PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016

al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa



Notă …
──────────*) Aprobat de Ordinul nr. 345 din 15 februarie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 30 martie 2016.──────────

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ FÂNEŢELE SECULARE FRUMOASA

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1 Scurtă descriere a Planului de management, scopul şi obiectivele sale

2. 1.2 Scopul şi categoria ariei protejate

3. 1.3 Baza legală privind protejată şi Planul de management

4. 1.4 Procesul elaborării Planului de management

5. 1.5 Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

6. 1.6 Procedura de implementare a Planului de management

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

1. 2.1 Informaţii generale

   1. 2.1.1 Localizare

   2. 2.1.2 Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

   3. 2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructură

   4. 2.1.4 Acoperirea cu hărţi

2. 2.2 Mediul fizic

3. 2.3 Mediul biotic

   1. 2.3.1 Flora şi comunităţile de plante

   2. 2.3.2 Fauna

   3. 2.3.3 Habitate şi ecosisteme

   4. 2.3.4 Peisaj

4. 2.4 Informaţii socio-economice şi culturale

   1. 2.4.1 Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut

5. 2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: situaţie prezentă

   1. 2.5.1 Comunităţi locale

   2. 2.5.2 Factori interesaţi în aplicarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

   3. 2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor

   4. 2.5.4 Desemnarea sitului

   5. 2.5.5 Facilităţi pentru activităţi educative, turism şi recreere şi cercetare

CAPITOLUL 3 SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

1. 3.1 Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

2. 3.2 Temele managementului propuse pentru situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

   1. 3.2.1 Conservarea biodiversităţii

   2. 3.2.2 Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale

   3. 3.2.3 Promovarea educaţiei şi conştientizăriipublicului

   4. 3.2.4 Cercetarea ştiinţifică

   5. 3.2.5 Monitorizarea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional

   6. 3.2.6 Managementul efectiv al ariei naturale protejate

CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Priorităţi şi planificare în timp

BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1 la Planul de management – Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa

Anexa nr. 2 la Planul de management – Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto- sarmatice din situl Fâneţele seculare Frumoasa

Anexa nr. 3 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei dediţel – Pulsatilla patens

din situl Fâneţele seculare Frumoasa

Anexa nr. 4 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei dediţel mare – Pulsatilla grandis din situl Fâneţele seculare Frumoasa

Anexa nr. 5 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui – Echium russicum din situl Fâneţele seculare Frumoasa

Anexa nr. 6 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei târtan – Crambe tataria

din situl Fâneţele seculare Frumoasa

Anexa nr. 7 la Planul de management – Harta cu distribuţia speciei stânjenel – Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele seculare Frumoasa

ABREVIERI

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1 Scurtă descriere a Planului de management, scopul şi obiectivele sale

   Planul de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa a fost fundamentat pe baza analizării stării biodiversităţii şi a evaluării măsurilor care se pot adopta pentru protejarea valorilor patrimoniului natural, în corelaţie cu ridicarea nivelului de bunăstare al comunităţilor locale.

   Scopul Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa este gestionarea eficientă, durabilă, a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar şi naţional, ţinând cont de cerinţele de dezvoltare ale comunităţilor locale.

   Planul de management îşi propune gestionarea eficientă, fundamentată ştiinţific a resurselor naturale din sit.

   Obiectivele de conservare ale acestei arii protejate sunt:

   1. a) conservarea speciilor şi a habitatelor de interes conservativ ţinând cont de necesităţile comunităţilor locale;

   2. b) conştientizarea şi implicarea comunităţilor locale în implementarea măsurilor de conservare a valorilor naturale ale sitului;

      Planul de management este structurat pe temele fundamentale ce vizează: conservarea biodiversităţii, managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale, promovarea educaţiei şi conştientizării publicului, cercetarea ştiinţifică şi managementul efectiv al ariei naturale protejate.

2. 1.2 Scopul şi categoria ariei protejate

   Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa a fost declarat arie naturală protejată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.

   Aria protejată cu o suprafaţă de 9.5 ha, a fost încadrată conform clasificării IUCN, la categoria III – monument al naturii: arie protejată, administrată în special pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice.

   Suprafaţa ocrotită este extinsă la 10 ha, situl fiind declarat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011.

   Situl se remarcă prin diversitate biologică ridicată, habitate inedite, în special în ceea ce priveşte habitatele ponto-sarmatice.

   De asemenea, habitatele originale şi bogăţia biodiversităţii crează o remarcabilă frumuseţe a peisajului.

   În cadrul Sitului Natura 2000, biodiversitatea exprimată ca număr şi originalitate a speciilor şi a habitatelor, corelată cu păstrarea cât mai originală a tradiţiilor şi cu menţinerea activităţilor economice tradiţionale desfăşurate în armonie cu natura, reprezintă surse de dezvoltare durabilă şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor.

   Scopul Planului de management al Fâneţelor seculare Frumoasa este de a gestiona eficient şi durabil patrimoniul natural în echilibru cu dezvoltarea şi bunăstarea comunităţilor locale. În Fâneţele seculare Frumoasa, patrimoniul natural se concretizează prin habitate şi specii de importanţă conservativă comunitară şi naţională.

   Planul de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali şi promovarea unei opinii comune pentru a obţine colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate.

   Managementul sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor, a speciilor şi a peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor şi practicilor agricole, la care se adaugă cultura tradiţională a populaţiei locale.

   De asemenea, prin prevederile Planului de management se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

3. 1.3 Baza legală privind aria protejată şi Planul de management

   •  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a-III-a – zone protejate;

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011;

   •  Decizia Consiliului Judeţean Suceava nr. 443/2000.

4. 1.4 Procesul elaborării Planului de management

   Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa a fost iniţiată în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa", contract cu finanţare POS Mediu, Axa prioritară 4.

   În realizarea lui au fost parcurse mai multe etape importante:

   1. a) realizarea planificării cu elaborarea unui plan de participare a factorilor interesaţi;

   2. b) strângerea şi gruparea informaţiei;

   3. c) definirea scopului Planului de management;

   4. d) identificarea unui set de teme principale pentru Planul de management, adegvate sitului;

   5. e) realizarea unei evaluări a fiecărei teme;

   6. f) identificarea unuia sau a mai multor obiective şi indicatori pentru fiecare temă;

   7. g) identificarea subtemelor pentru fiecare obiectiv;

   8. h) selecţia celei mai bune opţiuni de management pentru tratarea fiecărei subteme;

   9. i) identificarea unui set de acţiuni şi indicatori pentru fiecare subtemă;

   10. j) identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare;

   11. k) asigurarea aprobării, legalizării şi publicării Planului de management.

5. 1.5 Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

   Revizuirea Planului de management se realizează la 5 ani de la aprobarea lui sau în situaţiile în care managementul biodiversităţii şi peisajului o impune, la propunerea custodelui sau a autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, dacă aceste propuneri au o finalitate cuantificabilă în îmbunătăţirea, refacerea sau restabilirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, în raport cu condiţiile socio-economice. De asemenea, revizuirea Planului de management se poate realiza în cazul apariţiei unor situaţii noi, ca de exemplu ameninţări noi, riscuri naturale sau tehnogene, care nu pot fi prevăzute la momentul elaborării Planului de management.

   Revizuirea Planului de management se va realiza numai în scopul îmbunătăţirii stării de conservare a resurselor naturale şi nu pentru amplificarea activităţilor antropice de orice natură. Modificările şi reactualizările prezentului Plan de management asigură flexibilitatea necesară custodelui pentru gestionarea situaţiilor generate de evenimente neprevăzute atât

   naturale, cât şi generate de activitatea antropică.

   Modificările Planului de management se referă la priorităţi, responsabilităţi şi aspecte legate de cercetarea ştiinţifică ce vor fi analizate la propunerea custodelului.

   Actualizarea Planului de management

   Pe baza reevaluării randamentului şi monitorizării continue, este recomandat să se facă modificări ale acţiunilor din plan înainte de elaborarea planului de lucru anual, astfel încât acţiunile planificate în fiecare an să poată fi adaptate în conformitate cu experienţa acumulată în anii anteriori sau în funcţie de schimbările contextului sau de noile cunoştinţe dobândite. În ultimul an de implementare a Planului de management trebuie să aibă loc o revizuire completă a îndeplinirii scopului şi obiectivelor Planului, iar aceasta să fie încorporată în următorul ciclu de planificare.

6. 1.6 Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea aplicării tuturor prevederilor din Planul de management revine custodelui Sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa.

Implementarea Planului de management se va realiza în colaborare cu instituţiile din teritoriu, a căror implicare este esenţială în îndeplinirea obiectivelor sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, după cum urmează:

1. a) Consiliul Judeţean Suceava;

2. b) autorităţile de mediu: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, precum şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava;

3. c) Instituţia Prefectului care trebuie să asigure condiţiile necesare pentru dezvoltarea teritorială şi siguranţa mediului înconjurător, conform Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, cu modificările şi completările ulterioare;

4. d) autorităţile administraţiei publice locale;

5. e) agenţii economici;

6. f) administraţiile regiunilor de dezvoltare şi ale euroregiunilor;

7. g) inspectoratele de poliţie, structurile de specialişti montani din cadrul Jandarmeriei Române competente teritorial şi cele ale Poliţiei de Frontieră;

8. h) instituţiile de învăţământ;

9. i) ONG-urile;

10. j) comunităţile locale.

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

1. 2.1 Informaţii generale

   1. 2.1.1 Localizare

      Fâneţele seculare de la Frumoasa, cuprinse în situl Natura 2000 ROSCI0081, aparţin teritoriului administrativ al comunei Moara, situat la 7 km de municipiul Suceava.

      Localitatea este suprapusă parţial cu situl, ce se învecinează cu un teritoriu intravilan. Calea de acces cea mai apropiată este drumul judeţean Suceava – Fălticeni.

      Coordonatele geografice: N 47°36'14.98", E 26°11'40.67"

      Reţeaua de coordonate a sitului Fâneţele seculare Frumoasa este prezentată in tabelul nr. 1.

      Reţeaua de coordonate a sitului Fâneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 1

      Puncte reţea triangulaţie		Coordonate stereo		Coordonate WGS		Cotă
      Denumire	Ordin	X	y	B	L	z
      La Pietriş 3	Ordinul III	679139.12	590121.63	47°36'19.04"	26°11'49.28"E	401.3
      Dealul Cruci 13	Ordinul IV	681809.56	590867.43	47°37'45.13"	26°12'26.94"E	427.4
      Ciriţei 1	Ordinul IV	680900.48	588059.47	47°37'17.07"	26°10'11.81"E	452.7
      Vorniceni Nord	Ordinul IV	675684.72	584939.5	47°34'29.68"	26°07'38.83"E	382.1

   2. 2.1.2 Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

      Datele referitoare la situaţia proprietăţilor din sit şi din jurul acestuia sunt prezentate în tabelul nr. 2.

      Proprietarii terenurilor sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 2

      Nume proprietar	Tarla	Denumire parcelă	Categorie folosinţă	Suprafaţă
      Domeniul public al statulu, administrator Primăria Moara	29	3550	Fâneaţă	9.2 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3410 1	Arabil	0.1 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3425 1	Arabil	0.2 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3423 1	Arabil	0.1 ha

      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3517 1	Arabil	0.04 ha
      Domeniul public al statului,administrator Primăria Moara	29	3534 1	Arabil	0.05 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3541 1	Arabil	0.04 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3950 1	Arabil	0.05 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3967 1	Arabil	0.08 ha
      Domeniul public al statului, administrator Primăria Moara	29	3993 1	Arabil	0.08 ha
      Total				10 ha*

      *Suprafaţa sitului este cea existentă pe site-ul www.mmediu.ro

      Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   3. 2.1.3 Resursele pentru management şi infrastructură

      Componentele de infrastructură aflate în perimetrul ariei protejate: clădiri, drumuri, utilităţi sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   4. 2.1.4 Acoperirea cu hărţi

      Tipurile de hărţi utilizate în zona Moara sunt prezentate în tabelul nr. 3

      Hărţile existente pentru Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 3

      Tipul hărţii	Scara	Denumire fişier
      Plan cadastral	1:5000	Moara1
      Trapez L-35-017-A-b	1:25000	Raster
      SID Moara	1:5000	Orthofoto
      Hartă geologică	1:200000	Raster

2. 2.2 Mediul fizic

   Materialul parental din zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalaţii nisipoase şi cu vagi urme de fosile calcificate, aparţinute cu predilecţie vârstei Sarmaţiene cu trecere spre Panonian.

   Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri şi podişuri din Podişul Sucevei.

   Suprafaţa restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro şi mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m.

   Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui versant destul de abrupt cu pante de 15-20 grade.

   La baza acestuia, în partea inferioară, se găseşte o porţiune plană cu formaţiuni microdepresionare, mlăştinoase, chiar cu bălţi stagnante în perioadele de primăvară.

   Gropi şi alte microforme de relief depresionare, cu apă stagnantă sau exces de umezeală există şi pe traseul versantului, în locuri cu rupturi de pantă.

   Acestea se disting uşor în peisaj datorită faptului că vegetaţia este diferită, pâlcurile de stuf şi papură remarcându-se facil pe fondul fâneţelor stepice.

   Microrelieful mişcat, cu alternanţă de pante abrupte şi mici zone microdepresionare cu apă temporară stagnantă, se datorează fenomenelor de alunecări de teren.

   Hidrologia zonei este redusă, în primul rând datorită suprafeţei restrânse. Nu există cursuri de apă mari, ci doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv perioadelor ploioase, cantonate în porţiunile microdepresionare de la nivelul rupturilor de pantă.

   Reprezentarea hidrologică este ilustrată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

   Clima este temperat continentală cu diferenţe mari între vară şi iarnă. Iernile sunt deosebit de reci şi cu cantităţi mari de zapadă iar verile sunt mai răcoroase.

   În podişul Sucevei, temperaturile medii anuale se situează la 8° C. Precipitaţiile sunt diferenţiate pe trepte de relief, fiind de 550-1200 mm.

   Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În regiunea de podiş, direcţia vântului este influenţată de orientarea curenţilor de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna şi primăvara.Vânturile dominante sunt cele vestice.

   Precipitaţiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora.

   Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie.

   Valorile parametrilor climatici sunt prezentaţi în tabelul nr. 4.

   Valorile climatice pentru zona sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

   Tabelul nr. 4

   Temperaturi medii anuale 0C	6° – 8°C
   Medii şi maxime lunare – iulie	18° – 20°C
   Medii şi minime lunare – ianuarie	3° – 4°C

   Temperaturi minime absolute	-31°C
   Temperaturi maxime absolute	39°C
   Precipitaţii mm/an	600 – 700mm/an
   Cantităţi medii lunare – ianuarie	30 – 40mm/an
   Cantităţi medii lunare – iulie	60 – 80mm/an
   Viteze medii ale vântului m/s	2.6 m/s

   În această zonă predomină clasele de soluri din categoria argiluvisoluri şi molisoluri. Ca subtipuri avem soluri cernozomoide şi soluri brune.

3. 2.3 Mediul biotic

   1. 2.3.1 Flora şi comunităţile de plante

      Frumuseţea peisajului şi bogăţia biodiversităţii pe dealurile din preajma comunei Moara a atras atenţia atât simplilor iubitori de natură cât şi specialiştilor.

      În ceea ce priveşte flora din situl Fâneţele seculare Frumoasa, Procopianu-Procopovici A. observă în anul 1882, un număr de 26 de specii angiosperme, iar Guşuleag M. descrie flora cu ocazia propunerii făcute pentru rezervaţie.

      Ulterior, Ţopa E., Mitiuc N., Mititelu D., Moraru I., Seghedin T., Boşcaiu N. amplifică studiul florei acestor fâneţe.

      Într-o amplă lucrare, Mititelu D. şi Cojocaru V. citează 483 specii de plante vasculare, numeroase ciuperci, macromicete şi muşchi.

      În anul 2002, Institutul de Cercetări Biologice Iaşi, sub tema „Starea actuală a conservării biodiversităţii insulelor de silvostepă din Subcarpaţii Moldovei şi Podişul Sucevei” a efectuat studiul „Cercetări privind biodiversitatea din aria protejată Frumoasa, judeţul Suceava”.

      S-a realizat o analiză floristică a sitului Fâneţele seculare Frumoasa, inventariindu-se 527 de specii şi 14 subspecii, dintre care 53 specii de fungi, 474 specii şi 14 subspecii de cormofite.

      Cele mai recente evaluări au fost derulate în cadrul proiectului „Conservarea biodiversităţii printr-un management integrat al ariilor naturale protejate Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa„, contract finanţare POS Mediu, Axa prioritară 4.

      Inventarul floristic al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, include 238 specii de cormofite, aparţinând unui număr de 178 genuri, încadrate în 47 de familii.

      Poziţia geografică la interferenţa dintre zona nordică şi cea sud-vestică, a generat o diversitate fitogeografică ridicată, fiind prezenţi taxoni cu origini foarte diferite:

      1. a) circumpolare: rogozul – Carex diandra;

      2. b) euroasiatice: spălăcioasa – Senecio integrifolius, toporaşul – Viola pumila;

      3. c) europene: poroinicul – Orchis ustulata;

      4. d) central-europene: laptele câinelui – Euphorbia dulcis;

      5. e) continentale: stânjenelul de stepă – Iris ruthenica, cinci degete – Potentilla alba, dediţelul –

         Pulsatila patens, gălbinarea – Serratula wolffi, veronica – Veronica incana;

      6. f) pontice: barba boierului – Ajunga laxmanni, vineţeaua – Centaurea marschalliana, sipica – Cephalaria uralensis, zambila pitică – Hyacinthella leucophaea, clopoţelul – Asyneuma canascens;

      7. g) mediterano-pontice: lintea pratului – Lathyrus pannonicus;

      8. h) mediteraneene: usturoiul sălbatic – Allium flavum, triniţa – Trinia glauca;

      9. i) balcano-dacice: centaurea – Centaurea banatica.

      Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt următoarele: dediţel – Pulsatilla patens, dediţel mare – Pulsatilla grandis, stânjenel

      – Iris aphylla ssp. hungarica, târtan – Crambe tataria, capul şarpelui – Echium russicum.

      Vegetaţia tufărişurilor este insulară, ocupând mai puţin de 1% din întreaga suprafaţă a sitului.

      Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărişuri, ele nu constituie fitocenoze, ci doar pâlcuri în stepe, care se regăsesc şi în afara sitului, mărginind câmpurile agricole.

      Vegetaţia praticolă este bine reprezentată, însumând 99% din suprafaţa sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, ocupată de habitate naturale.

      Pajiştile sitului au compoziţie floristică, structură şi condiţii staţionale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstaţiunile depresionare.

      În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajişti stepice xero-termofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaştină, chiar fitocenoze higrofile.

      Porţiunile de versanţi însoriţi, cu expoziţie vestică, îndeplinesc condiţiile pentru o vegetaţie de pajişti xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dediţeii – Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, stânjeneii – Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul – Crambe tataria şi capul şarpelui – Echium russicum.

      Datorită prezenţei acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite şi xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene şi eurasiatice, cu accent pe cele xerofite şi termofile, ce definesc pajiştile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuţa de primăvară – Adonis vernalis sau frăsinelul – Dictamnus albus, in galben – Linum flavum, ineaţă – Linum austriacum, iarba mare

      – Inula salicina, veronica – Veronica orchideea, importante pentru calitatea peisajului.

      Fâneţele au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara şi la începutul verii.

      În zona joasă, microdepresionară, regimul hidric este complet diferit faţă de cel de pe versanţi, datorită rupturilor de pantă şi stagnărilor de apă, ceea ce favorizează instalarea unei

      vegetaţii higrofile, de mlaştină, cu stuf şi papură ce formează stratul dominant, înalt şi compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 m2 se găsesc şi pe rupturile de pantă de pe versanţi, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat.

      Asociaţiile vegetale din situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5.

      Asociaţiile vegetale din situl Faneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 5

      Asociaţia vegetală	Importanţa conservativă
      Festuco valesiacae – Stipetum capillatae	Fitocenoze de stepă ponto-sarmatică – de interes comunitar
      Scirpo – Phragmitetum	Fitocenoze fără valoare conservativă
      Junc – Molinietum	Fitocenoze suport pentru habitat de interes comunitar
      Juncetum effusi	Fitocenoze fără valoare conservativă

   2. 2.3.2 Fauna

      Datorită suprafeţei restrânse şi presiunii puternice a factorului antropic, fauna fâneţelor este redusă. Suprafaţa mică determină ca speciile de mamifere mari să nu poată avea habitat de adăpost, decât cel mult de hrănire, fiind doar în pasaj.

      Lipsesc de asemenea locurile de cuibărit pentru păsări.

      Nemeş I. citează specia Caleophora bucovinella, cu arie limitată în această zonă.

   3. 2.3.3 Habitate şi ecosisteme

      În situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa se găseşte un singur tip de habitat de importanţă conservativă – 62C0* stepe ponto-sarmatice.

      Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanţă conservativă, de zone ruderale şi drumuri agricole.

   4. 2.3.4 Peisaj

      Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spaţii mici, s-a creat o varietate de înclinaţii ale pantelor.

      Datorită influenţelor antropice există o alterarea pregnantă a peisajului natural.

4. 2.4 Informaţii socio-economice şi culturale

   Comuna Moara este de dată recentă, având o istorie de mai puţin de 60 de ani.

   Suprafaţa sitului este foarte restrânsă şi nu interferează cu nici un sit arheologic sau monument istoric.

   1. 2.4.1 Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut

      Terenul aferent sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa nu a fost utilizat în trecut, fiind în general protejat de panta abruptă, care a păstrat în bune condiţii pajiştilor stepice, cu taxoni floristici rari.

      În prezent, în perimetrul sitului, pe lângă fâşia de fâneaţă se găsesc culturi şi drumuri agricole.

      În imediata proximitate sunt case, gospodării şi anexe.

5. 2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: situaţie prezentă

   1. 2.5.1 Comunităţi locale

      Suprafaţa comunei Moara este de 4686 ha, dintre care intravilan 696 ha, iar extravilan 3990 ha. Comuna are în componenţă 7 sate: Bulai, Frumoasa, Liteni, Moara Carp, Moara Nică,

      Vornicenii Mari şi Vornicenii Mici.

      În comuna Moara există 1730 de locuinţe, cu 4697 de locuitori.

      În prezent, majoritatea locuitorilor comunei Moara lucrează în municipiul Suceava, dezvoltând totodată şi spaţiul economic al localităţii, prin valorificarea agricolă a terenurilor.

      Activităţile specifice zonei sunt agricultura, în special cultura cartofului, comerţul, construcţiile şi alimentaţia publică.

      Obiectivele turistice ale comunei sunt:

      1. a) situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa;

      2. b) biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Bulai;

      3. c) biserica din lemn „Sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril ” din localitatea Moara Nică;

      4. d) ruina Bisericii lui Oana de la Tulova – sat Vornicenii Mari.

      Facilităţile oferite investitorilor, menţionate pe site-ul Primăriei comunei Moara sunt: rezervaţia naturală floristică Frumoasa, facilităţi fiscale pentru primii 5 ani, apă şi canalizare, terenuri pentru investiţii, mână de lucru calificată, bază sportivă, proiectele de investiţii, extinderea reţelei electrice, canalizare, extindere asfaltare şi pietruire drumuri.

      Oamenii iubitori de artă şi folclor au format ansamblul „Ciobănaşul din Moara”.

      Din anul 2009, în data de 21 mai, la Moara Nică, de sărbătoarea „Sfinţilor Constantin şi Elena” are loc festivalul folcloric „Ograda cu dor„.

      Comunitatea locală beneficiază de 5 şcoli şi 5 grădiniţe.

   2. 2.5.2 Factori interesaţi în aplicarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

      Managementul durabil al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa este de interes pentru custodele sitului şi pentru ceilalţi factori enumeraţi în tabelul nr. 6.

      Factorii interesaţi de existenţa şi implementarea Planului de management

      Tabelul nr. 6

      Nr. Crt.	Factorii interesaţi	Observaţii
      1.	Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava
      2.	Proprietari de terenuri	plăţilor compensatorii
      3.	Autorităţi ale administraţiei publice locale
      4.	Consiliul Judeţean Suceava
      5.	Consiliul Local Moara
      6.	Administratorii fondurilor de vânătoare
      7.	Direcţia Silvică Suceava

      1. a) desfăşurarea de activităţi de gestionare a sitului, în calitate de custode

      2. b) avizarea activităţilor din sit

      3. c) elaborarea de proiecte pentru finanţarea activităţilor din sit

      1. a) venituri din resursele naturale deţinute – pajişti, păşuni, produse accesorii

      2. b) nivel de acceptare a sitului actualmente rezonabil însă cu risc de respingere în situaţia apariţiilor de restricţii – datorate slabei informări şi a lipsei

      1. a) venituri din taxe şi impozite

      2. b) implementarea unor strategii de dezvoltare

      3. c) beneficiari ai planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului

      4. d) avizarea şi autorizarea diverselor activităţi

      1. a) avizarea şi controlul gestionării activităţilor

      2. b) avizarea şi controlul gestionării activităţilor în teren

      8.	Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava
      9.	Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava	conflict cu planurile de amenajare hidrologice
      10.	Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
      11.	Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
      12.	Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, Jandarmeria Suceava	ilegale în cadrul sitului – patrulări împreună cu custodele
      13.	comunităţi locale
      14.	Proprietarii caselor de vacanţă/ cabanelor	zonei
      15.	Universitatea „Ştefan cel Mare" din Suceava
      16.	Agenţi economici care achiziţionează plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci

      1. a) avizarea şi controlul activităţilor; potenţial

      1. a) măsuri agromediu

      2. b) plăţi directe privind Natura 2000

      1. a) avizarea, controlul şi sprijinirea activităţilor de creştere a animalelor

      2. b) monitorizarea bolilor la animale domestice

      3. c) rol în dezvoltarea registrului naţional privind uciderile accidentale ale speciilor de faună protejate

      1. a) acţiuni de prevenire şi combatere a activităţilor

      1. a) recreere, turism, sărbători tradiţionale

      2. b) recoltarea fructelor de pădure, ciuperci, plante medicinale

      1. a) promovarea ariei protejate.

      2. b) unele dintre ele pot genera presiune antropică asupra sitului

      3. c) potenţial pentru sprijinirea dezvoltării durabile a

      1. a) cercetare ştiinţifică

      2. b) studii

      3. c) implementare proiecte

      4. d) arie pentru aplicaţii pentru activităţi cu studenţii

      1. a) avizare şi control

      2. b) colectarea necontrolată a produselor – potenţiale conflicte cu măsurile de management Natura 2000

      17.	Proprietari de animale / stâne
      18.	ONG-uri/asociaţii
      19.	Instituţia Prefectului	administrarea teritoriului judeţelui

      1. a) păşunatul reprezintă o activitate benefică menţinerii unui nivel ridicat al biodiversităţii

      2. b) conflict cu măsurile de management Natura 2000 pentru habitatele forestiere

      3. c) avizarea activităţilor de creştere a animalelor

      1. a) realizarea de studii

      2. b) dezvoltarea unor proiecte

      3. c) organizarea unor acţiuni de voluntariat şi conştientizarea publicului

   3. 2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor

      În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor din perimetrul sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, activităţile se rezumă doar la cele agricole.

      O parte semnificativă a sitului, ocupată de fâneţe stepice, este menţinută ca rezervaţie, iar activităţile agricole sau de altă natură sunt restricţionate.

      În jurul sitului, terenurile sunt arate, semănate şi recoltate, în special cu cartofi şi porumb. De asemenea, există un drum agricol care traversează situl.

   4. 2.5.4 Desemnarea sitului

      Ca arie protejată din categoria III IUCN, situl a fost desemnat ca monument al naturii, arie protejată administrată în special pentru conservarea caracteristicilor naturale specifice.

      Acestea sunt stepele ponto-sarmatice şi speciile floristice menţionate în Formularul Standard Natura 2000.

   5. 2.5.5 Facilităţi pentru activităţi educative, turism, recreere şi cercetare ştiinţifică

Existenţa sitului Natura 2000 în zonă, reprezintă un beneficiu pentru educaţia tinerei generaţii din comuna Moara şi municipiul Suceava, aflat în vecinătate.

În prezent, situl nu dispune de un centru propriu de informare a publicului, activităţile de educare, informare, conştientizare derulându-se în aer liber sau în spaţiile şcolilor gimnaziale din comuna Moara. Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa nu a intrat în circuitul turistic sau de recreere al zonei. Deşi este considerat o arie naturală cu potenţial ştiinţific, acţiunile custodelui vor fi orientate şi spre promovarea turistică a sitului.

Speciile floristice şi faunistice de interes conservativ, precum şi habitatele inedite constituie resurse de dezvoltare ştiinţifică atât zonală, cât şi naţională.

Cercetătorii de la universităţi sau institute de cercetare pot desfăşura activităţi de cercetare pe teren cu acordul custodelui.

CAPITOLUL 3 SCOP, TEME ŞI OBIECTIVE

1. 3.1 Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

   Scopul managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa este de a menţine şi proteja speciile şi habitatele de interes conservativ, a diversităţii floristice cu valoare ştiinţifică ridicată şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, prin reglementarea utilizării resurselor naturale ale ariei naturale protejate.

2. 3.2 Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa

   Temele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt următoarele:

   •  conservarea biodiversităţii;

   •  managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale;

   •  promovarea educaţiei şi conştientizării publicului;

   •  cercetarea ştiinţifică;

   •  monitorizarea speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional;

   •  managementul efectiv al ariei naturale protejate.

   1. 3.2.1 Conservarea biodiversităţii

      Conservarea biodiversităţii sitului Natura 2000, este necesară datorită prezenţei unor specii şi habitate de interes comunitar.

      Restrângerea arealului formaţiunilor ponto-sarmatice, a tufărişurilor şi stepelor, precum şi a speciilor floristice şi faunistice, s-a datorat în primul rând schimbării folosinţei terenurilor, extinderii terenurilor desţelenite, arate şi cultivate dar şi schimbărilor climatice.

      Proprietarii şi deţinătorii de terenuri au obligaţia de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice pentru situaţii de urgenţă, conform art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

      În imediata apropiere a fâneţelor se găsesc case, gospodării şi evacuări de ape menajere, toate constituindu-se în factori de presiune puternică asupra speciilor şi habitatului de interes.

      În sit este necesar să existe un bun management al deşeurilor menajere, care pot avea impact negativ asupra mediului.

      Evaluarea stadiului de conservare a valorilor biodiversităţii din situl Natura 2000, a pus în evidenţă următoarele caracteristici:

      Cea mai mare întindere, pe versantul principal cu expoziţie puternic însorită şi înclinaţie mare, o are fâneaţa, cu caracteristicile unei stepe.

      Stepele ponto-sarmatice 62C0* sunt un habitat valoros, cu o suprafaţă în restrângere la nivel european, bine reprezentat în Fâneţele seculare Frumoasa, ocupând aproximativ 10 ha, ceea ce reprezintă 90% din suprafaţa sitului.

      Starea de conservare a acestui tip de habitat este bună, cunoscându-se compoziţia floristică a asociaţiilor de suport, precum şi ameninţările care se exercită asupra lor.

      Din cele 10 hectare ale rezervaţiei, 8,5 – 9 ha sunt ocupate de pajişte, iar restul fiind tufărişuri de Rosa gallica şi salcâm.

      Regimul hidric moderat spre modest determină instalarea unor specii rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiştile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiştile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcţie de compoziţia de specii, combinaţii ale acestora.

      Porţiunile de versanţi însoriţi, cu expoziţii puternic expuse, îndeplinesc condiţiile pentru o vegetaţie de pajişti xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dediţeii

      – Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, stânjeneii – Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul – Crambe tataria şi capul şarpelui – Echium russicum.

      Primăvara, pajiştile sunt decorative prin coloritul florilor de dediţei – Pulsatilla grandis şi Pulsatilla patens, ruscuţe – Adonis vernalis şi frăsinel – Dictamnus albus, care răzbat din gramineele aflate în primele stadii vegetative.

      La începutul verii, se succed alte specii precum: ineaţă – Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare – Inula salicina, veronică – Veronica orchideea, drăgaică – Galium verum, clopoţei – Campanula bononiensis, care pe lângă aspectul decorativ, sunt importante pentru conservarea habitatului şi calitatea peisajului.

      Fâneţele seculare Frumoasa, prin calitatea floristică, reprezintă o valoare locală de patrimoniu.

      Presiunea antropică coroborată cu alunecările şi rupturile de teren, induc modificări în suprafaţa habitatului şi în calitatea floristică.

      Habitatul are aspectul unei fâneţe, dominate de graminee de talie mijlocie, în care edificatoare sunt: păiuşul – Festuca valesiaca, Koeleria macrantha, colilia – Stippa capillata, Dicanthium ischaemum şi pirul – Agropyron pectiniforme, alături de care se găsesc specii de leguminoase.

      Stratul inferior este format din ierburi scunde, precum măciulia – Thesium lynophyllon,

      sugărelul – Teucrium chamaedrys şi betonica – Stachys annuua.

      Un factor de vulnerabilitate este reprezentat de existenţa unui şir de puieţi de nuci, plantaţi pe pantă, în prima treime a sitului, dinspre drumul judeţean. Aceştia par a creşte în condiţii bune, având înălţimea de aproximativ 50 cm. Menţinerea lor va determina pierderea caracterului de pajişte şi sărăcirea în specii.

      Se constată şi o tendinţă de descreştere a suprafeţelor, alunecărilor de teren care generează rupturi de pantă, microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile.

      Alte ameninţări de intensitate mare sunt: desţelenirea unor suprafeţe de stepă din sit şi cultivarea lor, existenţa în imediata vecinătate a terenurilor cultivate, sursă de specii ruderale, unele chiar buruieni invazive, păşunatul, managementul defectuos al deşeurilor, existenţa unor drumuri agricole circulate în incinta sitului, traversând aceste stepe, existenţa intravilanului în imediata apropiere, a caselor, a evacuărilor de ape uzate şi a reziduurilor menajere.

      Se consideră că stepele ponto-sarmatice din Fâneţele seculare Frumoasa au o calitate medie, încadrându-se într-o stare bună de conservare, dar cu risc crescut de degradare.

      Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto-sarmatice se găseşte în Anexa nr. 2 la Planul de management.

      Specia dediţel – Pulsatilla patens, menţionată în Formularul Standard al sitului, este prezentă printr-o populaţie consistentă în Fâneţele seculare Frumoasa.

      Evaluările cantitative, care au evidenţiat prezenţa speciei cu un număr semnificativ de indivizi, denotând o populaţie robustă, se bazează pe măsurătorile efectuate într-un singur an.

      Se consideră că specia se găseşte într-o stare favorabilă de conservare, cu şanse crescute de menţinere în sit.

      Ameninţările asupra speciei constau în: insuficienta cunoaştere a populaţiei, necesitând monitorizări multianuale, restrângerea dramatică a habitatului, prin ararea şi cultivarea unor suprafeţe, insuficienta conştientizare a comunităţii locale privind valoarea de patrimoniu a speciei, existenţa intravilanului care creşte presiunea antropică.

      Harta cu distribuţia speciei dediţel – Pulsatilla patens este în Anexa nr. 3 la Planul de management.

      Specia dediţel mare – Pulsatilla grandis, menţionată în Formularul Standard, a fost identificată în sit, fiind rară în România. Există date insuficiente cu privire la populaţia speciei, care poate fi uşor confundată cu specia Pulsatilla patens. Prin urmare, datele referitoare la robusteţea populaţională trebuie completate prin monitorizări ulterioare.

      Ameninţările potenţiale sunt date de restrângerea habitatelor stepice şi insuficienta educare şi conştientizare a populaţiei locale privind valoarea de patrimoniu a speciei.

      Principala vulnerabilitate este sărăcia datelor referitoare la populaţie.

      Harta cu distribuţia speciei dediţel mare – Pulsatilla grandis este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

      Specia capul şarpelui – Echium russicum, este menţionată în Formularul Standard al sitului dar evaluările recente nu au confirmat prezenţa ei.

      Habitatul stepic este adecvat cerinţelor speciei, dar cu toate acestea, nu s-au regăsit indivizi. Este necesară monitorizarea pe o perioadă îndelungată pentru a se constata dacă absenţa este una temporară sau definitivă.

      Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui – Echium russicum este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

      Specia târtan – Crambe tataria este menţionată în Formularul Standard al sitului Natura 2000, dar evaluările recente nu au confirmat prezenţa ei.

      Deşi studiile anterioare menţionează existenţa ei în stepele de la Frumoasa, nu există material fotografic sau presat care să certifice acest lucru. Necesită monitorizare în continuare pentru a se constata dacă absenţa este una temporară sau definitivă.

      Harta cu distribuţia speciei târtan – Crambe tataria este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

      Specia stânjenel – Iris aphylla ssp. hungarica este prezentă în sit, cu o populaţie de mărime medie.

      Evaluările calitative şi cantitative au evidenţiat un număr de indivizi suficient pentru a asigura continuitatea şi conservarea ei.

      Rezultatele privind structura populaţiei, funcţiile şi arealul ocupat, confirmă starea de conservare favorabilă a speciei.

      Ameninţările asupra speciei sunt generate de potenţiala restrângere a habitatului, prin ararea terenurilor şi datorită alunecărilor de teren, de competiţia cu specii alogene, cu potenţial invaziv, de insuficienta informare şi conştientizare a populaţiei locale cu privire la valoarea ei în cadrul patrimoniului natural.

      Harta cu distribuţia speciei stânjenel – Iris aphylla ssp. hungarica este în Anexa nr. 7 la Planul de management.

      Obiectivele conservării biodiversităţii sunt următoarele:

      1. a) menţinerea habitatelor stepice, printr-un cosit tradiţional;

      2. b) extinderea şi îmbunătăţirea structurii tufărişurilor din sit, prin conservarea lor, interzicându-se defrişarea lor;

      3. c) conservarea şi promovarea speciilor floristice de interes conservativ din sit, prin gestionarea eficientă a habitatelor suport.

      Obiectivele conservării biodiversităţii vor fi realizate prin activităţile descrise în tabelul nr. 7.

      Activităţile şi indicatorii pentru asigurarea managementului biodiversităţii în situl Fâneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 7

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Conservarea suprafeţei ocupate de habitatele stepice
      A.1. Prevenirea şi stoparea cositului mecanic în fâneţele stepice din sit.	gestionată durabil
      A.2. Încurajarea şi asistarea proprietarilor pentru menţinerea terenurilor ca fâneţe şi obţinerea de plăţi compensatorii.
      A.3. Facilitarea cositului manual după perioada de anteză a speciilor, prin susţinerea proprietarilor pentru obţinerea plăţilor compensatorii.
      A.4. Realizarea unor acţiuni de reconstrucţie ecologică în sit.	reconstrucţie ecologică
      Conservarea suprafeţelor ocupate de tufărişurile ponto-sarmatice
      A.5. Interzicerea defrişării tufărişurilor de pe teritoriul sitului.	tufărişurilor
      Conservarea/creşterea populaţiilor speciilor floristice de interes conservativ
      A.6. Interzicerea recoltării speciilor de plante de interes conservativ.	conservativ

      •  9,2 ha suprafaţa de fâneaţă stepică

      •  cel mult 0,8 ha culturi agricole în perimetrul sitului

      •  suprafaţa de 9,2 ha de fâneaţă menţinută

      •  9,2 ha suprafaţă de pajişte stepică pe care speciile de interes conservativ ajung la anteză

      •  9,2 ha pe care s-au realizat acţiuni de

      •  10 ha pe care s-a interzis defrişarea

      •  10 ha pe care s-a interzis recoltarea speciilor floristice de interes

      A.7. Reglementarea cositului în perioada de anteză a speciilor de interes conservativ.
      A.8. Organizarea unor campanii de conştientizare a populaţiei locale cu privire la importanţa conservativă a speciilor din sit.
      A.9. Organizarea de campanii de înlăturare a speciilor alogene cu potenţial invaziv din sit şi din vecinătatea acestuia.
      A.10. Monitorizarea speciilor de floră de interes conservativ.	de floră de interes conservativ
      A.11. Interzicerea incendierii vegetaţiei stepice din sit şi din vecinătatea acestuia.	în sit şi în vecinătatea acestuia

      •  10 ha pe care s-a reglementat cositul

      •  300 de persoane instruite

      •  5 campanii organizate pentru înlăturarea speciilor invazive din sit

      •  20 de acţiuni de monitorizare a speciilor

      •  20 de ha de vegetaţie stepică conservată

   2. 3.2.2 Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturale

      Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa include terenuri şi resurse naturale de managementul cărora depinde conservarea speciilor şi habitatelor. Totodată, aplicarea unor măsuri eficiente de management poate constitui o sursă de bunăstare a comunităţii locale din sit.

      În prezent, 40% din suprafaţă ariei naturale protejate este gestionată protectiv, fiind interzise activităţile agricole, pastorale, de recoltare a plantelor medicinale, a fructelor de pădure şi activităţile turistice. Practic în acest perimetru, este interzisă orice activitate.

      Suprafaţă este ocupată aproape în întregime de habitate naturale de pajişti şi insule de tufărişuri de calitate bună spre medie, dar cu vulnerabilitate crescută.

      Ameninţările asupra acestei zone vin dinspre vecinătăţile ocupate de terenurile agricole, ce includ inevitabil şi buruieni cu potenţial invaziv.

      Acest pericol este amplificat de existenţa drumului agricol ce străbate situl, sursă de ruderalizare şi cale de migraţie a speciilor invazive.

      Totodată, s-a semnalat prezenţa în zonă a unor specii lemnoase alogene, plantate în anii anteriori. care deteriorează aspectul natural al habitatelor şi peisajului, având potenţial invaziv.

      Existenţa construcţiilor în imediata vecinătate constituie un risc major pentru sit.

      Culturile predominante sunt cartoful şi porumbul, care au diminuat drastic suprafeţele habitatelor naturale de fâneţe, reducând arealul speciilor stepice de interes conservativ şi permiţând instalarea şi răspândirea speciilor de buruieni cu potenţial invaziv.

      Cea mai mare parte a suprafeţei sitului este ocupată de pajişti, din care aproximativ 50% sunt pajişti xero-mezofile pe partea superioară a versantului şi mezo-higrofile la bază.

      În partea inferioară este zona păşunată sporadic de oi şi vite.

      Gradul de conservare al acestor terenuri este scăzut. Principala ameninţare este generată de păşunat, prin reducerea speciilor bune furajere şi simplificarea compoziţiei floristice, prin tasarea terenului, schimbarea reacţiei chimice a solului datorită dejecţiilor de animale şi prin pătrunderea speciilor de buruieni invazive.

      O mică parte din suprafaţa sitului este ocupată de căi de acces şi terenuri degradate. Obiectivele de management ale folosirii terenurilor şi resurselor naturale sunt următoarele:

      1. a) creşterea suprafeţelor de teren gestionate durabil, în defavoarea celor ocupate de culturi agricole şi a celor păşunate;

      2. b) îmbunătăţirea calităţii terenurilor din sit, prin promovarea activităţilor alternative de dezvoltare durabilă, în detrimentul cultivării terenului şi păşunatului;

      3. c) monitorizarea, controlul şi reglementarea activităţilor ce utilizează resurse naturale din sit, astfel încât să se continue practicarea activităţilor tradiţionale, fără efecte dăunătoare asupra biodiversităţii, şi peisajului;

      4. d) implicarea factorilor interesaţi în gestionarea durabilă a terenurilor din sit;

      Activităţile necesare pentru folosirea terenurilor şi a resurselor naturale din sit, sunt prezentate în tabelul nr. 8.

      Activităţile aferente managementului terenurilor din situl Fâneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 8

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Creşterea suprafeţei pe care se reinstalează habitate naturale
      A.12. Organizarea de evenimente de informare şi conştientizare a proprietarilor privind măsurile compensatorii pe care le obţin prin utilizarea tradiţională a terenurilor.	– 20 de proprietari care revin la un mod tradiţional de utilizare a terenurilor
      A.13. Restricţionarea utilizării drumului agricol de pe teritoriul sitului şi înlocuirea lui cu o potecă de vizitare.	– 2 ha din sit destinate vizitării acestuia
      Scăderea suprafeţei păşunate
      A.14. Stoparea păşunatului pe teritoriul sitului.	– zero ha de pajişti degradate prin păşunat

      A.15. Asistarea proprietarilor de animale în identificarea altor resurse sau modalităţi de hrănire a animalelo.	– 9,2 ha din suprafaţa pajiştilor cosite şi nu păşunate
      Realizarea de activităţi demonstrative privind formele alternative de utilizare a resurselor naturale în manieră durabilă, furnizând beneficii comunităţii locale
      A.16. Organizarea unor evenimente de informare şi conştientizare a proprietarilor de terenuri privind activităţile alternative de utilizare durabilă a resurselor naturale, de tipul recoltării plantelor medicinale şi turism.	– 10 evenimente organizate pentru conştientizarea proprietarilor de terenuri
      A.17. Publicarea şi diseminarea de materiale informative cuprinzând bune practici şi activităţi tradiţionale, pentru dezvoltarea durabilă a zonei.	– 3 publicaţii
      A.18. Identificarea formelor de turism şi vizitare a ariei protejate, prietenoase mediului, incluzând turismul fotografic sau ştiinţific.	– 100 de vizitatori
      A.19. Amenajarea unei infrastructuri de vizitare	– 5 panouri informative
      A.20. Monitorizarea activităţii turistice, prin implicarea comunităţii locale.	– 20 de localnici antrenaţi în activităţi turistice
      Participarea şi sprijinul factorilor interesaţi, în reducerea activităţilor cu impact negativ asupra sitului
      A.21. Organizarea de evenimente cu cooptarea şi participarea reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a factorilor decizionali locali şi ai altor factori interesaţi, pentru sprijinirea proprietarilor de terenuri în obţinerea plăţilor compensatorii.	– 3 evenimente organizate
      A.22. Crearea de parteneriate pentru realizarea unor acţiuni de conştientizare a publicului privind beneficiile aduse de desemnarea sitului Natura 2000.	– 10 parteneriate încheiate

   3. 3.2.3 Promovarea educaţiei şi conştientizării publicului

      Una dintre temele esenţiale ale managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa, o reprezintă promovarea educaţiei şi conştientizării publicului pentru asigurarea succesului activităţilor de protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar.

      Suprafaţa ariei protejate este restrânsă fiind înconjurată de terenuri antropizate.

      Datele culese pe teren au evidenţiat faptul că locuitorii nu sunt suficient de bine informaţi cu privire la folosirea terenurilor şi managementul deşeurilor în situl Fâneţele seculare Frumoasa şi din vecinătatea acestuia.

      Lipsa de informare a comunităţii locale are impact negativ asupra stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes conservativ din sit.

      Proprietarii de terenuri nu cunosc oportunităţilor generate de prezenţa sitului Natura 2000 şi de aceea este nevoie de o intensă acţiune de conştientizare a publicului pentru creşterea interesului de conservare a biodiversităţii, în condiţiile păstrării tradiţiilor locale, mai ales a celor legate de utilizarea terenurilor şi obţinerea de produse ecologice.

      Acest aspect se poate realiza într-o mare măsură prin promovarea acestor valori la nivel turistic, premiză pentru dezvoltarea prosperă a zonei.

      Obiectivele acestei teme de management sunt următoarele:

      1. a) creşterea numărului de persoane interesate de dezvoltarea unor activităţi economice în manieră tradiţională, în vederea îmbunătăţirii patrimoniului natural al sitului;

      2. b) creşterea numărului proprietarilor de terenuri din sit şi din împrejurimi care valorifică sustenabil resursele naturale;

      3. c) realizarea pe termen lung a unei comunităţi locale informate, cu atitudini corecte faţă de patrimoniului natural al sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa.

      Activităţile de informare, educare şi conştientizare a publicului

      Tabelul nr. 9

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Răspândirea practicilor tradiţionale de utilizare a terenurilor în rândul comunităţii locale
      A.23. Organizarea unor evenimente de conştientizare a comunităţii locale pentru promovarea practicilor tradiţionale.	– 5 evenimente de conştientizare publică organizate
      A.24. Întâlniri cu membrii comunităţii locale, pe teme referitoare la utilizarea terenurilor.	– 5 întâlniri cu membrii comunităţii locale
      Iniţierea unor activităţi ce utilizează într-o manieră durabilă resursele naturale ale sitului
      A.25. Oferirea de modele de bune practici în utilizarea durabilă a resurselor naturale.	– 10 ha de teren utilizate intr-un mod durabil prin bune practici

      A.26. Asistenţă în înfiinţarea unor firme cu profil de valorificare a produselor tradiţionale.	– 3 firme înfiinţate pentru valorificarea produselor tradiţionale
      Fluidizarea acţiunilor de management ale sitului prin creşterea numărului de membri ai comunităţii locale care se implică în conservarea patrimoniului natural
      A.27. Organizarea de controale pentru restricţionarea activităţilor cu impact negativ.	– un control lunar, pentru stoparea activităţilor cu impact negativ
      Colaborarea unui număr mare de cadre didactice la acţiunile de educaţie ale tinerei generaţii din comunitate
      A.28. Organizarea, în colaborare cu şcolile din comună, a unor acţiuni de conştientizare a tinerilor şi de creare a unei atitudini pozitive faţă de mediu.	– 2 acţiuni anuale organizate în colaborare cu şcolile din comună
      A.29. Realizarea şi administrarea paginii web a sitului, în colaborare cu elevii şi cadrele didactice.	– 5 acţiuni incluse în pagina web a sitului

   4. 3.2.4 Cercetarea ştiinţifică

      Speciile şi habitatele de interes comunitar din Fâneţele seculare Frumoasa reprezintă elemente floristice şi ecologice interesante, rare la nivel naţional şi european, putând face obiectul unor studii ştiinţifice taxonomice, genetice, de ecologie aplicată sau ecofiziologie.

      Obiectivele managementului cercetării în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt:

      1. a) fundamentarea ştiinţifică a acţiunilor de management desfăşurate în sit;

      2. b) promovarea valorilor ştiinţifice a sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa prin stimularea cercetării şi a interesului mediului academic.

      Activităţile de cercetare ştiinţifică în situl Fâneţele seculare Frumoasa

      Tabelul nr. 10

      Activităţi	Indicatori de realizare
      Creşterea interesului cercetătorilor pentru valorile naturale ale sitului
      A.30. Promovarea valorii sitului în mediul academic	-10 cercetători implicaţi
      A.31. Construirea infrastructurii de cercetare în sit	– 10 cercetători implicaţi în monitorizarea şi evaluarea biodiversităţii din sit
      Creşterea numărului de publicaţii ştiinţifice având ca subiect valorile naturale ale sitului

      A.32. Organizarea de acţiuni cu studenţii privind biodiversitatea din sit	– 20 de studenţi implicaţi în acţiuni de studiere a biodiversităţii din sit
      Realizarea de parteneriate între custode şi mediul academic
      A.33. Încheierea de parteneriate între custode şi mediul academic în vederea aplicării pentru proiecte ştiinţifice	– 2 parteneriate încheiate între custode şi mediul academic
      Realizarea unor studii şiinţifice şi a bazei de date privind speciile şi habitatele naturale
      A.34. Crearea bazei de date ştiinţifice referitoare la biodiversitatea din sit	– 5 cercetători care contribuie la actualizarea bazei de date
      A.35. Utilizarea studiilor ştiinţifice privind biodiversitatea din sit	– 5 specii monitorizate în sit

      Situl poate fi valorificat ca resursă de educaţie la nivel gimnazial, liceal, universitar şi postuniversitar, prin dezvoltarea de proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale.

      Pentru facilitarea accesului cercetătorilor la valorile patrimoniului natural, trebuie încheiate parteneriate între custode, unităţile de învăţământ şi instituţiile de cercetare.

      Este nevoie de asigurarea şi protejarea proprietăţii intelectuale a studiilor efectuate în sit şi publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate.

   5. 3.2.5 Managementul efectiv al ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa se află în custodia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, care dezvoltă relaţii pozitive cu factorii interesaţi şi beneficiază de susţinere din partea instituţiilor locale.

APM Suceava dispune de oportunităţi în atragerea surselor de finanţare prin granturile pe care le poate accesa.

Custodele poate încheia parteneriate cu autorităţile locale, universităţi, institute de cercetare şi ONG-uri de profil, în scopul îmbunătăţirii managementului ariilor naturale protejate.

Managementul sitului este ameninţat de factori naturali, precum alunecările de teren, de pătrunderea speciilor invazive în sit, de dispariţia unor specii de interes comunitar, de atitudinea incendierea suprafeţelor, construirea de locuinţe şi gospodării în apropierea sitului şi cultivarea terenurilor din sit.

Implementarea Planului de management şi a regulamentului sitului va contribui la menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ din situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa.

Avizul custodelui sitului este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariei naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestei arii.

După aprobarea Planului de management şi a regulamentului ariei naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la situl aflat în discuţie, în cuprinsul acestor planuri.

Asigurarea unui management adecvat presupune implicarea eficientă a resurselor umane şi a celor financiare.

Activităţile pentru asigurarea managementului sitului Fâneţele seculare Frumoasa

Tabelul nr. 11

Activităţile de monitorizare în situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 12

Activităţi de monitorizare în situl Fâneţele seculare Frumoasa

Tabelul nr. 12

CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Priorităţi şi planificare în timp

Acţiunile prin care se vor realiza obiectivele managementului sitului Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa sunt prevăzute pentru o perioadă de 5 ani, a câte două semestre.

Planificarea anuală a fiecărei acţiuni, în anii 1-5, simbolizaţi cu A1-A5, precum şi pe semestre, S1- S2 este detaliată în tabelul nr. 13.

Planificarea acţiunilor în perioada de implementare a Planului de management

Tabelul nr. 13

A1-A5 – ani

S1-S2 – semestre

BIBLIOGRAFIE

1. 1. Doniţa N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş Iovu A., 2005,

   Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti;

2. 2. Boşcaiu N., Lungu L., Seghedin T., 1978, Cercetări sintaxonomice în rezervaţia botanică Ponoare-Bosânci, jud. Suceava. Variaţiile ariei minime şi indicatori informaţionali într-o serie de asociaţii imbricate. Studii şi Comunicări de ocrotirea naturii Suceava, 4:375-393;

3. 3. Burduja C., Dobrescu C., Grâneanu A., Răvăruţ M., Căzăceanu I., Bârcă C., Raclaru P., Turenschi E., 1956, Contribuţii la cunoaşterea pajiştilor naturale din Moldova, sub raport geobotanic şi agroproductiv. Studii şi Cercetări de Biologii şi Ştiinţe Agricole, Iaşi, 7 – 1:83-119;

4. 4. Coldea Gh., 1995-1996, Contribuţii la studiului vegetaţiei României I, Contributii Botanice., Cluj-Napoca, 1-8;

5. 5. Dobrescu C., Viţalariu G., 1987, Contribuţii fitocenologice din Moldova, Analele Universitaţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Serie nouă, Secţia II, Biologie, Iaşi, 33:25-28;

6. 6. Oprea I.V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii şi dealuri, Editura Mirton, Timişoara;

7. 7. Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiştilor xeroterme ale clasei Festuco-Brometea, din România, Contributii Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47;

8. 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupaşcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996,

   Pajiştile din Bucovina, Editura Helios, 340p;

9. 9. Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359p;

10. 10. Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecţie şi conservare a plantelor din România, Editura Alo, Bucureşti, 113 p;

11. 11. Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen P., 2004, Grasslands of Romania, Editura Alo, Bucureşti, 67p;

12. 12. Sanda V., Popescu A., Doltu M.I., 1980, Cenotaxonomia grupărilor vegetale din România., Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturale Muzeul Brukenthal, Sibiu, Supliment 24: 1-171;

13. 13. ***1979, Bern Convention of the conservation of European Wildlife and Natural Habitats; and all further recommendation and resolutions;

14. 14. ***Habitats Directive 92/43/EEC- Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora (OJ L 206, 22.7.92);

15. 15. ***Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA, 2010, http://www.natura2000.ro/;

16. 16. *** Documente în manuscris furnizate de către APM Suceava;

17. 17. ***Ghidul primăriilor http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/Primaria-Moara/190772/.

Anexa nr. l la Planul de management

Harta generală a sitului Fâneţele seculare Frumoasa

1:10000 48

Anexa nr. 2 la Planul de management Harta cu distribuţia habitatului de tufărişuri ponto-sarmatice din situl Fâneţele seculare Frumoasa

1:10000 49

Anexa nr. 3 la Planul de management

Harta cu distribuţia speciei dediţel – Puls"tilla patens din situl Fâneţele seculare Frumoasa

1:10000 so

Anexa nr. 4 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei dediţel -Pulsatilfo grandis din situl Fâneţele seculare Frumoasa

1:10000 51

Anexa nr. 5 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei capul şarpelui – Echium russicum din situl Fâneţele seculare Frumoasa

1:10000 52

Anexa nr. 6 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei târtan – Crambe tataria din situl Fâneţele seculare Frumoasa

1:10000 53

Anexa nr. 7 la Planul de management Harta cu distribuţia speciei stânjenel -Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fâneţele secnlare Frnmoasa

1:10000 54

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește