PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016

al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare"



Notă …
──────────*) Aprobat de Ordinul nr. 344 din 15 februarie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 24 martie 2016.──────────

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ FÂNEŢELE SECULARE PONOARE

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1 Scurtă descriere a Planului de management, scopul şi obiectivele sale

2. 1.2 Scopul şi categoria ariei naturale protejate

3. 1.3 Baza legală privind aria protejată şi Planul de management

4. 1.4 Procesul elaborării Planului de management

5. 1.5 Procedura de modificare şi de actualizare a Planului de management

6. 1.6 Procedura de implementare a Planului de management

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1 Informaţii generale

   1. 2.1.1 Localizare

   2. 2.1.2 Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

   3. 2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructură

   4. 2.1.4 Acoperirea cu hărţi

2. 2.2 Mediul fizic

3. 2.3 Mediul biotic

   1. 2.3.1 Flora şi comunităţile de plante

   2. 2.3.2 Fauna

   3. 2.3.3 Habitate şi ecosisteme

   4. 2.3.4 Peisaj

4. 2.4 Informaţii socio-economice şi culturale

   1. 2.4.1 Folosinţa terenurilor

   2. 2.4.2 Comunităţi locale

   3. 2.4.3 Factori interesaţi în aplicarea Planului de management

   4. 2.4.4 Desemnarea sitului pentru conservare

   5. 2.4.5 Facilităţi pentru activităţi educative

   6. 2.4.6 Utilizare şi facilităţi pentru turism şi recreere

2.5.7 Utilizare şi facilităţi pentru cercetare

CAPITOLUL 3 SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

1. 3.1 Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

2. 3.2 Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

   1. 3.2.1 Conservarea biodiversităţii

   2. 3.2.2 Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale

   3. 3.2.3 Promovarea educaţiei şi conştientizării publice

   4. 3.2.4 Cercetarea ştiinţifică

   5. 3.2.5 Managementul efectiv al ariei naturale protejate

   6. 3.2.6 Managementul în vederea întocmirii Planului de monitorizare a activităţilor

CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Priorităţi şi planificare în timp

BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1 la Planul de management – Harta generală a sitului Fâneţele seculare Ponoare Anexa nr. 2 la Planul de management – Harta cu distribuţia habitatelor de pajişti cu Molinia, tufărişuri ponto-sarmatice şi stepe ponto-sarmatice din situl Fâneţele seculare Ponoare Anexa nr. 3 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei dediţel – Pulsatilla patens din situl Fâneţele seculare Ponoare

Anexa nr. 4 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei dediţel – Pulsatilla grandis

din situl Fâneţele seculare Ponoare

Anexa nr. 5 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui – Echium russicum din situl Fâneţele seculare Ponoare

Anexa nr. 6 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei târtan – Crambe tataria

din situl Fâneţele seculare Ponoare

Anexa nr. 7 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei iris bărbos – Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele seculare Ponoare

Anexa nr. 8 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei curechi de munte – Ligularia sibirica din situl Fâneţele seculare Ponoare

Anexa nr. 9 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei izvoraş – Bombina variegata

din situl Fâneţele seculare Ponoare

ABREVIERI

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1 Scurtă descriere a Planului de management, scopul şi obiectivele sale

   Planul de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare a fost fundamentat pe baza stării de conservare a biodiversităţii, în corelaţie cu necesităţile comunităţii locale.

   Scopul Planului de management este ca situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare să poată fi gestionat eficient, durabil, pe baze ştiinţifice ţinând cont de cerinţele de dezvoltare ale comunităţii locale.

   Obiectivele Planului de management vizează conservarea biodiversităţii, managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale, promovarea educaţiei şi conştientizării publicului, cercetarea ştiinţifică dar şi managementul efectiv al ariei protejate.

   Planul de management îşi propune gestionarea eficientă, fundamentată ştiinţific, a resurselor naturale, prin aplicarea bunelor practici, în vederea conservării speciilor şi habitatelor de interes comunitar, precum şi conştientizarea şi implicarea comunităţii locale în activităţile de protejare a valorilor naturale.

2. 1.2 Scopul şi categoria ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare a fost declarat prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.

Situl se remarcă prin diversitate biologică ridicată, habitate inedite, în special în ceea ce priveşte habitatele ponto-sarmatice care creează o remarcabilă frumuseţe a peisajului.

Scopul desemnării ariei protejate este de a gestiona eficient şi durabil patrimoniul natural reprezentat de habitate şi specii de importanţă comunitară şi naţională, în corelaţie cu dezvoltarea şi bunăstarea comunităţii locale.

Planul de management urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale din sit, în cadrul preocupărilor factorilor locali, menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, precum şi consolidarea activităţilor şi practicilor agricole. De asemenea, prin prevederile Planului de management, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Fâneţele seculare Ponoare se încadrează în categoria a IV-a – rezervaţie naturală, cu gestionare pentru habitat/specie, administrată în special pentru conservarea naturii prin intervenţie managerială. Prin urmare, această arie naturală protejată trebuie supusă unei intervenţii active de management pentru conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional.

1. 1.3 Baza legală privind aria protejată şi Planul de management

   •  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III – a – zone protejate;

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011;

   •  Decizia Consiliului Judeţean Suceava nr. 443/2000.

2. 1.4 Procesul elaborării Planului de management

   Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare a fost iniţiată în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa” Cod SMIS-CSNR, 36224, contract de finanţare POS Mediu, Axa prioritară 4.

   Au fost parcurse următoarele etape importante:

   1. a) pregătirea planificării cu elaborarea unui plan de participare a factorilor interesaţi;

   2. b) colectarea şi selectarea informaţiei;

   3. c) definirea scopului Planului de management;

   4. d) identificarea unui set de teme pentru Planul de management;

   5. e) realizarea unei evaluări a fiecărei teme;

   6. f) identificarea obiectivelor şi a indicatorilor pentru fiecare temă;

   1. h) selectarea celei mai bune opţiuni de management pentru fiecare temă;

   2. i) identificarea unui set de acţiuni şi indicatori pentru fiecare temă;

   3. j) identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare;

   4. k) asigurarea aprobării şi publicării Planului de management.

3. 1.5 Procedura de modificare şi de actualizare a Planului de management

   Modificarea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobare, sau în situaţiile în care managementul biodiversităţii şi peisajului o impune, la propunerea custodelui sau a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, ţinând cont de necesitatea menţinerii stării de conservare favorabilă pentru specii şi habitate naturale sau de îmbunătăţirea acesteia.

   De asemenea, actualizarea Planului de management se poate realiza în cazul apariţiei unor situaţii noi, ca de exemplu ameninţări noi, riscuri naturale, care n-au putut fi prevăzute iniţial.

   Modificările Planului de management asigură acestuia flexibilitatea necesară custodelui pentru gestionarea situaţiilor generate de evenimente neprevăzute atât naturale, cât şi cauzate de activitatea antropică.

   Actualizarea Planului de management se va realiza numai în scopul îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional, şi nu pentru amplificarea activităţilor antropice de orice natură.

   În ultimul an de implementare a Planului de management trebuie să aibă loc o revizuire completă a îndeplinirii scopului şi obiectivelor sale, iar aceasta să fie încorporată în următorul ciclu de planificare.

4. 1.6 Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea aplicării prevederilor din Planul de management revine custodelui sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare.

Implementarea Planului de management se va realiza de către custode, în colaborare cu toţi factorii interesaţi, după cum urmează:

1. a) Consiliul Judeţean Suceava;

2. b) autorităţile de mediu: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava;

3. c) Instituţia Prefectului ce trebuie să asigure condiţiile necesare pentru dezvoltarea teritorială şi siguranţa mediului înconjurător, conform Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările ulterioare;

4. d) autorităţile administraţiei publice locale;

5. e) administraţiile regiunilor de dezvoltare şi euroregiunilor;

6. f) instituţiile de învăţământ şi ONG-urile;

7. g) comunităţile locale.

10

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1 Informaţii generale

   1. 2.1.1 Localizare

      Situl Natura 2000 ROSCI0082 Fâneţele seculare Ponoare, aparţin teritoriului administrativ al comunei Bosanci, situată la 9 km de municipiul Suceava.

      Localitatea cea mai apropiată de sit este satul Cumpărătura, iar calea de acces cea mai apropiată este şoseaua europeană E 85 Suceava – Bucureşti.

      Coordonatele geografice: N47°34'23"; E26°15'27".

      Reţeaua de coordonate a sitului Fâneţele seculare Ponoare este prezentată în tabelul nr. 1.

      Reţeaua de coordonate a sitului Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 1

      Puncte reţea triangulaţie		Coordonate stereo		Coordonate >GS		Cotă
      Denumire	Ordin	M	N	B	L	O
      Dealul Crucii 1	Ordinul II	668999.371	587103.366	47°30'52.21"N	26°09'17.66"E	434.2
      Balta Rotundă	Ordinul IV	673607.424	590396.565	47°33'19.81"N	26°11'58.40"E	370.1
      Dealul Căldăruşii	Ordinul IV	674559.219	595284.475	47°33'48.15"N	26°15'52.90"E	406
      Dealul La Rediu	Ordinul III	678993.734	597056.261	47°36'10.79"N	26°17'21.13"E	425.8
      La Pietriş 3	Ordinul III	679139.121	590121.637	47°36'19.04"N	26°11'49.28"E	401.3

   2. 2.1.2 Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

      Datele referitoare la proprietarii ce ocupă terenul, tipul de proprietate, suprafaţa totală, drepturile legale şi alte drepturi sunt prezentate în tabelul nr. 2.

      Proprietarii terenurilor sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 2

      Nume proprietar	Tarla	Denumire parcelă	Categorie de folosinţă	Suprafaţă
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	–	fâneaţă cu pomi	1.9 ha
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	471	arabil	3.7 ha
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	467R1	fâneaţă	1.9 ha
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	467R2	fâneaţă	7.3 ha
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	483R1	fâneaţă	4.1 ha
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	474R1	fâneaţă	20.3 ha
      Domeniul public al statului, Administrator Primăria Bosanci	37	–	fâneaţă	0.8 ha
      Total				40 ha*

      * suprafaţa sitului provine din datele existente pe site-ul www.mmediu.ro.

      Propunem translatarea a 3,9 ha, astfel încât să cuprindă şi suprafaţa ocupată de iaz, prinsă în rezervaţia naturală declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, având în vedere că pe această suprafaţă se regăsesc speciile şi habitatele de interes conservativ.

      11

      Harta generală a sitului se prezintă în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   3. 2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructură

      Componentele de infrastructură aflate pe teritoriul ariei naturale protejate sunt reprezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   4. 2.1.4 Acoperirea cu hărţi

      Tipurile de hărţi utilizate în zona Bosanci sunt prezentate în tabelul nr. 3

      Hărţile existente pentru situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 3

      Tipul hărţii	Scara	Denumire fişier
      Plan cadastral	1:5000	Bosanci 5
      Trapez L-35-017-B-c	1:25000	Raster
      SID Bosanci	1:5000	Orthofoto
      Hartă geologică	1:200000	Raster

2. 2.2 Mediul fizic

   Materialul parental din zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalaţii nisipoase şi cu vagi urme de fosile calcificate, aparţinând cu predilecţie vârstei sarmaţiene, cu trecere spre Panonian.

   Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri şi Podişului Sucevei.

   Suprafaţa sitului determină o unitate la scara de macro şi mezorelief, încadrându-se în cel colinar, cu altitudini de 300-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinat, cu versanţi având pante de 5-20 de grade. Doar în partea inferioară se găsesc porţiuni microdepresionare, mlăştinoase, cu bălţi stagnante în perioadele de primăvară. Gropi şi alte microforme de relief depresionare, cu exces de umezeală există şi pe traseul versanţilor, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting uşor în peisaj datorită faptului că vegetaţia este diferită, pâlcurile de stuf şi papură remarcându-se pe fondul fâneţelor stepice.

   Microrelieful cu alternanţă de pante abrupte şi mici zone microdepresionare, cu apă temporară stagnantă se datorează alunecărilor de teren. Toponimia locală de "Ponoare" se datorează acestor alunecări de teren. Ea datează din anul 1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu, cu aproape 2 ha din cele 24,5 ha ale rezervaţiei de la momentul respectiv, a alunecat de pe un versant vestic, cu pantă accentuată, generând terase şi rupturi de pantă.

   Hidrologia zonei este redusă în primul rând datorită suprafeţei restrânse. Nu există cursuri de apă mari, singurul curs de apă permanent fiind un izvor cu debit scăzut ce asigură nivelul hidric crescut în zona joasă a rezervaţiei, la baza versanţilor. În rest, există doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv perioadelor ploioase, cantonate în porţiunile microdepresionare de la nivelul rupturilor de pantă.

   Reprezentarea hidrologică este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   Clima este temperat continentală, cu diferenţe mari între vară şi iarnă. Iernile sunt deosebit de reci şi cu cantităţi mari de zăpadă, iar verile sunt mai răcoroase.

   Temperaturile medii anuale se situează în Podişul Sucevei la 8°C. Precipitaţiile sunt diferenţiate pe trepte de relief, fiind de 550-1200 mm. Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie.

   Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. Vânturile dominante sunt cele vestice. În regiunea de podiş, direcţia vântului este influenţată de orientarea curenţilor de vale.

   Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primăvara.

   În această zonă predomină clasele de soluri din categoria argiluvisoluri şi molisoluri. Ca subtipuri avem soluri cernozomoide şi soluri brune.

   În tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile climatice multianuale.

   Valorile climatice în zona sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

   Tabelul nr. 4

   Temperaturi medii anuale [°C]	6°C – 8°C
   Medii şi maxime lunare – iulie	18°C – 20°C
   Medii şi minime lunare – ianuarie	3°C – 4°C
   Temperaturi minime absolute	-31°C
   Temperaturi maxime absolute	39°C
   Precipitaţii [mm/an]	600 – 700 mm/an
   Cantităţi medii lunare – ianuarie	30 – 40 mm/an
   Cantităţi medii lunare – iulie	60 – 80 mm/an
   Viteze medii anuale ale vântului [m/s]	2.6 m/s

3. 2.3 Mediul biotic

   1. 2.3.1 Flora şi comunităţile de plante

      Frumuseţea peisajului şi bogăţia biodiversităţii pe dealurile din preajma comunei Bosanci a atras atenţia iubitorilor de natură încă din secolul al XIX-lea.

      Primele cercetări botanice sunt consemnate din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1863 Blasiu Knauer a realizat primul conspect taxonomic al florei din regiune.

      Conspectul taxonomic a fost completat în 1892 de către Procopianu-Procopovici A., cu studii publicate în revista Gimnaziului superior din Suceava, alături de alte elemente floristice din împrejurimile oraşului Suceava.

      Studii semnificative privind biodiversitatea fâneţelor seculare Ponoare au fost realizate de către Taraş George Seghedin, care prin demersurile sale administrative, a contribuit la conservarea ariei naturale protejate.

      La începutul secolului al XX-lea, s-au luat primele măsuri legislative pentru protecţia fâneţelor, la propunerea botanistului Guşuleac M., în 1921, fiind unul dintre primele obiective naturale protejate de la noi din ţară.

      Zona a fost declarată ca zonă protejată, de interes judeţean, prin jurnalul Consiliului de Miniştrii nr. 1.149/1932, consolidându-se statutul său în 1971, prin Decizia de Consiliu Judeţean Suceava nr. 443.

      Climent Horeanu realizează o sinteză a vegetaţiei şi studii asupra covorului vegetal al zonei, descriind 13 asociaţii vegetale, atât în ceea ce priveşte asociaţiile higrofile, cât şi cele xero-mezofile şi xerice caracteristice versanţilor.

      Ultimul inventar floristic al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare cuprinde 306 specii de cormofite, aparţinând unui număr de 224 genuri, încadrate în 64 de familii.

      În ceea ce priveşte originea fitogeografică a taxonilor, regăsim mai ales specii continentale:

      1. a) specii eurasiatice: piciorul cocoşului – Ranunculus polyanthemos, pleşcăiţă – Cucubalus baccifer, steluţă – Stellaria graminea, turiţă – Agrimonia eupatoria, coada mielului – Filipendula vulgaris, Filipendula ulmaria şi cebărea – Sanguisorba officinalis;

      2. b) specii europene: rutişor – Thalictrum aquilegiifolium, mutătoare – Anthyllis vulneraria şi crin de pădure – Lilium martagon;

      3. c) specii care definesc caracterul sudic pontico-mediteraneean: cosaci – Astragalus cicer, ineaţă – Linum flavum, răsură – Rosa gallica, trifoi – Trifolium pannonicum, clopoţel – Asyneuma canescens, cinci degete – Dorycnium herbaceum, drobiţă – Genista tinctoria, lintea pratului – Lathyrus megalanthus, luminoasă – Clematis recta, gămălie – Thesium linophyllon, iarba fiarelor – Vincetoxicum hirundinaria, odolean – Valeriana officinalis, băluşcă – Anthericum ramosum, umbra iepurelui – Asparagus officinalis şi altele asemenea.

      Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare sunt următoarele: dediţel – Pulsatilla patens, dediţelul mare – Pulsatilla grandis, iris bărbos – Iris aphylla ssp. hungarica, curechi de munte – Ligularia sibirica, târtan – Crambe

      tataria, capul şarpelui – Echium russicum, bibilică – Fritillaria meleagris, bulbuci de munte –

      Trollius europaeus.

      Vegetaţia tufărişurilor este doar insulară, ocupând 1% din întreaga suprafaţă a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărişuri, considerăm că ele nu aparţin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase ataşate acestui tip de habitat.

      Tufărişurile identificate în sit aparţin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar – Prunus spinosa şi păducel – Crataegus monogyna, suprapus peste asociaţia vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărişuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald.

      Tufărişurile de păducel şi porumbar s-au instalat în urma defrişării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărişurilor din zonă, în favoarea fâneţelor şi a terenurilor cultivate.

      Tufărişurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fâneţelor de la Ponoare, dar se regăsesc şi în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuşti, cu înălţimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior.

      Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureţ, mur, precum şi un strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiştile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere şi filtre pentru speciile ruderale şi segetale, contribuind la conservarea biodiversităţii fâneţelor şi oferind culoare de migraţie pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul.

      Vegetaţia praticolă este bine reprezentată, însumând peste 90% din suprafaţa sitului Natura 2000. Pajiştile variază ca şi compoziţie floristică, structură şi condiţii staţionale, în funcţie de poziţia pe care o ocupă pe versanţi şi de microstaţiunile în care sunt instalate.

      În structura covorului vegetal se regăsesc pajişti stepice xero-termofile, cât şi fitocenoze praticole xero-mezofile şi mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaştină, chiar fitocenoze higrofile.

      Porţiunile de versanţi însoriţi, cu expoziţie vestică îndeplinesc condiţiile pentru o vegetaţie de pajişti xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fâneţele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie, cu anteza fie primăvara devreme, precum dediţeii – Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, ruscuţa – Adonis vernalis, frăsinelul – Dictamnus albus, sau la începutul verii: ineaţa – Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare – Inula salicina, veronica – Veronica orchideea, importante pentru conservarea habitatului şi pentru calitatea peisajului.

      Alte habitate, de interes conservativ mai redus, sunt cele de tipul pajiştilor mezofile, prezente în zona microdepresionară a sitului, care ocupă o suprafaţă de 1 ha. Ele adăpostesc specii de interes conservativ precum: bibilică – Fritillaria meleagris, bulbuci de munte – Trollius europaeus şi se află în imediata vecinătate a pajiştilor stepice, interferând cu acestea din punct de vedere floristic.

      Porţiunea joasă a pajiştii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiştilor umede.

      În zona de platou de la baza versanţilor, există ochiuri de fâneaţă cu păiuşul de livadă – Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajişti mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiştile stepice de pe versanţi şi vegetaţia higrofilă din mlaştină.

      În zona joasă, microdepresionară a fâneţei, regimul hidric este complet diferit faţă de cel de pe versanţi, datorită izvorului care alimentează cu apă şi reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaştinile favorizează instalarea unei vegetaţii higrofile, cu specii de stuf şi papură.

      La marginea stufărişului, se găsesc şi fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului – Agrostis stolonifera.

      Dintre speciile de interes conservativ care sălăşluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica – Fritillaria meleagris şi bulbucii de munte – Trollius europaeus.

      Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafaţă de 3-4 m2, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanţi, pe coama dealului şi în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat, datorită microreliefului.

      În imediata apropiere a stufărişului, pe o suprafaţă restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră – Molinia caerulea.

      Asociaţiile vegetale din sit sunt prezentate în tabelul nr. 5.

      Asociaţiile vegetale din situl Faneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 5

      Asociaţia vegetală	Importanţa conservativă
      Prunos pinosae – Crataegetum	Asociaţii suport pentru habitate prioritare Emerald
      Festucetum rupicolae	Fitocenoze de stepă ponto-sarmatică – de interes comunitar
      Brachypodietum pinnati	Fitocenoze de stepă ponto-sarmatică – de interes comunitar

      Festucetum valesiacae	Fitocenoze de stepă ponto-sarmatică – de interes comunitar
      Arrhenatheretum elatioris	Fitocenoze care adăpostesc specii precum Fritillaria meleagris, Trollius europaeus
      Festucetum pratensis	Fitocenoze care adăpostesc specii precum Fritillaria meleagris, Trollius europaeus
      Scirpo – Phragmitetum	Fitocenoze fără valoare conservativă
      Junco – Molinietum Preising	Fitocenoze suport pentru habitat de interes comunitar
      Juncetum effusi	Fitocenoze fără valoare conservativă
      Agrostietum stoloniferae	Fitocenoze fără valoare conservativă

   2. 2.3.2 Fauna

      Fâneţele seculare Ponoare, fiind o zonă protejată situată în imediata proximitate a zonelor urbane şi rurale, puternic antropizate, constituie un refugiu pentru diferite specii.

      Este bine reprezentată fauna de lepidoptere, atrase de florile fâneţei. Lista speciilor de nevertebrate cuprinde: Cosmetriche potatoria forma immaculata, Clepsis strigana forma unifasciata, Lithocolletis insignitella, Dyselachista saltatricella, Elachista squamosella, Bucculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Laspeyresia aurana forma aurantiana, Phalonidia walsinghamana, Falseuncaria degreyana şi Lethrus apterus.

      Fauna de vertebrate a sitului reuneşte specii de importanţă comunitară, precum: căprior – Capreolus capreolus, vulpe – Vulpes vulpes, bursuc – Meles meles, pisică sălbatică – Felis silvestris, dihor – Mustela putorius, iepure – Lepus europaeus, cârtiţă – Talpa europaea, privighetoarea de baltă – Acrocephalus melanopogon, acvila ţipătoare mică – Aquila pomarina, şorecar comun – Buteo buteo, uliul găinilor – Accipiter gentilis, vânturelul roşu – Falco tinnunculus, pescăruşul albastru – Alcedo athis, piţigoi de stuf – Panurus biarmicus, codobatura albă – Motacilla alba, ciocârlie – Alauda arvensis, prepeliţă – Coturnix coturnix, guşter – Lacerta viridis, brotăcel – Hyla arborea, izvoraş – Bombina variegata, izvoraş cu burtă galbenă

      – Bombina bombina.

   3. 2.3.3 Habitate şi ecosisteme

      În situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafaţa de aproximativ 98,8%, 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, pe o suprafaţa de aproximativ 1%, şi 6410 Pajişti cu

      Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafaţa de aproximativ 0,2%.

   4. 2.3.4 Peisaj

      Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare se remarcă printr-un peisaj deschis, de coline cu pante domoale sau mai abrupte, ocupate de fâneţe.

      Datorită reliefului accidentat, pe spaţii mici s-au creat habitate de pajişti, generând o varietate a peisajului.

      Cu toate că rezervaţia este un spaţiu protejat, se face simţită prezenţa omului, prin modificarea parţială a unor factori staţionali şi inducerea unor schimbări în compoziţia floristică şi structura asociaţiilor vegetale prezente.

4. 2.4 Informaţii socio-economice şi culturale

   Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat la kilometrul 5, al şoselei Suceava-Paşcani, au fost descoperite urme ale prezenţei umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective:

   1. a) o necropolă cu două morminte de incineraţie – datând din sec. IV-III înainte de Hristos, cultura La Tene, şi având codul SV-I-m-B-05399.01;

   2. b) o aşezare, datând din neolitic şi având codul SV-I-m-B-05399.02.

   Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Suceava, prima atestare documentară datând din 14 august 1432, când „Ilie Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruieşte boierului său Isaiea, satele Tişăuţi, jumătate din Bosanci, Selajănii, Dobrovleanii”.

   În anul 1774, în satul Bosanci a fost construită o biserică de lemn de către meşterii populari Chiril Ungureanu şi Crăciun Cazac.

   După anexarea părţii de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic, în 1775, satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina, stăpânită de austrieci. El a fost inclus în districtul Suceava.

   În 1780, conform recensământului efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii.

   Prima şcoală din Bosanci a fost înfiinţată în 1859, ea fiind mutată la 25 august 1907, într-un sediu modern cu două etaje, construit în stil austriac. În anul 1888, ca urmare a unei convenţii comerciale şi vamale între Austro-Ungaria şi România, s-a înfiinţat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două ţări.

   În perioada 1902-1905, a fost construită biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcţie fiind suportate de prinţul Mihail Sturdza, care deţinea moşii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfinţită la data 21 septembrie 1907, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuţilor şi mitropolitul Bucovinei şi Dalmaţiei.

   În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nică, aflat în apropiere de Bosanci. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roşu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu de aur, încrucişate în partea inferioară, fiind timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

   1. 2.4.1 Folosinţa terenurilor

      Terenul aferent sitului Natura 2000 a fost utilizat în trecut ca şi fâneaţă, prin cosirea sezonieră a ierburilor stepice. Această practică tradiţională se reflectă atât în denumirea sitului Fâneţele seculare Ponoare, cât şi în păstrarea în bune condiţii a pajiştilor stepice, cu taxoni floristici rari.

      Cu toate că exploatarea tradiţională a fost recoltarea ierburilor prin cosire, alternativ unele zone au fost păşunate, iar altele arate şi cultivate cu diverse plante de cultură.

      În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor din perimetrul sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare, activităţile se rezumă doar la cele agricole.

      O parte semnificativă a sitului, reprezentând 20 %, este menţinută ca rezervaţie, activităţile agricole sau de altă natură fiind restricţionate.

      O mică parte a sitului este utilizat ca teren agricol, fiind arat, semănat, recoltat, în special cu porumb, iar o altă parte, este utilizată ca fâneaţă/păşune.

   2. 2.4.2 Comunităţi locale

      Localitatea aferentă sitului Natura 2000 este satul Cumpărătura, comuna Bosanci. Numele de Cumpărătura derivă de la ocupaţia de bază a locuitorilor, aşezarea fiind una în care se făcea comerţ. Populaţia comunei însumează 7178 de locuitori. În prezent locuitorii satului Cumpărătura şi ai comunei Bosanci lucrează desfăşoară diverse activităţi economice, în cadrul celor 50 de firme existente, cele mai multe fiind unităţi comerciale de vânzare cu amănuntul dar şi de servicii, precum întreţinerea şi repararea autovehiculelor, Agromec – întreprindere de producţie agricolă şi ferme agricole de producţie mixtă. Comunitatea locală este conectată cu reşedinţa de judeţ prin drumul european E85 şi beneficiază de o şcoală renovată în 2010, de un dispensar uman, de biserica cu hramul Sfântul Gheorghe şi biserica din lemn, din satul Cumpărătura, cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva.

   3. 2.4.3 Factori interesaţi în aplicarea Planului de management

      Factorii interesaţi de implementarea Planului de management sunt prezentaţi în tabelul nr.

      6.

      Factorii interesaţi de implementarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 6

      Nr. crt.	Factorii interesaţi	Responsabilităţi
      1.	Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava	Custodele:
      2.	proprietari de terenuri	şi a lipsei plăţilor compensatorii
      3.	Autorităţi ale administraţiei publice locale
      4.	Consiliul Judeţean Suceava
      5.	Consiliul Local Bosanci
      6.	Administratorii fondurilor de vânătoare
      7.	Direcţia Silvică Suceava
      8.	Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava
      9.	Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava	amenajare hidrologice

      1. a) activităţi de gestionare

      2. b) avizări ale activităţilor din sit

      3. c) proiecte pentru finanţarea activităţilor din sit

      1. a) venituri din resursele naturale deţinute – pajişti, păşuni, produse accesorii

      2. b) nivel de acceptare a sitului actualmente rezonabil, însă cu risc de respingere în situaţia apariţiilor de restricţii – datorită slabei informări

      1. a) venituri din taxe şi impozite

      2. b) implementarea unor strategii de dezvoltare

      3. c) beneficiari ai planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului

      4. d) avizare şi autorizare a diverselor activităţi

      1. a) avizare şi control al gestionării activităţilor

      1. a) avizare şi control; potenţial conflict cu planurile de

      10.	Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
      11.	Direcţia Sanitar -Veterinară
      12.	Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava – Jandarmeria Suceava
      13.	Comunitatea locală
      14.	Proprietari de pensiuni, case de vacanţă, cabane	zonei
      15.	Universitatea „Ştefan cel Mare" din Suceava
      16.	Agenţi economici care achiziţionează produse accesorii
      17.	Proprietari de animale/stâne	animalelor
      18.	ONG-uri

      1. a) măsuri agro-mediu

      2. b) plăţi directe privind Natura 2000

      1. a) avizarea, controlul şi sprijinirea activităţilor de creştere a animalelor

      2. b) monitorizarea bolilor la animale domestice

      3. c) rol în dezvoltarea Registrului naţional, privind omorurile accidentale ale speciilor de faună protejate

      1. a) acţiuni de prevenire şi combatere a activităţilor ilegale în cadrul sitului – patrulări comune

      1. a) recreere, turism, sărbători tradiţionale

      2. b) recoltare produse accesorii

      1. a) administrare necorespunzătoare din punct de vedere al reţelei Natura 2000 – garduri, depozite de gunoaie, lipsa autorizaţiei de construcţie

      2. b) potenţial pentru sprijinirea dezvoltării durabile a

      1. a) cercetare

      2. b) studii

      3. c) implementare proiecte

      4. d) zonă pentru activităţi educativ demonstrative

      1. a) avizare şi control

      2. b) colectarea necontrolată a produselor – potenţiale conflicte cu măsurile de management Natura 2000

      1. a) păşunatul reprezintă o activitate benefică menţinerii unui nivel ridicat al biodiversităţii

      2. b) conflict cu măsurile de management Natura 2000 pentru habitatele praticole

      3. c) necesită avizarea activităţilor de creştere a

      1. a) realizarea de studii

      2. b) dezvoltare proiecte

      		c) acţiuni de voluntariat şi conştientizare
      19.	Instituţia Prefectului	administrarea teritoriului

   4. 2.4.4 Desemnarea sitului pentru conservare

      Încadrat în categoria IV IUCN, situl este desemnat arie de management pentru habitatele ponto-sarmatice de tufărişuri, stepe, pentru habitatele de pajişti cu iarbă albastră – Molinia caerulea şi pentru speciile floristice şi faunistice, menţionate în Formularul Standard Natura 2000.

   5. 2.4.5 Facilităţi pentru activităţi educative

      Existenţa sitului Natura 2000 reprezintă un beneficiu pentru educaţia tinerei generaţii din comunitatea locală a comunei Bosanci.

      În prezent, situl nu dispune de o infrastructură educativă funcţională, activităţile putând fi derulate în aer liber sau în şcoala gimnazială din Bosanci.

   6. 2.4.6 Utilizare şi facilităţi pentru turism şi recreere

      Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare s-a considerat a fi o zonă cu potenţial ştiinţific, nefăcându-se promovarea ei în scop turistic.

      Infrastructura turistică constă în două panouri informative, amplasate la intrarea în sit, reprezentând un scurt istoric al ariei protejate, precum şi elementele patrimoniului natural.

   7. 2.4.7 Utilizare şi facilităţi pentru cercetare

Aria naturală protejată suscită mai mult interesul ştiinţific al cercetătorilor, decât interesul turistic sau recreativ al publicului larg.

Speciile floristice şi faunistice de interes conservativ, precum şi habitatele inedite constituie resurse de cercetare ştiinţifică zonală şi naţională.

Pe teritoriul sitului Natura 2000 există o clădire care a funcţionat ca laborator, deservind scopurilor ştiinţifice, dar care în prezent este dezafectată.

Restaurarea şi dotarea ei ar constitui un avantaj pentru dezvoltarea activităţilor ştiinţifice din zonă.

În prezent, cercetătorii, studenţii, masteranzii de la universităţi din ţară, pot desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică cu acordul custodelui.

CAPITOLUL 3 SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

1. 3.1 Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

   Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare este de protejare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ, pentru menţinerea diversităţii floristice cu o mare valoare ştiinţifică şi dezvoltarea durabilă a comunităţii locale, prin reglementarea utilizării resurselor naturale.

2. 3.2 Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare

   Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare sunt următoarele:

   •  conservarea biodiversităţii;

   •  managementul folosirii terenurilor şi al resurselor naturale;

   •  promovarea educaţiei şi conştientizării publicului;

   •  cercetarea ştiinţifică;

   •  administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate;

   •  monitorizare.

   1. 3.2.1 Conservarea biodiversităţii

      Biodiversitatea reprezintă principalul patrimoniu natural al sitului Natura 2000, precum şi motivul declarării ariei protejate.

      Proprietarii şi deţinătorii de terenuri au obligaţia de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă conform art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

      Restrângerea arealului formaţiunilor ponto-sarmatice, tufărişurilor şi stepelor, a pajiştilor cu iarbă albastră – Molinia caerulea, precum şi a celorlalte specii floristice şi faunistice, datorate schimbării folosinţei terenurilor dar şi schimbărilor climatice, a vulnerabilizat aceste habitate, a restrâns compoziţia lor floristică şi a generat dispariţia unor specii, punând în pericol existenţa altora.

      Situl Fâneţele seculare Ponoare are un grad ridicat de accesibilitate, chiar în zona în care nu se desfăşoară activităţi agricole, ceea ce în timp poate prezenta un potenţial pericol pentru biodiversitate. O atenţie sporită trebuie acordată gestionării deşeurilor menajere, cu impact negativ asupra habitatelor şi speciilor de interes naţional şi comunitar.

      Stepele ponto-sarmatice 62C0* reprezintă un habitat valoros, cu o suprafaţă în restrângere la nivel european dar bine reprezentat în Fâneţele seculare Ponoare, pe mai mult de 90% din suprafaţă, respectiv peste 30 ha.

      Pe baza analizei structurii, funcţiilor şi a stării de conservare, se consideră că stepele ponto- sarmatice din Fâneţele seculare Ponoare au o calitate bună, fiind într-o stare favorabilă de conservare.

      Pe alocuri, se constată o tendinţă de scădere a suprafeţelor, datorată unor cauze naturale. Cea mai serioasă ameninţare o constituie alunecările de teren, care generează rupturi de pantă şi microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte ameninţări sunt: desţelenirea unor suprafeţe de stepă din sit şi cultivarea lor, existenţa în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, păşunatul, managementul defectuos al deşeurilor şi existenţa unor drumuri agricole circulate în incinta sitului.

      Harta cu distribuţia habitatelor de pajişti cu Molinia caerulea, tufărişuri ponto-sarmatice şi stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

      Tufărişurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafeţe restrânse pe teritoriul Fâneţelor seculare Ponoare. Structura şi funcţiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex.

      Tufărişurile actuale aparţin unui tip de habitat, edificat de porumbar – Prunus spinosa şi păducel – Crataegus monogyna, considerat prioritar la nivel european.

      Vulnerabilitatea acestor habitate este mare, în special datorită defrişărilor, pentru cultivarea lor şi pătrunderii unor specii alogene cu potenţial invaziv.

      Starea globală de conservare este nefavorabilă, lipsind specii caracteristice tipului de habitat şi pentru că suprafeţele ocupate sunt restrânse.

      Pajiştile cu iarbă albastră – Molinia caerulea – 6410, ocupă aproximativ 0,2-1% din suprafaţa sitului. Ele se găsesc în porţiunile cu mici stagnări de apă din microdepresiunile generate de alunecările de teren.

      Starea lor de conservare este nefavorabilă, datorită oscilaţiilor nivelului apei, dar şi interferenţei cu vegetaţia higrofilă, dominată de stuf şi pipirig, care tinde să le substituie.

      Specia dediţel – Pulsatilla patens, menţionată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, are o populaţie consistentă în Fâneţele seculare Ponoare.

      Evaluările cantitative, pe parcursul unui singur an, au evidenţiat un număr semnificativ de indivizi.

      Habitatul ocupat are caracteristici favorabile, populaţia fiind într-o stare de conservare favorabilă, cu şanse crescute de menţinere în sit.

      Ameninţările constau în restrângerea parţială a habitatului, prin activităţi agricole, insuficienta conştientizare a comunităţii locale privind valoarea de patrimoniu a speciei, care necesită monitorizări multianuale.

      Harta cu distribuţia speciei dediţel – Pulsatilla patens este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management.

      Specia dediţel mare – Pulsatilla grandis, menţionată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, a fost identificată în sit, fiind rară în România. Principala vulnerabilitate o constituie absenţa datelor referitoare la populaţie. Ea poate fi uşor confundată cu Pulsatilla patens şi, prin urmare, este necesară evaluarea şi monitorizarea stării de conservare a populaţiei.

      Ameninţările potenţiale sunt date de restrângerea habitatelor stepice şi de insuficienta educare şi conştientizare a populaţiei locale privind valoarea de patrimoniu a speciei.

      Harta cu distribuţia speciei dediţel – Pulsatilla grandis este în Anexa nr. 4 la Planul de management.

      Speciile capul şarpelui – Echium russicum, târtan – Crambe tataria este menţionată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului dar evaluările recente nu au confirmat prezenţa ei. Habitatul stepic este potrivit cerinţelor speciei dar sunt necesare monitorizări pentru a se constata dacă absenţa ei este una temporară sau definitivă.

      Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui – Echium russicum, este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management, iar cea cu distribuţia speciei târtan – Crambe tataria, se găseşte în Anexa nr. 6 la Planul de management.

      Specia iris bărbos – Iris aphylla ssp. hungarica este o specie prevernală, prezentă în pajiştile de la Ponoare, cu o populaţie de mărime medie. Evaluările calitative şi cantitative au evidenţiat prezenţa speciei în habitatul său caracteristic, într-un număr suficient de indivizi pentru a asigura continuitatea şi conservarea populaţiei într-o stare favorabilă.

      Ameninţările asupra ei sunt generate de potenţiala restrângere a habitatului prin activităţi agricole, de alunecările de teren, de competiţia cu specii alogene, cu potenţial invaziv şi de insuficienta cunoaştere a valorii speciei.

      Harta cu distribuţia speciei iris bărbos – Iris aphylla ssp. hungarica este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management.

      Specia curechi de munte – Ligularia sibirica, este menţionată în Formularul Standard al sitului, sporadic în studii anterioare, prezenţa ei nefiind reconfirmată de evaluările recente.

      Habitatele caracteristice sunt cele umede, mlăştinoase, din vecinătatea sitului, precum şi în microzonele depresionare cu apă stagnantă.

      Ameninţările potenţiale sunt scăderea suprafeţelor cu condiţii staţionale temporar favorabile speciei şi lipsa de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa acesteia. Harta cu distribuţia speciei curechi de munte – Ligularia sibirica este în Anexa nr. 8 la Planul de management.

      Laleaua pestriţă – Fritillaria meleagris este o specie prevernală, în sit fiind observate 10 exemplare.

      Specia bulbuci de munte – Trollius europaeus este prezentă în sit, cu o populaţie medie.

      Habitatul speciilor Fritillaria meleagris şi Trollius europaeus este constituit din pajişti joase, microdepresionare, cu fenomene de înmlăştinire cel puţin în perioada de primăvară.

      Ameninţările pentru laleaua pestriţă şi bulbucii de munte sunt: potenţiala schimbare a climatului, scăderea regimului hidric, înţelenirea pajiştii şi restrângerea suprafeţelor înmlăştinite, colectarea speciilor, precum şi insuficienta cunoaştere a valorii lor conservative de către comunitatea locală.

      Specia izvoraşul cu burtă galbenă – Bombina variegata, este menţionată în Formularul Standard al sitului, având o populaţia viguroasă, cu număr mare de indivizi, viabili şi reproductivi.

      Ameninţarea majoră asupra speciei derivă din faptul că habitatul caracteristic este situat în cea mai mare parte în afara limitelor sitului, fiind defectuos gestionat din perspectiva managementului deşeurilor. O altă ameninţare o reprezintă insuficienta cunoaştere a speciei de către comunitatea locală. Harta cu distribuţia speciei izvoraş cu burtă galbenă – Bombina variegata este prezentată în Anexa nr. 9 la Planul de management.

      Izvoraşul cu burtă roşie – Bombina bombina este o specie absentă în Formularul Standard al sitului dar observată pe teren. Populaţia este viguroasă, cu un număr mare de indivizi, viabili şi reproductivi.

      Ameninţarea asupra speciei constă în faptul că habitatul caracteristic, situat în cea mai mare parte în vecinătatea sitului, necesită un management adecvat al deşeurilor.

      De asemenea, comunitatea locală nu este suficient de bine informată cu privire la importanţa conservativă a speciei.

      Obiectivele managementului biodiversităţii în sit sunt următoarele:

      1. a) menţinerea habitatelor stepice printr-un cosit tradiţional;

      2. b) conservarea tufărişurilor ponto-sarmatice;

      3. c) conservarea şi promovarea speciilor floristice şi faunistice de interes conservativ.

      Activităţile pentru asigurarea managementului biodiversităţii sunt indicate în tabelul nr. 7.

      Activităţile şi indicatorii de realizare pentru asigurarea managementului biodiversităţii din situl Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 7

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Menţinerea suprafeţei fâneţelor stepice
      A.1. Interzicerea cositului mecanic în fâneţele stepice din sit	– 36,3 ha de fâneaţă conservate cel puţin la parametri actuali
      A.2. Încurajarea şi asistarea proprietarilor în menţinerea terenurilor ca fâneţe	– 3,7 ha de culturi agricole
      A.3. Promovarea cositului manual, după perioada de anteză a speciilor	– 36,3 ha de pajişti, cu structură îmbunătăţită
      A.4. Realizarea unor acţiuni de reconstrucţie ecologică	– cel puţin 40 ha refăcută ca structură
      Conservarea tufărişurilor ponto-sarmatice
      A.5. Interzicerea defrişării tufărişurilor	– 36,3 ha menţinute cu tufărişuri
      Menţinerea/creşterea efectivelor populaţiilor speciilor floristice de interes conservativ
      A.6. Interzicerea recoltării speciilor de plante de interes conservativ	– 200 de indivizi ai speciilor floristice de interes conservativ ajunşi la faza de anteză
      A.7. Reglementarea cositului şi a altor activităţi în perioada de anteză a speciilor de interes conservativ	– 200 de indivizi aparţinând fiecărei specii de interes conservativ ajunţi la faza de anteză
      A.8. Organizarea unor campanii de conştientizare a populaţiei locale cu privire la importanţa conservativă a speciilor din sit	– cel puţin 200 de persoane instruite cu privire la importanţa speciilor de interes conservativ
      A.9. Organizarea de campanii de înlăturare a speciilor alogene cu potenţial invaziv din sit şi din vecinătate.	– 5 campanii organizate pentru înlăturarea speciilor invazive din sit
      A.10. Monitorizarea speciilor de floră şi faună de interes conservativ	– 10 acţiuni de monitorizare a speciilor de floră şi faună de interes conservativ
      A.11. Reglementarea cositului manual la sfârşitul perioadei de anteză a speciilor din fâneţele stepice	– 36,3 ha autoînsămânţate prin scuturarea seminţelor

      Conservarea şi promovarea speciilor floristice de interes conservativ
      A.12. Demararea acţiunii de extindere a suprafeţei sitului, prin includerea zonelor mlăştinoase adiacente	– creşterea cu 87 ha a suprafeţei sitului
      A.13. Promovarea cositului manual în pajiştile higrofile	– 4 ha de pajişti higrofile gestionate durabil
      A.14. Interzicerea recoltării speciilor floristice higrofile	– cel puţin 50 de indivizi aparţinând fiecărei specii higrofile de interes conservativ să ajungă la fructificaţie
      A.15. Degajarea anuală a izvorului pentru alimentarea cu apă a zonelor mlăştinoase	– 4 ha de fâneaţă umedă menţinută
      A.16. Îndepărtarea anuală, selectivă a speciilor fără valoare conservativă din zona mlăştinoasă, pentru facilitarea dezvoltării speciilor: Molinia caerulea şi Ligularia sibirica	– 0,5 ha pe care se organizează anual campanii de îndepărtare a speciilor fără valoare conservativă, din zona pajiştilor cu Molinia caerulea şi Ligularia sibirica
      Asigurarea protecţiei speciilor şi habitatelor amfibienilor
      A.17. Interzicerea uciderii exemplarelor de amfibieni sau a pontelor	– creşterea populaţiilor de amfibieni cu 200 de indivizi
      A.18. Interzicerea depozitării deşeurilor în iazul şi în şanţurile din vecinătatea sitului	– 4,5 ha de habitat propice amfibienilor
      A.19. Degajarea, curăţarea şi întreţinerea habitatelor în care amfibienii depun pontele	– existenţa a două habitate de reproducere pentru amfibieni
      A.20. Educarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa conservativă a amfibienilor şi a modalităţilor de conservare a acestora	– 250 de persoane informate cu privire la importanţa conservativă a amfibienilor

   2. 3.2.2 Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale

      În prezent, 20 % din suprafaţa sitului ocupată aproape în întregime de pajişti şi tufărişuri de bună calitate, este gestionată protectiv, fiind interzise activităţile agricole, pastorale, de recoltare a plantelor medicinale, a fructelor de pădure şi activităţile turistice.

      Practic, în acest perimetru este interzisă orice activitate.

      Ameninţările asupra acestei zonei sunt buruienile cu potenţial invaziv din vecinătăţile ocupate de terenuri agricole.

      Pericolul este amplificat de existenţa drumurilor agricole de jur împrejurul zonei, reprezentând o sursă de ruderalizare şi o cale de migraţie a speciilor invazive.

      Astfel, s-a observat prezenţa unor specii lemnoase alogene, plantate în anii anteriori, cu potenţial invaziv, care deteriorează aspectul habitatelor şi peisajului.

      O suprafaţă de aproximativ 35 % din sit, arată şi cultivată predominant cu porumb, a diminuat suprafaţa habitatelor naturale de fâneţe, reducând arealul speciilor stepice de interes conservativ.

      Restul de 65% din sit, este ocupat de pajişti stepice, utilizate ca fâneţe sau ca păşuni pentru bovine şi ovine.

      Starea de conservare a habitatelor utilizate ca fâneţe este favorabilă la bună, pe când habitatele stepice şi tufărişurile ponto-sarmatice exploatate ca păşune, tind să aibă o stare de conservare nefavorabilă, prin simplificarea compoziţiei lor floristice.

      Principala ameninţare este păşunatul, prin reducerea speciilor bune furajere, tasarea terenului, schimbarea reacţiei chimice a solului, datorită dejecţiilor de animale şi prin pătrunderea speciilor de buruieni invazive.

      Prin Planul de management al sitului se urmăreşte creşterea suprafeţelor gestionate durabil, prin implicarea factorilor interesaţi, reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor ce folosesc resursele naturale, astfel încât să se continue cele tradiţionale, fără impact asupra biodiversităţii şi peisajului.

      Activităţile aferente managementului suprafeţelor din situl Fâneţele seculare Ponoare sunt prezentate în tabelul nr. 8.

      Activităţi aferente managementului suprafeţelor din situl Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 8

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Creşterea suprafeţei pe care se reinstalează habitate naturale
      A.21. Conştientizarea proprietarilor privind plăţile	– 20 de proprietari care să utilizeze
      compensatorii pe care le obţin prin utilizarea	tradiţional terenurile
      tradiţională a terenurilor
      A.22. Restricţionarea utilizării drumurilor agricole	– 4 ha din sit destinată vizitării

      Scăderea suprafeţelor păşunate
      A.23. Interzicerea păşunatului	– zero ha păşunate în perimetrul sitului
      A.24. Asistarea proprietarilor de animale în identificarea altor resurse de hrănire a animalelor	– 36, 3 ha din suprafaţa sitului utilizate durabil prin cosit şi nu prin păşunat
      Încurajarea utilizării durabile a resurselor naturale
      A.25. Organizarea evenimentelor de conştientizare a proprietarilor privind activităţile de dezvoltare durabilă alternative	– 5 evenimente organizate pentru conştientizarea proprietarilor de terenuri
      A.26. Publicarea şi diseminarea de materiale informative cuprinzând practici şi activităţi tradiţionale, precum şi exemple de bune practici pentru dezvoltarea durabilă	– 3 publicaţii pentru diseminarea informaţiilor cu privire la sit
      A.27. Identificarea formelor de turism şi vizitare prietenoase pentru natură, incluzând turismul fotografic şi ştiinţific	– anual o activitate de promovare a ecoturismului
      A.28. Amenajarea infrastructurilor de vizitare	– 5 panouri informative amplasate în sit
      A.29. Monitorizarea activităţii turistice, prin implicarea comunităţii locale	– 20 de localnici antrenaţi în activităţi turistice
      Implicarea factorilor interesaţi în stoparea activităţilor cu impact negativ asupra sitului
      A.30. Organizarea de evenimente de conştientizare a proprietarilor privind activităţile de dezvoltare durabilă alternative, de tipul recoltării plantelor medicinale şi activităţi de ecoturism	– 3 evenimente de conştientizare a proprietarilor
      A.31. Colaborarea cu factorii interesaţi	– 10 parteneriate încheiate între custode şi factorii interesaţi

   3. 3.2.3 Promovarea educaţiei şi conştientizării publice

      Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare cu o suprafaţă restrânsă, înconjurată de terenuri antropizate, are în vecinătate o singură comunitate locală, cea a satului Cumpărătura, din comuna Bosanci.

      Situl nu beneficiază de o publicitate largă, speciile şi habitatele de interes conservativ nefiind suficient cunoscute din prisma valorii lor patrimoniale.

      Datele culese pe teren evidenţiază faptul că lipsa de informare a comunităţii locale are impact negativ asupra sitului, prin gestionarea necorespunzătoare a terenurilor.

      Informarea şi conştientizarea publică cu privire la necesitatea protecţiei acestui sit Natura 2000, va contribui la utilizarea durabilă a resurselor naturale, păstrarea tradiţiilor locale, obţinerea de produse ecologice şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei locale.

      Prin educaţie şi conştientizare publică se urmăreşte:

      1. a) creşterea numărului persoanelor interesate de dezvoltarea unor activităţi economice în mod tradiţional, în vederea îmbunătăţirii gestionării patrimoniului natural al sitului;

      2. b) creşterea numărului proprietarilor de terenuri din sit şi din împrejurimi care participă la acţiunile de management al sitului;

      3. c) informarea şi conştientizarea comunităţii locale cu privire la patrimoniul natural al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare.

      Acţiunile de educaţie şi conştientizare a publicului sunt prezentate în tabelul nr. 9.

      Acţiunile de educaţie şi conştientizare a publicului

      Tabelul nr. 9

      Acţiuni	Indicatori de realizare
      Răspândirea practicilor tradiţionale de utilizare a terenurilor, în rândul comunităţii locale
      A.32. Organizarea de evenimente pentru conştientizarea comunităţii locale în vederea promovării practicilor tradiţionale	– 5 evenimente de conştientizare publică organizate
      A.33. Întâlniri cu comunitatea locală pe teme privind valorile şi modul de gospodărire a resurselor naturale	– 5 întâlniri cu membrii comunităţii locale
      Iniţierea unor activităţi economice şi servicii prin care să se utilizeze durabil resursele naturale ale sitului
      A.34. Oferirea de modele de bune practici de utilizare durabilă a resurselor naturale	– 40 de ha de teren utilizate durabil prin bune practici
      A.35. Asistenţă în înfiinţarea unor firme cu profil de valorificare a produselor tradiţionale	– 3 firme înfiinţate pentru valorificarea produselor tradiţionale

      Creşterea numărului membrilor comunităţii locale care se implică în conservarea patrimoniului natural
      A.36. Organizarea de controale pentru stoparea activităţilor cu impact negativ asupra sitului	– lunar un control organizat în sit
      Implicarea cadrelor didactice în acţiunile de educare şi conştientizare a elevilor din comunitate, privind protecţia mediului
      A.37. Organizarea unor activităţi de conştientizare a elevilor, crearea unor atitudini pozitive faţă de mediu şi promovarea sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare	– 2 acţiuni anuale, organizate în colaborare cu elevii din şcolile din comună
      A.38. Elaborarea şi administrarea paginii web a sitului, în colaborare cu elevii şi cadrele didactice	– 5 acţiuni anuale vor fi incluse în pagina web a sitului

   4. 3.2.4 Cercetarea ştiinţifică

      Prin patrimoniul său natural, situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare poate face obiectul unor studii ştiinţifice taxonomice, genetice, de ecologie aplicată sau ecofiziologie, care să contribuie la dezvoltarea cercetării ştiinţifice.

      Situl poate fi valorificat ca sursă de educaţie la nivel gimnazial, liceal, universitar şi postuniversitar, prin dezvoltarea unor proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale în domeniul protecţiei naturii.

      Promovarea valorilor ştiinţifice ale sitului, prin stimularea cercetării şi a interesului mediului academic, va permite încheierea de parteneriate între custode şi universităţi, facultăţi, institute de cercetare, pentru facilitarea accesului cercetătorilor în zonă, realizarea unei baze de date ştiinţifice şi publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate.

      În sit sunt necesare acţiuni de renovare a infrastructurii destinată cercetării ştiinţifice şi cazării cercetătorilor, studenţilor, masteranzilor care desfăşoară activităţi ştiinţifice pe teren.

      Activităţile de cercetare ştiinţifică în situl Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 10

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Creşterea interesului cercetătorilor ştiinţifici pentru valorile naturale ale sitului
      A.39. Promovarea valorii sitului în mediul academic, prin organizarea unui simpozion	– 10 cercetători implicaţi
      A.40. Refacerea infrastructurii de cercetare din sit	– 10 cercetăttori implicaţi în monitorizarea şi evaluarea biodiversităţii din sit
      Creşterea numărului publicaţiilor ştiinţifice despre sit
      A.41. Organizarea de acţiuni cu studenţii privind biodiversitatea din sit	– 20 de studenţi implicaţi în acţiuni de studiere a biodiversităţii din sit
      Creşterea numărului parteneriatelor între custode şi reprezentanţii mediului academic
      A.42. Încheierea de parteneriate între custode şi mediul academic în vederea aplicării pentru proiecte de cercetare ştiinţifică	– 2 pateneriate încheiate între custode şi mediul academic
      Creşterea gradului de conservare a speciilor şi habitatelor naturale din sit
      A.43. Îmbunătăţirea bazei de date ştiinţifice referitoare la speciile şi habitatele naturale din sit	– 5 cercetători care contribuie la actualizarea bazei de date ştiinţifice
      A.44. Utilizarea studiilor şi cercetărilor ştiinţifice efectuate în sit	– 7 specii monitorizate în sit

   5. 3.2.5 Managementul efectiv al ariei naturale protejate

      Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare se află în custodia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, care poate accesa surse de finanţare a ariei protejate şi dezvolta relaţii de colaborare cu toţi factorii interesaţi.

      Custodele poate încheia parteneriate cu autorităţi locale, universităţi, institute de cercetare, ONG-uri şi poate iniţia acţiuni în scopul îmbunătăţirii stării de conservare a ariei naturale protejate. Alunecările de teren care tind să modifice microrelieful, pătrunderea speciilor invazive, periclitarea unor specii comunitare, precum şi unele activităţi antropice nesustenabile pot constitui ameninţări la adresa florei şi faunei sălbatice din sit.

      Se are în vedere creşterea capacităţii manageriale a custodelui, prin aplicarea unor măsuri adecvate care să contribuie la îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din Fâneţele seculare Ponoare, precum şi extinderea suprafeţei sitului prin includerea zonelor mlăştinoase.

      Autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor planuri, a prevederilor referitoare la situl de importanţă comunitară Fâneţele seculare Ponoare.

      Avizul custodelui sitului este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariei naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acesteia.

      Acţiunile pentru asigurarea managementului sitului Fâneţele seculare Ponoare sunt prezentate în tabelul nr. 11.

      Acţiuni pentru asigurarea managementului sitului Fâneţele seculare Ponoare

      Tabelul nr. 11

      Acţiuni	Indicatori de realizare
      Creşterea numărului activităţilor de management şi a eficienţei lor
      A.45. Achiziţia de informaţie prin activităţi de cercetare şi colectare a datelor.	– creşterea populării bazei de date cu 30% pe an
      A.46. Instruirea personalului implicat în administrarea sitului.	– 2 acţiuni anuale de instruire a personalului
      Accesarea de noi fonduri destinate gestionării durabile a sitului Natura 2000
      A.47. Achiziţionarea resurselor materiale necesare administrării sitului.	– accesarea unei resurse financiare
      A.48. Recrutarea de personal pentru gestionarea sitului.	– 5 persoane angajate pentru gestionarea sitului
      Reabilitarea infrastructurii informative şi de cercetare ştiinţifică
      A.49. Îmbunătăţirea infrastructurii informative şi de cercetare ştiinţifică, în parteneriat cu membrii comunităţii locale.	– un parteneriat încheiat între custode şi comunitatea locală

      A.50. Accesarea de resurse de finanţare pentru îmbogăţirea patrimoniului material al sitului.	– 10 resurse financiare accesate
      Creşterea suprafeţei sitului
      A.51. Fundamentarea solicitării de extindere a sitului prin includerea zonelor mlăştinoase.	– o bază de date ştiinţifică ce argumentează acţiunile de modificare a limitelor sitului

   6. 3.2.6 Managementul în vederea întocmirii Planului de monitorizare a activităţilor Managementul în vederea întocmirii Planului de monitorizare a activităţilor este prezentat în Tabelul nr. 13.

Monitorizarea activităţilor desfăşurate în sit este în responsabilitatea custodelui şi presupune efectuarea unei planificări eficiente a activităţilor, implicarea resurselor umane şi financiare în atingerea obiectivelor incluse în Planul de management al sitului.

Monitorizarea activităţilor din situl Fâneţele seculare Ponoare

Tabelul nr. 12

CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Priorităţi şi planificare în timp

Planificarea fiecărei acţiuni pentru implementarea Planului de management, pe o perioadă de 5 ani este detaliată în tabelul nr. 13.

Planificarea acţiunilor în perioada de implementare a Planului de management

Tabelul nr. 13

A1-A5 – Ani

S1-S2 – Semestru

BIBLIOGRAFIE

•  Doniţa N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş Iovu A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti;

•  Boşcaiu N., Lungu L., Seghedin T., 1978, Cercetări sintaxonomice în rezervaţia botanică Ponoare-Bosanci, jud. Suceava. Variaţiile ariei minime şi indicatori informaţionali într-o serie de asociaţii imbricate. Studii şi Comunicări de ocrotirea naturii Suceava, 4:375-393;

•  Burduja C., Dobrescu C., Grâneanu A., Răvăruţ M., Căzăceanu I., Bârcă C., Raclaru P., Turenschi E., 1956, Contribuţii la cunoaşterea pajiştilor naturale din Moldova, sub raport geobotanic şi agroproductiv. Studii şi Cercetări de Biologii şi Ştiinţe Agricole, Iaşi, 7 – 1:83-119;

•  Coldea Gh., 1995-1996, Contribuţii la studiului vegetaţiei României, I, Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, 1-8;

•  Dobrescu C., Viţalariu G., 1987, Contribuţii fitocenologice din Moldova, Analele Universitaţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Serie nouă, Secţia II, Biologie, Iaşi, 33:25- 28;

•  Oprea I. V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii şi dealuri, Editura Mirton, Timişoara;

•  Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiştilor xeroterme ale clasei Festuco- Brometea, din România, Contributii Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47;

•  Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupaşcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiştile din Bucovina, Editura Helios, 340p;

•  Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359p;

•  Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecţie şi conservare a plantelor din România, Editura Alo, Bucureşti, 113 p;

•  Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen P., 2004, Grasslands of Romania, Pajisti in România, Editura Alo, Bucureşti, 67p;

•  Sanda V., Popescu A., Doltu M.I., 1980, Cenotaxonomia grupărilor vegetale din România, Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturale Muzeul Brukenthal, Sibiu, Supliment 24: 1-171;

•  ***1979, Bern Convention of the conservation of European Wildlife and Natural Habitats; and all further recommendation and resolutions ;

•  ***Habitats Directive 92/43/EEC-Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora (OJ L 206, 22.7.92);

•  ***Documentele Bisericii "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" a parohiei Bosanci; http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bosanci,_Suceava#cite_note-2;

•  ***Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA, 2010, http://www.natura2000.ro/;

•  *** Documente în manuscris furnizate de către APM Suceava;

Anexa nr. 1 la Planul de management Harta generală a sitului Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 60

Anexa nr. 2 la Planul de management Harta cu distribuţia habitatelor de pajişti cu Molinia,

tufărişuri ponto-sarmatice şi stepe ponto-sarmatice din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 61

Anexa nr. 3 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei deditel – Pulsatilla patens din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 62

Anexa nr. 4 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei dediţel -Pulsatil/a grandis din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 63

Anexa nr. 5 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui -Echium russicum din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 64

Anexa nr. 6 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei târtan – Crambe tataria din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 65

idro onstfucJiL

wti construcţii

eaţă cu _pom·

Anexa nr. 7 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei iris bărbos -Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 66

Anexa nr. 8 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei curechi de munte -Ligularia sibiriCll din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 67

Anexa nr. 9 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei izvoraş -Bombin11variegata din situl Fâneţele seculare Ponoare

1:10000 68

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește