PLANUL DE IMPLEMENTARE din 7 octombrie 2008

a Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă



I. Informaţii generaleStrategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă face parte din ansamblul de măsuri necesare pentru lansarea unei campanii naţionale de educare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, campanie realizată de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative în cadrul "Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă", finanţat prin Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin Legea nr. 389/2004, cu modificările şi completările ulterioare.În tratarea problemei s-a avut în vedere faptul că structura instituţională care gestionează domeniul situaţiilor de urgenţă este relativ recentă. Această structură este Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, organizat de autorităţile administraţiei publice şi compus sub forma unei reţele de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructură şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniu. Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, este format din structuri cu activitate permanentă şi structuri cu activitate temporară.Analiza instituţională a structurii Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, având ca scop identificarea nevoilor de comunicare a autorităţilor publice implicate, a reliefat următoarele aspecte ca fiind strict necesare:a) abordarea instituţională a comunicării în timpul situaţiilor de urgenţă; … b) informarea populaţiei. … a) Abordarea instituţională a comunicării şi informării publice trebuie să se axeze pe dezvoltarea unui model de comunicare prin implementarea unui ghid care să fie aplicat în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în timpul situaţiilor de urgenţă. … Un alt aspect al domeniului este comunicarea cu populaţia pe timpul situaţiei de urgenţă. Pentru eficientizarea acestei comunicări este foarte importantă abordarea de către autorităţi a informării publice pentru situaţii de urgenţă.b) Problema informării publice a fost reliefată de sondajele şi analizele efectuate. Conform acestora, populaţia României, deşi destul de informată, în mod special populaţia din mediul urban, şi cu destul de multă experienţă în ceea ce priveşte inundaţiile, nu conştientizează totuşi că România este o ţară expusă în mod permanent hazardelor naturale şi că acest fapt ar trebui integrat în mod normal în ceea ce se numeşte stil de viaţă, cultură de reacţie. Această concluzie trebuie avută în vedere de autorităţile publice centrale şi locale, ale căror priorităţi trebuie să includă informarea permanentă a populaţiei pentru ca aceasta să îşi dezvolte un comportament adecvat înainte, în timpul şi după producerea situaţiilor de urgenţă. … Dezvoltarea unui astfel de comportament se bazează pe crearea unor deprinderi corecte de prevenire şi reacţie la hazarde; de aceea strategia pune un accent deosebit pe tot ceea ce înseamnă comunicare pe timpul situaţiilor de urgenţă şi informare publică permanentă. Perioada de implementare a strategiei este 2008-2010.II. Definirea problemeiA. Informare publicăConform legislaţiei în domeniu, gestionarea situaţiilor de urgenţă, incluzând aici şi protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor, presupune activităţi de informare publică.În materia informării publice pentru situaţii de urgenţă, legislaţia nu prevede proceduri sau alte aspecte legate de modul în care se va efectua, limitându-se numai la desemnarea instituţiilor responsabile cu informarea publică.Având în vedere importanţa informării publice pentru situaţii de urgenţă în contextul în care o astfel de situaţie este gestionată de un sistem naţional organizat sub forma unei reţele de organisme, organe şi structuri, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, pe baza legislaţiei în domeniu şi a analizei instituţionale a sistemului naţional stabilit de lege pentru managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, a fost identificat următorul set de probleme:1. informarea publicului, în sensul inexistenţei unei metodologii care să conţină elementele esenţiale pentru informare publică eficientă atât pe timpul, cât şi după producerea situaţiilor de urgenţă, dar şi în sensul inexistenţei unui document oficial care să conţină elemente necesare autorităţilor publice pentru o informare publică permanentă cu privire la riscuri şi la capacitatea de reacţie a populaţiei în cazul producerii riscurilor;2. inexistenţa unor proceduri de comunicare pe timpul situaţiei de urgenţă, între organismele, organele şi structurile Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pe de o parte, dar şi cu populaţia şi mass-media, pe de altă parte;3. comunicarea în timpul situaţiilor de urgenţă. Pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea comunicării între instituţiile care gestionează situaţiile de urgenţă, mass-media şi public, în special în primele ore ale situaţiei de urgenţă, considerate critice, strategia propune un ghid de comunicare pentru situaţii de urgenţă. Practicile bune de comunicare în timpul unei situaţii de urgenţă sau al unui dezastru ajută atât autorităţile implicate, cât şi populaţia afectată şi contribuie la evitarea dezinformării şi la limitarea răspândirii zvonurilor cu impact negativ. Respectarea regulilor stabilite va preveni totodată apariţia confuziei, inevitabilă atunci când instituţiile publice difuzează dezorganizat informaţii despre acelaşi eveniment. Ghidul poate fi utilizat în orice situaţie de urgenţă, pentru a pune bazele resurselor de comunicare pe timpul managementului consecinţelor produse, cu condiţia pregătirii activităţilor menţionate anterior apariţiei situaţiei de urgenţă.III. Obiective specifice:1. planificarea şi implementarea unui sistem de comunicare coordonat pe timpul situaţiilor de urgenţă, care să contribuie la îmbunătăţirea şi eficientizarea comunicării atât între componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, dar mai ales cu mass-media şi populaţia afectată;2. dezvoltarea capacităţii instituţionale de a planifica şi de a gestiona comunicarea privind hazardele şi situaţiile de risc, prin integrarea comunicării la toate nivelurile, prin stabilirea responsabilităţilor şi prin realizarea de campanii orientate după profilul şi nevoile grupurilor-ţintă şi după tipurile de risc specifice;3. comunicarea eficientă în timpul şi după producerea situaţiei de urgenţă;4. creşterea capacităţii de acţiune a populaţiei prin informare, în scopul prevenirii producerii situaţiilor de urgenţă, dar şi în scopul autoapărării;5. creşterea nivelului de înţelegere privind riscurile majore, precum cutremure, inundaţii, alunecări de teren, şi a capacităţii individuale de reacţie în situaţii de urgenţă pentru populaţia rurală şi urbană din România;6. creşterea adaptabilităţii populaţiei urbane şi rurale la riscurile specifice zonelor unde aceasta îşi desfăşoară activitatea;7. dezvoltarea unei colaborări reale cu societatea civilă şi implicarea acesteia în mod planificat în programele de informare şi voluntariat.IV. Direcţii de acţiune:1. dezvoltarea expertizei de comunicare şi informare publică la nivel central şi local prin asigurarea cu personal de specialitate, prin instruirea personalului existent în domeniul relaţiilor publice, managementului de campanie, managementului general şi de proiecte, dar şi prin introducerea în fişele de post a atribuţiilor de comunicare în situaţii de urgenţă pentru personalul care îndeplineşte astfel de funcţii;2. dezvoltarea caracterului integrat al comunicării în situaţii de urgenţă în ceea ce priveşte informarea, folosindu-se planificarea compactă şi complementară a campaniilor/activităţilor de informare a populaţiei, exerciţiile aplicative şi relaţiile publice;3. dezvoltarea comunicării în baza unei analize de nevoi, a profilurilor grupurilor-ţintă şi a riscurilor existente, pornindu-se de la priorităţile locale ale domeniului, mai exact de la delimitarea riscurilor pe zone/judeţe;4. dezvoltarea instrumentelor de înregistrare a modului de răspuns şi reacţie, a instrumentelor de evaluare de impact, a testării activităţilor şi a modalităţii de integrare a răspunsului;5. dezvoltarea capacităţii de reacţie a populaţiei în caz de dezastru şi a capacităţii de autosusţinere prin folosirea instrumentelor/mijloacelor practice, a exerciţiilor şi a aplicaţiilor;6. dezvoltarea softurilor de aplicaţii pentru scenarii de situaţii de urgenţă, atât pentru exerciţiile autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, cât şi pentru instruirea populaţiei;7. dezvoltarea şi popularizarea imaginii inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă în vederea creării unei mărci de referinţă pentru această instituţie, cu respectarea şi aplicarea tehnicilor moderne de marketing, respectiv prin aplicarea însemnelor instituţiei pe diverse materiale, prin campanii la nivel naţional şi local şi prin actualizarea paginilor de internet cu informaţii utile pentru populaţie;8. promovarea transparentă a măsurilor luate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de inspectoratele judeţene/al municipiului Bucureşti, popularizarea atribuţiilor şi activităţilor acestora, publicarea planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor sau prezentarea lor în faţa comunităţii, dar şi prin implicarea comunităţilor locale în dezbaterea diferitelor secţiuni ale planurilor de apărare;9. dezvoltarea metodelor de comunicare în situaţii de urgenţă prin stabilirea unor proceduri pe niveluri de competenţă şi verificarea funcţionării acestora cu ajutorul unor exerciţii şi aplicaţii care să integreze comunicarea între autorităţi, informarea populaţiei şi relaţia de comunicare dintre managerul situaţiei de urgenţă şi presă;10. dezvoltarea caracterului unitar al comunicării în situaţii de urgenţă;11. stabilirea unor structuri specifice şi specializate de comunicare care să acţioneze din timp de normalitate atât pentru Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi pentru comitetele ministeriale la nivel central, cât şi pentru comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti – la nivel local;12. înfiinţarea unor centre de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă la nivel naţional, judeţean şi local, în subordinea comitetelor pentru situaţii de urgenţă, centre care să informeze mass-media şi populaţia;13. stabilirea unor proceduri de comunicare în situaţii de urgenţă şi aplicarea acestora ca parte a planurilor de acoperire a riscurilor;14. dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă prin susţinerea voluntariatului, a programelor, platformelor şi mecanismelor de consultare/comunicare cu populaţia;15. conştientizarea, prin campanii naţionale şi locale, de către populaţie a faptului că zona este expusă riscurilor, iar dezvoltarea abilităţilor de răspuns şi de autosusţinere în caz de dezastru sunt esenţiale;16. dezvoltarea unui comportament de răspuns corect în caz de dezastru, prin campanii locale pornind de la specificul riscurilor existente;17. informarea şi instruirea corectă a tinerilor, prin aplicarea la toate nivelurile de învăţământ a unui curriculum educaţional adecvat, axat pe înţelegerea şi acceptarea riscurilor, cunoaşterea măsurilor de prevenire, pe dezvoltarea capacităţii de răspuns, de autosusţinere şi prim ajutor în folosul celorlalţi, dar şi importanţa implicării în activităţile de voluntariat care să sprijine intervenţiile autorităţilor;18. informarea permanentă şi comunicarea cu societatea civilă în legătură cu atitudinea şi comportamentul cerut pe timpul situaţiilor de urgenţă.

NOTĂ :* Instituţia responsabilăMIRA – Ministerul Internelor şi Reformei AdministrativeIGSU – Inspectoratul General pentru Situaţii de UrgenţăDCRP – Direcţia comunicare şi relaţii publiceCON – Centrul Operaţional NaţionalCO – centrele operativeISUMB – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului BucureştiISUJ – inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţeneCNSU – Comitetul Naţional pentru Situaţii de UrgenţăCMSU – comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţăCMBSU – Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de UrgenţăCSUJ – comitetele pentru situaţii de urgenţă judeţeneCLSU – comitetele locale pentru situaţii de urgenţăCop – centrul operaţionalCCIP – centrul de comunicare şi informare publicăV. Rezultatele politicii publicePrin îmbunătăţirea informării publice, prezentul plan urmăreşte, ca rezultat final, dezvoltarea în rândul populaţiei a unui comportament adecvat pentru situaţii de urgenţă, respectiv crearea unor deprinderi corecte de reacţie la hazarde.De asemenea, prin îmbunătăţirea comunicării în timpul situaţiei de urgenţă, se urmăresc evitarea dezinformării, limitarea apariţiei zvonurilor cu impact negativ, eliminarea confuziilor inevitabile atunci când instituţiile publice difuzează dezorganizat informaţii despre acelaşi eveniment.Aplicarea planului şi a strategiei reprezintă baza resurselor de comunicare pe timpul managementului consecinţelor produse, cu condiţia pregătirii activităţilor necesare înainte de producerea unei situaţii de urgenţă.VI. Rezultatele acţiunilor:a) organizarea unui sistem eficient de comunicare pe timpul situaţiilor de urgenţă între componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; … b) pregătirea şi luarea măsurilor necesare pentru organizarea comunicării în situaţii de urgenţă de către conducătorii instituţiilor implicate; … c) elaborarea unor planuri proprii de aplicare a ghidului de comunicare; … d) desemnarea unor persoane responsabile cu aplicarea planurilor de comunicare; … e) luarea măsurilor necesare încadrării cu personal de specialitate a posturilor prevăzute cu atribuţii de informare publică; … f) inserarea în fişele posturilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă a unei secţiuni cu atribuţii de comunicare şi informare publică, în cazul în care nu există post specific; … g) instruirea personalului cu atribuţii în comunicare şi informare publică; … h) efectuarea unor exerciţii şi aplicaţii pentru verificarea funcţionalităţii planurilor proprii de comunicare şi informare publică. … VII. Indicatori de performanţă:a) numărul posturilor de specialitate şi al posturilor stabilite cu atribuţii suplimentare de comunicare şi informare publică în cadrul structurilor abilitate în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; … b) numărul de exerciţii şi aplicaţii în domeniu, desfăşurate de autorităţile şi organismele abilitate în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; … c) numărul de planuri şi proceduri proprii de comunicare adoptate de autorităţile şi organismele abilitate în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. … VIII. Planificare în timpÎn primele 3 luni de la aprobarea prezentului plan se înfiinţează centrele de comunicare şi informare publică la nivel naţional şi judeţean în subordinea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi se stabilesc funcţiile din cadrul structurilor profesioniste/ministerelor/prefecturilor responsabile cu comunicarea şi activarea CCIP.În primele 6 luni de la aprobarea prezentului plan, componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă vor redacta şi implementa planuri proprii de comunicare şi informare publică pe categorii de riscuri, integrate în cadrul planului de analiză şi acoperire a riscurilor.Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor furnizate de componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, va redacta o situaţie-raport referitoare la înfiinţarea centrelor de comunicare şi informare publică la nivel naţional şi judeţean. Situaţia va fi prezentată Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului plan.IX. Implicaţii pentru bugetPrezentul plan nu presupune alocarea de fonduri suplimentare.X. Proceduri de monitorizare şi evaluareÎn baza indicatorilor de performanţă stabiliţi de prezentul plan, semestrial, structurile profesioniste vor prezenta analiza implementării strategiei comitetelor pentru situaţii de urgenţă care vor evalua activitatea şi vor elabora şi adopta măsuri pentru eficientizarea activităţii de comunicare şi informare publică.Toate activităţile practice – exerciţii, aplicaţii având scenarii bazate pe managementul consecinţelor unei situaţii de urgenţă la nivel naţional, judeţean şi local vor avea componente de comunicare şi informare în situaţii de urgenţă.Evaluarea activităţilor va cuprinde şi un capitol de comunicare şi informare publică.Activităţile de pregătire din domeniul prevenirii producerii situaţiilor de urgenţă, organizate la nivel naţional de Direcţia comunicare şi relaţii publice din cadrul MIRA şi la nivel judeţean de către instituţia prefectului/consiliul judeţean, vor aborda teme de comunicare şi informare publică în situaţii de urgenţă, în scopul pregătirii personalului care va încadra CCIP.__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește