PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023

Notă …

Conținut de HOTĂRÂREA nr. 886 din 20 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023. + 
CONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT LA INUNDAȚIIDirectiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre.Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 – Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 – Planul de Management al Riscului la Inundații.Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională "Apele Române" și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Somes-Tisa, Crișuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc.Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice.Conform legislației naționale (Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale "Apele Române" prin unitățile din subordine și pe baza acestora a Planului de Management al Riscului la Inundații-Ciclul II-Sinteza Națională.Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare). Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare și luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor și sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2.Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 și 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv – în cazul României – la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv – în cazul României – la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor.Documentul de față reprezintă Planul de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad aferent Ciclului II de implementare a Directivei Inundații - perioada 2023-2027.Versiunea preliminară a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații a fost elaborată în cadrul proiectulului "Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS", Cod SIPOCA 734 Cod MySmis 2014 130033 (www.inundații.ro) – lider de proiect Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, partener Administrația Națională "Apele Române" având sprijinul Băncii Mondiale.Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România. + 
REZUMATÎn Capitolul 1 este realizată prezentarea generală a Unității de Management al riscului la inundații, respectiv a Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad. În cadrul acestui capitol sunt descrise relieful, geologia, solul, resursele de apă, zonele protejate, clima, populația și așezările umane, utilizarea terenului, activitatea economică, infrastructura de transport, recreere și turism, patrimonial cultural. Mare parte ale acestor informații sunt prezentate în Anexe sub formă de hărți.În cadrul Capitolului 2 sunt atinse aspecte privind riscul la inundații la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă. Primele două subcapitole reprezintă o "fotografie" actuală a sistemului de management al riscului la inundații și sunt prezentate lucrările de protecție împotriva inundațiilor (diguri, baraje care realizează acumulări permanente, baraje care realizează acumulări nepermanente, poldere, noduri hidrotehnice, derivații de ape mari) și descrise sistemele de avertizare – alarmare și răspuns la inundații, existente. Următorul subcapitol prezintă un scurt istoric al inundațiilor ce au avut loc în perioada 2010-2016 și inventarul pagubelor acestora. În continuare, în subcapitolul 2.3 sunt prezentate noile criterii de selectare ale evenimentelor semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații – îmbunătățiri în Ciclul II), evenimentele istorice semnificative, sectoarele de râuri și zonele urbane afectate aferente acestora, inundațiile semnificative potențiale viitoare cât și localizarea acestora (anexă). Mai departe, alte două subcapitole prezintă rezultatul celei de a doua etape de implementare a Directivei Inundații, respectiv hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc la inundații (raportare la C.E. – 12 octombrie 2022) și descrierea procesului de elaborare și revizuire a hărților pentru Ciclul II evidențiind îmbunătățirile procesului de modelare față de ciclul I și procesul de evaluare a calității. În subcapitolul următor, față de Ciclul I, sunt clasificate și descrise zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – potențial tranzitorii din punct de vedere al riscului. Capitolul 2 prezintă metoda prin care sunt clasificate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, o vedere de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile inclusiv A.P.S.F.R.- urile tranzitorii. Pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații – risc scăzut sunt propuse strategii simplificate de management a riscului de inundații. În încheiere, Capitolul 2 prezintă indicatorii statistici ca urmare a prelucrării hărților de risc la inundații obținute pentru zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, pentru anumiți indicatori referitori la populație, aspectele socio-economice și patrimoniu cultural. Sunt prezentate rezultate privind amploarea inundațiilor cât și pagubele totale calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale.Capitolul 3 face referire la obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I și la stadiul de implementare a măsurilor. Este prezentată o scurtă descriere a procesului de pregătire a programului de măsuri la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad din Ciclul I și sinteza măsurilor cât și stadiul de implementare al acestora.Totodată, este prezentată evaluarea progresului realizat la nivel național și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I, conform art. 7(2) din Directiva Inundații.În Capitolul 4 sunt descrise pentru Ciclul II, obiectivele, legătura acestora cu măsurile de reducere a riscului de inundații și procesul de elaborare al obiectivelor din acest ciclu, inclusiv modul în care proiectul a implicat părțile interesate, în acest proces.Nucleul Planului de Management al Riscului la Inundații – Ciclul II pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad este programul de măsuri propus pentru reducerea riscului la inundații la care se face referire în Capitolul 5. Capitolul începe cu cadrul metodologic pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea măsurilor. În esență, se analizează Catalogul de măsuri potențiale asociat Planului de Management al Riscului la Inundații – ciclul II se identifică posibilele măsuri viabile care sunt analizate pentru a se ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații dar și beneficiile asupra mediului. Rezultatele analizei sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt în continuare dezvoltate. Măsurile sunt grupate/combinate și prioritizate rezultând strategii la nivel de zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații și ulterior strategii prioritizate la nivel de Administrație Bazinală de Apă. Rezultatele aferente aplicării unitare a metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Prut- Bârlad (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). Este prezentată lista cu măsurile propuse și potențiala sursă de finanțare, sunt descrise strategiile alternative la nivel de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, sunt evidențiate strategiile prioritare și prioritizarea măsurilor. Sunt încurajate măsurile verzi existând și un subcapitol dedicat promovării infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură cât și o prezentare a principalelor provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor de zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului (o proiectare adecvată a unor măsuri gri poate conduce la măsuri verzi). Capitolul continuă cu descrierea legăturii dintre categoriile de măsuri și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații prin indicarea modului în care măsurile propuse vor contribui la atingerea obiectivelor. Mai departe, este descrisă coordonarea Directivei Inundații cu Directiva Cadru a Apei evidențiindu-se aspectele instituționale, metodologice, de raportare, măsuri de tip "win-win", măsuri care necesită aplicarea art 4.7 al Directivei Cadru a Apei. Alte aspecte importante sunt integrarea cu politicile de schimbări climatice și implicit măsurile care contribuie la adaptarea/atenuarea impactului schimbărilor climatice și conformarea cu alte Directive relevante (Directiva Habitate, SEA și altele). Totodată acest capitol face referire și la coordonarea internațională.Pentru implementarea măsurilor propuse este necesar un plan de acțiune. Acesta face subiectul Capitolului 6. Aici este prezentat planul de activități pe termen scurt ce cuprinde descrierea acțiunilor prioritare cu indicarea clară a responsabilităților ce revin fiecărei instituții cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, indicatorii și valorile țintă pentru obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II pentru alternativele propuse prioritizate, investițiile ce vor fi implementate și potențialele mecanisme financiare identificate.În Capitolul 7 este descris sistemul de monitorizare pentru implementarea Planului de Management al Riscului la Inundații și programul de măsuri atât la nivel național cât și la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad. De asemenea, sunt stabiliți responsabilii pentru monitorizarea și raportarea implementării acestui plan și sunt specificate datele ce sunt colectate în acest scop.Capitolul 8 se referă la demersurile întreprinse pentru informarea și consultarea publicului, precum și pentru încurajarea implicării active a părților interesate în dezvoltarea planului. În subcapitole separate sunt descrise strategia de implicare a părților interesate și procesul de comunicare (cu instrumentele și activitățile aferente). Următorul subcapitol descrie procesul de evaluare strategică de mediu și prezintă toate deciziile ce au fost luate și întâlnirile desfășurate în scopul parcurgerii acestei etape necesare pentru aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru A.B.A. Prut-Bârlad.În ultimul Capitol 9, este redată lista cu autoritățile competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații actualizată pentru Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad. + 
CUPRINSCONTEXTUL PLANURILOR DE MANAGEMENT LA INUNDAȚIIREZUMATCUPRINSABREVIERI1.Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad ... 2.Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad2.1.Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente ... 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente … 2.3.Evenimente semnificative de inundații2.3.1.Inundații istorice … 2.3.2.Evenimente semnificative ...  ... 2.4.Zone cu risc potențial semnificativ la inundații … 2.5.Hărți de Hazard la Inundații2.5.1.Introducere … 2.5.2.Modelarea hazardului2.5.2.1.Date topografice și batimetrice … 2.5.2.2.Date hidrologice ... 2.5.2.3.Modelarea hidraulică … 2.5.2.4.Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice ...  ...  ... 2.6.Hărți de Risc la Inundații2.6.1.Introducere ... 2.6.2.Evaluarea Riscului la Inundații2.6.2.1.Date de intrare ... 2.6.2.2.Modelarea riscului la inundații … 2.6.2.3.Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații ...  ...  ... 2.7.Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii … 2.8.Indicatori statistici ...  ... 3.Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării3.1.Sinteza măsurilor din Ciclul I ... 3.2.Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I … 3.3.Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2) ...  ... 4.Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la Inundații4.1.Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații ... 4.2.Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații …  … 5.Ciclul II - Programul de Măsuri5.1.Cadrul metodologic general5.1.1.Prezentare generală ... 5.1.2.Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție … 5.1.3.Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură ... 5.1.4.Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri …  … 5.2.Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (Categoria A) ... 5.3.Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad (categoria B) … 5.4.Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență - Categoria C ... 5.5.Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad … 5.6.Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene5.6.1.Coordonarea cu Directiva Cadru Apă … 5.6.2.Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice ... 5.6.3.Coordonarea și conformarea cu alte directive … 5.6.4.Coordonare internațională ...  ...  ... 6.Plan de Acțiune pentru Implementare6.1.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale) ... 6.2.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) … 6.3.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) ...  ... 7.Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații … 8.Implicarea părților interesate și consultările publice8.1.Strategia de implicare a părților interesate (SHE)8.1.1.Informare și comunicare ... 8.1.2.Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național … 8.1.3.Implicarea părților interesate la nivel regional ... 8.1.4.Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI …  … 8.2.Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate - zone pilot pentru comunitățile rome ... 8.3.Procedura de Evaluare Strategică de Mediu …  … 9.Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ... ANEXE + 
ABREVIERIA.A.P.- Asociația Administratorilor de PăduriA.B.A. – Administrația Bazinală de ApăACB - Analiză Cost - BeneficiuA.C.N. – Administrația Canalelor NavigabileA.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de JosAMC – Analiză Multi-criterialăA.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale ProtejateA.N.A.R. – Administrația Națională "Apele Române"A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate ImobiliarăA.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri FunciareA.N.M. - Administrația Națională de MeteorologieA.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția MediuluiBEI - Banca Europeană de InvestițiiB.H. – Bazin HidrograficBM - Banca MondialăCBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleareC.E. - Comisia EuropeanăC.E.E. – Comunitatea Economică EuropeanăCESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și InformaticăCFR – Compania Națională de Căi FerateC.I.R. - Centre de Intervenție RapidăC.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de UrgențăC.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de UrgențăC.M.R. – Centrul Meteorologic RegionalC.N. -Compania NaționalăC.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii RutiereD.C.A. - Directiva Cadru ApăD.I. – Directiva InundațiiDirectiva EIM -Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediuluiEMP – Platforma de Management a UrgențelorE.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la InundațiiFEDR – Fondul European de Dezvoltare RegionalăF.I.R. - Formație de intervenție RapidăF.S.E. – Fondul Social EuropeanGLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naționalG.N.M.- Garda Națională de MediuGTL - Grupuri Tehnice de LucruH.G. – Hotărâre de GuvernHH - Hărți de Hazard la inundațiiHR – Hărți de Risc la inundațiiI.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului DunăreaIDF – Intensitate – Durată – FrecvențăI.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de UrgențăI.N.C.D.S. "Marin Drăcea" – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură "Marin Drăcea"I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a ApelorI.S.C. – Inspectoratul de Stat în ConstrucțiiI.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de UrgențăI.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență JudețeanM.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleM.A.I.- Ministerul Afacerilor InterneM.Ap.N. - Ministerul Apărării NaționaleM.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiM.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiM.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și TurismuluiM.Edu. - Ministerul EducațieiM.E. – Ministerul EnergieiM.F. - Ministerul FinanțelorM.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor EuropeneM.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și PădurilorMNRA – Măsuri Naturale de Retenție a ApeiMRD - Managementul Riscului la DezastreMRI – Managementul Riscului la InundațiiM.T.I. - Ministerul Transporturilor și InfrastructuriiO.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate ImobiliarăONG - Organizație NeguvernamentalăOSC – Organizațiile Societății CivileP.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și HidrogeologieP.E.B. – Potențial Ecologic BunPIM - Proiect Integrat MajorPM – Program de MăsuriP.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările ClimaticeP.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză HidrologicăP.N.R.R. - Planul Național de Redresare și ReziliențăPOCA – Programul Operațional Capacitate AdministrativăPODD - Programul Operațional Dezvoltare DurabilăPOIM – Programul Operațional Infrastructură MareREBAR - Registrul Național al Barajelor din RomâniaREDIG – Registrul Național al Digurilor din RomâniaSBN - Soluții Bazate pe NaturăS.A. – Societate pe AcțiuniS.C.I. - Situri de importanță comunitarăS.E.B. – Stare Ecologică BunăS.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de ApăS.G.A. – Sistem de Gospodărire a ApelorS.H. - Spațiu HidrograficSIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat NaționalSIV - Soluții privind Infrastructura VerdeSNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările ClimaticeSNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la InundațiiS.P.A. – Arii de protecție specială avifaunisticăSRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastreSTS – Serviciul de Telecomunicații SpecialeTVA - Taxa pe Valoarea AdăugatăU.A.T. – Unitate Administrativ TeritorialăU.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor TehniceUoM – Unitate de ManagementAED - Annual Expected DamageAFU – Appraisal Flood Unit – Unitate de Evaluare pentru InundațiiA.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la InundațiiAST – Appraisal Summary Tool – Instrument centralizator al evaluăriiBRIGAID - Bridging the gap for innovations in disaster resilienceCAMA Flood – Catchment-based Macro-scale FloodplainCAP - Common Alerting ProtocolCFPA – Confederation of Fire Protection AssociationsDAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting CooperationDSS – Decision Support SystemDTM - Digital Terrain ModelsDQS – Data Quality ScoreEFAS - European Flood Awareness SystemEMP – Emergency management program – Platforma de Management a UrgențelorFFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații RapideFFGS – Flash Flood Guidance SystemFP-EG - Flood Protection Expert GroupGSM – Global System for Mobile CommunicationsI.E.D. - Industrial Emissions DirectiveIMGIS-EG – Information Management and Geographical Information System Expert GroupIPPC - Integrated Pollution Prevention and ControlLIDAR – Light Intensity Detection and RangingRBM-EG - River Basin Management Expert GroupRO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgențăRO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei InundațiiRTC – Real Time ControlSEA - Strategic Environmental Assessment - Evaluare Strategică de MediuSHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesateSuDS - Sisteme Sustenabile de DrenajTAG – Grupul Tehnic ConsultativTETRA - TErrestrial Trunked RAdioUoM – Unit of ManagementVPN - Virtual Private NetworkWWF – World Wildlife Fund1.Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – BârladCaracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladSpațiul hidrografic Prut - Bârlad este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării și se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest și Nistru la nord și est. Suprafața totală a bazinului Prut (28396 kmp) se desfășoară pe teritoriul a trei state Ucraina (8241 kmp), România (10990 kmp) și Republica Moldova (9165 kmp). Spațiul hidrografic Prut - Bârlad, este format din bazinul mijlociu și inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad și afluenți de stânga ai râului Siret din județele Botoșani și Galați. Suprafața totală a spațiului hidrografic Prut - Bârlad este de 20.569,04 kmp reprezentând o pondere de 8,63% din suprafața țării.Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9 km) formează granița între România și Ucraina pe 31 km și între România și Republica Moldova pe 711 km. Râul Bârlad, afluent de stânga al Șiretului, este delimitat în partea de nord-est și est de bazinul râului Prut.Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad (Figura 1) se învecinează la vest cu bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Siret iar la sud cu spațiile hidrografice administrate de A.B.A. Ialomița - Buzău și A.B.A. Dobrogea - Litoral Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad are formă alungită și se încadrează între coordonatele: nord - 48°26'57", sud - 45°23'19, est - 28°12'31", vest - 26°07'19".Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – BârladRelieful spațiului hidrografic Prut - Bârlad (reprezentat în Anexa 1) aparține Podișului Moldovei și părții de nord- est a Câmpiei Române. Unitățile de relief cuprinse în spațiul hidrografic Prut - Bârlad sunt următoarele:– Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, având înălțimea medie de cca. 150 m. ... – Podișul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăsește și altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare - Tudora); ... – Podișul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafețe structurale cu o înălțime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 - 200 m); ... – Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord și cca. 250 m în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100 - 150 m, cu versanți afectați puternic de fenomene de eroziune a solului; ... – Câmpia Tecuciului și Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lățimi de cca. 20 km în partea de sud și înălțimi cuprinse între 60 - 200 m; ... Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase fiind pe suprafețe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podișului Central Moldovenesc, a Podișului Sucevei și în valea Prutului. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă și cuaternară. Spațiul hidrografic Prut – Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podișului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unități de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui.Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2 - 8 m) și cu frecvențe intercalații argiloase (10 - 13 m).Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio – coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă și soluri silvestre, ultimele fiind întâlnite pe terasa superioară.– Soluri sărăturate de tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). … – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu – zise. … – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. … – Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse pe versanți și pe interfluviul Prutului. Lacoviștile de luncă și solonețul de luncă se întâlnesc pe conurile de dejecție ale afluenților cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere. … Prin așezarea în partea de est a țării, Podișul Moldovei are un climat temperat-continental cu unele particularități. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9° C și în bazinul hidrografic Bârlad este de 9,5° C.În spațiul hidrografic Prut – Bârlad precipitațiile medii multianuale variază între 400 mm și 600 mm pe an. Media multianuală a precipitațiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. În bazinul hidrografic Bârlad precipitațiile medii multianuale scad de la nord, unde se înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantitățile ajung la aproximativ 400 mm, media pe bazin ajungând la cca. 520 mm.O caracteristică a regimului climatic al acestui spațiu este și pătrunderea frecventă a aerului arctic dinspre nord - vest și nord spre Câmpia Română, însoțită de cele mai multe ori de vânturi puternice, generând o vreme relativ rece și umedă, cu căderi abundente de zăpadă.Lungimea totală a rețelei hidrografice aferente spațiului administrat de către A.B.A. Prut – Bârlad (Anexa 2) este de 10280 km.Râul Prut (cod cadastral XIII - 1) își are izvoarele în Munții Carpații Păduroși situați în Ucraina. Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafață de recepție de 10990 kmp (cca. 4,6 % din suprafața țării), lungimea totală a rețelei hidrografice codificată măsoară 4551 km pe teritoriul României și are o densitate de 0,413 km/kmp. Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării și confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.O caracteristică a bazinului hidrografic Prut este formă alungită cu o lățime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenți codificați păstrează același grad mare de alungire și orientare paralelă cu Munții Carpați.Pe partea dreaptă, râul Prut primește 27 afluenți dintre care se menționează: Volovăț (L= 43 km, F = 214 kmp), Bașeu (L = 118 km, F = 965 kmp), Jijia (L = 275 km, F = 5757 kmp), Elan (L = 73 km, F = 606 kmp) și Chineja (L = 79 km, F = 780 kmp).Pe partea stângă râul Prut primește 32 afluenți din care menționăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racovețul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova (în Ucraina și în Republica Moldova).Râul Bârlad (cod cadastral XII - 1.78) cel mai mare afluent de stânga al Șiretului, are un bazin de recepție cu o suprafață de 7220 kmp, cu o lungime a rețelei hidrografice codificate de 2565 km. Râul Bârlad are 42 de afluenți, din care cei mai importanți sunt: Racova (L = 49 km, F = 329 kmp), Vaslui (L = 81km, F = 692 kmp), Crasna (L = 61 km, F = 527 kmp), Tutova (L = 86 km, F = 687 kmp) și Berheci (L = 92 km, F = 1021 kmp). În Tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici. + 
Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad Nr.crt. Râul Stația hidrometrică F(kmp) H(m) Parametri hidrologici Qmma Qmax 1% R (mc/s) (mc/s) (kg/s) 1 Prut Rădăuți 9074 529 78,8 3894 42,7 2 Prut Ungheni 15620 361 89,3 934* 23,2 3 Jijia Victoria 3463 159 6,84 335 3,93 4 Bahlui IASI 1717 150 3.02 480 5 Bahlui Holboca 1922 155 5,12 480 6 Elan Murgeni 410 168 0,253 253 7 Prut Oancea 26874 279 94,3 721 18,1 8 Bârlad Vaslui 1550 236 2,80 450 6,85 9 Bârlad Tecuci 6778 220 9,394 495 19,6 10 Racova Pușcași 313 257 0,366 270 0,011 11 Vaslui Solești 429 245 0,657 335 0,003

Nota:Qmmuitianul reprezintă debitul mediu multianual în regim naturalQmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1%R debitul solid mediu multianualÎn Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad.Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spațiul hidrografic Prut - Bârlad. În tot arealul sunt 9 lacuri naturale, dintre care 7 sunt în județul Galați situate pe Prutul inferior.În spațiul hidrografic Prut – Bârlad există 72 de acumulări importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), dintre care 42 au folosință complexă și însumează un volum util de 614,85 mil. mc.Resursele totale de apă de suprafață din spațiul hidrografic Prut - Bârlad însumează circa 3661 mil. mc/an, dintre care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an, reprezintă circa 94% din totalul resurselor și este format în principal de râurile Prut, Bârlad și afluenți ai acestora.Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Prut – Bârlad, al IlI-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 329 corpuri de apă de suprafață și 7 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În Tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 329 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad a rezultat faptul că 7 sunt în stare cantitativă bună, 4 dintre corpuri fiind în stare chimică bună și 3 în stare chimică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad se regăsește în Capitolul 6 – Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale "Apele Române", rowater.ro. + 
Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad Starea ecologică/potențial ecologic Starea chimică Numărul corpurilor de apă Foartebună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 329 0 143 136 49 1 327 2

În spațiul hidrografic Prut – Bârlad, elementele specifice zonelor împădurite central – europene se întrepătrund cu cele est – europene, care sunt specifice silvostepei continentale și stepei.Condițiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole.– Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); ... – păduri la altitudini mici (sub 400 m). ... – Clasa silvostepei se poate împărți în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis. ... – zona de stepă. ... – Zone umede și de luncă: ... – copaci: Populus alba (plopul alb), P. nigra (negru), Salix fragilis (salcia), Alnus glutinos (arin negu). ... – ierburi. ... Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad, fauna este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere.Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălți).În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc.Conform Registrului zonelor protejate*1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Prut - Bârlad situația zonelor protejate este următoarea:– Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 468 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: ... – 17 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 17 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); ... – 451 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 392 pentru alimentarea cu apă a populației și 59 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare).Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 25.660 mil. mc, iar cel din sursele subterane a fost de 19,524 mil.mc. … – Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de: râul Prut -confluență Dunăre – râul Elan, lacul de acumulare Stânca-Costești. … – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 34 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 2479,35 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 19 situri de importanță comunitară. … – Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; … – Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. … *1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională "Apele Române" reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere. + 
Caracteristici sociale și economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladDin punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral județele: Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, și parțial județele: Neamț, Bacău și Vrancea. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Prut - Bârlad include teritorii administrative din două regiuni de dezvoltare: Regiunea de Nord - Est: județele Bacău, Botoșani, Iasi, Neamț, Suceava, Vaslui (41,88%), și Regiunea de Sud - Est: județele Vrancea și Galați (12,61%).Populația totală este de circa 2,196 milioane locuitori, densitatea populației fiind de cca. 112 loc./kmp. Principalele aglomerări urbane sunt Botoșani, Dorohoi, Darabani , Săveni, IAȘI, Hârlău, Târgu Frumos, Huși, Galați, Berești, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negrești și Tecuci.Modul de utilizare a terenului din spațiul hidrografic Prut - Bârlad (Anexa 3) este influențat de condițiile fizico- geografice, cât și de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuție: 14,3% păduri, 13,9% pășuni, 62,9% terenuri arabile, 1,88% luciu de apă, 7,01% construcții. Gradul de împădurire la nivelul întregului spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad este de 14,3 %.Principalele activități industriale care se desfășoară la nivelul județelor cuprinse în spațiul hidrografic Prut – Bârlad sunt: industria alimentară, echipamente industriale, textile, confecții, siderurgie, încălțăminte, fibre și fire sintetice, sticlărie, cărămizi și blocuri ceramice, pompe, industria cărnii și preparate, lapte și derivate, zahăr, produse agricole (grâu, secară, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă).Teritoriul spațiului hidrografic Prut - Bârlad este străbătut de magistrale de cale ferată și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi cuprinde cca. 1016 km de drumuri naționale, cca. 5508 km de drumuri județene și cca. 774 km căi ferate.În ceea ce privește transportul aerian se menționează existența Aeroportului Internațional Iași.Pe teritoriul spațiului hidrografic aferent A.B.A. Prut - Bârlad există un singur lac de acumulare ce deține infrastructură specifică pentru turism: Acumularea Ezăreni cu suprafața de 47 ha. De asemenea, se găsesc rezervații și monumente ale naturii, cum ar fi: Lacul Pruteț Bălătău S = 24,89 ha (județul Iasi); Balta Potcoavă - 49 ha, Lacul Pochina - 74,8 ha și Lacul Vlascuța - 41,80 ha (județul Galați).Spațiul hidrografic Prut – Bârlad se caracterizează printr-un bogat patrimoniu cultural și istoric reprezentat prin: rezervații și monumente ale naturii, vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale, monumente și statui:– rezervații/monumente ale naturii: Rezervația geologică și paleontologică "Locul Fosilier Dealul Repedea" (Bârnova – Iași), Grădina Botanică "Anastasie Fătu" (prima gradină botanică din țară); … – vestigii istorice: Situl arheologic Cucuteni (Cucuteni – Iasi) cu vestigii neolitice din mileniul IV – III î.Hr., ce face parte din Cultura Cucuteni – Tripolia, extinsă pe teritoriul a trei state: România, R. Moldova și Ucraina, Vestigiile Curții Domnești, Ruinele Curții Domnești Hârlău, Ruinele Curții Domnești Cotnari; … – edificii religioase: Biserica Sf. Nicolae (Dorohoi – Botoșani), Sf. Gheorghe (Hârlău – Iași), Sf. Cuvioasă Parascheva (Cotnari – Iași), Sf. Voievozi (Cucuteni – Iași), Mănăstirea Dobrovăț (Dobrovăț – Iași); Catedrala Mitropolitană (cu pictura realizată de Gheorghe Tătărăscu – Iași), Biserica Sf. Nicolae Domnesc (ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare, an 1492) – Iași, Biserica Trei Ierarhi (ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, an 1639) – Iași. … – edificii culturale: Palatul Culturii, Universitatea Al. I. Cuza (Iași), Biblioteca Centrală Mihai Eminescu, Casele memoriale Mihail Kogălniceanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu – Iași, Casa memorială Nicolae Iorga – Botoșani, Casa memorială George Enescu – Dorohoi. … – monumente și statui: Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare (comuna Ștefan cel Mare – Vaslui), Monumentul Legilor Constituționale – Obeliscul cu Lei (Grădina Copou – Iași), realizat de Mihail Singurov în 1834, după un proiect al lui Gh. Asachi, Podul Doamnei (construit în 1841) – localitatea Chițcani, județul Vaslui. …  ... 2.Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad2.1.Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existenteÎn spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad există lucrări de apărare împotriva inundațiilor aflate în funcțiune, care constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, noduri hidrotehnice, precum și în acumulări complexe, permanente și nepermanente.Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad are în patrimoniu 259 sectoare de dig, în lungime totală de 1090,48 km, 41 acumulări permanente, 22 acumulări nepermanente și 10 poldere. Dintre aceste lucrări, 1 acumulare este încadrată în categoria de importanță A, 21 acumulări permanente sunt încadrate în categoria de importanță B, iar 51 acumulări permanente sunt încadrate în categoriile de importanță C și D.Registrul actualizat al barajelor și lacurilor de acumulare încadrate în categoriile de importanță C și D aflate în Spațiul hidrografic Prut - Bârlad (REBAR) cuprinde 455 obiective hidrotehnice (indiferent de deținător) care îndeplinesc condițiile de autorizare din punct de vedere al siguranței în exploatare, conform prevederilor O.U.G. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată prin Legea 466/2001.În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad se regăsesc în Anexele 4-8.Schemele de gospodărire a apelor existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, respectiv în bazinul hidrografic Prut și în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior sunt reprezentate în Figurile 2 și 3.
Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Prut
Figura 3. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior … 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente + 
Sistemul de avertizare – alarmareManagementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră".Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele:– previziunea și prevenirea; … – prioritatea potecției și salvării vieții omenești; … – respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; … – asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; … – cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; … – transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; … – continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; … – operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. … Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru:– avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; ... – declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență; ... – punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; ... – intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; ... – acordarea de ajutoare de urgență; ... – instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; ... – solicitarea sau acordarea de asistență internațională; ... – acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; ... – alte măsuri prevăzute de lege. ... În conformitate cu prevederile art.8 din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora.Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române", cât și cel actual al Hidroelectrica S.A., cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele.Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare.În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare".De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica SA, Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D.Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți.Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentații tehnice care se întocmesc de către unitățile care dețin obiective potențial a fi afectate, de către Comitetele Județene și Comitetele locale, cu consultarea tehnică și coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, și de către Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc și se aprobă o dată la 4 ani și se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce privește:– componența schemei de organizare în cazul situațiilor de urgență; … – adresele, numerele de telefon, fax; … – modificările în situațiile cu necesarul de resurse umane și materiale; … – modificări ale cotelor de apărare. … Scopul principal al planurilor de apărare este asigurarea aplicării în mod unitar a măsurilor operative de apărare prin identificarea și monitorizarea, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Prut-Bârlad are 1 Plan Bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 4 planuri județene, 7 planuri de sistem hidrotehnic și 327 planuri locale, din care 78 pentru județul Botoșani, 98 pentru județul Iași, 86 pentru județul Vaslui și 65 pentru județul Galați).Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare:– WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" ... – proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. ... – în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. ... – la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: ... – stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de sigurață a barajelor - 23 buc. ... – stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă, pentru măsurarea debitelor pe afluenți, a debitelor la folosințe, a debitelor la prize și derivații - 18 buc. ... – stații automatizate pentru monitorizarea calității apei - 7 buc. ... – centre de intervenție rapidă - 2 buc. ... – centre de comandă - 1 buc. ... – Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne ... – sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. ... – acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc). ... – DAREFFORT- Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor: ... – proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații. ... – obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. ... – Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie: ... – obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale. ... – prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local. ... – Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor: ... – obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății. ... – prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice. ...  + 
Sistemul informațional hidrometeorologicConform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații:– Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; … – Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; … – Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; … – Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; … – Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; … – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. … Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Figura 4 și Figura 5 - schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional.
Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național
Figura 5. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional + 
Structura și funcțiile sistemului informaționalLa nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice:– Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); ... – Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; ... – Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; ... – Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române" și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. ... În Figura 6 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional.
Figura 6. Schema fluxului informațional-operativ-decizionalPrin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc).Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc.Ca regulă generală, la nivelurile (2) și (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă.Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) – Administrațiile Bazinale de Apă și (1) – Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții:– Colectarea datelor și informațiilor; ... – Transmiterea datelor și informațiilor; ... – Procesarea datelor și informațiilor; ... – Stocarea datelor și informațiilor; ... – Diseminarea datelor și informațiilor; ... – De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. ... Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la:– stații hidrometrice și posturi pluviometrice; … – acumulări permanente și nepermanente; … – posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrației Națională "Apele Române" … – prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă: … – date furnizate din rețeaua A.N.M.: … – de la stații meteorologice și posturi pluviometrice; … – prognoze și avertizări meteorologice; … – hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; … – date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: … – prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; … – detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. … Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Prut - Bârlad, provin de la:– 1 radar meteorologic (informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.); ... – 82 stații hidrometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad; ... – 37 stații pluviometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad; ... – 10 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; ... – 20 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M; ... La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Prut – Bârlad și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel:– S.G.A. Botoșani realizează monitorizarea prin:– 13 stații hidrometrice, din care 11 sunt automatizate; … – 10 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate; … – 3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; …  … – S.G.A. Iași realizează monitorizarea prin:– 24 stații hidrometrice, din care 16 sunt automatizate; … – 8 stații pluviometrice, din care 8 sunt automatizate; … – 2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; …  … – S.G.A. Vaslui realizează monitorizarea prin:– 33 stații hidrometrice, din care 23 sunt automatizate; … – 11 stații pluviometrice, din care 10 sunt automatizate; … – 3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; …  … – S.G.A. Galați realizează monitorizarea prin:– 12 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; … – 8 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate; … – 2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; … – 5 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M. …  … De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Prut - Bârlad concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul ( 2 ) de decizie.Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin:– rețeaua de radiocomunicație; … – rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; … – rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; … – rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române". … Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul (3) de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul (2) de decizie (sediul A.B.A. Prut - Bârlad). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane.Stocarea datelor și informațiilor -se face la nivelurile de decizie (3) – Stații hidrologice și (2) – A.B.A. Prut – Bârlad, aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Prut – Bârlad.Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Prut - Bârlad sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate.Structurile de intervenție, sunt compuse din:– Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție); … – Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; … – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). … În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 - "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. … 2.3.Evenimente semnificative de inundații2.3.1.Inundații istoricePrincipalele inundații din perioada 2010÷2016 au fost: 15.07.2012 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 21.05 – 27.05.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 05.06.2013, 08.06.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 24.06 – 28.06.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 30.06.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 11.09 – 15.09.2013 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 28.05 – 31.05.2014 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 10.07 – 11.07.2014 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 09.07.2015 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 02.06 – 03.06.2016 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 17.06 – 20.06.2016 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad, 11.10 – 12.10.2016 – spațiul hidrografic Prut – Bârlad.În Figura 7 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundații din perioada 2010 ÷ 2016.Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.
Figura 7. Pagubele generate de inundații în perioada 2010-2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad ... 2.3.2.Evenimente semnificativeIdentificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E., care "solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs".Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele:– buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea I.C.P.D.R. - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale); ... – România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor; ... – Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. ... Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 20102016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare.Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice.În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*2, Capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative.*2 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inndații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad pentru Ciclul II realizat în anul 2019Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting).Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50).Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în Figura 8.Figura 8. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvialăDirectiva Inundații 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințele potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în:– considerarea zonelor potențial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informațiilor complete și omogene posibil a fi integrate la nivel național sau a unor metodologii simplificate; ... – considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puțin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural și activități economice), ținând seama de informațiile disponibile la momentul actual, respectiv a populației potențial afectate, precum și a obiectivelor so- cio-economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS. ... Această evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece:– anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare; … – indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora; … – pagubele indirecte nu sunt cuantificate. … Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au fost identificate 2 evenimente istorice semnificative de inundații (de tip fluvial) aferente spațiului hidrografic administrat A.B.A. Prut - Bârlad, ce sunt enumerate în Tabelul 3 și reprezentate în Anexa 9. + 
Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluviale) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Prut – Bârlad Nume eveniment Dată debut eveniment Spațiul hidrografic Prut - Bârlad, jud. Galați - septembrie 2013 11.09.2013 Spațiul hidrografic Prut - Bârlad, jud. Galați - octombrie 2016 11.10.2016 În Tabelul 4 se prezintă un centralizator al sectoarelor de râu afectate de evenimente istorice semnificative identificate în cadrul A.B.A. Prut - Bârlad în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații. + 
Tabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluviale) în Ciclul II aferente A.B.A. Prut – Bârlad Nr.crt. Denumire zonă inundată Tip inundație Sursă inundație Data debutului inundației Durata inundației (zile) Lungime sector de râu inundat (km) Probabilitate Mecanism Caracteristici Consecințe 1 Râul Geru – localitate Valea Mărului – amonte confluență Jepea istorică Fluvială 12.09.2013 2 14,49 <1% A21 A33 B11; B12; B23; B41; B42; B43 2 Râul Geru - localitate Valea Mărului - amonte confluență Jepea istorică Fluvială 11.10.2016 4 14,49 <1% A21 A34 B41; B42 3 Râul Geru – localitate Vameș – localitate Piscu istorică Fluvială 13.09.2013 1 8,22 <1% A21 A33 B22; B42; B43 4 Râul Gologan - localitate Costache Negri istorică Fluvială 12.09.2013 1 3,58 <1% A21; A24 A33 B11; B12;B23; B41; B43 5 Râul Gologan - localitate Costache Negri istorică Fluvială 12.10.2016 2 3,58 6% A21 A33 B41 6 Râul Suhu – aval localitate Drăgușeni – localitate Izvoarele istorică Fluvială 12.09.2013 2 47,04 1-5% A21; A23; A24 A33; A38 B11; B12; B23; B41; B42; B43 7 Râul Suhu - localitate Pechea - localitate Izvoarele istorică Fluvială 11.10.2016 2 22,66 1-5% A21 A33 B12; B41; B42 8 Râul Suhurlui – localitate Drăgușeni istorică Fluvială 13.09.2013 1 2,94 1-5% A21 A33 B42 9 Râul Perișani - localitate Smulți - localitate Corni istorică Fluvială 11.09.2013 1 12,30 1-5% A21 A33 B23; B41; B42 10 Râul Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu istorică Fluvială 12.09.2013 2 7,78 1-5% A21 A33 B23; B41; B43 11 Râul Lozova - localitate Cuca istorică Fluvială 12.09.2013 1 4,04 1-5% A21; A24 A33 B11; B23;B41; B42; B43 12 Râul Lozova - localitate Schela istorică Fluvială 12.10.2016 2 4,19 1-5% A21 A33 B41 13 Râul Negrea – sector localitate Negrea – confluență Lozova istorică Fluvială 12.10.2016 2 5,45 1-5% A21 A33 B41 14 Râul Mălina - localitate Smârdan istorică Fluvială 11.09.2013 2 2,81 1-5% A21 A33 B43 15 Râul Oarba – localitate Suceveni istorică Fluvială 13.09.2013 2 4,77 10% A21 A33 B41; B42; B43 16 Râul Stoeneșa - localitate Vlădești istorică Fluvială 12.09.2013 2 5,16 10% A21 A33 B23; B41; B42; B43 17 Râul Chineja -sector localitate Berești – localitate Tulucești istorică Fluvială 11.09.2013 2 75,62 10% A21 A33 B23; B41; B42; B43 18 Râul Bujorul - localitate Jorăști istorică Fluvială 13.09.2013 2 4,43 10% A21 A33 B42 19 Râul Ijdileni – sector localitate Fântânele – Acumulare Ijdileni istorică Fluvială 12.09.2013 2 2,88 10% A21 A33 B41; B42; B43

Legendă: A21 – Depășirea capacității de transport a albiei, A23 – Distrugerea infrastructurii de apărare, A24 – Blocare /restricționare, A31 – Viitură rapidă (flash flood), A33 – Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 – Viitură cu timp de creștere mediu, A35 – Viitură cu timp de creștere mic, A38 – Viitură cu niveluri remarcabile, Bll – Consecințe asupra sănătății umane, B12 – Consecințe asupra comunității; B22 – Consecințe asupra zonelor protejate, B23 – Consecințe asupra surselor de poluare, B41 – Consecințe asupra proprietăților, B42 – Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 – Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 – Consecințe asupra activității economiceNotă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare pluvială au fost estimate ca suprafețe inundate (km2); evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de tronson de râu inundat (km)În ceea ce privește inundațiile semnificative potențiale viitoare, a fost desemnată în Ciclul II o inundație semnificativă potențială viitoare la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad (Tabelul5) și reprezentată în Anexa 9. + 
Tabelul 5. Centralizator inundații semnificative potențiale viitoare la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, Ciclul II Denumire locație inundată Sursă inundație Lungime sector de râu inundat (km) Probabilitate Mecanism Caracteristici Consecințe Râul Racova – sector localitate Racova – localitate Hârșoveni Fluvială 26,83 1-5% A21 A33 B11; B41; B42; B43; B44 Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albieiA33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere; B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice …  … 2.4.Zone cu risc potențial semnificativ la inundațiiArticolul 5 (1) al Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații prevede ca, pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, statele membre să determine acele zone pentru care ajung la concluzia că există un risc potențial semnificativ la inundații sau se constată posibilitatea apariției acestor fenomene.Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații), raportată la Comisia Europeană de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă și fluviul Dunărea, în august 2019.În scopul definirii zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II*3, Capitolul 4.4. Aspecte metodologice privind procesul de definire a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații.*3 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad pentru Ciclul II realizat în anul 2019În Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E., zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost selectate ținând cont de:– zonele prevăzute cu lucrări de protecție împotriva inundațiilor (având lungimea digurilor mai mare de 5 km); ... – rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - M.M.P. și A.N.A.R.); ... – tronsoanele de curs de apă/zonele subiect ale viiturilor semnificative din trecut respectiv, înfășura- toarea acestor inundații istorice. Realizarea layer-elor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național cu sprijinul A.N.A.R, prin Administrațiile Bazinale de Apă în coordonarea M.M.P. și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. în perioada 2009-2010 pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale. ... Pentru zonele A.P.S.F.R. unde nu a existat o evaluare fizică a pagubelor și, în consecință, nici o evaluare monetară a acestora, au fost luate în considerare localitățile, respectiv populația potențial afectată, infrastructura de transport și terenul agricol, evaluate prin metode statistice bazate pe informațiile din CORINE Land Cover, completate cu date referitoare la obiective socio – economice importante.inundații a suferit numeroase îmbunătățiri, acestea fiind desemnate ținând cont de următoarele principii generale:– evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă și în prezent riscului la inundații sau la inundații recurente ... – față de inundațiile istorice semnificative selectate, unde s-a utilizat un prag minim pentru indicatorul socio-economic de 50, în cazul A.P.S.F.R.-urilor au fost selectate numai tronsoanele de râu pentru care criteriul populației (Ip) și/sau criteriul socio-economic (Is-e) are valori peste 200; ... – evaluarea riscului potențial la inundații indică faptul că zona este considerată a fi de importanță strategică națională sau critică în cazul unor situații de urgență majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaționale, școli, infrastructura de transport etc.); ... – specialiștii din domeniul managementului riscului la inundații la nivel de Administrații Bazinale de Apă sau alte părți interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundații severe. ... Informațiile disponibile luate în considerare în stabilirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul II au fost:– sectoarele cursurilor de apă stabilite ca A.P.S.F.R. în Ciclul I al Directivei Inundații 2007/60/C.E.; … – sectoarele cursurilor de apă pe care s-au produs inundații istorice semnificative în perioada 20102016, ale căror consecințe au avut valori ale Ip (criteriul populației) > 0 sau Is-e (criteriul socio-econo- mic) > 200; … – inundații istorice semnificative cu impact mic, Is-e = 50 – 200; … – zone care au fost identificate ca fiind afectate de inundații istorice semnificative după implementarea Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/C.E., respectiv după anul 2012, și care îndeplineau criteriile de hazard și risc luate în considerare în definirea A.P.S.F.R.-urilor la nivel național în Ciclul I; acestea au fost identificate în cadrul etapei de elaborare a P.M.R.I.; … – extinderea spațială a hazardului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, precum și a riscului aferent*4 – Risc FF (flash flood) = 3 – 5 sau Hazard FF (flash flood) = 5*4 Metodologia de determinare a hazardului și a riscului pentru viituri rapide și scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, a fost dezvoltată în cadrul I.N.H.G.A. – C.N.P.H. (Centrul Național de Prognoze Hidrologice) ... – rezultatele obținute în cadrul proiectului VULMIN*5, respectiv sectoare de cursuri de apă susceptibile la viituri rapide - indicele de susceptibilitate IFF (indicele susceptibilității) = 3 - 5;*5 "Vulnerabilitatea așezărilor și mediului la inundații în România în contextul modificărilor globale ale mediului - VULMIN", 2012-2017, Programul Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcția 3: Mediu, PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587 … – localități afectate de inundații provenite din ploi abundente de scurtă/lungă durată și cu drenaj deficitar; … – zonele susceptibile la inundații, sub forma înfășurătorii inundațiilor rezultate în urma modelării cu sisteme Fuzzy – GIS GRASS și aplicării unor metode de procesare GIS a Modelului Digital al Terenului; … – date spațiale pentru evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). … Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II sunt prezentați schematic în Figura 9.Figura 9. Pașii parcurși în identificarea și desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în Ciclul IIÎn urma reanalizării celor 35 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații din Ciclul I doar din sursă fluvială pentru spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, s-a concluzionat că, în Ciclul II, 30 de zone A.P.S.F.R. au rămas nemodificate, iar 5 zone A.P.S.F.R. au suferit modificări ale lungimilor (reduceri / prelungiri). În plus de toate acestea, în Ciclul II s-au identificat alte 11 noi zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială.În total, numărul de zone A.P.S.F.R raportate în etapa 1 din Ciclul II este de 46 și îi corespunde o lungime de 2042,94 km (din sursă fluvială reprezentați de zonele cu modificări și cei 195,93 km aferenți zonelor noi A.P.F.S.R. identificate în Ciclul II), reprezentând 19,9% din lungimea totală a cursurilor de apă administrate de A.B.A. Prut – Bârlad.Cele 46 zone A.P.S.F.R. din sursă fluvială (reprezentând cele două Cicluri de implementare, respectiv 35 din Ciclul I și 11 noi din Ciclul II) sunt prezentate detaliat în Tabelul 6 și reprezentate în Anexa 10. + 
Tabelul 6. Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Prut – Bârlad – Ciclul II Nr.crt. Cod de identificare Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații Lungime sector de râu (km) Ciclul de raportare Sursa inundație Mecanism Caracteristici Consecințe 1 RO11-12.01.078….-01A Râul Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara, sector îndiguit 12,01 Ciclul I Fluvială A21; A22 A34 B11; B23; B41; B42; B43; B44 2 RO11-12.01.078....-02A Râul Bârlad – aval confluență Velna, sector îndiguit 175,43 Ciclul I Fluvială A21; A22; A23 A34; A38 B11; B12; B41; B42; B43; B44 3 RO11-12.01.078.08…-01A Râul Sacovăț – aval localitate Mădârjac 42,09 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B42; B43 4 RO11-12.01.078.10…-01A Râul Stavnic – sector îndiguit 6,49 Ciclul I Fluvială A21; A22 A34 B11; B23; B43 5 RO11-12.01.078.13…-01A Râul Telejna – aval localitate Bereasa 16,01 Ciclul I redus Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B43 6 RO11-12.01.078.14…-01A Râul Stemnic – aval localitate Buda 20,47 Ciclul I Fluvială A21 A33 B11; B23; B41; B42; B43 7 RO11-12.01.078.14a…-01A Râul Racova – localitate Racova – localitate Hârșoveni 26,83 Ciclul II Fluvială A21 A33 B11; B41; B42; B43; B44 8 RO11-12.01.078.16…-01A Râul Vaslui – aval confluență Coropceni – amonte confluență confl. Delea, sector îndiguit 42,01 Ciclul I Fluvială A21; A22 A34 B11; B12; B41; B42; B43; B44 9 RO11-12.01.078.16…-02A Râul Vaslui – aval confluență Delea 12,52 Ciclul I Fluvială A21; A22 A34 B11; B12; B41; B42; B43; B44 10 RO11-12.01.078.16.05…- 01A Râul Dobrovăț – localitate Codăești 5,18 Ciclul I redus Fluvială A21 A34 B11; B12; B41; B42; B43 11 RO11-12.01.078.16.05.03.- 01A Râul Rediu – aval localitate Tăcuta 12,99 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B43 12 RO11-12.01.078.19…-01A Râul Crasna – sector îndiguit 10,24 Ciclul I Fluvială A21; A22 A34 B11; B23; B43 13 RO11-12.01.078.29…-01A Râul Simila 24,84 Ciclul I Fluvială A21 A33 B11; B23; B41; B42; B43 14 RO11-12.01.078.29.03...-01A Râul Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești 24,03 Ciclul I redus Fluvială A21 A33 B11; B23; B41; B42; B43; B44 15 RO11-12.01.078.34…-01A Râul Tutova – aval localitate Rușenii Răzești 36,80 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B42; B43; B44 16 RO11-12.01.078.34…-02A Râul Tutova – aval localitate Ciocani 21,36 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B12; B41; B43 17 RO11-12.01.078.34.01...-01A Râul Lipova – aval confluență Valea Mărului 18,63 Ciclul I prelungire Fluvială A21 A33 B11; B23; B41; B42; B43 18 RO11-12.01.078.34.08..-01A Râul Studineț – aval confluență V. Pietrosul 19,78 Ciclul I redus Fluvială A21 A33 B11; B23; B41; B42; B43 19 RO11-12.01.078.39…-01A Râul Berheci – aval localitate Oțelești 78,00 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B42; B43; B44 20 RO11-12.01.078.39…-02A Râul Berheci – sector îndiguit 5,11 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B43 21 RO11-12.01.078.39.08.03.- 01A Râul Drobotfor – amonte localitate Gura Crăiești 32,36 Ciclul I Fluvială A21 A33 B11; B23; B41; B42; B43; B44 22 RO11-12.01.078.41…-01A Râul Tecucel – localitate Tecuci, sector îndiguit 4,61 Ciclul I Fluvială A21; A23 A35; A38 B11; B23; B41; B42; B43; B44 23 RO11-12.01.081a….-01A Râul Geru – aval confluență Gerușița – amonte confluență Vameș 26,53 Ciclul II Fluvială A21 A35 B11; B12; B23; B31; B41; B42; B43; B44 24 RO11-12.01.081a….-02A Râul Geru – aval localitate Tudor Vladimirescu 16,41 Ciclul II Fluvială A21; A22 A35 B11; B22; B41; B42; B43 25 RO11-12.01.081a.03…-01A Râul Gologan (Bujorești) – aval Acumulare Cudalbi I 12,85 Ciclul II Fluvială A21 A35 B11; B12; B23; B41; B42; B43 26 RO11-12.01.081a.05…-01A Râul Suhu – sector îndiguit 36,60 Ciclul I Fluvială A21; A22 A34 B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44 27 RO11-12.01.081a .05.02..-01A Râul Suhurlui – localitate Drăgușeni 4,19 Ciclul II Fluvială A21 A34 B42 28 RO11-12.01.081a.05.02.01.- 01A Râul Perișani (Milești) – localitate Smulți – localitate Corni 15,26 Ciclul II Fluvială A21 A34 B11; B12; B23; B41; B42; B43 29 RO11-12.01.081a .05.03..-01A Râul Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu 6,00 Ciclul II Fluvială A21 A34 B11; B12; B23; B41; B42; B43 30 RO11-12.01.083.04…-01A Râul Lozova – localitate Cuca 5,32 Ciclul II Fluvială A21 A35 B11; B12; B23; B41; B42; B43 31 RO11-12.01.083.04…-02A Râul Lozova – aval confluență Negrea 9,94 Ciclul II Fluvială A21 A35 B11; B12; B22; B41; B42; B43 32 RO11-12.01.083.04.01..-01A Râul Negrea – aval localitate Negrea 6,20 Ciclul II Fluvială A21 A35 B11; B41; B42; B43 33 RO11-13.01… -01A Râul Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani 69,51 Ciclul I Fluvială A21 A35 B11; B12; B41; B42; B43 34 RO11-13.01… -02A Râul Prut – aval localitate Crasna- Ieuca – amonte localitate Cucuneștii Vechi 52,54 Ciclul I Fluvială A21 A35 B11; B12; B41; B42; B43 35 RO11-13.01… -03A Râul Prut - aval localitate Stânca - amonte localitate Românești 27,24 Ciclul I Fluvială A21 A35 B11; B23; B41; B43 36 R011-13.01… -04A Râul Prut – aval localitate Zaboloteni, sector îndiguit 511,62 Ciclul I Fluvială A21; A22; A23 A35; A38 B11l; B12; B41; B42; B43; B44 37 RO11-13.01.015….-01A Râul Jijia - aval confluență Pârâul lui Martin - amonte confluență Jirinca 298,94 Ciclul I Fluvială A21; A22 A35 B11; B12; B31; B41; B42; B43; B44 38 RO11-13.01.015.03...01A Râul Buhai - aval localitate Văculești - aval localitate Pădureni și afluentul Pârâul Întors 22,58 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B42; B43 39 RO11-13.01.015.25...01A Râul Miletin - aval confluență Valea Rea 36,59 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B12; B41; B42; B43 40 RO11-13.01.015.32...01A Râul Bahlui - aval localitate Pârcovaci - amonte confluență Băhlueț 60,66 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B12; B41; B42; B43; B44 41 RO11-13.01.015.32...02A Râul Bahlui - aval confluență Băhlueț, sector îndiguit 43,73 Ciclul I Fluvială A21; A22; A23 A34; A38 B11; B22; B41; B42; B43; B44 42 RO1113.01.015.32.12. .-01A Râul Băhlueț - aval confluență Pășcănia 36,58 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B42; B43; B44 43 RO1113.01.015.32.12.03.-01A Râul Cucuteni – aval localitate Cucuteni 10,53 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B23; B41; B43; B44 44 RO11-13.01.015.32.12.06.-01A Râul Albești – aval localitate Brăești 12,16 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11l; B23; B41; B42; B43 45 RO11-13.01.016….-01A Râul Bohotin – sector îndiguit 6,78 Ciclul I Fluvială A21 A34 B11; B12; B41; B42; B43 46 RO11-13.01.027....-01A Râul Chineja – aval confluență Slivna 66,40 Ciclul II Fluvială A21 A35 B11; B12; B23; B41; B42; B43 Legendă: A21 - Depășirea capacității de transport a albiei, A22 - Depășirea infrastructurii de apărare, A23 - Distrugerea infrastructurii de apărare, A33 - Viitură cu alt tip de timp de creștere, A34 - Viitură cu timp de creștere mediu, A35 - Viitură cu timp de creștere mic, A38 - Viitură cu niveluri remarcabile, B11 - Consecințe asupra sănătății umane, B12 - Consecințe asupra comunității, B22 - Consecințe asupra zonelor protejate, B23 - Consecințe asupra surselor de poluare, B31 - Consecințe asupra obiectivelor culturale, B41 - Consecințe asupra proprietăților, B42 - Consecințe asupra infrastructurilor de orice natură, B43 - Consecințe asupra utilizării terenurilor, B44 - Consecințe asupra activității economice Notă: evenimentele istorice semnificative având sursa de inundare fluvială au fost estimate ca lungimi de tronson de râu inundat (km). … 2.5.Hărți de Hazard la Inundații2.5.1.IntroducereÎn Ciclul II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, în cadrul proiectului RO-FLOODS*6 a fost elaborat un nou cadru metodologic*7 pentru elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații pentru România. Acesta a fost elaborat ținând cont de raportul Comisiei UE privind Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații*8 (P.M.R.I.), de auditul*9 UE privind implementarea Directivei Inundații în România, dar și de cele mai bune practici din Europa și nu numai.*6 https://rowater.ro/wp-content/uploads/2021/05/RO-FLOODS.pdf*7 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-și-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 2*8 EU overview of methodologies used in preparation of Flood Hazard and Flood Risk Maps, Final report, September 2015 https://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/fhrm_reports/EU%20FHRM%20Overview%20Report.pdf*9 European Court of Auditors - Special Report - Floods Directive: progress in assessing risks, while plan ning and implementation need to improve, 2018, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211Metodologia de Modelare și Cartografiere a Hazardului la Inundații dezvoltată oferă un cadru solid pentru calculul și cartografierea hazardului la inundații pentru diferite surse de inundații, mecanisme și caracteristici, care includ și schimbările climatice. Metodologia stabilește o abordare pas cu pas pentru modelarea hazardului și cartografierea inundațiilor fluviale, a celor generate de viituri rapide, a inundațiilor pluviale în zonele urbane, a celor cauzate de breșe în diguri și inundațiilor cu sursă marină.Sursele de inundații au fost tratate separat și modelate independent, abordarea privind efectele combinate ale inundațiilor generate din diferite surse fiind complexă , nu a fost luată în considerare în acest ciclu.Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, hărților de hazard la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.Suprafața administrată de către A.B.A. Prut – Bârlad este afectată de inundații fluviale. Ca urmare a precipitațiilor maxime înregistrate, s-au produs inundații care au dus la creșteri de debite pe principalele cursuri de apă (Prut, Jijia, Bahlui și Bârlad) și pe afluenții acestora. ... 2.5.2.Modelarea hazarduluiHărțile de hazard la inundații oferă informații despre limita de inundabilitate, adâncimea maximă a apei și viteza maximă a apei.Aceste hărți sunt elaborate pe baza măsurătorilor topografice și batimetrice, măsurători ale clădirilor și lucrărilor obiectivelor civile și industriale din zonele analizate, informațiilor despre utilizarea terenului, datelor hidrologice și, ca ultimă etapă, modelarea hidraulică.Hărțile de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Prut – Bârlad raportate la CE Ciclul II de implementare au fost elaborate în conformitate cu cerințele Directivei Inundații; hărțile reprezentând zonele geografice care pot fi inundate pentru următoarele scenarii:– Scenariul cu probabilitate redusă (p0,1% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 1000 de ani); … – Scenariul cu probabilitate medie (p1% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 100 de ani); … – Scenariul cu probabilitate medie incluzând efectul schimbărilor climatice (p1% + cc); … – Scenariul cu probabilitate mare (p10% – inundații care ar putea apărea, în medie, o dată la 10 ani). … Totodată, în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, au fost modelate și scenarii suplimentare, de exemplu pentru probabilitățile anuale de depășire de p33% și p0,5%.A.B.A. Prut – Bârlad include un număr de 46 zone A.P.S.F.R. care acoperă 2042,72 km de râu. Un total de 21 A.P.S.F.R.-uri au fost modelate total/parțial în cadrul Ciclului II de implementare al Directivei Inundații, acoperind 542,10 km de râu. Celelalte A.P.S.F.R.-uri și sectoare de A.P.S.F.R. au fost modelate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații și acoperă 1500,62 km de râu.Referitor la cele 21 de A.P.S.F.R.-uri modelate în Ciclul II, pentru 6 A.P.S.F.R.-uri fluviale modelarea hidraulică din Ciclul I a fost extinsă sau îmbunătățită, 15 A.P.S.F.R.-uri fluviale au fost modelate integral folosind noua metodologie. Pentru restul de 25 A.P.S.F.R.-uri fluviale rezultatele obținute în Ciclul I au fost utilizate pentru raportare. Pentru toate cele 46 de A.P.S.F.R.-uri au fost elaborate hărți noi pentru a lua în considerare efectul schimbărilor climatice pentru probabilitatea anuală de depășire p1%+CC.Figura 10 prezintă rezultatul privind modelarea hazardului la inundații în Ciclul II. Liniile portocalii reprezintă A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I, liniile colorate în rosu sau albastru reprezentând A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II. Liniile albastre reprezintă A.P.S.F.R.-uri modelate de tip fluvial, iar liniile în rosu indică modelele fluviale pentru care au fost realizate scenarii de breșe ale digurilor.Figura 10. Prezentare generală a A.P.S.F.R.-urilor și tipurile de modelare utilizate pentru A.B.A. Prut - BârladÎn Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, noile modele hidraulice au fost dezvoltate folosind în majoritatea cazurilor modelarea 2D în regim nepermanent, în timp ce hărțile de hazard la inundații din Ciclul I au fost obținute în majoritatea cazurilor prin utilizarea modelelor 1D în regim permanent de curgere.2.5.2.1.Date topografice și batimetriceÎn cazul modelelor hidraulice dezvoltate în cadrul Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, informațiile topografice și batimetrice au fost obținute din DTM-ul realizat prin mijloace LIDAR în cadrul ciclului I, având o rezoluție de 0,5 m. În plus, s-a desfășurat o campanie de măsurători topografice și batimetrice de-a lungul râurilor, fiind măsurate inclusiv podurile, podețele, barajele mici și alte lucrări hidrotehnice considerate de interes*10. Aceste două surse de date au fost combinate pentru a obține geometriile care au fost în cele din urmă integrate în modelele hidraulice. În unele cazuri, au fost folosite surse suplimentare, cum ar fi de exemplu DTM-ul utilizat în cadrul Ciclului I.*10 https://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/, Rezultate proiect 3În Ciclul I, DTM-ul utilizat pentru construirea modelelor hidraulice a avut o rezoluție de 1 m atât în albia minoră cât și în albia majoră.*11*11 https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundații/ … 2.5.2.2.Date hidrologiceProcesele fizice care transformă ploaia care cade pe bazinele hidrografice în debit sunt procese din domeniul hidrologiei. Datele hidrologice au fost obținute, în mod distribuit, de către I.N.H.G.A. în diferite puncte semnificative de-a lungul râului principal și în punctele de confluență cu afluenții.Calculul hidrologic a fost efectuat în diferite moduri. În cea mai mare parte, au fost luate în considerare metode bazate pe analiza statistică a seriilor istorice, în cazuri particulare fiind aplicate și formule sintetice de transformare a precipitațiilor în scurgere.Au fost calculate datele hidrologice în regim natural și în regim amenajat, care iau în considerare efectul acumulărilor existente care înfluențează curgerea în cadrul unui A.P.S.F.R.. Toate modelele realizate în Ciclul II utilizează hidrografe de debite pentru curgerea în regim nepermanent. Hidrografele de debit pentru regimul natural sau amenajat au fost calculate pentru 5 probabilități anuale de depășire (p33%, p10%, p1%, p0,5%, p0,1%). … 2.5.2.3.Modelarea hidraulicăLa nivelul A.B.A. Prut - Bârlad pentru majoritatea A.P.S.F.R.-urilor modelate total sau parțial în Ciclul II, modelarea hidraulică a fost realizată folosind softul MIKE, excepție făcând A.P.S.F.R.ul Prut pentru care a fost utilizat softul HEC-RAS. Toate modelele au fost realizate utilizând curgerea în regim nepermanent și, în general, au fost folosite modele 2D. În unele cazuri, în albia minoră a fost utilizată modelarea 1D, în timp ce albiile majore au fost modelate cu 2D (modele 1D-2D).Având în vedere faptul că lungimea A.P.S.F.R.-urilor este în unele cazuri foarte mare, cu modele de câteva zeci de km, a fost necesară adaptarea dimensiunilor rețelei de calcul, astfel încât în zonele albiilor minore sau a digurilor, unde se cere precizie, au fost impuse dimensiuni mici ale rețelei de calcul (de ordinul a 5 m, în general), în timp ce în alte zone, precum albiile majore, a fost considerată o rețea de calcul mai grosieră.În cazul A.P.S.F.R.-urilor care se termină la confluență, a fost luat în considerare efectul confluenței, iar suprafața modelată a fost extinsă. Toate deschiderile ( subtraversările ) în digurile de apărare au fost considerate închise, pentru a simula scenariul cel mai nefavorabil. … 2.5.2.4.Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climaticeSchimbările climatice au fost luate în considerare prin ajustatea debitelor maxime furnizate de către I.N.H.G.A. pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%, cu coeficienții de creștere variind între 10% și 20%, în funcție de zonă. Odată ce noile hidrografe pentru schimbările climatice au fost definite, a fost utilizată aceeași metodă ca cea descrisă anterior pentru calculul hazardului la inundații. …  …  … 2.6.Hărți de Risc la Inundații2.6.1.IntroducereMetodologia de evaluare a pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului, inclusiv dezvoltarea curbelor de pagube pentru România, a fost elaborată, pentru Ciclul II, în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru Ciclul II. Această metodă permite realizarea evaluării cantitative a riscului, un element important pentru prio- ritizarea și justificarea investițiilor în managementul riscului la inundații. Aceasta descrie procesul de tip "pas cu pas", pentru a determina pagubele totale pentru diferite tipuri de inundații și pentru diferite probabilități anuale de depășire, pentru a calcula, în final, Pagubele Anuale Preconizate și Pierderile Potențiale Anuale de Vieți Omenești, pe baza hărților de hazard la inundații. Ca și în cazul metodologiei pentru hazardul la inundații, această metodologie oferă o soluție hibridă pentru modelarea pagubelor pentru trei niveluri de detaliu, în funcție de disponibilitatea datelor detaliate privind expunerea la inundații.Evaluarea cantitativă a riscului a fost efectuată pentru toate scenariile disponibile la nivelul tuturor A.P.S.F.R.- urilor din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru scenariul care integrează schimbările climatice (p1%+cc) folosind cel mai detaliat nivel de evaluare (folosind modelul bazat pe obiecte).Costurile privind mediul sunt excluse și nu sunt luate în considerare în evaluarea pagubelor și a riscului, deoarece nu au fost disponibile informații cu privire la calitatea apei care afectează zonele protejate în cazul unei inundații – impactul inundațiilor asupra ariilor protejate ecologic este, prin urmare, necunoscut și evaluarea pagubelor cauzate mediului este foarte incertă și specifică pentru fiecare locație.Raportarea la Comisia Europeană a metodologiei, a hărților de risc la inundații și a bazelor de date asociate acestora a fost realizată de către M.M.A.P., A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.. … 2.6.2.Evaluarea Riscului la InundațiiHărțile de risc la inundații au fost elaborate pe baza rezultatelor privind hazardul la inundații, luând în considerare caracteristicile elementelor expuse și vulnerabilitatea acestora la inundații. Hărțile privind riscul cantitativ la inundații prezintă valoarea pagubelor/pierderilor potențiale în caz de inundații.Hărțile de risc la inundații pentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri din A.B.A. Prut – Bârlad raportate la Europeană în cadrul Ciclului II în cadrul Ciclului II au fost elaborate pentru aceleași scenarii ca și hărțile de hazard la inundații, în conformitate cu cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE.În cadrul Ciclului II, evaluarea riscului la inundații pentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri a cuprins Evaluarea pagubelor și pierderilor și Evaluarea impactului pentru toate scenariile disponibile, din Ciclul I sau Ciclul II, inclusiv pentru cel care integrează schimbările climatice (p1%+cc).Pentru determinarea pagubelor totale, au fost calculate cele patru subcomponente: (1) pagube tangibile directe, (2) pagube tangibile indirecte, (3) pagube intangibile directe și (4) pagube intangibile indirecte care apoi s-au însumat. Pagubele totale nu includ pagubele pentru mediu.Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale, principalul parametru care exprimă riscul la inundații, a fost calculată atât pentru scenariul de referință, cât și pentru cel privind schimbările climatice.Evaluarea impactului descrie consecințele negative ale inundațiilor în termeni non-monetari. Aceasta prezintă câte obiective aparținând principalelor categorii solicitate de implementarea Directivei privind Inundațiile ar putea fi potențial afectate în cazul diferitelor scenarii de inundații:– consecințe referitoare la sănătatea umană: populație și clădiri rezidențiale, infrastructură socială și educațională, infrastructură de agrement; … – consecințe referitoare la mediu: arii protejate NATURA 2000, surse de poluare; … – consecințe referitoare la patrimoniul cultural: infrastructura culturală; … – consecințe referitoare la activități economice: clădiri industriale și comerciale, agricultură, infrastructură de transport, infrastructură de utilități. … 2.6.2.1.Date de intrareAu fost depuse eforturi ample în cadrul proiectului RO-FLOODS pentru a colecta datele tehnice necesare pentru a permite evaluarea cantitativă a riscului la inundații. Hazardul, datele privind expunerea și vulnerabilitatea sunt elemente cheie pentru cartografierea riscului la inundații.Au fost utilizate următoarele tipuri de date de intrare privind hazardul:– Limita de inundabilitate a fost utilizată pentru a determina impactul sectorial. Rezultatele a 4 până la 8 scenarii de inundații (p20%, p10%, p5%, p2%, p1%, p1%+cc, p0,5%, p0,1%) au fost utilizate pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I (25) și pentru cele extinse sau îmbunătățite în Ciclul II (6) și rezultatele a 6 scenarii de inundații (p33%, p10%, p1%, p1%+cc, p0,5%, p0,1%) pentru A.P.S.F.R.-urile modelate integral în Ciclul II (15); ... – Rastere de adâncime a apei pentru calculele privind pagubele și pierderile; ... – Nu au fost utilizate rasterele de viteze deoarece nu au fost definite pentru A.B.A. Prut - Bârlad ... A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale.Pentru a completa datele detaliate privind expunerea*12 care acoperă teritorii de-a lungul tuturor A.P.S.F.R.- urilor, a fost utilizată o abordare hibridă, combinând algoritmi de învățare automată pentru ortofotoplanuri și metode manuale. Pentru completarea poligoanelor care descriu clădirile, stratul tematic de agricultură și infrastructura de transport, au fost folosite informații privind caracteristicile din Open Street Maps, fotografii din Google Street View și ortofotoplanuri. În plus, au fost folosite multiple seturi de date colectate din surse diferite.*12 http://rowater.ro/despre-noi/dezvoltare-si-investitii-achiziții/proiecte-implementate-in-curs-de-implementare/proiecte-in-curs-de-implementare/proiectul-rofloods/Rezultate proiect 3Setul de date detaliat privind expunerea cuprinde o bază de date cuprinzătoare privind populația, clădirile rezidențiale; obiectivele sociale (incluzând școli și licee, grădinițe, universități, spitale, secții de poliție, unități de pompieri, primării și biblioteci); patrimoniul cultural care cuprinde monumente și muzee, câteva situri UNESCO și obiective religioase, cum ar fi biserici, mânăstiri; clădirile comerciale și industriale, elemente de transport (drumuri, poduri și podețe, căi ferate, gări, aeroporturi și porturi), infrastructura de utilități, agricultura etc.Siturile privind ariile protejate Natura 2000 care au fost utilizate pentru determinarea impactului sunt cele publicate pe site-ul M.M.A.P.*13.*13 http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434Datele privind vulnerabilitatea au fost dezvoltate ca parte a Metodologiei pentru evaluarea pagubelor și pierderilor la inundații și cartografierea riscului. Au fost generate un număr total de 86 de tipologii de vulnerabilitate la nivelul României, cuprinzând curbe de pagube, valori maxime pentru structură și conținut pentru principalele tipologii ale bazei de date privind expunerea. Au fost definite în total 12 categorii de tipologii de vulnerabilitate pentru sectoarele: Rezidențial, Guvernamental și de Utilități, Sănătate, Educație, Recreere și Divertisment, Patrimoniu, Comercial, Industrial, Transport, Infrastructură, Agricultură și General, luând în considerare categoriile din baza de date privind expunerea. ... 2.6.2.2.Modelarea riscului la inundațiiPentru a evalua pagubele tangibile (atât directe, cât și indirecte), a fost utilizat modelul FLY*14. Instrumentul de calcul efectuează calculele caracteristice la nivel de obiect.*14 https://www.ibarisk.com/flood-services/catastrophe-models/flood-models/global-flood-modeling/Întrucât poligoanele privind expunerea au uneori dimensiuni mai mari, o îmbunătățire importantă a fost realizată într-o etapă de preprocesare, dezagregând poligoanele privind datele de expunere în poligoane mai mici, astfel încât cartografierea riscului/pagubelor se bazează pe o rezoluție spațială mai mare. Pentru clădiri au fost folosite poligoane de 100 mp, pentru drumuri – 50 mp, iar pentru terenurile agricole – 2500 mp.De asemenea, pentru a evita supraevaluarea pagubelor pentru clădirile rezidențiale, având în vedere specificul românesc, se ia în calcul un prag de 30 cm pentru clădirile rezidențiale pentru a lua în considerare cota intrării în clădire (cota soclului), astfel că pentru adâncimea apei cu valori mai mici sau egale cu 30 cm, nu s-au calculat pagube pentru clădirile rezidențiale.Fiecărui element expus i s-a atribuit o curbă de pagube și o valoare maximă expusă (în euro pe mp). Pagubele tangibile directe s-au calculat ulterior combinând hazardul, expunerea și vulnerabilitatea.Pagubele tangibile indirecte constau în costuri generate de intervenții pentru situațiile de urgență, costuri cauzate de întreruperea traficului și de întreruperea activității agenților economici. Costurile generate de intervenții pentru situațiile de urgență sunt egale cu 10% din pagubele tangibile directe. Acestea sunt calculate într-o etapă de post-procesare. Costurile cauzate de întreruperea activității agenților economici sunt calculate folosind aceeași abordare ca și pentru pagubele directe tangibile (folosind o curbă de vulnerabilitate și o valoare expusă). Costurile cauzate de întreruperea traficului au fost calculate pentru autostrăzi și drumuri naționale.Pentru calculul pierderilor de vieți omenești, nu a fost luată în considerare toată populația afectată, deoarece unii dintre rezidenți locuiesc în clădiri unde este posibilă adăpostirea (partea populației care nu este expusă riscului la inundații, care în general, locuiește în clădiri înalte). Se ia în considerare doar "populația la risc" (populația care locuiește la primele 2 niveluri ale unei clădiri), care este expusă la consecințe adverse ale inundațiilor. Toate persoanele care locuiesc deasupra nivelului al doilea al clădirilor au fost considerate ca nefiind expuse riscului de pierdere a vieții. Curbele de vulnerabilitate pentru pagubele intangibile reprezintă funcțiile de pierdere a vieții.În conformitate cu metodologia, pentru calculul Pierderii de Vieți Omenești, metoda SUFRI*15 nu a fost utilizată deoarece nu au fost definite A.P.S.F.R.-uri provenite din inundații din viituri rapide sau pluviale. Pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale (46), a fost utilizată metoda Jonkman*16 pentru a calcula Pierderea de Vieți Omenești.*15 Ignacio Escuder Bueno, Adrian Morales Torres, Jesica Tamara Castillo Rodriguez and Sara Perales, SUFRI methodfor pluvial and rivierflooding risk assessment in urban areas to inform decision making. Momparler. Final report, July 2011.*16 SN Jonkman, JK Vrijling. Loss of tife due to floods. Journal of Flood Risk Management 1 (1), 43-56. 2008SN Jonkman. Loss of life estimation in flood risk assessment; theory and applications. PhD thesis Delft University. 2007Pagubele intangibile (atât directe, cât și indirecte) și impacturile au fost calculate folosind operații GIS obișnuite. Pentru a minimiza probabilitatea erorilor umane, acestea au fost implementate folosind scripturi în Python.Pagubele intangibile directe (asociate persoanelor rănite) au fost calculate pe baza numărului de victime – se aplică un raport fix între numărul victimelor și al persoanelor rănite. Acest raport este dependent de sursa de inundație, N = 3 pentru inundații din viituri rapide, N = 2 pentru celelalte surse de inundație, deci Numărul persoanelor rănite = Numărul Victimelor * N. Apoi, se calculează valoarea monetară pentru numărul de victime și al persoanelor rănite.Numărul total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte (cum ar fi Tulburarea de Stres Post traumatic) este egal cu 25% din totalul populației afectate. Se calculează valoarea monetară asociată numărului total de persoane care pot suferi consecințe intangibile indirecte pentru a determina pagubele intangibile indirecte.Impactul asupra populației, mediului, patrimoniului cultural și activităților economice în termeni nemonetari a fost calculat prin intersectarea limitei de inundabilitate cu diferitele layere de expunere.În funcție de disponibilitatea datelor de hazard, pentru calculul Pagubelor Anuale Preconizate au fost utilizate rezultatele unui număr de 4 până la 7 scenarii de inundații, fiind calculată ca integrală a graficului de pagube-probabilitate anuală de depășire, folosind discretizarea. Pagubele Anuale Preconizate pentru momentul prezent au fost calculate folosind probabilitatea anuală de depășire actuală a scenariilor de hazard. … 2.6.2.3.Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la InundațiiPentru toate cele 46 A.P.S.F.R.-uri, riscul la inundații a fost evaluat pentru un scenariu incluzând schimbările climatice (p1%+cc).Metodologia de evaluare a pagubelor și a impacturilor pentru scenariul de schimbări climatice este aceeași ca și pentru scenariile de referință descrise în subcapitolul anterior, utilizând rezultatele hazardului la inundații pentru p1%+CC.În funcție de disponibilitatea datelor privind hazardul, pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice au fost utilizate rezultatele a 4 până la 7 scenarii de hazard la inundații. Este folosită aceeași formulă ca și pentru calculul Valorii Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent, dar din cauza indisponibilității rezultatelor altor probabilități anuale de depășire cu schimbări climatice integrate, a fost necesară o procedură de ajustare pentru a modifica probabilitățile anuale de depășire a evenimentelor. Pentru calcularea Valorii Pagubelor Preconizate Anuale care integrează schimbările climatice, au fost determinate probabilitățile anuale de depășire viitoare ale scenariilor de referință disponibile, luând în considerare factorul de creștere asociat schimbărilor climatice specific pentru fiecare A.P.S.F.R.. …  …  … 2.7.Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.- uri tranzitoriiA.P.S.F.R.-urile Tranzitorii reprezintă acele zone pentru care evaluarea riscului a indicat o scădere a riscului/un risc scăzut. Această categorie de A.P.S.F.R.-uri încă sunt abordate în P.M.R.I.-uri, pentru a asigura continuitatea între ciclurile Planului de Management al Riscului la Inundații și pentru a facilita implementarea oricăror angajamente restante care decurg din îndeplinirea obiectivelor.Deoarece în cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, nu a fost realizată o modelare detaliată pentru toate A.P.S.F.R.-urile și au fost elaborate hărți de risc utilizând doar o abordare calitativă, riscul semnificativ la inundații nu a putut fi confirmat. Identificarea unor astfel de A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii nu a putut fi efectuată în timpul etapei E.P.R.I. a Ciclului II de implementare a Directivei Inundații, din cauza lipsei de informații.Pe baza rezultatelor evaluării hazardului și a riscului la inundații, a fost calculată o valoare mediană (medie ) a Valorilor Pagubelor Preconizate la nivel național și de Unitate de Management. Pentru valorile de hazard, aceasta a fost calculată având în vedere suprafața inundată, iar pentru valorile de risc, aceasta a fost calculată luând în considerare pagubele totale, ambele pentru probabilitatea anuală de depășire de 1%. Pentru fiecare A.P.S.F.R. au fost adăugate pe un grafic zona inundată și pagubele totale calculate pentru probabilitatea anuală de depășire de 1% (Figura 11) și astfel au fost determinate și enumerate posibilele A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (Tabelul 7), luând în considerare valorile la nivel național.În ceea ce privește identificarea A.P.S.F.R.-urilor Tranzitorii, o analiză mai detaliată va fi realizată în ciclurile următoare, luând în considerare și alte criterii (de exemplu, sursa de inundații, potențialul de dezvoltare a zonei, criteriile de mediu, schimbările climatice, etc.).Această analiză a condus la identificarea la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad a 18 posibile A.P.S.F.R.-uri Tranzitorii (Tabelul 7), care urmează să fie evaluate în continuare în următorul ciclu, dintr-un total de 46 A.P.S.F.R.-uri.Figura 11. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru toate A.P.S.F.R.-urile din A.B.A. Prut – Bârlad + 
Tabelul 7. Posibilele A.P.S.F.R.-uri tranzitorii din A.B.A. Prut – Bârlad Nr.crt. Denumire A.P.S.F.R. Codul UE Suprafața inundată 1%[mii ha] Pagube totale 1%[mil. €] 1 r. Stavnic – sect. îndig. RO11-12.01.078.10...-01A 0,10 0,08 2 r. Telejna - av. loc. Bereasa RO11-12.01.078.13…-01A 0,03 0,02 3 r. Dobrovăț – loc. Codăești RO11-12.01.078.16.05..01A 0,12 2,69 4 r. Rediu – av. loc. Tăcuta RO11-12.01.078.16.05.03.01A 0,16 0,44 5 r. Crasna – sect. îndig. RO11-12.01.078.19...-01A 0,02 0,07 6 r. Simila RO11-12.01.078.29…-01A 0,17 0,19 7 r. Bogdana – av. loc. Verdeș – am. loc. Cepești RO11-12.01.078.29.03..01A 0,34 2,34 8 r. Tutova – av. loc. Ciocani RO11-12.01.078.34...-02A 0,34 2,28 9 r. Berheci - sect. îndig. RO11-12.01.078.39…-02A 0,08 0,12 10 r. Gologan (Bujorești) – av. ac. Cudalbi I RO11-12.01.081a.03...-01A 0,28 4,58 11 r. Suhurlui - loc. Drăgușeni RO11-12.01.081a.05.02..-01A 0,02 0,11 12 r. Perișani (Milești) - loc. Smulți - loc. Corni RO11-12.01.081a.05.02.01.-01A 0,09 0,56 13 r. Valea Satului - loc. Plevna - loc. Rediu RO11-12.01.081a.05.03..-01A 0,10 3,11 14 r. Lozova - loc. Cuca RO11-12.01.083.04…-01A 0,05 1,15 15 r. Negrea – av. loc. Negrea RO11-12.01.083.04.01..01A 0,13 4,73 16 r. Buhai – av. loc. Văculești – av. loc. Pădureni și afl. Pârâul Întors RO11-13.01.015.03...-01A 0,38 3,55 17 r. Cucuteni - av. loc. Cucuteni RO11-13.01.015.32.12.03.-01A 0,04 0,09 18 r. Albești - av. loc. Brăești RO11-13.01.015.32.12.06.-01A 0,22 1,01

Figura 12 prezintă imaginea de ansamblu a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile din sursă fluvială din A.B.A. Prut – Bârlad.Figura 12. Prezentare generală a nivelurilor de hazard (zona inundată) și de risc (daune totale) la inundații pentru A.P.S.F.R.-urile fluviale din A.B.A. Prut - BârladDeoarece la nivel național există doar 17 A.P.S.F.R.-uri pluviale și 3 A.P.S.F.R.-uri din sursă marină, analiza realizată mai sus nu poate fi replicată pentru aceste 2 surse de inundații. În cazul A.B.A. Prut – Bârlad, nu există A.P.S.F.R.-uri pluviale și nici A.P.S.F.R.-uri din sursă marină. ... 2.8.Indicatori statisticiPe baza informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 și 9). + 
Tabelul 8: Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru A.B.A. Prut – Bârlad – toate sursele de inundație Probabilitatea Anuală de Depășire Suprafața inundabilă totală (p%) (ha) 10% 91.670 1% 141.691 1%+CC 180.565 0,1% 246.685

 + 
Tabelul 9: Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru A.B.A. Prut – Bârlad – sursa fluvială Probabilitatea Anuală de Depășire Suprafața inundabilă totală Suprafața inundabilă specifică Lățimea medie a zonei inundabile (p%) (ha) (ha/km) (m) 10% 91.670 44,87 449 1% 141.691 69,36 694 1%+CC 180.565 88,38 884 0,1% 246.685 120,75 1.208 Pe lângă rezultatele privind hazardul, pagubele totale au fost calculate pentru fiecare probabilitate anuală de depășire, precum și valoarea pagubelor preconizate anuale. Pagubele sunt prezentate agregat și pe categorii separate în funcție de natura lor - directe sau indirecte, tangibile sau intangibile (a se consulta explicația din subsolul tabelului) - și de sectoarele de activitate. Rezultatele sunt prezentate în Tabelele 10 și 11. + 
Tabelul 10. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru A.B.A. Prut – Bârlad – toate sursele de inundație Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale 10% 1% 1%+CC 0,1% Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice Populația afectată (număr locuitori) 5.772 83.683 115.402 212.464 5.525 7.686 Pagube totale (milione €) 197,9 1.247,0 2.107,0 5.397,1 97,0 137,5 Pagube totale tangibile directe (milioane €) 153,8 893,0 1.465,6 3.691,4 69,2 97,8 Pagube totale tangibile indirecte (milioane €) 22,8 199,2 320,0 879,9 15,1 21,4 Pagube totale intangibile directe (milioane €) 20,8 147,6 311,3 807,1 12,2 17,5 Pagube totale intangibile indirecte (milioane €) 0,5 7,3 10,1 18,6 0,5 0,7 Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €) Rezidențial 25,44 309,21 575,86 1.349,18 23,07 32,95 Comerț 10,51 68,98 109,79 309,05 5,31 7,55 Industrie 12,81 282,64 452,46 1.352,90 20,81 29,82 Patrimoniu cultural 0,46 5,64 9,46 18,66 0,39 0,56 Utilități 0,12 8,21 10,43 72,46 0,69 1,03 Sănătate 0,07 11,77 19,55 35,82 0,77 1,09 Educație 0,06 12,20 18,10 76,88 0,93 1,35 Clădiri ale infrastructurii de transport 0,57 2,13 4,11 17,17 0,20 0,30 Infrastructura de transport 23,64 49,28 75,40 160,10 4,46 6,12 Agricultură 80,16 142,93 190,44 299,30 12,59 17,07

 + 
Tabelul 11. Rezultate privind elementele expuse, pagubele și pierderile potențiale pentru ABA Prut – Bârlad – sursa fluvială Probabilități Anuale de depășire/Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale 10% 1% 1%+CC 0,1% Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale pentru momentul prezent Valoarea Pagubelor Preconizate Anuale cu integrarea schimbărilor climatice Populația afectată (număr locuitori) 5.772 83.683 115.402 212.464 5.525 7.686 Pagube totale (milione €) 197,9 1.247,0 2.107,0 5.397,1 97,0 137,5 Pagube totale /km (milione €/km) 0,097 0,610 1,031 2,642 0,047 0,067 Pagube totale tangibile directe (milioane €) 153,8 893,0 1.465,6 3.691,4 69,2 97,8 Pagube totale tangibile indirecte (milioane €) 22,8 199,2 320,0 879,9 15,1 21,4 Pagube totale intangibile directe (milioane €) 20,8 147,6 311,3 807,1 12,2 17,5 Pagube totale intangibile indirecte (milioane €) 0,5 7,3 10,1 18,6 0,5 0,7 Pagube totale tangibile directe pe sectoare (milioane €) Rezidențial 25,44 309,21 575,86 1.349,18 23,07 32,95 Comerț 10,51 68,98 109,79 309,05 5,31 7,55 Industrie 12,81 282,64 452,46 1.352,90 20,81 29,82 Patrimoniu cultural 0,46 5,64 9,46 18,66 0,39 0,56 Utilități 0,12 8,21 10,43 72,46 0,69 1,03 Sănătate 0,07 11,77 19,55 35,82 0,77 1,09 Educație 0,06 12,20 18,10 76,88 0,93 1,35 Clădiri ale infrastructurii de transport 0,57 2,13 4,11 17,17 0,20 0,30 Infrastructura de transport 23,64 49,28 75,40 160,10 4,46 6,12 Agricultură 80,16 142,93 190,44 299,30 12,59 17,07

Pagube Anuale Preconizate: costurile medii anuale care pot fi generate de inundații ținând cont de probabilitatea anuală de depășire a tuturor evenimentelor.Populația afectată: Populația totală potențial afectată de un eveniment de inundație - afectată atunci când adâncimea apei este mai mare de 0 m.Pagubele totale: pagube estimate totale provocate de inundații, exprimate în termeni monetariPagube totale tangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (pagube cauzate caselor, spitalelor etc.).Pagube totale tangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra bunurilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, întreruperea activității, întreruperea traficului și costuri privind intervențiile de urgență).Pagube totale intangibile directe: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul direct asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, decese și persoane rănite din cauza inundațiilor)Pagube totale intangibile indirecte: Costurile estimate generate de inundații și cauzate de impactul indirect asupra locuitorilor exprimate în termeni monetari (de exemplu, persoane afectate de sindromul post-traumatic). ...  ... 3.Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării3.1.Sinteza măsurilor din Ciclul IÎn definirea celor mai relevante măsuri la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă într-un mod unitar, în Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/EC a fost utilizat Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*17 pentru reducerea riscului la inundații. Catalogul cuprinde 23 de tipuri de măsuri (structurale și nestructurale) ce urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații: prevenire, protecție, conștientizare a publicului, pregătire, răspuns și refacere/reconstrucție.*17 Catalogul de măsuri potențiale la nivel național pentru reducerea riscului la inundații din Ciclul I este prezentat în Anexa 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă din Ciclul IÎn funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse în Ciclul I de către autoritățile/instituțiile cu responsabilități și sarcini specifice în managementul riscului la inundații au fost clasificate în trei categorii în funcție de nivelul de aplicare pentru care au fost stabilite autoritățile responsabile de implementarea lor dar și autoritatea responsabilă de urmărirea implementării acestora, după cum urmează:– Măsuri cu aplicabilitate la nivel național - reprezintă un punct cheie în construirea unui cadru organi- zațional bun pentru realizarea unui management integrat al riscului la inundații, deziderat care depinde de implicarea serioasă a tuturor "actorilor" și de folosirea eficientă a resurselor disponibile; ... – Măsuri cu aplicabilitate la nivel bazinal (de Administrație Bazinală de Apă) - măsuri ce țin de soluțiile organizatorice și tehnice al căror efect vizează îmbunătățirea managementului riscului la inundații la nivelul întregului teritoriu al Administrației Bazinale de Apă. Sunt măsuri absolut necesare și obligatorii în procesul de protecție împotriva inundațiilor, asigurând o bună funcționare a întregii infrastructuri actuale de protecție împotriva inundațiilor; unele dintre aceste măsuri constau în activități desfășurate permanent, absolut necesare; ... – Măsuri cu aplicabilitate la nivel de zonă A.P.S.F.R. - măsuri specifice, "localizate" fie pe zonă A.P.S.F.R., fie, după caz, pe afluenți sau în bazinul amonte al sectorului respectiv dar care au efect asupra sectoarelor / zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații. ... Autoritățile care au propus măsuri concrete de reducere a riscului la inundații în P.M.R.I. A.B.A. Prut-Bârlad aferent Ciclului I și nivelul de aplicare al lucrărilor sunt prezentate în Figura 13 iar în Figura 14 (numărul tipurilor de măsuri ale fiecărei autorități).Figura 13. Autoritățile care au propus măsuri și nivelul de aplicare al acestora pentru A.B.A. Prut- BârladFigura 14. Tipul*18 și numărul de măsuri propuse de diferite autorități în P.M.R.I. (2016) aferent A.B.A. Prut-Bârlad*18 RO_M04 – măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07 – măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor; RO_M08 – alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; RO_M10 – măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; RO_M11 – măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 – măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 – măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climaticeÎn perioada 2016-2022 au fost implementate o serie de proiecte naționale și internaționale, desfășurate și în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, proiecte a căror obiective conduc și la reducerea riscului la inundații, enumerate și descrise în Capitolul 2.2., pe lângă acestea se menționează și proiectul The prevention and protection against floods in the upper Siret and Prut River Basins, through the implementation of a modern monitoring system with automatic stations – EASTAVERT, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Scopul proiectului a fost de a proteja zonele de frontieră în bazinele superioare Siret și Prut împotriva riscului la inundații și a altor pericole naturale ale ciclului apei și poluării accidentale, precum și reducerea vulnerabilității ecologice, economice și sociale a localităților vizate din regiunea de frontieră împotriva riscului la inundații. Prin proiect a fost dezvoltat un sistem integrat de monitorizare, prognoză și avertizare în caz de inundații pentru bazinele hidrografice Prut și Siret superior, având la bază implementarea unei noi rețele de stații de monitorizare automate în Ucraina și România (32 de stații în Ucraina și 2 stații în România) și implementarea unor aplicații de prognoză integrate, adaptate noului flux informațional.În P.M.R.I. A.B.A. Prut- Bârlad - Ciclul I a fost propusă de asemenea 1 măsură concretă cu impact asupra întregului spațiu hidrografic adminsitrat de A.B.A Prut-Bârlad (prezentată în Tabelul 12). + 
Tabelul 12. Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad Denumire tip masură Denumire măsură concretă Nr. de măsuri Cod măsură Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor - RO_M07 Extinderea pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor (împăduriri în afara fondului forestier) 1 RO_M07-4 TOTAL 1 La nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad în Ciclul I au fost declarate 35 zone A.P.S.F.R. pentru care au fost identificate și prioritizate măsurile de reducere a riscului la inundații*19. În Tabelul 13 se prezintă în funcție de tip, numărul de măsuri relevante/concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I, cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad și în Figura 15 sunt prezentate numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pentru fiecare zonă A.P.S.F.R. din A.B.A. Prut-Bârlad.*19 Identificarea și prioritizarea măsurilor propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I s-a realizat conform Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost - beneficiu + 
Tabelul 13 Numărul de măsuri concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în Ciclul I cu aplicabilitate la nivelul zonelor A.P.S.F.R. – A.B.A. Prut-Bârlad Denumire tip masură Denumire măsură concretă Nr. de măsuri Cod măsură Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) - RO_M04 Reconectarea și restaurarea luncii inundabile 2 RO_M04-2 Remeandrarea cursului de apă 3 RO_M04-3 Măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor – RO_M07 Îmbunătățirea managementului pădurilor în zonele inundabile 18 RO_M07-1 Menținerea suprafeței pădurilor în bazinele de recepție ale A.P.S.F.R. – urilor 34 RO_M07-2 Menținerea pădurilor în zonele perimetrale lacurilor de acumulare 1 RO_M07-3 Alte măsuri de reducere a nivelului apei – RO_M08 Măsuri de asigurare a capacităților de desecare/drenaj: 3 RO_M08-2 Creșterea capacității de tranzitare a albiei minore prin lucrări locale de decolmatare si reprofilare a albiei 17 RO_M08-3 Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (realizate în zona superioară a bazinului hidrografic) - RO_M09 Realizarea de noi poldere; asigurarea funcționalității polderelor existente 10 RO_M09-1 Realizarea de noi acumulări nepermanente de mici dimensiuni 7 RO_M09-2 Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată – RO_M10 Mărirea gradului de siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente (reabilitare: modernizări, măsuri de limitare a infiltrațiilor etc.) 19 RO_M10-1 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, modernizări, retehnologizări etc.) 44 RO_M10-2 Măsuri structurale de protecție (planificare si realizare) - RO_M11 Realizarea de noi acumulări pentru atenuarea undelor de viitură 1 RO_M11-1 Realizarea de derivații de ape mari 2 RO_M11-2 Măsuri de stabilizare a albiei - recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 23 RO_M11-3 Măsuri de protecție de-a lungul cursurilor de apă prin lucrări de îndiguiri locale 14 RO_M1-4 Măsuri pentru reducerea scurgerii pe versanți și reținerea aluviunilor/sedimentelor 1 RO_M11-5 Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare – RO_M13 Mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor 58 RO_M13-3 Adaptarea construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice – RO_M14 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire/ apărare existente 7 RO_M14-2 TOTAL 264

Figura 15. Numărul de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații la nivel de zonă A.P.S.F.R. pentru spațiul hidrografic A.B.A. Prut – BârladCa urmare a viiturilor rapide/torențiale deosebite (de tip Flash Flood) sau viituri însemnate ce au avut loc în perioada 2010 - 2015 a fost identificată o zonă nouă cu risc la inundații pentru spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad care nu a fost declarată ca zonă A.P.S.F.R. în cadrul raportării la Comisia Europeană din martie 2012 și pentru care au fost propuse măsuri de reducere a riscului la inundații (Tabelul 14). + 
Tabelul 14. Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor nou identificate cu risc la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad Denumire tip măsură Denumire măsură concretă Nr. de măsuri Cod măsură Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) - RO_M11 Măsuri de stabilizare a albiei – recalibrări albii, parapeți, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie 1 RO_M11-3 TOTAL 1 Cele mai multe dintre măsurile concrete propuse pentru reducerea riscului la inundații în spațiul hidrografic administrat A.B.A. Prut-Bârlad sunt măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (RO_M10 - 24%), urmează măsurile de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (RO_M13 - 22%), apoi, măsurile naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor (RO_M11 - 20%).Pe baza măsurilor concrete propuse, au fost definite proiecte integrate majore (PIM-uri) pe baza unei analize matriciale, la nivelul fiecărei zone A.P.S.F.R. (cu indicarea principalelor localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% precum și a principalelor măsuri cu efect semnificativ de reducere a riscului la inundații în localitățile respective) și ținând cont de complexitatea vulnerabilității la inundații a bazinului hidrografic respectiv raportată la insuficiența infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor.Astfel, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, în Ciclul I, au fost definite 5 proiecte integrate majore (PIM-uri):– Reducerea riscului la inundații pentru municipiile Bârlad și Tecuci. ... – Măsuri de protecție la inundații a populației din localitatea Bălteni, județul Vaslui. ... – Reconectare și restaurare luncă inundabilă, remeandrare curs de apă. ... – Reducerea riscului la inundații pentru municipiul Dorohoi. ... – Lucrări propuse aferente spațiului hidrografic delimitat de afluenții râului Siret din județul Galați. ... Mai departe, proiectele integrate majore s-au concretizat în proiecte ce sunt pregătite pentru finanțări cu fonduri europene nerambursabile. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad aceste proiecte sunt:– Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați, proiect susținut spre finanțare în cadrul POIM, … – Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia, proiect evaluat de JAPSPERS. …  ... 3.2.Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul IConform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (Anexa V. – partea A.II.1 a acesteia), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. – 2016 necesită monitorizare.De asemenea, în Capitolul 5 al Planurilor de Management al Riscului la Inundații ale Administrațiilor Bazinale de Apă și al fluviului Dunărea aprobate prin HG 972/2016 se menționează că "Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală acestora vor fi realizate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Interministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de Administrație Bazinală de Apă/zonă cu risc potențial semnificativ la inundații vor fi monitorizate în cadrul Administrației Naționale "Apele Române"/Administrațiilor Bazinale de Apă, cu raportare anuală către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și în cadrul Comitetelor de Bazin."Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016), aprobate în cadrul Ciclului I al Directivei Inundații 2007/60/CE s-a realizat anual, prin formatele standard de urmărire a implementării măsurilor*20. Această activitate s-a realizat cu colaborarea Adminstrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale "Apele Române"și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, având în vedere că majoritatea informațiilor necesare derulării acestui proces sunt deținute aceste instituții.*20 Formularele standard de urmărire a implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de apă și fluviul Dunărea, elaborate în anul 2016, reprezintă tabele în format Microsoft Excel și conțin informații privind stadiul de realizare al măsurilor.În continuare se prezintă stadiul de realizare al tuturor măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, indiferent de nivelul de aplicare a măsurilor sau autoritatea responsabilă de implementarea acestora și reprezintă gradul de realizare al lucrărilor atins în perioada 2017-2022 (Tabelul 15 și Figura 16). + 
Tabelul 15 – Situația centralizatoare privind stadiul de realizare aI tuturor măsurilor concrete propuse în P.M.R.I. A.B.A. Prut – Bârlad (2016) în perioada 2017-2022 Codul măsurii Nivel de aplicare al măsurii TOTAL Bazinal (nivel A.B.A.) Local (zonă A.P.S.F.R.) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Gărzile Forestiere Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad Gărzi Forestiere Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare neîncepute în derulare finalizate neîncepute în derulare finalizate neîncepute în derulare finalizate neîncepute în derulare finalizate neîncepute în derulare finalizate RO_M04 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 RO_M07 1 0 0 0 0 0 19 0 34 0 0 0 20 0 34 RO_M08 0 0 0 9 1 7 0 0 0 3 0 0 12 1 7 RO_M09 0 0 0 17 0 0 0 0 0 0 0 0 17 0 0 RO_M10 0 0 0 15 8 40 0 0 0 0 0 0 15 8 40 RO_M11 0 0 0 47 1 1 0 0 0 1 0 0 48 1 1 RO_M13 0 0 0 0 38 20 0 0 0 0 0 0 0 38 20 RO_M14 0 0 0 6 0 1 0 0 0 0 0 0 6 0 1 TOTAL 1 0 0 99 48 69 19 0 34 4 0 0 123 48 103 1 216 53 4 274 NOTĂ: RO_M04 - măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.); RO_M07-măsuri naturale de retenție a apei prin schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor RO_M08 - alte măsuri de reducere a nivelului apei; RO_M09 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni; R0_M10 - măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacuri lor de a cu mu la re față de capacitatea proiectată; RO_M11 - măsuri structurale de protecție (planificare și realizare); RO_M13 - măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, experți za re, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mente na nța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; RO_M14 - măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structuri lor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice.Figura 16. Stadiul de realizare în perioada 2017-2022, autoritățile responsabile de implementare și tipul măsurilor propuse în P.M.R.I. Prut – Bârlad (2016)Analizând datele disponibile, se desprind următoarele concluzii privind gradul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I, în funcție de autoritățile implicate în propunerea de măsuri concrete P.M.R.I. A.B.A. Prut - Bârlad (2016):– Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, a propus cca. 79% din măsurile din plan. ... Dintre acestea, în perioada 2017-2022 au fost realizate și se află în diferite stadii de execuție 54% din măsurile propuse însă acestea sunt în majoritate executate/de executat cu fonduri proprii (măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente/creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată; măsuri de supraveghere, de urmărire a comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare; măsuri structurale de protecție (planificare și realizare etc.). Măsurile cu caracter investițional sunt în majoritate neîncepute (măsuri structurale de protecție) și acest lucru se datorează lipsei surselor de finanțare, a situației incerte a terenurilor pe care s-au propus lucrări sau lipsa despăgubirii proprietarilor de terenuri, a faptului că documentele necesare lucrării (studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, contractul de proiectare și execuție, autorizația de construire, indicatorii tehnico-economici etc.) pentru care sunt fonduri se află în diverse stadii de elaborare și/sau avizare, iar pentru lucrări propuse a fi finanțate din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 au aplicația de finanțare în curs de verificare;– Gărzile Forestiere au propus 20% din măsurile din plan: 63% din măsurile propuse fiind executate; … – Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a propus 1% din măsurile din plan (reabilitarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului, a stațiilor de desecare etc.): lucrările sunt neîncepute; … În perioada dintre data publicării Planului de Management al Riscului la Inundații al A.B.A. Prut-Bârlad din Ciclul I și anul 2022, a fost finalizat un obiectiv de investiții, (justificat de efectele inundațiilor din Ciclul I), suplimentar față de măsurile propuse în Ciclul I, respectiv:– Creșterea gradului de siguranță a acumulării Sârca pe râul Valea Oii, jud Iași.-non A.P.S.F.R. ...  … 3.3.Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2)Conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații la art. 7(2), Comisia Europeană stipulează că Statele membre stabilesc obiective corespunzătoare pentru gestionarea riscului de inundații pentru zonele identificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) și pentru zonele aflate sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (b), axându-se pe reducerea potențialelor efecte negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică și, dacă se consideră că este cazul, și pe inițiativele nestructurale și/sau pe reducerea probabilității de inundație.În procesul complex de evaluarea a Planurilor de Management al Riscului la Inundații (2016) se analizează și modul în care sunt atinse obiectivele de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații, respectiv:– Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice): … – evitarea/prevenirea unor riscuri noi, … – reducerea riscurilor existente, … – creșterea rezilienței, … – conștientizarea publicului. … – Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale): … – minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice; … – managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității; … – suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A.; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare; … – minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural. … În vederea urmăririi atingerii acestor obiective s-au utilizat indicatori (ca ținte cuantificabile). Astfel, fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (Tabelul 16). + 
Tabelul 16. Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Criterii de bază| Nr.indicatori Obiective Indicatori Cerință minimă Țintă aspirațională 1 Economic I1 Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport Lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transport supuse riscului la inundații Reducerea numărului căilor de transport supuse riscului la inundații la 0 I2 Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații Reducerea numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații la 0 I3 Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații Nu se aplică Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0 2 Social I4 Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expuși riscului la inundații Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0 I5 Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0 3 Mediu I6 Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB) / potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legătură cu măsurile de management al riscului la inundații) Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/ "potențialul ecologic bun") Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundatii în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună"/ "potențial ecologic bun") 3 Mediu I7 Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0 I8 Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC-IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului de zone cu poluare potențială expuse riscului la inundații Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0 4 Patrimoniu cultural I9 Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0 În continuare se prezintă modul de îndeplinire a obiectivelor de management al riscului la inundații stabilite în Ciclul I al Directivei Inundații.La nivel național, obiectivele de management a riscului la inundații au fost atinse prin:– evitarea/prevenirea unor riscuri noi: … – reactualizarea Evaluării Preliminară a Riscului la Inundații la nivel de Administrație Bazinală de Apă … – creșterea rezilienței: … – Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021 … – Întărirea capacității publice în implementarea P.M.R.I. – S.N.M.R.I., proiect prin care se constituie fundamentul deciziilor strategice ce vizează reducerea riscurilor de dezastre și, implicit, creșterea siguranței cetățeanului și a mediului de afaceri. Totodată, se urmărește optimizarea cadrului legal și instituțional, identificarea suprapunerilor legislative dar și a lipsurilor legislației din domeniul managementului riscurilor, stabilirea rolurilor și competențelor autorităților publice centrale și locale … – Bridging the gap for innovations in disaster resilience – BRIGAID, proiect internațional prin care s-a urmărit să aducă mai aproape inovatorii de tehnologii din domeniul managementului riscului la inundații, al secetelor și condițiilor meteorologice extreme și utilizatorii finali … – Studii de fundamentare pentru P.U.Z.-uri … – conștientizarea publicului: … – elaborare ghiduri: … – Ghid privind educarea și comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, 2019; … – Ghid practic pentru autorități publice privind managementul integrat al riscului la inundații și abordarea proiectelor în conexiune cu apa, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, 2022; … – Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații, … – Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații, … Pentru A.B.A. Prut- Bârlad metoda de evaluarea a obiectivelor specifice stabilite în Ciclul I a Directivei Inundații este una cantitativă. Atingerea obiectivelor specifice se cuantifică prin realizarea indicatorilor asociați. În urma analizei indicatoriilor ce se regăsesc la nivelul tuturor zonelor A.P.S.F.R., s-a constatat că fiecare din cei 9 indicatori a fost identificat cel puțin o singură dată la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad în cele 46 zone A.P.S.F.R. aferente.În urma analizei datelor disponibile, respectiv perioada 2017-2022 pentru măsurile propuse de A.B.A. Prut-Bârlad și perioada 2017-2021 pentru măsuri propuse de alte autorități, gradul măsurilor finalizate declarate este de 38%. Prin similitudine cu acest grad de realizare, la nivelul A.B.A. Prut- Bârlad se poate considera că obiectivele de management al riscului la inundații din Ciclul I au fost atinse în procent de 38%.Detalierea gradului de realizare, precum și continuitatea măsurilor propuse în Ciclul I de către A.B.A. Prut-Bârlad, se prezintă astfel:● Măsuri de restaurare a zonelor de retenție (lunci inundabile, zone umede etc.) (cod RO_M04) - au fost propuse 5 măsuri care sunt neîncepute, nefiind propuse în P.M.R.I Ciclul II (măsurile nu se regăsesc în A.P.S.F.R.).● Alte măsuri de reducere a nivelului apei (cod RO_M08) – au fost propuse 17 măsuri, dintre care 7 măsuri sunt finalizate -2 măsuri au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II, o măsură este în derulare fiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II, și alte 9 măsuri sunt neîncepute. Referitor la măsurile neîncepute, 8 dintre ele nu au fost propuse în P.M.R.I Ciclul II (lipsa sursei de finanțare UAT, zona în afara A.P.S.F.R.??), o măsură fiind propusă în P.M.R.I Ciclul II.● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin realizarea de poldere și lacuri de acumulare de mici dimensiuni (cod RO_M09) - au fost propuse 17 măsuri care sunt neîncepute dintre care 15 măsuri au fost propuse în P.M.R.I . Ciclul II, 2 măsuri nefiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II (în procedura obțineri aviz/acorduri în vederea aprobării indicatorilor tehnico-economici ai investiței sau fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proictare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016).● Măsuri de îmbunătățire a capacității de retenție la nivelul bazinului hidrografic prin mărirea gradului de siguranță a construcțiilor mari existente / creșterea capacității de atenuare a lacurilor de acumulare față de capacitatea proiectată (cod RO_M10). Au fost propuse 63 măsuri, dintre care:– 15 măsuri sunt neîncepute – 8 dintre măsuri sunt propuse în P.M.R.I Ciclul II, restul de 7 măsuri nefiind propuse în P.M.R.I. Ciclul II fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proiectare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016; … – 8 măsuri sunt în derulare – 7 măsuri sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II, 1 măsură referindu-se la lucrări în curs de execuție în procedura de atribuire contract atribuire lucrări de C+M nefiind propusă în P.M.R.I. Ciclul II; … – 40 măsuri finalizate (34 dintre măsuri referindu-se la lucrări de mentenanță prin PT au fost propuse în P.M.R.I. Ciclul II); … ● Măsuri structurale de protecție (planificare și realizare) (cod RO_M11) - au fost propuse 49 măsuri, dintre care 1 măsură este finalizată, 1 măsură este în derulare și netransferată în P.M.R.I. Ciclul II, iar 47 măsuri sunt neîncepute. Referitor la măsurile neîncepute: 23 măsuri neîncepute sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II, pentru 1 măsură neîncepută în prezent este în curs de desfășurare un contract prestări servicii privind expropieri de terenuri, 23 dintre măsurile neîncepute nu au fost propuse în P.M.R.I. Ciclul II fiind necesară demararea procedurilor de achiziție publică a serviciilor de proirctare faza expertiza tehnică și D.A.L.I. în conformitate cu prevederile HG 907/2016.● Măsuri de supraveghere, urmărirea comportării, expertizare, intervenții de consolidare, reabilitare și întreținere a cursurilor de apă și mentenanța lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, (cod RO_M13) – au fost propuse 58 de măsuri, dintre care 20 de măsuri sunt finalizate, iar 38 măsuri sunt propuse în P.M.R.I. Ciclul II (constând în lucrări de mentenanță prin Planul Tehnic și lucrări executate prin Planul Tehnic).● Măsuri de adaptare a construcțiilor, infrastructurii și structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice (cod RO_M14) - au fost propuse 7 măsuri, dintre care 1 măsură este finalizată și 6 măsuri sunt neîncepute fiind incluse în P.M.R.I. Ciclul II. ...  ... 4.Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la Inundații4.1.Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundațiiPentru procesul de realizare a hărților de hazard și de risc la inundații, precum și a planurilor de management al riscului la inundații pentru toate cele 12 unități de management și de elaborare a Programelor de Măsuri, în mod special, este importantă existența unor obiective clare. Conform cerințelor stipulate în articolul 7.2 din Directiva Inundații și având în vedere obiectivele aferente P.M.R.I. din cadrul Ciclului I de implementare, România a conceput o serie complexă de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II.Prin corelare cu aceste noi obiective, s-a realizat definirea misiunii pentru a oferi îndrumare generală, pentru a descrie contextul aferent și stabili ambițiile generale pentru elaborarea P.M.R.I.Ciclul II. Obiectivele agreate prezintă contextul general al P.M.R.I. Ciclul II, precum și programele de măsuri aferente. + 
Definirea misiunii și obiectivele P.M.R.I. Ciclul IIDefinirea misiunii:Obiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale.Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură.Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic pentru a asigura managementul eficient al riscului la inundații. Măsurile și proiectele integrate vor aborda toate sursele de inundații, inclusiv inundațiile fluviale și cele produse de mare în zonele costiere, precum și numărul tot mai mare de inundații provenite din viituri rapide, inundațiile urbane cauzate de precipitațiile de mare intensitate sau cele care pot fi produse de breșe ale digurilor.Planurile de Management al Riscului la Inundații rezultate vor fi în concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 - 2020 - 2030 și Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 și post 2020, dar și în conformitate cu alte directive și strategii europene relevante, etc.Obiectivele P.M.R.I. Ciclul II:1.Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor. ... 2.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației. … 3.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice. ... 4.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural. … 5.Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea /menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă. ... 6.Consolidarea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și consolidarea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. … 7.Creșterea gradului de adaptare la impacturile schimbărilor climatice la nivelul bazinului hidrografic și zonei costiere. ... 8.Maximizarea eficienței în atingerea obiectivelor legate de riscurile la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă. … 9.Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate. ... Obiectivele sunt utilizate pentru a contribui la identificarea și evaluarea măsurilor. Pentru elaborarea Programelor de Măsuri aferente acestui P.M.R.I., măsurile au fost clasificate în trei grupe distincte:A.Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității; ... B.Măsuri de Prevenire și Protecție la nivelul UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale, care pot fi implementate de către A.B.A.-uri, precum și măsuri aplicabile fluviului Dunărea; … C.Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. ... Analizând aceste obiective, obiectivul 1 este legat clar de Măsurile Naționale, iar obiectivul 6 este corelat în mod cert cu Pachetul de Măsuri de Pregătire. Obiectivele 2 – 5, precum și Obiectivele 7 și 8 sunt legate de Măsurile de Prevenire și Protecție, care trebuie definite la nivelul UoM. Obiectivul 9 se aplică întregului proces de realizare a programului de măsuri.Este esențial ca în domeniul agricol să se respecte Normele privind Condiționalitatea (GAEC), care au fost stabilite pentru a proteja zonele sensibile, cum ar fi zonele umede și turbăriile, și pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Crearea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, gestionarea lucrărilor solului pentru a limita eroziunea și dedicarea unui procentaj minim din suprafața agricolă zonelor neproductive sunt măsuri esențiale pentru a asigura o agricultură durabilă.Ghidurile de bune practici agricole din domeniu recomandă să adopte tehnici de agricultură regenerativă și să utilizeze pajiști permanente. Pășunatul în bandă sau parcelat, care menține vegetația și previne eroziunea, ar trebui să fie o practică standard. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție sporită densității vegetației, care poate juca un rol crucial în reducerea riscului de inundații. Aceste tipuri de masuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local.În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâsii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor.Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor P.M.R.I. au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă a fiecărei măsuri specifice cu un obiectiv și de asemenea determinarea contribuției măsurii la atingerea obiectivului. În Capitolul 5.5. – Descrierea corelării măsurilor propuse cu obiectivele – este oferită o explicație detaliată în acest sens. ... 4.2.Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundațiiCa urmare a evaluării obiectivelor P.M.R.I. din cadrul Ciclului I de implementare și a modului în care acestea au fost utilizate pentru elaborarea Programelor de Măsuri, s-a agreat conceperea unui noi set de obiective pentru P.M.R.I. Ciclul II. În baza obiectivelor Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen lung (HG nr. 846/2010), a obiectivelor P.M.R.I. de la nivel internațional pentru fluviul Dunărea, precum și în baza bunelor practici din alte state membre a Uniunii Europene, a fost elaborată o primă propunere pentru eventuale obiective în luna noiembrie 2020. În Figura 17 este redat procesul de stabilire a obiectivelor de management al riscului la inundații.Figura 17. Procesul de elaborare a obiectivelorDefinirea obiectivelor propuse și a misiunii a fost ulterior prezentată și discutată în cadrul reuniunii Grupului Tehnic Consultativ (TAG) al Proiectului "Asistență Tehnică pentru Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații". Grupului Tehnic Consultativ (TAG) este alcătuit din diverse părți interesate, pornind de la Ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare, Administrațiile Bazinale de Apă și până la reprezentanți ai mediului academic. Ca urmare a acestei prime runde de consultări, obiectivele au fost modificate într-o mică măsură.S-a întocmit o Notă privind Instrucțiunile Tehnice cu privire la modul de utilizare a acestor noi obiective în vederea elaborării și alinierii Programelor de Măsuri (PM). Aceasta a oferit explicații cu privire la modul în care obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II contribuie la identificarea măsurilor și stabilirea criteriilor și indicatorilor ce vor fi utilizați la evaluarea și prioritizarea măsurilor, precum și în scopuri de monitorizare în procesul de implementare. Nota privind Instrucțiunile Tehnice, precum și criteriile și indicatorii propuși au fost ulterior discutate și agreate cu toate Administrațiile Bazinale de Apă.Noul set de obiective, corelat cu nota privind instrucțiunile, a fost utilizat la elaborarea Programelor de Măsuri (PM), după cum va fi explicat în următorul capitol, acesta reprezentând de asemenea baza pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat în timpul implementării noilor P.M.R.I.. ...  ... 5.Ciclul II – Programul de Măsuri5.1.Cadrul metodologic general5.1.1.Prezentare generalăPentru respectarea obiectivelor României cu privire la managementul riscului la inundații, după cum este prezentat în Capitolul 4, trebuie elaborat un Program de Măsuri complex. Acest program face distincția între diferite categorii de măsuri. Acestea sunt următoarele:A.Măsurile Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității, care sunt implementate la nivel național; ... B.Măsurile de Prevenire și Protecție la nivelul A.P.S.F.R.-ului și respectiv al UoM, și anume măsuri structurale și nestructurale; … C.Măsurile de Pregătire, inclusiv de răspuns și refacere, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. ... Învățând din Ciclul I, pentru Ciclul II a fost dezvoltată o nouă Metodologie de elaborare a Programului de Măsuri care poate fi aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor A.B.A.-urilor. Această metodologie a fost elaborată în 2019 și 2020 împreună cu toate părțile interesate relevante, inclusiv M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. și A.B.A.-urile și în particular A.B.A. Prut – Bârlad, luând de asemenea în considerare comentariile primite pentru metodologiile din cadrul Ciclului I, cele mai bune practici din alte state membre ale Uniunii Europene și ghidurile disponibile pentru implementarea Directivei Inundații.Pentru toate categoriile de măsuri menționate mai sus, metodologia include mai mulți pași sistematici. Aceasta pornește de la catalogul de măsuri și identificarea posibilelor măsuri viabile care sunt analizate pentru a ajunge la o listă lungă. Aceste măsuri sunt apoi analizate în detaliu și evaluate, luând în considerare aspecte precum costurile și potențialele efecte asupra riscului la inundații. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru selectarea măsurilor, care sunt apoi elaborate în detaliu.Atât pentru Măsurile Naționale (categoria A), cât și pentru Măsurile de Pregătire (categoria C), elaborarea programului de măsuri s-a concentrat mai puțin pe scările spațiale, precum AFU, A.P.S.F.R.-uri și grupuri de A.P.S.F.R.-uri. Pentru ambele categorii s-a pus accentul pe modificările efectuate la nivelul politicilor și respectiv pe identificarea eventualelor îmbunătățiri cu privire la capacitățile și capabilitățile instituționale ale României pentru a evita generarea de noi riscuri și pentru a reduce riscul (rezidual) la inundații. Acest demers a demarat cu identificarea deficiențelor și nevoilor privind cadrul aferent politicilor, precum și cu definirea capacităților și capabilităților de bază din România. În ambele cazuri, ministerele și agențiile competente au fost implicate în redactarea unei liste lungi de măsuri pentru eliminarea deficiențelor identificate cu privire la politici și capacități. Acestea au fost descrise, permițând astfel estimarea și evaluarea viabilității acestora și respectiv a potențialului de a îndeplini obiectivele României privind Managementul Riscului la Inundații (MRI). Măsurile selectate din categoria A și respectiv categoria C vor face posibilă reducerea riscului la inundații la diferite scări spațiale, și anume de la nivel național la nivel regional și mai mult la scară locală, adică la nivelul A.P.S.F.R.-urilor și la nivel de amplasament. Aceste măsuri sunt așadar prezentate în manieră generală pentru toate A.B.A.-urile și nu sunt corelate cu amplasamente specifice de la nivel național sau din cadrul Unităților de Management. Trebuie subliniat faptul că măsurile identificate pentru categoriile A și C sunt complementare. În diverse cazuri există sinergii între măsurile ambelor categorii.În următoarea secțiune se face o prezentare generală a metodologiei de identificare și evaluare a măsurilor specifice de la nivel local din categoria B (prevenire și protecție). Metodologia este aplicată în mod consecvent la nivelul tuturor UoM-urilor. Rezultatele aferente aplicării metodologiei sunt apoi prezentate în Capitolele 5.2, 5.3 și 5.4, respectiv pentru Măsurile Naționale (Categoria A), măsurile localizate pentru un nivel sporit de prevenire și protecție în cadrul A.B.A. Prut-Bârlad (Categoria B) și respectiv măsurile de pregătire (Categoria C). … 5.1.2.Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecțiePentru partea de prevenire și protecție, au fost definite măsurile care vor diminua riscul la inundații în fiecare dintre cele 526 de A.P.S.F.R.-uri. Pentru acest demers a fost concepută metodologia sistematică menționată mai sus, care permite elaborarea unui Program de Măsuri viabil și sustenabil pentru managementul riscurilor la inundații la nivel local. Această metodologie este aliniată la cerințele Uniunii Europene din cadrul a diferite Directive, inclusiv, evident Directiva Inundații 2007/60/C.E., dar și alte directive relevante, precum Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri are ca scop stabilirea Programelor de Măsuri ce cuprind măsuri de prevenire și protecție, viabile și posibil a fi finanțate și implementate. Principalele elemente ale metodologiei, în ordinea aferentă derulării procesului, sunt:1.Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Un catalog cu fișe descriptive pentru cele mai relevante tipuri de măsuri; ... 2.Etapa de screening. Screeningul eventualelor măsuri de la nivelul A.P.S.F.R. și respectiv de la nivelul Unității de Evaluare pentru Inundații (AFU); … 3.Etapa privind Strategia A.P.S.F.R. Gruparea și prioritizarea măsurilor fezabile prin intermediul unei Analize Multi-criteriale (AMC) și respectiv a unei Analize Cost-Beneficiu (ACB) simple la nivel de A.P.S.F.R.; ... 4.Etapa privind Strategia UoM. O descriere mai detaliată a proiectelor cu prioritate ridicată selectate (proiecte integrate, strategii A.P.S.F.R. sau măsuri unice) în cadrul fiecărui UoM, ce constau în modelare suplimentară, teste de robustețe (identificând implicațiile acestora prin raportare la Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate, adaptabilitatea la schimbările climatice și capacitatea de finanțare), precum și evaluări suplimentare, inclusiv o ACB completă și modificarea AMC. … Pentru etapele privind Strategia A.P.S.F.R. și respectiv Strategia UoM, acest proces permite definirea unor strategii alternative solide, care pot fi evaluate și comparate între ele, astfel încât pentru fiecare (grup de) A.P.S.F.R.(-uri) să poată fi selectată alternativa preferată (recomandată). În Figura 18 este prezentată etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri.
Figura 18. Etapizarea procesului de elaborare a Programului de Măsuri … 5.1.3.Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe naturăRomânia intenționează să integreze soluțiile bazate pe natură și infrastructura verde în strategiile de management al riscului la inundații. Acest demers este conform Pactului Ecologic European, orientărilor Comisiei Europene pentru managementul riscului la inundații și recomandărilor formulate de către numeroase organizații multilaterale, precum și de către mediul academic. România a acordat așadar o atenție specială identificării și integrării soluțiilor bazate pe natură, precum măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a P.M.R.I. pentru Ciclul II de implementare.De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent clar asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiei privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri de protecție împotriva inundațiilor ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri, în special al măsurilor gri. Cu privire la acest aspect, metodologia asigură evaluări complexe ale impactului asupra mediului al tuturor măsurilor relevante de protecție împotriva inundațiilor bazate pe Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., care este necesar pentru identificarea impactului și măsurilor de reducere a acestora. Acesta este esențial pentru asigurarea unei abordări transparente ce duce la obținerea unor rezultate comparabile între diferite UoM și A.P.S.F.R.-uri. De asemenea, după cum a fost subliniat în secțiunea legată de etapa privind Strategia aferentă UoM, în cadrul acestor evaluări, sunt avute în vedere verificări specifice cu privire la respectarea prevederilor Directivei Cadru Apă și respectiv ale Directivei Habitate. Dincolo de acestea, condițiile hidromorfologice ale corpurilor de apă în acord cu prevederile Directivei Cadru Apă sunt luate în considerare la identificarea corpurilor de apă care au impact semnificativ asupra conectivității laterale (conectarea zonelor inundabile).Măsurile verzi identificate cu privire la zonele inundabile din A.P.S.F.R.-urile aferente (pe cât posibil) respectă cerințele Directivei Cadru Apă și susțin Planul de Management al Bazinului Hidrografic și identificarea soluțiilor integrate de abordare a riscurilor și hazardurilor la inundații. Sunt incluse corelările cu procesul aferent Evaluării Strategice de Mediu (SEA) pentru a permite un transfer adecvat al informațiilor relevante, de exemplu cu privire la aspectele legate de biodiversitate.În completarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri, cu scopul susținerii procesului de elaborare a P.M.R.I. Ciclul II din România, au fost derulate activități suplimentare pentru promovarea infrastructurii verzi, pornind de la activitatea analitică specifică, precum cartografierea potențialului zonelor inundabile, elaborarea unor instrucțiuni practice, activități de instruire și conștientizare privind necesitatea schimbului de cunoștințe. ... 5.1.4.Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de MăsuriSchimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra riscului la inundații în România și acest lucru este esențial pentru definirea modului în care acestea vor afecta hazardurile și riscurile la inundații, precum și viitoarele strategii de management al riscului la inundații. Conform cerințelor Directivei Inundații 2007/60/CE, acest aspect este abordat atât în cadrul hărților de hazard și de risc la inundații, cât și în cadrul Programului de Măsuri elaborat, care sunt raportate în planurile de management al riscului la inundații. În această secțiune, se descrie modul de integrare a schimbărilor climatice în "design-ul" și evaluarea Programului de Măsuri.Este de la sine înțeles faptul că în scopul elaborării P.M.R.I. Ciclul II pentru toate Unitățile de Management, este asigurat un "design" conceptual al măsurilor.Pentru a asigura o evaluare de înalt nivel a costurilor aferente măsurilor, precum și o evaluare a impactului sunt luate în considerare următoarele aspecte:● Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vor viza atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte.● Măsurile vor fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări viitoare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costuri pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece acestea nu sunt practice sau necesare în această etapă de planificare).Evaluarea măsurilor din categoria B constă atât în ACB, cât și în AMC. În cele ce urmează sunt prezentate punctele de pornire relevante pentru realizarea ACB cu privire la includerea schimbărilor climatice în Programul de Măsuri:● ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile de la nivelul anului 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite de 3 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul I și, respectiv, 5 probabilități anuale de depășire pentru A.P.S.F.R.-urile modelate în Ciclul II;● În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare va fi evidențiată în urma realizării acestor teste.Pentru AMC, avem următoarele puncte de pornire:● Metodologia pentru elaborarea strategiilor este concepută astfel încât implementarea Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II să fie în concordanță cu țintele și politicile privind Emisiile de Gaze cu efect de seră și să fie rezistente la schimbările climatice.● Evaluarea AMC (punctajul și ponderile) se bazează totuși pe condițiile actuale.Abordarea specificată anterior pentru integrarea schimbărilor climatice în Programul de Măsuri este în concordanță cu practica Uniunii Europene și respectă cerințele Directivei Inundații 2007/60/CE. …  … 5.2.Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (Categoria A)Măsurile naționale, incluse în Catalogul de Măsuri, presupun activități care vor fi derulate la nivel național pentru a reduce riscul la inundații prin intermediul politicilor, documentelor orientative și instrumentelor, programelor/planurilor/strategiilor cu acoperire națională. De asemenea, acestea includ consolidarea și întărirea capacității instituționale. Măsurile naționale vizează consolidarea capacității de prevenire, protecție, precum și pregătire, răspuns în situații de urgență și refacere. Acestea includ măsuri ce urmează a fi implementate de către M.M.A.P. și autoritățile din domeniul apei, dar și măsuri care sunt planificate și vor fi implementate împreună cu reprezentanții altor sectoare principale, precum transport, agricultură, dezvoltare urbană sau teritorială. Măsurile naționale definesc de asemenea direcția de urmat și creează premisele pentru planificarea și implementarea cu succes a măsurilor la nivel local (categoriile B și C). + 
Metodologia de identificare și prioritizareMăsurile naționale au fost deja identificate pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații aferente Ciclului I de implementare. Progresul înregistrat cu privire la implementarea acestor măsuri a fost limitat. Lipsa implicării directe a diferitelor sectoare în elaborarea și implementarea acestor măsuri a fost identificată ca reprezentând principalul motiv pentru progresul lent înregistrat până în prezent.Așadar, pentru elaborarea măsurilor naționale destinate P.M.R.I. Ciclul II, un proces de definire și selectare a celor mai adecvate măsuri prin intermediul grupurilor de lucru ad-hoc cu implicarea activă a reprezentanților din sectoarele relevante a fost gândit, discutat și agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte părți interesate relevante pentru a spori rolul de "asumare" a măsurilor de către părțile interesate, concomitent cu sporirea angajamentului de a pune împreună în aplicare aceste măsuri .Acest proces participativ s-a bazat pe o abordare sistematică în care au fost definite și analizate per sector aspectele legate de riscul la inundații, fiind discutate posibile soluții și măsuri, apoi prioritizate și în final selectate pentru a fi integrate în P.M.R.I. Ciclul II. Rezultatele (per sector) ale acestui proces sunt reprezentate inițial de o listă lungă de posibile măsuri, apoi de o listă scurtă de măsuri prioritare și, în final, de măsuri selectate cu prioritate ridicată care devin parte a P.M.R.I. Ciclul II. Măsurile specificate anterior sunt dezvoltate în fisele de proiect care servesc drept plan de bază al proiectelor pregătitoare pentru implementarea acestora. Prioritizarea listei scurte, precum și selectarea măsurilor detaliate ulterior în cadrul fiselor de proiect au fost realizate în strânsă coordonare între M.M.A.P., A.N.A.R. și reprezentanții sectoarelor relevante.După cum este specificat în Capitolul 4, obiectivele P.M.R.I. Ciclul II au fost prezentate și explicate celor mai relevante părți interesate în vederea elaborării planului, astfel încât, în cadrul procesului de definire și selectare a măsurilor naționale, să fie acordată o atenție deosebită ideii conform căreia măsurile propuse ar trebui corelate în mod clar cu obiectivele și vice-versa. Măsurile naționale propuse sunt corelate în principal cu Obiectivul 1, iar altele au fost propuse pentru a îmbunătăți cadrul și a crea condițiile necesare pentru ca activitățile să atingă alte Obiective. + 
Elaborarea listei lungi de măsuriProcesul de elaborare a unor măsuri naționale cu prioritate ridicată a implicat numeroase discuții, acesta fiind agreat între M.M.A.P., A.N.A.R. și alte organizații și părți interesate relevante. Întâlniri sectoriale cu grupurile tehnice de lucru între autoritățile din domeniul apei din România (M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A.) și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Sectorul de Dezvoltare Teritorială și Urbană), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și A.N.I.F. (Sectorul Agricol), Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, C.F.R S.A., C.N.A.I.R. S.A., CESTRIN S.A., A.F.D.J. "Dunărea de Jos" etc. (Sector de Transporturi), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (Sectorul de Cercetare), Ministerului Energiei și Hidroelectrica S.A. (Sectorul Energetic), M.M.A.P. - Direcția Păduri, ROMSILVA și A.A.P (Sectorul Forestier), au oferit posibilitatea realizării unui schimb de idei cu privire la modul în care inundațiile ar putea afecta sectoare specifice și acțiunile necesare, identificarea barierelor aflate în calea coordonării și colaborării interinstituționale și constrângerile bugetare.În urma discuțiilor și reuniunilor cu părțile interesate, M.M.A.P. și A.N.A.R. au propus o listă de măsuri potențiale care au fost discutate și evaluate; a fost utilizat un chestionar pentru a oferi astfel posibilitatea reprezentanților diferitelor sectoare de activitate să disemineze lista de măsuri propusă în cadrul instituțiilor de care aparțin, cu scopul de a oferi informații în vederea îmbunătățirii și agreării oficiale a listei lungi de măsuri (Anexa 12).. + 
Elaborarea listei scurteLista lungă de măsuri per total este una destul de ambițioasă. De asemenea, măsurile incluse în aceasta variază de la cele strategice la cele extrem de operaționale și se suprapun parțial. Astfel, a fost necesară comprimarea setului de măsuri pentru a ajunge la o listă scurtă de măsuri, prezentate în Anexa 13, beneficiind de susținerea totală a autorităților și instituțiilor implicate.Chestionarul menționat anterior a fost transmis tuturor autorităților implicate, oferind astfel ocazia sectoarelor de a prioritiza măsurile, ținând cont de eficacitatea acestora și de contribuțiile avute la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, implementabilitate și prioritățile sectoriale relevante. Răspunsurile consolidate la chestionar sunt prezentate în Anexa 14.Au fost agreate cinci priorități majore incluse în P.M.R.I.Ciclul II, după cum este menționat în Tabelul 17. + 
Tabelul 17. Prezentarea generală a priorităților pentru Măsurile Naționale Nr. Măsuri prioritare Contribuie la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II Sectorul Instituțiile 1. Integrarea managementului riscului la inundații în planificarea teritorială și urbană• Elaborarea metodologiei de integrare• Revizuirea/actualizarea legislației relevante• Campanii de informare destinate cetățenilor pentru sporirea gradului de conștientizare cu privire la inundațiile urbane O1, O6, O9 Dezvoltare teritorială și urbană M.D.L.P.A.M.M.A.P.M.A.I.M.F. 2. Promovarea soluțiilor bazate pe natură/infrastructura verde pentru managementul riscului la inundații în mediul urban O1, O5, O6, O9 Dezvoltare teritorială și urbană M.D.L.P.A.M.M.A.P.M.A.D.R. • Înființarea biroului național de program, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional• Identificarea site-urilor• Implementarea proiectelor-pilot• Monitorizare și evaluare 3. Adaptarea infrastructurii (transport, lucrări hidrotehnice) la creșterea riscurilor de inundații cauzate de schimbările climatice:• Revizuirea și adaptarea reglementărilor și normelor tehnice existente• Actualizarea/Optimizarea inventarului infrastructurii• Prioritizarea activelor expuse riscului O1, O3 ,O6, O7 Transport și gospodărirea apelor M.M.A.P.M.T.I.M.D.L.P.A.IM.E.A.T.M.E.M.A.D.R. 4. Program de control al eroziunii și torenților• Analiza deficiențelor legislative existente• Crearea programului național, inclusiv asigurarea finanțării și constituirea grupului de lucru interinstituțional• Selectarea locațiilor prioritare pentru intervenție• Concept și implementare• Monitorizare și evaluare O1, O6, O7 Silvicultură și agricultură M.A.D.R.M.M.A.P.A.A.P. 5. Programul Național pentru consolidarea în continuare a capacităților privind managementul riscului la inundații și implementarea prevederilor Directivei Inundații, inclusiv:• Evaluarea P.M.R.I. Ciclul II• Consolidarea colectării și administrării de date• Monitorizarea modului de implementare a P.M.R.I. Ciclul II• Planificarea elaborării toate Managementul riscului la inundații M.M.A.P.A.N.A.R.I.N.H.G.A.

