PLANUL DE MANAGEMENT din 1 noiembrie 2013

al ariei naturale protejate de interes naţional B1 "Rezervaţia de orbeţi de la Apahida"



 + 
Capitolul IIntroducere şi contextRezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost înfiinţată la iniţiativa Asociaţiei EcoChoice care, în urma studiilor efectuate pe teren, a întocmit şi înaintat Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române şi, de asemenea, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice documentaţia ştiinţifică necesară obţinerii statutului de arie protejată.Rezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost declarată arie naturală protejată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, categoria rezervaţie naturală. Din anul 2010, rezervaţia se află în custodia Asociaţie EcoChoice, în baza Convenţiei de custodie nr. 0170/13.07.2010 încheiate cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.1.1. Scurtă descriere a planului, scop şi obiectivePlanul de management al ariei naturale protejate de interes naţional B1 "Rezervaţia de orbeţi de la Apahida", denumită în continuare Rezervaţia de orbeţi de la Apahida, a fost realizat de Asociaţia EcoChoice, custodele rezervaţiei.Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida constituie documentul oficial de stabilire a obiectivelor rezervaţiei şi a măsurilor de management care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective. Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida sintetizează informaţia existentă la data realizării planului, stabileşte temele, obiectivele şi acţiunile care vor fi realizate, împreună cu planificarea acestora pe o perioadă de 5 ani de la data aprobării prezentului plan de management.Planul de management va sta la baza activităţii custozilor Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida şi reprezintă documentul de referinţă pentru planificarea şi realizarea tuturor activităţilor legate de rezervaţie, desfăşurate de custozi, factorii interesaţi identificaţi sau orice alte persoane sau instituţii care desfăşoară ori intenţionează să desfăşoare activităţi pe teritoriul rezervaţiei sau în imediata apropiere a acesteia.Regulamentul Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida, care stabileşte activităţile permise şi interzise pe teritoriul rezervaţiei, a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanţă comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes naţional. Planul de management cuprinde hărţi de ansamblu – anexele nr. 1 şi 2 şi de detaliu ale rezervaţiei – anexa nr. 3, anexe care fac parte integrantă din prezentul plan de management.Modificările ce vor fi aduse planului de management se efectuează conform prevederilor pct. 1.5.Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului pentru care a fost instituit regimul de protecţie, respectiv conservarea populaţiei speciei Nannospalax leucodon şi a habitatelor acesteia.Scopul planului de management este de a oferi un instrument de lucru pentru realizarea administrării ariei protejate Rezervaţia de orbeţi de la Apahida.1.2. Scopul şi categoria ariei protejateRezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost înfiinţată în scopul protejării populaţiei de orbete mic Nannospalax leucodon de pe teritoriul ariei protejate, populaţie ce reprezintă o rămăşiţă a unei populaţii mult mai vaste, ce se întindea în întreaga Câmpie a Transilvaniei. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida este o arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrată, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, în categoria rezervaţii naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de managementRezervaţia de orbeţi de la Apahida a fost desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.143/2007, poziţia B1.Planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.Prevederile planului de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida trebuie respectate de către toţi deţinătorii/ administratorii de terenuri de pe raza rezervaţiei şi din apropierea acesteia, precum şi de cei care desfăşoară sau doresc să înceapă desfăşurarea de activităţi de orice fel pe teritoriul acesteia, precum şi în vecinătatea acesteia, aşa cum prevede legislaţia în vigoare.Asociaţia EcoChoice, cu sediul în Săliştea Veche, judeţul Cluj, este custodele Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida, în baza Convenţiei de custodie nr. 0170/13.07.2010 încheiate între aceasta şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.1.4. Procesul elaborării planuluiÎn baza prevederilor Convenţiei de custodie nr. 0170/13.07.2010, custodele a elaborat regulamentul şi planul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida şi urmăreşte respectarea acestora, în conformitate cu statutul de arie naturală protejată.Structura planului corespunde cu cea recomandată în manualul "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" (Appleton, 2001). Planul are la bază studii realizate de echipa de custozi, în colaborare cu cercetători cu experienţă în domeniu. De asemenea, a beneficiat de un program de consultare cu publicul şi cu factorii interesaţi.Pentru elaborarea planului de management s-au planificat următoarele etape:1. Identificarea principalilor factori interesaţi implicaţi în procesele de administrare2. Stabilirea obiectivelor planului de managementPlanul de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida se bazează pe definirea obiectivelor strategice de conservare care vor fi atinse prin activităţile de management. Activităţile de management vor lua în considerare informaţiile din teren, cercetările realizate anterior şi cele obţinute prin efectuarea acţiunilor de teren.3. Identificarea acţiunilor de conservare, planificarea şi identificarea posibilelor surse de finanţare1.5. Procedura de modificare a planuluiPlanul de management are la bază principiile unui management adaptabil, care să permită modificarea acestuia ca răspuns la schimbări intervenite datorită fenomenelor naturale sau factorului social şi economic.În cazul în care se impun modificări în planul de management, competenţa realizării acestora revine echipei de custozi. Propunerile de modificare vin din partea echipei de custozi, pe baza observaţiilor proprii sau a sugestiilor primite din partea factorilor interesaţi. În cazul în care se impun modificări la nivel de obiective, pe lângă aprobarea custodelui, este necesar avizul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române. Modificarea planului de management se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.1.6. Procedura de implementare a planuluiResponsabilitatea implementării planului de management revine custodelui Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida.Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către custozi, pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida. + 
Capitolul IIDescrierea ariei protejate2.1. Informaţii generaleLocalizare. Rezervaţia este localizată în judeţul Cluj, la circa 5 km est de municipiul Cluj-Napoca, pe a cărui rază administrativă se află, între râul Someşul Mic şi Valea Caldă, pe dealul numit Ţigla, şi are o suprafaţă de 31,11 ha. Rezervaţia nu este cuprinsă în limitele niciunui sit Natura 2000, parc natural sau naţional. Cele mai apropiate localităţi sunt: Subcoastă, Sânnicoară, Apahida şi Colonia Valea Caldă. Aria propusă pentru protecţie este accesibilă din municipiul Cluj-Napoca sau din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Se poate ajunge cu maşina sau pe jos pe varianta de ocolire nord-est a municipiului Cluj-Napoca. Urmând traseul liniei de înaltă tensiune se ajunge pe dealul Ţigla. O altă cale de acces este prin localitatea Sânnicoară, apoi prin satul Subcoastă se ajunge la dealul Ţigla.Coordonatele geografice ale punctului central al ariei: 46°48'15N, 23°42'40E.Încadrarea în sistem naţional – coordonatele geografice în sistem naţional Stereo 1970 sunt: X (longitudine) – 401780,06; Y (latitudine) – 590210,54.Descrierea narativă a limitelor arieiRezervaţia de orbeţi de la Apahida este situată pe tarlaua nr. 12 Tarcea şi este reprezentată de păşunea Ps 566 (suprafaţă 31,01 ha) şi tufărişul Tf 567 (suprafaţă 0,10 ha).Limita nordică porneşte de la intersecţia terenului arabil A 569 cu păşunea Ps 566 şi cu drumul de exploatare De 565, se continuă pe limita dintre drumul de exploatare De 565 şi păşunea Ps 566 până la intersecţia dintre păşunea Ps 566 cu păşunea Ps 903.Limita estică porneşte de la intersecţia dintre