaprotejată	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria protejată și care implică colaborare	Comunicarea și cooperare pozitive	Ridicată
Consiliul Județean Olt	Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și socială la nivelul județului, ce pot avea un impact asupra ariei protejate, emite certificate de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate în aria protejată și în vecinătatea acesteia	Politicile și investițiile planificate de Consiliile Județene pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei protejate, reducerea impacturilor negative – de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor	Investițiile în dezvoltarea economică și promovarea turismului	Ridicată
Administrație publică locală
Administrația Publică Locală – Ianca	Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrativ teritoriale, asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative – modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activităților economice și altele asemenea	Deține terenuri in interiorul sitului. Atitudine transparentă și disponibilitate de sprijin.	Necesita indrumare pentru adoptarea de masuri specifice		Ridicată
Agenți economici
Firme/agenți economici cu activități pe teritoriul parcului și în vecinătatea acestuia (societati agricole)	Posibili parteneri și susținător ai unor activități în folosul ariei protejate	Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariei protejate	Interes pentru promovarea turistică a ariei naturale protejate		Scăzută
Comunități locale
Comunitățile locale din intentiorul sau vecinătatea sitului	își desfașoară existența, inclusiv prin locuire și activități specifice în interiorul și proximitatea ariei protejate	Colaborează cu instituția responsabilă de managementul ariei protejată, indicând probelemele cu care se confruntă în aria protejată	Unele dintre activitățile desfașurate în aria protejată au impact negativ		Mare
Instituții de educație și cercetare
Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei protejate	Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea aria protejată	Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung	Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare		Ridicată

 …  … 4.2.Utilizarea terenuluiSitul se afla în bioregiunea continentală și cuprinde terenuri cu soluri nisipoase din sudul câmpiei Române. În zona nordică a sitului acestea sunt utilizate în scop agricol în timp ce în sud sunt utilizate preponderent ca pășuni.Cea mai mare parte din suprafața ariei naturale protejate este ocupată de pășuni secundare -77,11% și păduri de foioase 12,23% (zona împădurită ce acoperă, integral, malul vestic al canalului de irigații și, parțial, malul estic al acestuia). Se regăsesc aici două alte clase de utilizare a terenurilor și anume terenuri arabile neirigate 5,4% și cursuri de apă 5,2%. Se remarcă însă o anumită dinamică în utilizarea terenurilor în condițile în care exploatarea agricolă a terenurilor existente tinde să acopere și zonele care, în mod tradițional, erau utilizate ca pășuni secundare.Este vorba despre canalul de irigații (Canalul Zero) ce face legătura dintre Dăbuleni și Dunăre și terenurile situate la est de acesta.Harta utilizării terenurilor poate fi consultată în Anexa 11.2.14. + 
Tabel 23 Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr.ctr.	Clasa CLC	Suprafață totală ocupată [ha]	Ponderea din suprafața sitului [%]
1.	211 – Terenuri arabile neirigate	53,71	5,44
2.	231 – Pășuni secundare	760,98	77,11
3.	311 – Păduri de foioase	120,64	12,23
4.	511 – Cursuri de apă	51,50	5,22
TOTAL		986,83	100

Cea mai importantă activitate economică este agricultura, realizată pe întreaga suprafață a terenurilor arabile din interiorul sitului urmată de pășunat și pescuit.

Cultivarea plantelor cerealiere
Localizarea activității	Pe întreaga suprafață arabilă din interiorul ariei naturale protejate
Statut/Importanțăeconomică	Activitatea este importantă la nivelul economiei locale. Se realizează mecanizat incluzând monoculturi dar și utilizarea de substanțe pentru combaterea dăunătorilor/buruienilor.
Tendințe evolutive	Creștere.
Durata	Permanentă (mai puțin iarna)
Pășunat
Localizarea activității	Pe suprafața islazurilor
Statut/Importanță economică	Activitatea prezintă o însemnătate economică relativ redusă. Se estimează un număr de cca 300 ovine in cele 3 stâne identificate în teren.
Tendințe evolutive	Stagnare.
Durata	Permanentă (cu tendințe de scădere iarna)
Pescuit
Localizarea activității	Pe malurile canalului de irigații, în special pe malul vestic (întreaga lungime) și jumătatea nordică a malului estic.
Statut/Importanță economică	Activitatea prezintă o însemnătate economică relativ redusă. Se realizează individual, la undiță fiind asociată cu activități de relaxare.
Tendințe evolutive	Stagnare.
Durata	Permanentă
Aruncarea deșeurilor în natură
Localizarea activității	Pe malurile canalului de irigații, în special pe malul vestic (întreaga lungime) și jumătatea nordică a malului estic. Este o rezultantă a activităților de pescuit și picnic și implică abandonarea de conserve, sticle, pungi etc..
Statut/Importanță economică	Nu este cazul
Tendințe evolutive	Stagnare.
Durata	Permanentă

 … 4.3.Situația juridică a terenurilorCe mai mare parte din aria naturală protejată este proprietate publică (peste 99%). Proprietatea privată este instituită mai ales la nivelul terenurilor agricole și a apărut relativ recent în această zonă ca urmare a utilizării terenurilor deținute de Consiliul Local Ianca pentru despăgubirea / punerea în posesie a persoanelor care nu au putut fi puse în posesie pe terenurile deținute istoric. Proprietarii privați sunt relativ puțini, dețin suprafețe relativ mici și au terenurile date în arendă la ferma agricolă.Din punct de vedere juridic terenurile din interiorul ariei naturale protejate sunt, în cea mai mare parte, proprietate publică, parte aparținând statului (terenurile arabile), parte consiliului local Ianca (islazuri ce mărginesc canalul de irigații) și parte ANIF – Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (canalul de irigații). Proprietățile private acoperă o mică parte din terenurile arabile, majoritatea fiind concesionate către Agronova pentru exploatare aghicolă.În ceea ce privește situația juridică a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate, se remarcă preponderența terenurilor aflate în proprietate publică a statului și a consiliului local Ianca, proprietatea privată a fost instituită aici doar ca urmare a proceselor de retrocedare a terenurilor pentru persoanele care nu au putut fi puse în posesie pe amplasamentele originale.Harta juridică a terenului se regăsește în Anexa 11.2.15 + 
Tabel 24 Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate

Domeniu		Procent din suprafața ANP [%]
DomeniulPublic	Domeniul public al statului (DS)	50
	Domeniul privat al statului (DPS)	-
	Domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT)	48
	Domeniul privat al unităților administrativ- teritoriale (DPT)
	Total domeniul public (DP)	98
ProprietatePrivată	proprietatea privată a persoanelor fizice (PF)	-
	proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ)	-
	Total proprietate privată (PP)	2
Proprietatenecunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX)	0

 … 4.4.Administratori, gestionari și utilizatoriAdministrarea și gestionarea terenurilor din interiorul ariei naturale protejate este asigurată de un număr relativ mic de factori interesați. Cel mai important este SC Agronova care are în administrare o parte semnificativă din terenurile agricole situate în interiorul ariei naturale protejate gestionînd aici principala activitate economică cu impact direct asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor. Canalul de irigații, principala sursă a biodiversității, se află în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare în timp ce întreg situl se află, ca fond de vânătoare, în administrarea AJVPS Olt. + 
Tabel 25 Informații privind administratorii/gestionarii

Nr.	Administrator/Gestionar	PerioadaAdm/Gest	Suprafață totală [ha]	Detalii
1.	SC AGRONOVA	Variabilă în funcție de fiecare lot	-	Terenurile arabile aflate în proprietatea statului sau a persoanelor fizice.
2.	Consiliul Local Ianca	nelimitată		Islazuri ce mărginesc malul estic al canalului.
3.	ANIF – Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare	nelimitată	-	Canalul de irigații.
4.	Ocolul Silvic Corabia	nelimitat		Perdeaua forestieră Străjuiește canalul de irigații.
5.	AJVPS Olt	neidentificat	986,8	Administrarea fondului de vânătoare.

 … 4.5.Infrastructură și construcțiiCe mai mare parte a construcțiilor identificate la nivelul ariei naturale protejate este formată din construcții temporare, de uz agricol. Există totuși o serie de obiective cu rol permanent favorizate de dezvoltarea fermelor agricole (anexe ale fermelor agricole) și administrarea canalului de irigații.La nivelul sitului au fost identificate trei construcții cu utilizare agricolă și niciuna cu destinație de locuit. Două dintre construcții sunt plasate pe malul estic al canalului, una, cea nordică fiind compusă din construcții provizorii pentru animale (țarcuri, șoproane, spații de depozitare pentru furaje/baloți). A doua construcție, situată la mijlocul canalului este formată din anexe alăturate stației de pompare a apei. Este vorba, de asemenea de construcții cu destinație agricolă (pentru creșterea animalelor) și o construcție cu rol de locuire temporară. A treia construcție identificată este la limita estică a sitului și reprezintă o fermă agricolă (solozuri).Harta privind perimetrul construit al localităților și harta construcțiilor din cadrul ariei protejate pot fi consultate în Anexele 11.2.17 și 11.2.18. + 
Tabel 26 Tipuri de construcții

Nr.	Județ	Localitate	Tip construcție	Număr Total
1	Olt	Ianca	Agricolă – fermă ovine cu anexe specifice (țarcuri, șoproane)	6
2			Edilitară – Pompe de apă	1
3			Temporară – construcție tip canton forestier pe malul vestic al canalului	1
4			Fermă agricolă – silozuri și alte anexe	1

Potrivit datelor furnizate de APM Olt, la nivelul ariei naturale protejate nu au fost înregistrate solicitări de avize pentru construcții în interiorul ariei naturale protejate.În ceea ce privește infrastructura de transport, se remarcă o rețea de drumuri destinate utilizării agricole, drumuri ce străbat situl de-a lungul canalului dar și terenurile situate la est de acesta.Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate poate fi consultată în Anexa 11.2.16. + 
Tabel 27 Locuințe existente în anul 2021, grupate pe localități

Nr.	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2017	2021
1	Olt	Ianca	0	0

 + 
Tabel 28 Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de construcții	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2017	2021
-	Olt	Ianca	0	0

 … 4.6.Patrimoniu culturalLa nivelul comunei Ianca figurează trei obiective înscrise în patromoniul național. Toate cele trei obiective de patrimoniu sunt biserici construite în secolul XIX, toate aplasate în afara ariei naturale protejate.Niciunul din aceste obiective nu este localizat în interiorul ariei naturale protejate.Prin dimensiunile sale dar și prin localizare, aria naturală protejată are un potențial turistic scăzut în condițiile în care, în afară de obiectivele de partimoniu (toate de însemnătate județeană) nu există alte obiective cu valoare turistică.Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național nu a fost realizată, întrucât nu este cazul în această situație. … 

4.7.Obiective turisticeSitul Natura 2000 Dăbuleni – Potelu are un relief caracteristic pentru zona situata în sudul Câmpiei Române, relieful din regiune este format din câmpii și lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se găsesc suprafețe cu aspect neted de coline care urcă până la extremitatea nordică a teritoriului. În zona nordică a sitului terenurile cu soluri nisipoase sunt utilizate în scop agricol, în timp ce în sud sunt utilizate preponderent ca pășuni. Cea mai mare atracție din perspectiva peisajului este canalul de irigații (numit Canalul Zero). De altfel, acesta este și principala atracție pentru turismul de weekend și pescuit.Singurul obiectiv turistic este chiar canalul de irigații – Canalul Zero – care reprezintă punctul de interes pentru turismul de weekend combinat, aproape în totdeauna cu pescuitul.Turismul este o activitate economică inexistentă la nivelul comunei Ianca în condițile în care, aici nu există unități de cazare (potrivit registrului unităților de cazare acreditate – 2021). Se poate vorbi totuși de turism de weekend practicat mai ales de membrii comunităților locale și de rude venite în vizită, fără ca această activitate să fie una intensă.Activitățile turistice combină de regulă pescuitul la undiță cu relaxarea și se realizează preponderent pe întreg malul vestic al canalului și în jumătatea nordică a malului estic.Adesea, aceste activități au ca rezultat deșeuri (cutii de conserve, sticle, pungi etc.) care pot fi întâlnite pe malurile canalului de irigații (preponderent pe malul vestic), fără însă a fi în cantități semnificative. Este necesară implementarea unor măsuri de informare și conștinetizare a acestor turiști cu privire la existența sitului Natura 2000 și a necesității de a adopta un comportament prietenos cu mediul.Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere nu a fost realizată, întrucât nu este cazul în această situație. …  … 5.ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1.Lista activităților cu potențial impact5.1.1.Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate + 
Tabel 29 (A) A02.01 Agricultura intensivă

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	A02.01 Agricultura intensivă
A.2	Detalii	Elemente expuse: pajiștile cu vegetație joasă psamofilă utilizate de specia Spermophilus citellus din vecinătatea nordică și sudică a sitului;Context: Agricultura este principalul factor declanșator al unor impacturi antropice severe în lunca inundabilă a Dunării, care au condus la distrugerea ireversibilă a unor ecosisteme acvatice cu valoare ecologică ridicată. Situl este actualmente situat în incinta îndiguită Dăbuleni Corabia, care a fost realizată prin desecarea lacului Potelu, o suprafață de aproximativ 14.450 ha, între anii 1965 – 1966, având drept consecință modificarea totală a orografiei și hidrografiei zonei de luncă. In urma analizei datelor din evidența APIA – LPIS referitoare la acordarea subvențiilor prin schemă de plată unică pe suprafață pentru anii 2018-2019, se confirmă faptul că peste 95% din suprafața sitului nu este cultivată, fiind utilizată în comun, islaz comunal, sau individual ca pajiște permanentă. Totuși în imediata proximitate a sitului există terenuri agricole cu suprafețe semnificative, unde solul existent permite cultivarea intensivă a porumbului, soiei, plantelor de nutreț, grâului de toamnă și florii soarelui. Respectivele terenuri contribuie la fragmentarea habitatelor naturale de pajiști cu vegetație joasă, psamofilă. Terenurile agricole din proximitatea sitului, situate pe malul stâng al Canalului C0 sunt atât terenuri private, cât și terenuri agricole date în concesiune de către Agenția Domeniilor Statului. Dintre cele 9 ferme și/ sau firme cu profil agricol din Ianca, se evidențiază Agronova SRL din Brașov, care a preluat în arendă și/sau concesiune o mare parte din terenurile agricole care se află pe locul fostului lac Potelu și practică o agricultură intensivă, specializată în cultivarea cerealelor și plantelor tehnice. In sezoanele de semănare și recoltare, utilajele agricole și TIR-urile care transportă recolta generează praf, zgomot și vibrații care deranjează coloniile de popândăi. De asemenea, sau observat în sit resturi de plasă de propilenă utilizată pentru balotarea plantelor furajere; acest fenomen a fost abordat în legătură cu această presiune și nu cu factorul de impact antropic E03.01 constând în deversări/ evacuări de deșeuri provenite din zone rezidențiale și agrement. Intensitate: Medie (M)Localizare: Impactul activității de cultivare a terenurilor agricole se manifestă la o distanță de minim 300 m față de limita respectivelor parcele agricole, situate în proximitatea nordică a sitului, dar și între cele două trupuri sudice ale sitului. Zona de impact a activităților agricole aferente diferitelor tipuri de culturi intensive menționate mai sus nu se extinde mai la vest față de digul de apărare împotriva inundațiilor care este dispus în paralel cu canalul principal de desecare C0, la o distanță de 150-180 m de malul stâmg al acestuia.Caracter: sezonier/ Procent din suprafața sitului afectată Degradare determinată de impact: perturbarea populației de Spermophilus citellus în proximitatea sitului

 + 
Tabel 30 (A) A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
A.2	Detalii	Elemente expuse: Habitatele de pajiște cu vegetație psamofilă, specia Spermophilus citellus.Context: In partea sudică a corpului principal al ariei naturale protejate, se află o suprafață de aproximativ 12,5 ha, al cărei categorii de folosință s-a modificat din pajiște în teren agricol, probabil în ultimii 10 ani. Conform evidențelor APIA a fost cultivată cu floarea soarelui și plante de nutreț între anii 2016-2018.Intensitate: Medie (M)Localizare: Parcela agricolă din sudul corpului principal al sitului. Caracter: permanent, cu intensificări sezoniere/ Procent: <15 % Influență: negativăDegradare determinată de impact: degradarea și restrângerea habitatului speciei Spermophilus citellus

 + 
Tabel 31 (A) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere.
A.1	Presiuneactuală	A04.01 Pășunatul intensiv
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, care se regăsește în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE și habitatul 92A0.Context: din punct de vedere al tipului de utilizare a terenului o mare parte din suprafața sitului 986.4 ha este reprezentată de pășuni utilizate pentru pășunat neorganizat, fără amenajamente pastorale. Pășunatul caprelor și oilor practicat într-un regim ne-intensiv este benefic pentru a asigura un habitat favorabil speciei, deoarece limitează înălțimea vegetației ierboase. Specia este strâns legată de prezența pajiștilor cu vegetație ierboasă scurtă. Pășunatul sau cosirea adecvată a habitatelor de popândău susține diversitatea surselor de hrană prin menținerea heterogenității vegetației. Pe de altă parte însă, prin concentrarea excesivă a unui număr mare de ovine și sau caprine, se favorizează degradarea totală a covorului vegetal și a structurii solului; așa cum se menționează și în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, vegetația prezentă în sit este suficient de sensibilă, datorită gradului de fertilitate redus al solurilor de aici-psamosoluri (soluri cu textură nisipoasă și conținut organic redus). Pentru respectivele pajiști, care aparțin de UAT Ianca, nu a fost confirmată existența amenajamentelor pastorale. Conform Registrului Agricol/ Primăriei Comunei Ianca, la nivelul UATului existau în anul 2019 un număr de 2200 capete de caprine și 2100 de ovine. In cuprinsul sitului există un număr de 5 stâne, alte două fiind situate în proximitatea acestuia.Conform unor estimări realizate de ACBD – Asociația pentru Conservarea Biodiversității, puii și sub-adulții pot fi expuși la atacul câinilor de stână nesupravegheați. In plus, una dintre stâne, fiind situată în apropierea malurilor principalului corp de apă – canalul C0 reprezintă o sursă de poluare a apei cu materie organică. Există o stână și pe malul drept al canalului C0, acesta servind ca sursă de adăpare pentru caprinele și ovinele adăpostite în respectiva stână; prin tranzitarea frecventă către sursa de apă, turmele de ovine și caprine contribuie la degradarea vegetației asociate habitatului 92A0.Intensitate: Ridicată (R)Localizare: peste 85% din suprafața sitului Natura 2000 constă în pășuni comunale sau utilizate individual, acestea constau în fitocenoze adaptate la solul nisipos și s-au format prin colonizarea suprafețelor care au fost desecate între anii 1967-1973 și incluse în sistemul hidroameliorativ Ianca- Potelu-Dăbuleni. In interiorul sitului se află 5 stâne, toate pe partea stângă a canalului principal C0, iar în vecinătatea sitului se află încă 2 stâne, dintre care una pe malul drept al canalului C0, cu influență asupra arealului habitatului 9A20.Caracter: cvasi- permanent / Procent: > 95 % / Influență: pozitivă sau negativă în funcție de elaborarea și respectare unor amenajamente pastorale care să limiteze încărcătura/ numărul de animale care pot paște pe unitatea de suprafața de pășune.Degradare determinată de impact:– alterarea habitatelor de pajiști cu vegetație de înălțime redusă favorabile speciei.– perturbarea coloniilor de Spermophilus citellus– degradarea vegetației asociate cu habitatul 9A20 și a lăstarilor de Salix.

 + 
Tabel 32 (A) B02.01.02 Replantarea pădurii cu arbori ne-nativi

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	B02.01 Replantarea pădurii cu arbori nenativi
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatul 92A0 Zăvoaie de Salix alba și Populus alba Context: Fitocenoza specifică respectivului habitat a ocupat treptat, în ultimii 50 de ani de la lucrările de desecare ale fostului lac Potelu, marginile canalului principal C0, iar în paralel s-a constituit fondul forestier prin plantare de plopi euroamericani și specii alohtone. Terenurile împădurite din sit, aparțin de Unitatea de Producție V Ianca din cadrul Ocolului Silvic Corabia- Direcția Silvică Olt, iar la nivel de unități amenajistice/ sub-parcele, situația se prezintă după cum urmează: în dreapta canalului C0 se suprapun parțial sau total subparcelele 74, 75, 76, 77, 78, 80, 81, 82, 83, iar în stânga acestuia se întinde subparcela 112. Dincolo de limita estică a sitului se află un număr de 8 alte sub-parcele, dar vârsta acestora denotă faptul că nu pot fi considerate o presiune propriu-zisă de dată recentă, care a contribuit la restrângerea arealului ocupat de vegetația scurtă psamofilă/ pajiști.În cursul deplasărilor de pe teren, s-a constatat fapt că au fost plantate specii diverse, majoritatea alogene: plop euramerican (Populus x. Euramericana), sau chiar invazive: culturi de gladiță (Gleditsia triacanthos), oțetar (Ailanthus altissima) și sălcioara (Elaeagnus angustifolia). Suprafața ocupată de specii din habitatele naturale specifice pădurilor din lunca Dunării (salcie alba, dud, plopi autohtoni) este redusă comparativ cu arboretele din specii alohtone. Și în extremitatea estică a sitului la limita cu UAT Grojdibodu există un trup de pădure (parcelele silvice 66-73), care constituie un obstacol natural pentru extinderea habitatului favorabil populației de popândău, în care sunt plantate și specii alogene, dar existența acestuia nu echivalează cu o presiune propriu- zisă pentru specie.Intensitate: Ridicată (R)Localizare: în interiorul și în proximitatea sitului pe ambele maluri ale canalului C0, în conformitate cu amenajamentul silvic al UP V Ianca din cadrul Ocolului Silvic Corabia.Caracter: permanent / Procent: =10% / Influență: negativeDegradare determinate de impact:-speciile de plante, în special cele invasive sunt cele care intră în relații de competiție interspecifică cu speciile caracteristice habitatului natural 92A0, conducând la restrângerea arealului pe termen mediu și lung.

 + 
Tabel 33 (A) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 92A0 Context: Din drumul național DN 54 A Corabia Bechet se desprinde pe malul drept al canalului C0 drumul principal de întreținere al sistemului hidrotehnic local; înainte de a ajunge la digul principal Corabia- Potelu, drumul respectiv străbate situl ROSCI0372 pe o lungime de 6,4 km; pe acest drum circulă atât angajați ai OUAI (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații) Ianca, cât și localnici care dețin terenuri agricole în zonă sau se deplasează spre Dunăre pentru pescuit de agrement și petrecerea timpului liber. De asemenea, trupul principal al sitului este străbătut de o rețea de drumuri de exploatație agricolă care asigură accesul diverselor mijloace de transport și utilaje folosite de proprietarii terenurilor agricole, a stânelor și angajații firmei care au preluat în concesiune o mare parte a terenurilor agricole de pe malul stâng al canalului C0.Drumurile respective reprezintă astfel o sursă de praf și vibrații pentru populația de popândăi, cale de dispersie pentru plantele invazive și o barieră fizică pentru extinderea naturală a habitatelor de păduri aluviale. Intensitate: Medie (M)Localizare: pentru delimitarea ariei de manifestare a presiunii s-a luat în considerare o distanță (zonă tampon) de 30 m de o parte și de cealaltă a drumurilor menționate mai sus.Caracter: accidental / Procent: <20% / Influență: negativă Degradare determinată de impact:– perturbarea coloniilor de Spermophilus citellus, mortalitate accidentală a unor indivizi în special juvenili.

 + 
Tabel 34 (A) E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse)
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellusContext: datorită continuității activității de creștere a ovinelor și caprinelor și a disponibilității islazurilor la distanțe relativ mari față de perimetrul construit al așezărilor Potelu și Dăbuleni, stânele din interiorul sitului s-au dezvoltat și includ un număr de 2-5 construcții fiecare, respectivele clădiri fiind transformate în gospodării cu regim cvasi-permanent de utilizare/ locuire.Intensitate: Medie (M)Localizare: presiunea este dispusă sub forma unui număr de 8 trupuri / enclave de intravilan situate în extravilanul UAT Ianca.Caracter: cvasi-permanent / Intensitate: medie / Procent: <1% /Influență: negativăDegradare determinată de impact:– sursă de zgomot, vibrații și prădătorism de către animale domestice (câini, pisici) pentru populația de popândău

 + 
Tabel 35 (A) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 92A0 Context: situl se află la distanțe mai mari de 2 km față de intravilanul satului Potelu – UAT Ianca, dar totuși se poate constata existența unor evacuări ilegale de deșeuri solide din gospodării în vecinătatea nordică a sitului în apropierea drumurilor de exploatație agricolă, deșeurile fiind probabil transportate cu autovehicule sau căruțe. În ceea ce privește deșeurile din ambalaje, acestea sunt prezente cu frecvență medie spre ridicată tot în vecinătatea drumurilor de exploatație agricolă, pe malurile canalului C0, unde se practică pescuitul de agrement și petrecerea timpului liber de către locuitorii orașului Dăbuleni și a satului Potelu. Au fost inventariate în principal sticle PET, cutii de conserve și pungi de plastic. Intensitate: Ridicată (R)Localizare: principalul factor care explică prezența și localizarea deșeurilor solide în cuprinsul sitului constă în rețeaua de drumuri, prezentată anterior și în secundar proximitatea canalului C0, unde se desfășoară de către localnici activități de pescuit de agrement și recreere în natură.Caracter: accidental / Intensitate: mare / Procent: <1% / Influență: negativăDegradare determinată de impact:– distrugerea solului și a vegetației prin acoperire cu deșeuri– mortalitate prin ingerarea de substanțe toxice sau imobilizare în diverse deșeuri

 + 
Tabel 36 (A) G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	G01.08- Alte activități sportive și recreative în aer liber (presiune care se manifestă în conexiune cu F02.03 Pescuit de agrement E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere)
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatul 92A0Context: în cursul sezonului cald, localnicii practică pescuitul de agrement și petrecerea timpului liber pe marginea canalului C0 sau tranzitează drumul principal pentru a pescui pe malul Dunării. In urma lor rămân deșeuri de ambalaje -în principal sticle PET.Intensitate: Medie (M)Localizare: Luciul de apă/ suprafața canalului C0 (lățime medie 45-50m) – în special în apropierea stăvilarului de lângă Dunăre și malurile acestuia pe o distanță de 10-30 m.Caracter: sezonier -vara / Procent: ≈ 2 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact: degradarea habitatelor acvatice, a subarboretului habitatului 92A0 și creșterea cantității de deșeuri nebiodegradabile, care ajung să fie îngropate în sol.

 + 
Tabel 37 (A) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatele acvatice din sitContext: având în vedere faptul că cea mai mare parte din suprafețele care au fost desecate/ convertite din fosta baltă/ corp de apă Potelu, situate la nord de situl Natura 2000 este cultivată în regim intensiv, fertilizanții utilizați în exces ajung în pânza freatică și ulterior în canalul C0 și în canalele colectoare secundare, unde alimentează procesul de înflorire a unor specii de fitoplancton și alge pluricelulare, în special a celor din genul Spirogyra. Conform sistemului de sancțiuni administrative pentru ecocondiționalitate aplicabil schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, aprobat și modificat prin OM nr. 1416/2018, fermele care nu au studiu agrochimic pentru elaborarea planului de fertilizare a culturilor agricole, trebuie să nu depășească cantitatea maximă de îngrășăminte minerale cu azot, substanță activă, care poate fi aplicată pe terenul agricol de 170 kg azot/ha.Intensitate: Medie (M)Localizare: luciul de apă/ și malurile canalului C0 de irigații din sistemul hidroameliorativ Dăbuleni- Ianca-Potelu.Caracter: sezonier -vara / Intensitate: moderată / Procent: ≈ 2 % / Influență: negativeDegradare determinată de impact: alterarea habitatelor acvatice cu instalarea regimului de hipoxie și afectarea lanțurilor trofice.

 + 
Tabel 38 (A) I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	I01 Specii invazive non-native (alogene)
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 92A0 Context: Habitatele forestiere din Sit contin diverse specii alohtone introduse prin plantare: sălcioara, gladita, oțetar. Dintre acestea, oțetarul are capacitatea de a se extinde în afara parcelelor unde a fost plantat. Numeroși arbuști de Amorpha fructicosa se găsesc de-a lungul drumurilor și pe marginea canalelor de desecare; cu prezență punctuală în interiorul sitului apar specii de plante: Robinia pseudoacacia, Xanthium italicum, Erigeron annuus, Elodea canadensis.Intensitate: Medie (M)Localizare: cu prezență punctuală pe malurile canalului C0 și pe marginea drumului de întreținere a acestuia.Caracter: accidental Procent: 30 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact: competiție cu lăstarii speciilor autohtone, urmată de invadarea și degradarea structurală a habitatului 92A0.

 + 
Tabel 39 (A) J01.01 Incendii

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	J01.01 Incendii
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus și habitatul acestuia Context: In proximitatea și în interiorul trupului principal al ariei protejate – aflat la Est de canalul C0, deținătorii de terenuri și stâni de ovine și caprine practică incendierea resturilor vegetale/ a miriștilor după recoltare, și a lânei de oaie, care nu poate fi comercializată în contextual defavorabil al pieței actuale; respectivele practice, contravin normelor de protecție a mediului, OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea 265/2006 cu completările și modificările ulterioare și celor de siguranță la incendiu HG 537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor, dar sunt totuși utilizate de populația locală.Intensitate: Scăzută (S)Localizare: sunt expuse suprafețe relative reduse din interiorul și proximitatea ariei protejate, prin extinderea incendiilor având ca sursă cele 2 tipuri de practice menționate anterior. Au fost semnalate rezultatele unor practice de incendiere a lânii nefolosite și care nu a putu fi comercializată, datorită condițiilor nefavorabile pe piață. Estimarea ariei de manifestare a presiunii a pornit de la respectivele observații.Caracter: accidental/Procent: ≈ 1%/Influență: negativeDegradare determinată de impact:degradarea pe o suprafață limitată a habitatului utilizat de populația popândău și moartea accidental a unor indivizi

 + 
Tabel 40 (A) K03.04 Prădătorism

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	K03.04Prădătorism
A.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellusContext: Prădătorismul strict asociat cu activitatea socio-economică în zonă, se datorează atât câinilor domestici de la stânele/ fermele din interiorul și din vecinătatea sitului, cât și celor vagabonzi/ fără stăpân. În deplasările pe teren, au fost de asemenea semnalate mamifere carnivore: Vulpes vulpes și Canis aureus. Nivelul mediu al acestei presiuni se explică prin numărul relativ mare de stâne, concentrate pe o suprafață limitată în trupul de pe partea estică/ stângă a canalului C0 și a numărului corespunzător de câini folosiți la paza turmelor.Localizare: In cuprinsul trupului principal al sitului de pe partea stângă/ estică a canalului C0, care este accesibil câinilor fără stăpân și celor folosiți pentru paza turmelor.Intensitate: Medie (M)Caracter: cvasi-permanent / Procent: 20 % / Influență: Negativă Degradare determinată de impact:– creșterea ratei de mortalitate în populația locală.

 + 
Tabel 41(A) K04.01 Competiție interspecifică

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiuneactuală	K04.01 Competiție interspecifică
A.2	Detalii	Elemente expuse: habitatul 92A0.Context: In arealele ocupate de fondul forestier din Sit au fost introduse prin plantare o serie de specii arbustive alohtone: sălcioară, gladiță, oțetar. Dintre acestea, oțetarul are capacitatea de a se extinde natural în afara parcelelor unde a fost plantat. Dintre speciile autohtone din habitatele naturale se observa o buna capacitate competitiva a dudului Morus alba. Intensitate: Medie (M)Localizare: zonele de pe marginea canalului C0, care sunt ocupate de vegetație forestieră/ arbustivă.Caracter: permanent / Procent: ±10 % / Influență: negativă Degradare determinată de impact:– modificări în fitocenoza caracteristică habitatului.

 … 5.1.2.Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate + 
Tabel 42 (B) A02.01 Agricultura intensivă

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	A02.01 Agricultura intensivă
B.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellusContext: Luând în considerare sumele care urmează să fie acordate ca subvenții pe suprafață prin APIA în cadrul schemei de plată unice pe suprafață în următorii ani, fermierii din zonă vor beneficia de finanțare pentru crește inputurile, îngrășăminte, utilaje, etc., în cultivarea terenurilor situate în proximitatea nordică și în cea sudică a trupului principal al sitului, de pe partea estică a canalului C0. Se preconizează astfel că agricultura intensivă va continua să reprezinte una din principalele activități cu impact negativ pentru ecosistemele din sit.Intensitate: RidicatăLocalizare: similar presiunii A02.01.Probabilitate: Ridicată Procent din suprafață sitului posibil afectată: <40%Influență: negativă.Degradare determinată de impact:– perturbarea populației de Spermophilus citellus

 + 
Tabel 43 (B) A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	A02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile amenințare corelată din punct de vedere logic cu A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului
B.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellusContext: așa cum s-a menționat anterior există posibilitatea, ca în contextul întârzierii elaborării și aplicării amenajamentelor pastorale din lipsă de fonduri, o parte din terenurile din sit, având actualmente categoria de folosință pășune să fie convertite în teren agricol.Intensitate: MedieLocalizare: în interiorul trupului principal de pe partea stângă/ estică a canalului C0.Probabilitate: Scăzută Procent din suprafață sitului posibil afectată:<80%Influență: negativă.Degradare determinată de impact: restrângerea/ pierderea habitatului speciei

 + 
Tabel 44 (B) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	A04. 01 Pășunatul intensiv
B.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellusContext: Declinul la nivel național a sectorului zootehnic de creștere a ovinelor s-a datorat orientării greșite către producția de lână, dar a fost stopat prin valorificarea laptelui de oaie și capră, respectiv a cărnii de miel. Trebuie luați în considerare factorii externi de piață și subvențiile pentru sectorul zootehnic, care vor determina crescătorii locali, fermierii din UAT Ianca care dețin cele 6 stâne din interiorul sitului și din proximitatea acestora, să își crească efectivele de ovine și caprine. Actualmente, prin sprijinul cuplat zootehnic, SCZ, pentru plățile către crescătorii de oi și/sau capre, APIA acordă o sumă de 17,2 Euro/ cap animal.Intensitate: RidicatăLocalizare: pe toată suprafața trupului principal a sitului de pe partea stângă/ estică a canalului C0, care va continua să fie utilizat ca pășune. Probabilitate: Ridicată Procent din suprafață sitului posibil afectată:<80%Influență: negativă, în special în condițiile întârzierii elaborării și punerii în aplicare a amenajamentelor pastorale.Degradare determinată de impact: restrângerea/ pierderea habitatului speciei

 + 
Tabel 45 (B) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	D01.02 Drumuri, autostrăzi
B.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 92A0Context: Luând în considerare orizontul de timp în viitor de 6 aniprevăzut pentru implementarea planului de management, se estimează că rețeaua de drumuri formată din drumurile de exploatație agricolă și cel de întreținere a canalului vor reprezenta în continuare principalul vector suport pentru intruziunile antropice, constând în surse diverse de zgomot, vibrații, praf, evacuări ilegale de deșeuri solide.Localizare: similar presiunii D01.02Intensitate: MedieProbabilitate: Ridicată Procent din suprafață sitului posibil afectată: <20%Influență: negativă.Degradare determinată de impact: restrângerea/ pierderea habitatuluispeciei,Degradarea habitatului 92A0

 + 
Tabel 46 (B) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement.

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement.
B.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 92A0 Context: Nu se întrevăd îmbunătățiri în practicile localnicilor și în funcționarea serviciilor de colectare a deșeurilor solide la nivelul UAT Ianca, Grojdibodu și Dăbuleni. Se preconizează faptul că vor crește situațiile de transport și depozitare ilegală a deșeurilor provenite din gospodării în canalele de irigații și la marginea drumurilor de exploatare agricolă. Vor continua să se acumuleze cantitățile de deșeuri de ambalaje generate în urma petrecerii timpului liber de către localnici pe malurile canalului C0.Localizare: similar presiunii D01.02, la care se adăugă canalul C0 și malurile acestuia; zona de dispersie a deșeurilor în sit depinde de posibilitatea de transport cu autovehicule sau vehicule tractate de cai și de apropierea de canalul C0.Intensitate: MedieProbabilitate: Ridicată Procent din suprafață sitului posibil afectată: <20%Influență: negativă.Degradare determinată de impact: Degradare determinată de impact:– distrugerea solului și a vegetației prin acoperire cu deșeuri– mortalitate prin ingerarea de substanțe toxice sau imobilizare în diverse deșeuri

 + 
Tabel 47(B) I01. Specii invazive non – native (alogene).

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	I01. Specii invazive non – native (alogene).
B.2	Detalii	Elemente expuse: habitatul 9A20Detalii: Se poate estima că arealul ocupat de Amorpha fructicosa de-a lungul drumului de întreținere a canalului C0 și pe marginea canalelor de desecare se va extinde, iar rețeaua de drumuri de exploatație agricolă va servi în continuare drept cale de împrăștiere a respectivei plante invazive și a altor specii similare.Localizare: similar amenințării I01.Intensitate: MedieProbabilitate: Ridicată Procent din suprafață sitului posibil afectată:<20%Influență: negativă.Degradare determinată de impact: Degradare determinată de impact:– distrugerea solului și a vegetației prin acoperire cu deșeuri– mortalitate prin ingerarea de substanțe toxice sau imobilizare în diverse deșeuri

 + 
Tabel 48 (B) J02.06.01 Captări de apă de suprafață pentru agricultură

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	J02.06.01 Captări de apă de suprafață pentru agricultură
B.2	Detalii	Elemente expuse: habitatul 92A0Context: în cadrul Strategiei naționale de reabilitare și extindere a infrastructurii de irigații din România, se prevede reabilitarea etapizată în perioada 2016 – 2020 a infrastructurii principale de irigații din domeniul public al statului din amenajări de irigații. In cursul anului 2019 au fost eliberate mai multe Certificate de urbanism pentru OUAI Ianca Olt pentru lucrări de reabilitare și modernizare a infrastructurii secundare de irigații. În incinta agricolă Dăbuleni – Potelu, acest lucru poate genera în condițiile unor perioade secetoase de vară, scăderea semnificativă a nivelului apei în Canalul C0, ceea ce va afecta etajele de subarboret și pătura erbacee a habitatului.Localizare: malurile canalului C0 și proximitatea acestora Intensitate: MedieProbabilitate: Medie Procent din suprafață sitului posibil afectată:<20%Influență: negativă.Degradare determinată de impact: afectarea etajului de subarboret și a păturii erbacee a habitatului

 + 
Tabel 49 (B) M01 Schimbarea condițiilor abiotice

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințareviitoare	M01 Schimbarea condițiilor abiotice, tradusă în special prin M01.02 Secetă și lipsa precipitațiilor / M01.03 Inundații și precipitații ridicate
B.2	Detalii	Elemente expuse: specia Spermophilus citellus, habitatul 9A20 Detalii: schimbările climatice constând în variații extreme, pe perioade scurte de timp, a cantității de precipitații reprezintă un factor capabil să afecteze starea vegetației ierboase care constituie habitatul și resursa de hrană a coloniilor de popândău; primele colonii/ familii care vor dispărea în cazul unor inundații de amploare, vor fi cele situate în partea sudică a sitului, mai aproape de Dunăre. De asemenea, episoadele secetoase prelungite vor fi în măsură să determine scăderea nivelului freatic cu afectarea negativă a vegetației ierbacee și subarboretului specifice habitatului 92A0.Localizare: se poate estima că întreaga suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu este vulnerabilă la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme Intensitate: RidicatăProbabilitate: Medie Procent din suprafață sitului posibil afectată: 100%Influență: negativă.Degradare determinată de impact: degradarea calitativă a habitatului speciei, mortalitate ridicată în rândul unor colonii de popândău, prin reducerea biomasei vegetale/ cantității de hrană disponibile, inundarea galeriilor urmată de mortalitate în masă, uscarea subarboretului și a păturii erbacee a habitatului 92A0.

 …  … 5.2.Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1.Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate + 
Tabel 50 (C) A02.01 Agricultura intensivă

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A02.01 Agricultura intensivă
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Impactul activității de cultivare a terenurilor agricole se manifestă la o distanță de minim 300 m față de limita respectivelor parcele agricole, situate în proximitatea nordică a sitului, dar și între cele două trupuri sudice ale sitului
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Chiar si la 5 decenii distanta de anii 1960 agricultura continua să fie principalul factor de impact antropic în zonă, în principal datorită practicării unei forme de agricultură intensive, caracterizată prin cantități ridicate de îngrășăminte chimice și pesticide folosite pe unitatea de suprafață și prin folosirea utilajelor agricole de gabarit mare, generatoare de zgomot și vibrații. In anii 1960, ecosistemele de zonă umedă specifice Luncii Dunării cum este și cazul fostei zone umede Potelu au fost grav distruse, pentru a crește suprafețele de teren agricol la nivel național.

 + 
Tabel 51 (C) A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A02.03 – înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	In partea sudică a corpului principal al ariei naturale protejate, se află o suprafață de aproximativ 12,5 ha,
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Categoria de folosință a respectivei parcele s-a modificat din pajiște în teren agricol, probabil în ultimii 10 ani, fiind cultivată, conform evidențelor APIA cu floarea soarelui și plante de nutreț.

 + 
Tabel 52 (C) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A04.01 Pășunatul intensiv
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Peste 85% din suprafața sitului Natura 2000 constă în pășuni comunale sau utilizate indiviual – trupul principal al ariei naturale protejate situat pe partea stângă/ estică a canalului C0.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Deși pășunatul extensiv poate juca un rol pozitiv, în menținerea vegetației ierboase scurte de înălțime maximă 2030 cm – cerința ecologică principală de habitat pentru popândău, prin concentrarea excesivă a unui număr mare de ovine și sau caprine, se favorizează degradarea totală a covorului vegetal și a structurii solului. Vegetația psamofilă este vulnerabilă la supra-pășunat, iar pentru respectivele pajiști, care aparțin de UAT Ianca, nu au fost realizate amenajamente pastorale.

 + 
Tabel 53 (C) B02.01 Replantarea pădurii cu arbori nenativi

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	B02.01 Replantarea pădurii cu arbori nenativi
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	In interiorul și în proximitatea sitului pe ambele maluri ale canalului C0, în conformitate cu amenajamentul silvic al UP V Ianca din cadrul Ocolului Silvic Corabia.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Ridicată (R)
C.4	Detalii	Suprafața ocupată de specii din habitatele naturale specifice pădurilor din lunca Dunării (salcie alba, dud, plopi autohtoni) este redusă comparativ cu arboretele din specii alohtone.

 + 
Tabel 54 (C) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Pentru delimitarea ariei de manifestare a presiunii s-a luat în considerare o distanță (zonă tampon) de 30 m de o parte și de cealaltă a drumurilor menționate mai sus
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Drumul de întreținere a canalului C0 și rețeaua de drumuri de exploatație agricolă reprezintă o barieră fizică pentru extinderea habitatului 92A0 și o sursă de perturbare, zgomot, vibrații, praf, pentru populația locală de popândău.

 + 
Tabel 55 (C) E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse)

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse)
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Un număr de 8 enclave de intravilan situate în extravilanul UAT Ianca, formate în jurul unor grupuri de construcții cu caracter permanent folosite ca stâne și ferme.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Stânele din extravilanul UAT Ianca aflate în interiorul sitului și proximitatea sitului s-au dezvoltat prin ridicarea unor construcții/ gospodării având regim cvasi-permanent de utilizare/ locuire.

 + 
Tabel 56(C) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21..
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Prezența deșeurilor solide a fost semnalată în cuprinsul sitului în apropiere de rețeaua de drumuri și în proximitatea canalului C0, unde se desfășoară de către localnici activități de pescuit de agrement și recreere în natură.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (R)
C.4	Detalii	Deși situl se află la distanțe mai mari de 2 km față de intravilanul satului Potelu – UAT Ianca și al orașului Dăbuleni, totuși se semnalează existența unor evacuări ilegale de deșeuri solide din gospodării și aruncarea dezorganizată a deșeurilor de ambalaje de către localnicii, care practică pescuitul de agrement sau se recreează pe malurile canalului C0.

 + 
Tabel 57 (C) G01.08 Alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	G01.08Alte activități sportive și recreative în aer liber
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Luciul de apă/ suprafața canalului C0 (lățime medie 45-50m) – în special în apropierea stăvilarului de lângă Dunăre și malurile acestuia pe o distanță de 10-30 m.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S)
C.4	Detalii	Malurile canalului C0 în special cel drept sunt frecventate de localnici pentru practicarea pescuitului de agrement și petrecerea timpului liber, fapt care conduce la degradarea habitatelor acvatice, a subarboretului habitatului 92A0 – în anumite zone și creșterea cantității de deșeuri nebiodegradabile, care ajung să fie îngropate în sol.

 + 
Tabel 58 (C) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	H01.05Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Luciul de apă/ și malurile canalului C0 de irigații din sistemul hidroameliorativ Dăbuleni- Ianca-Potelu.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Fertilizanții utilizați în exces în cultivarea terenurilor agricole din proximitatea sitului se infiltrează în pânza freatică și ulterior în canalul C0 și în canalele colectoare secundare, unde alimentează procesul de înflorire a unor specii de fitoplancton și alge pluricelulare.

 + 
Tabel 59 (C) I01 Specii invazive non-native (alogene)

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	I01 Specii invazive non-native (alogene)
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Zone de prezență punctuală pe malurile canalului C0 și pe marginea drumului de întreținere a acestuia. Majoritatea parcelelor silvice conțin diverse specii alohtone cu potențial invaziv introduse prin plantare, în special oțetar. Numeroși arbuști de Amorpha fructicosa se găsesc de-a lungul drumurilor și pe marginea canalelor de desecare.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	Plantele invazive semnalate sunt una din cauzele arealului relativ restrâns ocupat de specii arbori autohtoni caracteristici habitatului 9A20.

 + 
Tabel 60 (C) J01.01 Incendii

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	J01.01 Incendii
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Au fost semnalate rezultatele unor practici de incendiere a lânii nefolosite și care nu a putut fi comercializată, datorită condițiilor nefavorabile pe piață. Estimarea ariei de manifestare a presiunii a pornit de la respectivele observații.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Scăzută (S)
C.4	Detalii	In proximitatea și în interiorul trupului principal al ariei protejate – aflat la Est de canalul C0, deținătorii de terenuri și stâne de ovine și caprine practică incendierea resturilor vegetale/ a miriștilor după recoltare, și a lânii de oaie.

 + 
Tabel 61 (C) K03.04 Prădătorism

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	K03.04 Prădătorism
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	In cuprinsul trupului principal al sitului de pe partea stângă/ estică a canalului C0, care este accesibil câinilor fără stăpân și celor folosiți pentru paza turmelor.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Mediu (M)
C.4	Detalii	Nivelul mediu al acestei presiuni se explică prin numărul relativ mare de stâne, concentrate pe o suprafață limitată în trupul de pe partea estică/ stângă a canalului C0 și a numărului corespunzător de câini folosiți la paza turmelor.

 + 
Tabel 62 (C) K04.01 Competiție interspecifică

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	K04.01 Competiție interspecifică
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.21.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Zonele de pe marginea canalului C0, care se află în fond forestier sau care sunt acoperite de vegetație arbustivă.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Medie (M)
C.4	Detalii	In cuprinsul parcelelor silvice din sit și din proximitatea acestuia au fost introduse prin plantare o serie de specii arbustive alohtone: sălcioară, gladiță, oțetar, care intră în competiție cu speciile autohtone, inclusiv cu cele caracteristice habitatului 92A0.

 … 5.2.2.Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate + 
Tabel 63 (D) A02.01 Agricultura intensivă

Cod	Parametru	Descriere
D.1	Amenințareviitoare	A02.01 Agricultura intensivă
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Impactul activității de cultivare intensivă a terenurilor agricole va continua să se manifeste la o distanță de minim 300 m față de limita parcelelor agricole, înregistrate în evidența APIM (LPIS), în trupul principal al sitului de pe partea stângă/ estică a canalului C0 exceptând zona delimitată de digul paralel de apărare împotriva inundațiilor.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Ridicată (R)
D.4	Detalii	Luând în considerare sumele cu care fermierii vor fi subvenționați în cadrul PNDR, se poate estima că vor predomina practicile de cultivare intensive bazate pe aplicarea unor inputuri crescute, îngrășăminte, utilaje, etc., în vederea creșterii producției la hectar, ceea ce va crea surse de disturbare a populației de popândău și de poluare difuză a pânzei freatice și a canalului C0 cu nutrienți-azot și fosfor.

 + 
Tabel 64 (D) A02.03 Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Cod	Parametru	Descriere
D.1	Amenințare viitoare	A02.03 Inlocuirea pășunii cu terenuri arabile
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Trupul principal al ariei naturale protejate de pe partea stângă/ estică a canalului C0.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S)
D.4	Detalii	In situația întârzierii elaborării și aplicării amenajamentelor pastorale, având drept cauză principală lipsa fondurilor, este posibilă, deși într-o mica măsură, să continue conversia pășunilor în terenuri agricole.

 + 
Tabel 65 (D) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere
D.1	Amenințare viitoare	A04.01 Pășunatul intensiv
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	întreaga suprafața a trupului principal a sitului de pe partea stângă/ estică a canalului C0, pentru care categoria actuală de utilizare a terenului este cea de pășune.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Ridicată (R)
D.4	Detalii	Prin politica de subvenționare a sectorului zootehnic din cadrul PNDR – sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru plățile către crescătorii de oi și/sau capre, fermierii din UAT Ianca care dețin cele 6 stâne din interiorul sitului și din proximitatea acestora vor fi încurajați să își crească efectivele de ovine și caprine.

 + 
Tabel 66 (D) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	D01.02 Drumuri, autostrăzi
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Pentru delimitarea ariei de manifestare a presiunii s-a luat în considerare o distanță (zonă tampon) de 25 m de o parte și de cealaltă a drumurilor menționate mai sus
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M)
D.4	Detalii	Se poate estima că traficul utilajelor tehnologice, agricole, a vehiculelor auto și a atelajelor pe drumul de întreținere a canalului C0 și pe cele de exploatație agricolă se va menține și intensifica generând zgomot, vibrații, praf. Drumul de pe marginea dreaptă a Canalului C0 va continua să fie

 + 
Tabel 67 (D) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement.

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement.
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Zona de dispersie a deșeurilor în sit în viitor va fi corelată cu mijloacele de transport (autovehicule sau vehicule tractate de cai) și respectiv de apropierea de canalul C0, care constituie spațiu de agrement și practicare a pescuitului de agrement.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M)
D.4	Detalii	Se poate anticipa cu un grad suficient de mare de certitudine că în următorii 6 ani se vor înmulți atât situațiile de depozitare ilegală a unor deșeurilor provenite din gospodării (în special a celor din construcții și demolări), cât și de generare de deșeuri de ambalaje ca urmare a petrecerii timpului liber sau practicării pescuitului de agrement de către localnici pe malurile canalului C0.

 + 
Tabel 68 – (D) I01. Specii invazive non – native (alogene).

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	I01. Specii invazive non – native (alogene).
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	În jurul zonelor de prezență semnalate pe malurile canalului C0 și pe marginea drumului de întreținere a acestuia, considerând o zonă tampon de 120 m.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M)
D.4	Detalii	Fără acțiuni concrete la nivel local, plantele din speciile invazive vor continua să se răspândească (în special cele din genurile: Amorpha, Ailanthus)

 + 
Tabel 69 (D) J02.06.01 Captări de apă de suprafață pentru agricultură

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	J02.06.01 Captări de apă de suprafață pentru agricultură
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Malurile canalului C0 și proximitatea acestora
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M)
D.4	Detalii	Se prevede dezvoltarea infrastructurii de irigații în cadrul sistemului de irigații Sadova- Corabia și a volumului de apă care va fi extras din / tranzitat prin Canalul C0; în condițiile unor perioade secetoase de vară, nivelul apei în Canalul C0 și al pânzei freatice ar putea scădea semnificativ, afectând negativ etajele de subarboret și pătura erbacee a habitatului de zăvoaie cu Salix și Populus.

 + 
Tabel 70 (D) M01 Schimbarea condițiilor abiotice

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	M01.01 Schimbarea temperaturii, creșterea temperaturii și a extremelor / M01.02 Secete și precipitații reduse
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.22.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Pe întreg cuprinsul sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Medie (M)
D.4	Detalii	Elementele de interes conservativ din situl Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu sunt vulnerabile atât la efectele unor fenomene meteo extreme – inundații și episoade de secetă, a căror magnitudine și frecvență va crește datorită schimbărilor climatice.

 …  … 5.3.Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1.Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Spermophilus citellus + 
Tabel 71 (E) A02.01 Agricultura intensivă

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A02.01 Agricultura intensivă
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea	Impactul este localizat în trupul principal al sitului, de pe partea
	impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	stângă/ estică a sitului.
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	Riridicată
E.5.	Confidențialitate	informații publice
E.6.	Detalii	Agricultura continuă să fie principalul factor de impact antropic în zonă, în principal datorită practicării unei forme de agricultură intensivă, caracterizată prin cantități ridicate de îngrășăminte chimice și pesticide folosite pe unitatea de suprafață și prin folosirea utilajelor de gabarit mare, generatoare de zgomot și vibrații.

 + 
Tabel 72(E) A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A02.03 – înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere]	Impactul este localizat în trupul principal al sitului, de pe partea stângă/ estică a sitului.
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	R Ridicată
E.5.	Confidențialitate	informații publice
E.6.	Detalii	Zona a fost arată, semănată și recoltată

 + 
Tabel 73 (E) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A04.01 Pășunatul intensiv
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilorcauzate de presiunileactuale asupra speciei[geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea impacturilorcauzate de presiunileactuale asupra speciei[descriere]	Pe întreaga suprafață a habitatului speciei din sit.
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	R ridicată pentru cele aflate în sit,
E.5.	Confidențialitate	informații publice
E.6.	Detalii	Pășunatul extensiv are un rol pozitiv, în menținerea vegetației ierboase scurte (de înălțime maximă 20-30 cm) necesara speciei; totuși prin concentrarea excesivă a unui număr mare de ovine și sau caprine, se favorizează degradarea totală a covorului vegetal și a structurii solului. Vegetația psamofilă este vulnerabilă la supra- pășunat, iar pentru respectivele pajiști, care aparțin de UAT Ianca, nu au fost realizate amenajamente pastorale.

 + 
Tabel 74 (E) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate dePresiunile actuale asupra speciei[geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate depresiunile actuale asupra speciei[descriere]	Zona de manifestare a presiunii se extinde la o distanță de 25 m de o parte și de cealaltă a drumurilor de exploatație agricola care formează o rețea neregulata in cuprinsul principalului trup al sitului.
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	M Medie
E.5.	Confidențialitate	informații publice
E.6.	Detalii	Drumurile de exploatație agricolă reprezintă o sursă de praf, zgomot și vibrații pentru populația de popândăi.

 + 
Tabel 75 (E) E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse)

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E01.03 Locuire dispersată (locuințe risipite, disperse)
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie [descriere]	Au fost identificate patru ferme de creștere a animalelor localizate integral pe suprafața sitului, o fermă aflată parțial în sit și încă una aflată în vecinătatea imediată a limitei sitului (sub 150 m).
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	R ridicată
E.5.	Confidențialitate	informații publice
E.6.	Detalii	Au fost identificate în cursul deplasărilor pe teren un număr de 8 nuclee de construcții/ gospodării având regim cvasi-permanent de utilizare/ locuire și fiind folosite ca stâne/ferme în extravilanul UAT Ianca.

 + 
Tabel 76 (E) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie [descriere]	Depozitarea deșeurilor a fost observată în mai mult de 16 puncte pe suprafața sitului.
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	S scăzută
E.5.	Confidențialitate	informații publice
E.6.	Detalii	Cantitatea de deșeuri este relativ redusă, fiind constituită din lână, PET-uri, îmbrăcăminte și încălțăminte, sticle, cartoane, materiale plastice și de construcții. Localizarea este punctiformă.

 + 
Tabel 77(E) K03.04 Prădătorism

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	K03.04 Prădătorism
E.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
E.2.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
E.3.	Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie [descriere]	Pe întreaga suprafață a habitatului speciei din sit.
E.4.	Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei	R ridicată
E.5.	Confidențialitate	informații confidențiale
E.6.	Detalii	Au fost identificate mamifere carnivore, fiind prezente pe suprafața sitului vulpea Vulpes vulpes și șacalul Canis aureus, și de asemenea câinii domestici de la ferme și care însoțesc turmele la păscut și pisici domestice.

 … 5.3.2.Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Spermophilus citellusNu au fost identificate planuri sau proiecte concrete care să vizeze zona, și care să aibă un potențial impact negativ asupra populației de popândău. Amenințările viitoare constau în posibila modificare a modului în care este utilizat terenul de pe suprafața ROSCI0372. De asemenea, cu toate că astfel de evenimente catastrofale se petrec rar, rămâne amenințarea unor posibile revărsări de ape, care să inunde din nou terenurile pe care se află populația. + 
Tabel 78 (F) A02.01 Agricultura intensivă

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	A02.01 Agricultura intensivă
Cod	Parametru	Descriere
F.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Impactul este localizat în trupul principal al sitului, de pe partea stângă/ estică a sitului estimat în baza unei zone de influență de 250 m față de marginea parcelelor agricole învecinate cu situl.
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	R ridicat
F.5.	Confidențialitate	Informații publice
F.6.	Detalii	Se estimează că sistemul de subvenții pe suprafață din cadrul PNDR 2014-2020, va permite în următorii 3-5 ani continuarea practicilor agricole intensive, caracterizate prin cantități ridicate de îngrășăminte chimice și pesticide aplicate pe unitatea de suprafață și folosirea de utilaje agricole de gabarit mare.

 + 
Tabel 79 (F) A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
F.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Pe întreaga suprafață a habitatului speciei din sit.
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	R ridicat
F.5.	Confidențialitate	informații confidențiale
F.6.	Detalii	în situația întârzierii elaborării și punerii în aplicare a amenajamentelor pastorale (parțial din lipsă de fonduri), o parte din terenurile din sit, având actualmente categoria de folosință pășune să fie convertite în teren agricol

 + 
Tabel 80 (F) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	A04. 01 Pășunatul intensiv
F.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Pe întreaga suprafață a habitatului speciei din sit.
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	Ridicat
F.5.	Confidențialitate	informații confidențiale
F.6.	Detalii	Posibil ca pășunatul să crească.

 + 
Tabel 81 (F) D01.0 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	D01.02 drumuri, autostrăzi
F.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Rețeaua de drumuri de exploatație agricolă din trupul principal de pe partea stângă a canalului C0.
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	ridicat
F.5.	Confidențialitate	informații confidențiale
F.6.	Detalii	Este posibil ca numărul de animale care pășunează să scadă în viitor

 + 
Tabel 82 (F) M01 Schimbarea condițiilor abiotice

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	M01 Schimbarea condițiilor abiotice, care însumează în egală măsură M01.02 Secete și precipitații reduse M01.03 inundații și creșterea precipitațiilor
F.1.	Specia	1335 Spermophilus citellus
F.2.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.23.
F.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere]	Pe întreaga suprafață a habitatului speciei din sit.
F.4.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei	ridicat
F.5.	Confidențialitate	informații confidențiale
F.6.	Detalii	Coloniile de popândău sunt vulnerabile la efectele unor fenomene meteo extreme – inundații și episoade de secetă, a căror magnitutidine și frecvență va crește datorită schimbărilor climatice.

 …  … 5.4.Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.4.1.Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra habitatului 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba + 
Tabel 83 (G) A04.01 Pășunatul intensiv

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuala	A04 Pășunatul
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Parcelele silvice din vecinătatea islazului.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Medie (M)
G.6	Confidențialitate	Publice
G.7	Detalii	Suprafețele habitatelor forestiere de pe partea dreaptă a canalului C0 sunt utilizate ca zone de adăpostire a animalelor de căldura si pentru tranzitare la sursa de apa (canalul principal de irigație care traversează sit-ul).

 + 
Tabel 84 (G) B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi).

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	B02.01.02 Replantarea pădurii (arbori nenativi)
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Toate suprafețele sitului aflate în fond forestier.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Medie (M)
G.6	Confidențialitate	Publice
G.7	Detalii	Suprafața terenurilor forestiere din Sit cuprinde in mare parte arborete provenite prin plantare, cu specii diverse, majoritatea alogene și unele dintre acestea invazive: culturi de gladita Gleditsia triacanthos, plopi euramericani /plopi negrii hibrizi, plantații de oțetar Ailanthus altissima, sălcioara Elaeagnus angustifolia. Suprafața ocupată de specii din habitatele naturale (salcie alba, dud, plopi autohtoni) este redusă comparativ cu arboretele din specii alohtone.

 + 
Tabel 85 (G) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	D01.02 Drumuri, autostrăzi
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Drumul de circulație traversează Situl nord-sud, prin parcelele de pădure, paralel cu canalul principal de irigație C0.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
G.6	Confidențialitate	Publice
G.7	Detalii	Habitatele forestiere din Sit sunt traversate de la nord la sud de un drum utilizat frecvent de localnici pentru accesul la terenurile pe care le lucrează și către Dunăre. Acest drum a deservit și administrarea sistemului de irigație din zonă.Accesibilitatea foarte mare a zonei aduce uneori diverse afectări de către factorul antropic rupere vegetație, aruncare deșeuri, resturi, de asemenea produce – pe o zonă redusă ca pondere în suprafață – fragmentarea habitatelor forestiere.

 + 
Tabel 86 (G) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	Limitrof drumului de acces care străbate tipul de habitat.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
G.6	Confidențialitate	Publice
G.7	Detalii	Aceasta presiune afectează sit-ul mai ales pe lângă căile de acces si traseele turistice, prin aruncarea de resturi sau depozitarea de deșeuri menajere.

 + 
Tabel 87 (G) G01.08 alte activități sportive și recreative în aer liber

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	G01.08 alte activități sportive si recreative in aer liber.
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	In special de-a lungul drumului de întreținere a canalului C0.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
G.6	Confidențialitate	Publice
G.7	Detalii	Circulația prin Sit, activitățile desfășurate in aer liber, turismul aduc și aspecte negative precum: zgomot, aruncare resturi, rupere plante; acestea influențează aria protejata, inclusiv habitatul 92A0, deocamdată cu impact redus.

 + 
Tabel 88 (G) K04.01 Competiție interspecifica

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	K04.01 Competiție interspecifica
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	în prezent specia invaziva oțetar se extinde pe zone din arealul tipului de habitat cu consistență redusă.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Ridicată (R)
G.6	Confidențialitate	Publice
G.7	Detalii	Habitatele forestiere din Sit conțin diverse specii alohtone introduse prin plantare: gladita Gleditsia triacanthos, oțetar Ailanthus altissima.Dintre acestea, specia invazivă oțetar s-a extins și în zone ale habitatului 92A0.

 … 5.4.2.Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra habitatului 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba + 
Tabel 89 (H) D01.02 Drumuri, autostrăzi

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	D01.02 Drumuri, autostrăzi
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Drumul principal de întreținerea a canalului C0, dispus paralel cu acesta la o distanță de 30-40 m de malul drept.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Medie (M)
H.6	Confidențialitate	Publice
H.7	Detalii	Drumul neasfaltat de întreținere a canalului C0 va fi în continuare principalul vector suport pentru propagarea intruziunilor antropice asupra tipului de habitat 92A0.

 + 
Tabel 90 (H) E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement.

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	E03.01 Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24 .
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	De-a lungul drumului de acces care traversează Sit-ul.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
H.6	Confidențialitate	Publice
H.7	Detalii	Este foarte probabil ca aceasta amenințare să se manifeste în proximitatea căilor de acces/ drumurilor, prin depozitarea de deșeuri de ambalaje sau a celor din construcții și demolări.

 + 
Tabel 91 (H) G01 sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative.

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	G01 sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative.
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Întreaga suprafață a tipului de habitat, mai ales in vecinătatea drumului de acces.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Scăzută (S)
H.6	Confidențialitate	Publice
H.7	Detalii	Dezvoltarea teritoriala, intensificarea circulației și a turismului desfășurat necontrolat pot aduce afectări în tipul de habitat 92A0, amplasat în vecinătatea principalului drum de acces în Sit.

 + 
Tabel 92 (H) I01. Specii invazive non – native (alogene)

Cod	Parametru	Descriere
B.1	Amenințare viitoare	I01. Specii invazive non – native (alogene), (aceeași amenințare poate fi catalogată în contextul biodiversității locale și cu K04.01 Competiție interspecifică)
H.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
H.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
H.3	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta este prezentată în Anexa 11.2.24.
H.4	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Risc potențial pe întreaga suprafață ocupată de tipul de habitat.
H.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Medie (M)
H.6	Confidențialitate	Publice
H.7	Detalii	In arealul habitatelor forestiere naturale au fost introduse prin plantare specii alohtone, între care specia invazivă oțetar Ailanthus altissima prezintă risc de extindere în habitatele învecinate.De-a lungul canalului C0 care străbate sit-ul există exemplare de plante invazive din specia Amorpha fruticosa, mai ales pe taluzurile acestuia.

 …  …  … 6.EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1.Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei + 
Tabel 93 A: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației

Nr.	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Spermophilus citellus 1335Specia este listată în Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în Anexa II (Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și în Anexa IV (specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă)
A.2	Statut de prezență temporală a speciilor	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată	300 i
A.4	Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
A.5	Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale	0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000
A.6	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale	semnificativă
A.7	Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior	nu e cazul
A.8	Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	1000-2000 i
A.9	Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă	Aprecierea mărimii de referință a populației, deci a populației minime sustenabile pe termen lung, s-a realizat pe baza densităților populaționale documentate în literatura de specialitate pentru diverse categorii de habitate și locații și a suprafeței habitatului speciei în sit.
A.10	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale	”» ” – mult mai mare
A.11	Tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu există date
A.12	Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei	Nu e cazul
A.13	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei	nu e cazul
A.14	Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative	nu e cazul
A.15	Structura populației speciei	Nu există suficiente informații pentru a putea stabili structura pe vârste a populației speciei
A.16	Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei	”U2” – nefavorabilă – reaMărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]
A.17	Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei	”x” – este necunoscută
A.18	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației	Nu e cazul

 + 
Tabel 94 Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Favorabilă	Nefavorabilă Inadecvată	Nefavorabilă – Rea	Necunoscută
		Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populație în ultimii 5 ani [A. 13.] sau [A. 14.] (valoarea este orientativă și corespunde unei pierderi de 1% pe an și poate diferi de la specie la specie dacă se justifică) ȘImărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A. 8.] sau [A.10.]SAUMărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.]SAUstructura pe vârste, mortalitatea si natalitatea deviază mult de la normal [A.15.]

 … 6.1.2.Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei + 
Tabel 95 B: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

Nr	Parametri	Descriere
A.1.	Specia	Spermophilus citellus 1335Specia este listată în Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în Anexa II (Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și în Anexa IV (specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3	Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată	650-700 ha
B.4	Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
B.5	Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul demanagement anterior	nu e cazul
B.6	Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	800 – 900 ha
B.7	Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Mărimea suprafeței adecvate a habitatului speciei în situl Natura 2000 a fost estimată pe baza cerințelor de habitat a speciei în contextul unei populații autosustenabile și viabile pe termen lung, luând în considerare faptul că situl a fost declarat exclusiv pentru conservarea acestei specii animale și eliminând suprafețele ocupate de habitate acvatice și păduri ripariene.
B.8	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei	”>” – mai mare,
B.9	Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	”x” – necunoscută, nu există date
B.10	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei	Nu e cazul
B.11	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
B.12	Tendința actuală a calității habitatului speciei	”x” – necunoscută, nu există date
B.13	Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei	Nu e cazul
B.14	Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei	”x” – necunoscută, nu există date
B.15	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
B.16	Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	”x” – este necunoscută, nu există date
B.17	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu e cazul

 + 
Tabel 96 Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Favorabilă	Nefavorabilă -inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
	Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință

 … 6.1.3.Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei + 
Tabel 97 C: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor specie în viitor

Nr	Parametru	Descriere
A.1	Specia	Spermophilus citellus 1335Specia este listată în Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în Anexa II (Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și în Anexa IV (specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3	Tendința viitoare a mărimii populației	”+” – crescătoare,
C.4	Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei	≈ aproximativ egal
C.5	Perspectivele speciei din punct de vedere al populației	Inadecvate
C.6	Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei	”+” – crescătoare,
C.7	Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor	”>” – mai mare
C.8	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	Perspective rele
C.9	Perspectivele speciei în viitor	”U2” – nefavorabile – rele
C.10	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Ridicat – impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat ridicat asupra speciei, afectând major viabilitatea pe termen lung a speciei;

 + 
Tabel 98 Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei

Valoarea actuală a parametrului	Tendința viitoare a parametrului	Raportul dintre VRSF și valoarea viitoare a parametrului	Perspective
Sub VRSF	+ (crescător)	= VRSF	Inadecvate

 + 
Tabel 99 Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabile	Nefavorabile – inadecvate	Nefavorabile – rele	Necunoscută
		Unul sau amândoi parametri în stare rea

 + 
Tabel 100 Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
		Impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare vor avea în viitor un efect foarte mare asupra speciei [C.10]SAUperspectivele speciei în viitor [C.9.]sunt nefavorabile – releSAUviabilitatea pe termen lung a speciei [C.13] nu este asigurată

 … 6.1.4.Evaluarea globală a specieiStarea de conservare a speciei Spermophilus citellus în ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu a fost evaluată ca nefavorabilă-rea. Această stare de conservare se datorează unui cumul de factori care au dus la reducerea în timp a suprafețelor și calității habitatelor, ceea ce a atras evident și reducerea mărimii populațiilor, precum și la reducerea directă a efectivelor.Specia este prezentă doar la est de canalul C0. Specia nu este prezentă pe întreaga suprafață situată la este de C0, ci doar în anumite puncte, pe restul suprafeței fie nu există deloc semne ale speciei, fie au fost identificate colonii vechi, neutilizate, unele chiar prădate, fără a se putea stabili dacă este vorba de prădători naturali sau de specii domestice. Aducerea speciei în stare de conservare favorabilă necesită implementarea unor măsuri de conservare ce țin în primul rând de asigurarea calității habitatului. + 
Tabel 101 D: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

Nr	Parametru	Descriere
A.1.	Specia	Spermophilus citellus 1335Specia este listată în Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în Anexa II (Specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și în Anexa IV (specii animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă)
A.2.	Tipul populației speciei în aria naturală protejată	Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.	Starea globală de conservare a speciei	”U2” – nefavorabilă – rea
D.4.	Tendința stării globale de conservare a speciei	”x” – este necunoscută
D.5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu e cazul
D.6.	Informații suplimentare	Starea de conservare a speciei a fost apreciată ca nefavorabilă-rele. Mărimea actuală a populației și a habitatului, calitatea acestuia pe suprafața sitului Natura 2000 și tendința în viitor a acestor parametri cer aplicarea unor măsuri de conservare. Populația locală, relativ redusă numeric, poate fi decimată de fenomene stohastice cum ar fi inundații. Anticipăm ca improbabilă refacerea naturală a populației până la nivelul valorii de referință pentru starea de conservare favorabilă, pe parcursul implementării PM, dar măsurile de conservare vor determina o creștere populațională.

 + 
Tabel 102 Evaluarea stării globale de conservare a speciei

Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
		Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei și perspectivele acesteia sunt nefavorabile- rele

 …  … 6.2.Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1.Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat + 
Tabel 103 E: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr	Parametru	Descriere
E.1	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
E.2	Codul unic al tipului de habitat	92A0
E.3	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	5,51 ha
E.4	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	medie
E.5	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	C: 0-25%
E.6	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Nesemnificativă
E.7	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu este cazul.Inventarierea-cartarea suprafeței ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată se face pentru prima data
E.8	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	5,51 ha
E.9	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Pentru evaluarea suprafeței de referință pentru starea favorabilă a habitatului se identifică și analizează la teren suprafețele corespunzătoare din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor staționale specifice tipului de habitat, pe bază de studii de cartare pedostatională
E.10	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	“>” – mai mare
E.11	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” – stabilă
E.12	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul
E.13	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.14	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Medie
E.15	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul
E.16	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu este cazul
E.17	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	In ultimii 5 ani nu există schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.La o scară mare de timp, arboretele naturale din Lunca Dunării și fosta baltă Potelu au fost afectate de lucrările de amenajare a terenurilor din zona si de construirea canalului de irigație care traversează aria natură protejată.
E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
E.19	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”0” – este stabilă
E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	nu este cazul.

 + 
Tabel 104 Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă	Nefavorabilă -inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată [E.10.] are valoarea ”>”.

 … 6.2.2.Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat + 
Tabel 105 F: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	92A0
F.3	Structura si funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice).Arboretele prezente din tipul natural de habitat au întindere redusă, fragmentată de arborete din specii alohtone tipului de habitat: plopi euramericani, glădiță, oțetar.În zonele unde sunt prezente fitocenoze specifice tipului de habitat 92A0, acestea au:– compoziția caracteristică de specii;– gradul de închidere al coronamentului este 0,6 – 0,8,– pe unele zone pâlcurile de salcie albă se întrepătrund cu exemplare de oțetar, invadant.– structura etajată în plan vertical (strat arbori reprezentat majoritar de salcie albă, strat arbuști cu rare exemplare de păducel, măces, sanger, stratul ierbos cu puternică dezvoltare de specii higrofile),– stare de vegetație bună, nu se constată arborete afectate de fenomen de uscare;– modul de regenerare este pe cale naturală, din lăstari (vegetativ) și/sau semințe (generativ).Prezența fitocenozelor naturale pe suprafețe reduse și fragmentate împiedică dezvoltarea și regenerarea tipului de habitat pe suprafața arealului sau în Sit.
F.4	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
F.5	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”0” – este stabilă
F.6	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul

 + 
Tabel 106 Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă	Nefavorabilă -inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
	Structura si funcțiile tipului de habitat, incluzând si speciile sale tipice nu se afla in condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorata în ceea ce privește structura si funcțiile sale (incluzând și speciile sale tipice) [F.3.].

 … 6.2.3.Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor + 
Tabel 107 G: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	92A0
G.3	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat anticipată a se înregistra pe parcursul implementării planului de management actual, față de valoarea actuală a Suprafeței ocupate de tipul de habitat în aria naturală protejată [E.3.] este:”+” – crescătoare
G.4	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”>” – mai mare
G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor	FV – perspective bune
G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat evaluat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a acestuia.
G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

 + 
Tabel 108 Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă – inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra tipului de habitat; [G.6.] ȘI perspectivele tipului de habitat în viitor [G.5.] sunt bune. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată [G.7.].

 … 6.2.4.Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat + 
Tabel 109 H: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC – tip de habitat de importanță comunitară
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	92A0
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
H.4.	Tendinta stării globale de conservare a tipului de habitat	”0” – este stabilă
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Nu este cazul
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	În aria naturală protejată ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu tipul de habitat 92A0 – “Păduri galerii de salcie albă si plop alb” ocupă în prezent suprafețe reduse: 5,51 ha, în timp ce ponderea majoritară a arboretelor din Sit o dețin culturi de plopi euramericani, glădiță, oțetar. Suprafața tipului de habitat 92A0 este distribuită fragmentat în ansamblul arboretelor artificiale din Sit. Se estimează că, în trecut, zăvoaiele de salcie albă și plop alb au ocupat suprafețe mai întinse, apoi au intervenit lucrări de amenajare a terenurilor: construirea digurilor de apărare contra inundațiilor și amplasarea unui canal principal de irigație (pentru alimentarea cu apă din Dunăre către zona Dăbuleni). De-a lungul acestui canal de irigație au fost instalate în decursul timpului, în mod preponderent, arborete artificiale din specii alohtone tipului de habitat (plopi euramericani, glădiță, sălcioară).Structura arboretelor care mai sunt prezente din 92A0 este specifică tipului de habitat românesc R4408 „Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus”: în etajul arborilor predomină salcia albă, cu rare exemplare de plop alb, dud, stratul arbuștilor este slab reprezentat (exemplare de păducel, sânger, măceș s.a.), iar stratul ierburilor prezintă dezvoltare și „înțelenire” puternică, cu specii higrofile caracteristice. Structura și exercitarea funcțiunilor specifice tipului de habitat se află într-o stare de conservare „nefavorabil- inadecvată” atât prin prezența în habitat a numeroase specii alohtone, unele invazive (oțetar), cât și datorită gradului de fragmentare a suprafeței ocupată – oricum redusă, care împiedică dezvoltarea structurii specifice în plan orizontal – „păduri-galerii” de salcie albă și plop alb.Perspectivele viitoare ale tipului de habitat în aria naturală protejată ROSCI 0372 Dăbuleni – Potelu sunt „favorabile” în condițiile aplicării măsurilor prevăzute în prezentul Plan de management.Măsurile vizează creșterea suprafeței ocupate de tipul de habitat 92A0 în aria naturală protejată și îmbunătățirea structurii acestuia. Speciile caracteristice din compoziția tipului de habitat au capacitatea de a se extinde cu ușurință pe cale naturală în condiții staționare propice; de asemenea se va urmări revenirea la tipurile naturale de pădure în zonele ocupate în prezent de arborete din specii alohtone tipului dehabitat prin plantarea speciilor edificatoare pentru habitatul 92A0: salcie albă, plop alb, plop negru. Reintroducerea acestora se va face după studierea pedostatională a terenurilor, pentru identificarea arealului optim și a compoziției adecvate, pe bază de studiu tehnic deîmpădurire. De asemenea, prin lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor existente se va urmări diminuarea prezenței speciilor alohtone și invazive – până la atingerea obiectivului de eliminare a acestora (oțetar, amorpha).Starea globală de conservare a tipului de habitat 92A0 în aria naturală protejată studiată este în prezent „nefavorabil – inadecvată”.

 + 
Tabel 110 Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă	Nefavorabilă -inadecvată	Nefavorabilă – rea	Necunoscută
	Parametri au fost evaluați ca având stare nefavorabil-inadecvată: suprafața ocupată în Sit [E.18.], structura și funcțiunile specifice tipului de habitat [F.4.]

 …  … 6.3.Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnat situl + 
Tabel 111 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru habitatul 92A0

Parametru	Unitatea de măsură	Valoareațintă	Informații adiționale
Suprafață habitat	ha	5,51 ha	Valoarea țintă coincide cu suprafața adecvată pt. Starea de conservare favorabilă (E8)
Abundența speciilor de arbori edificatoare din abundența totală	%/ha	Cel puțin 70%	Specii caracteristice habitatului: salcia albă, cu rare exemplare de plop alb, dud.
Abundența stratului arbustiv	%/ha	Cel puțin 20%	Specii caracteristice habitatului: păducel, sânger, măceș
Abundența specii Alohtone și invazive	%/ha	Mai puțin de 20%	Se referă atât speciilor de arbori plopi euramericani, glădiță, oțetar.

 + 
Tabel 112 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru specia Spermophilus citellus

Parametru	Unitatea de măsură	Valoareațintă	Informații adiționale
Mărimeapopulației	adulți	2.000	Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafațahabitatuluispeciei	ha	900	Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Specii alohtone și invazive	numărindivizi/100 mp	10	Controlul extinderii speciilor de arbori și arbuști, înlocuirea plantațiilor de specii alohtone și invazive (plop, salcâm, amorfă) cu pajiști naturale: malurile și digurile canalului C0.

 … 

 … 7.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1.Scopul Planului de management pentru aria naturală protejatăScopul Planului de management este de a afirma o stare viitoare ideală pentru întreg teritoriul ariei naturale protejate, pe termen lung cu privire la: captarea esenței a ceea ce reprezintă aria naturală protejată, claritatea și concentrarea informațiilor, permiterea tuturor celor implicați într-o viziune comună asupra viitorului ariei naturale protejate.Principalul scop al Planului de management este de a asigura starea de conservare favorabilă a speciei și habitatului pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni Potelu, precum și contribuirea la coerența rețelei Natura 2000 și la menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică continentală, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale ce se găsesc pe teritoriul acestei arii naturale protejate. … 7.2.Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activitățiObiectivele generale reprezintă țintele ce trebuie atinse pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management.Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.În vederea îndeplinirii acestora și pentru managementul ariei naturale vizate vor fi dezvoltate măsuri de management specifice.7.2.1.Obiectiv generalAu fost identificate și stabilite următoarele obiective generale în conformitate cu temele planului de management:T1 Conservarea și managementul speciilor și habitatelor de interes conservativ, inclusiv inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității.OG1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile.OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității și monitorizarea biodiversității T2. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publiculuiOG3 Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI0372 Dăbuleni – PoteluT3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate – asigurarea durabilității managementuluiOG4 Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturaleT4. Utilizarea durabilă a resurselor naturaleOG5 Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului.T5. Turismul durabil prin intermediul valorilor naturale și culturaleOG6 Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului prin măsuri care să faciliteze promovarea valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei. … 7.2.2.Obiectiv specificOS 1.1 Asigurarea conservării speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă.OS 1.1.1. Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.OS 1.1.2. Creșterea efectivelor populației speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.OS 1.2. Conservarea habitatului 92A0 pe suprafețele ocupate în prezent 0S 1.3. Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 în Situl R0SCI 0372 Dăbuleni – PoteluOS 1.3.1. Restabilirea stării de conservare "favorabilă" a habitatului 92A0, prin asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitatOS 1.3.2. Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar (Ailanthus altissima)OS 2.1 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitorizarea speciei Spermophilus citellus și a habitatului acesteiaOS 2.2. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de managementOS 2.3. Realizarea raportărilor necesare către autorități (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, etc.)OS 3.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publiculuiOS 3.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publiculuiOS 4.1. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejateOS 5.1. Utilizarea durabilă a pajiștii.OS 6.1. Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.OS 6.2. Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia.OS 6.3. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.OS 6.4. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor. … 7.2.3.Măsură specifică/măsură de management

Denumirea obiectivului specific	Impact Presiunea sau amenințarea asociată	Măsură de management	Descriere măsuri și activități de implementare
OG1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile.
OS 1.1 Asigurarea conservării speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă.
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei	PresiuneA02.01Agriculturăintensivă	1.1.1.1. Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului	Agricultura intensivă generează trafic, circulația utilajelor grele, se utilizează pesticide și fertilizanți chimici, ce ajung și pe suprafața sitului, generând deranj și modificări ale florei și faunei.Realizarea unui studiu al gradului de poluare generat de agricultură în sit. Realizarea unei zone tampon în jurul limitelor sitului în care să se practice agricultură ecologică, fară pesticide și fertilizanți chimici Zonă de desfașurare: toate zonele din jurul limitelor sitului Prioritate: Medie
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei	PresiuneA02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile	1.1.1.2. Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile cultivate	Habitatul speciei este reprezentat de pajiști cu vegetație scundă. Terenurile arate, cultivate/ plantate trebuie înlocuite cu habitatul natural, respectiv pajiște, prin restaurare ecologică bazată pe studii de vegetațieZonă de desfașurare:perimetrele cultivatePrioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei	PresiuneA04.03Abandonareasistemelorpastorale, lipsapășunatuluiPresiuneJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	1.1.1.3 .Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate	întreținerea și îmbunătățire calitatea habitatului se va face prin menținerea unor cote sustenabile de pășunat tradițional, cu specii, efectivele și în perioade specifice zonei, în acord cu legislația de agro-mediu națională.Pășunatul insuficient sau suprapășunatul conduc la dispariția coloniilor, prin apariția unei vegetații înalte, pe care popândăul o evită, respectiv degradarea covorului vegetal.Realizarea de lucrări de refacere ecologică (însămânțare, eliminare specii etc.) a pajiștilor, pe baza studiilor, cu referință strictă la necesitățile de habitat ale speciei.Zonă de desfășurare: suprafața sitului Prioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	Presiune BOI.02 plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi)	1.1.1.4. Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de plantări	Controlul extinderii speciilor de arbori și arbuști, înlocuirea plantațiilor de specii alohtone și invazive cu pajiști naturale, prin lucrări de restaurare ecologică.Zonă de desfașurare: Malurile și digurile canalului CO sunt acoperite de plantații (plop, salcâm, amorfa etc), de diferite vârste. Perimetrele adiacente parcelei silvice aflate la limita sitului.Prioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei in sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	PresiuneC01.01Extragere de nisip si pietriș	1.1.1.5.Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de exploatare	Restaurarea ecologică în vederea dezvoltării de habitate de pajiști a zonelor în care s-au efectuat lucrări de exploatare a nisipului și pietrișuluiZonă de desfașurare: Perimetrele afectate, aflate între cele două diguri.Prioritate: Medie
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei in sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	Presiune E01.03 habitare dispersată (locuințe risipite, disperse)	1.1.1.6.Refacerea calității habitatului	Zonele aflate în proximitatea fermelor și a adăposturilor temporare sunt afectate prin circulația persoanelor, utilajelor, animalelor etc. Restaurarea ecologică pe bază de studii de vegetație și împrejmuirea fermelor.Zonă de desfașurare: proximitatea fermelor și a adăposturilor Prioritate: Medie
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei in sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	Presiune E01.03 habitare dispersată (locuințe risipite, disperse)	1.1.1.7. Interzicerea amplasării de noi ferme sau extinderea celor existente, precum și a adăposturilor temporare.	Măsură restrictivăInterzicerea oricăror noi construcții.Zonă de reglementareSuprafața sitului și proximitatea acestuiaPrioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei in- sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	PresiuneE03.01Depozitareadeșeurilormenajere	1.1.1.8. Eliminarea gunoiului	Ridicarea deșeurilor de orice fel depozitate pe suprafața sitului și managementul deșeurilor rezultate din activitatea fermelor Zonă de desfașurare: depozitele răspândite pe suprafața sitului și fermelePrioritate: Mică
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei in sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	PresiuneJ03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	1.1.1.9. Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole	Refacerea calității habitatului prin perimterea fertilizării doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, prin prisma necesităților popândăului.Zonă de reglementare: Pe suprafața sitului și în vecinătatea limitelor Prioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei in sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	AmenințareA02.01Agriculturăintensivă	1.1.1.10.Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului	Agricultura intensivă generează trafic, circulația utilajelor grele, se utilizează pesticide și fertilizanți chimici, ce ajung și pe suprafața sitului, generând deranj și modificări ale florei și faunei.Realizarea unei zone tampon în jurul limitelor sitului în care să se practice agricultură ecologică, fară pesticide și fertilizanți chimici Zonă de desfașurare: toate zonele din jurul limitelor sitului Prioritate: Medie
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	Amenințare: A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile	1.1.1.11 .Interzicerea schimbării modului de utilizare a terenului din pajiște în teren arabil.	Măsură restrictivăInterzicerea schimbării modului de utilizare a terenului din pajiște în teren arabil.Zonă de reglementare:Pe suprafața sitului și în vecinătatea limitelor Prioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	AmenințareA04.03Abandonareasistemelorpastorale, lipsapășunatului	1.1.1.12 Menținerea unui număr optim de erbivore care să pășuneze controlat suprafața sitului	Menținerea unor cote sustenabile de pășunat tradițional, cu specii, efectivele și în perioade specifice zonei, în acord cu legislația de agro-mediu națională, funcție de capacitatea de suport a pajiștei în limitele de 0,3 – 1 UVM/ha, pășunat care să fie permis în perioada iunie – septembrie, în conformitate cu prevederile OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, cu modificările și completările ulterioare.Zona de desfașurare: suprafața sitului Prioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	Amenințare A04 Pășunatul	1.1.1.13 Evitarea suprapășunatului	Este posibil ca numărul de animale care pășunează să crească semnificativ în viitor, datorită eventualității creșterii profitabilității și/sau a subvențiilor acordate. Pășunatul este recomandat pentru împiedicarea dezvoltării speciilor de plante lemnoase sau ierboase înalte în cadrul pajiștilor, în acord cu legislația de agro-mediu națională, funcție de capacitatea de suport a pajiștei în limitele de 0,3 – 1 UVM/ha, pășunat care să fie permis în perioada iunie – septembrie, în conformitate cu prevederile OUG 34/2013, cu modificările și completările ulterioare, cu scopul menținerii calității optime a habitatului speciei.Zona de desfașurare: Suprafața sitului Prioritate: Mare
OS1.1.1Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.	Amenințare BOI.02 Plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi)	1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști	Măsură restrictivăEste posibil plantările de specii nenative, alohtone, sau chiar și specii native de arbori să continue și în viitor, și să afecteze noi zone din sit. Interzicerea oricăror plantări pe suprafața sitului Zonă de reglementare: suprafața sitului Prioritate Mare
OS 1.1.2. Creșterea efectivelor populației speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.	Presiune DOI Drumuri, poteci și căi ferate	1.1.2.1 Reducerea mortalității	Instalarea de limitatoare de viteză și panouri de avertizare. Mortalitatea generată de trafic afectează cel mai puternic popândăul dintre toate speciile de micromamifere.Zona de desfașurare: Toate drumurile existente în sit, fie că apar cu această destinație sau nu apar în acte oficiale Prioritate: Medie
OS 1.1.2. Creșterea efectivelor populației speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.	PresiuneK03.04Prădătorism	1.1.2.2. Reducerea și controlul numărului de carnivore domestice de pe suprafața sitului	Reglementarea numărului de carnivore domestice, corelat cu nevoia reală a fermierul pentru câini de pază și de întors oile, respectiv pisici pentru controlul populațiilor de șoareci, pentru a reduce prădătorismul asupra popândăului.Zona de desfașurare: suprafața sitului și vecinătatea limitelor Prioritare: Medie
OS 1.2. Conservarea habitatului 92A0 pe suprafețele ocupate în prezent
OS 1.2.1 Conservarea habitatului 92A0 pe suprafețele ocupate în prezent		1.2.1.1 Măsuri de management specifice habitatului forestier	Conservarea habitatului pe suprafețele existente prin măsuri de pază, protecția habitatului pentru prevenirea tăierilor, a incendiilor, precum și a altor factori care pot degrada sau distruge habitatul forestier. Activități: patrulare, informare-comunicare, măsuri sancționatorii în caz de nerespectare.

				La regenerarea arboretelor din tipul de habitat 92A0 se vor adopta speciile edificatoare pentru tipul de habitat, conform compozițiilor de regenerare prevăzute de normativele tehnice.Măsură restrictivă– în parcelele ocupate în prezent de arborete din tipul de habitat 92A0 este interzisă utilizarea de specii alohtone (salcâm, oțetar, glădiță s.a.) în formulele de împădurire;– Lucrările de regenerare a arboretelor existente în aria naturală protejată se vor face prin adoptarea compozițiilor de regenerare corespunzătoare habitatelor naturale, în conformitate cu tipurile naturale de pădure. Este interzisă regenerarea arboretelor cuprinse în SCI cu specii alohtone habitatelor naturale.Este interzisă utilizarea focului în fond forestier; aprinderea focului în Sit va fi permisă doar în zone special amenajate. Având în vedere pericolul extinderii incendiilor produse pe terenurile limitrofe habitatului, arderea resturilor vegetale de pe terenurile învecinate se va face sub stricta supraveghere, cu respectarea legislației în domeniu.
OS 1.3. Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 în Situl ROSCI 0372 Dăbuleni – Potelu
OS 1.3.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 în Situl ROSCI 0372 Dăbuleni – Potelu		1.3.1.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 prin renunțarea/ interzicerea desecării/ drenării suprafețelor (69,05 ha) ocupate de solurile de tipul lăcoviștilor, aluviosulurilor, protisolurilor și plantarea acestora cu specii caracteristice, în scopul creșterii suprafeței habitatului 92A0		Având în vedere ușurința de instalare pe cale naturală a speciilor care compun acest tip de habitat, se vor promova acțiuni de protejare a suprafețelor pe care se extinde habitatul. Acțiuni: informare- conștientizare factori interesați privind importanța menținerii tipului de habitat forestier instalat natural, efectele benefice ale ecosistemului forestier asupra reglării regimului hidric al terenurilor, atragere de fonduri pentru acordarea de măsuri stimulatorii la opțiunea de utilizare a terenurilor pentru destinație forestieră de către proprietarii acestora. Pe măsură ce arboretele din Sit, compuse din specii alohtone tipului de habitat (glădiță, plopi euramericani), ajung în stadiul de regenerare se vor promova în compozițiile de regenerare speciile edificatoare pentru tipul de habitat 92A0: salcie albă, plop alb, plop negru. Reîmpădurirea se va face în urma studierii condițiilor pedostationale pentru ca habitatele naturale să poată fi refăcute în arealul lor specific, acolo unde speciile caracteristice tipului de habitat găsesc în mod natural condiții propice de dezvoltare (conform cerințelor ecologice ale acestora).Pentru perioada de aplicare a prezentului plan de management se propune creșterea suprafeței ocupate de tipul de habitat cu o suprafață de 10 hectare.• terenurile de plantat vor fi stabilite pe baza cercetăriicompatibilității stationale, pe baza de studiu pedostational șistudiu de împădurire.• specia/speciile de bază ce se vor planta, dintre cele edificatoarepentru tipul de habitat 92AO – salcie albă, plop alb, plop negru– și compoziția de regenerare vor fi adoptate în baza studiuluipedostational și a studiului de împădurire, cu respectareacompatibilității dintre cerințele ecologice ale plantelor șistatiune (biotop).Măsură restrictivă– în parcelele ocupate în prezent de arborete din tipul de habitat 92A0este interzisă utilizarea de specii alohtone (salcâm, oțetar, glădițăs.a.) în formulele de împădurire;– Lucrările de regenerare a arboretelor existente în aria naturalăprotejată se vor face prin adoptarea compozițiilor de regenerarecorespunzătoare habitatelor naturale, în conformitate cu tipurilenaturale de pădure. Este interzisă regenerarea arboretelor cuprinseîn SCI cu specii alohtone habitatelor naturale.– Este interzisă utilizarea focului în fond forestier; aprinderea foculuiîn Sit va fi permisă doar în zone special amenajate. Având în vederepericolul extinderii incendiilor produse pe terenurile limitrofe habitatului, arderea resturilor vegetale de pe terenurile învecinate se va face sub stricta supraveghere, cu respectarea legislației în domeniu.
OS 1.3.2 Restabilirea stării de conservare „favorabilă” a habitatului 92AO, prin asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat		1.3.2.1 Asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat		Efectuare de lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, cu scopul refacerii în stare „favorabilă” a structurii tipului de habitat 92AO. Prin lucrări de îngrijire se va urmări conservarea exemplarelor viabile din speciile caracteristice și eliminarea exemplarelor defectuoase, cu stare de vegetație lanceda, precum și a speciilor alohtone tipului de habitat. Refacerea/asigurarea structurii optime a arboretelor, pentru:• indicator compoziție: prin eliminarea speciilor alohtone; în arboretele de salcie albă invadate de specii invazive se vor implementa măsuri de extragere sistematică a acestora – oțetar (Ailanthus altissima), amorpha (Amorphafruticosa).• indicator consistență: asigurarea unei consistențe pline (0,8 – 1,0) a arboretelor din tipul de habitat 92A0 va crea condiții ca ecosistemul forestier să exercite, în continuare, în mod autonom funcțiunile de conservare (prin autoreglare). Refacerea în stare „favorabilă” a consistenței tipului de habitat se va asigura, după caz, fie prin lucrări silvotehnice urmate de reactivarea naturală a stării de vegetație a speciilor autohtone tipului de habitat până la închiderea coronamentului, fie prin refacerea în întregime a arboretului – prin asigurarea regenerării unei noi generații. Avizarea proiectelor de investiții amplasate la limita zonei ocupate de tipul de habitat se va face în baza analizei impactului generat de desfășurarea activităților prevăzute în proiect sau pe perioada de execuție a obiectivului asupra habitatelor forestiere și asupra biotopului acestora.Măsuri restrictive– Interzicerea utilizării la plantare de specii alohtone și specii invazive– precum: salcâm, amorfa, oțetar, arțar american etc., în arealul tipului de habitat. Speciile invazive au mare capacitate de regenerare, afectând habitatele autohtone prin alterarea rapidă a compoziției specifice, mergând până la înlocuirea tipului natural de habitat; ele au o mare capacitate de a invada arboretele învecinate, din tipul de habitat 92AO.– Se va interzice abandonarea în arealul Sitului a deșeurilor și deversarea de produse care pot deteriora habitatul (biotopul și biocenoza).
OS 1.3.3. Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar {Ailanthus altissima)		1.3.3.1 Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar		Substituirea arboretelor care au în compoziție oțetarul {Ailanthus altissima) cu arborete din specii autohtone, caracteristice habitatelor naturale.Stoparea extinderii speciei oțetar (Ailanthus altissima) prin aplicarea sistematică de acțiuni mecanice. Soluții de combatere prin metode chimice nu sunt indicate întrucât habitatul este amplasat de-a lungul unor cursuri de apă – canal magistral destinat pentru irigații și canale secundare.
			1.3.4.1 Plantarea suprafețelor ocupate de solurile de tip lăcoviștilor, aluviosoluri și protisoluri cu specii caracteristice 92A0
OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității și monitorizarea biodiversității
OS2.1 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitorizarea speciei Spermophilus citellus și a habitatului acesteia			2.1.1 Inventariere, cartare, monitorizare	Monitorizarea populației speciei și a habitatului sunt esențiale pentru a identifica rapid eventuale modificări negative și pentru aplicarea măsurilor de conservare. Monitorizarea presiunilor și amenințărilor din sit și din apropierea acestuia și adaptarea măsurilor de conservare pe baza rezultatelor.Monitorizarea tuturor habitatelor speciei în sit, atât a celor actualmente ocupate de specie, cât și a celor teoretic favorabile speciei, dar care datorită manifestării presiunilor actuale nu sunt ocupate.Identificarea și monitorizarea unor eventuale populații în perimetre din vecinătatea sitului (ex zona cuprinsă între șoseaua națională și limita nordică a sitului, unde specia a fost identificată în cadrul prezentului studiu) conform protocolului de monitorizare.Zonă de desfășurare: suprafața sitului și vecinătatea acestuiaPrioritate: Mare

OS 2.2. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management			2.2.1 Inventariere, cartare, monitorizare	Monitorizarea tipului de habitat de interes conservativ, in baza de protocoale de monitorizare specifice, pentru a înregistra evoluția stării de conservare pe perioada implementării Planului de management, efectul măsurilor întreprinse și a fundamenta deciziile de management; monitoringul are rol de feed-back al eficienței măsurilor și acțiunilor întreprinse.Monitorizarea factorilor de impact asupra tipului de habitat și a efectelor care le produc asupra acestuia, pe perioada de aplicare a planului de management.
OS 2.3. Realizarea raportărilor necesare către autorități (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, etc.)			2.3.1 Raportări	Realizarea de rapoarte și comunicarea lor, cu privire la evoluția stării de conservare a habitatului/speciei de interes comunitar în urma aplicării măsurilor propuse prin planul de management.Respectarea raportărilor periodice necesare către autoritățile care au atribuții și rol de decizie în domeniul protecției mediului și al ariilor naturale protejate asigură o bună informare și posibilitatea de a interveni în timp util pentru a contracara potențiale efecte destabilizatoare asupra habitatelor/speciilor.
OG3 Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu
OS 3.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului			3.1.1 .Strategii și Plan de acțiune	Constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea Strategiei; Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei;Consultări cu factorii interesați cu privire la acțiunile ce stau la baza Planului, pe parcursul elaborării acestuia. Promovarea de acțiuni de prezentare și conștientizare a populației, în special a factorilor interesați cu privire la obiectivele și scopul rețelei Natura 2000, la necesitatea și oportunitatea conservării habitatelor/speciilor de interes comunitar, poate ajuta la înțelegerea problematicii specifice cu care acestea se confruntă și a necesității aplicării măsurilor de conservare a habitatelor / speciilor.
OS 3.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului	-		3.2.1 .Implementarea Strategiei	Realizarea și distribuirea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare);Realizarea / actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate; Realizarea de întâlniri cu instituții / organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată, de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management; Realizarea de întâlniri și dezbateri cu factorii locali privind importanța habitatelor din aria naturală protejată, problematica specifică și necesitatea conservării și protejării acestora.Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate (sondaje, chestionare sociologice).
OG4 Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale
OS 4.1. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate			4.1.1 .Evaluarea necesarului de instruire si susținerea cursurilor de instruire		Se va face evaluarea necesităților de instruire a personalului implicat în managementul sitului privind specificul habitatului 92A0, speciile componente, morfologie, ecologie, din asocierea vegetală, necesitățile ecosistemului pentru asigurarea funcțiilor specifice, autoreglare, regenerare și recunoașterea și depistarea timpurie a acțiunii factorilor fitopatogeni care pot avea acțiune negativă asupra habitatului dar si asupra speciei Spermophilus citellus.
OG5 Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului.
OS 5.1. Utilizarea durabilă a pajiștii.	-		5.1.1 .Armonizarea amenajamentului silvopastoral cu Planul de management		Stimularea pășunatului sustenabil, controlat, care să mențină pajiștea în stare optimă pentru popândău. Pășunatul este recomandat pentru împiedicarea dezvoltării speciilor de plante lemnoase sau ierboase înalte în cadrul pajiștilor, în acord cu legislația de agro-mediu națională, funcție de capacitatea de suport a pajiștei în limitele de 0,3 – 1 UVM/ha, pășunat care să fie permis în perioada iunie – septembrie, în conformitate cu prevederile OUG 34/2013, cu modificările și completările ulterioare.Conform legislației în vigoare, amenajamentul silvopastoral va fi armonizat cu Planul de management al sitului.
OG6 Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului prin măsuri care să faciliteze promovarea valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei.
OS 6.1 Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.	-	6.1.1. Realizarea inventarului valorilor naturale, culturale, istorice			Se vor desfășură activități de identificare a valorilor naturale ale sitului, se vor desfășură activități de identificare a valorilor culturale precum și culegerea de date despre istoria zonei, a obiectivelor arhitecturale existente pentru constituirea unui circuit turistic integrat, cuprinzând promovarea valorilor locale atât cele naturale cât și cele rezultate din istoricul viețuirii omului în zonă. Se vor desfășură activități de culegere date despre îndeletnicirile omului de-a lungul timpului și tradițiile meșteșugărești locale.
OS 6.2 Promovarea valorilor sitului si a zonei de ansamblu a acestuia.	-	6.2.1 Realizarea unui circuit turistic			Se va realiza un circuit turistic integrat care să cuprindă vizitarea zonei sitului, precum și a obiectivelor turistice importante din împrejurimile sitului.
OS 6.3 Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.	-	6.3.1 Realizarea unui Ghid cu privire la regulile de vizitare a sitului.			Promovarea unor reguli generale de acces și de vizitare. In sit sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea regulilor prevăzute de legislația în vigoare: accesul turiștilor este permis numai pe traseele marcate, solitar sau în grupuri organizate; turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării ariei, acestea urmând a fi depozitate doar în locuri special amenajate pentru colectare.
OS 6.4 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor	-	6.4.1 Realizarea și instalarea indicatoarelor și a panourilor			Amplasare indicatoare semnalizare traseu și panouri de prezentare privind valorile naturale ale zonei. Atât indicatoarele traseu, cât și panourile vor fi realizate și confecționate astfel încât să nu producă dizarmonie cu cadrul matural al zonei, din materiale naturale, iar modul de prezentare și amplasarea lor să fie integrate în peisaj.

 …  …  … 8.PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1.Planul de activități + 
Tabel 113: Planificarea în timp a activităților

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul…

Anul 10

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

OG1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl N atura 2000, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile.

OS 1.1 Asigurarea conservării speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă.

1.1.

OS 1.1.1. Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.

1.1.1.1 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.2 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile cultivate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.3 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.4.Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de plantări

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.5. Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de exploatare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.6 Refacerea calității habitatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.7 Interzicerea amplasării de noi ferme sau extinderea celor existente, precum și a aadăposturilor temporare.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.8 Eliminarea gunoiului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mica

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, APM, alți factori interesați

1.1.1.9 Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, APM, GNM, alți factori interesați

1.1.1.10 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.11 Interzicerea schimbării modului de utilizare a terenului din pajiște în teren arabil.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.12 Menținerea unui număr optim de erbivore care să pășuneze controlat suprafața sitului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.13 Evitarea suprapășunatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, Consiliul local, alți factori interesați

1.2.

OS1.1.2 Creșterea efectivelor populației speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.

1.1.2.1 Reducerea mortalității

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Media

ANANP

Consiliul local, alți factori interesați

1.1.2.2 Reducerea și controlul numărului de carnivore domestice de pe suprafața sitului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Media

ANANP

Comunitatea locală, Consiliul local, alți factori interesați

1.3

OS 1.2. Conservarea habitatului 92A0 pe suprafețele ocupate în prezent

1.2.1.1 Măsuri de management specifice habitatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

APM, DS, entități științifice, ONG-uri

1.4.

OS 1.3. Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 în Situl ROSCI 0372 Dăbuleni-Potelu

1.3.1.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 prin renunțarea/interzicerea desecării/drenării suprafețelor (69,05 ha) ocupate de solurile de tipul lăcoviștilor, aluviosulurilor, protisolurilor și plantarea acestora cu specii caracteristice, în scopul creșterii suprafeței habitatului 92A0

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

APM, DS, entități științifice, ONG-uri

1.5

OS 1.3.2. Restabilirea stării de conservare “favorabilă” a habitatului 92A0, prin asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat

1.3.2.1 Asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, APM

1.6

OS 1.3.3. Eliminarea sistematică a specie invazive oțetar (Ailanthus altissima)

1.3.3.1 Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

DS, APM, Consiliul local, voluntari

OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității și monitorizarea biodiversității

2.1

OS2.1 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitorizarea speciei Spermophilus citellus și a habitatului acesteia

2.1.1 Inventariere, monitorizare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

2.2

OS 2.2. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservative pe perioada implementării Planului de management

2.2.1 Inventariere, cartare, monitorizare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

2.3

Realizarea raportărilor necesare către autorități (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, etc.)

2.3.1 Raportări

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

MM, APM, GM

OG3 Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona Sitului ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu

3.1

OS 3.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

3.1.1 Strategii și Plan de acțiune

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, Comunitatea locală, Școli și alte instituții de învățământ, ONG-uri

3.2.

O.S.3.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.

3.2.1 Implementarea Strategiei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consiliul local, Comunitatea locală, Școli și alte instituții de învățământ, ONG-uri

OG4 Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.

O.S.4.1. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate

4.1.1. Evaluarea necesarului de instruire și susținerea cursurilor de instruire

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

OG5 Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului.

5.1

OS 5.1. Utilizarea durabilă a pajiștii.

5.1.1 Utilizarea durabilă a pajiștii.

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Consiliu local, Comunitatea locală, alți factori interesați

OG6 Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin măsuri care să faciliteze promovarea valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești ți a istoricului zonei.

6.1.

O.S.6.1. Identificarea valorilor locale, din punct de Vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.

6.1.1. Realizarea inventarului valorilor naturale, culturale, istorice

X

X

X

X

Medie

ANANP

Direcția pentru Cultură, Consiliul Local, Comunitatea locală, ONG-uri

6.2.

O.S.6.2. Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia.

6.2.1. Realizarea unui circuit turistic

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Asociația Județeană de Turism, Consiliul Local, Comunitatea locală, ONG-uri

6.3.

O.S.6.3. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.

6.3.1. Realizarea unui ghid privind regulile de vizitare

X

X

X

Mare

ANANP

Asociația Județeană de Turism, Consiliul Local.

6.4.

O.S.6.4. Implementarea Strategie de management a vizitatorilor.

6.4.1. Realizarea și instalarea indicatoarelor și a panourilor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Mare

ANANP

Asociația Județeană de Turism, Consiliul Local

 … 8.2.Estimarea resurselor necesare + 
Tabel 114: Estimarea resurselor necesare desfășurării activităților planificate

Nr.	Activitate	Resurseumane	Resurse materiale – altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului			Resurse financiare estimate			Alocaresubprogram
		Total – zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total – monedă (lei)		Sursă fonduri
	OG1 Asigurarea conservării specii menținerii/atingerii stării de conserv		or și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000, în sensul are favorabile.
1.1.	OS 1.1 Asigurarea conservării speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă.
	OS 1.1.1. Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.
	1.1.1.1 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului	10	Combustibil	Litri	-	5.000 lei			Sp13
		15	Studiu	1		10.000 lei			Sp13
		40	Combustibil	Litri	-	25.000 lei			Sp16
	1.1.1.2 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile cultivate	30	Lucrări de restaurare	ha	-	40.000 lei		Fonduri europene, Life, Fonduri pentru ONG-uri	Sp16
	1.1.1.3-1.1.1.5 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate	25	Achiziție/ însămânțare semințe	număr	-	35.000 lei			Sp16
	1.1.1.6 Refacerea calității habitatului	40	Combustibil	Litri		25.000 lei			Sp16
	1.1.1.7 Interzicerea amplasării de noi ferme sau extinderea celor existente, precum și a adăposturilor temporare.	20	Combustibil	Litri	-	5.000 lei			Sp13
		5	patrulări	număr	-	10.000 lei			Sp12
	1.1.1.8 Eliminarea gunoiului	20	Combustibil	Litri		10.000 lei			Sp13
	1.1.1.9 Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole	20	Combustibil	Litri		5.000 lei			Sp13
	1.1.1.10 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului	20	Combustibil	Litri		5.000 lei			Sp13
	1.1.1.11 Interzicerea schimbării modului de utilizare a terenului din pajiște în teren arabil.	20	Combustibil	Litri		10.000 lei			Sp13
	1.1.1.12Menținerea unui număr optim de erbivore care să pășuneze controlat suprafața sitului	20	Combustibil	Litri	-	10.000 lei			Sp13
	1.1.1.13 Evitarea suprapășunatului	20	Combustibil	Litri		10.000 lei			Sp13
	1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști	20	Combustibil	Litri		5.000 lei			Sp13
1.2.	OS 1.1.2. Creșterea efectivelor populației specie în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de Vedere al populației
	1.1.2.1. Reducerea mortalitătii	20	Combustibil	Litri		20.000 lei		Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp16
		20	Materiale panouri	număr		15.000 lei			Sp16
	1.1.2.2 Reducerea și controlul numărului de carnivoredomestice de pe suprafața sitului	20	Combustibil	Litri		10.000 lei			Sp16
1.3.	OS 1.2. Conservarea habitatului 92A0 pe suprafețele ocupate în prezent
	1.2.1 Măsuri demanagementspecificehabitatuluiforestier	20	Combustibil	Litri		10.000 lei		Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
		10	patrulări	număr		20.000 lei			Sp12
1.4.	OS 1.3. Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 în Situl ROSCI 0372 Dăbuleni-Potelu
		40	Combustibil	Litri		25.000 lei			Sp16
	1.3.1.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 prin renunțarea/ interzicerea desecării/ drenării suprafețelor (69,05 ha) ocupate de solurile de tipul lăcoviștilor, aluviosulurilor, protisolurilor și plantarea acestora cu specii caracteristice, în scopul creșterii suprafeței habitatului 92A0	30	Lucrări	ha	-	40.000 lei		Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp16
1.5.	OS 1.3.2. Restabilirea stării de conservare “favorabilă” a habitatului 92A0, prin asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat
	1.3.2.1 Asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat	20	Combustibil	Litri	-		10.000 lei	Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp16
1.6.	OS 1.3.3. Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar (Ailanthus altissima)
	1.3.3.1 Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar	30	Lucrări	ha	-		40.000 lei	Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp16
	OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității și monitorizarea biodiversității
2.1.	OS2.1 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitorizarea speciei Spermophilus citellus și a habitatului acesteia
	2.1.1 Inventariere,cartare,monitorizare	10	patrulări	număr	-		20.000 lei	Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
2.2	OS 2.2. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservative pe perioada implementării Planului de management
	2.2.1 Inventariere,cartare,monitorizare	10	patrulări	număr	-	20.000 lei		Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp12
2.3	Realizarea raportărilor necesare către autorități (Ministerul Madiului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, etc.)
	2.3.1 Raportări	20			-	4.000 lei		Buget propriu	Sp43
	OG3 Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona sitului ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu.
3.1.	O.S. 3.1. Elaborarea unei Strategii și a unui Plan de acțiune privind conștientizarea publicului.
	3.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei	1	Grup de lucru	-		-		Buget propriu	Sp43
		10	întâlniri	număr	-				Sp43
3.2.	O.S.3.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
	3.2.1ImplementareaStrategiei	100	Materiale informative – pliante, broșuri, pixuri și altele asemenea	număr		100.000 lei		LIFE,POIM	Sp32
		20	Website funcțional	1		5.000 lei		LIFE,POIM	Sp32
		10	întâlniri	număr		-		Surse proprii	Sp32
		50	Studiu impact evenimente conștientizare	număr	-	40.000 lei		LIFE,POIM	Sp32
	OG4 Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale protejate
4.1.	OS4.1. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate.
	4.1.1. Evaluarea necesarului de instruire si susținerea cursurilor de instruire	1	Nevoi de instruire	număr		-			Sp44
		1	Instruiri	număr	-	100.000 lei		POIM	Sp44
	OG5 Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului
5.1.	O.S.5.1. Utilizarea durabilă a pajiștii
	5.1.1 Utilizarea durabilă a pajiștii.	50	Studiu silvopastoral	număr	1	20.000 lei		Fonduri europene, Life,Fonduri pentru ONG-uri	Sp43
		20	Reglementare/ Patrulare	-		-		Buget propriu	Sp13
		30	Combustibil	1		5.000		Buget propriu	Sp13
	OG6 Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin măsuri care să faciliteze promovarea valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei
6.1	OS6.1 Identificarea valorilor locale, din punct de Vedere natural, cultural, melteșugăresc, istoric.
	6.1.1 Realizarea inventarului valorilor naturale, culturale, istorice	10	întâlniri/baza de date	număr		-		Surse proprii	Sp31
6.2.	OS6.2 Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia.
	6.2.1. Realizarea unui circuit turistic	15	Combustibil	1		5.000 lei		POIM, Surse proprii	Sp22
6.3.	OS6.3 Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.
	6.3.1. Realizarea unui ghid privind regulile de vizitare	20	ghid	număr		50.000 lei		POIM, Surse proprii	Sp43
6.4.	OS6.4 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.
	6.4.1. Realizarea și instalareaindicatoarelor și a panourilor	30	Combustibil	1		10.000 lei		POIM, surse proprii	Sp41
		40	Panouri instalate Indicatoare instalate	număr		30.000 lei			Sp41

 …  … 9.PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1.Raportări periodice + 
Tabel 115: Raportări periodice

Nr.	Denumire	Moment raportare		Activităti incluse în raportare
		An	Trimestru
1.	Raportare anul 1	1	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4., 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.1.12 1.1.1.13 1.1.1.14, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1,1.3.1.1, , 1.3.2.1, 1.3.3.1, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.2.1, 4.1.1, 6.1.1, 6.2.1, 6.3.1, 6.4.1.
2.	Raportare anul 2	2		1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4., 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.1.12 1.1.1.13 1.1.1.14, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1,1.3.1.1, , 1.3.2.1, 1.3.3.1, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.2.1, 4.1.1, 6.1.1, 6.2.1, 6.3.1, 6.4.1.
3.	Raportare anul 3	3	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4., 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.1.12 1.1.1.13 1.1.1.14, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1,1.3.1.1, , 1.3.2.1, 1.3.3.1, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.2.1, 4.1.1, 6.1.1, 6.2.1, 6.3.1, 6.4.1.
4.	Raportareanul		-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4., 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.1.12 1.1.1.13 1.1.1.14, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1,1.3.1.1, , 1.3.2.1, 1.3.3.1, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.2.1, 4.1.1, 6.1.1, 6.2.1, 6.3.1, 6.4.1.
5.	Raportare anul 10	10		1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4., 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.1.12 1.1.1.13 1.1.1.14, 1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.2.1,1.3.1.1, , 1.3.2.1, 1.3.3.1, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.2.1, 4.1.1, 6.1.1, 6.2.1, 6.3.1, 6.4.1.

 … 9.2.Urmărirea activităților planificate + 
Tabel 116: Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate

Nr.	Activitate		Resurse umane	Resurse materiale	Resurse financiare estimate		Procentîndeplinire	Rezultate	Observații
			Cheltuieli	Cheltuieli	Total – monedă (lei)	Sursă fonduri
	OG1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru conservarea cărora a fost declarat situl Natura 2000, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabile.
	OS 1.1 Asigurarea conservării speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă.
	OS 1.1.1. Creșterea calității și suprafeței habitatului speciei Spermophilus citellus, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă din punct de vedere al habitatului speciei.
	1.1.1.1 Limitarea efectelor negative ale practicăriiagriculturii în proximitatea sitului
	1.1.1.2 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile cultivate
	1.1.1.3 -1.1.1.5 Refacerea habitatelor de pajiște naturală
	1.1.1.6 Refacerea calității habitatului
	1.1.1.7 Interzicerea amplasării de noi ferme sau extinderea celor existente, precum și a adăposturilor temporare.
	1.1.1.8 Eliminarea gunoiului
		1.1.1.9 Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole
		1.1.1.10 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului
		1.1.1.11 Interzicerea schimbării modului de utilizare a ,terenului din pajiște în teren arabil.
		1.1.1.12 Menținerea unui număr optim de erbivore care să pășuneze controlat suprafața sitului
		1.1.1.13 Evitarea suprapășunatului
		1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști
1.2.		OS1.1.2. Creșterea efectivelor populației speciei în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acesteia din punct de vedere al populației.
		1.1.2.1 Reducerea mortalității
		1.1.2.2 Reducerea și controlul numărului de carnivore domestice de pe suprafața sitului
Total obiectiv specific 1.1.				n/a		n/a
1.3		OS 1.2. Conservarea habitatului 92A0 pe suprafețele ocupate în prezent
		1.2.1 Măsuri de management specifice habitatului forestier
Total obiectiv specific 1.2				n/a		n/a
1.4.		OS 1.3. Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 în situl ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu
		1.3.1.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 prin renunțarea/ interzicerea desecării/ drenării suprafețelor (69,05 ha) ocupate de solurile de tipul lăcoviștilor, aluviosulurilor, protisolurilor și plantarea acestora cu specii caracteristice, în scopul creșterii suprafeței habitatului 92A0
1.5		OS 1.3.2. Restabilirea stării de conservare “favorabilă” a habitatului 92A0, prin asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat
		1.3.2.1 Asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat
1.6.		OS 1.3.3. Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar (Ailanthus altissima)
		1.3.3.1 Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar
Total obiectiv specific 1.3				n/a		n/a
Total obiectiv general 1.				n/a		n/a
2.		OG2 Inventarierea/evaluarea detaliată a biodiversității și monitorizarea biodiversității
2.1.		OS2.1 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitorizarea speciei Spermophilus citellus și a habitatului acesteia
		2.1.1 Inventariere, cartare, monitorizare
Total obiectiv specific 2.1.				n/a		n/a
2.2		OS 2.2. Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ pe perioada implementării Planului de management
		2.2.1 Inventariere, cartare, monitorizare
Total obiectiv specific 2.2.				n/a		n/a
2.3		Realizarea raportărilor necesare către autorități (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, etc.)
		2.3.1 Raportări
Total obiectiv specific 2.3.				n/a		n/a
Total obiectiv general 2.				n/a		n/a
3.		OG3 Creșterea gradului de conștientizare și educație ecologică a publicului din zona sitului ROSCI0372 Dăbuleni-Potelu.
3.1.		O.S. 3.1. Elaborarea unei Strategii și a unui Plan de acțiune privind conștientizarea publicului.
		3.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei
Total obiectiv specific 3.1.				n/a		n/a
3.2.		O.S. 3.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
		3.2.1 Implementarea Strategiei
Total obiectiv specific 3.2.				n/a		n/a
Total obiectiv general 3.				n/a		n/a
4.		OG4 Dezvoltarea capacității personalului implicat în managementul ariei naturale
4.1.		OS4.1 Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate.
		4.1.1. Evaluarea necesarului de instruire și susținerea cursurilor de instruire
Total obiectiv specific 4.1.				n/a		n/a
Total obiectiv general 4.				n/a		n/a
5.		OG5 Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului.
5.1.		O.S. 5.1. Utilizarea durabilă a pajiștii.
		5.1.1 Utilizarea durabilă a pajiștii.
Total obiectiv specific 5.1.				n/a		n/a
Total obiectiv general 5.				n/a		n/a
6.		OG6 Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona de ansamblu a sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei
6.1.		OS6.1 Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.
		6.1.1. Realizarea inventarului valorilor naturale, culturale, istorice
Total obiectiv specific 6.1.				n/a		n/a
6.2		OS6.2 Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia.
		6.2.1. Realizarea unui circuit turistic
Total obiectiv specific 6.2.				n/a		n/a
6.3.		OS6.3 Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor.
		6.3.1. Realizarea unui ghid privind regulile de vizitare
Total obiectiv specific 6.3.				n/a		n/a
6.4.		OS6.4 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.
		6.4.1. Realizarea și instalareaindicatoarelor și a panourilor
Total obiectiv specific 6.4.				n/a		n/a
Total obiectiv general 6.				n/a		n/a

 …  … 9.3.Indicarea activității realizateSe vor indica, marcare cu un simbol, de exemplu "x", trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate, de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea. Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează: + 
Tabel 117: Activități planificate

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul….

Anul 10

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

1.1.1.1 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului

1.1.1.2 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile cultivate

1.1.1.3 Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate

1.1.1.4. Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de plantări

1.1.1.5.Refacerea habitatelor de pajiște naturală pe terenurile afectate de exploatare

1.1.1.6 Refacerea calității habitatului

1.1.1.7 Interzicerea amplasării de noi ferme sau extinderea celor existente, precum și a adăposturilor temporare.

1.1.1.8 Eliminarea gunoiului

1.1.1.9 Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole

1.1.1.10 Limitarea efectelor negative ale practicării agriculturii în proximitatea sitului

1.1.1.11 Interzicerea schimbării modului de utilizare a ,terenului din pajiște în teren arabil.

1.1.1.12 Menținerea unui număr optim de erbivore care să pășuneze controlat suprafața sitului

1.1.1.13 Evitarea suprapășunatului

1.1.1.14 Interzicerea plantării de arbori și arbuști

1.1.2.1 Reducerea mortalității

1.1.2.3 Reducerea și controlul numărului de carnivore domestice de pe suprafața sitului

1.2.1 Măsuri de management specifice habitatului forestier

1.3.1.1 Creșterea suprafeței ocupate de habitatul 92A0 prin renunțarea/ interzicerea desecării/ drenării suprafețelor (69,05 ha) ocupate de solurile de tipul lăcoviștilor, aluviosulurilor, protisolurilor și plantarea acestora cu specii caracteristice, în scopul creșterii suprafeței habitatului 92A0

1.3.2.1 Asigurarea structurii și funcțiunilor specifice tipului de habitat

1.3.3.1 Eliminarea sistematică a speciei invazive oțetar

2.1.1 Inventariere, cartare, monitorizare Spermophilus citellus

2.2.1 Inventariere, cartare, monitorizare

2.3.1 Raportări

3.1.1 Strategii și Plan de acțiune

3.2.1 Implementarea Strategiei

4.1.1. Evaluarea necesarului de instruire si susținerea cursurilor de instruire

5.1.1 Utilizarea durabilă a pajiștii.

6.1.1. Realizarea inventarului valorilor naturale, culturale, istorice

6.2.1. Realizarea unui circuit turistic

6.3.1. Realizarea unui ghid privind regulile de vizitare

6.4.1. Realizarea și instalarea indicatoarelor și a panourilor

 … 10.BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚEAntipa G (1921) Dunărea și problemele ei științifice, economice și politice, Lucrările Cartea Românească, București Badea L., Niculescu Gh. (2011) Cursul și Lunca (Balta) Dunării, în Unitățile de relief ale României, V, Câmpiile pericarpatice: Câmpia Bărăganului și Crișanei, Câmpia Română, Lunca Dunării, Delta Dunării și Câmpia Litorală, BucureștiBogdan, Octavia (1980), La regionalisation climatique et topoclimatique de la Roumanie, RRGGG, Geogr., XXVII, 2Bogdan, Octavia (1999), Principalele caracteristici climatice ale Câmpiei Române, Com. Geogra., III Botnariuc, N., Tatole, V., 2005, Cartea Roșie a Vertebratelor din România, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", București.Călinescu R. (1969), Biogeografia României, Ed. Științifică, BucureștiCălinescu, R., 1956, Sciuridele din R.P.R., Editura Științifică București, pp. 34-102.Chirilă C. (1955) Pedologie generală, Ed. Agro-Silvică de Stat, BucureștiChirita C,. Vlad I., Paunescu C., Patrascoiu N., Rosu C., Iancu I., Ed. Academiei R.S.R., București, 1997, "Stațiuni forestiere", Vol. IICoroiu, I., 2008, 1335 Spermophilus citellus, in Goriup P., Natura 2000 in România – Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.Coroiu, C., Krystufek, B., Vohralik, V. Zagorodnyuk, I. 2008. Spermophilus citellus. In: IUCN 2012. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2012.2.Coteț P. (1973), Geomorfologia României, Ed. Tehnică, BucureștiDemeter T. (2009) Geografia solurilor, Ed. Universității din BucureștiDonita N., Biris I.A., material realizat în cadrul Proiectului LIFE 06 NAT/R0/000177, S.C. Green Steps S.R.L., Pădurile de luncă din România – prezent, trecut și viitorDonita N,, A. Popescu, Pauca- Comanescu M., Mihăilescu S. , Biris I., Editura Tehnica Silvica, București, 2005, Habitatele din RomâniaDănilă, I., 1982, La structure et la dynamique des populations de Spermophile (Citellus citellus L., 1766 – Rodentia) de Roumanie, Travaux du Museum Național d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Vol. XXIV, pp. 251-266.Gafta D. Mountford J.O., Ed. RISOPRINT 2008, editor M.M. D.D., Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Gâștescu P. (1971) Lacurile din România, Ed. Academiei Române, BucureștiGâștescu P. (1977), Relations hydrochimiques entre les lacs et les eaux souterraines de la Plaine Roumaine de nord-est, RRGGG, Geogr., 21Grecu Florina (2010) Geografia câmpiilor României, Ed. Universității București, București Grecu Florina, Ghiță Cristina, Cîrciumaru E. (2011) Land Vulnerability to Geomorphological Hazard Induced by Pluviometric Criteria (Romanian Plain), Revista de Geomorfologie, vol. 13., p. 59-66,Grecu Florina, Ghiță Cristina, Albu Maria, Cîrciumaru E. (2011) Geomorphometric analysis on the some riverbeds in the Romanian plain, Internațional Journal of the Physical Sciences, vol. 6 (30), pp. 7055 – 7064,Ielenicz. M., Pătru Ileana (2005) România – Geografie fizică, vol. I, ed Universitară, București Katona, K., Vaczi, O., Altbacker, V., 2002, Topographic distribution and daily activity of the European ground squirrel population in Bugacpuszta, Hungary, Acta Theriologica 47 (1): 45-54.Koshev, Y. S., 2008, Distribution and status of the European Ground Squirrel (Spermophilus citellus) in Bulgaria, Lynx (Praha), n. s., 39 (2): 251-261.Koshev, Y. S., Kocheva, M. A., 2008, Daily Activity Pattern in Free-living European Ground Squirrels Spermophilus citellus (Mammalia: Rodentia) from Northwestern Bulgaria, Acta zoologica bulgarica, Suppl. 2: 149-154.Krystufek, B. 1999. Spermophilus citellus in The atlas of European Mammals, pag. 190-191Marin I. (2007) Impactul defrișare-poluare asupra mediului în Bazinul hidrografic Vedea, Comunicări de Geografie, Ed. Univ. din BucureștiMutihac V. (2004) Geologia României, Ed. Didactică și Pedagogică, București Național Environmental Research Institute, University of Aarhus. 92 pp. – NERI Technical report No. 64, Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive.Negulescu E.G., Ciumac G., Ed. Agro-Silvica de Stat, București, 1959, "Silvicultura"Niculescu Gh. coord.(1969) Geografia Văii Dunării Românești, Ed. Academiei, București Agronomi, vol. 57, pp. 298 – 305, http://agronomyjournal.usamv.ro/pdf/2014/art53.pdf Pascovschi S., Leandru V., Ed. Agro-Silvica de Stat, 1958, Tipuri de pădure din R.P.R.Popescu, A., Murariu, D. 2001. Fauna României, Mammalia. Vol. XVI, fasc. 2 Rodentia, Ed. Acad. Rom., pg. 54-58.Posea Gr., Popescu N., Grigore M., Ielenicz M. (1987) Harta geomorfologică generală, în vol. Sinteze Geografice, IIStănescu V., Ed. Didactica și Pedagogica, București, 1979, DendrologieSofletea, Curtu, Ed. "Pentru Viata", Brașov, 2001, DendrologieStefanov, V., Markova, E., 2009, Distribution and curent status of the European souslik (Spermophilus citellus L.) in Sofia Valley and the adjacent areas, Biotechnol. Biotechnol. EQ. 23/2009/SE: 381-384.Turrini, T. A., Brenner, M., Millesi, E., Hoffmann, I. E., 2008, Home ranges of European Ground Squirrels (Spermophilus citellus) in two habitats exposed to different degrees of human impact, Lynx (Praha), n. s., 39 (2): 323-332.Wilson, D., Cole, R., Nichols, J., Rudran, R., Foster, M. (Eds.). 1996. Measuring and Monitoring Biological Diversitz. Standard methods for Mammals. Smithsonian Institution Press.Youlatos, D., Boutsis, Y., Pantis, J.D., Hadjicharalambous, H., 2007, Activity patterns of European ground squirrels (Spermophilus citellus) in a cultivated field in northern Greece, Mammalia (2007): 183-186.Zaharia, G., Petrencu, L., Baltag, E.S. 2016. Site selection of European ground squirrels (Spermophilus citellus) in Eastern România and how they are influenced by climate, relief, and vegetation. Turk J Zool 40: 1-8.*** (1983), Geografia României, vol I, Ed. Academiei RSR, București*** (2005), Geografia României, vol V, Ed. Academiei Române, București*** (2008), Clima României, Ed. Academiei Române, București*** (1982), Enciclopedia Geografică a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București*** Planul de management aprobat al sitului Natura 2000 ROSPA0135 Nisipurile de la Dăbuleni: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-12- 07 Plan management ROSPAQ135 versiunea 2.pdf*** Hărți topografice, scările 1:100 000, 1:25 000.*** Harta geologică a României, scara 1:200.000 (format digital mozaicat), și notele explicative ale acesteia.*** Harta pedologică a României, scara 1:200.000 (format digital mozaicat).*** European Environmental Agency. Corine Land Cover, 2018. https://land.copernicus.eu/pan- european/corine-land-cover/clc2018. Accesată în 4 Mai 2021 … 11.ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT11.1.Regulamentul ariei naturale protejate + 
Capitolul IDISPOZIȚII GENERALE + 
Articolul 1(1)Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu, denumit în continuare situl ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu, este documentul în care sunt incluse toate prevederile legale referitoare la derularea activităților umane permise și modul lor de aprobare, precum și activitățile restricționate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate.(2)Scopul prezentului regulament este de a stabili regulile care trebuie respectate pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0372 Dăbuleni – Potelu.(3)Termenii și expresiile din prezentul regulament au aceeași semnificație cu cei definiți prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. + 
Articolul 2Din punct de vedere administrativ, situl Natura 2000 R0SCI0372 Dăbuleni-Potelu este localizat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, în județul Olt, pe teritoriul comunei Ianca, la limita cu teritoriul administrativ al orașului Dăbuleni din județul Dolj. + 
Articolul 3Scopul Ariei Naturale Protejate – Importanța sitului ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu este dată de valoarea naturală ridicată a acestuia, dată de prezența habitatului 92A0 Galerii cu Salix alba și Populus alba (enumerat în anexa I a Directivei 92/43/CEE) și a speciei 1335 Spermophilus citellus (enumerată în anexa II la Directivei 92/43/CEE). + 
Articolul 4Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, ca autoritate competentă de mediu, pe care o denumim în continuare ANANP, îi revine competența managementului ariei naturale protejate ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu. + 
Capitolul IIREGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DIN INTERIORUL ȘI VECINĂTATEA ARIEI PROTEJATE + 
Articolul 5Autoritățile cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din siturile comunitare și rezervațiile naturale instituie de comun acord cu ANANP măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale. + 
Articolul 6Pentru planurile/proiectele/activitățile din interiorul sitului sau vecinătatea acestuia, emiterea actelor de reglementare se va face cu respectarea procedurilor aflate în vigoare, pe baza documentațiilor de mediu specifice, ținându-se seama de avizul ANANP. + 
Articolul 7În vederea rotejării zonelor umede și a turbăriilor, care are ca obiectiv principal protejarea solurilor bogate în carbon (parte a Ordinului nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023), sunt interzise următoarele activități pe teritoriul ariei naturale protejate:● drenarea zonelor umede, inclusiv a suprafețelor de teren cu destinație agricolă din perimetrul zonelor umede;● incendierea zonelor umede, inclusiv a suprafețelor de teren cu destinație agricolă din perimetrul zonelor umede;● defrișarea zonelor umede, cu excepția activităților aprobate prin planul de management;● evacuarea de poluanți în apele de suprafață și subterane din zonele umede, și din zonele cu destinație agricolă din perimetrul zonelor umede;● depozitarea deșeurilor în zonele umede și în zonele cu destinație agricola din perimetrul zonelor umede;● introducerea deliberată de specii alohtone în zonele umede;● conversia zonelor umede;● schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor;● aratul pajiștilor permanente din zonele umede;● lucrări profunde ale solului, la adâncimi mai mari de 25 cm.Art. 8(1)Terenurile agricole din perimetrul sitului R0SCI0372 evidențiate ca pajiști, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor.(2)Pășunatul pe teritoriul sitului de importanță comunitară R0SCI0372 se desfășoară cu respectarea prevederilor Planului de management aprobat și a legislației în vigoare. Utilizarea rațională a pajiștilor și pășunilor pentru cosit și/sau pășunat, se face numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de ANANP, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale. + 
Articolul 9Amplasarea locurilor pentru stâne se va face în afara zonelor unde a fost identificată vegetația caracteristică habitatului determinant pentru R0SCI0372. + 
Articolul 10În cazul producerii de fenomene de forță majoră – incendii, calamități naturale, epizootii, focare de infecție, sau altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform competențelor legale. + 
Articolul 11Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate se desfășoară cu avizul ANANP, care le sprijină logistic și financiar, în limita posibilităților. + 
Articolul 12(1)Activitatea colaboratorilor externi se va desfășura pe baza unui contract de cercetare, încheiat cu ANANP;(2)Clauzele contractuale se stabilesc de comun acord de către părți, inclusiv dreptul de utilizare a rezultatelor cercetărilor + 
Articolul 13Pentru realizarea de construcții pe suprafața ariei naturale protejate se aplică prevederile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, reglementarea construcțiilor fiind de competența autorității pentru protecția mediului, avându-se în vedere obiectivele de conservare și ținând cont de avizul ANANP. + 
Articolul 14Regimul deșeurilor pe teritoriul ROSCI0372 Dăbuleni – Potelu se reglementează astfel:1)Se interzice abandonarea deșeurilor de orice fel în aria naturală protejate; … 2)Proprietarii de terenuri din aria protejată au obligația de a colecta deșeurile produse din activitățile proprii desfășurate, de a le scoate în afara zonei și de a le depozita în locurile special amenajate în perimetrul localităților; … 3)Persoanele fizice sau juridice au obligația respectării prevederilor privind gestionarea deșeurilor, înscrise în autorizațiile de funcționare pe care le dețin; … 4)Personalul de la stânele situate pe raza ariei protejate are obligația de a colecta deșeurile menajere și de a le depune în containere speciale; gestionarea acestora va fi înscrisă în contractul încheiat de aceștia cu consiliul local sau operatorul de salubritate; … 5)Deșeurile vegetale, provenite din oricare activitate, nu vor fi depuse în zonele unde a fost identificată vegetație caracteristică habitatelor de interes comunitar sau național. …  + 
Capitolul IIIALTE REGLEMENTĂRI + 
Articolul 15Circulația autovehiculelor, motocicletelor, bicicletelor și a altor vehicule în sit este permisă numai pe drumurile existente. + 
Articolul 16Fotografierea sau filmarea în scopuri comerciale se poate realiza numai cu acordul ANANP. + 
Articolul 17Activitățile desfășurate în scopuri comerciale sunt permise doar cu respectarea legislației specifice în vigoare și avizul ANANP. + 
Articolul 18Următoarele activități/acțiuni necesită obținerea în prealabil a aprobării ANANP:a)activități de cercetare, toate tipurile de investigații științifice … b)activități instructiv – educative desfășurate de școli, licee, facultăți, stagii de practică, aplicații tematice având ca obiect educația biologică, ecologică, și altele asemenea, … c)acțiunile de prevenire și /sau combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor, … d)acțiunile specifice Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, … e)acțiunile de înlăturare a efectelor unor fenomene naturale, … f)altele activități/acțiuni care pot genera impact negativ asupra habitatului determinant. …  + 
Capitolul IVSANCȚIUNI + 
Articolul 19Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare. + 
Articolul 20Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenții și se sancționează, dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni. + 
Articolul 21Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament se aplică sancțiunea contravențională prevăzută la art. 53, alin. 3.1, lit. a din O.U.G. nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care fapta nu este sancționată prin alte acte normative. + 
Articolul 22Aplicarea prezentului regulament se face de către personalul ANANP și de către personalul cu atribuții de control al altor structuri abilitate din punct de vedere legal. Personalul împuternicit să aplice regulamentul își dovedește identitatea cu legitimații de serviciu. + 
Articolul 23Încălcarea prevederilor legale se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin acte normative specifice. Sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament aplică atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. … 11.2.Hărți/Seturi de date geospațiale (GIS)11.2.1.Harta suprapunerilor ariei naturale protejate … 11.2.2.Harta localizării ariei naturale protejate … 11.2.3.Harta limitelor ariei naturale protejate … 11.2.4.Harta zonării interneNu este cazul … 11.2.5.Harta geologică … 11.2.6.Harta hidrografică … 11.2.7.Harta solurilor … 11.2.8.Harta temperaturilor-medii multianuale … 11.2.9.Harta precipitațiilor-medii multianuale … 11.2.10.Harta ecosistemelor … 11.2.11.Harta distribuției tipului de habitat 92A0 … 11.2.12.Harta distribuției speciilor11.2.12.1.Harta distribuției speciei Spermophilus citellus …  … 11.2.13.Harta unităților administrativ-teritoriale … 11.2.14.Harta utilizării terenurilor … 11.2.15.Harta juridică a terenului … 11.2.16.Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate … 11.2.17.Harta privind perimetrul construit al localităților … 11.2.18.Harta construcțiilor … 11.2.19.Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate … 11.2.20.Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate … 11.2.21.Harta distribuției impacturilor asupra speciilor11.2.21.1.Harta distribuției presiunilor asupra speciei Spermophilus citellus … 11.2.21.2.Harta distribuției amenințărilor asupra speciei Spermophilus citellus …  … 11.2.22.Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor11.2.22.1.Harta distribuției presiunilor asupra habitatelor … 11.2.22.2.Harta distribuției amenințărilor asupra habitatatelor …  …  …  … –-