 + 
Elaborarea Fișei de ProiectPentru promovarea ulterioară a implementării măsurilor prioritare identificate și pentru facilitatea implementării corespunzătoare a măsurilor de către instituția/iile responsabilă/e, au fost întocmite fișe de proiect specifice ce descriu în detaliu măsurile naționale, evaluează impactul acestora asupra obiectivelor, definesc responsabilitățile și prezintă o foaie de parcurs.Aceste fișe de proiect au fost elaborate ca bază pentru planurile de proiect și pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/.Măsurile propuse în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II:● M24-RO9 - Întreținerea albiilor cursurilor de apă (Nivel de aplicare: național/bazinal);● M31-RO17 – Remeandrarea cursului de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);● M31-RO18 - Lucrări de barare permeabile (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale), (Nivel de aplicare: bazinal/A.P.S.F.R.);● M35-RO41 – Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente) (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);● M35-RO42 - Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.);● M33-RO29 – Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei), (Nivel de aplicare: A.P.S.F.R.).sunt lucrări curente de întreținere și reparații a Sistemului Național de Gospodărire a Apelor.Lucrările se realizează în baza unei programări trimestriale/anuale la nivel de Administrație Bazinală de Apă, în funcție gradul de amenajare dar și de specificul bazinului hidrografic, cât și de fondurile alocate anual. Totodată se intervine ori de câte ori este necesar ca urmare a unor evenimente hidrometeorologice periculoase înregistrate. Lucrările prevăzute inițial sunt reprogramate în funcție de prioritatea acestora, fondurile alocate fiind redistribuite în funcție de urgențele înregistrat … 5.3.Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad (categoria B)Această categorie de măsuri de prevenire și protecție propuse la nivelul A.P.S.F.R. și mai apoi integrate și prioritizate la nivelul spațiului hidrografic reprezintă cea mai importantă parte a Programului de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II al A.B.A. Prut - Bârlad. 0biectivele P.M.R.I. Ciclul II (a se vedea secțiunea 4.1) joacă un rol important în elaborarea metodologiei specifice pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor de categorie B. În conformitate cu această metodologie (descrisă în prezentarea generală din subcapitolul 5.1 și detaliată în cele ce urmează), au fost parcurse trei etape, și anume:1.Analiza preliminară a măsurilor (etapa de screening); … 2.Elaborarea Strategiei A.P.S.F.R. constând în combinarea măsurilor în alternative (opțiuni) viabile și evaluarea acestora; ... 3.Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) constând în prioritizarea și detalierea suplimentară a celor mai eficiente măsuri; … Toate aceste procese sunt în conformitate cu Directiva Inundații și cu alte directive relevante. + 
ETAPA DE SCREENING A MĂSURIL0RPrimul pas în aplicarea Metodologiei de elaborare a Programului de Măsuri este etapa de Screening, care presupune parcurgerea următoarelor etape principale:● Delimitarea unităților de evaluare a inundațiilor (AFU) (Appraisal Flood Unit) - Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.), având sursă fluvială, raportate către Comisia Europeană (Ciclul II) (secțiunea 2.4), au fost împărțite în unități de evaluare a inundațiilor (AFU) - entități spațiale cu mecanisme și surse de inundație similare, conectate hidrologic sau cu caracteristici similare ale luncii inundabile. Delimitarea AFU a fost realizată luând în considerare modul în care lunca inundabilă este conectată la cursul de apă, lățimea și panta luncii inundabile, topografia bazinului hidrografic, întreruperile în conectivitatea longitudinală (baraje) și abordarea actuală a Managementului Riscului la Inundații (infrastructura de apărare existentă). Astfel, în cazul A.B.A. Prut - Bârlad au fost delimitate 72 AFU în cadrul celor 46 A.P.S.F.R. fluviale.● Screening la nivel de AFU – Această etapă a constat în identificarea, pentru fiecare AFU, a abordărilor adecvate de management a riscului de inundații (Figura 19) și a măsurilor potențial viabile asociate, așa cum sunt definite în Catalogul de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II, parte a metodologiei specifice dedicată P.M.R.I. Ciclul II, menționată anterior (Anexa 11).● Screening la nivel de A.P.S.F.R. - Măsurile identificate la nivelul AFU au fost apoi grupate la nivel de A.P.S.F.R.; rezultatul fiind o "listă lungă" de măsuri potențial viabile pentru fiecare A.P.S.F.R. Viabilitatea măsurilor a fost evaluată preliminar, pe baza unor considerente tehnice, sociale, culturale și de patrimoniu, de mediu și economice.Măsurile identificate în timpul procesului de screening au fost comunicate/dezbătute cu părțile interesate la nivel local.
Figura 19. Abordări de management al riscului la inundații + 
DEZVOLTAREA STRATEGIEI A.P.S.F.R.Strategia A.P.S.F.R. poate fi reprezentată de o singură abordare sau de o combinație de abordări de management al riscului de inundații și măsuri asociate, dezvoltată la nivelul unei zone cu risc potențial semnificativ la inundații sau a unei grupări de astfel de zone. Dezvoltarea strategiei cuprinde două etape principale: prima constă în gruparea / combinarea măsurilor pentru a forma alternative (opțiuni) solide, iar a doua etapă constă în evaluarea acestor alternative cu ajutorul analizei multi-criteriale (AMC) și a analizei rapide cost-beneficiu (ACB) pentru a selecta strategia preferată (recomandată). Acești doi pasi necesită o etapă pregătitoare. Această etapă pregătitoare, precum și etapele ulterioare de formare a alternativelor și evaluare a acestora sunt prezentate în fisele descriptive ale A.P.S.F.R.Fișa descriptivă reprezintă un rezumat al programului de măsuri asociat unui A.P.S.F.R. (sau a unei grupări de A.P.S.F.R.-uri); această fisă permite înțelegerea întregului proces de identificare a strategiei adecvate, a opțiunilor/alternativelor potențiale viabile și, în final, a alternativei preferate/recomandate. Structura unei fise descriptive se regăsește în Figura 20.
Figura 20. Structura unei fișe descriptiveFișe descriptive ale alternativelor identificate la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/.În Anexa 16 sunt prezentate măsurile ce fac obiectul alternativei preferate.Etapele parcurse în elaborarea fiselor descriptive sunt descrise mai jos:i)Etapa pregătitoare – presupune parcurgerea următoarelor analize:● Analiza inițială a riscului la inundații și identificarea A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut. Având în vedere numărul mare de A.P.S.F.R.-uri fluviale din România, în total 505 (din care 46 sunt în A.B.A. Prut – Bârlad), s-a decis realizarea unei evaluări preliminare (inițiale) a riscului la inundații, pentru a clasifica A.P.S.F.R.- urile și a le identifica pe acelea având, potențial, un risc scăzut, cu ajutorul informațiilor disponibile, cât mai devreme în proces, înainte ca noile hărți de risc să fie disponibile. Pentru A.P.S.F.R.-urile identificate ca având risc scăzut la inundații nu este necesar să se elaboreze alternative (opțiuni) sau să se planifice investiții majore, fiind suficiente măsuri curente, cum ar fi întreținerea infrastructurii existente. Pentru evaluarea inițială a riscului la inundații, analiza la scara Uniunii Europene efectuată de JBA pentru Banca Mondială a fost valorificată spațial la nivelul României, pentru a raporta pagubele medii anuale (Average AnnualLoss/ AAL) pentru fiecare unitate administrativă de nivel 3 din România. Aceste informații au fost utilizate pentru a estima pagubele medii anuale în fiecare A.P.S.F.R. Contorizarea proprietăților, utilizând hărțile de hazard disponibile (Ciclul I), precum și noul set de date privind expunerea, a furnizat estimări suplimentare privind riscul de inundații. Această evaluare inițială (grosieră) a permis clasificarea A.P.S.F.R.-urilor cu cel mai mic risc, prin definirea cuantilei de 25%. Rezultatele au fost apoi atent analizate și validate de experți locali. Pentru A.B.A. Prut – Bârlad, 14 din cele 46 A.P.S.F.R.-uri fluviale raportate sunt considerate ca fiind cu risc scăzut. Noile hărți de risc au confirmat, în majoritatea cazurilor, evaluarea inițială a riscului, rezultatul final fiind prezentat în Tabelul 18. + 
Tabelul 18. A.P.S.F.R.-uri fluviale identificate cu risc scăzut la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad Nr. crt. A.P.S.F.R. cu risc scăzut Cod A.P.S.F.R. Cod EU A.P.S.F.R. 1 Râul Sacovăț – aval localitate Mădârjac 11-A003F RO11-12.01.078.08…-01A 2 Râul Stavnic – sector îndiguit 11-A004F RO11-12.01.078.10…-01A 3 Râul Telejna – aval localitate Bereasa 11-A005F RO11-12.01.078.13…-01A 4 r. Simila 11-A013F RO11-12.01.078.29…-01A 5 r. Lipova – av. loc. Valea Mărului 11-A017F RO11-12.01.078.34.01..-01A 6 Berheci – av loc Oțelești 11-A019F RO11-12.01.078.39…-01A 7 Drobotfor – am. loc. Gura Crăiești 11-A021F RO11-12.01.078.39.08.03.-01A 8 r. Suhurlui- loc. Drăgușeni 11-A027F RO11-12.01.081a.05.02..-01A 9 r.Perișani (Milești) – loc. Smulți – loc. Corni. 11-A028F RO11-12.01.081a.05.02.01.-01A 10 r. Valea Satului, loc. Plevna – loc. Rediu 11-A029F RO11-12.01.081a.05.03..-01A 11 r. Lozova-loc. Cuca 11-A030F RO11-12.01.083.04…-01A 12 r. Prut av. loc. Crasnaleuca – am. Loc. Cucuneștii Vechi 11-A034F RO11-13.01 -02A 13 r. Prut – sector av. loc. Stânca – am. loc. Românești 11-A035F RO11-13.01…….. -03A 14 r. Bohotin – sect îndiguit 11-A045F RO11-13.01.016….-01A ● Identificarea potențialelor clustere (grupări de A.P.S.F.R.) la nivelul A.B.A.: Scara spațială implicită a gestionării riscului de inundații este scara A.P.S.F.R.. Cu toate acestea, există situații în care două sau mai multe A.P.S.F.R. sunt atât de intrinsec legate încât ar trebui să fie considerate o singură unitate spațială de evaluare (cluster). Motivele pentru combinarea A.P.S.F.R.-urilor în clustere includ rațiuni de interacțiune hidrologică sau hidraulică; existența infrastructurii de apărare situată într-un A.P.S.F.R., cu efect asupra unui alt A.P.S.F.R.; hazardul în respectivele A.P.S.F.R.-uri expun aceiași receptori; măsura propusă pe un A.P.S.F.R. generează beneficii pe un alt A.P.S.F.R., etc. Combinațiile de măsuri propuse în aceste A.P.S.F.R.- uri interconectate (clustere) vor oferi o soluție mai eficientă pentru managementul riscului la inundații, în comparație cu măsurile ce ar fi propuse separat pentru fiecare A.P.S.F.R. În A.B.A. Prut – Bârlad au fost identificate un număr de 5 clustere, care acoperă spațial următoarele A.P.S.F.R.-uri (Tabelul 19). + 
Tabelul 19. Clustere identificate la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad A.P.S.F.R.-uri grupate în Clustere Cod A.P.S.F.R.I Cod EU A.P.S.F.R. Cod Cluster 1 r. Bârlad - av. loc. Băcești - am. loc. Viișoara, sect. îndiguit 11-A001F RO11-12.01.078....-01A 11-X001 2 r. Bârlad – av. confl. r. Velna sect. îndiguit 11-A002F RO11-12.01.078….-02A 11-X001 3 r. Stavnic - sect. îndiguit 11-A004F RO11-12.01.078.10...-01A 11-X001 4 r. Telejna – av. loc. Rășcani 11-A005F RO11-12.01.078.13…-01A 11-X001 5 r. Stemnic - av. loc. Buda 11-A006F RO11-12.01.078.14...-01A 11-X001 6 r. Vaslui – av. confl. Delea 11-A009F RO11-12.01.078.16…-02A 11-X001 7 r. Dobrovaț - av loc Codăești 11-A010F RO11-12.01.078.16.05..-01A 11-X002 8 r. Rediu – av. loc. Tăcuta 11-A011F RO11-12.01.078.16.05.03.-01A 11-X002 9 r. Crasna sect. îndiguit 11-A012F RO11-12.01.078.19...-01A 11-X001 10 r. Tutova – av. loc. Ciocani 11-A016F RO11-12.01.078.34…-02A 11-X001 11 r. Berheci sect. îndiguit 11-A020F RO11-12.01.078.39...-02A 11-X001 12 r. Lozova av. confl. Negrea 11-A031F RO11-12.01.083.04…-02A 11-X003 13 r. Negrea av. loc. Negrea 11-A032F RO11-12.01.083.04.01..-01A 11-X003 14 r. Bahlui av. ac. Pârcovaci – am. confl. Bahlueț 11-A040F RO11-13.01.015.32…-01A 11-X004 15 r. Bahlui - am. confl. Bahlueț sector îndiguit 11-A041F RO11-13.01.015.32...-02A 11-X004 16 r. Bahlueț – aval confluență Pășcănia 11-A042F RO11-13.01.015.32.12..-01A 11-X004 17 r. Cucuteni av. loc. Cucuteni 11-A043F RO11-13.01.015.32.12.03.-01A 11-X004 18 r. Jijia – sect. av. confl. Pârâul lui Martin am. confl. Jirinca 11-A037F RO11-13.01.015…-01A 11-X005 19 r. Buhai - av. loc. Pădureni și afl. Pârâul Întors av. loc. Văculești 11-A038F RO11-13.01.015.03...-01A 11-X005 ● Determinarea Scorului de Calitate a Datelor (Data Quality Score/DQS). Scorul de Calitate a Datelor a fost determinat pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster, acesta definind nivelul de încredere/confidență în alternativele propuse, ținând seama de datele disponibile. Cele două criterii luate în considerare în aprecierea scorului de calitate a datelor sunt asociate:i)datelor/informațiilor privind infrastructura existentă și ... ii)datelor/informațiilor privind modelul utilizat. … Scorului DQS global îi este atribuit cel mai mic/scăzut punctaj dintre cele două scoruri mai sus-menționate (Tabelul 20). + 
Tabelul 20. Scorul de Calitate a Datelor Scor CalitateaDatelor(DQS) Date despreinfrastructuraexistentă Informații de tip Model și Date Semnificație scor (nivelul de încredere rezultat cu privire la strategia A.P.S.F.R.) A. Ideal Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile. Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclul II. Strategia A.P.S.F.R. include alternative robuste și identifică alternativa preferată. B. Acceptabil Incluse în REDIG, REBAR. Regulamente exploatare lacuri de acumulare disponibile. Model din Ciclul II cu măsurători și date DTM din Ciclurile I și II. Strategia A.P.S.F.R. include alternative descrise suficient pentru a putea identifica o alternativă preferată C. Limitat Localizare cunoscută. Nu sunt disponibile alte informații. Model din Ciclul I sau Ciclul II bazat în totalitate pe măsurători și date DTM din Ciclul I. Strategia A.P.S.F.R. poate necesita studii adiționale. Alternativele pot fi definite, dar vor avea un grad de confidență mai redus (incertitudine ridicată). Interpretarea rezultatelor AMC și ACB rapide se recomandă să se facă cu mare atenție pentru a fi evitată promovarea unei măsuri neadecvate. D. Insuficient Nu sunt disponibile informații suficiente. Model din Ciclul I sau Ciclul II în care nu este clar dacă măsurătorile sau modelul includ date cu privire la structurile existente, infrastructuri de apărare sau reguli de operare. Vor fi necesare studii suplimentare, nu se pot defini alternative realiste la acest moment. REDIG - Registrul digurilor; REBAR - Registrul barajelor … ii)Formarea alternativelorFormarea alternativelor începe cu înțelegerea problematicii inundațiilor (de exemplu, de unde începe inundația, mecanismul de producere al acesteia, cum funcționează lucrările de apărare existente împotriva inundațiilor, ce obiective sunt expuse riscului). Hărțile de hazard sunt esențiale în acest sens. Se pleacă de la lista de măsuri produsă în timpul etapei de screening suplimentată cu măsuri nou identificate, pe baza informațiilor asociate hazardului (Ciclul II), pentru a combina (grupa) apoi măsurile în alternative coerente. A fost realizat un proces ierarhizat de considerare a măsurilor verzi (Figura 21), utilizând și rezultatul unui studiu detaliat, realizat la nivel național, de evaluare a potențialului albiilor majore pentru identificarea zonelor adecvate de relocare a digurilor*21. Pe baza studiilor menționate anterior, au fost efectuate analize ulterioare în scopul identificării oportunităților, în cadrul P.M.R.I. Ciclul III, menite să faciliteze elaborarea unor măsuri de atenuare a presiunilor hidromorfologice asupra conectivității laterale, plecând de la cele identificate în P.M.B.H. Ciclul III.*21 MEWF/World Bank (2021): Floodplain Study - Floodplain potențial and dike relocation in RomâniaPrimul pas a fost de a suprapune corpurile de apă (încadrate ca fiind pe A.P.S.F.R.-uri sau care sunt situate în amonte de A.P.S.F.R.-uri), având indicatorul de conectivitate laterală (clasa 3, 4, 5), încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile - clasa "medie, mare și foarte mare". În urma acestui demers au fost identificate măsurile viabile pentru reducerea riscului la inundații (precum zone naturale de retenție a apei, relocare diguri și poldere în incinte îndiguite) în cadrul A.P.S.F.R.-urilor. În anumite cazuri, acest tip de măsură nu este viabilă. În aceste situații, s-a oferit o explicație/justificare din perspectiva potențialelor oportunități de implementare a măsurii propuse.În cazul A.B.A. Prut – Bârlad, în conformitate cu prevederile P.M.B.H., NU au fost identificate corpuri de apă pentru care evaluarea hidromorfologică din punct de vedere al conectivității laterale a rezultat sub clasa "bună", prin urmare analiza de acest tip (aceea de a suprapune corpurile de apă având indicatorul de conectivitate laterală, încadrat ca fiind mai "puțin bun" (sursa P.M.B.H. Ciclul III) cu potențialul de reconectare a luncii inundabile – clasa "medie, mare și foarte mare") nu este aplicabilă. Au fost în schimb identificate și promovate alte măsuri de reconectare laterală (asociate A.P.S.F.R., dar nu și corpurilor de apă menționate anterior), descrise în fisele descriptive, după caz.
Figura 21. Abordări/Măsuri Gri-Verzi - IerarhizareÎn Anexa 15 se prezintă Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în România și ipotezele implicite de proiectare recomandate în etapa de evaluare a strategiilor la nivel de A.P.S.F.R., în vederea evitării/atenuării efectelor adverse asupra mediului.În Figura 22 sunt evidențiate principiile de bază luate în considerare în formarea alternativelor pentru definirea Strategiei A.P.S.F.R.Cel putin două alternative (plus cea de referință/situația existentă) per A.P.S.F.R. / cluster A.P.S.F.R.● În cazul în care nu pot fi identificate mai multe alternative viabile, motivele sunt explicate în fisa descriptivă.Considerarea obiectivelor P.M.R.I. - Ciclul II, relevante pentru Strategiile A.P.S.F.R.● Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra: populației (obiectivul 2), infrastructurii și activităților economice (obiectivul 3), patrimoniului cultural (obiectivul 4).● Reducerea impactului negativ al inundațiilor și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apa (obiectivul 5).Infrastructuri de protecție existente● În cazul infrastructurii de apărare degradate sau care nu atinge parametrii de funcționare, este recomandată luarea în considerare a alternativei de reabilitare a acestora.Utilizarea rezultatelor etapei de screening și a hărților de hazard și de risc (aferente situației de referință/baseline)● Rezultatele screening-ului – folosite ca punct de plecare în combinarea măsuri în alternative.● Informațiile și datele de expunere recent produse - utilizate pentru a ghida/documenta formarea alternativelor.● Analiza de screening nu se reia, rezultatele acesteia fiind preluate și aprofundate/dezvoltate în etapa de formare a alternativelor.Schimbări climatice● Considerarea includerii de alternative cu amprenta de carbon scazută (ref. la ultimul ghid al CE https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_3943)● Alternativele trebuie gândite să poată fi adaptabile și flexibile pentru schimbările climatice viitoare (obiectivul 7). În etapa de dezvoltare a Strategiei la nivel de A.B.A. (UoM), se efectuează o analiză suplimentară privind cea mai adecvată strategie climatică pentru proiectul respectiv, ținând seamă de locația acestuia.Elaborarea strategiei A.P.S.F.R. urmează un proces ierarhizat, respectiv o anume ordine în considerarea măsurilor● Se urmează structură ierarhică a abordărilor de management al riscului la inundații (MRI), începând cu Abordarea MRI 1.Figura 22 . Principii în stabilirea unei Strategii A.P.S.F.R.-Etapa de formare a alternativelorNotă: Măsurile (cele propuse în etapa de screening sau cele identificate în timpul analizei noilor hărți de hazard, din Ciclul II) sunt integrate în alternativele/strategiile A.P.S.F.R. doar dacă sunt confirmate de autoritățile relevante (cu indicarea amplasamentului, a capacității/suprafeței acestora etc.); în caz contrar, aceste măsuri sunt promovate în cadrul P.M.R.I. ca măsuri naționale.Alternativele identificate în cadrul acestei etape, la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad, sunt descrise în detaliu în fisele descriptive (pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/). Se reamintește că, pentru A.P.S.F.R.-urile pentru care s-a confirmat un risc scăzut la inundații, strategia este prezentată/descrisă într- un format simplificat de fisă descriptivă. … iii)Estimarea costurilorA fost dezvoltată o bază de date privind costurile unitare în scopul de a ilustra costurile unitare tipice (de exemplu, în funcție de dimensiune sau materiale utilizate), pentru o serie de elemente și măsuri comune. Baza de date este realizată în concordanță cu calculele recente asupra costurilor proiectelor, cu actele normative din România și cu cercetările europene privind noile abordări mai verzi asupra gestionării riscului de inundații.Totodată, a fost realizat un instrument de estimare a costurilor bazat pe o foaie de calcul Excel, pentru a îmbina cu usurință costurile măsurilor asociate cu o alternativă strategică A.P.S.F.R.. Costul componentelor pentru a dezvolta capacitatea de adaptare în cadrul măsurilor (de exemplu, fundații mai solide ce permit supraînălțarea unui dig) trebuie să fie incluse în cadrul costurilor de investiție. Costul pentru întreținere este, de asemenea, indicat prin acest instrument Excel, care urmează să fie luat în considerare în etapa următoare – Evaluarea alternativelor (descrisă în continuare). Costurile adaptării viitoare (de exemplu, supraînălțarea digului) nu sunt incluse. ... iv)Evaluarea alternativelorAlternativele identificate în cadrul strategiilor propuse sunt evaluate pe baza unei Analize Multi-Criteriale (AMC) pentru a asigura o comparare obiectivă a acestora și, de asemenea, printr-o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) rapidă pentru a analiza potențiala viabilitate economică. ACB rapidă se bazează pe o bază de date a costurilor unitare medii estimate la nivel național, creată special pentru dezvoltarea P.M.R.I. Ciclul II și pentru pagubele aferente scenariilor de referință (situația existentă) ale hărților de hazard și de risc la inundații (baseline), pagube estimate a fi evitate în cazul în care strategiile propuse ar fi implementate. A fost elaborat Instrumentul Centralizator de Evaluare (Appraisal Summary Tool/AST) pentru a integra și comunica într-un singur document rezultatele evaluării, precum și justificarea deciziei privind identificarea alternativei (opțiunii) preferate/recomandate pentru fiecare A.P.S.F.R./cluster. AMC și ACB utilizează criteriile definite pentru obiectivele de management al riscului la inundații P.M.R.I. Ciclul II pentru a evalua impactul potențial al alternativelor din perspectiva obiectivelor respective. În acest fel, se evaluează efectul/beneficiul fiecărei măsuri propuse și pe baza acestuia, se selectează cea mai bună alternativă la nivelul A.P.S.F.R.Rezultatul evaluării și selectării alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Prut- Bârlad este prezentată în Tabelul 21. + 
Tabelul 21. Indicarea alternativei preferate pentru fiecare A.P.S.F.R. la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad Nr.crt. Denumire A.P.S.F.R. (Râu/ Localitate) ID A.P.S.F.R.B Cod EU A.P.S.F.R. Alternativapreferată 1 r. Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara. sector îndiguit 11-A001F RO11-12.01.078....-01A Alternativa 2 2 r. Bârlad – aval confluenta Velna. sector îndiguit 11-A002F RO11-12.01.078….-02A 3 r. Sacovaț – aval localitate Mâdărjac 11-A003F RO11-12.01.078.08…-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 4 r. Stavnic - sector îndiguit 11-A004F RO11-12.01.078.10...-01A Alternativa 2 5 r. Telejna – aval localitate Bereasa 11-A005F RO11-12.01.078.13…-01A 6 r. Stemnic – aval localitate Buda 11-A006F RO11-12.01.078.14…-01A 7 r. Racova – localitate Racova- localitate Hârsoveni 11-A007F RO11-12.01.078.14a…-01A Alternativa 1 8 r. Vaslui - aval confluența Coropceni - amonte confluența confl. Delea. sector îndiguit 11-A008F RO11-12.01.078.16...-01A Alternativa 2 9 r. Vaslui – aval confluenta Delea 11-A009F RO11-12.01.078.16…-02A Alternativa 2 10 r. Dobrovaț - localitate Codăești 11-A010F RO11-12.01.078.16.05..-01A Alternativa 1 11 r. Rediu – aval localitate Tăcuta 11-A011F RO11-12.01.078.16.05.03.-01A 12 r. Crasna – sector îndiguit 11-A012F RO11-12.01.078.19…-01A Alternativa 2 13 r. Simila 11-A013F RO11-12.01.078.29...-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 14 r. Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești 11-A014F RO11-12.01.078.29.03..-01A Alternativa 1 15 r. Tutova - aval localitate Rusenii Răzești 11-A015F RO11-12.01.078.34...-01A Alternativa 2 16 r. Tutova – aval localitate Ciocani 11-A016F RO11-12.01.078.34…-02A Alternativai 2 17 r. Lipova - aval confluenta Valea Marului 11-A017F RO11-12.01.078.34.01..-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 18 r. Studineț – aval confluenta V. Pietrosul 11-A018F RO11-12.01.078.34.08..-01A Alternativa 1 19 r. Berheci - aval localitate Oțelești 11-A019F RO11-12.01.078.39...-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 20 r. Berheci – sector îndiguit 11-A020F RO11-12.01.078.39…-02A Alternativa 2 21 r. Drobotfor - amonte localitate Gura Crăiești 11-A021F RO11-12.01.078.39.08.03.-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 22 r. Tecucel – localitate Tecuci. sector îndiguit 11-A022F RO11-12.01.078.41…-01A Proiect POIM 23 r. Geru - aval confluența Gerușita - amonte confluența Vameș 11-A023F RO11-12.01.081a....-01A Alternativa 1 24 r. Geru – aval localitate Tudor Vladimirescu 11-A024F RO11-12.01.081a….-02A Alternativa 2 25 r. Gologan (Bujoresti) - aval Acumulare Cudalbi I 11-A025F RO11-12.01.081a.03...-01A Alternativa 1 26 r. Suhu – sector îndiguit 11-A026F RO11-12.01.081a.05…-01A Alternativa 2 27 r. Suhurlui - localitate Draguseni 11-A027F RO11-12.01.081a.05.02..-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 28 r. Perisani (Milesti) – localitate Smulti – localitate Corni 11-A028F RO11-12.01.081a.05.02.01.-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 29 r. Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu 11-A029F RO11-12.01.081a.05.03..-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 30 r. Lozova - localitate Cuca 11-A030F RO11-12.01.083.04...-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 31 r. Lozova – aval confluenta Negrea 11-A031F RO11-12.01.083.04…-02A Alternativa 2 32 r. Negrea - aval localitate Negrea 11-A032F RO11-12.01.083.04.01..-01A 33 r. Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani 11-A033F RO11-13.01 -01A Alternativa 1 34 r. Prut – aval localitate Crasnaleuca – amonte localitate Cucunestii Vechi 11-A034F RO11-13.01 -02A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 35 r. Prut - aval localitate Stanca - amonte localitate Romanesti 11-A035F RO11-13.01 -03A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 36 r. Prut – aval localitate Zaboloteni. sector îndiguit 11-A036F RO11-13.01…….. -04A Alternativa 2 37 r. Jijia - aval confluenta Par. lui Martin - amonte confluenta Jirinca 11-A037F RO11-13.01.015....-01A Alternativa 1 38 r. Buhai – aval localitate Vaculesti – aval localitate Padureni si afluentul Par. Intors 11-A038F RO11-13.01.015.03…-01A 39 r. Miletin – aval confluenta Valea Rea 11-A039F RO11-13.01.015.25…-01A Alternativa 2 40 r. Bahlui - aval localitate Parcovaci - amonte confluenta Bahluet 11-A040F RO11-13.01.015.32...-01A Alternativa 2 41 r. Bahlui – aval confluenta Bahluet sector îndiguit 11-A041F RO11-13.01.015.32…-02A 42 r. Bahluet – aval confluenta Pascania 11-A042F RO11-13.01.015.32.12..-01A 43 r. Cucuteni – aval localitate Cucuteni 11-A043F RO11-13.01.015.32.12.03.-01A 44 r. Albesti – aval localitate Braesti 11-A044F RO11-13.01.015.32.12.06.-01A Alternativa 3 45 r. Bohotin - sector îndiguit 11-A045F RO11-13.01.016....-01A A.P.S.F.R. cu risc scăzut 46 r. Chineja – aval confluenta Slivna 11-A046F RO11-13.01.027….-01A Alternativa 2

În cele ce urmează este redat un rezumat al alternativelor identificate (sub forma unei statistici la nivel de A.B.A.), după cum urmează:● 46 A.P.S.F.R.-uri fluviale, dintre care 14 cu risc scăzut; în aceste A.P.S.F.R.-uri, având riscul de inundații mai redus, în general, măsuri curente de întreținere/mentenanță/operare corespunzătoare pot fi suficiente (cu excepția celor incluse în clustere);● ținând cont atât de A.P.S.F.R.-urile individuale, cât și de clusterele definite (fluviale), pentru A.B.A. Prut - Bârlad, au fost elaborate 32 strategii (și fise descriptive asociate), după cum urmează: 5 strategii de tip cluster (care acoperă în total 19 A.P.S.F.R.-uri) 15 strategii de sine stătătoare (individuale) și 12 strategii asociate unor A.P.S.F.R. cu risc redus;● pentru cele 20 de strategii A.P.S.F.R. (medium și high) – 5 strategii de tip cluster și 15 strategii de sine stătătoare (individuale) menționate mai sus (fără considerarea acelor strategii asociate A.P.S.F.R.-urilor cu risc redus), avem următoarea situație:() 19 strategii pentru care există informații limitate/insuficiente, respectiv cele pentru care scorul de calitate a datelor (DQS) a rezultat C (19 strategii) sau D (1 strategie);() 12 strategii, prin care, prin măsurile propuse, se atinge, potențial, un standard de protecție parțial (în fisele descriptive Dobrovăț cluster X002, Alt. 2, Tutova - av. loc. Rusenii Răzeși Alt. 2 , Studineț - av. confl. Pietrosul Alt. 1 ,Geru av. confl. Gerusita - am. confl. Vames Alt. 1, Geru - av. loc. Tudor Vladimirescu - confl. r. Siret Alt 1, Suhu - sector îndiguit Alt. 1, Prut sect. av. loc. Oroftiana - am. loc. Miorcani Alt. 1, Prut - av. loc. Zaboloteni, sect. îndiguit Alt. 1, Jijia cluster X005 Alt. 2, Bahlui cluster X004 Alt. 2, Albești - aval loc. Brăiești Alt. 2, Bohotin - sect. îndiguit Alt. 1, Chineja - av. confl. Slivna Alt. 2) se descriu alternativele identificate în această situație excepțională, după caz.La nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, în Tabelul22 se prezintă sintetic numărul total de măsuri propuse per tip (conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II). + 
Tabelul 22. Centralizator tipuri de măsuri propuse la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad Cod măsură Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II Numărmăsurii M21-RO3B Criterii și reglementări de construcție în zona inundabilă 0 M24-RO7 Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: 0 M24-RO9B Întreținerea albiilor cursurilor de apă 9 M31-RO10 Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă 3 M31-RO11 Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice 1 M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) 30 M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vii/gărdulețe) 10 M31-RO15 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc. 10 M31-RO16 Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) 10 M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile 1 M31-RO19 Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale sau prin deversarea unui mal cu o cota mai joasa 1 M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) 10 M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) 13 M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de retenție/atenuare 6 M32-RO25 Redimensionarea podurilor 19 M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare, exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă 41 M33-RO29 Lucrări de regularizare locală a albiei 9 M33-RO33 Lucrări de îndiguire 16 M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente 6 M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatarii în condiții de siguranță 4 M33-RO36 Relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială / totala 4 M34-RO37 Îmbunatatirea/reabilitarea sistemelor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente ale sistemelor de desecare și drenaj, stații de pompare 2 M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente 25 M35-RO42 Refacerea/menținerea volumelor de atenuare ale lucrărilor de acumulare existente (permanente sau nepermanente) prin decolmatare 2 M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă 13 M41-RO44 Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro) 3 M41-RO45 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculuoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) 7 M41-RO46 Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare) 2 Adițional măsurilor anterior prezentate, în cadrul A.B.A. Prut-Bârlad sunt prevăzute următoarele măsuri, promovate în cadrul proiectului P0IM Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci (Tabelul 23). + 
Tabelul 23. Centralizator tipuri de măsuri – proiect POIM Codmăsură Denumire măsură conform Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul Numărmăsuri Sursa de finanțare Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice)Plantarea cordoanelor forestiere L=3363 m pentru managementul scurgerii, pe afluenții Ripa Rosie L= 1964 m si Tecucelu Sec L= 1399 m, amonte de confl. cu r. Tecucel 1 Buget național/credite externe M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale)Realizarea unei acumulări nepermanente pe r. Tecucel -amplasată la cca. 1.3 km amonte de pod DN24, cu un volum de 2.76 mil. mc (în amonte de municipiul Tecuci) 1 M33-RO29 Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei)Lucrări de creștere a capacității de transport a albiei r. Tecucel în municipiul Tecuci, aval de baraj, pe cca. 5.7 km, regularizare aval pod DN24 pe 1.1 km, decolmatare albie sector DN24- confl. r. Bârlad pe 4.6 km 1 M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare (incl. îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz)1. Reabilitare și reechipare stație de pompare – SP1. Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente2. Reabilitare și reechipare stație de pompare - SP2. Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente 2  ...  + 
DEZVOLTAREA STRATEGIEI LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI BAZINALE DE APĂ (A.B.A.)i)Selectarea proiectelor/strategiilor prioritareObiectivul general al acestei etape este de a dezvolta strategii prioritizate la nivelul spațiului hidrografic Prut – Bârlad. În plus, față de proiectele prioritare deja existente, aflate în implementare sau într-o etapă de planificare avansată (de exemplu, proiectele din cadrul Programului 0perațional Infrastructura Mare sau Programul Național de Redresare și Reziliență al României), pentru P.M.R.I. Ciclul II, proiectele prioritare au fost selectate și evaluate în detaliu. Procesul de prioritizare a fost realizat cu ajutorul Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei Rapide Cost-Beneficiu (ACB), descrise anterior, precum și a altor criterii, redate în cele ce urmează:● Rezultatele evaluării strategiilor propuse, respectiv parametrii cheie, cum ar fi scorurile analizei multicriteriale (AMC), rapoartele cost-beneficiu (BCR) și testele inițiale de robustețe; fiecare dintre acestea oferind o indicație a potențialului succes al strategiei/proiectului respectiv în raport cu reglementările cheie, cum ar fi Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate.● Clasamentul A.P.S.F.R. în ceea ce privește pagubele anuale/estimate/(Annual Expected Damage/AED), indicând unde se află cele mai mari oportunități în ceea ce privește posibilitatea reducerii pagubelor în prezent și în viitor.● Existența măsurilor verzi, care sunt în strânsă legătură cu posibilitatea de finanțare a unui anumit proiect, luând în considerare accentul pe care U.E. îl pune pe prioritizarea măsurilor verzi care au capacitatea de a reabilita și de a îmbunătăți condițiile de mediu, reducând în același timp și riscul la inundații.● Disponibilitatea datelor și a modelelor pentru a sprijini o analiză detaliată suplimentară. După cum s-a subliniat și în alte secțiuni ale acestui plan, definirea programului de măsuri a utilizat rezultatele atât ale modelării din Ciclul II, cât și ale modelării din Ciclul I. Modelarea din Ciclul II oferă, în general, mai multă acuratețe și a oferit posibilitatea de a simula direct impactul măsurilor propuse (nu este posibil, în general, cu modelele din Ciclul I). Prin urmare, deși nu a fost considerată o condiție esențială, utilizarea modelării din Ciclul II a fost considerată preferențială, deoarece oferă rezultate mai complete și mai detaliate.În general, intenția este de a prioritiza și de a evalua, la nivelul A.B.A., cel puțin un proiect integrat (proiect care acoperă, din punct de vedere spațial, mai mult de un A.P.S.F.R.) și cel puțin o strategie A.P.S.F.R. (strategie prioritară la nivel de zonă de risc potențial semnificativ la inundații). Aceste proiecte integrează diferite măsuri, atât structurale, cât și nestructurale, acordând prioritate, acolo unde este posibil, măsurilor verzi/soluțiilor bazate pe natură. În cazul în care se identifică măsuri individuale, care pot asigura o reducere eficientă a riscului la inundații, acestea vor fi, de asemenea, prioritizate.În cazul A.B.A. Prut – Bârlad, s-au identificat următoarele priorități (pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/):– Proiectul integrat Bârlad – Stavnic – Telejna – Stemnic – Vaslui – Crasna – Tutova – Berheci, (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/04/R0-C2-PoM-U0M-STR-Factsheet P-12 Bârlad-RO-FI-V1.pdf) … – Strategia A.P.S.F.R. Suhu, (https://inundații.ro/wp-content/uploads/2023/Q4/RO-C2-PoM-UOM-STR-FactSheet P-23 Suhu-RO-FI-V1.pdf) …  ... ii)Evaluarea proiectelor prioritareEvaluarea proiectelor prioritare a fost realizată în scopul unei mai bune înțelegeri a viabilității acestora, fiind luate în considerare următoarele etape cheie:● Modelări și analize ulterioare/suplimentare pentru a sprijini o mai bună înțelegere a efectelor hidrodinamice ale alternativelor preferate și a impactului social și economic rezultat. În ordinea preferințelor, această activitate a implicat în general una sau mai multe dintre următoarele abordări, în funcție de circumstanțele specifice fiecărui proiect:() Utilizarea directă a modelelor realizate în Ciclul II, în cadrul cărora măsurile specifice au fost integrate în model, cu scopul de a evalua impactul acestora asupra riscului de inundații.() Adaptarea modelelor realizate în Ciclul I (de exemplu, actualizarea hidrologiei, reprezentarea măsurilor, etc.) pentru a analiza impactul măsurilor asupra riscului de inundații.() Realizarea unor calcule analitice suplimentare pentru a sprijini înțelegerea impactului măsurilor.() În unele cazuri, analiza de mai sus a fost utilizată pentru a rafina și mai mult procesul alegerii măsurilor în cadrul unei alternative, precum și caracteristicile specifice măsurilor (de exemplu, amplasamentul, înălțimea, etc.).() Odată ce evaluarea hidrodinamică a fost finalizată, a fost efectuată și o analiză detaliată a riscurilor, pentru a oferi o evaluare a modului în care măsurile propuse acționează pentru a reduce impactul social și economic al inundațiilor, la diferite probabilități de depășire a evenimentelor hidrologice.● "Teste de robustețe" detaliate, care se referă la:() Adaptarea la schimbările climatice – În cazul în care un A.P.S.F.R. sau cluster este sensibil la schimbările climatice, se evaluează performanța strategiei propuse în eventualele condiții viitoare de risc la inundații și este descris potențialul său de adaptare;() Conformitatea cu Directiva Cadru Apă - Măsurile sunt verificate cu privire la conformitatea cu Directiva Cadru Apă, posibilele implicații în temeiul articolului 4.7 din Directiva Cadru Apă, fiind identificate și descrise;() Conformitatea cu Directiva Habitate – Obiectivul principal este de a evalua dacă există posibilitatea ca măsurile de atenuare propuse pentru evitarea sau reducerea riscului la inundații să nu poată fi realizate și dacă este necesară aplicarea articolul 6 (4).● Analize Cost-Beneficiu (ACB) și Analize Multi-Criteriale (AMC) detaliate. Această activitate a urmat aceeași abordare generală ca și cea aplicată în etapa A.P.S.F.R., utilizând, de asemenea, instrumentul AST. Cu toate acestea, pentru această etapă a proiectului, fiabilitatea datelor de intrare și a indicatorilor cheie a fost rafinată semnificativ pentru a fi utilizată în cadrul AMC și ACB, pe baza unei modelări mai detaliate și a testelor de robustețe descrise mai sus. Combinarea acestor informații rafinate a permis o evaluare mai riguroasă a beneficiilor/costurilor proiectelor, a impactului lor potențial asupra receptorilor și, prin urmare, a contribuției acestora la realizarea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. De asemenea, această activitate a oferit informații importante cu privire la elementele cheie care ar trebui abordate în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.La nivel național au fost identificate 14 proiecte integrate, 9 strategii A.P.S.F.R. cu prioritate mare și 7 măsuri individuale, rezultatele evaluării acestora la momentul elaborării acestui document sunt prezentate sintetic în fișe descriptive ce pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/evaluările-proiectelor-integrate-ale-strategiilor-apsfr-și-ale-masurilor-individuale-prioritare/. Acestea vor reprezenta documentații suport pentru a sprijini viitoarele Studii de Fezabilitate.La nivelul A.B.A. Prut-Bârlad au fost identificate 1 proiect integrat și 1 strategie A.P.S.F.R. cu prioritate mare acestea fiind prezentate în Anexa 17. … iii)Prioritizarea strategiilor/măsurilorPe baza evaluării realizate în cadrul etapei anterior menționate și a rezultatelor obținute în urma consultărilor publice, toate proiectele/strategiile identificate (inclusiv proiectele POIM, proiectele incluse în P.N.R.R. ), au fost prioritizate în conformitate cu Ghidul de raportare al Uniunii Europene, în cinci clase/categorii: foarte ridicat, ridicat, critic, moderat, scăzut. Pentru fiecare categorie de prioritate, este necesar a fi indicat calendarul de implementare asociat.La nivel național, s-a stabilit următoarea prioritizare:■ Prioritate foarte ridicată – proiectele POIM aprobate sau foarte avansate în procesul de evaluare (provenind din Ciclul I) – Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea; Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița Năsăud; Amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova; Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci; Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița, aval de acumularea Pucioasa – Componenta I BH Ialomița Superioară; Amenajarea complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții, județul Tulcea – termen:Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;■ Prioritate ridicată - strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (P.N.R.R. - îmbunătățirea condițiilor de funcționare în condiții de siguranță a barajelor și polderelor) + strategiile/proiectele prioritare (pe baza criteriilor luate în considerare, prezentate anterior), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;■ Prioritate critică – proiectele POIM mature, care nu au fost aprobate până la momentul acesta (altele decât cele respinse de JASPERS – este cazul proiectului Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia) + strategiile care promovează măsuri propuse deja spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a României (P.N.R.R. – reabilitarea liniilor de apărare în conformitate cu Directiva Inundații și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu și lung), termen: Ciclul II de implementare a Directivei Inundații;■ Prioritate moderată - restul strategiilor, care nu se regăsesc în primele 3 categorii de prioritate și nici în cele cu prioritate scăzută; de exemplu strategiile care nu includ P.N.R.R. precum și proiectul POIM respins de AMPOIM - JASPERS (Reconectare și restaurare lunca inundabilă, reamenajare curs de apă Jijia) - termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații■ Prioritate scăzută – strategiile A.P.S.F.R.-urilor cu risc scăzut, termen: Ciclul III de implementare a Directivei Inundații.Rezultatul analizei la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad este prezentat în Tabelul 24. + 
Tabelul 24. Categoria de prioritate asociată strategiilor A.P.S.F.R. Nr.crt. Denumire A.P.S.F.R. (Râu/Localitate) ID A.P.S.F.R.I Cod EU A.P.S.F.R. ID Cluster A.P.S.F.R. Categoria de prioritate* 1 r. Bârlad - aval localitate Băcești - amonte localitate Viișoara. sector îndiguit 11-A001F RO11-12.01.078....-01A 11-X001 2 2 r. Bârlad - aval confluența Velna. sector îndiguit 11-A002F RO11-12.01.078....-02A 2 3 r. Sacovaț – aval localitate Mâdărjac 11-A003F RO11-12.01.078.08…-01A 5 4 r. Stavnic – sector îndiguit 11-A004F RO11-12.01.078.10…-01A 11-X001 2 5 r. Telejna – aval localitate Bereasa 11-A005F RO11-12.01.078.13…-01A 2 6 r. Stemnic - aval localitate Buda 11-A006F RO11-12.01.078.14...-01A 2 7 r. Racova – localitate Racova- localitate Hârșoveni 11-A007F RO11-12.01.078.14a…-01A 4 8 r. Vaslui – aval confluența Coropceni – amonte confluența confl. Delea. sector îndiguit 11-A008F RO11-12.01.078.16…-01A 2 9 r. Vaslui – aval confluența Delea 11-A009F RO11-12.01.078.16…-02A 11-X001 2 10 r. Dobrovaț – localitate Codaești 11-A010F RO11-12.01.078.16.05..-01A 11-X002 4 11 r. Rediu – aval localitate Tăcuta 11-A011F RO11-12.01.078.16.05.03.-01A 4 12 r. Crasna – sector îndiguit 11-A012F RO11-12.01.078.19…-01A 11-X001 2 13 r. Simila 11-A013F RO11-12.01.078.29…-01A 5 14 r. Bogdana – aval localitate Verdeș – amonte localitate Cepești 11-A014F RO11-12.01.078.29.03..-01A 4 15 r. Tutova – aval localitate Rusenii Răzești 11-A015F RO11-12.01.078.34…-01A 2 16 r. Tutova – aval localitate Ciocani 11-A016F RO11-12.01.078.34…-02A 11-X001 2 17 r. Lipova – aval confluența Valea Mărului 11-A017F RO11-12.01.078.34.01..-01A 5 18 r. Studineț – aval confluența V. Pietrosul 11-A018F RO11-12.01.078.34.08..-01A 4 19 r. Berheci – aval localitate Oțelești 11-A019F RO11-12.01.078.39…-01A 5 20 r. Berheci – sector îndiguit 11-A020F RO11-12.01.078.39…-02A 11-X001 2 21 r. Drobotfor – amonte localitate Gura Crăiești 11-A021F RO11-12.01.078.39.08.03.-01A 5 22 r. Tecucel - localitate Tecuci. sector îndiguit 11-A022F RO11-12.01.078.41...-01A 1 23 r. Geru - aval confluența Gerușita - amonte confluența Vameș 11-A023F RO11-12.01.081a....-01A 4 24 r. Geru - aval localitate Tudor Vladimirescu 11-A024F RO11-12.01.081a....-02A 4 25 r. Gologan (Bujorești) - aval Acumulare Cudalbi I 11-A025F RO11-12.01.081a.03...-01A 4 26 r. Suhu - sector îndiguit 11-A026F RO11-12.01.081a.05...-01A 2 27 r. Suhurlui - localitate Drăgușeni 11-A027F RO11-12.01.081a.05.02..-01A 5 28 r. Perișani (Milești) - localitate Smulți - localitate Corni 11-A028F RO11-12.01.081a.05.02.01.01A 5 29 r. Valea Satului – localitate Plevna – localitate Rediu 11-A029F RO11-12.01.081a.05.03..-01A 5 30 r. Lozova – localitate Cuca 11-A030F RO11-12.01.083.04…-01A 4 31 r. Lozova – aval confluența Negrea 11-A031F RO11-12.01.083.04…-02A 11-X003 4 32 r. Negrea – aval localitate Negrea 11-A032F RO11-12.01.083.04.01..-01A 4 33 r. Prut - aval localitate Oroftiana - amonte localitate Miorcani 11-A033F RO11-13.01 -01A 4 34 r. Prut - aval localitate Crasnaleuca - amonte localitate Cucuneștii Vechi 11-A034F RO11-13.01 -02A 5 35 r. Prut - aval localitate Stânca - amonte localitate Românești 11-A035F RO11-13.01 -03A 5 36 r. Prut - aval localitate Zaboloteni. sector îndiguit 11-A036F RO11-13.01 -04A 4 37 r. Jijia - aval confluența Pr. lui Martin - amonte confluența Jirinca 11-A037F RO11-13.01.015....-01A 11-X005 4 38 r. Buhai - aval localitate Văculești - aval localitate Pădureni și afluentul Par. Întors 11-A038F RO11-13.01.015.03...-01A 4 39 r. Miletin – aval confluența Valea Rea 11-A039F RO11-13.01.015.25…-01A 2 40 r. Bahlui – aval localitate Pârcovaci – amonte confluența Bahlueț 11-A040F RO11-13.01.015.32…-01A 11-X004 2 41 r. Bahlui – aval confluența Bahlueț. sector îndiguit 11-A041F RO11-13.01.015.32…-02A 2 42 r. Bahlueț - aval confluența Pascania 11-A042F RO11-13.01.015.32.12..-01A 2 43 r. Cucuteni – aval localitate Cucuteni 11-A043F RO11-13.01.015.32.12.03.-01A 2 44 r. Albești – aval localitate Brăești 11-A044F RO11-13.01.015.32.12.06.-01A 4 45 r. Bohotin - sector îndiguit 11-A045F RO11-13.01.016....-01A 5 46 r. Chineja - aval confluența Slivna 11-A046F RO11-13.01.027....-01A 4

*Semnificația categoriei de prioritate 1 – foarte ridicată, 2 – ridicată, 3 – critică; 4 – moderată; 5 – scazută.NOTĂ:1.Dacă se consideră că o strategie are o anumită categorie de prioritate, toate măsurile alocate strategiei respective vor avea aceeași categorie de prioritate (vor fi atribuite și raportate cu același grad de prioritate). … 2.Este necesar să continue procesul de întreținere a lucrărilor existente de apărare împotriva inundațiilor (activitate transversală, permanentă la nivel național). ...  …  … 5.4.Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență - Categoria CPachetul de măsuri de pregătire este conceput pentru a oferi un set complementar de măsuri care optimizează managementul riscurilor la inundații, existente sau reziduale, în zonele unde nu au fost planificate măsuri de intervenție sau pentru a asigura managementul riscurilor reziduale semnificative prezente în spatele infrastructurilor de apărare, sau pentru sectoarele de râu protejate de acumulările situate în amonte, în cadrul Programelor de Măsuri corespunzătoare. Măsurile incluse în pachetul de măsuri de pregătire includ în general măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere.Pachetul de măsuri va fi inclus în cadrul prevederilor pentru Managementul Dezastrelor sau Situațiilor de Urgență, stipulate în cadrul hotărârilor de guvern prin care s-a realizat transpunerea Directivelor Uniunii Europene de interes pentru managementul riscului (în special Directiva Inundații). Acest pachet de măsuri este destinat diferitelor organizații active în domeniul managementului dezastrelor și al situațiilor de urgență, cu acoperire națională, regională, precum și locală. Entități importante responsabile cu aplicarea măsurilor de pregătire a intervențiilor pentru prevenirea efectelor inundațiilor includ Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R.), A.B.A.-urile – Administrațiile Bazinale de Apă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.), precum și numeroase alte părți implicate în activitatea de monitorizare, avertizare timpurie, răspuns, salvare, înlăturarea efectelor negative și refacere la nivel local, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), precum și direcții specifice din cadrul municipalităților și consiliilor județene care participă la reuniunile Comitetelor Locale și Județene pentru Situații de Urgență (C.L.S.U., C.J.S.U.) și organizații de voluntariat pentru situații de urgență.Elaborarea măsurilor pachetului de pregătire vizează atingerea Obiectivului 6 din seria de obiective ale României privind Managementul Riscului la Inundații, și anume: Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare timpurie, alarmare, intervenție și răspuns în caz de urgență. La baza acestui obiectiv se află indicatorii utilizați pentru măsurarea eficienței pachetului de măsuri și respectiv pentru susținerea justificării acesteia. Acești indicatori sunt următorii:A.Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … B.Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; ... C.Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate; … D.Numărul Unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.), suport ale intervenției, ale A.B.A.-urilor cu un timp de reacție de 90 de minute pentru asigurarea intervenției la infrastructura de apărare la inundații, expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor; ... E.Procentul persoanelor situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări la inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene); … F.Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări la inundații; ... G.Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale) … H.Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate. ...  + 
Abordarea etapizatăPentru elaborarea și justificarea pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență pentru România, a fost adoptată o abordare etapizată, ce include următoarele etape:● Evaluarea capabilităților, capacităților și a infrastructurii existente aferente tuturor părților interesate cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență;● Evaluarea nevoilor, prin intermediul unei analize bine definite a deficiențelor: analiza deficiențelor a reluat elemente din etapa anterioară și definește îmbunătățirile necesare. Aceste îmbunătățiri propuse sunt rezultatul organizării unei serii de întâlniri/workshopuri, ateliere de lucru și rezultatele completării unor chestionare, care au oferit suportul pentru compararea și completarea analizei privind practica din alte state;● Evaluarea și justificarea unui pachet de măsuri aplicabile la nivel național, regional și local.Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce măsurile de prevenire și protecție (Categoria B) au fost elaborate în special pentru fiecare A.B.A. în parte, elaborarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost efectuată la nivel național, incluzând toate organizațiile relevante și acoperind scările menționate mai sus, și anume nivelul național, regional și local. Deficiențele și măsurile ulterioare care au fost identificate ca parte din procesul de elaborare a măsurilor de prevenire și protecție (Categoria B) au influențat procesul de elaborare a Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență.Nivelul de apărare actual, precum și cel oferit de măsurile de prevenire și protecție prioritizate (Categoria B), au definit nevoile și deficiențele și astfel măsurile propuse pentru pachetul de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. În scopul justificării Pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență, măsurile incluse în acest pachet vor viza riscul rezidual. Justificarea pachetului a fost realizată la mai multe nivele justificative, inclusiv prin utilizarea analizei cost-beneficiu. Abordarea adoptată respectă cerințele instituțiilor de finanțare ale Uniunii Europene. + 
Analiza deficiențelorUlterior unei analize a capabilităților și capacităților existente în România pe această temă, un pas important în elaborarea pachetului de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență a fost reprezentat de efectuarea unei ample analize a deficiențelor. Pentru acest proces, a fost utilizată clasificarea aferentă cadrului Ready2Respond al Băncii Mondiale (Figura 23) ca mijloc de structurare a analizei și de identificare a potențialelor căi de optimizare ale capacității de management al situațiilor de urgență în cazul inundațiilor, urmărind tranziția de la etapa de răspuns la cea de restabilire a situației de normalitate.
Figura 23. Principalele Componente ale Sistemului de Pregătire și Răspuns în situații de urgență conform Cadrului Ready2RespondAnaliza deficiențelor a fost efectuată utilizând următoarele metode:● Analiza documentară – A fost efectuată o analiză a documentelor strategice și legislative adecvate, nominalizate de către principalele părți interesate privind managementul riscului la inundații din România. În cadrul acestor documente au fost identificate unele deficiențe, acestea fiind ulterior verificate prin raportarea la publicațiile din România referitoare la Managementul Riscului la Dezastre (MRD) cu scopul de a vedea dacă problemele respective erau sau nu persistente și dacă instituțiile se confruntau sau nu în mod indirect cu acestea.● Implicarea părților interesate - Interviurile cu părțile interesate au fost organizate la nivel național împreună cu principalele instituțiile responsabile cu managementul riscului la inundații din România. Delegaților acestora li s-a cerut să-și exprime părerea cu privire la nivelul actual al capacităților și capabilită- ților, în baza expertizei acestora care să ghideze direcția analizei pentru a realiza o evaluare optimă a modului de funcționare a sistemului.● Ateliere de lucru/workshopuri – Atelierele de lucru au fost organizate pentru analiza comparativă a constatărilor aferente etapelor anterioare și pentru a oferi experiențe la nivel local și regional cu privire la aplicarea abordărilor legate de managementul riscului la inundații și nivelele actuale de răspuns cu privire la managementul situațiilor de urgență. Acestea au fost concepute pentru a permite părților interesate din cadrul numeroaselor instituții și sectoare de activitate, reprezentând principalele autorități locale și naționale, să analizeze capacitățile și capabilitățile actuale privind principalele evenimente referitoare la inundații, să identifice deficiențele și să propună îmbunătățiri practice și realizabile. Dat fiind faptul că atelierele de lucru au fost organizate în diverse A.P.S.F.R.-uri, obiectivul acestor ateliere a fost acela de a obține rezultate viabile la nivel național.● Sesiuni destinate A.B.A.-urilor - După susținerea atelierelor de lucru, o întâlnire în sesiuni de lucru au vizat A.B.A.-urile (trei grupe de lucru) pentru a identifica posibilitățile de a consolida capacitățile și capabilitățile existente, precum și nevoile acestora. O descriere inițială a concluziilor atelierelor de lucru a fost prezentată reprezentanților A.B.A.-urilor, în vederea evaluării și elaborării ulterioare cu scopul de a analiza dacă, din perspectiva acestora, există eventuale chestiuni suplimentare care nu au fost adresate. Rezultatele acestei sesiuni au fost abordate ulterior în cadrul constatărilor generale. + 
De la analiza deficiențelor la pachetul de măsuri consolidateÎn baza elementelor menționate anterior, rezultatul analizei deficiențelor a constat într-o listă inițială de măsuri care să abordeze deficiențele și nevoile României cu privire la măsurile de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Aceste măsuri sunt generice, adică nu sunt specifice niciunei A.B.A., însă sunt valabile pentru România în general. Acestea au fost concepute utilizând o triangulare (o analiză comparativă) a metodelor discutate anterior și clasificate conform cadrului R2R, precum și măsurile vizate de la nivel național, regional și local.Această listă inițială de măsuri a fost ulterior supusă și unei analize aprofundate pe trei nivele diferite:– Analiza intervențiilor în caz de inundații, efectuate în ultimii 10 ani; … – Analiza realizată în baza noilor hărți de hazard și de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri; … – Analiza a vizat înțelegerea situației la nivel regional/bazinal. … Prin analiza intervențiilor în caz de inundații din ultimii ani, nu numai că putem avea o imagine clară asupra lecțiilor învățate, dar numărul și tipul de intervenții pot contribui la plasarea într-un context mai extins (numeric) a măsurilor de pregătire - a se vedea de asemenea Figura 24, care prezintă pagubele înregistrate (de către I.G.S.U.) exprimate în Lei/an. Aceste pagube înregistrate reprezintă de fapt o subestimare a valorii reale. Această analiză a evidențiat și faptul că este de asemenea importantă sublinierea ideii conform căreia o parte relevantă aferentă riscului la inundații la nivelul României există în afara celor 526 de A.P.S.F.R.-uri, iar măsurile de pregătire, conform definiției, pot de asemenea aduce valoare adăugată în acest caz.
Figura 24. Costuri aferente pagubelor provocate de inundații pe an (2010-2022)Noile hărți de hazard și hărți de risc la inundații disponibile pentru toate cele 526 de A.P.S.F.R.-uri au oferit numeroase informații despre riscul rezidual actual care trebuie abordat prin intermediul măsurilor de pregătire. Este esențială înțelegerea conceptului de A.P.S.F.R., de exemplu cu privire la: receptorii expuși riscului, condițiile hidro- meteorologice, precum și proximitatea față de diferite centre de răspuns la care se poate apela pentru diminuarea riscului la inundații, înainte, în timpul și după un astfel de eveniment.O analiză GIS a tuturor subunităților din cadrul I.G.S.U. indică în mod clar necesitatea existenței unor centre de intervenție suplimentare (Figura 25). Această figură indică numărul de locații de intervenție aferente unui A.P.S.F.R) care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție a unei subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U..Figura 25. Amplasarea și numărul de locații ale A.P.S.F.R.-urilor care nu se încadrează în criteriul aferent intervalului de 20 minute de reacție pentru intervenția subunităților I.G.S.U.O analiză GIS a centrelor de intervenție rapidă (CIR) ale A.B.A.-urilor și ale sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) a indicat faptul că acestea, în 80%, respectiv 96% dintre cazuri, respectă criteriul A.N.A.R. de a se încadra într-un interval de 90 de minute pentru efectuarea unei intervenții la nivelul A.P.S.F.R.-urilor. În baza acestor condiții favorabile, nu sunt prevăzute centre suplimentare pentru A.B.A.-uri.Această analiză mai aprofundată și discuțiile ulterioare cu diferitele ministere și instituții au făcut posibilă o îmbunătățire ulterioară a pachetului de măsuri. + 
Pachetul de măsuriProcesul de elaborare și justificare a pachetului de măsuri a condus la obținerea unui set complet de măsuri de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență. Cele 29 măsuri obținute pot fi grupate în următoarele 6 categorii:– Crearea unei reziliențe strategice, ... – Crearea unui set de cunoștințe instituționale, ... – Monitorizare eveniment, identificare și prognozare, ... – Comunicare/avertizare/alarmare, ... – Planificarea răspunsului, ... – Răspuns, salvare și protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului. ... Măsurile legate de refacere, inclusiv conceptele de reconstruire în condiții optimizate, au fost identificate în timpul procesului de elaborare a pachetului de măsuri, însă nu au fost prioritizate pentru P.M.R.I. Ciclul II.În Tabelul 25 sunt centralizate măsurile, inclusiv identificarea modului de asumare a responsabilităților aferente acestora. Desi asumarea responsabilităților revine diferitelor instituții, măsurile sunt intercorelate, iar aplicarea cu succes a acestora depinde în mare măsură de implementarea întregului pachet de măsuri.O descriere a măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență este prezentată în Anexa 18. Fiecare dintre măsuri a fost de asemenea bugetată. Costurile respective nu includ TVA și nici cheltuielile cu personalul din cadrul diverselor instituții. + 
Tabelul 25. Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Categoria Nr. Măsura Instituția vizată Costuri estimate (fără costuri de personal) (EURO fără TVA) Crearea rezilienței strategice 1a Îmbunătățirea armonizării obiectivelor strategice din domeniul schimbărilor climatice, al planificării urbane, al diminuării sărăciei si al reducerii riscului la dezastre (NEXUS) M.A.I., M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.I.P.E., M.T.I., M.F. 120 000 1b Dezvoltarea abordărilor de management al riscului de dezastre centrate pe oameni la nivel local si județean M.A.I.,M.M.A.P.,M.D.L.P.A. 155 000 Crearea setului de cunostințe instituționale 2a Cresterea gradului de înțelegere a responsabilităților actorilor locali în gestionarea riscului la inundații, în special cu privire la cursurile de apă necadastrate (administrația locală, ANIF si Romsilva, agențiile pentru pescuit si ONG-uri, cu sprijinul SGA/ABA si ISUJ). M.A.I.,M.M.A.P.,M.D.L.P.A. 145 000 2b Crearea unei platforme naționale de evaluare a pagubelor, care să sprijine comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse în situații de urgență. M.A.I.(I.G.S.U.),M.M.A.P. 190 000 2c Înființarea unei scoli naționale de hidrologie și gospodărire a apelor M.M.A.P.,A.N.A.R.,I.N.H.G.A. 720 000 2d Îmbunătățirea materialelor de îndrumare pentru evacuarea și autoevacuarea populației M.A.I., I.G.S.U., M.M.A.P., A.N.A.R., C.J.S.U. 145 000 2e Îmbunătățirea capacității instituționale de formare si a capacității de răspuns la evenimentele de inundații pentru a sprijini eforturile de dezvoltare a bazei de cunostințe prin crearea unei platforme comune de formare M.A.I. / I.G.S.U. 700 000 Monitorizare, identificare și prognozare 3a Îmbunătățirea monitorizării meteorologice și hidrologice și a sistemelor informaționale pentru prognoza hidrologică - PNRR. M.M.A.P.,A.N.A.R./A.B.A.,I.N.H.G.A.,A.N.M. 25 000 550 3b Furnizarea de produse îmbunătățite de prognoză și avertizare, instrumente de suport decizional (DSS) pentru gestionarea inundațiilor în timp real, avertizare suficient de precisă și în timp util pentru a atenua impactul inundațiilor în România. Această măsură face parte din Proiectul WATMAN2 (PDD). M.M.A.P.,A.N.A.R./A.B.A.,I.N.H.G.A.,S.T.S. 8 400 000 Comunicare publică 4a Furnizarea de informații privind avertizarea viiturilor într-un format usor de înțeles instituțiilor relevante. M.M.A.P.,A.N.A.R.,I.N.H.G.A.,A.B.A.-urile,A.N.M., M.A.I.,I.G.S.U. 1 000 000 4b Elaborarea și difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.I., A.N.A.R./A.B.A./S.G.A. 15 000 000 4c Cresterea gradului de constientizare în rândul comunităților locale a riscului la inundații cu care se confruntă, inclusiv a conținutului planurilor de apărare și a strategiilor comportamentale pe care acestea le pot adopta înainte, în timpul și după un eveniment de inundații M.A.I., I.G.S.U.,M.M.A.P.,A.N.A.R.,autoritățilejudețene silocale, C.J.S.U.,C.L.S.U. 825 000 4d Introducerea în programa școlară a unei discipline de pregătire în domeniul situațiilor de urgență adaptate vârstei copiilor, inclusiv aspecte de inundații M.Edu.,M.M.A.P.,M.A.I. 100 000 4e Îmbunătățirea rezilienței grupurilor vulnerabile și/sau a grupurilor marginalizate prin diseminarea informațiilor privind managementul riscului la inundații și comunicarea bidirecțională a acestor informații M.A.I., M.M.A.P., A.B.A., I.G.S.U., autoritățile județene și locale 1 000 000 4f Îmbunătățirea gradului de acoperire cu sisteme de alarmare si eficientizarea modului de diseminare a mesajelor de avertizare (Proiectul WATMAN2 - PDD) M.M.A.P.,A.N.A.R. 80 000 000 Planificare răspuns 5a Crearea bazelor de date pentru îmbunătățirea schimbului de cunostințe instituționale, consolidarea informațiilor și intensificarea procesului de luare a unor decizii informate asupra riscurilor M.M.A.P., M.A.I.,M.D.L.P.A. 250 000 5b Îmbunătățirea colaborării interinstituționale prin efectuarea mai multor exerciții comune. M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R., autoritățile județene și locale, C.J.S.U., C.L.S.U. 0 5c Cresterea capacității serviciului voluntar pentru situații de urgență la nivelul primăriilor M.A.I., I.G.S.U.,M.M.A.P.,A.N.A.R.,C.J.S.U.,C.L.S.U. 0 5d Definirea clară a rolurilor și responsabilităților serviciului voluntar pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor M.A.I. (I.G.S.U.) 135 000 5e Îmbunătățirea managementului riscului la inundații si a eforturilor de răspuns pentru grupurile vulnerabile și persoanele care posedă strategii limitate de adaptare în fața evenimentelor de inundații M.A.I.,M.M.A.P.,M.D.L.P.A,I.G.S.U.,A.N.A.R. 0 5f Îmbunătățirea planurilor de evacuare în timpul unei inundații M.A.I., I.G.S.U. 130 000 Răspuns, salvare si ajutor 6c Cresterea capacității de răspuns a IGSU M.A.I., I.G.S.U. 145 778 250 6d Integrarea/actualizarea informațiilor privind dotarea cu materiale, mijloace și forțe de intervenție pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a autorităților responsabile pe tipuri de risc. M.M.A.P., M.A.I., I.G.S.U., A.N.A.R. 250 000 6e Îmbunătățirea rețelei de comunicații cu redundanță pentru a permite un răspuns eficient la inundații (Proiectul WATMAN2 – PDD) M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. 50 000 000 6f Creșterea asigurării resurselor necesare pentru evacuarea eficientă si eficace în caz de inundații M.A.I., I.G.S.U. 23 208 050 6g Dotarea centrelor de comandă si control ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform normelor de dotare (autoritățile responsabile: autoritățile locale), cel puțin, la nivelul cerințelor minimale privind dotarea cu materiale și mijloace de intervenție în situații de urgență M.A.I., I.G.S.U. 300 000 TOTAL 353 551 850

 + 
Justificarea pachetului de măsuriJustificarea măsurilor din pachetul de măsuri de pregătire a fost realizată la următoarele nivele:● Abordarea I: o evaluare calitativă a beneficiilor și costurilor aferente fiecărei măsuri din cadrul pachetului de măsuri. Acest lucru implică faptul că, din perspectivă calitativă și în baza opiniei de specialitate, beneficiile asociate fiecărei măsuri justifică respectivele costuri aferente unei anumite măsuri.● Abordarea II: justificări specifice utilizând literatura de specialitate recunoscută la nivel global, cerințele legale, precum și analizele specifice (e.g., utilizând GIS). Acolo unde există obligații legale, acestea, prin definiție, justifică nevoia adoptării măsurii respective. De asemenea conform experiențelor înregistrate în alte state din Europa și la nivel internațional, literatura de specialitate oferă o bună orientare cu privire la justificarea măsurilor. Acolo unde este relevant și posibil, aceasta a fost aplicată măsurilor incluse în pachet. Ar trebui reținut faptul că fiecare măsură poate fi de asemenea considerată ca fiind promovată în conformitate cu cadrul SENDAI.● Abordarea III: o ACB la nivel macro a întregului pachet de măsuri, utilizând conceptul de Nivele de Ma- turitate.Folosind acest concept, a fost posibilă evaluarea schimbării radicale a acestui pachet de măsuri din perspectiva optimizării capacităților și capabilităților României. Această schimbare radicală poate fi transpusă în beneficii aferente pachetului (și anume pagube reduse) și poate fi comparată cu costurile aferente pachetului de măsuri. Această analiză a demonstrat faptul că pachetul este viabil din perspectiva unei ACB.● Abordarea IV: ACB detaliate pentru elementele din cadrul pachetului de măsuri, aplicate A.P.S.F.R.-urilor reprezentative, utilizând conceptul de beneficii implicate (Benefit Pathway). Au fost analizate în detaliu mai multe A.P.S.F.R.-uri reprezentative, demonstrând faptul că beneficiile pot fi asociate diferitelor măsuri de reducere sau atenuare a riscului la inundații. Acestea au indicat de asemenea un raport favorabil Beneficiu/Cost.În concluzie, fiecare măsură din pachet este justificată în cel puțin două dintre abordările de mai sus, însă, în diferite cazuri, justificarea s-a facut chiar prin intermediul a trei sau patru abordări, dovedindu-se astfel ca pachetul este viabil. Atunci când acest lucru este transpus de asemenea la nivelul indicatorilor menționați la începutul capitolului, pot fi constatate următoarele aspecte pentru scenariul de bază și situația ce "include pachetul de măsuri" (Tabelul 26): Implementarea măsurii poate fi în general realizată în primii doi ani, beneficiile pachetului de măsuri vor spori gradual și acestea ar trebui realizate înainte de următorul ciclu aferent P.M.R.I.Costurile totale de investiții asociate pachetului de măsuri de pregătire este de aproximativ 410 de milioane de euro fără TVA, fiind incluse circa 13 milioane de euro pentru cheltuielile cu personalul din cadrul ministerelor și instituțiilor implicate. + 
Tabelul 26. Valorile de referință și valorile țintă per indicator pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Nr. Indicator (A_B)/sub-indicator (C-H) Valoarea de Referință Valoarea țință ce include pachetul de măsuri A Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire Aproximativ 3% din 1,72 Miliarde € Aproximativ 5% din 1,72 Miliarde € B Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire Aproximativ 3% din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) Aproximativ 5% din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) C Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate <48 de ore abordare deterministă > 72 de ore abordare probabilistă D Numărul unităților operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (CIR) și sisteme de gospodărire a apelor (S.G.A) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%Unități I.G.S.U.: 51% A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%Unități I.G.S.U.: 75% E Procentul persoanelor din A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene) 75% 95% F Procentul persoanelor care acționează atunci când primesc avertizări de inundații 50% >75% G Procentul persoanelor vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale) 20% >50% H Procentul campaniilor adresate în mod special comunităților marginalizate <1% >25% Valorile-țintă au fost obținute utilizând diferite abordări privind justificarea și acestea au fost fundamentate în cadrul Raportului privind Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență. … 5.5.Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut - BârladRomânia a definit un set clar de obiective de management al riscului la inundații, după cum sunt acestea descrise în Capitolul 4. Pentru atingerea acestor obiective, a fost elaborat un Program de Măsuri pentru P.M.R.I. Ciclul II. După cum era specificat anterior, Programul de Măsuri constă în trei categorii principale de măsuri:A.Măsuri Naționale, și anume măsuri legate de politici, ghiduri, instrumente, precum și activități de consolidare a capacității. … B.Măsuri de Prevenire și Protecție la nivel local/A.P.S.F.R., integrate la nivel de strategie A.P.S.F.R., prioritizate la nivelul bazinului hidrografic, și anume măsuri structurale și nestructurale. ... C.Măsuri de Pregătire, inclusiv de răspuns și redresare, și anume măsuri de avertizare timpurie, răspuns, salvare, ajutor și refacere. … Corelările generale între obiectiv și categoria de măsuri sunt indicate în Figura 26. Mai multe informații detaliate cu privire la corelarea măsurilor specifice cu obiectivele și modul în care aceste informații au fost utilizate pentru identificarea, evaluarea și selectarea măsurilor sunt prezentate în secțiunea următoare.
Figura 26. Corelarea generală a obiectivelor de management al riscului la inundații din România cu categoriile de măsuri + 
Referitor la Măsurile Naționale (Categoria A)În general, scopul măsurilor naționale este acela de a crea cadrul legal și instituțional eficace pentru managementul riscului la inundații și de a contribui astfel la realizarea tuturor obiectivelor de management al riscului la inundații. Cu toate acestea, se pune accent special pe evitarea și controlul riscului la inundații, astfel corelarea cu Obiectivul 1 fiind cea mai specifică. După cum sugerează și numele, măsurile naționale nu sunt specifice A.B.A. Prut-Bârlad, și acestea se aplică tuturor Unităților de Management din România.Procesul de elaborare a măsurilor naționale nu a inclus definirea indicatorilor specifici care stau la baza obiectivelor. Astfel, în această etapă, nu este posibilă corelarea directă și cuantificarea contribuțiilor specifice ale acestor măsuri prin raportare la obiective. Cu toate acestea, tabelul cu prioritățile pentru măsurile naționale prezentat în Capitolul 5.2 indică în general relația măsurilor cu obiectivele. Fisele de proiect întocmite pentru măsurile naționale prioritizate definesc în detaliu obiectivele și eventualele beneficii ale măsurilor. Aceste informații permit o corelare între măsurile naționale specifice și contribuția acestora la atingerea diferitelor obiective.Referitor la Măsurile de Prevenire și Protecție (Categoria B)Ulterior etapei de analiză (screening), toate măsurile de prevenire și protecție au fost evaluate sistematic în baza unei AMC și respectiv a unei ACB (rapidă). Atât AMC, cât și ACB (rapidă) permit corelarea și cuantificarea contribuțiilor măsurilor prin raportare la obiectivele specifice.AMC utilizează 23 de indicatori în baza cărora se realizează evaluarea, acoperind criterii cu privire la aspecte sociale, economice, culturale, de mediu și implementabilitate (Tabelul 27). Astfel, impactul măsurilor, care va fi cuantificat prin intermediul celor 23 de indicatori poate fi corelat direct cu obiectivele 2-5 și respectiv 7-8. O descriere detaliată a indicatorilor este realizată în Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri. + 
Tabelul 27. Prezentarea generală a criteriilor AMC CRITERII AMC Social Economic Cultural Mediu Implementabilitate INDICATORI PER CATEGORIE • Proprietăți cu destinație rezidențială• Sănătate umană• Captarea apei pentru consum uman• Infrastructura socială• Infrastructura de recreere• Comunități marginalizate șivulnerabile• Reziliență • Infrastructura de transport• Infrastructura de utilități• Proprietăți cu destinație nerezidențială• Activitatea economică• Agricultură • Obiective culturale• Amenajare teritorială și urbană • Poluare• Biodiversitate• Piscicultură• Râuri naturalizate (cu privire la hidromorfologie)• Calitatea apei• Calitatea solului• Vulnerabilitate la schimbările climatice• Captarea gazelor cu efect de seră • Implementabilitate

ACB (rapidă) este corelată în mod clar cu obiectivele 7 și 8. În privința schimbărilor climatice, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri.a promovat definirea măsurilor care va duce la optimizarea nivelului de adaptare în două feluri:● Privind definirea măsurilor, a amplasamentelor și dimensiunilor acestora, se aplică următoarele puncte de pornire:– Toate strategiile alternative aferente A.P.S.F.R.-urilor vizează atingerea standardelor de protecție și costurile la data actuală plus includerea toleranțelor necesare în proiectare și o alocare suplimentară privind schimbările climatice. Cea din urmă presupune necesitatea ca măsura respectivă să se conformeze totuși acestui standard țintă de protecție pe o perioadă de 50 de ani de acum înainte. … – Măsurile trebuie a fi concepute pentru a fi de tip no-regret la adaptări ulterioare (și anume au fundații mai solide). Măsurile de adaptare viitoare în sine nu sunt totuși incluse în concept sau costurile acestora pe o perioadă de evaluare de 50 de ani (deoarece această abordare nu este practică sau necesară în această etapă de elaborare a Programului de Măsuri). … ● Privind evaluarea măsurilor:– ACB (rapidă) ține cont de potențiala creștere viitoare a pagubelor medii anuale evitate, date fiind condițiile din anul 2022 până la scenariul viitor privind schimbările climatice din 2072 (de la finalul perioadei de evaluare). Se presupune că există o creștere liniară. Aceasta este în conformitate cu abordarea privind proiectarea cu considerarea nivelurilor generate de viitoarele schimbări climatice. Ambele cazuri (scenariul de bază și viitoarele schimbări climatice) sunt definite fie de 3 probabilități anuale de depășire (Ciclul I) și respectiv 5 probabilități anuale de depășire (Ciclul II). ... – În etapa privind Strategia aferentă UoM, testele de robustețe privind schimbările climatice sunt utilizate cu scopul de a determina strategia optimă pentru schimbările climatice prin confirmarea caracterului adecvat al conceptului referitor la viitoarele schimbări climatice. Această evaluare a vulnerabilității strategiei cu privire la viitoarele schimbări climatice vizează asigurarea faptului că abordarea selectată este una robustă, flexibilă și adaptabilă. Necesitatea includerii sau nu a măsurilor de adaptare a fost evidențiată în urma realizării acestor teste. ... În ceea ce privește Obiectivul 8, ACB va genera raportul cost-beneficiu, ilustrând eficiența cu care o măsură poate aborda riscul la inundații.Atât AMC, cât și ACB (rapidă) au fost utilizate pentru a estima contribuțiile măsurilor (prioritizate) la atingerea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II. În baza acestora, reprezentanții A.B.A. Prut-Bârlad au putut stabili ținte specifice pentru obiectivele corelate cu măsurile de prevenire și protecție, după cum sunt acestea descrise ulterior în Capitolul 6.Cu privire la Pachetul de Măsuri de Pregătire (Categoria C)Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, în completarea Obiectivului 9, care este relevant în general pentru toate categoriile, se pune accentul pe Obiectivul 6. După cum a fost indicat în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire, deși are aplicabilitate la nivel național, regional și local, a fost conceput pentru întreaga Românie, fără a fi neapărat specific A.B.A. Prut-Bârlad.Pentru Obiectivul 6, a fost definit un set de indicatori. Fiecare măsură inclusă în Pachetul de Măsuri de Pregătire a fost corelată cu unul sau mai mulți indicatori, stabilind astfel o corelare clară cu obiectivul major 6. Indicatorii care stau la baza obiectivului 6 sunt următorii:A.Reducerea pagubelor cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; … B.Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul Pachetului de Măsuri de Pregătire; ... C.Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate. … D.Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor. ... E.Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.-urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene). … F.Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații. ... G.Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții / broșuri / hărți anuale). … H.Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate. ... Pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire, impactul diferitelor măsuri este cuantificat pentru fiecare indicator în parte. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unei ACB dedicate întregului pachet de măsuri, precum și în baza analizei GIS și respectiv a opiniei de specialitate. Abordarea cu privire la justificarea pachetului de măsuri este în conformitate cu orientările U.E. (JASPERS). De asemenea, în Capitolul 6 sunt descrise țintele specifice pentru fiecare dintre indicatorii corelați cu Obiectivul 6. ... 5.6.Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene5.6.1.Coordonarea cu Directiva Cadru ApăPlanurile de Management al Bazinelor Hidrografice și Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice și de aici, importanța coordonării între cele două procese, ghidate de Directiva Cadru Apă și respectiv, de Directiva Inundații. Prezentul subcapitol indică modul în care metodologia de elaborare a Programului de Măsuri (descrisă în prezentarea generală din subcapitolul 5.1) și abordarea asociată este aliniată la Strategia Comună de Implementare a CE pentru Directiva Cadru Apă (Common Implementation Strategy).Aspecte instituționaleAutoritatea publică centrală în domeniul apelor împreună cu Administrația Națională "Apele Române" reprezintă autoritățile statului care au ca responsabilitate implementarea ambelor Directive - Directiva 2000/60/CE și Directiva 2007/60/CE. Ca urmare, între atribuțiile principale ale A.N.A.R./A.B.A., se numără atât elaborarea Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice precum și elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru cele 11 Administrații Bazinale de Apă și pentru Fluviul Dunărea (Unități de Management) cu suportul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor.Aspecte metodologiceAbordarea și metodologia utilizată pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt dezvoltate din punct de vedere conceptual în concordanță cu cerințele Directivei Inundații și Directivei Cadru- Apă, prin urmare, acestea corespund Strategiei Comune de Implementare pentru Directiva Cadru-Apă. Din punct de vedere metodologic, sunt abordate două aspecte, anume:i)corelarea obiectivelor de management al riscului la inundații cu obiectivele Directivei Cadru Apă, … ii)coordonarea procesului, în general. ... Obiectivul general al P.M.R.I. Ciclul II. Obiective specifice și legătura cu obiectivul central al Directivei Cadru ApăObiectivul general al Planurilor de Management al Riscului la Inundații, așa cum a fost stabilit de autoritățile competente - M.M.A.P. și A.N.A.R., este de a gestiona și a reduce riscul la inundații pentru populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații pentru P.M.R.I. Ciclul II, s-a luat în considerare și obiectivul central de mediu al Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, în cadrul obiectivului ,,Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea /menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă" (v. Capitolul 5.1.3).Procesul de coordonare Directiva Inundații – Directiva Cadru ApăMetodologia de elaborare a Programului de Măsuri ia în considerare aspecte ale Directivei Cadru Apă, direct sau indirect, în diversele stadii/etape de dezvoltare a Programului de Măsuri (Figura 27), respectiv în:a)Etapa de Screening, … b)Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R. și ... c)Etapa de Evaluare și Prioritizare a strategiilor la nivelul Unităților de Management (UoM), descrise în cele ce urmează. … 
Figura 27. Aspecte integrative P.M.B.H.-P.M.R.I.Notă: Reprezentarea schematică cuprinde toate etapele de elaborare a P.M.R.I. și P.M.B.H. inclusiv etapele aferente reglementării din punct de vedere al gospodăririi apelor (aviz Gospodărirea Apelor care poate include după caz și SEICA). Din punct de vedere al P.M.R.I. etapele de Modelare/AMC/ACB reprezintă suport în elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru fiecare proiect în parte.a)Etapa de Screening - presupune considerarea a 4 criterii de bază: economice, sociale, mediu și patrimoniu cultural. În ceea ce privește criteriul Mediu, s-au stabilit următoarele criterii/aspecte de luat în considerare (cu alte cuvinte, întrebările care necesită a fi adresate):● Este posibil ca această măsură să aibă un impact negativ asupra stării corpului de apă? Acest fapt se bazează doar pe tipul de măsură și pe impactul său potențial. În această etapă sunt luate în considerare doar măsurile structurale principale (lacuri de acumulare, lucrări de îndiguire, lucrări de regularizare a albiei).● Impact potențial asupra corpurilor de apă amonte/aval (Art. 4(8)). Acest aspect se bazează, de asemenea, pe tipul de măsură și pe impactul potențial.● Sunt posibile de aplicat metode practice de diminuare a impactului negativ? Măsurile de atenuare sunt luate în considerare, în principal, din fișele descriptive atașate Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. În plus, măsurile de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere din Planul de Management al Bazinului Hidrografic (Ciclul III) sunt analizate pentru a fi integrate în strategiile pentru Planurile de Management al Riscului la Inundații (acolo unde au aplicabilitate). În Tabelul 28, se evidențiază corelarea (interconexiunile) dintre tipurile de măsuri de atenuare asociate Planului de Management al Bazinului Hidrografic și Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I.● Se pot atinge aceleași beneficii prin măsuri alternative? Prin răspunsul la această întrebare. se verifică dacă, în cadrul etapei de screening, au fost eliminate prea devreme din procesul de dezvoltare al Programului de Măsuri unele măsuri alternative posibile. + 
Tabelul 28. Măsuri Corespondența Catalog măsuri Directiva Cadru Apă – Directiva Inundații Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice asociat P.M.B.H. Catalogul măsurilor potențiale asociat P.M.R.I. Categorie de măsuri Măsuri de atenuare potențiale exemple) Tip de măsuri Măsuri potențiale de reducere a riscului la inundații Cod Denumire Cod Denumire Cod Denumire Cod Denumire R-M2 Măsuri de atenuare a alterării condițiilor de habitat amonte de lucrarea de barare (albie minoră, mal, albie majoră) R-M2.1 Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene M31 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor M31-RO12 Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri M31 Managementul natural al inundațiilor – Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional) R-M3 Măsuri de atenuare a alterării regimului hidrologic aval de lucrarea de barare R-M3.2 Construcția unor acumulări de compensare M32 Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) R-M4 Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor aval de lucrarea de barare R-M4.1 Îndepărtarea sedimentelor în exces M24 Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații – Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă M24-RO09 Întreținerea albiilor cursurilor de apă – aval lucrări de barare (considerate ca măsură P.G.A.,și nu ca măsură de sine stătătoare de reducere a riscului la inundații; se referă la o întreținere adecvată din punct de vedere ecologic (întreținere sezonieră corespunzătoare – decolmatări locale efectuate ținând seama de perioadele de depunere a icrelor; curățarea locală a malurilor de vegetație (nu de pe întregul sector de râu) R-M5 Măsuri de atenuare pentru îmbunătățirea conectivității laterale și a capacității de retenție a apei în zona inundabilă R-M5.1 Restaurarea și reconectarea zonelor umede M31 Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă,restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) R-M5.2 Crearea de noi zone umede M31 Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei M31-RO19 Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă) R-M5.3 Relocarea lucrărilor de îndiguire M33 Măsuri care implică intervenții fizice, zonele de risc la inundații sau în zona costieră Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz) R-M5.4 Reconectarea brațelor moarte și a canalelor laterale M31 Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenul erozional) R-M6 Măsuri de atenuare a alterării structurii malului R-M6.1 Reconsiderarea tipului de lucrare de apărare împotriva inundațiilor M33 Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului M33-RO29 Lucrări de regularizare locală a albiei (incl. măsuri de stabilizare a albiei) - prin folosirea materialelor verzi sau gri-verzi R-M7 Măsuri de atenuare a alterării condițiilor morfologice ale patului albiei (creșterea diversității/complexității morfologice a albiei) R-M7.3 Remeandrarea cursului de apă prin refacerea barelor aluvionare (renii) și a zonelor de vaduri si adâncuri M31 Managementul natural al inundațiilor - Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (incl. reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducere a fenomenului erozional) R-M7.4 Remeandrarea cursului de apă prin construirea unor epiuri în serie (creșterea sinuozității cursului de apă) L-M3 Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor L-M3.1 Managementul sedimentelor M35 Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) CT-M1 CT-M1.1 Relocarea lucrărilor M31 M31-RO20 Înnisiparea artificială a plajelor Măsuri de atenuare a alterării morfologice a liniei țărmului CT-M1.2 Reconsiderarea tipului de lucrare Managementul natural al inundațiilor - Managementul zonei costiere CT-M2 Măsuri de atenuare a alterării regimului sedimentelor CT-M2.1 Înnisiparea artificială a plajelor și a habitatelor tidale și subtidale

 … b)Etapa de elaborare a Strategiei la nivel de A.P.S.F.R.● Programul de Măsuri identifică măsuri sustenabile și reziliențe la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură (asa-numitele screened-in measures) (v. Principiile directoare pentru formarea alternativelor, Capitolul 5.3).● Tipurile de măsuri relevante din cadrul Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II au fost incluse în cadrul uneia dintre următoarele cinci categorii (Tabelul29): măsuri gri (structurale grele), măsuri verzi (soluții bazate pe natură), măsuri gri-verzi (o asociere de componente structurale și verzi), măsuri structurale ușoare și măsuri nestructurale, în scopul de a eficientiza realizarea unei balanțe de măsuri încadrate pe o axă gri-verde, sub forma unei comparații numerice între acestea.● În scopul evaluării impactului unei măsuri și al selectării alternativei optime pentru fiecare A.P.S.F.R./grupare de A.P.S.F.R.-uri (cluster), a fost dezvoltat instrumentul AST (Instrument Suport Centralizator al Evaluării/AppraisalSummary Tool). Prin aplicarea acestui instrument, se efectuează o Analiză Multi-Criterială (AMC) și o Analiză rapidă Cost-Beneficiu (ACB). În scopul evaluării impactului unei măsuri asupra obiectivului 5 (Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în concordanță cu Directiva Cadru Apă), au fost propuse 8 criterii și indicatorii asociați acestora, după cum urmează: Poluarea, Biodiversitatea, Fauna piscicolă, Funcționalitatea cursurilor de apă (în legătură cu alterările hidromorfologice), Calitatea apei, Calitatea terenului, Vulnerabilitatea ecosistemelor la schimbări climatice și Captarea gazelor cu efect de seră. + 
Tabelul 29. Încadrare măsuri (Axa gri-verde) Măsuri asociate cu abordarea MRI Categorie măsuri Nestructurale Verzi Gri-Verzi Structuraleusoare Structuralegrele M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea cresterii capacității de retenție/atenuare X M32-RO24 Cresterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea cresterii capacității de evacuare X M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare si drenaj, stații pompare X M34-RO38 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente cu privire la sistemele sustenabile de drenaj (SuDS) X M34-RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS) X M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente/nepermanente) prin decolmatare X M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea cresterii capacității de atenuare; exploatarea coordonata a acumulărilor în cascada X M31-RO10 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice X M31-RO11 Managementul natural al inundațiilor prin Împădurirea la scara larga a bazinelor hidrografice X M31-RO12 Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor X M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) X M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere” ale scurgerii de suprafață X M31-RO15 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață si/sau în adâncime prin împădurire – necesita lucrări ajutătoare de stabilizare a terenului (de tip terasare, bariere erozionale, etc) X M31-RO16 Promovarea bunelor practici in agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) X M31-RO17 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa si a luncii inundabile X M31-RO18 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Lucrări de barare permeabile X M31-RO19 Managementul albiei râului si a luncii inundabile. Zone de retenție naturală a apei X M31-RO20 Managementul zonei costiere. Înnisiparea artificială a plajelor X M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora X M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale X M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5m înălțime) X M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) X (nep.) X (perm.) M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) X M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari interbazinale X M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei minore prin redimensionarea podurilor X M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție X M33-RO29 Lucrări de regularizare locala a albiei (include masuri de stabilizare a albiei) X (tehnologii mai verzi) X M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente X M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării conform gradului de siguranță proiectat X M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente X M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă X M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare.Diguri de protecție pentru zona costieră X M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totala a acestora X (elim. sau reloc.)  ... c)Evaluarea și prioritizarea strategiilor la nivelul A.B.A. (UoM)Elaborarea Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM) are ca obiectiv general elaborarea strategiilor prioritare pentru România, pe baza Analizei Multi-Criteriale (AMC) și a Analizei rapide Cost-Beneficiu (ACB) amintite anterior. Scopul principal al acestei etape este de a prioritiza și evalua cel puțin un proiect integrat, o Strategie A.P.S.F.R. și eventual, o măsură individuală (de sine stătătoare), toate având efect semnificativ asupra reducerii riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad. Utilizând "testele de robustețe" (menționate în Capitolul 5.3), strategiile A.P.S.F.R. preferate/recomandate au fost testate din perspectiva impacturilor potențiale din punct de vedere al Directivei Habitate și al Directivei Cadru Apă (obiectivul 5).Elaborarea strategiilor A.P.S.F.R. s-a realizat în conformitate cu Metodologia P.M.R.I.Ciclul II și a luat în considerare prevederile Ghidului privind strategia comună de punere în aplicare (din perspectiva Testelor de robustețe ale Directivei Cadru Apă). + 
Masuri propuse de tipul win-winAșa cum s-a precizat anterior, în vederea unei mai bune coordonări cu Directiva Cadru Apă, s-a realizat o corespondență a măsurilor propuse în Catalogul măsurilor de atenuare a impactului alterărilor hidromorfologice pentru râuri, lacuri și ape costiere, asociat P.M.B.H (Directiva Cadru Apă) cu cele propuse în Catalogul de Măsuri asociat Planului de Management al Riscului la Inundații (Directiva Inundații), ca tipologie a măsurilor - Tabelul 28.Între acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31- RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații.În cadrul P.M.R.I. A.B.A. Prut-Bârlad, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru alternativa preferată/recomandată):– 1 măsură de tipul Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apa și a luncii inundabile (M31-RO17); ... – 1 măsură de tipul Zone de retenție naturală a apei (creare/restaurare zone umede) (M31-RO19); ... – 4 măsuri de tipul Relocări de dig/Îndepărtare totala dig (M33-RO36). ...  …  … 5.6.2.Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climaticeProblematica schimbărilor climatice este una constantă, atât la nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene. Prin Cartea Albă (White Paper) a Comisiei Europene "Adaptarea la schimbările climatice; către un cadru european pentru acțiune" a fost stabilită necesitatea implementării unei abordări strategice în scopul adaptării la schimbările climatice în diferite sectoare și nivele de guvernare. Prin urmare, a fost solicitată stabilirea unor ghiduri/metodologii pentru integrarea conceptului de adaptare la schimbările climatice în procesul de implementare a politicilor privind apa la nivelul Uniunii Europene.În prezent, Uniunea Europeană își reevaluează obiectivele și acțiunile în scopul asigurării unui mediu "sănătos, curat", concomitent cu asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile în Europa. În acest context, Pactul Verde European (European Green Deal) ilustrează o viziune ambițioasă care reiterează angajamentul Comisiei Europene de a aborda interconectat problematicile actuale cu clima și mediul și totodată, de a propune soluții pentru aceste probleme. De asemenea, pactul își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural, precum și să protejeze sănătatea și starea de bine a cetățenilor europeni împotriva riscurilor de mediu și a impactului asociat acestora.În anul 2018, Comisia Europeană a prezentat o viziune privind modalitățile de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, care ar fi necesar să constituie baza strategiei Uniunii Europene pe termen lung. În scopul determinării clare a condițiilor de care depinde asigurarea unei tranziții eficiente și echitabile, care să ofere investitorilor predictibilitate și asigurarea ireversibilității procesului de tranziție, Comisia a propus în martie 2020 primul "act juridic European privind clima"/"european legal act regarding climate". Legislația privitoare la climă va garanta faptul că, toate politicile Uniunii Europene contribuie la obiectivul neutralității climatice, precum și faptul că, toate sectoarele de interes joacă un rol important în această privință.De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una rezilientă la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură.În acest context, Comisia a elaborat un Plan de Investiții pentru o Europă Sustenabilă (Investment Plan for a Sustainable Europe), cu obiectivul de a sprijini investițiile durabile, în vederea promovării investițiilor verzi. Comisia a propus o pondere țintă de 2% pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele Uniunii Europene.La nivelul Bazinului Hidrografic Internațional al fluviului Dunărea, sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice pentru bazinul fluviului Dunărea a fost elaborată în anul 2018 și actualizată în anul 2021. Scopul acestei strategii este de a oferi cadrul și principiile directoare pentru integrarea adaptării la schimbările climatice în procesele de planificare la nivelul bazinului Dunării. Într-un context multilateral și transfrontalier, Strategia I.C.P.D.R. privind adaptarea la schimbările climatice descrie abordarea I.C.P.D.R. axată asupra integrării problematicii adaptării la schimbările climatice în activitățile sale, în special în cadrul Planului de Management al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea, dar și în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea.Cel de-al cincilea raport de implementare elaborat de către Comisia Europeană prezintă stadiul punerii în aplicare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, pe baza evaluării de către Comisie a celui de al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (P.M.B.H.) și a primelor Planuri de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) elaborate și raportate de către statele membre pentru perioada 2015-2021. Recomandările Comisiei pentru cel de-al cincilea raport al Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei Inundații în contextul schimbărilor climatice se referă, în principal, la:– îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice; ... – necesitatea ca măsurile și infrastructurile planificate să țină seama în mod corespunzător de previziunile privind schimbările climatice ... – elaborarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice care să fie corelată cu procesul elaborării Programului de Măsuri. ... Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat Strategia Națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe reducerea emisiilor de carbon pentru 2016-2020 și Planul Național de Acțiune al României 2016-2020 privind schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 529/2013. În prezent, componenta sa de adaptare este în curs de revizuire sub forma Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 – 2030 cu perspectiva anului 2050, împreună cu Planul Național de Acțiune asociat implementării acesteia.La stabilirea obiectivelor P.M.R.I. Ciclul II, s-a asigurat coordonarea cu politicile și documentele orientative relevante pentru schimbările climatice, așa cum se arată în capitolul 4. În definirea programului de măsuri al P.M.R.I. Ciclul II, măsurile propuse au luat în considerare atât recomandările din strategiile și planurile de acțiune climatică, precum și aspectele specifice fiecărui bazin/spațiu hidrografic.Modul în care P.M.R.I. Ciclul II și Programul de Măsuri aferent este coordonat contribuie la Planul Național de Acțiune pentru Implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2022 – 2030 cu perspectiva 2050 (în curs de aprobare).Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) sunt realizate prin proiectul "Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice", cod SIP0CA 610, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul 0perațional Capacitate Administrativă (P0CA) 2014 - 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, pe o perioada de 30 de luni. Proiectul este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (M.M.A.P.) în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (A.N.P.M.), Garda Națională de Mediu (G.N.M.), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (A.N.A.N.P.) și Universitatea București. SNASC și PNASC au parcurs procedura de evaluare strategică de mediu, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr.6/2022 prin care aceste documente vor fi supuse aprobării fără aviz de mediu (http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-natio-nala-privind-adaptarea-la-schimbările-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate au fost supuse unui așa-numit "test de robustețe" la schimbările climatice pentru a determina modul în care proiectele subsecvente pot fi adaptabile la viitoarele schimbări climatice. ... 5.6.3.Coordonarea și conformarea cu alte directiveUniunea Europeană a adoptat de-a lungul timpului o serie de măsuri legislative prin care să fie asigurată integritatea structurală și funcțională a habitatelor prin cele două directive care au instituit rețeaua ecologică Natura 2000: Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE) și Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE). Cele două directive au fost transpuse în legislația românească prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.Directivele privind Natura nu se referă explicit la managementul riscului la inundații; cu toate acestea, Directiva privind Inundațiile și Directivele privind păsările și habitatele sunt legate prin faptul că la stabilirea măsurilor din cadrul Planurilor de Management al Riscului la inundații se au în vedere obiectivelor de conservare și definirea stării favorabile de conservare siturilor Natura 2000. Articolul 6 din Directiva Habitate care vizează ariile de protecție specială clasificate în temeiul Directivei Păsări, precum și siturile desemnate în temeiul Directivei Habitate, reprezintă cadrul esențial pentru aplicarea principiului integrării, întrucât acesta încurajează gestionarea în mod durabil a siturilor Natura 2000 și stabilește limitele activităților care pot avea un impact negativ asupra ariilor protejate, permițând în același timp unele derogări în anumite circumstanțe*22.*22 Comunicarea Comisiei "Gestionarea siturilor Natura 2000 Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)", Bruxelles, 21.11.2018 C(2018) 7621 finalDeși Directiva Inundații nu face trimitere explicită la Directiva Păsări și Directiva Habitate, în elaborarea P.M.R.I. au fost avute în vedere sit-urile și speciile protejate prin aceste directive, respectiv prin includerea zonelor protejate în hărțile de risc la inundații conform Art. 6(5)(c) și prin considerarea obiectivelor privind conservarea naturii în cadrul P.M.R.I.-urilor (Art. 7 (3)). Modul în care au fost realizate este prezentat în continuare.Hărțile de risc sunt disponibile pe site-ul inundații.ro, unul din straturile de expunere fiind dedicat Siturilor Natura 2000 (Figura 28).
Figura 28. Exemplu hartă de risc la inundații A.B.A. Prut - Bârlad, cu evidențierea includerii siturilor Natura 2000În etapa elaborării Strategiei la nivelul A.B.A. (UoM), măsurile prioritizate sunt supuse unui asa-numit "test de robustețe" (a se vedea cap.5.3) față de Directiva Habitate pentru a determina modul în care proiectele subsecvente sunt susceptibile de a impacta starea de conservare favorabilă a sit-urilor Natura 2000 (atât SCI, cât și SPA) și de a identifica oportunitățile de creare, restaurare sau îmbunătățire a stării de conservare favorabile ale acestora.Fiind documente de planificare, Planurile de Management al Riscului la Inundații, se supun cerințelor Directivei privind Evaluarea Strategică de Mediu (Directiva SEA) transpusă în legislația națională prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Domeniul P.M.R.I. Ciclul II – Sinteza Națională se încadrează în prevederile art.5, al.2, lit.a) din HG.1076/2004. Procedura SEA aplicată pentru P.M.R.I. Ciclul II implică evaluarea strategică a impactului potențial al P.M.R.I. asupra mediului în general, precum și evaluarea adecvată a implicațiilor acestuia având în vedere obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 (art.6 (3) al Directivei Habitate).Descrierea detaliată a modului de derulare a procedurii SEA pentru P.M.R.I. ciclul II este prezentata în cadrul Capitolului 8.3.Raportul de mediu, Studiul de Evaluare Adecvată, împreună cu variantele de lucru ale P.M.R.I. Ciclul II. Sinteza Națională și cele 12 P.M.R.I.-uri la nivel de A.B.A. sunt puse la dispoziția publicului interesat, spre consultare, pe site-ul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376).Planurile de Management al Riscului la Inundații Ciclul II sunt de asemenea disponibile pe site-ul inundații.ro (https://inundații.ro/resurse/) și pe site-ul A.N.A.R. (https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activității/managementul-situațiilor-de-urgenta/directiva-inundații-2007-60-ce/planurile-de-management-al-riscului-la-inundații-ciclul-2/) … 5.6.4.Coordonare internaționalăÎn România, colaborarea și coordonarea activităților în domeniul gospodăririi apelor la nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (I.C.P.D.R.).La nivelul I.C.P.D.R., colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. In cadrul celui de-al doilea Plan de Management al Riscului la Inundații la nivelul Districtului Hidrografic Dunărea, adoptat de I.C.P.D.R. în anul 2021 au fost integrate și rezultatele Planului de Management al Riscului la Inundații elaborat de România.Obiectivele Planului de management al riscului de inundații pentru fluviul Dunărea sunt: evitarea noilor riscuri, reducerea riscurilor existente, creșterea rezilienței, creșterea gradului de conștientizare a populației și promovarea principiului solidarității.Evitarea noilor riscuri – măsurile trebuie să țină cont de cerințele de prevenire a inundațiilor în planificarea urbană, rurală și industrială. Toate măsurile propuse pentru activitățile din domeniile agricultură, silvicultură, energie, transport, precum și amenajarea și dezvoltarea teritoriului vor fi planificate și realizate fără a avea ca impact creșterea riscului de inundații, cu o atenție deosebită celor planificate în zonele cu risc potențial de inundații.Reducerea riscurilor existente - toate etapele de implementare a Directivei Inundații vor avea în vedere reducerea efectelor negative a inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice.Creșterea rezilienței – pentru a limita efectele negative înregistrate ca urmare a producerii inundațiilor și revenirea la o stare comparabilă sau mai bună decât starea de dinaintea inundațiilor, societatea trebuie să aibă un răspuns de urgență adecvat în timpul și imediat după inundații.Creșterea conștientizării - autoritățile se vor asigura că informațiile privind planurile de prevenire și protecție împotriva inundațiilor sunt transparente și ușor accesibile publicului. Participarea publicului la luarea deciziilor este o piatră de temelie a implementării cu succes a planurilor de management integrate și cuprinzătoare, atât pentru a îmbunătăți calitatea și punerea în aplicare a deciziilor, cât și pentru a oferi publicului oportunitatea de a-și exprima preocupările și pentru a permite autorităților să țină seama în mod corespunzător de asemenea preocupări.Promovarea principiului solidarității – este foarte important în contextul managementului riscului de inundații, prin care țările sunt încurajate să găsească o împărțire echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise în comun pentru beneficiul comun, de-a lungul cursului de apă.Planurile de management al riscului de inundații stabilite într-un stat membru ar trebui să nu includă măsuri care prin amploarea și impactul lor, cresc semnificativ riscurile de inundații în amonte sau în aval de alte țări în același bazin hidrografic sau subbazin hidrografic, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și o soluție agreată a fost găsită în rândul statelor membre în cauză în cadrul articolului 8 al directivei Inundații.În acest context se recomandă ca măsurile să includă reținerea naturală a apei în zonele umede, creșterea permeabilității solului, refacerea câmpiilor inundabile și a zonelor de sedimentare, schimbarea utilizării terenurilor (ierbare, împădurire) și planificarea și construirea sistemelor de reținere a viiturilor.Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru aplicarea eficientă a principiului solidarității. Stabilirea unei cooperări bilaterale eficiente cu toate țările vecine, inclusiv întreprinderea de acțiuni comune asupra râurilor transfrontaliere în timpul apărării împotriva inundațiilor și a gheții este un instrument eficient pentru reducerea impactului inundațiilor în aval.Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații.Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre.România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela I.C.P.D.R. cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola – WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor pentru proiecte viitoare cum ar fi LAREDAR, Danube Sediment 2 și Jointisza 2.România are acorduri interguvernamentale în ceea ce privește cooperarea și gestionarea durabilă a apelor transfrontaliere cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar schimbul de informații în domeniul gospodăririi apelor se face prin Comisiile bilaterale mixte, prin care România ține un contact permanent, în conformitate cu acordurile existente, care prevăd inclusiv schimburi de date și avertizări hidrologice în perioadele de ape mari.Anual au loc acțiuni de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zonele de interes comun România-Ungaria, România-Ucraina, România-Serbia atât pe teritoriul românesc cât și pe teritoriul fiecărei țări vecine. Procesele – Verbale încheiate cu ocazia acestor acțiuni sunt prezentate în cadrul întâlnirilor anuale ale Subcomisiilor de apărare împotriva inundațiilor, întâlniri în cadrul cărora au loc și informări cu privire la proiectele comune propuse/aflate în derulare, proiecte ce au legătură cu activitatea subcomisiei.În cadrul colaborării româno-moldave, în perioada 2-3 noiembrie 2022 a avut loc la Chișinău cea de-a doua sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvernamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării. În cadrul sesiunii s-a hotărât reluarea acțiunilor comune de verificarea a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor din zona de interes comun, promovarea unor proiecte comune pentru punerea în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Ultima întâlnire a comisiei a avut loc în iulie 2016 la București. Ca urmare a discuțiilor tehnice purtate în cadrul acestei ședințe, partea română a transmis părții moldave informații privind implementarea Directivei Inundații în România - evidențierea aspectelor relevante pentru Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, Planul de Management al Riscului la Inundații al Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad.În Tabelele 30 -31 sunt centralizate întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor). + 
Tabelul 30. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România – Republica Moldova Nr.crt Denumirea Întâlnirii Locația Perioada de desfășurare 1 A II-a Sesiune a Comisiei Hidrotehnice Interguvenamentale, desfășurată în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării Chișinău 2-3.11.2022

 + 
Tabelul 31. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România – Ucraina Nr.crt Denumirea întâlnirii Locația Perioada de desfășurare 1 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret Botoșani, România 04.07.2017 2 Întâlnirea experților pe probleme de calitate și hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră Sighetu Marmației, România 26-28.09.2017 3 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei Cernăuți, Ucraina 25-26.10.2017 4 Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret și afluenților în zona de frontieră Sucevița, România 12-14.12.2017 5 Sesiunea a IX-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997) Negrești Oaș, România 11-12.10.2017 6 Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru desfășurarea activității în vederea finalizării Regulamentelor actualizate și a anexelor la acestea Satu Mare, România 21-22.05.2018 7 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele fluviului Dunărea, privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor Ismail, Ucraina 29.08.2018 8 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor râului Tisa și discutarea propunerii privind "Schema complexă de stabilizare a albiei râului Tisa în sectorul comun de frontieră româno-ucrainean" Ismail, Ucraina 2.10.2018 9 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, în zona de frontieră Cernăuți, Ucraina 23-24.10.2018 10 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret privind verificarea anuală în comun a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României. Suceava, România 12-13.12.2018 11 Întâlnirea Grupei de lucru pentru problemele fluviului Dunărea Ismail, Ucraina 30.08.2018 12 Sesiunea a X-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997) Ismail, Ucraina 03-04.10.2018 13 Întâlnirea experților pe probleme de hidrometeorologie din cadrul Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa și a afluenților în zona de frontieră, Teaciv (Teceu), Ucraina 5.04.2019 14 Întâlnirea Locțiitorilor Împuterniciților Guvernelor României și Ucrainei pentru finalizarea Regulamentelor actualizate și a anexelor acestora Satu Mare, România; 19.06.2019 15 Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră Cernăuți, Ucraina 23-25.07.2019 16 Întâlnirea Grupului de lucru pentru problemele râului Tisa Satu Mare, România 25-27.09.2019 17 Întâlnirea Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună Tulcea, România 31.10.2019 18 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României Suceava, România 25-26.11.2019 19 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei Cernăuți, Ucraina 26-29.11.2019 20 Întâlnirea de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din cadrul Grupului de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună Ismail, Ucraina 05.12.2019 21 Sesiunea a XI-a a Împuterniciților celor două părți, pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră (Galați 1997) Suceava, România 11-12.12.2019 22 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună în format virtual 9.12.2020 23 Întâlnirii experților pentru evaluarea calității apelor râurilor Prut și Siret din cadrul Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră Cernăuți, Ucraina 25.06.2021 24 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră Suceava, România 22-24.09.2021 25 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul Ucrainei Cernăuți, Ucraina 22-24.11.2021 26 Întâlnirea experților din cadrul Grupului de lucru pentru problemele râurilor Prut și Siret, pentru verificarea în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe râurile Prut și Siret, în zona de frontieră, pe teritoriul României Botoșani, România 24-26.11.2021 27 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de râurile Prut și Siret și a afluenților în zona de frontieră în format virtual 16-17.11.2022 28 Întâlnirea Grupei de lucru pentru soluționarea problemelor legate de fluviul Dunărea pe zona de frontieră comună în format virtual 20.12.2022 Activitățile prevăzute a se desfăsura în 2020 conform Programului de lucru au fost amânate din cauza pandemiei.În cursul anului 2022, din cauza situației de război în care se află Ucraina, fiecare parte pe teritoriul său a desfășurat activități pentru ducerea la îndeplinire a Regulamentelor bilaterale în vigoare, întâlnirile la nivelul Coordonatorilor Grupelor de lucru s-au desfășurat în format on-line. ...  ...  ... 6.Plan de Acțiune pentru ImplementarePlanurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări Planurile de Management al Riscului la Inundații reprezintă documente de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propun măsuri de reducere a riscului la inundații în fiecare dintre A.P.S.F.R.-urile identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 de A.P.S.F.R.-uri identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării. Pentru implementarea și determinarea impactului preconizat al măsurilor este necesar să se stabilească obiective realiste.Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a oferit o orientare clară cu privire la evaluarea și prioritizarea măsurilor. Prioritizarea măsurilor s-a realizat în baza unor criterii obiective clar definite, după cum este explicat în Capitolul 5. Această prioritizare este ulterior corelată cu un calendar de implementare. În general, România intenționează să implementeze măsuri prioritare în cadrul Ciclului II (2022-2028) și să transfere alte măsuri în Ciclul III de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE. Metodologia aplicată a permis de asemenea României să determine impactul preconizat al măsurilor și să stabilească ținte clare pentru anumiți indicatori cheie.În cele ce urmează sunt descrise în detaliu planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din categoria A, B și C.Implementarea P.M.R.I. Ciclul II devine obligatorie după ce este aprobată prin Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă de asemenea că trebuie implementate toate măsurile din categoriile A, B și C. Din acest motiv, planurile de implementare și obiectivele aferente trebuie elaborate pentru toate tipurile de măsuri. Acestea sunt descrise în paragrafele de mai jos.6.1.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale)Măsurile naționale sunt definite și selectate la nivel național. Măsurile prioritare au fost grupate în cinci tipuri principale de măsuri, după cum este specificat în Capitolul 5.2. Pentru aceste proiecte prioritizate, obiectivul este acela de a evalua fezabilitatea acestora în următorul an pentru a ajunge la un concept clar, precum și la viabilitatea confirmată și implementabilitatea acestora până la finalul anului 2027. În completarea acesteia se află lista scurtă de măsuri prioritizate, obiectivul fiind acela de a îmbunătăți și clarifica descrierea acestora, astfel încât și acestea să poată fi elaborate ulterior. Acest demers ar trebui realizat în decursul anului viitor. + 
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) și finanțarea Măsurilor NaționalePrincipalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor Naționale, precum și pentru finanțarea acestora sunt: M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.F., M.E.A.T., M.E., M.C.I.D., M.I.P.E. și M.A.I.Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile NaționalePrincipalele potențiale Mecanisme Financiare pentru implementarea Măsurilor Naționale sunt următoarele:● P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027)● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030● Facilitatea "Conectarea Europei"● Programul Operațional Transport 2021-2027● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 - Common Alerting Protocol● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD – Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR)● Bugetul NaționalPosibilitățile concrete privind aceste surse de finanțare trebuie analizate ulterior și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul anului 2023. + 
Planul de Acțiune pentru Măsurile NaționalePentru implementarea P.M.R.I. Ciclul II și a Măsurilor Naționale identificate, responsabilitatea revine deopotrivă mai multor Ministere din cadrul Guvernului României. În timp ce M.M.A.P. și A.N.A.R. sunt autoritățile competente responsabile cu implementarea Directivei Inundații, alte ministere, precum M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. (de exemplu) ar putea răspunde de (co-) implementarea Măsurilor Naționale specifice identificate în cadrul acestui proces. Principalele etape aferente procesului de implementare sunt următoarele:● M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R. sau părțile interesate relevante responsabile cu implementarea măsurilor trebuie să definească împreună sursele de finanțare și să întocmească planul financiar de implementare a măsurilor pentru care sunt responsabile în mod direct - sub coordonarea M.M.A.P., până în cel de-al 3-lea trimestru al anului 2023;● M.M.A.P. va lansa un apel către toate ministerele responsabile pentru optimizarea ulterioară a fiselor de proiect propuse și împreună, pentru demararea planificării proiectelor și a foii de parcurs respective pentru implementare către finalul anului 2027 – începutul anului 2028. Pentru toate Măsurile Naționale propuse, se aplică următoarea foaie de parcurs orientativă (Tabelul 32): + 
Tabelul 32. Măsurile Naționale aferente Planului de Acțiune Acțiunea Termenul de realizare Instituțiile vizate Planul financiar pentru Proiectele – Măsuri Naționale (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (privind măsurile naționale implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027 Finalul trimestrului 3 al anului 2023 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F. Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea măsurile naționale în perioada 2023-2028 Finalul anului 2023 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F. Elaborarea aplicațiilor de proiecte privind măsurile naționale care vor fi finanțate Finalul anului 2023 - jumătatea anului 2024 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. si M.A.D.R. -M.F.  ... 6.2.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție)Prioritizarea măsurilor a fost realizată utilizând cinci clase de prioritate predefinite (foarte ridicată, ridicată, critică, moderată, scăzută), după cum sunt acestea descrise în detaliu în Capitolul 5.3. S-a stabilit ulterior faptul că măsurile cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică urmează să fie implementate în cadrul Ciclului II (2022-2028), în timp ce măsurile cu prioritate moderată și scăzută urmează să fie evaluate ulterior pentru eventuala implementare a acestora după anul 2028.În baza prioritizării, A.B.A. Prut-Bârlad a cuantificat rezultatele preconizate aferente implementării și a stabilit obiectivele specifice pentru Ciclul II. În timpul evaluării, impactul și costurile preconizate pentru fiecare măsură și alternativă în parte au fost estimate utilizând Appraisal Summary Tool (AST). Cu rezultatele aferente prioritizării realizate de către A.B.A. Prut- Bârlad, beneficiile acumulate au fost calculate pentru toate măsurile propuse pentru A.B.A. Prut-Bârlad și per clasă de prioritate. În scopuri de raportare, s-a decis selectarea unui set de indicatori-cheie din cadrul AST la nivel național, după cum este specificat în Tabelul 33. Valoarea-țintă se referă la clasele de prioritate foarte ridicată, ridicată și critică, deoarece aceste măsuri urmează a fi implementate primele. + 
Tabelul 33. Indicatorii și valorile țintă la nivel național pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II Obiectivul P.M.R.I. Indicatorul Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse- toate prioritățile) Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) Valoarea-țintă la nivel național (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută) 1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e. 2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației Numărul de persoane expuse riscului 663172 480757 182415 Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului 263231 166738 96493 3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice Reducerea AED Prezent:€ 941,388,481 Schimbări climatice: € 1,202,483,272 Prezent:€ 551,794,468 Schimbări climatice: € 720,234,372 Prezent:€ 389,594,013 Schimbări climatice: € 482,248,900 4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului 417 307 110 5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 84 Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 32 Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 170 Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 20 Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 7Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 51 Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 64Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 25 Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 119 6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/răspuns în caz de urgență Consultați Tabelul de mai jos Consultați Tabelul de mai jos Consultați Tabelul de mai jos 7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice. 8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu <1 118 <1 27 <1 91 1 - 3 100 1 - 3 27 1 - 3 73 3 - 6 31 3 - 6 11 3 - 6 20 > 6 36 > 6 12 > 6 24 9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e. 10. Costuri totale Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea.Întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare € 11,950,905,566 € 6,888,665,129 € 5,062,240,437 Notă: Valoarea-țintă este estimată în baza impactului alternativei propuse pentru o PAD de 1%. Sursa de informații este ASTpentru majoritatea alternativelor. Pentru Schemele aferente POIM, care nu au fost evaluate în baza AST, a fost realizată o estimare a potențialului impact în baza opiniei de specialitate.La nivelul A.B.A. Prut -Bârlad indicatorii și valorile țintă sunt prezentate în Tabelul 34. + 
Tabelul 34. Indicatorii și valorile țintă, la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad pentru Obiectivele aferente P.M.R.I. Ciclul II Obiectivul PMRI Indicatorul Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse-toate prioritățile) Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) Valoarea-țintă la nivel de A.B.A. (pentru strategiile propuse cu prioritate moderată, scăzută) 1. Evitarea/Controlul riscurilor asociate inundațiilor Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifici/e. 2. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra populației Numărul de persoane expuse riscului 62414 57806 4608 Numărul de proprietăți cu destinație rezidențială expuse riscului 11676 8558 3118 3. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra infrastructurii și activității economice Reducerea AED Prezent:€ 54,983,493Schimbări climatice: € 76,633,121 Prezent:€ 43,918,407Schimbări climatice: € 61,151,899 Prezent:€ 11,065,086Schimbări climatice: € 15,481,222 4. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra patrimoniului cultural Numărul de componente ale infrastructurii culturale expuse riscului 14 13 1 5. Reducerea impactului negativ al inundațiilor asupra mediului și atingerea/menținerea obiectivelor de mediu în conformitate cu Directiva Cadru Apă Numărul de strategii propuse cu o schimbare pozitivă a punctajului aferent AMC Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 2Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 3Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 14 Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 1Punctajele de mediu ale AMC egale cu cel de referință: 0Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 5 Punctajele de mediu ale AMC mai mari decât cel de referință: 1Punctajele de mediul ale AMC egale cu cel de referință: 3Punctajele de mediu ale AMC mai mici decât cel de referință: 9 6. Creșterea gradului de conștientizare și reziliență cu privire la riscurile la inundații, precum și creșterea capacității de avertizare/alarmare și intervenție/răspuns în caz de urgență Consultați Tabelul de mai jos Consultați Tabelul de mai jos Consultați Tabelul de mai jos 7. Creșterea gradului de adaptare la efectele schimbărilor climatice Nu au fost definiți indicatori sau ținte specifice. 8. Maximizarea eficienței atingerii obiectivelor privind riscul la inundații, luând în considerare costurile și finanțarea disponibilă Numărul de strategii propuse cu raportul Cost Beneficiu <1 11 <1 3 <1 8 1 – 3 5 1 – 3 3 1 – 3 2 3 – 6 2 3 – 6 0 3 – 6 2 > 6 1 > 6 0 > 6 1 9. Îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate Nu au fost definiți ondicatori sau ținte specifici/e. 10. Costuri totale Costul total are în vedere investiția inițială, înlocuirea, funcționarea.Întreținere, achiziție de terenuri, costuri și venituri de atenuare € 751,725,809 € 427,754,170 € 323,971,639

 + 
Principalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Măsurilor de Prevenire și Protecție, precum și finanțarea acestoraDupă cum este specificat în Capitolul 5.3, măsurile din Categoria B acoperă o gamă largă și diversă de măsuri, astfel încât aprobarea (implementarea) și finanțarea acestora să fie efectuată în mod integrat și coordonat, pornind de la nivelul A.B.A.- urilor, care ar trebui să aibă o bună colaborare cu alte instituții locale/ regionale, ce reprezentă diferite sectoare de activitate, precum transporturi, agricultură, silvicultură și altele.Trei paliere organizaționale sunt implicate în aprobarea (implementarea) măsurilor din Categoria B. Instituțiile prezentate în cele ce urmează sunt cele mai importante, însă ar putea exista și alte instituții/organizații publice și/sau private care trebuie de asemenea implicate (în funcție de complexitatea măsurilor):● La nivel local/regional: Consiliul Județean, Primărie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, Direcția Județeană de Silvicultură, Garda Forestieră, Direcțiile Județene de Agricultură, 0.C.P.I, altele;● La nivel central:– Instituțiile de la nivel național coordonate de către/aflate în subordinea diferitelor ministere, precum: A.N.A.R., CESTRIN, C.N. CFRS.A., C.N.A.I.R. S.A., C.N. A.C.N. S.A., A.N.I.F., R0MSILVA - Regia Națională a Pădurilor, A.N.C.P.I., HIDR0ELECTRICA S.A., I.G.S.U., altele; ... – Principalele ministere cu rol decizional din cadrul Guvernului României: M.M.A.P., Ministerul de Finanțe, M.D.L.P.A., M.A.D.R., M.T.I., Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, M.C.I.D., M.A.I., M.I.P.E, altele. ...  + 
Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Măsurile de Prevenire și ProtecțiePotențialele Mecanisme Financiare identificate pentru implementarea Măsurilor de Prevenire și Protecție sunt următoarele:● Programul 0perațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;● P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență Plan;● Programul de Cooperare Teritorială 2021-2027;● Programul pentru Regiunea Dunării (2021-2027);● Programul de Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030;● Facilitatea "Conectarea Europei";● Programul 0perațional Transport 2021-2027;● Programul Strategic Național ulterior anului 2020 – CAP;● Pactul Verde European;● Programul-cadru al Uniunii Europene "Orizont Europa" (2021 – 2027) – Cluster 5: Climă, Energie și Mobilitate;● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM) sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României;● Finanțarea combinată a unui împrumut și cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea măsurilor de Prevenire și Protecție de către autoritățile române;● Bugetul General Consolidat al Statului (inclusiv capitolele dedicate din cadrul bugetelor ministerelor responsabile sau competente - precum M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I., M.A.D.R., altele).Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023, acoperind nevoile financiare și sursele corespunzătoare aferente fiecărui an fiscal în parte până în anul 2027 (22 martie 2028 fiind termenul limită pentru raportarea P.M.R.I. Ciclul III).În Anexa 16 sunt prezentate sursele de finanțare pentru fiecare măsură propusă în cadrul Programului de Măsuri la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad, iar în fișele descriptive ale strategiilor A.P.S.F.R pentru A.B.A. Prut – Bârlad se regăsesc costurile aferente fiecărei strategii. Aceste fișe pot fi vizualizate accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/aba-prut-bârlad-fise-descriptive/.La nivelul A.B.A. Prut - Bârlad sunt planificate a fi realizate în cadrul PNNR o serie de lucrări prezentate în Tabelul 35. + 
Tabelul 35. Centralizare lucrări planificate a fi realizate în cadrul PNNR la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad Nr. Crt Denumire lucrare Componenta P.N.R.R. 1 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Cucuteni pe râul Voinesti (Morisca), județul Iași Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 2 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente ARONEANU, pe râul Ciric, județul Iași" Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 3 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Ciric III, pe râul Ciric, județul Iași Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 4 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Ciurbești, pe râul Locii, județul Iași Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației si reducerea riscului la inundații” 5 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Hâlceni, pe râul Miletin, județul Iași Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 6 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Solești, pe râul Vaslui, județul Vaslui Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare si stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 7 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Căzănesti, râul Stavnic (Durduc), județul Vaslui Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și cresterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 8 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Manjesti, pe râul Crasna, județul Vaslui Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 9 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării permanente Cuibul Vulturilor, pe râul Tutova, județul Vaslui Componenta 1 – MANAGEMENTUL APEI – I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” 10 Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării (Polder) Vulturești, râul Barlad, județul Vaslui Componenta 1 - MANAGEMENTUL APEI - I4 –„Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații”

Nota: valoarea lucrărilor se va încadra în limitele aprobate + 
Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și ProtecțieÎn Tabelul 36 este prezentat un Plan de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție detaliat, ce include acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora. + 
Tabelul 36. Planul de Acțiune pentru Măsurile de Prevenire și Protecție Acțiunea Termenul de realizare Instituțiile vizate Planul financiar pentru măsurile din Categoria B (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024 (cu privire la măsurile din Categoria B implementate în perioada 2023-2024) și proiecțiile realizate până la finalul anului 2027 Finalul trimestrului 3 al anului 2023 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente Realizarea unui acord de parteneriat și a unei Foi de Parcurs pentru implementarea măsurilor din categoria B implementate în perioada 2023-2028 Finalul anului 2023 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente Realizarea aplicațiilor pentru proiecte incluzând măsuri din Categoria B (cu prioritate foarte ridicată, ridicată și critică) ce urmează să fie finanțate Finalul anului 2023 - Jumătatea anului 2024 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F. și M.D.L.P.A.-M.F. și M.A.D.R. -M.F. și toate ministerele responsabile/competente  ... 6.3.Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)În baza justificărilor menționate în Capitolul 5.4, Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, ce include 29 de măsuri și are o valoare financiară de aproximativ 400 de milioane de euro, poate fi considerat viabil. Pachetul va reprezenta o schimbare radicală pentru România cu privire la măsurile de pregătire, răspuns și redresare. Obiectivele pentru scenariul ce "include pachetul de măsuri" pot fi realizate în mare parte până la finalul Ciclului II, și anume până la finalul anului 2027 și sunt specificate în Tabelul37. Pachetul va fi implementat la nivel național.Potențialele mecanisme financiare identificate pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgențăPrincipalele Mecanisme Financiare pentru implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență sunt următoarele:● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – Fondul European de Dezvoltare Regională – (FEDR), care sprijină implementarea politicilor de coeziune la nivelul Uniunii Europene;● Împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială (BM sau alte organizații financiare, ce ar putea fi identificate de către Guvernul României.● Combinarea finanțării unui împrumut cu cererea de rambursare a acestuia din Fondul de Coeziune (prin PODD), după implementarea Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, de către autoritățile române.Posibilitățile privind aceste surse de finanțare trebuie analizate și transpuse într-un plan financiar multianual, de preferat până la finalul trimestrului 3 al anului 2023. + 
Tabelul 37. Indicatorii și valorile țintă pentru Obiectivul 6 – Pachetul de Măsuri de Pregătire Nr. Indicator (A și B)/sub-indicator (C-H) Valoarea de referință Valoarea-țintă ce include pachetul de măsuri Perioada exprimată în ani până la atingerea valorii-țintă A Reducerea pagubelor (EAD) cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Aproximativ 3%*23 reducere din 1,72 Miliarde € Aproximativ 5%*24 reducere din 1,72 Miliarde € 3 B Reducerea pierderilor de vieți omenești cu ajutorul implementării Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Aproximativ 3% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) 3 C Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate <48 de ore înainte apariția fenomenului (abordare deterministă) > 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă) 3 D Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire a apelor (S.G.A.) ale A.B.A.-urilor cu un timp de deplasare de 90 de minute pentru intervenția la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor expusă la risc din cadrul A.P.S.F.R.-urilor A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%Unități I.G.S.U.: 51% A.B.A.-uri: C.I.R. 80%, S.G.A.: 96%Unități I.G.S.U.: 75% 2 E Procentul de persoane situate în A.P.S.F.R.- urile cu risc ridicat, care primesc avertizări de inundații prin diferite canale de comunicare (sistemul RO-Alert, avertizare directă, alarmare cu sirene) 75% 95% 2 F Procentul de persoane care acționează atunci când primesc avertizări de inundații 50% >75% 3 G Procentul de persoane vizate de campaniile de sporire a gradului de conștientizare (în principal prin implicarea acestora în realizarea unor exerciții/broșuri/hărți anuale) 20% >50% 3 H Procentul de campanii adresate în mod special comunităților marginalizate <1% >25% 3

*23 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile de pregătire, răspuns și redresare existente. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.*24 Cifrele se bazează pe bunele practici internaționale pentru măsurile propuse incluse în Pachetul de Măsuri de Pregătire. Aceeași metodă a fost utilizată pentru reducerea pierderilor de vieți omenești.Pe baza datelor istorice ale pierderilor de vieți omenești și ale celor de risc la inundații, pierderea anuală de vieți omenești este de ordinul a 14 decese/an (Banca Mondială, 2020). Evaluarea riscurilor la inundații efectuată în cadrul proiectului RO Floods a ajuns la un AED (Annual Expected Damages) calculat de 70 de decese. Prin urmare, experții WB[1] au efectuat în paralel, o evaluare în funcție de ambele valori statistice ale pierderilor de vieți omenești (a se vedea metodologia prezentată în anexa 5F la Raportul privind Pachetul de Pregătire).[1] World Bank (2020), 'Stocktaking Report', RAS Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk management Plans for România (P170989)Pe baza metodologiei Sistemului de avertizare timpurie pentru multi-hazarde, elaborată de OMM, a fost concepută o abordare sistematică, folosind conceptul de niveluri de maturitate. Acest lucru ne permite să judecăm unde se află România acum și unde va fi România după implementarea pachetului de măsuri. Scara totală a tuturor celor 5 niveluri este considerată a fi echivalentă cu reducerea potențială a riscului, așa cum este definită de Parker, 2015[2], și anume reducerea cu 6,8% a riscului la inundații. Când definim scenariul de bază pentru România pe baza acestor niveluri de maturitate, ajungem la 3%. Cu pachetul se realizează îmbunătățiri substanțiale și vedem că România va atinge 5%.[2] WMO (no date) Sub-series Basic Documents – WMO Library (https://library.wmo.int and http://www.wmo.int/apfm/)Fiecare valoare țintă a fost calculată sau obținută în baza abordărilor aferente justificării prezentate în Capitolul 5.4. Toate cele 29 de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență incluse în Pachetul de Măsuri au fost considerate ca având prioritate foarte ridicată sau ridicată, și anume toate trebuie implementate până la finalul anului 2027.Principalele instituții definite cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestuiaPrincipalele instituții cu rol decizional în aprobarea (implementarea) Pachetului de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență, precum și pentru finanțarea acestora sunt:● M.M.A.P., A.N.A.R. și I.N.H.G.A., precum și A.N.M. pentru avertizarea împotriva inundațiilor, managementul riscului la inundații și riscurile asociate (poluări accidentale și alunecări de teren),● M.A.I., I.G.S.U. pentru intervenții operative în situații de urgență în caz de inundații și alte riscuri asociate (poluarea solului, alunecări de teren, cutremure de suprafață, situația epidemiologică etc.) și● Alte structuri suport, precum, M.D.L.P.A., M.T.I., administrația locală și județeană, M.E. și Hidroelectrica S.A., M.A.D.R. și A.N.I.F., Direcțiile Silvice și Romsilva, M.F. etc. Aceste autorități ar trebui să contribuie cu "Know-How"-ul deținut la procesul de implementare a pachetului de măsuri. + 
Planul de acțiuneÎn Tabelul 38 este prezentat un plan de acțiune detaliat cu privire la acțiunile ce trebuie întreprinse de către instituțiile responsabile și data limită de realizare a acestora, inclusiv aprobări, planificare financiară, studii de (pre-) fezabilitate, aplicații, semnarea contractelor, implementare, formare, testare, mentenanță și solicitarea de rambursări pentru fondurile acordate în cadrul PODD. + 
Tabelul 38. Planul de acțiune pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Acțiunea Termenul de realizare Instituțiile vizate Planul financiar pentru Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență (Planificarea bugetului instituțional pentru anul 2024, cu privire la Pachetul de Măsuri 2023-2024) Finalul trimestrului 3 al anului 2023 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Realizarea unui acord de parteneriat pentru implementarea Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 Finalul anului 2023 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Realizarea aplicației pentru proiectele incluzând Pachetul de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență 2023-2024 ce urmează să fie finanțate Finalul anului 2023 A.N.A.R. și I.G.S.U., M.M.A.P. și M.A.I. Strategia Instituțională de Achiziții (M.M.A.P./A.N.A.R./I.N.H.G.A., M.A.I./I.G.S.U.) Finalul anului 2023 – Aprobarea instituțională si ministerială M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Semnarea contractelor pentru Proiectul PP Primul trimestru al anului 2024 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Implementarea calendarului de achiziții și planificarea principalelor activități de proiect (activități juridice și instituționale, campanii de sporire a gradului de conștientizare etc.) Trimestrele I-IV ale anului 2024 si permanent până la finalul anului 2027 M.M.A.P./A.N.A.R.-M.F. și M.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Sesiuni de formare privind modul de utilizare a echipamentelor Trimestrele III-IV ale anului 2024 activitate continuă/ permanentă M.M.A.P./A.N.A.R. șiM.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Recepția oficială a echipamentelor în teren Trimestrul IV al anului 2024 și activitate permanentă A.N.A.R., I.G.S.U., S.T.S. Sisteme de prognozare și concept DSS - primirea oficială a aplicațiilor Permanent, în baza fazelor deimplementareTrimestrul IV al anului 2026,Trimestrul IV al anului 2027 A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M. Sistem nou pentru monitorizare și management al datelor (testare si mentenanță) Trimestrul 3 al anului 2026 M.M.A.P./A.N.A.R. șiM.A.I./I.G.S.U.-M.F.STS Testarea performanțelor noului Sistem de Prognozare, inclusiv Sistemul de Predicție a Ansamblului Meteorologic si Hidrologic Trimestrul IV al anului 2026 A.N.A.R./ A.B.A.-urile, I.N.H.G.A., A.N.M.I.G.S.U./M.M.A.P./M.A.I. Recepția oficială finală a investițiilor Pachetului de Măsuri de Pregătire si de Răspuns în cazul situațiilor de urgență Permanent, ultimul pentru Trimestrul IV al anului 2026 Toți partenerii, M.F., reprezentanții programului de finanțare Cererea de rambursare a fondurilor din PODD pentru principalele măsuri investiționale Trimestrul IV al anului 2026 Părțile responsabile cu implementarea

 …  … 7.Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la InundațiiConform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (a se vedea V. Anexa - partea A.II.1), Comisia Europeană solicită statelor membre să descrie modul în care progresul implementării măsurilor propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) este monitorizat. Prin urmare, măsurile propuse în P.M.R.I. Ciclul II trebuie monitorizate cu periodicitate anuală. În cadrul acestui capitol se descrie modul în care progresul implementării măsurilor identificate va fi monitorizat.Pentru toate măsurile de management al riscului la inundații propuse, conform Catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I., indiferent de nivelul de aplicabilitate al măsurii (național/A.B.A./A.P.S.F.R.), s-au identificat indicatorii urmăriți în evaluarea progresului de implementare a măsurilor (Tabelul 39).Monitorizarea progresului de punere în aplicare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații din Ciclul II al Directivei Inundații 2007/60/CE se va realiza în strânsă colaborare cu reprezentanții A.B.A., A.N.A.R. și M.M.A.P., prin intermediul unor machete .xls ce vor conține în principal, planurile de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații, informații referitoare la indicatorii fizici realizați și informații privind stadiul de realizare a măsurii, aferente fiecărei Administrații Bazinale de Apă și fluviului Dunărea.Monitorizarea măsurilor naționale și coordonarea generală a acestora vor fi elaborate în cadrul ministerelor cu competente specifice în managementul riscurilor la inundații, cu raportare anuală în cadrul Consiliului Ministerial al Apelor. Măsurile aplicabile la nivel de A.B.A./A.P.S.F.R vor fi monitorizate în cadrul A.N.A.R./A.B.A, cu raportare anuală către M.M.A.P. și în cadrul Comitetelor de Bazin. + 
Tabelul 39. Indicatori asociați măsurilor conform catalogului de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Tip de măsură Cod tip măsură C.E. Cod tip măsură RO Măsuri Potențiale Autoritate responsabilă Nivel de aplicare Indicatori urmăriți în evaluarea progresului Autoritate(i) responsabilă(e) pentru urmărirea implementării măsurilor Evitarea - prin politicile /reglementările de planificare teritorialăCoordonarea strategiilor de planificare teritorială (planurilor de amenajare a teritoriului la nivel național, județean și zonal și a planurilor de urbanism – P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) cu normele/orientările de utilizare a terenurilor în zonele inundabile M21 M21-RO1 Introducerea hărților de hazard și de risc la inundații în Planurile de Urbanism și de Dezvoltare Locală și actualizarea Regulamentelor Generale și Locale de Urbanism aferente Planurilor Urbanistice Generale pentru unitățile administrativ teritoriale, prin cuprinderea de prevederi pe termen mediu și lung cu privire la zonele de risc la inundații identificate prin hărțile de risc la inundații și adoptarea măsurilor cuprinse în P.M.R.I. M.M.A.P., M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C. Național Număr U.A.T. cu planuri de urbanism reactualizate M.M.A.P. M21 M21-RO2 Planificare teritorială și planificare urbană, limitări ale utilizării terenurilor în zonele cu adâncimi și viteze mari, criterii pentru identificarea zonelor cu potențial de dezvoltare M.M.A.P., M.D.L.P.A, A.N.A.R., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale, C.J., I.S.C. Național Număr planuri de amenajarea teritoriului elaborate/ actualizate M.D.R.A.P., I.S.C. Evitarea - prin reglementările de construcție în zona inundabilă M21 M21-RO3 Criterii și reglementări de construire în zona inundabilă (de ex. reactualizarea nivelurilor de proiectare a construcțiilor din zona inundabilă) M.M.A.P., M.D.L.P.A., M.T.I Național Număr de acte legislative M.T.I. Îndepărtare sau relocare, Măsuri pentru îndepărtarea receptorilor din zonele inundabile sau relocarea receptorilor în zone cu o probabilitate mai mică de inundații și / sau cu un risc mai mic M22 M22-R04 Analiza posibilităților tehnice și economice de relocare a construcțiilor aflate în zone inundabile cu adâncimi ale apei mai mari de 1 – 1,5 m în zone cu adâncimi mai reduse ale apei (corespunzătoare evenimentului cu probabilitatea de 1%), cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțare M.D.L.P.A., M.M.A.P., M.T.I., M.A.I. (I.G.S.U.), A.N.A.R., Autorități locale, C.J., I.S.C. Național/Bazin Număr studii de relocare Număr clădiri relocate M.M.A.P. Diminuare, Măsuri de adaptare a receptorilor pentru reducerea consecințelor adverse provocate de inundații asupra clădirilor, rețelelor publice de utilități, etc. M23 M23-RO5 Creșterea rezilienței construcțiilor și a lucrărilor de infrastructură aflate în zone inundabile, cu identificarea soluțiilor juridice și a surselor de finanțareExemple de măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile Măsuri de prevenție în interiorul proprietății -Evitarea inundării (avoidance technology) - Supraînălțarea construcției;-Inundare controlată/acceptată (wet floodproofing) -materialele de construcții trebuie să fie rezistente la apă și toate utilitățile trebuie să se afle deasupra cotei de proiectare la inundații (măsura nu se aplică în cazul viiturilor caracterizate de adâncimi mari și viteze mari ale apei)-Impermeabilizarea construcției (dryfioodproofing) – blocarea intrării apei în subsol și etanșarea clădirii (cu folii impermeabile sau alte materiale prin care să se evite intrarea apei în locuință) și este aplicabilă în zonele caracterizate de adâncime mică și viteză redusă a apei, în caz de inundare I.S.C., Autorități locale, CJ. Național/Localitate Număr construcții din zona inundabilă la care s-a aplicat măsura de adaptare I.S.C., Autorități locale, CJ. Măsuri de prevenție în exteriorul proprietății -Bariere de protecție (Berms/Local Levees and Floodwalls) – structuri inelare de înălțime redusă ce pot fi plasate în jurul unei singure construcții sau a unui grup redus de construcții (trebuie să includă și sisteme de drenaj și evacuare a apei din incinta protejată )-Bariere de protecție temporare - construirea de parapeți mobili;-Bariere de protecție permanente -construirea de parapeți ficși, diguri locale/ziduri de protecție împotriva inundațiilor M23 M23-RO6 Publicarea unor manuale/elaborare reglementări privind măsuri de adaptare a construcțiilor existente în zonele inundabile/Ghiduri de îmbunătățire a rezilienței populației la inundații M.D.L.P.A., I.S.C., Autorități locale, CJ. Național/Localitate Număr materiale publicate M.D.L.P.A., I.S.C. Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații – îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional precum și a cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații M24 M24-RO7 Elaborarea de studii pentru îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la managementul riscului la inundații: Analize statistice îmbunătățite, impactul schimbărilor climatice, dezvoltarea seturilor de date hidrologice suport pentru modelarea hidrologică și hidraulică, modelarea hidraulică a inundațiilor, evaluarea vulnerabilității la inundații, cartografierea riscului la inundații, etc; Studii și analize ale viabilității măsurilor structurale din perspectiva impactului asupra mediului, activităților economice și sociale; finalizarea unei analize de conformitate cu D.C.A. M.M.A.P., M.D.L.P.A., MAI. (I.G.S.U.), A.N.A.R., M.A.D.R., M.T.I., Operatori regionali din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, C.J. Național Număr studii M.M.A.P. M24 M24-RO8 Îmbunătățire politici/strategii/cadru legislativ în managementul inundațiilor M.M.A.P., MAL, M.I.P.E., M.D.L.P.A., M.T.I., M.F. Național Număr acte legislative elaborate/aprobate M.M.A.P. Alte măsuri de îmbunătățire a prevenției riscului la Inundații - Program de întreținere și conservare a cursurilor de apă M24 M24-RO9 Întreținerea albiilor cursurilor de apă M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Național/Bazin Lungime cursuri de apă (km) M.M.A.P. Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea zonelor superioare ale bazinelor hidrografice torențiale M31 M31-RO10 Menținerea sau creșterea proporției de suprafață împădurită în bazinele superioare ale cursurilor de apă (nu numai A.P.S.F.R.); M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Bazin/A.P.S.F.R. Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha) Proporția suprafețelor cu pădure raportat la suprafațăbh (%) M.M.A.P., Gărzile forestiere Managementul natural al inundațiilor prin împădurirea la scară largă a bazinelor hidrografice M31 M31-RO11 Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate-protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic (subgrupa funcțională 1.1 și categoria funcțională 1.3.d) și destinate protecției terenurilorși solurilor (categoriile funcționale 1.2.a, 1.2.d, 1.2.e, 1.2.h, 1.2.1) M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Național /Bazin /A.P.S.F.R. Suprafața pădurilor menținută/crescută (ha) M.M.A.P., Gărzile forestiere Managementul natural al inundațiilor prin Managementul pădurilor M31 M31-RO12 Managementul pădurilor în lunca inundabilă și în zona ripariană, inclusiv perdele protecție diguri M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Bazin/A.P.S.F.R. Lungime diguri protejate (km) M.M.A.P., Gărzile forestiere Managementul natural al inundațiilor - Managementul scurgerii de suprafață prin crearea unor bariere ale scurgerii de suprafață (care urmăresc să deconecteze căile de scurgere și să stocheze temporar apa) M31 M31-RO13 Reducerea scurgerii pe versant prin perdele forestiere antierozionale (sisteme agrosilvice) M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva Autorități locale, CJ Bazin/A.P.S.F.R. Suprafața de perdea forestieră(ha) M.A.D.R., A.N.I.F. M31 M31-RO14 Reducerea locală a scurgerii pe versant prin lucrări terasiere sau utilizarea unor „bariere" ale scurgerii de suprafață (dâmburi/valuri de pământ/construcții din lemn de mici dimensiuni sau din piatră, garduri vi/gărdulețe) M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Bazin/A.P.S.F.R. Suprafața amenajată cu lucrări(ha) M.M.A.P., Gărzile forestiere Managementul natural al inundațiilor- Managementul scurgerii prin îmbunătățirea structurală a solului M31 M31-RO15 Ameliorarea terenurilor afectate de eroziune de suprafață și/sau în adâncime prin împădurire - necesită lucrări de terasare, bariere erozionale, etc). M.A.D.R., M.D.L.P.A., M.M.A.P., A.N.I.F., Autorități locale, CJ. Național / Bazin/ A.P.S.F.R. Suprafața de teren ameliorat(ha) M.A.D.R., A.N.I.F. M31 M31-RO16 Promovarea bunelor practici în agricultura pe versanți (de ex. practici de cultivare pentru conservarea solului) M.A.D.R. Național / Bazin/ A.P.S.F.R. Suprafața aferentă practicilor de cultivare pentru conservarea solului (ha) M.A.D.R. Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin lucrări de restaurare M31 M31-RO17 Remeandrarea cursului de apă, Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (inclusiv reîmpădurirea malurilor cursului de apă pentru reducerea fenomenului erozional) M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. A.P.S.F.R. Lungimea cursului de apă remeandrat (km) M.M.A.P. Managementul natural al inundațiilor- Managementul albiei râului și a luncii inundabile prin creșterea retenției naturale a apei M31 M31-RO18 Lucrări de barare (construcții din lemn, praguri din bușteni, structuri din materiale vegetale) M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Bazin/A.P.S.F.R. Număr construcții/grupuri de construcții cu protecție individuală M.M.A.P. M31 M31-RO19 Zone de retenție naturală a apei (realizate prin amplasarea pragurilor din materiale locale permeabile sau prin deversarea unui mal cu o cotă mai joasă, cu scopul acumulării temporare a apei în lunca inundabilă) M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. Bazin/A.P.S.F.R. Suprafața de retenție (ha) M.M.A.P. Managementul natural al inundațiilor- Managementul zonei costiere M31 M31-RO20 Înnisiparea artificială a plajelor M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Suprafața înnisipată (ha) M.M.A.P. Măsuri structurale pentru regularizarea debitelor, prin construirea/modificarea/eliminarea infrastructurii de retenție/acumulare a apei cu funcție exclusivă de protecție la inundații M32 M32-RO21 Realizarea de noi acumulări permanente sau nepermanente (frontale) M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) M.M.A.P. M32 M32-RO22 Realizarea de noi acumulări laterale (poldere) M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Număr lucrări Volume pentru atenuare asigurate (mc) M.M.A.P. M32 M32-RO23 Supraînălțarea barajelor în vederea creșterii capacității de reten ție/atenua re M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători A.P.S.F.R. Număr barajeVolume suplimentare pentru atenuare asigurate (mc) M.M.A.P. M32 M32-RO24 Creșterea capacitații descărcătorilor de ape mari în vederea creșterii capacității de evacuare M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Bazin/A.P.S.F.R. Număr baraje la care s-au executat lucrări Q suplimentar evacuat (mc/s) M.M.A.P. M32 M32-RO25 Mărirea capacității de tranzitare a albiei prin redimensionarea podurilor M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, CJ. Național/A.P.S.F.R. Număr poduri redimensionate/adaptate M.T.I. M32 M32-RO26 Actualizarea/modificarea/optimizarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare în vederea creșterii capacității de atenuare; exploatarea coordonată a acumulărilor în cascadă M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Național/ Bazin/ A.P.S.F.R. Număr regulamente de exploatare, inclusiv regulamente coordonate pe subbazine (grafice dispecer) actualizate M.M.A.P. M32 M32-RO27 Realizarea de derivații de ape mari M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., Autorități locale, C.J. A.P.S.F.R. Lungime derivații pentru ape mari (km)Debit tranzitat de derivații pentru ape mari (mc/s) M.M.A.P. M32 M32-RO28 Analiza eliminării unor structuri de retenție (demolare baraje) - a se studia de la caz la caz M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Număr structuri de retenție eliminate M.M.A.P. Măsuri structurale care implică intervenții fizice în albia râului – Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor longitudinale în albia minoră a râului M33 M33-RO29 Lucrări de regularizare locală a albiei (inclusiv măsuri de stabilizare a albiei) M.M.A.P., A.N.A.R., Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Lungime cursuri de apă cu lucrări de regularizare /stabilizare a albiei (km) M.M.A.P. Lucrări de corectare a torenților M33 M33-RO30 Inventarierea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale și evaluarea stării/funcționalității acestora M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale Bazin/A.P.S.F.R. Număr de lucrări funcționale/nefuncționale M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F. M33 M33-RO31 Reabilitarea sistemelor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. - Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale Bazin/A.P.S.F.R. Număr baraje de sedimente reabilitate M.M.A.P., M.A.D.R., A.N.I.F. M33 M33-RO32 Consolidarea albiilor torențiale cu lucrări hidrotehnice de mici dimensiuni (până în 5 m elevație) M.M.A.P., M.A.D.R., R.N.P. – Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, A.N.I.F., Autorităti locale Național /Bazin /A.P.S.F.R. Număr lucrări hidrotehnice realizate M.M.A.P. Măsuri structural longitudinale care implică intervenții fizice în lunca inundabilă – Construirea, modificarea sau îndepărtarea lucrărilor de îndiguire. M33 M33-RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților) sau Construirea unei a doua linii de apărare M.M.A.P., A.N.A.R., A.N.I.F., Autorități locale, C.J. A.P.S.F.R. Lungime diguri construite (km) M.M.A.P. M33 M33-RO34 Supraînălțarea lucrărilor de îndiguire existente M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A.,alți deținători A.P.S.F.R. Lungime diguri supraînălțate(km) M.M.A.P. M33 M33-RO35 Reabilitare diguri în vederea exploatării în condiții de siguranță M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători A.P.S.F.R. Lungime diguri reabilitate (km) M.M.A.P. M33 M33-RO36 Analiza posibilității de relocare a unor diguri sau îndepărtarea parțială/totală a acestora (a se studia de la caz la caz) M.M.A.P., A.N.A.R., M.T.I., M.A.D.R., M.D.L.P.A., alți detinători A.P.S.F.R. Suprafața de retenție suplimentară posibil a fi obținută prin relocare (ha) M.M.A.P. Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi îmbunătățirea capacității sistemelor de drenaj artificiale M34 M34-RO37 Îmbunătățirea/Reabilitarea sistemelor de canalizare, sistemelor de desecare și drenaj, stații pompare (inclusiv îmbunătățirea drenajului infrastructurilor liniare: drumuri, căi ferate, după caz) M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.T.I. Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Număr de proiecte M.M.A.P., M.A.D.R., Autorități locale Măsuri care implică intervenții fizice pentru reducerea impactului inundațiilor pluviale (tipice mediului urban, dar nu numai), cum ar fi Sistemele Durabile de Drenaj (SuDS) M34 M34-RO38 Elaborarea și/sau adaptarea reglementărilor existente (SuDS) M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ. Național Număr de proiecte M.M.A.P., M.A.D.R. M34 M34-RO39 Publicarea unor manuale de bune practici tehnice în implementarea și întreținerea sistemelor sustenabile de canalizare/drenaj(SuDS) M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.D.R., A.N.I.F., M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ. Național Număr de manuale M.M.A.P., M.A.D.R. M34 M34- RO40 Implementarea sistemelor sustenabile de drenaj (SuDS) M.D.L.P.A, Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. (localitate) Număr de SuDS M.M.A.P., M.A.D.R. Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații - Programe de întreținere/mentenanță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor M35 M35-RO41 Realizarea lucrărilor de mentenanță pentru exploatarea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice existente și a echipamentelor aferente (lucrări de întreținere și reparații curente, etc.) M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Național / A.P.S.F.R. Număr construcții hidrotehnice M.M.A.P. M35 M35-RO42 Refacerea/Menținerea volumelor de atenuare a lucrărilor de acumulare existente (permanente /nepermanente) - prin decolmatare M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., Autorități locale, CJ. A.P.S.F.R. Număr de acumulări la care s-au executat lucrări de decolmatare Volum rezultat prin decolmatare M.M.A.P. Alte măsuri de îmbunătățire a protecției la inundații – Punerea în siguranță a barajelor M35 M35-RO43 Punerea în siguranță a barajelor, prizelor de apă (de ex. măsuri de limitare a infiltrațiilor) M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți detinători A.P.S.F.R. Număr de construcții hidrotehnice M.M.A.P. Măsuri privind îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, prognoză și avertizare a inundațiilor M41 M41-RO44 Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a modelelor de prognoză și a sistemelor de avertizare/alarmare (meteo și hidro) M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., S.T.S., Autorități locale Național/Bazin (cu localizare) Număr avertizări emise/număr evenimente hidrologice înregistrateNumăr unități administrativ teritorialeavertizate/alarmate/număr de U.A.T.-uri afectate M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.) M41 M41-RO45 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.)-Puncte suplimentare de monitorizare a nivelurilor șiprecipitațiilor – stații automate la poduri sautraversări de conducte-Cameră video pentru monitorizarea situațieicurgerii în secțiuni și a ghețurilor-Generații noi de senzori pentru detecție și alarmareîn timp real la depășiri valori prag deprecipitații și de intensitate scurgere torențială-Modernizarea rețelei naționale de radaremeteorologice-Instalarea de rețele pluviometrice urbane și a unor sisteme de urmărire a străzilor/căilor de comunicații cu risc ridicat la inundații (inclusiv montarea de mire martor) și a debitelor tranzitate prin rețeaua de canalizare-Echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale Național/Bazin Număr de stații automate noi Număr de camere video Număr de sisteme de senzori pentru detecție și alarmare Număr de radare meteorologice modernizate Număr de rețele pluviometrice urbane noiNumăr de echipamente pentru supravegherea digurilor și monitorizarea barajelor noi M.M.A.P. M41 M41-RO46 Formarea și perfecționarea resursei umane (prognoză, diseminare) M.M.A.P., A.N.M., A.N.A.R.- A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), I.N.H.G.A., Autorități locale Național/Bazin Număr ore alocate/an Număr participanți/an Număr de activități/an M.M.A.P. M42 M42-RO47 Actualizarea/Aplicarea planurilor de apărare la inundații în corelare cu alte planuri de management al situațiilor de urgență asociate (I.G.S.U.) M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.) M.D.L.P.A., C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Național/Bazin Număr de planuri locale/județene de apărare împotriva inundațiilor actualizate Număr de situații/an M.M.A.P., M.A.I. Pregătirea acțiunilor de răspuns în situații de urgență M42 M42-RO48 Actualizarea Planurilor de evacuare în situații de urgență: analiza modului de evacuare a populației din zonele afectate și căile de acces spre zone sigure, semnalizarea/identificarea rutelor alternative de acces, etc M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Național/ A.P.S.F.R. (localitate) Număr de planuri de protecție actualizate M.M.A.P. M42 M42-RO49 Exerciții de simulare anuale cu participarea tuturor instituțiilor județene cu atribuții în managementul riscului la inundații, îmbunătățirea modului de acțiune și conlucrare a autorităților implicate în managementul situațiilor de urgență M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Național/Bazin Număr de exerciții de simulare M.A.I. Măsuri de îmbunătățire a gradului de conștientizare a publicului în ceea ce privește gradul de pregătire împotriva inundațiilor, de creștere a percepției privind riscurile de inundații și a strategiilor de autoprotecție în rândul populației, al agenților sociali și economici M43 M43-RO50 Activități de informare a publicului privind conștientizarea riscului la inundații adaptate specific nevoilor comunităților respective (inclusiv sănătate și igienă la nivel local), cu privire la măsurile preventive și operative ce trebuie luate într-o situație de urgență; realizare, publicare și diseminare broșuri, pliante flyere, precum și campanii și comunicare în media M.M.A.P., MAL (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr de acțiuni de informare/an Număr de materiale realizate/publicate M.M.A.P., M.A.I. M43 M43-RO51 Exerciții de evacuare M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale Național/Bazin Număr de exerciții de evacuare M.M.A.P., M.A.I. M43 M43-RO52 Activități educaționale privind riscul de inundații M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), M.Edu. Național/Bazin Număr ore alocate/an Număr participanți/an Număr de activități /an M.M.A.P., M.A.I., M.Edu. M43 M43-RO53 Încurajarea participării publicului pe subiecte legate de riscul de inundații M.M.A.P., M.A.I. (I.G.S.U.), M.D.L.P.A., A.N.A.R., M.A.D.R., M.S. Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr acțiuni de implicare a participării publicului M.M.A.P. Alte măsuri de instruire sau îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative- pregătirea resurselor umane, materiale în situații de urgență și stimularea voluntariatului M44 M44-RO54 Asigurarea pregătirii resurselor umane și materiale necesare gestionării în bune condiții a situațiilor de urgență generate de inundații, inclusiv a grupurilor de voluntari care să participe la acțiunile de salvare - evacuare a populației; dotarea cu materiale și mijloace de intervenție la nivel județean/local pentru I.S.U., A.N.A.R., (C.I.R. - F.I.R.), Autorități județene și locale, precum și pentru toți deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Asigurarea resurselor materiale pentru protejarea și supraînălțarea digurilor, pentru controlul calității apei potabile, consultanță privind dezinfecția fântânilor și furnizarea apei din surse alternative M.M.A.P., A.N.A.R., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale Național/Bazin/A.P.S.F.R. Proporție /Număr personal de intervenție instruit Grad dotare cu mijloace și echipamente (față de anul 2022) M.M.A.P., M.A.I. Alte măsuri de îmbunătățire a pregătirii în vederea gestionării evenimentelor de inundații, în vederea reducerii consecințelor negative - sistem asigurări M44 M44-RO55 Îmbunătățirea gradului de asigurare a locuințelor prin intermediul polițelor PAID și asigurărilor suplimentare, asigurarea bunurilor publice, economice etc M.M.A.P., M.F., Companii de asigurări Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr de polițe de asigurare Grad de asigurare al locuințelor/bunurilor publice/ economice (față de anul 2022) M.M.A.P., M.F. Măsuri de protecție civilă pentru evacuarea și relocarea persoanelor afectate M51 M51-RO56 Evacuarea populației din zonele afectate, asistență medicală de urgență M.M.A.P., A.N.A.R., MAL ( I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., M.S., C.J., Autorități ale administrației publice locale Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr acțiuni de evacuare Număr populație evacuată Număr de servicii de asistență medicală de urgență M.M.A.P., M.A.I. M51 M51-RO57 Relocarea temporară a populației afectate, asistență psihologică, precum și sprijin financiar și juridic M.MAP, A.N.A.R., MAL ( I.G.S.U.), M.F., C.J.S.U., C.L.S.U., C.J., Autorități ale administrației publice locale Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr de populație relocată M.M.A.P., M.A.I. Lucrări de urgență pentru repararea infrastructurii afectate, inclusiv a infrastructurii sanitare de bază și de mediu M52 M52-RO58 Intervenții și reparații ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri, derivații de ape mari), pentru asigurarea funcționalității minimale a acestora, instalarea de containere cu diferite funcțiuni (locuințe, pentru școli, pentru administrație, spitale mobile etc.) M.MAP., A.N.A.R., M.T.I., M.E., M.F. ,C.J.S.U., C.L.S.U. Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr de intervenții la lucrările de apărare M.MAP. M52 M52-RO59 Refacerea/Reabilitarea infrastructurii de mediu (stații de tratare și epurare a apelor, rețele de alimentare cu apă și canalizare), a infrastructurii de apărare afectate de inundații, a infrastructurii de bază (drumuri, căi ferate, rețele de alimentare cu energie electrică și gaze naturale etc), precum și a proprietăților afectate de inundații M.M.A.P., M.A.D.R., M.T.I., M.D.L.P.A., M.Ap.N., M.S. Național/Bazin/A.P.S.F.R. Număr de infrastructuri refăcute/reabilitate/număr de km infrastructuri refăcute reabilitateTotal costuri alocate pentru re fa ce rea/reabi1itarea infrastructurii Toate instituțiile care au în administrare infrastructuri M52 M52-RO60 Sprijin din partea statului pentru repornirea activității economice în caz de eveniment de inundație deosebit (sistem de creditare cu dobânzi mici) M.M.A.P., M.F. Național/Bazin Număr de credite acordate Valori creditate M.M.A.P., M.F. Evaluarea și analiza lecțiilor învățate din gestionarea evenimentelor de inundații M53 M53-RO61 Inventarierea pagubelor și completarea bazei de date asociate M.M.A.P., M.A.I., M.A.D.R., M.T.I. Național/Bazin Număr de rapoarte de sinteză post eveniment/număr de evenimente/număr de baze de date M.MAP. M53 M53-RO62 Cartografierea urmei inundației/ viiturii M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A. Bazin Număr de evenimente cartografiate M.MAP. M53 M53-RO63 Analiza comportării și a modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice M.M.A.P., A.N.A.R., M.E., Hidroelectrica S.A., alți deținători Bazin Număr de expertize tehnice privind evaluarea stării de siguranță/număr regulamente de exploatare M.MAP. M53 M53-RO64 Organizarea de conferințe tehnice / dezbateri având ca subiect lecțiile învățate M.M.A.P., A.N.A.R., I.N.H.G.A., M.A.I. (I.G.S.U.), C.J.S.U., C.L.S.U., A.N.M. Național/Bazin Număr de conferințe Număr ore alocate/an Număr participanți/an M.MAP.  ... 8.Implicarea părților interesate și consultările publice8.1.Strategia de implicare a părților interesate (SHE)Pentru a asigura o abordare structurată a activităților de comunicare, de implicare a părților interesate și respectiv de consultare publică cu privire la H.H.R.I. și P.M.R.I. din Ciclul II de implementare a Directivei Inundații (DI) și pentru abordarea recomandărilor CE cu privire la P.M.R.I. din Ciclul I de implementare, autoritățile competente au utilizat o Strategie ("Strategia SHE"). Strategia SHE a fost elaborată la începutul Ciclului II și a fost implementată începând cu finalul anului 2020. Strategia stabilește obiective principale ambițioase pentru comunicare și SHE, descrie tipurile de activități, instrumentele offline și online utilizate pentru informare, implicare și consultare, identificare și analiză a părților interesate, specifică respectivele cadre legale europene și naționale pentru consultare și implicare, propune structurile organizatorice pentru implicare în baza categoriilor de părți interesate, este aliniată cu strategia de comunicare instituțională de la nivelul M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. și detaliază resursele necesare, nevoile de dezvoltare a capacităților, și se încheie cu o structură de monitorizare și de management al riscurilor.În plus, strategia a vizat o acoperire teritorială echilibrată a părților interesate de la nivel local și regional, cu o reprezentare cuprinzătoare și diversă și o participare activă a grupurilor influente și a comunităților vulnerabile. Oricât de vastă ar fi aceasta, strategia a menținut un anumit grad de flexibilitate pentru a permite beneficiarilor să se adapteze pe măsură ce s-a dezvoltat PMRI ciclul II și să aleagă abordarea adecvată pentru fiecare fază în parte.Cele două obiective principale ale strategiei SHE pentru P.M.R.I. Ciclul II au fost următoarele:● Optimizarea procesului general de comunicare și a capacității M.M.A.P. și respectiv a A.N.A.R. cu privire la elaborarea P.M.R.I. din cadrul celui de-al II-lea ciclu de implementare a Directivei Inundații.● Optimizarea procesului de implicare a părților interesate derulat de către autorități, sub coordonarea M.M.A.P. și A.N.A.R.Figura 29 prezintă corelările realizate în timp între activitățile de implicare a părților interesate, de consultare a acestora și respectiv de comunicare în cadrul procesului de elaborare a P.M.R.I..
Figura 29. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate8.1.1.Informare și comunicarePunctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II de implementare include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la Ciclul II de implementare a Directivei Inundații, 2007/60/CE, ci și cu privire la toate activitățile de management al riscului la inundații din România, acesta funcționând ca o bază de resurse aferente Managementului Riscului la Inundații.Pentru a completa site-ul web și eforturile de comunicare generale, a fost concepută o marcă (brand) pentru managementul riscului la inundații din România - INUNDAȚII.RO.(F/gura 30) Procesul de branding a avut drept rezultat câștigarea unui premiu*25 pentru pachetul de identitate vizuală, ce include logo-urile, fonturile dedicate și paleta cromatică, precum și diferite alte elemente de identitate digitală.*25 Marca INUNDAȚII.RO a fost premiată cu Bronze la categoria Best visual identity from the public sector (Cea mai bună identitate vizuală din sectorul public) în cadrul Transform Awards Europe 2022: https://www.transformmagazine.net/awards/europe/past-winners/2022-transform-awards/
Figura 30. Marca INUNDAȚII.RO și premiul Transform AwardsSite-ul web se adresează publicului larg, prezentând într-un limbaj accesibil și simplu informații despre:● Inundații și managementul riscului la inundații în general● Impactul schimbărilor climatice asupra riscului la inundații● Importanța soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi pentru managementul riscului la inundații● Activități și proiecte derulate de către autoritățile naționale din România● Implementarea Directivei UE privind Inundațiile.În plus, noul site web include un portal GIS pentru vizualizarea noilor Hărți de Hazard și de Risc la Inundații (GIS Maps Portal), un link către avertizările meteorologice și hidrologice ale A.N.M. și respectiv I.N.H.G.A., pune la dispoziție resurse, ghiduri și documente destinate publicului larg, inclusiv copiilor, și asigură înțelegerea tehnică a acestora de către părțile interesate, facilitând astfel implicarea acestoraSite-ul web a fost lansat la începutul anului 2022 și este administrat de către A.N.A.R.. Pentru a completa activitățile de comunicare deja existente ale M.M.A.P. și A.N.A.R., au fost create și utilizate instrumente dedicate, mai exact o pagină de Facebook – Inundații.ro (Figura 31) și respectiv un canal de YouTube – inundatiiro, pentru a susține și mai bine întregul proces de comunicare de la nivelul M.M.A.P.
Figura 31. Site-ul web INUNDAȚII.RO și pagina de FacebookBanca Mondială a oferit de asemenea asistență M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R. în vederea sporirii gradului de conștientizare despre proiectul RO FLOODS, a canalelor de comunicare online nou create și în special a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. Acestea din urma pot fi utilizate în România de către instituțiile publice, specialiști din domeniu și cetățeni pentru a se informa și pentru a putea adopta măsuri adecvate. În acest sens, au fost derulate campanii publicitare prin intermediul site-ului web https://inundații.ro/ și a canalelor de social media. Această activitate a fost efectuată pe o durată de aproximativ 2 luni (noiembrie 2022 - ianuarie 2023) și a avut următoarele rezultate:● 1,9 mil. de impresii (afișarea campaniilor pe Google), cu 20.000 de clicuri din care:() 17.100 de noi utilizatori pe site-ul web cu 29.300 de vizualizări de pagină() 14.800 de vizualizări pentru portalul dedicat hărților și respectiv 10.400 de vizualizări pentru pagina de pornire() 278.500 de impresii pentru clipul video destinat H.H.R.I., cu 23.000 de clicuri() 1,1 mil. de impresii (afișarea campaniei pe Facebook), cu 56.000 de clicuriNumărul total de utilizatori care au accesat site-ul web https://inundații.ro/ în luna februarie 2023 este de:● 22.600 de utilizatori cu 52.300 de vizualizări pe site-ul web, cu primele 3 pagini accesate ce includ portalul destinat hărților, pagina de pornire și bazinele hidrografice.În afara canalelor de comunicare nou create și a pachetului de branding, M.M.A.P., A.N.A.R. și A.B.A.-urile, la nivel regional, au continuat să sporească frecvența utilizării unor mijloace mai convenționale, și anume email-uri, comunicate de presă și presa scrisă, conferințe și ședințe de lucru cu părțile interesate cu scopul de a comunica informații legate de etapele principale ale proiectului și de a implica părțile interesate relevante în diferite etape ale procesului de elaborare a P.M.R.I.. În cele ce urmează sunt prezentate mai multe materiale de comunicare esențiale, care au fost elaborate:– Broșura pentru părțile interesate care descrie Planurile de Management al Riscului la Inundații. ... – Broșura pentru părțile interesate care descrie Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații și rolul acestora în procesul de revizuire și validare a noilor hărți. ... – Broșurile pentru părțile interesate care descriu procesul de elaborare a Programului de Măsuri, în mod etapizat: Analiza (Screening), faza privind strategia aferentă A.P.S.F.R.-urilor, faza privind strategia aferentă UoM și rolul preconizat al părților interesate implicate. ... – Broșura pentru părțile interesate și mass media privind publicarea și raportarea către CE a Hărților de Hazard și de Risc la Inundații actualizate. ... – Animația video ce prezintă Proiectul RAS/RO-FLOODS (Figura 32). ... – 3 teasere video scurte pentru Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații (H.H.R.I.), în care se explică rolul și importanța hărților pentru diferite categorii de părți interesate de la nivel instituțional și pentru publicul larg. ... – Social media și alte materiale de comunicare care să fie distribuite în format electronic. ... 
Figura 32. Animația video pentru Proiectul RO-FLOODS și teaser-ul pentru HHRILista activităților de comunicare specifice de la nivel național/de la nivelul A.B.A.-urilor poate fi consultată în Anexa 19. ... 8.1.2.Consultarea și implicarea părților interesate la nivel naționalPentru asigurarea coordonării interinstituționale și a implicării părților interesate din sectoarele relevante în procesul de elaborare a P.M.R.I., au fost stabilite oficial două tipuri de mecanisme pentru consultarea părților interesate, și anume Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și respectiv Grupurile Tehnice de Lucru (GTL). TAG a avut în componența sa părțile interesate de la nivel național, acționând ca și grup strategic consultativ pe întreaga durată de derulare a proiectului ROFloods, în timp ce GTL au fost constituite în baza unor criterii tematice specifice și au fost convocate pentru realizarea unui schimb de cunoștințe între părțile interesate și pentru a contribui la elaborarea P.M.R.I. Ciclul II.TAG s-a reunit de 7 ori, acoperind principalele faze de implementare a proiectului, iar GTL s-au reunit de 5 ori, pe teme precum Soluțiile Bazate pe Natură, Infrastructura Verde și Implicarea părților interesate. În cadrul ambelor tipuri de grupuri s-a oferit ocazia de a comunica rezultatele proiectului, de a discuta cu privire la feedback-ul primit și de a prezenta stadiul de implementare a proiectului împreună cu părțile interesate din diferite sectoare, inclusiv structurile aparatului de guvernare de la nivel central (ministere, agenții naționale - silvicultură, agricultură, transporturi, energie etc.), autoritățile publice locale sau regionale, mediul academic sau ONG-urile. Alte reuniuni la nivel național s-au concentrat asupra grupurilor specifice de părți interesate, precum ONG-urile sau regiunea fluviului Dunărea.În plus, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării Planului de Management, precum și pentru validarea H.H.R.I.. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea Planului de Management, inclusiv reprezentanți ai primăriilor, agențiilor de mediu, operatorilor din domeniul apei, altor ministere și agenții guvernamentale din diferite sectoare (silvicultură, agricultură, transporturi, energie, amenajare teritorială), ONG-uri și mediul academic.Versiunile preliminare ale P.M.R.I. au fost publicate pentru consultare pe site-ul web inundații.ro și în Monitorul Oficial începând cu luna ianuarie 2022. Lista activităților de consultare specifice, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I. pot fi consultate în Anexa 20. … 8.1.3.Implicarea părților interesate la nivel regionalÎn afara implicării părților interesate care are loc la nivel național, A.B.A.-urile au derulat activități specifice la nivel teritorial, implicând atât părțile interesate de la nivel regional/ județean, precum Consiliile Județene, Autoritățile din domeniul îmbunătățirilor funciare, drumurilor și silviculturii (A.N.I.F., Asociația Administratorilor de Păduri, Romsilva), precum și pe cele de la nivel local, precum primarii și fermieri, printre altele. Principala metodă de implicare a părților interesate la acest nivel a constat în reuniuni dedicate ale părților interesate pentru fiecare stadiu al procesului de elaborare a Programului de Măsuri, în cadrul cărora a fost prezentat progresul înregistrat la nivel de elaborare al PMRI ciclul II, au fost oferite explicații privind fiecare fază, iar părțile interesate au fost încurajate în mod direct să ofere feedback în cadrul reuniunii, dar și ulterior, în scris. Dat fiind faptul că anumite documente legate de Programul de Măsuri necesitau a fi analizate de către părțile interesate, acestea au fost încărcate pe site-ul web https://inundații.ro/ și părților interesate li s-au comunicat instrucțiuni privind modul de formulare a feedback-ului, precum și termenul-limită pentru transmiterea acestuia prin corespondență directă. Lista completă a părților interesate, activitățile derulate pentru implicarea acestora, mijloacele de informare a părților interesate cu privire la activitățile de implicare a acestora, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități pot fi consultate în Anexa 21. … 8.1.4.Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundațiiImplicarea privind revizuirea și validarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații a fost realizată utilizând un instrument dedicat, un Vizualizator Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer). Părțile interesate relevante de la nivel instituțional includ în total 350 de persoane, reprezentând 21 de organizații, fiecăreia dintre acestea fiindu-le astfel atribuit un cont de utilizator privat pentru Vizualizatorul Web al Hărților GIS (GIS Maps Web Viewer) prin intermediul căruia acestea pot vizualiza hărțile în versiune preliminară și totodată au putut formula comentarii. Înainte de lansarea Vizualizatorului Web, a fost susținută o sesiune de formare destinată unui număr de aproximativ 200 de participanți. A fost oferită asistență tehnică permanentă, atât de către A.B.A.-uri, cât și de către Banca Mondială în cadrul proiectului RO-FLOODS în cadrul procesului de revizuire și validare a hărților. Ulterior finalizării, hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații au fost publicate pe un GIS Maps Portal public și respectiv au fost lansate în cadrul unei conferințe de presă în septembrie 2022.Pentru toate activitățile de implicare menționate anterior, părțile interesate invitate au fost selectate în baza unui proces minuțios de analiză și identificare realizat în etapele inițiale ale proiectului. Identificarea acestora a fost efectuată atât la nivel național, cât și regional (A.B.A.-uri) și a inclus toate categoriile de părți interesate care urmează a fi informate și/sau implicate, și anume instituțiile publice, sectorul privat, ONG-urile, mediul academic, OSC, grupurile de interese și cetățenii. Baza de date cu informații despre părțile interesate a reprezentat un document evolutiv, care a fost actualizat în permanență de către M.M.A.P. și respectiv A.N.A.R., la nivel național, și de către A.B.A.-uri, la nivel regional și local, pe parcursul elaborării P.M.R.I. Ciclul II. ...  ... 8.2.Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile romeDezastrele naturale, inclusiv inundațiile, provoacă prejudicii de obicei în mod disproporționat, comunităților sărace și mar- ginalizate, ambele fiind datorate expunerii și totodată vulnerabilității sporite la efectele negative ale acestora. În acest context, Administrația Națională "Apele Române", cu sprijinul Băncii Mondiale, a implementat Pilotul Roma pentru Implicare Comunitară și Managementul Riscurilor Sociale în cadrul Planificării și Răspunsului la Riscul la Inundații.În anul 2020, echipa Băncii Mondiale a derulat un exercițiu de cartografiere GIS*26, cu evidențierea expunerii sporite a comunităților vulnerabile și marginalizate la riscul la inundații, prin suprapunerea informațiilor disponibile aferente limitei de inundabilitate din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații, din cadrul Ciclului I de implementare a Directivei Inundații, cu populația marginalizată din mediul urban și rural din România. În același timp, M.M.A.P. și A.N.A.R. au specificat că au nevoie de sprijin pentru a interacționa cu comunitățile rome din zonele A.P.S.F.R.-urilor pentru o mai bună evaluare și integrare a nevoilor și realităților acestora în procesul de elaborare a măsurilor, cu accent pe măsurile de pregătire, prevenire și răspuns.*26 Vulnerabilitațile Sociale la inundații la nivelul comunităților rome din România - Raport de Sinteza, Banca Mondiala, iunie 2020Comunitățile rome situate în zonele cu probabilitate semnificativă de producere a unor inundații necesită o abordare dedicată și adesea personalizată cu privire la implicarea acestora din mai multe motive: vulnerabilitate sporită atunci când se produc inundații, lipsa resurselor pentru implementarea măsurilor de răspuns în situații de urgență și de redresare, acces redus la informații și comunicare minimă cu autoritățile oficiale sau atenție minimă acordată de către acestea, expunere mare la hazarde naturale, nivele reduse de încredere a membrilor comunităților rome în autoritățile locale și vice versa, norme culturale, limbă și forme unice de organizare comunitară și autoguvernare, precum și număr mare de persoane vulnerabile (copii sau persoane în vârstă) existente în cadrul comunităților.Obiectivele Proiectului Pilot au fost următoarele:1.Conceperea și implementarea unei abordări (obiective, proceduri, date de intrare, întrebări-cheie, rezultatele dorite) pentru autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor cu scopul de a realiza implicarea eficientă a comunităților rome în procesele de planificare aferente managementului riscului la inundații. ... 2.Evidențierea unei abordări de succes cu privire la implicarea comunităților rome în procesul de management al riscului la inundații, care poate fi utilizată de către A.B.A.-uri drept model (blueprint) pentru implicarea viitoare a acestora. … În cadrul proiectului pilot au fost selectate trei comunități rome din diferite zone din România, toate cu risc sporit la inundații. În baza cunoștințelor de specialitate și a datelor disponibile în cadrul Proiectului RO FLOODS, a fost întocmită și propusă o listă lungă a acestor comunități. A fost utilizat un set de criterii pentru selectarea celor 3 locații destinate implementării pilotului: Rosia Montană (județul Alba), Bărbulesti (județul Ialomița) și Păuleasca (județul Argeș).În cadrul proiectului pilot, este propusă o abordare ce include 3 faze pentru toate cele 3 zone (Figura 33):● Faza 1 – Identificarea părților interesate și a problemelor existente. În această fază, experții sociali din cadrul Băncii Mondiale au vizitat comunitățile rome și părțile interesate relevante din toate cele 3 zone.● Faza 2 - Dialogul cu Părțile interesate. Faza 2 a propus organizarea unei reuniuni de tip "masă rotundă" cu membrii comunităților rome selectate și respectiv cu părțile interesate de la nivel local.● Faza 3 – Prezentarea și validarea, împreună cu comunitatea și părțile interesate, a abordării propuse pentru implicare comunitară.
Figura 33. Fazele de implicare a comunităților vulnerabile și marginalizate pentru cele 3 zone pilotA.B.A.-urile corespunzătoare zonelor selectate, împreună cu echipa Băncii Mondiale ce a ținut legătura cu comunitățile rome și cu principalele părți interesate, au utilizat o structură clară pentru pregătire și implicare și au documentat abordarea pentru a oferi autorităților responsabile cu gospodărirea apelor un ghid care poate fi utilizat pentru implicarea altor comunități rome sau comunități marginalizate și sărace.Rezultatul final al acestei activități pilot a constat în elaborarea ghidului menționat anterior, care include etapele orientative care trebuie parcurse pentru implicarea comunitară, pentru fiecare dintre acestea fiind specificate obiectivele, resursele, rezultatele preconizate, instrumentele și posibilele riscuri. Ghidul poat fi vizualizat accesând link-ul https://inundații.ro/resurse/ … 8.3.Procedura de Evaluare Strategică de MediuLa data de 16.12.2021 a fost notificată Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării privind declanșarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II", (PMRI) cu adresa nr. 190199/DMRISB/16.12.2021.Prin adresa nr. DEICP/117017/20.01.2022, Direcția Evaluare Impact și Controlul Poluării notifică Direcția Managementul Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor cu privire la faptul, că P.M.R.I. Ciclul II se încadrează în cele supuse evaluării de mediu, prevăzute în art. 5, alin. 2, lit. a) din HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.Ulterior adresei de notificare sus-menționată, DMRISB a publicat în mass media două anunțuri, la interval de 3 zile calendaristice, și prin afișarea pe propria pagină de internet elaborarea primei versiuni a planului, declanșarea procedurii de evaluare de mediu, locul și orarul consultării primei versiuni, în conformitate cu art. 29, alin. (2) din HG 1076/2004.Pentru realizarea procedurii SEA a fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de evaluare adecvată și a Raportului de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului '"Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS".În același timp au fost solicitate prin adrese, nominalizări pentru constituirea grupului de lucru, în vederea derulării procedurii SEA a P.M.R.I. Ciclul II.La data de 01.08.2022 a fost aprobat Caietul de sarcini privind achiziționarea serviciilor de consultanță și expertiză pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" din cadrul proiectului '"Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații-RO-FLOODS.În urma procedurii de evaluare a ofertelor, prin Raportul Procedurii de achiziție publică nr. DGEIA/82530/17.11.2022, comisia de evaluare a desemnat oferta prezentată de ofertantul EPC Consultanță de mediu SRL ca ofertă câștigătoare pentru această procedură de atribuire și a fost semnat Contractul de servicii nr. 158/14.12.2022 între M.M.A.P. și EPC Consultanță de mediu SRL, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a "Planului de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .Primul grup de lucru format din membrii instituțiilor nominalizate prin adresa de notificare nr. DEICP/117017/20.01.2022, sa întrunit în data de 03.02.2023, unde au fost prezentate primele variante ale Studiului de Evaluare Adecvată și a Raportului de Mediu pentru "Planul de Management al Riscului la Inundații, Ciclul II" .În data de 23.02.2023 a avut loc cea de a 2-a întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea strategică de mediu a P.M.R.I., Ciclul II, unde a fost prezentată varianta finală a celor 2 documente unde au fost incluse observațiile/punctele de vedere/comentariile formulate.În cadrul ședinței Comitetului de Bazin din 27.03.2023 a fost dezbătut P.M.R.I. Ciclul II A.B.A. Prut- Bârlad și documentele elaborate în cadrul procedurii SEA, Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul de Mediu.În data de 19.04.2023 a avut loc dezbaterea publică conform prevederilor H.G. 1076/2004.Avizul de mediu nr. 14 din 8.06.2023 pentru Planul de Management al Riscului la Inundații-Ciclul Il-Sinteza Națională și a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, corespunzător implementării Ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului de inundații poate fi accesat la următorul link http://www.mmediu.ro/categorie/planul-de-management-al-riscului-la-inundații/376. ...  ... 9.Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la InundațiiAutorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România + 
CONSILIUL INTERMINISTERIAL AL APELORÎn conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1095/2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2007, acest Consiliu, este organism consultativ, fără personalitate juridică și funcționează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor.Consiliul este format din președinte, 18 membri titulari și 18 membri supleanți, reprezentanți cu funcție de demnitate publică și/sau conducere, având următoarea componență instituțională:– președinte – conducătorul autorității publice centrale din domeniul apelor; … – secretarul pentru inundații – secretarul de stat pentru ape din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor; … – un reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene; … – un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; … – un reprezentant al Ministerului Energiei, … – un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; … – un reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; … – un reprezentant al Ministerului Sănătății; … – un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne; … – un reprezentant al Ministerului Educației; … – un reprezentant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării … – un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; … – un reprezentant al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine; … – un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române"; … – un reprezentant al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului; … – un reprezentant al Administrației Fondului pentru Mediu; … – un reprezentant al Gărzii Naționale de Mediu; … – un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA; … – un reprezentant al Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare; … – un reprezentant al Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. … Consiliul coordonează și avizează politicile și strategiile din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații, pentru realizarea unei abordări integrate și durabile. Consiliul are următoarele atribuții:a)coordonează elaborarea și urmărește implementarea programelor de realizare a infrastructurii pentru apa potabilă, pentru apa uzată și pentru protecția împotriva inundațiilor, în conformitate cu angajamentele asumate de România în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și în cadrul procesului de integrare europeană; … b)urmărește implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial de mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, cu modificările ulterioare; ... c)stabilește prioritățile în domeniul gospodăririi resurselor de apă și protecției împotriva inundațiilor și face propuneri în vederea alocării și mobilizării resurselor financiare disponibile pentru realizarea priorităților stabilite; … d)avizează planurile de acțiune pentru gospodărirea resurselor de apă și pentru protecția împotriva inundațiilor, urmărește realizarea acestora, asigură colaborarea și facilitează schimbul de informații între instituții în procesul de implementare a directivelor europene din domeniul apelor și managementului riscului la inundații; ... e)urmărește asigurarea compatibilității și coerenței diferitelor programe și acțiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare și reformă cu obiectivele gospodăririi durabile a resurselor de apă și managementului riscului la inundații; … f)raportează și ține legătura cu Comitetul directorilor din domeniul apelor al Comisiei Europene și cu Grupul de experți în gospodărirea apelor al Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, pentru implementarea unitară a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații; ... g)avizează programele și planurile în vederea asigurării corelării și integrării elementelor de strategie din domeniul gospodăririi resurselor de apă și managementului riscului la inundații cu/în politicile și strategiile sectoriale la nivel național și urmărește modul efectiv de aplicare a acestora; … h)face propuneri și urmărește activitatea comitetelor de bazin în legătură cu gospodărirea integrată a resurselor de apă și implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații în bazinul respectiv; ... i)analizează acțiunile de colaborare cu statele vecine în probleme de protecție și utilizare durabilă a apelor de frontieră, precum și de management al riscului la inundații, în vederea corelării acestora, și face propuneri pentru îmbunătățirea colaborării; … j)urmărește respectarea și aplicarea legislației în vigoare referitoare la informarea și consultarea publicului în problemele de gospodărire a resurselor de apă și protecție împotriva inundațiilor; ... k)coordonează activitățile legate de implementarea Coridorului verde al Dunării Inferioare și de redimensionarea economică și ecologică a luncii Dunării pe sectorul românesc; … l)urmărește stadiul implementării Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung ...  + 
SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂÎn conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și completările ulterioare, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.Sistemul Național are în compunere:a)comitete pentru situații de urgență ... a^1)Departamentul pentru Situații de Urgență; … b)Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; ... c)servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare; … d)centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției; ... e)comandantul acțiunii. … Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.Comitetele pentru situații de urgență sunt:a)Comitetul național pentru situații de urgență; ... b)comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel ministerial; … c)Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivelul Municipiului București; ... d)comitetele județene pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel județean; … e)comitetele locale pentru situații de urgență, cu atribuții în managementul riscului la inundații la nivel local. ... COMITETUL NAȚIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ se compune din:– președinte: prim-ministru; … – 3 vicepreședinți: ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne … – membri: miniștri sau secretari de stat și conducătorii instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectorul general al Inspectoratului general pentru situații de urgență. … Comitetul național pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:– analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional; ... – hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București; ... – propune Guvernului, prin ministrul afacerilor interne, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens; ... – hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României; ... – coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române; ... – propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu; ... – formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului ... – inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București; ... – analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență; ... – stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale; ... – coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență; ... – îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii ... – propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ...  + 
COMITETELE DE BAZINÎn conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă a Administrației Naționale "Apele Române"se organizează un Comitet de Bazin.În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.270 din 03.04.2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetelor de bazin, acestea sunt compuse din:– 2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul din structura centrală a acesteia și unul numit din cadrul agențiilor pentru protecția mediului din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică; … – 2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor; … – președinții tuturor consiliilor județene din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; … – 3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă; … – 2 reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române", respectiv ai Administrației Bazinale de Apă, recomandați de conducerea acesteia; … – un reprezentant din cadrul comisariatelor județene de protecție a consumatorilor din bazinul/spațiul hidrografic respectiv, recomandat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. … Comitetele de Bazin au următoarele atribuții principale:– avizează componentele schemelor directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor; ... – colaborează pentru elaborarea și actualizarea componentelor schemei directoare a bazinului hidrografic respectiv cu reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai consiliilor județene, consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, precum și ai institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor; ... – urmăresc implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, precum și a master planurilor elaborate în cadrul Programului operațional sectorial mediu, corelate cu prevederile Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a II-a "Apă", cu modificările ulterioare; ... – colaborează cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice, în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.și ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și cu alți deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și cu rol în crearea condițiilor de transport naval, pentru elaborarea planului de amenajare a bazinului hidrografic; ... – avizează Planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului/spațiului hidrografic respectiv; ... – aprobă schemele locale de amenajare și de gospodărire a apelor, pe care le integrează în schemele directoare, și stabilesc prioritățile tehnice și financiare; ... – avizează, înaintea manifestării deficitelor de apă, planurile de restricții și de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de A.B.A. din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; ... – propun, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare, pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor; ... – aprobă/avizează încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul/spațiul hidrografic respectiv; ... – propun revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, propun elaborarea de norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; ... – avizează lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop; ... – avizează lista cu lucrările de reîmpădurire ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; ... – avizează lista cu lucrările de protecție antierozională ce vor fi promovate în bazinul/spațiul hidrografic respectiv; ... – recomandă autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale; ... – participă la deciziile privind formarea și utilizarea fondului pentru amenajarea și întreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, potrivit metodologiei prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ... – avizează hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații; ... – avizează Planurile de management al riscului la inundații; ... – asigură informarea publicului privind acțiunile organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestora; ... – asigură consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului și încurajarea participării active a acestora la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ... – asigură dezbateri și audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare; ... – asigură accesul publicului la dezbaterile sau audierile publice și documentele lor oficiale; ... – se îngrijesc să faciliteze o informare continuă a publicului, să favorizeze sensibilizarea și educarea pe probleme de gospodărire a apelor, prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, întâlniri cu factorii interesați pe anumite probleme care țin de competența acestuia. În acest sens, comitetul poate stabili convenții de parteneriat cu colectivitățile locale, asociații sau cu instituții de învățământ; ... – cooperează cu Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor, cu Administrația Națională "Apele Române" și cu alte organisme similare, după caz, cu privire la planurile și regulamentele de apărare împotriva inundațiilor; ... – avizează regulamentele de exploatare bazinală elaborate de Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale "Apele Române"; ... – analizează implementarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați, elaborate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 296/216/2005 privind aprobarea Programului-cadru de acțiune tehnic pentru elaborarea programelor de acțiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole; ... – au acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, conform prevederilor legale în vigoare, prin aceasta înțelegându-se că vor primi sprijin în legătură cu informațiile, rapoartele și auditurile pe care le consideră necesare, precum și în legătură cu spațiul necesar în vederea desfășurării ședințelor de lucru și a dezbaterilor publice. ... Autorități competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II, inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timpAutoritățile competente în implementarea P.M.R.I. Ciclul II sunt evidențiate în Cap. 5.2, 5.3 și 5.4 pentru fiecare masură propusă.Autoritățile competente în monitorizarea și evaluarea în timp a P.M.R.I. sunt evidențiate în Cap.7, pentru fiecare tip de măsură. …  + 
ANEXEAnexa 1. Harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - BârladAnexa 2. Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – BârladAnexa 3. Utilizarea terenului în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - BârladAnexa 4a. Centralizarea informații privind barajele de categoria A și B cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 4b. Localizarea barajelor de categoria A și B în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - BârladAnexa 5a. Centralizarea informații privind barajele de categoria C și D cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 5b Localizarea barajelor de categoria C și D în spațiul hidrografic administrat de A.B.A.. Prut - BârladAnexa 6a. Centralizarea informații privind digurile de apărare cu evidențierea stării acestora și localizarea în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 6b. Localizarea digurilor de apărare în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - BârladAnexa 7. Centralizarea informații privind derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 8. Centralizarea informații privind nodurile hidrotehnice din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-BârladAnexa 9. Localizarea evenimentelor istorice semnificative (pluvial și fluvial) și a inundațiilor semnificative potențiale viitoare identificate în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul IIAnexa 10. Localizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad, Ciclul IIAnexa 11. Catalog de măsuri potențiale asociat P.M.R.I. Ciclul II Anexa 12. Măsuri naționale - lista lungăAnexa 13. Măsuri naționale – lista scurtăAnexa 14. Răspunsuri consolidate la chestionar - măsuri naționaleAnexa 15. Principalele provocări de implementare a măsurilor verzi în RomâniaAnexa 16. Centralizator de măsuri ale alternativelor preferate identificate la nivelul A.B.A. Prut - BârladAnexa 17. Versiunile preliminare ale fiselor descriptive aferente proiectelor prioritare la nivelul A.B.A. Prut – BârladAnexa 18. Descrierea măsurilor Pachetului de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgențăAnexa 19. Lista activităților de comunicare specifice de la nivel național / de la nivelul A.B.A.-urilorAnexa 20. Lista activităților de consultare și implicare la nivel național a părților interesate, feedback-ul primit și impactul asupra P.M.R.I Ciclul IIAnexa 21. Lista activităților de implicare la nivel regional a părților interesate, feedback-ul primit și rezultatele acestei activități + 
Anexa nr. 1
Harta hipsometrică a spațiului hidrografic
administrat de A.B.A. Prut – Bârlad + 
Anexa nr. 2
Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice
din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad + 
Anexa nr. 3
Utilizarea terenului în spațiul hidrografic
administrat de A.B.A. Prut – Bârlad + 
Anexa 4a
Centralizarea informațiilor privind barajele
de categoria A și B cu evidențierea stării acestora
și localizarea în spațiul hidrografic administrat
de A.B.A. Prut-Bârlad