păşunea Ps 566 cu păşunea Ps 903 şi cu drumul de exploatare De 565, se continuă pe limita dintre păşunea Ps 566 şi păşunea Ps 903, până la intersecţia cu drumul de exploatare De 591.Limita sudică porneşte de la intersecţia dintre păşunea Ps 566 cu păşunea Ps 903 şi cu drumul de exploatare De 591, se continuă pe limita dintre drumul de exploatare De 591 şi păşunea Ps 566, apoi pe limita dintre drumul de exploatare De 591 şi tufărişul Tf 567, pe o distanţă de 5 m, până la intersecţia cu livada Li 575/1.Limita vestică porneşte de la intersecţia dintre tufărişul Tf 567 cu livada Li 575/1 şi cu drumul de exploatare De 591, se continuă pe limita dintre tufărişul Tf 567 şi livada 575/1, apoi pe limita dintre tufărişul Tf 567 şi terenul arabil A 569, până la intersecţia dintre terenul arabil A 569 cu păşunea Ps 566 şi cu drumul de exploatare De 565.Datele au fost preluate din harta cadastrală L-34-48-C-b-2-III.NOTĂ:Parcela teren arabil A 569, ce apare pe harta cadastrală şi în Registrul agricol, nu se regăseşte în teren, perimetrul fiind ocupat de livadă.Regimul de proprietate. Terenul de pe teritoriul rezervaţiei de orbeţi de la Apahida este în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca (Nr. topo 16914, CF 1431 Cluj).Suprafaţa ariei protejate: 31,11 ha (31,01 Ps 566 + 0,10 Tf 567).2.2. Mediul fizicRezervaţia de orbeţi de la Apahida se află în extremitatea sudică a dealurilor Clujului, în Podişul Someşan, care au o structură monoclinală, reprezentată prin câteva culmi de peste 500 m altitudine: dealul Viilor, dealul Lomb, dealul Sf. Gheorghe şi dealul Tarsa Mică, fragmentate de afluenţii de stânga ai Someşului: Popeşti, Chinteni, Valea Caldă. Versantul este dezvoltat pe o structură de platformă cu degradare moderată. Principalele procese geomorfologice sunt cele din clasa denudării areale: alunecări superficiale, tasare, dar şi cele din clasa denudării liniare: şiroire, ravenaţie. Zona rezervaţiei este caracterizată de depozite sarmaţiene, unitatea litografică inferioară – formaţiunea de Iris conţinând depozite epiclastice fine cu intercalaţii subţiri de tufuri vulcanice, depuse în condiţii marine salmastre. Rezervaţia ocupă panta cu expoziţie nord, nord-vestică a dealului Ţigla, respectiv jumătatea superioară a pantei în partea de vest a rezervaţiei şi treimea superioară în partea de est a rezervaţiei.Solurile sunt reprezentate de erodosoluri şi nu există ape de suprafaţă pe teritoriul rezervaţiei.Din punct de vedere climatic, aria aparţine zonei temperat-continentale, sectorul de provincie climatică cu predominanţa influenţelor oceanice atlantice. Topoclimatul este de versant cu expoziţie nordică, cu variaţii termice mai mici şi circulaţie locală a aerului mai puţin intensă. Temperatura medie anuală este de 8,3°C, iar precipitaţiile medii anuale de 582,3 mm (staţia meteo Cluj, Str. Vânătorului nr. 17, Cluj-Napoca).2.3. Mediul bioticAria protejată are un caracter unitar, fiind reprezentată de o pajişte mezoxerofilă, utilizată ca păşune şi fânaţ, mărginită în partea vestică de o bandă îngustă de tufăriş.Flora şi vegetaţiaVegetaţia este de tip stepic şi este reprezentată de o pajişte seminaturală mezoxerofilă ce poate fi încadrată în asociaţia Agrostio tenuis – festucetum rupicolae Csuros – Kaptalan (1962), 1964. Un element care atestă valoarea habitatului este prezenţa boraginaceului Echium rubrum (E. russicum), plantă listată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 – anexa nr. 3 – Specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică.Datorită suprapăşunatului practicat în zonă, o parte a pajiştii a devenit o păşune ruderalizată, degradată, aparţinând asociaţiei Trifolio repento – Lolietum perennis Kripp. 1967, Resmeriţă şi Pop 1967, iar prin târlirea practicată în trecut s-au instalat insule de vegetaţie nitrofilă aparţinând asociaţiilor Rumici obtusifoliae -Urticetum dioicae Kornas 1968 şi Sisymbio – artemisietum absinthium I. Pop 1969.Lista speciilor de plante identificate până în prezent pe teritoriul rezervaţiei

Fauna de vertebrateAmphibiaPe teritoriul rezervaţiei nu au fost identificate specii de amfibieni.ReptiliaPe teritoriul rezervaţiei au fost identificate doar 3 specii de reptile, toate aparţinând ordinului Sauria (şopârle).

AvesAvifauna este relativ săracă, formată din 11 specii, dintre care numai două sunt clocitoare. Toate celelalte specii clocesc în afara rezervaţiei, în livada din vecinătate, dar folosesc terenul din aria protejată drept cartier de hrănire. Două dintre specii sunt prădătoare, 4 specii sunt insectivore şi 3 specii sunt omnivore. Cele două specii seminivore sunt oaspeţi de iarnă eratici, în timp ce marea majoritate a celorlalte specii sunt oaspeţi de vară. Numai şorecarul comun şi coţofana sunt specii sedentare. Nouă dintre speciile de păsări identificate în zonă sunt strict protejate, iar sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) este listat pe anexa 1 a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, efectivul fiind însă redus, de numai câteva perechi.

Note explicative: regim trofic: P – prădător, I – insectivor, O – omnivor, S – seminivor; Statut fenologic: SN – sedentar neclocitor, OVN – oaspete de vară neclocitor, OVC – oaspete de vară clocitor.MamaliaSpecii de mamifere identificate pe teritoriul rezervaţiei:

Specia-ţintă: Nannospalax leucodon (Nordmann, 1840) – orbetele mic, cartofarul mic sau căţelul pământului. Sinonimii: Spalax leucodon (Nordmann, 1840), Spalax monticola (Nehring, 1898), Spalax hungaricus (Trouessart, 1910).2.4. Informaţii socioeconomice şi culturalePe teritoriul rezervaţiei nu există localităţi. Terenul se află în totalitate în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca. Pe teritoriul rezervaţiei singurele activităţi agricole care se desfăşoară sunt păşunatul şi cositul mecanic.2.5. Factori interesaţiSe consideră factori interesaţi toate acele comunităţi, instituţii, organizaţii, operatori economici şi persoane fizice care au interese deosebite în gospodărirea Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida, acestea derivând din:1. calitatea de proprietar al terenurilor;2. calitatea de administrator al terenurilor;3. calitatea de custode al ariei protejate;4. are dreptul de utilizare a resurselor naturale de pe raza ariei protejate;5. are interesul de a organiza activităţi de orice fel pe raza ariei protejate sau în imediata apropiere, cu efecte posibile asupra acesteia. + 
Capitolul IIIScop, teme şi obiective3.1. Scopul planului de managementScopul principal este menţinerea speciei Nannospalax leucodon şi a habitatelor acesteia într-o stare de conservare favorabilă, prin păşunat tradiţional şi exploatarea durabilă a fâneţelor, pe durata de existenţă a planului de management.3.2. Principalele teme ale planului de managementTema 1. Protejarea şi managementul biodiversităţiiTema 2. Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturaleTema 3. Cercetarea ştiinţificăTema 4. Informare şi educaţie ecologicăTema 5. Asigurarea custodiei şi managementul Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida3.3. Obiectivele planului de managementA. Menţinerea la nivelul actual (sau eventual creşterea) populaţiei speciei Nannospalax leucodon din Rezervaţia de orbeţi de la Apahida, menţinerea sau îmbunătăţirea habitatelor speciei şi limitarea impactului antropozoogen negativB. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor naturale din rezervaţie, astfel încât să permită desfăşurarea de activităţi tradiţionale şi/sau a celor existente care nu dăunează biodiversităţii, peisajului sau mediului fizic al rezervaţieiC. Creşterea gradului de cunoaştere a biologiei şi ecologiei speciei-ţintă din cadrul rezervaţieiD. Creşterea nivelului de informare al comunităţilor locale, al publicului larg şi al factorilor interesaţi cu privire la Rezervaţia de orbeţi de la ApahidaE. Asigurarea unui sistem de custodie a Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida în vederea realizării obiectivelor propuse, printr-un management eficient şi adaptabilTema 1. Protejarea şi managementul biodiversităţiiEvaluare/JustificareOrbetele mic este o specie de rozător cu viaţă exclusiv subterană, cu un grad foarte ridicat de specializare la acest mod de viaţă. Indivizii se aventurează rareori la suprafaţa solului, având deci posibilităţi de dispersie foarte limitate.Rezervaţia se află în proximitatea municipiului Cluj-Napoca. Un pericol potenţial îl reprezintă izolarea populaţiei rezidente pe teritoriul rezervaţiei şi reducerea drastică a posibilităţilor de dispersie a indivizilor prin realizarea în zonele adiacente rezervaţiei de noi şosele, cartiere de locuinţe sau alte lucrări care schimbă modul actual de utilizare a terenului.Habitatul tipic al speciei este reprezentat de pajişti stepice. Evită zonele mlăştinoase, precum şi cele excesiv de nisipoase. Preferă terenurile înţelenite şi solurile afânate, cu vegetaţie ierboasă abundentă. Trăieşte individual în sisteme de galerii subterane, compuse dintr-un sector de hrănire şi unul de cuibărit şi de depozitare a hranei. Galeriile se află la adâncimi care variază între 15 şi 150 cm. Datorită adâncimii reduse a galeriilor, schimbarea modului de utilizare a terenului agricol din păşune/pajişte poate afecta populaţia de orbeţi.Tema 2. Managementul folosirii terenurilor şi a resurselor naturaleEvaluare/JustificareOrbetele mic Nannospalax leucodon se hrăneşte exclusiv cu materie vegetală, reprezentată de rădăcini, bulbi şi tuberculi, astfel încât populaţia este influenţată de modificarea compoziţiei floristice a pajiştii, acoperirea cu covor vegetal, gradul de tasare al terenului şi alte aspecte ce rezultă în urma presiunii antropo-zoogene.Tema 3. Cercetarea ştiinţificăEvaluare/JustificareDatorită modului subteran de viaţă şi capacităţii reduse de dispersie a indivizilor, unele populaţii izolate au evoluat spre forme cromozomiale, subspecii sau chiar specii distincte. La ora actuală sunt necesare studii de genetică pentru clarificarea situaţiei sistematice a taxonului.În prezent, specia Nannospalax leucodon este considerată de fapt o superspecie: Nannospalax (superspecia leucodon), un complex de specii alopatrice şi parapatrice, fiind cunoscute 22 de forme cromozomiale, cu numărul diploid variind între 38 şi 62. La noi în ţară au fost semnalate 3 cariotipuri. Conform datelor cariologice publicate de Raicu în 1968, populaţia din zona în care a fost instituită Rezervaţia de orbeţi de la Apahida are un număr 2n=50 de cromozomi şi deci aparţine formei transsylvanicus, răspândită doar în câteva puncte din Transilvania şi Câmpia Panonică, dar nu se cunoaşte statutul taxonomic. Populaţia este cu atât mai importantă din punct de vedere ştiinţific cu cât această formă cromozomială este propusă să fie listată ca Vulnerabilă B1ab (iii), B2ab (iii) în Lista roşie a IUCN.Cercetările cu privire la floră şi vegetaţie vor conduce la concluzii privind cerinţele de habitat ale speciei.Tema 4. Informare şi educaţie ecologicăEvaluare/JustificareSpecia este puţin cunoscută publicului larg şi chiar localnicii o confundă uneori cu cârtiţa, specie cu care orbetele nu este nici măcar înrudit. Valoarea deosebită a speciei, atât din punct de vedere conservativ, cât şi ştiinţific, trebuie să fie cunoscută publicului, localnicilor şi tuturor factorilor interesaţi, fără sprijinul şi implicarea cărora nu se poate realiza protecţia efectivă.Tema 5. Asigurarea custodiei şi managementul rezervaţieiEvaluare/JustificareExistenţa unui sistem de asigurare a custodiei, eficient şi adaptabil, este esenţial pentru asigurarea protecţiei speciei-ţintă şi a habitatelor în care aceasta trăieşte.Modul de planificare a activităţilor în vederea îndeplinirii obiectivelor subsecvente temelor care duc la atingerea scopului planului de management al Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida este prezentat în continuare.

 + 
Anexa 1la planul de managementAmplasarea Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida + 
Anexa 2la planul de managementHarta Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida + 
Anexa 3la planul de managementHarta de detaliu a Rezervaţiei de orbeţi de la Apahida ––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește