PLANUL DE MANAGEMENT din 12 august 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 1641 din 12 august 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 2 din 03 ianuarie 2017

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU

LACUL ADUNAȚII DE GEORMANE

CUPRINS

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de

      management

   4. 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management

   6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

   7. 1.7. Procedura de implementare a Planului de management

2. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

      3. 2.1.3. Relația cu alte arii naturale protejate

   2. 2.2. Mediul abiotic

      1. 2.2.1. Geologie

      2. 2.2.2. Relief și geomorfologie

      3. 2.2.3. Hidrografie

      4. 2.2.4. Clima

      5. 2.2.5. Solurile

   3. 2.3. Mediul biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

      2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

      3. 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

      4. 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

   4. 2.4. Informatii socio-economice şi culturale

      1. 2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

      2. 2.4.2. Utilizarea terenurilor

      3. 2.4.3. Situatia juridica a terenurilor

      4. 2.4.4. Administratori şi gestionari

      5. 2.4.5. Peisajul

      6. 2.4.6. Obiective turistice

   5. 2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări

      1. 2.5.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

      2. 2.5.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

   6. 2.6. Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată

3. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

4. 4. SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul Planului de management

   2. 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

5. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

   1. 5.1. Planificarea în timp a activităţilor

   2. 5.2. Estimarea resurselor umane, resurse materiale

6. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATILOR BIBLIOGRAFIE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 – Hărţi generale

Anexa nr. 2 – Hărţile de distribuţie a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Anexa nr. 3 – Hărţile privind aspectele socio-economice

Anexa nr. 4 – Hărțile presiunilor actuale cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună

Anexa nr. 5 – Hărțile amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună

1. 1. INTRODUCERE

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

      Prezentul Plan de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare al Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, arie care care statut de Rezervație naturală, cod 2.393 (conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secțiunea a III-a – zone protejate), prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele umane şi materiale necesare pentru conservarea biodiversității acesteia.

      Planul de management reprezintă documentul strategic pe termen lung al ariei naturale protejate prin care se promovează realizarea unui management eficient al acesteia, atât pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor din aria naturală protejată, cât și pentru crearea unui cadru general de analiză a compatibilităţii diverselor activităţi viitoare cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

      În procesul de planificare al managementului Ariei naturale protejate de interes

      naţional Lacul Adunaţii de Geormane au fost avute în vedere următoarele aspecte:

      • – furnizarea de informaţii de bază şi descrierea ariei naturale protejate;

      • – identificarea direcţiilor de management ce trebuie urmate, obiectivele ce trebuie atinse

        şi activităţile necesare pentru atingerea obiectivelor;

      • – anticiparea oricărui conflict potenţial şi sugerarea celor mai bune căi de rezolvare a

        conflictelor;

      • – identificarea mijloacelor de monitorizare şi evaluare necesare, prin care să se măsoare eficienţa activităţilor avute în vedere;

      • – implementarea politicilor şi strategiilor curente, identificarea monitoringului necesar pentru măsurarea eficacităţii managementului;

      • – statutul de ghid al planului de management, care garantează continuitatea unui

        management eficient al ariei naturale protejate;

      • – oferirea unui tablou detaliat privind sursele de finanţare şi susţinere, în vederea obţinerii resurselor şi alocării acestora în mod eficient şi efectiv;

      • – demonstrarea că managementul este efectiv şi eficient;

      • – promovarea unui set de valori a biodiversităţii/ariei naturale protejate;

      • – definirea clară a tuturor entităţior cărora se adresează activitatea de planificare şi

        management a ariei naturale protejate.

        Sarcinile uzuale privind managementul ariei naturale protejate sunt reprezentate de:

      • – aplicarea legislaţiei;

      • – protecţia, conservarea şi monitorizarea speciilor;

      • – cercetarea şi monitorizarea ştiinţifică;

      • – cooperarea cu instituţiile de profil, la nivel naţional şi local;

      • – colaborarea cu comunităţile locale;

      • – colaborarea cu organizaţiile guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi;

      • – promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesaţi;

      • – informarea, conştientizarea şi educaţia ecologică în rândul comunităţilor locale şi a

        vizitatorilor;

      • – asigurarea folosirii durabile a resurselor;

      • – promovarea şi susţinerea dezvoltării comunitare durabile;

      • – managementul turismului şi al vizitatorilor;

      • – managementul personalului, a bugetului şi a resurselor.

      Scurtă descriere a ariei naturale protejate

      Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu, care se întinde pe teritoriul administrativ al localităţilor Bratovoeşti şi Teasc şi face parte din categoria zonelor umede.

      Aria naturală protejată se caracterizează prin prezenţa ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria şi lacul Marica, care se învecinează cu zone mlăştinoase. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a râului Jiu la 25 kilometri sud de Craiova, şi formează o unitate biologică izolată legată de râul Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă, prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este ovală, cu maluri joase, nisipoase cu puţini arbori.

   2. 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de

      management

      •  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

      •  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secțiunea a III-a – zone protejate;

      •  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări)

      •  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor

        naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate)

        Deşi în Legea nr. 5/2000 se menţionează că suprafaţa Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, este de 102 ha, prin proiectul INSPIRE se stabilește o suprafață totală de 120 hectare.

   3. 1.3. Procesul de elaborare a Planului de management

      Elaborarea Planului de management pentru Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane s-a realizat în cadrul proiectului – Elaborarea planului de management pentru Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane – finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii – Sesiunea de proiecte V/2013. Planul de management a fost elaborat de Asociaţia Profesională Sociologia Militans în parteneriat cu Asociaţia Oameni pentru Natură, Natură pentru Oameni şi SC The Tool Box Solution SRL.

      Planul de Management a fost elaborat cu implicarea factorilor interesaţi, prin

      organizarea de întâlniri și consultări cu comunităţile locale şi factorii interesaţi.

      Pentru elaborarea Planului de management propriu-zis au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea speciilor de faună de interes conservativ: 27 specii de faună aparținând unui număr de șase categorii astfel: trei specii de mamifere, cinci specii de păsări, trei specii de reptile, trei specii de amfibieni, cinci specii de pești, patru specii de nevertebrate și patru specii de plante listate în continuare: Neomys anomalus milleri, Lutra lutra, Erinaceus europaeus, Gavia immer, Podiceps cristatus, Ciconia ciconia, Ardea cinerea, Larus minutus, Lacerta viridis, Natrix tessellata, Emys orbicularis, Buffo buffo, Hyla arborea, Salamandra salamandra, Umbra krameri, Gobio kessleri, Leucaspius delineatus, Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Mantis religiosa, Hydrous piceus, Letharus apterus, Parnassius apollo, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Salix purpurea și Taraxacum palustre, evaluarea impactului antropic asupra ariei naturale protejate şi implicit asupra speciilor, stabilirea măsurilor de conservare şi modalităţile de implicare a factorilor interesaţi şi a

      comunităţilor locale, precum şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare.

   4. 1.4. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management

      Prezentul document reprezintă primul Plan de management elaborat pentru Aria

      naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane.

   5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management

      Planul de management se aprobă de către Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului. Revizuirea Planului de management se face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun modificări, competenţa aprobării acestora revine:

      • – Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului, cu avizul Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acţiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare şi funcţionare;

      • – Custodelui ariei naturale protejate: Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Diana Dolj, dacă modificările ce se au în vedere sunt la nivelul planului de lucru anual.

        Monitorizarea, evaluarea și actualizarea planului de management se poate face, prin următoarele structuri decizionale și consultative:

      • – Custodele ariei naturale protejate, respectiv Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv

        Diana Dolj;

      • – Factorii interesați, adică reprezentanți ai comunității locale și ai diverselor instituții, organizații și grupuri interesate.

      Custodele sitului are responsabilitatea legală și financiară a administrării sitului, prin urmare, va adopta deciziile finale cu privire la modificarea/actualizarea planului de management.

   6. 1.6. Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane: Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Diana Dolj şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Planurile anuale de lucru se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător.

Pentru activităţile de cercetare şi studiile de specialitate, custodele va folosi echipa proprie dar poate şi contracta firme/persoane specializate. Pentru activităţile de gospodărire a

sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil şi va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat.

Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor sitului. În aceste cazuri, custodele are rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi în definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile pentru a diminua orice impact negativ asupra sitului.

Planul de management al ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane a fost conceput pentru a permite aplicarea unui management integrat şi eficient adaptabil la influenţele unor factori externi sau intern ice pot intervene pe durata celor 5 ani de aplicabilitate. Dacă pe durata celor 5 ani de valabilitate apar elemente de forţă majoră care necesită modificarea planului de management, acestea se vor realize de către custode şi vor fi avizate de către autoritatea de mediu competentă.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

Principalele caracteristici pe care le are Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt: diversitatea speciilor, posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes naţional, conservarea zonelor umede, prezenţa unor areale de reproducere, prezenţa unor areale de hrănire, prezenţa unor areale de odihnă, accesibilitatea pentru educaţie, turism şi recreere.

Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici şi de biodiversitate imprimă ariei naturale protejate un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei.

Având în vedere că acest complex lacustru face parte dintr-un sistem hidrografic situat în apropierea oraşului Craiova, important centru urban, rezultă că aria naturală protejată prezintă şi interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condiţiilor care să determine dezvoltarea funcţiilor ecologic exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice şi ale biodiversităţii.

Principala particularitate care defineşte aria naturală protejată situată pe teritoriul localităţilor Bratovoeşti, Teasc, Bădoşi, Geormane constă în faptul că într-un areal restrâns, de

aproximativ 120 hectare, este grupată o mare diversitate: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, păşuni şi fâneţe, terenuri agricole şi o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaştini, lacuri. Toate acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante şi animale ceea ce conferă zonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei şi chiar pentru teritoriul României. S-a menţionat găsirea unor oligochete deosebite ca: Iliodrylus vejdovskyi Hrabe, specie citată aici pentru prima dată în fauna ţării noastre.

Din punct de vedere al condiţiilor de calitate a apelor de suprafaţă, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură precum şi în scopuri turistice şi de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de peşti, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de peşti existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină – albitura, având importanţă mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roşioara, beldiţa, babuşca. Supremaţia crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretenţioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli şi îngheţ decât celelalte specii şi care s-a înmulţit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, peşte fitofag introdus în lac pentru curăţirea apei de fitoplancton.

1. 2.1. Informaţii generale

   Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu care se întinde pe teritoriul localităţilor Bratovoeşti şi Teasc şi face parte din categoria zonelor umede. Această arie protejată se caracterizează prin prezenţa ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria şi lacul Marica, învecinate de zone mlăştinoase.

   Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a Jiului la o distanţă de aproximativ 25 kilometri faţă de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiştea. Acest lac formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase şi puţini arbori.

   1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, cod: 2393, cu

      o suprafaţă de 120 hectare este situată în partea sudică a României, în Regiunea de dezvoltare

      IV Sud-Vest Oltenia. Localizarea ariei este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

      Zona investigată este situată în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine maximă de 88 m. Pentru prezentul Plan de management au fost utilizate limitele prezentate pe pagina de internet a Agenţiei Naționale pentru Protecția Mediului disponibile pe pagina de internet: http://atlas.anpm.ro/atlas.

      Unităţile administrativ teritoriale pe cuprinsul cărora este localizată Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane sunt Bratovoeşti şi Teasc, acestea fiind prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management. Cele mai aproiate localităţi de zona investigată sunt: Prunet, Bădoşi, Teasc şi Bratovoeşti.

      Dintre cele două unități administrativ teritoriale în care se înscrie aria protejată analizată, comuna Bratovoeşti deține o suprafață de 64.3 hectare, adică o pondere de 53,71% din cadrul ariei iar comuna Teasc deține o suprafață de 55.4 hectare, aică o pondere de 46,28% din totalul ariei, informațiile sunt prezentate și în

      Tabel nr. 1.

      Tabel nr. 1

      Suprafeţele şi ponderile ocupate de aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane din cadrul Unităţilor Administrativ Teritoriale

      Unitatea Administrativ- Teritorială	Tip UAT	Suprafaţa exprimată în hectare	Pondere
      Bratovoeşti	Comună	64.33	53.71
      Teasc	Comună	55.43	46.28
      Total		120	100

      Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este traversată de Drumul Comunal DC28 dar și de o serie de drumuri de exploatare, situate la marginea parcelelor agricole, accesibile din satele Badoși sau Teasc. Căile de acces sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.

      Căile rutiere de transport cu ajutorul cărora se poate realiza accesul în cadrul ariei

      naturale protejate sunt reprezentate de:

      • – DN 55 – traseu de drum: Craiova – Bechet;

      • – DC 28 – traseu de drum: Bratovoeşti – Bădoşi

      • – Dumurile de exploatare.

   2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

      Conform limitelor ariilor naturale protejate, stabilite în cadrul proiectului INSPIRE și disponibile pe site-ul Autorității centrale pentru protecția mediului, Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, cod: 2393, are o suprafaţă totală de 120 hectare, fiind reprezentată în mare parte de lacurile Victoria și Marica.

      În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, în cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane, modul de utilizare a terenurilor este următorul:

      • – păşuni – 10%

      • – pădure – 10 %

      • – luciu de apă – 80%

      În urma realizării vizitelor din teren nu s-a constatat prezența vreunui corp de pădure,

      deci, conform Legii nr. 5/2000, ponderea de 10%, nu este de actualitate.

      Limitele ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.

      În prezentul Plan de management au fost utilizate limitele ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane disponibile pe site-ul Administrației Centrale pentru Protecția Mediului, însă pentru prezentarea habitatelor speciilor de interes conservativ au fost luate în considerare și împrejurimile ariei naturale protejate.

   3. 2.1.3. Relația cu alte arii naturale protejate

      Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se învecinează cu următoarele situri de interes comunitar, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management:

      • – ROSCI0045 Coridorul Jiului – în V, la o distanţă de aproximativ 2,19 kilometri;

      • – ROSCI0266 Valea Olteţului – în NE, la o distanţă de aproximativ 25,40 kilometri.

        Cele mai apropiate arii de protecție specială avifaunistică faţă aria naturală protejată, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt:

      • – ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre – în NV, V, SV şi S, la o suprafaţă de

        aproximativ 2,02 kilometri;

      • – ROSPA0137 Pădurea Radomir – în ESE, la o distanţă de aproximativ 20,15 kilometri.

        În ceea ce priveşte relaţia ariei naturale protejate cu Parcurile Naturale la nivel naţional, prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management, cele mai apropiate sunt:

      • – Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi – în NV, la o distanţă de aproximativ

        100,90 kilometri;

      • – Parcul Natural Porţile de Fier – în NV, la o distanţă de aproximativ 115,60 kilometri;

      • – Parcul Natural Comana – în E, la o distanţă de aproximativ 161,31 kilometri.

        Cele mai apropiate Parcuri Naţionale faţă de aria naturală protejată, prezentate în

        Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt:

      • – Parcul Naţional Buila-Vânturariţa – în NNE, la o distanţă de aproximativ 115,25

        kilometri;

      • – Parcul Naţional Defileul Jiului – în N-NV, la o distanţă de aproximativ 120,54 kilometri;

      • – Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei – în NV, la o distanţă de aproximativ 132,90

        kilometri.

        Cele mai apropiate Rezervaţii Naturale faţă de aria naturală protejată, prezentate în

        Anexa nr. 1 la Planul de management, sunt:

      • – Rezervaţia de Bujori a Academiei, cod 2668 – în E, la o distanţă de aproximativ 56,48

        kilometri;

      • – Rezervaţia Complexul lacustru Preajba-Făcăii, cod 2394 – în N, la o distanţă de

        aproximativ 10,93 kilometri;

      • – Rezervaţia Cleanov, cod 2399 – în NV, la o distanţă de aproximativ 23,22 kilometri;

      • – Rezervaţia Valea Rea-Radovan, cod 2385 – în V, la o distanţă de aproximativ 19,88

        kilometri;

      • – Rezervaţia Locul fosilifer Drănic, cod 2391– în SSV, la o distanţă de aproximativ 8,79

        kilometri;

      • – Rezervaţia Pajiştea halofilă Gighera, cod 2387– în SSV, la o distanţă de aproximativ

        32,89 kilometri;

      • – Rezervaţia Dunele Dăbuleni – La Cetate, cod 2386 – în SSE, la o distanţă de

        aproximativ 37,92 kilometri;

      • – Rezervaţia Braniştea Catârilor, cod 2665 – în SE, la o distanţă de aproximativ 37,33

      kilometri.

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geologie

      Intensitatea proceselor de modelare actuală a reliefului din zona analizată este determinată atât de cauze naturale ce impun un regim sezonier şi accidental cât şi de activităţile antropice, care accelerează procesele şi creează noi forme de relief. Cauzele naturale ale proceselor actuale sunt: litologia, relieful şi clima.

      Terenul este în stânga râului Jiu, pe terasa superioară. Prin retragerea apelor în trecutul îndepărtat din această regiune, materialul rămas şi depus aparţine levantinului. Pe materialul acesta, în cuaternar s-au depus roci cristaline, calcare, gresii în diferite stadii de alterare şi dezagregare. Dintre acestea, cel mai rezistent la alterare şi dezagregare este cuarţul din care este alcătuit nisipul dunelor, la care se adaugă praful de mică şi praful de loess.

      În cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se distinge o sigură grupă de formaţiune geologică – depozite loessoide, nisipuri de dune, pietrişuri şi nisipuri.

      Consecinţele proceselor geomorfologice actuale au consecinţe negative asupra vieţii şi activităţii umane, după cum urmează: limitează desfăşurarea lucrărilor agricole din cauza fragmentării terenului şi pot produce pagube recoltelor prin inundaţii sau aluvionări, erodând solurile de pe suprafeţele înclinate, scad productivitatea agricolă, modifică nivelul şi calitatea apelor freatice.

   2. 2.2.2. Relief și geomorfologie

      1. 2.2.2.1. Unități de relief

         Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată în partea central-estică a judeţului Dolj, la Sud de municipiul Craiova şi la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului. Din punct de vedere geomorfologic, zona investigată se încadrează în Câmpia Jiului, subunitatea Câmpiei estice a Olteniei.

         Formațiunile geologice din zona de studiu sunt prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.

         Formele de relief sunt rezultatul acţiunii râului Jiu, în urma deplasării continue spre vest; după geneză, vârstă şi aspect cele mai importante sunt terasele şi lunca. Forma de relief

         predominantă este câmpia. Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângă a Jiului la o distanţă de 25 kilometri faţă de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiştea. Lacul formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase şi foarte puţini arbori. Astfel, unitatea de relief în care este încadrată

         Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este Lunca Jiu- Jieț, prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

         2.2.2.4. Geomorfologie

         Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este situată în partea central-estică a judeţului Dolj, la Sud de municipiul Craiova şi la Est de Râul Jiu, în Câmpia Jiului. Din punct de vedere geomorfologic, zona investigată se încadrează în Câmpia Jiului, subunitatea Câmpiei estice a Olteniei.

   3. 2.2.3. Hidrografie

      Caracterisiticile hidrografice, hidrologice şi hidrogeologice sunt influenţate în special de climat. Apele subterane variază ca adâncime şi debite.

      Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane aparţine Bazinului Hidrografic VI Jiu, prezentat în Anexa nr. 1 la Planul de management. Râul Jiu se află la o distanţă de aproximativ 2,3 kilometri faţă de aria protejată analizată. Astfel, reţeaua hidrografică de suprafaţă este formată din râul Jiu în partea de vest a ariei protejate, Jiuleţul în partea de sud, care curge de la nord la sud şi pârâul Georoc care este afluent al Jiului. Complexul de lacuri Adunaţii de Geormane-Marica este situat pe terasa superioară stângă a Jiului, faţă de care prezintă o diferenţă de nivel de 1,48 m. Lacul Adunaţii de Geormane formează o unitate biologică izolată, legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul lacului Marica.

      Regimul pluviometric influenţează debitele lacurior Victoria şi Marica şi variază de la un anotimp la altul, astfel, un minim se înregistrează iarna, iar maxim la sfârşitul primăverii şi începutul verii.

      Hidrogeologie. Aria protejată Lacul Adunaţii de Geormane se încadrează în provincia de bilanţ hidric est–europeană şi se caracterizează printr–un regim hidric de podiş şi câmpie,

      cu ape mari de primăvară şi viituri de vară. Regimul scurgerii apelor este influenţat de condiţiile climatice şi geologice. Precipitaţiile medii anuale sunt moderate, în jur de 500 milimetri, repartizate diferit în timpul anului cu valori mari primăvara şi ploi torenţiale vara.

      Pe terasă, reţeaua hidrografică a ariei protejate investigate este prezentă prin doua văi: Pruneţ şi Giorocul Mare. Apele de suprafaţă sunt reprezentate printr-un şir de lacuri dintre care cel mai mare, Pruneţ are circa 70-80 hectare amenajat pentru agrement, cu un debit de 20-25 l/s, prin această arie curge pârâul Gioroc. Lacul este alimentat de pânza freatică şi de trei pâraie ce nu seacă vara şi nu îngheaţă iarna.

   4. 2.2.4. Clima

      Zona investigată se încadrează în sectorul de climă temperat continentală, caracteristic subţinutului sudic al climei de câmpie, districtul de păduri, din centrul Câmpiei Române, cu temperatura medie anuală peste 9 ºC, cu precipitaţii medii peste 500 milimetri/an, caracterizat prin două minime, la începutul verii şi toamna. La începutul primăverii se produce un salt termic determinat de invazia aerului cald din SV.

      Situarea în sudul ţării, la contactul dintre câmpie şi podiş, impune ariei protejate investigate o climă temperat–continentală şi cu nuanţe mediteraneene generate de masele de aer tropical în sezonul cald, având veri calde şi secetoase, ierni relativ reci, primăveri scurte şi toamne lungi.

      Circulaţia maselor de aer este predominant vestică care determină parametrii climatici reprezentaţi de temperatură, precipitaţii, insolaţie. Valorile temperaturii înregistrează fluactuaţii lunare, sezoniere şi anuale.

      Temperatura medie anuală este de 10,8 °C în iulie, iar temperaturile medii lunare variază între –3 °C în ianuarie şi 22,5 °C în iulie, cu o amplitudine de 25 °C. Continentalismul termic se reflectă în trecerea scurtă între iarnă şi vară, primul îngheţ apare după 25 octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie, rezultând un interval de 200 zile/an fără îngheţ.

      Precipitaţiile atmosferice cu valoare medie multianuală de 509 milimetri neuniform repartizate în cadrul anului, cu un maxim de precipitaţii în perioada caldă, iunie specific regimului mediteranean.

      Vânturile cu cea mai mare intensitate şi frecvenţă sunt cele din sectorul estic, 24,6%

      cu 4,3m/s şi cele opuse acestora, sectorul vestic, 18,7% cu 4,2 m/s.

   5. 2.2.5. Solurile

      Formarea şi evoluţia tipurilor de soluri dezvoltate în cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se datorează variabilităţii spaţiale şi temporare a factorilor pedogenetici naturali. Acţiunea fiecărui factor pedogenetic nu este izolată ci, se combină cu a celorlalţi, iar modul diferit de asociere locală sau regională explică diversitatea solurilor formate.

      Astfel, solurile care au evoluat pe terasă sunt nisipoase, slab humifere, supuse deflaţiei eoliene. Solul tipic este psamosolul, procesele de humifiere şi stratifiere fiind foarte reduse, ca urmare a lipsei de materie organică şi a rocii parentale care este formată din depozite groase de nisip. Procesul de solificare în condiţiile de dune nefixate este frecvent întrerupt de acţiunea eoliană. Aceste soluri sunt lipsite de coloizi organici şi ioni de calciu, ceea ce face să fie lipsite de structură.

      Conform analizei GIS, în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se disting două tipuri de sol: soluri brun-roşcate şi soluri brune eu- mezobazice prezentate în Anexa nr. 1 la Planul de management.

      Cele două tipuri de sol distribuite la nivelul zonei analizate se grupează în două clase pedologice: cambisoluri şi argiluvisoluri, într-un tip de textură, respectiv nisipoasă/ nisipolutoasă, toate cu morfologia profilului fără schelet, conform Tabel nr. 2. În cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane dominante sunt solurile brune eu-mezobazice, având o pondere de 98,29 %.

      Tabel nr. 2

      Suprafeţele şi ponderile ocupate de tipurile de sol, clasa pedologică, textura solului şi morfologia profilului din cadrul ariei protejate Lacul Adunaţii de Geormane

      Tip de sol	Clasa pedologică	Textura solului	Morfologia profilului	Suprafața exprimată în hectare	Ponderea
      Soluri brune eu-mezobazice	Cambisoluri	Nisipoasă / nisipolutoasă	Fără schelet	117,70	98,29
      Soluri brun- roscate	Argiluvisoluri	Nisipoasă / nisipolutoasă	Fără schelet	2.05	1,71
      Total				120	100

      Din punct de vedere al unităţii genetice ale solului, cele două tipuri de sol se grupează în două categorii: a. soluri brune eu-mezobazice gleizate puternic şi soluri brune argiloiluviale, lamelare pe depozite nisipoase şi b. soluri brun-roscate tipice, pe depozite nisipoase pe relief eolian, prezentate în Tabel nr. 3.

      Intensitatea procesului de gleizare a tipurilor de soluri din cadrul ariei protejate investigate este: puternică, pericol de exces de apă, dacă nu există drenaj artificial – soluri freatic hidromorfe şi nulă, fără pericol de exces de apă.

      Tabel nr. 3 Suprafeţele şi ponderile ocupate de unităţile genetice ale solurilor şi intensitatea procesului de gleizare din cadrul ariei protejate Lacul Adunaţii de Geormane

      Unitatea genetică ale solului	Intensitatea procesului de gleizare	Tip de sol	Suprafața exprimată în hectare	Ponderea
      Soluri brune eu- mezobazice gleizate puternic şi soluri brune argiloiluviale, lamelare pe depozite nisipoase	Puternică, pericol de exces de apă, dacă nu există drenaj artificial – soluri freatic hidromorfe	Soluri brune eu- mezobazice	117,70	98,29
      Soluri brun-roscate tipice, pe depozite nisipoase, pe relief eolian	Nulă, fără pericol de exces de apă	Soluri brun- roscate	2,05	1,71
      Total			120	100

      Factorii cauzatori ai degradării solurilor din cadrul ariei protejate investigate sunt: despădurirea, suprapăşunatul, supraexploatarea covorului vegetal şi activităţile. Gradul de poluare a solului este ridicat din cauza rezidurilor menajere nereciclate ajunse pe cale directă şi/sau indirectă, prin intermediul apei sau aerului în sol.

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Ecosisteme

      Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este dominată de ecosisteme acvatice, reprezentate de cele două lacuri, alături de care mai pot fi întâlnite zone de stufăriș, pajiști dar și pajiști împădurite în mod artificial prin plantare.

      În Anexa nr. 2 la Planul de management sunt prezentate principalele tipuri majore de habitate prezente în cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane.

      Cea mai mare suprafață a Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este reprezentată de cele două lacuri, respectiv lacul Marica și lacul Victoria. Între cele două lacuri există un canal de legătură ce permite curgerea apei dinspre lacul Victoria spre lacul Marica.

      Vegetația malurilor Lacului Marica însă este stufărișul, acesta fiind prezent pe întreaga lungime a malurilor, exceptând o porțiune îngustă de aproximativ 100 de metri la nord-est de canalul ce alimentează lacul Marica dinspre lacul Victoria. În ceea ce privește vegetația malurilor, lacul Vicoria diferă considerabil de lacul Marica, fiind puternic influențat de prezența așezărilor umane în imediata sa vecinătate. În cea mai mare parte, vegetația malurilor proape că lipsește sau este înlocuită de sălcii plantate sau chiparoși de baltă. Pe malurile lacului Victoria, o singură porțiune de vegetație de stufăriș mai poate fi observată, în zona de nord și nord-est.

      În lacul Victoria vegetaţia este mult mai săracă, macrofitele emerse populează numai malurile nordic şi nord-estic, iar cele plutitoare sunt localizate pe malul nord-vestic. Macrofitele sunt grupate în loturi omogene, fie eterogene. Loturile omogene sunt formate din specii ca: Iris pseudacorus, Carex riparia, Soenoplectus tabernaemontania, Marsilia quadrifolia, Myriophyllum spicatum. Grupările heterogene din lac sunt formate din: Typha angustifolia, Typha latifolia şi Myriophyllum spicatum, Sparganium ramorosum, Marsilia quadrifolia.

      Loturile de macrofite omogene şi heterogene ocupă o suprafaţă de numai 4 hectare din cele 60 hectare ale lacului Victoria, iar în lacul Marica ele se întind pe 16 hectare din cele 30 hectare ale lacului.

      Pentru a valorifica hrana vegetală abundentă a lacului în 1972 au început populări cu puiet de crap chinezesc specie de mare importanţă economică, atât prin calitatea, cât şi prin cantitatea cărnii. La acel moment nu s-a pus problema impactului pe care o specie introdusă îl poate avea asupra habitatelor și speciilor autohtone.

      Ca urmare a înmulțirii excesive a speciei introduse, a dispărut vegetaţia dură, toate malurile fiind în prezent nisipoase sau nămoloase. De asemenea s-a împuţinat vegetaţia emersă şi submersă, în schimb fitoplanctonul a găsit mediul prielnic – înflorirea apei – în lunile mai şi iunie fiind intensă. În această situaţie s-a modificat raportul dintre speciile de peşti, deoarece schimbarea hranei schimbă şi componenţa specifică a biotopului dominând specii care se hrănesc cu fitoplancton sau cei bentonici care-şi caută hrana în stratul de mâl gros format pe fundul lacului şi pe unele dintre malurile sale.

      Zooplanctonul este alcătuit din specii aparţinând grupelor: Ciliata, Testacea, Rotifera, Cladocera, Copepoda, dominante fiind rotiferele şi cladocerele.

      Madeleine Marx, studiind asociaţiile faunistice din lacul Victoria identifică un număr de 12 specii gastropode localizate pe fundul şi în zonele de vegetaţie ale lacului. În lacul Marica referindu-se la structura calitativă a faunei fitofile arată o succesiune a speciilor de gastropode care apar sezonier: primăvara – Viviparus acerosus, Valvata piscinalis, vara – Radix ovata, iar toamna – Radix peregra, Physsella acuta. Actualmente moluştele identificate sunt destul de puţine, dominând speciile Planorbis planorbis L. şi Anodonta cygnaea L.

      După M. Marx şi colaboratorii, 1967, situaţia ihtiofaunei era următoarea: crap sălbatic, plătică, batcă, biban, caras, caracudă, babuşcă, roşioară, beldiţă, ştiucă. Specia dominantă era crapul pescuit în cantităţi importante.

      Din datele deţinute raportul dintre specii s-a schimbat în felul următor: caras Carassius auratus gibelio, crap chinezesc Ctenopharhyngodon idela, şi plătica Abramis brama, la care se adaugă în cantităţi mici şalăul Stizostedion lucioperca şi somnul Silurus glanis. Pe parcurs s-au efectuat repopulări care au modificat componenţa ihtiofaunei. În anul 1968 s-a populat lacul Victoria cu crap chinezesc, pentru curăţirea apei de fitoplancton, iar în 1978 lacul a fost populat cu şalău specie răpitoare de la staţiunea de la Nucet, pentru consumarea unor specii mici precum roşioara, obleţ, biban, păstrând astfel echilibrul biologic. În 1979 s-a descoperit existenţa somnului, specie răpitoare care a apărut în lac pe cale naturală adus de păsări, dar şi de diferiţi pescari pentru popularea lacului. Din speciile actuale

      dominante sunt: carasul, crapul chinezesc şi plătica ca urmare a variaţiei mari a cantităţii de hrană de la an la an, la care se adaugă în cantităţi mici şalăul şi ştiuca.

      Dintre speciile de floră prezente în Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se evidenጔiază următoarele: Populus alba, Salix petandra, Salix purpurea, Typha angustifolia, Phragmites communis, Dryopteris thelypteris, Rumex hydrolopathum, Nuphar luteum, Elodea canadensis, Vallisneria spiralis, Butomus umbellatus, Najas minori, Stratiotes aloides, Potamogeton gramineus, Sagitaria sagittifolia, Iris

      pseudocorus, Elatine triandra, Stellaria palustris, Trapa natans, Oenanthe aquatica, Utricularia minor, Ceratophyllum submersum.

      Speciile protejate de floră și faună din cadrul ariei naturale protejate sunt prezentate în

      Tabel nr. 4.

      Tabel nr. 4 Speciile protejate Conform Fișei Ariei Naturale Protejate de Interes National Lacul

      Adunații de Geormane

      Grup major	Lista speciilor protejate* BER	**
      Mamifere	Neomys anomalus milleri – chiţcan de apă Lutra lutra – vidra Erinaceus europaeus – arici	P P R
      Păsări	Gavia immer – cufundacul mare Podiceps cristatus – corcodelul mare Ciconia ciconia – barza albă Ardea cinerea – stârcul mare Larus minutus – pescaruşul mic	R P P P P
      Reptile	Lacerta viridis – guşterul Natrix tessellata – şarpele de apă Emys orbicularis – broasca ţestoasă de apă	R P P
      Amfibieni	Buffo buffo – broasca râioasă cafenie Hyla arborea – brotăcelul Salamandra salamandra – salamandra	P V R
      Peşti	Umbra krameri – pietroşelul Gobio kessleri – guvidul de baltă Leucaspius delineatus – plevuşca	R R

      Grup major	Lista speciilor protejate* BER	**
      	Rhodeus sericeus amarus – boarţa Misgurnus fossilis – ţiparul	R R
      Nevertebrate	Mantis religiosa – calugăriţa Hydrous piceus – boul de baltă Letharus apterus – forfecar Parnassius apollo – fluturele cu pete roşii	P P P P
      Plante	Iris pseudacorus – stânjenei galbeni Sagittaria sagittifolia – săgeata apei Salix purpurea – răchita roşie Taraxacum palustre – păpădie	V P V

      * Conventia de la Berna – BER, ratificată prin Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979,

      ** Pentru fiecare specie, s-a menţionat categoria de vulnerabilitate.

      Judeţul Dolj dispune de un patrimoniu natural bogat, arealele de bază din Dolj pot constitui, prin cadrul natural şi antropic, o adevărată şi atractivă ofertă pentru turismul ecologic. Lacul Adunaţii de Geormane, situat într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu, face parte din categoria zonelor umede.

      Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici şi de biodiversitate imprimă complexului lacustru un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei. Având în vedere faptul că, complexul lacustru face parte dintr-un sistem hidrografic din apropierea oraşului Craiova, important centru urban, aria prezintă în acelaşi timp interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condiţiilor care să determine dezvoltarea funcţiilor ecologice exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice şi ale biodiversităţii.

      Principala particularitate ecologică care defineşte aria protejată Lacul Adunații de Geormane constă în faptul că într-un areal ce nu depăşeşte cu mult 100 hectare, sunt grupate o mare diversitate de ecosisteme: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, păşuni şi fâneţe, terenuri agricole şi o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaştini, lacuri. Toate

      acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante şi animale ceea ce conferă zonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei şi chiar pentru teritoriul României.

      Din punct de vedere al condiţiilor de calitate pentru apele de suprafaţă, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură precum şi în scopuri turistice şi de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de peşti, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de peşti existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină – albitura – având importanţă mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roşioara, beldiţa, babuşca. Supremaţia crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretenţioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli şi îngheţ decât celelalte specii şi care s-a înmulţit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, peşte fitofag introdus în lac pentru curăţirea apei de fitoplancton. Plătica prezentă pe lângă tufele de stuf şi papură s-a înmulţit foarte mult. Carnea este deosebit de dulce şi gustoasă. Ea se numără printre albitura din lac cu importanţă mai mult cantitativă.

      Principalele calităţi pe care le are Aria naturală protejată de interes naţional Lacul

      Adunaţii de Geormane sunt următoarele:

      • – diversitatea speciilor;

      • – posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes naţional;

      • – posibilitatea de conservare a zonelor umede;

      • – prezenţa unor areale de reproducere ale unor specii de interes conservativ;

      • – prezenţa unor areale de hrănire ale unor specii de interes conservativ;

      • – prezenţa unor areale de odihnă ale unor specii de interes conservativ;

      • – accesibilitatea pentru educaţie, turism şi recreere.

   2. 2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată

      Nu este cazul.

   3. 2.3.3. Specii de floră și faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

      Proiectul – Elaborarea planului de management pentru aria naturală protejată de interes naţional, Lacul Adunaţii de Geormane – vizează 17 specii de faună aparținând unui număr de șase categorii de animale astfel: trei specii de păsări, două specii de mamifere, trei specii de amfibieni, patru specii de reptile, patru specii de pești și o specie de nevertebrat, listate mai jos: cufundarul mare – Gavia immer, barza albă – Ciconia ciconia, pescăruș mic –

      Larus minutus, chițcanul de mlaștină – Neomys anomalus, vidra – Lutra lutra, salamandra – Salamandra salamandra, broasca râioasă brună – Bufo bufo, brotăcelul – Hyla arborea, gușterul – Lacerta viridis, țestoasa de apă – Emys orbicularis, șarpele de apă – Natrix tessellata, țestoasa de uscat bănățeană – Testudo hermanni, țiparul – Misgurnus fossilis, boarța

      – Rhodeus sericeus amarus, porcușor de nisip – Gobio kessleri, țigănușul – Umbra krameri și

      fluturele lui Apollo – Parnassius apollo.

      În Fișa ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane mai sunt menționate, alături de acestea şi următoarele specii: ariciul – Erinaceus europaeus, corcodelul mare – Podiceps cristatus, stârcul mare/cenușiu – Ardea cinerea, plevușca – Leucaspius delineatus, călugărița – Mantis religiosa, boul de baltă – Hydrous piceus, forfecarul – Letharus apterus, stânjenelul galben – Iris pseudacorus, săgeata apei – Sagittaria sagittifolia, răchita roșie – Salix purpurea și păpădia – Taraxacum palustre.

      În urma investigațiilor din teren unele dintre specii nu au fost identificate în aria

      naturală protejată.

      1. 2.3.3.1. Plante inferioare

         Nu este cazul

      2. 2.3.3.2. Plante superioare

         Iris pseudacorus, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Iris pseudacorus

         Tabel nr. 5

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Iris pseudacorus, Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Stânjenelul galben

         4	Descrierea speciei	Este o plantă erbacee perenă, ce poate atinge o înălțime de 100-150, cu frunze erecte până la 90 de centimetri lungime și 3 centimetri lățime. Florile au o culoare galben strălucitoare, peste 7-10 centimetri, cu formă tipică de iris. Fructul este o capsulă uscată de 4-7 centimetri lungime, care conține numeroase semințe maro pal. Iris pseudacorus preferă solurile foarte umede și este adesea comun în zonele umede, unde tolerează submersie, pH scăzut și soluri anoxice. Planta se răspândește rapid, atât prin rizomi cât și prin semințe dispersate în apă. Deși este în primul rând o plantă acvatică, rizomii pot supravietui și în condiții prelungite de uscat.
         5	Perioade critice	Mai-iunie
         6	Cerinţe de habitat	Specia apare în zone cu apă puțin adâncă sau soluri saturate în mlaștini, de-a lungul malul lacurilor sau iazurilor cu ape stagnante sau lent curgătoare și canale.
         7	Prezența în arie	Specia este prezentă în aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, în zona canalului de legătură dintre cele două lacuri. Distribuția specieie este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	E03 – mediu; H01.05 – mediu

         Taraxacum palustre, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Taraxacum palustre

         Tabel nr. 6

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Taraxacum palustre, Lyons
         3	Denumirea populară	Păpădie

         4	Descrierea speciei	În general, frunzele sunt de 5-25 centimetri lungime, simple, lobate și formează o rozetă bazală deasupra rădăcinii dispuse central. Florile sunt galbene spre portocaliu și sunt deschise în timpul zilei, dar închise pe timp de noapte. Florile sunt purtate individual pe o tijă golasă, care se ridică 1-10 centimetri sau chiar mai mult deasupra frunzelor. Tulpinile și frunzele emană o substanță similară latexului de culoare albă lăptoasă când sunt rupte. O rozetă poate produce mai multe tulpini florale simultan. Florile sunt de 2-5 centimetri în diametru. Fiecare sămânță poate fi purtată de vânt pe distanțe lungi ajutând la dispersare.
         5	Perioade critice	Aprilie – iunie
         6	Cerinţe de habitat	Se regăsesc într-o varietate foarte largă de habitate, dar tind să prospere cel mai bine în locuri ușor perturbate precum pășuni, alei, zone contaminate, pajiști și margini de drum.
         7	Prezența în arie	Specia a fost identificată în zonele de pajiște și zonele ruderale din vecinătatea lacurilor. Distribuția specieie este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	E03 – mediu; H01.05 – mediu

         Salix purpurea, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Salix purpurea

         Tabel nr. 7

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Salix purpurea /Salix amplexicaulis, Bory
         3	Denumirea populară	Răchita roșie

         4	Descrierea speciei	Este un arbust cu frunze căzătoare cu creștere până la 1-3 m, rar la 5 m înălțime, cu lăstari ce variază ca și colorit de la purpuriu-brun la galben-brun, devenind gri pal pe tulpinile vechi. Frunzele sunt de 2- 8 centimetri, rar până la 12 centimetri lungime și de 0.3-1 centimetri, rar 2 centimetri lățime; ele sunt de culoare verde închis dorsal, albăstriu verde ventral și în mod neobișnuit pentru un salcie, sunt adesea aranjate în perechi și nu alternativ. Florile sunt mici, de 1.5-4.5 centimetri lungime, produse primăvara devreme; ele sunt de multe ori violet sau de culoare roșie, de unde denumirea speciei, celelalte sălcii au cea mai mare parte a florilor albicioase, galben sau verzi.
         5	Perioade critice	Iulie – august
         6	Cerinţe de habitat	Crește la marginea cursurilor de apă, în zone mlăștinoase sau frecvent acoperite cu apă.
         7	Prezența în arie	Specia a fost identificată în vecinătatea ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane, pe malul de E, NE și SE al Lacului Victoria. Distribuția specieie este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	E03 – mediu; H01.05 – mediu

         Sagittaria sagittifolia L.

         Date generale ale speciei Sagittaria sagittifolia

         Tabel nr. 8

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Sagittaria sagittifolia L.
         3	Denumirea populară	Săgeata apei

         4	Descrierea speciei	Sagittaria sagittifolia este o plantă ce aparține familiei Alismataceae, originară din zonele umede ale Europei, din Irlanda și Portugalia până în Finlanda și Bulgaria, Rusia, Ucraina, Siberia, Turcia, China, Australia, Vietnam și Caucaz. De asemenea, este cultivată ca aliment în alte țări. În Marea Britanie este singura specie nativă a genului. Sagittaria sagittifolia este o plantă erbacee perenă, ce crește în apă de 10-50 centimetri adâncime. Frunzele de deasupra apei sunt în formă de săgeată, de 15-25 centimetri lungime și 10-22 centimetri lățime, dispuse pe un pețiol lung. Planta are, de asemenea, frunze liniare înguste, submerse, de până la 80 centimetri lungime și 2 centimetri lățime. Florile sunt 2-2.5 centimetri lățime, cu trei sepale mici și trei petale albe, și numeroase stamine mov.
         5	Perioade critice	Iulie – august
         6	Cerinţe de habitat	Trăiește în ape adânci, mezotrofe până la eutrofe, stagnante sau lent curgătoare: canale, râuri, lacuri, bălți
         7	Prezența în arie	Specia a fost identificată în zonele umede dintre Lacul Marica și Lacul Victoria. Distribuția specieie este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	E03 – mediu; H01.05 – mediu

      3. 2.3.3.3. Nevertebrate

         Parnassius apollo, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Parnassius apollo

         Tabel nr. 9

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1057
         2	Denumirea ştiințifică	Parnassius apollo, Linnaeus, 1758

         3	Denumirea populară	Fluturele lui Apollo
         4	Descrierea speciei	Fluturele lui Apollo este de culoare albă, cu pete mari negre pe aripile din prim-plan şi pete roşii pe aripile din spate, confomr Carter, 2000. Aceste pete roşii pot varia în dimensiune şi formă, în funcţie de locaţia indivizilor, observându-se şi dispariţia acestei culori, roşu aprins la soare spre o nuanţă apropiată de portocaliu, conform Collins şi Morris, 1985. Aripile sunt lucioase, cu marginile uşor transparente iar la unii indivizi sunt mai întunecate – un fenomen general comun întâlnit la muţi fluturi , conform Still, 1996. Omizile acestei specii sunt de culoare negru catifelat cu pete roşii- portocalii de-a lungul abdomenului, conform Carter, 2000. Specia Parnassius apollo prezintă multe variaţii în ceea ce priveşte caracteristicile morfologice, descriindu-se mai multe subspecii. Conform Levente 2008, pentru România se prezintă următoarele subspecii: Parnassius apollo transsylvanicus Schweitzer, 1912, Parnassius apollo jaraensis Kertész, 1922 şi Parnassius apollo ssp. Fluturi adult ai speciei Parnassius apollo sunt văzuţi cu aripi la mijlocul verii, conform Still, 1996, hranindu-se cu nectar produs din flori, conform Fred şi colab., 2006. Omizile care rezultă în primăvară din oualele depuse peste iarnă de femele se hrănesc cu specii ale genului Sedum sp. și Sempervivum sp., conform Carter, 2000. După ce omida va creşte va forma un cocon liber din care fluturele adult va apărea în urma metamorfozei, conform Still, 1996.
         5	Perioade critice	Iulie – august
         6	Cerinţe de habitat	Specia habitează în pajiştile şi păşunile montane, până la 2000 m altitudine, conform Still, 1996 în cazul în care există există multe specii de plante care furnizează nectar. Omizile speciei Parnassius apollo sunt dependente de speciile saxicole ca Sedum sp. şi Sempervivum sp. Care cresc pe stâncile aride sau pietrişuri. Cercetările au arătat, conform Fred şi colab., 2006 că speciile saxicole din apropierea pajiştilor şi zonelor cu specii de plante bogate în nectar sunt vitale pentru Parnassius apollo.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Mantis religiosa, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Mantis religiosa

         Tabel nr. 10

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Mantis religiosa Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Călugărița
         4	Descrierea speciei	Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip rozător. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind înzestrate cu spini. Aripile anterioare sunt înguste și tari, iar cele posterioare late, membranoase, în stare de repaus fiind strânse sub cele anterioare. Abdomenul e alungit, voluminos, format din 6 segmente la femele si 8 segmente la masculi. Corpul este verde, galben sau brun. Lungimea corpului aproximativ 11 centimetri. Călugărița are un simț al văzului mult mai bine dezvoltat decât al altor insecte, aceasta putându-și răsuci capul cu 180 grade, în căutarea prăzii.
         		Călugărița este o specie hemimetabolă, adică se dezvoltă prin metamorfoză incompletă. Imediat după fecundare femela depune 100-300 ouă. Ouăle sunt înconjurate de o masă spumoasă, care mai apoi devine consistentă formând o capsulă chitinoasă – ooteca. Larvele eclozează din ootecă în primăvara următoare și se deosebesc de adulți atât prin dimensiuni, cât și prin unele particularități morfologice. După patru năpârliri larva se transformă în insectă adultă. Atât adulții, cât și larvele sunt prădători specializați, consumând doar anumite specii de insecte. Speciei îi este caracteristic canibalismul, astfel în majoritatea cazurilor, după fecundare, femela devorează masculul.
         5	Perioade critice	Iulie – august
         6	Cerinţe de habitat	Pajiști, pășuni

         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Hydrous piceus, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Hydrous piceus

         Tabel nr. 11

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Hydrous piceus Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Boul de baltă
         4	Descrierea speciei	Acesastă specie este este printre cele mai mari insecte acvatice putând depăși 5 centimetri în lungime și 2 în lățime. Corpul este negru cu un luciu verzui sau măsliniu. Are ochii proeminenți și antene negru-roșcate. Acest gândac trăiește în corpuri de apă precum lacuri, bălți, iazuri, heleștee. Este omnivor, dar preferă hrana de origine vegetală. Poate trăi până la 3 ani, dar cele mai multe exemplare mor după reproducerea din timpul primului an.
         		Se hrănesc și cu larve pe melci de apa dulce. Larvele pot atinge 7 centimetri lungime înainte de a se transforma în pupe în noroi. Primăvara, femela adultă realizează un cocon, în care depune ouăle, și îl eliberează pe apă.
         5	Perioade critice	Iulie – august
         6	Cerinţe de habitat	Lacuri, bălți, iazuri, heleștee
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, însă nu excludem posibilitatea prezenței acestei specii
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Lethrus apterus, Linnaeus, 1758

         Tabel nr. 12

         Date generale ale speciei Lethrus apterus

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	–
         2	Denumirea ştiințifică	Lethrus apterus, Laxmann, 1770
         3	Denumirea populară	Forfecar
         4	Descrierea speciei	Specia are un corp scurt, un cap mare și un prothorace lat. Lungimea corpului este de 15-24 milimetri; este e culoare neagră. Primăvara sapă tuneluri adânci în pajiști, pășuni sau alte zone non- agricole. La capătul tunelului femela realizează camerele laterale în care va depune ouăle. Apoi gândacii vor umple camerele cu frunze mici, care servesc ca hrană pentru larve. Larvele vor ierna în aceste încăperi. Această specie este considerată dăunător pentru culturi precum struguri deorece se hrănește cu muguri și frunze.
         5	Perioade critice	Iulie – august
         6	Cerinţe de habitat	Pajiști, pășuni, zone deschise fără utilizare agricolă
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

      4. 2.3.3.4. Ihtiofaună

         Misgurnus fossilis, Berg, 1949

         Date generale ale speciei Misgurnus fossilis

         Tabel nr. 13

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1145
         2	Denumirea ştiințifică	Misgurnus fossilis Berg, 1949
         3	Denumirea populară	Țipar

         4	Descrierea speciei	Are o talia obișnuită de circa 20–25 centimetri, rareori atinge circa 32 centimetri. Corpul este alungit, mai mult sau mai puțin cilindric, ușor comprimat lateral spre coadă și acoperit cu solzi foarte mici, fără a prezenta o linie laterală evidentă. Corpul este învelit cu un mucus foarte alunecos. Capul este mic, cu botul scurt, orientat în jos. Gura mică, inferioară, este prevăzută cu 10 mustăți, dintre care 4 pe vârful botului, pe maxila superioară, 2 mai lungi la colțurile gurii și 4 pe mandibulă. Înotătoarele sunt rotunjite și mici. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală, cu baza scurtă, se inserează în urma verticalei posterioare a notătoarei dorsale. Înotătoarea codala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Trăind în ape puțin oxigenate, acesta s-a adaptat la o respirație "intestinală", astfel acesta inhalează aer atmosferic din care extrage oxigenul cu ajutorul intestinului puternic vascularizat. Hrana constă din moluște mici, viermi, larve de insecte și insecte, înghite și mâl. Depune icrele pe plante din martie până în iunie. Importanță economică este foarte redusă. Se folosește ca nadă la pescuitul sportiv.
         5	Perioade critice	Martie-august
         6	Cerinţe de habitat	Misgurnus fossilis este un pește dulcicol, bentonic, din familia Cobitidae ordinul Cypriniformes, ce trăiește în apele stătătoare sau lent curgătoare, cu funduri mâloase și cu vegetație abundentă. Trăiește, de obicei, pe fundul corpurilor de apă, îngropându-se deseori în substratul moale al acestora: mâl sau nisip.
         7	Prezența în arie	Specia este prezentă în interiorul ariei, habitatele importante pentru această specie fiind reprezentate de zone cu stufăriș, cu curgere lentă, cu mâl și slab oxigenate. Distribuția speciei în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	E03 – mediu; F02.03 – mediu; H01.05 – mediu; I01 – mediu

         Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782

         Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus

         Tabel nr. 14

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1134
         2	Denumirea ştiințifică	Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782
         3	Denumirea populară	Boarța sau boarță, belghiţă, beltiţă, beschie, burtă verde, halan, latiţă, peşte de arin, ţigancă, rânchiţă, sfei, verdeaţă, chișoagă, behlița, plutică
         4	Descrierea speciei	Poate trăi 6 ani, are corpul scurt, înalt, comprimat lateral, cu spatele și abdomenul curbat și este acoperit cu solzi mari, persistenți. Capul mijlociu. Gura este subinferioară, mică, arcuită și puțin oblică, și este lipsită de mustăți. Botul obtuz. Ochii mari. Linia laterală incompletă, scurtă. Înotătoarea dorsală este așezată aproximativ la mijlocul corpului, puțin în urma inserției înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală inserată sub mijlocul înotătoarei dorsalei. Înotătoarea caudală bifurcată cu vârfurile ascuțite. Spatele este brun sau cenușiu-verzui, flancurile și abdomenul albe- argintate, cu o dungă, îngustă, verde-albastră sau negricioasă, ce se întinde longitudinal pe jumătatea posterioară a corpului. Înotătoarea dorsală și caudală cenușiu-închise, restul înotătoarelor sunt roșcate. Dimorfismul sexual este pronunțat în timpul reproducerii. Femela în timpul reproducerii are o papilă genitală foarte alungită, în formă de tub, care poate depăși, ca lungime, extremitatea înotătoarei caudale.
         		Acest tub este elastic, se umple cu icre și devine roșu sau portocaliu. Se hrănește în principal cu alge filamentoase, diatomee, crustacee mici, viermi, larve de insecte. Depune icrele în aprilie-mai, între valvele moluștelor lamelibranhiate din apele dulci: Unio sp. și Anodonta sp. Are importanța economică locală.
         5	Perioade critice	Martie-august
         6	Cerinţe de habitat	Este un pește dulcicol bentopelagic, mic, cu o lungime de 5– 6centimetri, maxim 10 centimetri din familia Ciprinidae, din apele stătătoare sau lin curgătoare, cu fund nisipos.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Gobio kessleri, Dybowski, 1862

         Date generale ale speciei Gobio kessleri

         Tabel nr. 15

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2511
         2	Denumirea ştiințifică	Gobio kessleri Dybowski, 1862
         3	Denumirea populară	Porcușorul de nisip sau porcon, porcănel, boțog, cui, pește pistriț, pistriț, petrișor, văcar, chetrar, petroc.
         4	Descrierea speciei	Corpul alungit, fusiform, gros, de înălțime mică, slab comprimat lateral, cilindric în secțiune transversală, acoperit cu solzi destul de mari, mai mari decât la restul porcușorilor, persistenți. Gâtul și pieptul sunt lipsiți de solzi, iar suprafața goală este limitată posterior de o linie ce unește extremitățile posterioare ale bazelor înotătoarelor pectorale; uneori, această linie prezintă un unghi, cu vârful îndreptat înapoi. Pe solzii de pe spate sunt 3-5 striuri epiteliale longitudinale în relief. Trei rânduri de solzi între linia laterală și originea înotătoarelor ventrale. Solzii de pe linia laterală sunt mai înalți decât lungi.

         		Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în lungimea acestuia; înălțimea minimă de 3,1-3,3 ori în lungimea pedunculului caudal. Pedunculul caudal este cilindric, gros, relativ lung și scund, necomprimat lateral. Pedunculul codal reprezintă 23-24% din lungimea corpului, grosimea lui, la baza analei, este mai mare ca înălțimea lui minimă. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în septembrie, de obicei în iunie, în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la eclozare, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia are o valoare economică sau sportivă modestă și locală.
         5	Perioade critice	iunie-septembrie
         6	Cerinţe de habitat	Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45–60 m/sec, rar până la 90 centimetri/secundă. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului. Mai puțin fotofob decât alte specii ale genului Romanogobio, este mai activ în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei. Lungimea obișnuită 6–11centimetri, maxim 16centimetri. Femele sunt mai mari. Poate trăi 5 ani.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Umbra krameri, Walbaum, 1792

         Date generale ale speciei Umbra krameri

         Tabel nr. 16

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2011
         2	Denumirea ştiințifică	Umbra krameri Walbaum, 1792
         3	Denumirea populară	Țigănus
         4	Descrierea speciei	Are o talia până la 10–11centimetri. Corpul este oval, ușor comprimat lateral, cu spatele gros și este acoperit cu solzi mari. Capul comprimat lateral cu gura mică dispusă terminal care este prevăzută cu dinți mărunți. Ochii sunt apropiați de profilul frunții. Înotătoarea dorsală se află în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea caudală are marginea rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi longitudinale albe-gălbui. Pe înotătoarele dorsală și codală câte o dungă închisă. Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Hrană principală o constituie planctonul grosier format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Tigănușii tineri se hrănesc în principal cu crustacee mici: Ostracoda, Cyclopoida și larve de Chironomidae. La sfârșitul primei veri pot consuma organisme mai mari. De cele mai multe ori se găsesc în intestinele lor crustacee bentonice de talie mai mare: Gammaridae, Isopoda și melci. Se hrănesc și cu organisme semipelagice sau de pe suprafață apei: gândaci de apă și alte insecte, mai rar cu vegetație. Se pot hrăni și cu alevinii altor specii de pești. Trăind în ape sărace în oxigen, țigănușul își completează respirația înghițind ocazional aer atmosferic, din care extrage oxigen prin vezica înotătoare, puternic vascularizată care, apoi, este eliminat pe sub opercul.
         5	Perioade critice	martie-aprilie

         6	Cerinţe de habitat	Umbra krameri este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator, din ordinul Esociformes, din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâl. Este o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și Nistrului conform Bănărescu, 1964.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Leucaspius delineatus, Walbaum, 1792

         Date generale ale speciei Leucaspius delineatus

         Tabel nr. 17

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2512
         2	Denumirea ştiințifică	Leucaspius delineatus Heckel, 1843
         3	Denumirea populară	Plevușa
         4	Descrierea speciei	Este o specie gregară. Depune icrele pentru prima dată la un an, în mai-septembrie, când temperatura ajunge la 16 °C. Femelele pot depune o dată la fiecare trei săptămâni. Masculii sunt teritoriali; ei curăță locul de depunere a icrelor și le păzesc, acestea sunt dispuse în șiruri în jurul rădăcinilor, stufului, vegetației acvatice sau în jurul oricărui material aflat în deriva pe suprafața apei. Se hrănește în principal cu zooplancton și insecte. Populații se pot forma în habitatele fără prădători. De multe ori ajunge rapid în corpurile de apă nou create prin mecanisme încă necunoscute.
         5	Perioade critice	martie-aprilie
         6	Cerinţe de habitat	Habitate ripariene de câmpie precum corpurile de apă conectate la râuri doar în perioadele de ape mari. Adesea este găsit în iazuri, lacuri de stepă și corpuri de apă mici ce nu sunt conectate la rauri.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

      5. 2.3.3.5. Herpetofaună

         Salamandra salamandra, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Salamandra salamandra

         Tabel nr. 18

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2351
         2	Denumirea ştiințifică	Salamandra salamandra Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Salamandra
         4	Descrierea speciei	Sub numele de salamandra sunt reunite peste 550 de specii de amfibieni cu corpul similar unei soparle, dar cea mai cunoscută şi mai răspândită salamandră în Europa este cea comună, sau de foc: Salamandra salamandra. Paleta cromatica a salamandrei comune include diverse combinaţii între negru şi galben, iar unele pot fi aproape monocolore. Cu o greutate de aproximativ 40 g, cele mai multe salamandre de foc ajung la o lungime de 15-25 centimetri. Femelele sunt adesea puţin mai mari decât masculii. Salamandra are membre puternice şi glande parotide proeminente, iar pielea este lucioasă şi la atingere oferă senzaţia de cauciuc. Capul este usor aplatizat, iar botul rotunjit. Coada cilindrică şi lungă poate avea o lungime de pana la o treime din cea totala a corpului. Glandele parotide, care se extind catre ceafa din spatele ochilor, au o suprafata cu pori dilatati, prin care salamandra poate imprastia un lichid toxic atunci cand este atacata de pradatori. Alcaloidul neurotoxic produs de o salamandra speriata poate provoca hipertensiune, convulsii musculare puternice si hiperventilatie la toate vertebratele.
         5	Perioade critice	martie-august
         6	Cerinţe de habitat	Salamandra traieste de obicei in zone deluroase, in paduri de foioase, intr-un mediu in care acces la ape statatoare curate. Este unica intre vertebrate prin abilitatea sa de a dezvolta din nou un membru pierdut.

         		În sălbaticie, acesti amfibieni sunt activi mai ales seara si noaptea, dar in zilele ploioase pot fi activi de-a lungul intregii zile. Se hranesc cu insecte, rame, melci si chiar broaste sau soparle mici. In captivitate, salamandrele au nevoie sa fie protejate de temperaturi ridicate si prefera un mediu de viata umed. Pot hiberna iarna, timp de pana la patru luni. Salamandrele au o speranta de viata mult mai lunga decat alti amfibieni: pot trai in general 30 de ani, iar intr-un muzeu de istorie naturala din Germania, o salamandra a supravietuit peste 50 de ani.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Bufo bufo, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Bufo bufo

         Tabel nr. 19

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2361
         2	Denumirea ştiințifică	Bufo bufo Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Broasca râioasă brună
         4	Descrierea speciei	Are o formă masivă, cu corpul îndesat. Pupila este orizontală, botul scurt și rotund. Degetele membrelor anterioare sunt relativ scurte și rotunjite, al treilea deget fiind cel mai lung, membrele posterioare sunt de lungime mijlocie: tras pe lângă corp atinge cu articulația tibio tarsală timpanul, cu degetele turtite și de lungime medie. Pe partea dorsală a corpului, pielea este acoperită cu tuberculi verucoși de diferite mărimi, fiind spinoși sau poroși care elimină o secreție iritantă. În spatele ochilor se pot observa două glande mari, proeminente, numite glande parotide. Pe partea ventrală a corpului, tegumentul este granulos, iar aceste granule pot avea uneori spini cornoși. Masculii sunt mult mai mici decât femelele, dar au brațele anterioare și degetele bine dezvoltate și puternice.

         		La această specie lipsesc sacii vocali. În perioada de reproducere se pot observa pe degetele membrelor anterioare niște tuberculi, de culoare închisă, numiți calozități nupțiale. Acestea au rolul de a menține masculul bine prins de femelă în timpul reproducerii, dat fiind faptul că femelele parcurg distanțe foarte mari până la bălțile de reproducere cărând masculii în spate conform Fuhn, 1960, 1969. Pe partea dorsală, coloritul variază de la brun-cenușiu, brun-roșcat, brun-închis la măsliniu având diferite pete închise, iar partea ventrală este de un alb murdar, pătat adeseori cu brun-cenușiu. Culoarea irisului variază de la auriu până la roșu arămiu conform Fuhn, 1960, 1969. Specia își începe perioada de reproducere pe la sfărșitul lunii martie – începutul lui aprilie, timp în care devine acvatică și o bună înotătoare. Masculii sunt, în general, mai numeroși decât femelele, iar un mascul nu părăsește niciodată femela decât după depunerea pontei. Ouăle de culoare neagră sunt depuse pe plantele sau ramurile acvatice, aproape de mal și au formă de cordoane gelationase și lungi și subțiri, dispuse pe 2-4 șiruri. Un astfel de cordon poate măsura lungimea chiar de 7 metri și poate conține aproximativ 6000 de ouă. Larvele tinere, cunoscute și sub denumirea de mormoloci, au culoarea neagră și se dezvoltă în 2-3 luni conform Fuhn, 1960, 1969..
         5	Perioade critice	Martie-aprilie
         6	Cerinţe de habitat	Broasca râioasă brună este o specie terestră întâlnindu-se atât în regiunile nelocuite cât și în cele cultivate, de la păduri, câmpii, culturi, grădini până la șes și munte. În timpul zilei stă ascunsă în galerii subterane de rozătoare sau în galerii proprii, în crăpăruri de stâncă, sub pietre, trunchiuri de copaci, funze sau tufe de iarbă conform Fuhn, 1960, 1969. Este de obicei o specie crepusculară, după apusul soarelui sau atunci când versantul nu mai este expus la soare, iese după hrană, dar pot fi întâlniți indivizi hrănindu-se și noaptea târziu. În stadiul de juvenil, în perioada de reproducere sau în timpul ploilor când soarele este acoperit de nori, ea are o activitate diurnă. Se hrănește cu nevertebrate ca insecte, miriapode, păianjeni, melci, râme, gândaci. Fiind o specie masivă și cu corpul îndesat se mișcă lent, se târăște sau execută salturi scurte conform Fuhn, 1960, 1969.

         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Hyla arborea, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Hyla arborea

         Tabel nr. 20

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1203
         2	Denumirea ştiințifică	Hyla arborea Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Brotăcel
         4	Descrierea speciei	Hyla arborea denumită popular brotăcel este un amfibian de dimensiuni mici, lungimea corpului adulților fiind de cca 4,5 centimetri. Culoarea uzuală a exemplarelor metamorfozate este verde deschisă pe partea dorsală a corpului și albicioasă, fără pete, pe partea ventrală. La vârful degetelor arte discuri adezive. Masculul are un singur sac vocal, plasat sub gușă, unde pielea are culoare mai închisă decât la femele.
         5	Perioade critice	Martie-aprilie
         6	Cerinţe de habitat	Populaţiile cele mai numeroase sunt întâlnite în habitatele de câmpie şi colinare. Preferă zonele umede: bălţi, mlaştini, canale în preajma cărora există vegetaţie bogată: păduri, tufişuri, stufărişuri; poate fi găsită şi în zone antropizate: grădini, parcuri, livezi.
         7	Prezența în arie	Specia a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane, în zona mlaștinoasă dintre cele două lacuri. Distribuția speciei în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	E03 – mediu; H01.05 – mediu

         Lacerta viridis, Laurenti, 1768

         Date generale ale speciei Lacerta viridis

         Tabel nr. 21

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1263
         2	Denumirea ştiințifică	Lacerta viridis Laurenti, 1768
         3	Denumirea populară	Gușter
         4	Descrierea speciei	Gușterul comun sau şopârla verde sau Lacerta viridis este o șopârlă de dimensiuni mari, adulții atingând și lungimi de 40 centimetri, în majoritatea cazurilor au până la 35 centimetri lungime. La masculi culoarea generală a părții dorsale a corpului este verde, cu numeroase puncte negre, verde deschis sau gălbui. Partea ventrală a corpului este galben-verzuie. Gușa, laturile capului și gâtului sunt colorate cu albastru. Femelele adulte au culoare verde, brună sau combinația acestor două culori, uneori cu două, rareori patru, linii pe trunchi. Juvenilii sunt de culoare brun deschisă, uneori cu puncte negre, chiar și oceli, pe laturile corpului, confomr Török şi colab., 2013. Guşterul aleargă, se urcă şi sare foarte iute. Este vânat de nevăstuici, păsări sălbatice, şerpi şi pârşi. Iernează din noiembrie până în februarie-aprilie în crăpături de stânci, printre pietre, sub rădăcinile arborilor sau sub frunzar putred. Acuplarea are loc primăvara, iar prin mai-iunie, femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale, ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Ouăle albe-murdar, lungi de 15-18 milimetri şi cu diametrul de 8-11 milimetri. Clocirea variază, în funcţie de căldură şi umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni. Puii dorsal cenuşii-verzi sau cafenii întunecat cu reflexe metalice, cu 4 dungi longitudinale, din care două dorso-laterale şi două discontinue pe flancuri. Ventral galbeni-verzui şters cu reflexe metalice. Se reproduc după 3 ani, rar după 2. Deşi în natură sunt foarte agresivi, în captivitate se îmblânzesc uşor. Trăiesc până la 10 ani.
         5	Perioade critice	Mai-iunie

         6	Cerinţe de habitat	Preferă versanţi cu expoziţie sudică, grohotişuri şi zone stâncoase acoperite cu vegetaţie ierboasă şi/sau tufărişuri rare, liziera pădurilor, poienile din interiorul acestora, terasamentul căilor ferate, taluzul şoselelor. Conform Török şi colab., 2013.
         7	Prezența în arie	Specia a fost identificată în zonele de pajiste din cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Distribuția speciei în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	G01 – mediu; G01.03 – mediu

         Emys orbicularis, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Emys orbicularis

         Tabel nr. 22

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1220
         2	Denumirea ştiințifică	Emys orbicularis Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Țestoasă de apă
         4	Descrierea speciei	Țestoasa de apă, așa cum e numită popular, este o specie de talie mică spre mijlocie, are corpul bine închis într-o carapace dură, osificată, acoperită cu plăci de natură cornoasă. Placa anală a carapacei este întreaga, nedevizibilă, coada scurtă, fără terminație cornoasă. Carapacea este diferită în funcție de varstă, având o forma relativ rotundă la tineret, iar la adult forma fiind ovală. La adulți, carapacea are fondul cafeniu-întunecat, cafeniu-roșiatic sau negru cu pete rotunde sau linii întrerupte galbene, mai mult sau mai puțin numeroase, dispuse în raze pe fiecare dintre plăci, iar plastronul galben deschis sau galben-roșcat, cafeniu sau aproape complet negru. Coada cu solzi în verticil mai mult sau mai puțin proeminenti. Culoarea epidermei este foarte variabilă, cu țesutul de nuanță ce se extinde de la brun până la negru, pe suprafața căreia se găsesc răspândite mici pete sau linii de culoare galbenă.

         		Capul la mascul de obicei colorat deasupra în cafeniu cu spirale negre,iar la femela pătat cu galben. Membrele sunt foarte puternice, ca la toți chelonienii, cu labe puternice și palmate, prevăzute cu gheare lungi și puternice, în număr de 5 la membrele anterioare și 4 la cele posterioare. Ghearele unite printr-o membrană interdigitală, care le permite deplasarea ușoară în apă. Este o specie agilă, deplasându-se ușor în apa, unde obișnuiește să se și hrăneasca. Carnivor ferce, își așteaptă prada plutind printre vegetația acvatică. Prada care se apropie este prinsă prin destinderea fulgeratoare a gâtului și omorâta rapid prin mișcările repetate ale maxilarelor. După aceea, țestoasa se retrage sub apă, unde prada este sfâșiată în bucăți. Hrana acestor țestoase o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozătoarele, chiar păsările tinere, pești, insecte, viermi și foarte rar, unele componente vegetale. Îi place mult sa stea la soare pe marginea apei sau pe diferiți bușteni, dar la cea mai mică alarmă se aruncă în apă și dispare. La o lună după împerechere femela sapă în pământul afânat o groapă în care depune 3 până la 16 ouă. Ouale au aspecul ouălor de porumbel. Femela acoperă groapa cu pământ iar locul e netezit astfel că nici un dușman să nu le descopere. S-a observat că țestoasele se urcă pe trunchiul înclinat al sălciilor și își depun ouăle în scorburi la o înălțime apreciabilă de suprafața apei, ferindu-le de înec în timpul inundațiilor. Clocirea durează, în functie de temperatura solului, 3-6 luni. De obicei puii apar, cel mai adesea, în toamna sau primavara anului următor spărgând coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa, situat pe maxilarul superior. Deși este o specie forte legată de apă, țestoasa efectueaza uneori migrații pe uscat în căutarea altor zone de locuit, dacă bălțile inițiale au secat sau nu îi mai oferă hrană. Dușmanii naturali ai țestoasei de apă sunt: vidrele, porcii mistreți, ariciul și cioara, fiind vizate în special ouăle și puii acestei specii.
         5	Perioade critice	Mai-iunie
         6	Cerinţe de habitat	Preferă habitate acvatice: bălţi, heleşteie, lacuri, râuri cu cursul lin din zonele de câmpie, colinare şi de deal, cu vegetaţie ierboasă şi arbustivă pe mal, cu vegetaţie acvatică şi cu populaţii importante de peşti şi nevertebrate acvatice. Este sensibilă la calitatea apei, nefiind întâlnită în ape poluate, conform Török şi colab., 2013.

         7	Prezența în arie	Habitatele importante pentru specie sunt reprezentate de zonele umede și suprafața celor două lacuei din cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Distribuția speciei în cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane este prezentată în Anexa 2 la Planul de Management
         8	Amenințări ale speciei în arie	F02.03 – mediu; H01.05 – scăzut ; E03 – mediu; E01 – scăzut

         Natrix tessellata, Laurenti, 1768

         Date generale ale speciei Natrix tessellata

         Tabel nr. 23

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1292
         2	Denumirea ştiințifică	Natrix tessellata Laurenti, 1768
         3	Denumirea populară	Șarpe de apă
         4	Descrierea speciei	Are lungimea de 70-110, rar 125 centimetri; 19 solzi dorsali; 162- 190 gastrostege; 47-86 urostege; 8, rar 7, supralabiale; 1+2 temporale; Capul este îngust, ochii şi nările sunt situate mai mult sau mai puţin superior. Corpul este mai mult sau mai puţin gros, turtit lateral. Culoarea este dorsal cafeniu deschis sau verde-măslinie, cu desene pătrate neclare mai întunecate şi cu linii înguste, verticale, gălbui pe laturile corpului. În regiunea occipitală, apare o pată triunghiulară mai întunecată. Ventral este gălbui sau roşcat. Coada este mai mult sau mai puţin cenuşie. Irisul şi limba sunt de culoare mai deschisă. Varietăţi de culoare mai puţine decât la Natrix natrix: var. flavescens, cu spatele alb-gălbui şi pete negre longitudinale, unite, câteodată transversal pe spate; var. nigricens, cu corpul negricios sau negru, cu pete şterse; var. concolor, dorsal cafeniu uniform, iar ventral de fiecare parte cu câte o linie albă sau o dungă lată longitudinală gălbuie.
         5	Perioade critice	Mai-iunie

         6	Cerinţe de habitat	Trăieşte pe lângă ape, hrănindu-se aproape exclusiv cu peşti, mormoloci, broaşte verzi, broaşte râioase tinere, chiţcani. Se mişcă şi înoată foarte sprinten. Femelele depun ouăle departe de apă. Numărul, culoarea şi locul de depunere a ouălelor la fel ca la N. natrix. Nu se depărtează de apă decât pentru depunerea pontei sau pentru hibernare. Preferă ape stătătoare sau lin curgătoare, cu populaţii importante de peşti şi cu maluri propice pentru depunerea pontei şi hibernare, versanţii râurilor trebuie să fie stâncoşi sau cu grohotişuri. Poate fi întâlnit şi în ape salmastre sau în apropierea aşezărilor umane, conform Török şi colab., 2013.
         7	Prezența în arie	Habitatele importante pentru specie sunt reprezentate de zonele umede și suprafața celor două lacuri din cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Distribuția speciei este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	F02.03 – mediu; H01.05 – scăzut ; E03 – mediu ; E01 – scăzut;

         Testudo hermanni, Gmelin, 1789

         Date generale ale speciei Testudo hermanni

         Tabel nr. 24

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1217
         2	Denumirea ştiințifică	Testudo hermanni Gmelin, 1789
         3	Denumirea populară	Țestoasa de uscat bănățeană
         4	Descrierea speciei	Este o ţestoasă de dimensiuni relativ mici, lungimea carapacei putând ajunge la 25 centimetri, rareori mai mare. Coada este acoperită cu un vârf cornos. Există două plăci supracaudale. Regiunea femurală este lipsită de tuberculi conici mari. Picioarele columnare, au degetele concrescute, prevăzute cu gheare puternice folosite la săpat, conform Török şi colab., 2013.

         		La exemplarele mature carapacea este galben-pai sau portocalie, iar la cele bătrâne galben-verzuie şi chiar verde-măslinie, plăcile acesteia fiind pătate cu cafeniu-negricios în partea anterioară. Ochii au culoarea negru-albăstrui sau negru-cafeniu. Masculii sunt ceva mai mici decât femelele, dar au cozi mult mai lungi decât acestea. În timp ce adulţii nu au prădători naturali, juvenilii sau ouăle acestei specii sunt consumate de câini, vulpi, păsări, în special corvide, şobolani, bursuci, mistreţi. Infecţiile virale pot provoca mortalitate în proporţie de 100%, un impact deosebit în răspândirea unor boli avându-l animalele de companie abandonate. În Balcani, carapacea se foloseşte în medicina tradiţională.
         5	Perioade critice	iunie-septembrie
         6	Cerinţe de habitat	Sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride dar pot fi întâlnite şi în zone cu umiditate mai ridicată. Nu sunt foarte pretenţioase la habitat, fiind găsite atât în pajişti, cât şi în păduri şi vii. Preferă poienile în pantă, aflate la liziera pădurilor. Un mascul poate avea un teritoriu de până la 2 hectare, iar femela doar o jumătate de hectar, conform Török şi colab., 2013. Frecvent, habitatele naturale în care specia este întâlnită sunt deteriorate, fragmentate sau distruse prin extinderea suprafeţelor agricole, dezvoltare urbană, amenajarea drumurilor, prin păşunat, amenajări industriale, defrişări.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

      6. 2.3.3.6. Avifaună

         Gavia immer, Brunnich, 1764

         Date generale ale speciei Gavia immer

         Tabel nr. 25

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	A003
         2	Denumirea ştiințifică	Gavia immer Brunnich, 1764
         3	Denumirea populară	Cufundarul mare
         4	Descrierea speciei	Adulții au o anevergură de 127-147centimetri și o lungime a corpului de 69-91centimetri. Ciocul este ascuțit și puternic, folosit pentru capturarea preadei. De asemenea, gatul este lung și puternic. Indivizii tineri și adulții în penaj de iarnă au ciocul de culoare alb- cenușiu deschis. Penajul este negru în zonele dorsale, cu capul și ceafa mai închise la culoare decât spatele. Pieptul, burta și zonele ventrale ale aripii sunt în general albe, cu unele marcaje maro. În timpul verii, adulții au capul și gâtul negre cu irizații verzui cu o dungă incompletă, întreruptă albă în partea mijlocie a gâtului, un guler întrerupt la baza gâtului. Prezintă dungi negre pe lateralele piepului, fără ca acestea să se unească. Pe corp coloritul de bază este negru cu dungi formate din pete rotunde și în formă de bife ce se măresc spre inapoia scapularelor. Se hrănește cu pești de până la 28centimetri lungime, însă aceștia pot varia în funcție de perioadă, disponibilitate și locație. În dieta sa mai pot intra crustacee, anelide, moluște, insecte sau amfibieni. Înoată la suprafața apei, bagând ocazional capul în apă în căutare de hrană, urmând ca apoi să se scufunde complet. Deși s-a consemnat faptul că se poate scufunda până la 70 metri, în generla acesta se scufundă între patru și zece metri. În general poate sta scufundat perioade de aproximativ un minut, însă în reprizele lungi de căutare de hrană, acesta se poate scufunda până la opt minute.
         5	Perioade critice	Noiembrie-februarie

         6	Cerinţe de habitat	În perioada de iernare, adică perioada în care specia este prezentă pe teritoriul României folosește corpuri de apă pentru odihnă și hrănire. Lacurile înghețate șunt abandonate, aceste păsări căutând alte cursuri de apă.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Ciconia ciconia, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Ciconia ciconia

         Tabel nr. 26

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	A031
         2	Denumirea ştiințifică	Ciconia ciconia Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Barza albă
         4	Descrierea speciei	Este o pasăre de talie mare ce are picioare lungi şi un cioc roşu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Cuibul este amplasat pe un loc însorit şi înalt cu o vedere bună asupra zonelor de hrănire. Este construit din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate să ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1- 2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. Deobicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib. Numărul mediu al puilor este în general trei. În anii 2000 şi 2004 în România s-au înregistrat cinci cuiburi cu câte şase pui. Dacă cantitea necesară de hrană nu poate fi asigurată pentru toţi puii, părinţii, în general masculul aruncă jos din cuib puiul cel mai mic, fenomenul este cunoscut şi sub numele de cronism. Hrana este foarte variată şi cuprinde insecte: lăcuste, greieri, larve, râme, amfibieni, mamifere mici: şoareci de câmp, şerpi şi şopârle etc.
         5	Perioade critice	Iunie-august

         6	Cerinţe de habitat	Preferă satele şi periferiile unor oraşe până la altitudinea de 700-800 m. Cuiburile sunt construite pe stâlpii reţelelor de electricitate, hornuri, grajduri, şuri şi foarte puţine în copaci. În apropierea cuiburilor trebuie să fie habitatele convenabile pentru hrănire ca pajiştile umede, smârcuri, mlaştini, terenuri inundate cu ape de adâncime mică.
         7	Prezența în arie	Specia a a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane în zonele de mal ale lacurilor și în interiorul satelor învecinate Bratovoești și Teasc la cuibărit. Distribuția speciei este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de Management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	D02.01 – Mediu; E03 – mediu; G01 – Scăzut; G01.03 – scăzut; H 01.05 – mediu

         Larus minutus, Pallas, 1776

         Date generale ale speciei Larus minutus

         Tabel nr. 27

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	A177
         2	Denumirea ştiințifică	Larus minutus Pallas, 1776
         3	Denumirea populară	Pescăruș mic
         4	Descrierea speciei	Larus minutus / Hydrocoloeus minutus este o specie de pescăruș de talie mică, având o lungime de 25-27 centimetri și o anvergură de 75-80 centimetri. Lungimea ciocului este cuprinsă între 2-2.3 centimetri iar picioarele au aproximativ 2.9 centimetri. În funcție de disponibilitate și de perioada anului, pescărușul mic se poate hrăni cu insecte, nevertebrate acvatice sau pești. În timpul migrației și în timpul perioadei de cuibărire, acesta se hrănește preponderent cu insecte. Deși nu există informații certe cu privire la dieta sa pe timpul iernii, se consideră că acesta s-ar hrăni cu pești și nevertebrate acvatice, preponderent marine. Se hrănește într-o manieră similară chirelor, adesea, aceștia se alătură în grupurile de chire sau chirighițe.

         5	Perioade critice	Martie-aprilie; septembrie-noiembrie
         6	Cerinţe de habitat	Corpuri de apă ce pot oferi sursă de hrană și pot fi folosite pentru odihnă.
         7	Prezența în arie	Specia a a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane pe suprafața lacurilor . Distribuția speciei este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de Management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	D02.01 – Mediu; E03 – mediu; F02.03 – scăzut; G01 – Scăzut; G01 – Scăzut; H01.05 – mediu.

         Podiceps cristatus, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Podiceps cristatus

         Tabel nr. 28

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	A005
         2	Denumirea ştiințifică	Podiceps cristatus Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Cufundarul mare
         4	Descrierea speciei	Are aripile maro-închis, abdomenul este acoperit cu pene albe satinate, piciorele măsliniu-închis, iar în timpul zborului sunt vizibile pete albe, accentuate, pe aripi. Fața îi este albă cu o dungă neagră de la ochi spre baza ciocului. Vara, adulții de ambele sexe sunt împodobiți pe cap cu pene de culoare roşiatică-portocalie al căror vârf este negru. Juvenilii au capul și gâtul albe, dungate cu negru. Populația globală este estimată între 90.000 – 1.400.000 de indivizi. În România se evaluează că sunt aproximativ 20.000 – 30.000 de perechi, numărul rămânând relativ constant, nefiind o pasăre vulnerabilă şi înscriindu-se în tendința europeană de creștere ușoară. În Europa se reproduce din aprilie până în septembrie. Cuibul este o platformă plutitoare din plante acvatice, puţin adâncă, ancorată la vegetaţie sau construită pe o ridicătură, în apele mai puțin adânci.

         		Femela depune, prin mai-iunie, o pontă anuală formată din 3-5 ouă pe care le clocesc, timp de aproape o lună, ambii parteneri, corcodelul fiind o pasăre monogamă, perechea menținându-se de-a lungul anilor, câte 3 ore fiecare.
         5	Perioade critice	Martie-aprilie; septembrie-noiembrie
         6	Cerinţe de habitat	Corpuri de apă: lacuri, acumulări, râuri, heleștee suficient de mari pentru a asigura sursa de hrană: nevertebrate, pești
         7	Prezența în arie	Specia a a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane pe suprafața lacurilor. Distribuția speciei este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de Management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	D02.01 – Mediu; E01 – scăzut; E03 – mediu; F02.03 – scăzut; G01 – Scăzut; G01.03 – Scăzut; H01.05 – mediu.

         Ardea cinerea, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Ardea cinerea

         Tabel nr. 29

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	A028
         2	Denumirea ştiințifică	Ardea cinerea, Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Stârc cenușiu/stârc mare
         4	Descrierea speciei	Cel mai mare stârc din Europa, măsoară 84-102 centimetri în lungime corporală, cu gâtul întins. Are o anvergură de 155-175 centimetri și o masă corporală medie de 1,5 kilograme. Masculul și femela seamănă foarte bine, cu gâtul lung, cioc puternic și picioare lungi și galbene. Capul și gâtul albe contrastează puternic cu aripile gri. Adulții au o pană neagră pe ceafă. Se hrănesc cu pești, amfibieni, mamifere mici și păsări. Vânează în apă mică, așteaptă nemișcat și își urmărește prada pe care o străpunge cu ciocul ascuțit. În sălbăticie, durata medie de viață este de cinci ani. Cuibăreste în mai toată Europa, migrează în sud-vest pentru a ierna, cu excepția populațiilor din vest, care tind să fie sedentare.

         		Sunt active la răsărit și la apus de soare, stau pe crengi de arbori în timpul zilei și noaptea. Ating maturitatea sexuală la vârsta de doi ani. Odată ce un mascul atrage o femelă, se declanșează un ritual elaborat de curtare. Întind gâtul cât pot de mult, îndreaptă ciocul spre cer, clămpănesc din ciocuri, scot sunete și se ciugulesc reciproc. Legaătura dintre cei doi va dura numai un sezon de împerechere. Construiesc un cuib solid din bețe în copacii din apropierea lacurilor, deseori în colonii mari. Populația care cuibărește în Europa este estimată la ora actuală la 210.000-290.000 de perechi. În perioada 1970-1990 specia a cunoscut o importantă creștere a populației. Depun patru sau cinci ouă la finalul lunii martie. Mărimea medie a unui ou este de 61×43 milimetri. Clocitul durează între 25 și 26 de zile, iar ambii părinti clocesc ouăle. Cei doi hrănesc puii cu pește regurgitat, iar cei mici vor zbura din cuib la 42-55 de zile de la eclozare. Depun ouă o singură dată pe an, dar dacă ponta este distrusă, deseori depun și al doilea rând de ouă.
         5	Perioade critice	Noiembrie – februarie
         6	Cerinţe de habitat	O pasăre caracteristică zonelor cu apă dulce, inclusiv lacuri, râuri, iazuri și mlaștini. Este și un vizitator comun al iazurilor de grădina din zonele urbane.
         7	Prezența în arie	Specia a a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane pe malurile lacurilor. Distribuția speciei este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de Management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	D02.01 – Mediu; E01 – scăzut; E03 – mediu; F02.03 – scăzut; G01 – Scăzut; G01.03 – Scăzut; H01.05 – mediu.

      7. 2.3.3.7. Mamifere

         Neomys anomalus, Cabrera, 1907

         Date generale ale speciei Neomys anomalus

         Tabel nr. 30

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2595
         2	Denumirea ştiințifică	Neomys anomalus Cabrera, 1907

         3	Denumirea populară	Chițcanul de mlaștină
         4	Descrierea speciei	Neomys anomalus este o specie de mamifer de talie mică, având corpul de doar 75-80milimetri și coada de 50-55milimetri. Pe partea dorsală este cafeniu-roșcat iar pe partea ventrală este albicios, cele două zone sunt clar delimitate. Se reproduce de două ori pe an, primăvara și vara dând naștere unui număr de 4-6 pui per naștere. Se estimează o longevitate de circa 18 luni. Conform Cărții Roșii a Vertebratelor din România, populația estimativă la nivelul țării ar fi de 800-1000 de indivizi în populații mici și izolate.
         5	Perioade critice	Martie-august
         6	Cerinţe de habitat	Este o specie de chițcan ce preferă vecinătatea cursurilor de apă, din zonele de câmpie până în zonele montane, fiind observat chiar și la 3000 de metri altitudine, specia este mai mult terestră decât acvatică, fiind colectată și a distanțe de 150-200 de metri de cursurile de apă, conform Botnariuc şi Tatole, 2005.
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Lutra lutra, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Lutra lutra

         Tabel nr. 31

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	1355
         2	Denumirea ştiințifică	Lutra lutra Linnaeus, 1758
         3	Denumirea populară	Vidra

         4	Descrierea speciei	Vidra Lutra lutra este o specie de mamifer ce aparține Familiei Mustelidae, Ordinul Carnivora. Este un mamifer de talie medie, ce poate cântări între 4 și 8 kilograme, masculul fiind mai mare decât femela. Vidra se hrănește preponderent cu pește însă nu refuză nici moluștele, amfibienii sau reptilele acvatice. Vidrele ca și alte mustelide, au un sistem reproductiv poligam bazat pe teritorialitatea ambelor sexe. În interiorul teritoriului său, masculul controlează de la una la mai multe femele. Vidrele se pot reproduce pe tot parcursul anului iar puii se pot naște atât iarna cât și vara, dar femelele pot da viață la pui în general o dată la doi ani. Vidra are o gestatie prelungită și naște de la 2 la 4 pui, care vor sta în preajma ei pentru un an sau mai mult.
         5	Perioade critice	Martie-august
         6	Cerinţe de habitat	Este o specie de chițcan ce preferă vecinătatea cursurilor de apă, din zonele de câmpie până în zonele montane, fiind observat chiar și la 3000 de metri altitudine, specia este mai mult terestră decât acvatică, fiind colectată și a distanțe de 150-200 de metri de cursurile de apă, conform Botnariuc şi Tatole, 2005.
         7	Prezența în arie	Specia a nu a fost identificată în cadrul ariei natural protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane în zona lacurilor Marica și Victoria. Distribuția speciei este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de Management.
         8	Amenințări ale speciei în arie	E01 – ridicat; E03 – mediu; F02.03 – ridicat; F03.01 – mediu; F03.02.03 – mediu; G01 – mediu; G01.03 – mediu; H01.05 – mediu; I01 – scăzut; K01.01 – scăzut; K01.02 – scăzu; K02.03 – scăzut

         Erinaceus europaeus, Linnaeus, 1758

         Date generale ale speciei Erinaceus europaeus

         Tabel nr. 32

         Nr.	Informaţie/Atribut	Descriere
         1	Cod Specie – EUNIS	2590
         2	Denumirea ştiințifică	Erinaceus europaeus, Linnaeus, 1758

         3	Denumirea populară	Arici
         4	Descrierea speciei	Ariciul este un mamifer de talie mică, cu o lungime a corpului de până la 33 de centimetri și o greutate de 800-1200g. Membrele sunt scurte și puternice, prevăzute cu cinci degete fără gheare. Botul este mic și ascuțit, cu o acuitate olfactivă foarte dezvoltată. Partea dorsală și laterală a corpului este acoperită cu peri modificați, duri și ascuțiți având o lungime de 10-20 de milimetri ce au rol de protecție. Femela naște între lunile mai-august, între 1-9 pui, după o perioadă de gestație de 34-55 zile. Puii de arici prezintă țepi la 24 de ore de la naștere. Caută hrană în general noaptea, hrănindu-se cu insecte și animale mici: insecte, șerpi, broaște.
         5	Perioade critice	Perioada critică pentru această specie este perioada de reproducere și creștere a puilor, respectiv mai-septembrie.
         6	Cerinţe de habitat	Preferă habitatele deschise și semideschise, cu tufărișuri și pajiști. Poate fi observat și în culturi agricole, în apropierea localităților, parcuri, grădini, la liziera pădurior, podgorii, livezi .
         7	Prezența în arie	Specia nu a fost identificată în teren însă, nefiind aplicată metodologie de lucru specifică speciei nu excludem posibilitatea prezenței acesteia în vecinătatea ariei naturale protejate de interes national Lacul Adunații de Geormane
         8	Amenințări ale speciei în arie	Nu au fost identificate amenințări pentru specie în cadrul ariei

         Hărțile de distribuție ale speciilor de floră și faună sub formă de poligon şi sub formă

         de punct sunt prezentate în Anexa nr. 2 la Planul de management.

   4. 2.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

      În timpul activităţilor desfăşurate pe teren au fost identificate și alte specii de faună relevante pentru Aria naturală protejată de interes național – Rezervaţia naturală Lacul Adunații de Geormane. În secțiunea următoare este prezentată lista tuturor speciilor de faună identificate în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

      1. 2.3.4.1. Ihtiofaună

         Alte specii de pești identificate în teren

         Tabel nr. 33

         Codul speciei	Denumirea ştiinţifică	Denumirea populară	Observaţii
         5586	Carassius auratus gibelio	Caras	Specie alohtonă
         5687	Lepomis gibbosus	Biban soare	Specie alohtonă
         5783	Perca fluviatilis	Biban	Specie nativă
         5807	Pseudorasbora parva	Murgoi baltat	Specie alohtonă
         5838	Scardinius	Rosioara	Specie nativa
         –	Hypophthalmichthys	Sânger	Specie alohtonă

      2. 2.3.4.2. Herpetofaună

         Alte specii de amfibieni identificate în teren

         Tabel nr. 34

         Codul speciei	Denumirea ştiinţifică	Denumirea populară
         1188	Bombina bombina	Buhaiul de baltă cu burta roșie
         1261	Lacerta agilis	Şopârlă cenuşie
         1290	Natrix natrix	Sarpe de casa
         1197	Pelobates fuscus	Broască de pământ, Broască gheboasă
         1212	Pelophylax ridibundus	Broască verde mare de lac
         1248	Podarcis taurica	Şopârlă de stepă

      3. 2.3.4.3. Avifaună

         Alte specii de păsări identificate în teren

         Tabel nr. 35

         Codul speciei	Denumirea ştiinţifică	Denumirea populară
         A086	Accipiter nisus	Uliu păsărar
         A298	Acrocephalus arundinaceus	Lăcar mare
         A168	Actitis hypoleucos/Tringa hypoleucos	Fluierar de munte
         A229	Alcedo atthis	Pescăraş albastru
         A056	Anas clypeata	Raţă lingurar
         A050	Anas penelope	Raţă fluierătoare

         Codul speciei	Denumirea ştiinţifică	Denumirea populară
         A053	Anas platyrhynchos	Raţă mare
         A055	Anas querquedula	Raţă cârâitoare
         A394	Anser albifrons	Gârliţă mare
         A028	Ardea cinerea	Stârc cenuşiu
         A029	Ardea purpurea	Stârc roşu
         A024	Ardeola ralloides	Stârc galben
         A221	Asio otus	Ciuf de pădure
         A218	Athene noctua	Cucuvea
         A059	Aythya ferina	Raţă cu cap castaniu
         A060	Aythya nyroca	Raţă roşie
         A087	Buteo buteo	Şorecar comun
         A364	Carduelis carduelis	Sticlete
         A027	Casmerodius albus/Egretta alba	Egretă mare
         A196	Chlidonias hybridus/Chlidonias	Chirighiţă cu obraz alb
         A197	Chlidonias niger	Chirighiţă neagră
         A179	Chroicocephalus ridibundus/Larus	Pescăruş râzător
         A081	Circus aeruginosus	Erete de stuf
         A208	Columba palumbus	Porumbel gulerat
         A349	Corvus cornix	Cioară grivă
         A348	Corvus frugilegus	Cioară de semănătură
         A347	Corvus monedula	Stâncuţă
         A212	Cuculus canorus	Cuc
         A036	Cygnus olor	Lebădă de vară
         A253	Delichon urbicum	Lăstun de casă
         A427/8	Dendrocopos major	Ciocănitoare pestriţă mare
         A429	Dendrocopos syriacus	Ciocănitoare de grădini
         A026	Egretta garzetta	Egretă mică
         A381	Emberiza schoeniclus	Presură de stuf
         A096	Falco tinnunculus	Vânturel roşu
         A097	Falco vespertinus	Vânturel de seară
         A359	Fringilla coelebs	Cinteză
         A125	Fulica atra	Lişiţă
         A153	Gallinago gallinago	Becaţină comună
         A251	Hirundo rustica	Rândunică de casă
         A459	Larus cachinnans/Larus argentatus	Pescăruş argintiu

         Codul speciei	Denumirea ştiinţifică	Denumirea populară
         A292	Locustella luscinioides	Greluşel de stuf
         A262	Motacilla alba	Codobatură albă
         A260	Motacilla flava	Codobatură galbenă
         A023	Nycticorax nycticorax	Stârc de noapte
         A329	Parus caeruleus/Cyanistes caeruleus	Piţigoi albastru
         A330	Parus major	Piţigoiul mare
         A354	Passer domesticus	Vrabie de casă
         A356	Passer montanus	Vrabie de câmp
         A414/5	Perdix perdix	Potârniche
         A017	Phalacrocorax carbo	Cormoran mare
         A115	Phasianus colchicus	Fazan
         A315	Phylloscopus collybita	Pitulice mică
         A343	Pica pica	Coţofană
         A235	Picus viridis	Ghionoaie verde
         A005	Podiceps cristatus	Corcodel mare
         A155	Scolopax rusticola	Sitar de pădure
         A193	Sterna hirundo	Chiră de baltă
         A209	Streptopelia decaocto	Guguştiuc
         A351	Sturnus vulgaris	Graur
         A048	Tadorna tadorna	Călifarar alb
         A265	Troglodytes troglodytes	Ochiuboului
         A283	Turdus merula	Mierlă
         A232	Upupa epops	Pupăză
         A142	Vanellus vanellus	Nagâţ

      4. 2.3.4.4. Mamifere

         Alte specii de mamifere identificate în teren

         Tabel nr. 36

         Codul speciei	Denumirea ştiinţifică	Denumirea populară
         5690	Lepus europaeus	Iepure de câmp
         2631	Meles meles	Bursuc/Viezure
         5877	Talpa europaea	Cârtiță
         5547	Apodemus agrarius	Șoarecele de câmp

4. 2.4. Informatii socio-economice şi culturale

   1. 2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi

      Manifestarea potențială a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor din interiorul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este condiționată nu doar de suprafața ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială ci și de dimensiunea demografică a comunităților locale. Principiul este simplu: cu cât populația din interiorul sau proximitatea zonei în cauză este mai numeroasă cu atât este mai probabil să asistam la o intensificare a prezenței umane în interiorul acesteia și, pe cale de consecință, la o creștere a frecvenței de manifestare și a impactului factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane.

      Preocupată de susţinerea creşterii economice şi a asigurării bunăstării individuale şi sociale, societatea umană a nesocotit mult timp efectele activităţilor sale asupra mediului înconjurător şi a biodiversităţii. Primele semnale de alarmă în legătură cu riscurile pe termen lung ale acestei atitudini au fost lansate de oamenii de ştiinţă şi de reprezentanţii societăţii civile, găsind ecou şi în rândul clasei politice şi a reprezentanţilor guvernelor.

      Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane se regaseşte pe raza localităţilor Bratovoești și Teasc şi, în prezent nu reprezintă un important obiectiv economic şi turistic important al zonei.

      Principalele activităţi economice din zonă sunt agricultura şi creşterea animalelor. O tradiţie respectată în zonă este – Căluşul – dans popular inclus pe lista UNESCO a capodoperelor imateriale ale umanităţii. Elementele distinctive ale acestui joc sunt steagul, portul popular românesc, pălăriile înflorate, bâta, clopoţeii atârnaţi în jurul brâului şi la opinci, precum şi Mutu’, personaj mistic care pe perioada jurământului nu are voie să vorbească absolut deloc. Se spune că acest obicei este practicat pentru că aduce sănătate şi noroc tot anul. Paparuda – este un ritual pentru invocarea ploii, practicat din vechime de femei, care îşi pun în jurul brâului – boji – şi dansează în cerc. Paparuda constă în dansul în timpul căruia personajele sunt udate cu apă pe picioare şi se cântă – udă, udă, paparudă. Paparudele simbolizează natura verde, natură ce are nevoie de apă.

      Rezultatele analizei factorilor interesați din zona ariei naturale protejate sunt

      prezentate în

      Tabel nr. 37 de mai jos.

      Tabel nr. 37

      Rezultatele analizei factorilor interesați

      Factorul interesat şi principalele sale caracteristici	Cum sunt afectate interesele acestuia de probleme	Capacitatea şi motivaţia de a face schimbări	Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
      Guvern şi entităţi subordonate acestuia
      Autoritatea centrala pentru protectia mediului, Direcţia Biodiversitate	Responsabil pentru implementarea şi monitorizarea administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate.	Are capacitatea avizării Planurilor de management ale ariei care va include recomandările / măsurile din studiu / baza de date reactualizată.	Avizarea Planului de management al ariei actualizat şi completat. Adoptarea unor măsuri restrictive în actele de reglementare emise, privind desfăşurarea anumitor activităţi în vecinătatea ariei.
      Autorităţi locale şi entităţi subordonate
      Consiliul Judeţean Dolj	Realizarea Planului de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală, precum şi alte planuri de exploatare / utilizare a terenului şi resurselor naturale din aria naturală protejată trebuie armonizate cu prevederile planului de management.	Are capacitatea de a include informaţiile obţinute în planurile de urbanism, alte planuri şi strategii şi de a susţine acţiunile derulate în zonă.	Includerea prevederilor restrictive în planurile şi strategiile locale, în special Planul Local de Acţiune pentru Mediu, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, Planul de Amenajare Teritorială a Judeţului Dolj.
      Primăria comunei Bratovoeşti şi Primăria Teasc	Dezvoltarea şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare durabilă	Susţinerea acţiunilor în scopul asigurării dezvoltării durabile şi interzicerea activităţilor cu	Participare la proiecte de dezvoltare durabilă prin punerea în valoare a elementelor patrimoniului natural

      		impact negativ
      Autoritatea locală/județeană pentru protecția mediului	Responsabilă cu aplicarea prevederilor directivelor europene privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei.	Noi modalităţi de prezentare a biodiversităţii din cadrul ariilor naturale protejate	Completarea bazei de date şi includerea în rapoartele anuale.
      Direcţia Apelelor Jiu	Participă la conservarea, protejarea şi restaurarea ecosistemelor acvatice şi la protecţia faunei şi florei acvatice.	Zonă destinată pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important	Elaborarea şi aprobarea normelor tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepţia zonelor destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.
      Garda Mediu – Comisariatul judeţean Dolj	Controlează respectarea legislaţiei de mediu privind ariile naturale protejate	Aplicarea sancţiunilor de încălcare a prevederilor legislative privind conservarea mediului	Implicare în reglementarea activităţilor cu impact asupra mediului
      AJVPS Dolj	Responsabilităţi privind conservarea biodiversităţii şi protecţia faunei de interes vânătoresc, precum şi a mediilor naturale de dezvoltare a acestuia.	Desfăşurarea de activităţi de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a faunei de interes cinegetic precum şi de protejare a mediilor naturale de dezvoltare	Completarea bazei de date şi implicarea în activităţi ce vizează protecţia mediului.
      AVPS Diana	Responsabil cu	Desfăşurarea de	Folosirea bazei de date a

      Dolj	implementarea planului de management	activităţi de conservare a biodiversităţii	proiectului, precum şi includerea evaluării stării de conservare în activităţile proprii
      Instituţii academice
      Universitatea din Craiova- Facultatea de Agricultură şi Horticultură	Responsabilă de efectuarea de cercetări, studii, pregătirea personalului specializat în problematica protecţiei mediului	Are capacitatea de a susţine activităţile ştiinţifice		Asigurarea unei baze de date şi studii privind rezultatele emise în cadrul proiectului Posibilă implicare în asigurarea sustenabilităţii proiectului
      Muzeul de Ştiinte ale Naturii	Studierea, cercetarea speciilor/habitatelor ariilor din judeţ, conservarea, restaurarea acestora.	Cercetări, efectuarea de studii, experţi disponibili Date actualizate privind speciile din ariile naturale protejate ce pot sta la baza unor eventuale proiecte, studii, cercetări		Includerea datelor rezultate în alte studii şi proiecte Posibilă implicare în asigurarea sustenabilităţii proiectului
      Organizaţii non-guvernamentale
      Asociaţii şi Fundaţii	Responsabile de protecţia mediului	Efectuarea altor studii, rapoarte, proiecte bazate pe informaţiile rezultate din proiect		Includerea datelor rezultate în alte studii, proiecte
      Sectorul privat
      Societăţi de turism- Agent economic	Promovarea turismului ştiinţific în zonă, având în vedere vecinătatea ariei cu alte situri Natura 2000	Creşterea numărului de turişti interesaţi de specii de interes naţional		Includerea rezervaţiei în baza de date privind turismul ştiinţific, având în vedere baza de date a proiectului cu speciile de interes naţional

      Proprietari terenuri	Persoane fizice/juridice ce deţin terenuri în arie Proprietarii nu vor întreprinde activităţi specifice care sa afecteze stare de conservare în arie	Au capacitatea de conformare cu cadrul legislativ privind conservarea biodiversităţii	Implicarea în sustenabilitatea durabilă a ariei pentru conservarea elementelor naturale

      Rezultatele analizei grupurilor țintă din zona ariei naturale protejate sunt prezentate în

      Tabel nr. 38.

      Tabel nr. 38

      Rezultatele analizei grupurilor țintă ale proiectului

      Grupul ţintă	Descrierea grupului ţintă	Cuantificarea grupului ţintă, cu menţionarea sursei de informaţii	Efectul proiectului asupra grupului ţintă
      Comunitatea locală	Locuitorii comunei Bratovoeşti Locuitorii comunei Teasc	3693 locuitori, conform CJ Dolj 3428 locuitori, conform CJ Dolj	Creşterea nivelului de informare şi conştientizare. Îmbunătăţirea gradului de informare a populaţiei asupra beneficiilor şi oportunităţilor generate din administrarea eficientă a ariei naturale protejate.
      Autorităti publice locale	Primăria şi Consiliul Local Bratovoeşti Primăria şi Consiliul Local Teasc	2 Autorităti publice locale Angajaţi ai primăriilor şi consiliilor locale, respectiv autorităţile publice locale din vecinătatea ariei, Sursa: Primării şi	Autorităţi publice informate şi conştientizate. Implicarea activă a administraţiei locale în procesul de îmbunătăţire a calităţii mediului.

      		Consiliile locale
      Elevi ai şcolilor din comunele Bratovoeşti şi Teasc	Elevi din învăţământul gimnazial care vor participa la sesiunile de informare şi conştientizare	600 elevi Sursa: Inspectoratul şcolar Judeţean Dolj	Elevi conştientizaţi în ceea ce priveşte importanţa biodiversităţii din aria naturală protejată.
      Vizitatori	Potenţiali vizitatori prezenţi la zilele comunelor Bratovoeşti şi Teasc	Aproximativ 200 vizitatori Sursa: Direcţia Regională de Statistică Dolj	Promovarea responsabilităţii sociale în rândul vizitatorilor ariei prin informarea acestora privind măsurile pentru protecţia mediului aplicabile acesteia
      Asociaţii de vânători şi pescari	Pescari şi vânători	500 pescari şi vânători, estimativ în funcţie de sezon, AJVPS Dolj	Creşterea nivelului de informare şi conştientizare

   2. 2.4.2. Utilizarea terenurilor

      Conform Sistemului de clasificare a terenurilor – Corine Land Cover 2006, în cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunaţii de Geormane se disting două tipuri de utilizare a terenurilor, respectiv:

      • – corpuri de apă – reprezentate de suprafața celor două lacuri Marica și Victoria și

      • – zone umede – reprezentate de suprafața de teren dintre cele două lacuri, alături de canalul de legătură dintre acestea.

      În Anexa nr. 3 la Planul de management este prezentat modul de utilizare a terenurilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunații de Geormane.

   3. 2.4.3. Situatia juridica a terenurilor

      Întreaga suprafață a Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este reprezentată de luciu de apă, proprietatea Agenției Domeniilor Statului, suprafață administrată de Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Jiu.

      În vecinătatea ariei naturale protejate sunt suprafețe de teren ce reprezintă terenurile cu proprietate publică locală sau proprietate privată.

      Distribuţia regimului juridic al terenurilor din cadrul ariei naturale protejate este

      reprezentată grafic în Anexa nr. 3 la Planul de management.

   4. 2.4.4. Administratori şi gestionari

      Administratorul ariei naturale protejate de interes național este Administrația Națională Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Jiu.

      Custodele ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane este Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Diana Dolj.

   5. 2.4.5. Peisajul

      Peisajele sunt unităţile teritoriale complexe şi dinamice, care s-au format ca rezultat al interacţiunii şi legăturilor reciproce dintre componentele mediului natural: rocă, apă, aer, sol şi vegetaţie şi a condiţiilor de relief şi climă, dar sub influenţa activităţilor socio-economice.

      Peisajele din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se caracterizează prin condiţii naturale relativ omogene şi, deşi sunt alcătuite din aceleaşi componente se deosebesc prin conţinutul cantitativ şi calitativ, având structuri diferite.

      O influenţă puternică, directă şi/sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor din cadrul ariei protejate analizate este exercitată de către om prin culturi agricole, defrişări, păşunat, amplasarea aşezărilor şi a diferitelor construcţii. Modificarea antropică a peisajului zonei investigate prezintă aspecte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare din cadrul ariei naturale protejate s-a ţinut seama de intensitatea presiunii antropice şi de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modificări în complexul teritorial, punându-se astfel accentul pe modificările antropice.

      În funcţie de aceste modificări, la nivelul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane se poate identifica un singur tip de peisaj – peisaj de câmpie fluvio-lacustră acoperită cu depozite loessoide tabulară nefragmentată sub influenţa climatului de tranziţie cu terenuri agricole, pajişti şi păduri de stejar cu elemente termofile.

   6. 2.4.6. Obiective turistice

      Stațiunea Victoria, siturată pe malul lacului Victoria reprezentă un important obiectiv turistic pentru locuitorii zonei dar și pentru întregul județ Dolj. Această stațiunea oferea în trecut o locație de agrement și relaxare pentru numeroși turiști. În prezent Stațiunea Victoria este închisă şi în conservare și nu există nici o facilitate de cazare sau restaurante în apropierea Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane.

5. 2.5. Activităţi cu potenţial impact: presiuni şi ameninţări

   În urma derulării activităţilor de evaluare pe teren s-au evidenţiat ca activităţi

   principale cu potenţial impact direct asupra ariei naturale protejate:

   • – arderea necontrolată a vegetaţiei din vecinătatea lacurilor Victoria şi Marica,

   • – depozitările necontrolate cu deşeuri menajere şi

   • – pescuitul industrial.

   Alte activităţi antropice ce se desfăşoara în interiorul ariei naturale protejate sunt: crearea de noi drumuri, în special drumuri de exploatare, creşterea animalelor domestice, depozitarea deşeurilor menajere, extragerea de nisip şi pietriş, iar activităţile antropice desfăşurate în vecinătatea ariei naturale protejate sunt: cultivarea terenurilor, managementul forestier general şi păşunatul.

   1. 2.5.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

      În această secțiune sunt prezentați principalii factori cu impact negativ asupra speciilor de interes comunitar/național din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Identificarea presiunilor antropice asupra speciilor de interes conservativ s-a realizat prin localizarea în teren a activităţilor generatoare de impact. Formele de impact asupra speciilor de interes comunitar din aria naturala protejata sunt prezentate în Tabel nr. 39.

      Tabel nr. 39

      Presiuni actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

      Cod amenințare	Nume	Descriere sumară	Specii afectate
      D02.01	linii electrice și de telefonie	În vecinătatea ariei naturale protejate de	Ciconia ciconia

      Cod amenințare	Nume	Descriere sumară	Specii afectate
      		interes național Lacul Adunații de Geormane sunt prezente linii electrice aeriene ce pot reprezenta o amenințare asupra populației de berze albe, mai ales datorită faptului că aceștea preferă stâlpii de susținere pentru construirea cuiburilor
      E01	Zone urbanizate, habitare umana. Locuinţe umane	S-a constatat tendina ca locuințele care se învecinează cu Lacul Victoria să construiască pontoane, alterând astfel structura naturală a malurilor	Ciconia ciconia, Larus minutus, Gavia immer, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Lutra lutra, Emys orbicularis, Lacerta viridis, Hyla arborea, Natrix tesselata, Neomys anomalus,
      E03	Descărcări	Satele din vecinătate nu beneficiază de un sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate menajer	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus Ciconia ciconia
      F02.03	Pescuit de agrement	Pe suprafața celor două lacuri dar în special pe Lacul Victoria se	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri,

      Cod amenințare	Nume	Descriere sumară	Specii afectate
      		realizează pescuit cu plase	Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus
      F03.01	Vânătoare	În vecinătatea ceor două lacuri, respectiv Marica și Victoria se desfășoară activități de vânătoare	În special păsările și mamiferele: rațe, lișițe, ciocârlii, alte specii de păsări, iepuri, vulpi, alte specii de mamifere
      F03.02.03	Capcane, otrăvire, braconaj	În vecinătatea ceor două lacuri, respectiv Marica și Victoria se desfășoară activități de capturare a exemplarelor considerate dăunătoare	Vulpes vulpes, alte specii de mamifere
      G01	Sport în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, activități recreative	Stațiunea turisticăVictoria poate atrage un număr relativ mare de turiști, în special datorită proximității de Craiova	Toate speciile
      G01.03	Vehicule cu motor	Prin prezența unui număr relativ mare de turiști, este posibilă și prezența turiștilor ce folosesc vehivule motorizate pentru deplasare: motociclete de teren sau ATV-uri	Toate speciile
      H01.05	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi	Pe terenurile agricole din vecinătatea ariei naturale protejate sunt folosite îngrășăminte chimice ce pot ajunge în apa de	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer,

      Cod amenințare	Nume	Descriere sumară	Specii afectate
      	forestiere	suprafață	Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus Ciconia ciconia
      I01	Specii invazive non-native, alogene	Componența speciilor de pești din cele două lacuri s-a schimbat prin pătrunderea speciilor alohtone.	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri
      K01.01	Eroziune	Ca urmare a solului nisipos, malurile sunt predispuse eroziunii	Toate speciile
      K01.02	Colmatare	Colmatarea reprezintă o consecință directă a eroziunii	Toate speciile
      K02.03	Eutrofizare naturală	Ca urmare a încărcăturii organice din cele două lacuri, în perioada caldă, se manifestă înfloririle algale	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus Ciconia ciconia

      În Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunații de Geormane au fost identificati – șapte factori antropici – cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună protejate din perimetrul și din vecinătatea ariei, în conformitate cu nomenclatorul Comisiei Europene.

      Astfel, în cursul vizitelor din teren au fost colectate informații cu privire la localizarea acestor presiuni. În fișele de teren, echipa implicată în activități de teren a notat coordonatele locațiilor și o scurtă descriere a modului de impactare a fiecărui factor antropic.

      Evidenţiem mai jos impactul manifestat de fiecare din cei șapte factori antropici asupra faunei și florei:

      D02.01 Linii electrice și de telefonie. Liniile electrice și de telefonie prezente în zona ariei natuale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane pot reprezenta o presiune asupra speciilor de păsări de talie mare care folosesc malurile sau suprafața celor două lacuri pentru hrănire sau odihnă, în special berzele. Liniile electrice și de telefonie pot provoca moartea păsărilor prin două căi: prin coliziune sau prin electrocutare. Coliziunea păsărilor cu liniile electrice are loc în special în cazul liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune, însă am considerat că este precaut să aminim aceasta și pentru liniile de joasă tensiune. A doua modalitate prin care prezența liniilor electrice aeriene poate duce la moartea păsărilor este reprezentată de electrocutare. Electrocutarea păsărilor are loc fie la cuib în cazul păsărilor care preferă construirea cuibului pe stâlpii de susținere a liniilor electrice aeriene, fie în timpul în care păsărilor folosesc stâlpii pentru odihnă.

      E01 Zone urbanizate, habitare umana. Locuinţe umane. Deși nu este vorba despre zone urbane ci așezări rurale, respectiv sate, aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată în vecinătatea a trei localități: Teasc, Badoși și Pruneț. Astfel, simpla prezență umană care implică zgomot, construcții, drumuri, prădători în zonă poate crea o zonă de disconfort pentru unele specii de faună.

      E03 Descărcări. Așezările umane din vecinătatea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane nu au un sistem de colectare și epurare adecvată a apelor uzate menajere. Apele uzate menajere pot ajunge, prin procesul de percolare sau prin scurgere de suprafață în cuveta lacului Victoria, contribuind la scăderea calității apei. Pentru a diminua efectele acestei presiuni este necesară implementarea proiectelor ce vizează dotatea localităților cu sistem unitar de colectare a apelor uzate menajere dar și de epurare adecvată. Această formă de impact a fost considerată o presiune asupra ariei naturale protejate de interes național ca urmare a observațiilor realizate în teren: localitățile și configurarea terenurilor învecinate.

      F02.03 Pescuit de agrement. În timpul vizitelor din teren s-a constatat faptul că, preponderent pe lacul Victoria se practică pescuitul folosind plasele monofilament. Pescuitul cu plase nu se realizează în baza unui studiu al capacității de suport al lacului și există osibilitatea suprapescuitului. Prin pescuitul cu pasa cunt impactate, direct sau indirect aproape toate grupele de faună din cadrul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de

      Geormane. În mod direct sunt vizate speciile de pești, speciile de păsări acvatice prin diminuarea resursei de hrană, în cazul speciilor piscivore sau prin riscul de contenție și moarte în plase, caz identificat în teren, vidra prin diminuarea rsurselor de hrană si, ca și în cazul speciilor de păsări, prin riscul de moarte ca urmare a încurcării în plase. De asemenea, cu un impact mai puțin puternic asupra speciilor de floră și faună, pe cele două lacuri, Victoria și Marica, se practică și pescuitul de agrement. Acesta nu a fost considerat o presiune asupra speciilor, ci s-a dorit ca pescuitul de agrement să reprezinte o alternativă a pescuitului cu plase.

      F03.01 Vânătoarea se realizează în vecinătatea Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane și vizează specii de păsări adesea asociate habitatelor acvatice sau agricole: rațe, lișițe, găinuși de baltă, ciocărlii, prepelițe, fazani și alte specii de păsări, precum și unele specii de mamifere: vulpi, iepuri.

      F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj. Această activitate se realizează ca urmare a unor conflicte, mai mult sau mai puțin întemeiate, între speciile de mamifere carnivore de talie mică și medie și locuitorii satelor. Speciile vizate sunt în special mamifere de talie medie precum vulpea, însă, în funcție de tipul de capcane utilizate pot fi afectate și specii insectivore, omnivore sau ierbivore.

      G01 Sport în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, activități recreative. Proximitatea Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane de Craiova atrage după sine prezența unui număr relativ mare de turiști, în special în timpul verii. Pentru a reduce impactul pe care turiștii îl au asupra flotri și faunei protejate din cadrul ariei se recomandă stabilirea unor zone în care activitățile recreative să fie permise și a zonelor în care accesul turiștilor este interzis.

      G01.03 Vehicule cu motor. Unii turiști preferă deplasarea folosind vehicule motorizate precum motocicletele de teren sau ATV-urile. Impactul pe care aceștia în pot avea asupra florei și faunei din interiorul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane poate fi descris prin perturbarea activității normale a speciilor de faună ca urmare a zgomotului produs, distrugerea covorului vegetal, mortalitate în rândul speciilor de mamifere mici, nevertebrate, amfibieni și reptile și derajul la cuib în cazul speciilor de păsări cuibăritoare.

      H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere. Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată într/o regiuni unde, principala activitate este reprezentată de agricultură. Ca urmare a folosirii fertilizanților și pesticidelor în agricultură, prin percolare sau scurgere, acestea pot ajunge în apa lacului Victoria sau Marica și pot contribui la scăderea calității apei. Scăderea calității apei va avea impactu asupra tuturor speciilor de faună protejată din cadrul ariei atât în mod direct cum este cazul peștilor, amfibienilor sau țestoasei de apă cât și indirect, prin diminuarea resurselor de hrană sau degradarea habitatelor de hrănire și odihnă ale speciilor de mamifere sau păsări acvatice. Această formă de impact a fost considerată o presiune asupra ariei naturale protejate de interes național ca urmare a observațiilor realizate în teren: utilizarea și configurarea terenurilor învecinate.

      I01 Specii invazive non-native, alogene. În timpul vizitelor din teren s-a constatat prezența speciilor non-native pe teritoriul ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane. Astfel au fost identificate specii de pești cu caracter invaziv în ecosistemele acvatice europene, este vorba despre bibanul-soare Lepomis gibosus. Această specie, foarte polifică, oportunistă și rezistentă la presiuni, reprezintă o presiune asupra speciilor native de pești ca urmare a faptului că se hrănește cu icrele și puii acestora.

      K01.01 Eroziune După cum a fost prezentat în secțiunile anterioare, solurile din zona Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane sunt nisipoase, slab humifere, astfel aceste soluri sunt vulnerabile la eroziune cauzată de mișcările de suprafață ale apei, respectiv valuri. Pentru prevenirea sau reducerea efectului eroziunii malurilor este recomandată plantarea speciilor native de arbori pe maluri pentru a contribui la menținerea integrității acestora.

      K01.02 Colmatarea lacurilor Marica și Victoria este în strânsă legătură cu eroziunea și cu eutrofizarea naturală. Astfel, prin acțiunile combinate ale acestora pot contribui la creșterea încărcăturii de sediment a lacurilor, pot favoriza dezvoltarea excesivă a vegetației și pot duce la reducerea suprafeței de luciu de apă.

      K02.03 Eutrofizare naturală are loc ca urmare a încărcăturii organice a lacurilor. Eutrofizarea se manifestă în special în timpul verii, când la temperaturi ridicate cresc şi concentraţiile de nutrienţi din apă. Acumularea masei organice de la scurgerile de pe pante şi creşterea cantităţilor de nutrienţi, precum azot și fosfor, conduce la dezvoltarea abundentă a diferitelor microorganisme care consumă în proporţii mari oxigenul din apă.

   2. 2.5.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

      Pe baza presiunilor actuale identificate în Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane au fost stabilite amenințările viitoare asupra speciilor protejate. Am considerat că, pe durata implementării prezentului Plan de management, amenințările sunt în cea mai mare parte similare presiunilor ce se manifestă în prezent.

      Amenințările viitoare ce se vor manifesta pe durata implementării Planului de management sunt descrise în Tabel nr. 40 de mai jos:

      Tabel nr. 40

      Amenințări viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate

      Cod amenințare	Nume	Descrierea sumară a amenințării viitoare	Descrierea impactului amenințării asupra speciei	Specii afectate
      F02.03	Pescuit de agrement	Pe suprafața celor două lacuri dar în special pe Lacul Victoria se realizează pescuit cu plase	Diminuarea efectivelor populaționale ale speciilor într-un ritm mai accelerat decât capacitatea de regenerare	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus
      I01	Specii invazive non-native, alogene	Componența speciilor de pești din cele două lacuri s-a schimbat prin pătrunderea speciilor alohtone.	Distrugerea pontelor, icrelor și contribuirea la diminuarea efectivelor populaționale	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri
      H01.05	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi	Pe terenurile agricole din vecinătatea ariei naturale protejate sunt folosite îngrășăminte chimice ce pot	Deteriorarea calității apelor și afectarea capacității de reproducerea a speciilor	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra,

      Cod amenințare	Nume	Descrierea sumară a amenințării viitoare	Descrierea impactului amenințării asupra speciei	Specii afectate
      	forestiere	ajunge în apa de suprafață		Emys orbicularis, Larus minutus Ciconia ciconia
      E03	Descărcări	Statele din vecinătate nu beneficiază de un sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate menajer	Deteriorarea calității apelor și afectarea capacității de reproducerea a speciilor	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus Ciconia ciconia
      D02.01	Linii electrice și de telefonie	În vecinătatea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt prezente linii electrice aeriene ce pot reprezenta o amenințare asupra populației de berze albe, mai ales datorită faptului că aceștea preferă stâlpii de susținere pentru construirea cuiburilor	Prin riscul electrocutării berzelor se poate realiza o diminuare a efectivelor populaționale de barză albă din vecinătatea ariei	Ciconia ciconia
      E01	Zone urbanizate, habitare umană.	S-a constatat tendina ca locuințele care se învecinează cu lacul Victoria să	Prin construirea pontoanelor pe malurile lacului se deteriorează	Ciconia ciconia, Larus minutus, Gavia immer, Misgurnus fossilis,

      Cod amenințare	Nume	Descrierea sumară a amenințării viitoare	Descrierea impactului amenințării asupra speciei	Specii afectate
      	Locuinţe umane	construiască pontoane, alterând astfel structura naturală a malurilor	habitatele de reproducere și hrănire a speciilor de pești, reptile și mamifere	Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Lutra lutra, Emys orbicularis, Lacerta viridis, Hyla arborea, Natrix tesselata, Neomys anomalus,
      K01.01	Eroziune	Ca urmare a solului nisipos, malurile sunt predispuse eroziunii	În perioada de implementare a prezentului Plan de management nu se preconizează o scădere semnificiativă a eroziunii, ci doar realizarea primilor pași în reducerea acesteia	Toate speciile
      K01.02	Colmatare	Colmatarea reprezintă o consecință directă a eroziunii	În perioada de implementare a prezentului Plan de management nu se preconizează o scădere semnificiativă a colmatării, ci doar realizarea primilor pași în reducerea acesteia	Toate speciile

      Cod amenințare	Nume	Descrierea sumară a amenințării viitoare	Descrierea impactului amenințării asupra speciei	Specii afectate
      K02.03	Eutrofizare naturală	Ca urmare a încărcăturii organice din cele două lacuri, în perioada caldă, se manifestă înfloririle algale	În perioada de implementare a prezentului Plan de management nu se preconizează o scădere semnificiativă a eutrofizării, ci doar realizarea primilor pași în reducerea acesteia	Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio kessleri, Umbra krameri Gavia immer, Lutra lutra, Emys orbicularis, Larus minutus Ciconia ciconia

      Hărțile activităților cu potențial impact asupra speciilor dar și a amenințărilor viitoare asupra acestora sunt prezentate în Anexa nr. 4 și Anexa nr. 5 la Planul de management.

6. 2.6. Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ din aria naturală protejată

Evaluarea impacturilor asupra speciilor de faună de interes conservativ din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane este descrisă în Tabelul nr. 42 de mai jos:

Tabel nr. 41

Evaluarea impacturilor asupra speciilor de interes conservativ

Presiunea/ Amenințarea	Speciile impactate	Localizarea presiunii/ amenințării	Intensitatea presiunii
D02.01 linii electrice	Speciile de păsări	Localizarea este	Medie
și de telefonie		prezentată în Anexa
		nr. 4 și 5 la Planul de Management – Hărțile presiunilor actuale cu potențial
E01 Zone urbanizate, habitare umana. Locuinţe umane	Toate speciile		Medie, cu excepția vidrei pentru care s/a considerat o intensitate ridicată.

E03 Descărcări	Speciile de pești, amfibieni și reptile	impact asupra speciilor de floră și faună	Medie
F02.03 Pescuit de agrement	Speciile de pești și păsări		Medie, cu excepția vidrei pentru care s/a considerat o intensitate ridicată.
F03.01 Vânătoare	Speciile de mamifere		Medie, cu excepția vidrei pentru care s/a considerat o intensitate ridicată.
F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj	Speciile de mamifere		Medie, cu excepția vidrei pentru care s/a considerat o intensitate ridicată.
G01 Sport în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, activități recreative	Toate speciile		Medie
G01.03 Vehicule cu motor	Toate speciile		Medie
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere	Toate speciile		Medie
I01 Specii invazive non-native, alogene	Speciile de pești		Medie
K01.01 Eroziune	Toate speciile		Medie
K01.02 Colmatare	Toate speciile		Medie
K02.03 Eutrofizare naturală	Toate speciile		Medie

1. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

   În urma realizării studiului de inventariere a speciilor din cadrul Ariei naturale protejate de interes naţonal Lacul Adunații de Geormane, unele dintre cele 17 specii de faună nu au fost identificate în teren. În acest sens s-a considerat necesară realizarea studiului de stabilire a stării actuale de conservare unor specii de faună mai bine reprezentate în cadrul ariei naturale protejate. Astfel, au fost selectate alte specii de păsări de interes comunitar sau național prezente și bine reprezentate numeric în cadrul ariei naturale protejate.

   Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:

   • – populaţiei speciei;

   • – habitatului speciei;

   • – perspectivelor speciei în viitor.

   În tabelul de mai jos este prezentată starea de conservare a speciilor de faună protejate

   din cadrul Ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane.

   82

   Tabel nr. 42

   Tabelul sumar al evaluării stării de conservare a speciilor de faună protejate din cadrul Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane

   Specia	Statut de prezenţă temporală a speciilor	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea globală de conservare a speciei
   Lutra lutra, Linnaeus, 1758	Populație rezidentă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată	”U2” – nefavorabilă – rea	”U2” – nefavorabilă – rea	”U2” – nefavorabilă – rea,
   Neomys anomalus Cabrera, 1907	Specie neidentificată în teren	”X” – necunoscută	X” – necunoscută	X” – necunoscută	”X” – necunoscută
   Misgurnus fossilis Berg, 1949	Populație rezidentă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
   Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782	Specie neidentificată în teren	”X” – necunoscută	X” – necunoscută	X” – necunoscută	”X” – necunoscută
   Gobio kessleri Dybowski, 1862	Specie neidentificată în teren	”X” – necunoscută	X” – necunoscută	X” – necunoscută	”X” – necunoscută
   Umbra krameri Walbaum, 1792	Specie neidentificată în teren	”X” – necunoscută	X” – necunoscută	X” – necunoscută	”X” – necunoscută
   Bufo bufo Linnaeus, 1758	Specie neidentificată în teren	”X” – necunoscută	X” – necunoscută	X” – necunoscută	”X” – necunoscută
   Hyla arborea	Populație rezidentă	”U1” – nefavorabilă –	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”U1” – nefavorabilă –

   Specia	Statut de prezenţă temporală a speciilor	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea globală de conservare a speciei
   Linnaeus, 1758		inadecvată,			inadecvată
   Lacerta viridis Laurenti, 1768	Populație rezidentă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	U1” – nefavorabilă – inadecvată	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
   Emys orbicularis, Linnaeus, 1758	Populație rezidentă	”FV” – favorabilă	U1” – nefavorabilă – inadecvată	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
   Testudo hermanni Gmelin, 1789	Specie neidentificată în teren	”X” – necunoscută	X” – necunoscută	X” – necunoscută	”X” – necunoscută
   Natrix tessellata, Laurenti, 1768	Populație rezidentă	”FV” – favorabilă	U1” – nefavorabilă – inadecvată	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”U1” – nefavorabilă – inadecvată
   Ciconia ciconia, Linnaeus, 1758	Populație cuibaritoare	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Larus minutus, Pallas, 1776	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Ardeola ralloides, Scopoli, 1769	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Sterna hirundo, Linnaeus, 1758	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Chlidonias hybrida, Pallas, 1811	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă

   83

   Specia	Statut de prezenţă temporală a speciilor	Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Starea globală de conservare a speciei
   Dendrocopos syriacus, Ehrenberg, 1833	Populație rezidentă	”FV” – favorabilă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,
   Egretta garzetta, Linnaeus, 1766	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Alcedo atthis, Linnaeus, 1758	Populație rezidentă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,
   Nycticorax nycticorax, Linnaeus, 1758	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Falco tinnunculus, Linnaeus, 1758	Populație cuibaritoare	”FV” – favorabilă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Podiceps cristatus Linnaeus, 1758	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Ardea cinerea Linnaeus, 1758	Populație la iernare	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă
   Aythya nyroca, Güldenstädt, 1770	Populație în pasaj, odihnă și hrănire	”FV” – favorabilă	”FV” – favorabilă	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,	”U1” – nefavorabilă – inadecvată,

   84

   Unele specii menţionate în Fișa ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane nu au fost identificate în teren, astfel că starea de conservare a acestor specii a fost considerată necunoscută pentru toate cele trei analize realizate: a populației speciei, a habitatului speciei și a perspectivelor viitoate.

   Speciile pentru care nu s-a putut stabili starea de conservare și deci au fost marcate cu – Necunoscut – sunt: chițcanul de mlaștină, boarța, porcușorul de nisip, țigănușul, broasca râioasă brună și țestoasa bănățeană.

   În stadiul inițial era prevăzută şi evaluarea stării de conservare pentru trei specii de păsări, respectiv: cufundarul mare – Gavia immer, barza albă – Ciconia ciconia și pescărușul mic – Hydrocoloeus minutus sau Larus minutus. În perioada de inventariere a speciilor de păsări din perimetrul ariei naturale protejate una dintre cele trei specii de păsări nu a fost identificată în teren, respectiv cufundarul mare – Gavia immer. În consecință nu se poate stabili starea de conservare a acestei specii, dar este necesară următoarea mențiune: nu excludem posibilitatea prezenței speciei pe perioade scurte în timpul migrației.

   În urma finalizării studiilor de inventariere și cartare a speciilor de păsări de interes comunitar/național s-a considerat necesară stabilirea stării actuale de conservare pentru alte nouă specii de păsări, respectiv stârcul galben – Ardeola ralloides, chira de baltă – Sterna hirundo, chirighița cu obraji albi – Chlidonias hybrida, ciocănitoarea de grădini – Dendrocopos syriacus, egreta mică – Egretta garzetta, pescărelul albastru – Alcedo atthis, stârcul de noapte – Nycticorax nycticorax, vânturelul roșu – Falco tinnunculus și rața roșie – Aythya nyroca.

2. 4. SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul Planului de management Scopul:

      Prezentul Plan de Management dorește atingerea unei armonii între comunitățile locale și biodiversitate, astfel încât, prin atingerea sau menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de faună pentru care a fost declarată Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, comunitățile locale să beneficieze de avantaje economice, sociale și recreative, înțelegând astfel importanța biodiversității pentru comunitate.

      Concret, se dorește protejarea şi conservarea biodiversităţii prin menţinerea şi atingerea stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere, nevertebrate, amfibieni, reptile, pești şi păsări de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane, precum şi inventarierea şi monitorizarea speciilor de faună protejate în contextul dezvoltării durabile şi sustenabile a comunităţilor locale din vecinătatea ariei naturale protejate.

      Obiectivele generale:

      În vederea îndeplinirii scopului Planului de Management au fost definite, în baza observațiilor realizate în teren, patru obiective generale, prezentate și detaliate în cele ce urmează:

      • – Obiectiv General 1: Conservarea, evaluarea detaliată, monitoringul şi managementul biodiversităţii în Aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

      • – Obiectiv General 2: Administrarea şi managementul efectiv al Ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane şi asigurarea durabilităţii managementului

      • – Obiectiv General 3: Promovarea turistică a zonei Ariei naturale potejate de interes

      național Lacul Adunații de Geormane.

   2. 4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

      Pentru detalierea obiectivelor generale, obiectivelor specifice, măsurilor specifice și activităților am ales o formă tabelară în care sunt prezentate fiecare din cele mai sus menționate.

      Tabel nr. 43

      87

      Obiectivele generale, specifice, măsurile specifice și activitățile prin care acestea vor fi atinse

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      Obiectiv General 1: Conservarea şi managementul biodiversităţii în aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane	Obiectiv Specific 1: Asigurarea conservării speciei Misgurnus fossilis, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă și continuarea studiilor asupra speciilor Umbra krameri, Gobio keslerii, Rhodeus sericeus amarus	Măsura Specifică 1: Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Misgurnus fossilis, Umbra krameri, Gobio keslerii, Rhodeus sericeus amarus	Activitatea 1. Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Misgurnus fossilis, Umbra krameri, Gobio keslerii, Rhodeus sericeus amarus
      			Activitatea 2. Întocmirea unei baze de date ce va reflecta evoluția stării de conservare a speciilor Misgurnus fossilis, Umbra krameri, Gobio keslerii, Rhodeus sericeus amarus
      			Activitatea 3. Identificarea noilor presiuni ce se vor manifesta asupra speciei Misgurnus fossilis și propunerea de măsuri de management în vederea reducerii impactului acestora asupra speciei
      			Activitatea 4. Implementarea măsurilor de management în vederea reducerii impactului presiunilor antropice nou identificate ce se manifestă asupra speciei Misgurnus fossilis
      		Măsura Specifică 2: Diminuarea impacturilor activităților umane asupra speciilor Misgurnus fossilis, Umbra krameri, Gobio keslerii,	Activitatea 5. Asigurarea pazei permanente a celor două lacuri în vederea descurajării pescuitului ilegal dar și a altor activități ilegale precum depozitarea deșeurilor, deversări

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică Rhodeus sericeus amarus	Activități
      			Activitatea 6. Întocmirea unui regulament strict ce va viza condițiile de pescuit: specii permise, dimensiuni permise, perioade permise
      			Activitatea 7. Stabilirea, amenajarea și semnalizarea unor locații din care pescuitul este permis
      			Activitatea 8. Organizarea campaniilor de extragere a indivizilor aparținând speciilor alohtone de pești;
      			Activitatea 9. Reintroducerea speciilor de pești de interes conservativ în baza cărora a fost declarată arie naturală protejaă Lacul Adunații de Geormane și neidentificate în teren
      		Măsura Specifică 3: Conservarea habitatelor importante pentru speciile Misgurnus fossilis, Umbra krameri, Gobio keslerii, Rhodeus sericeus amarus	Măsura restrictivă 1. Menținerea unor zone cu vegetație naturală: stufăriș sau vegetație subsersă pentru favorizarea condițiilor de reproducere a peștilor
      			Activitatea 10. Realizarea campaniilor de informare a populațiilor locale a impactului unor specii alohtone asupra speciilor autohtone
      	Obiectiv Specific 2: Asigurarea conservării speciei Hyla arborea, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă și continuarea studiilor asupra speciei Bufo bufo	Măsura Specifică 4: Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Hyla arborea și Bufo bufo	Activitatea 11. Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Hyla arborea și Bufo bufo
      			Activitatea 12. Întocmirea unei baze de date ce va reflecta evoluția stării de conservare a speciilor Hyla arborea și Bufo bufo
      			Activitatea 13. Identificarea noilor presiuni ce se vor manifesta asupra speciilor Hyla arborea și Bufo bufo și propunerea de măsuri de management în vederea reducerii impactului acestora asupra speciei

      88

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      			Activitatea 14. Implementarea măsurilor de management în vederea reducerii impactului presiunilor antropice nou identificate ce se manifestă asupra speciilor Hyla arborea și Bufo bufo
      		Măsura Specifică 5: Conservarea habitatelor importante pentru speciile Hyla arborea și Bufo bufo	Activitatea 15. Realizarea campaniilor de plantare a arborilor aparținând speciilor autohtone pe malurile lacurilor
      			Măsura restrictivă 2. Păstrarea pontoanelor deja construite până la degradarea naturală a acestora. Amplasarea de noi pontoane se va realiza doar daca acestea au destinație folosința publică și pot duce la îmbunătățirea infrastructurii de turism. Pontoanele nou construite vor fi realizate doar din materiale naturale: lemn, piatră
      			Activitatea 16. Realizarea campaniilor de informare a populațiilor locale a importanței speciilor de amfibieni pentru integritatea ecologică a unui lac
      			Măsura restrictivă 3. Păstrarea vegetației naturale: stufăriș sau vegetație subsersă
      	Obiectiv Specific 3: Asigurarea conservării speciilor de reptile, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă	Măsura Specifică 6: Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata	Activitatea 17. Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata
      			Activitatea 18. Întocmirea unei baze de date ce va reflecta evoluția stării de conservare a speciilor Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata
      			Activitatea 19. Identificarea noilor presiuni ce se vor manifesta asupra speciilor Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata și propunerea de măsuri de management în vederea reducerii impactului acestora asupra speciei

      89

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      			Activitatea 20. Implementarea măsurilor de management în vederea reducerii impactului presiunilor antropice nou identificate ce se manifestă asupra speciilor Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata
      		Măsura Specifică 7: Conservarea habitatelor importante pentru speciile Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata	Măsura restrictivă 4. Păstrarea în regim natural a suprafețelor de teren din cadrul ariei
      			Activitatea 21. . Realizarea campaniilor de plantare a arborilor aparținând speciilor autohtone pe malurile lacurilor
      		Măsura Specifică 8: Diminuarea impacturilor activităților umane asupra speciilor Lacerta viridis, Emys orbicularis și Natrix tessellata	Măsura restrictivă 5. Păstrarea pontoanelor deja construite până la degradarea naturală a acestora. Amplasarea de noi pontoane se va realiza doar daca acestea au destinație folosința publică și pot duce la îmbunătățirea infrastructurii de turism. Pontoanele nou construite vor fi realizate doar din materiale naturale: lemn, piatră
      	Obiectiv Specific 4: Asigurarea conservării speciilor de mamifere, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă și continuarea studiilor asupra speciei Neomys anomalus	Măsura Specifică 9: Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Lutra lutra și Neomys anomalus	Activitatea 22. Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Lutra lutra și Neomys anomalus
      			Activitatea 23. Întocmirea unei baze de date ce va reflecta evoluția stării de conservare a speciilor Lutra lutra și Neomys anomalus
      			Activitatea 24. Identificarea noilor presiuni ce se vor manifesta asupra speciilor Lutra lutra și Neomys anomalus și propunerea de măsuri de management în vederea reducerii impactului acestora asupra speciei
      			Activitatea 25. Implemenrarea măsurilor de management în vederea reducerii impactului presiunilor antropice nou identificate ce se manifestă asupra speciilor Lutra lutra și Neomys anomalus

      90

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      		Măsura Specifică 10: Conservarea habitatelor importante pentru speciile Lutra lutra și Neomys anomalus	Măsura restrictivă 6. Păstrarea în regim natural a suprafețelor de teren din cadrul ariei
      			Măsura restrictivă 7. Păstrarea pontoanelor deja construite până la degradarea naturală a acestora. Amplasarea de noi pontoane se va realiza doar daca acestea au destinație folosința publică și pot duce la îmbunătățirea infrastructurii de turism. Pontoanele nou construite vor fi realizate doar din materiale naturale: lemn, piatră
      			Măsura restrictivă 8. Menținerea unor zone cu vegetație naturală: stufăriș sau vegetație subversă pentru favorizarea condițiilor de reproducere a peștilor
      		Măsura Specifică 11: Diminuarea impacturilor activităților umane asupra speciilor Lutra lutra și Neomys anomalus	Activitatea 26. Asigurarea, de către custode a pazei permanente a celor două lacuri în vederea descurajării pescuitului ilegal dar și a altor activități ilegale precum depozitarea deșeurilor, deversări
      			Activitatea 27. Întocmirea unui regulament strict ce va viza condițiile de pescuit: specii permise, dimensiuni permise, perioade permise
      			Activitatea 28. Stabilirea, amenajarea și semnalizarea unor locații din care pescuitul este permis
      	Obiectiv Specific 5: Asigurarea conservării speciilor de păsări, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă	Măsura Specifică 12: Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus,	Activitatea 29. Realizarea studiilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca

      91

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca	Activități
      			Activitatea 30. Întocmirea unei baze de date ce va reflecta evoluția stării de conservare a speciilor Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca
      			Activitatea 31. Identificarea noilor presiuni ce se vor manifesta asupra speciilor Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca și propunerea de măsuri de management în vederea reducerii impactului acestora asupra speciei
      			Activitatea 32. Implementarea măsurilor de management în vederea reducerii impactului presiunilor antropice nou identificate ce se manifestă asupra speciilor Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca
      		Măsura Specifică 13: Conservarea habitatelor importante pentru speciile Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca	Măsura restrictivă 9. Păstrarea în regim natural a suprafețelor de teren din cadrul ariei
      			Măsura restrictivă 10. Păstrarea pontoanelor deja construite până la degradarea naturală a acestora. Amplasarea de noi pontoane se va realiza doar daca acestea au destinație folosința publică și pot duce la îmbunătățirea infrastructurii de turism. Pontoanele nou construite vor fi realizate doar din materiale naturale: lemn, piatră
      			Măsura restrictivă 11. Păstrarea vegetației naturale pe malurile Lacurilor Marica și Victoria

      92

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      		Măsura Specifică 14: Diminuarea impacturilor activităților umane asupra speciilor Ciconia ciconia, Larus minutus, Ardeola ralloides, Sterna hirundo, Chlidonias hybrida, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Alcedo atthis, Nycticorax nycticorax, Falco tinnunculus, Aythya nyroca	Activitatea 33. Se vor instala suporturi izolate electric pe stâlpii de susținere a liniilor electrice din Teasc, Bratovoești și Pruneț pentru favorizarea instalării d cuiburi de barză și pentru evitarea riscului de electrocutare pentru cuiburile deja construite
      			Activitatea 34. Liniile electrice aeriene vor fi semnalizate folosind marcatori în culori stridente pentru a evita riscul de coliziune al păsărilor cu acestea
      			Activitatea 35. Întocmirea unui regulament strict ce va viza condițiile de pescuit: specii permise, dimensiuni permise, perioade permise
      			Activitatea 36. Stabilirea, amenajarea și semnalizarea unor locații din care pescuitul este permis
      			Activitatea 37. Reintroducerea speciilor de pești de interes conservativ în baza cărora a fost declarată arie naturală protejată Lacul Adunații de Geormane și neidentificate în teren
      			Activitatea 38. Realizarea campaniilor de plantare a arborilor aparținând speciilor autohtone pe malurile lacurilor
      			Măsura restrictivă 12. Menținerea unor zone cu vegetație naturală: stufăriș sau vegetație subsersă pentru favorizarea condițiilor de reproducere a peștilor
      Obiectiv General 2: Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de	Obiectiv Specific 6: Îmbunătățirea calității apei lacurilor Marica și Geormane	Măsura Specifică 15: Încurajarea agricultorilor din vecinătatea ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane să adopte practicarea unei agriculturi bazate pe metode tradiționale	Activitatea 39. Promovarea produselor tradiționale în târguri organizate în vecinătatea ariei naturale protejte de interes național Lacul Adunații de Geormane
      			Activitatea 40. Realizarea campaniilor de informare a agricultorilor din zona cu privire la avantajele practicării unei agriculturi bazate pe metode tradiționale

      93

      Obiectiv general Geormane şi asigurarea durabilităţii managementului	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      		Măsura Specifică 16: Monitorizarea calității apei lacurilor Marica și Geormane	Activitatea 41. Realizarea relugată a analizelor de calitate a apei de către un laborator acreditat
      			Activitatea 42. Întocmirea unei baze de date a valorilor parametrilor monitorizati și a calității apei
      			Activitatea 43. Stabilirea și implementarea măsurilor de management considerate adecvate de către custode, în plus față de cele prezentate, pentru a îmbunătăți calitatea apei celor două lacuri
      	Obiectiv Specific 7. Utilizarea lacurilor pentru piscicultură	Măsura Specifică 17: Utilizarea lacurilor pentru piscicultură, însă doar cu specii autohtone de pești	Activitatea 44. Popularea cu specii de pești a lacurilor Victoria și Marica este permisă, însă doar cu specii autohtone de pești, cu risc scăzut de invazivitate și care nu vor aduce prejudicii speciilor de pești de interes conservativ
      			Măsura restrictivă 13. Exploatarea resurselor piscicole ale celor două lacuri, se va realiza doar pentru alte specii decât cele de interes conservativ
      	Obiectiv Specific 8: Actualizarea Fișei Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane	Măsura Specifică 18: Utilizarea informațiilor colectate pentru a acualiza Fișa Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane	Activitatea 45. Derularea, de către custode a demersurilor necesare pentru actualizarea Fișei Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane
      Obiectiv General 3. Promovarea turistică a zonei ariei naturale potejate de interes național Lacul Adunații de Geormane	Obiectiv Specific 9: Promovarea turistică a zonei	Măsura Specifică 19: Atragerea de turiști în zonă	Activitatea 46. Derularea de către custode a proiectelor ce vizează realizarea campaniilor publicitare de atragere a turiștilor
      			Activitatea 47. Derularea de către custode a proiectelor ce vizează crearea condițiilor de cazare pentru turiști prin încurajarea și susținerea micilor investitori din zonă
      			Activitatea 48. Derularea de către custode a proiectelor ce vizează refacerea infrastructurii necesare pentru agrement în Lacul Victoria.

      94

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Măsură specifică	Activități
      			Activitatea 49. Derularea de către custode a proiectelor ce vizează prmovarea produselor tradiționale din zonă
      			Activitatea 50. Orgaizarea de către custode a târgurilor, festivalelor cu rolul de a promova turismul în zonă
      			Activitatea 51. Realizarea de către custode a campaniilor de ecologizare a malurilor ariei naturale protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane împreună cu membrii comunităților locale, voluntari.
      			Activitatea 52. Înființarea unui centru ce vizitare a ariei naturale protejate de inters național Lacul Adunații de Geormane în care vor fi prezentate speciile protejate prin materiale imprimate
      			Activitatea 53. Încurajarea investitorilor locali interesați în realizarea de investiții privind eco-turismul

      95

      96

3. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

   1. 5.1. Planificarea în timp a activităţilor

      Planul de activități

      Tabel nr. 44

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      OG1

      OS1

      MS1

      A1

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A2

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A3

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A4

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS2

      A5

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A6

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      A7

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A8

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A9

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS3

      MR1

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A10

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OS2

      MS4

      A11

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A12

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A13

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A14

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS5

      A15

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      97

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      MR2

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A16

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MR3

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OS3

      MS6

      A17

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A18

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A19

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A20

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS7

      MR4

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A21

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      98

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      MS8

      MR5

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OS4

      MS9

      A22

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A23

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A24

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A25

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS10

      MR6

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MR7

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      99

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      MR8

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS11

      A26

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A27

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A28

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OS5

      MS12

      A29

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A30

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A31

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      100

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      A32

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS13

      MR9

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MR10

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MR11

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS14

      A33

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A34

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A35

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A36

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A37

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A38

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      101

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      MR12

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OG2

      OS6

      MS15

      A39

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A40

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MS16

      A41

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A42

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A43

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OS7

      MS17

      A44

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      MR13

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      OS8

      MS18

      A45

      x

      x

      x

      x

      Mare

      102

      OG

      OS

      MS

      A/MR

      Anul 1

      Anul 2

      Anul 3

      Anul 4

      Anul 5

      Prioritate

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      Trimestrul

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      1

      2

      3

      4

      OG3

      OS9

      MS19

      A46

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A47

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A48

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A49

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A50

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A51

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A52

      x

      x

      x

      x

      Mare

      A53

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      x

      Mare

      103

   2. 5.2. Estimarea resurselor umane, resurse materiale

      Estimarea resurselor umane și materiale necesare pentru atingerea Obiectivelor Generale și Specifice

      104

      Tabel nr. 45

      Obiectiv general	Obiectiv specific	Resurse umane estimate. Total zile/om	Resurse financiare estimate exprimate în RON
      Obiectiv General 1: Conservarea şi managementul biodiversităţii în aria naturală protejată de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane	Obiectiv Specific 1: Asigurarea conservării speciei Misgurnus fossilis, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă și continuarea studiilor asupra speciilor Umbra krameri, Gobio keslerii, Rhodeus sericeus amarus	200	60000
      	Obiectiv Specific 2: Asigurarea conservării speciei Hyla arborea, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă și continuarea studiilor asupra speciei Bufo bufo	100	30000
      	Obiectiv Specific 3: Asigurarea conservării speciilor de reptile, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă	100	30000
      	Obiectiv Specific 4: Asigurarea conservării speciilor de mamifere, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă și continuarea studiilor asupra speciei Neomys anomalus	100	30000
      	Obiectiv Specific 5: Asigurarea conservării speciilor de păsări, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă	100	30000
      Obiectiv General 2: Administrarea	Obiectiv Specific 6: Îmbunătățirea calității apei lacurilor Marica și Geormane	1217	608334

      şi managementul efectiv al ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane şi asigurarea durabilităţii managementului	Obiectiv Specific 7. Utilizarea lacurilor pentru piscicultură	1217	608334
      	Obiectiv Specific 8: Actualizarea Fișei Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane	1217	608334
      Obiectiv General 3. Promovarea turistică a zonei ariei naturale potejate de interes național Lacul Adunații de Geormane	Obiectiv Specific 9: Promovarea turistică a zonei	3650	1825000
      Total		7901	3830002

      105

4. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATILOR

Raportări periodice

Tabel nr. 46

Calendarul raportărilor periodice

Nr	Denumire	Moment raportare		Activități incluse în raportare
		An	Trimestru
1	Raportare anul 1	1	4	Toate activitățile
2	Raportare anul 2	2	4	Toate activitățile
3	Raportare anul 3	3	4	Toate activitățile
4	Raportare anul 4	4	4	Toate activitățile
5	Raportare anul 5	5	4	Toate activitățile

BIBLIOGRAFIE

Petru Bănărescu, Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII – Pești ganoizi și osoși.

București, Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.

Claudia Ionelia Goga, Situația Ihtiofaunei din Lacul Victoria – Dolj, Muzeul Olteniei Craiova.

Oltenia. Studii si comunicari. Stiintele Naturii. Vol. XXI / 2005

Botnariuc, N., Tatole, V., 2005 – Cartea Roşie a vertebratelor din România. Muzeul de Istorie

Naturală Grigore Antipa, Bucureşti

Călinescu, R., 1953, Biogeografia României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Munteanu D., A. Papadopol, P. Weber, 2002 – Atlasul păsărilor clocitoare din România –

publicaţie SOR, ediţia II

Cârstea, S., Mateescu, S., 1959, Cercetări pedologice între Jiu şi Olt, D.D.S.S.C.G.-Pedologie, Bucureşti

Ciulache, S., 1978, Clima R.S.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Cogălniceanu, D., 1997, Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura

Universităţii Bucureşti, p. 1-122

Cogălniceanu, D., 2002, Amfibienii din România. Ghid de teren, Naturalia Practica nr. 5.

Colecţia de biologie

Costache, N., 1996, Regionarea biogeografică a României., Editura Universităţii, Bucureşti

Covaciu-Marcov, S.-D., Bogdan, H., Peter, V.I., Groza, M., Diaconu, D., 2005a, Analiza zonei de hibridare dintre Bombina bombina şi Bombina variegata în nord-vestul dealurilor Tăşadului România, Muzeul Olteniei Craiova, Oltenia, Studii şi comunicări, Ştiinţele Naturii, vol. XXV, p. 153-156

Ghira, I., Mara, G., 2000, Using the allelomorphic feature in identifying two species belonging to genus Bombina, Anura, Discoglossidae from Transilvania, Studia Univ. Babes-Bolyai Cluj-Napoca 45, p. 85-95

Heyer, W. R., Donnelly, M. A., McDiarmid, R. W., Hayek, L. A. C., Foster, M. S., 1994, Measuring and Monitoring Biological Diversity, Standard Methods for Amphibians, Smithsonian Institution Press, Washington DC

Ionescu-Argetoaia, I.P., 1914, Pliocenul din Oltenia, Analele Institutului de Geologie din

România, vol. VIII, Bucureşti

Ionescu-Argetoaia, I.P., Murgoci, Gh., Protopopescu-Pache, E., 1923, Cuaternarul în Oltenia Le quaternaire dans l’Olténie, C. R. Institutul de Geologie din România, vol. VIII, 1914-1915, Bucureşti

Král David, Hillert Oliver, Drožová Dana, Šípek Petr, Lethrus schneideri sp. n. from Greece, ZooKeys 339: 93-106, 03 Oct 2013

Victor Şalaru, Tatiana Dudnicenco, Ana Tincu, Troficitatea unor lacuri din Municipiul

Chişinău, Seria: Științe ale naturii, 2007

Mutihac, V., 1990, Geologia României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Pisota, I., 1987, Biogeografie, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti

Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Posea, Gr., 2002, Geomorfologia României, Editura Fundaţiei ”România de Mâine”, Bucureşti

Roşu, Al., 1980, Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Stugren, B., 1980, Geographical variation of the fire – bellied toad, Bombina bombina L., In: The USSR, Amphibia, Anura, Discoglossidae, Zool. Abh. Mus. Tierk. Dresden 36, 5,

p. 101-115

Tatole, V., Iftime, A., Stan, M., Iorgu, E.-I., Otel, I. V., 2009, Speciile de animale Natura

2000 din România, Imperium Print, Bucureşti, p. 174

Török, Zs., 1999, Ghid pentru descrierea ariilor de importanţă herpetofaunistică din România,

Ed. Aves, Odorheiul Secuiesc

Török, Zs., Ghira, I., Sas, I., Zamfirescu, Ş., 2013, Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile şi amfibieni din România, Editura Centrul de Informare Tehnologică Delta Dunării, Tulcea

Ujvari, I., 1972, Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

*** www. Iucnredlist.org

*** Hamlyn Guide – Păsările din România, Europa, Svensson L.,

*** http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra

*** Atlas R.S.R, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1968

*** Geografia României I, Geografie fizică, Editura Academiei, Bucuresti, 1983

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

110

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 – Hărţi generale

Localizarea Ariei Naturale Protejate de Interes Național Lacul Adunații de Geormane

111

Distribuţia Unităţilor Administrativ Teritoriale în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

112

Distribuţia căilor de transport din cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

113

Limitele ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

114

Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate SCI-uri

115

Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţăde cele mai apropiate SPA-uri

116

Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate Parcuri Naturale

117

Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate Parcuri Naţionale

118

Localizarea ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane faţă de cele mai apropiate Rezervaţii Naturale

119

Distribuţia tipurilor de formaţiuni geologice în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

120

Distribuţia unităţilor de relief din cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

121

Distribuţia reţelei hidrografice în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

122

Distribuţia tipurilor de soluri în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

Anexa nr. 2 – Hărţile de distribuţie a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată

123

Distribuția tipurilor majore de habitate din aria naturala protejată Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciilor Iris pseudacorus și Sagittaria sagittifolia L sub formă de poligon în

cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Iris pseudacorus sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate

de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Sagittaria sagittifolia L sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Taraxacum palustre sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Taraxacum palustre sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Salix purpurea /Salix amplexicaulis, Bory sub formă de poligon în

cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Salix purpurea /Salix amplexicaulis, Bory sub formă de puncte în cadrul

Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Misgurnus fossilis Berg, 1949 sub formă de poligon în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Misgurnus fossilis Berg, 1949 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Hyla arborea Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Hyla arborea Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Lacerta viridis Laurenti, 1768 sub formă de poligon în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Lacerta viridis Laurenti, 1768 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciilor Emys orbicularis Linnaeus, 1758 și Natrix tessellata Laurenti, 1768

sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de

Geormane

Distribuția speciei Emys orbicularis Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Natrix tessellata Laurenti, 1768 sub formă de puncte în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Ciconia ciconia Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Ciconia ciconia Linnaeus, 1758 sub formă de punct în cadrul Ariei

Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciilor Larus minutus Pallas, 1776 și Podiceps cristatus Linnaeus, 1758 sub

formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de

Geormane

Distribuția speciei Larus minutus Pallas, 1776 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Podiceps cristatus Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Ardea cinerea, Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Lutra lutra Linnaeus, 1758 sub formă de poligon în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Distribuția speciei Lutra lutra Linnaeus, 1758 sub formă de puncte în cadrul Ariei Naturale

Protejate de interes Național Lacul Adunații de Geormane

Anexa nr. 3 – Hărţile privind aspectele socio-economice

Utilizarea terenului în cadrul ariei

Harta distribuţiei regimului juridic al terenurilor din cadrul ariei naturale protejate de

interes naţional Lacul Adunaţii de Geormane

151

Anexa nr. 4 – Hărțile presiunilor actuale cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună

152

D02.01 Linii electrice și de telefonie

E01 Zone urbanizate, habitare umană, Locuinţe umane

E03 Descărcări

F02.03 Pescuit de agrement

F03.01 Vânătoare

F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

G01 Sport în aer liber, activități de petrecere a timpului liber, activități recreative

G01.03 Vehicule cu motor

159

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere

I01 Specii invazive non-native, alogene

K01.01 Eroziune

K01.02 Colmatare

K02.03 Eutrofizare naturală

164

Anexa nr. 5 – Hărțile amenințărilor viitoare cu potențial impact asupra speciilor de floră și faună

D02.01 Linii electrice și de telefonie

E01 Zone urbanizate, habitare umană. Locuinţe umane

E03 Descărcări

F02.03 Pescuit de agrement

I01 Specii invazive non-native, alogene

169

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere

K01.01 Eroziune

K01.02 Colmatare

K02.03 Eutrofizare naturală