PLANUL DE MANAGEMENT din 1 aprilie 2019

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin ORDINUL nr. 307 din 1 aprilie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT

AL PARCULUI NAŢIONAL MUNŢII RODNEI, AL ROSCI0125 MUNŢII RODNEI,

AL ROSPA0085 MUNŢII RODNEI ŞI

AL CELORLALTE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL INCLUSE

Cuprins:

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1. 1.1 Scurtă descriere a Planului de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

2. 1.2 Managementul Parcului Naţional Munţii Rodnei şi al categoriilor de arii naturale protejate peste care se suprapune

   1. 1.2.1 Parcul Naţional Munţii Rodnei

   2. 1.2.2 Ariile naturale protejate care se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei

3. 1.3 Bazele legale

   1. 1.3.1 Baza legală a Planului de management

   2. 1.3.2 Înfiinţarea şi funcţionarea Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse

4. 1.4 Elaborarea Planului de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

   1. 1.4.1 Aprobarea Planului de management

   2. 1.4.2 Procedura de implementare a Planului de management

   3. 1.4.3 Procedura de modificare a Planului de management

   4. 1.4.4 Calendarul de elaborare al Planului de management

CAPITOLUL 2. DESCRIERE

1. 2.1 Descrierea generală

   1. 2.1.1. Localizare

      1. 2.1.1.1 Căi de acces

         1. 2.1.2 Drepturi de folosinţă şi administrare a terenurilor în Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

            1. 2.1.2.1 Drepturi de proprietate

            2. 2.1.2.2 Drepturi de administrare

         2. 2.1.3 Resurse de management şi infrastructură

         3. 2.1.4 Limitele şi zonarea internă a Parcului Naţional Munţii Rodnei

            1. 2.1.4.1 Limitele Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

            2. 2.1.4.2 Zonarea internă a Parcului Naţional Munţii Rodnei

               1. 2.1.4.2.1 Zona de protecţie strictă

               2. 2.1.4.2.2 Zona de protecţie integrală

               3. 2.1.4.2.3 Zona de conservare durabilă

               4. 2.1.4.2.4 Primul rând de parcele întregi limitrofe

               5. 2.1.4.2.5 Zona de dezvoltare durabilă

         1. 2.1.5. Managementul ariilor naturale protejate de interes naţional incluse în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

         2. 2.1.6. Măsuri de conservare pentru zona siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR

2. 2.2 Cadrul fizico-geografic

   1. 2.2.1 Geologie

   2. 2.2.2 Geomorfologie

   3. 2.2.3 Hidrologie

   4. 2.2.4 Clima

   5. 2.2.5 Soluri

3. 2.3 Descrierea mediului biologic

   1. 2.3.1 Flora şi vegetaţia

      1. 2.3.1.1 Flora micologică a Munţilor Rodnei

         

         

         Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                                şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

      2. 2.3.1.2 Flora lichenofitică din Munţii Rodnei

      3. 2.3.1.3 Flora briofitică din Munţii Rodnei

      4. 2.3.1.4 Flora cormofitică din Munţii Rodnei

      5. 2.3.1.5 Vegetaţia Munţilor Rodnei

   2. 2.3.2 Fauna

   3. 2.3.3 Habitate şi ecosisteme

   4. 2.3.4 Peisaj

   5. 2.3.5 Zona siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR

4. 2.4 Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut

   1. 2.4.1 Date arheologice şi folosinţa terenurilor în trecut

      1. 2.4.1.1 Fundamentarea arheologică a prezenţei omului şi a habitatelor umane

      2. 2.4.1.2 Geneza, atestarea documentară şi dinamica spaţială a vetrelor habitatelor umane

      3. 2.4.1.3 Gospodărirea pădurilor în trecut

5. 2.5 Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent

   1. 2.5.1 Comunităţi locale cu impact asupra parcului

   2. 2.5.2 Alţi factori de interes

   3. 2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor

6. 2.6 Turism şi facilităţi de recreere

2.6.1 Facilităţi turistice

1. 2.7. Educaţie şi cercetare

   1. 2.7.1 Educaţie şi facilităţi de educaţie

   2. 2.7.2 Aplicabilitatea cercetării ştiinţifice

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A BIODIVERSITĂŢII ŞI MĂSURILE DE CONSERVARE

1. 3.1. Starea de conservare a biodiversităţii

2. 3.2. Evaluarea biodiversităţii şi a ecosistemelor din PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi

ROSPA0085 MUNŢII RODNEI

3.3 Măsurile de conservare

CAPITOLUL 4. DEFINIREA SCOPULUI, TEMELOR ŞI OBIECTIVELOR DE MANAGEMENT ŞI EVALUAREA ACESTORA

1. 4.1 Evaluarea biodiversităţii şi a peisajului

   1. 4.1.1 Evaluarea cadrului fizico-geografic

   2. 4.1.2 Evaluarea peisajului şi a aspectelor legate de reconstrucţie ecologică

   3. 4.1.3 Evaluarea utilizării resurselor naturale

   4. 4.1.4 Evaluarea aspectelor legate de educaţie şi conştientizare

   5. 4.1.5 Evaluarea conservării moştenirii culturale

   6. 4.1.6 Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere

CAPITOLUL 5. ACŢIUNI PROPUSE PRIVIND MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL MUNŢII RODNEI, ROSCI0125 ŞI ROSPA0085 MUNŢII RODNEI CAPITOLUL 6. PROGRAMUL DE MONITORIZARE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT BIBLIOGRAFIE

LISTĂ DE ABREVIERI

• ■ ACPM – Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului

• ■ AJVPS – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

• ■ ANANP – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate

• ■ ANRM – Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

• ■ APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului

• ■ APNMR – Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei

• ■ CCA – Consiliul Consultativ de Administrare

• ■ CJ – Consilii Judeţene

• ■ CŞ – Consiliul Ştiinţific

• ■ DF – Drum Forestier

• ■ DN – Drum Naţional

• ■ DS – Direcţia Silvică

• ■ GIS – Sistemul de Informare Geografic

• ■ HG – Hotărâre Guvernului

• ■ ICAS – Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

• ■ INCDS – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Silvicultură „Marin Drăcea”

• ■ MM – Ministerul Mediului

• ■ MAP- Ministerul Apelor şi Pădurilor

• ■ CMN – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

• ■ OUG – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

• ■ OM – Ordin de ministru

• ■ ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală

• ■ OS – Ocol Silvic

• ■ PM – Plan de management

• ■ PNMR – Parcul Naţional Munţii Rodnei

• ■ RNP – Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva

• ■ SIC – Sit de Importanţă Comunitară

• ■ SEA – Studiu de evaluare adecvată

• ■ APSA – Arie de Protecţie Specială Avifaunistică

• ■ UA – Unitate amenajistică

• ■ UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

• ■ UP – Unitate de producţie

• ■ UBB – Universitatea „Babeş – Bolyai”

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                       şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1. 1.1 Scurtă descriere a Planului de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

   Parcul Naţional Munţii Rodnei, denumit în continuare PNMR, este o arie naturală protejată declarată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990 şi confirmată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III a

   – zone protejate – cu statutul de parc naţional, pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, protecţia speciilor rare şi valoroase, pentru promovarea şi încurajarea turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul ocrotirii naturii şi a valorilor sale, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016.

   În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, Planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din zona parcului, ţinând cont de caracteristicile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice acestora.

   Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse este elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversităţii. Acest Plan de management va sta la baza activităţii Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor acţiunilor legate de parc, pentru următorii 10 ani.

   Realizarea Planului de management s-a făcut într-un cadru participativ, fiind implicaţi toţi factorii interesaţi din zona parcului, inclusiv experţi locali şi reprezentanţi ai comunităţilor locale, prin organizarea întrunirilor Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Munţii Rodnei, a Consiliului Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei şi a altor întâlniri de lucru organizate pe diferite grupuri/secţiuni.

   Până la elaborarea prezentului Plan de management au existat şi alte ediţii, care nu au fost aprobate până în prezent, acestea fiind adaptate periodic la legislaţia în vigoare şi situaţiile din teren.

2. 1.2 Managementul Parcului Naţional Munţii Rodnei şi al categoriilor de arii naturale protejate peste care se suprapune

   1. 1.2.1 Parcul Naţional Munţii Rodnei

      Parcul Naţional Munţii Rodnei face parte din categoria parcurilor naţionale, care au ca scop

      ,,protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice".

      Parcul Naţional Munţii Rodnei corespunde categoriei a II-a IUCN "Parc naţional: arie protejată administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".

      Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit.

      În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţi tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi tradiţionale care vor fi reglementate prin Planul de management.

      Managementul Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse, urmăreşte şi menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale durabile ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.

      Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, această arie protejată prezintă zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor.

      De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism încurajând activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

   2. 1.2.2 Ariile naturale protejate care se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei

      Conform Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului – Secţiunea a III-a – Zone protejate, în prezent, PNMR include următoarele arii naturale protejate, în corespondenţă cu Anexa nr. 1 la Planul de management – Harta ariilor naturale protejate din Parcul Naţional Munţii Rodnei:

      1. 1. RONPA0226 – Poiana cu narcise de pe masivul Saca, Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT Rodna;

      2. 2. RONPA0236 – Peştera din Valea Cobăşelului, Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT Şanţ;

      3. 3. RONPA0240 – Izvoarele Mihăiesei, Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT Maieru;

      4. 4. RONPA0242 – Ineu Lala, Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT Şanţ;

      5. 5. RONPA0579 – Izvorul Bătrâna, Judeţul Maramureş, UAT Săcel;

      6. 6. RONPA0580 – Pietrosul Mare, Judeţul Maramureş, UAT Borşa, Moisei;

      7. 7. RONPA0599 – Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei, Judeţul Maramureş, UAT Săcel;

      8. 8. RONPA0606 – Piatra Rea, Judeţul Maramureş, UAT Borşa.

      9. 9. ROSCI0125 Munţii Rodnei;

         

         

         Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                                şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

         Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT Şanţ: Maieru, Parva, Rebrişoara, Rodna, Romuli, Sângeorz-Băi, Telciu;

         Judeţul Maramureş, UAT Borşa: Moisei, Săcel.

      10. 10. ROSPA0085 Munţii Rodnei;

          Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT: Şanţ, Maieru, Parva, Rebrişoara, Rodna, Romuli, Sângeorz-Băi, Telciu;

          Judeţul Maramureş, UAT Borşa: Moisei, Săcel; Judeţul Suceava, UAT: Coşna.

      11. 11. ROMAB0002 Pietrosul Rodnei.

          Judeţul Bistriţa-Năsăud, UAT: Şanţ, Maieru, Parva, Rebrişoara, Rodna, Romuli, Sângeorz- Băi, Telciu;

          Judeţul Maramureş, UAT: Borşa, Moisei, Săcel.

          Preocupările privind protejarea naturii, a florei şi faunei sălbatice au existat încă din perioada interbelică, şi au culminat în anul 1932, când 183 hectare de gol alpin din zona Pietrosu Mare – judeţul Maramureş – au fost declarate rezervaţie naturală, rămasă în istorie ca prima rezervaţie de acest fel din România. Datorită importanţei şi frumuseţii particulare a cununei de pădure din jurul acesteia, în anul 1962 rezervaţia s-a extins la 2700 ha, iar în anul 1977 aceasta a ajuns la 3300 ha.

          Momentul de referinţă în evoluţia acestei arii protejate o constituie atribuirea statutului cel mai important, respectiv declararea acestei suprafeţe de 3300 ha ca Rezervaţie a Biosferei la Paris, în anul 1979, de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – Programul Omul şi Biosfera – MAB-UNESCO.

          Această recunoaştere internaţională, precum şi preocupările continue ale specialiştilor români – silvicultori, biologi, botanişti, entomologi, geografi, pedologi, ornitologi, au consolidat nucleul viitorului Parc Naţional Munţii Rodnei. Acest statut este menţionat şi în legislaţia românească. Ulterior, conform prevederilor Legii nr. 5/2000 şi Hotărârii Guvernului nr. 230/2003 Parcul Naţional Munţii Rodnei este recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei în anul 1980 de către Comitetul MAB UNESCO Paris.

          Parcul Naţional Munţii Rodnei se suprapune integral peste situl de importanţă comunitară ROSCI0125 Munţii Rodnei şi peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0085 Munţii Rodnei.

          Limitele PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt prezentate în corespondenţă cu Anexa nr. 2 la Planul de management – Harta limitelor PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

3. 1.3 Bazele legale

   1. 1.3.1 Baza legală a Planului de management

      Elaborarea şi aprobarea Planului de management se face în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările ulterioare.

   2. 1.3.2 Înfiinţarea şi funcţionarea Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse

      1. I. Înfiinţare:

         1. 1. Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990 privind înfiinţarea a 13 parcuri naţionale în România, nepublicat în Monitorul Oficial al României.

         2. 2. Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului – Secţiunea a III-a – Zone protejate.

         3. 3. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

         4. 4. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

      2. II. Funcţionare:

      1. 1. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor – cu modificările şi completările ulterioare.

      2. 2. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

      3. 3. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

      4. 4. Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea Rezervaţiilor Biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

      5. 5. Contract de Administrare al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva nr. 734/22.05.2004.

      6. 6. Legea nr. 197/2018 – Legea Muntelui.

      7. 7. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri – arii naturale protejate.

         

         

         Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                                şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

      8. 8. Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare.

      9. 9. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia.

      10. 10. Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

      11. 11. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră.

      12. 12. Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare.

      13. 13. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

      14. 14. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional.

      15. 15. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare.

      16. 16. Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

      17. 17. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

      18. 18. Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată.

      19. 19. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare.

      20. 20. Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I.

      21. 21. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1472/2014 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1349/2014 privind aprobarea listei revizuite a ariilor naturale protejate care necesită structuri proprii de administrare şi a criteriilor de evaluare în baza cărora s-a stabilit necesitatea atribuirii în administrare a siturilor Natura 2000.

      22. 22. Legea nr.149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

      23. 23. Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

      24. 24. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi.

      25. 25. Hotărârea Guvernului nr. 301/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare (Monitorul Oficial nr. 162 din 16 martie 2009).

      26. 26. Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1075/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliilor Ştiinţifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare.

      27. 27. Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1502/28.09.2015 privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliilor Ştiinţifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1075/06.07.2015.

      28. 28. Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

      29. 29. Hotărârea Guvernului nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 din România.

      30. 30. Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2525/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

      31. 31. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 867/2016 privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.

          

          

          Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                                 şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

      32. 32. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

      33. 33. Ordinul ministrului mediului nr. 1078/2017 privind modificarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798/2007, precum şi pentru completarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014.

      34. 34. Ordinul ministrului mediului nr. 735/2017 privind aprobarea componenţei şi regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Munţii Rodnei.

      35. 35. Ordinul ministrului mediului nr. 1295/2017 privind aprobarea componenţei Consiliului Ştiinţific înfiinţat pe lângă Admninistraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

      36. 36. Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate.

      37. 37. Ordinul ministrului mediului nr. 1433/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor natural protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012.

      38. 38. Ordinul ministrului mediului nr. 1078/2017 privind modificarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798/2007, precum şi pentru completarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr.1052/2014.

      39. 39. Legea nr. 204/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate.

      40. 40. Directive Europene

          •  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

          •  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice – Directiva Habitate.

      Administrarea Parcului Naţional Munţii Rodnei revine Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva – Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei R.A., denumită în continuare APNMR, unitate cu personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, în baza Contractului de administrare nr. 142/19.11.2014, încheiat între RNP-Romsilva şi APNMR, valabil pentru perioada 2014-2024. Acest Contract de administrare este guvernat de prevederile Contractului

      de administrare nr. 5211/AK/08.10.2014/ nr. 112/AC/08.10.2014, încheiat între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

      APNMR administrează Parcul Naţional Munţii Rodnei împreună cu situl de importanţă comunitară ROSCI0125 Munţii Rodnei, aria de protecţie avifaunistică ROSPA0085 Munţii Rodnei şi cu ariile naturale protejate de interes naţional: 2.711. Rezervaţia Bila-Lala, 2.209. Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, 2.219. Peştera din Valea Cobăşelului, 2.589. Piatra Rea, 2.225. Ineu- Lala, 2.562. Izvorul Bătrâna, 2.563. Pietrosul Mare, 2.223. Izvoarele Mihăiesei şi 2.582. Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei, conform contractului de administrare.

4. 1.4 Elaborarea Planului de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

   APNMR a demarat acţiunile specifice premergătoare realizării Planului de management începând de la înfiinţare, prin numeroase activităţi de cercetare, colectare şi centralizare de date, constituirea Consiliului Consultativ de Administrare a Parcului Naţional Munţii Rodnei, a Consiliului Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, precum şi monitorizarea tuturor activităţilor de pe raza parcului.

   Elaborarea Planului de management constituie o componentă majoră a procesului de fundamentare şi dezvoltare a sistemului de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse.

   Planul de management a fost elaborat de către colectivul APNMR, cu participarea directă şi consultarea tuturor factorilor interesaţi, după cum urmează:

   1. a) organizarea de ateliere de lucru cu participarea membrilor Consiliului Ştiinţific şi ai Consiliului Consultativ de Administrare, atât în etapa de început a procesului de planificare, cât şi pentru dezbaterea proiectului de plan în vederea definitivării;

   2. b) implicarea în procesul de elaborare a Planului a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu;

   3. c) solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului;

   4. d) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea Planului de management conform prevederilor legale;

   5. e) întruniri ale Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Munţii Rodnei în vederea consultării;

   6. f) întruniri ale Consiliului Ştiinţific în vederea avizării Planului de management;

   7. g) postarea Planului de management pe site-ul parcului www.parcrodna.ro, în vederea posibilităţii de accesare şi trimitere de comentarii/sugestii de către un public cât mai larg;

      

      

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                             şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

   8. h) transmiterea către autorităţile competente, în scopul analizării şi avizării.

   1. 1.4.1 Aprobarea Planului de management

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse a fost elaborat de către APNMR, prin consultarea Consiliului Consultativ de Administrare al PNMR, a fost avizat de către Consiliul Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei şi a primit Decizia de încadrare nr. 120/15.03.2018, emisă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud în cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu a planurilor şi programelor.

      Planul de management este propus pentru o durată de 10 ani.

      Planul de management şi Regulamentul ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se elaborează de către administratorii acestora, după consultarea Consiliului Consultativ de Administrare, se avizează de către Consiliul Ştiinţific şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, emis în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale.

      Revizuirea Planului de management se va face la 10 ani de la aprobarea lui. Planul de acţiune se va revizui la 5 ani, şi se aprobă prin ordin al ministrului, în baza studiilor şi cercetărilor însuşite de către APNMR şi de către Consiliul Ştiinţific al acestuia. Planul de acţiune se poate modifica ori de câte ori este nevoie, cu avizul Consiliului Ştiinţific şi al Direcţiei care răspunde de arii naturale protejate din cadrul Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului.

   2. 1.4.2 Procedura de implementare a Planului de management

      După elaborarea participativă şi aprobarea Planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza Planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acţiunile cuprinse în Planul de management şi să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.

      Planul de lucru anual se elaborează de către APNMR şi are drept scop punerea în practică a Planului de management pentru fiecare acţiune în parte, precum şi reanalizarea şi actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în Planul de management, a unor priorităţi sau termene.

      Prin prezentarea planului de lucru anual factorilor interesaţi, se va realiza consultarea referitoare la modul de punere în aplicare a Planului de management, a oportunităţii unor modificări, respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituţii pentru implementarea acţiunilor şi atingerea obiectivelor.

   3. 1.4.3 Procedura de modificare a Planului de management

      În cazul în care se impun modificări în Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse, acestea se vor face conform prevederilor legale.

      Componentele care definesc Parcul Naţional Munţii Rodnei, mediul său natural în general, sunt în continuă schimbare. Fenomene naturale imprevizibile, desfăşurate pe o suprafaţă mai mare sau mai restrânsă, pot produce schimbări care impun reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii. Prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi accelera schimbările.

      Factorul social şi economic este în continuă schimbare, influenţând resursele umane şi economice de care dispune APNMR pentru realizarea obiectivelor de management. Având în vedere cele de mai sus, în prezentul Plan de management s-au introdus principii de bază ale unui management flexibil, care să permită o adaptare relativ uşoară a deciziilor de management la schimbările produse.

      Planul de management este astfel conceput încât să se constituie într-un document care să definească principalele direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe termen lung, a obiectivelor parcului, prin măsuri tactice pe termen scurt şi mediu. Planul cuprinde prevederi şi recomandări pe domenii de activitate şi obiective majore, recomandări care iau în considerare, pe cât posibil, factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în procesul de decizie.

      Planurile detaliate de acţiune se elaborează anual de către APNMR, având la bază prevederile Planului de management, luându-se în considerare şi situaţia curentă atât de pe teritoriul parcului, cât şi în ceea ce priveşte resursele de management.

   4. 1.4.4 Calendarul de elaborare al Planului de management

Etapele elaborării Planului de management sunt redate în tabelul nr.1:

Activitatea/acţiunea organizată cu Participarea factorilor interesaţi	Data/perioada Locul
Colectare de informaţii pentru realizarea părţii descriptive a PM	vara – toamna 2005-Sediul APNMR, Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud
Şedinţele de lucru ale Consiliului Consultativ şi Consiliului Ştiinţific, prezentarea procesului de elaborare a PM, consultare, solicitare idei, informaţii	12-13 decembrie 2005-Sediul Direcţiei Silvice Bistriţa Năsăud
Prezentarea procesului de elaborare a PM, împărţirea sarcinilor echipei de bază, stabilirea posibililor colaboratori/specialişti, elaborarea unui calendar al activităţilor	09-10 februarie 2006- Sediul APNMR Rodna

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                       şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

Activitatea/acţiunea organizată cu Participarea factorilor interesaţi	Data/perioada Locul
Grupuri de lucru, consultare, colectare idei, informaţii, centralizare în vederea elaborării primei versiuni PM	Martie – mai 2006-Sediul APNMR
Grup de lucru, idei, propuneri, analiza temelor, interacţiuni cu comunităţile locale, identificarea activităţilor economice cheie	04 aprilie 2006-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific, prezentarea stadiului de lucru, dezbateri, propuneri	14 aprilie 2006-Sediul Direcţiei Silvice Bistriţa Năsăud
Definirea scopului PM, obiective, teme, acţiuni	15-16 aprilie 2006-Valea Secii
Prezentarea stadiului de lucru, sugestii, propuneri, observaţii pentru elaborarea primei ediţii a PM	09 mai 2006-Braşov
Întâlniri de lucru ale echipei de bază	10 mai-30 mai 2006-Sediul APNMR
Sesiuni de lucru cu participarea factorilor interesaţi pentru elaborarea primei ediţii a PM	04 mai – 01 iunie 2006-sediul APNMR, sediul Punctului de Lucru Borşa
Şedinţele de lucru ale Consiliului Consultativ şi Consiliului Ştiinţific, prezentarea primei ediţii a PM	07-08 iunie 2006-Sediul Direcţiei Silvice Bistriţa Năsăud – Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific pentru consultare, în vederea zonării interne a PNMR, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007	19 octombrie 2007-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ – în vederea consultării PM	20 decembrie 2007-Sediul Direcţiei Silvice Bistriţa Năsăud
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific pentru avizarea PM	21 decembrie 2007-Sediul APNMR
PM 2008 a fost înaintat la MMDD spre aprobare	25 aprilie 2008
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2010	15 aprilie 2010-Sediul APNMR

Activitatea/acţiunea organizată cu Participarea factorilor interesaţi	Data/perioada Locul
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru analiza/avizarea/votarea PM 2010	16 aprilie 2010-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2011	18 mai 2011-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru analiza/avizarea/votarea PM 2011	19 mai 2011-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2012	10 mai 2012-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru analiza/avizarea/votarea PM 2012	11 mai 2012-Sediul APNMR
PM 2012 a fost înaintat la MMP spre aprobare	10 octombrie 2012
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2013	Prin corespondenţă
PM 2013 a fost înaintat la ANPM spre aprobare	28 februarie 2013
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2014	Prin corespondenţă
Şedinţa de lucru pentru analiza Planului de management (recomandări/observaţii), cu reprezentanţi WWF şi RNP-Romsilva	23-25 aprilie 2014 – Lacul Rosu
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2014	11 iulie 2014- Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2015	25 iunie 2015-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2015	26 iunie 2015- Sediul APNMR

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                       şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

Activitatea/acţiunea organizată cu Participarea factorilor interesaţi	Data/perioada Locul
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2016	30 iunie 2016-Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2016	1 iulie 2016- Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2016	8 septembrie 2016 – Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2017	11 mai 2017 – Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2017	12 mai 2017- Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Consultativ de Administrare a PNMR, pentru analiza/consultarea PM 2017	12 octombrie 2017 – Sediul APNMR
Şedinţa de lucru a Consiliului Ştiinţific al PNMR pentru avizarea/votarea PM 2017	13 octombrie 2017- Sediul APNMR
Analiza în cadrul Comitetului Special Constituit organizat de către APM BN	18 decembrie 2017 – Sediul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud
Analiza în cadrul Comitetului Special Constituit organizat de către APM BN	15 februarie 2018 – Sediul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud

CAPITOLUL 2. DESCRIERE

1. 2.1 Descrierea generală

   1. 2.1.1. Localizare

      Parcul Naţional Munţii Rodnei este cel mai mare parc naţional din Carpaţii Orientali, situat în partea nordică a lanţului Carpatic, suprapunându-se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei. Din punct de vedere geografic se întinde între 47o25’54” – 47o37’28” latitudine nordică şi 24o31’30” – 25o01’30” longitudine estică.

      Conform Legii nr. 5/2000 suprafaţa Parcului Naţional Munţii Rodnei este de 46.399 ha. În Sistemul de Informare Geografic – GIS, suprafaţa actuală a Parcului Naţional Munţii Rodnei este de

      47.202 ha. Se întinde pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud cu o suprafaţă de 37.504 ha şi Maramureş cu o suprafaţă de 9.698 ha.

      Situl de importanţă comunitară ROSCI0125 Munţii Rodnei se suprapune peste Parcul Naţional Munţii Rodnei, iar în partea estică depăşeşte limitele, cuprinzând şi Căldarea Gagi. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016, în GIS suprafaţa actuală a ROSCI0125 Munţii Rodnei este de 47.939 ha. Se întinde pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud cu suprafaţa de 38.241 ha şi Maramureş cu suprafaţa de 9.698 ha.

      Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0085 Munţii Rodnei se suprapune peste Parcul Naţional Munţii Rodnei, iar în partea estică depăşeşte limitele, cuprinzând şi o parte din Munţii Suhardului. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016, în GIS suprafaţa actuală a ROSPA0085 Munţii Rodnei este de 54.819 ha. Se întinde pe raza judeţelor Bistriţa – Năsăud cu suprafaţa de 44.823 ha, Maramureş cu suprafaţa de 9.698 ha şi Suceava cu suprafaţa de 298 ha.

      Situaţia unităţilor administrativ teritoriale de pe raza PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 2 :

      Nr. crt.	Aria naturală protejată	UAT	Judeţul
      1	Parcul Naţional Munţii Rodnei	Şanţ, Rodna, Maieru, Sîngeorz – Băi, Rebrişoara, Parva, Telciu, Romuli	Bistriţa-Năsăud
      		Săcel, Moisei, Borşa	Maramureş
      2.	ROSCI0125 Munţii Rodnei	Şanţ, Rodna, Maieru, Sîngeorz – Băi, Rebrişoara, Parva, Telciu, Romuli	Bistriţa-Năsăud
      		Săcel, Moisei, Borşa	Maramureş
      3.	ROSPA0085 Munţii Rodnei	Şanţ, Rodna, Maieru, Sîngeorz – Băi, Rebrişoara, Parva, Telciu, Romuli	Bistriţa-Năsăud
      		Săcel, Moisei, Borşa	Maramureş
      		Coşna	Suceava

      1. 2.1.1.1 Căi de acces

În ceea ce priveşte accesul în parc, linia ferată transmontană Salva – Vişeu, situată în vestul masivului, respectiv linia ferată Salva – Rodna, situată în sudul masivului, înlesnesc accesul în Munţii Rodnei din localităţile pe care le străbat: Telciu, Romuli, respectiv Năsăud, Rebrişoara, Ilva Mică, Sîngeorz-Băi, Maieru, Anieş, Rodna. Căile ferate sunt dublate de drumuri care leagă Transilvania de Maramureş prin Pasul Şetref, respectiv de Moldova prin Pasul Rotunda. Accesul în masiv dinspre nord se face prin localitatea Borşa, judeţul Maramureş, iar din nord-est prin localitatea Cârlibaba, judeţul Suceava.

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                       şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

Căile de acces din partea nordică a parcului sunt redate în tabelul nr. 3:

Puncte de intrare	Drum de acces (categorie; număr)	Localitatea de acces
Rotunda Lala Bila	Drum naţional DN 18	Cârlibaba
	Drum forestier
Pasul Prislop Fântâna Negoescu Repedea Pietroasa	Drum naţional DN 18	Borşa
	Drum forestier
Iza Izvor	Drum naţional DN 17 C Drum forestier	Moisei, Săcel
Pasul Şetref	Drum naţional DN 17 C Drum forestier	Dealul Ştefăniţei, Săcel
Valea Strâmbei	Drum naţional DN 17 C Drum forestier	Romuli
Valea Telcişor	Drum naţional DN 17 C Drum forestier	Telciu

Căile de acces din partea sudică a parcului sunt redate în tabelul nr. 4:

Puncte de intrare	Drum de acces (categorie; număr)	Localitatea de intersecţie a drumurilor
Valea Rebrei	Drum naţional DN 17 D Drumuri forestiere	Rebrişoara
Cormaia		Cormaia
Valea Anieşului		Anieş
Valea Vinului		Rodna
Cobăşel		Şanţ

Accesul în PNMR din staţiile de cale ferată este redat în tabelul nr. 5:

Staţia de cale ferată	Punct de intrare în PNMR	Acces
		Distanţă totală (km)	Din care drum forestier (km)	Transport în comun
Vişeu de Jos	Pietroasa	25	5	Agenţi economici locali
Vişeu de Jos	Fântâna	37	1,5	Agenţi economici locali
Vişeu de Jos	Şaua Ştiol	51	4	Neorganizat din oraşul

Staţia de cale ferată	Punct de intrare în PNMR	Acces
		Distanţă totală (km)	Din care drum forestier (km)	Transport în comun
				Borşa punctul Fântâna până în Pasul Prislop, Şaua Ştiol
Dealul Ştefăniţei	Pasul Şetref	4	–	Neorganizat
Romuli	Valea Strâmbei	12,0	11,0	Neorganizat
Telciu	Valea Telcişor	10,0	10,0	Neorganizat
Rebrişoara	Valea Rebrei	30	10	Neorganizat
Cormaia	Valea Cormăii	7	2	Neorganizat
Anieş	Valea Anieşului	11	9	Neorganizat
Rodna	Valea Vinului	7	–	Transport în comun

1. 2.1.2 Drepturi de folosinţă şi administrare a terenurilor în Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

   Categoria actuală de folosinţă şi proprietarii de pe raza parcului este redată în tabelul nr. 6:

   Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ha	% din suprafaţa totală a PNMR
   Fond forestier	Proprietate publică a statului	2496,69	5,29
   	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	25590,04	54,21
   	Proprietate privată a persoanelor fizice si juridice	1029,29	2,18
   	Total pădure	29116,02	61,68
   Păşuni, gol de munte	Proprietate publică a statului	1621,73	3,44
   	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	16203,16	34,32
   	Proprietate privată a persoanelor fizice si juridice	170	0,36
   	Total păşuni	17994,89	38,12

   

   

   Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                          şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

   Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ha	% din suprafaţa totală a PNMR
   Drumuri	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	40,2	0,091
   Lucii de apă	Proprietate publică a statului	20,5	0,043
   Intravilan	Localitatea Valea Vinului,Jud. BN	8,86	0,02
   	Strada Fântâna, Borşa, jud. MM	5,03	0,011
   	Suprafaţa aferentă cabanei Iza Izvor	0,2	0,001
   	Total intravilan	14,09	0,032
   Cariera Anieş	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	1,8	0,003
   Cariera Cormaia	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	8,9	0,019
   Cariera Guşeţel	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	0,6	0,001
   Cariera Fântâna	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	5	0,011
   	Total general	47202	100,00

   Categoria actuală de folosinţă şi proprietarii de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care nu se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 7:

   Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
   		ha	ha
   Fond forestier	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	352,14	5505,44
   	Proprietate privată a persoanelor fizice	–	43,62
   	Total pădure	352,14	5549,06
   Păşuni, fânaţ, gol de munte	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	384,86	1868,9

   Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
   		ha	ha
   	Proprietate privată a persoanelor fizice	–	172,09
   	Total păşuni	384,86	2040,99
   Drumuri	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	–	12,2
   Lucii de apă	Proprietate publică a statului	–	10,65
   Intravilan	Şanţ	–	4,1
   	Total general	737	7617

   1. 2.1.2.1 Drepturi de proprietate

      Situaţia proprietarilor de fond forestier din parc, în corespondenţă cu Anexa nr.3 la Planul de management – Harta proprietarilor de fond forestier din Parcul Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 8:

      Proprietar	Total suprafaţă de fond forestier deţinută pe raza parcului
      	ha	%
      1. Asociaţia Composesorală Cisla	731,6	2,51
      2. Primăria Borşa	150,8	0,52
      3. Primăria Coşbuc	273,8	0,94
      4. Primăria Feldru	1839,1	6,32
      5. Primăria Ilva Mică	640,2	2,20
      6. Primăria Leşu	2377,6	8,17
      7. Primăria Maieru	3788,8	13,01
      8. Primăria Moisei	1185,2	4,07
      9. Primăria Năsăud	1116,6	3,84
      10. Primăria Nimigea	1051,2	3,61
      11. Primăria Poiana Ilvei	350,73	1,20
      12. Primăria Rebra	848	2,91
      13. Primăria Rebrişoara	708,11	2,43
      14. Primăria Rodna	1520,09	5,22

      

      

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                             şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

      Proprietar	Total suprafaţă de fond forestier deţinută pe raza parcului
      	ha	%
      15. Primăria Romuli	364,8	1,25
      16. Primăria Săcel	482,6	1,66
      17. Primăria Salva	1793,5	6,16
      18. Primăria Runcu Salvei	294,8	1,01
      19. Primăria Sângeorz – Băi	3150,67	10,82
      20. Primăria Telciu	3575,34	12,28
      21. Primăria Zagra	78,1	0,27
      22. Statul român	2496,69	8,57
      23. Persoane fizice	295,69	1,02
      24. Parohia Ortodoxă Moisei	2,0	0,01
      Total	29116,02	100,00

      Situaţia proprietarilor de fond forestier de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care nu se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei, în corespondenţă cu Anexa nr. 4 la Planul de management – Harta proprietarilor de fond forestier din ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţi Rodnei, din afara parcului, este redată în tabelul nr.9:

      Proprietar	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
      	ha	ha
      1. Primăria Maieru	270,6	1670,6
      2. Primăria Şanţ	–	1789,86
      3. Primăria Poiana Ilvei	81,54	649,74
      4. Primăria Măgura Ilvei	–	992
      5. Primăria Ilva Mare	–	403,24
      6. Persoane fizice	–	43,62
      Total	352,14	5549,06

      Situaţia proprietarilor de păşuni şi fâneţe din parc este redată în tabelul nr. 10:

      Comune	Total suprafaţă de păşune deţinută pe raza parcului
      	ha	%
      1.Rodna	1059,1	5,89
      2.Maieru	1155,7	6,42
      3.Sângeorz Băi	2507,7	13,94
      4.Ilva Mică	600,6	3,34
      5.Ilva Mare	405,0	2,25
      6.Poiana Ilvei	461,0	2,56
      7.Lunca Ilvei	186,3	1,04
      8.Leşu	540,5	3,00
      9.Feldru	1757,2	9,76
      10.Năsăud	666,9	3,71
      11.Rebra	180,7	1,00
      12.Rebrişoara	498,22	2,77
      13.Salva	686,11	3,81
      14.Coşbuc	527,63	2,94
      15.Telciu	1715,87	9,54
      16.Romuli	561,1	3,12
      17.Săcel	330,2	1,83
      18.Borşa	246,3	1,37
      19.Nimigea	1249,0	6,94
      20.Moisei	498,9	2,77
      21. Runcu Salvei	140,2	0,78
      22. Zagra	228,93	1,27
      23. Statul român	1621,73	9,01
      24. Particulari	170	0,94
      Total	17994,89	100,00

      Situaţia proprietarilor de păşuni şi fâneţe de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care nu se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 11:

      Comune	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
      	ha	ha
      1. Şanţ	–	261,22
      2. Poiana Ilvei	54,17	218,2
      3. Maieru	330,69	654,13
      4. Măgura Ilvei	–	622,43
      5. Ilva Mare	–	55,2
      6. Lunca Ilvei	–	57,72
      7. Persoane fizice	–	172,09

      

      

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                             şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

      Comune	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
      	ha	ha
      Total	384,86	2040,99

   2. 2.1.2.2 Drepturi de administrare

      Situaţia administratorilor de fond forestier din parc, în corespondenţă cu Anexa nr. 5 la Planul de management – Harta administratorilor de fond forestier din Parcul Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 12:

      Zona administrată	Administrator	Proprietarul fondului forestier	Suprafaţa ha	% din suprafaţa totală a PNMR
      Fond forestier	1. OS Bistriţa- RNP – Romsilva – DS Bistriţa- Năsăud	Proprietatea publică a statului	736,7	1,56
      	2. OS Vişeu – RNP- Romsilva – DS Maramureş	Primăria Moisei	1185,2	2,51
      	3. OS Dragomireşti – RNP-Romsilva – DS Maramureş	Proprietatea publică a statului, Persoane Fizice, Parohia Ortodoxă	1880,42	3,98
      	4. OS Cârlibaba – RNP- Romsilva- DS Suceava	Proprietatea publică a statului	140,99	0,30
      	5. OS Alpina – structură privată	Primăria Borşa	150,8	0,32
      	6. OS Valea Ilvei – structură privată	Primăria Rodna Persoane fizice	1522,99	3,23
      	7. OS Izvorul Someşului Mare -structură privată	Primăria Poiana Ilvei	350,73	0,74
      	8. OS Cormaia Anieş – structură privată	Primăria Sângeorz Băi	3150,67	6,67

      Zona administrată	Administrator	Proprietarul fondului forestier	Suprafaţa ha	% din suprafaţa totală a PNMR
      	9. OS Someş Ţibleş – structură privată	Primăria Salva, Runcu Salvei, Nimigea, Rebrişoara, Rebra,	5047,51	10,69
      	10. OS Plaiurile Heniului – structură privată	Primăria Ilva Mica, Leşu	3017,80	6,39
      	11. OS Telciu -structură privată	Primăria Telciu	3575,34	7,57
      	12. OS Romuli -structură privată	Primăria Săcel	847,4	1,80
      	13. OS Feldru -structură privată	Primăria Feldru, Năsăud	2955,7	6,26
      	14. OS Maieru -structură privată	Primăria Maieru Persoane fizice	3819,3	8,09
      	15. OS Silva – structură privată	Composesoratul Cisla, Persoane Fizice	734,47	1,56
      	Total		29116,02	61,68

      Situaţia administratorilor de fond forestier de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care nu se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei în corespondenţă cu Anexa nr. 6 la Planul de management – Harta administratorilor de fond forestier din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din afara Parcului Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 13:

      Zona administrată	Administrator	Proprietar ul fondului forestier	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
      			ha	ha
      Fond forestier	1.OS Izvorul Someşului Mare- structură privată	Primăria Şanţ, Poiana Ilvei, Persoane	81,54	2483,22

      

      

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                             şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse                

      Zona administrată	Administrator	Proprietar ul fondului forestier	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei din afara PNMR	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
      			ha	ha
      	2. OS Maieru- structură privată	Primăria Maieru	270,6	1670,6
      	3. OS Valea Ilvei- structură privată	Primăria Măgura Ilvei, Ilva	–	1395,24
      	Total		352,14	5549,06

      Situaţia administratorilor de păşuni şi fâneţe din parc este redată în tabelul nr. 14:

      Zona administrată	Administrator	Suprafaţa ha	% din suprafaţa totală a PNMR
      Păşuni, Fâneţe, Pajişti alpine şi subalpine	1. Consiliul Local Rodna	1059,1	2,24
      	2. Consiliul Local Maieru	1155,7	2,45
      	3. Consiliul Local Sângeorz Băi	2507,7	5,31
      	4. Consiliul Local Ilva Mică	600,6	1,27
      	5. Consiliul Local Ilva Mare	405,0	0,86
      	6. Consiliul Local Poiana Ilvei	461,0	0,98
      	7. Consiliul Local Lunca Ilvei	186,3	0,39
      	8. Consiliul Local Leşu	540,5	1,15
      	9. Consiliul Local Feldru	1757,2	3,72
      	10. Consiliul Local Năsăud	666,9	1,41
      	11. Consiliul Local Rebra	180,7	0,38
      	12. Consiliul Local Rebrişoara	498,22	1,06
      	13. Consiliul Local Salva	686,11	1,45
      	14. Consiliul Local Coşbuc	527,63	1,12
      	15. Consiliul Local Telciu	1715,87	3,63
      	16. Consiliul Local Romuli	561,1	1,19
      	17. Consiliul Local Săcel	330,2	0,70
      	18. Consiliul Local Borşa	1714,8	3,63
      	19. Consiliul Local Nimigea	1249,0	2,65
      	20. Consiliul Local Moisei	652,13	1,38
      	21. Consiliul Local Runcu Salvei	140,2	0,30
      	22. Consiliul Local Zagra	228,93	0,49
      	23. Persoane fizice şi juridice	170	0,36
      Total		17994,89	38,12

      Situaţia administratorilor de păşuni şi fâneţe de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care nu se suprapun cu Parcul Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 15:

      Zona administrată	Administrator	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei
      		ha	ha
      Păşuni, Fâneţe, Pajişti alpine şi subalpine	1. Consiliul Local Maieru	330,69	654,13
      	2. Consiliul Local Ilva Mare	–	55,2
      	3. Consiliul Local Lunca Ilvei	–	57,72
      	4. Consiliul Local Măgura Ilvei	–	622,43
      	5. Consiliul Local Poiana Ilvei	54,17	218,2
      	6. Consiliul Local Şanţ	–	261,22
      	7. Persoane fizice şi juridice	–	172,09
      Total		384,86	2040,99

      Situaţia gestionarilor de fonduri cinegetice care se suprapun pe raza Parcul Naţional Munţii Rodnei şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 16:

      

      

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

      31

      şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

      

      Nr.crt.	Numărul şi denumirea fondului cinegetic	Gestionar	Pe raza Ocolului Silvic	Suprafaţa totală	Suprafaţă pe raza PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei	Suprafaţă pe raza PNMR	Suprafaţă în afara PNMR, pe raza ROSCI0125 Munţii Rodnei	Suprafaţă în afara PNMR, pe raza ROSPA0085 Munţii Rodnei
      				ha	ha	%	ha	ha
      1	15 Valea Mare	Asociaţia Cinegetică Someşul Rodna	Bistriţa, Valea Ilvei, Izvorul Someşului, Cormaia-Anieş	28968	5871	20,27	238	4489
      2	14 Anieş	Asociaţia Cinegetică Ursul Brun	Cormaia-Anieş, Maieru, Someş-Ţibleş, Feldru,	14315	10263	71,69	0	0
      3	13 Cormaia	Asociaţia cinegetică Ursul Brun	Bistriţa, Valea Ilvei, Cormaia-Anieş, Someş- Ţibleş, Telciu	15145	4943	32,64	0	0
      4	12 Parva	OS Telciu	Năsăud, Someş-Ţibleş, Telciu	12900	6084	47,16	0	0
      5	8 Fiad – Romuli	SC "Montana Coşbuc"	Someş Ţibleş, Telciu	35000	1009	2,88	0	0
      6	11 Bistriţa Ţibău	OS Alpina	Maieru, Plaiurile- Heniului	16275	4197	25,79	0	0
      7	12 Prislop	OS Dragomireşti	Dragomireşti, Alpina,	10065	4992	49,60	0	0

      

      

      32

      Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

      şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

      

      Nr.crt.	Numărul şi denumirea fondului cinegetic	Gestionar	Pe raza Ocolului Silvic	Suprafaţa totală	Suprafaţă pe raza PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei	Suprafaţă pe raza PNMR	Suprafaţă în afara PNMR, pe raza ROSCI0125 Munţii Rodnei	Suprafaţă în afara PNMR, pe raza ROSPA0085 Munţii Rodnei
      				ha	ha	%	ha	ha
      			Silva
      8	13 Pietrosu	Asociaţia cinegetică Waser – Cerbul Carpatin	Dragomireşti, Alpina, Silva, Romuli	10011	3941	39,37	0	0
      9	14 Sălişte	AJVPS Clubul Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Borşa	Romuli	11050	558	5,05	0	0
      10	15 Valea Bistriţei	Asociaţia AVPS Arieşul Cluj Napoca	Cârlibaba, Maieru, Plaiurile-Heniului	12600	5344	42,41	499	3128
      Total				166329	47202	28,38	737	7617

      Situaţia gestionarilor de fonduri de pescuit care se suprapun pe raza PNMR este redată în tabelul nr. 17:

      Nr.crt.	Numărul şi denumirea fondului de pescuit	Gestionar	Limitele fondului de pescuit	Lugimea fondului de pescuit pe raza PNMR – râuri şi pâraie
      				km
      1	1 Ilişua	Direcţia Silvică Bistriţa Ocolul Silvic Beclean	Izvorul Băilor până la confluenţa cu Someşul Mare	6
      2	8 Anieş	AJVPS	De la izvoare până la confluenţa cu Someşul Mare	10,9
      3	7 Cormaia	AJVPS	De la izvoare până la confluenţa cu Someşul Mare	14,8
      4	6 Rebra	Direcţia Silvică Bistriţa Ocolul Silvic Bistriţa	De la izvoare până la confluenţa cu Someşul Mare	12,5
      5	17 Bistriţa Aurie	Direcţia Silvică Maramureş Ocolul Silvic Cormaia Anieş	De la izvoarele Bistriţei Aurii până la confluenţa cu pârâul Şesuri	10
      6	18 Fântâna	Direcţia Silvică Maramureş Ocolul Silvic Dragomireşti	De la izvoare până la confluenţă cu râul Cisla	3,5

      Situaţia gestionarilor de fonduri de pescuit din afara PNMR este redată în tabelul nr. 18:

      Nr.crt.	Numărul şi denumirea fondului de pescuit	Gestionar	Limitele fondului de pescuit	Lugimea fondului de pescuit pe raza ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR – râuri şi pâraie
      				km
      1	9 Someşul Mare Superior	Direcţia Silvică Bistriţa	De la izvoare până la podul Carţibav	50

2. 2.1.3 Resurse de management şi infrastructură

   Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei funcţionează în localitatea Rodna, judeţul Bistriţa – Năsăud în clădirea aparţinând Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud, strada Principală, numărul 1445. APNMR are şi un punct de lucru la Borşa, judeţul Maramureş, în clădirea aparţinând Direcţiei Silvice Maramureş, strada Zorilor, numărul 4.

   Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, a contractului de administrare nr. 142/19.11.2014, precum şi a organigramei aprobate de către RNP- Romsilva, numărul angajaţilor APNMR este de 19 persoane, după cum urmează:

   1. a) Director

   2. b) Contabil şef

   3. c) Şef pază

   4. d) Specialist în domeniul tehnologiei informaţiei

   5. e) Specialist în ştiinţele vieţii

   6. f) Specialist în domeniul educaţiei ecologice

   7. g) Consilier juridic

   8. h) Agenţi de teren – 12

   APNMR are în dotare: Casa Laborator din faţa Pietrosului. În baza contractului de comodat încheiat cu Direcţia Silvică Bistriţa Năsăud, utilizează 1/2 din sediul Ocolului Silvic Rodna, aflat în localitatea Rodna, judeţul Bistriţa Năsăud, unde este sediul social al APNMR, Cabana Iezer din Căldarea Iezer, Cabana Iza Izvor – de lângă Izbucul Izei şi în baza contractului de comodat încheiat cu Direcţia Silvică Maramureş se utilizează 1/2 din sediul Ocolului Silvic Borşa din oraşul Borşa, unde funcţionează Punctul de lucru al APNMR, precum şi Cabana Fântâna situată în Borşa Complex.

   Administraţia este dotată cu 4 autoturisme de teren, precum şi cu echipament de birou şi tehnologie informaţională, inclusiv echipamente soft ArcGIS, GPS-uri, PC-uri, Laptop-uri, echipament corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor ştiinţifice şi de teren ale angajaţilor.

3. 2.1.4 Limitele şi zonarea internă a Parcului Naţional Munţii Rodnei

   1. 2.1.4.1 Limitele Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

      Limitele Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea Rezervaţiilor Biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, care include şi descrierea acestora, precum şi harta PNMR.

      Limita nordică. Din vârful Măgura Mare (1599,2 m), limita parcului se orientează spre nord, pe interfluviul de vest al bazinului hidrografic Valea lui Stepan până la ieşirea acestuia din fondul forestier (borna silvică 193 UP VI, OS Borşa). De la ieşirea din pădure a Văii lui Stepan, limita

      parcului se îndreaptă spre est urmând limita fondului forestier şi traversând văile Izvorul Dragoş [I- 1.1.6.], Valea Dragoş, Valea Hotarului, Valea Huţile, Valea Pietroasa [1-1.1.4.], Valea Tisei trecând prin bornele silvice: 83, 82, 36, 12 aparţinând UP VI OS Borşa, până în valea pârâului Repede la sud de confluenţa pr. Tisei cu pr. Repede [1-1.1.3.] (borna silvică 184 UP V, OS Borşa). Limita parcului urmează amunte malul drept al pârâului Repede până la prima confluenţă importantă (borna silvică 197 UP V, OS Borşa) şi urcă spre est pe o culme secundară până în vârful de cotă 1302,8 m de unde coboară spre nord în valea Vinişorul, pe o culme secundară. Limita continuă amunte pe malul drept al Văii Vinişorul până la intrarea acestuia în fondul forestier (borna silvică 189 UP V, OS Borşa), şi se înscrie apoi pe liziera pădurii până la confluenţa pâraielor Negoescu Mare [1-1.1.2.] şi Negoescu Mic (borna silvică 148 UP V, OS Borşa). De la confluenţă, limita parcului merge spre est pe culmi secundare, traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice Negoescu şi Fântâna [I-1.1.a], trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în valea Fântâna la nord de confluenţa văii Păltinişului cu valea Cimpoiaşul (borna silvică 93 UP V, OS Borşa). Limita continuă aval pe malul stâng al pârâului Fântâna până la confluenţa cu pr. Zănoaga, urmăreşte amunte malul drept al pr. Zănoaga, trece prin obârşia acestuia şi urcă până în înşeuarea Pasului Prislop pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Vişeu [1-1] şi Bistriţa [XII-1]. Din Pasul Prislop limita parcului coboară la obârşia Bistriţei Aurii pe care o urmează avale, pe malul stâng, până la confluenţa cu pârâul Rotunda.

      Limita estică. De la confluenţa pr. Rotunda cu Bistriţa Aurie limita parcului urmează amonte pr. Rotunda, trece prin obârşia acestuia şi se continuă pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Bistriţa şi Someşul Mare [II-1] până în vârful Nichitaş (1450,7 m). Continuă din acest vârf pe interfluviu până în vârful Stăniştea (1477,7 m), trecând prin vârfurile Gaja (1847,1 m), Dosul Gajei (1856,0 m), Ineuţ (2222,5 m), Roşu (2113,1 m) şi Cobăşel (1835 m).

      Limita sudică. Din Vf. Stăniştea (1477,7 m), spre sud-vest şi apoi spre vest, limita urmează un interfluviu secundar până în valea Cobăşelului [II-1.4.] la aproximativ 1000 m avale de confluenţa Cobăşelului cu pârâul Visu (borna silvică 87 UP IV, OS Rodna). Din acest punct limita parcului continuă spre Capul Beneş (1587,1 m), mai întâi pe un interfluviu secundar şi apoi prin estul vârfului Capul Beneş, pe limita fondului forestier, până la cota 1493,0 m. De la această cotă limita parcului coboară pe interfluviu până la confluenţa Izvorului Roşu [II-1.5.1.] cu Izvorul Băilor [II-1.5] şi continuă apoi aval pe malul stâng al râului Izvorul Băilor până la confluenţa cu pârâul Valea Seacă, pe care urcă urmând malul drept, trece prin obârşia acestuia (borna silvică 108 UP IV O.S. Rodna) şi continuă pe limita fondului forestier şi pe interfluviul secundar ce urcă în vârful de cotă 1542,6 m. Din acest vârf, aflat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Băilor şi Anieş [II-1], limita coboară spre vest, pe culme (borna silvică 247 UP IV, OS Rodna) şi pe limita fondului forestier până la confluenţa Anieşului Mic [II-1.6.1] cu Anieşul Mare [II-1.6]. În continuare, spre sud, limita parcului este dată de limita fondului forestier de pe dreapta văii Anieş până la intersecţia acesteia cu malul

      râului (borna silvică 194 UP III, OS Sângeorz Băi). Continuă aval pe malul stâng al Anieşului până ce acesta se desparte de liziera pădurii (borna silvică 167 UP III, OS Sângeorz Băi), apoi urmăreşte limita fondului forestier până în valea Blidăreasa (borna silvică 166 III, OS Sângeorz Băi). Limita urcă pe malul drept al pr. Blidăreasa, trece prin obârşia acestuia, traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice Blidăreasa şi Valea Vinului [II-1.8.2.] şi coboară pe o culme secundară în Valea Vinului (borna silvică 140 UP II, OS Sângeorz Băi). De aici limita urmează avale malul stâng al Văii Vinului până la ieşirea din fondul forestier (borna silvică 135 UP II, OS Sângeorz Băi). Continuă spre vest pe limita fondului forestier (borna silvică 198 UP II, OS Sângeorz Băi) şi coboară pe o culme secundară în valea Piatrelor [II-1.8.1.] (borna silvică 195 UP II, OS Sângeorz Băi). Traversează aproximativ perpendicular interfluviul dintre bazinele hidrografice Valea Piatrelor şi Cormaia pe culmi secundare, până amunte de confluenţa pr. Cormaia [II-1.8.] cu Izvorul Craiului (borna silvică 255 UP II, OS Sângeorz Băi). Continuă aval pe malul stâng al râului Cormaia până la confluenţa acestuia cu Valea Vinului şi urcă pe Culmea Craiului pe care o urmăreşte pe limita fondului forestier până în vârful Craiului (1658,7 m). Din vârful Craiului limita parcului continuă spre nord pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Rebra [II-1.15] şi Cormaia până în apropierea vârfului Detunata (1752,3 m), trecând prin vârful Scărişoara. Din apropierea vârfului Scărişoara (200 m sud-vest), limita parcului coboară la obârşia pârâului Scăricele şi continuă pe malul stâng al acestuia până la confluenţa cu valea Rebra.

      Limita vestică. De la confluenţa pârâului Scăricele cu valea Rebra limita urmează amunte malul drept al Rebrei până la confluenţa cu Rebrişoara Mare şi continuă pe malul drept al acesteia până la confluenţa cu pârâul Miniş. De la această confluenţă limita urmează interfluviul dintre pr. Miniş şi Rebrişoara Mare până în vârful Tomnaticului (1373,9 m), de unde coboară spre nord în pârâul Bârlata (borna silvică 228 UP IV, OS Năsăud). De aici urmăreşte amunte malul stâng al pârâul Bârlata până la confluenţa cu pârâul Celarul, pe care urcă până în Piciorul Bătrâna. Din Piciorul Bătrâna limita continuă spre NE (aproximativ 600 m) pe limita fondului forestier şi apoi coboară spre NV, pe o culme secundară, în valea Izvorul Nistor. Din valea Izvorul Nistor limita parcului urcă în culmea Bătrâna şi continuă spre nord, coborând la obârşia pârâului Runcani pe care îl urmează până la confluenţa cu Izvorul Izei (68 UP I, OS Sălăuţa). De la confluenţă limita parcului urcă pe culme în vârful Troian şi se orientează spre est prin vârful Răchitiş pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Iza şi Rebra. Din vârful Răchitiş limita continuă pe culmea principală până în vârful Măgura Mare (1599,2 m).

      Limitele Siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se pot vizualiza şi descărca de pe web site-ul Ministerului Mediului http://www.mmediu.ro/categorie/date-gis/205 .

   2. 2.1.4.2 Zonarea internă a Parcului Naţional Munţii Rodnei

      Suprafaţa pe tipurile de zonare internă a Parcul Naţional Munţii Rodnei, în corespondenţă cu Anexa nr. 7 la Planul de management – Harta zonării interne a Parcului Naţional Munţii Rodnei, este redată în tabelul nr. 21:

      Tipul zonării interne	Suprafaţa ha	% din suprafaţa PNMR
      Zona de protecţie strictă	4646	9,84
      Zona de protecţie integrală	25999,77	55,08
      Zona de conservare durabilă include şi primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală	16485,24	34,93
      Zona de dezvoltare durabilă	70,99	0,15
      Total	47202	100

      1. 2.1.4.2.1 Zona de protecţie strictă

         Zonele de protecţie strictă sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.

         În zonele de protecţie strictă se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism.

         În această categorie sunt incluse:

         Rezervaţiile: Pietrosul Mare – 3084 ha; Piatra Rea -201 ha; Ineu – Lala – 960 ha şi Corongiş – 401 ha. Acestea însumează suprafaţa de 4646 ha.

         Rezervaţia Pietrosul Mare a fost constituită prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1149/1932, având o suprafaţă de 183 ha gol de munte în jurul vârfului Pietrosu Mare. În anul 1962 se extinde suprafaţa rezervaţiei, ajungând la 2700 ha. În baza Deciziei nr. 204/1977 a Comitetului Executiv al Consiliului Maramureş, suprafaţa sa a fost extinsă la 3300 ha. Această ultimă extindere s-a realizat prin includerea zonei dintre culmile Jirezii, Bătrâna şi Râpilor.

         Zona de protecţie strictă Pietrosul Mare cuprinde:

         – parcelele de pădure: 35A,V, 36A, B, C, D, E, 37A, B, C, 38A, B, C, 39A, B, 40A, B, C, 41A, B,

         C, V, 42A, B, V, 43A, B, V, 44A, B, V, 45, 46, 47, 48, 49A, B, 50A, B, C, 51A, B, 52A, B, 53A, B,

         54A, B, C, D, 55A, B, C, 56, 60A, B din cadrul UP VI Pietrosul – Ocolu Silvic Vişeu; 157, 158A, B, 159 din cadrul UP IV Strâmba-Rebra- OS Telciu; 4A, B, C, 5A, B, C, 6A, B, C, D, E, F, 7A, B, C, D, 8A, B, C, D, 12A, B, C, D, 13%A1, %A2, B, C, 14A, B, C, D, E, 15A, B, C, D, E, V1, V2, 16A, B, C,

         D, 22, 23A, B, C, 24A, B, 25A, B, C, 29A, B, 33, 34 din cadrul UP VI Pietrosul – OS Dragomireşti;

         99A, B, C, D, E, M, 100A, B, 103A, B, C, D, E, F, G, 104A, B, C, 105A, B, C, 106C, D din cadrul UP

         VI Pietrosul-OS Silva; 124A, M din cadrul UP V Prislop – OS Dragomireşti şi 8A, B, C, D, 9A, B, C, D din cadrul UP IV Repedea-Buhăiescu – OS Romuli – 2261,95 ha.

         • – parcele gol de munte: Preluci, Căldarea Iezer, Piciorul Moşului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Preluca Frumului, Faţa Pietrosului, Piatra Neagră, Livezile, Gropi, Buhăiescu Mare în zona lacurilor Buhăiescu, Steja- în parcelele cu jnepeni şi cele situate pe versantul abrupt dinspre Piatra Albă, Corhele Pietrosului – înspre culmea Pietrei Albe – 822,05 ha.

         • – Suprafaţa totală a zonei de protecţie strictă Pietrosul Mare este 3084 ha. Zona de protecţie strictă Piatra Rea cuprinde:

         • – parcelele de pădure: 88A, B, C, D, E; 89; 90A, B; 91A, B,C din cadrul UB II Prislop – Ocolul Silvic Silva şi 40B din cadrul UB II – Ocolul Silvic Alpina; total pădure – 193,8 ha ;

         • – cariera Fântâna – 5 ha;

         • – pajişti şi stâncării: 2,2 ha.

           Suprafaţa totală a zonei de protecţie strictă Piatra Rea 201 ha. Zona de protecţie strictă Ineu-Lala cuprinde:

           • – parcelele de pădure: 217A, C, 218A, B, C din cadrul UP V-Ţibău, Ocolul Silvic Cârlibaba, în suprafaţă de 101,89 ha;

           • – parcelele de pădure: 13A, B, C, D, E, 14A, B, C, D, E, F, G, 15A, B, C, D, E, F, G, H, I, 16A, B,

             C, D, E, F, G, H, I, J, K, 17 A, B, C, D, E şi parcelele 19A, B, C, D, E, F, G, 20A, B, C, D, E, F, G, H,

             21A, B, C, D, E, F, G, 22A, B, C, D, E din cadrul UP II Şesuri, Ocolul Silvic Plaiurile Heniului, în suprafaţă de 419,5 ha;

             – parcele gol de munte: 126-131, 137, 143, 144N, %145N, 146N, 168 total gol de munte – 438,61

             ha;

             Suprafaţa totală a zonei de protecţie strictă Ineu-Lala este de 960 ha.

             Zona Corongiş este zona de protecţie strictă, care cuprinde fondul forestier, pajiştile şi

             stâncăriile, care se întind până la Vârful Paltin – 1987 m. Substratul calcaros determină existenţa unei flore şi faune interesante din punct de vedere ştiinţific.

             Corongişul reprezintă o mare inversiune de relief, unde apar câteva suprafeţe/platouri structurale, înşeuări largi şi o serie de umeri calcaroşi sculptaţi în zonele mai abrupte. Calcarele cristaline, amfibolitele şi micaşisturile cu granaţi predomină pe Vârful Corongiş.

             Aspectele geomorfologice şi gruparea caracterelor de detaliu duc la diferenţierea Munţilor Rodnei în 5 compartimente sau complexe morfologice, dispuse de la est la vest astfel: Ineu, Omu – Gărgălău, Galaţ-Puzdrele, Pietrosu şi Bătrâna. Corongişul face parte din compartimentul Omu – Gărgălău, din care se desprind: culmea Piatra Rea, culmea Ştiol şi Piciorul Oncului, spre nord, Cişa – Coasta Netedă spre est, Coasta Tăului – Corongiş – Vârful Păltinişului, spre sud.

             Zona de protecţie strictă Corongiş cuprinde:

             – parcelele de pădure: 549A, B, 550, 551A, B, 552A, B, C, C, 553, 554A, B, C, 555A, B, V,

             556A, B, C, N din cadrul UP V – Ocolul Silvic Bistriţa; total pădure – 323,81 ha;

           • – pajişti şi stâncării – 77,19 ha.

         Suprafaţa totală a zonei de protecţie strictă Corongiş este de 401 ha.

      2. 2.1.4.2.2 Zona de protecţie integrală, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate şi sunt reprezentate de zona de protecţie integrală, desemnată prin Ordinul de ministru nr. 552/2003.

         Prin prezentul Plan de management zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Munţii Rodnei are suprafaţa totală 25999,77 ha. Aceasta cuprinde zona de protecţie integrală desemnată prin Ordinul de ministru nr. 552/2003 cu suprafaţa de 19967,7 ha, creasta principală şi păşunile limitrofe cu suprafaţa de 6032,07 ha, conform Hotărârii Consiliului Ştiinţific nr.75/2016.

         Conform Ordinului de ministru nr. 552/2003, zona de conservare specială, actualmente zona de protecţie integrală a Parcului Naţional Munţii Rodnei include parcelele şi subparcelele forestiere 92A- 98C, 101A-102C, UP V Prislop, OS Silva Borşa; 40A, 70A -71 B, 76A- 81C, 89A- 90V, 94A –

         114M, UP V Prislop OS Dragomireşti; 47A-48D, 68-69B, UP V Prislop, OS Alpina; 61A,B,C, 69A- 82A,UP VI Pietrosu OS Vişeu;162 – 168B, 128,UP IV Strâmba Rebra, OS Telciu;1A-7B, UP IV Repedea Buhăiescu OS Romuli; 82A – 83A,B,C, 88A-91B, UP VI Pietrosu, OS Dragomireşti;15A,B,C,D,E,F, 20A – 26E, 126-133, UP II Rotunda, OS Maieru; 310A – 315B, UP I

         Sângeorz-Băi, OS Cormaia Anieş; 89A-97M, 111-125, UP II Rotunda, OS Maieru; 10 – 12F, 58A, B, C, D, G, H, I, J, K, UP IV Leşu, OS Plaiurile Heniului; 59A-65C, UP II Şesuri, OS Plaiurile Heniului, 61A-62C, UP I Ilva Mică, OS Plaiurile Heniului, 258A,B,D,E,F,K,L,M,N, UP V Ţibău OS Cârlibaba; 557A-558B, UP V Valea Vinului şi 145,146,113D,G, UP I Sîngeorz Băi, OS Bistriţa; 30A-38B, UP I Poiana Ilvei OS Izvorul Someşului Mare; 58-80B, 86A – 94D,618A-629V, UP I Rodna OS Valea Ilvei; 269-276D, UP I Sângeorz Băi OS Cormaia Anieş; 241A-248B, 251A-261N, 264A-278B, 381-388, UP

         I Feldru OS Feldru; 228A-229G, UP I Zagra OS Someş Ţibleş; 5A-12C, 71-76, UP I Năsăud OS Feldru; 54A-60C, 74A-78B, UP I Salva OS Someş Ţibleş; 90A-96N, din UP I Coşbuc OS Someş Ţibleş; 89A-106C, 220A-221B, UP I Sângeorz Băi OS Cormaia Anieş; 106A-114C, UP I Rebrişoara OS Someş Ţibleş; 90-91C, UP I Rebra OS Someş Ţibleş; 54A-59C, UP I Nimigea OS Someş Ţibleş; 40A-58E, 127, UP IV Strâmba Rebra OS Telciu; 39A – 44M, din UP I Săcel OS Romuli, 48C UP I Săcel, OS Dragomireşti, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, golul alpin aferent versantului nordic între Vf. Bătrâna şi Vf. Repede, între Vf. Puzdrele şi Vf. Gărgălău, partea superioară a bazinelor hidrografice ale văilor Bilei şi Lala, zona de gol alpin a Muntelui Crăciunel şi a Muntelui Curăţel, precum şi zona aferentă vârfului Corongiş. Această zonă totalizează 19967,7 ha.

         Suprafaţa de fond forestier inclusă în zona de protecţie integrală este redată în tabelul nr. 22:

         Proprietar	Total suprafaţă de fond forestier deţinută pe raza parcului ha	Suprafaţa inclusă în zona de protecţie integrală
         		ha	%
         1. Asociaţia Composesorală Cisla	731,6	301,2	41,17
         2. Primăria Borşa	150,8	127,6	84,62
         3. Primăria Coşbuc	273,8	259,3	94,70
         4. Primăria Feldru	1839,1	1172,7	63,76
         5. Primăria Ilva Mică	640,2	14,1	2,20
         6. Primăria Leşu	2377,6	493,1	20,74
         7. Primăria Maieru	3788,8	1312,8	34,65
         8. Primăria Moisei	1185,2	524,3	44,24
         9. Primăria Năsăud	1116,6	352,9	31,60
         10. Primăria Nimigea	1051,2	276,3	26,28
         11. Primăria Poiana Ilvei	350,73	292,83	83,49
         12. Primăria Rebra	848	50,8	5,99
         13. Primăria Rebrişoara	708,11	274,9	38,82
         14. Primăria Rodna	1520,09	1215,22	79,94
         15. Primăria Romuli	364,8	264,2	72,42
         16. Primăria Săcel	482,6	184,35	38,20
         17. Primăria Salva	1793,5	330,7	18,44
         18. Primăria Runcu Salvei	294,8	0,0	0,00
         19. Primăria Sângeorz – Băi	3150,67	1280,28	40,64
         20. Primăria Telciu	3575,34	1364,18	38,16
         21. Primăria Zagra	78,1	78,1	100,00
         22. Statul român	2496,69	1140	45,66
         23. Persoane fizice	295,69	264,39	89,41
         24. Parohia Ortodoxă Moisei	2,0	2,0	100,00
         Total general	29116,02	11576,25	39,76

         În zonele de protecţie integrală se respectă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

         57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

         Activitatea de păşunat în zona de protecţie integrală se va desfăşura cu respectarea următoarelor condiţii şi măsuri:

         1. a) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

         2. b) reglementarea păşunatului, prin menţinerea efectivelor de animale conform bonităţii fiecărei păşuni;

         3. c) promovarea păşunatului tradiţional cu numărul de animale optim, rezultat din capacitate de suport a păşunilor;

         4. d) interzicerea păşunatului în mlaştini, turbării, stâncării, grohotişuri, aninişuri, intrări în peşteri, lacuri glaciare, jnepenişuri;

         5. e) controlul respectării interdicţiei de păşunat în pădure şi a respectării regimului de tranzit al animalelor domestice prin pădure şi aria protejată, în general;

         6. f) începerea păşunatului în prima decadă a lunii mai, când covorul ierbos a atins 10-15 cm înălţime, şi terminarea sezonului de păşunat cu 1 lună înainte de data medie la care survin îngheţurile, la datele stabilite prin amenajamentele pastorale;

         7. g) revizuirea periodică a amenajamentelor pastorale şi transmitere unui exemplar la APNMR;

         8. h) interzicerea păşunatului primăvara devreme, imediat după topirea zăpezii şi în perioadele ploioase când capacitatea de absorbţie a solului pentru apă este redusă;

         9. i) diminuarea drastică pe termen mediu şi lung a suprapăşunatului şi realizarea unui echilibru şi păşunat extensiv pe platourile subalpine şi alpine;

         10. j) încurajarea cositului manual şi a păşunatului extensiv prin aplicarea măsurilor de agro-mediu şi scutirea impozitului pe teren;

         11. k) amplasarea stânelor şi a locurilor de târlire în proximitatea unei surse de apă (izvor, pârâu, lac glaciar) sau mlaştini, turbării se face doar cu avizul APNMR.

         12. l) APNMR are dreptul de a verifica în teren respectarea gradului de încărcare cu animale a păşunilor din PNMR, SCI şi SPA;

         13. m) amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale, adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea APNMR;

         14. n) APNMR va iniţia realizarea de studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţă proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului, în cadrul avizelor acordate de către custodele sitului;

         15. o) APNMR monitorizează activitatea de păşunat pe teritoriul parcului pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei, cât şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectat;

         16. p) este interzisă amplasarea de garduri pentru stoparea accesului animalelor domestice în zone restricţionate de la păşunat.

         Repararea de stâne şi adăposturi silvopastorale se va realiza cu aprobarea APNMR, iar reconstruirea de stâne şi adăposturi silvopastorale pe vechiul amplasament, se va face doar cu aprobarea APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

         În zona de protecţie integrală se remarcă o serie de habitate rare, vulnerabile, ameninţate şi cu indice mare de biodiversitate redate în tabelul nr. 23:

         Nr.crt.	Zone cu habitate rare, vulnerabile, ameninţate	Habitate clasificare românească	Habitate Directiva Habitate	Suprafaţa ha
         1	Vârful Mihăiasa	Tufărişuri pitice sud- est carpatice de azalee – Loiseleuria procumbens – R3101	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	27,2
         2	Zona de culme de la vârful Cormaia până la Fântâna lui Râţâfoi	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata – R3102	Tufărişuri subarctice cu Salix spp. – 4080	7,98
         3	Izvoarele Mihăiesei	Tufărişuri sud-est carpatice de smârdar –Rhododendron myrtifolium cu afin – Vaccinium myrtillus – R3104	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	38,4
         4	De la Vârful Puzdrele – Vârful Laptelui, o bandă de creastă	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata – R3102	Tufărişuri subarctice cu Salix spp. – 4080	14,4
         5	De la Şaua Galaţului – versantul Nordic al Muntelui Cailor – Izvorul Cailor	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata – R3102 Mlaştini sud-est carpatice, mezo- oligotrofe cu Carex	Tufărişuri subarctice cu Salix spp. – 4080 Mlaştini turboase de	27,8

         

         Nr.crt.	Zone cu habitate rare, vulnerabile, ameninţate	Habitate clasificare românească	Habitate Directiva Habitate	Suprafaţa ha
         		chordorrhiza şi Swertia punctata – R5404	tranziţie şi turbării mişcătoare – 7140
         6	Sub Şaua Gărgălăului, fundul Văii Bistricioara, mlaştinile în trepte	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata – R3102 Mlaştini sud-est carpatice, mezo- oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata – R5404	Tufărişuri subarctice cu Salix spp. – 4080 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare – 7140	58,7
         7	Vârful Corongiş – până la Şaua Corongiş	Tufărişuri pitice sud- est carpatice de azalee – Loiseleuria procumbens – R3101	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	130,6
         8	Vârful Cişa – până la Coasta Netedă – vârful Tomnatecu din culme – Fundul Putredului, versantul sudic şi nordic	Tufărişuri pitice sud- est carpatice de azalee – Loiseleuria procumbens – R3101	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	14,0
         9	Vârful Tomnatic -specii de floră deosebite	Tufărişuri pitice sud- est carpatice de azalee –Loiseleuria procumbens – R3101	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	75,0
         10	Izvorul Văii Băilor – zona izvoarelor calcaroase	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi Cratoneuron filicinum – R5417	Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion – 7220	18,2

         

         Nr.crt.	Zone cu habitate rare, vulnerabile, ameninţate	Habitate clasificare românească	Habitate Directiva Habitate	Suprafaţa ha
         11	Creasta Crăciunel	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata – R3102	Tufărişuri subarctice cu Salix spp. – 4080	47,3
         12	Poiana cu narcise de pe Masivul Saca	Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi – Festuca versicolor şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana – R3605	Pajişti calcaroase alpine şi subalpine – 6170	7,8
         13	Vârful Rabla	Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata – R3102	Tufărişuri subarctice cu Salix spp. – 4080	14,4
         14	Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei	Peşteri – R6501	Peşteri închise publicului – 8310	100
         15	Izvorul Bătrâna	Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi Cratoneuron filicinum – R5417	Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion – 7220	0,5
         16	Peştera din Valea Cobăşelului	Peşteri – R6501	Peşteri închise publicului – 8310	1
         17	Turbăria Tăul Muced	Turbării sud-est carpatice, oligotrofe cu Sphagnum magellanicum – R5102	Turbării active – 7110	2

         Nr.crt.	Zone cu habitate rare, vulnerabile, ameninţate	Habitate clasificare românească	Habitate Directiva Habitate	Suprafaţa ha
         18	Peştera Baia lui Schneider	Peşteri – R6501	Peşteri închise publicului – 8310	1
         19	Tăurile Buhăiescu	Mlaştini sud-est carpatice, eu- mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri – R5402	Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare – 7140	5
         20	Creasta principală a Munţilor Rodnei se întinde de la Vest spre Est, de la Pasul Pietrii – 1196 m – Vf. Bătrâna -1710 m – podu Bătrânei – Vârful Gropilor – 2063 m – Vârful Rebra – 2119 m – Vârful Cormaia – 2033 m – Vârful Repedea – 2074 m – Vf. Negoiasa Mare – 2041 m – Vârful Puzdrele – 2188 m – Vârful Anieşu Mare – 2172 m – Vârful Laptelui 2140 m- Vârful Ineuţ – 2222 m	Tufărişuri sud-est carpatice de smârdar – Rhododendron myrtifolium cu afin – Vaccinium myrtillus – R3104	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	100

         • – 2145 m – Vârful Galaţului – 2048 m- Şaua Galaţului – 1822 m – Şaua Gărgălău

         • – 1907 m – Vârful Gărgălău – 2158 m – Vârful Omului – 2135 m – Vârful Cişa – 2139 m – Tarniţa Putredului – 1960 m – Vârful Ineu – 2279 m – Şaua cu Lac –

      3. 2.1.4.2.3 Zona de conservare durabilă

         Zona de conservare durabilă face trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă, sau limitele externe ale parcului. Suprafaţa acesteia este de 13911,13 ha.

         În zonele de conservare durabilă se respectă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

         57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, şi în plus de acestea următoarele:

         1. a) se vor aplica măsurile de stabilizare a haldelor şi monitorizare post închidere, acolo unde este cazul, conform normativelor în vigoare;

         2. b) administratorii fondului forestier vor supraveghea şi monitoriza vegetaţia forestieră instalată artificial pe aceste suprafeţe.

            În suprafaţa Parcului Naţional Munţii Rodnei, a zonei de conservare durabilă, se va urmări ca toate lucrările cu caracter silvic, respectiv de cultură, îngrijirea şi conducerea arboretelor, precum şi de recoltare, exploatare şi valorificare a masei lemnoase, să se facă cu respectarea regimului silvic, în scopul desfăşurării unei activităţi de gospodărire durabilă a fondului forestier.

            Se permit lucrările silvice şi activităţile specifice, prevăzute în amenajamentele silvice revizuite, a căror încadrare trebuie să corespundă cu prevederile Ordinului de ministru nr. 552/2003, ale Planului de management, Regulamentului, a legislaţiei în vigoare, Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, cu avizul APNMR, după cum urmează:

            1. a) lucrări de regenerarea pădurilor şi de reconstrucţie ecologică a arboretelor;

            2. b) lucrări de îngrijire şi de conducerea arboretelor tinere – elagaj, degajări, curăţiri, rărituri;

            3. c) aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor, conform Ordinului de ministru nr. 552/2003 şi Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

         Astfel, se pot aplica: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinarite şi cvasigrădinarite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare. Nu se vor executa tăieri rase. Lucrările de exploatare a masei lemnoase rezultate în urma aplicării acestor tratamente, se vor desfăşura aşa încât impactul asupra solului şi vegetaţiei din zonă să fie minim, urmărindu-se conservarea patrimoniului natural al parcului, a ecosistemelor naturale şi a diversităţii biologice. Se vor utiliza tehnologii de recoltare conform normelor existente, adecvate pantei şi condiţiilor de teren, folosind cu precădere metodele tradiţionale.

         În pădurile în care se acceptă recoltarea de produse lemnoase principale şi secundare, prin managementul şi proiectul de amenajare elaborate, se vor stipula riguros:

         1. a) necesarul de căi de colectare şi transport ale masei lemnoase, termenele de execuţie şi sursele de finanţare alocate, ca o condiţie obligatorie pentru aplicarea unei silvotehnici fundamentată ecologic;

         2. b) lucrări de protecţia pădurilor, de depistare şi combatere a dăunătorilor forestieri;

         3. c) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare;

         4. d) lucrările de cultură şi refacerea arboretelor cuprinse în planul decenal din proiectul de amenajament se vor executa cu tehnologii adecvate care să nu încalce prevederile legislaţiei în vigoare la data efectuării. Acestea constau în: lucrări de ajutorarea regenerării naturale de recepare a seminţişului,

            împăduriri – plantaţii în completarea regenerării naturale, precum şi lucrări de întreţinere a acestor culturi prin descopleşiri;

         5. e) în cazul răriturilor şi a tratamentelor permise pe raza parcului, materialul lemnos provenit din aceste tăieri se va exploata cu tehnologii adecvate care să respecte prevederile legislative;

         6. f) lucrările de protecţie se vor executa în arborete încadrate în tipul II funcţional, arborete mature, în care efectul de protecţie începe să scadă, cu scopul de a se reface şi îmbunătăţi capacitatea funcţională a acestora;

         7. g) la stabilirea soluţiilor tehnice de amenajare va fi invitat şi un reprezentant din cadrul APNMR, astfel încât informaţiile obţinute de la acesta, de către factorii interesaţi, cât şi prin coroborarea cu studii de specialitate şi cercetările derulate în zonă, a informaţiilor rezultate din analiza consecinţelor aplicării amenajamentelor precedente, vor fi elemente care vor determina adoptarea măsurilor viitoare de amenajare a pădurilor în cauză;

         8. h) la elaborarea amenajamentul silvic se va ţine cont de harta cu amplasarea elementelor de biodiversitate identificate şi a situ-rilor importante din punct de vedere cultural, istoric, arheologic sau religios. Este necesară includerea pe hărţi a acestor date, întrucât faptul că speciile sunt listate în partea descriptivă nu duce automat la recunoaşterea acestora şi stabilirea unor propuneri de lucrări acordate cu suprafaţa, distribuţia şi abundenţa speciilor de interes deosebit. Hărţile de biodiversitate vor fi consultate cu ocazia programării caracterului, intensităţii şi extinderii operaţiunilor forestiere propuse şi a luării măsurilor de protecţie adecvate;

         9. i) alte aspecte monitorizate, în funcţie de specificul zonei se vor referi la: inundaţii, alunecări de teren, dar şi alte procese şi componente de mediu relevante pentru pădure şi comunităţile din zonă;

         10. j) criteriile şi indicatorii de monitorizare se vor corela cu cei elaboraţi în cadrul Planurilor de management şi monitorizare ale ariilor protejate. Urmărirea evoluţiei în timp a pădurii va furniza date ce se vor utiliza pentru a stabili dacă măsurile propuse nu au afectat în mod negativ valorile specifice pentru care aria protejată a fost constituită. Rezultatele monitorizării vor fi întotdeauna luate în calcul în fundamentarea noilor propuneri de lucrări;

         11. k) în mod particular, planurile amenajistice vor include date referitoare la evoluţia în timp a pădurilor constituite din specii exotice/introduse sau situate în afara arealului natural, iar intervenţiile propuse vor urmări pe cât posibil revenirea la tipul natural fundamental de pădure. Noi culturi formate din specii alohtone nu vor fi promovate în ariile protejate. Monitorizarea evoluţiei acestor specii/arborete va face referire atât la starea arboretelor în sine cât şi la influenţa acestora asupra speciilor/habitatelor naturale din zonă – atenţie la caracterul invaziv al unor specii străine introduse;

         12. l) managementul habitatelor fragile – mlaştini şi alte zone umede, stâncării şi altele, şi a habitatelor marginale – liziere, zone limitrofe cursurilor de apă, va urmări crearea condiţiilor de dezvoltare şi protejare a biodiversităţii caracteristice acestor suprafeţe;

         13. m) amplasarea masei lemnoase prevăzută în planul decenal, se face cu un an înaintea anului de producţie şi cu avizul APNMR;

         14. n) procesul tehnologic de exploatare va fi în concordanţă cu Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare şi va cuprinde următoarele:

             1. i) fazele de recoltare şi colectare a lemnului;

             2. ii) lucrări în platforma primară;

             3. iii) modalitatea de transport a materialului lemnos;

             4. iv) schiţa parchetului la o scară convenabilă – 1:2.000-1: 5.000.

         Fiind în zonele de acces în parc, se va acorda o atenţie deosebită amenajării platformelor primare, în care materialul lemnos va fi sortat, stivuit ordonat şi transportat cu ritmicitate, aspecte ce sunt prevăzute ca şi capitol distinct în contractele de masă lemnoasă cu unităţile de exploatare şi în autorizaţia de exploatare, iar după terminarea exploatării, aceste suprafeţe vor fi obligatoriu curăţate de resturi de exploatare, rumeguş, nivelate şi aduse la forma iniţială.

         Întreaga activitate de exploatare se va desfăşura cu respectarea Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

         Schiţa parchetului constituie o piesă obligatorie a procesului tehnologic care va fi explicită şi pe care se vor marca căile de acces, drumuri de tractor existente, căile de scos apropiat, amplasarea platformei primare, modalităţile de scos-apropiat – corhănit, tras după vite, mecanizat şi altele, necesarul de amenajări noi – lungoane, marginare, adăpost muncitori, magazie combustibil, adăpost vite.

         Aceasta va fi însoţită de o legendă care va explica semnele convenţionale folosite.

         Procesul tehnologic constituie un document obligatoriu la avizarea partizilor de către APNMR, fiind obligatorie respectarea strictă a soluţiei alese. Orice schimbare a soluţiilor tehnice cuprinse în procesul tehnologic se va face doar cu acordul APNMR.

         Avizul APNMR pentru partizile care urmează a fi exploatate este valabil doar pentru perioada cuprinsă în autorizaţia de exploatare prezentată la avizarea partizii. Prelungirea autorizaţiei de exploatare, indiferent de cauze, necesită acordul administraţiei parcului şi o nouă avizare din partea APNMR, fără taxe suplimentare.

         Menţinerea în pădure în platforma primară a stocurilor de masă lemnoasă peste perioadele cuprinse în autorizaţia de exploatare, nu este permisă, conform prevederilor legale.

      4. 2.1.4.2.4 Primul rând de parcele întregi limitrofe

         În această categorie sunt incluse primul rând de parcele forestiere întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală cu o suprafaţă de 2537,32 ha.

         Aici sunt permise lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în baza legislaţiei în vigoare.

         Unităţile amenajistice cuprinse în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală în Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt redate în tabelul nr. 24:

         Nr.crt.	Ocol Silvic	UP	Unitate amenajistică	Suprafaţa ha
         1	Izvorul Someşului Mare	I	39A,B,C	59,22
         2	Valea Ilvei	I	81, 85A, B, V, 95A, B, C, D, 96, 97A, B, C, N, E6	162,99
         3	Bistriţa	V	548A, B, C	38,7
         4	Feldru	I	249A, B, C, V, 250A, B, 279A, B, C, 284A, B, C, D, 285A, B, C, 286A, B, C, D, 287A, B, C, D	222,2
         5	Someş-Ţibleş	I	60A, B, C, D, E, F, G, 61A, B, C, 62A , B, 63, 70A, B, 71A, B, C1, C2, 72A, B, C, 73A, B, 74A, B,N, 89A, B, 53A, B, C, 80A, B, C, 48A, B, C, D, E, F, G, H, 97	578,2
         6	Cormaia-Anieş	I	87A, B, C, 88, 218A, B, C, 219	160,69
         7	Telciu	IV	34A, B, C, D, 35A, B, C, V1, V2, 36A, B, 37A, B, 38, 39A, B, C, 86A, B, C, N, 87A, B, C, N, V, 88	454,21
         8	Romuli	I	44A, B, 45, 46A, B, 48A, B	159,9
         9	Maieru	II	17A, B, C, D, E, F, G, 18A, B, C, D, 19A, B, C, D, 87A, B, C, D, 88A, B, C, 98A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, V	291
         10	Plaiurile-Heniului	I	8A, 8B, 8C, 8D, 8E, 8F, 8G, 8H, 8I, 9A, 9B, 9C, 9D, 13A, 13B, 13C, 14A, 14B, 14C, 14D, 14E, 14F, 14G, 14H, 14I, 14J, 14K	244,6
         		II	23A, 23B, 23C, 25A, 25B, 25C, 25D, 25E, 25F, 25G, 25H, 25I, 25J, 25K, 25L, 26A, 26B, 26C, 26D, 57A, 57B, 57C, 57D, 57E,	201,8

         Nr.crt.	Ocol Silvic	UP	Unitate amenajistică	Suprafaţa ha
         			57F, 57G, 57H, 57I
         Total				2573,51

      5. 2.1.4.2.5 Zona de dezvoltare durabilă

Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane este zona în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

Această zonă include:

1. a) Zona de dezvoltare durabilă Valea Vinului, în suprafaţă totală de 8,86 ha, este compusă din intravilanul localităţii Valea Vinului.

   Limita exterioară a acestei zone pleacă din punctul de intersecţie al pârâului Valea Secii cu pârâul Valea Vinului, urmează pârâul Valea Secii circa 20 metri amonte până la limita fondului forestier din ua 544A UP V Rodna, OS Bistriţa. Din acest punct limita zonei de dezvoltare durabilă urmăreşte liziera pădurii – ua 544A, 544B, 545A, 546A, UP V Rodna, OS Bistriţa, trecând pe deasupra caselor şi terenurilor agricole ale locuitorilor din Valea Vinului şi prin bornele amenajistice 123, 124 din UP V Rodna, OS Bistriţa, ajungând la intersecţia dintre Izvorul Roşu şi Izvorul Băilor, borna amenajistică 192 din UP I Rodna, OS Valea Ilvei. De aici, pe liziera pădurii, limita zonei de dezvoltare durabilă urcă pe partea stângă a drumului forestier Izvorul Băilor până ajunge la clădirile aflate în proprietatea SC MHC Izvorul Băilor SRL. Urmăreşte în continuare limita pădurii până la intersecţia drumului forestier cu un drum de TAF ce coboară din partea dreaptă, punct situat lângă Trecătoarea Dracului. Din acest punct coboară pe liziera pădurii, apoi pe pârâu până la poarta de intrare a SC MHC Izvorul Bailor, lăsând în interiorul zonei de dezvoltare durabilă clădirile fostei exploatări miniere, aflate acum în proprietatea SC MHC Izvorul Băilor şi SC Grupul Izvorul Băilor SRL. De aici limita zonei de dezvoltare durabilă urmează în aval malul drept al pârâului Izvorul Băilor până la borna amenajistică 194 din UP I, Rodna, OS Valea Ilvei. Traversează pârâul Izvorul Băilor urmând limita fondului forestier din ua 99B, UP I Rodna, OS Valea Ilvei, trece prin borna amenajistică 214 din UP I, Rodna OS Valea Ilvei, ajungând în punctul în care limita pădurii atinge din nou pârâu. De aici limita zonei de dezvoltare durabilă urmează malul drept al pârâului Izvorul Băilor până la confluenţa cu pârâul Izvorul Roşu, trecând pe lângă Pensiunea Suzzy. De la confluenţa celor două pâraie urmează malul drept al pârâului nou format numit Valea Vinului, traversează localitatea Valea Vinului, ajungând la intersecţia pârâului Valea Secii cu pârâul Valea Vinului.

2. b) Zona de dezvoltare durabilă Izvorul Roşu, în suprafaţă de 0,85 ha, este compusă din suprafaţa zonei de captare şi a clădirilor aferente, conform Hotărârii nr. 20/2017 emisă de către CŞ al PNMR.

3. c) Zona de dezvoltare durabilă Fânaţ Rebra proprietate Sărmaş Ioan, lângă râul Rebra şi pârâul Guşet – 1,2 ha;

4. d) Zona de dezvoltare durabilă cuprinzând intravilanul din localitatea Borşa, jud. MM, strada Fântâna

   – 5,03 ha şi suprafeţele ocupate de pepinieră – 40A, 40C şi 40M, UP V Prislop, Ocolul Silvic Alpina Borşa – 3,95 ha, totalizând 8,98 ha. Limitele exterioare ale acestei sunt:

   La vest- limita porneşte de la confluenţa pârâului Zănoaga cu pârâul Fântâna urmărind în amonte firul pârâului Fântâna, ajungand la borna amenajistică 82 UP V Prislop, OS Alpina.

   La sud-est -de aici se continuă spre est urmărind limita inferioară a fondului forestier, până întâlneşte suprafaţa carierei Piatra Rea, apoi limita coboară în drumul industrial ajungand în pârâul Zănoaga.

   La nord – limita coboară din acest punct urmărind firul văii Zănoaga până la confluenţa cu pârâul Fântâna.

5. e) Zona de dezvoltare durabilă Iza Izvor – cabana şi anexele gospodăreşti, din intravilanul comunei Săcel – 0,2 ha – parcela 44M, UPI Ocolul Silvic Romuli;

6. f) Drumurile auto forestiere existente de pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei sunt redate în tabelul nr. 25, iar suprafaţa acestora este de 40,2 ha.

   Denumire drum	Categoria	Starea drumului	Lungime totală km	Lungime inclusă în parc km	Proprietar	Administrator
   Rotunda	Drum forestier	Bună	2,9	2,0	Primăria Maieru	Ocol Silvic Maieru
   Bila	Drum forestier	Bună	7,9	7,9	Primăria Maieru	Ocol Silvic Maieru
   Lala	Drum forestier	Bună	8,8	8,8	Primăria Leşu	Ocol Silvic Plaiurile- Heniului
   Putredu	Drum forestier	Bună	3,1	3,0	Primăria Sângeorz Băi	Ocol Silvic Cormaia Anieş
   Repedea	Drum forestier	Bună	6,0	1,5	Stat Român	Ocol Silvic Vişeu
   Izvorul Dragoş	Drum forestier	Bună	6,7	2,3	Stat Român	Ocol Silvic Silva

   

   Denumire drum	Categoria	Starea drumului	Lungime totală km	Lungime inclusă în parc km	Proprietar	Administrator
   Guşatu	Drum forestier	Bună	13	13	Primăria Rebra	Ocol Silvic Someş-Ţibleş
   Cormaia	Drum forestier	Bună	11,7	10	Primăria Sângeorz Băi	Ocol Silvic Cormaia Anieş
   Guşeţel	Drum forestier	Bună	4,4	4,4	Primăria Rebra	Ocol Silvic Someş-Ţibleş
   Detunata	Drum forestier	Bună	2,4	2,4	Primăria Rebra	Ocol Silvic Someş-Ţibleş
   Izvorul Pietrelor	Drum forestier	Bună	3,5	1,8	Primăria Sângeorz- Băi	Ocol Silvic Cormaia- Anieş
   Valea Vinului	Drum forestier	Bună	3,5	1,5	Primăria Sângeorz- Băi	Ocol Silvic Cormaia- Anieş
   Izvorul Băilor	Drum forestier	Bună	2,3	2,3	Primăria Rodna	Ocol Silvic Valea Ilvei
   Izvorul Mare	Drum forestier	Bună	2,5	2,5	Primăria Năsăud	Ocol Silvic Feldru
   Izvorul Galaţi	Drum forestier	Bună	1,6	1,6	Primăria Feldru	Ocol Silvic Feldru
   Izvorul Băilor	Drum forestier	Bună	1,64	1,64	Primăria Feldru	Ocol Silvic Feldru
   Mihăiasa	Drum forestier	Bună	2,5	2,5	Primăria Salva	Ocol Silvic Someş-Ţibleş
   Angreşe	Drum forestier	Bună	3,0	3,0	Primăria Feldru	Ocol Silvic Feldru
   Anieşu Mic	Drum forestier	Bună	9,0	9,0	Primăriile Maieru, Sângeorz-	Ocoale Silvice: Cormaia-Anieş, Someş-Ţileş,

   Denumire drum	Categoria	Starea drumului	Lungime totală km	Lungime inclusă în parc km	Proprietar	Administrator
   					Băi, Salva	Maieru
   Blidăreasa	Drum forestier	Bună	6,9	2,3	Primăria Maieru	Ocoale Silvice: Cormaia-Anieş, Maieru
   Bujdee	Drum forestier	Bună	3,0	3,0	Primăria Coşuc	Ocol Silvic Someş-Ţileş
   Anieşu Mare	Drum forestier	Bună	6,0	6,0	Primăriile Maieru, Feldru, Salva	Ocoale Silvice: Someş-Ţileş, Maieru, Feldru
   Valea Secii	Drum forestier	Bună	1,2	1,2	Primăria Maieru	Ocol Silvic Maieru
   Izvorul Roşu	Drum forestier	Bună	2,1	2,1	Primăria Rodna	Ocol Silvic Valea Ilvei
   Valea Secii	Drum forestier	Bună	3,1	1,63	Primăria Rodna	Ocol Silvic Valea Ilvei
   Cobăşel	Drum forestier	Bună	6,4	6,4	Primăria Şanţ	Ocol Silvic Izvorul- Someşului
   Parva-Telciu	Drum forestier	Bună	6,3	1	Primăria Telciu	Ocol Silvic Telciu
   Strâmba Stânga	Drum forestier	Bună	3,18	2,16	Primăria Telciu	Ocol Silvic Telciu
   Total kilometri drumuri forestiere parc					106,93 Km
   Total suprafaţă drumuri forestiere parc					40,2 ha

   Includerea drumurilor auto forestiere în zona de dezvoltare durabilă s-a realizat conform Hotărârii Consiliului Ştiinţific nr. 75/2016, pentru a permite reabilitarea unor tronsoane de drum care să permită accesul proprietarilor şi administratorilor de terenuri în zonele acestora.

   Pe drumurile auto forestiere, incluse în zona de dezvoltare durabilă, care traversează zona de protecţie strictă sunt interzise următoarele activităţi:

   • – asfaltarea, betonarea;

     

   • – realizarea de podeţe şi poduri noi;

   • – defrişări, derocări majore şi corectarea torenţilor.

     Se vor lua toate măsurile necesare pentru evitarea poluării şi afectării zonei în care se fac intervenţiile.

7. g) Cariera Anieş cu suprafaţa de 1,8 ha.

8. h) Cariera Cormaia cu suprafaţa de 8,9 ha.

Suprafaţa inclusă în zona de dezvoltare durabilă a parcului totalizează 70,99 ha.

În zona de dezvoltare durabilă se respectă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, fiind permise:

a) activităţi tradiţionale cu respectarea prevederilor legale.

În zonele de intravilan din zona de dezvoltare durabilă, se vor respecta unele reguli cu privire la materialele de construcţie folosite, aspectul exterior al clădirilor, împrejmuiri, înălţimea maximă a clădirilor după cum urmează:

1. a) folosirea acoperişurilor tradiţionale, în 2 sau 4 ape, cu pante repezi; folosirea cu generozitate a materialului lemnos;

2. b) folosirea tehnicilor tradiţionale de lucru în lemn;

   1. i. îmbinări în coadă de rândunică;

   2. ii. ornamente la stâlpi şi grinzi;

   3. iii. ancadramente la uşi şi ferestre.

3. c) folosirea împletiturilor din nuiele;

4. d) perpetuarea ideii prispei ca element de tranziţie între interior şi exterior;

5. e) folosirea obloanelor pentru protejarea ferestrelor şi uşilor;

6. f) materiale de finisaj recomandate;

   1. i. pentru elevaţie – construcţii, împrejmuiri: zidării sau placaj din piatră, tencuieli cu praf de piatră;

   2. ii. pentru pereţi: tencuieli simple sau speciale, lemn;

   3. iii. pentru tâmplărie: lemn;

   4. iv. pentru balustrade, împrejmuiri: lemn, împletituri nuiele, metal vopsit cu vopsea mată;

   5. v. pentru învelitoare: lemn – şiţă, şindrilă, ţiglă ceramică, ţiglă beton. Este interzisă:

1. a) utilizarea materialelor strălucitoare: inox, aluminiu, tablă zincată;

2. b) utilizarea învelitorilor din azbociment şi a oricărui material lucios sau strălucito.

Vor fi respectate distanţele între clădiri impuse de ,,Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor" astfel încât să nu fie necesară prevederea zidurilor antifoc.

Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi corelate şi armonizate cu prevederile prezentului Plan de management.

Întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere

Drumurile forestiere din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt drumuri de utilitate privată, amenajate pentru accesul autovehiculelor şi al atelajelor fiind utilizate pentru: gospodărirea pădurilor, activităţile de management ale ariei protejate, intervenţii în caz de incendii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul administraţiei ariei protejate, a proprietarului, iar în cazul fondului forestier proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora.

Drumurile auto forestiere existente necesită intervenţii periodice, iar lucrările care pot fi executate sunt cele de întreţinere, respectiv lucrări de mică amploare ce se execută în permanenţă, în tot cursul anului, în scopul prevenirii unor degradări premature şi remedierii degradărilor inerente, apărute pe parcursul exploatării, în vederea menţinerii drumurilor într-o stare tehnică corespunzătoare.

Intervenţiile în aceste zone se vor face cu avizul APNMR şi respectarea legislaţiei în vigoare:

1. a) lucrările de întreţinere a drumurilor forestiere se vor face cu unelte specifice, pentru desfundarea şanţurilor, degajarea podeţelor de ebulmenţi, împrăştierea materialelor antiderapante pe timp de iarnă şi altele. Se vor folosi materiale antiderapante naturale – balast de râu, nisip, zgură, nisip, fără adaosuri de emulsii chimice şi sare care ar putea dăuna speciilor de floră şi faună din arealul respectiv. Se interzice folosirea materialelor antiderapante pe bază de substanţe chimice toxice;

2. b) transportul materialelor antiderapante, balast, se va face cu mijloace auto – basculante, cu motoare cu grad redus de uzură;

3. c) în cazul în care sunt necesare intervenţii deosebite, ca urmare a producerii unor pagube însemnate cauzate de calamităţi naturale, accesul auto şi lucrările mecanizate de refacere a drumurilor forestiere, este permis cu avizul APNMR.

Este interzisă lărgirea platformei drumurilor forestiere, iar în cazuri speciale, acest lucru se va face în baza legislaţiei în vigoare.

Situaţia zonării interne a Parcului Naţional Munţii Rodnei pe categoria actuală de folosinţă şi forma de proprietate este redată în tabelul nr. 26:

Destinaţia terenului

Forma de proprietate

Suprafaţa ha

% din suprafa ţa totală a PNMR

Protecţi e strictă

Protecţi e integral ă

Conserv are durabilă

Primul rând de parcele întregi limitrof e ZPI

Dezvolt are durabil ă

Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ha	% din suprafa ţa totală a PNMR	Protecţi e strictă	Protecţi e integral ă	Conserv are durabilă	Primul rând de parcele întregi limitrof e ZPI	Dezvolt are durabil ă
Fond forestier	Proprietate publică a statului	2496,69	5,29	1057,72	1140	260,27	38,7	0
	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	25590,04	54,21	1257,47	9868,66	11925,15	2534,81	3,95
	Proprietate privată a persoanelor fizice si juridice	1029,29	2,18	430,4	567,59	31,3	0	0
	Total pădure	29116,02	61,68	2745,59	11576,25	12216,72	2573,51	3,95
Păşuni, gol de munte	Proprietate publică a statului	1621,73	3,44	1182,8	438,93	0	0	0
	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	16203,16	34,32	712,61	13815,79	1673,91	0	0,85
	Proprietate privată a persoanelor fizice si juridice	170	0,36	0	168,8	0	0	1,2
	Total păşuni	17994,89	38,12	1895,41	14423,52	1673,91	0	2,05

Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ha	% din suprafa ţa totală a PNMR	Protecţi e strictă	Protecţi e integral ă	Conserv are durabilă	Primul rând de parcele întregi limitrof e ZPI	Dezvolt are durabil ă
Drumuri	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	40,2	0,091	0	0	0	0	40,2
Lucii de apă	Proprietate publică a statului	20,5	0,043	0	0	20,5	0	0
Intravilan	Localitatea Valea Vinului,jud. BN	8,86	0,02	0	0	0	0	8,86
	Strada Fântâna, Borşa, jud. MM	5,03	0,011	0	0	0	0	5,03
	Suprafaţa aferentă cabanei Iza Izvor	0,2	0,001	0	0	0	0	0,2
	Total intravilan	14,09	0,032	0	0	0	0	14,09
Cariera Anieş	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	1,8	0,003	0	0	0	0	1,8
Cariera	Proprietate	8,9	0,019	0	0	0	0	8,9

Destinaţia terenului	Forma de proprietate	Suprafaţa ha	% din suprafa ţa totală a PNMR	Protecţi e strictă	Protecţi e integral ă	Conserv are durabilă	Primul rând de parcele întregi limitrof e ZPI	Dezvolt are durabil ă
Cormaia	publică a unităţilor administrativ teritoriale
Cariera Guşeţel	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	0,6	0,001	0	0	0	0,6	0
Cariera Fântâna	Proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale	5	0,011	5	0	0	0	0
	Total general	47202	100	4646	25999,77	13911,13	2574,11	70,99

1. 2.1.5. Managementul ariilor naturale protejate de interes naţional incluse în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

   În ariile naturale protejate de interes naţional incluse în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt permise o serie de activităţi, conform zonelor de management din care fac parte, redate în tabelul nr. 27:

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   1.	RONPA0226	Poiana cu narcise din Masivul Saca	Face parte din zona de protecţie integrală şi se desfăşoară următoarele activităţi: Activităţi ştiinţifice şi educative. Activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii. Localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;

   

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   			Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora. Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
   2.	RONPA0236	Peştera din Valea Cobăşelului	Face parte din zona de protecţie integrală şi se desfăşoară următoarele activităţi: Activităţi ştiinţifice şi educative. Activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii.

   

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   			Interzicerea păşunatului în apropierea peşterii. Localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora. Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

   

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   3.	RONPA0240	Izvoarele Mihăiesei	Face parte din zona de protecţie integrală şi se desfăşoară următoarele activităţi: Activităţi ştiinţifice şi educative. Activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii. Interzicerea păşunatului. Localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora. Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului

   

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   			Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
   4.	RONPA0242	Ineu Lala	Face parte din zona de protecţie strictă şi se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în Planul de management.
   5.	RONPA0579	Izvorul Bătrâna	Face parte din zona de protecţie integrală şi se desfăşoară următoarele activităţi: Activităţi ştiinţifice şi educative. Activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii. Interzicerea păşunatului. Localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul

   

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   			APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora. Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
   6.	RONPA0580	Pietrosul Mare	O parte din suprafaţă este inclusă în zona de protecţie strictă şi se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, iar o parte din suprafaţa de păşune este incluă în zona de protecţie integrală Bătrâna, Jneapănul Bătrânii, Buhăiescu Mare, Steja I, Steja II şi Corhele, unde se permite păşunatul.
   7.	RONPA0599	Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei	Face parte din zona de protecţie integrală şi se desfăşoară următoarele activităţi: Activităţi ştiinţifice şi educative. Activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii. Interzicerea păşunatului. Localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate,

   

   Nr.crt.	Codul ariei protejate	Denumire arie naturală protejată	Activităţi permise
   			cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora. Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul APNMR, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
   8.	RONPA0606	Piatra Rea	Face parte din zona de protecţie strictă, doar suprafaţa de fond forestier şi cariera Fântâna, şi se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu excepţia zonei de păşune unde se permite păşunatul.

   

2. 2.1.6. Măsuri de conservare pentru zona siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR

Pentru speciile de interes comunitar prezente în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din afara PNMR se aplică aceleaşi măsuri de conservare ca pentru speciile de interes comunitar prezente în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, conform tabelului nr. 39. Pentru conservarea habitatelor forestiere de interes comunitar în zona situată în afara PNMR, dar inclusă în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se aplică măsurile de conservare conform tabelului nr. 28:

Nr.	Habitat forestier	Măsuri de conservare în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
1.	Păduri de fag dacice – Symphyto-Fagion – cod 91V0	Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă.
		Restricţionarea corhănirii în cursurile de apă.
		Menţinerea a minim 10 arbori peste 100 ani/ha.
		Interzicerea arderii vegetaţiei.
		Restricţionarea igienizării pădurilor, fragmentarea şi izolarea microhabitatelor corespunzătoare.
		Păstrarea arborilor bătrâni şi scorburoşi.
		Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni.
		Păstrarea arborilor izolaţi pe stâncării.
		Stoparea utilizării insecticidelor şi pesticidelor.
		Protejarea stratului ierbos prin restricţionarea păşunatului în pădure.
		Promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere.
		Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol.
		Interzicerea plantării/împăduririi cu alte specii decât cele specifice habitatului.
		Limitarea construirii de drumuri forestiere şi a exploatării în aceste zone.
		Menţinerea/restaurarea unei structuri verticale şi orizontale complexe prin evitarea înfiinţării de monoculturi echiene.

Nr.	Habitat forestier	Măsuri de conservare în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
		Menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi la unitatea de suprafaţă, de regulă 3-4/ha, utilizaţi de speciile de păsări pentru amplasarea cuibului.
		Controlul deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.
2.	Păduri de fag de tip Luzulo – Fagetum – cod 9110	Restricţionarea păşunatului, completarea cu molid a ochiurilor neregenerate, precum şi controlul strict al unor activităţi turistice – campări, crearea de noi poteci.
		Promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere.
		Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.
		Limitarea construirii de drumuri forestiere şi a exploatării în aceste zone.
		Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă.
		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor.
		Protejarea stratului ierbos prin interzicerea păşunatului în pădure.
		Interzicerea arderii vegetaţiei.
		Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni.
		Restricţionarea plantării/împăduririi cu alte specii decât cele specifice habitatului.
		Menţinerea a minim 10 arbori peste 100 ani/ha.
		Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol.
		Interzicerea insecticidelor şi pesticidelor.
		Menţinerea/restaurarea unei structuri verticale şi orizontale complexe prin evitarea înfiinţării de monoculturi echiene.
		Păstrarea arborilor izolaţi pe stâncării.
		Restricţionarea igienizării pădurilor, fragmentarea şi izolarea microhabitatelor corespunzătoare.

Nr.	Habitat forestier	Măsuri de conservare în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
		Menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi la unitatea de suprafaţă, de regulă 3-4/ha, utilizaţi de speciile de păsări pentru amplasarea cuibului.
		Interzicerea corhănirii în cursurile de apă.
		Controlul deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.
3.	Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra – cod 9420	Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă.
		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor.
		Promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere.
		Restricţionarea plantării/împăduririi cu alte specii decât cele specifice habitatului.
		Interzicerea arderii vegetaţiei.
		Menţinerea arborilor bătrâni. Interzicerea extragerii arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.
		Protejarea startului ierbos prin interzicerea păşunatului în pădure.
		Menţinerea a minim 10 arbori peste 100 ani/ha.
		Restricţionarea igienizării pădurilor, fragmentarea şi izolarea microhabitatelor corespunzătoare.
		Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol.
		Păstrarea arborilor izolaţi pe stâncării.
		Menţinerea/restaurarea unei structuri verticale şi orizontale complexe prin evitarea înfiinţării de monoculturi echiene.
		Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni.
		Menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi la unitatea de suprafaţă (de regulă 3-4/ha), utilizaţi de speciile de păsări pentru amplasarea cuibului.
		Interzicerea corhănirii în cursurile de apă.

Nr.	Habitat forestier	Măsuri de conservare în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
		Controlul deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.
4.	Păduri acidofile montane cu Picea abies – Vaccinio- Piceetea – cod 9410	Restricţionarea insecticidelor şi pesticidelor.
		Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni.
		Păstrarea arborilor izolaţi pe stâncării.
		Menţinerea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.
		Promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere.
		Interzicerea arderii vegetaţiei.
		Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol.
		Interzicerea plantării/împăduririi cu alte specii decât cele specifice habitatului.
		Protejarea startului ierbos prin interzicerea păşunatului în pădure.
		Menţinerea/restaurarea unei structuri verticale şi orizontale complexe prin evitarea înfiinţării de monoculturi echiene.
		Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă.
		Menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi la unitatea de suprafaţă, de regulă 3-4/ha, utilizaţi de speciile de păsări pentru amplasarea cuibului.
		Menţinerea a minim 10 arbori peste 100 ani/ha.
		Interzicerea corhănirii în cursurile de apă.
		Controlul deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.
5.	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior- (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae – cod 91E0*	Restricţionarea amplasării hidrocentralelor, balastierelor, corectărilor de torenţi.
		Interzicerea captării apei sau reducerea stratului de apă.
		Menţinerea în ecosistem a crengilor moarte căzute pe sol.
		Restricţionarea insecticidelor şi pesticidelor.

Nr.	Habitat forestier	Măsuri de conservare în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
		Restricţionarea arderii vegetaţiei.
		Restricţionarea depozitării de deşeuri.
		Menţinerea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.
		Interzicerea corhănirii în cursurile de apă.
		Controlul păşunatului şi evitarea păşunatului excesiv şi supratârlirea.
		Interzicerea introducerii de specii alohtone.
		Păstrarea depunerilor de nisip şi pietriş din albia râurilor.
		Interzicerea plantării/împăduririi cu alte specii decât cele specifice habitatului.
		Restricţionarea utilizării substanţelor chimice, inclusiv îngrăşăminte, insecticide, în vecinătatea cursurilor de apă – 50 metri.
		Interzicerea traversării cursurilor de apă şi oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi/uleiuri.
		Menţinerea vegetaţiei lemnoase.
		În zonele limitrofe acestora, dacă terenul este înmlăştinat – cazul când terenurile din jurul ecosistemelor de mlaştină sau tinov sunt plane, intervenţiile se vor limita la lucrări de conservare, conform tipului funcţional II, astfel încât să nu se distrugă echilibrul hidrologic şi să se asigure perpetuarea ecosistemelor de mlaştină/tinov.
		Protejarea stratului ierbos prin controlul păşunatului în pădure.
		Promovarea regenerărilor naturale în habitatele forestiere.
		Păstrarea arborilor izolaţi pe stâncării.
		Eliminarea speciilor invazive de plante.
		Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă.
		Controlul deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor

Nr.	Habitat forestier	Măsuri de conservare în ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR
		special amenajate.
6.	Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – cod 3240	Restricţionarea decopertării vegetaţiei herbacee şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase.
		Interzicerea dezvoltării infrastructurii de aducţiune şi captare a apei, hidrocentrale, corectări de torenţi.
		Restricţionarea introducerii speciilor de plante alohtone.
		Interzicerea păşunatului şi târlirea.
		Păstrarea materialului lemnos de-a lungul văilor.
		Interzicerea arderii vegetaţiei.
		Restricţionarea insecticidelor şi pesticidelor.
		Protejarea stratului ierbos prin controlul păşunatului în pădure.
		Interzicerea depozitării deşeurilor menajere.
		Neautorizarea deschiderii de balastiere în perimetrul habitatului.
		Limitarea intervenţiilor de tip desecare, drenare
		Neautorizarea de lucrări în albie, în perimetrul habitatului.

1. 2.2 Cadrul fizico-geografic

   1. 2.2.1 Geologie

      Altitudinea mare şi masivitatea Munţilor Rodnei sunt consecinţe ale alcătuirii petrografice şi ale condiţiilor tectonice. Munţii apar sub forma unui horst alcătuit din şisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoş-Vodă la nord şi Rodnei la sud. Şisturile cristaline apar sub forma a 3 pânze/ serii: mezometamorfică de Bretila, epimetamorfică paleozoică de Repedea şi mezometamorfică de Rebra. În partea sudică a Munţilor Rodnei apar roci vulcanice neogene sub forma unor măguri dispuse în lungul Someşului Mare. Rocile sedimentare de vârstă cretacică şi paleogenă – marne, gresii conglomerate şi calcare, care înconjoară masivul au fost afectate de mişcările stirice şi imprimă reliefului câteva trăsături caracteristice.

      Calcarele din jumătatea sudică a Munţilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva peşteri remarcabile: Izvorul Tăuşoarelor, Baia lui Schneider, Cobăşel. În zona nordică a parcului se află încă două sisteme carstice: Piatra Rea şi Bătrâna.

      În concluzie, cea mai mare parte a Munţilor Rodnei este constituită din şisturi clorito- sericitoase, cuarţite şi micaşisturi, din care sunt formate majoritatea vârfurilor înalte: Pietrosu, Puzdrele, Laptele Mare, Ineu, Ineuţ, Roşu sunt constituite din micaşisturi de granit. Graniţele Negoiasa

      se înscriu tot atât de bine în relief. Rocile vulcanice de tipul andezitelor şi dacitelor nu se impun marcant în relief, decât în afara perimetrului parcului.

      Masivul Suhard a apărut în urma marilor cutări ale scoarţei terestre produse în era secundară, prezentîndu-se ca o prelungire sud-estică a sâmburelui cristalin al Munţilor Rodnei. În lungul timp scurs de atunci, constituţia geologică a suferit modificări continue. Nucleul masivului este format din roci cristaline, de altfel cele mai răspîndite din această unitate montană.

      În partea nordică şi centrală a Suhardului, cristalinul formează un anticlinal, care dă cele mai mari înălţimi; în axul lui apar şisturi mezometamorfice, iar flancurile sunt alcătuite din şisturi epimetamorfice. Şisturile mezometamorfice sunt prezente prin micaşisturi cuarţoase, biotitice şi cu granaţi, şisturi cuarţito-biotitice, paragnaise, gnaise şi calcare, care generează un relief cu forme mai rotunjite, cu excepţia calcarelor ce se înscriu în peisaj printr-o morfologie aparte, în special în lungul culmilor principale. Seria şisturilor epimetamorfice acoperă transgresiv nucleul zonei anticlinale şi sunt formate dintr-un complex inferior cuarţos, cu participarea largă a cuarţului, fapt vizibil în Masivul Omu, unde cuarţul lăptos apare frecvent la zi, imprimînd peisajului o notă specifică prin culoarea sa alb-strălucitoare şi dintr-un nivel sericito-cuarţos.

      Formaţiunile sedimentare sunt alcătuite în primul rînd din sedimente triasice dispuse în sinclinalul Iacobeni şi cretacice/cenomaniene, care apar în zona de obîrşie a pârâului Runcu şi a Someşului Mare. Şi unele şi altele sunt puţin răspîndite.

      Mult mai extinse sunt formaţiunile sedimentare eocene, aparţinătoare flişului transcarpatic. Ele sunt formate din gresii, conglomerate, calcare dolomitice bituminoase cu poziţie transgresivă, bine reprezentate în zona Masivului Ouşoru şi în general pe flancul estic al Suhardului, care dau microrelieful cel mai spectaculos, ce se înscrie pregnant în peisaj, întocmai unor imense ruine, reprezentînd puncte de mare atracţie turistică.

   2. 2.2.2 Geomorfologie

      Diferenţa de altitudine de mai mult de 1600 m – între 600 m şi 2303 m, denotă existenţa unor condiţii şi forme variate, în special cele de tip glaciar, deosebit de spectaculoase şi bine conservate. Din întregul lanţ carpatic oriental, Munţii Rodnei păstrează cel mai bine urmele glaciaţiunii cuaternare, păstrându-se peisajul tipic al modelării glaciare cu întreaga gamă de forme rezultate din acţiunea gheţarilor montani, asociate cu resturi ale prelucrării anterioare şi cu formele eroziunii postglaciare. Relieful galciar este bine reprezentat pe versantul nordic.

      Munţii Rodnei se remarcă prin înălţime şi masivitate, caracteristici determinate în primul rând de constituţia geologică. Trecând de 2200 m – vârful Ineu – 2279 m, vârful Ineuţ – 2222 m, vârful Buhăescu Mare – 2257 m, vârful Pietrosul Mare – 2303 m şi altele, aceste vârfuri formează cea mai proeminentă unitate muntoasă din Carpaţii Răsăriteni.

      Calcarele au o răspândire relativ redusă, dar se întâlnesc atât calcare cristaline cât şi sedimentare. Cele cristaline apar intercalate în masa de şisturi cristaline şi sunt prezente în Piatra Rea, Turnu Roşu, la nord de Pietrosu, în Şaua dintre vârfurile Repedea şi Negoiasa, Corongiş, unde au aspect de corn de rinocer, Capul Beneşului şi Laptele Mic. Ele se remarcă în relief prin abrupturi, alteori prin platouri. Apar forme exocarstice: lapiezuri – în pereţii circului Izvorul Cailor, Piatra Rea, doline – valea Bistricioara, vârful Gărgălău.

      Endocarstul este reprezentat prin 79 de peşteri şi avene în corespondenţă cu Anexa nr. 8 la Planul de management – Peşterile din Parcul Naţional Munţii Rodnei, dintre care se remarcă peşterile: Cobăşel – 570 m, Grota Zânelor – 4269 m, Baia lui Schneider – 791,5 m, Izvorul Albastru al Izei – 2500 m, Iza – 365 m, avenele cu Scară – 117 m, Podu Pietrei Rele – 208 m şi altele. În vecinătatea parcului – sud-vest se găseşte complexul carstic Tăuşoare – 18 km dezvoltare – Zalion.

   3. 2.2.3 Hidrologie

      Resursele de apă sunt constituite din ape subterane şi ape de suprafaţă: reţeaua hidrografică şi lacurile. Dominanţa rocilor cristaline compacte determină cantonarea apelor freatice, mai ales în scoarţa de alterare, ceea ce nu permite asigurarea unor rezerve importante, fenomen compensat de cantitatea mare de precipitaţii.

      Apele freatice efilează sub formă de izvoare la baza grohotişurilor, scoarţelor de alterare şi a solurilor, având debite variabile, dependente de regimul precipitaţiilor. Sunt slab mineralizate 50 – 150 mg/l şi aparţin clasei bicarbonatate, grupa alcalină. Depozitele calcaroase cantonează acumulările de ape în golurile şi diaclazele acestor roci, generând izvoare cu variabilitate mare, cum sunt cele din bazinele superioare ale Izei, Rebrei, Telcişorului, Gersei, Strâmbei, dar şi cu debit constant ca cele de la Fântâna şi Izvorul Dragoş care alimentează cu apă potabilă oraşul Borşa, respectiv comuna Moisei.

      Munţii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistriţa Aurie, Someşul Mare, Vişeu şi Iza. Reţeaua de râuri este organizată în mai multe sectoare hidrografice.

      Sistemul Vişeului, ce drenează versantul nordic al Munţilor Rodnei, are numeroşi afluenţi ale căror izvoare se află în diverse circuri glaciare: Fântâna – izvoare în circul glaciar Izvorul Cailor, Piatra Rea şi Păltiniş, Negoiescu – izvoare în circurile Negoiescu Mare şi Negoiescu Mic, Repedea – izvoare în căldările Buhăiescu şi Izvorul Mare, Pietroasa – obârşia în căldarea Iezer şi Zănoaga Mare, Izvor – din căldarea Zănoaga Mică, Hotarului şi Izvorul Dragoş – izvoare în Căldările Livezi, Gropi şi Râpi.

      Sistemul Izei drenează partea de nord-vest a parcului prin izvoarele Izei.

      Sistemul Someşul Mare drenează versanţii de sud-est, sud şi sud-vest ai Munţilor Rodnei prin numeroşi afluenţi: Cobăşel – izvoare sub Ineuţ – Roşu, Baia – Valea Băilor, Valea Vinului, Anieşul Mare şi Anieşul Mic – de sub Nedeia Straja, Galaţi, Cormaia – sub vârful Cormaia şi Nedeia Straja,

      Rebra – izvoare sub vârful Obârşia Rebrii, Gersa – izvoare sub Piciorul Negru, Sălăuţa cu afluentul Strâmba.

      Sistemul Bistriţei drenează sectorul nord-estic al Munţilor Rodnei. Izvoarele Bistriţei Aurii se află în căldarea Bistricioara, în Tăul Ştiol – Izvorul Bistriţei Aurii. Afluenţii cei mai importanţi sunt: Putredu, Tomnatecul Mare şi Mic, Bila, Lala şi Rotunda.

      Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice Munţilor Rodnei, fiind situate la altitudinea de 1800 – 1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foştilor gheţari cuaternari. Numărul lor este greu de apreciat, multe fiind temporare, Gâştescu a identificat în anul 1971, 67 lacuri. Adâncimea maximă este de 5,2 m în tăul mijlociu al Buhăiescului II. Dintre cele mai importante lacuri glaciare din munţii Rodnei se numără: Iezer – 3450 m2, Buhăiescu I – 700 m2, Buhăiescu II – 1700 m2, Buhăiescu III – 700 m2, Buhăiescu IV – 1100 m2, Repedea – 790 m2, Negoiescu, Ştiol – circa 1600 m2, Lala Mică – 1550 m2, Lala Mare – 5631 m2, lacurile din căldarea Negoiescului – 7, lacurile din căldarea Piatra Rea şi altele. Majoritatea lacurilor se alimentează din izvoarele situate la baza depozitelor de grohotişuri, cu ape limpezi, potabile, cu mineralizare sub 45 mg/l.

   4. 2.2.4 Clima

      Poziţia în ansamblul grupei nordice a Carpaţilor Răsăriteni, orientarea culmii principale pe direcţia est-vest, masivitatea şi înălţimea de peste 2200 m determină câteva particularităţi climatice pentru Munţii Rodnei. Prin poziţie, se situează la contactul a două arii de influenţă baltică şi oceanică, cu diferenţieri între versanţii nordici şi cei sudici, ca urmare a orientării pe direcţia est-vest. Diferenţierile se manifestă în regimul termic şi al precipitaţiilor. Masivitatea şi înălţimile mari diferenţiază climatic creasta principală de regiunile periferice, aflate cu mult sub nivelul acesteia. O serie de parametrii abiotici au fost monitorizaţi în perioada 1995-2005 de către Staţia Meteorologică amplasată în Căldarea glaciară Iezer din Pietrosul Mare, a căror concluzii sunt prezentate în continuare.

      Radiaţia solară globală, factor climatogenetic, prezintă pe suprafeţele orizontale valori ce scad de la 100 – 110 kcal/cm2/an la 900 m altitudine, la 95 kcal pe cele mai mari înălţimi. Regimul şi repartiţia elementelor climatice sunt supuse etajării determinate de diferenţa de altitudine între cota maximă de 2303 m – Pietrosul Mare şi părţile periferice ale parcului, situate la 600 m.

      Temperatura medie anuală la Staţia Meteorologică – 1785 m din Căldarea Iezer, este de 1,3°C şi scade spre culmi unde se situează la valori de până la – 1,5°C şi creşte până la 6°C spre periferia parcului. Temperaturi negative se înregistrează în lunile noiembrie – martie, iar cele pozitive începând din aprilie până în octombrie. Valorile medii maxime sunt de 9,9°C, înregistrate în iulie şi august, iar cele minime de – 7,4 şi – 7,0°C în ianuarie şi februarie. Temperatura maximă absolută de 24°C a fost înregistrată în iulie 1987. Temperatura minimă absolută a fost de – 37,3°C la data de 4 martie 1987.

      Temperaturile medii maxime zilnice în ianuarie se menţin la valori mai mici de – 6 °C în regiunile înalte, iar în regiunile periferice la valori de – 4 şi – 6 °C. Temperaturile medii minime zilnice în ianuarie au valori mai mici de – 14 °C în părţile înalte şi – 12 °C la periferia parcului. Prima zi de îngheţ se înregistrează la 1 octombrie iar ultima în jurul datei de 1 mai.

      Zilele de iarnă la Staţia Meteo Iezer cu temperaturi medii mai mari sau egal cu 0 °C sunt în număr de 107, 2 iar numărul zilelor cu îngheţ este de 197,8.

      Umiditatea relativă se menţine la valori ridicate, aproximativ în jurul valorii de 80%, cu diferenţieri în funcţie de altitudine, expoziţie, condiţii de adăpost şi altele.

      Nebulozitatea totală are valori ridicate, media anuală este de 6,7 zecimi, cu valori minime în septembrie – octombrie de 3,9 – 6 zecimi, respectiv ianuarie cu 6,1 zecimi. Anual numărul mediu de zile senine este de 60 – 80 în zona joasă şi 80 – 100 în cea înaltă, iar numărul mediu de zile cu cer acoperit este de 200 – 220 şi respectiv 180 – 200. Dacă în timpul iernii – ianuarie, numărul maxim de zile cu cer senin este de 8 – 10 zile în părţile înalte şi 6 – 8 zile în cele periferice, în lunile de vară situaţia se inversează, în iulie – august culmile înalte au doar 6 – 8 zile senine, iar cele joase 8 – 10 zile. Durata de strălucire a soarelui este în jur de 1800 ore la baza versantului şi 1600 ore pe culme. Valorile cele mai ridicate se înregistrează în lunile august – septembrie.

      Precipitaţiile oscilează între 1200 – 1400 mm în regiunile joase şi peste 1400 mm în partea înaltă a masivului. Versanţii nordici sunt mai umezi – 1100 mm la altitudinea de 1000 m, faţă de cei sudici care primesc 1000 mm la aceeaşi altitudine.

      Optimul pluviometric se înregistrează la altitudinea de 1400 – 1700 m. Maximul de precipitaţii se înregistrează în lunile mai, iunie, iulie şi august – 1000 mm, iar al doilea maxim se înregistrează în luna noiembrie. Minimul de precipitaţii se realizează în luna ianuarie – 66 mm.

      Numărul de zile cu precipitaţii lichide este de 105,5 iar cel al zilelor cu precipitaţii solide de 119,7. Prima ninsoare apare la începutul lunii septembrie pe înălţimi, iar ultima ninsoare la începutul lunii mai. Numărul zilelor cu strat de zăpadă este de 160 – 200 la înălţimi şi 120 – 160 la periferia masivului. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 62 cm, poate atinge uneori 2 m.

      Vânturile au o frecvenţă mai mare pe culmi, unde poate atinge valori de peste 90%, iar calmul este foarte rar. Frecvenţă mare o au vânturile de NV, apoi cele de NE, E, S şi V. În zona înaltă frecvent apar viteze ale vântului de 50 – 60 m/s.

   5. 2.2.5 Soluri

      Procesele pedogenetice s-au desfăşurat în masiv atât sub influenţa factorilor bioclimatici specifici diferitelor etaje de vegetaţie, cât şi sub influenţa directă a substratului litologic. Predominarea şisturilor cristaline şi metamorfice în substratul geologic a determinat evoluţia firească a solurilor zonale spre solurile oligobazice, acide, care în succesiune pe altitudine coincid în mare cu etajarea vegetaţiei.

      Astfel, solurile brune luvice – podzolite se întâlnesc frecvent în etajele colinar şi submontan din ramura vestică şi sud-vestică a masivului, fie sub pajiştile mezofile de Agrostis capillaris – Dealul Ştefăniţei, fie sub pâlcurile de gorunete rămase nedefrişate – Rebrişoara. Aceste soluri au evoluat pe luturi, gresii şi şisturi bituminoase şi au o succesiune de orizonturi O – Ao – EI – EB – Bt – D, cu migrare activă de argilă. Sub aspect chimic se caracterizează printr-o reacţie acidă – pH între 4,95 – 5,10, un conţinut ridicat în materie organică 4,7% şi sunt mediu saturate în baze – V = 68,4%.

      Solurile automorfe zonale din etajul montan sunt brune acide şi negre acide, a căror extindere este indicată de pădurile de fag şi de fag în amestec cu molid şi brad. În etajul molidişurilor, cea mai mare extindere o au solurile brune feriiluviale, formate pe şisturi sericito-cloritoase, cu o textură lutoasă, puternic acide – pH = 3,8, bogate în materie organică, slab saturate în baze. Pe terenurile despădurite, pe măsură ce se instalează vegetaţia ierboasă, aceste soluri devin mai superficiale şi se îmbogăţesc în humus acid.

      În etajul subalpin, sub fitocenozele de jneapăn se întâlnesc litosoluri organice, slab evoluate, care se dezvoltă pe roci cristaline, de regulă bolovănişuri şi pietrişuri consolidate, au o textură lutoasă, cu o reacţie puternic acidă şi un procent ridicat de materie organică.

      Sub limita superioară a etajului subalpin şi în etajul alpin inferior, pe terenurile acoperite de tufărişuri scunde – Rhododendron, Vaccinium şi pajişti primare de Carex curvula, Juncus trifidus şi Festuca airoides, se întâlnesc solurile humico-silicatice, superficiale, lutoase, puternic acide, bogate în substanţă organică şi foarte slab saturate în baze. Acest tip de sol reprezintă principalul pedoclimax complementar al pajiştilor alpine climatogene.

      Tot în grupa solurilor intrazonale se încadrează şi solurile turboase, dezvoltate pe terenurile cu exces de umiditate din preajma izvoarelor şi a pâraielor subalpine, terenuri pe care se dezvoltă fitocenozele acidofile aparţinătoare clasei Scheuchzerio – Caricetea nigra. Pe luncile văilor intramontane se întâlnesc frecvent solurile aluviale şi aluvio – coluviale cu o vegetaţie naturală constituită îndeosebi de fitocenozele cu Alnus incana şi Salix purpurea. Harta tipurilor de sol din Parcul Naţional Munţii Rodnei este listată în Anexa nr. 9 la Planul de management.

2. 2.3 Descrierea mediului biologic

   1. 2.3.1 Flora şi vegetaţia

      1. 2.3.1.1 Flora micologică a Munţilor Rodnei

         Flora micologică este deosebit de interesantă. După numărul endemitelor – elemente dacice, masivul Rodnei este al doilea după Munţii Bucegi. Cercetările micologice au început din anul 1866 – Hazslinsky F., apoi au fost continuate de Linhart G., Hollos L., Moesz G., Săvulescu T. şi colaboratorii, Crişan A. şi Moldovan I., Negru A., Nyarady A. şi Popescu, Pazmany D., Prodan I., Sandu-Ville C., Negrean G..O contribuţie importantă o au Szasz E. şi Şandru G., 1968 care descriu 213 specii şi un taxon nou pentru ştiinţă: Stresseria rhododendri.

         Numărul total al speciilor de ciuperci ,,micromicete" este de 390, unele specii fiind foarte rare: Stresseria rhododendri, Melanconium asperulum, Pestalotia truncata, Leptosphaeria glycariae- plicatae – Negrean G..

         În ceea ce priveşte macromicetele, până la cercetările efectuate de Bereş M., în perioada 1980 – 1993 în această zonă erau semnalate doar 3 specii macromicete de către Silaghi Gh., 1957. În prezent s-au identificat 163 de taxoni, încadraţi în 3 clase şi 14 ordine. Dintre acestea, specii mai rare sunt: Pulveroboletus lignicola, Pholiota nana, Caloscypha fulgens, Mitrula paludosa, Amanita subalpina, Macrolepiota rickenii, Kuehneromyces myriadophylla şi altele.

      2. 2.3.1.2 Flora lichenofitică din Munţii Rodnei

         În urma cercetărilor lichenologice întreprinse în Munţii Rodnei s-au semnalat 274 specii şi 26 taxoni inferiori, identificaţi pe stânci, sol, muşchi sau scoarţa arborilor, dintre care 6 specii endemice: Thelidium gibbosum, Amphoroblastia erumpens, Amphoroblastia rodnensis, Verrucaria marmorosica, Involucrothele gyelnikii, Involucrothele transsilvanica. Din punct de vedere al substratului, în Munţii Rodnei s-au semnalat 156 taxoni saxicoli – 56,9%, 61 taxoni corticoli – 22,2 %, 49 taxoni tericoli – 17,8% şi 8 taxoni muscicoli – 2,9%.

      3. 2.3.1.3 Flora briofitică din Munţii Rodnei

         S-au identificat 239 specii, dintre care 55 specii aparţin clasei Hepaticae, iar restul clasei Musci. Un număr mare de specii semnalate în Munţii Rodnei sunt rare sau foarte rare în brioflora României. Dintre lucrările publicate amintim: Boros A., 1968, Hubschmann Al. V., 1982, De Zutter Ph. et Schumacher R., 1985, Ştefureac Şt., în perioada 1971 – 1973. Printre speciile mai rare de muşchi se numără: Bucegia romanica, Moerckia blyttii, Anthelia julacea, Kiaeria falcata, Pohlia proligera, Onchophorus virens, Calliergon giganteum, Pleuroclada islandica, Pohlia filum şi altele.

      4. 2.3.1.4 Flora cormofitică din Munţii Rodnei

         Pe baza literaturii de specialitate – Coldea, 1990, s-au identificat 1123 specii de fanerogame – plante cu flori. În urma analizei areal – geografice a florei masivului s-a constatat o predominare a elementelor eurasiatice – 36,7%, pe fondul cărora s-au interferat în diferite etape fitoistorice elementele circumpolare – 12,7%, central-europene – 8,1% şi un contingent redus de elemente mediteraneene – 4,6% şi continentale – 1,4%.

         Din categoria speciilor rare sau foarte rare pentru flora României, enumerăm următoarele: Salix alpina – salcia alpină, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Adrosace obtusifolia, Laserpitium archangelica – zmeoaică, Conioselinum tataricum, Saussurea porcii – păiuşul lui Porcius, Carex atrofusca, Carex pediformis, Carex bicolor, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus şi altele.

         Dintre speciile endemice pancarpatice, care vegetează frecvent în fitocenozele de pe substratele calcaroase, din etajele subalpin şi alpin ale masivului sunt prezente: Salix kitaibeliana, Erysimum wittmani, Cardaminopsis neglecta, Oxytropis carpatica, Thymus pulcherrimus, Campanula carpatica,

         Leontodon pseudotaraxaci, Festuca carpatica, Trisetum fuscum, Aconitum moldavicum, Dentaria glandulosa, Saxifraga carpathica, Symphytum cordatum, Euphrasia tatrae, Erigeron macrophyllus, Centaurea mollis, Petasites kablikianus, Leucanthemum waldsteinii, Festuca versicolor.

         Dintre speciile endemice pentru Carpaţii sud-estici amintim: Silene dubia, Silene zawadzkii, Cerastium lerchenfeldianum, Dianthus tenuifolius, Aconitum lasicarpum, Ranunculus carpaticus, Papaver corono-sancti-stephani, Hesperis oblongifolia, Alyssum repens, Draba kotschyi, Thlaspi dacicum, Viola declinata, Chrysosplenium alpinum, Heracleum sphondylium transsilvanicum, Melampyrum saxosum, Thymus commosus, Phyteuma tetramerum, P. vagneri, Carduus kerneri, Centaurea pinnatifida, Trisetum macrotrichum, Sesleria bielzii, S. heufleriana, S. rigida haynaldiana, Poa deylii, Alopecurus pratensis laguriformis, Festuca porcii şi altele.

         În număr mai redus se întâlnesc în masiv speciile endemice pentru Carpaţii Răsăriteni: Primula officinalis carpatica, Pulmonaria filarszkyana, Euphorbia villosa, Poa rehmanii, Heracleum carpaticum, Centaurea phrygia carpatica şi speciile endemice pentru Munţii Rodnei: Silene nivalis, Soldanella hungarica hungarica, Saussurea porcii. Flora Munţilor Rodnei cuprinde relicte glaciare deosebite: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, C. paupercula, C. pauciflora, Empetrum nigrum, Vaccinium oxycoccos, Salix bicolor.

         Munţii Rodnei adăpostesc şi un contingent mare de specii dacice – carpato-balcanice: Silene heuffeli, Cardamine rivularis, Thlaspi kovatsii, Viola dacica, Hypericum richeri grisebachii, Jovibarba heuffeli, Sempervivum marmoreum, Saxifraga luteoviridis, S. heucherifolia, Lathyrus hallersteinii, Veronica baumgartenii, Melampyrum bihariense, Swertia punctata, Campanula transsilvanica, Achillea lingulata, Doronicum carpaticum, Senecio abrotanifolius carpathicus, Crocus banaticus, Poa media, Linum extraaxilare, Asperula capitata, Anthemis macrantha şi altele.

         Aici se găsesc şi specii protejate, dintre care amintim: Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Angelica archangelica, Trollius euroapeus, Nigritella rubra, Silene nivalis, Papaver corona-sancti-stephani, Pinus mugo, Pinus cembra, Taxus baccata, Rhododendron myrtifolium.

      5. 2.3.1.5 Vegetaţia Munţilor Rodnei

         În Munţii Rodnei se constată o diferenţiere a învelişului vegetal pe altitudine, în strânsă legătură cu factorii climatici şi edafici – Doniţă et. al., 1985. Aceste formaţiuni vegetale, bine individualizate fizionomic, caracterizează o anumită zonă montană şi sunt răspândite pe altitudine sub formă de ,,benzi" late de 300 – 500 m, alcătuind etajele şi subetajele de vegetaţie – Pignatti, 1980. Coldea Gh. enumeră în lucrarea ,,Munţii Rodnei – Studiu geobotanic", 1990, 74 asociaţii vegetale, din care 22 sunt descrise pentru prima dată.

         Etajul montan este foarte bine reprezentat în masiv şi se extinde pe altitudine între 500 şi 1500 m, cuprinzând aproape întreaga zonă forestieră. În cadrul acestui etaj se pot diferenţia sub aspect fizionomic şi pedoclimatic, pe baza formaţiunilor vegetale dominante, 3 subetaje, respectiv:

         1. a) Subetajul montan inferior – 500 – 650 m, cu o vegetaţie caracteristică, constituită din goruneto- cărpinete şi făgeto-cărpinete, care se află în zona marginală sud-vestică a masivului. În locul fitocenozelor lemnoase se întâlnesc frecvent pajişti mezofile de Agrostis capillaris şi Festuca rubra;

         2. b) Subetajul montan mijlociu – 650 – 1100 m se caracterizează atât prin prezenţa pădurilor pure de fag, grupate în asociaţiile Symphyto – Fagetum, Phyllitidi – Fagetum şi Hieracio rotundati – Luzulo – Fagetum, cât şi a pădurilor de amestec de fag cu brad – Pulmonario rubrae – Abieti – Fagetum şi de fag cu molid – Leucanthemo waldsteinii – Piceio – Fagetum. Pe versanţii despăduriţi din acest subetaj s-au instalat fitocenozele mezofile ale asociaţiei Festuco rubrae – Agrostetum capillaris, constituind tipul predominant de pajişte din cadrul fâneţelor montane din zonă;

         3. c) Subetajul montan superior – 1100 – 1500 m este individualizat prin prezenţa exclusivă a pădurilor boreale de molid, grupate sub aspect geobotanic în asociaţiile Hieracio rotundati – Piceetum şi Leucanthemo waldsteinii – Piceetum, răspândite pe toată întinderea masivului. În zonele despădurite din acest subetaj se întâlnesc, în funcţie de factorii pedo-ecologici, fie fitocenozele mezotrofe ale asociaţiei Festuco rubrae – Agrostetum capillaris – Nichitaş, fie fitocenozele mezo-oligotrofe ale asociaţiei Scorzonero rosae – Festucetum nigricantis – Ştiol, Galaţ, Puzdra. Toate aceste terenuri sunt folosite ca păşuni montane.

            Etajul subalpin începe să se contureze în masiv odată cu apariţia molidişurilor de limită – 1500

            • – 1550 m şi evidenţiate prin tufărişurile de jneapăn, care urcă spre vârfurile înalte ale masivului, sub formă de pâlcuri, până la peste 2000 m altitudine. Molidişurile de limită din cadrul asociaţiei Rhododendro myrtifolii – Piceetum urcă pe versanţii sudici şi vestici ai masivului până la 1650 – 1670 m – Vârful Bătrâna – 1670 m, Valea Cormaia – 1660 m, Valea Anieş – 1650 m, Vârful Corongiş – 1630 m, iar pe versanţii nordici şi estici până la 1600 – 1620 m – Zănoaga de Jos – 1620 m, Şaua Gajei

            • – 1620 m, Valea Lala – 1610 m. Limita superioară a molidişurilor este prefigurată în bazinele superioare ale văilor de Alnus viridis – Pulmonario filarszkyanae – Alnetum viridis, iar pe versanţii şi şeile masivului de cenozele asociaţiilor Campanulo abietinae – Juniperetum nanae şi Melampyro saxosi – Vaccinietum myrtilii.

            Etajul alpin al Munţilor Rodnei – 2100 – 2300 m, caracterizat prin prezenţa pajiştilor primare din alianţa Caricion curvulae – Caricetum curvulae, Oreochloo – Juncetum trifidi şi a unor tufărişuri scunde oligoterme din alianţa Cetrario – Loiselerion, este restrâns la o zonă îngustă, care apare doar pe vârfurile cele mai înalte din masiv – Ineu, Galaţ, Anieş, Puzdra, Rebra, Pietrosul Mare. În afară de

            fitocenozele alpine menţionate, pot fi atribuite acestui etaj unele fitocenoze saxicole din alianţa

            Androsacion alpinae şi asociaţiile chionofile din alianţa Salicion herbaceae.

            În comparaţie cu masivele muntoase din Carpaţii Meridionali – Boşcaiu, 1971, în Munţii Rodnei etajul alpin se individualizează la altitudini mai coborâte cu circa 150 – 200 m, datorită poziţiei lor la o latitudine nordică mai mare cu două grade.

   2. 2.3.2 Fauna

      Datorită diversităţii ecosistemelor, fauna este bine reprezentată, din datele colectate până în prezent există un inventar de circa 2000 specii, multe grupe de nevertebrate fiind încă necercetate în parc. Studiul nevertebratelor a scos în evidenţă o mare diversitate de specii, unele endemice, relictare. Remarcăm prezenţa a numeroase endemite carpatice, dintre acestea câteva fiind endemice pentru Munţii Rodnei: Romanosoma cavernicola, R. bîrtei, R. odici şi altele.

      Fauna de enchitreide – nevertebrate din sol sau apă, din Munţii Rodnei, nevertebrate din sol participante la descompunerea detritusului organic şi implicit la formarea humusului, aerarea stratelor superficiale ale solului, menţinerea echilibrului hidric, structurarea solului, este reprezentată de 40 de specii inventariate până în prezent, dintre care mai rare sunt: Lumbricillus pagenstecheri, L. helgolandicus, Fridericia aurita, F. leydigi, Enchytraeus buchholzi, Mesenchytraeus gaudens, Achaeta camerani, Marionina argentea, M. tubifera şi altele.

      Fauna de lumbricide – Oligochete, nevertebrate cu rol în descompunerea resturilor organice şi formarea structurii solului, cuprinde 15 specii identificate până în prezent, dintre care unele sunt endemite carpatice: Allolobophora carpathica, A. dacica, iar altele cu o răspândire mai largă: Dendrobaena clujensis, Eisenia submontana, Octodrillus lissaenais, Fitzingeria platyura şi altele.

      Fauna de nematode din Munţii Rodnei cuprinde 55 specii identificate până în prezent, dintre care: Malenchus bryophilus, Mesodorylaimus bastiani, Metateratocephalus crassidens, Plectus longicaudatus, Wilsonema otophorum, Yspylonellus vexiliger şi altele.

      Fauna de colembole din Munţii Rodnei cuprinde 74 de specii identificate, majoritatea edafice şi câteva cavernicole, printre ele se numără: Tetrachanthella transylvanica – endemit transilvănean şi specii cu areal mai larg: Onychiurus carpaticus, Folsomia manolachei, Neamura parva, Tetrodontophora bielanensis, Lepidocyrtus curvicollis, Tomocerus flavescens şi altele.

      Fauna de diplopode inventariate în Munţii Rodnei cuprinde 29 specii identificate până în prezent, multe fiind endemite carpatice: Polydesmus tetranus rodnaensis, P. daday, Karpatophyllon polinskii, Leptoiulus baconiensis pruticus, L. corongisius, Unciger transsilvanicus, Chromatoiolus silvaticus, Glomeris prominens, Mastigophorophyllon serrulatum, M. penicilligerum; alte specii sunt endemice pentru Munţii Rodnei: Polydesmus hamatus furculatus, Romanosoma cavernicola, R. bîrtei,

      R. odici.

      Fauna de chilopode, nevertebrate cu rol important în protejarea pădurii, în număr de 36 specii identificate, prezintă elemente endemice pentru Munţii Rodnei: Clinopodes rodnaensis, Lithobius matici matici, L. silvivagus, L. luteus, Thracolithobius inexpectatus; endemite carpatice – relicte preglaciare: Lithobius cyrtopus, Monotarsobius burzenlandicus.

      Fauna de ortoptere – cosaşi, lăcuste, greieri, insecte cu rol foarte important în ecosisteme, bază trofică pentru multe animale, este reprezentată prin 52 specii, dintre care 4 endemite carpatice: Isophya brevipennis, I. pienensis, Pholidoptera transsylvanica şi Miramella ebneri carpathica.

      Fauna de lepidoptere, insuficient cercetată, prezintă 546 specii identificate, dintre care unele sunt de interes deosebit: Erebia sudetica rodnaensis, E. epiphron transsylvanica, E. pharte belaensis, Parnassius mnemosyne, Lycaena helle, L. alciphron, Zerynthia polyxena, Acherontia atropos, Pieris bryoniae carpathensis, Argynnis laodice, Coenonympha tullia, Psodos quadrifaria, Ocnogyna parasita. În anul 2005 s-a identificat o specie nouă pentru ţară – Apotomis infida de către Vlad Dincă, Goia Marin.

      Fauna de acarieni, insuficient studiată, cuprinde 41 specii identificate până în prezent, dintre care amintim: Neotrichoppia getica, Quadroppia quadricarinata, Medioppia globosa, Minuthozetes pseudofusiger, Multioppia ramuligera, Oribatella dudichi, Metabelba pulverulenta.

      Fauna de coleoptere, insuficient cercetată, cuprinde 41 specii citate din Munţii Rodnei, dintre care unele foarte rare – Bembidion transsylvanicus, altele mai răspândite: Ampedus pomonae, Pidonia lucida, Saperda scalaris, Lepiura quadrifasciata, Rosalia alpina, Carabus zawadskii, Duvalius proceroides.

      Fauna de odonate cuprinde 27 specii, dintre care amintim: Lestes dryas, Coenagrion hylas, Ischnura elegans, Aeshna cyanea, Cordulegaster boltonii, Libellula quadrimaculata, Sympetrum sanguinăum, Pyrrhosoma nymphula.

      Ihtiofauna, insuficient cunoscută, este reprezentată de 13 specii identificate până în prezent, dintre care un rol important îl au: Leuciscus souffia – cleanul dungat, Phoxinus phoxinus, Salmo trutta fario, Cottus gobio, Thymallus thymallus, iar dintre chişcari: Eudontomyzon danfordi. Unele dintre aceste specii se găsesc pe lista roşie a vertebratelor din România.

      Fauna de amfibieni este reprezentată prin specii precum: Triturus alpestris – tritonul alpin, T. montandoni – tritonul carpatic, T. vulgaris – tritonul comun, T. cristatus – tritonul cu creastă, Salamandra salamandra – salamandra, Rana temporaria, Bufo bufo – broasca râioasă brună, Hyla arborea – brotăcelul.

      Fauna de reptile, reprezentată prin 9 specii: Vipera berus – vipera de munte, Zootoca vivipara – şopârla de munte, Anguis fragilis – şarpele orb, Podarcis muralis, Coronella austriaca, Natrix natrix – şarpele de casă.

      Avifauna, reprezentată prin 150 specii identificate până în prezent, cuprinde multe specii protejate la nivel naţional şi european: Aquila chrysaetos – acvila de munte, A. pomarina – acvila ţipătoare mică, Falco peregrinus – şoimul călător, F. tinnunculus – vânturel roşu, F. subbuteo – şoimul rândunelelor, Tetrao tetrix – cocoşul de mesteacăn, Tetrao urogallus – cocoşul de munte, Strix aluco, Strix uralensis, Bubo bubo – buhă, Glaucidium passerinum – ciuvică, Asio otus – ciuf de pădure, Aegolius funereus – minuniţă, Dendrocopus syriacus, D. leucotos, D. medius, Picoides tridactylus – ciocănitoare de munte, Ficedula albicollis, Lanius collurio, Dryocopus martius – ciocănitoare neagră.

      Fauna de mamifere este diversificată dar insuficient cercetată, reprezentată prin 44 specii identificate până în prezent, majoritatea speciilor fiind protejate: Ursus arctos – ursul brun, Lutra lutra

      – vidra, Mustela erminea – hermelină, M. nivalis – nevăstuică, M. putorius – dihorul, Martes martes – jderul de copac, M. foina – jderul de piatră, Meles meles – bursucul, Lynx lynx – râsul, Felis sylvestris – pisica sălbatică, Capreolus capreolus – căprioara, Cervus elaphus – cerbul, Rupicapra rupicapra – capra neagră, Canis lupus – lupul, Marmota marmota – marmota.

      Dintre micromamifere, amintim: Sicista betulina – şoarecele vărgat, Microtus nivalis – şoarece de zăpadă, M. arvalis – şoarece berc, M. agrestis – şoarece de umbră, Dryomisnitedula – pârşul de copac, Glis glis – pârşul mare, Muscardinius avellanarius – pârşul de alun, Crocidura leucodon – chiţcan de câmp, Neomys fodiens – chiţcan de apă, N. anomalus – chiţcan mic de apă, Sorex minutus – chiţcan mic, Sorex araneus – chiţcan de ogor, Clethrionomys glareolus – şoarece scurmător, Pytimis subterraneus.

      Chiropterele sunt puţin studiate în arealul Munţilor Rodnei. Dintre speciile citate în literatura de specialitate, în zonă au fost identificate până în prezent următoarele specii: Myotis myotis – liliacul comun, Myotis blythi – liliacul comun mic, Eptesicus serotinus – liliacul cu aripi late, Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă, Nyctalus noctula – liliacul de amurg, Barbastella barbastellus

      – liliacul cârn.

      Numeroase specii de faună se regăsesc în Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Rodnei, al căror statut – vulnerabile, rare, periclitate, ameninţate, extincte, a fost stabilit de către Administraţia parcului şi Consiliul Ştiinţific, fiind editată şi tipărită în 2013 – Iuşan, Câmpan, 2013.

   3. 2.3.3 Habitate şi ecosisteme

      Pe raza parcului se întâlnesc toate tipurile de ecosisteme specifice zonei montane înalte, predominant cele forestiere – 60%, urmate de pajiştile alpine cu jnepenişuri – 30%. Zona Munţilor Rodnei este un nucleu endemogen pentru specii, întâlnindu-se o serie de habitate specifice bine conservate – Iuşan, 2013. Molidişurile naturale de înaltă altitudine şi de limită altitudinală sunt majoritare în cadrul ecosistemelor forestiere.

      Habitatele vulnerabile specifice se regăsesc în arboretele de molid de limită altitudinală, care fac trecerea spre zona alpină, în arboretele de molid instalate pe soluri scheletice şi în molidişurile

      existente pe stâncării. Ecosistemele naturale, neinfluenţate de om, s-au păstrat mai ales la obârşia văilor, unde accesibilitatea este foarte redusă şi nu a permis recoltarea lemnului din pădure.

      Relieful carstic este reprezentat prin numeroase peşteri existente, în corespondenţă cu Anexa nr. 8 la Planul de management – Peşterile din Parcul Naţional Munţii Rodnei. Reprezentative sunt peşterile: Izvorul Albastru al Izei, Tăuşoare – în afara limitei parcului, la o distanţă de aproximativ 20 km, Cobăşel, Schneider. Staţiunea balneo-climaterică Sîngeorz-Băi, situată în partea sudică a Munţilor Rodnei, cu numeroasele ei izvoare minerale, atrage anual mii de turişti.

   4. 2.3.4 Peisaj

      În peisajul morfologic al Munţilor Rodnei se individualizează în mod deosebit două masive: Ineu – 2279 m şi Pietrosul Mare – 2303 m. Ambele conservă un peisaj glaciar reprezentativ, care contrastează cu resturile platformelor de nivelare existente la diferite altitudini ale acestor munţi. Lacurile glaciare Iezer, Buhăescu, Ştiol, Lala şi altele, reprezintă adevărate ,,ochiuri ale muntelui ce privesc spre cer", atrăgând prin frumuseţea lor.

      Dintre tipurile de habitate ce se regăsesc în Parcul Naţional Munţii Rodnei amintim: pajişti alpine şi subalpine, stâncării şi grohotişuri, păşuni împădurite, tufărişuri edificate de jneapăn şi ienupăr, păduri de răşinoase, păduri de amestec – răşinoase şi fag, pădure de fag, vegetaţie specifică văilor montane, fâneţe, lacurile glaciare, medii cavernicole, turbării, mlaştini oligotrofe, văi montane şi altele – Gh. Coldea.

      În unele zone forestiere se întâlneşte fenomenul de inversiune a vegetaţiei. Munţii Rodnei, prin complexitatea constituţiei, evoluţiei şi manifestării factorilor fizico-geografici oferă, pe lângă varietatea peisajelor, o gamă largă de bogăţii naturale: păduri de răşinoase şi amestecuri de răşinoase cu fag, păşuni, produse accesorii ale pădurii. Activitatea pastorală reprezintă o tradiţie veche în Munţii Rodnei.

      Creasta principală a Munţilor Rodnei, lungă de circa 50 km, oferă un complex de peisaje deosebite – pajişti alpine, grohotişuri, stâncării, pădurile de amestec şi cele de răşinoase, tufărişurile de Pinus mugo şi Rhododendron, păşunile cu turmele de oi ce se perindă în sezonul estival. O altă atracţie o constituie Cascada Cailor, situată în partea nordică a parcului, ce are o cădere de aproximativ 80 m. Diversitatea florei atrage prin coloritul viu al pajiştilor în timpul verii. Văile din partea sudică a Munţilor Rodnei, de exemplu: Anieşul Mic şi Cormaia, formează chei pe anumite sectoare. Zonele calcaroase se remarcă printr-o diversitate floristică şi faunistică aparte – Piatra Rea şi Corongiş.

      Complexul turistic Borşa, situat în partea nordică a Munţilor Rodnei, oferă turistului posibilitatea de a practica sporturile de iarnă, precum şi un peisaj deosebit, de neuitat. De aici, se poate admira în toată splendoarea sa Vârful Pietrosul Mare, impunător monument natural care impresionează în oricare anotimp. Staţiunea este un punct de atracţie deosebit, în special iarna şi vara, atrăgând mii de turişti români şi străini.

   5. 2.3.5 Zona siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei din afara PNMR

      Siturile Natura 2000 ROSCI0125 şi ROSPA0085 Munţii Rodnei au fost declarate pe baza prezenţei unui set de specii de interes comunitar şi de habitate enumerate în formularele standard, conform tabelelor nr. 29, 30 şi 31 – Anexele I, II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

      Speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării sitului Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi speciile nou identificate în sit sunt redate în tabelul nr. 29:

      Nr.	Cod	Specii de interes comunitar prezente în Formularul Standard (ROSCI0125)
      1	1193	Bombina variegata
      2	1138	Barbus meridionalis
      3	1386	Buxbaumia viridis
      4	1078	Callimorpha quadripunctaria
      5	4070	Campanula serrata
      6	1352	Canis lupus
      7	4012	Carabus hampei
      8	4014	Carabus variolosus
      9	4015	Carabus zawadszkii
      10	4030	Colias myrmidone
      11	4046	Cordulegaster heros
      12	1163	Cottus gobio
      13	1086	Cucujus cinnaberinus
      14	1381	Dicranum viride
      15	1393	Drepanocladus vernicosus
      16	4123	Eudontomyzon danfordi
      17	1758	Ligularia sibirica
      18	1355	Lutra lutra
      19	1361	Lynx lynx
      20	2612	Microtus tatricus
      21	1389	Meesia longiseta
      22	1307	Myotis blythi
      23	1324	Myotis myotis
      24	4054	Pholidoptera transsylvanica
      25	4122	Poa granitica ssp. disparilis

      26	4024	Pseudogaurotina excellens
      27	1087	Rosalia alpina
      28	4116	Tozzia carpathica
      29	1166	Triturus cristatus
      30	2001	Triturus montandoni
      31	1354	Ursus arctos
      Specii nou identificate (lipsesc din Formularul Standard)
      32	1308	Barbastella barbastellus
      33	4057	Chilostoma banaticum
      34	1131	Leuciscus souffia
      35	1323	Myotis bechsteinii
      36	1304	Rhinolophus ferrumequinum
      37	1305	Rhinolophus euryale
      38	1303	Rhinolophus hipposideros

      Habitatele de interes comunitar care au stat la baza desemnării ca sit Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei sunt redate în tabelul nr. 30:

      Nr.	Cod	Habitate de interes comunitar (ROSCI0125)
      1	4060	Tufărişuri alpine şi boreale
      2	4070*	Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
      3	6150	Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
      4	6430	Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin
      5	6520	Fâneţe montane
      6	7140	Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante – nefixate de substrat
      7	8110	Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin – Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani
      8	8120	Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin – Thlaspietea rotundifolii
      9	3220	Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
      10	91E0*	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
      11	4080	Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix
      12	6170	Pajişti calcifile alpine şi subalpine
      13	6230*	Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

      Nr.	Cod	Habitate de interes comunitar (ROSCI0125)
      14	91V0	Păduri dacice de fag – Symphyto-Fagion
      15	9110	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
      16	9420	Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană
      17	9410	Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană – Vaccinio-Piceetea
      18	3230	Vegetaţţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane
      19	7110*	Turbării active
      20	7240*	Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
      21	7220*	Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion
      22	8310	Peşteri în care accesul publicului este interzis
      23	7230	Mlaştini alcaline
      24	8220	Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
      25	3240	Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
      26	8210	Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

      Speciile de păsări de interes comunitar care au stat la baza desemnării ca sit Natura 2000 ROSPA0085 Munţii Rodnei – Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi speciile nou identificate în sit sunt redate în tabelul nr. 31:

      Nr.	Cod	Specii de păsări interes comunitar prezente în Formularul Standard (ROSPA0085)
      1	A223	Aegolius funereus
      2	A091	Aquila chrysaetos
      3	A104	Bonasa bonasia
      4	A224	Caprimulgus europaeus
      5	A139	Charadrius morinellus
      6	A030	Ciconia nigra
      7	A239	Dendrocopos leucotos
      8	A236	Dryocopus martius
      9	A321	Ficedula albicollis
      10	A320	Ficedula parva
      11	A217	Glaucidium passerinum
      12	A338	Lanius collurio
      13	A072	Pernis apivorus
      14	A241	Picoides tridactylus
      15	A220	Strix uralensis

      Nr.	Cod	Specii de păsări interes comunitar prezente în Formularul Standard (ROSPA0085)
      16	A108	Tetrao urogallus
      Specii nou identificate – lipsesc din Formularul Standard
      17	A229	Alcedo atthis
      18	A090	Aquila clanga
      19	A089	Aquila pomarina
      20	A215	Bubo bubo
      21	A031	Ciconia ciconia
      22	A081	Circus aeruginosus
      23	A082	Circus cyaneus
      24	A238	Dendrocopos medius
      25	A429	Dendrocopos syriacus
      26	A098	Falco columbarius
      27	A103	Falco peregrinus
      28	A092	Hieraaetus pennatus
      29	A339	Lanius minor
      30	A246	Lullula arborea
      31	A234	Picus canus
      32	A307	Sylvia nisoria
      33	A409	Tetrao tetrix
      34	A166	Tringa glareola

3. 2.4 Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut

   1. 2.4.1 Date arheologice şi folosinţa terenurilor în trecut

      1. 2.4.1.1 Fundamentarea arheologică a prezenţei omului şi a habitatelor umane

         Societatea omenească din spaţiul geografic limitrof Parcului Naţional Munţii Rodnei este prezentă, aşa precum atestă anumite descoperiri arheologice, încă din preistorie.

         Din datele pe care le deţinem până în prezent se poate aprecia că existenţa populaţiei din zona parcului naţional avansează până în paleoliticul superior – aproximativ 50000 ani. Lamele de silex descoperite pe teritoriul satelor Mintiu şi Cepari, aproape de Năsăud, alături de cele din estul bazinului băimărean, din apropierea Maramureşului istoric, ne îndreptăţesc să apreciem faptul că populaţiile paleolitice erau prezente şi pe axele morfo-hidrografice ale Someşului Mare, Sălăuţei şi Vişeului.

         Din epoca neoliticului – aproximativ 5500-1900 î. Hr. urmele de locuire reprezentate prin diverse materiale arheologice, mai ales unele litice sunt ceva mai numeroase în acest spaţiu.

         Descoperirea unor vestigii dacice din epoca fierului la Şanţ sau pe axa Moisei Borşa, demonstrează, fără putere de tăgadă, continuitatea locuirii acestui spaţiu şi în perioada dacică.

      2. 2.4.1.2 Geneza, atestarea documentară şi dinamica spaţială a vetrelor habitatelor umane

         Studiind documentele de atestare, vom constata existenţa în zonă a patru generaţii de aşezări, după cum urmează:

         Aşezări atestate în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea: Rodna – 1235, Sîngeorz-Băi, Feldru, Rebra, Năsăud, Salva, Telciu – 1245, Borşa, Moisei – 1365. Aşezări atestate în secolele al XV-lea şi al

         1. XVI- lea: Maieru, Rebrişoara – 1440, Săcel – 1453, Ilva Mică – 1552. Aşezări atestate în secolele al

         2. XVII- lea şi al XVIII-lea: Nepos – 1604, Şanţ, Parva, Romuli – 1773. Aşezări atestate în secolele al XIX-lea şi al XX-lea: Valea Vinului – 1909, Anieş – 1910.

         Din perspectivă spaţial-geografică, aşezările zonei pot fi grupate şi analizate pe cele cinci axe morfohidrografice şi habitale de la periferia Munţilor Rodnei: Someşul Mare, Rebra, Sălăuţa, Iza, Vişeul.

      3. 2.4.1.3 Gospodărirea pădurilor în trecut

         În trecut, pădurile judeţului Bistriţa-Năsăud şi Maramureş au aparţinut la diverşi proprietari care le-au gospodărit în funcţie de interesul personal şi de nivelul cunoştinţelor silvice şi al mijloacelor silvotehnice specifice acelor timpuri.

         Elemente informative referitoare la gospodărirea pădurilor din bazinul Someşului Mare sunt de dată ceva mai recentă. Există informaţii că în perioada 1440-1763 suprafeţele cu vegetaţie forestieră erau gospodărite în cadrul unui corp distinct numit ,,Districtus Rodnensis". În anul 1763 în Ardeal se înfiinţează ,,Regimentul 2 Grăniceresc Năsăud", căruia i s-au dat în folosinţă pădurile şi păşunile din acest ţinut.

         Pădurile Granicereşti au fost donate de împărăteasa Maria Tereza pentru serviciile aduse de grăniceri. În anul 1872 regele Francisc Iosif I confirmă dreptul de proprietate. În jurul anului 1890 pădurile grănicereşti sunt luate sub administraţia statului, iar în anul 1925 prin "Legea pentru satisfacerea trebuinţelor normale lemn de foc şi de construcţii ale populaţiei rurale din vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina" , în partea III, la capitolul 6. Pădurile grănicereşti sunt considerate ca şi păduri comunale, indiferent că sunt administrate cumulativ, ori defalcate spre folosinţă proprie a locuitorilor comunelor şi la punctul d), se prevede: se menţine Legea din 1890.

         Evoluţia pădurilor, implicit a proprietăţii, până la naţionalizarea din 1948, a fost influenţată şi de cele două războaie mondiale. În timpul lor regiunea a fost câmp de lupte timp de 2-3 ani, zona fiind de importanţă strategică – trecerea Carpaţilor, fapt evidenţiat şi de existenţa drumului strategic de trecere din bazinul Someşului în cel al Bistriţei Aurii, respectiv din Ardeal în Moldova – Pasul Rotunda.

4. 2.5 Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent

   1. 2.5.1 Comunităţi locale cu impact asupra parcului

      Comunităţile locale cu impact asupra parcului pot fi împărţite în trei categorii:

      1. 1. Comunităţi situate în imediata vecinătate a parcului având suprafeţe în parc: comuna Rodna, Maieru, oraşul Sîngeorz – Băi, comuna Rebra, Telciu, Romuli, Săcel, Moisei, oraşul Borşa.

      2. 2. Comunităţi situate în imediata vecinătate a parcului, dar fără suprafeţe în parc: comuna Şanţ, Parva.

      3. 3. Comunităţi situate la o distanţă mai mare de parc, dar având suprafeţe în parc: oraşul Năsăud, comuna Lunca Ilvei, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Leşu, Ilva Mică, Feldru, Rebrişoara, Salva, Coşbuc, Nimigea, Zagra.

      De precizat faptul că în urma aplicării legilor funciare, proces care a avut loc în etape, în prezent statul Român deţine pe raza parcului suprafaţa de 2496,69 ha fond forestier.

      Păşunile sunt deţinute de comunităţile locale, fiind folosite pe timpul verii pentru turmele de animale ale localnicilor. După 1989 s-a constatat o scădere pronunţată a efectivelor de animale domestice deţinute de localnicii din comunităţile care deţin suprafeţe în parc, dar începând cu anul 2007, odată cu acordarea de subvenţii de către Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, efectivele au început să crească.

      Situaţia construcţiilor de pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este listată în Anexa nr. 10 la Planul de management.

   2. 2.5.2 Alţi factori de interes

      Fondul forestier deţinut de stat este administrat de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, prin ocoalele silvice din cadrul Direcţiilor Silvice Bistriţa – Năsăud, Maramureş şi Suceava. Unele dintre acestea administrează pe bază de contract şi fond forestier proprietate a comunelor.

      Situaţia fondului forestier administrat de către RNP – Romsilva prin Direcţiile Silvice este redată în tabelul nr. 32:

      Direcţia Silvică	Ocolul Silvic	UP	u.a. sau grupe de u.a.-uri	Suprafaţa (ha)	Observaţii
      					Statul Român
      Maramureş	Dragomireşti	V Prislop	40M, 70A-71B; 76A-81C; 89A-	1126,6	879,70 ha Persoane fizice
      			90V; 94A-114M		246,9 ha

      Direcţia Silvică	Ocolul Silvic	UP	u.a. sau grupe de u.a.-uri	Suprafaţa (ha)	Observaţii
      		VI Pietrosu	4A-8E; 12A-16D; 22A-25C; 29A- 29C; 33-34; 82A- 83C; 88A-91D	749,82	Statul Român 735,3 ha Persoane fizice 12,52 ha Parohia Ortodoxă Moisei 2 ha
      		I Săcel	39A; 39C; 43C1; 43C2; 44A; 44C; 48	4,0	Statul Român 4,0 ha
      	Vişeu	VI Pietrosu	34-82A;	1185,20	Primăria Moisei 1185,20 ha
      Suceava	Cârlibaba	V Ţibău	17A; 17C; 18A- 18C; 58A-58K	140,99	Statul Român 140,99 ha
      Bistriţa- Năsăud	Bistriţa	V	41A-58B	736,7	Statul Român 736,7 ha
      Total				3943,31	Statul Român 2496,69

      Fondul forestier proprietate publică a comunelor este administrat de structuri proprii, prin constituirea ocoalelor silvice private ale comunelor, sub coordonarea Gărzii Forestiere.

      Păşunile sunt administrate de primăriile proprietare, conform tabelului nr. 14 şi tabelului nr.15. În perioada verii, aceste suprafeţe sunt atribuite spre păşunat comunităţilor, în baza unui contract de concesiune, încheiat cu reprezentanţii acestora, numiţi ,,capi de stână" în partea sudică a versantului, respectiv pe raza judeţului Bistriţa – Năsăud, sau ,,gazde de munte" în partea nordică, pe raza judeţului Maramureş.

      Activitatea primăriilor este coordonată de Consiliile locale ale comunelor şi de Consiliile Judeţene Bistriţa – Năsăud şi Maramureş.

      La nivel central, instituţiile cu atribuţii legislative şi decizionale sunt: Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

      Dintre asociaţiile de turism interesate de zona parcului putem menţiona Antrec Bistriţa şi Baia Mare, precum şi Lineablutravel Cluj Napoca, Europolis Tulcea.

      APNMR colaborează cu ONG-uri dintre care menţionăm: Eco-Rodna, AAANPR, Pro Park, Unesco ProNatura, UDTM Bistriţa, Clubul ornitologic ,,Scatiii Anieş", Speomontana Baia Mare, Genţiana, Societatea Ecologistă din Maramureş. Se colaborează pe bază de protocol cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Maramureş. Începand cu anul 2007 se derulează acţiuni comune de patrulare cu Postul de Jandarmerie Montană Borşa pentru zona nordică a parcului, respectiv pe raza judeţului Maramureş, şi cu Postul de Jandarmerie Montană Rodna pentru zona sudică a parcului, respectiv pe raza judeţului Bistriţa – Năsăud.

      Salvamontul este bine reprezentat în cele două judeţe, prin existenţa Serviciului Public Judeţean Salvamont Bistriţa, care are în subordine Grupul Salvamont Năsăud şi Serviciu Public Salvamont Rodna, precum şi a Serviciului Public Salvamont Maramureş, care are în subordine Grupul Salvamont Borşa.

   3. 2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor

      Fondul forestier din cadrul parcului şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este administrat prin ocoale silvice din cadrul RNP-Romsilva: Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud – OS Bistriţa 736,7 ha, Direcţia Silvică Maramureş – OS Dragomireşti 1880,42 ha, OS Vişeu 1185,2 ha, Direcţia Silvică Suceava – OS Cârlibaba 140,99 ha şi ocoale silvice

      – structuri private: OS Valea Ilvei 1522,99 ha, OS Izvorul Someşului Mare 350,73 ha, OS Cormaia Anieş 3150,67 ha, OS Someş Ţibleş 5047,51 ha, OS Plaiurile Heniului 3017,80 ha, OS Telciu 3575,34 ha, OS Romuli 847,4 ha, OS Feldru 2955,7 ha, OS Maieru 3819,3 ha, OS Silva 734,47 ha, OS Alpina 150,8 ha.

      Fondul forestier din cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din afara parcului este administrat prin ocoale silvice – structuri private: OS Valea Ilvei 1395,24 ha, OS Izvorul Someşului Mare 2483,22 ha şi OS Maieru 1670,6 ha.

      Conform legislaţiei în vigoare şi zonării interne a parcului, pădurile trebuie să fie încadrate din punct de vedere amenajistic în grupa I funcţională, cu rol de protecţie. După aprobarea Planului de management, amenajamentele ocoalelor silvice la care momentan încadrarea în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale nu corespunde cu zonarea internă a parcului – păduri destinate conservării resurselor genetice incluse în Grupa funcţională I – vor fi revizuite prin întocmirea unor addendumuri în cazul subparcelelor în cauză.

      Evidenţa amenajamentelor silvice pentru fondul forestier din Parcul Naţional Munţii Rodnei şi ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei, care se suprapune peste parc, este redată în tabelul nr. 33:

      

      Nr crt	Proprietar	Administrator	Suprafaţa ha	Amenajament în vigoare		Anul următoarei revizuiri
      				Anul intrării în vigoare	Participant din partea APNMR la revizuirea amenajamentului
      1	Statul Român	OS Dragomireşti	1618,94	2010	Muntean Ioan	2019
      2	Parohia Ortodoxă Moisei		2		Muntean Ioan
      3	Persoane fizice		259,42		Muntean Ioan
      4	Statul Român	OS Cârlibaba	140,99	2015	Filipoiu Timoftei	2024
      		OS Bistriţa	736,7	2015	Filipoiu Timoftei	2024
      5	Primăria Borşa	OS Alpina	150,8	2015	Muntean Ioan	2024
      6	Primăria Moisei	OS Vişeu	1185,2	2014	Timiş Grigore	2023
      7	Primăria Rodna	OS Valea Ilvei	1520,09	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      	Persoane fizice		2,9	2016	Filipoiu Timoftei	2025
      8	Primăria Poiana Ilvei	OS Izvorul Someşului Mare	350,73	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      9	Primăria Sângeorz Băi	OS Cormaia Anieş	3150,67	2015	Filipoiu Timoftei	2024
      10	Primăria Salva	OS Someş Ţibleş	1793,5	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      11	Primăria Runcu Salvei		294,8	2013	Timiş Grigore	2022
      12	Primăria Rebrişoara		708,11	2013	Filipoiu Timoftei	2022

      

      Nr crt	Proprietar	Administrator	Suprafaţa ha	Amenajament în vigoare		Anul următoarei revizuiri
      				Anul intrării în vigoare	Participant din partea APNMR la revizuirea amenajamentului
      13	Primăria Rebra		848	2014	Filipoiu Timoftei	2023
      14	Primăria Nimigea		1051,2	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      15	Primăria Zagra		78,1	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      16	Primăria Coşbuc		273,8	2015	Filipoiu Timoftei	2024
      17	Primăria Ilva Mica	OS Plaiurile Heniului	630,6	2014	Muntean Ioan	2023
      18	Primăria Leşu		2370,9	2016	Muntean Ioan	2025
      19	Primăria Telciu	OS Telciu	3575,34	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      20	Primăria Săcel	OS Romuli	482,6	2014	Muntean Ioan	2023
      21	Primăria Romuli		364,8	2011	Muntean Ioan	2020
      22	Primăria Feldru	OS Feldru	1839,1	2014	Filipoiu Timoftei	2023
      23	Primăria Năsăud		1116,6	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      24	Primăria Maieru	OS Maieru	3788,8	2014	Filipoiu Timoftei	2023
      	Persoane fizice		30,5	2014	Filipoiu Timoftei	2023
      25	Composesorat Cisla	OS Silva	731,6	2017	Muntean Ioan	2026
      26	Persoane fizice		2,87	2017	Muntean Ioan	2026

      Evidenţa amenajamentelor silvice pentru fondul forestier din ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din afara Parcului Naţional Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 34:

      Nr.crt.	Proprietar	Administrator	Suprafaţa ROSCI0125 Munţii Rodnei ha	Suprafaţa ROSPA0085 Munţii Rodnei ha	Amenajament în vigoare		Anul următoarei revizuiri
      					Anul intrării în vigoare	Participant din partea APNMR la revizuirea amenajamentului
      1	Primăria Poiana Ilvei	OS Izvorul Someşului Mare	81,54	1789,86	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      	Primăria Şanţ		–	649,74	2013	Filipoiu Timoftei	2022
      	Persoane fizice		–	43,62	2016	Filipoiu Timoftei	2025
      2	Primăria Maieru	OS Maieru	270,6	1670,6	2014	Filipoiu Timoftei	2023
      3	Primăria Măgura Ilvei	OS Valea Ilvei	–	992	2014	Filipoiu Timoftei	2023
      	Primăria Ilva Mare		–	403,24	2013	Filipoiu Timoftei	2022

      Situaţia proprietarilor din prezent la care sunt diferenţe între prevederile Ordinului ministrului nr. 552/2003, zonarea internă a parcului şi prevederile amenajamentului silvic în vigoare, respectiv încadrarea în tipurile funcţionale corespunzătoare ale pădurii este redată în tabelul nr. 35:

      Proprietari	Administrat or	UP	Ua	Categoria funcţională	Lucrări propuse în amenajamentul silvic în vigoare
      Nimigea	OS Someş- Ţibleş	I	58A	1-5L	Rărituri
      			58B	1-2A,5L	Tăieri de conservare, Ajutorarea regenerării naturale
      			58C	1-2A,2C,5L	Tăieri de conservare, Ajutorarea regenerării naturale
      			58D	1-2A,5L	Rărituri
      			58E	1-2A,5L	Curăţiri, Rărituri

      Proprietari	Administrat or	UP	Ua	Categoria funcţională	Lucrări propuse în amenajamentul silvic în vigoare
      			58F	1-5L	Curăţiri
      			58G	1-2A	Curăţiri
      			58H	1-2A,5L	Curăţiri
      			58I	1-2A,5L	Curăţiri
      			59A	1-5L	Tăieri progresive, Ajutorarea regenerării naturale
      			59B	1-5L	Curăţiri, Rărituri
      			59C	1-5L	Rărituri

      Amenajamentul silvic al UPI Nimigea a prezentat neconcordanţe cu zonarea internă a parcului, dar avizul de mediu a fost eliberat conform zonării, prin interzicerea punerii în aplicare a acestuia, realizării de lucrări pe zonele încadrate greşit, până la revizuirea amenajamentelui silvic.

      Păşunatul constituie o îndeletnicire străveche, tradiţională. Păşunile sunt menţinute într-o stare de conservare destul de bună, cu toate că există mici suprafeţe în parc unde se manifestă suprapăşunatul.

      Capacitatea de păşunat stabilită conform acestor studii este mai mare decât numărul de animale care păşunează în momentul de faţă în parc. Există situaţii în care anumite zone mai puţin importante din parc rămân nepăşunate, iar zone importante din punct de vedere al biodiversităţii sunt păşunate.

      Se poate spune că pe anumite suprafeţe există suprapăşunat şi acolo se reduce drastic biodiversitatea păşunilor, se reduc speciile furajere din pajişti, apare concurenţa pentru hrană cu animalele sălbatice, perturbându-se astfel activitatea faunei sălbatice.

      O altă ameninţare este supratârlirea din jurul stânelor. Ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariţia unor specii de plante nitrofile – Urtica dioica, Rumex alpinus, tasarea solului, poluarea solului cu substanţe organice provenite din dejecţii.

      De asemenea, se constată în ultimul timp o concentrare a animalelor care păşunează în anumite zone, peste încărcătura normală, stabilită prin studii de amenajare pastorală. Pe viitor se impune un management activ pe acest segment de activitate, pentru a normaliza activitatea respectivă ca număr UVM raportat la capacitatea de suport a păşunilor respective.

      Câinii de la stâne, aflaţi într-un număr mare, precum şi lipsa jujeelor constituie o ameninţare pentru turişti şi pentru animalele sălbatice, în special iezii de capră neagră, căprior sau cerb carpatin.

5. 2.6 Turism şi facilităţi de recreere

   1. 2.6.1 Facilităţi turistice

Transportul feroviar pentru facilitarea accesului turiştilor în comunităţile din jurul parcului se realizează pe calea ferată care ajunge în vecinătatea parcului: Salva – Năsăud – Ilva Mică şi Salva – Năsăud – Săcel.

Accesul în zona nordică a parcului se face numai auto, există linii de maxi-taxi care deservesc

zona.

Un factor care afectează direct şi indirect afluxul turistic în zonă este starea degradată a

infrastructurii rutiere locale. Traficul autoturismelor personale este în creştere şi poate deveni o problemă datorită poluării – gaze, gunoaie, vetre de foc şi altele, şi necesităţilor de parcare.

Turismul practicat în parc şi în zona limitrofă parcului are o puternică sezonalitate. În timpul iernii, zonele limitrofe parcului, respectiv Borşa şi Valea Blaznei sunt intens vizitate de turişti, fiind staţiuni renumite pentru practicarea schiului alpin. În timpul verii grupuri mari de turişti vizitează Pasul Prislop, Tăul Ştiol, Cascada Cailor, Lacul Iezer, Vârful Ineu, Lacul Lala.

Ecoturismul şi excursiile cu ghizi sunt într-o fază incipientă. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei oferă momentan celor interesaţi programe ecoturistice, descrierea lor regăsindu-se pe site-ul parcului www.parcrodna.ro.

Harta turistică a parcului pe care sunt materializate traseele turistice este listată în Anexa nr. 11 la Planul de management, iar descrierea acestor trasee turistice sunt listate în Anexa nr. 12 la Planul de management.

În zona montană a parcului există momentan un număr de 3 refugii montane destinate adăpostirii turiştilor pe perioadă scurtă: Curăţel, Iezer şi La Cărţi. Refugiul Lala, construit în toamna anului 2005 de căre echipa APNMR şi Primăria Lunca Ilvei, lângă Şaua Lalei, a fost distrus în totalitate de o avalanşă de proporţii, în primăvara anului 2006, fenomenul fiind o premieră în zona respectivă.

Lista cabanelor silvice din PNMR şi a celor limitrofe parcului este prezentată pe web site-ul parcului www.parcrodna.ro.

Un rol important în Munţii Rodnei îl joacă echipele de intervenţie Salvamont care asigură salvarea în condiţii de urgenţă a turiştilor accidentaţi sau aflaţi în situaţii dificile în zona montană. Există trei echipe, una în partea nordică la Borşa şi două în partea sudică a masivului care funcţionează în cadrul Serviciului Salvamont Bistriţa-Năsăud la Năsăud şi Rodna.

Pentru reducere/prevenirea acţiunilor ilegale desfăşurate de turişti, s-au dovedit utile/s-au realizat acorduri de colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean concretizate prin patrulări comune.

S-a stabilit modul concret de organizare a activităţilor comune între instituţiile care au atribuţii de prevenire şi sancţionare a actelor care contravin legii pe raza parcului, a modului de alarmare şi coordonare a acţiunilor pentru gestionarea evenimentelor.

S-a întocmit de asemenea un Plan comun de intervenţie în caz de urgenţe, precum şi grafice trimestriale comune de patrulare pe raza parcului.

1. 2.7. Educaţie şi cercetare

   1. 2.7.1 Educaţie şi facilităţi de educaţie

      În zonă, majoritatea populaţiei este educată la nivel de liceu, şcoală profesională, şcoală generală.

      Tinerii din şcolile de arte şi meserii, din ciclul gimnazial şi cei din liceu, din localităţile limitrofe parcului, manifestă o atitudine activ – participativă faţă de acţiunile organizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, iar în virtutea vârstei înţeleg mai bine sistemul de valori caracteristic acestei arii protejate, fiind interesaţi de acţiunile şi obiectivele parcului.

      Experienţa din intervalul 2005-2016 ne-a demonstrat o reală dorinţă a tinerilor de a participa la cât mai multe şi mai variate acţiuni şi activităţi.

      APNMR s-a adresat până în prezent în special elevilor şcolilor din localităţile limitrofe parcului, colaborând pentru organizarea unor concursuri şi activităţi atractive, cu ocazia celebrării unor evenimente legate de protejarea naturii: Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Europeană a Parcurilor, Cununa verde a Munţilor Rodnei, Atitudinea ta contează !, Copii şi ieduţi, Ziua Parcului Naţional Munţii Rodnei. APNMR elaborează şi distribuie broşuri şi materiale informative, în limbile română, franceză, engleză, maghiară, pentru conştientizarea publicului cu privire la rolul PNMR şi importanţa diversităţii biologice pe care trebuie să o conserve. În plus, APNMR a susţinut numeroase prezentări publice la care au participat mai multe mii de persoane, precum şi tabere de educaţie ecologică organizate anual, de care au beneficiat copiii din localităţile limitrofe. În urma acestor manifestări organizate, echipa APNMR a acumulat experienţa necesară susţinerii unor activităţi similare în viitor.

      Administraţia parcului va dezvolta, în cadrul implementării Planului de management, o strategie privind activitatea educaţională, cu specific ecologic.

   2. 2.7.2 Aplicabilitatea cercetării ştiinţifice

Diversitatea geomorfologică şi pedoclimatică a Munţilor Rodnei a determinat apariţia unei mari bogăţii floristice, care a atras atenţia botaniştilor străini şi autohtoni încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Primul botanist străin care, cu ocazia unor expediţii ştiinţifice întreprinse în Galiţia şi Bucovina în perioada 1788 – 1795 a vizitat şi Muntele Pietrosul Mare, a fost francezul Balthazar Hacquet.

În perioada 01.04.2010 – 30.09.2015 s-a implementat proiectul ,,Măsuri de management conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei, sit Natura 2000" cod SMIS-CSNR

1300 finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, cofinanţare de către FEDR şi Guvernul Romaniei; Contract de finanţare nr. 97778/23.03.2010.

Obiectivul general al proiectului a constat în elaborarea şi implementarea unui sistem performant şi eficient de conservare a biodiversităţii în Parcul Naţional Munţii Rodnei şi siturile Natura 2000, prin implicarea unor Institute de cercetare, ONG-urilor, muzee şi a factorilor de interes local.

CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A BIODIVERSITĂŢII ŞI MĂSURILE DE CONSERVARE

Prezentul plan de management cuprinde elemente integrate privind conservarea speciilor de interes naţional, local, cât şi cele de interes comunitar din Directiva Habitate şi Păsări, deci inclusiv pentru siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

1. 3.1. Starea de conservare a biodiversităţii

   Starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este prezentată în tabelul nr. 36a, b şi tabelul nr. 37. Hărţile de distribuţie ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, fără zona situată în afara limitelor PNMR, sunt listate în Anexele 13-35 la Planul de management. Starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar s-a evaluat în cadrul proiectului "Măsuri de management conservativ al biodiversităţii din PNMR" în perioada 2010-2015, de către experţii în diverse grupe taxonomice contractaţi, pe baza protocoalelor de monitorizare şi a metodologiei de evaluare a stării de conservare elaborate în acelaşi proiect.

   Starea de conservare a speciilor de interes comunitar, care au stat la baza declarării sitului Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei (evaluarea populaţională s-a realizat doar pe suprafaţa PNMR şi a ROSCI0125) este redată în tabelul nr. 36a.

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în PNMR şi ROSCI0125	Specie prezentă în Formularu l Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   Coleoptere – gândaci
   1	Carabus hampei – carab	favorabilă	sute	x
   2	Carabus variolosus – carab	favorabilă	sute	x
   3	Carabus zawadzki – carab	nefavorabil ă	sute	x
   4	Lucanus cervus – rădaşcă	nefavorabil	zeci		x

   

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în PNMR şi ROSCI0125	Specie prezentă în Formularu l Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   		ă
   5	Pseudogaurotina excellens* – gândac	nefavorabil ă	zeci	x
   6	Cucujus cinnaberinus – gândac pământiu	nefavorabil ă	zeci	x
   7	Rosalia alpina*– croitorul faglui	nefavorabil ă	mii	x
   Lepidoptere – fluturi
   8	Colias myrmidone – albiliţa portocalie	favorabilă	sute	x
   9	Callimorpha quadripunctaria* – fluturele tigru	favorabilă	mii	x
   Libelule – Odonate
   10	Cordulegaster heros – libelula calul dracului	favorabilă	sute	x
   Lăcuste
   11	Pholidoptera transsylvanica – cosaş transilvănean	favorabilă	zeci de mii	x
   Peşti
   12	Leuciscus souffia – clean dungat	nefavorabil ă	nedeterminat		x
   13	Cottus gobio – zglăvoacă	nefavorabil ă	sute	x
   14	Eudontomyzon danfordi – chişcar	nefavorabil ă	sute	x
   15	Barbus meridionalis – mreană vânătă	nefavorabil ă	sute	x
   Amfibieni – broaşte
   16	Bombina variegata – buhai de baltă cu burta galbenă	favorabilă	zeci de mii	x

   

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în PNMR şi ROSCI0125	Specie prezentă în Formularu l Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   17	Triturus cristatus – tritonul cu creastă	favorabilă	sute	x
   18	Triturus montandoni – tritonul carpatic	favorabilă	sute	x
   Mamifere
   	Lutra lutra – vidra	nefavorabil ă	zeci	x
   19	Microtus tatricus – şoarecele de Tatra	favorabilă	sute	x
   20	Ursus arctos* – ursul brun	favorabilă	zeci	x
   21	Myotis blythii – liliacul comun mic	favorabilă	sute	x
   22	Myotis myotis – liliacul comun	favorabilă	mii	x
   23	Rhinolophus ferrumequinum – liliacul mare cu potcoavă	favorabilă	mii		x
   24	Rhinolophus euryale – liliacul mediteranean cu potcoavă	favorabilă	mii		x
   25	Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă	nefavorabil ă	zeci		x
   26	Myotis bechsteinii – liliacul cu urechi mari	nefavorabil ă	zeci		x
   27	Barbastella barbastellus – liliacul cârn	nefavorabil ă	zeci		x
   28	Canis lupus* – lupul	favorabilă	zeci	x
   29	Lynx lynx – râsul	favorabilă	zeci	x
   Plante
   30	Campanula serrata* – clopoţel	favorabilă	mii	x
   31	Dicranum viride – muşchi de pământ furculiţă	nefavorabil ă	zeci	x
   32	Drepanocladus vernicosus –	nefavorabil	zeci	x

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în PNMR şi ROSCI0125	Specie prezentă în Formularu l Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   	muşchi seceră	ă
   33	Poa granitica disparilis – rogoz	favorabilă	mii	x
   34	Tozzia carpathica – iarba gâtului	favorabilă	mii	x
   35	Buxbaumia viridis – muşchi de pământ	nefavorabil ă	zeci	x
   36	Meesia longiseta – muşchi de pământ cu sete lungi	nefavorabil ă	zeci	x
   37	Ligularia sibirica – curechiu de munte	nefavorabil ă	zeci	x
   Melci
   38	Chilostoma banaticum – melcul bănăţean carenat	nefavorabil ă	nedeterminat		x

   Starea de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSPA0085 Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 36b:

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în ROSPA0085 ce se suprapune pe PNMR	Specie prezentă în Formularul Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   1	Aegolius funereus – minuniţă	favorabilă	sute	x
   2	Alcedo atthis – pescărel albastru	favorabilă	20 perechi		x
   3	Aquila chrysaetos – acvila	favorabilă	10-15 perechi	x
   4	Aquila clanga – acvila ţipătoare mare	nefavorabil ă	1 pereche		x
   5	Aquila pomarina – acvila ţipătoare mică	favorabilă	10 perechi		x
   6	Bonasa bonasia – ieruncă	favorabilă	sute	x
   7	Bubo bubo – buha	favorabilă	6-8 perechi		x

   

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în PNMR şi ROSCI0125	Specie prezentă în Formularu l Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   8	Ciconia ciconia – barza albă	favorabilă	5 perechi		x
   9	Ciconia nigra – barza neagră	favorabilă	1-2 perechi	x
   10	Circus aeruginosus – erete de stuf	favorabilă	4-5 perechi		x
   11	Circus cyaneus – erete vânăt	favorabilă	10-11 perechi		x
   12	Dendrocopos leucotos – ciocănitoarea cu spatele alb	favorabilă	40-50 de perechi	x
   13	Dendrocopos medius – ciocănitoarea de stejar	favorabilă	90-100 perechi		x
   14	Dendrocopos syriacus – ciocănitoarea de gradini	favorabilă	90-100 perechi		x
   15	Dryocopus martius – ciocănitoarea neagră	favorabilă	20-25 perechi	x
   16	Falco columbarius – vânturel de seară	favorabilă	25-30 perechi		x
   17	Falco peregrinus – şoimul călător	favorabilă	5-6 perechi		x
   18	Ficedula albicollis – muscarul gulerat	favorabilă	100-110 perechi	x
   19	Ficedula parva – muscarul mic	favorabilă	100-110 perechi	x
   20	Glaucidium passerinum – ciuvică	favorabilă	15-20 perechi	x
   21	Lanius collurio – sfrânciocul roşiatic	favorabilă	90-100 perechi	x
   22	Lanius minor – sfrânciocul cu frunte neagră	favorabilă	10-110 perechi		x
   23	Lullula arborea – ciocârlia de pădure	favorabilă	90-100 perechi		x
   24	Pernis apivorus – viespar	favorabilă	10-20 perechi	x
   25	Picoides tridactylus –	favorabilă	40-50 perechi	x

   Nr.	Specia de interes comunitar	Starea de conservare	Evaluare populaţională/ indivizi în PNMR şi ROSCI0125	Specie prezentă în Formularu l Standard	Specie identificată prin alte proiecte
   	ciocănitoarea de munte
   26	Picus canus – gheonoaie sură	favorabilă	140-150 perechi		x
   27	Strix uralensis – huhurezul mare	favorabilă	6-8 perechi	x
   28	Sylvia nisoria – silvia porumbacă	favorabilă	sute		x
   29	Tetrao tetrix tetrix – cocoşul de mesteacăn	nefavorabil ă	zeci		x
   30	Tetrao urogallus – cocoşul de munte	favorabilă	sute	x
   31	Tringa glareola – fluierar de mlaştină	favorabilă	40-50 perechi		x
   32	Crex crex – cristel de câmp	nefavorabil ă	2-3 perechi		x
   33	Hieraaetus pennatus – acvila mică	nefavorabil ă	1-2 perechi		x
   34	Caprimulgus europaeus – caprimulg	favorabilă	zeci	x
   35	Charadrius morinellus – prundăraş de munte	nefavorabil ă	2-3 perechi	x

   Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, care au stat la baza declarării sitului Natura 2000 ROSCI00125 Munţii Rodnei este redată în tabelul nr. 37:

   Nr.	Habitate	Stare de conservare 2015	Suprafaţă estimată ha	% acoperire PNMR	Habitat prezent în Formularul Standard
   1	Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane – 3220	nefavorabilă	300	0,62	x
   2	Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor	nefavorabilă	3	0,01	x

   

   Nr.	Habitate	Stare de conservare 2015	Suprafaţă estimată ha	% acoperire PNMR	Habitat prezent în Formularul Standard
   	montane – 3230
   3	Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – 3240	nefavorabilă	10	0,02	x
   4	Tufărişuri alpine şi boreale – 4060	nefavorabilă	100	0,21	x
   5	Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium – 4070*	favorabilă	1500	3,12	x
   6	Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix – 4080	favorabilă	100	0,21	x
   7	Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios – 6150	nefavorabilă	2500	5,20	x
   8	Pajişti calcifile alpine şi subalpine – 6170	nefavorabilă	300	0,62	x
   9	Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase – 6230*	nefavorabilă	100	0,21	x
   10	Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până în cel montan şi alpin – 6430	nefavorabilă	700	1,46	x
   11	Fâneţe montane – 6520	nefavorabilă	100	0,21	x
   12	Turbării aftive – 7110*	favorabilă	1	0,01	x
   13	Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante nefixate de substrat – 7140	favorabilă	10	0,02	x
   14	Izvoare petrifiante cu formare de travertin – Cratoneurion – 7220*	nefavorabilă	1	0,01	x
   15	Mlaştini alcaline (7230)	nefavorabilă	5	0,01	x
   16	Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae – 7240*	nefavorabilă	10	0,02	x
   17	Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin – Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani – 8110	favorabilă	200	0,42	x

   Nr.	Habitate	Stare de conservare 2015	Suprafaţă estimată ha	% acoperire PNMR	Habitat prezent în Formularul Standard
   18	Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin – Thlaspietea rotundifolii – 8120	favorabilă	30	0,06	x
   19	Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase – 8210	favorabilă	50	0,10	x
   20	Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase – 8220	favorabilă	100	0,21	x
   21	Peşteri în care accesul publicului este interzis – 8310	favorabilă	1	0,01	x
   22	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 9110	favorabilă	3000	6,24	x
   23	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae – 91E0*	nefavorabilă	100	0,21	x
   24	Păduri dacice de fag – Symphito- Fagion – 91V0	favorabilă	7000	14,56	x
   25	Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană – Vaccinio-Piceetea – 9410	favorabilă	9000	18,73	x
   26	Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană – 9420	favorabilă	10	0,02	x
   27	Păduri de altitudine joasă – 6510	nefavorabilă	10	0,02

   Habitatul 6510 a fost identificat ca fiind prezent şi este propus spre monitorizare. Aplicarea măsurilor de conservare se va realiza conform hărţilor de distribuţie ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar listate în Anexele nr. 13-35 la Planul de management. Habitatele din afara limitelor PNMR, dar incluse în ROSCI0125Munţii Rodnei vor fi cartate.

2. 3.2. Evaluarea biodiversităţii şi a ecosistemelor din PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

Pe baza informaţiilor colectate din literatura de specialitate şi a celor obţinute prin intermediul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu-Axa Prioritară 4: ,,Măsuri de

management conservativ al biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei" implementat de APNMR în perioada 2010-2015 şi ,,Măsuri privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei" implementat în perioada 2010-2015, beneficiar Consiliul Judeţean Maramureş, partener-APNMR, precum şi a altor proiecte implementate, s-a realizat o bază de date privind inventarul capitalului natural al PNMR şi siturile Natura 2000 Munţii Rodnei, care cuprinde aproximativ 3.100 specii, dintre care 1.123 specii de floră, iar restul de faună. Din datele de care dispunem, în PNMR şi siturile Natura 2000 Munţii Rodnei există 35 specii de plante endemite carpatice – dintre care 2 endemice pentru Munţii Rodnei şi 40 specii endemite carpatice de faună.

Pe baza acestor informaţii s-a realizat şi publicat în anul 2014, "Lista Roşie a speciilor de floră şi faună din Parcul Naţional Munţii Rodnei" care cuprinde 255 specii protejate prin diverse acte normative. Informaţiile colectate demonstrează existenţa unor ,,puncte fierbinţi" privind biodiversitatea în Munţii Rodnei, acestea suprapunându-se cu circurile glaciare, zonele calcaroase şi carstice – Pietrosul Mare, Căldarea Lala, Corongiş, Piatra Rea, complexul carstic Tăuşoare – Zalion, zona carstică Iza, Ineu. Există însă şi zone mai puţin studiate sub aspectul biodiversităţii, motiv pentru care, în culegerea datelor se vor alege suprafeţe de monitorizare randomizate. În Munţii Rodnei se găseşte în prezent un efectiv de pecircaste 100 capre negre – Rupicapra rupicapra.

Până în 1990, în fondurile cinegetice administrate de Direcţia Silvică Maramureş – Ocolul Silvic Borşa erau evaluate un numar de peste 300 exemplare capre negre, după care a urmat declinul acestora din cauza braconajului, vânătorii, şi probabil a unor paraziţi intestinali şi respiratori, a condiţiilor vitrege din unele ierni, a prădătorilor, ajungându-se la 122 exemplare capre negre în anul 2017.

În anul 2005, APNMR a introdus 8 exemplare capre negre – 4 din Munţii Bucegi şi 4 din Munţii Retezat. Au fost achiziţionate 4 emiţătoare şi o staţie pentru a monitoriza în teren dinamica acestora. Evaluarea efectivelor de capre negre pe raza parcului, se organizează anual, primăvara şi toamna, de către APNMR în colaborare cu Garda Forestieră, gestionarii fondurilor cinegetice, ocoalele silvice care administrează fond forestier pe raza parcului, având ca invitaţi observatori din cadrul tuturor instituţiilor interesate.

În anul 1973, 12 exemplare de marmotă – Marmota marmota aduse din Munţii Alpi – zona franceză – au fost eliberate în Pietrosul Mare ,,pentru a completa o nişă ecologică în acest ecosistem”. În prezent, marmota s-a extins, ajungând până în zona estică şi sudică a parcului – zonele Ineu, Gărgălău, Galaţ, Corongiş.

Efectivul mamiferelor mari – urs, lup, râs este în stadiu de evaluare, dar pe baza urmelor observate în teren, există populaţii însemnate de lup, urs, râs, pisică sălbatică.

Cocoşul de mesteacăn – Tetrao tetrix se găseşte doar în câteva puncte din Munţii Rodnei, acestea fiind printre ultimele refugii din România. Urmează să fie inventariate punctele de rotit şi efectivele populaţionale ale acestei specii.

Un element caracteristic acestui masiv îl constituie ,,opaiţul Munţilor Rodnei" – Silene nivalis

care este specie endemică.

Perspectivele speciei / habitatului depind de tipul şi intensitatea impacturilor trecute şi rezente – presiuni – şi viitoare – ameninţări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenţii antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă şi vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi decât durata de implementare a planului de management; cazul cel mai ilustrativ în acest sens este constituit de intervenţiile silviculturale inadecvate, cu efecte resimţite de decenii. Pentru reţeaua Natura 2000, impacturile trecute şi prezente şi viitoare probabile sunt prezentate cu codurile lor conform "Reference list Threats, Pressures and Activities, final version – 2011, IUCN-CMP: classification of Salafsky et al., 2007", corespunzătoare nomenclatorului Sincron "8.6.16 Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare". În acest sistem, lipsa unui impact pozitiv este considerată ca impact negativ, de exemplu abandonarea păstoritului tradiţional.

Pentru că nu există un cod care să se refere strict la exploatarea pădurii, a fost folosit codul B07

– alte activităţi forestiere, pentru orice tip de exploatări forestiere, respectiv tratamente silvice, mai curând decât B02.02 – ,,forestry clearance", a cărui traducere în română în Ghidul Sincron este "curăţarea pădurii", deşi explicaţia în engleză este ,,clear-cutting, removal of all trees", ceea ce se pretează la traducerea ,,tăieri rase"; astfel, curăţarea pădurii poate fi înţeleasă ca acţiune de îndepărtare a arbuştilor, cu evident alte impacturi decât ,,îndepărtarea tuturor arborilor" ,,removal of all trees".

Folosirea codului B07 evită neînţelegerile, deoarece ,,tăiere în ras" şi ,,defrişare" au definiţii tehnice în terminologia silvică. Aprecierea prezenţei şi intensităţii / magnitudinii fiecărui impact este făcută de experţi, pe o scară arbitrară simplă cu următoarele calificative: ,,S" = slabă, ,,M" = medie,

,,R" = ridicată. Atât pentru specii, cât şi pentru habitate, chiar dacă au fost constatate variaţii în intensitatea ameninţării/presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat pe cea mai mare parte din suprafaţa habitatului / habitatului speciei în sit.

Activităţile cu impact asupra stării de conservare a speciilor şi habitatelor sunt redate în tabelul

nr. 38:

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
A	Agricultura	x	x	A122	3220
A01	Cultivare	x	x	A122	3220
A02	Modificarea practicilor de cultivare	x	x	A122	3220

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
A02.01	Agricultură intensivă		x	A122	3220
A02.02	Schimbarea culturii		x	A122	3220
A02.03	Înlocuirea păşunii cu terenuri arabile	x	x	A122	3220
A03	Cosire/taiere a păşunii	x	x	A122	3220, 6520
A03.01	Cosire intensivă sau intensificarea cosirii	x	x	A122	3220
A03.02	Cosire ne-intensivă	x	x	A122	3220, 6520
A03.03	Abandonarea/lipsa cosirii	x	x	A122	3220, 6520
A04	Păşunatul	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.01	Păşunatul intensiv	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.01.01	Păşunatul intensiv al vacilor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
					8210
A04.01.02	Păşunatul intensiv al oilor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.01.03	Păşunatul intensiv al cailor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.01.04	Păşunatul intensiv al caprelor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.01.05	Păşunatul intensiv în amestec de animale	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
A04.02	Păşunatul neintensiv	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.02.01	Păşunatul ne-intensiv al vacilor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.02.02	Păşunatul ne-intensiv al oilor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.02.03	Păşunatul ne-intensiv al cailor	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.02.04	Păşunatul ne-intensiv al	x	x	4015, 4014,	4070*, 6150,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	caprelor			4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.02.05	Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A04.03	Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului	x	x	4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A05	Creşterea animalelor fără păşunat	x	x	2612
A05.01	Creşterea animalelor	x	x	2612
A06	Culturi anuale şi perene nelemnoase	x	x		6430
A06.01	Culturi anuale pentru producţia de alimente	x	x		6430
A06.01.02	Culturi anuale ne- intensive pentru	x	x		6430

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	producţia de alimente
A06.02	Culturi perene nelemnoase	x	x		6430
A06.02.01	Culturi perene nelemnoase intensive/ intensificarea culturilor perene nelemnoase	x	x		6430
A06.02.02	Culturi perene nelemnoase neintensive	x	x		6430
A07	Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice		x	1352, 1354, 1355, 1361
A08	Fertilizarea cu îngrăşământ	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1307, 4015, 4014, 4012, 4070, 4116, 4122, 1758	4070*, 6150, 4060, 3220, 4080, 91E0*, 6170, 6230*, 7110*, 7240*, 7220*, 7230, 8220, 3240, 8210
A10.01	Îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufişurilor	x	x	A338, A339
A10.02	Îndepărtarea zidurilor din piatră şi a digurilor	x	x	A338, A339
B	Silvicultură	x	x	1087	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B01	Plantarea de pădure pe teren deschis	x	x	1087	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B01.01	Plantare pădure, pe teren	x	x	1087	91V0, 9110,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	deschis – copaci nativi				9420, 9410, 91E0*
B01.02	Plantare artificială, pe teren deschis – copaci nenativi	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02	Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.01	Replantarea pădurii	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.01.01	Replantarea pădurii – arbori nativi	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.01.02	Replantarea pădurii – arbori nenativi	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.02	Curăţarea pădurii	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.03	Îndepărtarea lăstărişului	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.04	Îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare	x	x	4015, 1086, 4012, 1389, 1087	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.05	Producţia lemnoasă ne- intensivă – lăsarea lemnului mort / neatingerea de copacii vechi	x	x	4015, 1086, 4012, 1389, 1087	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B02.06	Decojirea scoarţei	x	x	4015, 1086,	91V0, 9110,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	copacului			4012, 1389	9420, 9410, 91E0*
B03	Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală	x	x	4015, 1086, 4012, 1389	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B04	Folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure	x	x	4015, 1086, 4012, 1389	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B05	Folosirea de îngrăşăminte în pădure	x	x	4015, 1086, 4012, 1389	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B06	Păşunatul în pădure/în zona împădurită	x	x	4015, 1086, 4012, 1389	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
B07	Alte activităţi silvice decât cele listate mai sus	x	x	4015, 1086, 4012, 1389	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
C	Minerit, extracţia de materiale şi de producţie de energie	x	x	1193, 1166, 1163, 1138, 4123	91E0*, 8310, 7230
C01	Industria extractivă	x	x	1131, 1304 1305, 1303 1323, 1308	8210
C01.01	Extragere de nisip si pietriş	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430, 3220
C01.01.01	Cariere de nisip şi pietriş	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430, 3220
C01.03	Extracţia de turbă	x	x	1381, 1386, 1389	7110*
C01.03.01	Extragerea manuală a	x	x	1381, 1386,	7110*

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	turbei			1389
C01.03.02	Extragerea mecanizată a turbei	x	x	1381, 1386, 1389	7110*
C01.04	Mine	x	x	1193, 1166, 1163, 1138, 4123	91E0*, 8310, 7230
C01.04.01	Minerit de suprafaţă	x	x	1193, 1166, 1163, 1138, 4123	91E0*, 8310, 7230
C01.04.02	Minerit subteran	x	x	1193, 1166, 1163, 1138, 4123	91E0*, 8310, 7230
C01.06	Prospecţiuni geotehnice	x	x	1193, 1166, 1163, 1138, 4123	91E0*, 8310, 7230
C01.07	Minerit si activităţi de extragere la care nu se referă mai sus	x	x	1193, 1166, 1163, 1138, 4123	91E0*, 8310, 7230
C03.03	Utilizarea energiei eoliene	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308
D	Reţele de comunicaţii	x	x	1304, 1305, 1303, 1323, 1308, A220, A224
D01	Drumuri, poteci şi căi ferate	x	x	1304, 1305, 1303, 1323, 1308, A220, A224	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D01.01	Poteci, trasee, trasee pentru ciclism	x	x		91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
D01.02	Drumuri, autostrăzi	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D01.03	Parcuri auto şi parcări	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D01.04	Căi ferate, căi ferate de mare viteză	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D01.05	Poduri, viaducte	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D01.06	Tunele	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D02	Linii de utilităţi şi servicii	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D02.01	Linii electrice şi de telefonie	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D02.01.01	Linii electrice şi de telefon suspendate	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D02.01.02	Linii electrice şi de telefon subterane/scufundate	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D02.02	Conducte	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
D02.03	Piloni şi antene de comunicare	x	x	1352, 1354, 1355, 1361,	91V0, 9110, 9420, 9410,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
				1193, A229	91E0*
E	Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E01	Zone urbanizate, habitare umana /locuinţe umane	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E01.01	Urbanizare continuă	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E01.02	Urbanizare discontinuă	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E01.03	Habitare dispersată /locuinţe risipite, disperse	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E01.04	Alte modele /tipuri de habitare/ locuinţe	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E02	Zone industriale sau comerciale	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E02.01	Fabrici	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E02.02	Depozite industriale	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E02.03	Alte zone industriale/comerciale	x	x	1352, 1354, 1355, 1361, 1193, A229	91V0, 9110, 9420, 9410, 91E0*
E03.01	Depozitarea deşeurilor	x	x		3230, 7110*,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	menajere/deşeuri provenite din baze de agrement				8310, 7230
E03.02	Depozitarea deşeurilor industriale	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E03.03	Depozitarea materialelor inerte /nereactive	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E04	Infrastructuri, construcţii în peisaj	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E04.01	Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E04.02	Baze şi construcţii militare în peisaj	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E05	Depozite de materiale	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E06	Alte activităţi de urbanizare şi industriale similare	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E06.01	Demolarea de clădiri şi structuri umane	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
E06.02	Reconstrucţia, renovarea clădirilor	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
F	Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura şi silvicultura	x	x		3230, 7110*, 8310, 7230
F01	Acvacultura de apă dulce	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F01.01	Piscicultură intensivă, intensificată	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02	Piscuit şi recoltarea resurselor acvatice	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02.01	Pescuit profesional pasiv	x	x	1163, 1138,	3230, 7110*,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
				4123	8310, 7230
F02.01.01	Pescuit cu capcane, vârşe, vintire etc.	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02.01.02	Pescuit cu plasa	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02.03	Pescuit de agrement	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02.03.01	Săpat după momeala/colectare	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02.03.02	Pescuit cu undiţa	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F02.03.03	Pescuit cu ostia	x	x	1163, 1138, 4123	3230, 7110*, 8310, 7230
F03	Vânătoarea şi colectarea animalelor sălbatice terestre	x	x	1352, 1354, 1355, 1361
F03.01	Vânătoare	x	x	1352, 1354, 1355, 1361
F03.01.01	Prejudicii cauzate prin vânătoare – densitatea populaţională în exces	x	x	1352, 1354, 1355, 1361
F03.02	Luare / prelevare de fauna terestră	x	x	1352, 1354, 1355, 1361
F03.02.01	Colectare de animale insecte, reptile, amfibieni	x	x	1087, 1078 4015, 4014 4054, 1086 4012, 4024 4046
F03.02.02	Luare din cuib	x	x	A091, A108
F03.02.03	Capcane, otrăvire, braconaj	x	x	1352, 1354, 1355, 1361
F03.02.04	Controlul prădătorilor	x	x	1352, 1354,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
				1355, 1361
F03.02.05	Captură accidentală	x	x	1352, 1354, 1355, 1361
F04	Luare/prelevare de plante terestre, în general	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
F04.01	Prădarea staţiunilor floristice – rezervaţiile floristice	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
F04.02	Colectarea ciuperci, licheni, fructe de pădure	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
F04.02.01	Adunare manuală	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
F04.02.02	Colectare manuală	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
F05.01	Dinamită	x	x	1163, 1138 4123
F05.02	Pescuit de scoici	x	x	1355
F05.03	Pescuit prin otrăvire	x	x	1163, 1138 4123, 1355
F05.04	Braconaj	x	x	1163, 1138 4123, 1355, 1352, 1354, 1355, 1361

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
F05.05	Vânătoare cu arma	x	x	1163, 1138 4123, 1355, 1352, 1354, 1355, 1361
F05.06	Luarea în scop de colecţionare	x	x	1163, 1138 4123, 1355, 1352, 1354, 1355, 1361
F05.07	Altele de exemplu cu plase derivante	x	x	1163, 1138 4123, 1355, 1352, 1354, 1355, 1361
F06.01	Staţii de creştere a păsărilor/vânatului în general	x	x	1352, 1354, 1361
G01	Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative	x	x	1352, 1354, 1361
G01.01	Sporturi nautice	x	x	1352, 1354, 1361	3240
G01.01.01	Sporturi nautice motorizate	x	x	1352, 1354, 1361	3240
G01.01.02	Sporturi nautice non- motorizate	x	x	1352, 1354, 1361	3240
G01.02	Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate	x	x	1352, 1354, 1361
G01.03	Vehicule cu motor	x	x	1352, 1354, 1361
G01.03.01	Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate	x	x	1352, 1354, 1361
G01.03.02	Conducerea în afara	x	x	1352, 1354,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	drumului a vehiculelor motorizate			1361
G01.04	Drumeţii montane, alpinism, speologie	x	x	1352, 1354, 1361
G01.04.01	Alpinism şi alpinism	x	x		8220, 8210
G01.04.02	Speologie	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308	8310
G01.04.03	Vizite de agrement în peşteri	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308	8310
G01.05	Planorism, delta plan, parapantă, balon	x	x	A091
G01.06	Ski in afara pârtiilor	x	x		8220, 8210
G02	Complexe sportive şi de odihnă	x	x		8220, 8210
G02.02	Complex de ski	x	x		8220, 8210
G02.04	Circuite auto	x	x		8220, 8210
G02.08	Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote	x	x		8220, 8210
G02.09	Observatoare ale faunei sălbatice	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G02.10	Alte sporturi / complexe de agrement	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G03	Centre de practicare activităţi demonstrative	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G04	Utilităţi militare şi antrenament civil /mişcări civile	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G04.01	Manevre militare	x	x		91V0, 9110 9420, 9410

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
G04.02	Utilităţi militare abandonate	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G05.01	Tasarea, supraexploatarea	x	x		6170, 6230*
G05.04	Vandalism	x	x		8310
G05.06	Curăţarea copacilor, tăierea pentru siguranţa publică, îndepărtarea de copaci pe marginea drumului	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G05.07	Lipsa sau îndreptarea greşită a măsurilor de conservare	x	x		91V0, 9110 9420, 9410
G05.08	Închiderea peşterilor sau a galeriilor	x	x		8310
G05.09	Garduri, îngrădiri	x	x		8310
G05.11	Moartea sau rănirea prin coliziune	x	x	1352, 2612 1354, 1355 1361
H	Poluare	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01	Poluarea apelor de suprafaţă – limnice, terestre, marine si salmastre	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.02	Poluarea apelor de suprafaţă prin inundaţii	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.03	Alte surse de poluare a	x	x	2001, 1193	7140, 3220,

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	apelor de suprafaţă			1166, 1163 1138, 4123	91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.04	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin inundaţii sau scurgeri urbane	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.05	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.06	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport şi de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.07	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de platformele industriale abandonate	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H01.08	Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02	Poluarea apelor subterane – surse punctiforme şi difuze	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02.01	Poluării apelor subterane cu scurgeri din zone contaminate	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
					7230
H02.02	Poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deşeuri	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02.04	Poluarea apelor subterane prin evacuarea apelor de mină	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02.05	Poluarea apelor subterane cauzată de descărcarea apei contaminate de infiltraţie	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02.06	Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02.07	Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non- canalizare	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H02.08	Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H03.02.01	Contaminare cu compuşi non-sintetici	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310 7230
H03.02.02	Contaminare cu compuşi sintetici	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	7140, 3220, 91E0*, 7110*, 7220*, 8310

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
					7230
H04	Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe calea aerului	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308
H04.01	Ploi acide	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308
H05	Poluarea solului şi deşeurile solide, cu excepţia evacuărilor	x	x		6150, 6430 6520, 7140
H05.01	Gunoiul şi deşeurile solide	x	x		6150, 6430 6520, 7140
H06.01	Zgomot, poluare fonică	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308
H06.01.01	Poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308
H06.01.02	Poluarea fonică cauzată de o sursa difuză sau permanentă	x	x	1304, 1305 1303, 1323 1308
H06.02	Poluare luminoasă	x	x	1078
H06.03	Încălzire termică a corpurilor de apă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
H06.04	Modificări electromagnetice	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
I	Specii invazive, alte probleme ale speciilor şi genele	x	x	1758
I01	Specii invazive non-	x	x	1758

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	native – alogene
I02	Specii native – indigene problematice	x	x	1758
I03	Organisme modificate genetic	x	x	1138
I03.01	Poluare genetică – animale	x	x	1138
I03.02	Poluare genetică – plante	x	x	1758
J01	Focul şi combaterea incendiilor	x	x		6170,6230* 91V0, 9110 9420, 9410 3230
J01.01	Incendii	x	x		6170,6230* 91V0, 9110 9420, 9410 3230
J01.02	Combaterea incendiilor naturale	x	x		6170,6230* 91V0, 9110 9420, 9410 3230
J02	Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice – zone umede şi mediul marin	x	x		7110*
J02.01	Umplerea bazinelor acvatice cu pământ, îndiguirea şi asanarea: generalităţi	x	x		7110*
J02.01.01	"Polderizare" -îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice, piscicole	x	x		7110*

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
J02.01.02	Recuperarea de terenuri din mare, estuare sau mlaştini	x	x		7110*
J02.01.03	Umplerea şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştimilor sau gropilor	x	x		7110*
J02.01.04	Recultivarea zonelor miniere	x	x		7110*
J02.02	Înlăturarea de sedimente – mâl	x	x		7110*
J02.03	Canalizare şi deviere de apă	x	x		7110*
J02.03.02	Canalizare	x	x		7110*
J02.04.01	Inundare	x	x		7110*
J02.05	Modificarea funcţiilor hidrografice, generalităţi	x	x		7110*
J02.05.02	Modificarea structurii cursurilor de apă continentale	x	x		7110*
J02.05.03	Modificarea apelor stătătoare	x	x		7110*
J02.05.04	Rezervoare	x	x		7110*
J02.05.05	Hidrocentrale mici, stăvilare	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.06	Captarea apelor de suprafaţă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.06.01	Captări de apă de suprafaţă pentru agricultură	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
J02.06.02	Captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.06.03	Captări de apă de suprafaţă pentru industrie	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.06.04	Captări de apă de suprafaţă pentru producţia de energie electrică – de răcire	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.06.05	Captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.06.06	Captări de apă de suprafaţă pentru hidro- centrale	x	x
J02.06.09	Captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.07	Captarea apelor subterane	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.07.01	Captări de apă subterană pentru agricultură	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.07.02	Captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.07.03	Captări de apă subterană pentru industrie	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.08	Creşterea nivelului apelor	x	x	2001, 1193

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
	subterane / recircularea artificială a apelor subterane			1166, 1163 1138, 4123
J02.08.01	Evacuări în apele subterane în scopuri de recirculare artificială	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.08.02	Recircularea de apă subterană la bazinul freatic de la care a fost extrasă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.08.03	Recircularea apei de mină	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.09.	Salinizarea apelor subterane	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123
J02.10	Managementul vegetatiei acvatice şi de mal în scopul drenării	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430
J02.11.02	Alte modificări ale ratei de înnămolire	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430
J02.13	Abandonarea gestionării cursurilor de apă	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430
J02.14	Deteriorarea calităţii apei din cauza modificărilor antropice de salinitate	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430
J02.15	Alte schimbări ale condiţiilor hidraulice cauzate de activităţi umane	x	x	2001, 1193 1166, 1163 1138, 4123	6430

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
J03.01	Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	x	x		4060, 4070* 6150, 6430 6520, 7140 8110, 8120 3220, 91E0* 4080
J03.01.01	Reducerea disponibilităţii pradă, inclusiv cadavre, rămăşiţe	x	x	1352, 1354 1355, 1361
J03.02	Reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice	x	x	1352, 1354 1355, 1361	91V0, 9110 9420, 9410
J03.02.01	Reducerea migraţiei / bariere de migraţie	x	x	1352, 1354 1355, 1361
J03.02.02	Reducerea dispersiei	x	x	1352, 1354 1355, 1361
J03.02.03	Reducerea schimbului genetic	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K01	Procesele naturale abiotice lente	x	x		4060, 4070* 6150
K01.01	Eroziune	x	x		4060, 4070* 6150
K01.02	Colmatare	x	x		7140
K01.03	Secare	x	x		7140
K01.04	Inundare	x	x		7140
K02	Evoluţie biocenotică, succesiune	x	x		7140, 7110*
K02.01	Schimbarea compoziţiei de specii succesiune	x	x		7140, 7110*
K02.02	Acumularea de material organic	x	x		7140, 7110*
K02.03	Eutrofizare naturală	x	x		7140, 7110*

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
K02.04	Acidifiere naturală	x	x		7140, 7110*
K03.01	Competiţia	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K03.02	Parazitism	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K03.03	Introducere a unor boli patogeni microbieni	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K03.04	Prădătorism	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K03.05	Antagonism care decurge din introducerea de specii	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K03.06	Antagonism cu animale domestice	x	x	1352, 1354 1355, 1361
K04	Relaţii interspecifice ale florei	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K04.01	Competiţie	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K04.02	Parazitism	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K04.03	Introducere a unor boli patogeni microbieni	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K04.04	Lipsa de agenţi de polenizare	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
				1386, 1389
K04.05	Daune cauzate de erbivore inclusiv specii de vânat	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K05	Fecunditate redusă / depresie genetică	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K05.01	Fertilitate redusă / depresie genetică la animale – consangvinizare	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
K05.02	Fertilitate redusă / depresie genetică la plante, inclusiv endogamia	x	x	4070, 4116 1381, 1393 4122, 1758 1386, 1389
L04	Avalanşe	x	x		8220, 3240 8210
L05	Prăbuşiri de teren, alunecări de teren	x	x		8220, 3240 8210
L06	Prăbuşiri subterane	x	x		8310
L07	Furtuni, cicloane	x	x		8220, 3240 8210
L08	Inundaţii – procese naturale	x	x		7230
L09	Incendii naturale	x	x		6170, 6230* 91V0, 9110 9420, 9410
M01	Schimbarea condiţiilor abiotice	x	x		6170, 6230* 91V0, 9110 9420, 9410

Cod	Activităţi cu potenţial impact	Presiuni actuale	Ameninţări viitoare	Specii afectate	Habitate afectate
M01.01	Schimbarea temperaturii – creşterea temperaturii şi extremele	x	x		6170, 6230* 91V0, 9110 9420, 9410
M01.02	Secete şi precipitaţii reduse	x	x		6170, 6230* 91V0, 9110 9420, 9410
M01.03	Inundaţii şi creşterea precipitaţiilor	x	x		6170, 6230* 91V0, 9110 9420, 9410
M01.04	Schimbarea pH-ului	x	x		6170, 6230* 91V0, 9110 9420, 9410
M01.05	Modificări de debit – limnic, mareic, oceanic	x	x		7140
M02	Schimbarea condiţiilor biotice	x	x		7140
M02.01	Înlocuirea şi deteriorarea habitatului	x	x		7140
M02.02	Desincronizarea proceselor	x	x		7140
M02.03	Declinul sau dispariţia speciilor	x	x		7140
M02.04	Migraţia speciilor nou veniţi, natural	x	x	1352, 1354 1355, 1361
U	Presiune sau ameninţare necunoscută	x	x	1352, 1354 1355, 1361
XE	Presiunile şi ameninţările din afara teritoriului UE	x	x	1352, 1354 1355, 1361
XO	Presiunile şi ameninţările din afara României	x	x	1352, 1354 1355, 1361

3.3 Măsurile de conservare

În tabelul nr. 39 sunt prezentate măsurile de conservare pentru speciile de interes comunitar listate în Anexa II a Directivei Habitate, care au stat la baza declarării sitului de importanţă comunitară ROSCI0125 Munţii Rodnei.

În tabelul nr. 40 sunt prezentate măsurile de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar listate în Anexa I a Directivei Păsări, care au stat la bază declarării ariei de protecţie avifaunistică ROSPA0085 Munţii Rodnei.

În tabelul nr. 41 sunt prezentate măsurile de conservare pentru habitatele de interes comunitar listate în Anexa I a Directivei Habitate, care au stat la baza declarării sitului de importanţă comunitară ROSCI0125 Munţii Rodnei.

135

Măsurile de conservare pentru speciile ce constituie obiectivele de conservare în situl Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei sunt redate în tabelul nr. 39:

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
Coleoptere – gândaci
1	Carabus hampei – carab	Conform Anexei nr. 15 la Planul de management		Restricţionarea păşunatului în suprafaţa de habitat unde specia este prezentă. Păstrarea lemnului mort din habitatul forestier unde a fost semnalată specia, acesta fiind microrefugiul speciei. Interzicerea depozitării rumeguşului în habitatul speciei. Interzicerea vehiculelor motorizate în habitatele tipice speciei.	x	x
2	Carabus variolosus – carab	Conform Anexei nr. 15 la Planul de management		Interzicerea păşunatului în habitatele umede unde această specie este prezentă. Interzicerea deversării de agenţi poluanţi în apele văilor. Interzicerea depozitării deşeurilor menajere de-a	x	x

136

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				lungul văilor montane. Interzicerea dezvoltării aducţiunilor de apă, hidrocentralelor, corectarea torenţilor, înlăturarea vegetaţiei ripariene, colectarea pietrelor din albia văilor. Restricţionarea drenării lacurilor şi bălţilor în habitatele tipice speciei.
3	Carabus zawadzki – carab	Conform Anexei nr. 16 la Planul de management		Interzicerea păşunatului în habitatul unde specia a fost semnalată. Interzicerea depozitării rumeguşului în habitatul unde specia a fost semnalată. Menţinerea lemnului mort din habitatul forestier unde specia a fost semnalată, acesta fiind microrefugiul speciei, minim 15 mc/ha.	x	x
4	Lucanus cervus – rădaşcă	Conform Anexei nr. 22 la Planul de		Păstrarea arborilor bătrâni, cu scorburi în habitatul unde specia este prezentă, circa 5 arbori pe ha. Păstrarea cioatelor şi a lemnului mort – ramuri foarte	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		groase sau trunchiuri semi-îngropate, la o densitate de minim 2 m3 în echivalent/ha.
5	Pseudogaurotina excellens* – gândac	Conform Anexei nr. 26 la Planul de management		Păstrarea poienilor cu Lonicera nigra a plantei gazdă şi curăţarea pădurilor tinere cu menţinerea plantei Lonicera nigra şi Lonicera rubra. Interzicerea utilizării insectidelor în habitatul speciei.	x	x
6	Cucujus cinnaberinus – gândac pământiu	Conform Anexei nr. 17 la Planul de management		Conservarea şi păstrarea arborilor uscaţi sau atacaţi în păduri. Menţinerea lemnului mort pe sol în habitatul speciei.	x	x
7	Rosalia alpina* – croitorul fagului	Conform Anexei nr. 26 la Planul de management		Menţinerea fagilor bătrâni şi scorburoşi, atacaţi sau parţial uscaţi. De asemenea, diminuarea până la eliminare a utilizării insecticidelor în păduri. Măsurile de conservare presupun o adaptare a managementului forestier, în direcţia menţinerii exemplarelor bătrâne şi foarte bătrâne de fagacee Fagus sylvatica, F. orientalis, la densităţi cât mai	x	x

137

138

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				mari, cel puţin 1 exemplar la 5 ha de pădure, care să fie declarat ca exemplar intangibil, creşterea densităţii unor exemplare mature de fag până la cel puţin 1-2 exemplare la ha. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Identificarea la nivelul arboretelor, cuprinse în fondul forestier naţional sau din afara acestuia, a exemplarelor seculare de fagacee; trecerea în regim de conservare specială a exemplarelor de fagacee ce depăşesc 150 de ani; interzicerea tăierii arborilor ce depăşesc 250 de ani, indiferent de specie. Păstrarea ramurilor groase, uscate şi a arborilor uscaţi pe picior, la o densitate de minim 2 exemplare/ha. Identificarea la nivelul arboretelor de fagacee a unor arbori ce se pot preta la măsuri directe de favorizare a instalării acestei specii; la nivelul ramurilor groase se va interveni prin

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				cojirea acestora pe o lăţime de 20-30 cm, la o distanţă de aproximativ 60-80 cm faţă de trunchi, sau cojirea a 20-30 cm a unor ramuri secundare, cu diametrul de cel puţin 30 cm, în scopul creerii de nişe ecologice pentru Rosalia alpina.
Lepidoptere – fluturi
8	Colias myrmidone – albiliţa portocalie	Valea Anieşului	Prezentă şi specia Euphydryas maturna	Promovarea unui păşunat controlat şi cosirea pajiştilor/fâneţe. Păstrarea destinaţiei terenurilor – habitate de pajişti mezofile secundare, cu grad moderat de păşunare – pentru a permite menţinerea integrităţii populaţiilor, asigurându-se astfel hrana necesară şi locuri de depunere a pontei, permiţând astfel supravieţuirea speciei.	x	x
9	Callimorpha quadripunctaria* – fluturele tigru	Conform Anexei nr. 15 la Planul de		Controlul păşunatului în habitatele unde specia este prezentă. Limitarea poluării luminoase, prin eliminarea	x	x

139

140

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		surselor de iluminat cu vapori de mercur.
Libelule – Odonate
10	Cordulegaster heros – libelula calul dracului	Valea Anieşului		Restricţionarea păşunatului în zonele umede unde specia este prezentă. Interzicerea depozitării sau deversării rumeguşului şi altor agenţi poluanţi în habitatele acvatice unde specia este prezentă. Interzicerea pătrunderii utilajelor de exploatare forestieră în habitatele acvatice unde specia a fost semnalată. Interzicerea desecării surselor de apă din vecinătate.	x	x
11	Coenagrion hylas – libelulă	Tăul Muced		Controlul păşunatului în apropierea zonelor umede unde specia este prezentă. Interzicerea desecării zonelor umede. Interzicerea depozitării sau deversării rumeguşului şi altor agenţi poluanţi în habitatele acvatice unde	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				specia este prezentă. Interzicerea pătrunderii maşinilor de tonaj mare în habitatele acvatice unde specia a fost semnalată.
Lăcuste – Ortoptere
12	Pholidoptera transsylvanica – cosaş transilvănean	Conform Anexei nr. 25 la Planul de management		Conservarea habitatelor în care specia este prezentă. Păşunatul şi cositul trebuie făcute în mod alternativ. Menţinerea vegetaţiei herbacee şi arbustive din zone ripariene. Controlul păşunatului. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Păstrarea unor enclave – habitate de poiană conectate între ele prin coridoare de comunicare pentru a permite migrarea indivizilor şi menţinerea integrităţii populaţiilor.	x	x
Peşti – Ihtiofaună

141

142

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
13	Leuciscus souffia – clean dungat	Conform Anexei nr. 22 la Planul de management	Posibil şi Gobio kessleri, Gymnocephalus schraetzer, Hucho hucho, Gobio uranoscopus	Menţinerea sectoarelor de apă unde specia este prezentă, fără impact antropic. Interzicerea construcţiilor hidrotehnice, bararea văilor, îndiguirea şi regularizarea cursurilor de apă, exploatarea de agregate minerale din patul albiei. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat. Limitarea pragurile construite, care nu trebuie să depăşească 10-15 cm. Extragerea a maxim 33% din debitele medii ale râurilor. Transportul sarcinilor de lemn în zona parchetelor de exploatare se va face pe cât posibil prin suspendare. Stoparea tractării lemnului prin albii. Interzicerea lucrărilor de ,,curăţare" a malurilor cursurilor de apă de vegetaţia ripariană. Crearea de praguri ecologice, care să nu depăşească	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				înălţimea maximă de 15 cm, în sectoarele de râu relativ uniformizate, care să încetinească viitura şi să ofere adăpost pentru indivizii speciei de interes.
14	Cottus gobio – zglăvoacă	Conform Anexei nr. 17 la Planul de management		Interzicerea aducţiunilor de apă, hidrocentralelor, corectărilor de torenţi, deversării de deşeuri menajere în albia văilor, păşunatului în apropierea apei. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Interzicerea exploatării nisipului şi a pietrişului în habitatele tipice speciei. Interzicerea pescutitului cu plasă în habitatele tipice speciei. Combaterea braconajului piscicol.	x	x
15	Eudontomyzon danfordi – chişcar	Conform Anexei nr. 20 la Planul de		Menţinerea sectoarelor de apă unde specia a fost observată fără impact antropic. Interzicerea construcţiilor hidrotehnice, bararea	x	x

143

144

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		văilor, îndiguirea şi regularizarea cursurilor, exploatarea de agregate minerale din patul albiei. Adaptarea managementului acvatic în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Stoparea construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice: diguri, microhidrocentrale, baraje; pragurile construite în apele mici să nu fie mai mari de 10-15 cm; extragerea a nu mai mult de 33% din debitele medii ale râurilor; transportul sarcinilor de lemn în zona parchetelor de exploatare se va face pe cât posibil prin suspendare; stoparea tractării lemnului prin albii; stoparea lucrărilor de ,,curăţare" a malurilor cursurilor de apă de vegetaţia ripariană; crearea de praguri ecologice, care să nu depăşească înălţimea maximă de 15 cm, în sectoarele de râu relativ uniformizate, care să încetinească viitura şi să

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				ofere adăpost pentru indivizii speciei de interes.
16	Barbus meridionalis – mreană vânătă	Conform Anexei nr. 14 la Planul de management		Menţinerea unor sectoare de apă unde specia a fost identificată fără impact antropic. Interzicerea construcţiilor hidrotehnice, bararea văilor, a îndiguirii şi regularizarii cursurilor de apă, a exploatării agregatelor minerale din patul albiei. Combaterea poluării apelor. Interzicerea depozitării deşeurilor pe malul râurilor şi în râuri. Interzicerea pescuitului cu plasă în habitatele tipice speciei. Combaterea braconajului. Interzicerea depozitării rumeguşului pe malul râurilor.	x	x
Amfibieni – broaşte, tritoni
17	Bombina variegata	Conform Anexei nr. 14 la		Menţinerea habitatelor acvatice existente. Interzicerea desecării intenţionate a bălţilor de	x	x

145

146

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
	– buhai de baltă cu burta galbenă	Planul de management		reproducere şi depozitarea deşeurilor menajere. Interzicerea colectării speciei. Crearea de habitate alternative. Combaterea poluării apelor şi a solului. Declararea unor perioade de linişte când specia este vulnerabilă, în perioada de migraţie către şi dinspre bălţile de reproducere, ca şi în perioada în care sunt concentraţi în bălţi, primăvară pentru adulţi, primăvară-vară pentru larve. Interzicerea accesului vechiculelor motorizate în habitatele tipice speciei. Interzicerea drenării lacurilor şi bălţilor în habitatele tipice speciei. Interzicerea aruncării deşeurilor în habitatele tipice speciei.
18	Triturus cristatus – tritonul cu	Conform Anexei nr. 28 la		Menţinerea habitatelor acvatice existente, precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo unde acestea au	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
	creastă	Planul de management		fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie, va permite menţinerea unor populaţii viabile. Interzicerea desecării intenţionate a bălţilor de reproducere şi depozitare a deşeurilor menajere. Interzicerea colectării speciei. Informarea, conştientizarea localnicilor pentru a reduce colectarea în scop comercial şi uciderea lor. Declararea unor perioade de linişte când specia este vulnerabilă, în perioada migraţiei către şi dinspre bălţile de reproducere, ca şi în perioada în care sunt concentraţi în bălţi, primăvara pentru adulţi, primăvara-vara pentru larve. Combaterea poluării apelor şi a solului din surse industriale şi agricole. Interzicerea drenării lacurilor şi bălţilor, unde specia se reproduce. Controlul populaţiilor de peşti introduse în lacuri şi

147

148

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				bălţi, accidental sau în mod direct.
19	Triturus montandoni – tritonul carpatic	Conform Anexei nr. 28 la Planul de management		Menţinerea habitatelor acvatice existente, precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie, va permite menţinerea unor populaţii viabile. Interzicerea desecării intenţionate a bălţilor de reproducere şi depozitare a deşeurilor menajere. Interzicerea colectării speciei. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale ale acestei specii. Adaptarea managementului ecosistemelor acvatice în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Evitarea poluării bălţilor cu deşeuri menajere, excremente animaliere.	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
Mamifere
20	Lutra lutra – vidra	Conform Anexei nr. 23 la Planul de management		Menţinerea şi ameliorarea habitatelor existente, precum şi monitorizarea populaţiilor, combaterea braconajului şi monitorizarea efectivelor din acele zone. Amplasarea de garduri normale sau electrice la proprietarii heleşteelor din limita sitului Natura 2000. Interzicerea amplasării construcţiilor hidrotehnice. Educarea şi informarea populaţiei asupra rolului acestei specii, conştientizare adecvată a semnificaţiei prezenţei, înlăturându-se astfel prejudecăţi ce conduc la acte de persecuţie. Interzicerea exploatării forestiere în habitatele de reproducere păduri ripariene şi în perioadele sensibile lunile februarie – mai. Combaterea acţiunilor de braconaj, de otrăvire. Asumarea unor măsuri privind restaurare a	x	x

149

150

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				habitatelor favorabile. Diminuarea fragmentării habitatului prin realizarea unor structuri conective şi realizarea de ecoducte în proximitatea căilor de acces intens circulate. Îmbunătăţirea potenţialului de resursă trofică prin protejarea faunei piscicole; eliminarea braconajului piscicol. Interzicerea pescuitului cu plase. Eliminarea câinilor ferali, controlul câinilor ciobăneşti: utilizarea de jujee, deparazitare şi vaccinare constantă, limitarea efectivelor de câini la maximum 5/turmă – turme sub 200 capete şi 8/turmă – turme mai mari de 200 capete. Aplicarea de măsuri de îmbunătăţire a calităţii apelor şi dimiunuarea poluării apelor din surse industriale şi agricole.
21	Microtus tatricus	Conform		Păstrarea habitatelor optime şi evitarea unui păşunat	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
	– şoarecele de Tatra	Anexei nr. 24 la Planul de management		excesiv în zonele în care specia este semnalată. Interzicerea accesului turiştilor cu câini pe traseele turistice din imediata vecinătate. Interzicerea depozitării deşeurilor menajere în habitatul speciei. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Interzicerea câinilor domestici la Staţia Meteo Iezer.
22	Ursus arctos – ursul brun	Conform Anexei nr. 28 la Planul de management		Armonizarea statutului de conservare a speciei cu situaţia existentă în teren. Asigurarea unor zone de refugiu fără impact uman. Monitorizarea activă a speciei, inclusiv colare GPS.	x	x

151

152

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Interzicerea exploatărilor forestiere în imediata vecinătate a bârloagelor de urs, circa 200 m. Amplasarea jujeelor la câinii ciobăneşti. Interzicerea nădirii. Interzicerea depozitării deşeurilor menajere în locurile de campare. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Eliminarea haitelor de câini ferali. Controlul câinilor ciobăneşti: utilzarea de jujee, deparazitare şi vaccinare constantă, limitarea efectivelor de câini la maximum 5/turmă – turme sub 200 capete şi 8/turmă – turme mai mari de 200 capete. Instalarea de perimetre de protecţie a turmelor prin intermediul ţarcurilor cu garduri electrice.

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Eliminarea braconajului. Instaurarea de măsuri de protecţie veterinară deparazitări, vaccinări orale, pentru reducerea mortalităţii în special juvenile şi creşterea speranţei de viaţă. Asumarea unei scheme funcţionale de compensare a eventualelor daune produse de prădare asupra şeptelului domestic în scopul asigurării cooperării cu comunităţile locale şi a creşterii toleranţei. Identificarea şi protecţia zonelor de hibernare prin monitorizare activă cu colare GPS.
23	Myotis blythii – liliacul comun mic	Conform Anexei nr. 24 la Planul de management		Interzicerea accesului cu făclii aprinse în peşteri. Limitarea accesului turiştilor în perioada de hibernare în peşteri. Aplicarea de porţi metalice pentru restricţionarea numărului de vizitatori în peşteri cu colonii de lilieci – Peştera Baia lui Schneider, Cobăşel.	x	x

153

154

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Instalarea de panouri informative şi plasarea semnelor de avertizare în faţa peşterilor. Modificarea traseelor astfel încât deranjul speciei să fie minimizat. Modificarea condiţiilor de iluminare a peşterilor cu scop turistic. Intrarea în peşteri de către turişti în grupuri de maxim 5 persoane. Interzicerea fotografierii în peşterile cu colonii de hibernare sau de maternitate. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră. Introducerea cosirii târzii a pajiştilor din proximitatea adăposturilor – peşteri.

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
24	Myotis myotis – liliacul comun	Conform Anexei nr. 24 la Planul de management		Interzicerea accesului cu făclii aprinse în peşteri. Limitarea accesului turiştilor în perioada de hibernare în peşteri. Aplicarea de porţi metalice pentru restricţionarea numărului de vizitatori în peşteri cu colonii de lilieci. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Instalarea de panouri informative şi plasarea semnelor de avertizare în faţa peşterilor. Modificarea traseelor astfel încât deranjul speciei să fie minimizat. Modificarea condiţiilor de iluminare a peşterilor cu scop turistic. Intrarea în peşteri de către turişti în grupuri de maxim 5 persoane. Interzicerea fotografierii în peşterile cu colonii de	x	x

155

156

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				hibernare sau de maternitate. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră. Controlul permanent asupra folosirii pesticidelor în agricultură şi silvicultură.
25	Rhinolophus ferrumequinum – liliacul mare cu potcoavă	Conform Anexei nr. 26 la Planul de management		Interdicţii: schimbarea regimului de management a ariilor agricole, speleoturismul în toate anotimpurile anului, intoleranţa omului faţă de prezenţa coloniilor în clădiri, tratamentele chimice pentru reabilitarea şi conservarea structurilor alterate ale locuinţelor. Interzicerea accesului cu făclii aprinse. Limitarea accesului turiştilor în perioada de hibernare. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Instalarea de panouri informative şi plasarea	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				semnelor de avertizare în faţa peşterilor. Modificarea traseelor turistice într-un mod favorabil speciei. Modificarea condiţiilor de iluminare a peşterilor cu scop turistic. Intrarea în peşteri de către turişti în grupuri de maxim 5 persoane. Interzicerea fotografierii în peşterile cu colonii de hibernare sau de maternitate. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră.
26	Rhinolophus euryale – liliacul mediteranean cu potcoavă	Conform Anexei nr. 26 la Planul de management		Controlul fragmentării elementelor lineare pentru zborul de hrănire – liziere, fâşii aluviale; stoparea utilizării pesticidelor organoclorurate; controlul distrugerii sau deranjării adăposturilor – peşteri, mai ales în perioada de reproducere. Interzicerea accesului cu făclii aprinse.	x	x

157

158

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Interzicerea accesului turiştilor în perioada de hibernare. Aplicarea de porţi metalice pentru restricţionarea numărului de vizitatori. Protecţia coloniilor din peşteri şi un control strict de acces, fără autorizaţii pentru turism comercial în peşterile folosite ca habitate. Conservarea coridoarelor de garduri vii şi a liniilor de arbori între adăposturi şi habitate forestiere. Prevenirea reducerii semnificative a densităţii prăzii prin interzicerea utilizării pesticidelor în păduri şi păduri riverane şi prevenirea atragerii efectelor de iluminat. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Instalarea de panouri informative şi plasarea

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				semnelor de avertizare în faţa peşterilor. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră.
27	Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă	Peştera Cobăşel		Controlul fragmentării elementelor lineare pentru zborul de hrănire – liziere, fâşii aluviale; stoparea utilizării pesticidelor organoclorurate; controlul distrugerii sau deranjării adăposturilor – peşteri, mai ales în perioada de reproducere. Interzicerea accesului cu făclii aprinse. Interzicerea accesului turiştilor în perioada de hibernare. Aplicarea de porţi metalice pentru restricţionarea numărului de vizitatori. Protecţia coloniilor din peşteri şi un control strict de acces, fără autorizaţii pentru turism comercial în peşterile folosite ca habitate. Conservarea coridoarelor de garduri vii şi a liniilor	x	x

159

160

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				de arbori între adăposturi şi habitate forestiere. Prevenirea reducerii semnificative a densităţii prăzii prin interzicerea utilizării pesticidelor în păduri şi păduri riverane şi prevenirea atragerii efectelor de iluminat. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Instalarea de panouri informative şi plasarea semnelor de avertizare în faţa peşterilor. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră. Controlul permanent asupra folosirii pesticidelor în zonele de vânătoare a speciei. Păstrarea habitatelor existente în jurul intrării adăposturilor subterane pe cât posibil în starea lor originală; asigurarea permanenţei adăposturilor

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				antropice utilizate de lilieci.
28	Myotis bechsteinii – liliacul cu urechi mari	Peştera Cobăşel		Controlul fragmentării elementelor lineare pentru zborul de hrănire – liziere, fâşii aluviale; stoparea utilizării pesticidelor organoclorurate; controlul distrugerii sau deranjării adăposturilor – peşteri, mai ales în perioada de reproducere. Interzicerea accesului cu făclii aprinse. Interzicerea accesului turiştilor în perioada de hibernare. Aplicarea de porţi metalice pentru restricţionarea numărului de vizitatori. Protecţia coloniilor din peşteri şi un control strict de acces, fără autorizaţii pentru turism comercial în peşterile folosite ca habitate. Conservarea coridoarelor de garduri vii şi a liniilor de arbori între adăposturi şi habitate forestiere. Prevenirea reducerii semnificative a densităţii prăzii	x	x

161

162

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				prin interzicerea utilizării pesticidelor în păduri şi păduri riverane şi prevenirea atragerii efectelor de iluminat. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Instalarea de panouri informative şi plasarea semnelor de avertizare în faţa peşterilor. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră. Controlul permanent asupra folosirii pesticidelor în zonele de vânătoare a speciei.
29	Barbastella barbastellus – liliacul cârn	Conform Anexei nr. 14 la Planul de management		Controlul fragmentării elementelor lineare pentru zborul de hrănire – liziere, fâşii aluviale; stoparea utilizării pesticidelor organoclorurate; controlul distrugerii sau deranjării adăposturilor – peşteri, mai ales în perioada de reproducere.	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Interzicerea accesului cu făclii aprinse. Interzicerea accesului turiştilor în perioada de hibernare. Aplicarea de porţi metalice pentru restricţionarea numărului de vizitatori. Protecţia coloniilor din peşteri şi un control strict de acces, fără autorizaţii pentru turism comercial în peşterile folosite ca habitate. Conservarea coridoarelor de garduri vii şi a liniilor de arbori între adăposturi şi habitate forestiere. Prevenirea reducerii semnificative a densităţii prăzii prin interzicerea utilizării pesticidelor în păduri şi păduri riverane şi prevenirea atragerii efectelor de iluminat. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare.

163

164

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Instalarea de panouri informative şi plasarea semnelor de avertizare în faţa peşterilor. În peşterile cu colonii dense sau importante de lilieci, instalarea grilajului la intrarea în peşteră. Controlul permanent asupra folosirii pesticidelor în zonele de vânătoare a speciei.
30	Canis lupus* – lupul	Conform Anexei nr. 15 la Planul de management		Estimarea anuală a populaţiei şi controlul braconajului. Realizarea de studii detaliate privind eco-etologia speciei, în special legate de mărimea şi tendinţele de evoluţie a populaţiei de lupi, conştientizarea opiniei publice privind conservarea speciei, precum şi acordarea unor compensaţii pentru pagubele produse sectorului zootehnic conform legislaţiei în vigoare. Amplasarea de jujee la câinii ciobăneşti. Interzicerea nădirii. Restricţionarea depozitării deşeurilor menajere în	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				locurile de campare. Menţinerea prezenţei haiticurilor la nivelul zonelor centrale ale sitului se poate face prin asumarea unor acţiuni directe şi responsabile privind atât prezervarea calităţii habitatelor, cât şi legate de educarea şi conştientizarea populaţiei locale, în direcţia creşterii toleranţei faţă de această specie. Dezvoltarea unui program activ îndreptat spre creşterea toleranţei populaţiei locale faţă de această specie prin educare şi conştientizare. Eliminarea haitelor de câini ferali. Controlul câinilor ciobăneşti: utilizarea de jujee, deparazitare şi vaccinare constantă, limitarea efectivelor de câini la maximum 5/turmă – turme sub 200 capete şi 8/turmă – turme mai mari de 200 capete. Instalarea de perimetre de protecţie a turmelor prin

165

166

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				intermediul ţarcurilor cu garduri electrice. Asumarea unei scheme funcţionale de compensare a eventualelor daune produse de prădare asupra şeptelului domestic în scopul asigurării cooperării cu comunităţile locale şi a creşterii toleranţei. Identificarea şi protecţia zonelor alese de femele pentru fătare, până la părăsirea acestora, mai-iunie. Monitorizarea activă cu colare GPS.
31	Lynx lynx – râsul	Conform Anexei nr. 23 la Planul de management		Monitorizarea populaţiei de către personalul implicat în managementul cinegetic şi estimarea anuală a mărimii populaţiei. Realizarea unor studii la nivel de parc privind eco- etologia speciei, caracteristici populaţionale, tendinţe, distribuţie, implementarea unui plan de management care să urmărească atât combaterea eficientă a braconajului, evitarea fragmentării habitatelor, dar şi conştientizarea opiniei publice şi	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				reducerea efectelor interacţiunilor cu activităţile umane. Implementarea unor metode de estimare care să ia în considerare atât parametrii biologici cât şi ecologia speciei, iar activităţile de monitorizare să fie abordate integrat. Amplasarea de jujee la câinii ciobăneşti. Interzicerea nădirii. Interzicerea depozitării deşeurilor menajere în locurile de campare. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii – urme, excremente, colare GPS. Amplasarea de garduri electrice la stâne. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone

167

168

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				învecinate.
Plante
32	Campanula serrata* – clopoţel	Conform Anexei nr. 15 la Planul de management		Controlul păşunatului prin respectarea capacităţii de păşunat / bonităţii pajiştilor, evitarea târlitului în zona de prezenţă a speciei. Interzicerea denudării vegetaţiei ierbacee. Cartarea exactă a prezenţei speciei la nivelul zonei de semnalare şi stabilirea dimensiunii populaţiei. Prezervarea strictă a exemplarelor regăsite. Menţinerea structurii deschise a habitatului prin utilizarea păşunatului ca instrument de management conservativ – se vor utiliza doar vite mari, precum vaci, bivoli, cai, în perioada de toamnă; în cazul în care nu se poate face apel la păşunat se va recurge la cositul târziu. Asumarea unor acţiuni directe de reintroducere /recolonizare a speciei prin recoltarea controlată de	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				seminţe şi propagarea acestora în puncte favorabile de vegetaţie in situ. Utilizarea pajiştilor ca fâneţe.
33	Dicranum viride – muşchi de pământ furculiţă	Conform Anexei nr. 18 la Planul de management		Restricţionarea tăierilor de arbori în zone unde această specie este prezentă – principala ameninţare este reprezentată de tăierile masive în pădurile de foioase, menţinerea a minim 10 arbori/ha în zona de prezenţă a speciei. Menţinerea habitatelor forestiere şi de zăvoi de-a lungul văilor; conservarea lemnului mort, atât în păduri, cât şi în zonele de zăvoaie. Interzicerea transportului de material lemnos prin albia văilor.	x	x
34	Drepanocladus vernicosus – muşchi seceră	Conform Anexei nr. 19 la Planul de management		Restricţionarea tăierilor de pădure în zone unde această specie este prezentă, menţinerea a minim 10 arbori/ha în zona de prezenţă a speciei. Interzicerea îndepărtării vegetaţiei herbacee.	x	x

169

170

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului zonelor acvatice în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Neincluderea zonelor în care vegetează specia în circuitul turistic în masă, precum şi protejarea strictă a turbăriilor şi surselor de apă. Cartarea habitatelor acvatice de tipul izvoarelor şi pâraielor de munte de altitudine, care formează zone mlăştinoase.
35	Poa granitica disparilis – rogoz	Conform Anexei nr. 25 la Planul de management		Controlul păşunatului prin respectarea capacităţii de păşunat / bonităţii pajiştilor, evitarea târlitului în zona de prezenţă a speciei. Interzicerea incendierii resturilor vegetale.	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Interzicerea înlăturării vegetaţiei erbacee. Monitorizarea în vederea conservării habitatului speciei.
36	Tozzia carpathica – iarba gâtului	Conform Anexei nr. 28 la Planul de management		Controlul păşunatului prin respectarea capacităţii de păşunat / bonităţii pajiştilor, evitarea târlitului în zona de prezenţă a speciei. Interzicerea incendierii resturilor vegetale. Interzicerea înlăturării vegetaţiei erbacee. Monitorizarea în vederea conservării habitatului speciei.	x	x
37	Buxbaumia viridis – muşchi de pământ	Valea Vinului		Restricţionarea tăierilor de arbori în zone de prezenţă a speciei, principala ameninţare este reprezentată de exploatările forestiere care se fac în pădurile de foioase, menţinerea a minim 10 arbori/ha în zona de prezenţă a speciei. Interzicerea incendierii resturilor vegetale. Interzicerea înlăturării vegetaţiei erbacee.	x	x

171

172

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Menţinerea habitatelor forestiere şi de zăvoi de-a lungul văilor; conservarea lemnului mort, atât în păduri, cât şi în zonele de zăvoaie.
38	Meesia longiseta – muşchi de pământ cu sete lungi	Valea Anieşului		Restricţionarea tăierilor de arbori în zone de prezenţă a speciei, principala ameninţare este reprezentată de tăierile masive care se fac în pădurile de foioase, menţinerea a minim 10 arbori/ha în zona de prezenţă a speciei. Interzicerea incendierii resturilor vegetale. Interzicerea înlăturării vegetaţiei erbacee. Menţinerea habitatelor forestiere şi de zăvoi de-a lungul văilor; conservarea lemnului mort, atât în păduri, cât şi în zonele de zăvoaie.	x	x
39	Ligularia sibirica – curechiu de munte	Valea Anieşului		Restricţionarea tăierilor de arbori în zone de prezenţă a speciei, principala ameninţare este reprezentată de tăierile masive care se fac în pădurile de foioase, menţinerea a minim 10 arbori/ha în zona de prezenţă	x	x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				a speciei. Interzicerea incendierii resturilor vegetale. Interzicerea înlăturării vegetaţiei erbacee. Menţinerea habitatelor forestiere şi de zăvoi de-a lungul văilor; conservarea lemnului mort, atât în păduri, cât şi în zonele de zăvoaie. Monitorizarea zonelor mlăştinoase şi controlul factorilor perturbatori reprezentaţi în zonele mlăştinoase.
Melci – moluşte
40	Chilostoma banaticum – melcul bănăţean carenat			Limitarea distrugerii malurilor apelor curgătoare din păduri prin păstrarea lemnului mort putred. Interzicerea depozitării de deşeuri menajere sau halde de rumeguş. Interzicerea accesului utilajelor forestiere grele de-a lungul văilor. Monitorizarea în vederea conservării habitatului	x	x

173

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				speciei.

174

Măsurile de conservare pentru speciile de păsări ce fac obiectul conservării în situl Natura 2000 ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt redate în tabelul nr. 40:

Nr.	Specia	Localizare în parc	Observaţii	Măsuri de management	PNMR	SCI	SPA
1	Aegolius funereus – minuniţă	Conform Anexei nr. 13 la Planul de management		Interzicerea fragmentării şi izolării microhabitatelor corespunzătoare. Menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi la unitatea de suprafaţă, de regulă 5/ha, utilizaţi de specie pentru amplasarea cuibului. Instalarea de cuiburi artificale.			x
2	Alcedo atthis – pescărel albastru	Conform Anexei nr. 13 la Planul de management		Menţinerea integrităţii malurilor de văi. Limitarea construcţiilor şi a microhidrocentralelor. Interzicerea deversării agenţilor poluanţi în apă. Interzicerea depozitării rumeguşului în marginea văilor şi pâraielor. Interzicerea utilizării insecticidelor, cu precădere în			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				zonele cu densitatea ridicată a acestei specii. Interzicerea explotării depunerilor de nisip şi pietriş din albia râurilor. Limitarea intervenţiei asupra albiei râurilor şi pârâurilor prin exploatarea materialului aluvial. Limitarea intervenţiilor de regularizare, de protecţie contra inundaţiilor sau a lucrărilor hidrotehnice cu impact asupra hidromorfologiei cursurilor de apă. Susţinerea intervenţiilor cu scop de reabilitare a zonei inundabile. Conservarea florei terestre din vecinătatea malului şi a vegetaţei palustre, restricţonarea tăierii arborilor/ arbuştilor – pe considerentul de habitat/ substrat de reproducere şi pe considerent de umbrire de ex. factor de importanţă majoră în prevenirea înfloririlor algale. Menţinerea/refacerea calităţii apei.

175

176

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Menţinerea nivelului natural de apă prin stoparea drenajelor şi a îndiguirilor care pot duce la scăderea/creşterea nivelului apei. Interzicerea folosirii substanţelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice şi în vecinătatea acestora – 50 m. Limitarea traversării cursurilor de apă cu autovehicule şi oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi/ uleiuri. Monitorizarea activităţilor turistice. Combaterea deversărilor de poluanţi – poluare menajeră, deversări de la vidanjoare, de la spălări pietriş din exploataţiile de pe uscat. Conservarea bălţilor şi a şanţurilor cu apă stătătoare din aria protejată. Eliminarea pisicilor ferale.

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale.
3	Aquila chrysaetos – acvila	Conform Anexei nr. 13 la Planul de management		Interzicerea tăierii arborilor izolaţi pe stâncării. Interzicerea accesului turiştilor în zonele de cuibărire. Controlul braconajului. Identificarea eventualelor zone de cuibărire şi evitarea oricăror elemente de disturbanţă, inclusiv stabilirea unor zone de protecţie a aparatelor de zbor, în special a aparatelor de mici dimensiuni: drone, parapante, avioane uşoare, elicoptere. Trecerea în regim de protecţie strictă a zonelor de cuibărire. Intervenţii susţinute de cosire târzie, înainte de căderea zăpezii, în scopul menţinerii faciesurilor deschise ale pajiştilor; menţinerea unei densităţi maximale de 5-8 tufe sau insule arbustive per ha de			x

177

178

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				pajişte; menţinerea aspectului mozaicat al peisajului; eliminarea desişelor de ţolul-lupului – Pteridium aquilinum. Intervenţii susţinute, active pentru creşterea populaţiei de iepuri ca principală sursă trofică a acestei specii, prin limitarea cotei de vânat, eliminarea braconajului, limitarea numărului de vulpi, eliminarea câinilor ferali. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale.
4	Aquila clanga – acvila ţipătoare mare	Valea Lala	Potenţial prezentă	Interzicerea tăierii arborilor izolaţi pe stâncării. Interzicerea accesului turiştilor în zonele de cuibărire. Controlul braconajului.			x
5	Aquila pomarina – acvila ţipătoare mică	Conform Anexei nr. 13 la Planul de		Interzicerea tăierii arborilor izolaţi pe stâncării. Interzicerea accesului turiştilor în zonele de cuibărire.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Aplicarea amenajamentelor silvice ce promovează perioade lungi de regenerare, aşa încât anual să existe un echilibru între clasele de vârstă a pădurii, respectiv pe termen mediu şi lung să se menţină o suprafaţă de pădure matură/bătrână utilizată de specie pentru amplasarea cuibului.
6	Bonasa bonasia – ieruncă	Conform Anexei nr. 14 la Planul de management		Limitarea tăierilor molidişurilor în zona de prezenţă a speciei, păstrarea a minim 10 arbori/ha. Controlul braconajului. Interzicerea utilizării insecticidelor cu precădere în zonele cu densitatea ridicată a speciei. Menţinerea arboretelor naturale.			x

179

180

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Controlul managementului forestier. Eliminarea câinilor ferali şi pisicilor ferale. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale.
7	Bubo bubo – buha	Conform Anexei nr. 14 la Planul de management		Limitarea tăierilor molidişurilor în zona de prezenţă a speciei, păstrarea a minim 10 arbori/ha. Controlul braconajului. Identificarea eventualelor zone de cuibărire şi evitarea oricăror elemente de disturbanţă. Trecerea în regim de protecţie strictă a zonelor de cuibărire şi limitarea oricăror activităţi antropice pe o rază de minim 500 m. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale.			x
8	Ciconia ciconia – barza albă	Conform Anexei nr. 16 la Planul de		Interzicerea asanării şi drenării zonelor umede. Utilizarea practicilor tradiţionale de utilizare a terenurilor (cosit).			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		Limitarea extinderii reţelelor de înaltă tensiune. Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Montarea de suporţi pe stâlpii de transport a curentului electric de joasă tensiune, sau oriunde se poate considera posibilă instalarea cuiburilor. Protecţia cuiburilor existente şi eventual iniţierea unor măsuri de întărire / stabilizare a acestora pe perioada migraţiei. Limitarea /eliminarea poluării apelor. Eliminarea depozitărilor de deşeuri. Balizarea liniilor de transport electric. Demararea unui program de conştientizare, informare şi educare a comunităţilor locale. Amplasarea de cuiburi artificiale.
9	Ciconia nigra – barza neagră	Conform Anexei nr. 16 la Planul de		Interzicerea asanării şi drenării zonelor umede. Utilizarea practicilor tradiţionale de utilizare a terenurilor – cosit.			x

181

182

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Protecţia cuiburilor existente şi eventual iniţierea unor măsuri de întărire / stabilizare a acestora pe perioada migraţiei. Limitarea /eliminarea poluării apelor. Eliminarea depozitărilor de deşeuri. Balizarea liniilor de transport electric. Demararea unui program de conştientizare, informare şi educare a comunităţilor locale. Controlul strict al păşunatului în zonele de luncă sau pajişti umede. Amplasarea de cuiburi artificiale.
10	Circus aeruginosus – erete de stuf	Conform Anexei nr. 16 la Planul de management		Limitarea modificării habitatului caracteristic. Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				specii. Adaptarea managementului zonelor umede în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate.
11	Circus cyaneus – erete vânăt	Conform Anexei nr. 16 la Planul de management		Interzicerea asanării şi drenării zonelor umede. Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii.			x
12	Dendrocopos leucotos – ciocănitoarea cu spatele alb	Conform Anexei nr. 18 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Aplicarea amenajamentelor silvice, ce promovează perioade lungi de regenerare, aşa încât anual să existe un echilibru între clasele de vârstă a pădurii, respectiv pe termen mediu şi lung să se menţină o suprafaţă de pădure matură/bătrână utilizată de specie pentru amplasarea cuibului; menţinerea unui anumit			x

183

184

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				număr de arbori groşi, scorburoşi şi iescari mari la unitatea de suprafaţă, de regulă 3-4/ha, utilizaţi de specie pentru amplasarea cuibului.
13	Dendrocopos medius – ciocănitoarea de stejar	Conform Anexei nr. 18 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.			x
14	Dendrocopos syriacus – ciocănitoarea de grădini	Conform Anexei nr. 18 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.			x
15	Dryocopus martius – ciocănitoarea neagră	Conform Anexei nr. 19 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Aplicarea amenajamentelor silvice, ce promovează perioade lungi de regenerare, aşa încât anual să existe un echilibru între clasele de vârstă a pădurii, respectiv pe termen mediu şi lung să se menţină o			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				suprafaţă de pădure matură/bătrână utilizată de specie pentru amplasarea cuibului; menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi la unitatea de suprafaţă, de regulă 3-4/ha, utilizaţi de specie pentru amplasarea cuibului.
16	Falco columbarius – vânturel de seară	Conform Anexei nr. 20 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului habitatelor optime în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate.			x
17	Falco peregrinus – şoimul călător	Conform Anexei nr. 20 la Planul de		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Interzicerea colectării puilor şi ouălor pentru			x

185

186

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		falconerie. Identificarea eventualelor zone de cuibărire şi evitarea oricăror elemente de disturbanţă, inclusiv stabilirea unor zone de protecţie a aparatelor de zbor, în special a aparatelor de mici dimensiuni: drone, parapante, avioane uşoare, elicoptere; trecerea în regim de protecţie strictă a zonelor de cuibărire. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale. Aplicarea amenajamentelor silvice, ce promovează perioade lungi de regenerare, aşa încât anual să existe un echilibru între clasele de vârstă a pădurii, respectiv pe termen mediu şi lung să se menţină o suprafaţă de pădure matură/bătrână utilizată de specie pentru amplasarea cuibului.
18	Ficedula albicollis – muscarul gulerat	Conform Anexei nr. 20 la		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor în interiorul PNMR şi sit Natura 2000, cu precădere în zonele cu densitatea ridicată a acestei specii. Conservarea jnepenişurilor. Menţinerea aspectului etajat al pădurilor. Eliminarea pisicilor ferale /abandonate/ fără stăpân. Interzicerea incendierii vegetaţiei verzi sau uscate în orice perioadă a anului. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale. Promovarea regenerării naturale a pădurii. Menţinerea în pădure a arborilor parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi care prezintă cavităţi şi scorburi. Protejarea stratului arbustiv din interiorul pădurilor.
19	Ficedula parva – muscarul mic	Conform Anexei nr. 21 la Planul de		Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Interzicerea utilizării insecticidelor, cu precădere în zonele cu densitatea ridicată a acestei specii.			x

187

188

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
		management		Conservarea jnepenişurilor. Menţinerea aspectului etajat al pădurilor. Eliminarea pisicilor ferale şi câinilor ferali. Interzicerea incendierii vegetaţiei verzi sau uscate în orice perioadă a anului. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale. Promovarea regenerării naturale a pădurii. Menţinerea în pădure a arborilor parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi care prezintă cavităţi şi scorburi. Protejarea stratului arbustiv din interiorul pădurilor.
20	Glaucidium passerinum – ciuvică	Conform Anexei nr. 21 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Interzicerea extragerii arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Demararea unui program experimental de protecţie, adaptat condiţiilor staţionale. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate.
21	Lanius collurio – sfrânciocul roşiatic	Conform Anexei nr. 22 la Planul de management		Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Interzicerea utilizării insecticidelor. Menţinerea aspectului etajat al pădurilor. Eliminarea pisicilor ferale şi a câinilor ferali. Interzicerea incendierii vegetaţiei verzi sau uscate în orice perioadă a anului. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale.			x

189

190

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Promovarea regenerării naturale a pădurii. Protejarea stratului arbustiv din interiorul pădurilor.
22	Lanius minor – sfrânciocul cu frunte neagră	Conform Anexei nr. 22 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate.			x
23	Lullula arborea – ciocârlia de pădure	Conform Anexei nr. 23 la Planul de management		Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Interzicerea utilizării insecticidelor. Menţinerea aspectului mozaicat al peisajului.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Eliminarea pisicilor ferale şi a câinilor ferali. Stoparea incendierii vegetaţiei verzi sau uscate în orice perioadă a anului. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale. Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă. Promovarea regenerării naturale a pădurii. Menţinerea în pădure a arborilor parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi care prezintă cavităţi şi scorburi. Protejarea stratului arbustiv de la liziera pădurilor. Menţinerea tufărişurilor ce constituie coridoare verzi.
24	Pernis apivorus – viespar	Conform Anexei nr. 25 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Menţinerea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni.			x

191

192

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Controlul braconajului. Identificarea eventualelor zone de cuibărire şi evitarea oricăror elemente de disturbanţă, inclusiv stabilirea unor zone de protecţie a aparatelor de zbor, în special a aparatelor de mici dimensiuni: drone, parapante, avioane uşoare, elicoptere; trecerea în regim de protecţie strictă a zonelor de cuibărire. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale. Aplicarea amenajamentelor silvice, ce promovează perioade lungi de regenerare, aşa încât anual să existe un echilibru între clasele de vârstă a pădurii, respectiv pe termen mediu şi lung să se menţină o suprafaţă de pădure matură/bătrână utilizată de specie pentru amplasarea cuibului.
25	Picoides tridactylus	Conform Anexei nr. 25 la		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
	– ciocănitoarea de munte	Planul de management		Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate.
26	Picus canus – gheonoaie sură	Conform Anexei nr. 25 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a			x

193

194

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate.
27	Strix uralensis – huhurezul mare	Conform Anexei nr. 27 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Menţinerea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Identificarea eventualelor zone de cuibărire şi evitarea oricăror elemente de disturbanţă; trecerea în regim de protecţie strictă a zonelor de cuibărire şi limitarea oricăror activităţi antropice pe o rază de minim 500 m. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Menţinerea unui anumit număr de arbori groşi, scorburoşi mari la unitatea de suprafaţă, de regulă 3- 4/ha, utilizaţi de specie pentru amplasarea cuibului.
28	Sylvia nisoria – silvia porumbacă	Conform Anexei nr. 27 la Planul de management		Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Limitarea utilizării insecticidelor în interiorul parcului, cu precădere în zonele cu densitatea ridicată a acestei specii. Menţinerea aspectului etajat al pădurilor. Eliminarea pisicilor ferale şi a câinilor ferali. Interzicerea incendierii vegetaţiei verzi sau uscate în orice perioadă a anului. Acţiuni de informare, conştientizare şi educare a populaţiei locale. Stoparea tăierilor de jnepenişuri. Promovarea regenerării naturale a pădurii.			x

195

196

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Menţinerea în pădure a arborilor parţial uscaţi, bătrâni sau rupţi. Protejarea stratului arbustiv din interiorul pădurilor.
29	Tetrao tetrix tetrix – cocoşul de mesteacăn	Conform Anexei nr. 27 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Menţinerea habitatelor de prezenţă a speciei; Înlăturarea câinilor ferali.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Amplasarea de jujee la câinii ciobăneşti. Menţinerea unui management forestier adecvat, prin aplicarea amenajamentelor silvice şi a tăierilor cu perioadă lungă de regenerare. Organizarea păşunatului conform legislaţiei în vigoare, inclusiv a amplasării stânelor şi a respectării numărului de câini şi a purtării jujeelor, precum şi a deplasărilor turmelor, conform legislaţiei existente.
30	Tetrao urogallus – cocoşul de munte	Conform Anexei nr. 27 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii.			x

197

198

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Menţinerea habitatelor de prezenţă a speciei. Înlăturarea câinilor ferali. Amplasarea de jujee la câinii ciobăneşti. Menţinerea unui management forestier adecvat, prin aplicarea amenajamentelor silvice şi a tăierilor cu perioadă lungă de regenerare. Organizarea păşunatului conform legislaţiei în vigoare, inclusiv a amplasării stânelor şi a respectării numărului de câini şi a purtării jujeelor, precum şi a deplasărilor turmelor, conform legislaţiei existente.
31	Tringa glareola – fluierar de mlaştină	Conform Anexei nr. 28 la Planul de management		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Menţinerea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni.			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Controlul braconajului. Cartarea zonelor de favorabilitate potenţială. Identificarea şi cartarea cu mare precizie a distribuţiei şi atributelor populaţionale a acestei specii. Demararea unui program experimental de protecţie, adaptat condiţiilor staţionale. Adaptarea managementului forestier în scopul replicării condiţiilor de habitat şi la nivelul unor zone învecinate. Interzicerea asanării zonelor umede. Interzicerea distrugerii habitatelor ripariene.
32	Crex crex – cristel de câmp	Conform Anexei nr. 17 la Planul de management		Interzicerea drenării şi asanării luncilor. Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Stimularea cosirii manuale.			x

199

200

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				Controlul braconajului. Limitarea /eliminarea poluării apelor. Interzicerea depozitărilor de deşeuri. Iniţierea unui program de conştientizare, informare şi educare a comunităţilor locale.
33	Hieraetus pennatus – acvila mică	Valea Lala		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Menţinerea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Păstrarea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului.			x
34	Caprimulgus europaeus – caprimulg	Valea Anieşului		Interzicerea utilizării insecticidelor şi pesticidelor. Păstrarea arborilor bătrâni, uscaţi şi scorburoşi. Menţinerea vegetaţiei arbustive de-a lungul lizierelor de pădure şi în poieni. Controlul braconajului. Aplicarea amenajamentelor silvice, ce promovează perioade lungi de regenerare, aşa încât anual să existe			x

Nr.	Specia	Localizare în PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei	Observaţii	Măsuri de conservare	PNMR	SCI	SPA
				un echilibru între clasele de vârstă a pădurii, respectiv pe termen mediu şi lung să se menţină o suprafaţă de pădure matură/bătrână utilizată de specie pentru amplasarea cuibului. Reglementarea păşunatului, inclusiv a amplasării stânelor şi a respectării numărului de câini şi a purtării jujeelor, precum şi a deplasărilor turmelor, conform legislaţiei existente.

201

Măsurile de management pentru habitatele de interes comunitar care se regăsesc în Anexa I a Directivei Habitate sunt redate în tabelul nr. 41:

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
1	Tufărişuri alpine şi boreale	4060	Evitarea păşunatului excesiv şi respectarea bonităţii pajiştilor cu respectarea încărcăturii de animale. Interzicerea accesului turiştilor în afara potecilor turistice. Evaluarea capacităţii de păşunat pentru aceste habitate.	x	x

202

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			Stoparea tăierilor de arbori şi arbuşti din acest habitat. Doar în cazuri speciale, catastrofe naturale sau de origine antropică, se va interveni cu lucrări de refacere a habitatelor – e.g. plantaţii în grupe de Pinus cembra, Picea abies, Larix decidua şi Pinus mugo; se vor folosi puieţi obţinuţi din material de reproducere local din zona subalpină şi pe cât posibil crescuţi în pepiniere amenajate în această zonă de vegetaţie. Limitarea acţiunilor de defrişare şi/sau incendiere pentru recâştigarea suprafeţelor acoperite cu tufărişuri; limitarea realizării de drumuri şi cărări pentru tranzitul sau păşunatul turmelor de animale în interiorul habitatului.
2	Tufărişuri subarctice de Salix spp.	4080	Habitatul fiind legat de cursul pâraielor de munte şi de mlaştini poate fi afectat de lucrările de amenajare a torenţilor şi de captări de ape în amonte; de asemenea, păşunatul şi, mai ales turismul necontrolat în afara traseelor amenajate, poate afecta mecanic plantele cu habitus mare şi bogate în ţesut parenchimatic. Interzicerea lucrărilor de amenajare şi corectare a torenţilor, hidrocentralelor, balastierelor. Interzicerea desecării mlaştinilor; Respectarea capacităţii de păşunat şi a încărcăturii de animale; Interzicerea accesului turiştilor în afara potecilor turistice. Limitarea acţiunilor de defrişare şi/sau incendiere pentru recâştigarea suprafeţelor acoperite cu tufărişuri; limitarea realizării de drumuri şi cărări pentru tranzitul sau păşunatul turmelor de animale în interiorul habitatului.	x	x

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
3	Tufărişuri de jneapăn – Pinus mugo cu Rhododendron hirsutum – Mugo- Rhododendretum hirsuti	4070*	Interdicţie totală pentru tăieri, recoltarea lăstarilor, constituirea unor trasee turistice ocolitoare, cu interdicţia campării în zone apropiate habitatului şi instituirea unui sistem de amenzi semnificative în cazul delictelor. Se vor evita orice intervenţii – i.e. Doar în cazuri speciale, catastrofe naturale sau de origine antropică se va interveni cu lucrări de refacere a habitatelor – e.g. plantaţii în grupe de Pinus cembra, Picea abies, Larix decidua şi Pinus mugo; se vor folosi puieţi obţinuţi din material de reproducere local din zona subalpină şi pe cât posibil crescuţi în pepiniere amenajate în această zonă de vegetaţie. Limitarea realizării de drumuri şi cărări pentru tranzitul sau păşunatul turmelor de animale în interiorul habitatului.	x	x
4	Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios	6150	Menţinerea unui păşunat tradiţional, alături de practicarea unui turism ecologic. Se evită aplicarea măsurilor tehnologice, supraînsămânţare, pentru creşterea producţiei acestor tipuri de pajişti. Transformarea păşunatului intensiv în păşunat extensiv, de tip tradiţional; monitorizarea extinderii speciilor invazive şi a suprafeţelor de fitocenoze invazive Lolio – Trifolietum repentis.	x	x
5	Pajişti alpine şi subalpine pe substrat calcaros	6170	Respectarea capacităţii de păşunat şi practicarea unui turism ecologic. Cosirea porţiunilor de habitate care sunt supuse supratârlirii pentru înlăturarea speciilor nitrofile.	x	x

203

204

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
6	Pajişti montane cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în Europa continentală	6230*	Continuarea unui păşunat tradiţional, care permite conservarea acestui tip de habitat. Transformarea păşunatului intensiv în păşunat extensiv, de tip tradiţional; monitorizarea extinderii speciilor invazive şi a suprafeţelor de fitocenoze invazive Lolio – Trifolietum repentis.	x	x
7	Comunităţi de lizieră higrofile cu ierburi înalte de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin	6430	Interzicerea desecărilor, a tăierilor şi a construirii de drumuri forestiere. Descurajarea lucrărilor de-a lungul albiilor şi luncilor râurilor de munte sau în lungul talvegurilor de drenaj ale torenţilor. Stabilirea de puncte fixe de trecere peste pâraie şi albiile râurilor montane pentru turmele de animale domestice.	x	x
8	Pajişti/Fâneţe montane	6520	Cosirea porţiunilor de habitate care sunt supuse supratârlirii. Menţinerea acestei forme de proprietate şi împiedicarea disoluţiei şi fuzionării fâneţelor în vaste păşuni intensive în viitor. Transformarea păşunatului intensiv în păşunat extensiv, de tip tradiţional, urmărirea	x	x

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			extinderii speciilor invazive şi a suprafeţelor de fitocenoze invazive Lolio – Trifolietum repentis
9	Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios – Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis	6510	Cosirea porţiunilor de habitate care sunt supuse supratârlirii.	x	x
10	Păduri de fag dacice – Symphyto-Fagion	91V0	Iniţierea unor proiecte prin intermediul cărora să se realizeze renaturarea siturilor, limitarea exploatărilor forestiere, pentru a contracara efectele generate de presiunea antropică ridicată. Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă. Controlul şi interzicerea totală a deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.	x	x
11	Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	9110	Restricţionarea păşunatului, completarea cu molid a ochiurilor neregenerate, precum şi controlul strict al unor activităţi turistice, campări, crearea de noi poteci. Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei	x	x

205

206

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă. Controlul şi limitarea totală a deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.
12	Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra	9420	Menţinerea arborilor bătrâni, circa 6/ha. Lucrări de conservare, conform tipului funcţional II, care să permită menţinerea/refacerea stării favorabile de conservare a ecosistemelor. Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă. Controlul şi restricţionarea totală a deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate. Reintroducerea de Pinus cembra în habitate degradate.	x	x
13	Păduri acidofile montane cu Picea abies – Vaccinio- Piceetea	9410	Menţinerea arborilor bătrâni, circa 6/ha. Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca suprafaţă. Controlul şi restricţionarea totală a deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.	x	x

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
14	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae	91E0*	Interzicerea păşunatului şi a tăierilor de arbori. Interzicerea incendierii voluntare. Controlul turismului. Interzicerea depozitării deşeurilor menajere sau industriale. Evitarea eutrofizării comunităţilor riverane. Evitarea invaziei salcâmului şi arţarului canadian, plantaţiile de plop euramerican. Menţinerea regimului hidrologic natural. Interzicerea activităţilor de amenajare şi aducţiune a apei potabile din astfel de habitate fragile şi cu valoare conservativă ridicată. Interzicerea amplasării hidrocentralelor, balastierelor, corectărilor de torenţi. Interzicerea captării apei sau reducerea stratului de apă. Interzicerea introducerii de specii alohtone. În zonele limitrofe acestora, dacă terenul este înmlăştinat, cazul când terenurile din jurul ecosistemelor de mlaştină sau tinov sunt plane, intervenţiile se vor limita la lucrări de conservare, conform tipului funcţional II, astfel încât să nu se distrugă echilibrul hidrologic şi să se asigure perpetuarea ecosistemelor de mlaştină/tinov. Eliminarea speciilor invazive de plante. Aplicarea unui management silvic bazat pe promovarea regenerărilor naturale şi a unei structuri a arboretelor care să menţină habitatul, atât ca structură şi funcţii, cât şi ca	x	x

207

208

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			suprafaţă. Controlul şi stoparea deplasării vehiculelor cu motor în afara drumurilor special amenajate.
15	Râuri alpine cu vegetaţie lignicolă cu Myricaria germanica	3230	Măsurile de conservare trebuie să urmărească menţinerea într-o stare cât mai puţin modificată a acestui tip de habitat, cu restricţionarea păşunatului sau a oricăror activităţi care ar putea influenţa dinamica naturală a apelor. Fiind o specie heliofilă, se poate interveni pentru menţinerea acestui tip de vegetaţie cu Myricaria germanica, prin tăierea speciilor lemnoase de talie mai mare; se întârzie astfel dinamica naturală a vegetaţiei, de instalare a pădurilor de luncă. Tufărişurile de Myricaria germanica, alături de sălcete, au un rol important în atenuarea vitezei de scurgere a apelor în timpul viiturilor. Cenozele instalate pe malurile râurilor şi speciile pioniere Myricaria germanica, Salix purpurea şi Epilobium dodonaei constituie un habitat caracteristic pentru două specii de păsări Actitis hypoleucos şi Charadrius dubius. În arealul său de răspândire, Myricaria germanica constituie, de asemenea, unica sursă de hrană pentru anumite insecte fitofage cum sunt Coniatus splendidus şi Tuponia prasina. Neautorizarea deschiderii de balastiere în perimetrul habitatului, neautorizarea de lucrări în albie în perimetrul habitatului.	x	x
16	Mlaştini active bombate/ridicate în zona centrală	7110*	Stoparea activităţilor umane din preajma siturilor cum ar fi tăierea vegetaţiei lemnoase, păşunatul sau realizarea unor canale de desecare. În zonele limitrofe acestora, dacă terenul este înmlăştinat – i.e. cazul când terenurile din	x	x

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			jurul ecosistemelor de mlaştină sau tinov sunt plane, intervenţiile se vor limita la lucrări de conservare, conform tipului funcţional II, astfel încât să nu se distrugă echilibrul hidrologic şi să se asigure perpetuarea ecosistemelor de mlaştină/tinov. Controlul periodic pentru depistarea eventualelor drenaje. Scutirea strictă de păşunat a arealelor ocupate de habitat. Urmărirea periodică a efectivului speciilor ţintă pentru conservare.
17	Vegetaţie pionieră alpină	7240*	Controlul şi limitarea păşunatului, evitarea tăierilor arborilor bătrâni şi accesul turiştilor în afara traseelor turistice.	x	x
18	Mlaştini de tranziţie şi turbării oscilante vibrante	7140	Excluderea păşunatului din habitat. Interzicerea activităţilor de amenajare şi aducţiune a apei potabile din astfel de habitate fragile şi cu valoare conservativă ridicată. În zonele limitrofe acestora, dacă terenul este înmlăştinat – i.e. cazul când terenurile din jurul ecosistemelor de mlaştină sau tinov sunt plane, intervenţiile se vor limita la lucrări de conservare, conform tipului funcţional II, astfel încât să nu se distrugă echilibrul hidrologic şi să se asigure perpetuarea ecosistemelor de mlaştină/tinov. Controlul periodic pentru depistarea eventualelor drenaje. Scutirea strictă de păşunat a arealelor ocupate de habitat.	x	x

209

210

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			Urmărirea periodică a efectivului speciilor ţintă pentru conservare.
19	Mlaştini alcaline	7230	Datorită prezenţei acestor comunităţi în preajma pajiştilor colinare-montane, pentru conservarea lor trebuie oprit păşunatul şi interzis drenajul terenului, pentru a se menţine excesul de umiditate în zonă. Interzicerea activităţilor de amenajare şi aducţiune a apei potabile din astfel de habitate fragile şi cu valoare conservativă ridicată. Controlul periodic pentru depistarea eventualelor drenaje. Scutirea strictă de păşunat a arealelor ocupate de habitat. Urmărirea periodică a efectivului speciilor ţintă pentru conservare.	x	x
20	Izvoare petrificate cu formare de tuf – Cratoneurion	7220*	Interzicerea activităţilor de amenajare şi aducţiune a apei potabile din astfel de habitate fragile şi cu valoare conservativă ridicată. Controlul periodic pentru depistarea eventualelor drenaje. Scutirea strictă de păşunat a arealelor ocupate de habitat. Urmărirea periodică a efectivului speciilor ţintă pentru conservare.	x	x
21	Grohotiş stâncos al etajului montan – Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani	8110	În particular, pentru acest tip de habitat, datorită prezenţei sale pe versanţi slab înclinaţi, ameninţarea principală o constituie păşunatul şi turismul necontrolat din zonele uşor accesibile. Realizarea unor pârtii de schi şi infrastructura aferentă, pot afecta habitatul până la dispariţie. Interzicerea construirii pârtiilor de schi şi a infrastructurii turistice, suprapăşunatul,	x	x

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			supratârlitul, accesul turiştilor în afara traseelor turistice. Scutirea de la păşunat a celor mai reprezentative suprafeţe, neautorizarea de deschideri de cariere, monitorizarea invaziilor unor specii ruderale.
22	Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine – Thlaspietea rotundifolii	8120	În particular, pentru acest tip de habitat, datorită prezenţei sale pe versanţi înclinaţi dar şi pe versanţi cu pantă mare, ameninţarea principală o constituie păşunatul şi turismul necontrolat din zonele uşor accesibile, apoi, alpinismul din zonele mai inaccesibile. Realizarea unor pârtii de schi şi infrastructura aferentă, pot afecta habitatul până la dispariţie. Este interzisă construirea pârtiilor de schi şi a infrastructurii turistice, suprapăşunatul, supratârlitul, accesul turiştilor în afara traseelor turistice. Scutirea de la păşunat a celor mai reprezentative suprafeţe, neautorizarea de deschideri de cariere, monitorizarea invaziilor unor specii ruderale.	x	x
23	Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică	8210	În particular, acest tip de habitat, datorită prezenţei sale pe pereţi stâncoşi, uneori cu verticalitate mare, se autoconservă. Interzicerea alpinismului şi căţăratului. Scutirea de la păşunat a celor mai reprezentative suprafeţe, neautorizarea de deschideri de cariere, monitorizarea invaziilor unor specii ruderale.	x	x
24	Peşteri închise vizitării publicului	8310	Măsurile de conservare sunt păstrarea secretului localizării peşterii, montarea de porţi metalice, sau preluarea în custodie, acolo unde există şi alte interese de conservare. Interzicerea derocărilor.	x	x

211

212

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
			Interzicerea depozitării de deşeuri menajere. Interzicerea accesului cu făclii aprinse şi cu lumină caldă. Amplasarea de porţi metalice.
25	Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică	8210	În particular, acest tip de habitat, datorită prezenţei sale pe pereţi stâncoşi, uneori cu verticalitate mare, se autoconservă. Ameninţarea principală o constituie alpinismul necontrolat. Interzicerea alpinismului şi căţăratului.	x	x
26	Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane	3220	Se controlează şi limitează: – decopertarea vegetaţiei herbacee; – dezvoltarea infrastructurii de aducţiune şi captare a apei, hidrocentrale, corectări de torenţi; – introducerea speciilor de plante alohtone; – păşunatul şi târlirea; – exploatarea materialului lemnos de-a lungul văilor; – depozitarea deşeurilor menajere. Transformarea păşunatului intensiv de pe păşunile alpine – subalpine în păşunat tradiţional extensiv.	x	x
27	Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor	3240	Se controlează şi limitează: – decopertarea vegetaţiei herbacee şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase; – dezvoltarea infrastructurii de aducţiune şi captare a apei, hidrocentrale, corectări de	x	x

Nr. Crt.	Habitat şi specii de interes comunitar Directiva Habitate, Directiva Păsări	Cod habitat	Măsuri de management*	PNMR	SCI
	montane		torenţi; – introducerea speciilor de plante alohtone; – păşunatul şi târlirea; – exploatarea materialului lemnos de-a lungul văilor; – depozitarea deşeurilor menajere. Neautorizarea deschiderii de balastiere în perimetrul habitatului. Neautorizarea de lucrări în albie în perimetrul habitatului.

213

Speciile şi habitatele propuse pentru monitorizare sunt redate în tabelul nr. 42:

Nr.	Obiectivul monitorizat	Grupa	Observaţii	Prioritatea
		Amfibieni
	Toate speciile şi habitatele de	Reptile
	interes comunitar/naţional din	Peşti		Prioritate vor avea speciile
	PNMR şi siturile Natura 2000	Păsări		vulnerabile – Lynx lynx, Canis
1	ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei –	Mamifere Odonate	Speciile şi habitatele din tabelele nr. 39, 40, 41	lupus, Ursus arctos, Microtus tatricus, Tetrao tetrix, Bubo
	101 protocoale de monitorizare	Ortoptere		bubo, Pseudogaurotina
	existente, 101 hărţi de	Coleoptere		excellens, Carabus zawadski
	distribuţie existente	Lepidoptere
		Moluşte

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.	Obiectivul monitorizat	Grupa	Observaţii	Prioritatea
		Plante
2	Speciile de interes comunitar nou identificate în SCI şi SPA – protocoale de monitorizare inexistente	Păsări Odonate Plante	Ciconia nigra, Caprimulgus europaeus, Charadrius morinellus, Buxbaumia viridis, Meesia longiseta, Colyas mirmidone, Ligularia sibirica, Cordulegaster heros	Se vor identifica măsuri de conservare

214

Calendarul de aplicare a protocoalelor de monitorizare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, este redat în tabelul nr. 43:

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

1

Aegolius funereus

minuniţă

200

X

2

Alcedo atthis

pescărel albastru

20 perechi

X

X

3

Aquila chrysaetos

acvila de munte

10-15 perechi

X

4

Aquila pomarina

acvila ţipătoare

10 perechi

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

mică

5

Barbastella barbastellus

liliacul cârn

2-10 exemplare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

6

Barbus meridionalis

mreană vânătă

sute

X

X

X

X

7

Bombina variegata

buhai de baltă cu burta galbenă

zeci de mii

X

X

X

X

8

Bonasa bonasia

ieruncă

sute

X

X

9

Bubo bubo

buha

6-8 perechi

X

10

Callimorpha quadripunctaria

fluturele tigru

mii

X

X

11

Campanula serrata

clopoţel

mii

X

X

X

X

215

216

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

12

Canis lupus

lupul

10-20 indivizi

X

X

X

13

Carabus hampei

carab

sute

X

X

14

Carabus variolosus

carab

sute

X

X

15

Carabus zawadszkii

carab

sute

X

X

16

Ciconia ciconia

barza albă

5 perechi

X

X

X

17

Ciconia nigra

barza neagră

1-2 perechi

X

18

Circus aeruginosus

erete de stuf

5 perechi

X

19

Circus cyaneus

erete vânăt

10 perechi

X

X

X

X

20

Coronella austriaca

şarpele de alun

sute

X

X

X

21

Cottus gobio

zglăvoacă

sute

X

X

X

X

22

Crex crex

cârstel

2-3 perechi

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

23

Cucujus cinnaberinus

gândac pământiu

zeci

X

X

X

24

Dendrocopos leucotos

ciocănitoarea cu spatele alb

40-50 de perechi

X

X

25

Dendrocopos medius

ciocănitoarea de stejar

100 perechi

X

X

26

Dendrocopos syriacus

ciocănitoarea de grădini

200 perechi

X

X

27

Dicranum viride

muşchi de pământ furculiţă

3-5 locaţii

X

X

X

X

28

Drepanocladus vernicosus

muşchi seceră

1 locaţie

X

X

X

217

218

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

29

Dryocopus martius

ciocănitoarea neagră

10-20 perechi

X

X

30

Dryomis nitedula

pârşul de pădure

100-150 indivizi

X

X

X

X

X

31

Erebia sudetica radnaesnis

fluturele Erebia

mii

X

X

32

Eudontomyzon danfordi

chişcar

sute

X

X

X

X

33

Falco columbarius

vânturel de seară

20-30 perechi

X

X

X

X

34

Falco peregrinus

şoimul călător

5-6 perechi

X

35

Felis silvestris

pisica sălbatică

30-40 indivizi

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

36

Ficedula albicollis

muscarul gulerat

150 perechi

X

X

37

Ficedula parva

muscarul mic

150

X

X

38

Glaucidium passerinum

ciuvică

10-20 perechi

X

39

Hucho hucho

lostriţa

Prezenţă incertă

X

X

X

X

40

Hyla arborea

brotăcelul verde

2-3 semnalări

X

X

X

X

41

Lacerta agilis

şopârla de câmpp

mii

X

X

X

X

X

X

42

Lanius collurio

sfrânciocul roşiatic

100 perechi

X

X

43

Lanius minor

sfrânciocul

150 perechi

X

X

219

220

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

cu frunte neagră

44

Leuciscus souffia

cleanul dungat

Prezenţă incertă

X

X

X

X

45

Lucanus cervus

rădaşca

zeci

X

X

46

Lullula arborea

ciocârlia de pădure

100 perechi

X

X

47

Lutra lutra

vidra

zeci

X

X

X

48

Lynx lynx

râsul

zeci

X

X

X

X

X

49

Microtus tatricus

şoarecele de Tatra

zeci

X

X

X

X

X

60

Muscardinus avellanarius

pârşul de alun

sute

X

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

51

Myotis blythii

liliacul comun mic

sute

X

X

X

X

X

X

X

X

X

52

Myotis myotis

liliacul comun

mii

X

X

X

X

X

X

X

X

X

53

Parnassius mnemosyne

fluture

sute

X

X

54

Pernis apivorus

viespar

10-20 perechi

X

55

Pholidoptera transsylvanica

cosaşul transilvănean

sute de mii

X

X

X

X

56

Picoides tridactylus

ciocănitoarea de munte

50 perechi

X

X

57

Picus canus

gheonoaie sură

150 perechi

X

X

58

Poa granitica ssp.

rogoz

mii

X

X

X

X

221

222

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

disparilis

59

Pseudogaurotina excellens

gândac

zeci

X

X

60

Rana dalmatina

broasca roşie de pădure

mii

X

X

X

X

61

Rhinolophus euryale

liliacul mediteranean cu potcoavă

mii

X

X

X

62

Rhinolophus ferrumequinum

liliacul mare cu potcoavă

mii

X

X

X

X

63

Rosalia alpina

croitorul alpin

mii

X

X

X

64

Sicista betulina

şoarecele săritor de

Necapturat din 1990

X

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

pădiure

65

Strix uralensis

huhurezul mare

6-8 perechi

X

66

Sylvia nisoria

silvia porumbacă

sute

X

X

67

Tetrao tetrix tetrix

cocoşul de mesteacăn

100 indivizi

X

X

68

Tetrao urogallus

cocoşul de munte

sute de indivizi

X

X

69

Tozzia carpathica

iarba gâtului

mii

X

X

70

Tringa glareola

fluierar de mlaştină

50 perechi

X

X

X

71

Triturus cristatus

tritonul cu creastă

sute

X

X

X

X

223

224

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

72

Triturus montandoni

tritonul carpatic

sute

X

X

X

X

73

Ursus arctos

ursul brun

40-50 indivizi

X

X

X

X

X

X

74

Buxbaumia viridis

muşchi de pământ

Prezenţă incertă

X

X

X

X

X

X

Habitatele de interes comunitar

1

Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane – 3220

X

X

X

X

2

Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane – 3230

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

3

Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – 3240

X

X

X

X

4

Tufărişuri alpine şi boreale – 4060

X

X

X

X

5

Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium – 4070*

X

X

X

X

6

Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix – 4080

X

X

X

X

7

Pajişti boreale şi alpine pe substrat

X

X

X

X

225

226

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

silicios – 6150

8

Pajişti calcifile alpine şi subalpine – 6170

X

X

X

X

9

Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase – 6230*

X

X

X

X

10

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până în cel montan şi alpin – 6430

X

X

X

X

11

Fâneţe montane –

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

6520

12

Turbării aftive – 7110*

X

X

X

X

13

Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante nefixate de substrat – 7140

X

X

X

X

14

Izvoare petrifiante cu formare de travertin Cratoneurion – 7220*

X

X

X

X

15

Mlaştini alcaline – 7230

X

X

X

X

16

Formaţiuni pioniere

X

X

X

X

227

228

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae – 7240*

17

Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin – Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani – 8110

X

X

X

X

18

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin – Thlaspietea

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

rotundifolii – 8120

19

Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase – 8210

X

X

X

X

20

Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase – 8220

X

X

X

X

21

Peşteri în care accesul publicului este interzis – 8310

X

X

X

X

22

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 9110

X

X

X

X

229

230

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei,

al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlate categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

23

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae – 91E0*

X

X

X

X

24

Păduri dacice de fag – Symphito-Fagion – 91V0

X

X

X

X

25

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană – Vaccinio-Piceetea – 9410

X

X

X

X

26

Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus

X

X

X

X

Nr.crt.

Specia de intres comunitar/naţional

Denumire populară

Evaluare populaţională PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei, ROSPA0085 Munţii Rodnei

Perioada de aplicare

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

cembra din regiunea montană – 9420

27

Păduri de altitudine joasă -6510

X

X

X

X

231

CAPITOLUL 4. DEFINIREA SCOPULUI, TEMELOR ŞI OBIECTIVELOR DE MANAGEMENT ŞI EVALUAREA ACESTORA

Scopul acestui Plan de management este de menţinere a elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecţiei ecosistemelor, conservarea resurselor genetice, a diversităţii biologice, menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, încurajarea şi susţinerea modului tradiţional de viaţă al comunităţilor locale din zona parcului.

Temele şi obiectivele de management:

Tema 1. Managementul biodiversităţii

1. 1.1 Inventariere şi cartare

2. 1.2 Monitorizare stare de conservare

3. 1.3 Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

4. 1.4 Managementul datelor

5. 1.5 Reintroducere specii dispărute

6. 1.6 Reconstrucţie ecologică

Tema 2. Turism

1. 2.1 Infrastructura de vizitare

2. 2.2 Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului

3. 2.3 Managementul vizitatorilor

Tema 3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

1. 3.1 Tradiţii şi comunităţi

2. 3.2 Conştientizare şi comunicare

3.3. Educaţiei ecologică

Tema 4. Management şi Administrare

1. 4.1 Echipament şi infrastructură de funcţionare

2. 4.2 Personal conducere, coordonare, administrare

3. 4.3 Documente strategice şi de planificare

4. 4.4 Instruire personal

1. 4.1 Evaluarea biodiversităţii şi a peisajului

   1. 4.1.1 Evaluarea cadrului fizico-geografic

      Cadrul fizico-geografic, prin componentele sale, justifică înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Rodnei. Diferenţa de altitudine de mai mult de 1600 m denotă existenţa unor condiţii variate în etajarea vegetaţiei.

      Munţii Rodnei conţin o varietate de forme rezultate atât din etapele vechi ale modelării Carpaţilor, cât şi din modelarea cuaternară în care era glaciară a avut un rol de prim ordin. Este singurul masiv din Carpaţii Orientali în care se păstrează peisajul tipic al modelării glaciare cu întreaga gamă de forme rezultate din acţiunea gheţarilor montani, asociate cu resturi ale modelării anterioare şi cu formele eroziunii postglaciare.

      Gruparea complexelor glaciare pe o suprafaţă relativ redusă creează un ansamblu cu o valoare peisagistică deosebită. Masivul Munţilor Rodnei este accesibil pentru activitatea pastorală, forestieră, turistică, fiind străbătut radiar de numeroase drumuri forestiere şi poteci, dar depărtarea de marile centre urbane i-a asigurat o protecţie relativă în privinţa impactului antropic.

      Se observă pe alocuri şi efectele impactului antropic:

      1. a) existenţa unor halde de steril rezultate ca urmare a depozitării minereului în zona gurilor de mină de la Cobăşel şi Valea Vinului;

      2. b) acţiunile de înrăşinare a arboretelor în perioada postbelică, mai ales în bazinetul Bistriţei Aurii, având ca efect destabilizarea arboretelor şi vulnerabilizarea lor faţă de atacurile de insecte şi doborâturile de vânt;

      3. c) tăierea pe suprafeţe mari a jnepenişurilor din golul alpin în perioada 1970-1990 a atras după sine formarea unor culoare de avalanşă care au distrus suprafeţe semnificative de pădure în aval de tăierile forestiere şi care nu s-au mai refăcut – Preluca Oii, Izvorul Galaţului, versanţii văii Cormaia şi altele.

      4. d) tăierile ilegale de pădure ce au ca efect avalanşe;

      5. e) grămezile de rumeguş depozitate în special de-a lungul apelor curgătoare reprezintă o sursă permanentă de poluare.

      Un efect resimţit de unele peşteri constă în devastarea lor – peştera Baia lui Schneider şi Cobăşel, în vederea extragerii de ,,flori de mină" în scop comercial. În rezervaţia Piatra Rea exista o carieră de calcar, în care nu se desfăşurau activităţi la data infiinţării PNMR. În prezent, zona afectată se reface natural, prin instalarea vegetaţiei arbustive.

      În zona Tăului Ştiol – Izvorul Bistriţei Aurii s-au efectuat intervenţii mecanizate ilegale în anul 2002, care au avut ca efect triplarea suprafeţei luciului de apă, modificându-se peisajul subalpin al ariei afectate şi prin crearea unui canal de drenaj într-un baraj antropic.

      

   2. 4.1.2 Evaluarea peisajului şi a aspectelor legate de reconstrucţie ecologică

      Peisajul specific Munţilor Rodnei, rezultat din interacţiunea factorilor fizici, biologici şi antropici, se află în general într-o bună stare de conservare. Principalele tipuri de peisaj urmează să fie inventariate şi cartate în viitorul apropiat.

      Se poate afirma că suprapăşunatul în ultimii ani a reprezentat un factor ce afectează negativ starea de conservare a unor specii şi habitate. Această situaţie se poate modifica în viitor, în funcţie de acordarea subvenţiilor prin Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură către crescătorii de animale.

      Fenomene torenţiale s-au manifestat pe Valea Anieşului. Pentru stoparea formării torenţilor şi a efectelor acestora au fost realizate amenajări pentru corectarea torenţilor: Blidăreasa, Valea Secii, Anieşul Mic, Izvorul Butucilor, Izvorul Mare. Acestea au fost executate în perioada 1970-1990 şi sunt întreţinute de ocoalele silvice care administrează suprafeţele respective.

      Avalanşe frecvente se manifestă în golul de munte, mai ales în anii cu zăpadă abundentă. De câţiva ani de zile, datorită stratului gros de zăpadă avalanşele produc pagube importante în fondul forestier. Frecvent apar avalanşe în valea Cobăşel – la Vârtej şi Valea Vinului – Cişa.

      În cursul primăverii anului 2006, respectiv în intervalul 29 aprilie – 1 mai s-au produs 4 avalanşe de mare anvergură în Căldarea Lala. Din această cauză nu recomandăm turiştilor folosirea traseelor pe timp de iarnă.

   3. 4.1.3 Evaluarea utilizării resurselor naturale

      Resursele din parc constituie o sursă de existenţă şi de venituri pentru comunităţile locale. Ca urmare biodiversitatea este supusă unei presiuni continue, care se accentuează. În lipsa acordarii unor măsuri compensatorii adecvate, care să reducă presiunea exercitată asupra biodiversităţii, se poate ajunge la reducerea acesteia, la pierderea sau reducerea populaţiilor unor specii endemice sau importante din punct de vedere ştiinţific.

      Principalele tipuri de folosire a resurselor din arealul parcului sunt:

      1. a) păşunile care aparţin comunităţilor, localnicii folosindu-le pe timpul verii pentru păşunatul animalelor proprii;

      2. b) fondul forestier proprietate publică a Statului Român, administrat de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, este gospodărit în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice; fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale este administrat de ocoale silvice de regim silvic, sau de către Regia Naţionala a Pădurilor – Romsilva, cu contract de administrare, sunt gospodărite în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice; datorită neaplicării sistemului compensatoriu pentru pădurea aflată în zone cu protecţie strictă şi protecţie integrală, apare o stare conflictuală între proprietari, administratori de fond forestier şi APNMR.

      3. c) produsele accesorii ale pădurii constituie de asemenea o resursă importantă pentru comunităţile limitrofe parcului. Activitatea de recoltare a acestora, fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, este avizată de APNMR, conform legislaţiei în vigoare.

         Prin gospodărirea în regim silvic a fondului forestier de pe suprafaţa parcului, s- a ţinut cont de valoarea ecologică deosebită şi de gradul ridicat de biodiversitate. Amenajamentele silvice elaborate în trecut au ţinut cont de aceste aspecte, majoritatea arboretelor fiind incluse în grupa I funcţională iar unele arborete au fost excluse de la tăieri, ceea ce a condus la o mai bună conservare a biodiversităţii în acest perimetru.

         Ca urmare a aplicării legilor fondului funciar începând cu anul 2000, în urma cărora importante suprafeţe de pădure au fost retrocedate, unităţile administrativ teritoriale şi-au întocmit amenajamente pentru suprafeţele de fond forestier pe care le deţin.

         Activităţi tradiţionale, cum ar fi păşunatul şi chiar exploatarea pădurilor, dacă sunt făcute în mod raţional şi nu deteriorează mediul natural, trebuie menţinute, pentru că o parte a mediului natural a evoluat de-a lungul anilor sub influenţa acestora, iar încetarea bruscă a lor, poate duce la modificări ale peisajului, şi chiar la scăderea bogăţiei de specii.

         

         

         236

         Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

         şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

         

         Carierele din Parcul Naţional Munţii Rodnei şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt redate în tabelul nr. 44:

         Nr. crt.	Denumir ea societăţii titularul de licenţă	Punctul de lucru obiectiv ul nr.topo, suprafaţ a	Nr./dată licenţă de exploatare	Perioada de valabilitate a licenţei/dat a începerii derulării licenţei de exploatare	Perioada de concesionare a terenului	Data la care s-a început exploatarea conform Autorizatie i de Mediu	Data până la care este valabilă Autorizatia de Mediu	Resursa exploata tă	Observaţii
         			-Nr. 180/26.03.19 99 -aprobată prin HG nr. 286/27.04.20 00		Conform
         1.	SC Valsecma r SRL Anieş	Anieş- Valea Secii Nr. Topo: 5014-08 Suprafaţa =1,8ha		-valabilitate licenţă=20 ani -data începerii derulării licenţei: 01.01.1999	Contractului de concesiune nr. 2/22.01.2001 cu Consiliul Local Maieru şi Contractului de închiriere cu Uniunea Comunelor	Autorizaţia de mediu nr. 112/08.06.2 001	Valabilă până la 08.06.2003	Marmură	Zonare conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare – Zona tampon/Zona de conservare durabilă – la limita PNMR. Zonare propusă în Planul de management – zona de dezvoltare durabilă.
         					Grănicereşti

         

         Nr. crt.	Denumir ea societăţii titularul de licenţă	Punctul de lucru obiectiv ul nr.topo, suprafaţ a	Nr./dată licenţă de exploatare	Perioada de valabilitate a licenţei/dat a începerii derulării licenţei de exploatare	Perioada de concesionare a terenului	Data la care s-a început exploatarea conform Autorizatie i de Mediu	Data până la care este valabilă Autorizatia de Mediu	Resursa exploata tă	Observaţii
         					Năsăudene
         2.	SC Explo Terasit SRL Sângeorz- Băi	Lunci- Valea Cormaia Nr. Topo:50 14-07 Suprafaţa = 8,9 ha (în parc)	-Nr. 3268/19.04.2 002 -neaprobată prin HG	-valabilitate licenţă= 20 ani	Conform Contractului de concesiune nr. 1125/06.11.2 003 cu Consiliul Local Rebra	Autorizatia de mediu nr. 30/28.01.20 04	Iniţial, valabilă până la 28.01.2009 Anulat Autorizaţie în 09.06.2006	Calcar ornament al – marmură	Zonare conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare – Zona tampon/Zona de conservare durabilă – la limita PNMR. Zonare propusă în Planul de management – zona de dezvoltare durabilă.
         3.	SC SOMAC O SA	Guşeţel I-Parva Nr.	-Nr. 1073/16.12.1 999	-valabilitate licenţă= 20 ani	SC SOMACO SA Bucureşti	Nu au prezentat autorizaţie	–	Calcar ornament al –	Zonare conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 şi Ordonanţa de

         237

         

         

         238

         Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

         şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

         

         Nr. crt.	Denumir ea societăţii titularul de licenţă	Punctul de lucru obiectiv ul nr.topo, suprafaţ a	Nr./dată licenţă de exploatare	Perioada de valabilitate a licenţei/dat a începerii derulării licenţei de exploatare	Perioada de concesionare a terenului	Data la care s-a început exploatarea conform Autorizatie i de Mediu	Data până la care este valabilă Autorizatia de Mediu	Resursa exploata tă	Observaţii
         	Bucureşti	Topo: 5014-05 Suprafaţa =0,6 ha	-neaprobată prin HG		nu a concesionat terenul necesar de la deţinătorul legal	de mediu la CITRM Bistriţa		marmură	urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare – Zona tampon/Primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală (Art. 22 lit.j)-în interiorul PNMR. Zonare propusă în Planul de management – Primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală.
         4.		Judeţul Maramur eş- Cariera		–	–	ANRM nu a autorizat până la această dată	–		Zonare conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007,

         

         Nr. crt.	Denumir ea societăţii titularul de licenţă	Punctul de lucru obiectiv ul nr.topo, suprafaţ a	Nr./dată licenţă de exploatare	Perioada de valabilitate a licenţei/dat a începerii derulării licenţei de exploatare	Perioada de concesionare a terenului	Data la care s-a început exploatarea conform Autorizatie i de Mediu	Data până la care este valabilă Autorizatia de Mediu	Resursa exploata tă	Observaţii
         		Fântâna Suprafaţa = 5 ha				nicio societate să efectueze lucrări de exploatare pe baza de permis sau licenţă de exploatare.			aprobată cu modificările şi completările ulterioare – Zona de conservare specială /Zona de protecţie integrală- la limita PNMR. Zonare propusă în Planul de management – Zona de protecţie strictă.

         Conform prevederilor Ordonaţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată, completată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurarea activităţilor extractive în raza parcului este interzisă.

         Mineritul a fost închis treptat, în intervalul 2004-2007, astfel că pe suprafaţa parcului au rămas doar urmele acestei activităţi economice, haldele de steril, care în prezent sunt împădurite şi incluse în fond forestier.

         239

         Situaţia haldelor de steril de pe suprafaţa parcului şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care se suprapun pe raza parcului este redată în tabelul nr. 45:

         

         

         240

         Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

         şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

         

         Nr.crt	Denumirea haldei	Cota m	Suprafata ha	Starea actuală	Statutul actual al terenului ocupat de haldă în fond forestier				Proprietar Comuna	Administrator Ocol Silvic
         					U.P.	u.a.	Suprafata (ha)	Protecţie integrală DA/NU
         1	Izvorul Băilor legătura Cobăşel	1200	1,1	închisă	I	94D	1,1	Da	Rodna	Valea Ilvei
         2	Izvorul Băilor legătura Cobăşel	1260	2,1	închisă	I	95D	2,1	Nu	Rodna	Valea Ilvei
         3	Izvorul Băilor legătura Cobăşel	1310	0,3	închisă	I	97N	0,3	Nu	Rodna	Valea Ilvei
         4	Orizont 950 Cobăşel	950	0,3	închisă	I	624C	0,3	Da	Rodna	Valea Ilvei
         5	Orizont 1080 Cobăşel	1080	0,8	închisă	I	625C	0,8	Da	Rodna	Valea Ilvei
         6	Orizont 1126 Cobăşel	1126	1,1	închisă	I	625D	1,1	Da	Rodna	Valea Ilvei
         7	Orizont 1200 Cobăşel	1200	1,1	închisă	I	625E	1,1	Da	Rodna	Valea Ilvei

         

         Nr.crt	Denumirea haldei	Cota m	Suprafata ha	Starea actuală	Statutul actual al terenului ocupat de haldă în fond forestier				Proprietar Comuna	Administrator Ocol Silvic
         					U.P.	u.a.	Suprafata (ha)	Protecţie integrală DA/NU
         	Orizont 1200 bis Cobăşel	1200	1,0	închisă	I		1,0	Da	Rodna	Valea Ilvei
         	Orizont 1260 Cobăşel	1260	0,8	închisă	I		0,8	Da	Rodna	Valea Ilvei
         8	Orizont 1260 bis Cobăşel	1260	0,9	închisă	I	626E	0,9	Da	Rodna	Valea Ilvei
         9	Orizont 1310 Cobăşel	1310	0,9	închisă	I	626F	0,9	Da	Rodna	Valea Ilvei
         10	Tunel orizont est	800	0,3	închisă	I	39C	0,3	Da	Poiana Ilvei	Izvorul Someşului Mare
         	Tunel orizont vest	800	0,1	închisă	I		0,1	Nu	Poiana Ilvei	Izvorul Someşului Mare
         Total			10,8				10,8

         

         241

         Pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, care nu se suprapune cu parcul, nu există halde de steril.

   4. 4.1.4 Evaluarea aspectelor legate de educaţie şi conştientizare

      În comunităţile locale există un număr mare de şcoli şi licee care reprezintă o oportunitate pentru APNMR de a desfăşura activităţi de educaţie ecologică şi conştientizare asupra valorilor naturale şi culturale din zona PNMR.

      Totuşi, o parte a populaţiei locale nu are încă o imagine clară asupra activităţilor, scopului Parcului şi nu cunoaşte obiectivele acestuia, în special cele legate de conservarea biodiversităţii.

      Dinamica prezentărilor Parcului Naţional Munţii Rodnei în comunităţile locale este redată în tabelul nr. 46:

      Anul	Număr prezentări	Număr participanţi
      2005	25	720
      2006	35	1950
      2007	27	925
      2008	55	2752
      2009	33	1732
      2010	34	1912
      2011	77	2532
      2012	60	3237
      2013	75	3582
      2014	56	2434
      2015	83	3639
      2016	51	1653
      2017	80	3637
      2018	70	4213
      Total	761	34918

      Din datele de mai sus, se observă o creştere relativă anuală a numărului participanţilor la prezentările Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

      De la înfiinţare şi până în prezent s-au organizat 20 tabere ecologice la care au participat aproximativ 700 elevi şi profesori din localităţile limitrofe parcului.

      O parte dintre vizitatori au cunoştinţe despre existenţa parcului şi a obiectivelor sale, informaţii preluate cel mai adesea din pagina web a parcului www.parcrodna.ro.

      Şcolile prezintă interes pentru derularea activităţilor în parteneriat cu parcul, fie datorită nevoilor de suport material şi inovator, fie datorită necesităţii unei educaţii ecologice în şcoli. În acest sens au fost înfiinţate de către APNMR cluburi ecologice în şcoli – 8 cluburi Darwin, 10 cluburi Eco.

      Educaţia ecologică a copiilor are un efect social mai larg asupra familiei şi comunităţii. Beneficiile conştientizării sunt promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversităţii, creşterea numărului de turişti în zonă, transformarea elevilor şi profesorilor coordonatori de cluburi

      Darwin şi Eco în "ambasadori" ai Parcului. Pentru programele de conştientizare trebuie avute în vedere următoarele grupuri ţintă:

      1. a) proprietari de terenuri, crescători de animale;

      2. b) administratori de terenuri;

      3. c) instituţii cu competenţe în aplicarea legislaţiei de mediu;

      4. d) copii /elevi;

      5. e) profesori;

      6. f) vizitatori;

      7. g) administraţie publică locală;

      8. h) mass-media;

      9. i) agenţi economici;

      10. j) ONG-uri.

          Pentru realizarea conştientizării în funcţie de grupurile ţintă se vor folosi următoarele mesaje

          cheie:

          1. a) păstrarea unicităţii peisajului;

          2. b) nevoia conservării şi protejării biodiversităţii;

          3. c) dezvoltarea durabilă a zonei;

          4. d) implicarea comunităţilor în activităţile Parcului;

          5. e) transmiterea imaginii Parcului.

   5. 4.1.5 Evaluarea conservării moştenirii culturale

      Folclorul Văii Someşului Mare şi a regiunii sudice a Parcului Naţional Munţii Rodnei – Ţara Năsăudului

      În studierea folclorului acestui spaţiu, vom căuta să abordăm fenomenul folcloric în întreaga zonă limitrofă Munţilor Rodnei şi să demonstrăm bogăţia folclorului, pentru că piesele folclorice culese dintr-o localitate nu pot fi atribuite numai acesteia, ci trebuie încadrate întregii regiuni, cunoscut fiind fenomenul de ,,migrare" a folclorului dintr-o localitate în alta.

      În cadrul unei zonări mai largi, zona Văii Rodnei este cuprinsă în subzona Năsăudului, zonă care are un specific anume: ,,se diferenţiază prin prezenţa unor melodii ornamentale, cu broderii excesive de virtuozitate vocală (.). De asemenea, Năsăudul se caracterizează prin oscilaţiile funcţionale ale textelor epice; aceeaşi naraţiune versificată poate fi când baladă, când colindă, ba chiar strigătură la joc, în concordanţă cu etimologia numelui baladă = cântec de joc".

      Sărbătorile anuale ale Ispasului de la Năsăud, precum şi ansamblurile folclorice înfiinţate în marea majoritate a localităţilor au menirea de a menţine şi transmite peste generaţii identitatea culturală şi etnografică a acestor zone.

      Toate aceste ansambluri folclorice sunt renumite în ţară şi străinatate, cei implicaţi fiind adevăraţi ambasadori ai tradiţiilor româneşti păstrate nealterate peste veacuri.

      De asemenea, tradiţiile se conservă în zonă şi prin intermediul meşterilor populari din zonă:

      1. a) sculptori în lemn în localităţile: Şanţ, Rodna – Ilie şi Dan Guşă, Maieru, Feldru, Năsăud;

      2. b) meşteri în crearea costumelor populare: Salva- Lucia Todoran, Mihaela Poll, Verginia Linul, Maria Morar, aici realizându-se costume populare tradiţionale, obiecte de artizanat şi podoabe, renumitele pălării cu pene de păun, unice în ţară şi în lume.

      3. c) meşteri în piele: în localitatea Maieru-Aurel Sidor, Dan Croitor;

      4. d) pictura pe sticlă: în localitatea Rodna – preot Florin Moldovan;

      5. e) sculptori în piatră: în localitatea Sîngeorz-Băi – Maxim Dumitraş;

      6. f) ţesutul manual se practică şi acum în satele de munte, îndeosebi de femeile mai în vârstă, care realizează cergi, ţoale, traiste, pânzături, prosoape, feţe de masă.

         Se practică, de asemenea, meşteşuguri tradiţionale, dintre care amintim: aratul cu plugul tras de cai sau boi, spălatul cergilor la vâltoare, cositul şi strânsul fânului manual, producerea varului în cuptoare tradiţionale.

         Se păstrează în zonă obiceiurile de preparare a produselor tradiţionale, reprezentative pentru această zonă, în special cu ocazia sărbătorilor, prepararea în gospodărie a produselor din carne de porc, miel, pâinea pe vatră, caşul, urda.

         Folclorul regiunii nordice a Parcului Naţional Munţii Rodnei – Ţara Maramureşului

         Zona localităţilor aflate pe partea de nord a Munţilor Rodnei, respectiv localităţile Borşa, Moisei, Vişeu este una dintre cele mai încărcate de istorie şi folclor din România, aceste tradiţii ducând faima regiunii Borşa până peste hotarele ţării noastre. Portul popular, porţile sculptate, bisericile din lemn sunt emblematice pentru această zonă, atât cele vechi, care se păstrează ca o mărturie a existenţei umane în zonă, cât şi cele noi, realizate cu multă măiestrie de meşterii populari din zonă. Pentru zona Borşa, atracţia turistică o constituie atât frumuseţea naturală a reliefului şi peisajului, cât şi portul popular, specificul zonei care păstrează încă parfumul satului vechi de munte. Renumita Horă de la Prislop, manifestaţie cultural-etnografică anuală, atrage şi astăzi mii de turişti români şi străini. Ansamblurile folclorice înfiinţate în aceste localităţi, menţin la loc de cinste zestrea culturală moştenită din vremuri străvechi.

   6. 4.1.6 Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere

În Parcul Naţional Munţii Rodnei se practică mai multe tipuri de turism, datorită evantaiului de comori peisagistice existente în perimetrul său.

Obiective peisagistice: Vârful Pietrosul Mare, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Izbucul Izvorul Albastru al Izei, vârful Ineu,Valea Cormaia, Cascada Cailor, Valea Anieşului, Tăul Muced, Zăvoaiele Borcutului, Lacurile Lala, Iezer, Buhăiescu, Ştiol.

Obiective culturale: Casa memorială George Coşbuc, Casa memorială Liviu Rebreanu, Ansamblul monumental de la Moisei al sculptorului Gheza Vida.

Centre etnografice: Valea Izei şi Valea Someşului – costume şi obiceiuri populare; Mănăstirile Bârsana si Moisei, Mănăstirile de pe Valea Someşului, bisericile din lemn de pe Valea Izei, muzeele prezente în majoritatea localităţilor limitrofe Parcului Naţional Munţii Rodnei, dintre care se remarcă cel din localitatea Maieru, ruinele Bazilicii Dominicane Rodna – sec XIII, din localitatea Rodna.

Cu ocazia diverselor evenimente – sărbători, nunţi, botezuri, manifestări cu specific local, au loc veritabile parade ale portului popular tradiţional. Dintre manifestările – eveniment din arealul parcului menţionăm: Hora de la Prislop – 10 august; Sânzienele – 24 iunie în comuna Maieru; Ispasul – la Năsăud.

Turismul practicat în parc are o puternică sezonalitate, cei mai mulţi vizitatori înregistrându-se în lunile de vară.

În prezent în arealul Munţilor Rodnei se desfăşoară o serie de forme de turism cu motivaţii dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot număra:

1. a) Ecoturismul ca formă nouă de turism, găseşte în cadrul Parcului Naţional Munţii Rodnei condiţii dintre cele mai bune de dezvoltare în viitor şi de atragere a unui număr cât mai mare de turişti atât din ţară, cât şi din străinătate. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a pregătit momentan pentru turiştii interesaţi un număr de 10 programe ecoturistice;

2. b) Turism ecvestru ca urmare a înfiinţării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean administrat de către RNP-Romsilva prin Direcţia Silvică Bistriţa Năsăud, administraţia parcului a iniţiat diverse programe ecvestre pentru turişti. Aceştia pot să parcurgă călare pe drumuri forestiere şi păşuni alpine, diverse zone: Poiana narciselor de pe masivul Saca, Lacul Lala, vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu, Cascada Cailor, Lacul Ştiol, Pasul Prislop. De asemenea, se pot oferi şi alte servicii: prânz organizat la stâne, observaţii asupra faunei şi florei specifice Munţilor Rodnei. Turiştii pot fi însoţiţide ghizi autorizaţi de Agenţia Naţională pentru Turism. Perioada optimă de desfăşurare este iulie – septembrie;

3. c) Turismul de recreere valorifică însuşirile cadrului natural, principalul obiectiv fiind peisajul.Cei interesaţi pot să parcurgă trasee montane de o frumuseţe inedită, să observe flora bogată cu multe specii rare sau endemice – opaiţul Munţilor Rodnei – Silene nivalis, să se bucure de priveliştea lacurilor şi căldărilor glaciare, să remarce elemente de faună deosebite, cum ar fi: capra neagră –

   Rupicapra rupicapra, cocoşul de munte – Tetrao urogallus, cocoşul de mesteacăn – Tetrao tetrix, marmota – Marmota marmota, cerbul carpatin – Cervus elaphus, căprioara – Capreolus capreolus.

   Aici diversitatea florei, faunei şi reliefului oferă turiştilor informaţii inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Munţii Rodnei se observă o veche activitate – păstoritul, care conferă peisajului un specific aparte. Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între natură şi om, oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturare a stresului cotidian;

4. d) Turismul rural – agroturismul – a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în ţara noastră. Zona Munţilor Rodnei întruneşte condiţii deosebite pentru desfăşurarea acestei forme de turism. Parfumul vechilor tradiţii din satele de munte transilvănene conferă întregii zone un aer şi o poezie aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacanţe de neuitat, deoarece aici meniurile tradiţionale şi ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul călătorului de pretutindeni. Până în prezent în circuitul turistic rural au intrat localităţile Moisei, Borşa situate în zona nordică şi Şanţ, Rodna, Parva, Maieru şi Telciu în zona sudică;

5. e) Turismul ştiinţific reprezintă o formă de turism cu potenţial de dezvoltare datorită biodiversităţii deosebite a parcului, cu precădere în zonele de protecţie strictă Pietrosul Mare, Corongiş, Piatra Rea, Ineu – Lala.

Pe lângă aceste forme de turism, în zona limitrofă parcului se mai practică:

1. a) Sporturile de iarnă – reprezintă una din principalele forme de turism desfăşurate în masiv în perioada hibernală în staţiunea turistică Borşa – Complex Borşa şi la Valea Blaznei – Şanţ;

2. b) Turismul balneoclimateric – curativ, poate fi practicat datorită existenţei unor izvoare minerale importante, cu precădere în oraşul Sîngeorz Băi. Turismul curativ sau de îngrijire a sănătăţii este o modalitate de fortificare a organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism născut din necesităţile oamenilor de a-şi reface şi trata sănătatea, căutând să valorifice efectele tămăduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afecţiuni, există posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calităţi terapeutice în staţiunea balneară Sângeorz-Băi, precum şi alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localităţile limitrofe: Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anieş, Valea Vinului, Şanţ. De asemenea în staţiunea Borşa, la baza de recuperare şi tratament există posibilităţi de tratament recuperatoriu pentru diferite afecţiuni;

3. c) Turismul cultural, poate fi practicat în zonă datorită existenţei a numeroase obiective care poartă pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri.

În urma monitorizării se observă o creştere simţitoare a numărului de turişti care vizitează parcul. Aceste monitorizări vor continua anual, în scopul cunoaşterii şi gestionării impactului turistic, a dinamicii afluxului turistic şi actualizarea periodică a strategiei de turism, în funcţie de tendinţe, aşa încât impactul antropic să fie minim pe raza parcului.

O eventuală creştere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creşterea cantităţilor de deşeuri.

Circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise, poate cauza accidente, deteriorarea unor habitate fragile, deranjarea animalelor sălbatice.

Culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră şi faună, uneori specii rare sau ocrotite, poate fi un alt efect al turismului necontrolat.

Parcul Naţional Munţii Rodnei are un mare potenţial turistic, dar dezvoltarea turismului în parc trebuie să se facă ţinând cont de valorile existente, pentru ca acestea să nu fie afectate în mod ireversibil.

248

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

CAPITOLUL 5. ACŢIUNI PROPUSE PRIVIND MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL MUNŢII RODNEI, ROSCI0125 ŞI ROSPA0085 MUNŢII RODNEI

Legendă: Un an; X – Activ.

Cu prioritatea:

Prioritatea 1 – Se atribuie acţiunilor care trebuie să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec.

Prioritatea 2 – Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate. Prioritatea 3 – Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după finalizarea acţiunilor 1 şi 2.

Obiectivele şi acţiunile sunt redate în tabelul nr. 47:

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.1.1 Actualizarea distribuţiilor populaţiilor speciilor de floră: Campanula serrata* clopoţel – 1, Dicranum viride – muşchi de pământ furculiţă – 2, Drepanocladus vernicosus – muşchi seceră – 3, Poa granitica disparilis – rogoz – 4, Tozzia carpathica – iarba gâtului – 5, Buxbaumia viridis – muşchi de pământ – 6, Meesia longiseta – muşchi de pământ cu sete lungi – 7, Ligularia sibirica – curechiu de munte – 8, Silene nivalis – opaiţul Munţilor Rodnei – 9,

– 10 specii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

Narcissus stellaris – narcisa – 10

1.1.2 Actualizarea distribuţiei populaţiilor speciilor de faună: Carabus hampei – carab -1, Carabus variolosus – carab – 2, Carabus zawadzki – carab – 3, Lucanus cervus – rădaşcă – 4, Pseudogaurotina excellens* – gândac – 5, Cucujus cinnaberinus – gândac pământiu – 6, Rosalia alpina*- croitorul faglui – 7, Coenagrion hylas – libelulă – 8, Colias myrmidone – albiliţa portocalie – 9, Callimorpha quadripunctaria* – fluturele tigru – 10, Cordulegaster heros – libelula calul dracului – 11, Pholidoptera transsylvanica – cosaş transilvănean – 12, Leuciscus souffia – clean dungat – 13, Cottus gobio – zglăvoacă – 14, Eudontomyzon danfordi – chişcar – 15, Barbus meridionalis – mreană vânătă – 16, Bombina variegata – buhai de baltă cu burta galbenă – 17, Triturus cristatus – tritonul cu creastă – 18, Triturus montandoni – tritonul carpatic – 19, Lutra lutra – vidra – 20, Microtus tatricus – şoarecele de Tatra – 21, Ursus arctos* – ursul brun – 22, Myotis blythii – liliacul comun mic – 23, Myotis myotis – liliacul comun – 24, Rhinolophus ferrumequinum – liliacul mare cu potcoavă – 25, Rhinolophus euryale – liliacul mediteranean cu potcoavă – 26, Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă – 27, Myotis bechsteinii – liliacul cu urechi mari – 28, Barbastella barbastellus – liliacul cârn – 29, Canis lupus* – lupul

– 70 specii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

249

250

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

– 30, Lynx lynx – râsul – 31, Chilostoma banaticum – melcul bănăţean carenat – 32, Aegolius funereus – minuniţă – 33, Alcedo atthis – pescărel albastru – 34, Aquila chrysaetos – acvila – 35, Aquila clanga – acvila ţipătoare mare – 36, Aquila pomarina – acvila ţipătoare mică -37, Bonasa bonasia – ieruncă – 38, Bubo bubo – buha – 39, Ciconia ciconia – barza albă – 40, Ciconia nigra – barza neagră – 41, Circus aeruginosus – erete de stuf – 42, Circus cyaneus – erete vânăt – 43, Dendrocopos leucotos – ciocănitoarea cu spatele alb – 44, Dendrocopos medius – ciocănitoarea de stejar – 45, Dendrocopos syriacus – ciocănitoarea de gradini – 46, Dryocopus martius – ciocănitoarea neagră – 47, Falco columbarius – vânturel de seară – 48, Falco peregrinus – şoimul călător – 49, Ficedula albicollis – muscarul gulerat – 50, Ficedula parva – muscarul mic – 51, Glaucidium passerinum – ciuvică – 52, Lanius collurio – sfrânciocul roşiatic – 53, Lanius minor – sfrânciocul cu frunte neagră – 54, Lullula arborea – ciocârlia de pădure – 55, Pernis apivorus – viespar – 56, Picoides tridactylus – ciocănitoarea de munte – 57, Picus canus – gheonoaie sură – 58, Strix uralensis – huhurezul mare – 59, Sylvia nisoria – silvia porumbacă – 60, Tetrao tetrix – cocoşul de mesteacăn – 61, Tetrao urogallus – cocoşul de munte – 62, Tringa glareola – fluierar de mlaştină – 63, Crex crex – cristel de câmp – 64,

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

Hieraetus pennatus – acvila mică – 65, Caprimulgus europaeus – caprimulg – 66, Rupicapra rupicapra – capra neagră – 67, Marmota marmota – marmota – 68, Felis silvestris – pisica sălbatică – 69, Charadrius morinellus – prundăraş de munte – 70

1.1.3 Actualizarea distribuţiei habitatelor naturale: Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane – 3220, Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane – 3230, Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – 3240, Tufărişuri alpine şi boreale – 4060, Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium – 4070*, Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix – 4080, Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios – 6150, Pajişti calcifile alpine şi subalpine – 6170, Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase – 6230*, Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până în cel montan şi alpin – 6430, Fâneţe montane – 6520, Turbării aftive – 7110*, Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante nefixate de substrat – 7140, Izvoare petrifiante cu formare de travertin Cratoneurion – 7220*, Mlaştini alcaline – 7230, Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae – 7240*, Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani – 8110, Grohotişuri

– 27 habitate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

251

252

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin Thlaspietea rotundifolii – 8120, Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase – 8210, Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase – 8220, Peşteri în care accesul publicului este interzis – 8310, Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum – 9110, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae – 91E0*, Păduri dacice de fag – Symphito-Fagion – 91V0, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană – Vaccinio-Piceetea – 9410, Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană – 9420, Păduri de altitudine joasă – 6510

1.1.4 Cartarea zone umede – lacuri glaciare, turbării, mlaştini, din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 10 habitate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.5 Inventarierea tipuri de peisaje din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 5 tipuri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.6 Inventarierea şi cartarea zone de cuibărit ale populaţiilor speciilor de păsări din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125

– 5 zone de

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

cuibărit

Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.7 Cartarea habitatelor afectate de procese de degradare – avalanşe, eroziune, alunecări de teren, păşuni supratârlite, halde de steril, mine, cariere, din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 6 habitate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.8 Cartarea pădurilor virgine/cvasivirgine din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 102 ha

I

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.9 Inventarierea şi cartarea speciilor invazive din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 10 specii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.10 Evaluarea şi cartarea serviciilor ecosistemice din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, inclusiv cuantificarea capacităţii de retenţie a carbonului

– 1 studiu

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.1.11 Inventarierea şi cartarea populaţiilor speciilor de interes comunitar din ROSCI0125 şi ROSPA0085 Munţii Rodnei pentru suprafaţa care excede PNMR – Ciconia nigra, Caprimulgus

– 8 specii

I

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG-

253

254

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

1. Inventariere şi cartare

europaeus, Charadrius morinellus, Cordulegaster heros, Colias myrmidone, Ligularia sibirica, Buxbaumia viridis, Meesia longiseta

uri, voluntari

1.1.12 Actualizarea inventarului biodiversităţii din PNMR, din ROSCI0125 şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 6.500 specii

1

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

ACŢIUNI

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.2.1 Monitorizarea populaţiilor speciilor de floră: Campanula serrata* –clopoţel – 1, Dicranum viride – muşchi de pământ furculiţă – 2, Drepanocladus vernicosus – muşchi seceră – 3, Poa granitica disparilis – rogoz – 4, Tozzia carpathica – iarba gâtului – 5, Buxbaumia viridis – muşchi de pământ – 6, Meesia longiseta – muşchi de pământ cu sete lungi – 7, Ligularia sibirica – curechiu de munte – 8, Silene nivalis – opaiţul Munţilor Rodnei – 9, Narcissus stellaris – narcisa – 10

– 10 specii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

1.2.2 Monitorizarea populaţiilor speciilor de faună: Carabus hampei – carab -1, Carabus variolosus – carab – 2, Carabus zawadzki – carab – 3, Lucanus cervus – rădaşcă – 4, Pseudogaurotina excellens* – gândac – 5, Cucujus cinnaberinus – gândac pământiu – 6, Rosalia alpina*- croitorul faglui – 7, Coenagrion hylas – libelulă – 8, Colias myrmidone – albiliţa portocalie – 9, Callimorpha quadripunctaria* – fluturele tigru – 10, Cordulegaster heros – libelula calul dracului – 11, Pholidoptera transsylvanica – cosaş transilvănean – 12, Leuciscus souffia – clean dungat – 13, Cottus gobio – zglăvoacă – 14, Eudontomyzon danfordi – chişcar – 15, Barbus meridionalis – mreană vânătă – 16, Bombina variegata – buhai de baltă cu burta galbenă – 17, Triturus cristatus – tritonul cu creastă – 18, Triturus montandoni – tritonul carpatic – 19, Lutra lutra – vidra – 20, Microtus tatricus – şoarecele de Tatra – 21, Ursus arctos* – ursul brun – 22, Myotis blythii – liliacul comun mic – 23, Myotis myotis – liliacul comun – 24, Rhinolophus ferrumequinum – liliacul mare cu potcoavă – 25, Rhinolophus euryale – liliacul mediteranean cu potcoavă – 26, Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă – 27, Myotis bechsteinii – liliacul cu urechi mari – 28, Barbastella barbastellus – liliacul cârn – 29,

– 70 specii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

255

256

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

Canis lupus* – lupul – 30, Lynx lynx – râsul – 31, Chilostoma banaticum – melcul bănăţean carenat – 32, Aegolius funereus – minuniţă – 33, Alcedo atthis – pescărel albastru – 34, Aquila chrysaetos – acvila – 35, Aquila clanga – acvila ţipătoare mare – 36, Aquila pomarina – acvila ţipătoare mică -37, Bonasa bonasia – ieruncă – 38, Bubo bubo – buha – 39, Ciconia ciconia – barza albă – 40, Ciconia nigra – barza neagră – 41, Circus aeruginosus – erete de stuf – 42, Circus cyaneus – erete vânăt – 43, Dendrocopos leucotos – ciocănitoarea cu spatele alb – 44, Dendrocopos medius – ciocănitoarea de stejar – 45, Dendrocopos syriacus – ciocănitoarea de gradini – 46, Dryocopus martius – ciocănitoarea neagră – 47, Falco columbarius – vânturel de seară – 48, Falco peregrinus – şoimul călător – 49, Ficedula albicollis – muscarul gulerat – 50, Ficedula parva – muscarul mic – 51, Glaucidium passerinum – ciuvică – 52, Lanius collurio – sfrânciocul roşiatic – 53, Lanius minor – sfrânciocul cu frunte neagră – 54, Lullula arborea – ciocârlia de pădure – 55, Pernis apivorus – viespar – 56, Picoides tridactylus – ciocănitoarea de munte – 57, Picus canus – gheonoaie sură – 58, Strix uralensis – huhurezul mare – 59, Sylvia nisoria – silvia porumbacă – 60, Tetrao tetrix – cocoşul de mesteacăn – 61, Tetrao urogallus –

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

cocoşul de munte – 62, Tringa glareola – fluierar de mlaştină – 63, Crex crex – cristel de câmp – 64, Hieraetus pennatus – acvila mică – 65, Caprimulgus europaeus – caprimulg – 66, Rupicapra rupicapra – capra neagră – 67, Marmota marmota – marmota – 68, Felis silvestris – pisica sălbatică – 69, Charadrius morinellus – prundăraş de munte – 70

1.2.3 Monitorizarea habitatelor naturale de interes comunitar: Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane – 3220, Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane – 3230, Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – 3240, Tufărişuri alpine şi boreale – 4060, Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium – 4070*, Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix – 4080, Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios – 6150, Pajişti calcifile alpine şi subalpine – 6170, Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase – 6230*, Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până în cel montan şi alpin – 6430, Fâneţe montane – 6520, Turbării aftive – 7110*, Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante nefixate de substrat – 7140, Izvoare petrifiante cu formare de travertin Cratoneurion – 7220*, Mlaştini alcaline – 7230,

– 27 habitate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

257

258

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae – 7240*, Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani – 8110, Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin Thlaspietea rotundifolii – 8120, Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase – 8210, Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase – 8220, Peşteri în care accesul publicului este interzis – 8310, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 9110, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior – Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae – 91E0*, Păduri dacice de fag – Symphito-Fagion – 91V0, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană – Vaccinio-Piceetea – 9410, Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană – 9420, Păduri de altitudine joasă – 6510

1.2.4 Monitorizarea peisajelor din PNMR şi din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 10 puncte de monitorizare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.5 Monitorizarea speciilor invazive din PNMR şi din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii

– 10 specii

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

Rodnei

Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.6 Monitorizarea surselor de poluare – ape miniere uzate, deşeuri menajere, din PNMR şi siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 10 surse

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.7 Monitorizarea efectelor schimbărilor climatice asupra habitatelor alpine din PNMR şi din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 1 ha

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.8 Monitorizarea atacurilor de gândaci de scoarţă – Ipidae din PNMR şi din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 20 ha

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.9 Monitorizarea impactului păşunatului asupra ecosistemelor din PNMR şi din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 6.000 ha

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.10 Monitorizarea parametrilor fizico-chimici ai apei

– 3 km

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG-

259

260

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

2. Monitorizare stare de conservare

uri, voluntari

1.2.11 Observaţii fenologice în PNMR şi în siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– 5 specii

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.12 Implicarea voluntarilor în monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar

– 10 voluntari

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

1.2.13 Încheierea de parteneriate/protocoale de colaborare cu şcoli, institute de cercetare, universităţi pentru monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar

– 10 parteneriate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG- uri, voluntari

Tema:	I. Managementul biodiversităţii
Obiectiv	3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie
Acţiuni	Limite/ Ţintă	Prioritatea											Parteneri pentru implementare
			An
			1	2	3	4	5	6	7	8	9	10

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

1.3.1 Acţiuni de patrulare prevenire/combatere fapte ilegale

– 3.500 patrulări

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Garda Forestieră, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Jandarmeria Montană, APM, Ocoale Silvice, Primării, Gestionarii Fondurilor cinegetice

1.3.2 Reglementarea activităţi economice

– 3.500 avize

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.3 Verificarea respectării condiţiilor prevăzute prin avize

– 350 acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.4 Verificarea respectării măsurilor de conservare specifice

– 72 acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.5 Verificarea borderourilor de masă lemnoasă

– 30 borderouri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Garda Forestieră, Jandarmeria Montană, Ocoale Silvice, GNM

1.3.6 Participarea la acţiuni de evaluare a speciilor de interes cinegetic

– 400 acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Garda Forestieră, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Jandarmeria Montană, APM, Ocoale Silvice, Gestionarii Fondurilor cinegetice,

261

262

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

GNM

1.3.7 Materializarea/refacerea limitelor PNMR şi ale siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei în teren

– 200 km

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

ONG-uri, Şcoli

1.3.8 Armonizarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului şi urbanism şi altor planuri de dezvoltare locale/regionale/naţionale cu prevederile Planului de management

– 17 PUG-uri avizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Primării, APM

1.3.9 Avizarea amenajamentelor silvice în concordanţă cu prevederile Planului de management

– 15 amenajamente avizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Primării, Ocoale Silvice, APM

1.3.10 Identificarea amenajamentelor silvice ce necesită actualizare pentru armonizarea cu prevederile Planului de management şi informarea administratorului fondului forestier

– 1 amenajament

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Primării, Ocoale Silvice, APM

1.3.11 Restricţionarea accesului motorizat în habitatele cu specii vulnerabile prin amplasarea de bariere

– minim 30 bariere

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

ONG-uri, Şcoli

1.3.12 Restricţionarea vizitării unor galerii/peşteri, în scopul limitării perturbării speciilor de lilieci, în funcţie de cerinţele ecologice ale speciilor şi de specificul galeriilor/peşterilor

– 2 porţi metalice

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

1.3.13 Stoparea şi controlul braconajului faunistic şi piscicol, reducerea fragmentării habitatelor de interes comunitar, controlul activităţilor ilegale, controlul incendiilor prin crearea unui sistem video performant de monitorizare cu transmitere on-line care să faciliteze intervenţia rapidă în teren

– 1 sistem video performant de control al braconajului – reducerea braconajului cu 90% – îmbunătăţirea stării de conservare la minim 30 specii şi 15 habitate de interes comunitar

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.14 Reducerea fragmentării habitatelor vulnerabile din zona lacului glaciar Tăul Ştiol prin restricţionarea accesului motorizat

– 2 habitate cu stare de conservare favorabilă

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.15 Reducerea impactului asupra carnivorelor mari şi scăderea mortalităţii la efectivele de ovine şi bovine prin amplasarea de garduri electrice alimentate cu panouri

– minim 10 garduri electrice amplasate la

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

263

264

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

solare

stâne

1.3.16 Restricţionarea păşunatului în microhabitatele vulnerabile prin amplasarea de garduri electrice alimentate cu panouri solare

– 10 garduri electrice amplasate

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.17 Realizarea studiilor de evaluare a resurselor naturale regenerabile nelemnoase, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, în vederea reglementării activităţii de recoltare a acestora

– 3 studii

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.3.18 Realizarea de studii privind capacitatea de suport a păşunilor în vederea reglementării activităţii de păşunat, conform prevederilor legale

– 1 studiu

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de Cercetare, ONG-uri, voluntari

1.3.19 Readucerea la starea iniţială a păşunilor degradate prin cosirea mecanică a habitatelor supratârlite

– 100 ha

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.3.20 Igienizarea peşterilor degradate prin spălarea pereţilor vopsiţi şi ecologizarea acestora

– minim 2 peşteri

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de cercetare, Universităţi

1.3.21 Avertizarea vizitatorilor prin amplasarea în teren a panourilor cu privire la prezenţa şi activităţile care ameninţă starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

– minim 30 panouri

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.3.22 Promovarea în rândul proprietarilor/

– 1 îndrumar de

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare,

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

administratorilor de terenuri a unui instrument de informare cu privire la ameninţările la adresa speciilor şi habitatelor de interes comunitar, recomandările de reducere a impactului prin activităţilor de utilizare tradiţională a resurselor naturale regenerabile

conservare a biodiversităţii

Universităţi

1.3.23 Avizarea activităţii de păşunat, cu stabilirea condiţiilor specifice ce trebuie respectate

– minim 100 avize emise

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.3.24 Avizarea amenajamentelor pastorale şi verificarea respectării prevederilor acestora

– 5 amenajamente pastorale – număr acţiuni de verificare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Primării, Garda de Mediu

1.3.25 Participarea reprezentanţilor APNMR la conferinţele de amenajare a pădurilor, în vederea corelării prevederilor amenajementelor silvice cu măsurile din Planul de management al ariei naturale protejate, păstrarea tipului natural de pădure, promovarea tratamentelor silvice bazate pe regenerare naturală, planificarea lucrărilor silvice în scopul atingerii şi menţinerii unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretelor, aplicarea principiilor de

– număr participări la conferinţe de amenajare a pădurilor

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ocoale Silvice

265

266

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

gospodărire durabilă a pădurilor

1.3.26 Stabilirea condiţiilor de desfăşurare/avizare a diverselor activităţi specifice pe teritoriul ariei naturale protejate şi comunicarea acestora actorilor interesaţi/solicitanţilor

– număr avize/ acorduri emise – seturi de condiţii de management comunicate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.27 Comunicarea administratorilor de fond forestier a măsurilor de adaptare a managementului forestier în direcţia menţinerii exemplarelor bătrâne şi foarte bătrâne de arbori de fag, carpen, paltin, ulm la densităţi cât mai mari, cel puţin 1 exemplar la 5 ha de pădure, pentru asigurarea condiţiilor favorabile pentru speciile de interes comunitar – păsări, coleoptere, lilieci

– număr acţiuni de informare – număr administratori informaţi

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ocoale Silvice

1.3.28 Comunicarea administratorilor de fond forestier a măsurilor de adaptare a managementului forestier în sensul păstrării cioatelor şi a lemnului mort, ramuri foarte groase sau trunchiuri semi-îngropate, la o densitate de minim 2 metri cubi în echivalent/ha, pentru crearea condiţiilor favorabile de dezvoltare a speciilor Carabus variolosus şi Rosalia alpina

– număr acţiuni de informare – număr administratori informaţi

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ocoale Silvice

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

1.3.29 Monitorizarea respectării restricţiilor specifice ce se impun în apropierea bîrlogurilor speciei Ursus arctos

– număr acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ocoale Silvice

1.3.30 Avizarea practicării sporturilor/ concursurilor/competiţiilor pe raza ariei naturale protejate, respectiv restricţionarea accesului turiştilor în anumite zone, în vederea limitării perturbării speciilor

– număr avize – număr acţiuni desfăşurate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ocoale Silvice

1.3.31 Fundamentarea şi formularea propunerilor de modificare a Formularelor Standard Natura 2000

– formulare standard Natura 2000 corectate conform situaţiei reale

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi, Ministerul Mediului, voluntari

1.3.32 Materializarea în teren a limitelor zonelor de protecţie strictă

– lungime limite materializate în teren

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

1.3.33 Stabilirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de cercetare

– număr avize emise pentru activitatea de cercetare – număr protocoale încheiate pentru

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

267

268

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

derularea temelor de cercetare

1.3.34 Avizarea/aprobarea desfăşurării activităţilor de valorificare durabilă a resurselor naturale, în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor şi necesităţilor de conservare ale habitatelor

– număr avize/ aprobări emise

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, APM, Ministerul Mediului

1.3.35 Amplasarea hotelurilor de insecte, cuiburilor artificiale de berze

– număr hoteluri – număr cuiburi artificiale instalate

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.3.36 Informarea şi conştientizarea deţinătorilor de terenuri cu privire la limitarea aplicării tratamentelor chimice, respectiv interzicerea utilizării erbicidelor şi a îngrăşămintelor chimice

– număr deţinători de terenuri informaţi

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Proprietari terenuri

1.3.37 Sprijinirea prin toate mijloacele a implementării schemelor de plată către proprietarii de terenuri a serviciilor ecosistemelor şi a compensaţiilor pentru restricţiile impuse de regimul de arie protejată

– număr situaţii întocmite

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Proprietari terenuri, Ministerul Mediului

1.3.38 Ecologizarea habitatelor acvatice

– peste 1 tonă de deşeuri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Voluntari

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie

menajere

1.3.39 Amplasarea jujeelor la câinii ciobăneşti

– circa 200 jujee

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Crescători de animale

1.3.40 Limitarea poluării fonice, pentru carnivore mari, lilieci, păsări, prin instalarea de panouri de avertizare în zonele cu activităţi antropice şi controlul nivelului de zgomot printr-un sistem activ de înregistrare sonoră

– circa 10 panouri – 10 verificări

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Companii

1.3.41 Realizarea de studii privind capacitatea biogenică a habitatelor forestiere, acvatice şi agricole în vederea reglementării activităţilor

– 1 studiu

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare

1.3.42 Reducerea pagubelor produse de ursul brun şi lup prin amplasarea sistemelor mixte – optice, acustice, olfactive, de avertizare la stânele montane

– minim 50 sisteme mixte de avertizare

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

1.3.43 Eliminarea păstrăvului din lacurile glaciare în vederea recolonizării speciilor de tritoni – Triturus montandoni, T. alpestris

– 3 lacuri glaciare fără păstrăv

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de cercetare

Tema:	I. Managementul biodiversităţii
Obiectiv	4. Managementul datelor
Acţiuni	Limite/ Ţintă	Prioritatea		Parteneri pentru implementare
			An

269

270

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.4.1 Actualizarea bazei de date GIS

– 250 layere actualizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.2 Revizuirea zonării interne în GIS a PNMR

– 100% suprafaţa parcului

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ministerul Mediului

1.4.3 Revizuirea limitelor PNMR şi siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

– limite revizuite

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ministerul Mediului

1.4.4 Actualizarea bazei hărţilor tematice

– 300 hărţi tematice realizate/actualizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.5 Actualizarea bazei fotografice

– 2.000 imagini stocate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.6 Actualizarea listei specilor

– 1 listă acualizată

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.7 Actualizarea listei habitatelor

– 1 listă elaborată şi actualizată

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.8 Actualizarea bazei de date privind monitorizarea speciilor de plante

– 10 specii de plante monitorizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.9 Actualizarea bazei de date privind monitorizarea speciilor de animale

– 70 specii de animale monitorizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.10 Actualizarea bazei de date privind monitorizarea habitatelor

– 27 habitate monitorizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.11 Actualizarea bazei de date privind proprietarii şi administratorii de terenuri

– 100% suprafaţă cu proprietari şi administratori identificaţi

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.12 Actualizarea bazei de date privind construcţiile existente

– 30 construcţii cu fişe întocmite

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.13 Actualizarea paginii web

– 1 pagină web actualizată

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.14 Monitorizarea vizualizărilor/accesărilor paginii web

– 75.000 vizualizări

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.4.15 Actualizarea bazei de date ale utilizatorilor de resurse naturale

– 1 bază de date cu stâne, nr. ovine, bovine – exploatatori forestieri, culegători ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale şi apicultori

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

I. Managementul biodiversităţii

Obiectiv

5. Reintroducere specii dispărute

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.5.1 Elaborare studiu pentru reintroducerea speciei dispărute păiuşul lui Porcius –Saussurea porcii

– 1 studiu

III

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.5.2 Aplicarea măsurilor de reintroducere specii dispărute din anumite habitate, precum zâmbru, jneapăn sau alte specii

– 2 acţiuni

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

Tema:	I. Managementul biodiversităţii
Obiectiv	6. Reconstrucţie ecologică
Acţiuni	Limite/ Ţintă	Prioritatea		Parteneri pentru implementare
			An

271

272

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.6.1 Identificarea terenurilor degradate – halde de steril, cariere de calcar, suprafeţe afectate de eroziune, mine

– 100 ha

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.6.2 Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate – culoare de avalanşe, habitate forestiere incendiate sau inundate, alunecări de teren, prin plantare de arbori, însămânţare cu specii autohtone

– 100 ha

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.6.3 Identificarea habitatelor ce necesită reconstrucţie ecologică – restaurare zone umede, combatere specii invazive

– 100 ha

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.6.4 Elaborare plan de acţiune pentru activităţi de reconstrucţie ecologică a habitatelor

– 1 plan elaborat

III

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.6.5 Reconstrucţia ecologică a habitatelor – cosirea habitatelor supratârlite, renaturarea pajiştilor degradate, igienizarea peşterilor degradate.

-10 ha

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Institute de Cercetare, Universităţi

1.6.6 Monitorizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică

– 1 acţiune

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:	2. Turism
Obiectiv	1. Infrastructura de vizitare
Acţiuni	Limite/	ritat		Parteneri pentru

Tema:

2. Turism

Obiectiv

1. Infrastructura de vizitare

Ţintă

An

implementare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2.1.1 Realizarea/amenajarea infrastructurii de vizitare/informare – centru de vizitare, punct de informare

– 3 centre de vizitare/puncte de informare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Primării, Ocoale Silvice

2.1.2 Reparare şi întreţinere infrastructură de vizitare

– 12 acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.3 Realizare observatoare faună

– 2 observatoare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.4 Amplasare panouri informative

– 80 panouri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.5 Amenajare trasee de vizitare

– 19 trasee turistice

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.6 Amenajare trasee/poteci tematice

– 10 poteci tematice

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.7 Amenajare trasee cicloturism/ecvestru

– 1 traseu cicloturistic – 1 traseu ecvestru

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.8 Amenajare locuri de campare

– 10 locuri de campare amenajate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.9 Amenajare puncte de belvedere şi popas

– 2 puncte de belvedere

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.10 Întreţinere trasee de vizitare/tematice

– 40 km

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.11 Întreţinere puncte de belvedere şi popas

– 50 acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.1.12 Inventariere unităţi de cazare şi servire

– 50 unităţi cu fişe

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

273

274

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

2. Turism

Obiectiv

1. Infrastructura de vizitare

ntocmite

2.1.13 Igienizare trasee de vizitare

– 3.000 km

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, voluntari

Tema:

2. Turism

Obiectiv

2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2.2.1 Elaborare materiale de promovare turistică: albume-1, ghiduri de specii-2, hărţi turistice-3, postere-4, pliante-5, atlase- 6, filme documentare şi de animaţie-7, broşuri-8, brelocuri-9, insigne-10, agende-11, calendare-12, bannere-13, monografii- 14, mousepaduri-15, pixuri-16, căni-17, semne de carte-18, DVD-uri-19, mape-20, cataloage-21, fotoreportaje-22, panouri- 23, spoturi radio şi TV-24, stick-uri de memorie-25, standuri expoziţionale-26, autocolante-27, copertă CD-uri-28, anale-29, spoturi TV-30

– 30 categorii de materiale

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

2.2.2 Dezvoltare pachete de promovare turistică – drumeţie, observare faună/floră

– 10 pachete elaborate şi implementate

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Agenţii de turism

Tema:

2. Turism

Obiectiv

2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului

2.2.3 Asigurare servicii de cazare

– 100 persoane cazate

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Agenţii de turism

2.2.4 Asigurare servicii de ghidare/însoţire a vizitatorilor

– 100 acţiuni de însoţire/ghidare

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Agenţii de turism

2.2.5 Încheiere parteneriate/acorduri în domeniul turism

– 10 acorduri încheiate

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Agenţii de turism

Tema:

2. Turism

Obiectiv

3. Managementul vizitatorilor

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2.3.1 Elaborare ghid reguli de vizitare

– 1 ghid elaborat

I

X

X

X

2.3.2 Monitorizare impact turism

– 10 rapoarte de monitorizare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.3.3 Monitorizare turişti

– 20 acţiuni de monitorizare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

2.3.4 Aplicare chestionare

– 500 chestionare aplicate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Voluntari

Tema:	3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
Obiectiv	1. Tradiţii şi comunităţi

275

276

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

Obiectiv

1. Tradiţii şi comunităţi

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

3.1.1 Inventariere obiective de patrimoniu cultural

– 1 listă cu 50 obiective inventariate

I

X

X

X

X

X

Primării

3.1.2 Evidenţă manifestări locale tradiţionale/folclorice

– 1 listă cu 7 manifestări descrise

I

X

X

X

3.1.3 Inventariere unităţi de învăţământ ce funcţionează pe raza UAT-urilor care se suprapun cu ariile protejate

– 1 listă cu 54 unităţi de învăţământ

I

X

X

X

3.1.4 Promovare produse cu mărci locale

– 5 produse locale promovate – 1 ghid produse locale

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.1.5 Participare la evenimente culturale

– 50 participări

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.1.6 Promovarea arhitecturii tradiţionale

– 8 acţiuni de promovare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.1.7 Promovare agricultură ecologică

– 8 acţiuni de promovare

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:	3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
Obiectiv	2. Conştientizare şi comunicare
Acţiuni	Limite/	ritat		Parteneri pentru

Tema:

3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

Obiectiv

2. Conştientizare şi comunicare

Ţintă

An

implementare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

3.2.1 Informare comunităţi locale privind restricţiile de utilizare a resurselor naturale

– 19 întâlniri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.2.2 Editare buletin informativ

– 16 buletine informative publicate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.2.3 Organizare campanii de conştientizare

– 30 de campanii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.2.4 Organizare evenimente: Ziua Europeană a Parcurilor/ Ziua Parcului, convenţii, simpozioane, conferinţe, seminarii, expoziţii de fotografie, workshop-uri

– 20 evenimente organizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Primării, ONG- uri

3.2.5 Participare la simpozioane, întâlniri tematice, conferinţe, manifestări în ţară şi străinătate

– 60 participări

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.2.6 Publicare articole în mass-media

– 120 articole publicate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.2.7 Creare şi actualizare pagină Facebook

– 1 pagină creată şi actualizată

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

3.2.8 Încheiere parteneriate/acorduri

– 150 acorduri încheiate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Universităţi, Primării, Ocoale Silvice, ONG-uri

277

278

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

Obiectiv

2. Conştientizare şi comunicare

3.2.9 Promovarea în rândul proprietarilor şi administratorilor de terenuri a unor ghiduri de identificare şi utilizare a resurselor naturale valorificabile – plante medicinale, tinctoriale, aromatice, melifere, toxice, comestibile, magice, furajere, fructe de pădure, ciuperci, melci şi scoici, izvoare minerale

– 13 ghiduri

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Universităţi, Primării, Ocoale Silvice, ONG-uri

3.2.10 Promovarea în rândul crescătorilor de animale a unui ghid de utilizare durabilă a păjiştilor montane şi alpine prin păşunat tradiţional

– 1 ghid

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Universităţi, Primării, Ocoale Silvice, ONG-uri, crescători de animale

3.2.11 Elaborarea unui catalog al biodiversităţii din PNMR

– 1 catalog

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Universităţi, Primării, Ocoale Silvice, ONG-uri, crescători de animale

3.2.12 Elaborarea unui catalog al speciilor endemice

– 1 catalog

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, Universităţi, Primării, Ocoale Silvice, ONG-uri, crescători de animale

Tema:

3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

Obiectiv

3. Educaţie ecologică

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

3.3.1 Organizare concursuri tematice/tabere

– 5 tabere – 5 concursuri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, ONG-uri, Primării

3.3.2 Încheiere parteneriate/acorduri

– 50 parteneriate încheiate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, ONG-uri, Primării

3.3.3 Realizare materiale pentru educaţie ecologică:albume-1, ghiduri de specii şi de bune practici- 2, hărţi de biodiversitate-3, postere-4, pliante-5, atlase-6, filme documentare şi de animaţie-7, broşuri-8, monografii- 9, flyere-10, cataloage-11, fotoreportaje-12, panouri-13, anale-14, reviste ecologică-15, anuare-16, compendii-17, enciclopedii-18, cărţi de joc cu animale-19, jocuri animate-20, machete 3D-21, DVD-uri cu sunetele animalelor-22, articole ştiinţifice-23, emisiuni TV-24, manuale-25, indexuri de specii-26, ecusoane-27, mape-28, bannere-29, cărţi poştale-30

– 30 tipuri de materiale educative editate şi publicate

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, ONG-uri, Primării

3.3.4 Realizare acţiuni de igienizare

– 20 acţiuni

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Şcoli, ONG-uri, Primării

279

280

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

Obiectiv

3. Educaţie ecologică

3.3.5 Realizare manual de educaţie ecologică

– 1 manual elaborat

III

X

X

X

X

X

Şcoli, ONG-uri

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

1. Echipament şi infrastructură de funcţionare

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4.1.1 Asigurare echipament vestimentar montan şi de protecţie – costume neopren speologice, cască, cizme

– 19 persoane beneficiază de echipament

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.1.2 Asigurare mijloace auto

– 1 mijloc auto achiziţionat

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.1.3 Asigurare dotări IT, programe cu licenţă, calculatoare, laptopuri, desktopuri, harduri interne şi externe, staţii mobile, reţele de supraveghere video

– 50 dotări achiziţionate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.1.4 Asigurare echipamente comunicare – telefoane, staţii portabile, videoproiectoare, camere videoconferinţă

– 20 echipamente achiziţionate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.1.5 Asigurare echipamente monitorizare – binoclu, trepied, aparat foto, camere de supraveghere cu infraroşu şi

– 50 echipamente

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

1. Echipament şi infrastructură de funcţionare

termoviziune, dataloggere, aparat video, maşină laborator, GPS- uri, colare GPS, detector ultrasunete, detector parametrii abiotici, generator electric, capcane luminoase, capcane life-trap, dronă, ATV-uri, snowmobil, schiuri

4.1.6 Mentenanţă echipamente – arhivări, actualizări software, instalări software şi infrastructură de funcţionare

– 120 intervenţii

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

2. Personal conducere, coordonare, administrare

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4.2.1 Coordonare şi supervizare activităţi

– 6.000 ore/an

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.2 Organizare întâlniri Consiliul Ştiinţific

– 20 întruniri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.3 Organizare întâlniri Consiliul Consultativ de Administrare

– 20 întruniri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.4 Analiza realizării activităţilor planificate

– 120 analize în comitetul director

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.5 Organizare concursuri ocupare posturi

– 3 concursuri organizate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

281

282

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

2. Personal conducere, coordonare, administrare

4.2.6 Întocmire şi verificare evidenţe personal

– 120 evidenţe

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.7 Evaluarea anuală a personalului

– 180 persoane evaluate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.8 Actualizare Registru de mijloace fixe

– 10 actualizări

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.9 Întocmire Raport anual de activitate

– 10 rapoarte

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.10 Întocmire şi verificare evidenţe financiar-contabile

– 120 evidenţe

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.11 Verificare, validare, operare aplicaţie FIMS

– 120 validări

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.12 Accesare fonduri externe – Life, INTERREG, POIM, SEE/EEA, individual sau în parteneriat

– 10 proiecte depuse

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.13 Implementarea proiectelor

– 15.000 ore/an

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.14 Demersuri în vederea înscrierii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a imobilizărilor corporale care se procură şi/sau se realizează din fonduri publice, finanţări şi/sau cofinanţări în cadrul proiectelor

– 1 documentaţie elaborată şi transmisă autorităţii în vederea înscrierii bunurilor în inventarul centralizat

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.15 Obţinere statut/distincţii internaţionale – Ramsar,

– 1 statut obţinut

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

2. Personal conducere, coordonare, administrare

Rezervaţia Biosferei, Diploma Europeană

4.2.16 Încheierea de parteneriate/acorduri cu reţele sau organizaţii internaţionale şi naţionale de profil – Europarc, IUCN, AAANP

– 1 acord încheiat şi în curs de implementare

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.2.17 Asigurare serviciu de încasare a tarifului de vizitare

– 8.000 ore/an

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.18 Asigurare secretariat

– 5.000 ore/an

II

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.2.19 Asigurare permanenţă la Centrul de vizitare

– 0 ore/an

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

3. Documente strategice şi de planificare

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4.3.1 Elaborare/revizuire Plan de management/Regulament

– 1 plan de management elaborat şi revizuit – 1 regulament elaborat şi revizuit

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.3.2 Elaborare BVC

– 10 BVC-uri elaborate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

283

284

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

3. Documente strategice şi de planificare

4.3.3 Elaborare Plan anual de lucru

– 10 planuri anuale de lucru

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.3.4 Elaborare Plan de monitorizare

– 1 plan de monitorizare revizuit anual

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.3.5 Elaborare Protocoale de monitorizare

– 109 protocoale de monitorizare

I

X

X

X

X

X

Universităţi, Institute de cercetare

4.3.6 Elaborare Strategie de vizitare

– 1 strategie elaborată

I

X

X

X

4.3.7 Elaborare Strategie de comunicare

– 1 strategie elaborată

I

X

X

X

4.3.8 Elaborare Plan anual de investiţii

– 10 planuri elaborate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.3.9 Elaborare Plan anual de achiziţii

– 10 planuri elaborate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

4.3.10 Elaborare Plan de educaţie ecologică

– 1 plan elaborat

I

X

X

X

X

X

4.3.11 Elaborare Plan de conştientizare şi comunicare

– 1 plan elaborat

I

X

X

X

X

X

4.3.12 Elaboare Program privind Controlul intern managerial

– 1 plan elaborat

I

X

X

X

X

X

4.3.13 Elaborare sistem de tarife

– 1 sistem tarifar elaborat şi aprobat

I

X

X

X

X

X

RNP-Romsiva, Ministerul Mediului

4.3.14 Elaborare Plan de pregătire profesională

– 10 planuri de pregătire profesională elaborate

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsiva

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

3. Documente strategice şi de planificare

4.3.15 Elaborare Plan de afaceri

– 1 plan de afaceri elaborat

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsiva

4.3.16 Armonizare măsuri de management comune transfrontalier

– 1 măsură

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsilva

4.3.17 Completarea formularului de revizuire a statutului de rezervaţie a Biosferei

– 1 formular revizuit

III

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

4. Instruire personal

Acţiuni

Limite/ Ţintă

Prioritatea

Parteneri pentru implementare

An

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4.4.1 Instruirea personalului prin participarea la cursuri, seminarii, instruiri pe domenii precum: achiziţii, comunicare, management arii protejate, GIS, turism, monitorizare biodiversitate, interpretarea peisajului, educaţie ecologică, tehnici de negociere cu factorii de interes, management de proiect, ranger, management forestier, management agricol, ghidaj – montan, ecvestru, speologic, certificare forestieră, pază şi control, utilizare echipamente de monitorizare – electropescuit, detectoare parametrii fizico-chimici, fotografiere şi filmare în natură.

– 50 anajaţi participanţi

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsiva

285

286

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Tema:

4. Management şi administrare

Obiectiv

4. Instruire personal

4.4.2 Instruirea personalului prin participarea la cursuri, seminarii, instruiri pe domenii precum: acordare prim ajutor, SSM/PSI, salvare speologică, alpinism.

– 10 instruiri

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsiva

4.4.3 Participare la schimburi de experienţă cu alte arii protejate din ţară şi străinătate

– 5 schimburi de experienţă

I

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

RNP-Romsiva

CAPITOLUL 6. PROGRAMUL DE MONITORIZARE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT

Programul de monitorizare a stadiului de implementare al activităţilor a fost elaborat cu scopul de a se urmări modul în care activităţile ating rezultatele prevăzute conform Planului de acţiuni.

Programul de monitorizare privind implementarea Planului de management este sintetizat în tabelul nr. 48. Acesta urmăreşte etapele implementării Planului de management, cuantificarea rezultatelor şi a eficienţei procesului de implementare, precum şi adaptarea pentru atingerea indicatorilor prevăzuţi.

În acest plan sunt evidenţiate modalităţile şi/sau mijloacele prin care se realizează monitorizarea Planului de management pentru fiecare acţiune care este cuprinsă în domeniile din Planul de acţiuni, în funcţie de frecvenţa şi modul de evidenţă a acestora.

Pe parcursul implementării Planului de management, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei va elabora un sistem electronic de monitorizare a progreselor realizate şi de evidenţa rapoartelor, contractelor, acordurilor şi proceselor verbale elaborate pe parcursul desfăşurării activităţilor. Acesta va sta la baza analizei eficienţei echipei Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei privind capacitatea de implementare a Planului de management şi elaborarea următorului program.

Programul de monitorizare privind implementarea Planului de management este redat în tabelul

nr. 48:

Obiectiv	Monitorizarea implementării Planului de management
	Acţiunea din Planul de acţiuni	Evidenţa monitorizării
1.1 Inventariere şi cartare	1.1.1 – 1.1.12	Nr. specii inventariate Nr. specii inventariate Nr. habitate inventariate Nr. specii de plante cu distribuţie cartată Nr. specii de animale cu distribuţie cartată Nr. habitate cartare Nr. zone umede cartate Nr. tipuri peisaje identificate Nr. zone de cuibărit identificate şi cartate Nr. areale cartate Suprafaţă cartată păduri virgine/cvasivirgine (ha)

Obiectiv	Monitorizarea implementării Planului de management
	Acţiunea din Planul de acţiuni	Evidenţa monitorizării
		Nr. specii invazive inventariate Nr. specii cartate
1.2 Monitorizare stare de conservare	1.2.1 – 1.2.13	Nr. specii de plante monitorizate Nr. specii de animale monitorizate Nr. habitate monitorizate Nr. puncte de monitorizate Nr. specii invazive monitorizate Nr. surse de poluare monitorizate Suprafaţă monitorizată (ha) Suprafaţă monitorizată (ha) Suprafaţă monitorizată (ha) Lungime sector râu (km) Nr. specii Studii elaborate
1.3 Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie	1.3.1 – 1.3.43	Nr. total patrulări Nr. avize eliberate Nr. acţiuni Nr. acţiuni Nr. borderouri verificate Nr. participări Lungime (km) Nr. PUG-uri avizate Nr. amenajamente avizate Nr. amenajamente ce necesită întocmirea de adendum-uri Nr. bariere instalate Nr. porţi amplasate
1.4 Managementul datelor	1.4.1 – 1.4.15	Nr. layere actualizate % din suprafaţa parcului Nr. hărţi tematice realizate/actualizate Nr. imagini foto stocate

Obiectiv	Monitorizarea implementării Planului de management
	Acţiunea din Planul de acţiuni	Evidenţa monitorizării
		Listă specii actualizată Listă specii elaborată/actualizată Nr. specii de plante monitorizate Nr. specii de animale monitorizate Nr. habitate monitorizate % suprafaţă cu proprietari şi administratori de terenuri identificaţi Nr. construcţii existente cu fişe întocmite Pagină web actualizată Nr. accesări/vizitatori unici Nr. intervenţii
1.5 Reintroducere specii dispărute	1.5.1 – 1.5.2	Studiu elaborat Nr. acţiuni
1.6 Reconstrucţie ecologică	1.6.1 – 1.6.6	Suprafaţă – ha Plan de acţiune elaborat Suprafaţă – ha Suprafaţă afectată – ha Plan de acţiune elaborat Suprafaţă – ha Nr. acţiuni
2.1 Infrastructura de vizitare	2.1.1 – 2.1.13	Nr. centre de vizitare/puncte de informare Nr. acţiuni Nr. observatoare realizate Nr. panouri informative Nr. trasee de vizitare amenajate Nr. trasee/poteci tematice amenajate Nr. trasee cicloturism amenajate Nr. locuri campare amenajate Nr. puncte de belvedere şi popas Lungime trasee de vizitare întreţinute – km

Obiectiv	Monitorizarea implementării Planului de management
	Acţiunea din Planul de acţiuni	Evidenţa monitorizării
		Nr. acţiuni Nr. unităţi cu fişe întocmite Lungime trasee igienizate/ecologizate – km
2.2 Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	2.2.1 – 2.2.5	Nr. categorii materiale realizate Nr. pachete elaborate şi implementate Nr.pers.cazate Nr. acţiuni de ghidare/însoţire Nr. parteneriate/acorduri încheiate
2.3 Managementul vizitatorilor	2.3.1 – 2.3.4	Ghid elaborat Raport monitorizare/Studiu elaborat Nr. acţiuni Nr. chestionare aplicate
3.1 Tradiţii şi comunităţi	3.1.1 – 3.1.7	Nr. obiective inventariate Manifestări locale tradiţionale/folclorice identificate şi descrise Nr. unităţi de învăţământ Nr. produse, mărci locale promovate Nr. participări Nr. acţiuni promovare Nr. acţiuni de promovare
3.2 Conştientizare şi comunicare	3.2.1 – 3.2.12	Nr. întâlniri Nr. buletine informative publicate Nr. campanii organizate Nr. evenimente organizate Nr. participări Nr. articole publicate Pagină funcţională şi actualizată Nr. parteneriate/acorduri încheiate
3.3 Educaţie ecologică	3.3.1 – 3.3.5	Nr. concursuri/tabere organizate Nr. parteneriate/acorduri încheiate

Obiectiv	Monitorizarea implementării Planului de management
	Acţiunea din Planul de acţiuni	Evidenţa monitorizării
		Nr. categorii de materiale realizate – pliant, afiş, flyer, revistă Număr acţiuni Manual elaborat
4.1 Echipament şi infrastructură de funcţionare	4.1.1 – 4.1.6	Nr. persoane care beneficiază de echipament Nr. mijloace auto achiziţionate Nr. dotări achiziţionate Nr. echipamente comunicare/telefon/staţii Nr. echipamente achiziţionate Nr. intervenţii
4.2 Personal conducere, coordonare, administrare	4.2.1 – 4.2.19	Nr. ore/an Nr. întâlniri organizate Nr. întâlniri organizate Nr. analize în CD Nr. concursuri organizate Nr. evidenţe Nr. persoane evaluate Nr. actualizări Raport întocmit şi transmis către autoritate Nr. evidenţe Nr. validări Nr. proiecte depuse Nr. ore/an Nr. documentaţii elaborate şi transmise autorităţii în vederea înscrierii bunurilor în inventarul centralizat Nr. distincţii/statut obţinut Nr. acorduri/parteneriate încheiate şi în curs de implementare

Obiectiv	Monitorizarea implementării Planului de management
	Acţiunea din Planul de acţiuni	Evidenţa monitorizării
		Nr. ore/an Nr. ore/an Nr. ore/an Nr. voluntari implicaţi
4.3 Documente strategice şi de planificare	4.3.1 – 4.3.17	Plan de management elaborat BVC elaborat Plan elaborat/revizuit/aprobat Plan elaborat Nr. protocoale elaborate Strategie elaborată Strategie elaborată Plan elaborat Plan elaborat Plan elaborat Plan de pregătire profesională elaborat Program elaborat Sistem de tarife aprobat Plan de pregătire profesională elaborat Plan de afaceri elaborat Nr. măsuri comune armonizate Formular revizuit
4.4 Instruire personal	4.4.1 – 4.4.3	Numărul de angajaţi care au participat la instruiri Nr. instruiri Nr. schimburi de experienţă efectuate

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei, al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Angajamentul bugetar estimativ este listat în Anexa nr. 36 la Planul de management.

al ROSCI0125 Munţii Rodne,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

                       şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la Planul de management – Harta ariilor naturale protejate din Parcul Naţional Munţii Rodnei

295

296

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 2 la Planul de management – Harta limitelor PNMR, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

Anexa nr. 3 la Planul de management – Harta proprietarilor de fond forestier din Parcul Naţional Munţii Rodnei

297

298

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 4 la Planul de management – Harta proprietarilor de fond forestier din ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din afara

parcului

Anexa nr. 5 la Planul de management – Harta administratorilor de fond forestier din Parcul Naţional Munţii Rodnei

299

300

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 6 la Planul de management – Harta administratorilor de fond forestier din ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din

afara parcului

Anexa nr. 7 la Planul de management – Harta zonării interne a Parcului Naţional Munţii Rodnei

301

Anexa nr. 8 la Planul de management – Peşterile din Parcul Naţional Munţii Rodnei

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
Bazinul Rebra
1.	Peştera Faţa Perişatului	Izvorul Bârloaiei	35	6,0
2.	Grota Zânelor	Valea Guşetului, versant stâng	4269	110,0
3.	Peştera Piciorul Zânelor 1	Valea Guşetului, versant drept	27,5	9,0
4.	Peştera Piciorul Zânelor 2	Valea Guşetului, versant drept	11,8	2,0
5.	Peştera Nedeia Rea	Din Paltinu, Valea Guşetului, versant stâng	29,0	1,0
6.	Peştera Piatra Busuiocului	De la Obârşie, Piatra Busuiocului, versant drept	31	5,0
7.	Peştera Paltinu	Muntele Paltinu, sub vârful Paltinu	22,0	4,0
8.	Peştera Mina Guşet	Valea Guşetului, dreapta	38	7,0
9.	Aven Paltinu	Valea Guşet, stânga	9,5	5,5
10.	Peştera Mare de la Tăuri	Valea Buhăiescu, dreapta	65,8	12,3
11.	Peştera 1 din Vf. Obârşia Rebrei		15,7	– 6,5
12.	Peştera 2 din Vf. Obârşia Rebrei		24,9	– 5,5

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
Bazinul Cormaia
13.	Peştera Izvorul Laptelui	Vârful Laptelui	18	3,0
14.	Peştera Măierani	Valea Caselor, dreapta	180	14,0
15.	Peştera Catânul Laptelui		15	3,5
16.	Peştera Lopata din Gura Plaiului	Pârâul Cald	16,5
17.	Peştera Coman din Gura Plaiului	Pârâul Cald	11,6
Bazinul Anieş
18.	Peştera din Valea Anieş	Valea Anieşul Mic	13	3,0
19.	Peştera cu Urzici	Izvorul Mare, stânga	11,5	1,0
Bazinul Pârâul Băilor
20.	Peştera Baia lui Schneider	Valea Vinului, Dlealul Popii	791,5	– 38,2	Calcar
21.	Peştera lui Mihai	Dealul Popii	43,0	– 14,0	Calcar	1100
22.	Peştera cu Puţ	Valea Baia, dreapta	12,0	– 11,0	Calcar	1100
23.	Peştera Creasta Curungişului	Izvorul Lăzilor, dreapta	11	4,0
24.	Peştera Strâmtă	Dealul Popii	17,0	– 2,3	Calcar	1100
25.	Peştera Rece	Dealul Popii	15,0	– 1,5	Calcar	1100
26.	Peştera Speranţei	Dealul Popii	74,0	-13,0	Calcar	1120

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
27.	Grota de la Baia lui Schneider	Dealul Popii	13,5	– 1,3	Calcar	1100
28.	Aven 1 din Ciungi		15,0	– 12,0	Calcar
29.	Aven 2 din Ciungi		16,5	– 8,0	Şisturi cristaline
30.	Grota Perlelor		69,4	– 3,0	Calcar
31.	Aven Groapa Zânelor		101,0	– 36,0	Calcar	1650
32.	Peştera de lângă mina Terezia	Din Curăţel	22,0	– 7,5	Şisturi cristaline	1400
Bazinul Superior al Someşului Mare
33.	Peştera Furcituri	Valea Caselor, Muntele Muncelu		154	18,0
34.	Peştera Cobăşel	Valea Cobăşel		570, 0	33,0	Calcar	1050
35.	Peştera Râsului			24,5	1,0	Calcar	1250
36.	Peştera din Galeria 1100			245,0	22,2	Calcar	1100
Bazinul Bistriţei Aurii
37.	Peştera Arcaşilor lui Ştefan 1	Din Inauţ, Culmea Pleşcuţei
38.	Peştera Arcaşilor lui Ştefan 2	Culmea Pleşcuţei, din Ineuţ
39	Peştera Arcaşilor lui Ştefan 3	Din Ineuţ, Culmea Pleşcuţei
Bazinul Superior al Vişeului, versantul stâng
40.	Peştera Şura	Muntele Cailor	83	14	Calcar	1450

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
	Cailor
41	Peştera cu Mondmilch	La Cascada Cailor, Valea Cailor, stânga	52,5	8,3	Calcar metam	1500
42	Peştera cu Două Puţuri	Valea Rea, Piatra Rea	90	26,0	Calcar
43	Peştera Podu Izvorului	Valea Fântânii, dreapta	6	3,0	Calcar	1060
44	Peştera din Peretele Cailor	Valea Fântânii, dreapta	37,5	2,0
45	Peştera Şura Cailor 2	Valea Cailor	14,5	6,0	Calcar	1450
46	Aven 1 din Pon. Ştiolului	Valea Bistriţei	19,4	4,0	Calcar	1585
47	Aven 2 Pon. Ştiolului	Valea Bistriţei, stânga	7,1	4,0	Calcar	1585
48	Aven Podu Cailor	Valea Cailor, stânga	208	62,0	Calcar	1630
49	Peştera cu Sală din Piatra Rea	Din Piatra Rea, Valea Rea	16,0	4,0	Calcar	1640
50	Peştera cu Apă din Piatra Frânturii	Din Piatra Frânturii, Valea Fântânii dreapta	72	2,5	Travertin	900
51	Peştera Ramificată	Din Şaua Ştiol, Valea Cailor	75	6	Calcar	1530
52	Peştera Tunel din Şaua Ştiol	Din Piatra Ştiol, Valea Cailor	21,5	6,0	Calcar	1545
53	Peştera Creierului	Din Şaua Ştiol,	32	3,5	Calcar	1540

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
		Piatra Rea
54	Peştera cu Cristale	Din Piatra Rea, Valea Fântânii	21	1,5	Calcar	1470
55	Avenul Diaclazei din vârful Jgheabului		171
56	Peştera Diaclazei cu Puţuri din Piatra Rea		20	– 3,7	Calcar	1450
57	Peştera cu Cristale 2		12		Calcar
58	Peştera Ciudii	Din capătul diaclazei	10,2	– 1,5	Calcar	1480
59	Peştera de sub Stână		16,5	– 1,0	Calcar
60	Peştera Paznicilor de Stână		28	– 14,0	Calcar
61	Peştera de la Râpă		10	– 4,0	Şisturi
Bazinul superior al Văii Iza
62	Peştera Izvorul Albastru al Izei					2500
63	Peştera Iza		365,8	– 56,3
64	Aven Cu Apă din Ponoare		64	– 11,5	Calcar	1040
65	Peştera din Ponor		5,5	+ 3,0	Calcar	950
66	Peştera din Ponorul de pe		72	– 14,0	Calcar	947

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
	Obcină
67	Peştera de pe Obcină		26	– 5,5	Calcar	942
68	Peştera Izbucul Izei		10	– 0,6	Calcar	980
69	Peştera Tunel din Ponoare		15	– 1,0	Calcar	1050
70	Peştera Ascunsă din Ponoare		13,5	– 1,2	Calcar	1050
71	Aven Cu Scară		117	– 24,5	Calcar	1340
72	Peştera Mică din Ponoare		10	– 3,0	Calcar	1040
73	Peştera Diaclazei din Peretele Izei		11,5	0	Calcar	1000
74	Peştera Cetatea Izei		26,3	19,3	Calcar	1020
75	Aven Mare de sub Preluca Măgurii		12,5	– 11,5	Calcar	1230
76	Peştera cu 3 intrări din Muncelul Râios		29,5	– 6,4	Gresie
77	Aven Lui Pintea din Muncel		27	– 10,5	Gresie
78	Peştera 1 din Piatra Albă		29	– 10,4	Micaşisturi	2060
79	Aven cu apă de sub Preluca		10,5	– 7,5	Calcar	1170

Nr.	Peştera	Localizare	Dezvoltare	Denivelare	Roca	Altitudine (m)
	(Aven Strâmt)

Anexa nr. 9 la Planul de management – Harta tipurilor de sol din Parcul Naţional Munţii Rodnei

309

310

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 10 la Planul de management – Situaţia construcţiilor de pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSPA0125 Munţii Rodnei şi

ROSPA0085 Munţii Rodnei

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
Poiana	Cabană	Şanţ	Nefolosit	DS	OS Bistriţa	I	32A	PNMR,ROSCI012	Lemn	5X4	Degradată
Ilvei	vânătoare		ă	Bistriţa				5,ROSPA0085			100%
								Munţii Rodnei
	Pod		Trecere	Poiana	OS Izvorul	I	39A	PNMR,ROSCI012	Beton	5X3	Folosit
			peste	Ilvei	Someşului			5,ROSPA0085
			râul		Mare			Munţii Rodnei
			Cobăşel
	Stână 2		Adăpost	ACOC	ACOC Poiana	I	32B	PNMR,ROSCI012	Lemn	15X7,5	Folosită pe
	bucăţi		pentru	Poiana	Ilvei			5,ROSPA0085			timp de
			ciobani	Ilvei				Munţii Rodnei			vară
			vara
	Stână 1		Adăpost	ACOC	ACOC Poiana	I	33B	PNMR,ROSCI012	Lemn	15X7,5	Folosită pe
	bucată		pentru	Poiana	Ilvei			5,ROSPA0085			timp de
			ciobani	Ilvei				Munţii Rodnei			vară

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
			vara
	Stână 2 bucăţi		Adăpost pentru ciobani vara	ACOC Poiana Ilvei	ACOC Poiana Ilvei	I	36B	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	15X7,5	Folosită pe timp de vară
	Stână 1 bucată		Adăpost pentru ciobani vara	ACOC Poiana Ilvei	ACOC Poiana Ilvei	I	37B	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	15X7,5	Folosită pe timp de vară
Năsăud	Stâna Izvorul Calului	Rodna	Adăpost pentru ciobani vara	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	8X8	Bună
	Stâna La Paltini		Adăpost pentru ciobani	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	18X6	Bună

311

312

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
			vara		Năsăud
	Anexă gospodăre ască La Paltini		Anexă gospodăr ească	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	10X4	Bună
	Anexă gospodăre ască La Paltini		Anexă gospodăr ească	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	8X4	Rea
	Casa Izvorul Mare	Maieru	Casă	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	10X6	Bună
	Stâa Izvorul Mare		Stână	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	8X4	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
					Năsăud
	Stâna Coasta Netedă		Stână	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	3X4	Bună
	Casa La Saivan	Rodna	Casă	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	8X10	Bună
	Stâna La Saivan		Stână	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	8X4	Bună
	Stâna La Saivan		Stână	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	8X4	Bună

313

314

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
					Năsăud
	Saivan La Saivan		Saivan	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	30X6	Bună
	Saivan Sub Pietri		Saivan	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	25X16	Bună
	Stâna Sub Pietri		Stână	Năsăud	Consiliul Local al Oraşului Năsăud			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Piatră şi lemn	12X8	Bună
Salva /Cormaia	Stână în Pietrosul	Salva	Stână	Comuna Salva		UP I Salva	76D	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	7×3	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Stână în Pietrosul	Salva	Stână	Comuna Salva		UP I Salva	75B	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	7×3	Bună
Salva /Anieş	Stână în Butuci	Salva	Stână	Comuna Salva		UP I Salva	59C	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	7×4	Bună
	Stână în Butuci	Salva	Stână	Comuna Salva		UP I Salva	59C	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	7×4	Critică
	Stână în Butuci	Salva	Stână	Comuna Salva		UP I Salva	60C	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	6×3	Critică
	Stână în Butuci	Salva	Stână	Comuna Salva		UP I Salva	60C	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	7×4	Bună
Zagra	Stână în	Zagra	Stână	Comuna		UP I	228	PNMR,ROSCI012	Material	5×3	Critică

315

316

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Cepele			Zagra		Zagra	B	5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	e lemnoase
Coşbuc	Casă Văcării în Bujdele	Coşbuc	Stână	Comuna Coşbuc		UP I Coşbu c	94B	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	6×5	Bună
	Casă Văcării în Bujdele	Coşbuc	Stână	Comuna Coşbuc		UP I Coşbu c	93B	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	8×4	Bună
	Stână între Izvoare	Coşbuc	Stână	Comuna Coşbuc		UP I Coşbu c	93D, 92D	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	6×4	Bună
	Stână între Izvoare	Coşbuc	Stână	Comuna Coşbuc		UP I Coşbu c	93D, 92D	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	6×4	Bună
	Stână în Mesteacăn	Coşbuc	Stână	Comuna Coşbuc		UP I Coşbu	91D, 92B	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	Material e	6×4	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
						c		Munţii Rodnei	lemnoase
	Stână în Grumaz	Coşbuc	Stână	Comuna Coşbuc		UP I Coşbu c	91D	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Material e lemnoase	6×4	Bună
Feldru	Cabană pentru muncitori	Maieru	Adăpost muncitor i	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	249 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	20×8	Bună
	Cabană	Maieru	Cabană	Horga Lucica	OS Feldru	Feldru	249 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	12×8	Bună
	Cabană	Maieru	Cabană	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	282 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	10×6	Bună
	Corecţie torenţi	Maieru	Corecţie torenţi	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	252- 256	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Beton		Bună

317

318

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Pod	Maieru	Pod	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	257	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Beton	6×4	Bună
	Pod	Maieru	Pod	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	252- 256	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Beton	6×6	Bună
	Pod	Maieru	Pod	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	280 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Beton	4×5	Bună
	Pod	Maieru	Pod	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	248 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Beton	4×5	Bună
	Pod	Maieru	Pod	OS Feldru	OS Feldru	Feldru	282 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Beton	5×6	Bună
	Casă	Maieru	Casă	Sidor	Sidor Pavel	Feldru	282	PNMR,ROSCI012	Lemn	14×10	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
				Pavel			A	5,ROSPA0085 Munţii Rodnei
	Cabană	Maieru	Cabană	Sidor Constantin	Sidor Constantin	Feldru	282 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×6	Bună
	Anexe gospodăre şti	Maieru	Anexe gospodăr eşti	Sidor Pvel	Sidor Pavel	Feldru	282 A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	15×6 6×4	Bună
	Saivan ovine- Preluca I	Maieru	Saivan ovine	Comuna Feldru	ACOC Laz Feldru	Feldru	11	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	40×8	Bună
	Saivan ovine Preluca II	Maieru	Saivan ovine	Comuna Feldru	ACOC Bambu Feldru	Feldru	15	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	40×8	Bună
	Saivan ovine	Maieru	Saivan ovine	Comuna Feldru	ACOC Nedeea Feldru	Feldru	16	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	Lemn	40×8	Bună

319

320

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Butuci							Munţii Rodnei
	Saivan ovine Piciorul lui Marc	Maieru	Saivan ovine	Comuna Feldru	ACOC Bambu Feldru	Feldru	17	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	36×7	Bună
	Târlă – Bâzdâga	Maieru	Târlă – Bâzdâga	Comuna Feldru	ACOC Corundiş Feldru	Feldru	18	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×4	Bună
	Saivan ovine Tarniţa	Rodna	Saivan ovine	Comuna Feldru	ACOC Corundiş Feldru	Feldru	19	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	40×8	Bună
	Saivan ovine Gura Plaiului	Rodna	Saivan ovine	Comuna Feldru	ACOC Corundiş Feldru	Feldru	20	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	40×8	Bună
	Saivan	Rodna	Saivan	Comuna	ACOC	Feldru	22	PNMR,ROSCI012	Lemn	40×8	Satisfăcăto

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	ovine Laz		ovine	Feldru	Piciorul Prelucii Feldru			5,ROSPA0085 Munţii Rodnei			r
	Târlă – Izvorul Laptelui	Maieru	Târlă – Izvorul Laptelui	Comuna Feldru	ACOC Gergeleu Nepos	Feldru	2	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×4	Bună
	Târlă – Tomnatec	Maieru	Târlă – Tomnate c	Comuna Feldru	ACOC Gergeleu Nepos	Feldru	4	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×4	Bună
	Târlă – Galaţi	Maieru	Târlă – Galaţi	Comuna Feldru	ACOC Gergeleu Nepos	Feldru	6	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×4	Bună
Romuli	Adăpost provizoriu păstori Buhăiescu Mare	Moisei	Adăpost provizori u Păstori Buhăiesc	Consiliul Local Romuli	Consiliul Local Romuli	V Prislo p OS Drago	115- 121	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×5	Refăcut în 2010

321

322

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
			u Mare			mireşt i
	Adăpost provizoriu păstori Buhăiescu Mic	Moisei	Adăpost provizori u Păstori Buhăiesc u Mic	Consiliul Local Romuli	Consiliul Local Romuli	V Prislo p Drago mireşt i	115- 121	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	2×5	Refăcut în 2008
	Adăpost provizoriu păstori Jneapăn	Moisei	Adăpost provizori u Păstori Jneapăn	Consiliul Local Romuli	Consiliul Local Romuli	VI Prislo p OS Drago mireşt i	54, 55, 56	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	2×5	Construit ilegal în 2010

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
Sângeorz Băi	Adăpost muncitori Urdeie	Moisei	Adăpost muncitor i Urdeie	Primăria Sângeorz- Băi	OS Cormaia Anieş	I	83A	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Deteriorat
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Putred u Moara		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Fundu l Moril or		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Bună
	Adăpost pastoral	Sângeorz Băi	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Izvoru l Laptel ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Bună
	Adăpost	Sângeorz	Păşunat	Primăria	Primăria	Dos		PNMR,ROSCI012	lemn	5X10	Bună

323

324

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	pastoral	Băi		Sângeorz Băi	Sângeorz Băi			5,ROSPA0085 Munţii Rodnei
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Putred u Zănoa ga		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Bună
	Adăpost pastoral	Sângeorz Băi	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Miraş a		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5X10	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Cişa- Lăzi		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5X10	Bună
	Adăpost pastoral	Sângeorz Băi	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Dealu l Pietrel or		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5X10	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Adăpost pastoral	Maieru	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Poieni		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5X10	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Sângeorz Băi	Primăria Sângeorz Băi	Cişa Paltin		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5X10	Bună
Rodna	Refugiul Şaua Curăţel	Rodna	Salvamo nt	Primăria Comunei Rodna	Salvamont			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×8	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Rodna	Primăria Rodna	Ciung i		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	4×8	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Rodna	Primăria Rodna	Crăci unel		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	4×8	Bună

325

326

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Rodna	Primăria Rodna	Curăţ el Pietrel e Calul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	4×8	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Rodna	Primăria Rodna	Curăţ el		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	4×8	Bună
	Adăpost pastoral	Rodna	Păşunat	Primăria Rodna	Primăria Rodna	Fluier oasa		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	4×8	Bună
Rodna intravilan Valea Vinului	Cabana silvică	Rodna	Cabana	DS BN	Direcţia Silvică Bistriţa Năsăud	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×8	Foare bună
	Casă de	Rodna	Domicili	Persoană	Persoană fizică	Valea		PNMR,ROSCI012	lemn si	6×10	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	locuit		u	fizică		Vinul ui		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	piatra
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	9×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi BCA	4×10	Foarte bună
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană fizica	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi BCA	10×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×4	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	lemn	8×4	Slabă

327

328

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
						ui		Munţii Rodnei
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×10	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×10	Bună
	Caăa de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	8×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×10	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×10	Slabă

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoana fizica	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×8	Bună
	Magazin	Rodna	Magazin	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	9×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×5	Bună
	Casă de	Rodna	Domicili	Persoană	Persoană fizică	Valea		PNMR,ROSCI012	lemn	10×10	Foarte

329

330

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	locuit		u	fizică		Vinul ui		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei			bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	15×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	Bună
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×5	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×8	Avariată
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	lemn	6×8	Slabă

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
						ui		Munţii Rodnei
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×9	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	Bună
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană juridică	Persoană juridică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×15	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×5	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×10	Bună

331

332

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	10×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	10×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	15×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	8×5	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	9×12	Bună
	Casă de	Rodna	Domicili	Persoană	Persoană fizică	Valea		PNMR,ROSCI012	BCA si	8×5	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	locuit		u	fizică		Vinul ui		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	caramida
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	7×10	În construcţie
	Canton silvic	Rodna	Punct de colectare	Persoană fizică	Persoana juridica	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×7	Bună
	Garaj	Rodna	Garaj	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×4	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	lemn	8×5	Bună

333

334

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
						ui		Munţii Rodnei
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×6	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	9×9	Foarte bună
	Magazin	Rodna	Magazin	Persoană fizică	Persoana juridica	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	6×10	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×5	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn si BCA	6×6	Slabă
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	7×4	Slabă
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×5	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×5	Bună
	Casă de	Rodna	Domicili	Persoană	Persoană fizică	Valea		PNMR,ROSCI012	lemn	7×5	Bună

335

336

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	locuit		u	fizică		Vinul ui		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	În construcţie
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	12×9	În construcţie
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	7×5	Bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	lemn	5×10	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
						ui		Munţii Rodnei
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	BCA	8×5	Renovare
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn şi piatra	6×10	În construcţie
	Locaţie IPG	Rodna	Magazie	Persoană juridică	Persoană juridică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	piatră	9×8	Avariat
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	9×8	Foarte bună
	Casă de locuit	Rodna	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	9×8	Foarte bună

337

338

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Cabana	Rodna	Cabana	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	Bună
	Pensiune	Rodna	Pensiune	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn şi BCA	12×10	Bună
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	10×10	Foarte bună
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană fizică	Persoană fizică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×8	Bună
	Cabană	Rodna	Cabană	Persoană juridică	Persoană juridică	Valea Vinul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn şi BCA	10×01	Bună
	Construcţi	Rodna	Scoase	Persoană	Persoană	Valea		PNMR,ROSCI012	Piatră,	90×10	Degradată

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	i miniere		din funcţiune	juridică	juridică	Vinul ui		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	cărămidă şi lemn
Rebrişoara	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Rebrişoara	Primăria Rebrişoara	Bulga ru		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×4	Bună
	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Rebrişoara	Primăria Rebrişoara	Preluc a		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×4	Bună
	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Rebrişoara	Primăria Rebrişoara	Bătrâ na		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×4	Bună
	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Rebrişoara	Primăria Rebrişoara	Subpi atra		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	8×4	Bună
Săcel	Cabana Iza Izvor	Săcel	Cazare turişti	SC Complex	Tomoiagă Ilie	I Săcel	39	PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	cărămidă	11×10	Bună

339

340

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
				Bradul SA				Munţii Rodnei
	Adăpost	Moisei	Refugiu montan (stână)	Primăria Borşa	APNMR	Steja		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	5×10	Necesită reparaţii
Moisei	Adăpost	Moisei	Refugiu montan (stână)	Primăria Borşa	APNMR	Steja		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	5×10	Necesită reparaţii
Borşa	Staţia Meteo- Iezer	Borşa	Staţie meteo	Ministerul Mediului şi Schimărilo r Climatice	ANMH	Călda rea Iezer		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	20×10	Foarte bună
	Magazie materiale	Borşa	Magazie materiale	Ministerul Mediului şi	ANMH	Călda rea Iezer		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	10×10	Foarte bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
				Schimbăril or Climatice
	Cabană rangerilor	Borşa	Refugiu rangeri	Statul român	APNMR	Călda rea Iezer		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Bună
	Adăpost pastoral	Borşa	Păşunat	Timis Dumitru	Timiş Dumitru	Puzdr ea borse neasc a		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×10	Bună
	Adăpost vite	Borşa	Păşunat	Timis Dumitru	Timiş Dumitru	Puzdr ea borse neasc a		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×30	Bună

341

342

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Adăpost pastoral	Borşa	Păşunat	Grec Viorica	Grec Viorica	Puzdr ea viseon easca		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×7	Bună
	Adăpost pastoral	Borşa	Păşunat	Primăria Borşa	Primăria Borşa	Izvoru l Cailor		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×10	Bună
	Adăpost vite	Borşa	Păşunat	Primăria Borşa	Primăria Borşa	Izvoru l Cailor		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×30	Bună
	Adăpost vite	Borşa	Păşunat	Primăria Borşa	Primăria Borşa	Izvoru l Cailor		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×20	Bună
	Adăpost pastoral	Borşa	Păşunat	Primăria Borşa	Primăria Borşa	Stiol		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Adăpost pastoral	Borşa	Păşunat	Primăria Borşa	Primăria Borşa	Stiol		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	5×10	Bună
	Adăpost vite	Borşa	Păşunat	Primăria Borşa	Primăria Borşa	Stiol		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	15×20	Bună
	Staţie telegondol ă Sosire	Borşa			Primăria Borşa			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei		6X5
Borşa intravilan	Casă de locuit	Borşa	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Strada Fântâ na		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi cărămidă	9×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Borşa	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Strada Fântâ na		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi cărămidă	9×10	Foarte bună
	Casă de	Borşa	Domicili	Persoană	Persoană fizică	Strada		PNMR,ROSCI012	Lemn şi	9×10	Foarte

343

344

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	locuit		u	fizică		Fântâ na		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	cărămidă		bună
	Casă de locuit	Borşa	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Strada Fântâ na		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi cărămidă	9×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Borşa	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Strada Fântâ na		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi cărămidă	9×10	Foarte bună
	Casă de locuit	Borşa	Domicili u	Persoană fizică	Persoană fizică	Strada Fântâ na		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi cărămidă	9×10	Foarte bună
	Pensiunea Hanţig Lucian	Borşa	Pensiune şi casă de locuit	Hanţig Lucian	Persoană fizică	Strada Casca da		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi cărămidă	12×15	Foarte bună
	Casă de vacanţă şi	Borşa	Casă de vacanţă	Danci Constantin	Danci Constantinescu			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085		12×15	Foarte bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	pescărie		şi pescărie	escu Alina	Alina			Munţii Rodnei
Lunca Ilvei	Refugiu montan Lala	Şanţ	Refugiu montan	Comuna Lunca Ilvei	APNMR	Şaua Lalei		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	lemn	5×8	Distrus de avalanşă
Ilva Mică	Adăpost pastoral	Şanţ	Păşunat	Primăria Ilva Mică	Primăria Ilva Mică	Ineul Mare		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×4	Bună
	Adăpost pastoral	Şanţ	Păşunat	Primăria Ilva Mică	Primăria Ilva Mică	Tomn atec		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×4	Bună
Maieru Nimigea	Adăpost pastoral	Şanţ	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru	Cupto r		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Bună
	Adăpost pastoral	Şanţ	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru	Iapa Albă		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085	Lemn	8×5	Bună

345

346

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
								Munţii Rodnei
	Adăpost pastoral	Şanţ	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru	Izvor		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Bună
	Adăpost pastoral	Maieru	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru	Rabla		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Bună
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Nimigea	Primăria Nimigea	Faţa Rebre i		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Nimigea	Primăria Nimigea	Fundu ri		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Nimigea	Primăria Nimigea	Izvoru l Creţ		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Necesită reparaţii

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Nimigea	Primăria Nimigea	Ţapu		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Nimigea	Primăria Nimigea	Lucăc easca		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Nimigea	Primăria Nimigea	Rante a		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	8×5	Necesită reparaţii
Rebra	Adăpost pastoral	Rebrişoara	Păşunat	Primăria Rebra	Primăria Rebra	Munte le Pietro s		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
Telciu	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Stegio ara		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii

347

348

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Munc elu		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Romuli	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Obârş ie		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Lespe dea		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Stanic i		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Bârlo aia		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Adăpost	Moisei	Păşunat	Primăria	Primăria	Bătrâ		PNMR,ROSCI012	Lemn	7×5	Necesită

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	pastoral			Telciu	Telciu	na		5,ROSPA0085 Munţii Rodnei			reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Opriş asca		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Adăpost pastoral	Telciu	Păşunat	Primăria Telciu	Primăria Telciu	Poian a Cucul ui		PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7×5	Necesită reparaţii
	Păstrăvări e şi anexe	Telciu	Păstrăvăr ie	Sărmaş Ioan	Sărmaş Ioan			PNMR,ROSCI012 5,ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn şi BCA	80×50	Bună
Şanţ	Adăpost pastoral Ineuţ	Şanţ	Păşunat	Primăria Şanţ	Primăria Şanţ			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
	Adăpost	Şanţ	Păşunat	Primăria	Primăria Şanţ			ROSPA0085	Lemn	7X5	Bună

349

350

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	pastoral Făgeţel			Şanţ				Munţii Rodnei
	Adăpost pastoral Poiana Zinei	Şanţ	Păşunat	Primăria Şanţ	Primăria Şanţ			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
	Complex Cabane	Şanţ	Turism	Primăria Şanţ	Nistor Emil			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	20(8X10)	În construcţie
Poiana Ilvei	Adăpost pastoral Stegi	Şanţ	Păşunat	Primăria Poiana Ilvei	Primăria Poiana Ilvei			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
	Adăpost pastoral Dealul Balotă	Şanţ	Păşunat	Primăria Poiana Ilvei	Primăria Poiana Ilvei			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
Maieru	Adăpost	Şanţ	Păşunat	Primăria	Primăria			ROSCI0125,	Lemn	7X5	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	pastoral Gagi			Maieru	Maieru			ROSPA0085 Munţii Rodnei
	Adăpost pastoral Nechitaş	Şanţ	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
	Adăpost pastoral Preluci I	Şanţ	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
	Adăpost pastoral Preluci II	Şanţ	Păşunat	Primăria Maieru	Primăria Maieru			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
Măgura Ilvei	Adăpost animale Rotunda	Şanţ	Păşunat	Primăria Măgura Ilvei	Primăria Măgura Ilvei			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Cărămid ă	40X10	Bună
	Adăpost pastoral	Şanţ	Păşunat	Primăria Măgura	Primăria Măgura Ilvei			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună

351

352

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Dealul Negheob			Ilvei
	Adăpost pastoral Suhardul Mare I	Coşna	Păşunat	Primăria Măgura Ilvei	Primăria Măgura Ilvei			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	7X5	Bună
Ilva Mare	Adăpost animale Lopagna	Şanţ	Păşunat	Primăria Ilva Mare	Primăria Ilva Mare			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Cărămid ă	40X10	Bună
Lunca Ilvei	Adăpost animale Poiana Suhardului I	Şanţ	Păşunat	Primăria Luca Ilvei	Primăria Lunca Ilvei			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Cărămid ă	40X10	Bună
Măgura Ilvei	Cabană	Şanţ	Cabană	Croitor Liviu	Croitor Liviu			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	10X10	Bună

Primăria	Denumire a construcţi ei	Unitatea administrat iv teritorială a localităţii (UAT)	Folosinţ a actuală	Proprieta r (numele proprieta rului)	Administrator (numele administrator ului)	Locul amplasării		Aria protejată	Observaţii
						UP	ua		Material ul din care este construi tă	Dimensiuni actuale	Starea actuală
	Cabană	Şanţ	Cabană	Candale Leontin	Candale Leontin			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	6×8	Bună
	Cabană	Şanţ	Cabană	Şot Ioan	Croitor Liviu			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	10X8	Bună
	Cabană	Şanţ	Cabană	Rusti Grigore	Rusti Grigore			ROSPA0085 Munţii Rodnei	Lemn	10X8	Bună

353

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

354

Anexa nr. 11 la Planul de management – Harta turistică

Anexa nr. 12 la Planul de management – Trasee turistice în Parcul Naţional Munţii Rodnei

TRASEUL 1.

Creasta principală a Munţilor Rodnei

Pasul Rotunda – Şaua cu Lac – Vârful Ineu – Tarniţa lui Putredu – Şaua Gărgălău – Vârful Galaţului – Tarniţa la Cruce – Poiana Bătrânei – Vârful Muncelul Râios – Pasul Şetref

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Şanţ, sat Valea Mare, Pasul Rotunda Punct de plecare: Pasul Rotunda, 1284 m

Punct de sosire: Pasul Şetref, 818 m Marcaj: bandă roşie

Timp de mers: 24 – 25 ore Lungimea aproximativă : 56 km

Gradul de dificultate: Dificil. Nu se recomandă iarna. Starea marcajelor:

de vară – bine marcat

de iarnă – stâlpi indicatori insuficienţi. Starea traseului: traseu fără dificultăţi de teren

Refugii şi adăposturi : Cabana Rotunda, stânele din golul alpin.

Puncte de interes turistic : Fenomenul geomorfologic "La Cărţi", lacuri glaciare, capre negre, marmote, bulbucul de munte, arnica, rhododendron, floare de colţi, genţiana albastră şi galbenă, garofiţa Corongişului – Dhiantus superba, opaiţul Munţilor Rodnei – plantă endemică – Silene nivalis.

TRASEUL 2

Şaua Găgii – Lacul Lala (traseu de legătură )

Acces la traseu : Din traseul de creastă sau din traseul Rodna – Lala Mare Punct de plecare : Şaua Găgii (1789m)

Punct de sosire : Lacul Lala Mare Marcaj: Bulină roşie

Timp de mers : 1 oră. Lungimea aproximativă : 3 km. Grad de dificultate : Uşor Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu prin jnepeniş. Refugii şi adăposturi: Nu sunt

Puncte de interes turistic: Rezervaţia Bila Lala cu exemplare de Pinus Cembra, capre negre, bulbucul de munte, rhododendron, opaiţul Munţilor Rodnei – plantă endemică – Silene nivalis.

TRASEUL 3

Comuna Şant – Tabăra Valea Blaznei – Vârful Ineuţ

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Şanţ.

Punct de plecare: Centrul comunei Şanţ, pe DN 17 D, intersecţie cu drumul forestier Valea Cobăşel. Punct de sosire: Vârful Ineuţ (2222 m)

Marcaj: Cruce albastră Timp de parcurgere: 6 ore.

Lungimea aproximativă : 18 km Grad de dificultate: Dificil Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu bine amenajat, fără dificultăţi de teren Refugii şi adăposturi: Cabanele de la Valea Blaznei

Puncte de inters turistic: Cabanele de la Valea Blaznei, pârtia de schi de la Valea Blaznei, capre negre, rhododendron, opaiţul munţilor Rodnei – plantă endemică – Silene nivalis

TRASEUL 4

Rodna – Vârful Beneş – Şaua Curăţel – Şaua cu Lac – Lacul Lala – Valea Lalei – Cantonul silvic Gura Lalei .

Acces la traseu : DN 17 D, comuna Rodna; staţia CFR Rodna, ruta Ilva Mică – Rodna Veche Punct de plecare : Comuna Rodna

Punct de sosire : Cantonul silvic de la Gura Lalei Marcaj : Bulină albastră

Timp de mers : 12 ore. Lungimea aproximativă : 28 km.

Grad de dificultate : Dificil. Nu se recomandă iarna. Starea marcajelor:

de vară – bine marcat

de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără porţiuni dificile de teren

Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont din Şaua Curăţel, stâne în gol alpin

Puncte de interes turistic : Vârful Inau, Lacurile glaciare Lala Mic, Lala Mare, Rezervaţia Bila Lala cu exemplare de Pinus Cembra, capre negre, bulbucul de munte, rhododendron, opaiţul Munţilor Rodnei

– plantă endemică – Silene nivalis.

TRASEUL 5

Comuna Rodna – Valea Vinului – Şaua Curăţel

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Rodna; staţia CFR Rodna, ruta Ilva Mică – Rodna Veche

Punct de plecare: Centru comună Rodna – intersecţia DN 17 D cu drumul judeţean Rodna – Valea Vinului.

Punct de sosire: Şaua Curăţel Marcaj: Triunghi roşu

Timp de mers: 5 ore

Lungimea aproximativă : 15 km

Grad de dificultate: Mediu, parţial practicabil şi pe timp de iarnă Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără dificultăţi de teren

Refugii şi adăposturi : Refugiul Salvamont în Şaua Curăţel, stâne în gol alpin .

TRASEUL 6

Valea Vinului – Izvorul Roşu – Tarniţa Putredu

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Rodna Veche, sat Valea Vinului, staţia CFR Rodna, ruta Ilva Mică

– Rodna Veche

Punct de plecare: Sat Valea Vinului – "La Gatăre"- confluenţa Izvorului Roşu cu Izvorul Băilor Punct de sosire: Tarniţa lui Putredu situată între Vârful Putredu şi Vârful Cişa

Marcaj: Triunghi albastru Timp de mers: 4 ore.

Lungimea aproximativă : 7 km. Grad de dificultate: Mediu Starea marcajelor:

de vară – bine marcat

de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren Refugii şi adăposturi: stâne în gol alpin

Puncte de inters turistic: Izvorul de apă minerală din Valea Vinului, Pensiunea ,,Casa Scriitorilor "

TRASEUL 7

Anieş – Valea Anieşului – Şaua Gărgălăului

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Maieru, sat Anieş, staţia CFR Anieş ruta Ilva Mică – Rodna Veche

Punct de plecare : Sat Anieş, Valea Anieşului Mare

Punct de sosire: Şaua Gărgălăului, situat între Vârful Gărgălău (2158 m) şi Şaua Galaţului Marcaj : Cruce albastră.

Timp de mers : 12 ore. Lungimea aproximativă : 23 km. Grad de dificultate : Medie.

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi: Cabanele de la Valea Secii, Izvorul Agreşii şi Între Izvoare, stâne în gol alpin Puncte de interes turistic: Izvoarele de apă minerală din satul Anieş şi de pe Valea Anieşului, gurile de mină ale exploatării miniere de sub Corongiş

TRASEUL 8

Între Izvoare – Izvorul Mare – Tarniţa Bârsanului

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Maieru, sat Anieş, staţia CFR Anieş ruta Ilva Mică – Rodna Veche

Punct de plecare: Confluenţa Izvorului Mare cu Valea Anieşului Mare loc numit "Între Izvoare".

Punct de sosire: Tarniţa Bârsanului situat între Vârful Puzdrele şi Vârful Negoioasa (1870m) Marcaj: Bandă galbenă

Timp de mers: 3 ore

Lungimea aproximativă : 10 km. Grad de dificultate: Uşor

Starea marcajelor:

de vară – slab marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi: Cabana forestieră dintre izvoare, stânele din gol alpin Puncte de interes turistic: Peştera de la Izvorul Laptelui

TRASEUL 9

Între Anieşe – Valea Anieşului Mic – Şaua "Intre Izvoare"

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Maieru, sat Anieş, staţia CFR Anieş ruta Ilva Mică – Rodna Veche

Punct de plecare : Între Anieşe – confluenţa Văii Anieşului cu Valea Anieşului Mic.

Punct de sosire : Şaua "Intre Izvoare" – cunoscută şi sub denumirea de ''La Cărţi'' sau Fântâna lui Răţâfoi, în apropierea Tarniţei Negoieselor (1820m).

Marcaj : Cruce galbenă Timp de parcurgere : 3 ore.

Lungimea aproximativă : 10 km Grad de dificultate: Uşor

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi: Cabana forestieră pe Valea Anieşului Mic, în gol alpin stâne.

Puncte de interes turistic: Flori de colţ de sub Vârful Mihăiasa, fenomenul geomorfologic "La Cărţi" sau Fântâna lui Răţâfoi.

TRASEUL 10

Cabana "Farmecul Pădurii" – Vârful Nedeia – Vârful Rabla – Şaua "Între Izvoare"

Acces la traseu: DN 17 D, Staţiunea Sângeorz – Băi, sat Cormaia, staţia CFR Sângeorz – Băi, ruta Ilva- Mică – Rodna Veche.

Punct de plecare: Confluenţa Văii Cormăii cu Valea Vinului (cabana "Farmecul Pădurii") Punct de sosire: Şaua "Între Izvoare", Fântâna lui Răţâfoi sau "La Cărţi"

Marcaj: Bulină roşie Timp de mers: 8 ore.

Lungimea aproximativă : 16 km. Grad de dificultate: Mediu.

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi: Cabanele cu restaurant "Farmecul Pădurii", stânele din gol alpin de sub Vârful Nedeia şi Vârful Repedea.

Punct de interes turistic: Cabanele cu restaurant Farmecul Pădurii, izvoarele de apă minerală de pe valea Vinului.

TRASEUL 11

Cormaia – Valea Cormaia – Cabana "Farmecul Pădurii" – Vârful Cormaia

Acces la traseu: DN 17 D, sat Cormaia, halta CFR Cormaia, ruta Ilva-Mică – Rodna Veche.

Puncte de plecare: Intersecţia DN 17 D cu drumul ce urmează Valea Cormăii loc numit "Podul Cormăii"

Punct de sosire: Vârful Cormaia Marcaj: Triunghi roşu

Timp de mers:10 ore. Lungimea aproximativă : 28 km Grad de dificultate: Mediu Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără dificultăţi de teren

Refugii şi adăposturi: Cabana-restaurant "La Birtuţ". Nu sunt refugii.

Puncte de interes turistic: Cabana "Farmecul Pădurii" sau "La Birtuţ" situată la confluenţa Văii Cormăii cu "Valea Vinului", izvoare de apă minerală de pe Valea Vinului

TRASEUL 12

Staţiunea Sângeorz-Băi – Vârful Craia – Vârful Ţapului – Tarniţa "Obârşia Rebrei"

Acces la traseu: DN 17 D, staţiunea Sângeorz – Băi, staţia CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva – Mică – Rodna Veche

Punct de plecare: Staţiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi

Punct de sosire: Tarniţa Obârşia Rebrei situată între Vârful Rebra şi Vârful Cormaia (1998m) Marcaj: bandă albastră

Timp de mers: 12 ore.

Lungimea aproximativă : 34 km.

Grad de dificultate: Dificil. Nerecomandat pe timp de iarnă. Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren Refugii şi adăposturi: Nu sunt

Puncte de interes turistic: Staţiunea balneoclimaterică Sângeorz – Băi, izvorul de apă minerală din staţiune, peştera Zânelor din şaua Zânelor sub Vârful Paltinului

TRASEUL 13

Rebrişoara – Valea Rebrei – Tarniţa "La Cruce"

Acces la traseu: DN 17 D, comuna Rebrişoara, staţia CFR Rebrişoara, ruta Salva – Ilva Mică

Punct de plecare: Ieşire din comuna Rebrişoara spre Rebra, intersecţia DN 17 D cu drumul judeţean Rebrişoara – Rebra – Parva.

Punct de sosire: Tarniţa la Cruce – situată între Vârful Buhăiescu Mare şi Vârful Obârşia Rebrei – 1989m.

Marcaj: Triunghi albastru Timpul de mers: 12 ore. Lungimea aproximativă : 50 km. Grad de dificultate: Mediu Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi: Cabană forestieră la Guşetu şi stâne în gol alpin

Puncte de interes turistic: Izvorul de apă minerală din comuna Parva, minele de caolin din Parva, minele de neferoase din Guşetul, cariera de marmură de pe Guşeţel.

TRASEUL 14

Telciu – Valea Telcişorului – Vârful Tomnatec – Tarniţa Bătrânei

Acces la traseu: DN 17 C, comuna Telciu, staţia CFR Telciu, ruta Salva – Vişeu Punct de plecare: Comuna Telciu – sat Telcişor

Punct de sosire: Tarniţa Bătrânei – 1800m – pe versantul sudic al Vârful Bătrâna Marcaj: Bulină roşie

Gradul de dificultate: Mediu. Practicabil şi pe timp de iarnă Timp de mers: 12 ore.

Lungimea aproximativă : 30 km. 15 km drum forestier,15 km potecă turistică Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren

Refugii şi adăposturi: cabană forestieră şi păstrăvărie în satul Telcişor, stâne în gol alpin

Puncte de interes turistic: Peştera "Jgheabul lui Zalion" şi Peştera lui Măglei, Izbucul Văii Seci.

TRASEUL 15

Complexul turistic Borşa – Şaua Gărgălău, în judeţul Maramureş. Acces la traseu: DN 18 oraş Borşa – Staţiunea turistică Borşa Complex Punct de plecare: Borşa- Staţiunea turistică Borşa Complex

Punct de sosire: Şaua Gărgălău Marcaj: Banda albastră

Timp de mers: 5 ore. Lungimea aproximativă : 9 km. Gradul de dificultate: Mediu.

Starea marcajelor:

de vară – bine marcat de iarnă – nu sunt

Starea traseului: traseu fără pasaje dificile de teren, practicabil şi pe timp de iarnă Refugii şi adăposturi: Nu sunt.

Puncte de interes turistic: Rezervaţia Ştiinţifică Piatra Rea, Lacul Ştiol.

TRASEUL 16

Complexul turistic Borşa – Valea Fântânii – Şaua Ştiol – Pasul Prislop (1416 m), în judeţul Maramureş.

Acces la traseu: DN 18 oraş Borşa – Staţiunea turistică Borşa Complex – Valea Fântâna Punct de plecare: Borşa- Staţiunea turistică Borşa Complex

Punct de sosire: Pasul Prislop Marcaj: Triunghi roşu

Timp de mers: 4 ore

Lungimea aproximativă : 7.5 km

Gradul de dificultate: mediu Starea marcajelor:

de vară:-bine marcat de iarnă: nu sunt

Starea traseului: traseul este în general accesibil, practicabil şi pe timp de iarnă. Refugii şi adăposturi: stânele din golul alpin.

Puncte de interes turistic: Rezervaţia Ştiinţifică Piatra Rea, Cascada Cailor, Lacul Ştiol, Căldarea glaciară Izvorul Cailor, Pasul Prislop (1416 m).

TRASEUL 17

Complexul turistic Borşa – Şaua Buza Muntelui – Puzdrele – Şaua Paltinului (racord la traseul 1), în judeţul Maramureş.

Acces la traseu : DN 18 oraş Borşa – Staţiunea turistică Borşa Complex – Valea Fântâna Punct de plecare: Borşa- Staţiunea turistică Borşa Complex

Punct de sosire: Şaua Laptelui Marcaj: Punct albastru

Timp de mers: 6 ore

Lungimea aproximativă : 7.5 km Gradul de dificultate: mediu Starea marcajelor:

de vară-marcat slab de iarnă: nemarcat

Starea traseului: traseul este în general accesibil, nerecomandat pe timp de iarnă Refugii si adăposturi: stânele din golul alpin

Puncte de interes turistic: Rezervaţia Ştiinţifică Piatra Rea, Căldarea Puzdrele

TRASEUL 18

Poiana Borşa – Valea Negoiescu – Puzdrele – Şaua Galaţului (racord la traseul 1), în judeţul Maramureş.

Acces la traseu : DN 18 oraş Borşa ( cartierul Poiana) Valea Negoescu Punct de plecare: Borşa sau Complexul turistic Borşa

Punct de sosire: Şaua Galaţului Marcaj: Triunghi albastru Timp de mers:6 ore

Lungimea aproximativă : 9 km Gradul de dificultate: greu Starea marcajelor:

de vară-marcat slab de iarnă: nemarcat

Starea traseului: traseul este în general greoi, practicabil doar pe timp de vara Refugii şi adăposturi: stânele din golul alpin

Puncte de interes turistic: Căldarea Puzdrele, Creasta Principală a Munţilor Rodnei

TRASEUL 19

Borşa-Pietroasa – Lacul Iezer -Vârful Pietrosu – Tarniţa la Cruce

Acces la traseu: DN 18 oraş Borşa, Valea Pietroasa Punct de plecare: Borşa – lângă spitalul orăşenesc Punct de sosire: Tarniţa la Cruce

Marcaj: Banda albastră Timp de mers: 8 ore

Lungimea aproximativă : 13 km Gradul de dificultate: mediu Starea marcajelor:

de vară-bine marcat

de iarnă: stâlpi indicatori insuficienţi (în golul alpin)

Starea traseului: traseul este în general accesibil, cu 2-3 porţiuni dificile în zona potecii Iezer şi a Vârfurilor Buhăiescu.

Refugii si adăposturi: Staţia Meteorologică şi Cabana Iezer.

Puncte de interes turistic: Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Mare, Lacul Iezer, Vârful Pietrosu ( 2303 m ) arboretul de Pinus Cembra din Zănoaga Mare, puncte de belvedere, Lacurile Buhăiescu.

TRASEUL 20

Complex turistic Borşa – Gura Fântânii – Buza Muntelui – Puzdre – Şaua Laptelui

Acces la traseu: DN 18 oraş Borşa Punct de plecare: Borşa

Punct de sosire: Şaua Laptelui Marcaj: Punct albastru

Timp de mers: 4-5 ore

Gradul de dificultate: mediu şi iarna foarte dificil

TRASEUL 21

Valea Rebrei-Izvorul Guşătu – Şaua Zânelor

Marcaj: Cruce albastră Timp de mers: 2 ore Gradul de dificultate: mic

TRASEUL 22

Comuna Romuli – Valea Strâmba – Zăvoaiele Borcutului – Tarniţa Bătrânei

Marcaj: Triunghi roşu Timp de mers: 8 ore

Gradul de dificultate: mediu

366

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 13 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

367

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

368

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 15 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

369

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

370

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 17 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

371

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

372

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 19 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

373

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

374

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 21 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

375

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

376

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 23 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, suprapuse PNMR.

377

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

378

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 25 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

379

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

380

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 27 la Planul de management – Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

381

*Speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

382

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 29 la Planul de management – Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

383

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

384

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 31 la Planul de management – Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

385

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

386

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 33 la Planul de management – Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

Anexa nr. 34 la Planul de management – Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

387

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

388

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Anexa nr. 35 la Planul de management – Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii

Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei

*Habitatele de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei suprapuse PNMR.

389

Anexa nr. 36 la Planul de management – Angajamentul bugetar estimativ

Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei				Sume în lei
Programe şi sub-programe	Necesar de finanţare
	Scenariu critic*		Scenariu optim**
	Ore lucru	Fonduri	Ore lucru	Fonduri
P1 Managementul biodiversităţii
1.1. Inventarierea şi cartarea biodiversităţii	4692	302150	7268	483350
1.2. Monitorizarea stării de conservare	1717	65566	2944	106900
1.3. Asigurarea pazei, implementarea reglementărilor şi măsurilor specifice de protecţie a speciilor şi habitatelor	12696	432700	15677	535560
1.4. Managementul datelor	276	43950	368	57600
1.5. (Re)introducere specii extincte	74	6520	110	8580
1.6. Restaurare ecologică	368	15100	534	20670
Subtotal P1 costuri operaţionale anuale	19823	865.986	26901	1.212.660
Investiţii P1 – 5 ani (durata planului de management)		0		0
P2 Turism
2.1. Crearea şi menţinerea infrastructurii de vizitare	3036	128450	3514	150230
2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	1638	74670	2355	104840
2.3. Asigurarea unui management viabil al vizitatorilor în PNMR	2484	72600	3496	103100
Subtotal P2 costuri operaţionale anuale	7158	275.720	9366	358.170

390

Planul de management al Parcului Naţional Munţii Rodnei,

                     al ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse              

Investiţii P2 – 5 ani (durata planului de management)		0		0
P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
3.1. Conservarea tradiţiilor, datinilor şi obiceiurilor locale	736	26200	920	35000
3.2. Conştientizare şi comunicare în comunităţile limitrofe PNMR	2691	87524	2305	80394
3.3. Promovarea educaţiei ecologice în comunităţile locale limitrofe PNMR	883	37940	1012	47150
P3 Subtotal costuri operaţionale anuale	4311	151.664	4237	162.544
Investiţii P3 – 5 ani		0		0
P4 Management şi Administrare
4.1. Asigurarea echipamentului şi a infrastructurii de funcţionare	1512	120559	1623	147739
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare	11647	365490	11629	371960
4.3. Documente strategice şi de planificare	2300	86250	2870	109180
4.4. Instruire personal	570	22030	938	35030
P4 Subtotal costuri operaţionale anuale	16030	594.329	17060	663.909
Investiţii P4 – 5 ani		368.800		555.000
Total costuri operaţionale anuale	47321	1.887.699	57564	2.397.282
Investitii totale (5 ani)		368.800		555.000
Total finanţare Plan de management (5ani)		9.807.293		12.541.410

*Scenariu critic = Nivelul de finanţare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerinţelor de bază pentru funcţionarea ariei protejate. Funcţiile misiunii critice sunt acele activităţi care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experienţă plăcută şi în siguranţă a vizitatorilor în aria protejată; obligatorii pentru a asigura protecţia resurselor naturale şi culturale la un nivel de bază.

Investiţiile: presupun înnoirea parcului auto, autoturismele din dotare având vechimi mai mari de 10 ani, precum şi achiziţionarea de echipamente de birou şi teren pentru desfăşurarea în conditii bune a activităţii specifice.

Astfel, ne propunem pentru scenariul critic în următorii 5 ani:

• – Achiziţionarea a 4 autoturisme de teren * 80.000 lei/buc = 320.000 lei

• – Achiziţionarea a 2 laptopuri * 4.000 lei/buc = 8.000 lei

• – Achiziţionarea a 3 desktop-uri * 5.000 lei/buc = 15.000 lei

• – Achiziţionarea a unui scanner * 15.000 lei/buc = 15.000 lei

• – Achiziţionarea a unui server * 3.000 lei/buc = 3.000 lei

• – Achiziţionarea a 13 camere foto * 600 lei/buc = 7.800 lei Pentru scenariul optim în următorii 5 ani:

• – Achiziţionarea a 6 autoturisme de teren * 80.000 lei/buc = 480.000 lei

• – Achiziţionarea a 5 laptopuri * 4.000 lei/buc = 20.000 lei

• – Achiziţionarea a 5 desktop-uri * 5.000 lei/buc = 25.000 lei

• – Achiziţionarea a unui scanner * 15.000 lei/buc = 15.000 lei

• – Achiziţionarea a unui server * 3.000 lei/buc = 3.000 lei

  391

• – Achiziţionarea a 20 camere foto * 600 lei/buc = 12.000 lei

  Bibliografie

  1. 1. Adatok V., 1873: Maramaros varmegye faunajahoz, p. 183-191, Ungaria

  2. 2. Alexinschi A., 1960: Contribuţii la cunoaşterea faunei macrolepidopterelor din Masivul Rodna, cu consideraţii sistematice, ecologice şi zoogeografice, An. Şt. Univ. ,,Al. I. Cuza”, Iaşi, 6, p. 729-754

  3. 3. Alexinschi A., 1963: Contribuţie la cunoaşterea faunei lepidopterelor Masivului Rodna (Microlepidoptere), Studii şi Cercetări Ştiinţifice, Biologie şi Ştiinţe Agricole, anul XIV, fasc. 1, Academia RPR, Iaşi

  4. 4. Almăşan A., 1989: Situaţia actuală a populaţiilor de capră neagră şi marmotă din Pietrosul Rodnei, Rezervaţia Naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, Ed. Academiei RSR, Fil. Cluj Napoca, comitetul de Cultură şi Ed. Soc. Maramureş, Baia Mare, p. 136-144

  5. 5. Almăşan H., Nădişan I., 1983: Situaţia actuală a populaţiilor de capră neagră şi marmotă din Munţii Rodnei. Pietrosul Rodnei la 50 de ani, Academia RSR Cluj Napoca – Baia Mare, pg. 136-144

  6. 6. Andrei M., 1997: Note on the herpetofauna of the Maramureş (Romania), Trav. Mus. Natl. Hist.

     ,,Grigore Antipa", XXXVII, pg. 129-133, Bucureşti

  7. 7. Appleton M. R.: Protected area management planning in Romania, A manual and toolkit, Fauna Flora International

  8. 8. Ardelean G., Beres I., 1999: Herpetofauna Maramureşului, Universitatea Oradea

  9. 9. Ardelean G., Beres I., 2000: Fauna de vertebrate a Maramureşului, Ed. Dacia, Cluj Napoca.

  10. 10. Bacalu P., 1997: The Fish Fauna of the Iza River, Maramureş (Romania), Trav. Mus. Natl. Hist.

      ,,Grigore Antipa", XXXVII, pg 205-212, Bucureşti

  11. 11. Baciu Nirvana, ?: Studiul granulometric şi mineralogic al depozitelor aluvionare din Peştera Izvorul Tăuşoarelor (Munţii Rodnei), Mineralogie şi petrografie Subterană

  12. 12. Balogh E., 1956: A lublinit (protokalcit) es diforaloddsi termekei modosulatai, heyyliszt in

      ,,Kolozsvari Bolyai Tudomanyegystem emlekkonyve", Cluj Napoca, p. 117

  13. 13. Balogh E., 1969: Cseppko vilag, Editura Tineretului, p. 205, Bucureşti (Baia lui Schneider)

  14. 14. Bălănescu C. Rosetti, 1973: Despre neprezenţa marmotei în Carpaţi Româneşti, Ocrotirea Naturii,

      T. 17, nr. 2, pg. 211-214, Bucureşti

  15. 15. Bănărescu P., Bichiceanu M., 1959: Un peşte nou pentru fauna RPR (Leuciscus souffia agassizi

      Cuv. et Val.), Şt. Şi cerc. Ser. Biol. Anim., T XI, pg. 59-67, Bucureşti

  16. 16. Bănărescu P., 1969: Fauna RSR, Cyclostomata şi Chondricthtes, vol. XII, Fasc. 1, Edit. Academiei RSR, Bucureşti

  17. 17. Băncilă I., 1958: Geologia Carpaţilor Orientali, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti

  18. 18. Bârlea L., 1971: Contribuţii la cunoaşterea înmlăştinirilor de pe platoul Oşan – Maramureşan, Comunicările de Bot. Bucureşti

  19. 19. Beres I., 1960: Ornithological observations in the Maramaros, Aquila, tom 7-68, p. 138-240, 262- 263

  20. 20. Beres I. 1961: Ornithological observation in the Maramaros and Rodna Mountains, Aquila, Tom 69-70,, Budapest, pg. 176-277

  21. 21. Beres I., 1964: Ornithological observation in the Maramaros and the Rodna Mountains, Aquila, Tom. 69-70, Budapest, p. 276-277

  22. 22. Beres I., 1969: Observaţii asupra repartizării verticale a păsărilor în zona alpină a Munţilor Rodnei în perioada autumnală (sept. – oct.), Ses. Com. Şt. Nat., Ed. Direcţia Muzeelor, pg. 198 – 206, Bucureşti

  23. 23. Beres I., 1977: Avifauna cinegetică a Depresiunii Maramureşului şi problemele ei ecologice, Anuarul Muz. Jud. Maramureş, Baia Mare, Marmaţia, Nr. 3, p. 242-254

  24. 24. Beres I., 1977: Conservarea ornitofaunei judeţului Maramureş, Concluzii şi propuneri, A V-a Ses. Ştiinţifică St. Acad. Rom., Cluj Napoca, p. 120-130

  25. 25. Beres I., 1989: Importanţa Rezervaţiei Pietrosul Rodnei pentru conservarea vertebratelor autohtone, A IV – Conferinţă de Ecologie ICB, Iaşi, p. 164.

  26. 26. Beres I., 1997: Importanţa rezervaţiei Pietrosul Rodnei pentru zona cinegetică a Maramureşului, acta Cinegetica Romaniae, Bucureşti, Ed. Aldus, pg. 46-51

  27. 27. Beres I., 1999: Ornitocenozele etajelor alpine şi subalpine din Munţii Rodnei, Analele Banatului, nr. 4, pg. 353-366, Timişoara

  28. 28. Beres I., 2000: Consideraţii generale asupra ornitofaunei actuale din Carpaţi Orientali Maramureşeni, Naturalia, Studii şi Cercetări, Piteşti, Tom. 4-5, p. 165-174

  29. 29. Beres I. et Cherecheş D., 1999: Galiformele (Galliformes) din Maramureş, Naturalia, Studii şi Cercetări, Piteşti, Tom. 4-5, p. 155-162

  30. 30. Beres I., Ardelean G., 2000: The bird fauna of the Pietros Biosphere Reserve of the Rodnei Mountains, Romania, Ornis Hung., Budapest, 10: 211-217

  31. 31. Beres Martha, 1983: Contribuţia botanistului Artur Coman la cunoaşterea florei din Rezervaţia Pietrosul Rodnei, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 ani, p. 184-212, Baia Mare

  32. 32. Beres Martha, 1995: Contribuţii la cunoaşterea macromicetelor din Rezervaţia Biosferei ,,Pietrosul Rodnei”, Naturalia – Studii şi cercetări, Tom 1, Piteşti

  33. 33. Beres Martha, Laszlo K., 1980: Contribuţii la cunoaşterea macromicetelor din Depresiunea Maramureşului şi împrejurimi, Marmaţia, vol. V-VI, Baia Mare

  34. 34. Beres Martha, Laszlo K., 1982: Noi contribuţii la cunoaşterea macromicetelor din Depresiunea Maramureşului şi Împrejurimi, Studii şi comunicări Reghin.

  35. 35. Bîrlea L., 1962: Tinovul Tăul Muced, Comunicările Academiei Republicii Populare Române, tomul XII, Bucureşti

  36. 36. Bleahu M., 1956: Pitorescul regiunilor carstice din România, SRSC, Bucureşti

  37. 37. Bleahu M. şi colab., 1976: Peşteri din România, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti

  38. 38. Bontea Vera, 1985, 1986: Ciuperci parazite şi saprofite din România, vol. I-II, Edit. Acad. RSR, Bucureşti

  39. 39. Bontea Vera, Bleahu A., Negrean G., 1993: Fungi Carpatici Romaniae: genus Coleosporium, Anal. Acad. Române (Iaşi), p. 50

  40. 40. Borcea M., 1983: Fauna de amfibii şi reptile din Munţii Rodnei, prezentare zoogeografică, Academia Română, Filiala Cluj Napoca – Baia Mare, pg. 120 – 127

  41. 41. Borza A., 1921-1948: Schedae ad Floram Romanie Excicctam, Cent. I-XXIX, Bul. Grăd. Bot. Cluj, vol. 1-27

  42. 42. Boşcaiu N., Lupşa V., Olos E., Pînzaru Gh., 1983: Aspecte din trecutul vegetaţiei Munţilor Rodnei, în Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, Cluj Napoca – Baia Mare, 232-245

  43. 43. Botnariuc N., 1983: Pietrosul Rodnei în cadrul reţelei internaţionale de rezervaţii ale biosferei, Rezervaţia naturală pietrosul Rodnei la 50 ani, pg. 42-48, Cluj Napoca

  44. 44. Bridgewater P., Philips A., Green M., Amos B., 1994: Biosphere Reserves and the IUCN system of protected area management categories

  45. 45. Bud N., 1983: Acţiunea de repopulare a caprei negre în Pietrosul Rodnei. Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 ani, Cluj Napoca – Baia Mare, Filiala Academiei Române Cluj Napoca, pg. 145-153

  46. 46. Bugnariu Monica, Bohm B., Nagy Susana, Hermann Judith, 1978: Semnificaţii fitoterapeutice ale unor plante din zona spontană cunoscute în tradiţia etnobotanică maramureşeană şi necesitatea conservării rezervelor lor, Ocrotirea naturii maramureşene, Cluj Napoca, Academia RSR, Filiala Cluj Napoca

  47. 47. Bunescu V., Miclăuş V., 1962: Câteva date privitoare la solurile păşunilor alpine şi subalpine din Munţii Rodnei, St. Şi Cerc. Agron., Cluj, 13, 71-79

  48. 48. Buşniţa Th., Alexandrescu I., 1963: Atlasul peştilor din apele RPR, Bucureşti

  49. 49. Buta I., Buta Ana A., 1979: Munţii Rodnei, Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, Bucureşti

  50. 50. Buta I., Buta Aurelia, 1981: Das Rodna Gebirge, Reisefuhrer, Aus dem Rumanischen von Gunther B., Ed. Sport-Turism, Bucureşti, p. 131

  51. 51. Cătuneanu I., Paşcovchi S., 1960: Avifauna alpină a Carpaţilor Româneşti, Natura, Bucureşti, Ed. Soc. Şt. Nat., Geografie, Nr. 5

  52. 52. Cetoo Br., 1974 – 1979: Der grose Pilzfuhrer, Band I-IV, Munchen – Bern – Wien

  53. 53. Chintăuan I., 1998: Bistriţa – Năsăud, ape minerale şi staţiuni, Bistriţa

  54. 54. Chintăuan I., Ştefan V., Marquier Ioana, Coldea G., 2004: Arii protejate din Bistriţa Năsăud, Edit. Supergraph, Cluj Napoca, p. 224

  55. 55. Chiş T., 2005: Date generale cu privire la infestaţia parazitară a caprelor negre din Munţii Rodnei, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Sighetul Marmaţiei (manuscris)

  56. 56. Ciangă N., 1998: Turismul din Carpaţii Orientali, Studii de geografie umană, Presa Universitară Clujană, p.283, Cluj Napoca

  57. 57. Ciobanu I., Diaconeasa B., Şuteu St., 1965 : Analiza polinică a tinovului Tăul Muced (com. Romuli), Studia Univ. ,,Babeş-Bolyai”, Ser. Biol., 2, 41-46

  58. 58. Ciobanu I., Diaconeasa S., Şuteu St., 1969: Analize de polen în unele mlaştini de turbă din zona estică a masivului Rodnei, Contribuţii Botanice Cluj Napoca, pg. 301-305

  59. 59. Coldea Gh., 1980: Rolul termodinamic al jnepenişurilor în menţinerea echilibrului natural al etajului subalpin din Carpaţi româneşti, Ocrotirea Naturii, 24 (2), 165-168

  60. 60. Coldea Gh., 1984: L etude des pâturages basiphiles sous alpins des Monts Rodnei (Les Carpates Orientals), Contrib. Botanice, Cluj Napoca, p. 137-154

  61. 61. Coldea Gh., 1985: Neue Schneebodengesellschaften in Rodna – Gebirge, Rev. Roum. Biol. – Biol., Veget., 30 (2), p. 101-107

  62. 62. Coldea Gh., 1990: Munţii Rodnei. Studiu geobotanic, Edit. Academiei Române, Bucureşti

  63. 63. Coldea G., Pânzariu G., 1986: La vegetation de la reserve Bila-Lala des Monts Rodnei, Contribuţii Botanice, Cluj Napoca

  64. 64. Coldea Gh., Tauber F., Pînzaru Gh., 1981: Asociaţii vegetale din rezervaţia naturală Pietrosul Mare, Şt. Comun. Cercet. Nat. Suceava 5, p. 424-450

  65. 65. Coldea Gh., Tauber F., Pânzariu Gh., 1983: Importanţa botanică a Rezervaţiei naturale Pietrosul Rodnei, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, pg. 160-174, Cluj Napoca

  66. 66. Coldea G., Cristea V., 1998: Floristic and community diversity of sub-alpine and alpine grasslands and grazed dwarf – shrub heaths in the Romanian Carpathians, Pirineos, 151-152 a 82, Jaca.

  67. 67. Coman A., 1938: Câteva plante interesante din Maramureş, Revista Pădurilor, 50 (3), 249-250

  68. 68. Coman A., 1946: Enumerarea plantelor vasculare din Maramureşul românesc din Herbarul ,,A. Coman”, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 26 (1-2), p. 57-89, 110-130

  69. 69. Coman A., 1971: Flora Maramureşului, Comun. Bot., a VII-a consf. Nat. Geobot. Bucureşti, p. 139- 147

  70. 70. Constantinescu O., Negrean G., 1975: Herbarium Mycologicum Romanicum, Schadae Fasc. 40-50 (No. 2251-2500), Bucureşti p. 95

  71. 71. Constantinescu O., Negrean G., 1977: Additions to Romanian Erysiphaceae, II Sydowia, Anal. Mycol. Ser. II, 29 (1-6): 75-86

  72. 72. Constantinescu O., Negrean G., 1978: Herbarium Mycologicum Romanicum, Schadae Fasc. 51-55 (No. 2501-2750), Bucureşti p. 95

  73. 73. Constantinescu O., Negrean G., 1983: Additions to Romanian Peronosporale, Feddes Rep., 94 (3- 4), 263-277

  74. 74. Cotta V., Bodea M., Micu I., 2001: Vânatul şi vânătoarea în România, Ed. Ceres, Bucureşti.

  75. 75. Cristea V., Kiss Ş., Paşca D., Drăgan-Bularda M., Crişan R., Muntean V., 1995: Dynamics of the vegetation and evolution of the enzymatic potential of technogenic soils submitted to biological recultivation, Colloques Phytosociologiques, XXIV, Fitodinamica, Camerino, p. 169-179

  76. 76. Crişan Aurelia, Moldovan I., 1968: Noutăţi din micoflora Maramureşului, Studia Univ. Babeş- Bolyai, Cluj 1968 (2), p. 25-27

  77. 77. Dermer I., 1933: Maramureşul românesc, Sighetul Marmaţiei

  78. 78. Diaconescu M., Minghiraş T., Iştvan D., 1996: Avenul din Groapa Zânelor (Munţii Rodnei), Cercetări Speologice, vol. 4, Bucureşti, p. 11-13

  79. 79. Docea E., Negru A., Sechet Maria, 1961: Contribuţii la cunoaşterea florei micologice din Republica Populară Română, St. Cerc. Biol. Cluj, 12 (1), p. 49-59.

  80. 80. Donisă I., 1968: Geomorfologia Văii Bistriţei, Edit. Academiei, Bucureşti

  81. 81. Doniţă N., Roman N., Coldea Gh., Ivan D., Dragu I., Munteanu I., 1985: Eine neue Vegetationskarrte von Rumanien, Rev. Roum. Biol. – Biol., Veget., 30 (1), p. 79-83

  82. 82. Dunger W, 1975: Collembolen aus dem Borszony-Gebirge, Fol. Hist. Nat. Mus. Natr., 3, p. 11-33

  83. 83. Eliade Eugenia, 1965: Conspectul macromicetelor din România, Lucrările Grădinii Botanice din Bucureşti.

  84. 84. Eliade Eugenia, 1970: Specii şi plante gazdă noi pentru Erysiphaceele din România, St. Cerc. Biol., Ser. Bot., 22 (6), p. 509-512

  85. 85. Eliade Eugenia, 1990: Monografia Erysiphaceelor din România, Lucr. Grad. Botanice Bucureşti, 1989-1990, p. 103-374

  86. 86. Fabian C., Viehmann I., 1979: Morphogenese des billes calcaires dans la caverne de Tăuşoare (Monts de Rodna, Roumanie), Travaux de L Institut de Speologie ,,Emile Racoviţă”, Tome XVIII, Ed. Academiei RSR.

  87. 87. Filipaşcu A., 1958: Zăganul şi cocoşul de mesteacăn, Note ornitologice, Vânătorul şi Pescarul Sportiv, 2: 3 – 4.

  88. 88. Filipaşcu Al., 1959: Contribuţii la cunoaşterea avifaunei Munţilor Rodnei, Teză de stat, Cluj Napoca

  89. 89. Filipaşcu A., 1961: Locuri de rotit ale cocoşului de munte (Vânătorul şi Pescarul Sportiv., 4: 9)

  90. 90. Filipaşcu A., 1961: Avifauna cinegetică a masivului Inau (Vânătorul şi Pescarul Sportiv, 7: 12 – 13)

  91. 91. Filipaşcu A., 1962: A csiz mint a Maramarosi es Radnai havasok feszkelo madara, Aquila, 69-70, 203

  92. 92. Filipaşcu A., 1964: The Siskin breeding on the Maramaros and Rodna Mountains, Aquila, vol. 69- 70, p. 205-207

  93. 93. Filipaşcu Al., 1964: A csontollu a Rodnai Havasokban (Waxwing on the Rodnai Mountains), Aquila, Tom. 69-70, 273

  94. 94. Filipaşcu A., 1966: Contributions la connaissance de l avifaune de la region sud-est des Monts Rodna (Massif Inau), Travaux du Museum d Histoire naturelle ,,Grigore Antipa”, vol. VI, p. 275- 318, Bucureşti

  95. 95. Filipaşcu Al., 1970: Contribuţii la cunoaşterea avifaunei Maramureşului, Rev. Muz., vol. VII, nr. 5,

      p. 429-430.

  96. 96. Flousek J., Flouskova Z., Tomasova K., 1985: To the knoledge of small mammals in the Rodnei Mountains (Romania), Vestnik Ceskoslovenske Spolecnosti Zoologicke, 49: 6- 17

  97. 97. Fuhn E., 1960: Fauna RPR, Amphibia, XIV, 1, Edit. Academiei RPR, Bucureşti

  98. 98. Fuhn E., Vancea S., 1961: Fauna RPR, Reptilia, XIV, 2, Edit. Academiei RPR, Bucureşti

  99. 99. Gâştescu P., 1971: Lacurile din România. Limnologie regională, Edit. Academiei, Bucureşti

  100. 100. Georgeoni I. A., 1936: Contribuţiuni la păstoritul în Maramureş, Bucureşti.

  101. 101. Ghica-Budeşti Şt., 1955: Structura Muntelui Curăţelu în Masivul Rodnei, DS Com. Geol., Rom., t. XXXIX, Bucureşti

  102. 102. Gillett Sarah, Lawrence Anna, 2003: Why involve volunteers in biodiversity monitoring?, Summary of the BioWatch UK workshop, University of Oxford

  103. 103. Giurgiu I., Silvăşeanu G., 1979: Noi descoperiri în Munţii Rodnei, Buletinul Clubului de Speologie Emil Racoviţă, nr. 6, 22-52, Bucureşti

  104. 104. Goran C., 1982: Catalogul sistematic al peşterilor din România, Edit. CNEPS, p. 496, Bucureşti

  105. 105. Gorduza V., 1983: Caracterizarea fizico-geografică a Rezervaţiei naturale Pietrosu Rodnei, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, pg 56-66, Cluj Napoca

  106. 106. Grosu V., 1983: Vegetaţia forestieră din Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei, Pietrosul Rodnei la 50 de ani, Academia RSR, Filiala Cluj Napoca, p. 223-231, Cluj Napoca

  107. 107. Gruia M., 1969: Date asupra răspândirii colembolelor din peşterile din România, Lucrările Inst. Speol. ,,Emil Racoviţă”, Bucureşti, 8, p. 161-178

  108. 108. Gubesch L., 1969: Relictul glaciar zâmbrul (Pinus cembra L.) din Munţii Rodnei, Ocrotirea Naturii,

       t. 13, nr. 1, p. 51-61, Bucureşti

  109. 109. Hazslinszky F., 1866: A Borsai Pietros havasi viranya, Math. Termtud. Kuzl., 4, p. 144-164

  110. 110. Hazslinsky F., 1868: Die alpine Flora der Alpe Pietrosz bei Borsa, Allg. Bot. Zeit., 26, p. 129-140

  111. 111. Herr F. Pax, 1906: Lepidopterenfauna der Rodnaer Alpen, Schlesische Gesellschaft fur vaterlandische Cultur.

  112. 112. Hollos L., 1904: Die Gasteromycetea Cngarns., Leipzig, O. Weigel Komm., p. 194

  113. 113. Hoza I., 2005: Lista speciilor de păsări din zona sudică a Parcului Naţional Munţii Rodnei (nepublicat)

  114. 114. Ichim I., Rădoane M., Rădoane N., 1979: Dinamica etajelor morfoclimatice din Munţii Rodnei în postglaciar, Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător, T. 23, Nr. 2, p. 119-125

  115. 115. Iliescu E., 1968: Munţii Rodnei, Col. Călăuza Turistului, Edit. Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, pg. 213, Bucureşti

  116. 116. Iştvan D., Damian S., 1993: Regular rhombohedric calcite crystals intergrowths in the cave ,,Peştera Cristalelor din Valea Rea” (Rodnei Mountains, Romania), Theoretical and applied karstology, vol. 6, Institutul de Speologie Emil Racoviţă, Ed. Academiei Române, Bucureşti

  117. 117. Iştvan D., Minghiraş T., Gergely R., Diaconescu M., Nistor G., Paal E., 1993: Peştera Cobăşel (Munţii Rodnei) – Contribuţii la cunoaşterea carstului, vol. 1, Baia Mare

  118. 118. Iştvan D., Micle R., 1994: Calcite speleothema generated by underground evapocondensation (Peştera Cobăşel, Rodna Mountains), Theoretical and Applied Karstology, vol. 7, pg. 183-187, Edit. Academiei, Bucureşti

  119. 119. Iştvan D., Tămaş I., 1996: Date asupra carstului din Dealul Popii (Valea Vinului, Munţii Rodnei, Cercetări Speologice, Edit. Clubul Naţional de Turism pentru Tineret, vol 4.

  120. 120. Iuşan C., Szabo A., 2009: „Ghidul speciilor comune din Parcul Naţional Munţii Rodnei – Field guide to common species from Rodna Mountains National Park”, pag. 292, Editura Karuna Bistriţa.

  121. 121. Iuşan C., 2010: „Ghidul voluntarului din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 157, Editura Karuna Bistriţa.

  122. 122. Iuşan C., 2011: „Ghid de bune practici privind monitorizarea biodiversităţii forestiere din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 200, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş (Maramureş).

  123. 123. Iuşan Cl., Vaida R., 2011: „Ghidul produselor accesorii ale pădurii din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 163, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş (Maramureş).

  124. 124. Iuşan C., 2011: „Inventarierea participativă a biodiversităţii forestiere din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 154, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş (Maramureş).

  125. 125. Iuşan C., 2011: „Monografia Parcului Naţional Munţii Rodnei (Rezervaţie a Biosferei)”, Editura Todesco, pag. 335, Cluj-Napoca.

  126. 126. Iuşan C., 2012: „Analele Parcului Naţional Munţi Rodnei – Premisele conservării biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, volumul I, pag. 101, Editura Exclus Prod, Bucureşti.

  127. 127. Iuşan C., 2013: „Analele Parcului Naţional Munţi Rodnei – Strategia conservării biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei – Monitorizarea speciilor de floră şi faună ţintă”, Volumul II, pag. 101, Editura Exclus Prod, Bucureşti.

  128. 128. Iuşan C., 2013: „Analele Parcului Naţional Munţi Rodnei – Strategia conservării biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei – Monitorizarea habitatelor ţintă”, Volumul III, pag. 109, Editura Exclus Prod, Bucureşti.

  129. 129. Iuşan C., 2013: „Volum omagial – 80 de ani de la înfiinţarea rezervaţiei ştiinţifice Pietrosul Mare”, pag. 250, Editura Exclus Prod, Bucureşti.

  130. 130. Iuşan C., 2013: „Ghidul amfibienilor şi reptilelor (herpetofaunei) din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 150, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  131. 131. Iuşan C., Cîmpan K., 2013: „Ghidul peştilor (ihtiofaunei) din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 151, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  132. 132. Iuşan C., Jarda L., Cîmpan K., 2013: „Ghidul arborilor şi arbuştilor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 159, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  133. 133. Iuşan C., 2013: „Ghidul coleopterelor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 152, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  134. 134. Iuşan C., Dincă V., Goia M., Ardeleanu A., Corduneanu C., 2013: „Ghidul fluturilor (lepidopterelor) din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 160, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  135. 135. Iuşan C., Seni A., 2013: „Ghidul lacurilor glaciare din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 150, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  136. 136. Iuşan C., Cosma A., 2013: „Ghidul mamiferelor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 151, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  137. 137. Iuşan C., Câmpan K., 2013: „Ghidul libelulelor (odonatelor) din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 152, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  138. 138. Iuşan C., 2013: „Ghidul ortopterelor (cosaşilor şi lăcustelor) din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 156, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  139. 139. Iuşan C., Hoza I., 2013: „Ghidul păsărilor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 159, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  140. 140. Iuşan Cl., 2013: „Ghidul peşterilor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 150, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  141. 141. Iuşan C., Jarda L., 2013: „Ghidul plantelor comune din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 150, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  142. 142. Iuşan C., 2013: „Zone cu valoare ridicată de conservare din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 250, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  143. 143. Iuşan C., Cîmpan K., 2013: „Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Rodnei”, pag. 250, Editura Exclus Publishing, Bucureşti.

  144. 144. Iuşan C., 2013: Rodna Mountains National Park – an endemogenetic alpine centre in Carpathians, Acta Maramorosensis, Seria 2013, Muzeul de Ştiinţe Naturale Sighetu Marmaţiei.

  145. 145. Iuşan C., 2013: ,,Ghidul speciilor şi habitatelor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei – sit Natura 2000″, pag. 102, Editura Todesco, Cluj-Napoca.

  146. 146. Iuşan C., 2013: ,,Parcul Naţional Munţii Rodnei – sit Natura 2000″, pag. 251, Editura Exclus Prod, Bucureşti.

  147. 147. Iuşan C., 2014: „Monitorizarea participativă a speciilor cheie din Rezervaţia Biosferei Munţii Rodnei – studiu de caz”, pag. 200, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca.

  148. 148. Iuşan C., 2016: „Monografia caprei negre din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, pag. 162, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş.

  149. 149. Kis B., Vasiliu M. A., 1970: Kritisches Verzeichnis der Orthopteren – Arten Rumaniens, Trav. Mus. D Hist. Nat. ,,Gr. Antipa”, 10, p. 207-227

  150. 150. Kiss Ş., Drăgan-Bularda M., Paşca Daniela, Blaga G., Zborovchi Eva, Pintea Henriette, Crişan R., Muntean V., Mitroescu Sorina: Enzimologia recultivării biologice a solului iazului de decantare de la exploatarea minieră Rodna, Lucrările Conferinţei Naţionale pentru Ştiinţa Solului, nr. 26 A, Bucureşti

  151. 151. Kiss Ş., Paşca Daniela, Drăgan-Bularda M., Cristea V., Blaga G., Crişan R., Muntean V., Zborovschi Eva, Mitroiescu Sorina, 1990: Enzymological analysis of lead and zinc mine spoils submitted to biological recultivation, Studia Univ. Babeş-Bolyai, XXXV, nr. 2, Cluj Napoca

  152. 152. Krautner Th., 1930: Câteva date asupra geologiei Munţilor Rodnei şi Bârgăului. Dări de seamă ale şedinţelor Institutului Geologic Bucureşti, vol. XII, Extras 19 pg., Bucureşti

  153. 153. Krautner Th., 1938: ,,Des kristaline Massif von Rodna”, An Inst. Geol. Roma., XIX, p. 164-287, Bucureşti

  154. 154. Krautner Florina, Mirăuţă Elena, 1970: Asupra prezenţei devonian-carboniferului în cristalinul Carpaţilor Orientali, DS Inst. Geol., vol. LV, 1.

  155. 155. Krautner H., 1968: Vederi noi asupra masivului cristalin al Rodnei, St Cerc Geofiz. Geogr., Ser Geol., 13 (2)

  156. 156. Krautner H., Krautner Florina, 1970: Formaţiunile cristaline din versantul nordic al Masivului Rodna, DS Inst. Geol. Rom., vol. LVIII, nr. 4, Bucureşti

  157. 157. Krautner H G., Kraunter Fl., Colios E., Udrescu C., Andar A., 1979: ,,Harta metalogenetică a RSR, scara 1:50 000, Foaia Rodna, raport arh.

  158. 158. Krautner H G., Kraunter Fl., Szasz L., Udubaşa G., Istrate Gh., 1978: Harta geologică a RSR, scara 1:50 000, foaia Rodna Veche IGG Bucureşti

  159. 159. Krautner H G., Kraunter Fl., Szasz L., 1983: Harta geologică a RSR, scara 1:50 000, Foaia Inau IGG Bucureşti

  160. 160. Krautner HG., Kraunter Fl., Szasz L.,1982: Harta geologică a RSR, scara 1:50 000, Foaia Pietrosu Rodnei IGG Bucureşti

  161. 161. Krautner HG., Kraunter Fl., Szasz L.,Udrescu C., 1984, 1987: Raport preliminar, Harta geologică scara 1:50 000, Foaia Rebra IGG Bucureşti

  162. 162. Kubijovye V., 1934: Păstoritul în Maramureş, RSR, De G. Bucureşti, Tom. LIII, p. 215-295, Bucureşti

  163. 163. Lehmann P. W. F., 1891: Der ehemalige des Lala Thales in Rodnawer Gebirge, Petermanns Mitt.

  164. 164. Linhart G., 1882-1886: Fungi Hungarici Exsiccati, Magyar-Ovar, no. 1-500

  165. 165. Manolache Elena, Drăgan-Bularda M., Kiss Ş., 1991: Cercetări microbiologice şi enzimologice în Peştera Tăuşoare şi Peştera Mare din Valea Firi, Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia, XXXVI, 1, Cluj Napoca

  166. 166. Mareş V., 1965: Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei, Ocrotirea Naturii, pg. 157-164, T. 9, Nr. 2

  167. 167. Mareş V., Nădişan I., 1983: Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei – realizări şi perspective, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, pg. 67-77, Cluj Napoca

  168. 168. Matic Z., 1966: Fauna RSR, Clasa Chilopoda, vol. VI, Fasc. 1, Ed. Acad., Bucureşti

  169. 169. Matic Z., 1966: Fauna RSR, Clasa Chilopoda, vol. VI, Fasc. 2, Ed. Acad., Bucureşti

  170. 170. Matic Z., Hodoroga A., Studiu ecologic al populaţiei de Chilopode din pădurea Codrişor – Bistriţa, Studia Univ. Babeş-Bolyai Cluj, Biol. XXX

  171. 171. Meruţiu V., 1905: Munţii Rodnei, Bul. Soc. Rom. Geogr., an XXVI, Bucureşti

  172. 172. Meszaros N., Iloaie C., Stamp W., Szabo N., 1971: Paleogenul de pe bordura sudică a Munţilor Rodnei, Studia, Ser. Geol. Mineral., 1, Cluj Napoca

  173. 173. Michael E., Hennig B., Kreisel H., 1975: Handbuch fur Pilzfreunde, I-VI, VEB Gustav Fischer Verlag, Jena

  174. 174. Mihăilescu V., 1965: Carpaţi sud-estici de pe teritoriul RPR, Edit. Ştiinţifică Bucureşti

  175. 175. MMGA, 2003: Parcuri Naţionale, Naturale şi Rezervaţii ale Biosferei din România

  176. 176. Moesz G., 1913: Mykologiai kuzlemenyak, Bot. Kuzl. 12 (5-6), p. 231-234

  177. 177. Moesz G., 1915: Mykologiai kuzlemenyak, Bot. Kuzl., 14 (3-4), p. 145-158

  178. 178. Moesz G., 1918: Mykologiai kuzlemenyak, III, kozlemany, Bot. Kuzl. 17 (1-3), p. 60-78

  179. 179. Morariu I., 1933: Piuăle şi piuăritul în Valea Zăgrii, Arhiva Someşană, Năsăud, No. 17, p. 178-200, Bistriţa

  180. 180. Morariu T., Morariu E., Savu Al., 1968: Lacurile din România, Edit. Ştiinţifică Bucureşti

  181. 181. Morariu T., 1937: Viaţa pastorală în Munţii Rodnei, Stud. Şt. Cerc. Geogr. SRRG, vol. II, Bucureşti

  182. 182. Morariu T., 1940: Contribuţiuni la glaciaţia din Munţii Rodnei, Rev. Geogr. Rom., an II, Fasc. 1, Bucureşti

  183. 183. Morariu D., 1997: La siciste de bouleux (Sicista betulina, Pallas – Rodentia) dans le monts Rodna, Maramures, Romania, Trav. Mus. Natl. Hist. ,,Grigore Antipa”, XXXVII, pg. 147-157, Bucureşti

  184. 184. Morariu D., Răduleţ N., 1998: Mammalian fauna from Maramureş, Trav. Mus. Hist. Nat. ,,Grigore Antipa”, Bucureşti, vol. XL, p. 609-621

  185. 185. Moser M., 1978: Kleinen Kryptogamenflora, Die Rohrlinge und Blatterpilze, Gustav Fischer Verlag, Jena

  186. 186. Moţiu A., Viehmann I.,Strusievicz R., 1977: Decouverte de nouveaux mineraux dans la Grotte de Tăuşoare (Monts de Rodna), Trav. Inst. Speol. ,,E. Racoviţă”, XVI, p. 211-216

  187. 187. Munteanu D., 2000: Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldoveneşti, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca

  188. 188. Muntean V., Nicoară Ana, Paşca Daniela, Crişan R., 2002: Cercetări microbiologice şi chimice asupra sterilului de la E. M. Rodna supus recultivării biologice, Studii şi cercetări (Biologie), nr. 7, Bistriţa, p. 21-27

  189. 189. Mureşianu M. şi colab., 1996: Rodna – pagini de monografie. Ipostaze istorice şi culturale, Editura Ando Tours, Timişoara.

  190. 190. Mureşianu M., 1997: Potenţialul turistic din bazinul superior al Someşului Mare, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.

  191. 191. Mureşianu M., 2000: Districtul Grăniceresc Năsăudean. Studiu de geografie istorică, Editura Presa Universitară Clujeană.

  192. 192. Mutihac V., 1952: Cercetări geologice în regiunea dintre cristalinul Rodnei şi Masivul eruptiv al Ţibleşului, DS Comit. Geol., XXXIX.

  193. 193. Nag Raj T. R., 1982: Genera coelomycetorum, XXI, Strasseria and two new anamorphygenera, Apostrasseria and Nothostrasseria, Can. J. Bot. 61 (1), p. 1-30

  194. 194. Nannfeldt J A., 1981: Exobasidium, a taxonomic reassement applied to the European species, Acta Univ. Ups. (Symb. Bot. Ups.), 23 (2), p. 1-72

  195. 195. Nădişan I., Tătaru T., Gabor E., Mareş V., 1976: Monumente ale naturii din Maramureş, Edit. Sport-Turism, Bucureşti

  196. 196. Nădişan I., 1977: Acţiunea de repopulare a caprei negre în Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei, Marmaţia, nr. III, Baia Mare, pg. 255-267

  197. 197. Nădişan I., 1983: Un cercetător maramureşean al florei din Masivul Rodnei – Artur Coman, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, pg. 97-104, Cluj Napoca

  198. 198. Nădişan I., 2000: Pietrosul Rodnei – Rezervaţie a Biosferei, Editura Muzeul Judeţean Maramureş, Baia Mare

  199. 199. Nădişan I., Cherecheş D., 2002: Conservarea biodiversităţii maramureşene, Arad, ,,Vasile Goldiş” University Press, p. 236

  200. 200. Negrean G., 1993: Contribuţii la răspândirea genului Claviceps în România, St. Cerc. Biol. Veg. 45 (1), p. 9-19

  201. 201. Negrean G., 1993: New or rare host-plants for Romanian Ustilaginales, Rev. Roum. Biol. Ser. Biol. Veg., 58 (2).

  202. 202. Negrean G., 1993: Genul Exobasidium în România, St. Cerc. Biol. Ser. Biol. Veg. 45 (2)

  203. 203. Negrean G., Vanev S. G., 1991: New to Romania species of genus Ramularia, Unger. Rev. Roum. Biol. Veg., 36 (1-2), p. 23-27

  204. 204. Negru A., 1955: Contribuţiuni la cunoaşterea Melanconialelor din RPR, St. Cerc. Şt. Cluj, Ser. II, Şt. Biol. Agric. Medic., 6 (3-4), p. 61-72

  205. 205. Negru A., 1959: Fungi nonnuli novi rarique in Romania inventi, Bot. Mater. Otdel Sporov, rast. 12,

       p. 213-224

  206. 206. Negru A., 1962: Champignons parasites nouveaux sur le rosier, Bull. Soc. Myc. Fr. 78 (3), p. 278- 282

  207. 207. Negru A., Ditu I., 1963: Novie mikologiceskie materialî iz Românskoi Na-rodnei Republiki, Bot. Materialî, Otdel Sporovîh Rast, 16, p. 150-164

  208. 208. Nemeş I., Voicu C M., 1971: Catalogul colecţiei de lepidoptere ,,Alexei Alexinschi” de la Muzeul Judeţean Suceava, Stud. Com. Şt. Nat., p. 283-375

  209. 209. Nemeş I., Voicu C. M., 1973: Catalogul colecţiei de lepidoptere ,,Alexei Alexinschi” de la Muzeul Judeţean Suceava, III, p. 3-102

  210. 210. Nyarady A., 1950: Adnotaţiuni şi date noi la cunoaşterea răspândirii unor specii şi forme de graminee din Munţii Rodnei, St. Cerc. St. Cluj, 1

  211. 211. Nyarady A., 1963: Contribuţii la studiul şi cartarea pajiştilor subalpine din Munţii Rodnei, Acta Bot. Berti, Bucureşti, 1961-1962, 2, p. 819-824

  212. 212. Nyarady A., 1966: Răspândirea şi caracteristicile ecologico-fitocenologice ale staţiunilor cu Festuca porcii Hackel, Catalog de seminţe, Inst. Agr. Cluj, 81-92

  213. 213. Nyarady A., Popescu V., 1961: Contribuţii la cunoaşterea răspândirii în RPR a speciilor de Claviceps Tul. Parazitare pe Graminae, Lucr. Şt. Inst. Agron. Cluj, 17, p. 193-208

  214. 214. Nyarady A., Resmeriţă I., Spirchez Z., 1971: Aspecte privind flora şi vegetaţia Munţilor Rodnei şi Maramureşului, Comun. Bot., A VII-a Consf. Naţion. De Geobotanică, Bucureşti, p. 149-172

  215. 215. Nyarady D., 1991: Conspectus fungerum hypogeorum Transsilvaniae, Notulae Bot. Hort. Agrobot., Cluj Napoca, 20-21, p. 23-36

  216. 216. Olos E., 1982: Flora şi vegetaţia stâncăriei Piatra Rea din Munţii Rodnei, Cercet. Nat. şi Med. Înconjurător, 26 (1-2), p. 90-96, Acad. RSR, Bucureşti

  217. 217. Opreanu S., 1929: Contribuţiuni la trasnhumanţa din Carpaţi Orientali, extras Lucr. Inst. De Geogr. Al Univ. din Cluj, vol. IV, p. 207-244, Cluj Napoca

  218. 218. Orghidan N., 1910: Urme de gheţari în Munţii Rodnei, Valea Bistricioarei, An. Sem. Geogr. Univ. Bucureşti

  219. 219. Paşca D., Cristea V., Crişan R., Muntean V., Kiss Ş., Drăgan-Bularda M., 1996: Potenţialul enzimatic al unui sol supus regenerării cu cătină albă (Hippophaerhamnoides L.), Studia Univ. Babeş-Bolyai, Biologia, XLI, 1-2, Cluj Napoca

  220. 220. Paşca Daniela, Crişan R., Muntean V., Popovici Iuliana, Kiss Ş., Drăgan-Bularda M., 1998: Enzymological and microbiological study of the evolution of a technogenic soil submitted to biological recultivation at the lead and zinc mine in Rodna (Romania), Soil Tillage Research 47, 163-168, Czech Republic

  221. 221. Paşca Daniela, Crişan R., Muntean V., Simihăian M., Kiss Ş., Drăgan-Bularda M., 1997: Evaluarea eficienţei bioremedierii unui sol tehnogen pe baza indicatorilor enzimatici şi proprietăţilor fizico- chimice, Lucrările celei de-a XV-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului, Publicaţiile SNRSS, vol. 29 B, p. 55-61

  222. 222. Pawlowski S., Pokorny W., 1907: Studya lodowcowe w Alpach Rodnianskich (Studii glaciare în Alpii Rodnei), Sprawozdanie X, Ljaxdu plkich, lek. i przyrodn., Lwow.

  223. 223. Pax F. Jun., 1908: Lepidopterenfauna der Rodnaer Alpen, Schlesische Gesel fur vaterlandische Cultur., 84, p. 64-76

  224. 224. Păiuş L., 2003: Monografia Comunei Rodna-Veche, Vol I, II, Editura George Coşbuc, Bistriţa.

  225. 225. Pânzariu Gh., 1977: La situation actuelle des reserves de l arrondissement forestiere de Borşa. Protection de la nature de Maramuresş, Academie de la RSR, Filiale de Cluj Napoca, p. 89-104

  226. 226. Pânzariu Gh., Andreica A., Soran V.,1983: Dendrocronologia zâmbrului (Pinus cembra) din Rezervaţia biosferei Pietrosul Mare, Munţii Rodnei, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, pg. 216-222, Cluj Napoca

  227. 227. Petrescu Angela, Beres I., 1997: Emberiza cia cia L. (Aves, Passeriformes) in the Iza Valley (Maramureş) Romania, Trav. Mus. Natl. Hist. ,,Grigore Antipa”, XXXVII, pg. 141-145, Bucureşti

  228. 228. Petrescu Angela, Beres I., 1997: Ornithological remarks in the Basins of Iza and Săpânţa and the Biosphere Reserve Pietrosul Rodnei, Maramureş (Romania), in 1995, Trav. Mus. Natl. Hist.

       ,,Grigore Antipa", XXXIX, pg. 379-400, Bucureşti

  229. 229. Piaseski M., 1968: Rodna pitorească, extras din Natura, Seria Geografie-geologie, Nr. 2, pg. 65-67

  230. 230. Pişota I., 1968: Lacurile glaciare din Munţii Rodnei, Acad. Univ. Bucureşti, Seria Geol. Geograf., XVII, 2

  231. 231. Planul de management al Parcului Natural Vânători Neamţ, Planul de management al Parcului Naţional Retezat şi Planul de management al Parcului Naţional Piatra Craiului

  232. 232. Pop E., 1929: Analize de polen în turba Carpaţilor Orientali (Dorna-Vatra-Lucina), Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic de la Univ. din Cluj, vol. IX, p. 150, Cluj Napoca

  233. 233. Pop E., 1942: Contribuţii la istoria pădurilor din nordul Transilvaniei, Bul. Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic Cluj, nr. 22 (1-4), pg. 101-107, Cluj Napoca

  234. 234. Pop E., 1960: Mlaştinile de turbă din Republica Populară Română, Edit. Academiei RPR, Bucureşti

  235. 235. Pop V. V., 1948: Lumbricidele din România, Anal. Acad. RPR, Sect. şt. Geol., Geogr. Biol., ser. A, Mem. 9, 1, p. 385-506

  236. 236. Pop V. V., 1964: Noi date faunistice şi sistematice asupra lumbricidelor din România, Studia Univ. Babeş-Bolyai Cluj, Seria Biol., fasc. 1, p. 65-72

  237. 237. Pop V. V., 1978: Modificări în compoziţia faunei de lumbricide în urma defrişării jnepenişurilor din Munţii Maramureşului, în Acţiuni umane asupra jnepenişurilor din Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei şi din alte zone ale Transilvaniei, Ed. Acad., RSR, Filiala Cluj Napoca, Subcomisia Omul şi Biosfera, p. 120-125

  238. 238. Popescu-Gorj A., Szabo A., 1986: Erebia pharte IIbn. (Lepidoptera, Satyridae) a species less known in the Romanian Carpathians, Travaux du Museum d Histoire naturelle Grigore Antipa, vol. XXVIII, Bucureşti

  239. 239. Popescu-Voitesşti I., 1936: Încălecări în regiunea Văii Vinului – Inău, (Rodna Veche), DS Inst. Geol. Rom., vol. XVIII, 1929-1930

  240. 240. Popovici Iuliana, 1998: Structure of nematode communities in mountain grasslands from Romania, Nematode communities of northern temperate grassland ecosystems, 221-240, eds. RGM de Goede, Bangers

  241. 241. Porcius F., 1878: Enumeratio plantarum phanerogamicarum districtus Naszodiensis, Cluj

  242. 242. Porcius F., 1885: Flora din fostul district românesc al Năsăudului în Transilvania, în Analele Academiei Române, Seria II, Tom. VII, Secţia II, Memorii şi notiţe, Bucureşti, p. 99

  243. 243. Posepny F. von, 1864: Die Eruptivgesteine der Ungebung der von Rodna in Siebenburgen, Verh. Der Geol., RA. Wien

  244. 244. Precup E., 1926: Păstoritul în Munţii Rodnei, Biblioteca Dacoromania, nr. 3, p. 57, Cluj Napoca

  245. 245. Precup E., Buzaşi I., 2004: Păstoritul în Munţii Rodnei, Editura „George Coşbuc”, Bistriţa Năsăud

  246. 246. Preda M., Piciu T., Gallo St., Marchievici Pr., 1978: Studiul comparativ al influenţei antropice asupra solurilor de sub jnepenişuri, în diverse masive muntoase (Maramureş, Rodnei, Vlădeasa), Acţiuni umane asupra jnepenişurilor din Munţii Maramureşului, Rodnei şi din alte zone ale Transilvaniei, Cluj Napoca, p. 35-47

  247. 247. Primics A. G., 1887: Die geologischen Verhaltnisse der Rodnawer Alpen mit besonderer Beruck – sichtigung der kristallinen Schiefer, Referat in Foldt. Kozl., XVII

  248. 248. Prodan I., 1948: Fâneţe şi păşuni din nordul Transilvaniei – studiu floristic – ecologic şi agricol, Anal. Fac. Agron. Cluj, 12 (supliment), p. 1-163

  249. 249. Rakosy L., Lista lepidopterelor din Munţii Rodnei (nepublicat)

  250. 250. Rădulescu E., Negru A., Bocea E., 1973: Septoriozele din România, Bucureşti, Ed. Academiei Române, p. 325

  251. 251. Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, 2004: Pădurile României. Parcuri Naţionale şi Parcuri Naturale, Bucureşti

  252. 252. Resmeriţă I., 1973: Signalement de marais dans les montagnes de Maramureş avec flore et vegetation significatives, Rev. Roum. Biol. Bot., 18 (3), 137-143

  253. 253. Resmeriţă I., Raţiu O., 1974: Vegetaţia higro- şi hidrofilă din Maramureş, Contrib. Botanice, Cluj Napoca, 115-129

  254. 254. Resmeriţă I., 1975: Synthese de la vegetation de la province Maramureş, Roumanie, Phytoecologie, 2 (3-4), p. 336-348

  255. 255. Resmeriţă I., 1976: Alianţa Cetrario-Loiseleurion Br.-Bl. et Siss, 39, în Munţii Maramureşului, Contrib. Bot. Cluj Napoca, p. 161-164

  256. 256. Resmeriţă I., 1979: Flora rezervaţiei naturale Pietrosul Mare, I, Studia Univ. Babeş-Bolyai, XXIV, Nr. 2, p. 8-14, Cluj Napoca

  257. 257. Resmeriţă I., 1981: Vegetaţia rezervaţiei naturale Pietrosul Mare, II, Studia Univ. Babeş-Bolyai, XXVI, Nr. 1, p. 3-11, Cluj Napoca

  258. 258. Resmeriţă I., Raţiu O., 1983: Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei alpine din Munţii Rodnei, Contribuţii Botanice, Cluj Napoca, p. 99-109

  259. 259. Richthofen Ferdinand, 1860: Uber den Bau der Rodnaer Alpen, Verh. Der Geol. RA., Wien

  260. 260. Rosetti-Bălănescu C., 1973: Despre neprezenţa marmotei în Carpaţi româneşti, Ocrot. Nat., 17, p. 211-215

  261. 261. Sandu-Ville C., 1967: Ciupercile Erysiphaceae din România – studiu monografic, Bucureşti, Ed. Academiei Române, p. 358

  262. 262. Sandu-Ville C., 1971: Ciuperci Pyrenomycetes – Sphaeriales din România, Bucureşti, Edit. Academiei Române, p. 409

  263. 263. Sawicki I., 1911: Die glazialen Zuge der Rodnawer Alpen und Marmaroscher Karpaten, Mitt. Geogr. Gesell., Wien

  264. 264. Sâvulescu T., 1928: Herbarium Mycologicum Romanicum, Fasc. 1-2 (no. 1-100), Bucureşti

  265. 265. Săvulescu T., 1930: Herbarium Mycologicum Romanicum, Fasc. 3-4 (no. 101-200), Bucureşti

  266. 266. Săvulescu T., 1932: Herbarium Mycologicum Romanicum, Fasc. 7-10 (no. 301-500), Bucureşti

  267. 267. Săvulescu T., 1935: Contributions a la connaissance des Ustilaginees de Roumanie, Anal. Inst. Cerc. Agr. României, vol. 7, anul 6, p. 347-430

  268. 268. Săvulescu T., 1939: Contribution nouvelle a la connaissance des Uredinees de Roumanie, Bull. Sec. Sci. Acad. Romaine, 22 (2), p. 86-103

  269. 269. Săvulescu T., 1939: Herbarium Mycologicum Romanicum, Fasc. 15-24 (no. 701-1200), Bucureşti

  270. 270. Săvulescu T., 1949: Materiale pentru flora Uredineelor din România, Anal. Acad. Române, Sect. Şt. Geol. Geogr. Biol., Ser. A, 1 (1), p. 1-36 (suplim. II)

  271. 271. Săvulescu T., 1953: Monografia Uredinalelor din Republica Populară Română, Ed. Academiei Române, Bucureşti, I, II, p. 1166

  272. 272. Săvulescu T., 1957: Ustilaginalele din Republica Populară Română, Bucureşti, Ed. Academiei Române, I, II, p. 1168

  273. 273. Săvulescu T., Hayes Tscharna, 1930: Contribution a la connaissance des Peronosporacees de Roumanie, Ann. Mycol. 28 (3-4), p. 297-320

  274. 274. Săvulescu T., Hayes Tscharna, 1932: Nouvelle contribution a la connaissance des Peronoporacees de Roumanie, Ann. Mycol. 30 (3-4), p. 354-385

  275. 275. Săvulescu T., Sandu-Ville C., 1929: Die Erysiphaceen Rumaniens, Ann. Sci. Acad. Hautes etudes Agron. Bucharest 1 (2), p. 49-123

  276. 276. Săvulescu T., Sandu-Ville C., 1930: Contribution a la connaissance des Micromycetes de Roumanie, Bull. Scit. Mycol. Fr.46 (3/4), p. 177-192

  277. 277. Săvulescu T., Sandu-Ville C., 1933: Beitruge zur Kenntnis der Micromyceten Rumanien, Hedwigia 73, p. 71-132

  278. 278. Săvulescu T, Săvulescu Olga, 1937: Beitrag zur Kenntnis der Uredineen Rumaniens, Annls Mycol. 35 (2), p. 113-118

  279. 279. Săvulescu T., Săvulescu Olga, 1941: Hatariaux pour la flore des Uredinees de Roumanie, Anal. Acad. Romane, Mem. Sect. Şt., Ser. III, 17 (mem. 4), p. 113-261

  280. 280. Săvulescu T., Săvulescu Olga, 1964: Peronosporaceele din Republica Populară Română, Lucr. Grăd. Bot. Bucureşti, 1963, p. 1-146

  281. 281. Schreiber M., Sorocovschi V., Stoia Ileana, Idu D., Ciangă N., Călinescu Maria, Maier A., 1978: Consideraţii geografice asupra masivelor Gărgălău şi Cornu Nedeii, Acţiuni umane asupra jnepenişurilor din Munţii Maramureşului, Rodnei şi din alte zone ale Transilvaniei, Cluj Napoca, p. 8-34

  282. 282. Schur F., 1866: Enumeratio plantarum Transsilvaniae, Vindobonae

  283. 283. Seghedin T., 1977: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Ocrot. Nat. Înconj., T. 21, nr. 1, pg. 13-22

  284. 284. Silaghi Gh., 1957: Câteva macromicete noi pentru micoflora RPR, Comunicările Academiei RPR, T VII, nr. 6

  285. 285. Silvestru E., Viehmann I., 1982: Etude de microtectonique comparee dans le karst des monts de Rodna (Roumanie), Trav. Inst. Speol. Emil Racoviţă, T. XXI, p. 63-67, Bucureşti

  286. 286. Silvestru E., 1984: The relationship between tectonics and karstification in the cave Izvorul Tăuşoarelor (Rodna Mountains), Theoretical and Applied Karstology I, p. 35 – 42.

  287. 287. Silvestru E., 1985 : Aspects of karstification in the crystalline limestone on the Southern slope of Rodna Mountain, Theoretical and Applied Karstology, vol. 2, p. 87-96, Bucharest

  288. 288. Silvestru E., 1990: On the genesis and evolution of mirabilite in the cave of Izvorul Tăuşoarelor (Romania), Travaux de l Institute de Speologie ,,Emil Racoviţă”, Tome XXIX, Edit. Academiei RSR

  289. 289. Sîrcu I., 1961: Contribuţii la studiul suprafeţelor de nivelare din partea nordică a Carpaţilor Orientali româneşti, ASUCI – Şt. Nat., II, VII, 1

  290. 290. Sîrcu I., 1962: Rolul alunecărilor şi prăbuşirilor de mase de roci în formarea reliefului munţilor cristalini ai Rodnei, Anal. Şt. Univ. ,,Al. Ioan Cuza” Iaşi, Secţia II, Geologie-geografie, T. VIII, Iaşi

  291. 291. Sîrcu I., 1978: Munţii Rodnei. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei, Bucureşti

  292. 292. Sîrcu I., 1987: Carpaţi şi Depresiunea Transilvaniei, Bucureşti

  293. 293. Smaranda Samad John, 2007: Managementul turismului in ariile naturale protejate, Teza de doctorat

  294. 294. Soo R., 1944: Die Pflanzenwelt der Rodnaer Alpen, Erd. Muz. Egyes. Besztercei vandorgyul, Emlekkonyve, p. 57-87

  295. 295. Soo R., 1964: Die regionalen Fagion – Verbande und Gesellschaften Sud-est-europae, Budapesta

  296. 296. Soran V., Nemeş M., 1978: Acţiuni umane asupra jnepenişurilor din Munţii Maramureşului, Rodnei şi din alte zone ale transilvaniei, Academia RSR, Filiala Cluj Napoca, subcomisia Om şi Biosferă,

       p. 152

  297. 297. Soran V., Borcea M., 1985: Omul şi Biosfera, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti

  298. 298. Sorocovski V., Buz V., Szabo Maria, Berindea Mirela, 1988: L evaluation des ressources en eau des Rivieres du bassin superieur du Vişeu, Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Ser. Geol. Geograf., 3, Cluj Napoca

  299. 299. Stan Gh., Weisner P., Consideraţii ecologice asupra colembolelor edafice (Insecta, Apterygota) în biotopuri naturale şi perturbate în complexul biocenotic jnepeniş – molidiş – pajişte din zona Cornedei (Muţii Maramureşului), în (V. Preda ed.)

  300. 300. Stănescu M., Ruşti D., 1997: New data concerning the Lepidoptera (Insecta) of Maramureş (Romania), Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. Antipa, vol. XXXVII, p. 89-111

  301. 301. Szasz A., 1988 : Neue angaben uber die lepidopteren – fauna des Rodnaer Gebirges (Nordsiebenburghische Karpaten, Ştiol – Berg 1611m), Lucrările celei de-a IV- a Conferinţă Naţională de Entomologie, Cluj Napoca

  302. 302. Szasz Elisabeta, Sandru G., 1971: Cercetări micofloristice în rezervaţia ,,Pietrosul Mare” (Munţii Rodnei), Studia Univ. Cluj, Ser. Biol. 1971 (1), p. 27-40

  303. 303. Szilady Z., 1922: Magyarorszagi rovarrgyujteseim jegyzeke V. Orthoptera, Rovartani Lapok, 26, p. 7-9

  304. 304. Şomcutean Z., Nistor G., Todoran M., 1996: Peştera Speranţei din Dealul Popii (Munţii Rodnei), Cercetări Speologice, vol. 4, Bucureşti

  305. 305. Şotropa V., 1925: Tătarii în Valea Rodnei, Tip. Ardealul, Anuarul Inst. Nat. Cluj, An III, p. 274, Cluj Napoca

  306. 306. Ştefan V., 1975: Enchitreide (Oligochaeta) din Carpaţii Răsăriteni, Stud. Şi Cerc. De Biologie, Seria Bio. An., Tom 4, Ed. Academiei RSR, p. 261-265

  307. 307. Ştefan V., 1981: Cercetări asupra enchitreidelor din sol în relaţie cu altitudinea şi covorul vegetal din Munţii Rodnei, Publ. SNRSS nr. 19, Braşov, p. 25-33

  308. 308. Ştefureac Tr., 1952: Asociaţia cu Aulacomnium turgidum (Whlb.) Schwaegr din Munţii Rodnei, Bul. St. Sect. St. Biol. Agron. Geol. şi Geogr. al Acad., IV, 2, p. 381-399

  309. 309. Ştefureac Tr., 1963: Consideraţiuni asupra variabilităţii speciilor genurilor Pohlia (Heaw.) Lindb şi Philonotis B. id în brioflora Munţilor Rodnei, Comunicări de Botanică SSNG II, 2, Bucureşti,p. 157-179

  310. 310. Ştefureac Tr., 1977: Valoarea ştiinţifică a două relicte arctice în flora rezervaţiei naturale Pietrosul Mare (judeţul Maramureş), Ocrotirea naturii maramureşene, Cluj Napoca

  311. 311. Ştefureac T., 1983: Consideraţii asupra florei briologice din Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei, Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, pg. 175-183, Cluj Napoca

  312. 312. Ştefureac T., 1983: Bucegia romanica Radian in the Eastern Carpathians of Romania, Journal of Bryology, Londra

  313. 313. Tamaş T., Ghergari L., 2003: Hydronium jarosite from Iza Cave (Rodnei Mts., Romania), Acta mineralogica – Petrographica, 1, Szeged, Ungaria

  314. 314. Ujvari I., 1972: Geografia apelor României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti

  315. 315. Vaney K., 1979: Species concept in Anthracoidea (Ustilaginales) and some new species, Bot. Notiser, 132, p. 221-231

  316. 316. Vaney K., 1985: Carpathian Ustilaginales, Symb. Bot. Upsallensis 24 (2), X, p. 309

  317. 317. Varga Lajos, 1927: A Radni keleti felenek glacialis jelensegei, Foldrajazi kozlemeneyek, T. LV, Budapest

  318. 318. Viehmann I., Şerban M., 1963: Notă preliminară asupra peşterii de la Izvorul Tăuşoarelor (Munţii Rodnei), Lucrările Institutului de Speologie ,,Emil Racoviţă”, Tom II, Edit. Academiei RSR.

  319. 319. Viehmann I., Şerban M., 1962: Notă preliminară asupra peşterii de la Izvorul Tăuşoarelor (M. Rodnei), Lucr. Inst. Speol. Emil Racoviţă, I-II, Bucureşti

  320. 320. Viehmann I., Rusu T., Şerban M., 1964: Complexul carstic Tăuşoare – Zalion (Munţii Rodnei), Lucr. Instit. Speol. Emil Racoviţă, III, Edit. Academiei

  321. 321. Viehmann I., 1977: Resultats de l expedition belgo-roumanie de la grotte de Tăuşoare (Monts Rodna, 1971), Proc. 6th Int. Congres. Speleol. (Ojomouc, 1973), 8, p. 229-232.

  322. 322. Viehmann I., Silvestru E., Fabian C., 1979: La grotte D Iza (Monts de Rodna, Roumanie), Trav. Inst. Speol., 201-207.

  323. 323. Viehmann I., Demeter I., Lungu V., Sarkady P., 1981: ,,Le complexe silicate d Iza”, Trav. Inst. Speol. Emil Racoviţă, t. XX, p. 213-215, Bucharest

  324. 324. Viehmann I, Şerban M., 1987: Eocene limestones karst in the Rodna Mountains, The Eocene from the Transylvanian Basin, Cluj Napoca, p. 307-312

  325. 325. Viehmann I., 1988: Consideraţii hipsometrice în carstul din Munţii Rodnei, Buletinul CSER, Cluj Napoca, Peştera, nr. 2, p. 94-105, Tipo Agronomia

  326. 326. Viehmann I., ?: Consideraţii hipsografice în carstul din Munţii Rodnei, UASCR, Centrul Univ. Cluj Napoca

  327. 327. Viehmann I., ?: Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor (Munţii Rodnei), Speologie, Cluj Napoca

  328. 328. Voiteşti I. P., 1930: Vârsta dacitelor şi amfibol-andezitelor din regiunea Rodnei şi în general din nordul Bazinului Transilvaniei, Bucureşti

  329. 329. Voiteşti I. P., 1930: Încălecările din regiunea Văii Vinului – Inaul (Rodna Veche), Bucureşti

  330. 330. Wagner O. S., 1974: Biogeographische Untersuchungen an Kleinsauger populationen des Karpatenbeckens, inaugural Dissertation, Univesitat des Saarbrucken, p. 1-252

  331. 331. Wilhelm A., Haeka A., Sallai Z., 2002: Contribuţii la cunoaşterea situaţiei actuale a faunei biologice a Depresiunii Maramureşului, Studii şi Comunicări, Seria Ştiinţele Naturii, Satu Mare, II- III, p. 158-169

  332. 332. ***, 1966: Atlasul climatologic al RSR, I M., Bucureşti

  333. 333. ***, 1971: Râurile României. Monografia hidrologică, I M., Bucureşti

  334. 334. ***, 1978: Acţiunile umane asupra jnepenişurilor din Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei şi din alte zone ale Transilvaniei, Academia Română, Filiala Cluj Napoca, Subcomisia Om şi Biosferă

  335. 335. ***, 1983: Geografia României, I, Geografia fizică, Edit. Academiei, Bucureşti

  336. 336. ***, 1983: Rezervaţia naturală Pietrosul Rodnei la 50 de ani, Academia Română, Filiala Cluj Napoca, Const. Cult. Educ. Soc. Maramureş – Cluj Napoca – Baia Mare.

  337. 337. ***, 1987: Geografia României, III, Carpaţi Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academiei, Bucureşti

  338. 338. ***, 1997: Cercetări faunistice şi zoogeografice în grupa centrală a Carpaţilor Moldavo – Transilvani, Institutul de Cercetări Biologice Cluj Napoca.

  339. 339. ***, 2002: Glasul Maramureşului – Peştera Izei, 5.04.2002

  340. 340. Proiectul finanţat prin POS Mediu-Axa Prioritară 4- Măsuri de management conservativ al biodiversităţii PNMR 2010-2015, SMIS CSNR 1300

  341. 341. Proiectul finanţat prin POS Mediu-Axa Prioritară 4-Măsuri privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din PNMR 2010-2015, SMIS CSNR 16819

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL PARCULUI NAŢIONAL MUNŢII RODNEI,

AL ROSCI0125 MUNŢII RODNEI, AL ROSPA0085 MUNŢII RODNEI ŞI AL CELORLALTE CATEGORII

DE ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL INCLUSE

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

CAPITOLUL I

ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL MUNŢII RODNEI, ROSCI0125 MUNŢII RODNEI, ROSPA0085

MUNŢII RODNEI ŞI AL CELORLATE CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL INCLUSE

Art.1. (1) Prezentul regulament vizează următoarele arii naturale protejate:

1. a) Parcul Naţional Munţii Rodnei, instituit prin Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-secţiunea III – zone protejate, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016.

2. b) ROSCI0125 Munţii Rodnei, instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011.

3. c) ROSPA0085 Munţii Rodnei, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011.

4. d) Rezervaţii naturale instituite prin Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-secţiunea III – zone protejate, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016:

   RONPA0226 Poiana cu narcise de pe masivul Saca RONPA0236 Peştera din Valea Cobăşelului RONPA0240 Izvoarele Mihăiesei

   RONPA0242 Ineu Lala RONPA0579 Izvorul Bătrâna RONPA0580 Pietrosul Mare

   RONPA0599 RONPA0606

   Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei Piatra Rea

5. e) ROMAB0002 Pietrosul Rodnei, instituit prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-secţiunea III – zone protejate, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016.

1. (2) Zonarea internă a Parcului Naţional Munţii Rodnei se face conform prevederilor art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

   

   

   Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

   al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

   şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

   habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările ulterioare, prin Planul de management şi cuprinde:

   1. a) zona de protecţie strictă cu o suprafaţă de 4646 ha;

   2. b) zona de protecţie integrală cu o suprafaţă de 25999,77 ha;

   3. c) zona de conservare durabilă, care include şi primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală cu o suprafaţă de 16485,24 ha;

   4. d) zona de dezvoltare durabilă cu o suprafaţă de 70,99 ha.

2. (3) Scopul Parcului Naţional Munţii Rodnei este protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico – geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Art.2. Consiliul Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, constituit prin Ordinul ministrului mediului nr. 1295/2017 are rol de autoritate ştiinţifică pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0125 Munţii Rodnei, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0085 Munţii Rodnei şi al ariilor naturale protejate de interes naţional 2.711. Rezervaţia Bila-Lala, RONPA0226 Poiana cu narcise de pe masivul Saca, RONPA0236 Peştera din Valea Cobăşelului, RONPA0606 Piatra Rea, RONPA0242 Ineu-Lala, RONPA0579 Izvorul Bătrâna, RONPA0580 Pietrosu Mare, RONPA0240 Izvoarele Mihăiesei şi RONPA0599 Peştera şi izbucul Izvorul Albastru al Izei.

Art.3. (1)Activităţile din Parcul Naţional Munţii Rodnei, din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei şi din celelalte categorii de arii naturale protejate incluse se supun controlului Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

(2) Reglementarea desfăşurării acestora se face sub forma emiterii de avize de către Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei şi, după caz, în baza acordului Consiliului Ştiinţific, exprimat sub formă de hotărâre a Consiliului Ştiinţific. În lipsa avizării, activităţile de orice tip nu pot fi autorizate de către forurile/organele/instituţiile abilitate.

Art.4. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei are obligaţia să verifice modul de respectare a avizelor emise către beneficiari. În cazul constatării nerespectării condiţiilor prevăzute în aviz, se va respecta procedura de retragere a avizului conform legislaţiei în vigoare.

Art.5. Participarea factorilor interesaţi la managementul parcului se asigură prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de gospodărirea Parcului Naţional Munţii Rodnei şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

CAPITOLUL II

REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL MUNŢII RODNEI ŞI ÎN SITURILE NATURA 2000 ROSCI0125 MUNŢII RODNEI ŞI ROSPA0085 MUNŢII

RODNEI, PE SUPRAFAŢELE CARE SE SUPRAPUN CU PARCUL

Activităţi de silvicultură

Art. 6. (1) În zona de protecţie strictă, zona de protecţie integrală, zona de conservare durabilă şi zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional Munţii Rodnei, reglementarea activităţilor este cea prevazută de art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

1. (2) Amenajamentele silvice şi pastorale pentru suprafeţele de pădure, respectiv de pajişti pot fi supuse aprobării numai cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, în scopul punerii în concordanţă cu Planul de management şi cu prezentul Regulament.

2. (3) Beneficiarul amenajamentului silvic va invita un reprezentant al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei la conferinţele de amenajare.

3. (4) Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei urmăreşte aplicarea în practică a tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor/tăierilor aplicate în fondul forestier, urmând a sesiza Direcţiile Silvice Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava, precum şi Departamentul fond forestier din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în cazul constatării unor nereguli în fondul forestier proprietate publică a statului.

4. (5) În cazul constatării unor nereguli în fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale şi proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei va anunţa Garda Forestieră Cluj şi Suceava.

5. (6) Structurile de administrare silvică vor înainta Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei anterior punerii în valoare a masei lemnoase ce urmează a fi recoltată, toată documentaţia prevăzută în Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017.

6. (7) După avizarea actelor de punere în valoare, înainte de începerea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase se vor avea în vedere următoarele:

   1. a) corhănitul se va aproba doar pe terenuri a căror pantă nu depăşeşte 25 grade;

   2. b) amplasarea căilor de scos apropiat masa lemnoasă provenită din parchetele în exploatare se face cu avizul APNMR, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

   3. c) la exploatarea masei lemnoase provenită din arborete cu funcţii speciale de protecţie ( T II) stabilirea tehnologiei de exploatare se face în aşa fel încât să nu afecteze funcţiunile atribuite arboretelor şi numai cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei;

      

      

      Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

      al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

      şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

   4. d) instalarea de construcţii pasagere necesare organizării de şantier, se va face cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei;

   5. e) pentru cazarea muncitorilor se recomandă folosirea vagoanelor dormitor prevăzute cu container pentru depozitarea deşeurilor;

   6. f) la terminarea lucrărilor construcţiile temporare vor fi dezafectate.

7. (8) Dacă în perioada de valabilitate a amenajamentului silvic apar elemente noi, argumentate ştiinţific, care solicită adoptarea unei soluţii tehnice de gospodărire diferite ca tip şi intensitate, se va modifica tipul şi/sau intensitatea intervenţiei prin addendum la amenajamentul în vigoare.

8. (9) Intervenţiile în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional se fac cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

9. (10) La avizarea lucrărilor silvice, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei va urmări realizarea prevederilor Normativelor în vigoare, şi tehnologii de exploatare care să nu afecteze habitatele şi ecosistemele pentru care a fost constituit Parcul Naţional Munţii Rodnei.

10. (11) Lucrările de punere în valoare a masei lemnoase provenită din produse accidentale care fac obiectul aprobării se fac cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

11. (12) Lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri se vor face cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei şi fără a folosi substanţe pesticide.

12. (13) La amplasarea tăierilor de conservare, volumul de extras nu va depăşi 10% din volumul pe picior pe parcursul unui deceniu.

Activităţi cinegetice

Art.7. (1) Acţiunile de evaluare a faunei cinegetice, cât şi de interpretare a rezultatelor se fac de către Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

1. (2) Accesul cu arma de vânătoare în interiorul Parcului Naţional Munţii Rodnei se face doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. Orice persoană care din motive obiective trebuie să fie înarmată cu arma de vânătoare pe suprafaţa parcului, va anunţa în scris, cu minim 3 zile înainte administraţia parcului, specificând motivul, perioada de timp în care se va afla în parc, precum şi traseul de parcurs.

2. (3) Pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei activitatea de vânătoare este interzisă. Pentru fondurile cinegetice care se suprapun parţial pe raza parcului, realizarea cotelor de recoltă se va face pe suprafaţa de fond cinegetic situată în afara parcului naţional, potrivit legislaţiei în vigoare şi a Planului de management.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Pescuit

Art.8. Pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei pescuitul se practică în condiţiile legale cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei şi după caz, în baza acordului Consiliului Ştiinţific, exprimat sub formă de hotărâre a Consilului Ştiinţific.

Art 9. În scopuri ştiinţifice se permite pescuitul cu respectarea Ordinului MADR nr. 867/2016 privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific şi cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei emis în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific.

Păşunat

Art.10. Păşunile din zona montană, aflate pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei se pot utiliza cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

Art.11. (1) Activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale/capacitatea de suport, conform bonităţii păşunilor, stabilită prin amenajamentele pastorale.

1. (2) Deţinătorii legali ai păşunilor aduc la cunoştinţă Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei contractul încheiat privind închirierea păşunilor.

2. (3) Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei are dreptul de a verifica pe teren ca numărul de animale să fie în concordanţă cu capacitatea de suport a acestor păşuni, conform legislaţiei în vigoare. Art.12. Păşunatul se supune următoarelor reglementări:

   1. a) păşunatul este interzis în zonele de protecţie strictă din Parcul Naţional Munţii Rodnei, conform legislaţiei în vigoare.

   2. b) amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei;

   3. c) păşunatul se permite doar pe suprafeţele păşunilor pentru care este obligatorie întocmirea de amenajamente pastorale, conform legislaţiei în vigoare şi a prevederilor Planului de management;

   4. d) amplasarea locurilor de târlire în imediata apropiere a pâraielor sau a lacurilor alpine este permisă numai cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

   5. e) numărul admis de câini se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 280/2003 pentru aprobarea Reglementărilor tehnice privind jujeul purtat de câinii pentru pază care însoţesc turmele şi cirezile de animale pe fondurile cinegetice. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţă de vaccinare.

      

      

      Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

      al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

      şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

   6. f) trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de pădure.

Art.13. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei iniţiază periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţa proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului.

Art.14. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei monitorizează activitatea de păşunat pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei, faunei şi solului din parc şi a siturilor Natura 2000 şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.

Cercetare ştiinţifică

Art.15. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în Parcul Naţional Munţii Rodnei, acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei actualizează măsurile necesare în vederea prevenirii şi împiedicării distrugerii de către om a speciilor de plante sau animale strict ocrotite de pe suprafaţa parcului, măsuri care se avizează de către Consiliul Ştiinţific.

Art.16. Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Parcul Naţional Munţii Rodnei se desfăşoară cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.

Art.17. În cazul temelor de cercetare efectuate pe raza Parcul Naţional Munţii Rodnei, se va încheia un protocol cu cei care derulează tema, conform legislaţiei în vigoare, care să asigure accesul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei la rezultate şi cu respectarea dreptului de proprietate intelectuală asupra datelor. Clauzele protocolului se stabilesc de comun acord de către părţi.

Activitatea speologică

Art.18. (1) Activitatea speologică se desfăşoară conform art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

1. (2) Accesul în peşterile de pe teritoriul Parcul Naţional Munţii Rodnei este reglementat de către Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei şi Comisia Patrimoniului Speologic.

2. (3) Colectarea şi ridicarea de vestigii arheologice, minerale şi organisme vii din mediul cavernicol este interzisă, conform art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

   Forţa majoră

   Art.19. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră, instituţiile abilitate intervin în vederea stopării acestora, potrivit atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

   

   

   Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

   al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

   şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

   Alte activităţi

   Art.20. Pe teritoriul Parcul Naţional Munţii Rodnei, în Rezervaţia Pietrosul Mare este amplasată Staţia Meteo Iezer, aparţinând de Administraţia Naţională de Meteorologie – Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord.

   La Staţia Meteorologică Iezer sunt permise:

   1. a) activităţile de gospodărire şi culegere a datelor din incinta Staţiei Meteo;

   2. b) activităţile de renovare şi reparaţii la construcţiile din incinta Staţiei Meteo se va face cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific;

   3. c) nu este permisă schimbarea destinaţiei şi folosinţei construcţiilor de la Staţia Meteo Iezer decât în condiţii legale şi cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, emis în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific.

Turism, reguli de vizitare

Art.21. În Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt permise activităţi educaţionale şi turistice, cu respectarea regulilor de vizitare a parcului, potrivit prezentului Regulament. Nu sunt permise activităţi de turism în afara traseelor: Borşa- vârful Pietrosu – vârful Rebra; Şaua Gagi – Lacul Lala; Şaua cu Lac – Lacul Lala – Valea Lalei , interzicându-se orice abatere de la traseele marcate.

Art.22. Accesul în Parcul Naţional Munţii Rodnei se face prin: Izvorul Albastru al Izei, Borşa- Pietroasa, Repedea, Negoiescu, Fântâna, Şaua Ştiol, Putredu, Valea Bila, Valea Lalei, Pasul Rotunda, Valea Blaznei, Rodna, Valea Vinului, Anieş, Cormaia, Parva, Telcişor, Romuli, Valea Strâmba, Izvorul Dragoş.

Art.23. (1) Accesul în zona de protecţie strictă, în afara traseelor marcate, este permis doar în baza autorizaţiei eliberată de Administraţa Parcului Naţional Munţii Rodnei şi numai pentru cercetători, biologi sau specialişti în domenii legate de conservare/mediu, studenţi de la secţii cu specializări în domeniile respective, grupuri care desfăşoară excursii de studii/practică în aceste domenii. Aceştia vor depune la Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei un raport cu observaţiile realizate pe perioada deplasării, având ca anexă fişa completată cu observaţiile ocazionale, conform modelului primit în momentul aprobării accesului în zona de protecţie strictă a acesteia.

(2) Fac excepţie de la restricţia de acces: personalul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, membrii Consiliului Ştiinţific, personalul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, personalul silvic cu activitate în zonă, personalul care deserveşte punctul meteorologic Iezer, doar în perimetru de interes al acestora şi personalul împuternicit pentru patrulări/controale/intervenţie, în cazul în care aceste categorii sunt în exerciţiul funcţiunii sau în caz de forţă majoră.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Art.24. (1) Accesul/vizitarea anumitor obiective de interes turistic din Parcul Naţional Munţii Rodnei se face în baza biletului de vizitare.

(2) Tariful de vizitare se constituie conform prevederilor legale. Biletele se vor putea elibera la sediul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, punctul de lucru al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei – Borşa sau pe teritoriul parcului, de către angajaţii Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei şi persoane împuternicite de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

(3) Tariful de vizitare se achită de persoanele fizice şi juridice care vizitează ariile naturale protejate, excepţie făcând membrii comunităţilor locale, personalul de supraveghere a animalelor pentru care s- au contractat păşuni, personalul structurii de administrare şi membrii Consiliului Ştiinţific, personalul Academiei Române, persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de cercetare pe suprafaţa ariilor naturale protejate, reprezentanţii autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ale autorităţii publice centrale ce răspunde de silvicultură şi a structurilor din subordine, personalul Salvamont, personalul Salvaspeo, persoanele cu handicap, proprietarii/concesionarii şi administratorii de terenuri şi luciu de apă din ariile naturale protejate respective, persoane care desfăşoară activităţi autorizate prin acte de membru într-o organizaţie sau care sunt angajate în cadrul unei instituţii cu care Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a încheiat un acord de parteneriat, precum şi copiii până la 14 ani.

Art.25. (1) Vizitarea Parcul Naţional Munţii Rodnei este permisă numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale: marcaje vopsite, cu bandă, triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcţie de traseu, pe fond alb şi pe traseele de alpinism marcate şi pitonate, stabilite ca fiind accesibile în lista avizată anual de autoritatea de specialitate în domeniu, care va solicita acordul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

(2) Abaterea de la traseele menţionate la alineatul (1) este permisă pentru:

1. a) patrulări ale persoanelor autorizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, cu delegaţii eliberate de administraţia parcului;

2. b) membrii serviciilor publice Salvamont în acţiuni de salvare, patrulări sau antrenamente;

3. c) personalul silvic în exercitarea atribuţiunilor de serviciu;

4. d) personalul de însoţire a animalelor la păşunat;

5. e) cercetători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul temelor avizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, cu aprobare scrisă de la administraţia parcului;

6. f) voluntarii angajaţi de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, cu aprobare scrisă a administraţiei parcului;

7. g) competiţii, acţiuni, tabere organizate, în cazul în care prin programul acţiunii s-a solicitat şi motivat abaterea de la trasee şi s-a aprobat de către administraţia parcului;

   

   

   Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

   al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

   şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

8. h) alpiniştii echipaţi, pentru accesul de la poteca turistică marcată la intrarea pe traseul de alpinism cu înştiinţarea administraţiei parcului;

9. i) speologii echipaţi, pentru acces la peşteri cu înştiinţarea administraţiei parcului;

10. j) reprezentanţii instituţiilor care au atribuţiuni de control pe teritoriul parcului;

11. k) reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Arii naturale Protejate în exerciţiul funcţiunii;

    1. i) Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

       Art.26. Întreţinerea şi completarea marcajelor turistice sau înlăturarea unor marcaje, amplasarea panourilor indicatoare şi informative, se face numai cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, iar în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.

       Art.27. Camparea şi folosirea refugiilor pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei se reglementează astfel:

       1. a) instalarea corturilor este permisă în următoarele puncte: lângă Staţia Meteo, Tarniţa la Cruce, Sub vârful Repedea, Puzdrele, între Şaua Gărgălău şi Şaua Galaţului, Lala Mică, Izbucul Izei şi Valea Vinului, precum şi în locurile amenajate de deţinătorii de terenuri cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. În cazuri de urgenţă se permite şi înnoptarea în bivuac, fără aprinderea focului;

       2. b) refugiul montan este folosit numai pentru supravieţuire, pe timpul nopţii sau pentru adăpostire în cazul unor probleme de sănătate, în cazul condiţiilor atmosferice neprielnice continuării drumului. Folosirea refugiilor este permisă pe durata unei nopţi, iar dacă condiţiile atmosferice nu permit deplasarea, şederea se poate prelungi până la existenţa posibilităţii continuării drumeţiei în condiţii de siguranţă;

       3. c) vizitatorii trebuie să elibereze refugiile la cererea persoanelor împuternicite de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, dacă acestea sunt folosite în alte scopuri decât cele desemnate la punctul b);

       4. d) săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală – cetină, ferigi, muşchi, sub corturi, este interzisă;

       5. e) se poate campa provizoriu, în afara zonelor stabilite mai sus în următoarele situaţii:

          1. i. pentru activitatea de cercetare, cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei;

          2. ii. pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul parcului cu aprobarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, în situaţia în care sarcinile primite o impun.

       6. f) la locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către administratorii terenului sau partenerii/împuterniciţii acestora, în cazul în care se asigură condiţii minime de campare.

Art.28. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei se reglementează astfel:

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

1. a) facerea focului este permisă doar pe vetrele special amenajate în acest scop la locurile de campare din zonele: Puzdrele, Izbucul Izei, Valea Vinului şi Şaua Curăţel, cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare, respectându-se normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

2. b) sunt interzise defrişarea sau adunatul vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru facerea focului;

3. c) este interzisă aprinderea focului în golul alpin şi în fondul forestier, cu excepţia locurilor special amenajate de către administratorii terenului, iar în locurile de campare din golul alpin sau cele din alte zone, în care nu se asigură lemn de foc de către proprietari, se permite doar utilizarea primusului.

Art.29. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei se reglementează astfel:

1. a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei, turiştii având obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului în afara acestuia şi a le depune în locurile special amenajate pentru colectare;

2. b) gestionarii cabanelor şi a locurilor de campare pentru care se percepe taxă au responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces la acestea pentru câini şi animale sălbatice;

3. c) responsabilitatea evacuării în afara parcului a deşeurilor menajere provenite de la cabane şi locurile de campare revine administratorilor acestora;

4. d) pentru punctele de colectare a deşeurilor provenite de la mai multe cabane şi clădiri, administraţia parcului împreună cu autorităţile locale/proprietarii/administratorii, vor stabili un program de evacuare a acestora.

Art.30. Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului si ienupărului.

Art.31. Accesul vizitatorilor cu câini în Parcul Naţional Munţii Rodnei este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Pentru fiecare câine stăpânul trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării. Formaţiile Salvamont şi patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acţiunile lor câinii utilitari.

Art.32. Perturbarea liniştii în parc prin orice fel de mijloace – strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio şi altele asemenea, pe trasee, la locurile de campare sau în jurul cabanelor, este interzisă.

Art.33. Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor, barierelor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

Art.34. Este interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor sau a oricărei alte construcţii sau amenajări care servesc interesele de management ale parcului.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Art.35. Folosirea ambarcaţiunilor de orice tip pe lacurile alpine şi turbăriile cu ochiuri de apă, cu excepţia celor destinate pentru colectarea de probe în scop ştiinţific sau în situaţii de urgenţă, este interzisă.

Art.36. Turismul ecvestru este permis în parc, dar numai pe drumurile forestiere şi potecile turistice marcate, desemnate în acest scop.

Art.37. Scăldatul şi utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele curgătoare, mlaştini şi în lacurile alpine, sunt interzise.

Art.38. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare, nu este permisă în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Cei interesaţi pot obţine permis de la administraţia parcului, contra plăţii tarifului aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

Art.39. Aterizarea elicopterelor în Parcul Naţional Munţii Rodnei fără autorizaţie prealabilă scrisă nu este permisă. Fac excepţie situaţiile de urgenţă şi de forţă majoră.

Art.40. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei monitorizează turismul de pe teritoriul Parcul Naţional Munţii Rodnei, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei, faunei, solului şi rocilor din parc, instituind ulterior măsurile de protecţie ce se impun, inclusiv măsurile de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservare.

Art.41. Este interzis accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere şi a terenurilor special amenajate şi semnalizate în acest scop.

Art.42. Excursiile organizate de către persoane juridice în Parcul Naţional Munţii Rodnei se desfăşoară cu informarea prealabilă a administraţiei.

Serviciul Salvamont

Art.43. Pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei, ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei acţionează formaţii Salvamont care asigură permanenţă în puncte fixe, patrulează pe traseele turistice şi intervin în caz de accidentare a turiştilor.

Art.44. Punctele de permanenţă Salvamont din Munţii Rodnei sunt stabilite la: Cabana Iezer, Valea Blaznei, Între Izvoare; iar punctele de patrulare sunt la: Ştiol, Lala, Curăţel, Zăvoaiele Borcutului, Parva.

Art.45. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei colaborează cu membrii echipelor Salvamont din parc, în acţiunile de pază şi de coordonare a voluntarilor pe diverse activităţi, organizate pe teritoriul PNMR şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art.46. Administraţia parcului sprijină logistic echipele Salvamont în limita posibilităţilor şi în cazuri de forţă majoră.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Art.47. (1) Competiţiile şi manifestările de grup de orice fel, care presupun accesul pe teren în zona parcului şi a siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, precum şi taberele, se organizează doar cu acordul serviciilor publice Salvamont şi administraţiei parcului. Pentru obţinerea acordurilor, programul acestor acţiuni se trimite în scris la administraţia parcului, care va solicita acordul serviciilor Salvamont şi va emite aprobare scrisă cu precizarea eventualelor excepţii de la prevederile prezentului Regulament.

(2) Pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise doar cu acordul serviciilor publice Salvamont şi administraţiei parcului, dacă acestea sunt organizate şi conduse de instructori autorizaţi de Federaţia Română de Alpinism – Escaladă, pentru alpinism sau de instituţiile abilitate pentru ghizi. Autorizaţia va fi prezentată odată cu cererea de organizare a acţiunii.

Construcţii

Art.48. Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul Parcul Naţional Munţii Rodnei legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenul ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigură managementul, precum şi a altor activităţi în legătură cu buna administrare, conform art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

Art.49. Realizarea de construcţii noi cu scop ştiinţific, adăposturi necesare administrării şi gospodăririi parcului, refugii alpine, este permisă numai cu avizul Consiliului Ştiinţific.

Art.50. Modificarea zonelor de intravilan din interiorul sau vecinătatea parcului naţional se face cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei obţinut în condiţiile legii.

Art.51. Modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul parcului se face pe baza documentaţiilor de mediu şi se avizează de către Consiliul Ştiinţific, Departamentul de Mediu din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Studii, proiecte

Art.52. Investiţiile susceptibile de a avea efecte negative asupra peisajului şi patrimoniului natural al parcului, orice studii care planifică activităţi de exploatare a resurselor naturale pe suprafaţa parcului cum sunt studiile care planifică activităţi: silvice – amenajamente şi alte studii, agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice, speologice, eoliene, şi altele, orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice fel, activităţi sportive şi altele, vor fi însoţite de documente conform legislaţiei în vigoare şi se vor supune în mod obligatoriu avizării Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei şi după caz Consiliului Ştiinţific şi Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Avizarea este absolut necesară în vederea verificării de către administraţia

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

parcului a încadrării activităţilor planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în prevederile Planului de management.

Regimul colectării resurselor naturale regenerabile

Art. 53. Colectarea/recoltarea de specii de floră şi faună strict protejate este permisă doar în scop ştiinţific şi numai în baza derogării emise de Ministerul Mediului, cu acordul scris al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, pe baza recomandării Consiliului Ştiinţific.

Art. 54. Activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse naturale regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin metode/mijloace cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL III

REGLEMENTĂRI SPECIFICE PENTRU SITURILE NATURA 2000 ROSCI0125 MUNŢII RODNEI ŞI ROSPA0085 MUNŢII RODNEI,

PE SUPRAFAŢA DIN AFARA LIMITELOR PARCULUI NAŢIONAL MUNŢII RODNEI

Art. 55. Scopul principal al siturilor Natura 2000 Munţii Rodnei ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este de a conserva speciile şi habitatele care au stat la baza declarării acestora.

Art. 56. Pe suprafaţa sau în vecinătatea siturilor Natura 2000 Munţii Rodnei ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt interzise activităţile care pot genera poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care aceste arii de interes comunitar au fost desemnate.

Art. 57. Activităţile legate de conservarea biodiversităţii din siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt coordonate şi aprobate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 58. Emiterea avizului APNMR pentru planuri, programe sau activităţi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se face în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific înfiinţat pe lângă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 59. Implicarea factorilor interesaţi în managementul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se face prin intermediul Consiliului Consultativ de Administrare.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Art. 60. Pe suprafaţa fondului forestier situat pe raza siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, din afara parcului naţional, se vor efectua activităţile prevăzute în amenajamentele silvice sau studiile de amenajare, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare şi a prevederilor cuprinse în Planul de management şi în Regulament.

Art. 61. (1) Aprobarea amenajamentelor silvice se va face numai după avizarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, conform procedurii de avizare.

(2) Orice lucrări silvice de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, se vor face numai cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 62. Se interzice plantarea altor specii de arbori decât cele autohtone pe terenurile care fac parte din fondul forestier, iar pe terenurile din afara fondului forestier este nevoie de avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. Excepţie de la avizare fac speciile ornamentale de pe terenurile intravilane.

Art. 63. Prin lucrări silvice specifice se va urmări substituirea speciilor exotice cu specii autohtone pe terenurile aflate în fond forestier.

Art. 64. Pe suprafaţa zonelor cu valoare ecologică ridicată se impun o serie de reguli care au scopul de a limita efectele negative ale administrării ecosistemelor forestiere.

Art. 65. Conducerea arboretelor se va face numai în regim codru şi vor fi promovate tratamentele cu durată lungă, cu regenerare naturală. Tăierile rase se vor face numai pe parchete mici, de maxim 1 ha. Art. 66. Managementul pădurilor se va face în scopul menţinerii rolului lor funcţional, respectiv păduri cu rol de protecţie, care vor reprezenta minim 75% din suprafaţă.

Art. 67. Amenajarea unităţilor de producţie de pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se va face în colaborare cu Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, care va fi invitată să ia parte la conferinţele de amenajare.

Art. 68. Administatorii de fond forestier cuprins în cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei au obligaţia de a pune la dispoziţia administraţiei toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile cuprinse în amenajamentele silvice.

Art. 69. Administratorii fondului forestier sunt obligaţi să ţină cont de avizul administraţiei la momentul eliberării actelor de punere în valoare. Toate modificările apărute ulterior avizării se vor înainta spre o nouă avizare către Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 70. Administratorii fondului forestier sunt obligaţi să înştiinţeze firmele de exploatare, anterior desfăşurării licitaţiilor pentru comercializarea masei lemnoase, cu privire la supraunerea unor parchete pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei şi a obligativităţii obţinerii avizului Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Art.71. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei are dreptul de a verifica situaţia aplicării anuale a prevederilor amenajamentelor/studiilor de amenajare sau transformare de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 72. Activitatea cinegetică este permisă numai cu avizarea cotelor de recoltă de către Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, în baza Hotărârii Consiliului Ştiinţific.

Art. 73. În scopul avizării, administratorii fondurilor cinegetice care se suprapun total sau parţial peste suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, vor depune la Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei spre avizare cotele de recoltă aprobate de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului, pentru fiecare sezon cinegetic.

Art. 74. Administratorii fondurilor cinegetice vor pune la dispoziţie Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei rezultatele evaluărilor anuale pentru fondurile cinegetice cuprinse în cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 75. Stabilirea zonelor de linişte de pe teritoriul fondurilor cinegetice care se suprapun chiar şi parţial cu siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se va face cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei. Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia de a înainta propunerile de stabilire a zonelor de linişte ori de câte ori, din diverse cauze, acestea trebuie modificate.

Art. 76. Recoltarea sau capturarea exemplarelor din speciile urs, lup, râs şi pisică sălbatică de către gestionarii fondurilor cinegetice care se suprapun total sau parţial cu siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se poate realiza numai în baza derogării emise de Ministerul Mediului, cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, în baza Hotărârii Consiliului Ştiinţific.

Art. 77. Pentru speciile Rupicapra rupicapra – capra neagră şi Marmota marmota – marmota, nu se vor stabili cote de recoltă pentru suprafaţa din afara Parcului Naţional Munţii Rodnei, respectiv suprafaţa Siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 78. Repopularea cu peşte a corpurilor de apă aflate pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se va face numai cu specii autohtone şi în baza avizului APNMR, în baza Hotărârii Consiliului Ştiinţific.

Art. 79. Responsabilitatea exploatării coerente a pajiştilor cuprinse în cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, revine proprietarilor acestora. Se va urmări întreţinerea terenurilor prin păşunare sau cosire tradiţională.

Art. 80. Sunt interzise intervenţiile de întreţinere şi curăţire a pajiştilor prin înlăturarea vegetaţiei arbustive şi arborescente instalate pe grohotişurile şi lapiezurile calcaroase cuprinse în siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Art. 81. Proprietarii sau administratorii păşunilor cuprinse în siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei vor respecta prevederile legale legate de capacitatea de suport, locul de păşunat, numărul de câini ce însoţesc turmele şi speciile de animale domestice cu care se păşunează.

Art. 82. Pe suprafaţa zonelor cu valoare ecologică ridicată se impun următoarele reguli:

a) păşunatul în perioada 1 octombrie – 31 mai este interzis.

Art. 83. Stânele sau adăposturile zootehnice care vor fi amplasate pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei vor respecta specificul local şi vor fi amplasate doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 84. Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reguli:

a) să nu se afecteze regimul hidrologic al terenurilor, prin drenare, desecare.

Art. 85. Pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, cultivarea plantelor modificate genetic se va realiza doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 86. Colectarea/recoltarea florei şi faunei în scop comercial de pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, se va face doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Reglementarea activităţilor industriale

Art. 87. Exploatarea resurselor minerale de pe suprafaţa sau din vecinătatea siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se va face doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 88. Exploatarea resurselor neregenerabile de pe suprafaţa zonelor cu valoare ecologică ridicată este strict interzisă.

Art. 89. Amenajarea de microhidrocentrale pe cursurile de apă de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este interzisă.

Art. 90. Amenajarea parcurilor fotovoltaice sau a turbinelor eoliene pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este interzisă.

Reglementarea activităţilor de construcţii

Art. 91. Realizarea oricărui fel de construcţii, cum ar fi: clădiri, infrastructură rutieră, canalizări, reţele de utilităţi, excavaţii, nivelări şi altele asemenea, în intravilanul sau extravilanul localităţilor se face numai cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 92. Construcţiile ce se vor realiza pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei vor respecta arhitectura locală. În exteriorul acestor clădiri vor fi folosite

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

materiale tradiţionale precum piatra, lemnul aparent, sau o textură rustică a tencuielilor, soclu de piatră naturală sau placat cu piatră; culori armonizate cu culorile naturale. Este interzisă utilizarea unor culori stridente, ce nu se integrează în peisaj.

Art. 93. Proprietarii sau administratorii obiectivelor care utilizează surse de apă pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt obligaţi să asigure debitele de servitute conform legislaţiei în vigoare, astfel încât să nu fie afectate direct sau indirect ecosistemele sau comunităţile locale.

Reglementarea activităţilor de turism şi reguli de vizitare

Art. 94. În siturile Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei sunt permise activităţile de turism şi educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare potrivit prezentului regulament.

Art. 95. Pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei accesul turiştilor se face prin intermediul traseelor turistice marcate.

Art. 96. La accesul turiştilor pe traseele care deţin amenajări complexe de infrastructură – podeţe, viaferrata, balcoane de belvedere, locuri de campare, şi care necesită întreţinere periodică, se pot solicita tarife de vizitare. Aceste tarife se vor achita la sediul şi punctele de lucru, la punctele de informare turistică sau, pe traseu, la personalul administraţiei legitimat în acest sens.

Art. 97. Înfiinţarea de noi trasee turistice, de escaladă sau de tip via-ferrata se va face numai cu acordul scris al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 98. Camparea pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este permisă pe domeniul public sau pe domeniul privat, cu acceptul proprietarului sau administratorului acestuia. Nu este permisă camparea în perimetrul zonelor cu valoare ecologică ridicată.

Art. 99. Este interzisă perturbarea liniştii pe traseele turistice, în locurile de campare sau în alte zone naturale unde s-ar putea deranja alte persoane sau fauna sălbatică.

Art. 100. În locurile de campare avizate este permisă aprinderea unui foc de tabără de dimensiuni reduse, cu respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi nu la mai puţin de 30 de metri de pădure.

Art. 101. Organizarea de competiţii, festivaluri sau manifestări de grup de orice fel care presupun accesul pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se face numai cu avizul administraţiei.

Art. 102. Organizarea de manifestări sportive, culturale sau de orice altă natură, care prin specificul lor pot aduce prejudicii obiectivelor de conservare sau vizitatorilor, pe suprafaţa ariilor naturale protejate

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei este interzisă.

Art. 103. Este interzisă degradarea oricăror exemplare ale unor specii de plante şi animale de interes conservativ prezente pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, sau a oricăror exemplare ale unor specii de plante şi animale, a rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror altor eşantioane de origine naturală de pe suprafaţa rezervaţiilor naturale de interes naţional aflate pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 104. Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, a podeţelor sau a oricăror altor elemente de infrastructură de vizitare de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 105. Accesul cu mijloace de transport motorizate, în afara drumurilor publice, este permis, cu justificare, doar personalului Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei aflat în patrulare, echipelor Salvamont, echipelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei, Jandarmeriei Române, Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Administraţiei Naţionale ,,Apele Române", Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiilor de Protecţie a Mediului aflate în timpul intervenţiilor sau în exerciţiul funcţiunii.

Art. 106. Excepţie de la această regulă fac deţinătorii de locuinţe şi utilajele agricole. Excepţia se aplică numai pe traseul normal, adică pe porţiunea dintre drumul public cel mai apropiat şi locul de destinaţie.

Reglementarea activităţilor de cercetare ştiinţifică

Art. 107. Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, va fi orientată cu precădere spre conservarea speciilor şi habitatelor pentru care acestea au fost declarate.

Art. 108. Administraţia parcului va sprijini logistic, în limita posibilităţilor, activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul biodiversităţii, desfăşurată pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 109. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale, care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare şi de eliminare a acestora pe baza documentaţiilor avizate de Consiliul Ştiinţific.

Art. 110. Rezultatele activităţilor de cercetare de pe suprafaţa siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei vor fi aduse la cunoştinţa Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei în cel mai scurt timp posibil, sau, dacă este cazul, după publicare.

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

Reglementarea serviciilor publice speciale

Art. 111. Administraţia parcului poate colabora cu membrii echipelor Salvamont din judeţele Maramureş, Suceava şi Bistriţa-Năsăud, în acţiunile de pază, coordonare a voluntarilor pe diverse activităţi şi construirea/întreţinerea infrastructurii turistice pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei.

Art. 112. Competiţiile turistice sau taberele care se situează pe terenurile extravilane ale siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, se organizează numai cu Avizul Administraţiei şi cu înştiinţarea de către organizatori a serviciilor publice Salvamont.

Art. 113. Pe teritoriul siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei, cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise cu avizul administraţiei parcului şi acordul serviciilor publice Salvamont, dacă acestea sunt organizate şi conduse de instructori autorizaţi de Federaţia Română de Alpinism-Escaladă pentru alpinism, sau organizaţii abilitate pentru ghizi.

Art. 114. Toate activităţile care pot genera un impact negativ asupra siturilor Natura 2000 ROSCI0125 Munţii Rodnei şi ROSPA0085 Munţii Rodnei se supun avizării Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei.

Art. 115. Pentru emiterea avizelor se vor putea percepe tarife, în conformitate cu legislaţia naţională, al căror cuantum va fi stabilit prin reglementare internă şi aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

Art. 116. În vederea obţinerii de către proprietarii/deţinătorii de terenuri a unor beneficii/facilităţi prevăzute de actele normative în vigoare pentru terenurile situate în arii naturale protejate, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei poate emite, la cerere, adeverinţe pentru susţinerea reglementărilor de conservare a naturii impuse pe respectivele terenuri.

CAPITOLUL IV SANCŢIUNI

Art.117. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament pentru fapte care nu sunt sancţionate de alte prevederi legale se sancţionează în conformitate cu Art 53, alin (3.1), lit a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

Art.118. (1) Încălcarea prevederilor legale, se sancţionează de către persoanele împuternicite prin acte normative specifice.

(2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.

Art.119. Încălcarea reglementărilor prevăzute în prezentul Regulament se constată de către personalul APNMR şi de personalul împuternicit conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, care încheie acte şi aplică sancţiuni conform

Regulamentul Parcului Naţional Munţii Rodnei,

al ROSCI0125 Munţii Rodnei,al ROSPA0085 Munţii Rodnei

şi al celorlalte categorii de arii naturale protejate de interes naţional incluse

reglementărilor în vigoare. Personalul împuternicit să aplice regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţie de serviciu.

CAPITOLUL V DISPOZIŢII FINALE

Art.120. Regulamentul va fi adus la cunoştinţa publicului larg prin canale mass-media, pagina web a Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei sau prin alte mijloace.

Art.121. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei are obligativitatea de a sesiza instituţiile abilitate despre toate încălcările prezentului Regulament, a căror soluţionare nu ţine de competenţa administraţiei parcului.