PLANUL DE MANAGEMENT din 14 decembrie 2015

Notă …

Aprobat de Ordinul nr. 1.968/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 17 februarie 2016 + 
Cuprins1.INTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a planului de management … 1.2.Scurtă descriere a ariei naturale protejate … 1.3.Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management … 1.4.Procesul de elaborare a planului de management … 1.5.Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management … 1.6.Procedura de modificare și actualizare a planului de management … 1.7.Procedura de implementare a planului de management …  … 2.DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.Informații Generale2.1.1.Localizarea ariei naturale protejate … 2.1.2.Limitele ariei naturale protejate …  … 2.2.Mediul Abiotic2.2.1.Geomorfologie … 2.2.2.Geologie … 2.2.3.Hidrologie … 2.2.4.Clima … 2.2.5.Soluri/subsoluri …  … 2.3.Mediul Biotic2.3.1.Ecosisteme … 2.3.2.Habitate2.3.2.2.Habitate după clasificarea națională …  … 2.3.3.Flora de interes conservativ … 2.3.4.Fauna de interes conservativ … 2.3.5.Alte specii relevante …  … 2.4.Informații socio-economice, impacturi și amenințări2.4.1.Informații Socio-economice și culturale … 2.4.2.Impacturi …  …  … 3.EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR3.1.Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ … 3.2.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ …  … 4.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1.Scopul planului de management … 4.2.Obiective generale, specifice și activități4.2.1.Obiectiv general …  …  … 5.PLANUL DE ACTIVITĂȚI … 6.PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILORBibliografie și referințe … Anexa 1 la Planul de management – Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinLista figurilorFigura 1 Harta amplasării sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea Bolintin în RomâniaFigura 2 Harta localităților din vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea Bolintin – amplasare localăFigura 3 Harta de ansamblu pentru localizarea sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea BolintinFigura 4 Harta limitelor sitului Natura 2000 ROSCI 00138 Pădurea BolintinFigura 5 Harta geomorfologică și geologică a sitului ROSCI0138 Pădurea BolintinFigura 6 Harta solurilor ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 7 Harta utilizării terenurilor în situl Natura 2000 pădurea Bolintin – proiecție Stereo 70, clase de utilizare conform CorineLandcoverFigura 8 Harta presiunilor asupra sitului ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 9 Harta amenințărilor asupra sitului Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea BolintinFigura 10 Harta distribuției habitatului 91Y0 în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 11 Harta distribuției habitatului 91M0 în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 12 Harta distribuției speciei Lutra lutra în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 13 Harta distribuției speciei Bombina bombina în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 14 Harta distribuției semnalărilor speciei Bombina bombina pe teritoriul României – sursa Cogălniceanu et all, Zookeys 296Figura 15 Harta distribuției speciei Triturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 16 Harta distribuției speciei Emys orbicularis în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea BolintinFigura 17 Harta distribuției speciei Cerambyx cerdo în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin1.INTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a planului de managementPlanul de management al sitului armonizează obiectivele de conservare a speciilor și habitatelor, a biodiversității în general cu interesele economice și sociale din zonă, precum și cu exploatarea resurselor forestiere ale sitului.Planul de management este un document oficial, cu rol de reglementare pentru custode precum și pentru persoanele juridice și fizice ce dețin sau administrează terenuri sau bunuri în sau în apropierea sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin.Planul de management urmărește menținerea stării ecologice favorabile a speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl și a serviciilor ecosistemelor, astfel încât să fie promovată dezvoltarea durabilă locală, într-un mod coerent și planificat.Planul descrie modalitatea prin care managementul habitatelor forestiere pentru care a fost declarat situl va continua, astfel încât să fie păstrați suficienți pe loc arbori bătrâni sau putrezi și suficiente bălți permanente și temporare pentru amfibieni. Suprafața mică a acestora și amplasarea lor nu sunt de natură să împiedice exploatările forestiere, care de altfel s-au și realizat până la data elaborării planului cu respectarea cu grijă față de natură.Pentru lutră – Lutra lutra și pentru broasca țestoasă de apă – Emys orbicularis, specii pentru care a fost declarat situl, se urmărește conștientizarea populației locale și a celei aflate în trecere cu diverse scopuri cum ar fi: agrement, pescuit, vânătoare, pentru a diminua uciderea voită sau întâmplătoare a acestora.Se prevede supravegherea activității de construcție din vecinătatea lacului Hobaia, precum și a activității agricole în zona dintre lac și pădure, pentru a evita amplasarea de elemente sau lucrări ce ar putea deranja pasajul lutrei – Lutra lutra și al broaștei țestoase de apă – Emys orbicularis. Lacul Hobaia mai este cunoscut și sub denumirea de Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor. … 1.2.Scurtă descriere a ariei naturale protejateSitul de Interes Comunitar Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este amplasat în Platforma Moesică, Depresiunea Valahă, o regiune stabilă din punct de vedere tectonic, mai precis în albia majoră a râului Argeș, alcătuită din depozite Cuaternare Holocene și Pleistocene.Situl include cea mai întinsă pădure de stejar din România, relict semnificativ al foștilor Codri ai Deliromanului care, până spre mijlocul secolului al XIX-lea, se întindea până la Dunăre. Aici se conservă structuri forestiere arhetipale și exemplare seculare de stejar. În trecut, pădurea numită pe atunci "pădurea cea mare din Vlașca" se unea cu codrii Vlăsiei. Sunt foste păduri mănăstirești secularizate de domnitorul Cuza și rămase în proprietatea statului de la secularizare până în prezent, fiind administrate imediat după secularizare de Casa Pădurilor Statului, până la naționalizarea din 1948, prin statul comunist până în 1989 și apoi de Romsilva, până în prezent.Situl a fost declarat pentru 3 tipuri de habitate de interes comunitar, și anume: 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen și 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba. În cursul activității de inventariere derulate în 2012-2013 s-a constatat că habitatul 92A0 nu este prezent și s-a propus scoaterea sa de pe fișa standard Natura 2000 a sitului.Aceste habitate sunt listate în Anexa 1 a Directivei Habitate – Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de conservare și în Anexa 2 a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările și completările anterioare.Aria a fost declarată ca sit Natura 2000 pentru următoarele specii de amfibieni, reptile și mamifere: Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis și Lutra lutra. Aceste specii sunt listate în ANEXA 2 – Speciile de plante și animale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate a Directivei Habitate.Situl cuprinde terenuri cu destinație forestieră și un luciu de apă – Lacul Hobaia.Pădurea este exploatată în scop forestier, ocazional pentru agrement, luciul de apă este utilizat pentru pescuit, inclusiv de agrement iar terenurile din vecinătatea sitului au scop agricol, ca teren arabil.Situl de importanța comunitară Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin a fost declarat prin Ordinul Ministrului nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene, Natura 2000 în România. Suprafața Sitului de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este de 5737 ha. … 1.3.Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de managementCadrul legal referitor la aria protejată și baza legală a elaborării planului cuprinde următoarele acte normative:a)Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede – RAMSAR; … b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; … c)Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; … d)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011; … e)Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro în 1994; … f)Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna în 19.07.1979; … g)Legea nr. 407/2006, legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … h)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 308/2009; … i)Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; … k)Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … l)Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatica nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. …  … 1.4.Procesul de elaborare a planului de managementPlanul de management al sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin a fost elaborat de SC Unicorn Consulting and Promoting SRL, în cadrul contractului nr. 3 din 11/11/2011 – Elaborarea studiilor de inventariere a speciilor și habitatelor, elaborarea Planului de management și derularea procedurii de evaluare strategică de mediu; cartarea habitatelor și elaborarea hărților de distribuție a speciilor și a habitatelor comunitare" prin proiectul: " Management eficient al ROSCI0138 – Pădurea Bolintin", finanțat de Programul Operațional Sectorial de Mediu – Axa 4.Procesul de elaborare a planului s-a derulat în etapele următoare:1.Desfășurarea studiilor de bază de teren, inventarierea și cartarea, elaborarea rapoartelor care fundamentează măsurile de management propuse; studiile care au stat la baza fundamentării măsurilor de management au urmărit doua obiective:– inventarierea și evaluarea stării de conservare și identificarea amenințărilor pentru habitatele și speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin; … – completarea inventarului cu alte specii găsite în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin în vederea completării bazei de cunoaștere a diversității speciilor din acest sit. …  … 2.Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază menționate mai sus, caracterizarea principalelor amenințări și presiuni și evaluarea stării ecologice; evaluarea impactului antropic asupra ariei; … 3.Stabilirea măsurilor de conservare și formularea măsurilor de management general al sitului, pentru reducerea riscurilor și presiunilor precum și pentru diminuarea impactului amenințărilor identificate asupra echilibrelor ecologice, în vederea menținerii sau promovării stării ecologice favorabile a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care a fost declarat situl; … 4.Stabilirea modalităților de implicare a factorilor interesați și a comunităților locale; … 5.Derularea consultărilor publice a factorilor interesați, pentru a se asigura caracterul participativ al elaborării Planului de Management; au fost realizate consultări publice, dintre care la două au participat reprezentanți ai custodelui-Direcția Silvică Giurgiu, Ocolul Silvic Bolintin, APM Giurgiu și reprezentanți ai primăriilor din zona sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin. … 6.Studierea impactului potențial al Planului de Management propus și îmbunătățirea planului în consecință; … 7.Aprobarea Planului de management. … Un comitet științific alcătuit din reprezentanții beneficiarului și cei ai custodelui a verificat studiile de baza și planul de management. … 1.5.Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de managementSitul RO SCI 0138 Pădurea Bolintin nu a beneficiat de un plan de management până în anul 2016. Acțiunile de gospodărire a sitului au fost încadrate în acțiunile de gospodărire generală a pădurii pentru grupa I funcționala-păduri cu funcții speciale de protecție, de către Ocolul silvic Giurgiu.Planul de management a fost elaborat în anul 2012 în cadrul proiectului "Situl Natura 2000 Pădurea Bolintin: Plan de Management, căi de acțiune și conștientizare", co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial "Mediu"- Axa 4 Conservarea Naturii, proiect finalizat conform contractului.Planul de management al sitului a fost supus unui proces de consultare publică. Toate observațiile realizate de părțile interesate au fost analizate de grupul de lucru pentru Planul de Management din cadrul organizației custodelui și au fost făcute o serie de propuneri de îmbunătățire elaboratorului.Prima revizuire a planului va fi realizată în termenul legal de la data aprobării. … 1.6.Procedura de modificare și actualizare a planului de managementCustodele sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin sau autoritatea competentă de mediu va iniția procedura de actualizare a planului de management al sitului, atunci când se va dovedi necesar, ca urmare a modificărilor legislative, a schimbărilor mediului natural abiotic sau biotic sau a modificării impactului activităților socio-economice din sit.Dacă legislația în vigoare la acea dată va impune sau în cazul în care custodele consideră necesar, acest proiect se va pune în dezbatere publică, cu informarea corespunzătoare a populației locale și a factorilor interesați. Planul actualizat se va supune aprobării. … 1.7.Procedura de implementare a planului de managementCustodele are în directa sa responsabilitate punerea în practică a măsurilor și regulilor de management cuprinse în plan, în ceea ce privește administrarea fondului forestier pe care îl gestionează curent, prin amenajamentele silvice.Custodele sitului implementează planul de management, prin cooperare cu proprietari privați de pădure din sit, cu administratorul Lacului Hobaia și cu autoritățile locale de pe teritoriul sitului și din imediata sa vecinătate.Proprietarul Lacului Hobaia sau, după caz, utilizatorul cu orice titlu al acestuia, colaborează cu Administrația Națională Apele Române pentru a implementa măsurile și regulile din planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin în mod coordonat cu planurile și programele bazinale.Custodele colaborează cu proprietarul și deținătorul/deținătorii Lacului Hobaia, pentru a face cunoscut planul de management al sitului. Acesta din urmă se va asigura că se respectă prevederile legale în ce privește obligațiile ce revin pescarilor sportivi, referitor la modul de pescuit și reținerea capturilor. Deținătorii/deținătorul se va asigura că aduce la cunoștință pescarilor, vânătorilor obligația de a nu ucide vidre – Lutra lutra și broaște țestoase de apă – Emys orbicularis.Activitățile științifice de cercetare arheologică și conservare primară a siturilor arheologice, precum și lucrările de restaurare la obiectivele arheologice și monumente istorice sunt permise cu avizul autorității centrale de stat în domeniul culturii, sau ale serviciilor sale deconcentrate, după caz, cu condiția respectării legislației de mediu în vigoare. …  … 2.DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.Informații Generale2.1.1.Localizarea ariei naturale protejateTeritoriul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin este situat în ecoregiunea Câmpiile Găvanu-Burdea, anume în sectorul Olt-Argeș al Câmpiei Române. Situl Natura 2000 Pădurea Bolintin se află în întregime în județul Giurgiu.Punctul extrem la nord se află pe paralela 44°31'59"N, cel din sud pe paralela 44°22'12"N. Punctul extrem la est se află pe meridianul 25°47'15"E iar la vest – pe meridianul 25°33'21"E. Altitudinea sa variază între 100 și 140 m de la S la N.Accesul este posibil dinspre București, până la Lacul Hobaia, situat în partea de sud a sitului, pe 2 rute:– Autostrada București – Pitești Km 30 – Bolintin Vale – Ogrezeni – Hobaia; … – București Militari – Mihăilești – Hobaia. … La partea sudică a corpului de pădure Malu Spart, ce face parte din sit, se poate ajunge din autostrada A1 București-Pitești, de la indicatorul spre Bolintin Vale, aflat la 17 km din Linia de Centură, apoi pe DJ 601 și în continuare pe DL spre SV încă 10,5 km până la mănăstirea Buna-Vestire, situată chiar lângă pădure.DJ 412c străbate partea de sud a sitului, iar autostrada A1 străbate partea de N-E a sitului.Dinspre Giurgiu se poate ajunge în sit pe DN 5B, Ghimpați, DJ 61 Milcovățu – Clejani- Bucșani, de unde drumul se bifurcă spre Bucșani – Lipoveanca din partea de sud a sitului. În continuare pe DJ 61 se ajunge în localitatea Dealu, punct de acces în pădurea Malu Spart dinspre vest.Localitățile din imediata vecinătate spre vest sunt comunele: Bucșani, Dealu, Crevedia Mare, Găiseanca, Corbeanca, Vânătorii Mici, Izvoru. La Est de sit se află localitățile – de la Sud la Nord: Hobaia, Bălășoieni, Ogrezeni, Malu Spart, Suseni, Căscioarele, Podul Popa Nae, Poiana lui Stângă. + 
Figura 1Harta amplasării sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin în România + 
Figura 2Harta localităților din vecinătatea sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin – amplasare locală + 
Figura 3Harta de ansamblu pentru localizarea sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin … 2.1.2.Limitele ariei naturale protejate + 
Figura 4Harta limitelor sitului Natura 2000 RO SCI00138 Pădurea Bolintin …  … 2.2.Mediul Abiotic2.2.1.GeomorfologieSitul Natura 2000 ROSCI-0138-Pădurea Bolintin este plasat în Depresiunea Valahă, pe terasa joasă a râului Argeș, principalii indici de relief ai zonei fiind:● energia de relief: 100 m altitudine: câmpie;● densitatea rețelei hidrografice: 0,11-0,16 km/kmp, cu interfluvii largi, cu sectoare restrânse având caracter endoreic.Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se întinde pe o terasa joasă de pe malul drept al râului Argeș. Conform interpretării hărți, această terasa joasă prezintă următoarele caracteristici:● lățimea cuprinsă între 3 km în partea de nord-vest și 8 km în partea de sud-est.● înălțimea relativă față de luncă este cuprinsă între 5 și 15 m, diferență de cotă care îi asigură un caracter neinundabil în cea mai mare parte a anului.Terasa joasă pe care este amplasat situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se dezvoltă spre sud-vest pe o lățime de încă 5-8 km. La sud de această terasă joasă se dezvoltă terasa inferioară a Argeșului care acoperă o zonă mult mai extinsă constituită din depozite aluvial-proluviale.Lunca Argeșului, de la Ogrezeni până la Potlogi, are lățimea cuprinsă între 7 și 15 km, fiind constituită din depozite fluviatile și aluvionare, în partea de nord-est a zonei. Luncile afluenților din zonă sunt mult mai înguste, 500-1500 m, prezentând local terase interne numite și terase intraluncă, de mică extindere, cu perioade de imersie temporare în perioadele de viitură. … 2.2.2.GeologieSitul Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este plasat în Platforma Moesică – Depresiunea Valahă, o regiune stabilă din punct de vedere tectonic, mai precis în albia majoră a râului Argeș, alcătuită din depozite Cuaternare Holocene și Pleistocene, după cum urmează:1.Cuaternare – Holocene și Pleistocenea.Holoceni.Superior – qh(2)1.luncă … 2.depozite fluviatile … 3.pietrișuri, nisipuri și argile … 4.grosime: 2-10 m …  … ii.Inferior1.terasă joasă … 2.depozite aluvial-proluviale … 3.pietrișuri și nisipuri … 4.grosime: 2-10 m …  …  … b.Pleistoceni.Superior – qp(3)^31.terasa inferioară … 2.depozite aluvial-proluviale … 3.pietrișuri și nisipuri … 4.grosime: 2-12 m …  …  …  …  + 
Figura 5 … 2.2.3.HidrologieSitul Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este plasat în bazinul hidrografic Argeș, care drenează cea mai mare parte a versanților sudici ai munților Făgăraș, zona subcarpatică, prelungirea estică a Podișului Getic și o parte din depresiunea Valahă. Râurile de deal și de câmpie din Bazinul hidrografic Argeș au volumul maxim al curgerii totale în luna martie deoarece afluenții cei mai importanți își au izvoarele în circurile glaciare.Precipitațiile medii pe bazin reprezintă 680 mm/an, din care se transformă în curgere 162 mm/an, evapotranspirația medie fiind de 527 mm/an. Curgerea superficială este de 11 mm/an iar infiltrațiile reprezintă 51 mm/an.Majoritatea teritoriului ocupat de situl natura 2000 Pădurea Bolintin se află în bazinul principal al râului Argeș.Principalele ape de suprafață care drenează zona aparțin bazinului hidrografic al râului Argeș: ape curgătoare – Argeșul și Sabarul, ape stătătoare – acumularea Ogrezeni-Crivina. Râul Argeș străbate orașul Bolintin-Vale de la nord-vest spre sud-est, împărțindu-l în două: partea de sud-est, ce cuprinde localitățile Bolintin și Crivina și partea de nord-vest, cu localitățile Malu-Spart și Suseni.Râul Sabar este afluentul de stânga al Argeșului, ocupă o suprafață de 17,42 ha, cu înălțimea malurilor de 2 m, iar lățimea albiei de 5-15 m. Sabarul mărginește Bolintin-Vale în partea de nord și est. Albia râului s-a format datorită aluvionării puternice și pendulării Argeșului spre dreapta. Debitul mediu multianual este de 2,72 mc/s. Printre lucrările hidrotehnice aferente râului Sabar, se află podul de la km 59+700, pus în funcțiune în anul 1957.Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin cuprinde și Lacul Hobaia. Lacul Hobaia mai este cunoscut și sub numele de Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor. Adâncimea sa maximă este de 11 m iar cea medie de 3-4 m.Lacul antropic Hobaia 1 are o suprafață de 80 ha și o adâncime de 12 metri. Malul stâng al Lacului Hobaia 2 este mai înclinat. Pe această parte adâncimea este mai mare începând de la 10-20 metri de mal. Malul drept este mai puțin înclinat și apa ajunge la 4-5 metri la o distanță de 80-100 metri de mal. Partea stângă a bălții este lipsită de stuf, cu excepția ultimei porțiuni din baltă. Pe malul drept se găsește mai mult stuf începând de la jumătatea bălții până la capăt. În această parte sub apă se găsesc fostele vii.Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se găsește în Câmpia Română Centrală, unitate hidrogeologică majoră pentru apele freatice din Câmpia Valahă. Hidrostructura freatică din zonă este constituită din depozite psefito-psamitice și are o curgere orientată de la nord-vest spre sud-est.Debitele specifice ale hidrostructurii acvifere freatice din zona sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin sunt cuprinse între 1 și 3 litri/secundă/metru. În zona Potlogi- Ogrezeni, aluviuni cuaternare cu grosimi de 10-12 m au fost puse în evidență până la adâncimi de 16-20 m. Forajele de captare realizate în aceste aluviuni au pompat debite de 7-10 litri/secundă la denivelări de 0,5-3 m. … 2.2.4.ClimaClima specifică zonei geografice în care se află situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin se caracterizează prin veri foarte calde, cu cantități medii de precipitații, care cad în general sub formă de averse și prin ierni relativ reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice și de încălziri frecvente. Cea mai apropiată stație meteo este la Ghimpați, județul Giurgiu.Radiația solară globală este de 125.390 cal/cmp/an.Temperaturile înregistrate sunt:– temperatura medie anuală: 10,5°C; … – temperatura medie a lunii ianuarie: -3,3°C; … – temperatura medie a lunii iunie: 29,1°C. … Precipitațiile medii anuale depășesc 500 mm – la București – Băneasa fiind de 555,1 mm, la Alexandria de 530,6 mm și la Roșiorii de Vede de 562,0 mm. Precipitațiile sunt repartizate neuniform în cursul anului. Zilele de ninsoare sunt în medie de 50 pe an, grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10 cm iar viteza medie a vântului este de 4,5 m/s.Cele mai mari cantități de precipitații cad în sezonul cald, când convecției dinamice frontale i se adaugă termoconvecția favorizată de încălzirea excesivă a suprafeței terestre și aerului din straturile inferioare ale atmosferei. Ele au adesea un caracter de aversă, fiind însoțite de descărcări electrice și vijelii. Cantitățile maxime căzute în 24 de ore au fost de 105,3 mm la stația Ghimpați.Cantitățile medii anuale totalizează 553,0 mm la Giurgiu și 545,0 mm la Ghimpați. Cantitățile medii lunare cele mai mari cad în luna iunie, ele fiind de 80,4 mm la Giurgiu și 75,6 mm la Ghimpați.Evapotranspirația potențială anuală, în jur de 730 mm, depășește cantitatea precipitațiilor anuale, fiind caracteristică vegetației forestiere.Stratul de zăpadă are o distribuție discontinuă în teritoriu și în timp, datorită vânturilor puternice care spulberă și troienesc zăpada și frecventelor intervale de moină. Durata medie anuală a iernii este de 50 zile. Grosimea medie decadală a stratului de zăpadă este maximă în luna ianuarie, când ajunge la 10 cm.Temperaturile minime absolute sunt rezultatul pătrunderii maselor de aer rece din regiunile arctice și răcirilor radiative din timpul nopților senine. Numărul zilelor de iarnă, cu temperaturi maxime sub 0°C este de 29,7 la Giurgiu și de 30,0 la Ghimpați, iar al zilelor de îngheț, cu temperaturi minime sub 0°C de 97,3 la Giurgiu și de 105,1 la Ghimpați. Datele medii ale primului îngheț sunt 1 noiembrie la Giurgiu și 25 octombrie la Ghimpați, ale ultimului îngheț – 3 aprilie la Giurgiu și 8 aprilie la Ghimpați și 5 aprilie la Herăști, durata medie a intervalului de zile cu îngheț fiind de 153 la Giurgiu și de 165 la Ghimpați și 156 la Herăști. Datele extreme ale celui mai timpuriu prim îngheț au fost 24 septembrie, iar ale celui mai târziu ultim îngheț 25 aprilie la Giurgiu, 7 mai la Ghimpați și 9 mai la Herăști. Datele medii ale celui mai târziu prim îngheț sunt 2 decembrie la Herăști, 14 noiembrie la Ghimpați și 30 noiembrie la Giurgiu, iar ale celui mai timpuriu ultim îngheț 6 martie la Giurgiu, 7 martie la Ghimpați și 17 martie la Herăști [27].Înghețul are o importanță deosebită pentru amfibienii din situl Natura 2000 Pădurea Bolintin, astfel încât datele primului îngheț și ale celui mai târziu îngheț trebuie să fie luate în seamă la monitorizarea acestora și la eventuale măsuri de conservare.Vânturile sunt slab influențate de relieful uniform, vitezele rămânând relativ mari, iar direcțiile relativ constante: vânturile din nord-est și est reprezintă 20%, iar cele din sud-vest și vest 14%. Viteza medie este cuprinsă între 2,2 și 4,5 m/s. Vitezele medii cele mai mari le înregistrează vânturile de nord-est, care au și frecvențele maxime.Stratificarea aerului este preponderent neutră, situație ce apare cu o frecvență plurianuală de 31%, urmată de stratificarea puțin instabilă de 29%. Vânturile predominante sunt din nord-est cu intensitatea cea mai mare în cursul iernii când bate Crivățul care aduce viscole și ninsori și cele din sud-est aducând vara călduri și secetă.Perioada lipsită de vânturi este decembrie-ianuarie, iar lunile cu deplasări mai însemnate de aer sunt aprilie și mai. Vânturile uscate agravează mult deficitul de umiditate din sol prin reducerea umidității relative a aerului și prin mărirea evapotranspirației.Aria sitului este cuprinsă în categoria climatica Koppen Dfb – climat continental temperat. … 2.2.5.Soluri/subsoluriSolurile prezente în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin sunt formate recent în centrul Câmpiei Române, având areale zonale pe câmpul vestic și în lunca centrală și estică. Aceste areale pedogeografice sunt dispuse în fâșii longitudinale, conform arealelor fitogeografice sub care s-au format: păduri, zăvoaie și silvo-stepă.În albia minoră a Argeșului și de-a lungul ei, sunt extinse soluri aluviale și azonale, cu o textură nisipoasă mai deschisă la culoare, favorabile zăvoaielor. La vest de Argeș, pe câmpia Găvanu-Burdea sunt prezente zonal solurile brun-roșcate dezvoltate sub pădurile de stejar, soluri specifice centrului împădurit al Câmpiei Române, dar cu fertilitate mare. Versanții văilor sunt afectați de eroziunea de suprafață, în general slabă sau moderată.Fertilitatea ridicată a solurilor și a reliefului relativ plan au favorizat folosirea agricolă a majorității terenurilor.Lacul Hobaia, numit și Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor prezintă un strat de fund tare, curat, lutos sau nisipos. + 
Figura 6Solurile prezente pe teritoriul sitului Natura 2000 sunt enumerate în Tabelul nr. 1. + 
Tabelul nr. 1Descrierea solurilor prezente în situl Natura 2000 Pădurea Bolintin┌─────┬──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐│ Cod │ Sol │Sol, echivalent conform Sistemului Român de││ │ │ Taxonomie a Solurilor 2003 │├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤│ 19 │BM Soluri brune eu- │EC – Eutricambosol ││ │mezobazice │ │├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤│ 39 │Soluri │ANT – Antrisoluri ││ │neevoluate/trunchiate │Soluri puternic erodate încât la suprafață ││ │ │se află resturi din sol sau sol puternic ││ │ │transformat prin acțiune antropică încât ││ │ │prezintă la suprafață un orizont ││ │ │antropedogenetic de cel puțin 50 cm grosime││ │ │sau de cel puțin 30 – 35 cm dacă este ││ │ │scheletic. ││ │ │PRO – Protisoluri ││ │ │Clasă de soluri neevoluate, nemature. │├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤│ 16 │BP – Soluri brune │LV – Luvosol ││ │luvice/planosoluri │Soluri moderat sau puternic diferențiate ││ │ │textural, cu însușiri aerohidrice ││ │ │nefavorabile pe profil datorită ││ │ │conținutului ridicat de argilă în orizontul││ │ │Bt. ││ │ │Conținut în humus: 1,2-2,5%. pH – 5-5,5, ││ │ │uneori chiar 4,5 la subtipurile albice. ││ │ │Gradul de saturație în baze este mai mic ││ │ │60%, iar în orizontul Ea poate avea valori ││ │ │de 15-20%. Soluri slab fertile. Pot fi ││ │ │utilizate petru culturi de câmp: grâu, ││ │ │floarea soarelui, trifoi, precum și pentru ││ │ │pajiști, plantații pomicole și viticole. │├─────┼──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤│ 36 │Vertisoluri │Vertosol; Pelosol ││ │ │Orizonturile vertice de suprafață și median││ │ │conțin peste 40% argilă gonflantă, ││ │ │smectitică, au densitate aparentă mare de ││ │ │peste 1,5 g/cmc și structuri grosiere, ││ │ │romboedrice în zona mediană, cu plachete ││ │ │oblice și suprafețe de lustruire cu ││ │ │înclinări diferite de 90°; în orizontul ││ │ │Vs – de suprafață, prin uscare crăpăturile ││ │ │formează o rețea poligonală cu ││ │ │micropoliedri de câțiva milimetri diametru.││ │ │Orizonturile pelosolice – Sp sunt foarte ││ │ │argiloase, conțin peste 45% argilă care ││ │ │crapă vara prin uscare iar caracterele ││ │ │vertice sunt mai mult sau mai puțin ││ │ │vizibile. Se consideră Pelosoluri solurile ││ │ │foarte bogate în argilă, cu mâl fin și o ││ │ │slabă evoluție a mineralelor argiloase. ││ │ │Comportamentul structural este defavorabil ││ │ │agriculturii, prin umezire aderă la unelte,││ │ │prin uscare se întărește rapid "ca ││ │ │betonul". Are capacitate de schimb sub ││ │ │30 mc și caractere vertice slabe sau ││ │ │moderate [30]. │└─────┴──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘● Caracterizarea solurilor și influența lor asupra speciilor și habitatelorSe observă preponderența luvosolului dar și o proporție însemnată a vertosolului/peolsolului. Acestea din urmă predomină în partea sud-vestică a sitului, unde se remarcă prezența unor ochiuri de apă temporare de adâncime mică, dar mai întinse și persistente. Acest fapt influențează atât vegetația cât și dinamica populațiilor de amfibieni.Valorile carbonului total pentru orizontul geometric 0-5 cm al solurilor din rețeaua paneuropeană de monitoring forestier cu grid 16×16 km se află în județul Giurgiu în intervalul 40-80 g/kg iar în orizontul geometric de 4-10 cm de 20-40 g/kg. Valorile azotului total pentru orizontul geometric 0-5 cm și în orizontul de 5-10 cm al solurilor din rețeaua paneuropeană de monitoring forestier sunt de > 5 g/kg [32]."Analiza comparativă a factorilor obligatorii pentru unele suprafețe permanente din rețeaua de 16 x 16 km au pus în evidență o relativă tendință de diminuare a acidității actuale a solurilor, ca urmare a reducerii impactului poluării și de accentuare a procesului de humificare" [32].Această situație a solurilor indică o perspectivă favorabilă de susținere a vegetației sitului Natura 2000, dar și condiții propice pentru formarea de ochiuri de apă, ceea ce se poate observa cu ușurință și pe teren. …  … 2.3.Mediul Biotic2.3.1.EcosistemePe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se găsesc 2 tipuri de ecosisteme:a)Ecosistem de pădureComisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa împreună cu Comisia pentru Agricultură și Alimente a Națiunilor Unite definește pădurile ca fiind: "Teritoriu acoperit de arbori cu coroane pe mai mult de 10% din zona, pe mai mult de 0,5 ha. Arborii trebuie să atingă minim 10,5 metri la maturitate".În sistemul armonizat internațional de clasificare a ecosistemelor, Pădurea Bolintin face parte din categoria "Pădure cu frunze căzătoare – păduri naturale, cu o acoperire cu coronament > 30%, în care > 75% este formată de arbori cu frunze căzătoare". … a)Ecosistem lenticLacul Hobaia este un ecosistem lotic. Adâncimea sa maximă este de 11 m. Complexul de 2 lacuri – Hobaia 1 și Hobaia 2 este format prin acumulare din râul Argeș. …  … 2.3.2.Habitate2.3.2.1.Habitate Natura 2000În sit au fost identificate 2 tipuri de habitate de interes conservativ conform Anexei 1 – tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare a Directivei 92/43/CEE, habitate descrise în continuare:Habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorunCenotaxonii vegetali din România asociați habitatului respectiv sunt Quercetum petraeae-cerris So6 -1957-1969, inclusiv subas. tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000; Aremonio-Quercetum petraeae Hoborka 1980; Tilio argenteae-Quercetum petraeae-cerris So6 1957; Quercetum cerris Georgescu 1941; Quercetum frainetto-cerris Georgescu 1945, Rudski 1949; Carpino-Quercetum cerris Klika 1938 – Boșcaiu și colaboratorii 1969; Quercetum frainetto Păun 1964; Fraxino orni-Quercetum dalechampii-Doniță 1970; Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Doniță 1970; Galantho plicatae-Tilietum tomentosae Doniță 1968; Orno-Quercetum praemoesicum Roman 1974-inclusiv subas. coryletosum colurnae.91Y0 Păduri dacice de stejar și carpenCenotaxonii vegetali din România asociați habitatului respectiv sunt Aro orientalis-Carpinetum-Dobrescu et Kovacs 1973, Tăuber 1992; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum-Borza 1941, So6 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum-Borza 1937, Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu 1978.Habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba nu a fost identificat pe suprafața sitului Pădurea Bolintin și s-a propus scoaterea sa de pe lista habitatelor pentru care a fost declarat situl și din Formularul standard Natura 2000. … 2.3.2.2.Habitate după clasificarea naționalăÎn cazul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatele de interes conservativ european sunt identice cu cele prevăzute în Anexa Nr. 2 a Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 57/2007, descrise mai sus:– Habitatul 91M0 Păduri balcono-panonice de cer și gorun – corespunde R4132; … – Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen – corespunde R4124. …  …  … 2.3.3.Flora de interes conservativ2.3.3.1.Plante inferioareÎn situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu au fost semnalate specii de plante inferioare de interes conservativ. … 2.3.3.2.Plante superioareÎn situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu au fost semnalate specii de plante superioare de interes conservativ. …  … 2.3.4.Fauna de interes conservativ2.3.4.2.IhtiofaunăNu au fost identificate specii de pești de interes conservativ în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin.În Lacul Hobaia se găsesc următoarele specii de pești, fără interes conservativ: crap – Cyprinus Carpio Carpio, caras-Carassius auratus gibelio, șalău-Stizostedion lucioperca, știucă-Esox lucius, somn-Silurus glanis. Acestea prezintă importanță pentru hrănirea vidrei – Lutra lutra, specie pentru care a fost declarat situl. … 2.3.4.3.Herpetofaună2.3.4.3.1.Bombina bombinaÎn situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin au fost identificate un număr de 25 de habitate acvatice. Specia Bombina bombina a fost semnalată și studiată în 21 din ele, număr care reprezintă 84% din totalul bălților investigate. Habitatele respective nu sunt populate cu specii de pești și au vegetație de diferite tipuri: plutitoare sau de mlaștină. În continuare sunt descrise habitatele în care această specie a fost inventariată.Specia Bombina bombina a fost identificată în următoarele tipuri de habitate acvatice:● bălți permanente situate în pădure; dintre acestea, 80% sunt canale de adăpare pentru fauna cinegetică: cerb lopătar și mistreț;● bălți temporare situate în pădure, care apar ca urmare a ploilor abundente, folosite ca habitate intermediare, în special pentru hrănire;● lacul Hobaia, anume zonele cu vegetație, în special de la coada lacului.Specia formează trei tipuri de structuri populaționale importante pentru stabilirea unor măsuri de conservare, și anume:A.– Populații izolate, dependente de o singură baltă de reproducere; … B.– Structuri metapopulaționale; … C.– Populații stabile numeroase. … Acestea sunt descrise în continuare.A.Populații izolate, care nu au nici posibilitate de dispersie și care sunt dependente de o singură baltă de reproducereO populație izolată, cu un număr estimativ de 300 exemplare de Bombina bombina a fost identificată într-un canal natural cu apă din pădure, cu o lungime de 1,5 km. Malurile acestui canal au o pantă cu un unghi mai mic de 25 grade. Pe mal litiera este groasă de aproximativ 50 cm. În proporție de 90% suprafața canalului este acoperită de coronamentul arborilor. Canalul nu este expus la soare.Acest canal a fost identificat și studiat în sit la coordonatele: 44°29'27,01" N, 25° 38' 49,46". Altitudinea sa este 139 m, înălțime deasupra elipsoidului.Canalul adăpostește o populație izolată de Bombina bombina din cauza fragmentării habitatului generate de autostrada A1 București-Pitești. Autostrada accentuează izolarea, fiind o barieră dificilă pentru Bombina bombina, chiar dacă distanța față de bălțile din trupul de pădure Malul Spart este <1km și ar putea fi străbătută.Elevația terenului variază cu doar 1,1%, de la 126 m la 131 m de-a lungul liniei de conexiune a acestui canal cu următoarea baltă de reproducere. În general însă suprafața terenului conexiunii prezintă un aspect destul de plat ceea ce sugerează că formarea bălților temporare este puțin probabilă.Având în vedere separarea generată de autostradă, aspectul plat al terenului și localizarea în apropierea unei zone locuite, confirmate și de transectele exploratorii pedestre din cursul investigațiilor de teren pentru pregătirea planului de management, populația dependentă de Canalul Căscioarele este foarte vulnerabilă, deși este reprezentată printr-un număr mare de exemplare. … B.Structuri metapopulaționaleO parte din populațiile de Bombina bombina studiate în sit sunt conectate între ele, distanța dintre ele fiind de 1.0 – 2.0 km, formând o rețea de meta-populații. În cazul meta-populațiilor, populațiile componente au de regulă mai puțin de 1000 de indivizi.Habitatele care permit instalarea de populații de Bombina bombina sunt de fapt canale și bălți de adăpare pentru fauna de interes cinegetic, o parte din ele fiind localizate în țarcul de vânătoare pentru mistreți.Structurile metapopulaționale au fost găsite și studiate în următoarele tipuri de bălți:a)Bălți permanente plasate în zone depresionare locale, alimentate majoritar din freatic. … b)Bălți permanente de mici dimensiuni, alimentate în special din ploaie și menținute prin alimentare din apa de ploaie și freatic. … c)Bălți sau canale de adăpare pentru fauna de interes cinegetic. … d)Bălți temporare formate în gropile sau făgașele de pe drumurile forestiere. … Bălțile permanente alimentate din freatic și din apa de ploaie prezintă o evidentă dependență de condițiile de sol, climă și vreme. Ele sunt adesea folosite ca habitat de reproducere, astfel încât dispariția sau secarea lor parțială ar compromite efectivele populaționale ale speciei. Într-o oarecare măsură, indivizii se pot deplasa între bălțile permanente folosind bălțile temporare, dar modalitatea de relaționare poate fi înțeleasă numai după o monitorizare pe termen lung. Până la determinarea cu precizie a acestor legături funcționale, menținerea bălților de reproducere în perioadele secetoase sau cu vânt puternic este crucială pentru supraviețuirea speciei în sit.Bălțile temporare formate în gropile sau făgașele de pe liniile parcelare sau drumurile forestiere mențin apa o perioadă de timp mai lungă, ca urmare a protejării de soare de către coronament. Aceste tip de baltă prezintă o importanță aparte pentru menținerea Bombina bombina, deoarece sunt utilizate ca habitate intermediare în special pentru hrănire dar mai ales ca stații intermediare între bălțile permanente, permițând deplasarea în funcție de evoluția condițiilor locale de viață. Prin urmare dispariția acestor bălți ar reprezenta un pericol pentru șansele de supraviețuire a speciei în sit. … C.Populații stabile localizate la nivelul Lacului HobaiaTransectele auditive și vizuale parcurse pe malurile Lacului Hobaia au evidențiat prezența unor populații de Bombina bombina stabile și relativ numeroase. Cauza acestei situații este suprafața întinsă a habitatelor prielnice ce pot fi ocupate de specie în această zonă.Numărarea exemplarelor de pe transectele vizuale și auditive parcurse în zona umedă situată la coada lacului a evidențiat că aria respectivă poate adăposti un număr > 500 de exemplare de Bombina bombina. Studiul de teren a confirmat existența condițiilor prielnice de reproducere și de hrănire, conducând la formarea unui habitat prielnic pe o suprafață întinsă.Interpretarea informațiilor din inventarierile și cartările de teren a condus la următoarele concluzii:1.Bombina bombina formează numeroase populații pe teritoriul sitului, atât în zona împădurită, în special în Malu Spart, cât și în zona Lacului Hobaia. … 2.Canalele folosite de fauna cinegetică reprezintă importante habitate pentru Bombina bombina. … 3.Bombina bombina a fost semnalată și în bălți cu apă semitransparentă, deși literatura de specialitate citează transparența apei drept o condiție pentru un habitat prielnic. … 4.Rețeaua bălților în care a fost semnalată Bombina bombina este suficient de deasă pentru a permite deplasarea de la o baltă la alta. În majoritatea cazurilor, Bombina bombina a fost găsită în ochiuri de apă presupuse permanente, dar au fost și situații în care ochiurile de apă au fost semi-permanente sau chiar temporare. … 5.În zona Lacului Hobaia, Bombina bombina a fost semnalată în porțiuni parțial acoperite cu vegetație lacustră sau chiar acoperite cu vegetație lacustră deasă. … 6.În zona de pădure, Bombina bombina a fost găsită de regulă în ape ale căror maluri erau acoperite de vegetație deasă. … 7.Exemplarele numărate în fiecare baltă au variat între 2 și 71 de indivizi. Estimativ habitatele investigate adăpostesc în jur 50-1000 exemplare de Bombina bombina. … 8.Majoritatea bălților investigate au prezentat un fund mâlos, ceea ce indică bune condiții pentru hibernarea Bombina bombina în sit. … 9.Nu au fost găsite exemplare strivite de traficul auto. … 10.Nu au fost semnalate exemplare din specia Bombina variegata, ceea ce denotă un risc insignifiant de hibridizare. …  …  … 2.3.4.3.2.Specia Triturus cristatusStarea de conservare a speciei Triuturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin a fost evaluată pe baza criteriilor acceptate de majoritatea specialiștilor: M.A.-C. Meeske și N. Schneeweis. Lars Briggs, 2009.Datele de inventariere ale populațiilor de Triturus cristatus în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin arată ca există două tipuri de structuri populaționale în principal, prezente în sit:1.Populații izolate, care nu au posibilități de migrație; în acest caz populația este strict dependentă de un iaz de reproducere unic; … 2.Meta-populații, formate din mai multe sub-populații de Triturus cristatus, care sunt conectate între ele, cu coridoare de migrație și iazuri care asigură continuitatea habitatului pentru tritonul cu creasta. Astfel, indivizii pot migra în mod liber între sub-populații. Chiar dacă fiecare sub-populație are la dispoziție doar un iaz de reproducere, întregul sistem metapopulațional oferă mai multe posibilități de reproducere datorita conectivității. … Criteriile utilizate pentru evaluarea stării de conservare ale Triturus cristatus sunt descrise în continuare.Pentru populații izolate, criteriile sunt următoarele:● Pentru asigurarea unui succes anual de reproducere stabil, în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este nevoie de existența a cel puțin 3 bălți de reproducere, cu distanțe față de bălțile adiacente de cel mult 500 m.● Bălțile nu trebuie să fie populate cu pește.● Bălțile trebuie să prezinte maluri cu pante de 20°-40° și apă limpede.● Bălțile de adâncime mică, până la 50 cm, sunt preferate și formează 80% din suprafața totală a bălților din sit.● Vegetația de mlaștină, cu mai puțin de 1 m înălțime, este prezentă pe bălți în peste 25% din cazuri.● 25%-50% din suprafața totală a bălții este acoperită cu vegetație plutitoare.● Dimensiunea efectivă a populației de Triturus cristatus trebuie să fie de cel puțin 500 de adulți.Localizarea bălților se găsește în Tabelul nr. 2. + 
Tabelul nr. 2Bălțile de reproducere pentru Triturus cristatus┌────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┬────────┐│ Balta de reproducere │ Latitudine N │ Longitudine E │ HAE, m │├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤ │Canal apă                   │44°28'33,832" │ 25°38'08,393" │     169│├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤ │Canal Belciug Căscioarele A1│44°29'28,420" │ 25°38'49,500" │     130│├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤ │Balta "La Tătaru"           │44°25'04,661" │ 25°40'24,793" │     130│├────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼────────┤ │Balta 18                    │44°25'19,818" │ 25°41'47,669" │     139│└────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴────────┘Bălțile de reproducere identificate în sit sunt conectate într-o măsură variabilă. În continuare sunt descrise principalele aspecte legate de amplasarea și conectivitatea bălților de reproducere.Balta de reproducere "Canal apă" se află în pădurea Malu Spart, având indicativul pe hărțile Planului de management Balta 24. Aceasta consta într-un canal orientat aproximativ nord-sud. Accesul se realizează pe drumurile și liniile parcelare, pornind spre nord dinspre clădirile de birouri ale ocolului silvic, apoi spre vest după împrejmuire. Balta se afla în parcela 36 din UP III Căscioarele.Având în vedere lungimea, adâncimea și acoperirea cu coronament, este puțin probabil să sece în timpul perioadei de reproducere a Triturus cristatus.Balta de reproducere «Belciug Căscioarele A1» se află la est de autostradă, raportat la pădurea Malu Spart. Elevația terenului variază cu doar 1,1%, de la 126 m la 131 m de-a lungul liniei de conexiune cu următoarea baltă de reproducere, dar prezintă un aspect destul de plat ceea ce ar sugerează că ar fi dificil de format bălți temporare.Având în vedere separarea generată de autostradă și aspectul plat al terenului, confirmat și de transectele exploratorii pedestre, populația dependentă de Canalul Belciug – Căscioarele este foarte vulnerabilă.Balta se află în parcelele 69 și 70 din Pădurea Căscioarele – UP IV, la Est de autostradă, spre lizieră. Are o formă semicirculară cu o lățime de 1-2 m. Accesul se face dinspre localitatea Găiseni. Din drum se traversează un teren de sport improvizat apoi se continua pe malul bălții. Parcursul este dificil, pădurea ajungând până la marginea bălții și prezentând numeroase zone cu vegetație foarte deasă.În hărțile planului de management balta poarta indicativul 26. În Stereo 70, cele două capete ale canalului semicircular sunt: 551467 m N; 332521 m E; 551012 m N, 332548 m E. Accesul se face mai ușor dinspre capătul sud-estic, dar este posibil și pe la capătul opus.Având în vedere lungimea, adâncimea și acoperirea cu coronament, este puțin probabil să sece în timpul perioadei de reproducere a Triturus cristatus.Balta "La Tataru" este un complex de canale cu apă, cu o lungime de aproximativ 800 de metri, cu capetele dinspre sud-est apropiate de pădure. Aceasta se află în parcela 46, UP III Malu Spart. Accesul se realizează din drumul de la Malu Spart spre Crevedia Mare, dreapta 500 metri prin pădure, pe jos, cu aproximativ 300 m înainte de curba la dreapta. Accesul mai este posibil și de pe drumul interior, parcurgând succesiv parcelele 69 și 68, UP III Malu Spart. Volumul de apă din canale este însemnat, dar numai capetele sudice au condiții favorabile tritonilor.Balta 18 este un ochi de apă de formă aproximativ circulară, plasat în UP III Malu Spart, în apropierea limitei sudice a acestuia, în interiorul pădurii, parcela 82. Accesul se realizează din drumul ce străbate pădurea, pe linia de sud a parcelei 82. După aproximativ 500 de metri se face stânga, spre nord și la câțiva zeci de metri în pădure se află balta.Populația din Balta 18 este relativ izolată de celelalte, în apropierea sa se află doar bălțile 14 la vest, în parcela 63 și 10 la sud, în parcela 81. Pentru asigurarea conectivității sunt necesare bălțile temporare de pe liniile parcelare ce conectează parcela 82 cu parcelele 63 și 81.Distanța dintre cele două bălți de reproducere Canal Apă și Tătaru este de aproape 6 km, pentru un segment de aproape 2 km situat la mijlocul distanței terenul fiind practic plat. Transectele la fața locului au confirmat că nu este posibilă formarea de bălți temporare cu prea mare ușurință. Prin urmare, se poate presupune că populațiile de Triturus cristatus situate în Sud-Est nu se pot conecta cu cele din Nord-Vestul Pădurii Bolintin, Corp Malu Spart.O situație asemănătoare se întâlnește și în ce privește conectivitatea bălților La Tătaru și Balta 18. Practic, acestea sunt izolate una de cealaltă.Starea de conservare a speciei Triturus cristatus depinde esențial de conectivitatea bălților ce se constituie în habitate propice, fie măcar și temporar.Deplasarea între bălți este însă posibilă în limitele capacității de locomoție și a rezistenței acestor amfibieni în afara unor habitate cu o umezeală suficientă.Distanța pe care se poate deplasa tritonul față de o baltă variază în literatura de specialitate între 200 m și 800 m, fără însă a exista suficiente date pentru o apreciere precisă. Se pare că în habitatele împădurite, distanța poate fi încă și mai mare.În cazul distanțelor față de balta de reproducere Canal Apă din zona Căscioarele se observă că pe o rază de 500 de metri nu există nici o balta temporară, pe o rază de 1000 m – una singură iar pe o rază de 1500 m – 3 până la 5 bălți. Un număr de 2 bălți se află în imediata vecinătate de cercului cu raza de 1500 m. Totuși, cel mai multe bălți – anume 5 – se află pe direcția unei alte bălți de reproducere. Populațiile de Triturus cristatus de aici prezintă prin urmare un grad de rezistență mai ridicat și o sensibilitate redusă.Este interesant faptul observat cu ocazia deplasărilor în teren că populațiile de tritoni par să prospere în zonele populate cu vânat mare – cerb, mistreț. Această observație are un caracter empiric, dar explicația ar fi legată de prezența adăpătorilor pentru vânat, fie întreținute, fie naturale.În canalul Belciug fost înregistrat un număr mare de exemplare de Triturus cristatus, mai ales în segmentul situat mai adânc în pădure, probabil și din cauza dificultăților de acces ce împiedică oamenii să îi deranjeze. În zonă au fost observați numeroși adulți de insecte, precum și un număr mare de păsări și insecte, dovadă a unei biodiversități ridicate.Populațiile de Triturus cristatus ar avea aici o șansă de menținere în ciuda izolării lor de restul habitatului, în special din cauza autostrăzii. De menționat că încercările repetate de a găsi exemplare de Triturus cristatus în bălțile temporare și semipermanente de pe ambele margini ale autostrăzii nu au identificat nici un exemplar de triton, nici măcar din specia Triturus vulgaris, mai rezistentă la condiții mai dificile de habitat.O altă presiune vine din partea comunităților locale, un număr de câteva zeci de case fiind situate în marginea pădurii, spre Nord-Est. Chiar în capătul canalului se aruncă gunoaie, copiii vin frecvent la joacă și au loc chiar și jocuri cu mingea. Cât timp nu sunt însă aruncate deșeuri toxice iar traficul se limitează la plimbări, este posibil ca populațiile de tritoni să nu se resimtă. Odată dispărute însă de aici, va fi practic imposibilă repopularea naturală.În bălțile de reproducere nivelul apei trebuie să se mențină la 0,5-1 m cu posibilitatea unor variații, în special în perioada de reproducere și imediat după aceea, din mai până în iunie. Triturus cristatus hibernează pe sol, motiv pentru care menținerea nivelului apei în anotimpul friguros nu este necesară.Panta trebuie să fie 20°-40° pe o porțiune de o lățime rezonabilă, preferabil pe latura bălții spre pădure.Având în vedere regimul pluviometric al zonei unde se află situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, completarea nivelului apei în bălțile de reproducere s-ar putea dovedi necesară doar rareori. Specia este sensibilă la apa poluată industrial.Literatura de specialitate evidențiază faptul că populațiile izolate prezintă un ridicat risc de extincție, ce crește odată cu scăderea numărului de indivizi dintr-o populație. Chiar și o populație inițială ce atinge 500 de indivizi într-un habitat ce are o capacitate de susținere de 1000 de indivizi, riscul de extincție este de peste 50%, calculat la o perioada de 50 de ani – Griffiths și Williams, 2001.Dacă populația descrește de 10 ori, riscul de extincție se dublează, în cazul populațiilor izolate.Din acest motiv, bălțile temporare formate pe liniile parcelare prezintă o importanță deosebită pentru asigurarea conectivității, ca bălți de pasaj și de refugiu. Împreună cu bălțile temporare din pădure, acestea reprezintă o cale de asigurare a conectivității habitatelor propice, contribuind în mod esențial la starea de conservare a speciei.Realimentarea cu apă, cel puțin până la 5-10 cm adâncime este o metodă de a asigura supraviețuirea tritonilor în anii excesiv de secetoși, în primăvară-vară. Această metodă însă trebuie aplicată cu prudență, atât în ce privește calitatea apei, cât și în ce privește momentul și tehnica. Studiile au evidențiat eficiența metodei, dar este încă prea puțină experiență internațională – Cook, 1997, pentru a considera aplicarea ca fiind sigură în absența unei experiențe în acest sit. … 2.3.4.3.3.Emys orbicularisPe baza cerințelor de habitat și a particularităților biologice a fost identificată ca prielnică pentru specie zona lacului Hobaia, brăzdată de canale și bălți precum și habitatele însorite, cu sol nisipos din apropiere. Lacul Hobaia mai este cunoscut și ca Lacul Grădinari sau Lacul Lupilor.O a doua zonă prielnică este formată din bălțile din pădurea Căscioarele-Malul Spart, linia de înaltă tensiune, bălți în care apa stagnează cel puțin din martie până în septembrie, cu malurile acoperite de vegetație.O a treia zonă prielnică este formată de lacurile din apropierea sitului.În urma investigațiilor de teren în aceste zone, cât și din observarea directă pe transectele executate prin sit au fost identificate doar 5 exemplare de Emys orbicularis, în punctele de coordonate listate în Tabelul nr. 3. + 
Tabelul nr. 3Puncte de semnalare prezenta Emys orbicularis în situl Natura 2000 Pădurea Bolintin┌─────┬───────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┐│ Nr. │ Latitudine N │ Longitudine E │ Descriere │├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤│ 1 │ 44°22'48,280" │ 25°46'10,620" │Balta intrare lac │├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤│ 2 │ 44°28'06,334" │ 25°39'14,411" │Înaltă tensiune │├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤ │   3 │   44°23'42,558"   │   25°44'49,391"  │Liziera                │├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤ │   4 │   44°22'52,490"   │   25°45'07,050"  │Salcie lângă șopron    │├─────┼───────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┤ │   5 │   44°29'25,260"   │   25°36'52,370"  │Canal deversare        │└─────┴───────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┘Ca urmare a acestor identificări, tipurile de habitat unde a fost studiată specia Emys orbicularis în sit sunt următoarele:a)Zone cu apă de lângă pădure – liziera pădurii BălășoieniAcest tip este doar un habitat intermediar de foarte mici dimensiuni, neîndeplinind cerințele de habitat minimale ale speciei pentru reproducere, însorire/hibernare și o sursă de hrană continuă. Prezența speciei aici demonstrează însă angajarea sa pe traiecte de migrație, posibil ca urmare a modificărilor în habitatul sau obișnuit. … b)Lacul HobaiaAcest tip de habitat îndeplinește cele mai multe din condițiile speciei Emys orbicularis și anume: prezența unui habitat de apă stătătoare de dimensiuni foarte mari, prezența într-un număr suficient a locurilor de însorire/iernare și existența unei surse de hrană continuă.Deși sunt îndeplinite cele mai importante cerințe ale acestei specii, numărul exemplarelor observate în această zona este extrem de mic. Una din cauze o reprezintă faptul că zona este utilizată de localnici pentru căutarea deșeurilor din fier iar o alta – posibila dispariție a canalelor de conectare din rețeaua de irigație, folosite drept căi de deplasare de această specie. … c)Zona canalelor din interiorul pădurii Malu Spart/linia de înaltă tensiuneAcest tip de habitat îndeplinește mai puțin cerințele speciei pentru reproducere, însorire/hibernare, o sursă de hrana continuă. Prezența sa aici demonstrează însă fie angajarea sa pe traiecte de migrație, fie perspective de colonizare a acestei zone. …  …  … 2.3.4.4.AvifaunăPe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu a fost semnalată avifaună de interes conservativ. … 2.3.4.5.MamifereDin habitatele acvatice înregistrate pe suprafața sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, pe suprafața împădurită, în 99% din acestea nu fost semnalată prezența peștilor care reprezintă principala resursă de hrana pentru vidra și nici a prezenței în vecinătate a unor habitate potrivite pentru reproducere și adăpost.Căutarea fecalelor de vidră și a urmelor de hrănire a condus la înregistrarea a 9 puncte de prezență, pe Hobaia. Coordonatele punctelor sunt listate în Tabelul nr. 4. + 
Tabelul nr. 4Coordonatele geografice ale punctelor unde au fost identificate fecale de vidră și urme de hrănire a acesteia┌─────────┬──────────────────────┬─────────────────────────┐│ Nr. crt.│ Latitudine N │ Longitudine E │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    1    │     44°23'01,160"    │      25°43'50,168"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    2    │     44°23'01,148"    │      25°43'51,488"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    3    │     44°23'01,150"    │      25°43'51,724"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    4    │     44°23'01,176"    │      25°43'52,070"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    5    │     44°22'59,064"    │      25°43'59,894"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    6    │     44°22'58,885"    │      25°44'03,743"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    7    │     44°22'42,174"    │      25°46'10,472"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    8    │     44°22'35,804"    │      25°46'09,221"      │├─────────┼──────────────────────┼─────────────────────────┤ │    9    │     44°22'39,720"    │      25°44'42,950"      │└─────────┴──────────────────────┴─────────────────────────┘În concluzie, în ce privește prezența speciei Lutra lutra în sit se constatată următoarele:– Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin oferă pentru vidră doar un habitat de hrănire cu o suprafață suficientă – 310 ha, anume Lacul Hobaia; acest lucru este susținut și de semnalarea prezenței acestei specii doar pe zonele litorale de sud ale lacului; … – Doar habitatul lacustru reprezentat de Lacul Hobaia din cadrul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin îndeplinește condițiile de habitat de hrănire pentru Lutra lutra. … Vidra folosește Lacul Hobaia ca habitat de hrănire, fiind semnalată exclusiv pe malul sau de Sud/Sud-Vest.Pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu au fost semnalate mamifere de interes conservativ, în afara vidrei – Lutra lutra pentru care a fost declarat situl. …  … 2.3.5.Alte specii relevante2.3.5.1.FloraPe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin nu a fost semnalată floră de interes conservativ. … 2.3.5.2.FaunaAlte specii de faună de interes conservativ din situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, față de cele pentru care a fost declarat situl, identificate pe baza studiilor de teren realizate pentru fundamentarea planului de management sunt prezentate în Tabelul nr. 5. + 
Tabelul nr. 5Speciile de faună de interes conservativ din situl Natura 2000 Pădurea Bolintin, în afara speciilor pentru care a fost declarat situl┌────────────────────────┬───────────────────────────────────┐│ Denumirea științifică │ Statut conform Directivei Habitat │├────────────────────────┼───────────────────────────────────┤│Cerambix cerdo │Anexa II │├────────────────────────┼───────────────────────────────────┤│Lycaena dispar │Anexele II și IV │├────────────────────────┼───────────────────────────────────┤│Neptis sappho │Anexele III și IV │└────────────────────────┴───────────────────────────────────┘În cursul cercetărilor de teren au fost semnalate exemplare de șarpe de apă – Natrix tessellata în zona de nord a Lacului Hobaia, dar specia nu se află pe nici una dintre listele de specii protejate sau de interes conservativ. Natrix tessellata este mai puțin tolerant cu prezența umană și trăiește exclusiv în zonele cu apa, atât curgătoare cât și stătută. Relevanța sa pentru managementul sitului derivă din caracterul de specie indicator simplu de monitorizat. …  …  … 2.4.Informații socio-economice, impacturi și amenințări2.4.1.Informații Socio-economice și culturale2.4.1.1.Comunitățile locale și factorii interesațiComuna Ogrezeni, situată la Nord de Lacul Hobaia cuprinde 2 localități: Hobaia și Grădinari, cu o populație totală de 4.981 locuitori. Suprafața sa este de 56,75 kmp.Comuna are 4 școli cu aproape 900 elevi și preșcolari, trei cabinete medicale individuale, un dispensar veterinar, 38 de agenți economici cu capital privat ca și mici întreprinzători. A fost elaborat Planul Urbanistic General, sunt în derulare în 2013 procedurile privind înființarea de rețea de gaze naturale, rețea de canalizare cu stație de epurare și rețea de apă potabilă.Comuna Bucșani se află la Vest de lacul Hobaia. Are în componență 7 sate: Anghelești, Bucșani – reședință, Goleasca, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat. Populația sa este de 4.173 locuitori.Comuna Bucșani este așezată în partea centrală a Câmpiei Române, în sectorul vestic al Câmpiei Munteniei. Comuna este așezată în partea estică a Câmpiei Găvanu-Burdea, la o altitudine de 89 m, în lunca Neajlovului.La Uiești, Bucșani, se află în folosință unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din România, cu o putere instalată de 18,5 MW, generată de peste 78.000 panouri solare amplasate pe o suprafață de 42 hectare.Orașul Bolintin-Vale are un rol de deservire în teritoriu. Este format din 4 localități: Bolintin-Vale, Malu-Spart, Crivina și Suseni, dezvoltate pe malul drept și stâng al Argeșului, în două perechi, după cum urmează: Malu-Spart și Suseni pe malul drept al Argeșului; Bolintin-Vale și Crivina pe malul stâng al Argeșului și drept al Sabarului. Dezvoltarea ulterioară a orașului s-a făcut tentacular spre: București – prin Bolintin-Deal, spre Videle- prin Malu-Spart, Suseni, Crevedia Mare și spre Titu- prin Palanca. Malu-Spart are aceeași structură ca Bolintin-Vale, triunghiulară, însă spațiul central cuprinde și locuințe. Orașul Bolintin-Vale ocupă o suprafață totală de 4.042,39 ha. Zona de unități agricole sau unități industriale nepoluante și depozite este amplasată pe terenurile ce aparțineau fostelor Cooperative Agricole de Producție, care au fost reamenajate în scopul prelucrării produselor alimentare – abatorizare și nealimentare – materiale de uz gospodăresc. Zona de spații verzi cuprinde baza sportivă amenajată pe o suprafață de 2 ha, pădurea Malu-Spart și albia majoră a râului Argeș cu zăvoaiele. Teritoriul orașului Bolintin-Vale se învecinează cu localitățile: la nord: Căscioarele, Stoenești, Palanca, Poenari; la sud: Ogrezeni și partea de sud a pădurii Căscioarele; la vest: Bolintin-Deal, Mihai-Vodă; la est: Crevedia Mare și partea de vest a pădurii Căscioarele – sursa: www.bolintin.ro. Populația sa este de 11.702 locuitori.Comuna Găiseni se află la limita de N-E a sitului. Este compusă din satele: Cărpenișu, Căscioarele, Găiseni, Podu Popa Nae. Are o populație de 5,396 locuitori. Comuna este așezată în partea sud-vestică a Câmpiei Titu, la o altitudine de 124 m, în lunca Argeșului. S.C. Tehnologica Radon S.R.L. a realizat obiectivul "Bazin piscicol cu extracție de nisipuri și pietrișuri Carpenișu Terasa 2" în terasa râului Sabar, Comuna Găiseni, județul Giurgiu.Comuna Vânătorii Mici se află la limita de Nord -Vest a sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin, suprafața sa totală este de 5803 ha, din care terenuri arabile: 4206 ha, terenuri forestiere: 725 ha, vii: 8 ha. pășune: 526 ha. Este așezată în Câmpia Româna, în subdiviziunea Câmpia Găvanu-Burdea, de-a lungul râului Neajlov. Cuprinde opt sate: Vânătorii Mici, Vânătorii Mari, Cupele, Corbeanca, Vâlcele, Zudariciu, Poiana lui Stângă și Izvoru. Terenul arabil este cultivat 77% cu grâu și porumb, iar restul de 23% cu floarea-soarelui, tutun, plante furajere, cartofi, legume și pepeni. Localnicii cresc în principal bovine, urmează porcinele, ovinele, caprinele și păsările.Comuna Crevedia Mare, situată la vest de sit, are o populație de 4.873 locuitori și o suprafață de 6.379 hectare.Factorii interesați sunt descriși în Tabelul nr. 6. + 
Tabelul nr. 6Descrierea factorilor interesați*Font 7*┌─────┬──────────────────────┬──────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────┐│ Nr. │ Denumire factor │ Tip │ Cunoștiințe │ Atitudini │ Practici ││ │ interesat ├──────────┼───────┬──────────────────────┼───────┬──────────────────┼───────┬─────────────────────────┤│ │ │Nomen- │Califi-│ Descriere │Califi-│ Descriere │Califi-│ Descriere ││ │ │clator │cativ │ │cativ │ │cativ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 1│Autoritate centrală în│FI-4 │R │Pregătire de │R │Izvorâte din │R │Conform responsabilității││ │domeniul protecției de│Minister │ │specialitate │ │sarcinile și rolul│ │și obligațiilor legale. ││ │mediului │ │ │dobândită prin studii │ │conferite de lege │ │ ││ │ │ │ │de specialitate și │ │ │ │ ││ │ │ │ │prin cursuri de │ │ │ │ ││ │ │ │ │instruire │ │ │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 2│Autoritate centrală în│FI-4 │R │Pregătire de │R │Conform │M │Conform responsabilității││ │domeniul agriculturii │Minister │ │specialitate │ │responsabilității │ │și obligațiilor legale. ││ │și dezvoltării rurale │ │ │în domenii relevante │ │și experienței/ │ │Sistemele de irigații din││ │ │ │ │pentru sit │ │pregătirii │ │apropierea sitului Antura││ │ │ │ │ │ │profesionale │ │2000 ar putea fi ││ │ │ │ │ │ │individuale. │ │revigorate, cu impact ││ │ │ │ │ │ │ │ │direct pozitiv și asupra ││ │ │ │ │ │ │ │ │speciilor din sit. │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 3│Agenția de protecția │FI-5 │R │Pregătire profesională│R │Conform │R │Conform responsabilității││ │mediului Giurgiu │Autorități│ │de specialitate, │ │responsabilității │ │și obligațiilor legale. ││ │ │publice │ │cursuri de instruire, │ │ │ │ ││ │ │locale │ │autoinstruire │ │ │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 4│Consiliul Județean │FI-6 │M │Cursuri de instruire │R │Personal pregătit │R │Practici eficiente, ││ │Giurgiu │Consiliu │ │ │ │ │ │relevante pentru programe││ │ │Județean │ │ │ │ │ │și planuri strategice la ││ │ │ │ │ │ │ │ │nivel județean. │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 5│Primăriile din zonă, │FI-7 │M │Interes local, │M │Pădurea este │M │Practici corespunzătoare ││ │în special: comuna │Primărie │ │autoinstruire │ │percepută încă sub│ │obiectivelor de ││ │Ogrezeni, comuna │ │ │ │ │forma unei zone │ │dezvoltare, dar limitate ││ │Bucșani, comuna │ │ │ │ │predominant de │ │din cauza prezenței unui ││ │Crevedia Mare, comuna │ │ │ │ │exploatare a │ │număr restrâns de acțiuni││ │Vânătorii Mici │ │ │ │ │resurselor │ │ce vizează Pădurea ││ │ │ │ │ │ │forestiere │ │Bolintin. ││ │ │ │ │ │ │ │ │Interes deosebit pentru ││ │ │ │ │ │ │ │ │gestiunea suprafeței de ││ │ │ │ │ │ │ │ │lac incluse. │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 6│Institutul Național de│FI-14 │R │Cunoștințe ridicate, │R │Interes științific│R │Practici eficiente și ││ │Cercetare – Dezvoltare│Institute │ │ca urmare a pregătirii│ │și practic, │ │fundamentate, apărute ││ │în Silvicultură │de │ │profesionale, a │ │dorința de a │ │din cunoașterea tehnică ││ │"Marin Drăcea" │cercetare │ │cunoștințelor din │ │împleti │ │și științifică a ││ │ │ │ │cercetarea științifică│ │cunoștințele de │ │gestionării fondului ││ │ │ │ │și a experienței în │ │silvicultură cu │ │forestier. ││ │ │ │ │managementul siturilor│ │cele relevante │ │ ││ │ │ │ │ │ │pentru │ │ ││ │ │ │ │ │ │gospodărirea │ │ ││ │ │ │ │ │ │sitului în │ │ ││ │ │ │ │ │ │contextul │ │ ││ │ │ │ │ │ │dezvoltării │ │ ││ │ │ │ │ │ │durabile. │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 7│Custodele sitului │FI-9 │R │Pregătire de │R │Obișnuința │R │Practici eficiente și ││ │Natura 2000 Pădurea │Adminis- │ │specialitate, │ │propunerilor de │ │fundamentate, apărute din││ │Bolintin │tratori │ │activitate curentă în │ │proiecte de mediu,│ │cunoașterea tehnică și ││ │ │ai ariilor│ │domeniul biologiei și │ │personal pregătit │ │științifică a gestionării││ │ │naturale │ │ecologiei │ │ │ │fondului forestier. ││ │ │protejate,│ │ │ │ │ │ ││ │ │custozi │ │ │ │ │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 8│Comunitatea păstorilor│FI-15 │S │Lipsa pregătirii și a │M │Apropierea de │S │Conform practicilor ││ │și a deținătorilor de │Comunități│ │instruirii, centrare │ │natură prin natura│ │tradiționale, predomină ││ │animale din comunele │rurale │ │pe alte obiective │ │activității │ │interesul economic ││ │învecinate, în │diverse │ │decât cele de mediu │ │ │ │imediat. ││ │special: comuna │ │ │ │ │ │ │ ││ │Ogrezeni, comuna │ │ │ │ │ │ │ ││ │Bucșani, comuna │ │ │ │ │ │ │ ││ │Crevedia Mare, comuna │ │ │ │ │ │ │ ││ │Vânătorii Mici │ │ │ │ │ │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 9│Organizațiile de mediu│FI-16 │M │Autoinstruire, │R │Dorința de a │R │Obișnuința activității ││ │din județul Giurgiu │Organiza- │ │proiecte de mediu │ │proteja, de a pune│ │organizate pe proiecte. ││ │ │ții │ │derulate │ │în valoare │ │ ││ │ │neguver- │ │ │ │biodiversitatea │ │ ││ │ │namentale │ │ │ │din sit │ │ ││ │ │de profil │ │ │ │ │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 10│Agenția Europeană de │FI-19 │R │Conform rolului și │R │Elaborarea de │R │Stabilite prin statutul ││ │Mediu │Uniunea │ │sarcinilor │ │instrucțiuni și │ │de organizare și ││ │ │Europeană │ │ │ │ghiduri în │ │funcționare ca agenție ││ │ │ │ │ │ │conformitate cu │ │organizată la nivelul ││ │ │ │ │ │ │situația din │ │Uniunii Europene. ││ │ │ │ │ │ │teren. │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 11│Școlile din │FI-22 │R │Conform pregătirii │R │Interes local │M │Prezintă ca practică ││ │localitățile │Școlile │ │profesionale │ │pentru pădure ca │ │participarea la acțiuni ││ │învecinate sitului, │ │ │personale, pentru │ │având un rol │ │ce au ca obiect protecția││ │în special: comuna │ │ │aplicarea programei │ │educativ │ │mediului și managementul ││ │Ogrezeni, comuna │ │ │de învățământ folosind│ │recunoscut. │ │biodiversității. ││ │Bucșani, comuna │ │ │mediul natural local │ │ │ │ ││ │Crevedia Mare, comuna │ │ │și în beneficiul │ │ │ │ ││ │Vânătorii Mici │ │ │acestuia. │ │ │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 12│Agenții de turism sau │FI-30 │S │Cunoștințe incipiente,│M │O prioritate │S │Practică predominant un ││ │organizații non-profit│Alții │ │zona sitului Natura │ │redusă pentru │ │turism de masă sau ││ │interesate în turismul│ │ │2000 Pădurea Bolintin │ │turismul durabil │ │vizitare cu aprecierea ││ │durabil. │ │ │este încă puțin │ │și pentru cel │ │minimală a pădurii ca loc││ │ │ │ │valorificată din punct│ │generat de │ │de recreere. ││ │ │ │ │de vedere al │ │interesul pentru │ │ ││ │ │ │ │turismului durabil. │ │cunoașterea │ │ ││ │ │ │ │ │ │științifică în │ │ ││ │ │ │ │ │ │vederea │ │ ││ │ │ │ │ │ │valorificării │ │ ││ │ │ │ │ │ │economice a │ │ ││ │ │ │ │ │ │sitului │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 13│Regia Națională a │FI-4 │R │Gestionarea fondului │R │Respect față de │R │Practici de protecție ││ │Pădurilor ROMSILVA – │Minister │ │forestier în legătură │ │pădure ca valoarea│ │eficiente ││ │Direcția Silvică │ │ │cu funcția sa │ │socială, economică│ │ ││ │Giurgiu │ │ │specifică de protecție│ │și naturală │ │ │├─────┼──────────────────────┼──────────┼───────┼──────────────────────┼───────┼──────────────────┼───────┼─────────────────────────┤│ 14│Grupul de Acțiune │FI-15 │M │Obiective de │M │Apropierea de │S │Caută valorificarea ││ │Locală LEADER – "Inima│Comunități│ │dezvoltare durabilă │ │natură prin natura│ │practicilor tradiționale,││ │Giurgiului – Țara │rurale │ │stabilite, dar │ │activității și │ │dar experiența este încă ││ │Neajlovului și a │diverse │ │experiența este încă │ │preocupări │ │scăzută. ││ │Câlniștei"/alte │ │ │scăzută │ │tradiționale │ │ ││ │grupuri similare │ │ │ │ │la nivel de membri│ │ │└─────┴──────────────────────┴──────────┴───────┴──────────────────────┴───────┴──────────────────┴───────┴─────────────────────────┘ … 2.4.1.2.Utilizarea terenurilorUtilizarea terenului în Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin cuprinde conform Corine Land Cover clasele descrise în Tabelul nr. 7. + 
Tabelul nr. 7Utilizarea terenului pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin conform Corine Land Cover┌─────────┬──────────────────┬─────────────────┬────────────────────────┐│ COD │Procent de ocupare│Corine Land Cover│ Clasă de habitate │├─────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────────┤│N06 │2 │511, 512 │Râuri, lacuri │├─────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────────┤│N12 │4 │211, 213 │Culturi, teren arabil │├─────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────────┤│N16 │94 │311 │Păduri de foioase │└─────────┴──────────────────┴─────────────────┴────────────────────────┘ + 
Figura 7Harta utilizării terenurilor în situl Natura 2000 pădurea Bolintin – proiecție Stereo 70, clase de utilizare conform Corine Land Cover … 2.4.1.3.Situația juridică a terenurilorCea mai mare parte a suprafeței sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin, este proprietate publică aparținând statului român, administrată de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA.O parte din trupul de pădure Bucșani, anume o suprafață de 120,3 ha este în proprietate privată, ca fond forestier. Suprafețele deținute de aceste persoane fizice sunt redate în Tabelul nr. 8. + 
Tabelul nr. 8Suprafețe de teren deținute de persoane fizice pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin┌─────────────────────┬──────────────────────┐│ Proprietar │ Suprafața, ha │├─────────────────────┼──────────────────────┤│Persoană fizică 1 │ 86,2│├─────────────────────┼──────────────────────┤│Persoană fizică 2 │ 25,1│├─────────────────────┼──────────────────────┤│Persoană fizică 3 │ 9,0│├─────────────────────┼──────────────────────┤│TOTAL │ 120,3│└─────────────────────┴──────────────────────┘Reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceste persoane fizice s-a realizat în temeiul Legii nr. 1/2000 și al Legii nr. 247/2005.Lacul de acumulare Hobaia se află în patrimoniul public al Statului conform Hotărârii de Guvern numărul 1705/2006.Conform legii, terenul împădurit, cuprins în amenajamente silvice, se constituie ca teren cu destinație forestieră iar luciul de apă aferent lacului Hobaia se constituie în teren aflat permanent sub ape, cu toate că suprafața acoperită de apă variază în mod natural. Fondul forestier este proprietate publică a statului, ca domeniu public, cu excepția suprafețelor retrocedate menționate și este administrat de Regia Națională a Pădurilor, prin Ocolul silvic Bolintin din cadrul Direcției silvice Giurgiu, în conformitate cu regimul silvic și cu obiectivele de protecție a mediului. Lacul Hobaia este în domeniul public.Conform legii, din punct de vedere al regimului juridic al circulației terenurilor, terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public. … 2.4.1.4.Administratori și gestionariSitul Natura 2000 Pădurea Bolintin este în custodia Regiei Naționale a Pădurilor-Direcția Silvică Giurgiu conform contractului de custodie nr. 84/26.02.2010.Lacul Hobaia – Hobaia 1 și Hobaia 2 – este administrat de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea. Lacul este închiriat prin contractul de închiriere nr. 2846/12.12.2002 unui agent economic – S.C. Pescarul Hobaia S.R.L. pentru piscicultură și pescuit de agrement. … 2.4.1.5.Infrastructură și construcțiiSitul Natura 2000 Pădurea Bolintin este format din 2 tipuri de habitate: habitate forestiere și un habitat de tip lacustru – lacul Hobaia. Acestea sunt descrise în continuare, din punctul de vedere al prezenței infrastructurii și construcțiilor.Lacul HobaiaLacul Hobaia este mărginit în 99% din conturul extern de terenuri agricole neexistând construcții pe mal și nici infrastructura de transport.Trupul de pădure Malu SpartÎn partea de sud acesta este străbătut de drumul județean DJ 601 G, de la est la vest iar în partea de nord este străbătut de autostrada A1 București-Pitești.Trupul de pădure CăscioareleAcesta este străbătut de Autostrada A1 București-Pitești.Trupul de pădure LipoveancaAcesta este străbătut de DJ 412C.Trupul de pădure BucșaniCorpul de pădure Bucșani din cadrul sitului este străbătut de drumul județean DJ 412C.Trupul de pădure BălășoieniAcesta este străbătut de drumul DJ 412CNu există construcții civile în interiorul pădurii cu excepția celor aparținând administrației ocolului silvic. … 2.4.1.6.Patrimoniu culturalÎn interiorul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin nu se află obiective de patrimoniu cultural.În afara sitului, la limita de sud a corpului de pădure Malu Spart se află mănăstirea Bolintin – "mănăstirea din pădurea cea mare de la Bolintin", atestată documentar la 1433. Aceasta a fost ctitorită de Pilea logofătul în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân și a fiului său, Mihail. Lăcașul monahal a primit și de la domnii ce au urmat o atenție deosebită. Coordonate sale sunt 44°24'45"N, 25°41'27"E. … 2.4.1.7.PeisajulElementele de peisaj ale sitului sunt omogene, existând două categorii: pădure de foioase și peisaj lacustru înconjurat de terenuri agricole. …  … 2.4.2.Impacturi2.4.2.1.Presiuni: impacturi trecute și prezenteActivitățile antropice au fost selectate și impactul lor a fost evaluat în conformitate cu "Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 iulie 2011 privind formularul-tip pentru siturile NATURA 2000" în care sunt stipulate lista activităților antropice cu impact asupra stării de conservare și modul de evaluare a impactului acestora. Evaluarea se găsește în Tabelul nr. 9. + 
Tabelul nr. 9Presiunile activităților antropice cu impact asupra stării de conservare în situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin┌───┬──────┬─────────────────────┬────────────────────────────────┬──────────┐│Nr.│ COD │Explicație │Descriere │Evaluare*)│├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 1│A02.01│Agricultură intensivă│În partea de Sud a sitului, │M ││ │ │ │terenurile agricole dintre Lacul│ ││ │ │ │Hobaia și suprafața împădurită │ ││ │ │ │au fost cultivate în special cu │ ││ │ │ │cereale. Nu se cunoaște modul în│ ││ │ │ │care au fost folosite │ ││ │ │ │pesticidele pe aceste suprafețe.│ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 3│B02.04│Înlăturarea arborilor│Lăsarea arborilor morți sau │L ││ │ │morți sau putrezi │putrezi în pădure a aut loc, dar│ ││ │ │ │numărul lor pare să fi fost mic.│ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 4│D01.02│Șosele, drumuri, │Situl este străbătut atât de │H ││ │ │autostrăzi │Autostrada A1 cât și de un drum │ ││ │ │ │comunal cu trafic important. │ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 5│E01.04│Alte modele de │Din investigațiile la fața │M ││ │ │dezvoltare a fondului│locului, în ultimii ani au fost │ ││ │ │locativ │construite locuințe în │ ││ │ │ │apropierea sitului. │ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 6│E03.01│Depozitarea de │În special în partea de Nord – │L ││ │ │deșeuri menajere și │Căscioarele din cauza apropierii│ ││ │ │din activități │zonelor locuite are loc │ ││ │ │recreative │depozitarea de deșeuri menajere.│ ││ │ │ │Situația a fost confirmată și de│ ││ │ │ │misiuni la fața locului. │ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 7│G01.02│Drumeție, călărie și │Pădurea este vizitată de un │L ││ │ │vehicule nemotorizate│număr de 5-10 persoane pe zi – │ ││ │ │ │nesemnificativ ca impact. Lacul │ ││ │ │ │este frecventat de numeroși │ ││ │ │ │pescari. │ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 8│J03.01│Reducerea sau │A fost posibilă formarea │L ││ │ │pierderea unor │bălților temporare, dar evoluția│ ││ │ │caracteristici de │distribuției lor spațiale este │ ││ │ │habitat specifice │necunoscută; bălțile trebuie să │ ││ │ │ │se formeze la distanțe care să │ ││ │ │ │permită migrația amfibienilor. │ │├───┼──────┼─────────────────────┼────────────────────────────────┼──────────┤│ 9│K03.01│Relații de competiție│Pe teritoriul sitului se află │H ││ │ │interspecifică │populații viguroase de Triturus │ ││ │ │ │vulgaris, o specie puternic │ ││ │ │ │competitivă față de Triturus │ ││ │ │ │cristatus. Amenințarea este │ ││ │ │ │prezentă pe toată suprafața │ ││ │ │ │împădurită a sitului. │ │├───┴──────┴─────────────────────┴────────────────────────────────┴──────────┤│*)H: Importanță/impact semnificativ: influență directă sau imediată ││semnificativă și/sau cu afectarea unei zone extinse. ││M: Importanță/impact mediu: influență directă sau imediată medie, influență ││în general indirectă și/sau cu afectarea unei zone moderate/doar cu afectare││regională. ││L: Importanță/impact scăzut: influență directă sau imediată scăzută, ││influență indirectă și/sau cu afectarea unei zone mici/doar cu afectare ││locală. │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ + 
Figura 8Harta presiunilor asupra sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin … 2.4.2.2.Amenințări: impacturi viitoare previzibileActivitățile antropice au fost selectate și impactul lor a fost evaluat în conformitate cu "Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 iulie 2011 privind formularul-tip pentru siturile NATURA 2000" în care sunt stipulate lista activităților antropice cu impact asupra stării de conservare și modul de evaluare a impactului acestora. Aceste amenințări sunt descrise și evaluate în Tabelul nr. 10. + 
Tabelul nr. 10Amenințările activităților antropice cu impact asupra stării de conservare în situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin┌───┬─────────┬─────────────────────┬─────────────────────────────┬──────────┐│Nr.│ COD │Explicație │Descriere │Evaluare*)│├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 1│A02.01 │Agricultură intensivă│În partea de sud a sitului, │M ││ │ │ │terenurile agricole dintre │ ││ │ │ │Lacul Hobaia și suprafața │ ││ │ │ │împădurită vor continua să │ ││ │ │ │fie cultivate în special cu │ ││ │ │ │cereale. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 2│A11 │Activități agricole │Refacerea rețelei de │M ││ │ │nemenționate în altă │irigații. │ ││ │ │parte │ │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 3│B02.01.01│Replantarea de arbori│Menținerea habitatelor pentru│L ││ │ │nativi │care a fost declarat situl │ ││ │ │ │este posibilă, dar apropierea│ ││ │ │ │dintre cele doua habitate │ ││ │ │ │forestiere poate conduce la │ ││ │ │ │creșterea suprafeței zonelor │ ││ │ │ │de tranziție. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 4│B02.04 │Înlăturarea arborilor│Odată cu punerea în aplicare │L ││ │ │morți sau putrezi │a Planului de management al │ ││ │ │ │sitului acest risc va scădea,│ ││ │ │ │dar este necesară o perioadă │ ││ │ │ │de monitorizare pentru a │ ││ │ │ │determina cu claritate câte │ ││ │ │ │astfel de trunchiuri │ ││ │ │ │ar trebui lăsate și unde. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 5│B06 │Păscutul animalelor │Este de așteptat ca numărul │L ││ │ │în pădure │de vite mari să crească, │ ││ │ │ │odată cu creșterea │ ││ │ │ │sprijinului Uniunii Europene.│ ││ │ │ │Suprafața de păscut este însă│ ││ │ │ │limitată natural la zona din │ ││ │ │ │nordul Lacului Hobaia. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 6│D01.02 │Șosele, drumuri, │Odată cu completarea rețelei │H ││ │ │autostrăzi │de autostrăzi, traficul va │ ││ │ │ │crește. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 7│E01.04 │Alte modele de │Vor apărea locuințe de │H ││ │ │dezvoltare a fondului│vacanță. │ ││ │ │locativ │ │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 8│E03.01 │Depozitarea de │Va continua depozitarea de │L ││ │ │deșeuri menajere și │astfel de deșeuri în special │ ││ │ │din activități │în zona de nord și în preajma│ ││ │ │recreative │drumurilor. │ ││ │ │ │Experiența internațională │ ││ │ │ │demonstrează că scăderea │ ││ │ │ │depozitării ilegale necesită │ ││ │ │ │mult timp. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 9│G01.02 │Drumeție, călărie și │Este posibil ca odată cu │M ││ │ │vehicule nemotorizate│punerea în valoare a sitului │ ││ │ │ │să crească și cererea pentru │ ││ │ │ │astfel de activități. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 10│J03.01 │Reducerea sau │Formarea și mai ales │H ││ │ │pierderea unor │menținerea bălților de │ ││ │ │caracteristici de │reproducere și a celor │ ││ │ │habitat specifice │temporare este supusă │ ││ │ │ │variației factorilor de vreme│ ││ │ │ │și de climă locală. │ │├───┼─────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┼──────────┤│ 11│K03.01 │Relații de competiție│Populațiile de Triturus │H ││ │ │interspecifică │vulgaris au vigoarea necesară│ ││ │ │ │pentru a rezista și în lipsa │ ││ │ │ │experienței internaționale │ ││ │ │ │este dificil de imaginat o │ ││ │ │ │măsură de contracarare. │ │├───┴─────────┴─────────────────────┴─────────────────────────────┴──────────┤│*)H: Importanță/impact semnificativ: influență directă sau imediată ││semnificativă și/sau cu afectarea unei zone extinse. ││M: Importanță/impact mediu: influență directă sau imediată medie, influență ││în general indirectă și/sau cu afectarea unei zone moderate/doar cu afectare││regională. ││L: Importanță/impact scăzut: influență directă sau imediată scăzută, ││influență indirectă și/sau cu afectarea unei zone mici/doar cu afectare ││locală. │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Figura 9Harta amenințărilor asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin …  …  …  … 3.EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR3.1.Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ + 
Tabelul nr. 11A.Evaluarea stării habitatului 91Y0 … ┌────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┬────────┐│ Indicator │ Valoare │ Situația actuală │Evaluare││ │ acceptabilă │ │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Suprafața │Minim 1 ha │Toate suprafețele au peste 1 ha, cu │+++ ││acoperită │ │mențiunea că sunt împărțite în parcele.│ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Dinamica │Menținere │S-a constat menținerea suprafeței – │+++ ││suprafeței │sau │din imaginile satelitare de arhiva │ ││ │creștere în │LANDSAT și din discuțiile cu personalul│ ││ │10 de ani │ocolului silvic rezultă că suprafața │ ││ │ │nu s-a modificat în ultimii 10 ani. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Compoziția │Caracteristică│Măsurătorile executate pe teren pe │+++ ││în specii de│ │ploturi pentru determinarea compoziției│ ││arbori │ │au evidențiat respectarea compoziției │ ││ │ │caracteristice. Nota: metodologia │ ││ │ │măsurătorilor și interpretarea s-au │ ││ │ │realizat din punct de vedere ecologic, │ ││ │ │nu forestier. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Specii de │Maxim 20% │În cursul investigațiilor de teren │+++ ││arbori │ │speciile alohtone au fost întâlnite │ ││alohtone │ │sporadic, insignifiant. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Numărul de │Minim1/ha │În cursul transectelor pe teren s-a │++ ││arbori │ │constatat că în general această │ ││uscați pe │ │condiție este îndeplinită. Distribuția │ ││picior │ │arborilor uscați pe picior este însă │ ││ │ │randomică. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Compoziția │Acoperire și │Determinările cantitative pe teren prin│++ ││stratului │compoziție │aplicarea metodei linie-intercepție au │ ││ierbos │caracteristice│arătat că în general acoperirea cu │ ││ │ │strat ierbos și compoziția pe specii a │ ││ │ │acestui strat sunt caracteristice. │ │├────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┴────────┤│Legendă: ││+++ Criteriu îndeplinit ││++ Criteriu parțial îndeplinit ││+ Valoare acceptabilă a criteriului │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ + 
Figura 10 + 
Tabelul nr. 12B.Evaluarea stării habitatului 91M0 … ┌────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┬────────┐│ Indicator │ Valoare │ Situația actuală │Evaluare││ │ acceptabilă │ │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Suprafața │Minim 1 ha │Toate suprafețele au peste 1 ha, dar │++ ││acoperită │ │sunt divizate în arii izolate/insulare │ ││ │ │în contact cu habitatul 91Y0. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Dinamica │Menținere sau │S-a constat menținerea suprafeței – │+++ ││suprafeței │creștere în 10│din imaginile satelitare de arhivă │ ││ │de ani │LANDSAT și din discuțiile cu personalul│ ││ │ │ocolului silvic rezultă că suprafața nu│ ││ │ │s-a modificat în ultimii 10 ani. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Compoziția │Caracteristică│Măsurătorile executate pe teren pe │++ ││în specii de│ │ploturi pentru determinarea compoziției│ ││arbori │ │au evidențiat respectarea compoziției │ ││ │ │caracteristice. Există totuși o mare │ ││ │ │varietate intre ariile individuale. │ ││ │ │Nota: metodologia măsurătorilor și │ ││ │ │interpretarea s-au realizat din punct │ ││ │ │de vedere ecologic, nu forestier. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Specii de │Maxim 20% │În cursul investigațiilor de teren │+++ ││arbori │ │speciile alohtone au fost întâlnite │ ││alohtone │ │sporadic, în număr insignifiant, mult │ ││ │ │mai mic decât pragul măsurabil de <5%.│ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Numărul de │Minim1/ha │În cursul transectelor pe teren s-a │++ ││arbori │ │constatat că în general această │ ││uscați pe │ │condiție este îndeplinită. │ ││picior │ │Distribuția arborilor uscați pe picior │ ││ │ │este însă randomică. │ │├────────────┼──────────────┼───────────────────────────────────────┼────────┤│Compoziția │Acoperire și │Determinările cantitative pe teren prin│++ ││stratului │compoziție │aplicarea metodei linie-intercepție au │ ││ierbos │caracteristice│arătat că în general acoperirea cu │ ││ │ │strat ierbos și compoziția pe specii a │ ││ │ │acestui strat sunt caracteristice. │ │├────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┴────────┤│Legendă: ││+++ Criteriu îndeplinit ││++ Criteriu parțial îndeplinit ││+ Valoare acceptabilă a criteriului │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ + 
Figura 11 … 3.2.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativA.Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Lutra lutraAceastă specie are nevoie de un arie extrem de întinsă, precum și de prezența unor ape curgătoare cu debit și viteză semnificative. Unele lucrări de specialitate – vezi bibliografia – citează lungimi de peste 100 de km de râu/rețele de râuri, necesare pentru a forma un habitat potrivit pentru vidră. Lacurile potrivite trebuie să aibă o suprafață suficient de întinsă și să nu se afle sub impactul unor activități umane puternic perturbatoare.Deoarece dimensiunea minima a habitatului său este mult mai mare decât aria de pe teritoriul sitului și din vecinătatea sa ce îndeplinește condițiile enunțate, starea sa de conservare poate fi evaluată cu precizie numai la nivel regional sau național.Criteriul utilizat de regulă pentru evaluarea stării de conservare – anume Populația Minimă Viabilă – are drept prag în cazul vidrei un număr de 500 de indivizi maturi reproducători, conform Shaffer 1981.În consecință, acest criteriu nu poate fi aplicat pe o suprafață atât de restrânsă cum este cea potrivită de pe teritoriului sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, unde este posibilă cel mult prezența câtorva vidre. Activitatea de inventariere în teren pe situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin în anul 2012 a condus la semnalarea unui număr de 2 vidre.Aplicarea criteriilor cunoscute de evaluare a stării de conservare în acest caz, doar pentru suprafața restrânsă a lacului Hobaia, are prin urmare o valoare orientativă. Finalizarea inventarierii la nivel național și derularea monitorizării prevăzute în planul de management al sitului vor aduce date suplimentare ce vor putea permite evaluarea stării de conservare a speciei cu mult mai multă rigoare. Judecând după incidența restrânsă a urmelor de hrănire și de fecale, vidra folosește Lacul Hobaia exclusiv ca habitat de hrănire. Cel mai probabil din cauza activității intense de pescuit de agrement de pe malul nordic al lacului, ea parcurge exclusiv malul sudic, unde activitatea umană este limitată la cultivarea unor câmpuri cu cereale. Evaluarea stării de conservare se găsește în Tabelul nr. 13. + 
Tabelul nr. 13Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra┌─────────────────┬───────────────────────────────────┬────────────────────┐│ Criteriul │Descrierea stării │Evaluare cantitativă│├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤│Populație viabilă│A fost semnalată prezența a 2 │Neconcludent ││ │exemplare, după urmele de fecale și│ ││ │de hrănire. │ │├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤│Prezența unor │Pe malul sudic al Lacului Hobaia │+++ ││refugii sau │cunoscut și ca Lacul Grădinari sau │ ││ascunzișuri │Lacul Lupilor se găsesc tufișuri și│ ││ │pâlcuri de copaci. │ ││ │Conformația/morfologia malului │ ││ │sudic al lacului permite în unele │ ││ │locuri ascunderea vidrei, pentru │ ││ │hrănire. │ │├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤│Activitate umană │Pe malul sudic al Lacului Hobaia │+++ numai pe malul ││ce nu afectează │se desfășoară doar activități │sudic ││viața vidrei │agricole. │ │├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤│Lipsa barierelor │Lacul Hobaia este împărțit în 2 │+ necesită evaluare ││naturale sau │secțiuni de un drum intern ce îl │în cadrul rețelei ││artificiale │traversează pe direcția Vest-Est, │Natura 2000 ││ │în partea sa central-sudică. Acesta│ ││ │este un obstacol pentru vidră dar │ ││ │care poate fi totuși ocolit. │ ││ │Cel mai probabil habitatul său │ ││ │principal se găsește pe lunca │ ││ │Argeșului – în afara sitului, dar │ ││ │suficient de aproape de lac. Dacă │ ││ │ipoteza va fi confirmată în cursul │ ││ │monitorizării pe plan local și │ ││ │național, asigurarea conectivității│ ││ │între aceste 2 zone trebuie să fie │ ││ │prioritară. │ │├─────────────────┼───────────────────────────────────┼────────────────────┤│Dimensiunea │Ca habitat de hrănire, Lacul Hobaia│+ exclusiv ca ││habitatului – │este suficient. Pentru o apreciere │habitat de hrănire ││suficientă │globală a habitatului sunt necesare│ ││ │date suplimentare din monitorizarea│ ││ │pe plan național a acestei specii, │ ││ │sau cel puțin pe plan regional. │ │└─────────────────┴───────────────────────────────────┴────────────────────┘Legendă:┌────┬─────────────────────────────────┐│+++ │Criteriu îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│++ │Criteriu parțial îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│├────┼─────────────────────────────────┤│- │Criteriul nu este îndeplinit │└────┴─────────────────────────────────┘ + 
Figura 12În conformitate cu Articolele 3 și 10 ale directivei Habitate, se recomandă să se acorde o prioritate ridicată coerenței rețelei Natura 2000 în ce privește speciile și habitatele ce prezintă risc de fragmentare.Cu toate acestea, îmbunătățirea conectivității nu trebuie văzută ca un înlocuitor al activității de conservare pe teritoriul sitului conform Noss și Daly, 2006. Măsurile de conservare prevăzute se referă la menținerea malului sudic al Lacului Hobaia ca habitat de hrănire.În concluzie, având în vedere lipsa datelor pe plan regional și național și numărul redus de vidre semnalat pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, starea de conservare a vidrei pe teritoriul sitului poate fi provizoriu evaluată drept nesigură – în engleză termenul consacrat este "uncertain".Numărul siturilor declarate pentru Lutra lutra în România este redus comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene și că nu sunt disponibile date de distribuție pe plan național. … B.Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Bombina bombinaÎn cursul inventarierilor de teren, Bombina bombina a fost semnalată în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin într-un număr mare de bălți. + 
Tabelul nr. 14Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┐│Criteriul de evaluare │Descriere │Evaluare │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Cel puțin un ochi de apă │Există cel puțin 4 bălți de│+++ ││în care populația de │reproducere. │ ││Bombina bombina se poate │ │ ││reproduce cu succes măcar │ │ ││un an. │ │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Prezența unor ochiuri de │Ochiurile de apă │+++ ││apă fără pești, cu pante de│investigate corespund în │ ││5°-20°, cu apă adâncă de │mare măsură acestor │ ││până la 50 cm pe cel puțin │condiții; vegetația │ ││50% din suprafață. 25% -50%│plutitoare nu a fost │ ││din suprafață acoperită cu │identificată în ochiurile │ ││vegetație plutitoare, dar │de apă din pădure la │ ││care să fie rară │caracteristicile descrise. │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Toate componentele de │Condiția este îndeplinită. │+++ ││habitat trebuie păstrate în│ │ ││zona de interes: hrănire, │ │ ││înmulțire │ │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Față de zonele agricole │Pentru zonele din Lacul │++ ││trebuie să existe o zonă │Hobaia această condiție │ ││tampon de cel puțin │este îndeplinită. │ ││25-50 m lățime │O singură zona de pădure nu│ ││ │îndeplinește aceste │ ││ │condiții. │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Existența posibilității de │Rețeaua de bălți este │+++ ││deplasare între populațiile│suficient de densă, există │ ││distincte: habitat │și o mulțime de ochiuri de │ ││semideschis, lemn mort sau │apă temporare. │ ││buturugi pentru adăpost, │ │ ││suficiente ochiuri de apă │ │ ││pentru conectivitate │ │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Distanța dintre 2 │Condiția este îndeplinită. │+++ ││sub-populații de maxim │ │ ││1.0 km și în nici un caz │ │ ││nu mai mare de 2 km. │ │ │└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┘Legendă:┌────┬─────────────────────────────────┐│+++ │Criteriu îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│++ │Criteriu parțial îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│├────┼─────────────────────────────────┤│- │Criteriul nu este îndeplinit │└────┴─────────────────────────────────┘ + 
Figura 13În concluzie, având în vedere că pe teritoriul sitului ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatul specific al speciei Bombina bombina se află într-o stare favorabilă și că nu există factori de risc care să conducă la reducerea sa, starea de conservare a speciei de Bombina bombina pe teritoriul sitului este considerată drept favorabilă. + 
Figura 14Harta distribuției semnalărilor speciei Bombina bombina pe teritoriul României – sursa Cogălniceanu et all, Zookeys 296Față de distribuția pe plan național, atât cât era cunoscută în momentul elaborării planului de management – vezi harta, populațiile de Bombina bombina de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se află în aria de sud, într-un cluster ce cuprinde județele Ilfov, Argeș și Giurgiu, zonă cu o densitate medie a semnalărilor. Din acest punct de vedere, importanța conservării speciei în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este ridicată.Aria de repartiție în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, raportată la zona biogeografică, este semnificativă. Procesul ce explică dinamica repartiției zonale este legat de combinația conformației solului, în ce privește posibilitatea de formare de bălți care să se mențină suficient după ploi. Perspectivele viitoare pe plan local ale stării de conservare sunt favorabile, dacă se mențin atât regimul actual de gospodărire a pădurii cât și factorii geoclimatici și activitatea antropică din vecinătatea sitului. … A.Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Triturus cristatus + 
Tabelul nr. 15Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┐│Criteriul de evaluare │Descriere │Evaluare │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Cel puțin un ochi de apă în│Există cel puțin 4 bălți de│+++ ││care populația de Triuturus│reproducere. │ ││cristatus se poate │ │ ││reproduce cu succes măcar │ │ ││un an. │ │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Prezența unor ochiuri de │Ochiurile de apă │+++ ││apă fără pești, cu pante de│investigate corespund în │ ││5°-20° │mare măsură acestor │ ││ │condiții; │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Apă adâncă de până la 50 cm│Ochiurile de apă │+++ ││pe cel puțin 50% din │investigate corespund în │ ││suprafață, sau cel puțin │mare măsură acestor │ ││spre partea cu pantă lina │condiții; │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Prezența vegetației pe │Există bălți de reproducere│+++ ││25%-50% din suprafață, cu │ce corespund acestor │ ││formarea unor ochiuri de │condiții. │ ││apă libere │ │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Apropierea pădurii – │Toate locurile în care a │+++ ││preferabil la 100 m și │fost semnalat │ ││maxim la 500 m │Triturus cristatus │ ││ │îndeplinesc această │ ││ │condiție │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Toate componentele de │Rețeaua de bălți permanente│+++ ││habitat trebuie păstrate în│și temporare se află în │ ││zona de interes: hrănire, │întregime pe teritoriul │ ││înmulțire │sitului, ca și pădurea │ ││ │adiacente │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Față de zonele agricole │Nu există zone agricole în │+++ ││trebuie să existe o zonă │apropiere de bălțile unde │ ││tampon de cel puțin 25-50 m│a fost semnalat și analizat│ ││lățime │Triturus cristatus. │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Posibilitatea de deplasare │Rețeaua de bălți este │+++ ││între populațiile │suficient de densă, acestea│ ││distincte: habitat │se află la o distanță de │ ││semideschis, lemn mort sau │aproximativ 200 m unele de │ ││buturugi pentru adăpost, │altele, dacă se socotesc │ ││suficiente ochiuri de apă │și suprafețele acoperite │ ││pentru conectivitate │cu apă temporară │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Distanța dintre 2 │Deși există cel puțin 3 │+++ ││sub-populații de maxim │populații distincte, │ ││1.0 km și în nici un caz nu│acestea se află la o │ ││mai mare de 2 km. │distanță de aproximativ │ ││ │2000 metri unele de altele,│ ││ │formând astfel o │ ││ │metapopulație │ │└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┘Legendă:┌────┬─────────────────────────────────┐│+++ │Criteriu îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│++ │Criteriu parțial îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│├────┼─────────────────────────────────┤│- │Criteriul nu este îndeplinit │└────┴─────────────────────────────────┘ + 
Figura 15În concluzie, având în vedere că pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatul specific al speciei Triturus cristatus se află într-o stare favorabilă și că nu există factori de risc care să conducă la reducerea sa, starea de conservare a speciei Triturus cristatus pe teritoriul sitului este considerată favorabilă.Față de distribuția pe plan național, atât cât era cunoscută în momentul elaborării planului de management, populațiile de Triturus cristatus de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se află aproape de limita sudică, într-o zonă cu o densitate foarte redusă. Din acest punct de vedere, importanța conservării speciei în situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin este foarte ridicată.Aria de repartiție în sit, raportată la zona biogeografică, este semnificativă. Procesul ce explică dinamica repartiției zonale este generat de combinația factorilor climatici, în special regimul pluviometric, a măsurilor de gospodărire și de evoluția a solului. Această combinație de factori direcționează posibilitatea de a se forma bălți temporare. Menținerea unei suprafețe împădurite suficient de întinse pentru a permite formarea mai multor populații izolate și chiar a unor metapopulații este un alt factor determinant al evoluției stării de conservare.Perspectivele viitoare pe plan local ale stării de conservare sunt favorabile, dacă se mențin atât regimul actual de gospodărire a pădurii cât și factorii geoclimatici și activitatea antropică din vecinătatea sitului. … B.Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ pentru care a fost declarat situl: Emys orbicularis + 
Tabelul nr. 16Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────┐│Criteriul de evaluare │Descriere │Evaluare │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Prezența unor canale de apă│Au fost identificate pe │+ ││suficient de lungi și cu │teren canale pe suprafața │ ││viteză de curgere ridicată │agricolă dintre Lacul │ ││pentru a asigura deplasarea│Hobaia și suprafața │ ││ │împădurită a sitului. │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│O populație suficientă │Au fost semnalate 5 │- ││pentru a fi viabilă – de │exemplare pe teritoriul │ ││regulă de minim 10 │sitului. │ ││exemplare │ │ │├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────┤│Lipsa amenințărilor pentru │Activitatea agricolă, │- ││habitat │drumurile inclusiv │ ││ │autostrada, pescuitul │ ││ │reprezintă amenințări │ ││ │semnificative pentru │ ││ │populația acestei specii. │ │└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────┘Legendă:┌────┬─────────────────────────────────┐│+++ │Criteriu îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│++ │Criteriu parțial îndeplinit │├────┼─────────────────────────────────┤│+ │Valoare acceptabilă a criteriului│├────┼─────────────────────────────────┤│- │Criteriul nu este îndeplinit │└────┴─────────────────────────────────┘ + 
Figura 16Având în vedere numărul redus de exemplare semnalat și posibilitatea dispariției sau restrângerii canalelor de apă ce asigură conectivitatea dintre suprafețele ce compun situl, absolut necesare habitatului speciei Emys orbicularis, starea de conservare a speciei Emys orbicularis pe teritoriul sitului este considerată drept nefavorabilă.Pe plan național, Emys orbicularis se afla într-un număr restrâns de situri Natura 2000, pe o suprafață încă necunoscută cu precizie.Pe plan biogeografic, Emys orbicularis a fost semnalată în Comana – Fuhn Vancea, 1961, Pădurea Călugăreni, Bucșani, Padina- Pădurea Tătarului, sursa: Alexandru Iftime, Oana Iftime – Observations on the herpetofauna of the Giurgiu county, România.În afara speciilor pentru care a fost declarat situl au mai fost identificate în cursul inventarierii de teren dedicate investigării habitatelor pentru care a fost declarat situl, încă 4 specii de interes conservativ, care nu se află pe fișa standard Natura 2000 a sitului:– Cerambyx cerdo – Anexa II a directivei Habitate. … – Lycena dispar- Anexele III și IV ale directivei Habitate. … – Nepthis sappo – Anexa III a directivei Habitate. … În continuare este prezentată o evaluare orientativă a stării de conservare a acestora.Având în vedere că investigațiile de teren au avut drept obiectiv determinarea stării de conservare și a măsurilor necesare exclusiv pentru speciile pentru care a fost declarat situl, evaluarea stării de conservare și elaborarea de măsuri specifice pentru specii de interes comunitar semnalate suplimentar se va putea face ulterior, dacă vor fi incluse în fișa standard Natura 2000 a sitului.Cerambyx cerdoÎn cursul cercetărilor de teren în timpul inventarierilor, Cerambyx cerdo a fost semnalat în sit în mod izolat, ca adult viu. Cele 4 semnalări sunt 3 în Malu Spart și una în Bucșani. Această distribuție indică o prezență persistentă în sit. În toate cazurile, cu excepția zonei Bucșani, distanța față de limitele sitului a fost între 1000 m și 1500 m, fapt ce confirmă aceasta concluzie. În toate cazurile adulții au fost capturați pe sau în apropierea unor copaci bătrâni din genul Querqus – 5 pe Querqs robur și 2 pe Querqus cerris. Numărul total de indivizi semnalați este 7, dar distribuția lor este relativ uniformă în sit. + 
Figura 17În concluzie, având în vedere că pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin habitatul specific al speciei Cerambyx cerdo se află într-o stare corespunzătoare și că nu există factori de risc care să conducă la reducerea sa, starea de conservare a acestuia pe teritoriul sitului este considerată preliminar drept favorabilă.Protecția acestei specii este suficient asigurată prin păstrarea în sit a arborilor uscați, măsură prevăzută pentru ocrotirea altor specii de interes conservativ din sit, ca și de întreținerea pădurii conform practicilor silvice curente. Specia poate însă cunoaște perioade de înmulțire excesivă, din cauze necunoscute, ceea ce necesită o monitorizare strictă a acesteia, pentru evitarea conflictelor de management cu ocrotirea habitatelor forestiere și luarea de măsuri conform practicilor și normelor în vigoare. Se depistează după prezența și zborul adulților, scurgeri de sevă pe trunchiul arborilor, prezența găurilor de zbor și a galeriilor, urme de rumeguș pe ritidomul arborilor.Lycena disparAvând în vedere insuficiența datelor privind habitatul favorabil și mărime populației, starea de conservare a speciei Lycena dispar pe teritoriul sitului este considerată preliminar drept incertă.Nepthis sappoAvând în vedere insuficiența datelor privind habitatul favorabil și mărimea populației, starea de conservare a speciei Nepthis sappo pe teritoriul sitului este considerată preliminar drept incertă. …  …  … 4.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1.Scopul planului de managementScopul Planului de management este conservarea diversității biologice a sitului Natura 2000 și menținerea stării ecologice favorabile pentru habitatele și speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Pădurea Bolintin.Planul asigură o abordare pragmatică, coerentă, continuă și responsabilă a acțiunilor pentru menținerea resurselor și serviciilor sitului necesare dezvoltării durabile locale.Valoarea economică a speciilor pentru care a fost declarat situl joacă un rol important, astfel Triturus cristatus se utilizează în cercetările științifice privind generarea steroizilor și ca specie indicator pentru biodiversitatea macrofitelor acvatice, ceea ce indică mai apoi regimul hidrologic, cu relevanță asupra agriculturii. Tritonii au și iubitori împătimiți, ce doresc adesea să îi admire în mediul lor natural. Toate speciile pentru care a fost declarat situl prezintă și importanță științifică deosebită. … 4.2.Obiective generale, specifice și activități4.2.1.Obiectiv generalObiectivul general al planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI Pădurea Bolintin este menținerea caracteristicilor de habitat cheie pentru autoreglarea acestora și pentru funcțiile ecosistemelor.Obiectivele specifice sunt următoarele:– Obiectiv specific 1: asigurarea menținerii habitatelor 91Y0 și 91M0 și a habitatelor pentru Triturus cristatus și Bombina bombina; … – Obiectiv specific 2: controlul și diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, plasarea acestora pe o evoluție în scădere; … – Obiectiv specific 3: Asigurarea conectivității elementelor de habitat, în special pentru Lutra lutra și Emys orbicularis. … Obiectivul general reprezintă o țintă clară care trebuie atinsă de planul general în urmărirea scopului general în perioada de timp declarată ca durata planului de management.În cazul sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, gospodărirea sa până la data elaborării planului a fost realizată cu luarea în considerare a necesității protecției biodiversității.Planul de management consolidează și extinde aceasta tendință, până la punctul în care conservarea biodiversității va fi posibilă cu un minim de intervenție de protecție directă.Astfel se va realiza trecerea de la practici de protecție la administrare pentru dezvoltare durabilă, obiectivul general al rețelei Natura 2000.4.2.1.1.Obiectiv specificObiectivele specifice sunt descrise astfel:– Obiectivul specific 1, anume asigurarea menținerii habitatelor 91Y0 și 91M0 și a habitatelor pentru Triturus cristatus și Bombina bombina, constă în administrarea zonei împădurite trebuie să includă practici de menținere a compoziției specifice pe specii de arbori a celor 2 habitate, de păstrare a bălților și a lemnului mort în număr și cantități suficiente; … – Obiectivul specific 2, anume controlul și diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, plasarea acestora pe o evoluție în scădere constă în necesitatea dezvoltării colaborării cu primăriile din zonă și cu populația locală pentru a diminua practicile și activitățile antropice dăunătoare speciilor și habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin, precum și în încurajarea și sprijinirea activitățile antropice sustenabile; … – Obiectivul specific 3, anume asigurarea conectivității elementelor de habitat, în special pentru Lutra lutra și Emys orbicularis, constă în extinderea colaborării în cadrul rețelei Natura 2000 în plan regional, deoarece cele două specii au nevoie de habitate mai extinse decât cel prezent în sit. … 4.2.1.1.1.ActivitateActivitățile prevăzute pentru atingerea fiecărui obiectiv și indicatorii de monitorizare și evaluare sunt prezentate în continuare în Tabelul nr. 17. + 
Tabelul nr. 17Alocarea activităților pe obiective și indicatori de monitorizare și evaluare┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Obiectiv specific 1 ││ Asigurarea menținerii stării favorabile a habitatelor 91Y0 și 91M0 ││ și a habitatelor pentru Triturus cristatus și Bombina bombina │├────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┤│Nr. │ Descrierea activității │ Indicatori de ││ │ │ monitorizare și ││ │ │ evaluare │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.1.│Menținerea zonelor umede și bălților habitat de │Numărul de bălți ││ │reproducere – a se vedea harta de distribuție – │menținute și ││ │pentru Triturus cristatus și Bombina bombina. │suprafața acestora │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.2.│Menținerea zonelor umede și bălților de facilitare│Numărul de bălți ││ │a migrației – "stepping stones" – a se vedea harta│menținute și ││ │distribuției – pentru Triturus cristatus și │suprafața acestora ││ │Bombina bombina. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.3.│Menținerea lemnului mort în pădure │Numărul de ││ │ │trunchiuri lăsate ││ │ │în pădure │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.4.│Dezvoltarea capacității instituționale a │Numărul de persoane ││ │custodelui de a gestiona habitatele și speciile │instruite ││ │pentru care a fost declarat situl. │Dotarea procurată │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.5.│Monitorizare curentă și periodică a stării │Numărul de ││ │ecologice sitului. │protocoale de ││ │ │gestiune a datelor ││ │ │elaborate ││ │ │Numărul de inspecții││ │ │în teren ││ │ │Numărul de analize ││ │ │realizate │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.6.│Reconstrucție ecologică – dacă suprafața bălților │Suprafața supusă ││ │de reproducerea va scădea excesiv sau dacă vor │reconstrucției ││ │dispărea. │ecologice │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│1.7.│Bornarea și semnalizarea sitului. │Suprafața bornată. │├────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┤│ Obiectiv specific 2 ││ Controlul și diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, ││ plasarea acestora pe o evoluție în scădere ││Notă: Reducerea presiunilor din exteriorul sitului se poate baza numai pe ││practici "win-win" și pe acorduri voluntare, deoarece custodele nu are ││posibilitatea legală de a impune derularea activităților într-un anumit mod.│├────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┤│Nr. │ Descrierea activității │ Indicatori de ││ │ │ monitorizare și ││ │ │ evaluare │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.1.│Promovarea la primăriile relevante din jurul │Numărul de pubele ││ │sitului a gestiunii corespunzătoare a deșeurilor │comunitare instalate││ │menajere și a celor din activități recreative. │Numărul de acțiuni ││ │ │de igienizare și ││ │ │suprafața redată │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.2.│Colaborarea cu școlile din zonă, pentru a le pune │Numărul de acțiuni ││ │la dispoziție situl în scop instructiv și │găzduite ││ │educativ, pentru elevi și tineri. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.3.│Promovarea unor practici de agricultură │Numărul de ││ │prietenoase în vecinătatea sitului. │informări/discuții │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.4.│Recomandarea elaborării unor planuri urbanistice │Numărul de locuințe ││ │care să asigure construcția de locuințe și case de│ce respectă ││ │vacanță cu respectarea cerințelor de protecție a │condițiile de mediu ││ │elementelor de habitat specifice sitului. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.5.│Inițierea de măsuri pentru evitarea uciderii Emys │Numărul de exemplare││ │orbicularis de către pescari: dotarea punctelor de│de Emys orbicularis ││ │pescuit cu degorjoare gratuite, promovarea unor │salvate ││ │momeli mai puțin atractive pentru Emys │ ││ │orbicularis, prin coooperarea administratorului │ ││ │Lacului Hobaia. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.6.│Semnalarea administratorilor autostrăzii și │Obstacole instalate ││ │drumurilor a prezenței în zonă a speciilor │ ││ │protejate cu recomandarea de a instala obstacole │ ││ │naturale ce să împiedice accesul speciilor │ ││ │protejate pe carosabil. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│2.7.│Conștientizarea populației locale cu privire la │Numărul de ││ │valoarea economică și sociala a sitului și a │activități ││ │oportunităților de dezvoltare durabilă │tradiționale ││ │ │identificate ││ │ │Numărul de ││ │ │activități de ││ │ │informare derulate │├────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┤│ Obiectiv specific 3 ││ Asigurarea conectivității permanente a elementelor de habitat, în special ││ pentru Lutra lutra și Emys orbicularis │├────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┤│Nr. │ Descrierea activității │ Indicatori de ││ │ │ monitorizare și ││ │ │ evaluare │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│3.1.│Monitorizarea prezenței Emys orbicularis │Numărul de misiuni ││ │ │de monitorizare │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│3.2.│Elaborarea unei liste de activități posibile în │Lista elaborată ││ │sit și în vecinătatea sa, bazate inclusiv pe │ ││ │valoarea economică a biodiversității, atât cât se │ ││ │poate cunoaște, schimburi de cunoștințe cu alte │ ││ │situri din rețeaua Natura 2000, în special acolo │ ││ │unde se întâlnesc aceste două specii. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│3.3.│Colaborarea cu primăriile localităților din │Suprafața neafectată││ │Sud-Estul sitului pentru a semnala din timp │ ││ │intențiile de desecare sau de instituire a unor │ ││ │activități agricole intensive ce ar putea │ ││ │împiedica trecerea vidrei spre zona Luncii │ ││ │Argeșului. │ │├────┼──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│3.4.│Colaborarea, schimbul de informații cu │Colaborări inițiate ││ │administratorii siturilor Natura 2000 învecinate │ ││ │pentru a determina cele mai probabile pasaje de │ ││ │trecere a vidrei între elementele sale de habitat │ ││ │și armonizarea acordării de avize pentru │ ││ │construcții și alte activități în siturile │ ││ │respective în conformitate cu aceste informații. │ ││ │Activitatea se poate realiza prin întâlniri, │ ││ │conversații telefonice, comunicare formală sau │ ││ │informală. │ │└────┴──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘ …  …  …  …  … 5.PLANUL DE ACTIVITĂȚI*Font 8*┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Obiectiv specific 1 ││ Asigurarea menținerii stării favorabile a habitatelor 91Y0 și 91M0 și a ││ habitatelor pentru Triturus cristatus și Bombina bombina │├────┬──────────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤│Nr. │Descrierea activității│Responsabil│Prioritate│Indicatori de│Resurse │Resurse │Termen și ││ │ │ │ │monitorizare │umane și │financiare -│perioade ││ │ │ │ │și evaluare │materiale │finanțare │- planificare││ │ │ │ │ │ │ │în timp │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.1.│Menținerea zonelor │Custode │ 1│Numărul de │1 inginer,│Finanțare │Permanent ││ │umede și bălților │ │ │bălți │1-2 tehni-│Programul │ ││ │habitat de reproducere│ │ │menținute și │cieni, │Operațional │ ││ │- a se vedea harta de │ │ │suprafața │unelte și │Sectorial │ ││ │distribuție – pentru │ │ │acestora │utilaje de│Mediu sau │ ││ │Triturus cristatus și │ │ │ │plantat, │Life+. │ ││ │Bombina bombina prin: │ │ │ │mincioc │ │ ││ │a) menținerea și/sau │ │ │ │ │ │ ││ │dezvoltarea unor zone │ │ │ │ │ │ ││ │de siguranță în │ │ │ │ │ │ ││ │apropierea acestora, │ │ │ │ │ │ ││ │eventual prin │ │ │ │ │ │ ││ │păstrarea sau │ │ │ │ │ │ ││ │plantarea unor specii │ │ │ │ │ │ ││ │ce împiedică │ │ │ │ │ │ ││ │pătrunderea oamenilor │ │ │ │ │ │ ││ │- cu grijă pentru a │ │ │ │ │ │ ││ │nu influența │ │ │ │ │ │ ││ │compoziția pe specii │ │ │ │ │ │ ││ │a habitatelor 91Y0 și │ │ │ │ │ │ ││ │91M0; │ │ │ │ │ │ ││ │b) alimentarea │ │ │ │ │ │ ││ │acestora cu apă în │ │ │ │ │ │ ││ │perioadele deosebit de│ │ │ │ │ │ ││ │secetoase, dacă se │ │ │ │ │ │ ││ │dovedește necesar; │ │ │ │ │ │ ││ │c) eliminarea peștilor│ │ │ │ │ │ ││ │din aceste bălți, dacă│ │ │ │ │ │ ││ │vor apărea; │ │ │ │ │ │ ││ │d) evitarea drenării │ │ │ │ │ │ ││ │și plantării zonelor │ │ │ │ │ │ ││ │identificate drept │ │ │ │ │ │ ││ │bălți de reproducere. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.2.│Menținerea zonelor │Custode │ 1│Numărul de │1 inginer │Finanțare │Permanent ││ │umede și bălților de │ │ │bălți │ │Programul │ ││ │facilitare a migrației│ │ │menținute și │ │Operațional │ ││ │- "stepping stones" – │ │ │suprafața │ │Sectorial │ ││ │a se vedea harta │ │ │acestora │ │Mediu sau │ ││ │distribuției – pentru │ │ │ │ │Life+. │ ││ │Triturus cristatus și │ │ │ │ │ │ ││ │Bombina bombina prin: │ │ │ │ │ │ ││ │a) Menținerea │ │ │ │ │ │ ││ │adăpătorilor și │ │ │ │ │ │ ││ │scăldătorilor │ │ │ │ │ │ ││ │vânatului mare, chiar │ │ │ │ │ │ ││ │dacă în timp numărul │ │ │ │ │ │ ││ │acestuia s-ar putea │ │ │ │ │ │ ││ │dovedi în scădere; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Evitarea nivelării │ │ │ │ │ │ ││ │liniilor parcelare și │ │ │ │ │ │ ││ │a drumurilor │ │ │ │ │ │ ││ │forestiere interne, │ │ │ │ │ │ ││ │deoarece în gropile și│ │ │ │ │ │ ││ │făgașele din acestea │ │ │ │ │ │ ││ │se acumulează apa │ │ │ │ │ │ ││ │necesară migrației și │ │ │ │ │ │ ││ │conectării dintre │ │ │ │ │ │ ││ │populații; │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.3.│Menținerea lemnului │Custode │ 2│Numărul de │1 inginer,│Resurse │Permanent/ ││ │mort în pădure prin: │ │ │trunchiuri │1-2 tehni-│proprii │anual ││ │a) Lăsarea unor arbori│ │ │lăsate în │cieni, │ │ ││ │putrezi în picioare, │ │ │pădure │utilaje de│ │ ││ │cu semnalarea │ │ │ │transport │ │ ││ │corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ ││ │acestora; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Lăsarea unor │ │ │ │ │ │ ││ │trunchiuri pe sol, │ │ │ │ │ │ ││ │după tăiere; │ │ │ │ │ │ ││ │c) Depunerea unor │ │ │ │ │ │ ││ │trunchiuri de arbori │ │ │ │ │ │ ││ │putrezi, în zonele │ │ │ │ │ │ ││ │unde nu sunt │ │ │ │ │ │ ││ │suficiente. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.4.│Dezvoltarea │Custode │ 3│Numărul de │Personalul│Finanțare │Permanent ││ │capacității │ │ │persoane │custodelui│Programul │ ││ │instituționale a │ │ │instruite │/societate│Operațional │ ││ │custodelui de a │ │ │Dotarea │comercială│Sectorial │ ││ │gestiona habitatele și│ │ │procurată │ │Mediu sau │ ││ │speciile pentru care a│ │ │ │ │Life+. │ ││ │fost declarat situl │ │ │ │ │Resurse │ ││ │prin: │ │ │ │ │proprii │ ││ │a) Realizarea de │ │ │ │ │ │ ││ │instruiri în domeniul │ │ │ │ │ │ ││ │tehnicilor GPS/GIS/ │ │ │ │ │ │ ││ │teledetecție; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Dotarea cu tehnica │ │ │ │ │ │ ││ │necesară: │ │ │ │ │ │ ││ │calculatoare, │ │ │ │ │ │ ││ │software, dispozitive │ │ │ │ │ │ ││ │GPS, aparate foto, │ │ │ │ │ │ ││ │autovehicule și alte │ │ │ │ │ │ ││ │asemenea; │ │ │ │ │ │ ││ │c) Perfecționarea │ │ │ │ │ │ ││ │bazei de cunoaștere │ │ │ │ │ │ ││ │pentru identificarea │ │ │ │ │ │ ││ │și includerea în │ │ │ │ │ │ ││ │Formularul standard │ │ │ │ │ │ ││ │Natura 2000 și a │ │ │ │ │ │ ││ │altor specii de │ │ │ │ │ │ ││ │importanță comunitară │ │ │ │ │ │ ││ │- instruiri de │ │ │ │ │ │ ││ │specialitate de │ │ │ │ │ │ ││ │ecologie/biologie │ │ │ │ │ │ ││ │și/sau schimburi de │ │ │ │ │ │ ││ │experiență cu entități│ │ │ │ │ │ ││ │relevante din România │ │ │ │ │ │ ││ │și din alte State │ │ │ │ │ │ ││ │membre, participarea │ │ │ │ │ │ ││ │la seminarii de │ │ │ │ │ │ ││ │specialitate și │ │ │ │ │ │ ││ │organizarea de astfel │ │ │ │ │ │ ││ │de evenimente. │ │ │ │ │ │ ││ │Participarea la │ │ │ │ │ │ ││ │cercetare științifică.│ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.5.│Monitorizare curentă │Custode │ 2│Numărul de │Personalul│Finanțare │Permanent ││ │și periodică prin: │ │ │protocoale de│custodelui│Programul │ ││ │a) Elaborarea și │ │ │gestiune a │/societate│Operațional │ ││ │aplicarea de │ │ │datelor │comercială│Sectorial │ ││ │protocoale de │ │ │elaborate │ │Mediu sau │ ││ │colectare, stocare și │ │ │Numărul de │ │Life+. │ ││ │transmitere a datelor │ │ │inspecții în │ │Resurse │ ││ │de conservare a │ │ │teren │ │proprii │ ││ │speciilor și │ │ │Numărul de │ │ │ ││ │habitatelor pentru │ │ │analize │ │ │ ││ │care a fost declarat │ │ │realizate │ │ │ ││ │situl către │ │ │ │ │ │ ││ │autoritatea competentă│ │ │ │ │ │ ││ │pentru protecția │ │ │ │ │ │ ││ │mediului, date │ │ │ │ │ │ ││ │necesare raportării │ │ │ │ │ │ ││ │de către România la │ │ │ │ │ │ ││ │Comisia Europeană; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Inspecții de teren │ │ │ │ │ │ ││ │pentru evaluarea │ │ │ │ │ │ ││ │stării bălților de │ │ │ │ │ │ ││ │reproducere și a │ │ │ │ │ │ ││ │celor necesare │ │ │ │ │ │ ││ │migrației, capturarea │ │ │ │ │ │ ││ │și analiza unor │ │ │ │ │ │ ││ │exemplare de amfibieni│ │ │ │ │ │ ││ │pentru a determina │ │ │ │ │ │ ││ │eventuala accentuare a│ │ │ │ │ │ ││ │competiției │ │ │ │ │ │ ││ │intraspecifice; │ │ │ │ │ │ ││ │c) Monitorizarea │ │ │ │ │ │ ││ │stării habitatelor │ │ │ │ │ │ ││ │91Y0 și 91MO: analiza │ │ │ │ │ │ ││ │datelor de management │ │ │ │ │ │ ││ │al pădurii pentru a │ │ │ │ │ │ ││ │determina potențialele│ │ │ │ │ │ ││ │evoluții ce ar putea │ │ │ │ │ │ ││ │afecta stabilitatea │ │ │ │ │ │ ││ │ecosistemelor, cum │ │ │ │ │ │ ││ │ar fi schimbarea │ │ │ │ │ │ ││ │compoziției pe specii │ │ │ │ │ │ ││ │sau modificarea │ │ │ │ │ │ ││ │stratului ierbos, │ │ │ │ │ │ ││ │analiza imaginilor │ │ │ │ │ │ ││ │satelitare. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.6.│Reconstrucție │Custode │ 2│Suprafața │Personalul│Finanțare │Permanent, ││ │ecologică – dacă │ │ │supusă recon-│custodelui│Programul │dacă e ││ │suprafața bălților de │ │ │strucției │/societate│Operațional │necesar ││ │reproducerea va scădea│ │ │ecologice │comercială│Sectorial │ ││ │excesiv sau dacă vor │ │ │ │ │Mediu sau │ ││ │dispărea, sprijinirea │ │ │ │ │Life+. │ ││ │activității de │ │ │ │ │Resurse │ ││ │cercetare științifică │ │ │ │ │proprii │ ││ │în scopul conservării │ │ │ │ │ │ ││ │biodiversității și │ │ │ │ │ │ ││ │dezvoltării durabile │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│1.7.│Bornarea și │Custode │ 5│Suprafața │Personalul│Resurse │Permanent ││ │semnalizarea sitului. │ │ │bornată. │custodelui│proprii │în ce ││ │ │ │ │ │/societate│ │privește ││ │ │ │ │ │comercială│ │întreținerea │├────┴──────────────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┤│ Obiectiv specific 2 ││ Controlul și diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, plasarea acestora ││ pe o evoluție în scădere │├────┬──────────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤│Nr. │Descrierea activității│Responsabil│Prioritate│Indicatori de│Resurse │Resurse │Termen și ││ │ │ │ │monitorizare │umane și │financiare -│perioade ││ │ │ │ │și evaluare │materiale │finanțare │- planificare││ │ │ │ │ │ │ │în timp │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.1.│Promovarea la │Autoritatea│ 1│Numărul de │1 inginer,│Finanțare │Permanent ││ │autoritățile publice │publică │ │pubele │1-2 tehni-│Programul │ ││ │locale relevante din │locală din │ │comunitare │cieni, │Operațional │ ││ │jurul sitului a │zonă │ │instalate │unelte și │Sectorial │ ││ │gestiunii │ │ │Numărul de │utilaje de│Mediu sau │ ││ │corespunzătoare a │ │ │acțiuni de │plantat, │Life+. │ ││ │deșeurilor menajere și│ │ │igienizare și│mincioc │ │ ││ │a celor din activități│ │ │suprafața │ │ │ ││ │recreative prin: │ │ │redată │ │ │ ││ │a) Înlăturarea │ │ │ │ │ │ ││ │periodică a │ │ │ │ │ │ ││ │deșeurilor menajere │ │ │ │ │ │ ││ │din sit; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Instalarea de │ │ │ │ │ │ ││ │pubele comunitare de │ │ │ │ │ │ ││ │către primării, acolo │ │ │ │ │ │ ││ │unde nu există │ │ │ │ │ │ ││ │sisteme de colectare │ │ │ │ │ │ ││ │individuală și │ │ │ │ │ │ ││ │eventual perceperea │ │ │ │ │ │ ││ │unor tarife sociale │ │ │ │ │ │ ││ │dacă este cazul; │ │ │ │ │ │ ││ │c) Desființarea, de │ │ │ │ │ │ ││ │către companiile de │ │ │ │ │ │ ││ │colectare a │ │ │ │ │ │ ││ │deșeurilor din zonă, │ │ │ │ │ │ ││ │a gropilor de gunoi │ │ │ │ │ │ ││ │ilegale de pe │ │ │ │ │ │ ││ │teritoriul sitului │ │ │ │ │ │ ││ │și din apropierea │ │ │ │ │ │ ││ │acestuia și asanarea │ │ │ │ │ │ ││ │locurilor respective. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.2.│Colaborarea cu școlile│Custode │ 3│Numărul de │1 inginer │Finanțare │Permanent ││ │din zonă, pentru a le │ │ │acțiuni │ │Programul │ ││ │pune la dispoziție │ │ │găzduite │ │Operațional │ ││ │situl în scop │ │ │ │ │Sectorial │ ││ │instructiv și │ │ │ │ │Mediu sau │ ││ │educativ, pentru elevi│ │ │ │ │Life+. │ ││ │și tineri în vederea: │ │ │ │ │ │ ││ │a) Organizării de │ │ │ │ │ │ ││ │excursii în pădure sau│ │ │ │ │ │ ││ │la lac, în cadrul │ │ │ │ │ │ ││ │activităților │ │ │ │ │ │ ││ │extracuriculare sau a │ │ │ │ │ │ ││ │orelor de biologie; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Organizării de │ │ │ │ │ │ ││ │ateliere și expoziții │ │ │ │ │ │ ││ │de tipul animalelor │ │ │ │ │ │ ││ │din hârtie/origami, │ │ │ │ │ │ ││ │tablouri din flori │ │ │ │ │ │ ││ │presate și alte │ │ │ │ │ │ ││ │asemenea, în special │ │ │ │ │ │ ││ │având ca obiect │ │ │ │ │ │ ││ │speciile pentru care │ │ │ │ │ │ ││ │a fost desemnat situl,│ │ │ │ │ │ ││ │cunoscute drept fiind │ │ │ │ │ │ ││ │foarte atractive │ │ │ │ │ │ ││ │pentru copii; │ │ │ │ │ │ ││ │c) Organizării de │ │ │ │ │ │ ││ │spectacole școlare în │ │ │ │ │ │ ││ │anumite zone din sit │ │ │ │ │ │ ││ │potrivite, cu │ │ │ │ │ │ ││ │descrierea speciilor │ │ │ │ │ │ ││ │țintă. │ │ │ │ │ │ ││ │d) Alte asemenea │ │ │ │ │ │ ││ │activități în același │ │ │ │ │ │ ││ │scop. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.3 │Promovarea unor │Custode │ 2│Numărul de │1 inginer,│Resurse │Anual ││ │practici de │ │ │informări/ │1-2 tehni-│proprii │ ││ │agricultură │ │ │discuții │cieni, │ │ ││ │prietenoase în │ │ │ │utilaje de│ │ ││ │vecinătatea sitului │ │ │ │transport │ │ ││ │prin: │ │ │ │ │ │ ││ │a) Anunțarea Direcției│ │ │ │ │ │ ││ │Agricole Județene │ │ │ │ │ │ ││ │pentru a informa │ │ │ │ │ │ ││ │fermierii din zonă, │ │ │ │ │ │ ││ │inclusiv în ce │ │ │ │ │ │ ││ │privește finanțarea │ │ │ │ │ │ ││ │europeană; │ │ │ │ │ │ ││ │b) Discutarea cu │ │ │ │ │ │ ││ │liderii de opinie │ │ │ │ │ │ ││ │locali a acestor │ │ │ │ │ │ ││ │aspecte. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.4.│Elaborarea unor │Custode │ 3│Numărul de │Personalul│Finanțare │Permanent/ ││ │planuri de urbanism │ │ │locuințe ce │custodelui│Programul │anual ││ │care să asigure │ │ │respectă │ │Operațional │ ││ │construcția de │ │ │condițiile de│ │Sectorial │ ││ │locuințe și case de │ │ │mediu │ │Mediu sau │ ││ │vacanță cu respectarea│ │ │ │ │Life+. │ ││ │cerințelor de │ │ │ │ │Resurse │ ││ │protecție a │ │ │ │ │proprii │ ││ │elementelor de habitat│ │ │ │ │ │ ││ │specifice sitului. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.5.│Inițierea de măsuri │Custode │ 2│Numărul de │Personalul│Finanțare │Permanent ││ │pentru evitarea │ │ │exemplare de │custodelui│Programul │ ││ │uciderii Emys │ │ │Emys │ │Operațional │ ││ │orbicularis de către │ │ │orbicularis │ │Sectorial │ ││ │pescari: dotarea │ │ │salvate │ │Mediu sau │ ││ │punctelor de pescuit │ │ │ │ │Life+. │ ││ │cu degorjoare │ │ │ │ │Resurse │ ││ │gratuite, promovarea │ │ │ │ │proprii │ ││ │unor momeli mai puțin │ │ │ │ │ │ ││ │atractive pentru Emys │ │ │ │ │ │ ││ │orbicularis, prin │ │ │ │ │ │ ││ │cooperarea │ │ │ │ │ │ ││ │administratorului │ │ │ │ │ │ ││ │Lacului Hobaia. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.6.│Semnalarea │Custode │ 5│Semnalizări/ │Personalul│Finanțare │Permanent în ││ │administratorilor │ │ │obstacole │custodelui│Programul │ce privește ││ │autostrăzii și │ │ │instalate │ │Operațional │supravegherea││ │drumurilor a prezenței│ │ │ │ │Sectorial │ ││ │în zonă a speciilor │ │ │ │ │Mediu sau │ ││ │protejate cu │ │ │ │ │Life+. │ ││ │recomandarea de a │ │ │ │ │Resurse │ ││ │instala obstacole │ │ │ │ │proprii │ ││ │naturale ce să │ │ │ │ │ │ ││ │împiedice accesul │ │ │ │ │ │ ││ │speciilor protejate │ │ │ │ │ │ ││ │pe carosabil. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│2.7.│Conștientizare │Custode │ 4│Numărul de │Personalul│Resurse │Permanent ││ │populației locale cu │ │ │activități │custodelui│proprii │ ││ │privire la valoarea │ │ │tradiționale │ │ │ ││ │economică și sociala a│ │ │identificate │ │ │ ││ │sitului și a │ │ │Numărul de │ │ │ ││ │oportunităților de │ │ │activități de│ │ │ ││ │dezvoltare durabilă │ │ │informare │ │ │ ││ │prin: │ │ │derulate │ │ │ ││ │a) identificarea și │ │ │ │ │ │ ││ │promovarea unor │ │ │ │ │ │ ││ │activități │ │ │ │ │ │ ││ │tradiționale cu impact│ │ │ │ │ │ ││ │minim – cum ar fi │ │ │ │ │ │ ││ │construcția din case │ │ │ │ │ │ ││ │din lemn, dar │ │ │ │ │ │ ││ │nereducându-se la │ │ │ │ │ │ ││ │aceasta; │ │ │ │ │ │ ││ │b) cunoașterea │ │ │ │ │ │ ││ │speciilor și │ │ │ │ │ │ ││ │habitatelor sitului, │ │ │ │ │ │ ││ │a valorii lor sociale │ │ │ │ │ │ ││ │și economice; │ │ │ │ │ │ ││ │c) alte acțiuni de │ │ │ │ │ │ ││ │informare/ │ │ │ │ │ │ ││ │conștientizare ce │ │ │ │ │ │ ││ │s-ar dovedi necesare. │ │ │ │ │ │ ││ │Activitatea se poate │ │ │ │ │ │ ││ │derula prin afișe, │ │ │ │ │ │ ││ │web-site sau discuții │ │ │ │ │ │ ││ │directe cu populația │ │ │ │ │ │ ││ │locală, prin orice │ │ │ │ │ │ ││ │alte medii sau │ │ │ │ │ │ ││ │mijloace potrivite. │ │ │ │ │ │ │├────┴──────────────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┤│ Obiectiv 3 ││ Asigurarea conectivității permanente a elementelor de habitat, în special pentru ││ Lutra lutra și Emys orbicularis │├────┬──────────────────────┬───────────┬──────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┤│Nr. │Descrierea activității│Responsabil│Prioritate│Indicatori de│Resurse │Resurse │Termen și ││ │ │ │ │monitorizare │umane și │financiare -│perioade ││ │ │ │ │și evaluare │materiale │finanțare │- planificare││ │ │ │ │ │ │ │în timp │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│3.1.│Monitorizarea │Custode │ 1│Numărul de │1-2 │Resurse │Permanent/ ││ │prezenței Emys │ │ │misiuni de │tehnicieni│proprii │anual ││ │orbicularis: │ │ │monitorizare │ │ │ ││ │a) Pe malul de nord al│ │ │ │ │ │ ││ │Lacului Hobaia │ │ │ │ │ │ ││ │b) În zona de sub │ │ │ │ │ │ ││ │linia de înaltă │ │ │ │ │ │ ││ │tensiune, în special │ │ │ │ │ │ ││ │la est │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│3.2.│Elaborarea unei liste │Custode │ 3│Lista │1 inginer │Resurse │Permanent în ││ │de activități posibile│ │ │elaborată │ │proprii │ce privește ││ │în sit și în │ │ │ │ │Programe de │menținerea și││ │vecinătatea sa, bazate│ │ │ │ │finanțare │actualizarea ││ │pe valoarea economică │ │ │ │ │ │listei ││ │și științifică a │ │ │ │ │ │ ││ │biodiversității, │ │ │ │ │ │ ││ │schimburi de │ │ │ │ │ │ ││ │cunoștințe cu alte │ │ │ │ │ │ ││ │situri din rețeaua │ │ │ │ │ │ ││ │Natura 2000, în │ │ │ │ │ │ ││ │special acolo unde se │ │ │ │ │ │ ││ │întâlnesc aceste două │ │ │ │ │ │ ││ │specii. Listă │ │ │ │ │ │ ││ │deschisă. │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│3.3.│Colaborarea cu │Custode │ 2│Suprafața │1 inginer,│Resurse │Permanent ││ │primăriile │ │ │neafectată │1-2 tehni-│proprii │ ││ │localităților din Sud-│ │ │ │cieni, │ │ ││ │Estul sitului pentru a│ │ │ │utilaje de│ │ ││ │semnala din timp │ │ │ │transport │ │ ││ │intențiile de desecare│ │ │ │ │ │ ││ │sau de instituire a │ │ │ │ │ │ ││ │unor activități │ │ │ │ │ │ ││ │agricole intensive ce │ │ │ │ │ │ ││ │ar putea împiedica │ │ │ │ │ │ ││ │trecerea vidrei spre │ │ │ │ │ │ ││ │zona Luncii Argeșului.│ │ │ │ │ │ │├────┼──────────────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤│3.4.│Colaborarea, schimbul │Custode │ 3│Colaborări │Personalul│Finanțare │Permanent ││ │de informații cu │ │ │inițiate │custodelui│Programul │ ││ │administratorii sau │ │ │ │ │Operațional │ ││ │custozii siturilor │ │ │ │ │Sectorial │ ││ │Natura 2000 învecinate│ │ │ │ │Mediu sau │ ││ │pentru a determina │ │ │ │ │Life+. │ ││ │cele mai probabile │ │ │ │ │Resurse │ ││ │pasaje de trecere a │ │ │ │ │proprii │ ││ │vidrei între │ │ │ │ │ │ ││ │elementele sale de │ │ │ │ │ │ ││ │habitat și armonizarea│ │ │ │ │ │ ││ │acordării de avize │ │ │ │ │ │ ││ │pentru construcții și │ │ │ │ │ │ ││ │alte activități în │ │ │ │ │ │ ││ │siturile respective în│ │ │ │ │ │ ││ │conformitate cu aceste│ │ │ │ │ │ ││ │informații. │ │ │ │ │ │ ││ │Activitatea se poate │ │ │ │ │ │ ││ │realiza prin │ │ │ │ │ │ ││ │întâlniri, conversații│ │ │ │ │ │ ││ │telefonice, comunicare│ │ │ │ │ │ ││ │formală sau │ │ │ │ │ │ ││ │informală. │ │ │ │ │ │ │└────┴──────────────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘Legendă:Prioritate Notarefoarte mare 5mare 4medie 3mică 2foarte mică 1Planificarea în timp a activităților*Font 8*┌────┬─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬───────┬────────┐│Nr. │ Activitate │Anul 1 │Anul 2 │ Anul 3│Anul 4 │Anul 5 │Prioritate│Respon-│Partener││ │ ├─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┤ │sabil │ ││ │ │T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│ │ │ │├────┼─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┤│ │Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarată ││ │aria naturală protejată, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora. │├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│1 │Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea menținerii stării favorabile a habitatelor 91Y0 și ││ │91M0 și a habitatelor pentru Triturus cristatus și Bombina bombina │├────┼─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────────┬───────┬────────┤│1.1.│Menținerea zonelor umede și │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul ││ │bălților habitat de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic ││ │reproducere – a se vedea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │harta de distribuție – pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Triturus cristatus și Bombina│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │bombina prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │a) menținerea și/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │dezvoltarea unor zone de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │siguranță în apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │acestora, eventual prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │păstrarea sau plantarea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │specii ce împiedică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │pătrunderea oamenilor – cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │grijă pentru a nu influența │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │compoziția pe specii a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │habitatelor 91Y0 și 91M0; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │b) alimentarea acestora cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │apă în perioadele deosebit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │de secetoase, dacă se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │dovedește necesar; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │c) eliminarea peștilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │aceste bălți, dacă vor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │apărea; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │d) evitarea drenării și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │plantării zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │identificate drept bălți │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │de reproducere. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│1.2.│Menținerea zonelor umede și │ │ │ │ │X│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul ││ │bălților de facilitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic ││ │migrației – "stepping stones"│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │- a se vedea harta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │distribuției – pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Triturus cristatus și Bombina│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │bombina prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │a) Menținerea adăpătorilor și│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │scăldătorilor vânatului mare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │chiar dacă în timp numărul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │acestuia s-ar putea dovedi în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │scădere; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │b) Evitarea nivelării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │liniilor parcelare și a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │drumurilor forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │interne, deoarece în gropile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │și făgașele din acestea se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │acumulează apa necesară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │migrației și conectării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │dintre populații; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│1.3.│Menținerea lemnului mort în │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul ││ │pădure prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic, ││ │a) Lăsarea unor arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │societa-││ │putrezi în picioare, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │te ││ │semnalarea corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comer- ││ │acestora; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cială ││ │b) Lăsarea unor trunchiuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specia- ││ │pe sol, după tăiere; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lizată ││ │c) Depunerea unor trunchiuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │de arbori putrezi, în zonele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │unde nu sunt suficiente. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│1.4.│Dezvoltarea capacității │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Socie- ││ │instituționale a custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tăți ││ │de a gestiona habitatele și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comer- ││ │speciile pentru care a fost │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ciale ││ │declarat situl prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │a) Realizarea de instruiri în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │domeniul tehnicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │GPS/GIS/teledetecție; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │b) Dotarea cu tehnica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │necesară: calculatoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │software, dispozitive GPS, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │aparate foto, autovehicule și│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │alte asemenea; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │c) Perfecționarea bazei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cunoaștere pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │identificarea și includerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │în Formularul standard Natura│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │2000 și a altor specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │importanță comunitară – │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │instruiri de specialitate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ecologie/biologie și/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │schimburi de experiență cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │entități relevante din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │România și din alte State │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │membre, participarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │seminarii de specialitate și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │organizarea de astfel de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │evenimente. Participarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cercetare științifică. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│1.5.│Monitorizare curentă și │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul ││ │periodică prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic ││ │a) Elaborarea și aplicarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │protocoale de colectare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │stocare și transmitere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │datelor de conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │speciilor și habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │pentru care a fost declarat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │situl către autoritatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │competentă pentru protecția │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │mediului, date necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │raportării de către România │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │la Comisia Europeană; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │b) Inspecții de teren pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │evaluarea stării bălților de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │reproducere și a celor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │necesare migrației, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │capturarea și analiza unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │exemplare de amfibieni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │pentru a determina eventuala │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │accentuare a competiției │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │intraspecifice; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │c) Monitorizarea stării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │habitatelor 91Y0 și 91MO: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │analiza datelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │management al pădurii pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │a determina potențialele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │evoluții ce ar putea afecta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │stabilitatea ecosistemelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cum ar fi schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │compoziției pe specii sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │modificarea stratului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ierbos, analiza imaginilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │satelitare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│1.6.│Reconstrucție ecologică – │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│ ││ │dacă suprafața bălților de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │reproducerea va scădea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │excesiv sau dacă vor dispărea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Sprijinirea activității de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cercetare științifică în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │scopul conservării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │biodiversității și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │dezvoltării durabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│1.7.│Bornarea și semnalizarea │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│X│x│ 5 │Custode│Ocolul ││ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvic │└────┴─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┘┌────┬─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬───────┬────────┐│Nr. │ Activitate │Anul 1 │Anul 2 │ Anul 3│Anul 4 │Anul 5 │Prioritate│Respon-│Partener││ │ ├─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┤ │sabil │ ││ │ │T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│ │ │ │├────┼─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┤│ │Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarată ││ │aria naturală protejată, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora. │├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│2 │Măsură generală/Obiectiv specific: Controlul și diminuarea presiunilor antropice din exteriorul ││ │sitului, plasarea acestora pe o evoluție în scădere │├────┼─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────────┬───────┬────────┤│2.1.│Promovarea la autoritățile │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul ││ │publice locale relevante din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic ││ │jurul sitului a gestiunii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │corespunzătoare a deșeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │menajere și a celor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │activități recreative prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │a) Înlăturarea periodică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │deșeurilor menajere din sit; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │b) Instalarea de pubele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │comunitare de către primării,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │acolo unde nu există sisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │de colectare individuală și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │eventual perceperea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │tarife sociale dacă este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cazul; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │c) Desființarea, de către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │companiile de colectare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │deșeurilor din zonă, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │gropilor de gunoi ilegale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │de pe teritoriul sitului și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │din apropierea acestuia și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │asanarea locurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │respective. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│2.2.│Colaborarea cu școlile din │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Autori- ││ │zonă, pentru a le pune la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tatea ││ │dispoziție situl în scop │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Centrală││ │instructiv și educativ, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru ││ │pentru elevi și tineri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │educție,││ │vederea: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │direct ││ │a) Organizării de excursii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sau prin││ │în pădure sau la lac, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organis-││ │cadrul activităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mele ││ │extracuriculare sau a orelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │decon- ││ │de biologie; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │centrate││ │b) Organizării de ateliere și│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- ││ │expoziții de tipul animalelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zații ││ │din hârtie/origami, tablouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguver-││ │din flori presate și alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │namen- ││ │asemenea, în special având │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tale ││ │ca obiect speciile pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │școlile ││ │care a fost desemnat situl, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din ││ │cunoscute drept fiind foarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunele││ │atractive pentru copii; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înveci- ││ │c) Organizării de spectacole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nate ││ │școlare în anumite zone din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │sit potrivite, cu descrierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │speciilor țintă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │d) Alte asemenea activități │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │în același scop. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│2.3.│Promovarea unor practici de │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul ││ │agricultură prietenoase în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic, ││ │vecinătatea sitului prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcția││ │a) Anunțarea Direcției │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricolă││ │Agricole Județene pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Județea-││ │informa fermierii din zonă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nă ││ │inclusiv în ce privește │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │finanțarea europeană; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │b) Discutarea cu liderii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │opinie locali a acestor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │aspecte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│2.4.│Elaborarea unor planuri de │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Primă- ││ │urbanism care să asigure │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riile ││ │construcția de locuințe și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din ││ │case de vacanță cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vecină- ││ │respectarea cerințelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tatea ││ │protecție a elementelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sitului ││ │habitat specifice sitului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│2.5.│Inițierea de măsuri pentru │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Adminis-││ │evitarea uciderii Emys │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tratorul││ │orbicularis de către pescari:│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lacului ││ │dotarea punctelor de pescuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Hobaia, ││ │cu degorjoare gratuite, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asocia- ││ │promovarea unor momeli mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │țiile de││ │puțin atractive pentru Emys │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pescari ││ │orbicularis, prin cooperarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │administratorului Lacului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Hobaia. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│2.6.│Semnalarea administratorilor │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 5 │Custode│Consi- ││ │autostrăzii și drumurilor a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │liul ││ │prezenței în zonă a speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jude- ││ │protejate cu recomandarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │țean, ││ │a instala obstacole naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autori- ││ │ce să împiedice accesul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tățile ││ │speciilor protejate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │națio- ││ │carosabil. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nale ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │respon- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sabile ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │infra- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structu-││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ra ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rutieră │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│2.7.│Conștientizare populației │ │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 4 │Custode│Ocolul ││ │locale cu privire la valoarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic, ││ │economică și sociala a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organi- ││ │sitului și a oportunităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zații ││ │de dezvoltare durabilă prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │neguver-││ │d) identificarea și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │namenta-││ │promovarea unor activități │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │le ││ │tradiționale cu impact minim-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cum ar fi construcția din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │case din lemn, dar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │nereducându-se la aceasta; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │e) cunoașterea speciilor și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │habitatelor sitului, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │valorii lor sociale și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │economice; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │f) alte acțiuni de informare/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │conștientizare ce s-ar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │dovedi necesare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Activitatea se poate derula │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │prin afișe, web-site sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │discuții directe cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │populația locală, prin orice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │alte medii sau mijloace │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │potrivite. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└────┴─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┘┌────┬─────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬───────┬────────┐│Nr. │ Activitate │Anul 1 │Anul 2 │ Anul 3│Anul 4 │Anul 5 │Prioritate│Respon-│Partener││ │ ├─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┼─┬─┬─┬─┤ │sabil │ ││ │ │T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│T│ │ │ │├────┼─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┤│ │Obiectiv general O1 Asigurarea conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost declarată ││ │aria naturală protejată, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestora. │├────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│3 │Măsură generală/Obiectiv specific: Asigurarea conectivității permanente a elementelor de habitat,││ │în special pentru Lutra lutra și Emys orbicularis │├────┼─────────────────────────────┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────────┬───────┬────────┤│3.1.│Monitorizarea prezenței Emys │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │orbicularis: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │c) Pe malul de nord al │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 1 │Custode│Ocolul ││ │Lacului Hobaia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic ││ │d) În zona de sub linia de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │înaltă tensiune, în special │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │la Est │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│3.2.│Elaborarea unei liste de │ │ │ │ │X│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 3 │Custode│Ocolul ││ │activități posibile în sit și│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic ││ │în vecinătatea sa, bazate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │valoarea economică și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │științifică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │biodiversității, schimburi de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cunoștințe cu alte situri din│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │rețeaua Natura 2000, în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │special acolo unde se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │întâlnesc aceste două specii.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Listă deschisă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│3.3.│Colaborarea cu primăriile │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│ 2 │Custode│Ocolul ││ │localităților din Sud-Estul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic ││ │sitului pentru a semnala din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │timp intențiile de desecare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │sau de instituire a unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │activități agricole intensive│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ce ar putea împiedica │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │trecerea vidrei spre zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Luncii Argeșului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼─────────────────────────────┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────────┼───────┼────────┤│3.4.│Colaborarea, schimbul de │ │ │ │ │x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│x│X│ 3 │Custode│Alți ││ │informații cu administratorii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │custozi,││ │sau custozii siturilor Natura│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenția ││ │2000 învecinate pentru a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de ││ │determina cele mai probabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protec- ││ │pasaje de trecere a vidrei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ția ││ │între elementele sale de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului││ │habitat și armonizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Giurgiu ││ │acordării de avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │construcții și alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │activități în siturile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │respective în conformitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │cu aceste informații. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │Activitatea se poate realiza │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │prin întâlniri, conversații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │telefonice, comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │formală sau informală. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└────┴─────────────────────────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────────┴───────┴────────┘ … 6.PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILORIndicatori, surse și termene┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Obiectiv specific 1 ││ Asigurarea menținerii habitatelor 91Y0 și 91M0 și a habitatelor ││ pentru Triturus cristatus și Bombina bombina │├────┬──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬───────────┤│Nr. │ Descrierea activității │ Indicatori de │ Sursa │Planificare││ │ │ monitorizare │ │ ││ │ │ și evaluare │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.1.│Menținerea zonelor umede │Numărul de bălți│Misiune de teren│Anual ││ │și bălților habitat de │menținute și │Date satelitare │ ││ │reproducere – a se vedea │suprafața │PROBA-V și │ ││ │harta de distribuție – │acestora │Landsat ETM, │ ││ │pentru Triturus cristatus │ │altele conform │ ││ │și Bombina bombina │ │disponibilității│ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.2.│Menținerea zonelor umede │Numărul de bălți│Misiune de teren│Anual ││ │și bălților de facilitare │menținute și │Date satelitare │ ││ │a migrației – "stepping │suprafața │PROBA-V și │ ││ │stones" – a se vedea harta│acestora │Landsat ETM │ ││ │distribuției – pentru │ │ │ ││ │Triturus cristatus și │ │ │ ││ │Bombina bombina │ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.3.│Menținerea lemnului mort │Numărul de │Misiune de teren│Anual ││ │în pădure │trunchiuri │ │ ││ │ │lăsate în pădure│ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.4.│Dezvoltarea capacității │Numărul de │Ședințe de │Semestrial ││ │instituționale a │persoane │analiză │ ││ │custodelui de a gestiona │instruite │ │ ││ │habitatele și speciile │Dotarea │ │ ││ │pentru care a fost │procurată: │ │ ││ │declarat situl │dispozitive GPS │ │ ││ │ │autovehicule, │ │ ││ │ │calculatoare, │ │ ││ │ │software │ │ ││ │ │specializat GIS │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.5.│Monitorizare curentă și │Numărul de │Ședințe de │Semestrial ││ │periodică a stării │protocoale de │analiză │ ││ │ecologice sitului │gestiune a │ │ ││ │ │datelor │ │ ││ │ │elaborate │ │ ││ │ │Numărul de │ │ ││ │ │inspecții în │ │ ││ │ │teren │ │ ││ │ │Numărul de │ │ ││ │ │analize │ │ ││ │ │realizate │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.6.│Reconstrucție ecologică – │Suprafața supusă│Misiune de teren│Anual ││ │dacă suprafața bălților de│reconstrucției │Date satelitare │ ││ │reproducere va scădea │ecologice │PROBA-V și │ ││ │excesiv sau dacă vor │ │SPOT, altele │ ││ │dispărea │ │conform │ ││ │ │ │disponibilității│ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│1.7.│Bornarea și semnalizarea │Suprafața │Misiune de teren│Anual ││ │sitului │bornată │ │ │└────┴──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Obiectiv specific 2 ││ Controlul și diminuarea presiunilor antropice din exteriorul sitului, ││ plasarea acestora pe o evoluție în scădere │├────┬──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬───────────┤│Nr. │ Descrierea activității │ Indicatori de │ Sursa │Planificare││ │ │ monitorizare │ │ ││ │ │ și evaluare │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.1.│Informarea primăriilor din│Numărul de │Misiune de │Anual ││ │jurul sitului cu privire │pubele │teren/telefon │ ││ │la necesitatea gestiunii │comunitare │ │ ││ │corespunzătoare a │instalate │ │ ││ │deșeurilor menajere și a │ │ │ ││ │celor din activități │ │ │ ││ │recreative │ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.2.│Colaborarea cu școlile din│Numărul de │Discuții cu │Semestrial ││ │zonă, pentru a le pune la │acțiuni găzduite│conducerea │ ││ │dispoziție situl în scop │ │școlilor │ ││ │instructiv și educativ, │ │ │ ││ │pentru elevi și tineri │ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.3.│Promovarea unor practici │Numărul de │Ședințe de │Anual ││ │de agricultură prietenoase│informări/ │analiză │ ││ │în vecinătatea sitului │discuții │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.4.│Elaborarea unor planuri │Numărul de │Discuții cu │Anual ││ │urbanistice care să │locuințe ce │primăriile │ ││ │asigure construcția de │respectă │ │ ││ │locuințe și case de │condițiile de │ │ ││ │vacanță cu respectarea │mediu │ │ ││ │cerințelor de protecție a │ │ │ ││ │elementelor de habitat │ │ │ ││ │specifice sitului. │ │ │ ││ │Se vor respecta │ │ │ ││ │obligatoriu distanțele de │ │ │ ││ │protecție adecvate în │ │ │ ││ │cadrul documentațiilor de │ │ │ ││ │urbanism între zonele │ │ │ ││ │construibile și aria │ │ │ ││ │naturală protejată; │ │ │ ││ │Se vor instala facilități │ │ │ ││ │de gestiune │ │ │ ││ │corespunzătoare a │ │ │ ││ │deșeurilor și a apei │ │ │ ││ │menajere, cum ar fi │ │ │ ││ │toaletele cu compostare │ │ │ ││ │sau cele cu autoepurare │ │ │ ││ │sau racordarea la rețelele│ │ │ ││ │de canalizare locale, │ │ │ ││ │acolo unde este posibil. │ │ │ ││ │Se va realiza │ │ │ ││ │fundamentarea ecologică │ │ │ ││ │prin studii a planurilor │ │ │ ││ │de urbanism în acest scop.│ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.5.│Inițierea de măsuri pentru│Numărul de │Discuții cu │Anual ││ │evitarea uciderii Emys │exemplare de │administratorul │ ││ │orbicularis de către │Emys orbicularis│lacului │ ││ │pescari: dotarea punctelor│salvate │ │ ││ │de pescuit cu degorjoare │ │ │ ││ │gratuite, promovarea unor │ │ │ ││ │momeli mai puțin atractive│ │ │ ││ │pentru Emys orbicularis, │ │ │ ││ │prin cooperarea │ │ │ ││ │administratorului Lacului │ │ │ ││ │Hobaia │ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.6.│Semnalarea │Obstacole │Misiune de teren│La doi ani ││ │administratorilor │instalate │ │ ││ │autostrăzii și drumurilor │ │ │ ││ │a prezenței în zonă a │ │ │ ││ │speciilor protejate cu │ │ │ ││ │recomandarea de a instala │ │ │ ││ │obstacole naturale ce să │ │ │ ││ │împiedice accesul │ │ │ ││ │speciilor protejate pe │ │ │ ││ │carosabil │ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│2.7.│Conștientizare populației │Numărul de │Discuții cu │Anual ││ │locale cu privire la │activități │primăriile │ ││ │valoarea economică și │tradiționale │ │ ││ │socială a sitului și a │identificate │ │ ││ │oportunităților de │Numărul de │ │ ││ │dezvoltare durabilă │activități de │ │ ││ │ │informare │ │ ││ │ │derulate │ │ │└────┴──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────┘┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Obiectiv specific 3 ││ Asigurarea conectivității permanente a elementelor de habitat, ││ în special pentru Lutra lutra și Emys orbicularis │├────┬──────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬───────────┤│Nr. │ Descrierea activității │ Indicatori de │ Sursa │Planificare││ │ │ monitorizare │ │ ││ │ │ și evaluare │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│3.1.│ Monitorizarea prezenței │Numărul de │Misiune de teren│Anual ││ │Emys orbicularis │misiuni de │ │ ││ │ │monitorizare │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│3.2.│Elaborarea unei liste de │Lista elaborată │Discuții cu │Actualiza- ││ │activități posibile în sit│ │primăriile │rea – ││ │și în vecinătatea sa, │ │ │anual ││ │bazate pe valoarea │ │ │ ││ │economică a │ │ │ ││ │biodiversității, atât cât │ │ │ ││ │este posibil având în │ │ │ ││ │vedere nivelul de │ │ │ ││ │cunoaștere, schimburi de │ │ │ ││ │cunoștințe cu alte situri │ │ │ ││ │din rețeaua Natura 2000, │ │ │ ││ │în special acolo unde │ │ │ ││ │se întâlnesc aceste două │ │ │ ││ │specii │ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│3.3.│Colaborarea cu primăriile │Suprafața │Discuții cu │Anual ││ │localităților din │neafectată │primăriile │ ││ │Sud-Estul sitului pentru a│ │ │ ││ │semnala din timp │ │ │ ││ │intențiile de desecare sau│ │ │ ││ │de instituire a unor │ │ │ ││ │activități agricole │ │ │ ││ │intensive ce ar putea │ │ │ ││ │împiedica trecerea vidrei │ │ │ ││ │spre zona Luncii Argeșului│ │ │ │├────┼──────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────┤│3.4.│Colaborarea, schimbul de │Colaborări │Discuții cu │Semestrial ││ │informații cu │inițiate │administratorii/│ ││ │administratorii siturilor │ │custozii │ ││ │Natura 2000 învecinate │ │siturilor │ ││ │pentru a determina cele │ │Natura 2000 │ ││ │mai probabile pasaje de │ │învecinate │ ││ │trecere a vidrei între │ │ │ ││ │elementele sale de habitat│ │ │ ││ │și armonizarea acordării │ │ │ ││ │de avize pentru │ │ │ ││ │construcții și alte │ │ │ ││ │activități în siturile │ │ │ ││ │respective în conformitate│ │ │ ││ │cu aceste informații. │ │ │ ││ │Activitatea se poate │ │ │ ││ │realiza prin întâlniri, │ │ │ ││ │conversații telefonice, │ │ │ ││ │comunicare formală sau │ │ │ ││ │informală │ │ │ │└────┴──────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────┘Raportări periodiceAceste raportări periodice au loc la un anumit moment de timp stabilit relativ la momentul începerii derulării planului de management, după aprobarea acestuia.Raportări periodice, conform metodologiei SINCRONTabelul nr. 90.┌───┬─────────────────────────────────┬────────────────┬──────────────────┐│Nr.│ Denumire │Moment raportare│Activități incluse││ │ ├────┬───────────┤ în raportare ││ │ │ An │ Trimestru │ │├───┼─────────────────────────────────┼────┼───────────┼──────────────────┤│ 1│Raportare anul 1 │ 1 │ N/A │Toate începute │├───┼─────────────────────────────────┼────┼───────────┼──────────────────┤│ 2│Raportare intermediară din anul 3│ 3 │ N/A │Toate │├───┼─────────────────────────────────┼────┼───────────┼──────────────────┤│ 3│Raportare finală din anul 5 │ 5 │ N/A │Toate │└───┴─────────────────────────────────┴────┴───────────┴──────────────────┘Notă:"Toate" înseamnă toate activitățile prevăzute în planificarea și care se află în derulare sau au fost încheiate la un moment de timp anterior acestei raportări respective.Conform convenției proiectului SINCRON, dacă se completează doar coloana "An" se înțelege raportarea tuturor activităților aflate în derulare sau care au fost încheiate până la finalizarea anului respectiv.Urmărirea activităților planificate + 
Tabelul nr. 18Formular pentru centralizarea resurselor consumate, a procentului de îndeplinire și a rezultatelor*Font 9*┌─────┬────────────┬───────┬─────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬──────────┐│Nr │ Activitate │Resurse│Resurse │ Resurse │ Procent │Rezultate│Observații││ │ │umane │materiale│ financiare │îndeplinire│ │ ││ │ │ │ │ estimate │ │ │ ││ │ ├───────┼─────────┼──────┬───────┤ │ │ ││ │ │Cheltu-│Cheltu- │Total │Sursa │ │ │ ││ │ │ieli │ieli │moneda│fonduri│ │ │ │├─────┼────────────┴───────┴─────────┴──────┴───────┴───────────┴─────────┴──────────┤│ 1 │Obiectiv general … │├─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 1.1 │Măsură generală/Obiectiv specific … │├─────┼────────────┬───────┬─────────┬──────┬───────┬───────────┬─────────┬──────────┤│1.1.1│Activitatea │ │ │ │ │ │ │ ││ │1.1.1 │ │ │ │ │ │ │ │├─────┼────────────┼───────┼─────────┼──────┼───────┼───────────┼─────────┼──────────┤│1.1.2│Activitatea │ │ │ │ │ │ │ ││ │… │ │ │ │ │ │ │ │├─────┴────────────┼───────┼─────────┼──────┼───────┴───────────┴─────────┴──────────┤│TOTAL │ │ n/a │ │ n/a │└──────────────────┴───────┴─────────┴──────┴────────────────────────────────────────┘Indicarea activități realizate + 
Tabelul nr. 19Formular pentru activități planificate┌────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐│ Activitate │ Anul 1 │ Anul 2 │ Anul 3 │ ……. │ Anul N ││ ├──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┼──┬──┬──┬──┤│ │ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T│ T││ │ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│ 1│ 2│ 3│ 4│├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤│Activitatea │ x│ x│ x│ x│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││1.1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤│Activitatea │ │ │ x│ x│ x│ x│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││1.1.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤│Activitatea │..│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││1.1.3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤│… │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤│Activitatea │..│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││1.1.n │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘ …  + 
Bibliografie și referințe1] Ottino, P, Por Igioni, C Taglianti, A – Habitat Suitability For The Otter-Lutra Lutra-Of Some Rivers Of Abruzzo Region-Central Italy, Hystrix, N.S. 7 – I -2- 1995: 265-2682] Gafta, D., Mountford, O.J. -coordonatori, 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 101p.3] Soogard, B. et al -, Criteria for favourable conservation status în Denmark Natural habitat types and species covered by the EEC Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive NERI Technical Report No. 647, 20074] Kettunen, M Terry, A, Tucker, G. Jones, A – Guidance on the maintenance of landscape connectivity features of major importance for wild flora and faunaGuidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive-79/409/EEC – and Article 10 of the Habitats Directive-92/43/EEC, Institute for European Environmental Policy (IEEP), 20075] Natural England Species Information Note SIN006. Otter: European protected species First edition 19 October 20076] Sulkavaa, R., Sulkavab, P.- Otter -Lutra lutra- population în northernmost Finland, Estonian Journal of Ecology, 2009, 58, 3, 225.2317] Chanin, P – Ecology of the European Otter, Conserving Natura 2000 Rivers, Ecology Series, 108] Garcia Diaz, P. – Abundance Of The Eurasian Otter-Lutra Lutra-Linnaeus, 1758-In Two Areas From Central Spain -Province Of Salamanca, River Tormes, Iucn Otter Spec. Group Bull. 25/1 20089] Ruiz-Olmo, J. – THE OTTER -Lutra Lutra L.- On Corfu Island, Greece: Situation In 2006 – IUCN Otter Spec. Group Bull. 23/1 200610] Olsen Lars-Henrik 2012 Animalele și urmele lor. Editura M.A.S.T., București, 273 pp11] Richard A. Griffiths Clair Williams, Population modelling of Great Crested Newts -Triturus cristatus, RANA Sonderheft 4, Rangsdorf 2011.12] http://www.rana-internet.de/media/Sonderheft4_Griffith.pdf13] Cicort-Lucaciu și colab. – Data on Population Dynamics of Three Syntopic Newt Species from Western România ECOLOGIA BALKANICA, vol 3, issue 2, 201114] http://web.uni-plovdiv.bg/mollov/EB/2011/eb.11119.pdf15] Kinne, Otto – Successful re-introduction of the newts Triturus cristatus and Triturus vulgaris16] Endangered Species Research (2004) Volume: 1, Issue: November, Pages: 25-40 SSN: 1863540717] http://www.mendeley.com/catalog/successful-re-introduction-newts-triturus-cristatus-t-vulgaris/18] Renet, J., Olivier, A. – Le Triton crete Triturus cristatus Laurenti, 1768-Caudata: Salamandridae en region Provence-Alpes-Cote d''Azur: enjeux et problemes de conservation de l''unique population connue19] http://www.cen-paca.org/images/5_publications/nature/02Triton_creteN01_2012.pdf20] Hachtel, M. și colab – Return Rates And Long-Term Capture History Of Amphibians În An Agricultural Landscape Near Bonn -Germany, Herpetologia Petropolitana, Ananjeva N., Tsinenko O., pp. 146 – 14921] http://www.amphibien-projekt.de/pages/Hachtel_Ortmann_SEH12OGM.pdf22] ZooKeys 296: 35-57, doi: 10.3897/zookeys.296.487223] Cogălniceanu, D. – Diversity and distribution of amphibians în România24] The Characteristics Of Great Crested Newt Triturus Cristatus'' Breeding Ponds Project Report "Protection of Triturus cristatus in the Eastern Baltic region" LIFE2004NAT/EE/00007025] Cooke A.S.-1997- Monitoring a breeding population of crested newts (Triturus cristatus) in a housing development. Herpetological Journal, 7, 37-4126] http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/sites-of-community-importance- sci/sites-of-community-importance-sci/image_original27] Plan de analiză și acoperire a riscurilor al județului Giurgiu – Ministerul Afacerilor interne, Instituția Prefectului, Comitetul județean pentru situații de urgență Giurgiu, 201328] European forests – ecosystem conditions and sustainable use – EEA Report No 3/200829] Cîrciumaru, E – Geneza, evoluția și dinamica actuală a bazinului morfohidrografic Vedea, teză de doctorat Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 201030] Bertici, R, Rogobete, Gh., Beutură, D., Tudor, C. – Pelosoluri și Vertosoluri în Bazinul Hidrografic Aranca – TIMIȘ, Factori și Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 305-30931] Moțiu, Petrică Tudor – Îndrumar de lucrări practice la pedologie – soluri forestiere, Editura Universității din Oradea 200832] Geambașu, N., Surdu, A., Dănescu, F., Prigoreanu, C. – Monitorizarea calității solurilor forestiere din România. Rezultate obținute în Rețeaua europeană de 16X16Km, Analele ICAS, 47, 2006. + 
Anexa nr. 1la planul de management
REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 ROSCI 0138 PĂDUREA BOLINTINOCOLUL SILVIC BOLINTINDIRECȚIA SILVICĂ GIURGIU + 
Capitolul IÎNFIINȚAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA ȘI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR(ROSCI0138), PREVEDERI GENERALE + 
Articolul 1Situl de importanța comunitară Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin a fost declarat prin Ordinul Ministrului numărul 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial 98/2008, în baza prevederilor art. 8, lit. c, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice. + 
Articolul 2Aria naturală protejată a fost încredințată în custodie pentru o perioadă de 5 ani prin Convenția de custodie nr. 84/26.02.2010, încheiată între Ministerul Mediului și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor -ROMSILVA prin Direcția Silvică Giurgiu în calitate de custode. + 
Articolul 3(1)Aria protejată de interes comunitar Pădurea Bolintin face parte din categoria rezervațiilor naturale ce au drept scop conservarea habitatelor și speciilor de interes comunitar.(2)Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice și educaționale organizate și unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. + 
Articolul 4Identificarea ariei protejate de interes comunitar Sit Natura 2000 Pădurea Bolintin, conform O.M.1964/2007, anexa nr. 6, se realizează după cum urmează: Este situată în zona de nord a județului Giurgiu, în Câmpia Româna, la zona de contact dintre Câmpia Bărăganului și Câmpia Vlăsiei, între râurile Argeș și Neajlov, pe raza comunelor Bolintin Vale, Crevedia Mare, Găiseni și Vânătorii Mici din județul Giurgiu.Coordonatele sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin sunt:Latitudine: N 44°27'37"Longitudine: E 25°39'30"Altitudinea sa este: 97-150 m. + 
Articolul 5Localizarea teritorială în fondul forestier național a sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin, cuprinde două unități de producție și este compus din următoarele trupuri de pădure:a)Trup Malu Spart- UP III Malu Spart; … b)Trup Căscioarele – UP IV Căscioarele; … c)Trup Poiana lui Stângă – UP IV Căscioarele; … d)Trup Bentu – UP IV Căscioarele. …  + 
Articolul 6Tipurile de habitate Natura 2000 prezente în sit sunt:a)91MO Păduri balcano-panonice de cer și gorun – 17.7% … b)91YO Păduri dacice de stejar și carpen – 79.3% …  + 
Articolul 7Speciile de amfibieni și reptile prezente în sit și enumerate în anexa II Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt: 1188 Bombina bombina – Buhaiul de baltă și Triturus cristatus-tritonul cu creastă. + 
Articolul 8Responsabilitatea managementului ariei protejate de interes comunitar – Pădurea Bolintin revine Direcției Silvice Giurgiu. + 
Articolul 9Planul de management al ariei naturale protejate, Sit Natura 2000 Pădurea Bolintin va fi întocmit sau actualizat în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent, prin consultarea și implicarea factorilor interesați. + 
Articolul 10Prezentul Regulament al ariei protejate de interes comunitar și Planul de management se elaborează de către Direcția Silvică Giurgiu și se aprobă de autoritatea centrală pentru protecția mediului. + 
Articolul 11Respectarea regimului de protecție stabilit prin prezentul regulament și planul de management va fi obligatorie pentru Direcția Silvică Giurgiu și factorii interesați în conformitate cu prevederile legislative în vigoare. + 
Articolul 11Respectarea regulamentului și a planului de management este obligatorie pentru Direcția Silvică Giurgiu în calitate de custode, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin. + 
Articolul 12Aria protejată, sit Natura 2000 de interes comunitar Pădurea Bolintin va fi evidențiată în mod obligatoriu în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism. + 
Articolul 13Ocolul Silvic Bolintin, prin responsabilul cu ariile protejate, este obligat să transmită anual situația aplicării amenajamentelor silvice/studiilor de amenajare în aria protejată. + 
Capitolul IIACTIVITĂȚI PERMISE/INTERZISE PE RAZA SITULUI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ-PĂDUREA BOLINTIN ȘI OBLIGAȚII LEGATE DE DESFĂȘURAREA ACESTOR ACTIVITĂȚI + 
Articolul 13În perimetrul sitului Natura 2000 Pădurea Bolintin și în vecinătatea acestuia este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă să genereze un impact negativ asupra patrimoniului natural. Măsurile de protecție vor trebui să asigure conservarea genofondului și a biodiversității.Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă, ori care nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar Pădurea Bolintin, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia. + 
Articolul 14Autorizarea activităților în perimetrul ariei protejate se face de către Direcția Silvică Giurgiu. + 
Articolul 15Pentru ocrotirea asociațiilor vegetale și a speciilor componentei faunistice care se dezvoltă în perimetrul sitului Natura 2000 de importanță comunitară Pădurea Bolintin, sunt interzise:a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare … b)uciderea, capturarea sau perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere. de hibernare și de migrație … c)distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură … d)deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă … e)recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale … f)deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente. …  + 
Capitolul IIISILVICULTURA, VÂNĂTOAREA, PĂȘUNATUL ȘI APICULTURA + 
Articolul 16(1)Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Situl Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin se execută numai activitățile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau studiile de amenajare care sunt în concordantă cu planul de management, respectiv cu măsurile de conservare valabile până la aprobarea planurilor de management al ariei protejate.(2)Propunerea de revizuire a amenajamentului se depune de către administratorul fondului forestier în termen de 12 luni de la aprobarea planului de management al ariei protejate Pădurea Bolintin.(3)Custodele are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensității și volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe raza ariei protejate. Structurile silvice de administrare sunt obligate să depună la administrația ariei protejate borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă de pe suprafața ariei protejate înainte de începerea anului forestier, iar în situațiile când nu se întocmește borderou, punerea în valoare și autorizarea exploatării se face cu acordul administrației ariei protejate.(4)Se va urmări ca arboretele cu specii exotice să fie înlocuite cu specii de arbori autohtone, de către proprietarii acestora, în colaborare cu administrația ariei protejate. + 
Articolul 17(1)Recoltarea vânatului se poate face numai în cadrul cotei de recoltă aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în scopul optimizării efectivelor de vânat și asigurării unui circuit optim de materie și energie la nivelul modulelor trofice.(2)Capturarea speciilor din componenta faunistică în scopul cercetării științifice se poate realiza numai după obținerea avizului autorității centrale pentru protecția mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române. + 
Articolul 18Pe raza ariei protejate pășunatul animalelor domestice se interzice cu desăvârșire și se supune următoarelor reglementări:– Legea nr. 171/16.07.2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice … – Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic …  + 
Articolul 19(1)Pentru apicultori nu se percep taxe de instalare în pastoral. Accesul acestora este permis numai în condițiile în care respectă regulile de Prevenirea și Stingerea Incendiilor și reglementările privind depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate, excluzându-se prezența altor animale domestice în zona de amplasare a stupinei.(2)La aprobarea amplasării stupinei se va avea în vedere prezența speciilor melifere dar și evitarea amplasării acestora în zonele adiacente traseelor turistice stabilite de către Direcția Silvică Giurgiu. + 
Capitolul IVCONSTRUCȚIILE + 
Articolul 18(1)Construirea de cabane/adăposturi turistice sau realizarea oricăror investiții în aria protejata sau în imediata vecinătate se va face conform reglementărilor în vigoare.(2)Documentațiile se avizează de către Direcția Silvică Giurgiu, conform prevederilor Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor. + 
Articolul 19Custodele sitului ROSCI0138 Pădurea Bolintin are obligația să sesizeze instituțiile abilitate la demararea de construcții, în vederea verificării legalității acestora. + 
Articolul 20Pe teritoriul sitului, construcțiile vor respecta tradițiile arhitectonice locale, prin folosirea unor materiale de construcție biodegradabile și a unor elemente de design inspirate din tradiția locală, în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradițional existent în comunitățile învecinate rezervației. + 
Articolul 21(1)Modificările aduse planurilor de urbanism existente vor fi însoțite de studii de evaluare adecvată sau de impact, după caz cu accent deosebit asupra cadrului peisagistic al ariei protejate.(2)Modificarea planurilor de urbanism la limita cu situl Natura 2000 ROSCI0138 Pădurea Bolintin se face pe baza documentațiilor de mediu și se avizează de către custodele acestui sit. + 
Articolul 22Avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism cât și pentru cele ce se vor elabora în viitor. + 
Capitolul VCERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ + 
Articolul 20(1)Cercetarea științifică în situl Natura 2000 Pădurea Bolintin are ca scop primordial conservarea patrimoniului natural floristic și faunistic(2)Sunt interzise metodele de cercetare distructivă. + 
Articolul 21(1)Activitatea de cercetare științifică în perimetrul ariei se desfășoară cu acordul Direcției Silvice/Academiei Române.(2)Activitatea de cercetare efectuată de colaboratori externi ai Direcției Silvice Giurgiu se va desfășura pe baza unui contract de cercetare. + 
Articolul 22Persoanele care vizitează în scop științific zona strict protejată a rezervației naturale vor depune la Direcția Silvică un raport cu observațiile realizate pe perioada deplasării. + 
Capitolul VITURISM, REGULI DE VIZITARE + 
Articolul 23(1)Accesul/vizitarea rezervației se face după achitarea tarifului de vizitare stabilit periodic prin ordin al Ministerului Mediului și Pădurilor.(2)În interiorul ariei naturale și în zonele limitrofe acesteia sunt admise doar activitățile ecoturistice ce nu implică nici o modificare a cadrului peisagistic și nici o distrugere sau perturbare a ecologiei speciilor floristice sau a etologiei componentelor faunistice.(3)Amplasarea panourilor informative va evita artificializarea peisajului, fiind necesar a se face predominant pe limita exterioară a ariei protejate, la intrarea în traseu. + 
Articolul 24Fotografierea sau filmarea, în scop personal sau comercial, fără aprobarea Direcției Silvice Giurgiu nu este permisă. Permisul se poate obține de la Direcția Silvică Giurgiu, care va acorda asistență de specialitate la deplasarea în teren utilizând tarifele stabilite de Regia Națională a Pădurilor -ROMSILVA . + 
Articolul 25Comercializarea de produse alimentare în interiorul ariei cu ocazia organizării unor sărbători tradiționale va fi permisă sub supravegherea personalului Direcției Silvice Giurgiu, care va încasa taxele aferente activității de comercializare urmărind respectarea legislației în vigoare privind comercializarea produselor alimentare și evacuarea deșeurilor. + 
Articolul 26Accesul pentru turiști este permis numai pe traseele turistice marcate cu semne convenționale; marcajele sunt: bandă, triunghi, cruce de diferite culori, + 
Articolul 27Excursiile de grup în aria protejata organizate de agenții de turism se desfășoară numai cu participarea unui delegat din partea Direcția Silvică Giurgiu, cu aprobarea și instruirea prealabilă a grupului înainte de intrarea în perimetrul ariei protejate. + 
Articolul 28Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu aprobarea și coordonarea Direcției Silvice Giurgiu și în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale în vigoare. + 
Articolul 29Aprinderea focului pe teritoriul sitului se reglementează astfel:a.aprinderea și folosirea focului este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop; … b.la locurile de popas este interzis focul deschis, pentru încălzit putându-se folosi numai focul la instalații tip Primus; … c.Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru aprinderea focului. …  + 
Articolul 30(1)Gestiunea deșeurilor pe teritoriul rezervației se reglementează astfel:a.este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul rezervației; … b.turiștii au obligația de a colecta deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării. … (2)Deșeurile vor fi evacuate în afara rezervației în locuri special marcate și amenajate pentru colectare sau în containerele special amplasate la intrările și ieșirile din perimetru. + 
Articolul 31(1)Perturbarea liniștii în rezervație cu orice mijloace – folosirea radiourilor, casetofoanelor, instrumentelor muzicale, a altor echipamente audio, a pocnitorilor, precum și a altor surse de poluare fonică într-o manieră care provoacă deranjarea liniștii naturii și a faunei și deranjarea celorlalți turiști pe trasee,este interzisă.(2)Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive sau tabere în interiorul sitului, cei interesați vor cere în prealabil aprobarea Direcției Silvice Giurgiu. + 
Articolul 32Circulația autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor și a altor vehicule cu motor care folosesc combustibili tradiționali este permisă numai pe drumurile publice și pe cele forestiere până în dreptul indicatoarelor sau barierelor care le limitează accesul. Pe drumurile pe care se interzice accesul public cu mijloace motorizate sau biciclete, au acces doar mijloace motorizate care deservesc interesele de management al rezervației, lista cazurilor precum și a instituțiilor/persoanelor cărora li se permite accesul motorizat, fiind întocmită de DS Giurgiu. + 
Articolul 33Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoarelor, precum și a tablelor toponimice, a stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. + 
Articolul 34Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor, sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul ariei protejate. + 
Articolul 35Turismul ecvestru este permis numai pe drumurile forestiere/potecile turistice, desemnate în acest scop de Direcția Silvică Giurgiu, într-o zonă de tampon. + 
Articolul 36(1)Fosilele de plante și animale vertebrate și nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor, iar comercializarea pe piața internă, exportul în orice scop sau schimbul transfrontalier de eșantioane ale acestor bunuri, se poate face numai cu acordul autorității centrale pentru protecția mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.(2)Aceste bunuri ale patrimoniului natural descoperite pe suprafața rezervației constituie proprietate a statului iar masurile de conservare se aplica de Direcția Silvică Giurgiu în situ. + 
Capitolul VIIFINANȚAREA + 
Articolul 37Finanțarea activităților ariei protejate se poate asigura din fonduri provenite:a.din bugetul autorităților locale; … b.de la Regia Națională a Pădurilor; … c.din activități proprii și din sistemul de tarife al Direcției Silvice Giurgiu; … d.din proiecte întocmite de Direcția Silvică Giurgiu sau în colaborare cu alte instituții/organizații și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale; … e.din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții. …  + 
Capitolul VIIISANCȚIUNI + 
Articolul 38Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare. + 
Articolul 39Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament constituie contravenții dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale să constituie infracțiuni. + 
Articolul 40Pentru contravențiile săvârșite în perimetrul rezervației, se aplică prevederile legislației în vigoare. + 
Articolul 41Plata contravențiilor se va face conform Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. + 
Articolul 42Sancțiunile stabilite în prezentul Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice. + 
Capitolul IXDISPOZIȚII FINALE + 
Articolul 43Aplicarea prezentului Regulament se face de către personalul Direcției Silvice Giurgiu cu responsabilități în domeniul ariilor protejate și cei ai Ocolului Silvic Bolintin. + 
Articolul 44Constatarea faptelor conform regulamentului se face de către personalul Direcției Silvice Giurgiu împuternicit în acest sens, precum și a celorlalte categorii de personal împuternicite ca efect al legii. + 
Articolul 45Personalul Direcției Silvice Giurgiu cu atribuții privind măsurile de conservare în ariile protejate este împuternicit să aplice prevederile legislației de mediu în vigoare, a codului silvic, a legislației în vigoare privind contravențiile silvice precum și a legii vânătorii. + 
Articolul 46Prezentul regulament poate fi modificat cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Direcției Silvice Giurgiu și acordul prealabil al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA – Serviciul Arii Protejate, conform legii. + 
Articolul 47Regulamentul este adus la cunoștința publicului. + 
Articolul 48Activitățile științifice de cercetare arheologică și conservare primară a siturilor arheologice, precum și lucrările de restaurare la obiectivele arheologice și monumente istorice sunt permise cu avizul autorității centrale de stat în domeniul Culturii, sau ale serviciilor sale deconcentrate, după caz, cu condiția respectării legislației de mediu în vigoare.––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește