PLAN NAȚIONAL din 3 aprilie 2019

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 203 din 3 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 10 aprilie 2019

PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE IV

Al IV-lea PNAEE a fost întocmit de un consultant independent contractat de Ministerul Energiei, pe baza informaìiilor publice, precum èi pe baza informaìiilor relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiţii è.a., furnizate în perioada august – noiembrie 2017 de către următoarele ministere/entităìi care implementează măsuri de eficienìă: Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene1, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ANRE èi Departamentul de eficienìă energetică din cadrul ANRE, precum èi operatori economici èi asociaìii ale acestora.

1 Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost reorganizat în anul 2018 prin înființarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene

CUPRINS

1. 1 INTRODUCERE

2. 2 Privire Generală privind Ţintele Naţionale privind Energia şi Economiile Realizate

   1. 2.1 Introducere

   2. 2.2 Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficienţă energetică

   3. 2.3 Cel de al IV-lea Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020

      1. 2.3.1 Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie

      2. 2.3.2 Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie – art.7 din Directiva 2012/27/UE

3. 3 Politici şi Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE

   1. 3.1 Măsuri orizontale

      1. 3.1.1 Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative

      2. 3.1.2 Audituri energetice şi sisteme de gestionare a energiei

         1. 3.1.2.1. Audituri energetice

         2. 3.1.2.2. Management energetic

         3. 3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obţinute în activitatea de audit energetic şi management energetic

      3. 3.1.3 Contorizarea şi facturarea

      4. 3.1.4 Programe de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională

      5. 3.1.5 Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare

      6. 3.1.6 Servicii energetice

      7. 3.1.7 Economiile rezultate de la măsurile orizontale

      8. 3.1.8 Finanţarea măsurilor orizontale

   2. 3.2 Măsuri de Eficienţă Energetică în Clădiri

      1. 3.2.1 Introducere

      2. 3.2.2 Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficienţa energetică în clădiri rezidenţiale

      3. 3.2.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale

   3. 3.3 Măsuri de eficienţă energetică în clădirile organismelor publice

      1. 3.3.1 Clădiri guvernamentale

      2. 3.3.2 Clădiri ale altor organisme publice

      3. 3.3.3 Achiziţii realizate de organismele publice

      4. 3.3.4 Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental şi la alte organisme publice

      5. 3.3.5 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică la organismele publice

   4. 3.4 Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente

      1. 3.4.1 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în industrie

      2. 3.4.2 Economii rezultate de măsurile în industrie

      3. 3.4.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în industrie

   5. 3.5 Măsuri de eficienţă energetică în sectorul construcţii

      1. 3.5.1 Introducere

      2. 3.5.2 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în sectorul construcţii

      3. 3.5.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul construcţii

   6. 3.6 Măsuri de eficienţă energetică în transport

      1. 3.6.1 Introducere

      2. 3.6.2 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în transport

         1. 3.6.2.1. Transportul feroviar

         2. 3.6.2.2. Transport naval

         3. 3.6.2.3. Transport aerian

         4. 3.6.2.4. Transport rutier

         5. 3.6.2.5. Transport urban al populaţiei

      3. 3.6.3 Economii rezultate de măsurile în transport

      4. 3.6.4 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în transport

   7. 3.7 Măsuri de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

      1. 3.7.1 Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire

      2. 3.7.2 Evaluare cuprinzătoare a potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente

      3. 3.7.3 Alte măsuri cu referire la eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

      4. 3.7.4 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

   8. 3.8 Măsuri de eficienţă energetică în agricultură şi silvicultură

      1. 3.8.1 Introducere

      2. 3.8.2 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în agricultură

      3. 3.8.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul agricultură

   9. 3.9 Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi răspunsul cererii de energie

      1. 3.9.1 Criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea şi reglementări

         1. 3.9.1.1. Energie electrică

         2. 3.9.1.2. Gaze naturale

         3. 3.9.1.3. Energie termică

      2. 3.9.2 Uşurarea şi promovarea răspunsului cererii

         1. 3.9.2.1. Energie Electrică

         2. 3.9.2.2. Gaze naturale

      3. 3.9.3 Eficienţa energetică în proiectarea şi funcţionarea reţelei

         1. 3.9.3.1. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Transport

         2. 3.9.3.2. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Transport

         3. 3.9.3.3. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Distribuţie (RED)

         4. 3.9.3.4. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Distribuţie

         5. 3.9.3.5. Eficienţa energetică în funcţionarea Sistemului National de Transport a Gazelor Naturale

         6. 3.9.3.6. Eficienţa energetică în funcţionarea la SNGN Romgaz SA

         7. 3.9.3.7. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin reţele de transport şi distribuţie

         8. 3.9.3.8. Finanţarea măsurilor privind furnizarea energiei

BIBLIOGRAFIE

Anexa A Anexa B Anexa C

TABELE

Tabel 1.1. Evoluţia PIB în perioada 2005 – 2015

Tabel 1.2. Evoluţia structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%] Tabel 1.3. Evoluţia contribuţiei diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%] Tabel 1.4. Evoluţia consumului intern de energie primară [mii tep]

Tabel 1.5. Evoluţia structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 Tabel 1.6. Evoluţia producţiei de energie primară [mii tep]

Tabel 1.7. Dependenţa de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern Tabel 1.8. Evoluţia consumului de energie în perioada 2005 – 2015 [mii tep]

Tabel 1.9. Evoluţia indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 – 2015 Tabel 1.10. Evoluţia producţiei de energie electrică [GWh]

Tabel 1.11. Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.12. Capacităţile electrice şi termice de cogenerare instalate în anul 2015

Tabel 1.13. Cantităţile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015

Tabel 1.14. Producţia de energie electrică şi economia de energie primară obţinute prin cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 2007-2015

Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]

Tabel 1.16. Evoluţia indicatorilor referitor la energia electrică în perioada 2005-2015 Tabel 2.1. Proiecţia Produsului Intern Brut

Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară şi a consumului final energetic [mii tep] Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]

Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Tabel 2.5. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]

Tabel 2.6. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]

Tabel 3.1. Situaţia elaborării auditurilor energetice în perioada 2010 – 2016

Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate

Tabel 3.4. Situaţia proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016

Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016 Tabel 3.6. Cosumul de energie în sectoarele rezidenţial şi servicii în anul 2015

Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de peste 500 m2 deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală

Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de sub 500 m2 şi de peste 250m2 deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală

Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administraţiei publice locale

Tabel 3.11. Proiecte de eficienţă energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 şi 2016

Tabel 3.13. Proiecte de eficienţă energetică in industrie finanţat de FREE Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcţii în anul 2015

Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]

Tabel 3.16. Evoluţia parcursului mărfurilor în perioada 2007 – 2015 [1000 mil.tone- km]

Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban şi internaţional în perioada 2007 – 2015 Tabel 3.18. Evoluţia parcului auto în perioada 1990 – 2015 [mii buc.]

Tabel 3.19. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016

Tabel 3.20. Economia de energie obţinută în perioada 2014-2016

Tabel 3.21. Indicatori de eficienţă pentru transportul aerian în perioada 2011-2016 Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016

Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri

Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020

Tabel 3.27. Evoluţia producţiei de energie termică în perioada 2010-2015 [tep]

Tabel 3.28. Evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi economice şi sociale în perioada 2010-2015 [tep]

Tabel 3.29. Evoluţia consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016

Tabel 3.31. Proiecte de eficienţă energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanţat de FREE

Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep]

Tabel 3.33. Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură în perioada 2010- 2015

Tabel 3.34. Exploataţii agricole cu efective de porci şi păsări şi efectivele pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate

Tabel 3.35. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate

Tabel 3.36. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali]

Tabel 3.37. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 Tabel 3.38. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an)

Tabel 3.39. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul

Tabel 3.40. Economii de energie la stațiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domneşti 400/110 , Fundeni 220/110 kV

Tabel 3.41. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016 Tabel 3.42. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.43. Economiile de energie în perioada 2017-2020

Tabel 3.44. Evoluția consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016

Tabel 3.45. Program de măsuri şi investiţii concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii reţelei a unor îmbunătăţiri ale eficienţei energetice în următorii 5 ani (2017-2021)

Tabel 3.46. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016

Tabel 3.47. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016

Tabel 3.48. Programul anual de măsuri de creştere a eficienţei energetice în perioada 2017-2020 Tabel 3.49. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Tabel 3.50. Economiile de energie în perioada 2017-2020

FIGURI

Figura 1.1. Comparaţii internaţionale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015

Figura 1.2. Comparaţii internaţionale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015

Figura 1.3 Comparaţii internaţionale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015 Figura 1.4 Schimbarea relativă a intensităţii energetice a României şi UE-28 (%), în perioada 2000 – 2015

Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016

Figura 3.2 Evoluţia autorizărilor auditorilor energetici şi a operatorilor economici care au realizat audituri energetice

Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă

Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014

Figura 3.5. Evoluţia tarifului de transport în perioada 2008-2016

Figura 3.6. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice în perioada 2012-2017 la clienților finali

Figura 3.7. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA Figura 3.8. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL

Figura 3.9. Evoluția lunară a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu consumul intern

Figura 3.10. Evoluția numărului clienților alimentați în regim concurențial şi a energiei electrice furnizate acestora

Figura 3.11. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici și casnici Figura 3.12. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari

Figura 3.13. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari Figura 3.14. Proiectele de dezvoltare RET

ABREVIERI

AP – Axă prioritară

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice

BERD – Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

BIRD – Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare

CC-CPE –Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanţă Energetică

CE – Consiliul Europei

CNP – Comisia Națională de Prognoză

CPT – Consum Propriu Tehnologic

DDE – Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică

DEE –Departament Eficienţă Energetică

EE – Eficienţa Energetică

EDS – Directiva Servicii Energetice

ENTSO-E –Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport a Energiei Electrice

ESCO – Companie de servicii energetice (Energy service Companies) EU ETS – Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene FC – Fond de Coeziune

FEADR –Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR Fond European de Dezvoltare Regională

FMI – Fondul Monetar Internaţional

FREE – Fondul Român pentru Eficienţa Energiei FSI – Fonduri Structurale şi de Investiţii Europene GES –Gaze cu efect de seră

HG –Hotărâre de Guvern

IT – Inaltă Tensiune

IMM – Întreprindere Mici si Mijloci INS – Institutul Naţional de Statistică ITI – Investiţii Teritoriale Integrate JT – Joasă Tensiune

LED – Diodă (Light emitting diode)

MDRAP –Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

MDRT– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

ME –Ministerul Energiei

MMSC – Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

MT – Medie Tensiune

OIF – Organizaţii de Îmbunătăţiri funciare

OG – Ordonanţa Guvernului

Opcom – Operatorul Pieţei de energie electrică

OS – Obiectiv specific

OSD – Operatorul Sistemelor de Distribuţie a Gazelor Naturale

OT – Obiectiv tematic

OUG – Ordonanţă de urgenţă a Guvernului României

P –Priorităţi

PAED –Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă

PC-OTC -Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere dublă continuă

PCC – Piaţa Contractelor Concurenţiale

PCCB – Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale

PCCB-LE– Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale prin licitaţie extinsă PCCB-NC – Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere continuă PCSU -Piaţa Centralizată pentru Serviciu Universal

PE – Piaţă de Echilibrare de Energie Electrică

PFA– Persoană fizică autorizată

PI – Piaţă Intra Zilnică de Energie Electrică POIM– Program Operaţional Infrastructură Mare POR – Program Operaţional Regional

PZU – Piaţa pentru Ziua Următoare

PES –Economia de energie primară (Primary Energy Saving)

PIB – Produs Intern Brut

PJ –peta Joule

PNAEE – Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţa Energetică

PNR – Planul Naţional de Reformă

RD – Reţele electrice şi conducte de gaze naturale de distribuţie RT – Reţele electrice şi conducte de gaze naturale de transport RED – Reţele electrice de distribuţie

RET – Reţele electrice de transport

SACET – Serviciu de alimentare centralizată cu energie termină

SD – Sistem de Distribuţie a Gazelor Naturale

SEE –Spaţiu Economic European

SMI – Sistem de măsurare inteligent SEN – Sistem Electroenergetic Naţional STS – Servicii Tehnologice de Sistem

SUERD –Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

TA– Turbină cu abur

TG – Turbină cu gaze

tep – tone echivalent petrol

UE – Uniunea Europeană

VAB – Valoarea Adăugată Brută

Mențiune: Înţelesul unor termeni şi expresii se va interpreta conform definițiilor cuprinse în Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare sau altor acte normative primare aferente legislației în domeniul eficienței energetice.

1. 1 INTRODUCERE

   După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Guvernul Român a aprobat Programele Naţionale de Reformă 2007 – 2010, 2011 – 2013, 2014 – 2017, 2017 – 2020, care au stabilit şi stabilesc priorităţile de dezvoltare ale ţării‚ ţinând seama de liniile directoare ale Uniunii Europene, urmărind reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

   Dezvoltarea economico-socială a României este strâns legată de dezvoltarea economico-socială globală şi de cea a Uniunii Europene, având loc într-un mediu internaţional deosebit de complex. Energia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică şi pentru progresul societăţii în ansamblu.

   Politica României în domeniul energiei până în anul 2020 se bazează pe obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene: durabilitate, competitivitate, siguranţă în alimentare.

   Măsurile privind eficienţa energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin Pachetul Energie – Schimbări Climatice, contribuind în mare măsură la obiectivele privind durabilitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană.

   Până la aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României a urmărit realizarea de economii de energie primară aprobând prin Hotărâri de Guvern următoarele strategii şi programe:

   •  Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.163/12.02.2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice, elaborată în contextul negocierilor de aderare;

   •  Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.882/03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate;

   •  Programul Naţional “Termoficare 2006 – 2020 căldură şi confort” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006- 2009 calitate şi eficienţă” şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

   •  Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020;

   •  Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

     După aderarea României la Uniunea Europeană a fost aprobat Primul Plan Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE, 2007 – 2010). În cadrul acestui plan, România şi-a asumat angajamentul să reducă consumul de energie finală în sectoarele sub incidența Directivei de Servicii Energetice (EDS) cu 1,5% anual în perioada 2008-2016, faţă de media înregistrată în perioada 2001-2005 şi a adoptat ca ţintă intermediară reducerea consumului cu 940 mii tep (ceea ce corespundea unui procent de 4,5% din media consumului de energie finală pe perioada 2001 – 2005) pentru 2010. Conform acelor ţinte ritmul mediu anual de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 – 2016 urma să fie de 1,5%, cu 50% mai mare decât valoarea minimă impusă de Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie

     2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului.

     La elaborarea celui de-al doilea PNAEE s-a evidenţiat că valoarea totală a economiilor de energie finală realizate în anul 2010 a fost de 2.223 mii tep ceea ce reprezenta 79% din valoarea ţintă asumată de 2800 mii tep pentru anul 2016. În aceste condiţii era de aşteptat să se depăşească în anul 2016 valoarea ţintă asumată.

     În cadrul celui de-al doilea PNAEE s-a stabilit ţinta naţională privind economiile de energie primară la nivelul anului 2020.

     Principalele măsuri avute în vedere pentru creşterea eficienţei energetice vizau:

   •  Aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficienţă;

   •  Intensificarea campaniilor de informare a populaţiei şi mediului de afaceri;

   •  Continuarea programului “Termoficare 2006 – 2020 căldură şi confort”;

   •  Obligativitatea certificatului de performanţă energetică, începând cu anul 2010 pentru locuinţele unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe existente care sunt vândute sau închiriate;

   •  Continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe;

   •  Continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât şi pentru activităţile industriale;

   •  Modernizarea transportului feroviar de călători şi marfă şi a transportului cu metroul;

   •  Aplicarea de către autorităţile publice centrale şi locale a art.7 al O.G. nr.22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

   •  Extinderea Programului naţional de eficienţă energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice şi eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 – 2015.

   În conformitate cu datele Eurostat şi cu situaţia energetică a celor 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, în anul 2015 consumul final energetic pe locuitor al României a fost de 1,102 tep/locuitor, fiind de 1,93 ori mai mic decât media UE-28. România are cel mai mic consum final energetic pe locuitor dintre statele Uniunii Europene (figura 1.1.).

   

   Figura 1.1. Comparaţii internaţionale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015

   (Sursa: Eurostat)

   Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară în România a fost apropiată faţă de media UE-28 (de 1,02 mai mare faţă de media UE-28) (figura 1.2.).

   

   Figura 1.2. Comparaţii internaţionale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015

   (Sursa: Eurostat)

   Din comparaţiile internaţionale privind intensitatea energiei primare, în anul 2015 (figura 1.3.) rezultă că intensitatea energiei primare a României de 0,227 tep/1000 Euro, identică cu cea a Poloniei, a fost de 1,89 ori mai mare decât valoarea acestui indicator pentru media UE-28. Cu toate că eficienţa energetică a crescut în perioada 2000-2015, România este printre primele patru-cinci ţări ce trebuie să își reducă intensitatea energiei primare.

   

   Figura 1.3 Comparaţii internaţionale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015

   (Sursa: Eurostat)

   Scăderea relativă a intensităţii energetice a României în perioada 2000 – 2015 (figura 1.4.) a fost de 48,7%, datorită atât restructurării economiei româneşti, cât şi a aplicării Planurilor Naţionale de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice(PNAEE) I, II şi III.

   Dacă se analizează schimbarea relativă a intensităţii energetice a României comparativ cu cea înregistrată în UE-28 (figura 1.4.) se remarcă eforturile României pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, ritmul de reducere a acestui indicator fiind mult mai mare.

   

   Figura 1.4 Schimbarea relativă a intensităţii energetice a României şi UE-28 (%), în perioada 2000 – 2015

   (Sursa: Eurostat)

   Din analiza evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2005 – 2015 se constată că economia României a avut în perioada 2005 – 2008 o evoluţie pozitivă, a fost în recesiune în perioada 2009-2010 şi a ieşit din recesiune din 2011, atingând în 2015 un ritm de creştere a PIB de 3,9% (tabelul 1.1.).

   Tabel 1.1. Evoluţia PIB în perioada 2005 – 2015

   Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
   PIB [mld. Euro]	80,23	98,42	125,40	142,40	120,41	126,75	133,31	133,81	144,25	150,33	159,98
   PIB [mld. Euro 2010]	109,69	118,58	126,76	137,53	127,77	126,75	128,14	128,91	133,42	137,56	142,92
   Ritm anual de creştere a PIB [%]	4,2	8,1	6,9	8,5	-7,1	-0,8	1,1	0,6	3,50	3,10	3,90
   Populaţia [mii. locuitori]	21320	21194	20883	20538	20367	20247	20148	20060	19989	19913	19819
   PIB/loc [Euro/loc]	3763	4644	6005	6933	5912	6260	6616	6670	7216,75	7549,12	8071,76

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României – colecţii)

   Evoluţia pozitivă a economiei româneşti în perioada 2000 – 2008 a condus la creşterea de 3,56 ori a produsului intern brut pe locuitor, valoarea acestui indicator scăzând în perioada 2009- 2010 şi crescând după 2011 atingând valoarea de 8071,8 Euro/locuitor în 2015, ceea ce

   înseamnă că România trebuie să realizeze progrese importante în dezvoltarea economică pentru a se asigura convergenţa la nivelul mediu al Uniunii Europene (28947,7 Euro/locuitor la nivelul anului 2015).

   Ajustarea structurală a economiei din România în perioada 2005-2015 a determinat ca în anul 2015 industria, agricultura şi construcţiile să contribuie cu 38,4% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) faţă de 45,0% cât era contribuţia acestora în 2005. Se remarcă o tendinţă de creştere relativ continuă până în anul 2007 a contribuţiei sectorului servicii în defavoarea celorlalte ramuri economice, urmată de o scădere până în anul 2011. În perioada 2012 – 2015 serviciile au crescut mult, ajungând în anul 2015 să reprezinte 61,6% din VAB. În tabelul 1.2. se prezintă evoluţia VAB pe sectoare de activitate în perioada 2000-2015. Se remarcă că în perioada de creştere economică 2000-2007 sectorul industrie şi agricultură şi-au redus contribuţia la VAB în detrimentul sectoarelor construcţii şi servicii. Aceste tendinţe nu s-au menţinut în perioada de criză.

   Tabel 1.2. Evoluţia structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%]

   Indicator	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
   TOTAL VAB, din care:	100	100	100	100	100	100	100	100	100	100	100
   Industrie	28,1	27,8	27,5	25,8	26,8	31,9	32,5	28,6	28,6	28,6	27,1
   Agricultură	9,5	8,8	6,5	7,4	7,2	6,4	7,3	5,3	6,1	5,3	4,7
   Construcţii	7,4	8,4	10,3	11,9	11,7	10,2	9,1	8,5	8,0	7,0	6,6
   Servicii	55,0	55,0	55,7	54,8	54,3	51,5	51,2	57,6	57,3	59,0	61,6

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României – colecţii)

   Evoluţia diferitelor ramuri industriale ale României depinde de dezvoltarea economică în ansamblul ţării, precum şi de politicile adoptate în domeniu în cadrul UE, dar şi de contextul socio-economic la nivel mondial. În tabelul 1.3. se prezintă evoluţia contribuţiei diferitelor ramuri ale industriei la crearea Valorii Adăugate Brute (VAB), în perioada 2005-2014 constatându-se faptul că industria prelucrătoare deţine ponderea importantă, media pentru această perioadă fiind de 82%. Contribuţii importante la formarea VAB ca valori medii pentru perioada 2005 – 2014 au industria alimentară, fabricarea băuturilor şi produselor din tutun (aproximativ 26%), industria mijloacelor de transport (aproximativ 12%), industria energetică (aproximativ 11%) şi industria metalurgică (aproximativ 10%).

   Tabel 1.3. Evoluţia contribuţiei diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%]

   Indicator	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014
   Total VAB	100	100	100	100	100	100	100	100	100	100
   Industria extractivă	5,32	5,65	5,63	4,38	4,90	5,84	4,43	5,64	4,13	3,08
   Industria prelucrătoare, din care:	86,09	86,24	86,58	85,41	82,22	76,26	75,40	79,09	80,55	82,76
   -Industria alimentară, fabricarea băuturilor şi a produselor din tutun	28,52	27,50	26,58	27,12	26,88	25,44	24,88	26,42	25,23	21,91
   -Fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi a produselor din piele	10,66	9,82	9,34	8,55	7,79	9,79	11,03	10,93	10,70	9,41
   -Fabricarea lemnului şi a produselor din hârtie şi poligrafie	8,22	8,05	8,45	7,44	7,66	7,16	7,50	6,21	5,79	4,89
   -Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute prin prelucrarea ţiţeiului	5,85	5,13	3,64	4,66	3,49	1,46	2,99	2,21	7,72	15,47
   -Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice	4,06	4,23	4,13	2,96	2,51	1,48	1,80	3,64	2,66	2,77
   -Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice*(inclus la subcategoria de mai sus)	*	*	*	0,98	1,45	0,27	0,36	0,86	0,86	0,88
   -Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice şi a altor produse din minerale nemetalice	7,70	8,42	9,07	9,58	8,65	4,50	4,32	7,25	7,50	7,13
   -Industria metalurgică şi a produselor din metal	8,69	9,00	10,08	10,03	7,97	10,56	9,63	11,46	9,75	8,67
   -Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice	6,54	7,65	7,92	3,76	4,36	7,54	5,76	2,24	3,90	2,85
   -Fabricarea echipamentelor electrice*(inclus la subcategoria de mai sus)	*	*	*	4,17	4,16	4,93	4,72	7,51	4,34	4,80
   -Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.	5,06	4,85	5,00	3,60	3,72	3,96	3,24	4,37	3,83	4,72
   -Industria mijloacelor de transport	9,90	10,77	11,01	12,37	16,56	14,77	16,36	9,31	9,67	9,23
   -Alte activităţi industriale n.c.a.,	4,79	4,58	4,79	4,78	4,78	8,15	7,40	7,59	8,05	7,25
   Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	8,59	8,11	7,79	8,21	10,16	12,93	15,08	11,39	11,46	11,17
   Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare	0,00	0,00	0,00	2,00	2,71	4,98	5,10	3,88	3,85	2,98

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al României – colecţii)

   Evoluţia economico-socială a Românie în perioada crizei economico-financiare şi după aceasta a influenţat consumul de energie şi structura acestuia.

   În tabelul 1.4. se prezintă evoluţia consumului intern de energie primară în perioada 2007–2015 şi structura acestuia. Evoluţia pozitivă a economiei în perioada 2000-2008 a determinat o creştere a consumului intern de energie primară. În perioada 2000 – 2008, PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 62%, dar consumul intern de energie primară a crescut doar cu 9%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie. În perioada 2009-2010 de recesiune, consumul intern de energie primară s-a redus cu circa 14% şi în perioada 2011-2012 de ieşire din recesiune acest consum a crescut 2,3% şi apoi a început să scadă astfel încât în anul 2015 a atins valoarea de 31844 mii tep ceea ce reprezintă 74% din ţinta României în anul 2020.

   Tabel 1.4. Evoluţia consumului intern de energie primară [mii tep]

   Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
   Consumul intern de energie primară, din care:	37868	39381	39159	39799	34328	34817	35648	34851	31633	31537	31844
   Cărbune	8742	9540	10064	9649	7436	6911	8147	7552	5725	5719	5858
   Petrol şi produse petroliere	9163	9651	9658	9719	8331	7855	8472	8303	7706	7864	8600
   Gaze naturale	13820	14308	12862	12476	10642	10897	11187	10924	9892	9458	9015
   Lemne de foc şi deşeuri agricole	3185	3185	3275	3710	3742	3982	3458	3654	3590	3618	3514
   Energie hidroelectrică	1489	1212	1195	1115	1164	1573	1242	1312	1569	1719	1663
   Energie nucleară	1362	1381	1890	2752	2881	2850	2880	2811	2848	2862	2853
   Alţi combustibili	88	87	194	352	107	723	225	244	257	249	293
   Energie din surse neconvenţionale	18	18	21	26	25	26	37	51	46	48	48
   Neenergetic	2231	2044	2061	2040	1704	1511	2032	1953	1635	1705	1299
   Consum de energie primara =Consum intern brut – Neenergetic (conform art.2 din Directiva 2012/27/UE)	35637	37337	37098	37759	32624	33306	33616	32898	29998	29832	30545

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

   Din tabelul 1.5. se remarcă schimbarea structurii consumului de resurse de energie primară în perioada 2005-2015. Gazele naturale continuă să aibă ponderea cea mai mare, urmate de petrol şi cărbune

   Tabel 1.5. Evoluţia structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 (%)

   Anul	Cărbune	Petrol	Gaze naturale	Energie electrică	Altele
   2005	23,1	24,2	36,5	3,9	12,3
   2006	24,2	24,5	36,3	3,1	11,9
   2007	25,7	24,7	32,9	3,1	13,7
   2008	24,2	24,4	31,4	2,8	17,2
   2009	21,7	24,3	31,0	3,4	19,7
   2010	19,9	22,6	31,3	4,5	21,8
   2011	22,9	23,8	31,4	3,5	18,5
   2012	21,7	23,8	31,3	3,8	19,4
   2013	18,1	24,4	31,3	5,0	21,3
   2014	18,1	24,9	30,0	5,5	21,5
   2015	18,4	27,0	28,3	5,2	21,1

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

   Datorită rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producţia internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 26 milioane tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani.

   Evoluţia producţiei interne de energie primară în perioada 2005 – 2015 este prezentată în

   tabelul 1.6. rezultând următoarele concluzii:

   •  Ponderea principală în producţia internă de energie primară o au gazele naturale. Producţia de gaze naturale a cunoscut însă o scădere treptată până în anul 2013, urmată de o creştere în perioada 2013 – 2015, ponderea acesteia în total fiind de 33,6% în anul 2015;

   •  Producţia de ţiţei a scăzut, de asemenea, ajungând la o pondere în total producţie de numai 14,8% în anul 2015. Astfel ţiţeiul a devenit al treilea purtător de energie în producţia de energie în România, pe locul doi fiind cărbunele;

   •  Combustibilii fosili (cărbune, ţiţei, gaze naturale) păstrează o pondere majoritară (66,2% în anul 2015) în producţia de energie primară;

   •  Lemnele de foc şi deşeurile agricole deţin o pondere importantă în producţia internă de energie. Acest lucru reliefează importanţa dezvoltării tehnologiilor moderne de obţinere şi utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică).

     Tabel 1.6. Evoluţia producţiei de energie primară [mii tep]

     Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
     Producţia de energie primară, din care:	27090	27065	27300	28861	28034	27428	27468	27112	25853	26314	26387
     Total cărbune, din care:	5793	6477	6858	7011	6447	6795	6663	6346	4657	4449	4711
     	1082	837	902	979	751	821	730	654	649	603	443
     	4698	5628	5933	5985	5718	5946	5933	5692	4008	3846	4268
     	13	12	23	47	8	28	0	0	0	0	0
     Lemne de foc şi deşeuri agricole	3229	3235	3304	3750	3838	3900	3476	3795	3657	3646	3521
     Ţiţei	5326	4897	4651	4619	4390	4186	4129	3891	4028	3952	3906
     Gaze naturale	9536	9395	9075	8982	8964	8705	8724	8770	8686	8854	8873
     Alţi combustibili	87	82	127	240	98	88	152	159	188	171	232
     Energie din surse neconvenţionale	18	18	21	26	25	26	37	50	46	48	48
     Energie hidroelectrică	1739	1580	1370	1481	1361	1769	1407	1290	1743	2332	2242
     Energie nucleară	1362	1381	1894	2752	2881	2841	2880	2811	2848	2862	2854

     • – Alte huile

     • – Lignit

     • – Cărbune brun

     (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

     Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile este puţin probabil ca pe termen mediu creşterea consumului intern de energie primară şi scăderea producţiei interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creşterea importurilor. Pentru a satisface necesarul de consum, România a importat cantităţi relativ importante de energie (11333 mii tep în anul 2015). Preponderent a importat petrol şi produse petroliere (86%), dar şi cărbune (9%), energie electrică şi gaze naturale în cantităţi mici.

     În ceea ce priveşte evoluţia exportului de energie primară, produsele petroliere au crescut ca pondere ajungând în anul 2015 să reprezinte 81% din total export de energie primară, energia electrică reprezentând 16%.

     Importurile de energie primară depăşesc de aproape 2 ori exporturile, România fiind importator net.

     Dependenţa de importurile de energie primară (tabelul 1.7.) a crescut continuu în perioada 2005-2007 atingând un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanşării crizei economice. În anii 2009-2015 dependenţa de importuri a scăzut treptat, ajungând la 17,4% în anul 2015 prin scăderea activităţilor economice ca urmare a recesiunii şi a măsurilor adoptate prin PNAEE I şi II.

     Tabel 1.7. Dependenţa de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern

     Anul	UM	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
     Sold import – export	mii tep	10538	11622	12498	10759	6635	7247	7446	7995	5791	5276	5551
     Consumul intern de energie primară	mii tep	37868	39381	39159	39658	34328	34817	35648	34851	31633	31537	31844
     Gradul de dependenţă	%	27,8	29,5	31,9	27,1	19,3	20,8	20,9	18,2	18,3	16,7	17,4

     (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

     Perspectivele privind evidenţierea de noi rezerve probabile şi posibile sunt condiţionate de investiţiile ce se vor face în domeniul explorării geologice de producătorii autohtoni şi de companiile străine ce activează pe teritoriul României, precum şi de gradul de reuşită al sondelor de explorare, în sensul evidenţierii de noi zăcăminte. Este de aşteptat ca, prin identificarea de noi zăcăminte şi prin implementarea de noi tehnologii de explorare – cercetare – exploatare, situaţia resurselor şi a rezervelor să se manifeste în timp în sensul creşterii acestora.

     Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei şi gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcăminte şi prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime şi a zonelor off – shore din platforma continentală a Mării Negre.

     În tabelul 1.8. se prezintă evoluţia consumului intern de energie primară şi a consumului final energetic în perioada 2005-2015. Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară a crescut în anul 2008 faţă de anul 2005 ca urmare a îmbunătăţirii eficienţei energetice. Se remarcă şi în perioada 2007-2015 o creştere a ponderii consumului final energetic în consumul intern de energie primară, fiind în anul 2015 de 68,8%. Această creştere este parţial datorită îmbunătăţirii eficienţei energetice şi parţial datorită schimbărilor structurale în economia naţională.

     Tabel 1.8. Evoluţia consumului de energie în perioada 2005 – 2015 [mii tep]

     Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
     Consum intern de energie primară	37868	39381	39159	39799	34328	34817	35648	34851	31633	31537	31844
     Consum de energie primara (conform art.2 din Directiva 2012/27/UE)	35637	37337	37098	37759	32624	33306	33616	32898	29998	29832	30545
     Consum final energetic, din care în:	25206	25312	24658	25002	22387	22739	22750	22766	21885	21736	21896
     – Industrie	10092,68	9379	9075	8544	6202	6613	6618	6346	5912	6089	6059
     – construcţii	413	619	554	571	410	407	474	450	395	367	379
     – Transportur i	4379	4407	4729	5399	5377	5107	5313	5351	5364	5489	5591
     – Rezidenţial	8055	7889	7559	8089	8037	8124	7883	8095	7748	7412	7387
     – Agricultură	237	262	260	293	385	391	433	499	472	426	461
     – Servicii	2030	2757	2481	2106	1976	2097	2029	2025	1994	1953	2019

     (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

     În perioada 2007 – 2008 PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,5%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 1,6% şi consumul final energetic cu 1,4%. Rezultă astfel că s-a reuşit decuplarea creşterii economice de creşterea consumului de energie.

     În perioada 2011 – 2015 PIB (exprimat în preţuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,7%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 10,7% şi consumul final energetic a scăzut cu 3,8%.

     În perioada 2005 – 2015 s-au înregistrat modificări în structura consumului final energetic. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 40,04% în anul 2005 la 27,67% în anul 2015. Ponderea consumului în sectorul rezidenţial a crescut de la 31,96% în 2005, la 33,74% în anul 2015, depăşind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 17,37 % în anul 2005 la 25,53% în anul 2015. De asemenea se remarcă o creştere a ponderii consumului în sectorul servicii de la 8,42% în anul 2008 la 9,22% în anul 2015.

     Dacă se analizează evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai consumului de energie (tabelul 1.9.) se constată faptul că, valoarea consumului intern de energie primară pe locuitor, care crescuse în perioada 2005 – 2008 cu un ritm mediu anual de circa 2,82% atingând valoarea de 1,931 tep, a scăzut până la valoarea de 1,607 tep în 2015, ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea medie a UE-28 (3,201 tep/locuitor în anul 2015).

     Intensitatea energetică a industriei din Romania a scăzut în perioada 2005-2015 cu 53% atât datorită măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi a restructurării ce a avut loc în perioada de criză.

     Având în vedere nivelul intensităţii energetice al economiei româneşti, se impune continuarea cu politici şi măsuri pentru creşterea eficienţei energetice care să asigure dezvoltarea durabilă.

     Tabel 1.9. Evoluţia indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 – 2015

     Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
     Consumul intern de energie primară pe locuitor [tep/locuitor]	1,776	1,858	1,875	1,931	1,685	1,720	1,769	1,737	1,583	1,584	1,607
     Intensitatea energiei primare [tep/1000Euro 2010]	0,345	0,332	0,309	0,288	0,269	0,275	0,278	0,270	0,237	0,229	0,223
     Intensitatea energiei finale [tep/1000Euro 2010]	0,230	0,213	0,195	0,182	0,175	0,179	0,178	0,177	0,164	0,158	0,153
     Intensitatea energetica a industriei [tep/1000Euro 2010]	0,376	0,327	0,297	0,270	0,205	0,187	0,181	0,196	0,176	0,175	0,178

     (Sursa: tabelul 1.1)

     În tabelul 1.10. se prezintă evoluţia producţiei de energie electrică din România în perioada 2007 – 2015, precum şi structura de producţie. Se remarcă creşterea producţiei de energie

     electrică în centrale electrice eoliene ca urmare a realizării Planului Naţional de Acţiune privind Sursele de Energii Regenerabile.

     Tabel 1.10. Evoluţia producţiei de energie electrică [GWh]

     Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
     Producţia de energie electrică din care:	61680	64956	58016	60979	62216	59047	58888	65675	66296
     – Energie hidroelectrică	15970	17196	15807	20243	14946	12337	15307	19279	17007
     – Energie eoliană	0	5	9	306	1387	2640	4520	6201	7062
     – Energie solară fotovoltaică	0	0	0	0	0	8	420	1616	1982
     – Energie nuclearoelectric ă	7710	11224	11752	10624	11749	11466	11619	11676	11640
     – Energie termoelectrică, din care :	38000	36531	30448	28806	34134	32596	27022	26903	28605
     	25100	25824	21727	20675	24751	22926	16897	17749	18115
     	11560	9921	7632	7253	8366	8698	9253	8010	9391
     	760	568	877	500	498	427	90	72	71
     de energie	580	218	212	378	519	544	782	1072	1028

     •  cărbune

     •  hidrocarburi gazoase

     •  hidrocarburi lichide

     •  surse regenerabile

     (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

     Pe baza datelor de exploatare transmise de producători au fost evaluate conform HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare:

   •  producţiile de energie electrică şi termică în cogenerare ale fiecărui producător de energie deţinător de unităţi de cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzută în Anexa II din Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE;

   •  capacităţile (electrice /termice) de cogenerare;

   •  cantităţile de combustibil;

   •  cantităţile de energie produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării, determinate conform Anexei III din Directiva 2004/8/CE (tabelul 1.11.).

   Se remarcă tendinţa de creştere a producţiei de energie electrică până în anul 2011 şi de energie termică până în anul 2012 a auto-producătorilor pentru consumul industrial, însă ponderea acesteia rămâne scăzută.

   Tabel 1.11. Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015

   Anul	Energia electrică total produsă în unităţi de cogenerare	Energia electrică produsă în cogenerare (Anexa II Directiva 2004/8/CE)	din care în:		Cota de energia electrică produsă în cogenerare din total producţie naţională	Energia termică utilă în unităţi de cogenerare (Anexa II Directiva 2004/8/CE)	din care în:
   			Centrale electrice	Auto- producători			Centrale electrice	Auto- producăto ri
   	TWh	TWh	TWh	TWh	%	PJ	PJ	PJ
   2007	14,23	6,62	5,65	0,97	10,70	73,20	61,70	11,60
   2008	14,06	6,21	5,24	0,97	9,60	71,50	58,60	12,90
   2009	12,33	6,26	5,40	0,86	10,80	66,30	54,70	11,60
   2010	11,93	6,54	5,38	1,16	10,80	69,00	53,50	15,50
   2011	13,47	7,28	6,01	1,27	11,90	71,90	55,00	16,90
   2012	12,54	6,72	5,64	1,08	11,40	66,10	51,31	14,79
   2013	11,10	6,60	5,36	1,24	11,30	57,90	45,17	12,73
   2014	10,70	6,10	4,92	1,18	9,40	55,40	43,29	12,11
   2015	9,20	5,60	4,7	0,90	8,5	51,0	41,6	9,40

   (Sursa: Rapoarte ANRE din perioada 2007-2015)

   În anul 2015 erau instalate capacităţile electrice şi termice de cogenerare prezentate în tabelul

   1.12. în funcţie de tehnologii. Din acest tabel rezultă că la sfârşitul anului 2015 capacitatea electrică instalată a unităţilor de cogenerare din Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) era de 4321 MWe. Mai mult de 70% dintre capacităţile instalate au peste 25 de ani vechime, iar circa jumătate au peste 35 ani vechime. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

   Tabel 1.12. Capacităţile electrice şi termice de cogenerare instalate în anul 2015

   Tehnologia de cogenerare	Capacitatea maximă [MW]
   	Electrică – Brut	Termică – Net
   Ciclu combinat	214	214
   TG cu recuperarea energiei termice	144	233
   Motoare cu combustie internă	176	157
   TA de contrapresiune	733	3238
   TA de condensaţie cu prize de termoficare	3502	5979
   Alte tehnologii de termoficare	2	10
   TOTAL	4321	9831

   (Sursa : Raport ANRE)

   În tabelul 1.13. se prezintă cantităţile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015.

   Tabel 1.13. Cantităţile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în perioada 2007-2015

   Anul	Combustibilul total utilizat de unităţile de cogenerare	Combustibilul utilizat pentru cogenerare (Anexa II Directiva 2004/8/CE)	din care:
   			Cărbune	Păcură	Gaze naturale	Regenerabile şi deşeuri	Alţi combustibili
   	PJ	PJ	%	%	%	%	%
   2007	221,4	122,8	38,2	8,3	52,8	0	0,7
   2008	216,8	118,1	39,5	6,3	52,8	0	1,4
   2009	188,6	112,4	39,8	6,9	49,7	0,5	3,1
   2010	186,1	117,3	38,6	3,8	50,8	1,9	4,9
   2011	200,3	124,3	38,2	3,5	52,4	2	3,9
   2012	188,5	114,5	38,4	3,3	53,7	2	2,7
   2013	159,7	103,6	37,4	0,6	54,6	3,6	3,8
   2014	154,1	97,7	36	0,5	54,4	5,4	3,7
   2015	135,0	90,3	34,9	0,8	54,8	6,4	3,1

   (Sursa: Raport ANRE)

   Prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă a rezultat producţia de energie electrică şi economiile de energie primară prezentate în tabelul 1.14. pentru perioada 2007- 2015. Economia de energie primară din tabel (PES- Primary Energy Savings) este determinată faţă de producerea separată a energiei.

   Tabel 1.14. Producţia de energie electrică şi economia de energie primară obţinute prin cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 2007-2015

   Anul	Energia electrică în cogenerare de înaltă eficienţă(Anexa III Directiva 2004/8/CE)	Consumul de combustibil în cogenerare de înaltă eficienţă(Anexa III Directiva 2004/8/CE)	PES în valoare absolută(Anexa III Directiva 2004/8/CE)	PES (Anexa III Directiva 2004/8/CE)
   	TWh	PJ	PJ	%
   2007	4,4	67,9	10,5	13,4
   2008	3,7	62,4	9,2	12,8
   2009	3,5	49,6	8,2	14,2
   2010	3,3	47,5	8	14,5
   2011	3,4	43,3	8,3	16
   2012	3	36,7	7,2	16,4
   2013	4,4	56,9	10,5	15,5
   2014	3,3	39,7	8,7	18
   2015	2,9	34,4	7,7	18,3

   (Sursa : Raport ANRE)

   Din aprilie 2011 a intrat în efectivitate schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării pe bazate pe cererea de energie termică utilă.

   Evoluţia consumului final de energie electrică în perioada 2005 – 2015 este prezentată în

   tabelul 1.15. rezultând următoarele:

   Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]

   Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
   Consumul final de energie electrică, din care:	38858	40965	40949	41775	37605	41317	42714	42384	40627	41909	43027
   Industrie	22980	23464	21758	21993	17214	19734	20392	19685	18296	19372	20073
   Construcţii	703	813	934	842	793	697	691	720	526	483	450
   Transporturi	1610	1347	1463	1401	1383	1355	1424	1228	1126	1062	1082
   Casnic	9234	9999	10039	10040	11021	11329	11577	12035	11896	11910	12095
   Agricultură şi silvicultură	331	442	539	555	493	671	761	821	822	855	921
   Servicii	4000	4900	5720	6432	6526	7581	7869	7895	7961	8227	8407

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României – colecţii)

   •  Consumul final de energie electrică a crescut, de la 38858 GWh în anul 2005 la 41775 GWh în anul 2008 (7,5%), scăzând la 37605 GWh în anul 2009 de criză şi a crescut până la 43027 GWh (circa 14%) în 2015;

   •  Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (69,1% în anul 2005, 52,6% în anul 2008 şi 46,7% în anul 2015). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%;

   •  Creşterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 4000 GWh (10,3%) în anul 2005 la aproape 8407 GWh (19,5%) în anul 2015;

   •  A crescut de asemenea valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 9234 GWh (25%) în anul 2005 la 12095 GWh (28%) în anul 2015;

   •  Ponderea consumului final de energie electrică în agricultură şi silvicultură în total consum final a fost practic constantă (1,3%) în perioada 2007-2009 şi apoi a început să crească atingând valoarea de 2,1% în 2015.

   În tabelul 1.16. se prezintă evoluţia consumului final de energie electrică pe locuitor şi intensitatea energiei electrice finale în perioada 2005-2015. Se remarcă tendinţa de creştere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de 2171 kWh în anul 2015, care este de circa 2,6 ori mai mic decât valoarea medie a UE – 28 în anul 2015 (5390 kWh/loc).

   Tabel 1.16. Evoluţia indicatorilor referitor la energia electrice în perioada 2005-2015

   Anul	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
   Consumul final de energie electrică pe locuitor [kWh/ locuitor]	1823	1933	1961	2034	1846	2041	2120	2113	2032	2105	2171
   Intensitatea energiei electrice finale [kWh/1000Euro 2010]	354,2	345,5	323,0	303,7	294,3	326,0	333,3	328,8	304,5	304,7	301,1
   Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie [%]	13,3	13,9	14,3	14,4	14,5	15,6	16,2	16,0	16,0	16,6	16,9

   (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României, Anuarul Statistic al României – colecţii)

   Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie a avut tendinţa să crească în perioada 2005 – 2015. Totuşi această pondere, cât şi consumul redus pe cap de locuitor, arată încă nivelul redus de penetrare a energiei electrice în activităţile sociale şi economice.

   Evoluţia intensităţii energiei electrice finale în perioada 2005 – 2015 arată necesitatea continuării măsurilor de creştere a eficienţei energetice.

2. 2 Privire Generală privind Ţintele Naţionale privind Energia şi Economiile Realizate

   1. 2.1 Introducere

      Ţinta naţională privind eficienţa energetică este în concordanţă cu Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, directivă publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.315 din 14 noiembrie 2012.

      România a transpus această directivă prin adoptarea de către Parlament la 18 iulie 2014 a Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică.

      La 19 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr.160/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică.

      Ţinta naţională indicativă pentru eficienţa energetică a fost stabilită cu respectarea cerinţelor articolului 3 al Directivei 2012/27/UE.

      Prin Hotărârea Guvernului nr.122/2015 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice a fost aprobată versiunea 2014.

   2. 2.2 Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficienţă energetică

      România şi-a stabilit ca obiectiv indicativ pentru anul 2020 reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară, prognozat în scenariul de referinţă prin modelul PRIMES 2007, realizându-se o economie de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020, raportat la consumul intern de energie primară prognozat pentru anul 2020, de 52,99 milioane tep. Astfel, ţinta naţională de consum intern de energie primară pentru anul 2020 cerută de articolul 3, alin. (1) al Directivei de Eficienţă Energetică este de 42,99 milioane tep. Realizarea acestei ţinte conduce la un consum final energetic de 30,32 milioane tep.

      Având în vedere aceste valori se pune accent atât pe reducerea consumului final energetic, cât şi pe realizarea de economii de energie în sectorul de energie (transformare, transport şi distribuţie).

      Aşa cum rezultă din tabelul 1.8., consumul intern de energie primară din România a crescut de la 37,868 milioane tep în anul 2005 la 39,799 milioane tep în anul 2008 cu un ritm mediu anual de 1,66% şi a scăzut până la 31,844 milioane tep în anul 2015, cu un ritm mediu anual de 3,22%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 74%) obiectivului de reducere a consumului intern de energie primară de 42,99 milioane tep în 2020.

      Consumul final energetic din România a atins o valoare maximă de 25,312 milioane tep în anul 2006 şi apoi a scăzut până la valoarea de 21,896 milioane tep în 2015 cu un ritm mediu anual de 1,62%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 72,2%) obiectivului de reducere a consumului final energetic de 30320 mii tep în 2020.

      Restructurarea economică realizată, precum şi măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate conform primului, celui de al doilea şi al treilea PNAEE au determinat reducerea consumului intern de energie primară şi a celui final energetic.

      Comisia Naţională de Prognoză a prezentat în aprilie 2017 Proiecţia Principalilor Indicatori Macroeconomici pe perioada 2017-2020 pentru Programul de Convergenţă. Rata de creştere a PIB conform proiecţiilor Comisiei Naţionale de Prognoză sunt prezentate în tabelul 2.1.

      Tabel 2.1. Proiecţia Produsului Intern Brut

      Anul	2015	2016	2017	2018	2019	2020
      Produsul Intern Brut [mld lei]	711,1	761,5	816,5	879,5	946,7	1014,0
      -creşterea reală [%]	3,9	4,8	5,2	5,5	5,7	5,7

      (Sursa: Comisia Naţională de Prognoză)

      Comisia Naţională de Prognoză a prezentat în mai 2017 Prognoza Echilibrului Energetic pe perioada 2017-2020 în corelare cu proiecţia indicatorilor macroeconomici şi ţintele naţionale ale României privind eficienţa energetică, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea resurselor de energie regenerabile și altele asemenea. În tabelul 2.2. se prezintă prognozele privind consumul intern de energie primară şi consumul final energetic pe perioada 2017-2020 indicate de Comisia Naţională de Prognoză.

      Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară şi a consumului final energetic [mii tep]

      Anul	2015	2016	2017	2018	2019	2020
      Consum intern de energie primară	31844	31638	31100	31440	32195	33165
      Consum în sectorul energetic	3244	3326	3095	3060	3030	3000
      Pierderi	1078	1051	1050	1030	1015	1000
      Consum neenergetic	1299	1150	1260	1275	1295	1315
      Consum final energetic, din care în:	21896	22317	23060	23700	24315	24950
      – Industrie	6059	5948	6300	6525	6685	6840
      – Construcţii	379	353	400	425	455	490
      – Transporturi şi telecomunicaţiii	5591	6049	6175	6425	6700	7000
      – Rezidenţial	7387	7438	7490	7530	7565	7590
      – Agricultură,silvicultură şi pescuit	461	455	465	475	490	500
      – Servicii	2019	2074	2230	2320	2420	2530

      (Sursa: Comisia Naţională de Prognoză)

      Din datele Comisiei Naţionale de Prognoză rezultă în perioada 2017-2020 o creştere a PIB de peste 5,2%, consumul intern de energie primară creşte cu un ritm mediu anual de 2,16%, iar consumul final energetic creşte cu un ritm mediu anual de 1,73%.

      Consumul intern de energie primară a României va fi în anul 2020 de circa 33,2 milioane tep reprezentând circa 77% din ţinta naţională de 42,99 milioane tep.

      Consumul final energetic al României va fi în anul 2020 de circa 25,0 milioane tep, reprezentând circa 82,4% din ţinta naţională de 30,32 milioane tep.

      Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE III), elaborat în anul 2014, a fost completat cu măsuri de eficientă energetică în sectoare economice noi (construcţii şi agricultură) majorându-se şi economiile prognozate în sectoarele rezidenţial, transporturi şi servicii, astfel încât să se respecte articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind calculul economiilor de energie la consumatorul final şi anume valoarea calculată conform alin. (2) să fie cel puţin 75% din valoarea calculată conform alin. (1). În tabelul 2.3. se prezintă PNAEE elaborat în anul 2014 cu completările precizate.

      Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]

      Măsura politică energetică	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
      TOTAL Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie	0,038	0,055	0,091	0,174	0,182	0,196	0,219	0,955
      Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie
      Planul Naţional de Investiţii			0,024	0,100	0,100	0,100	0,100	0,424
      Reducerea CPT în RED	0,010	0,010	0,010	0,010	0,010	0,010	0,020	0,080
      Reducerea CPT în RET	0,001	0,001	0,001	0,001	0,001	0,002	0,002	0,009
      Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă	0,005	0,020	0,030	0,035	0,040	0,050	0,060	0,240
      Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 – Căldură şi Confort”	0,022	0,024	0,026	0,028	0,031	0,034	0,037	0,202
      EFICIENŢA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art.7 DIRECTIVA 2012/27/UE)
      TOTAL	0,3083	0,4052	0,5028	0,6533	0,9759	1,186	1,4795	5,511
      Contorizare inteligentă				0,001	0,004	0,005	0,005	0,015
      TOTAL Eficienţă energetică în sectorul industrial	0,190	0,190	0,190	0,190	0,190	0,190	0,190	1,330
      Eficienţa energetică în sectorul industrial
      EE în industria încadrată în EU-ETS	0,140	0,140	0,140	0,140	0,140	0,140	0,140	0,980
      Audit energetic şi management energetic	0,050	0,050	0,050	0,050	0,050	0,050	0,050	0,350
      TOTAL Eficienţa energetică în sectorul construcţii	0	0	0	0	0,003	0,011	0,012	0,026
      Eficienţa energetică în sectorul construcţii
      Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare					0,002	0,007	0,007	0,016
      Audit energetic şi management energetic					0,001	0,004	0,005	0,01
      TOTAL Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial	0,052	0,104	0,174	0,230	0,270	0,307	0,362	1,499
      Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
      Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe	0,035	0,058	0,074	0,087	0,090	0,110	0,142	0,596
      Reabilitare termică a locuinţelor unifamiliale	0,008	0,029	0,043	0,059	0,067	0,075	0,090	0,371
      Achiziţionarea de echipamente electrice cu performanţe superioare	0,008	0,014	0,050	0,075	0,100	0,105	0,110	0,462
      Audit energetic şi management energetic	0,001	0,003	0,007	0,009	0,013	0,017	0,020	0,070
      TOTAL Eficienţă Energetică în sectorul servicii	0,005	0,0185	0,036	0,0845	0,295	0,406	0,565	1,410
      Eficienţă Energetică în sectorul servicii
      Reabilitare termică în clădiri guvernamentale		0,003	0,004	0,004	0,007	0,009	0,011	0,038
      Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice pentru clădiri guvernamentale	0,001	0,001	0,001	0,0015	0,0015	0,002	0,002	0,01
      Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, şcoli și altele asemenea)	0,002	0,005	0,010	0,012	0,035	0,057	0,070	0,191
      Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice pentru clădiri publice		0,005	0,005	0,005	0,005	0,010	0,010	0,040
      Reabilitarea iluminatului public	0,001	0,003	0,005	0,008	0,009	0,010	0,012	0,048
      Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă				0,001	0,002	0,003	0,004	0,010

      Măsura politică energetică	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
      Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii comerciale și altele asemenea)			0,009	0,050	0,090	0,110	0,150	0,409
      Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă pentru sectorul servicii	0,001	0,0015	0,002	0,003	0,0045	0,005	0,006	0,023
      Dezvoltarea serviciilor energetice/piaţa ESCO					0,141	0,200	0,300	0,641
      TOTAL Sectorul Transport	0,0613	0,0927	0,1028	0,1478	0,2069	0,251	0,3265	1,189
      Sectorul Transport
      Reînnoirea parcului de maşini (automobile şi autovehicule de marfa)	0,024	0,045	0,045	0,045	0,065	0,085	0,100	0,409
      Modernizarea transportului public urban	0,0195	0,0195	0,0196	0,0196	0,0196	0,0196	0,0196	0,137
      Extinderea metroului în Bucureşti						0,020	0,033	0,053
      Modernizare transport feroviar	0,012	0,017	0,017	0,017	0,021	0,025	0,027	0,136
      Modernizare transport naval	0,0005	0,0005	0,0005	0,0005	0,0005	0,0005	0,001	0,004
      Modernizare transport aerian	0,0003	0,0007	0,0007	0,0007	0,0008	0,0009	0,0009	0,005
      Mobilitate alternativă	0,005	0,010	0,020	0,065	0,100	0,100	0,145	0,445
      TOTAL Sectorul Agricultură	0	0	0	0	0,007	0,016	0,019	0,042
      Sectorul Agricultură
      Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare pentru sistemul de irigaţii					0,001	0,005	0,007	0,013
      Reînnoirea parcului de maşini agricole					0,005	0,006	0,007	0,018
      Reorganizarea terenului agricol sub formă de asociaţii agricole					0,001	0,005	0,005	0,011

      Economiile de energie pe perioada 2014-2016, prezentate în Rapoartele privind progresul înregistrat în îndeplinirea obligaţiilor naţionale privind eficienţa energetică, transmis de Departamentul pentru Eficienţă Energetică din ANRE (anii 2015, 2016, 2017) conform art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea nr.121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare, sunt prezentate în tabelul 2.4.

      Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016

      Măsura politică energetică	2014	2015	2016	Total 2014-2016
      TOTAL Sistemul de alimentare cu energie- transformare, transport şi distribuţie	0,374982	0,340349	0,516170	1,231502
      Planul Naţional de Investiţii	0,102478	0,102478	0,262284	0,467240
      Reducerea CPT în RED	0,004046	0,004331	0,013042	0,021419
      Reducerea CPT în RET	0,000156	0,003017	0,004234	0,007406
      Contorizare inteligentă	0	0	0	0
      Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă	0,262386	0,228244	0,236586	0,727216
      Continuarea programului „Termoficare 2006-2016 – Căldură şi Confort”	0,005917	0,002279	0,000025	0,008221
      TOTAL Eficienţa energetică în sectorul industrial	0,048613	0,048685	0,104895	0,202193
      EE în industria încadrată în EU-ETS(*1	0,000000	0,000185	0,059520	0,059705
      Audit energetic şi management energetic	0,048613	0,048500	0,045375	0,142488
      TOTAL Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial	0,069830	0,106570	0,145490	0,321890
      Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe	0,069830	0,095570	0,114790	0,280190
      Reabilitare termică a locuinţelor unifamiliale	0,000000	0,010000(*2	0,029200(*2	0,029200(*2
      Achiziţionarea de echipamente electrice cu performanţe superioare	0,000000	0,001000(*2	0,001500(*2	0,001500(*2
      Audit energetic şi management energetic	0,000000	0,000000	0,000000	0,000000
      TOTAL Eficienţă Energetică în sectorul servicii	0,000000	0,002240	0,041240	0,043480
      Reabilitare termică în clădiri guvernamentale	0,000000	0,002240	0,002240	0,002240
      Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice pentru clădiri guvernamentale	0,000000	0,000000	0,000000	0,000000
      Reabilitarea termică în clădiri publice (primarii, scoli și altele asemenea)	0,000000	0,000000	0,016000(*2	0,016000(*2
      Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice pentru clădiri publice	0,000000	0,000000	0,001000(*2	0,001000(*2
      Reabilitarea iluminatului public	0,000000	0,000000	0,006000	0,006000
      Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă	0,000000	0,000000	0,000000	0,000000
      Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii comerciale și altele asemenea)	0,000000	0,000000	0,016000	0,016000
      Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă pentru sectorul servicii	0,000000	0,000000	0,000000	0,000000
      Dezvoltarea serviciilor energetice/piaţa ESCO	0,000000	0,000000	0,000000	0,000000
      TOTAL Sectorul Transport	0,011227	0,006661	0,010153	0,028041
      Reînnoirea parcului de maşini (automobile şi autovehicule de marfă)	0,001000(*2	0,001500(*2	0,002000(*2	0,002000(*2
      Modernizarea transportului public urban	0,000000	0,000590	0,002924	0,003514
      Extinderea metroului în Bucureşti	0,000747	0,000747	0,000817	0,002311
      Modernizare transport feroviar	0,008480	0,002106	0,002064	0,012650

      Măsura politică energetică	2014	2015	2016	Total 2014-2016
      Modernizare transport naval	0,000000	0,000105	0,000048	0,000153
      Modernizare transport aerian	0,000000	0,000113	0,000300	0,000413
      Mobilitate alternativă	0,001000(*2	0,001500(*2	0,002000(*2	0,002000(*2
      TOTAL GENERAL ANUAL şi PE PERIOADA 2014-2020	0,504652	0,504505	0,817948	1,827106
      	2014	2015	2016	2014-2016

      Notă:

      (*1 Având în vedere că agenţii economici se află incluşi în lista agenţilor economici cu un consum total mai mare de 1000 tep/an, raportările s-au făcut la “Audit energetic şi management energetic”;

      (*2 Conform precizărilor din capitolele precedente.

      Din examinarea datelor prezentate în raportările întocmite anual de către ANRE se constată că pentru un număr important de componente ale PNAEE III evaluarea economiilor de energie a fost dificilă deoarece nu există date raportate în acest sens. Astfel, nu au existat datele necesare pentru raportarea economiilor realizate prin aplicarea unor măsuri de creştere a eficienţei energetice în sectorul transporturi (reînnoirea parcului de maşini, mobilitatea alternativă, modernizarea transportului public urban), sectorul servicii (achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă, reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă, reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii comerciale și altele asemenea). În tabelul 2.4. sunt prezentate aceste economii realizate prin culegerea unor date care să permită estimarea indirectă a acestora prezentate în continuare la analiza fiecărui sector.

   3. 2.3 Cel de al IV-lea Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020

      Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe cele două componente:

      •  Economii de energie în sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie;

      •  Economii de energie la consumatorul final (art.7 Directivei 2012/27/UE).

      Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 s-a întocmit pe baza informațiilor publice, precum și pe baza informațiilor solicitate relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investitii ș.a., de la următoarele ministere/entități care implementează măsuri de eficiență:

      • ► Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ;

      • ► Ministerul Economiei:

      • ► Ministerul Transporturilor;

      • ► Ministerul Energiei;

      • ► Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

      • ► ANRE-DEE;

      • ► Operatori economici și asociații ale acestora.

      1. 2.3.1 Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie

         Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă că prin Planul Naţional de Investiţii s-au obţinut economii de energie importante atingându-se ţinta stabilită pentru anul 2020 în PNAEE

         III. Acelaşi rezultat s-a obţinut şi prin promovarea cogenerării de înaltă eficienţă.

         PNAEE IV 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie este prezentat în tabelul 2.5.

         având la bază:

         •  programele de investiţii aprobate de ANRE pentru perioada 2017-2020 pentru transportul şi distribuţia energiei electrice şi gazelor naturale;

         •  promovarea cogenerării de înaltă eficienţă;

         •  continuarea programului “Termoficare 2006-2016-Căldură şi Confort”.

         Tabel 2.5. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]

         Măsura politică energetică	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
         	Realizat			Plan
         TOTAL Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie	0,3750	0,3403	0,5162	0,3850	0,3874	0,3924	0,5090	2,9054
         Planul Naţional de Investiţii	0,1025	0,1025	0,2623	0,1000	0,1000	0,1000	0,1000	0,8672
         Reducerea CPT în RD(*1	0,0040	0,0043	0,0130	0,0120	0,0130	0,0140	0,0200	0,0804
         Reducerea CPT în RT(*2	0,0002	0,0030	0,0042	0,0010	0,0010	0,0020	0,0020	0,0134
         Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă	0,2624	0,2282	0,2366	0,2424	0,2424	0,2424	0,3500	1,8044
         Continuarea programului „Termoficare 2006-2016 – Căldură şi Confort”	0,0059	0,0023	0,0000	0,0296	0,0310	0,0340	0,0370	0,1399

         Notă:

         (*1 RD – reţele electrice şi conducte de gaze naturale de distribuţie;

         (*2 RT – reţele electrice şi conducte de gaze naturale de transport.

      2. 2.3.2 Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie – art.7 din Directiva 2012/27/UE

         Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă dificultatea de raportare a rezultatelor programelor de eficienţă energetică realizate la toţi consumatorii finali. Rezultatele raportate pe perioada 2014-2016 nu reflectă cu precizie economiile de energie realizate de consumatori cu toate că datele INS arată o decuplare între consumul de energie şi indicatorii macroeconomici.

         PNAEE IV a fost realizat avându-se în vedere Programul de Guvernare 2017-2020, Programele Naţionale de Reformă, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

         PNAEE IV 2017-2020 pentru consumatorul final de energie este prezentat în tabelul 2.6.

         Pentru a se putea verifica aplicarea corectă a cerințelor art.7 din Directiva 2012/27/UE în acest tabel sunt prezentate şi realizările 2014-2016.

         Tabel 2.6. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]

         Măsura politică energetică	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
         	Realizat			Plan
         EFICIENŢA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art.7 DIRECTIVA 2012/27/UE)
         TOTAL	0,1297	0,1642	0,3066	0,7022	1,0965	1,3647	1,7472	5,5110
         Contorizare inteligentă				0,0010	0,0040	0,0050	0,0050	0,0150
         TOTAL Eficienţă energetică în sectorul industrial	0,0486	0,0487	0,1049	0,2340	0,2960	0,2960	0,3065	1,3347
         Eficienţa energetică în sectorul industrial
         EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr.495/2014		0,0002	0,0595	0,0622	0,0662	0,0805	0,1040	0,3726
         Audit energetic şi management energetic	0,0486	0,0485	0,0454	0,1718	0,2298	0,2155	0,2025	0,9621
         TOTAL Eficienţa energetică în sectorul construcţii	0,0000	0,0000	0,0038	0,0000	0,0030	0,0110	0,0140	0,0318
         Eficienţa energetică în sectorul construcţii
         Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare			0,0038		0,0020	0,0070	0,0070	0,0198
         Audit energetic şi management energetic					0,0010	0,0040	0,0070	0,0120
         TOTAL Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial	0,0698	0,1066	0,1455	0,2300	0,2700	0,3720	0,5190	1,7129
         Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
         Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe	0,0698	0,0956	0,1148	0,0870	0,0900	0,1100	0,1420	0,7092
         Reabilitare termică a locuinţelor unifamiliale	0,0000	0,0100	0,0292	0,0590	0,0670	0,0900	0,1200	0,3752
         Achiziţionarea de echipamente electrice cu performanţe superioare	0,0000	0,0010	0,0015	0,0750	0,1000	0,1550	0,2300	0,5625
         Audit energetic şi management energetic	0,0000	0,0000	0,0000	0,0090	0,0130	0,0170	0,0270	0,0660
         TOTAL Eficienţă Energetică în sectorul servicii	0,0000	0,0022	0,0412	0,0959	0,2750	0,3710	0,4650	1,2504
         Eficienţă Energetică în sectorul servicii
         Reabilitare termică în clădiri guvernamentale	0,0000	0,0022	0,0022	0,0040	0,0070	0,0090	0,0110	0,0355
         Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice pentru clădiri guvernamentale	0,0000	0,0000	0,0000	0,0015	0,0015	0,0020	0,0020	0,0070
         Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, şcoli și altele asemenea)	0,0000	0,0000	0,0160	0,0230	0,0350	0,0450	0,0500	0,1690
         Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice pentru clădiri publice	0,0000	0,0000	0,0010	0,0050	0,0050	0,0070	0,0100	0,0280
         Reabilitarea iluminatului public	0,0000	0,0000	0,0060	0,0080	0,0090	0,0100	0,0120	0,0450
         Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă	0,0000	0,0000	0,0000	0,0014	0,0020	0,0030	0,0040	0,0104
         Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii comerciale și altele asemenea)	0,0000	0,0000	0,0160	0,0500	0,0700	0,0900	0,1200	0,3460
         Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă pentru sectorul servicii	0,0000	0,0000	0,0000	0,0030	0,0045	0,0050	0,0060	0,0185
         Dezvoltarea serviciilor energetice/piaţa					0,1410	0,2000	0,2500	0,5910

         Măsura politică energetică	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
         	Realizat			Plan
         ESCO
         TOTAL Sectorul Transport	0,0112	0,0067	0,0102	0,1413	0,2415	0,2937	0,4127	1,1173
         Sectorul Transport
         Reînnoirea parcului de maşini (automobile şi autovehicule de marfa)	0,0010	0,0015	0,0020	0,0450	0,1000	0,1500	0,2000	0,4995
         Modernizarea transportului public urban	0,0000	0,0006	0,0029	0,0196	0,0196	0,0196	0,0196	0,0819
         Extinderea metroului în Bucureşti	0,0007	0,0007	0,0008	0,0020	0,0025	0,0001	0,0001	0,0071
         Modernizare transport feroviar	0,0085	0,0021	0,0021	0,0089	0,0185	0,0230	0,0270	0,0901
         Modernizare transport naval	0,0000	0,0001	0,0000	0,0001	0,0001	0,0001	0,0001	0,0005
         Modernizare transport aerian	0,0000	0,0001	0,0003	0,0007	0,0008	0,0009	0,0009	0,0037
         Mobilitate alternativă	0,0010	0,0015	0,0020	0,0650	0,1000	0,1000	0,1650	0,4345
         TOTAL Sectorul Agricultură	0,0000	0,0000	0,0010	0,0000	0,0070	0,0160	0,0250	0,0490
         Sectorul Agricultură
         Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare pentru sistemul de irigaţii					0,0020	0,0100	0,0180	0,0300
         Reînnoirea parcului de maşini agricole			0,0010		0,0050	0,0060	0,0070	0,0190

         Pentru atingerea ţintei de 5511 mii tep conform articolului 7 din Directiva 2012/27/UE s-a realizat o corecţie a PNAEE III prin:

         • ► introducerea sectoarelor economice noi:

           •  Construcţii cu economii de energie de 31.800 tep;

           •  Agricultură cu economii de energie de 49.000 tep;

         • ► Majorarea economiilor prognozate la sectoarele:

           •  Rezidenţial cu circa 19,65%;

           •  Servicii cu circa 15,8%;

           •  Transporturi cu circa 6,2%.

         Pentru reducerea consumului final de energie se vor avea în vedere, printre altele, sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potenţiale de finanţare includ măsurile de eficienţă energetică în clădiri publice, comerciale şi rezidenţiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficienţă pentru procese de încălzire şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficienţă energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum şi dezvoltarea de competenţe în domeniul eficienţei energetice.

3. 3 Politici şi Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE

   1. 3.1 Măsuri orizontale

      Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă unul din elementele prioritare ale strategiei energetice a României având în vedere contribuţia majoră la realizarea siguranţei în alimentarea consumatorilor, în asigurarea dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Intensitatea energiei primare în România indică necesitatea adoptării unor măsuri în conformitate cu Directiva 2012/27/UE maximizându-se performanţele politicilor existente şi adoptându-se noi măsuri pentru viitor.

      1. 3.1.1 Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative

         În conformitate cu articolul 7, alin. (1) din Directiva 2012/27/UE pentru atingerea obiectivului ar fi necesară obţinerea unor economii de energie în fiecare an de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020 de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie ca volum, utilizate în transport pot fi excluse parţial sau integral din acest calcul.

         Având în vedere consumul final energetic prezentat în tabelul 1.10., pentru perioada 2010 – 2012 rezultă următoarele consumuri medii:

         •  Consumul final energetic – 22752 mii tep

         •  Consumul final energetic pentru transport – 5257 mii tep

         •  Consumul final energetic fără transport – 17495 mii tep.

         Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea ţintei angajate ar trebui să fie de 7347,9 mii tep.

         România a adoptat pentru calculul economiei de energie preconizată a fi realizată în perioada de obligaţie de şapte ani (1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020) la consumatorul final utilizarea metodologiei prezentate în art.7 alin. (2) lit. (a) şi parțial. lit. (c) (conform precizărilor din Anexa A). Prin aplicarea acestei metodologii prezentată în Anexa A a rezultat că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020, impusă conform metodologiei, este de 5511 mii tep. Această valoare reprezintă 75% din valoarea economiei de energie calculată în conformitate cu articolul 7, alin. (1) din Directiva 2012/27/UE, respectându-se cerinţele articolului 7, alin. (3).

         Aşa cum s-a precizat la elaborarea PNAEE III (pentru perioada 2014 – 2020), în urma analizei efectuate în cadrul grupului de lucru interinstituţional, constituit din entităţile cu atribuţii în implementarea măsurilor de eficienţă energetică a rezultat că nu este oportună introducerea unei scheme de obligaţii, conform prevederilor articolului 7 din Directiva 2012/27/UE.

         Cu ocazia revizuirii PNAEE III s-a analizat oportunitatea introducerii unei scheme de obligaţii conform prevederilor articolului 7 din Directiva 2012/27/UE şi a rezultat că nu se întrunesc condiţiile necesare pentru ca astfel de scheme să poată fi aplicate cu respectarea cerinţelor de certificare a economiilor de energie realizate şi cu justificarea economică a condiţiilor impuse.

         În PNAEE III s-au adoptat măsuri de politică energetică „alternative” având ca suport financiar surse proprii, împrumuturi bancare, fonduri europene, granturi.

         Principalele surse de finanţare a proiectelor de creştere a eficienţei energetice se pot grupa pe trei direcţii:

         • ► Surse de finanţare interne (fonduri din bugetele proprii);

         • ► Soluții de finanțare nerambursabile (fonduri naţionale, fonduri europene, programe finanţate de Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, granturi și altele asemenea);

         • ► Surse de finanţare externe (atrase).

           Ministerul Fondurilor Europene are în vedere realizarea în perioada 2014-2020 a obiectivelor tematice legate de creşterea eficienţei energetice din cadrul următoarelor programe:

           •  Programul Operaţional Infrastructură Mare;

           •  Programul Operaţional Regional.

             Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon, prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele.

             POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

             POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,62 mld. Euro, din care:

           •  6,93 mld. Euro Fond de Coeziune

           •  2,28 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională

           •  2,41 mld. Euro Cofinanţare

         În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare(AP). Fiecare AP are obiective specifice (O.S)

         În continuare se prezintă AP şi OS care asigură acţiuni ce conduc la creşterea eficienţei energetice AP6 – Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

         Suma alocată – 197329787 Euro

         Obiectivele specifice sunt :

         1. 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal)

            În cadrul OS 6.1 se acţionează pentru:

            •  Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din biomasă şi biogaz;

            •  Realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe bază de energie geotermală;

            •  Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile, în condiţii de siguranţă a funcţionării SEN.

         2. 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali.

            În cadrul OS 6.2 se acţionează pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali.

         3. 6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor.

            În cadrul OS 6.3 se acţionează pentru Implementarea distribuţiei inteligente într-o zonă omogenă de consumatori casnici de energie electrică (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de operatorii de distribuție concesionari).

         4. 6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă

            În cadrul OS 6.4 se acţionează pentru:

            •  Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă (maximum 8 MWe) pe gaz natural şi biomasă la nivelul întreprinderilor;

            •  Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul întreprinderilor.

         Axa Prioritară 7 – Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate

         Suma alocată – 249478723 Euro Obiective specifice sunt:

         1. 7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate.

            În cadrul OS 7.1 se acţionează pentru:

            •  Modernizarea/extinderea reţelelor termice primare şi secundare din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv a punctelor termice; extinderea reţelei de transport şi distribuţie va fi finanţabilă doar în contextul în care rețeaua existentă a fost reabilitată, iar extinderea este justificată pentru a accentua sustenabilitatea sistemului;

            •  Achiziţionarea/modernizarea echipamentelor necesare bunei funcţionări a sistemelor de pompare a agentului termic;

            •  Implementarea de Sisteme de Management (măsurare, control şi automatizare a SACET).

         2. 7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti

            În cadrul OS 7.2 se acţionează pentru:

            •  Optimizarea/reabilitarea/extinderea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice prin redimensionarea acestora, corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor şi efectelor de reducere a consumului de energie termică;

            •  Zonarea şi reconfigurarea (trasee şi lungimi) a reţelelor de transport şi distribuţie al agentului termic;

            •  Implementarea soluţiei de realizare a reţelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare şi localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora;

            •  Reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, a racordurilor şi a elementelor constructive;

            •  Finalizarea Sistemului Centralizat de Monitorizare (SCADA).

         AP 8 – Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale

         Suma alocată – 68.026.595 Euro Obiectivele specifice sunt:

         1. 8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile.

            În cadrul OS 8.1 se acţionează pentru realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport (linii electrice aeriene şi staţii).

         2. 8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine

            În cadrul OS 8.2 se acţionează pentru dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale (construcţia unor noi conducte) şi îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine.

            Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2013 și unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.

            Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme.

            POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

            Aceste obiective sunt traduse în 14 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,38 miliarde Euro, din care 6,86 miliarde de Euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro – contribuția națională. Aceste axe prioritare sunt :

            •  AP.1:Promovarea transferului tehnologic.

            •  AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

            •  AP 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.

            •  AP4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile

            •  AP 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

            •  AP 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.

            •  AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

            •  AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale.

            •  AP 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

            •  AP 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

            •  AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară.

            •  AP13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii

            •  AP14: Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență

            •  AP15: Inițiativa pentru IMM-uri

         În continuare se prezintă AP care, prin activităţile ce se vor întreprinde, contribuie la creșterea economiilor de energie. Aceste AP sunt:

         A P 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii Suma alocată – 1152,56 milioane EURO

         Tipuri de activități ce se finanţează sunt: construcţia/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje,

         mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.

         A P3 – Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon Suma alocată – 1727,51 milioane Euro

         Tipuri de activități ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

         •  eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora;

         •  eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora

         •  investiții în iluminatul public

         •  măsuri pentru transport urban (căi de rulare/piste de bicicliști/achiziție mijloace de transport ecologice/electrice și altele asemenea)

         A 4 – Dezvoltare urbană durabilă Suma alocată – 1386,86 mil Euro

         Tipuri de activități ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

         – măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice și altele asemenea)

         -investitii în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază (constructie/ reabilitare/ modernizare), inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice

         -construcția /reabilitarea/ modernizarea /extinderea /echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare și preșcolare (creșe/gradinițe)

         -construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice și școli profesionale)

         A P 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală Suma alocată – 1042,41 milioane Euro

         Tipuri de activități ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

         •  reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu reţeaua TEN T,

         •  construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului județean respectiv.

           A P 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale Suma alocată – 68.026.595 Euro

           Tipuri de activități ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

         •  reabilitarea/ modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă;

         •  reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unităţi de primiri urgenţe);

         •  construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenţie integrată;

         •  reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială construcţie/ reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate și altele asemenea

           AP 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

           Suma alocată – 88,65 milioane Euro

           Tipuri de activități ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: construirea/ reabilitarea/ modernizare locuinţelor sociale.

           AP10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale Suma alocată – 352,19 milioane Euro.

           Tipuri de activități ce se finanţează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

         •  construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii educaţionale antepreșcolare (creșe), preșcolare (grădinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I-VIII);

         •  reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice;

         •  reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare. AP 13 Sprijinirea regenerarii oraselor mici si mijlocii

         Suma alocată: 235,29 milioane Euro

         Tipuri de activitati ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

         – investiții (construcție/ reabilitare/ modernizare/ extindere) în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale și recreative, locuințe sociale cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice.

         Ministerul Fondurilor Europene are rolul de coordonator al implementării și gestionării Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI).Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural din România.

         Programul Naţional de Dezvoltare Rurală finanţat din FEADR pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiective strategice (OS):

         •  OS1 Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole (P2+P3);

         •  OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice (P4+P5);

         •  OS3 Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale (P6).

           Îndeplinirea obiectivelor strategice se va realiza prin cele 6 priorități (P) de dezvoltare rurală:

         •  P1 Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale;

         •  P2 Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative şi a gestionării durabile a pădurilor;

         •  P3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;

         •  P4 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură;

         •  P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilienţă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

         •  P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale.

         PNDR a adoptat 16 măsuri de dezvoltare rurală care trebuie implementate dispunându-se de fonduri de 9,473 miliarde Euro (8,128 mld FEADR și 1,345 mld contribuție națională)

         Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR se finanţează următoarele categorii de intervenție dispunându-se de fonduri în valoare de 2,751 miliarde Euro (FEADR şi contribuţie naţională):

         •  Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării şi producţie de energie din surse regenerabile – doar ca o componentă secundară în cadrul proiectelor de investiții la nivel de fermă- facilități de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor scurte și altele asemenea);

         •  Investiţii în procesare şi comercializare, inclusiv în eficienţă energetică (susținută secundar la nivelul unui proiect de procesare), marketing, depozitare, condiţionare, adaptare la standarde și altele asemenea;

         •  Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, şi întinerirea generaţiilor de fermieri.

         Ca surse de finanţare externe sunt considerate împrumuturile de la bănci şi de la (BERD şi Bănci locale sau de la Fonduri cu destinaţii speciale).

         Fondul Român pentru Eficienţa Energiei, organism de interes public, cu personalitate juridică independent şi autonom din punct de vedere financiar s-a înfiinţat în anul 2001 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român pentru Eficiența Energiei publicată în Monitorul Oficial nr.644 Partea I din 15 octombrie.

         Obiectul principal de activitate este de gestionare a resurselor financiare primite de România de la Fondul Global de Mediu prin Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în baza acordului încheiat între BIRD şi România, precum şi de a finanţa proiecte de investiţii pentru creşterea eficienţei utilizării energiei în România, conform priorităţilor stabilite prin programele anuale de eficienţă energetică, aprobate de Guvern.

         Această OUG a fost aprobată prin Legea nr. 287 din 2002 publicată în Monitorul Oficial nr.344 Partea I din 23 mai 2002.

         Scopul Fondului Român pentru Eficienţa Energiei este de a avea un efect demonstrativ, prin implementarea cu succes a acestui program GEF/BIRD de eficienţă energetică, şi de a creşte interesul sectorului bancar cu privire la susţinerea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice în România.

         Principalele competenţe şi atribuţii ale Fondului Român pentru Eficienţa Energiei sunt:

         •  finanţarea proiectelor de investiţii care îndeplinesc cerinţele impuse de criteriile de evaluare şi de selecţie;

         •  utilizarea unui set de criterii de evaluare şi a unor proceduri de operare în conformitate cu standardele internaţionale acceptate pentru selecţia, identificarea, evaluarea, selecţionarea şi finanţarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice;

         •  acordarea de asistenţă tehnică societăţilor comerciale şi instituţiilor publice de interes naţional şi local, care înaintează Fondului spre analiză şi aprobare a finanţării, propuneri de proiecte de eficienţă energetică, care respectă criteriile de eligibilitate specifice;

         •  promovarea şi difuzarea către potenţialii beneficiari a informaţiilor privind propria activitate, precum şi a celor referitoare la proiectele considerate eligibile de către Fondul Român pentru Eficienţa Energiei şi pe care acesta le poate finanţa.

           Instrumentele folosite de Fondul Român pentru Eficienţa Energiei în atragerea de potenţiali clienţi pentru alocarea de resurse financiare destinate realizării proiectelor de creştere a eficienţei energetice sunt:

         •  finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu (prin acordarea de împrumuturi în condiţii comerciale competitive şi avantajoase);

         •  criterii transparente de evaluare şi selecţie (publicate prin intermediul site-ului www.free.org.ro);

         •  proceduri operaţionale conform standardelor internaţionale din domeniu (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).

         •  informarea şi sensibilizarea (prin intermediul site-ului www.free.org.ro şi a revistelor de specialitate sau a volumelor publicate în urma conferinţelor implicând participarea reprezentanţilor Fondului),

         •  comunicarea şi diseminare (prin intermediul media, presei, congreselor, conferinţelor, seminarelor, atelierelor de lucru şi întâlnirilor bilaterale),

         •  asistenţă tehnică (prin contacte bilaterale cu clienţii eligibili).

         Fondul Român pentru Eficienţa Energiei finanţează cu prioritate următoarele proiecte:

         • ► La companii private şi public-private:

           •  modernizarea proceselor tehnologice (de la instalaţii şi echipamente cu nivel înalt de eficienţă energetică) ;

           •  extinderea recuperării şi utilizarea resurselor secundare de energie;

           •  integrarea resurselor regenerabile de energie în procese tehnologice;

           •  promovarea cogenerării de dimensiuni mici şi medii şi a trigenerării;

           •  utilizarea surselor regenerabile în scopuri industriale;

         • ► La municipalităţi:

           •  reabilitarea termică a clădirilor publice;

           •  reabilitarea sistemelor locale de alimentare cu căldură;

           •  utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea de căldură;

           •  contorizarea contoare pentru căldură, sisteme termostatice și altele asemenea;

           •  iluminat public în clădiri şi în exterior,

           •  promovarea cogenerării de dimensiuni mici şi medii;

           •  managementul energiei în clădiri administrative,

           •  modernizarea sistemelor de alimentare cu apă.

         Fiind complementar unor actori tradiţionali din sectorul bancar din România, interesaţi în susţinerea programelor de investiţii din diferite sectoare economice, Fondul este puternic motivat de a îşi crea propria nişă de finanţare atrăgându-şi potenţialii beneficiari şi ajutându-i pe aceştia să elimine obstacolele întâlnite în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică, prin servicii profesionale orientate către client.

         În prezent, Fondul Român pentru Eficienţa Energiei are încheiate contracte de finanţare în valoare totală de 20,385 milioane dolari SUA.

         BERD asigură facilităţi de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică prin intermediul a 4 bănci locale –BRD, BIR, Banca Transilvania şi CEC Bank.

         Rezultă existenţa fondurilor care urmăresc utilizarea eficientă a resurselor.

      2. 3.1.2 Audituri energetice şi sisteme de gestionare a energiei

         1. 3.1.2.1. Audituri energetice

            Auditurile energetice şi managementul energiei la operatorii economici se realizează în conformitate cu articolul 9 din Legea nr.121/2014. Prevederile stipulate de articolul 9 impun obligaţia realizării auditului energetic o dată la patru ani pentru toţi consumatorii de energie, cu excepţia IMM-urilor.

            Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conţinutul şi modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr.12 la Regulamentul din actul normativ amintit mai sus.

            Numărul de agenţi economici care au realizat audituri energetice în perioada 2010 – 2016 în conformitate cu rapoartele de activitate primite de ANRE-DEE este prezent în tabelul 3.1.

            

            Tabel 3.1. Situaţia elaborării auditurilor energetice în perioada 2010 – 2016

            Anul	Auditori care au elaborat audituri energetice	Agenţi economici care au realizat audituri energetice	Măsuri de eficiență energetică	Economii de energie estimate (tep)
            2010	14	72	275	176200
            2011	6	41	103	112171
            2012	23	198	564	406652
            2013	33	226	701	196705
            2014	37	349	432	26790
            2015	73	448	1118	247611
            2016	70	330	1286	144818

            (Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

            Din tabelul 3.1. se remarcă o uşoară scădere a numărului de operatori economici care au elaborat audituri energetice în anul 2016. Explicaţia constă în aceea că potrivit prevederilor art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.121/2014 periodicitatea la care se efectuează auditurile energetice este de 4 ani astfel încât operatorii care au efectuat audituri energetice în anul 2015 au obligaţia realizării următorului audit energetic în anul 2019.

            În figura 3.1. se prezintă pentru anul 2016 repartizarea auditurilor energetice pe sectoare de activitate. Din această figură rezultă că cele mai multe audituri energetice au fost realizate în domeniul serviciilor, industria prelucrătoare şi industria alimentară. De remarcat faptul că în anul 2016 au fost efectuate 4 audituri energetice în domeniul administraţiei publice şi unul la o unitate de învăţământ.

            Întrucât prevederile art.9 din Legea nr.121/2014 se aplică şi consumatorilor care până la data intrării în vigoare a legii nu aveau obligaţia realizării auditului energetic, se constată conformarea cu prevederile legii mai sus aminte a categoriei consumatorilor de energie sub 200 tep. Operatorii economici din acest segment îşi desfăşoară cu precădere activitatea în domeniul serviciilor: consultanţă, IT, comunicaţii, comerţ, finanţe, depozitare, societăţi de asigurare-reasigurare, media.

            

            Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016

            (Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

            Economiile de energie estimate a fi obţinute în urma implementării măsurilor de eficienţă energetică recomandate de către auditorii energetici în anul 2016 au fost repartizate pe următoarele tipuri de audituri energetice:

            •  audituri termoenergetice;

            •  audituri electroenergetice;

            •  audituri complexe.

            Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice

            Tipul	Număr auditori			Economii de energie (tep)
            	PFA	PJ	TOTAL	PFA	PJ	TOTAL
            Audituri termoenergetice	4	29	33	15	23164	23179
            Audituri electroenergetice	8	64	72	808	2771	3579
            Audituri complexe	21	204	225	1986	116074	118060
            TOTAL	31	297	326	2809	142009	144818

            (Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

            Din datele din tabelul 3.2. rezultă că majoritatea auditurilor energetice efectuate în anul 2016 au fost audituri complexe prin care se obţin şi cele mai multe economii de energie.

            În prima jumătate a anului 2016, până la publicarea în Monitorul Oficial nr.562/26 iulie 2016 a Legii nr.160/2016 privind modificarea Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică operatorii economici care au înregistrat anual un consum de energie mai mare de 1000 tone echivalent petrol au avut obligaţia de a realiza un audit energetic pe 100% contur de consum energetic ceea ce presupune realizarea unui audit energetic de tip complex.

            Economiile de energie estimate a fi obţinute în urma implementării măsurilor de eficienţă energetică recomandate de auditorii energetici, pe sectoare de activitate sunt prezentate în tabelul

            3.3. pentru perioada 2014-2016. Se remarcă că cele mai multe economii de energie se pot obţine în

            urma măsurilor de eficienţă energetică recomandate în industriile cu consum mare de energie (industria materialelor de construcţii, industria chimică și altele asemenea).

            Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate

            Sectorul de activitate	Economii de energie estimate (tep)
            	2014	2015	2016
            Industria materialelor de construcţii	3170	58560	55127,47
            Industria prelucrătoare*	1822	12727	28368,28
            Industria energetică	12783	117871	24995,09
            Industria chimică	1904	14545	20016,89
            Servicii	1435	9636	7001,14
            Industria metalurgică	1004	15454	1920,68
            Agricultura	–	–	1712,37
            Industria alimentară	2079	5545	1686,55
            Industria lemnului	2398	–	1208,13
            Transporturi	–	7273	885,32
            Învăţământ	–	–	817,12
            Construcţii	19	–	472,05
            Industria textilă	181	–	471,52
            Administraţia publică	–	–	105,57
            Sănătate	–	–	29,82
            TOTAL	26795	241611	144818

            *Nota: În industria prelucrătoare au fost incluse următoarele industrii: producția de componente electronice pentru industria auto, producția de anvelope, producția de butelii din sticlă, producția de articole ornamentale și decorative, fabricarea armamentului ș.a.

            (Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

         2. 3.1.2.2. Management energetic

            ANRE consideră că managementul energetic are ca principal obiectiv asigurarea unui consum al energiei judicios şi eficient, în scopul maximizării profitului prin minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piaţă a societăţii comerciale.

            Serviciile de management energetic prezintă o importanţă majoră în cadrul unei societăţi comerciale în monitorizarea consumurilor energetice şi reducerea costurilor aferente acestora prin implementarea unui plan de îmbunătăţire a eficienţei energetice, ce conţine măsuri de eficienţă energetică care să conducă la economii de energie măsurabile şi cu efecte vizibile în scăderea costurilor cu energia.

            Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul societăţii respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată (PFA) atestată de către ANRE sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care are angajat cel puţin un manager energetic atestat de ANRE.

            Prin Decizia ANRE nr.1033/22.06.2016 privind aprobarea clauzelor minime care trebuie introduse în contractele de prestări servicii de management energetic pentru operatorii economici şi în contractele de prestări servicii de management energetic pentru autorităţile publice locale aplicabile societăţilor prestatoare de servicii energetice şi persoanelor fizice autorizate urmăreşte să se asigure un management energetic de calitate, în conformitate cu cerinţele din Legea nr.121/2014 şi termenele de raportare la ANRE.

            Astfel managerul energetic al unui operator economic are următoarele obligaţii:

            •  Gestionează sistemul de evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice;

            •  Instruieşte personalul de exploatare referitor la culegerea datelor de importanţă deosebită;

            •  Colaborează cu structura responsabilă de aparatele de măsură şi control din cadrul beneficiarului pentru stabilirea unui set minimal de date de importanţă deosebită a căror corectitudine de măsurare se verifică permanent;

            •  Întocmeşte şi transmite la ANRE până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru consumurile înregistrate în anul anterior raportării, Declaraţia de consum total anual de energie şi Chestionarul de analiză energetică conform modelului prevăzut în Decizia ANRE nr.1765/2013 privind aprobarea machetelor pentru Declaraţia de consum total anual de energie şi pentru Chestionarul de analiză energetică;

            •  Participă la întocmirea caietului de sarcini pentru realizarea auditului energetic;

            •  Participă la recepţia lucrării de audit energetic;

            •  Coordonează elaborarea programului de măsuri de eficienţă energetică. Propune măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiţii;

            •  Analizează stadiul de realizare al programului de măsuri de eficienţă energetică şi monitorizează implementarea măsurilor de eficienţă energetică incluse în acesta;

            •  Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficienţă energetică;

            •  Calculează şi analizează indicatori specifici de eficienţă energetică ai Beneficiarului; propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestor indicatori;

            •  Asistă conducerea executivă a Beneficiarului în analizele energetice organizate cu departamentele de producţie pentru problemele energetice;

            •  Participă la procesele de achiziţie a echipamentelor eficiente energetic şi verifică încadrarea acestora în cerinţele stabilite de Anexa nr.1 la Legea nr. 121/2014, precum şi de regulamentele europene de ecoproiectare;

            •  Întocmeşte rapoarte privind eficienţa energetică solicitate de beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă: analiza evoluţiei consumurilor de energie, evoluţia consumurilor specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficienţă energetică, achiziţia unor echipamente eficiente energetic și altele asemenea);

            •  Acordă consultanţă privind modul de aplicare a legislaţiei şi reglementărilor în vigoare privind eficienţa energetică;

            •  Întocmeşte rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relaţia cu ANRE;

            •  Participă la instruirile organizate de ANRE şi informează conducerea beneficiarului despre problemele discutate în cadrul acestora.

              Managerul energetic pentru autorităţi locale are următoarele obligaţii:

            •  Coordonează colectarea de informaţii privind consumurile energetice de la toate entităţile din cadrul primăriei, inclusiv societăţile comerciale la care Primăria are calitatea de acţionar pentru crearea unei baze de date la nivelul localităţii;

            •  Participă la elaborarea programului de măsuri de eficienţă energetică prin propunerea de măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiţii;

            •  Analizează programul de măsuri de eficienţă energetică şi monitorizează implementarea măsurilor de eficienţă energetică incluse în acesta;

            •  Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficienţă energetică;

            •  Calculează indicatorii de eficiență energetică conform Anexei la contract, care să permită evaluarea și compararea performantelor energetice locale, cu valori de referință medii înregistrate la nivel naţional şi/sau european; propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestor indicatori;

            •  Acordă consiliere pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru achiziţiile publice ale echipamentelor în vederea achiziţiei echipamentelor eficiente energetic şi verifică încadrarea acestora în cerinţele stabilite de Anexa nr.1 la Legea nr. 121/2014, precum şi de regulamentele europene de ecoproiectare;

            •  Întocmeşte rapoarte privind eficienţa energetică solicitate de Beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă: analiza evoluţiei consumurilor de energie, evoluţia consumurilor specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficienţă energetică, achiziţia unor echipamente eficiente energetic și altele asemenea;

            •  Acordă consultanţă privind modul de aplicare a legislaţiei şi reglementărilor în vigoare privind eficienţa energetică;

            •  Întocmeşte rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relaţia cu ANRE.

              Prin asigurarea unui management energetic eficient, operatorii economici beneficiază de:

            •  Creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumurilor de energie, în scopul reducerii costurilor;

            •  Responsabilizarea diferitelor compartimente din cadrul societăţii pe probleme energetice specifice şi realizarea unei bune comunicări între compartimente;

            •  Dezvoltarea şi utilizarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice;

            •  Raportarea consumurilor şi dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a consumurilor;

            •  Identificarea metodelor de reducere a costurilor printr-un termen scurt de recuperare a investiţiilor;

            •  Asigurarea funcţionării în parametrii optimi ai instalaţiilor;

            •  Dezvoltarea interesului tuturor angajaţilor în utilizarea eficientă a energiei şi educarea lor prin programe specifice de reducere a pierderilor de energie;

            •  Asigurarea siguranţei în alimentare a instalaţiilor energetice.

              ANRE a făcut evaluarea managementului energetic analizând mai multe programe de management energetic implementate în diferite sectoare de activitate şi a constatat că:

            •  se pot obţine economii de energie şi băneşti de 5-15%, în timp foarte scurt, cu costuri minime sau chiar fără costuri, doar prin aplicarea unui management energetic agresiv;

            •  se pot obţine economii de energie şi băneşti de până la 30%, cu costuri mici şi medii, cu o perioadă scurtă de amortizare;

            •  se pot obține economii de energie 50-70% prin realizarea unor investiţii cu costuri mari ce implică aplicarea unor tehnologii şi echipamente moderne perioadele de amortizare ajungând în aceste cazuri până la 5-6 ani.

              ANRE în procesul de atestare a managerilor energetici prin discuţiile purtate cu managerii energetici, a constatat că cel mai important lucru pentru asigurarea succesului implementării Programului de management energetic este implicarea managementului de vârf în realizarea programului. Fără această angajare, obiectivele programului nu vor putea fi atinse. Astfel, rolul managerului energetic în implicarea echipei manageriale la realizarea Programului este crucial deoarece trebuie să convingă echipa managerială de necesitatea implementării unui Program de management energetic.

              Cel mai bun mod de a convinge echipa managerială de necesitatea unui Program de management energetic este de a prezenta rezultate prin calcule de eficienţă energetică şi analiză statistică a consumurilor şi costurilor.

         3. 3.1.2.3. Monitorizarea rezultatelor obţinute în activitatea de audit energetic şi management energetic

            În cadrul ANRE – DEE există direcţia de monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE). care monitorizează conformarea cu prevederile Legii nr.121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, principalele categorii de consumatori de energie:

            •  Operatori economici;

            •  Autorități publice locale.

              Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în cursul anului 2016 în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme.

              Monitorizarea operatorilor economici a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie şi a Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici conform articolului 9, alin. (4) din Legea nr.121/2014.

              În cursul anului 2015 au fost monitorizați 714 agenți economici cu consumuri mai mari de 1000 tep/an, din care:

            •  număr consumatori finali de energie peste 50000 tep/an – 4,9%;

            •  număr consumatori finali de energie între 5000 – 50000 tep/an – 25,9%;

            •  număr consumatori finali de energie între 1000 – 5000 tep/an – 69,2%.

              Managementul energetic la cei 714 consumatori finali de energie (inclusiv 52 sucursale, puncte de lucru) cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1000 tep/an este asigurat de 431 manageri energetici atestați de ANRE. Unii consumatori (313) au optat pentru externalizarea serviciului de management energetic fiind implicate un număr de 19 persoane fizice (PFA) şi 40 societăţi prestatoare de servicii energetice autorizate de ANRE. În acest context, gradul de acoperire cu management energetic atestat şi autorizat a fost de 96,9%, cu următoarea structură:

            •  cu manageri energetici proprii atestați de ANRE – 379 consumatori (53,1 %);

            •  cu PFA şi societăți de servicii energetice – 313 consumatori (43,8 %);

            •  fără management atestat – 22 consumatori (3,1%).

              A fost continuată colaborarea cu Registrul Național al Comerțului (RNC), fiind astfel actualizată baza de date deja existentă în cadrul DEE din ANRE. Astfel s-a ajuns la concluzia că este necesar să se atragă atenția unor operatori economici asupra obligațiilor pe care le au privind respectarea prevederilor din Legea nr.121/2014. Drept urmare, au fost trimise 113 scrisori către operatori economici, prin care au fost prezentate în mod detaliat obligațiile reieșite din lege și, totodată, subliniată necesitatea respectării termenelor de raportare.

              Pentru reducerea cazurilor de neconformare, după apariția Legii nr.121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au fost emise un număr de 125 scrisori de atenționare, către operatorii economici privind această bază legală şi au fost emise un număr de 41 note de sesizare privind lipsa documentelor de raportare Direcției generale control pentru acțiuni de control în teritoriu şi acordare de penalități.

              Monitorizarea a fost realizată şi pe baza analizei programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe care operatorii economici au obligația să le întocmească conform articolului 9, alin. (1), lit.b), din Legea nr.121/2014.

              Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite acest program care conține măsurile de eficiență energetică aplicate la nivelul anului anterior, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, în cursul anului 2016, agenții economici monitorizați, sectoare de activitate, au raportat

              economie de energie de 156099 tep în creștere cu 1,11% față de anul 2015, când au fost raportate economii de energie de 141767 tep. Economia de energie în industrie a avut valoarea de 136127 tep.

              Luând în considerare că, proiectele de investiţii raportate de consumatorii monitorizați au o durată medie de realizare de 3 ani, rezultă o valoare medie anuală de 45375 tep.

              Conform prevederilor articolului 9, alin. (13), lit.b) din Legea nr.121/2014 autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a numi un manager energetic pentru localităţi, atestat de către ANRE. Practica a arătat că foarte puţine dintre primăriile localităţilor cu peste 20000 locuitori au personal de specialitate în domeniul managementului energetic. Ca urmare, soluţia ar fi externalizarea acestui serviciu către societăţile prestatoare de servicii energetice sau PFA.

              Lipsa de resurse financiare şi în egală măsură lipsa unor sancţiuni pentru neîndeplinirea acestei obligaţii prevăzute în Legea nr.121/2014 explică numărul redus de manageri energetici pentru localităţi care au aplicat până la această dată în vederea atestării.

              Este de remarcat faptul că, unii agenţi economici au înţeles beneficiile existenţei unui management energetic serios la nivelul întreprinderii, fapt pentru care au trecut la implementarea standardului de calitate SRN ISO 50001 privind managementul energetic.

      3. 3.1.3 Contorizarea şi facturarea

         Prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice au fost transpuse în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 66 intitulat „Sisteme de măsurare inteligentă”, menţionează:

         •  alin. (1) ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.

         •  alin. (2) În situaţia în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligentă este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât circa 80% dintre clienţi să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până în 2020”.

         Pentru evaluarea costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, s-a realizat studiul

         „Contorizare Inteligentă în România” de către compania A.T. Kearney cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea implementării contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din reţea şi reducerea costurilor de exploatare la utilităţi.

         În conformitate cu studiul realizat de compania A.T. Kearney încălzirea centralizată este o piaţă extrem de sensibilă la variaţiile de preţuri, spre deosebire de energia electrică şi gazele naturale, unde cererea este mai stabilă. Această piaţă este în directă competiţie cu alte forme de încălzire, precum încălzirea cu gaze, cu petrol sau surse regenerabile. Aceasta face aproape imposibilă orice formă de recuperare a costurilor prin tarife, iar orice creştere sensibilă a tarifelor va conduce la pierderea clienţilor de către companiile de încălzire centralizată. Mai mult, întârzierile privind plăţile, subvenţiile sau ajutoarele de stat guvernamentale pot conduce la o presiune suplimentară în echilibrul bugetar al companiilor de încălzire centralizată.

         Instalarea contoarelor inteligente de energie termică în fiecare apartament al clădirii va însemna o imensă investiţie pentru orice companie, iar beneficiile nu vor compensa costurile.

         O soluţie potenţială pentru piaţa de energie termică, mult mai viabilă decât contorizarea inteligentă ar fi desfăşurarea contorizării pasante. Punerea în practică a acesteia pentru blocurile de apartamente, unde energia termică este livrată în sistem centralizat, este aşteptată să aducă beneficii majore comparativ cu situaţia actuală.

         În conformitate cu prevederile din Ordinul ANRE nr. 145/2014, privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice, cu modificările ulterioare, ANRE a avizat în anul 2015, 18 proiecte pilot în valoare de 69639770 lei, pentru cei 8 operatori de distribuţie a energiei electrice concesionari şi în anul 2016, 22 proiecte pilot în valoare de 67855333 lei, incluzând un număr de 187693 consumatori pentru 6 operatori de distribuţie a energiei electrice concesionari.

         Rezultatele monitorizării procesului de implementare au fost cuprinse în Rapoartele de analiză a stadiului realizării proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, prezentate Comitetului de reglementare. ANRE a analizat rezultatele acestora atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, urmărind și identificând problemele de natură tehnică generate de structura și gradul de tehnologizare a rețelelor de distribuție, precum și structura și nivelul costurilor de implementare, a beneficiilor estimate, cu scopul stabilirii condițiilor implementării pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă în România.

         În tabelul 3.4. este prezentată situaţia proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă realizate în anii 2015 și 2016.

         Tabel 3.4. Situaţia proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016

         Operator de distribuţie	2015			2016			TOTAL
         	Număr proiecte pilot	Număr clienţi	Valoare În lei	Număr. proiecte pilot	Număr clienţi	Valoare În lei	Număr proiecte pilot	Număr clienţi	Valoare În lei
         E-Distribuţie Banat	3	10126	4083403	6	31122	8305562	9	41248	12388965
         E-Distribuţie Dobrogea	4	10227	3928854	4	26565	7936769	8	36792	11865623
         E-Distribuţie muntenia	1	11016	3940472	4	50539	13215654	5	61555	17156126
         Distribuţie Energie Oltenia	2	20150	15816050	0	0	0	2	20150	15816050
         Delgaz Grid	2	22622	7913352	2	48721	14265570	4	71343	22178922
         SDEE Transilvania Sud	2	23024	21167273	0	0	0	2	23024	21167273
         SDEE Transilvania Nord	2	5470	3232573	2	8210	2480500	4	13680	5713073
         SDEE Muntenia Nord	2	2139	1429431	0	0	0	2	2139	1429431
         TOTAL	18	104774	61511408	18	165157	46204055	36	269931	107715463

         (Sursa: Raport anual ANRE, 2016)

         Prin proiectele pilot au fost integrați în sisteme de măsurare inteligentă aproximativ 270000 consumatori, din toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice și au fost testate mai multe soluții tehnice implementate în zone urbane și în zone rurale, cu densități diferite ale consumului de energie electrică, în rețele electrice de joasă tensiune recent modernizate și în reţele electrice nemodernizate.

         Pe baza concluziilor evidențiate în procesul de monitorizare a primelor proiecte pilot, s-a apreciat ca fiind oportun și necesar ca în anul 2016 abordarea implementării SMI să rămână la faza de testare prin proiecte pilot, extinzându-se domeniul de aplicare pentru situația rețelelor electrice de distribuție neretehnologizate din zone rurale și urbane, având în vedere că gradul de retehnologizare

         a rețelelor de joasă tensiune a rezultat ca fiind aproximativ 10%, conform informațiilor transmise de operatorii de distribuție.

         De asemenea, s-a apreciat că este necesară o perioadă de monitorizare de cel puţin 6 luni a proiectelor pilot realizate pentru obţinerea unor date care să ofere premise elocvente pentru fundamentarea deciziilor referitoare la implementarea pe scară largă a SMI.

         Un alt aspect evidențiat a fost modul de abordare și rezultatele analizelor cost-beneficiu transmise de operatorii de distribuție care nu au permis realizarea unei analize comparative a rezultatelor și a rezultat necesitatea realizării unei analize cost beneficiu de către ANRE pentru toți operatorii de distribuție, prin intermediul unui consultant/audit de terţă parte, în scopul evitării acuzațiilor de lipsă de transparență sau lipsă de obiectivitate.

         Prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 177/2018 privind aprobarea Condițiilor-cadru pentru realizarea calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național, s-a abrogat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, cu modificările ulterioare, care a prevăzut pentru perioada 2014-2018 următoarele aspecte:

         •  Pentru anul 2016 se continuă monitorizarea proiectelor pilot realizate în anul 2015, astfel încât să se poată utiliza un set de informații relevante în analizele ulterioare;

         •  S-a stabilit realizarea, în anul 2016, de proiecte pilot în zone de rețele electrice de joasă tensiune neretehnologizate, prin care se va testa gradul de realizare a funcționalităților de bază ale sistemelor de măsurare inteligentă în acest tip de rețele fără lucrări de modernizare și, totodată, se va identifica și evalua necesarul de lucrări care ar trebui realizate în acest tip de rețele pentru a se putea crea condițiile pentru a implementa sistemele de măsurare inteligente cu performanțe de funcționare satisfăcătoare;

         •  Au fost decalate termenele prevăzute pentru elaborarea planului naţional şi calendarului naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligente corelat cu propunerile de mai sus.

         •  Pentru anul 2017 s-a stabilit menținerea nivelului valoric al investițiilor în sisteme de măsurare inteligentă la 10% din valoarea programului anual de investiții aprobat conform metodologiei de stabilire a tarifelor de distribuție a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr.72/2013 cu modificările și completările ulterioare.

         •  S-a stabilit realizarea analizei cost-beneficiu de către ANRE, în scopul utilizării unui singur model de analiză și pentru asigurarea verificării și validării datelor într-un mod unitar pentru toți operatorii de distribuție, pe baza unui studiu elaborat de un consultant independent de specialitate.

         •  Au fost definiți indicatori pentru evaluarea sistemelor de măsurare inteligentă, care reprezintă un instrument de monitorizare/ evaluare a proiectelor de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă.

           Principalele aspecte evidențiate în procesul de monitorizare efectuat în anul 2016 asupra rezultatelor proiectelor pilot pentru implementarea SMI realizate în anii 2015 și 2016, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare sunt:

         •  costul unitar al investițiilor în SMI din proiectele pilot avizate de ANRE în anul 2016, a scăzut cu 52% faţă de cel al proiectelor pilot avizate de ANRE în 2015, în condițiile în care doar 5 operatori au realizat proiecte pilot, 4 dintre aceștia aplicând aceeași soluție tehnică;

         •  având în vedere costul unitar al investiției din studiul întocmit de compania A.T.Kearney pentru care analiza cost-beneficiu a avut un rezultat pozitiv (99 euro/client), rezultă că proiectele pilot implementate de operatorii de distribuție conform avizelor emise de ANRE din anul 2016 se încadrează în limita respectivă;

         •  având în vedere: perioada scurtă de monitorizare (1-1,5 ani), lipsa datelor de referință (inițiale) necesare cuantificării beneficiilor, precum și lipsa de experiență în gestionarea și urmărirea unor astfel de proiecte, a rezultat că nu toate beneficiile estimate pot fi confirmate la nivelul estimat în studiul întocmit de compania A.T.Kearney;

         •  unele soluții tehnice implementate s-au dovedit nefiabile și costisitoare;

         •  pentru atingerea obiectivelor privind beneficiile estimate pentru consumatori, este necesară o informare eficientă a acestora.

         Pe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor pilot, întocmite pe parcursul celor doi ani, 2015 şi 2016, ANRE urma să stabilească în anul 2017 condițiile-cadru pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă în România și calendarul de implementare.

         În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra:

         •  Consumatorilor deoarece: facturarea consumului de energie se va face pe date reale de consum eliminându-se estimările, se va asigura accesul la datele de consum, se va crea posibilitatea solicitării unor planuri tarifare, toate acestea conducând la o mai bună gestionare a consumului de energie și obținerea de economii financiare fie pe baza reducerii consumului, fie pe baza obținerii unor tarife mai avantajoase pentru energia electrică și nu în ultimul rând, se vor crea premisele transformării consumatorului în jucător activ în piața de energie electrică.

         •  Operatorilor de Distribuţie deoarece: se vor reduce costurile de operare și mentenanță, se vor reduce costurilor asociate pierderilor în rețelele electrice, se vor obține date și informații care să conducă la îmbunătățirea managementului rețelelor și creșterea calității serviciului de distribuție a energiei electrice, flexibilizarea rețelei, integrarea RES fără investiții suplimentare, integrarea consumatorilor care acceptă ca și furnizori de servicii de sistem (întreruptibilitatea consumatorului ca serviciu de sistem), gestionarea eficientă și, mai ales, eficace a rețelei. Implementarea SMI constituie primul pas de trecere către rețelele inteligente.

         •  Furnizorilor de energie electrică deoarece: se vor îmbunătăți prognozele de consum și se va realiza o mai bună predictibilitate financiară, posibilităţi aproape nelimitate de oferte tarifare.

         •  Furnizorilor de echipamente deoarece: se vor crea premisele pentru o piață concurențială în domeniul echipamentelor energetice de măsurare și în domeniul comunicațiilor.

         •  Pieţei de energie electrică deoarece: modificări aduse de implicarea în piață a consumatorilor și prosumerilor, asigură îmbunătățirea prognozelor cererii de consum, contribuie la aplatizarea curbei de sarcină.

         Din analiza realizată rezultă că abordarea implementării SMI în două faze (de testare prin proiecte pilot și de roll-out) a fost una prudențială și a ținut seama de faptul că la nivel național este o lipsă de expertiză, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic. Astfel a fost necesar să se testeze soluțiile tehnice care transpun arhitectura de bază a SMI pentru satisfacerea funcționalităților impuse, în condițiile stării tehnice existente a rețelelor de joasă tensiune şi să se identifice, determine și analizeze costurile aferente SMI. De asemenea, la implementarea SMI au apărut noi elemente și probleme diferite de cele specifice sectorului energetic până în prezent: tehnologia comunicațiilor, securitatea datelor, sănătatea populației, interoperabilitatea – domeniu în care se lucrează și în prezent la stabilirea seturilor de standarde aplicabile echipamentelor și elementelor

         din arhitectura SMI, protocoalelor de comunicație și transferului de date și informații între entitățile implicate.

         Perioada proiectelor pilot a produs întârzierea implementării SMI, astfel încât, perioada de 8 ani (2013-2020), prevăzută în Directiva 2009/72/CE și în Lege pentru implementarea pe scară largă a SMI, s-a redus la 4 ani (2017-2020) pentru 80% din numărul de consumatori.

         Trebuie precizat că implementarea SMI pentru 80% din numărul de consumatori în doar 4 ani nu poate fi susținută economic și realizată fizic, simulările realizate dovedind acest fapt, efectele identificate fiind următoarele:

         •  depășirea valorilor programelor de investiții ale operatorilor de distribuție aprobate pentru anii 2017 și 2018,

         •  aprobarea unor programe de investiții cu valori semnificativ crescute (până la dublarea valorii investițiilor aferente implementării SMI) pentru anii 2019 și 2020,

         •  creșterea tarifelor de distribuție și, implicit, a prețului energiei electrice la consumator,

         •  dificultăți de gestionare logistică a procesului,

         •  afectarea altor tipuri de investiții în rețelele de distribuție.

         Având în vedere că Directiva 2009/72/CE prevede că, sub rezerva evaluării costurilor și beneficiilor, ”statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea pregătesc un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligente”, ANRE a propus ca implementarea pe scară largă a SMI în România să se deruleze pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2017.

         Astfel, față de datele comunicate inițial Comisiei Europene pentru România, și față de prevederile Legii, conform cărora implementarea SMI se realizează pentru 80% din numărul de consumatori până în 2020, ANRE a propus implementarea SMI pentru cel puțin 30% din numărul de consumatori până în 2020 și 80% până în 2026.

         Promovarea ordinului privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare depinde însă de armonizarea prevederilor Legii cu cele rezultate din analiza de impact realizată de ANRE, care demonstrează că ținta de implementare a SMI pentru 80% din numărul de consumatori de energie electrică până în anul 2020 nu se poate realiza în condiții de asigurare a eficienței costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.

      4. 3.1.4 Programe de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională

         Programele de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională sunt deosebit de importante pentru a se asigura eficienţa implementării politicilor şi măsurilor utilizându-se resurse tehnice şi financiare adecvate.

         Departamentul de Eficienţă Energetică (DEE) al ANRE are un rol important în informarea consumatorilor şi în stimularea pregătirii profesionale.

         În temeiul dispozițiilor articolului 9, alin. (3), lit. a) din Legea nr.121/2014, DEE din cadrul ANRE are responsabilitatea de a elabora un model de întocmire a Programului de îmbunătățire a eficienței energetice. Astfel, în anul 2015 a fost reactualizat Ghidul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice pentru unități industriale, noul document fiind aprobat prin Decizia nr. 8/12. 02.2015.

         La revizuirea ghidului au fost luate în considerare următoarele elemente:

         1. a. Necesitatea eliminării unor deficiențe în elaborarea programului propriu, constatate din raportările anterioare şi din discuţiile cu candidaţii la examenul de autorizare a managerilor energetici:

            •  Insuficienta fundamentare a programului corelat cu situaţia existentă şi de perspectivă a consumatorului de energie;

            •  Includerea în program a unor măsuri nerelevante de economie de energie în raport cu mărimea şi structura consumului de energie;

            •  Lipsa de informaţii asupra nivelului de performanţă energetică în ramura economică din care face parte consumatorul, astfel încât programul să susţină capacitatea de competiţie;

            •  Insuficienta fundamentare a finanţării necesare pentru implementarea măsurilor propuse;

            •  Lipsa de coerenţă în raportările de la un an la altul;

         2. b. Necesitatea furnizării unor date de benchmarking, care să permită compararea performanţelor proprii cu nivelele de performanță pe ramură sau cu cele mai bune tehnologii (BAT) în domeniu;

         3. c. Necesitatea furnizării unor informaţii privind măsurile posibile de eficientizare energetică a diferitelor tipuri de instalaţii şi echipamente (cazane, cuptoare, sisteme de antrenare și altele asemenea), care să ofere mai multe opţiuni celor care întocmesc programele proprii;

         4. d. Necesitatea structurării mai bune a datelor raportate care să faciliteze sinteza datelor la nivel naţional în cadrul monitorizării PNAEE şi raportărilor către Comisia Europeană.

         În anul 2015, ANRE a întocmit Modelul pentru întocmirea Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente localităţilor cu populaţie mai mare de 5000 de locuitori aprobat prin Decizie ANRE-DEE nr.7/12.02.2015.

         În 18 noiembrie 2015 a fost organizat în Bucureşti Primul Summit Internațional pe Eficiență Energetică pentru sectorul industrial și al clădirilor din România, în cadrul RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE. Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul ANRE și a reunit autorități, persoane cheie din industrie și furnizori de servicii energetice – companii ESCO, pentru a discuta posibilitățile de dezvoltare din domeniu. Reprezentanții DEE au prezentat în cadrul Summit-ului noutățile legislative din domeniul eficienţei energetice, atât la nivel național, cât și european, iar în baza Memorandumului de Cooperare semnat între ANRE și Agenția pentru Energie din Austria (AEA), a fost invitat un expert austriac care a prezentat probleme legate de Legea Eficienței Energetice în Austria.

         Având în vedere obligațiile pe care autoritățile publice locale le au conform prevederilor Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, ANRE a venit în sprijinul acestora prin realizarea și publicarea pe site-ul autorității a unui model de program de îmbunătățire a eficienței energetice.

         Dată fiind complexitatea acestei probleme, în vederea responsabilizării factorilor decizionali privind politicile şi măsurile active pentru creşterea eficienţei energetice, ANRE a inițiat o serie de seminarii de instruire destinate reprezentanţilor autorităților locale, primul astfel de seminar având loc în data de 3 decembrie 2015.

         În cadrul seminarului au fost abordate o serie de aspecte privind culegerea de informaţii necesare realizării programului şi realizarea bazelor de date, analiza consumului de energie în localităţi, identificarea potenţialului de economie de energie, identificarea de măsuri de eficienţă energetică, surse şi mecanisme de finanţare a acestor măsuri.

         La întâlnire au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care s-au conformat corespunzător prevederilor legale, companii de consultanţă, auditori energetici, companii care furnizează echipamente de eficienţă energetică, precum și experţi în utilizarea fondurilor europene şi altor surse de finanţare.

         Informarea opiniei publice s-a realizat şi prin intermediul mass media, prin comunicate de presă transmise ziarelor cotidiene, posturilor de televiziune şi de radio, interviuri şi răspunsuri la întrebările adresate direct de către jurnalişti.

         Ca urmare a acestor informaţii, în anul 2016, în special în presa scrisă, activitatea şi acţiunile ANRE au fost reflectate în aprox. 2046 de articole sau ştiri în care au fost menţionate acţiuni, realizări, evenimente, obiective şi planuri de perspectivă ale ANRE, principalele teme abordate referindu-se, în principal, la obligaţiile ce derivă din legislaţia primară şi cea europeană cuprinse în programul de reglementări, ca de exemplu: cadrul de reglementare pentru implementarea prevederilor în domeniul eficienței energetice, precum și în domeniul cogenerării de înaltă eficienţă şi promovării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă și altele asemenea.

         Diseminarea bunelor practici europene în cadrul activităţilor de informare transparentă cu privire la avantajele şi la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, se realizează prin Punctul de Informare privind eficienţa energetică, înfiinţat de către DEE al ANRE în data de 23.03.2015. În cadrul tematicii aferente Punctului de Informare privind eficienţa energetică, se pot menţiona următoarele informaţii, adresate în mod special consumatorilor casnici de energie, şi anume:

         •  Legislaţia europeană şi naţională aferentă domeniului eficienţei energetice, publicată inclusiv pe pagina de internet a ANRE www.anre.ro/Eficienţa Energetică;

         •  Ghiduri şi broşuri cu informaţii privind economia de energie, costuri reduse şi protecţia mediului din cadrul Proiectelor europene din domeniul eficienţei energetice derulate în cadrul ANRE;

         •  Schimbările eficiente din punct de vedere energetic şi uşor de realizat cu privire la utilizarea energiei în cazul consumului casnic de energie electrică şi gaze naturale;

         •  Informaţii cu privire la exemple de bune practici europene aplicate de către statele membre UE cu privire la măsurile de eficienţă energetică la nivelul consumatorilor casnici de energie. Participarea entităților din România la proiectele internaţionale este importantă asigurând condiţii optime pentru diseminarea rezultatelor obţinute, cu prezentarea unor studii de caz şi a unor

           experienţe obţinute în țările UE.

           Pe parcursul anilor 2014 – 2016, în schimburile de experienţă europene în cadrul proiectului Proiectului CA EED – Acţiuni comune pentru directiva privind eficienţa energetică (EED – 2012/27/UE), s-au abordat: strategia pe termen lung privind renovarea clădirilor publice şi pregătirea PNAEE; bune practici în balansarea fondurilor publice pe piaţa financiară; proiectarea unor măsuri privind schimbarea comportamentului consumatorului; costul eficient al sistemului individual de măsurare şi contorizare; măsurarea efectelor măsurilor “soft” (schimbări de comportament, campanii de informare și altele asemenea); cogenerarea/CHP (art.14, 15) – rezultate ale analizei cost beneficiu; transpunerea obligaţiilor privind auditul energetic pentru marii consumatori din industrie; încurajarea altor organisme să urmeze rolul exemplar al renovării clădirilor; măsurarea economiilor de energie prin taxarea energiei; stadiul de implementarea al art. 7 în statele membre; abordarea dublei contorizări la implementarea art.7; eficienţa în aprovizionarea cu energie; domenii speciale exceptate de la punerea în aplicare a EED în sectorul public; împărţirea stimulentelor; măsuri noi sau actualizate de eficienţă energetică în statele membre; cerinţe de informare privind facturarea; selectarea instrumentelor financiare adecvate pentru a implementa fondurile structurale; disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare; evaluarea potenţialului de eficienţă a infrastructurii.

           În cadrul Programul “Energy Intelligent Europe – Energie Inteligentă pentru Europa (EIE)” dedicat promovării politicii de creștere a eficienței energetice, ANRE a participat la proiectul “Monitoring of energy eficiency in Europe” – ODYSSEE MURE – subsecțiunea MURE.

           Obiectivele majore ale proiectului ODYSEE MURE sunt:

         •  evaluarea și compararea progreselor privind eficienţa energetică în diferite sectoare din ţările UE;

         •  evaluarea măsurilor politicilor naționale de eficiență energetică în ţările UE;

         •  monitorizarea ţintelor naţionale privind eficienţa energetică. În anul 2015 s-au realizat următoarele obiective:

         •  a treia actualizare a bazei de date ODYSSEE;

         •  a treia actualizare a bazei de date MURE. Toate politicile care au fost propuse de către statele membre în al III-lea Plan de acțiune privind eficiența energetică națională (PNAEE) au fost încărcate în această bază de date unică.

         •  furnizarea de date și studii de caz pentru evaluarea instrumentelor dezvoltate în proiect;

         •  contribuţii la raportul privind tendințele evoluţiei eficienţei energetice şi implementarea politicilor și măsurilor în domeniu;

         •  contribuţie la diseminarea rezultatelor – postarea pe site www.anre.ro a principalelor obiective și rezultate;

         •  organizarea Seminarului Național Odyssee Mure.

           În vederea diseminării susținute a activității din proiect, ANRE a organizat în 29 septembrie 2015 la sediul ANRE, Seminarul Național Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România. La seminar au participat peste 60 de reprezentanți ai factorilor de decizie din România, companii de servicii energetice, asociații, instituții de învățământ și agenții din domeniul eficienței energetice, manageri energetici și auditori cu performanțe în acest domeniu.

           Tot în vederea diseminării activității, dar și a noutăților europene din domeniul eficienței energetice pe site-ul web al ANRE, au fost încărcate fișierele cu materialele elaborate în cadrul proiectului Odyssee Mure, varianta română și în engleză: National_report_RO și Romania-efficiency-trendsRO precum și prezentările făcute la Seminarul Național – Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România din 29.09.2015.

           Participarea ANRE din 2016 la proiectul INTAS – INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards se pliază pe atribuția ce revine ANRE – DEE prin prevederile Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, articolul 3, lit. c), atribuție privind asigurarea supravegherii pieței de echipamente şi aparate pentru care există reglementări specifice privind eficienţa energetică şi proiectarea ecologică.

           Proiectul va sprijini creșterea conformității echipamentelor de pe piața europeană cu prevederile Directivei de Proiectare Ecologică pentru un număr de produse industriale complexe și de gabarit mare (transformatoare de putere, instalații de ventilație industriale).

           În mod special, proiectul INTAS are următoarele obiective:

         •  sprijinirea autorităților naționale de supraveghere a pieţei din Europa în a evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei 2009/125/CE;

         •  sprijinirea reprezentanților industriei echipamentelor industriale de mare complexitate și agabaritice să cunoască obligațiile ce le revin din prevederile Directivei de Proiectare Ecologică și să se conformeze de o manieră acceptată de autoritățile europene de supraveghere piață;

         •  stabilirea unei proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei 2009/125/CE.

           Participarea ANRE la Proiectului CA EED – Acţiuni comune pentru directiva privind eficienţa energetică (EED – 2012/27/UE) a permis valorificarea de bune practici europene.

           Întâlnirile plenare în cadrul proiectului au abordat subiecte de interes pentru statele participante în vederea transpunerii și implementării Directivei 2012/27/UE, cum ar fi: Planurile naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice – raportări anuale şi măsurarea progresului în domeniul eficienţei energetice (PNAEE şi Rapoartele anuale); măsurare şi facturare, răspunsul la cerere şi aspecte legate de reţele de energie; implementarea actuală a art. 9 EED – surse şi tipuri de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică; servicii energetice şi ESCO, audituri energetice, rezolvarea barierelor administrative; lista furnizorilor de servicii energetice, etichetarea calităţii şi soluţionarea plângerilor; sărăcia energetică în contextul directivei privind eficienţa energetică.

           De asemenea, prin modul în care a fost concepută finanțarea și activitatea desfășurată în cadrul proiectului, s-a dat posibilitatea, ca la întâlnirile grupurilor de lucru, să participe și experți din alte instituții naționale relevante procesului de punere în aplicare a legislației europene, în acest fel contribuind și la dezvoltarea dialogului interinstituțional la nivel național şi european.

           Eficienţa Energiei este un subiect deosebit de dezbătut în România, în mediu universitar, în şcoli, de asociaţii profesionale, camerele de comerţ şi industrie și altele asemenea.

           Provocările și oportunitățile generate prin direcțiile trasate de Uniunea Europeană prin Directiva 27/2012 au fost dezbătute în cadrul Forumului Român de Eficiență Energetică 2014, conferință organizată de către Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) și GOVNET Conferences, la care au participat peste 30 de vorbitori şi aproximativ 180 de persoane la nivel decizional. Odată cu adoptarea Legii nr.121/2014 a eficienței energetice, îmbunătățirea eficienței energetice devine un obiectiv strategic al politicii energetice naționale. Pe lângă aspectele legislative menite să creeze condițiile de derulare a unor asemenea proiecte, dezbaterile din cadrul Forumului au fost axate pe cele trei mari sectoare cu potențial de eficientizare energetică: industrie, clădiri și iluminat. Discuțiile au fost concentrate atât pe cele mai noi soluții tehnologice, precum sistemele de producere de energie în cogenerare sau led-urile, în sfera iluminatului, dar și pe soluțiile de finanțare, România beneficiind de programe în acest sens susținute de către UE prin intermediul Băncii Europene pentru Dezvoltare și Reconstrucție.

           În Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est (FOREN 2016) organizat de CNR-CME s-a dezbătut tema Eficienţa energetică, conservarea energiei, Transformarea potenţialului în realitate. În anul 2016, reprezentanţii Agenției de Energie a Austriei au susținut trei prezentări: „ISO 50001 Energy Management System on Municipal Level”; „Achieving Energy Efficiency: Energy Management Systems in Municipalities”; „Smart Metering as an Enabling Technology – More than an Illusion?”.

           Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș împreună cu DENKSTATT România și Centrul Național pentru Producție și Consum Durabil a organizat în noiembrie 2014, workshop-ul cu tema “Eficiența energetică în firme prin ECO-DESIGN”.

           Work-shop-ul a avut ca obiectiv instruirea firmelor cu privire la: Sisteme de management energetic; Cerințe ale standardului ISO 50001; Metodologia de evaluare, identificare și analiză a măsurilor de eficiență energetică în firme; Eco-design-ul ca instrument al eficienței energetice; Servicii oferite de experții în eco-design. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Danube-PIE – Inovarea produselor prin eco-design în Regiunea Dunării”, co-finanțat prin Programul pentru Competitivitate și Inovare CIP-EIP, și a vizat promovarea eficienţei resurselor şi materialelor prin eco-design la

           nivelul IMM-urilor din regiunea Dunării. Beneficiile proiectului asupra firmelor constau în obţinerea de produse optimizate prin reducerea costurilor cu energia, deşeurile şi materiile prime, îmbunătăţirea impactului produselor asupra mediului.

           În cadrul proiectului expert l de eco-design al Universităţii din Viena şi experți ai CCIAT au instruit un număr de 160 de firme cu privire la avantajele utilizării eco-design-ului. De asemenea, 90 de firme timișene au fost auditate în ceea ce privește amprenta de carbon cu software specific.

           Agenția Locală a Energiei Alba a organizat în iunie 2017, primul Workshop Regional din cadrul proiectului european „SUPPORT – Sprijin pentru autorități locale privind implementarea strategiilor pentru emisii reduse de carbon” proiect derulat de ALEA în România în cadrul programului Interreg Europe.

           Prin proiectul SUPPORT, ALEA își propune sprijinirea autorităților locale din județul Alba în punerea în aplicare a politicilor energetice durabile din cadrul instrumentului de politică energetică – „Master planul energetic al județului Alba”, aprobat de către Consiliul Județean Alba. De asemenea proiectul urmărește îmbunătățirea calității operaționale a fondurilor FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) destinate administrațiilor locale pentru strategii integrate de reducere a emisiilor de CO2, precum și întărirea capacității autorităților locale în folosirea optimă a fondurilor FEDR pentru strategiile și acțiunile privind energia durabilă integrată.

           Acest proiect are următoarele obiective:

         •  Implementarea mai eficientă a instrumentelor de politică energetică printr-un acces mai informat și competent la fonduri publice și private și printr-o utilizare mai eficientă a fondurilor structurale pentru investiții legate de energie;

         •  Reducerea semnificativă a consumului de energie și a emisiilor aferente de GES;

         •  Implicare mai puternică a sectorului privat în implementarea acțiunilor legate de energie;

         •  Întărirea capacității actorilor regionali în implementarea politicilor energetice durabile;

         •  Integrarea mai eficientă a Planurilor de Acțiune pentru Energie Durabilă – PAED și a altor instrumente de planificare energetică în cadrul de reglementare regională și locală, ex. – Programe de Îmbunătățire a Eficienței Energetice – PIEE.

           În mai 2017 la Bucureşti s-a desfăşurat Conferinţa de mediu: Eficienţa energetică în unităţile de învăţământ – provocări şi avantaje pentru autorităţile locale.

           Conferinţa este parte integrantă a Proiectului ”50/50-Creşterea eficienţei energetice în unităţile de învățământ”, program inițiat de Asociația Environ în parteneriat cu Unabhängiges Institut für Umweltfragen (Institutul Independent pentru Probleme de Mediu) (Germania) cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la București.

           Evenimentul reuneşte reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ai autorităţilor locale care susţin proiectul (Primăria Sectorului 3, Primăria Tg. Mureş şi Primăria Corunca), ai unităţilor de învăţământ implicate în Proiect, ai Departamentului pentru tineret al Primăriei Oraşului Berlin, Unabhängiges Institut für Umweltfragen – UfU, precum şi ai Ambasadei Republicii Germania la Bucureşti.

           Tema centrală a Conferinței o reprezintă acţiunile concrete pe care autorităţile locale le pot implementa cu implicarea directă a cadrelor didactice şi a elevilor în aplicarea unui set de măsuri practice vizând utilizarea eficientă a resurselor energetice în unităţile de învăţământ.

           Programul “50/50 – Creşterea eficienţei energetice” reprezintă cel mai mare proiect educaţional la nivel european cu adresabilitate majoritară către elevi, reunind aspecte ecologice, economice şi sociale şi oferind o privire amănunţită asupra procesului de producere şi utilizare a energiei, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic. “50/50 – Creşterea eficienţei energetice” este un proiect de implicare activă. Aspectul social este evidenţiat în special prin

           tematica utilizării eficiente a energiei, comportamentul de consum şi transpunerea acestora în comunitate, un alt aspect pozitiv fiind posibilitatea elevilor de a îşi cunoaşte şcoala dintr-o nouă perspectivă, relaţionând mult mai puternic cu aceasta şi cu mediul lor.

           Pentru ca proiectul să îşi atingă scopul de modificare a percepţiei şi comportamentului populaţiei în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a resurselor, este necesară şi implicarea activă a autorităţilor locale în ceea ce priveşte promovarea informaţiei şi a metodelor practice de creştere a eficienţei energetice în rândul comunităţii. În acest sens autorităţile locale au fost invitate să se înscrie în acest demers, prin care beneficiază de expertiza germană în implementarea unor măsuri concrete ce se traduc în scăderea facturii de energie prin măsuri simple, fără investiţii.

           În perioada 11-13 mai 2016 la Oradea şi Băile Felix a avut loc workshop-ul studențesc ,,Creşterea eficienţei energetice la consumatori industriali şi casnici", workshop desfășurat sub egida Centrului de creaţie ştiinţifică şi inovare al studenţilor energeticieni orădeni (CCSISEO) din cadrul Departamentului de Inginerie Energetică al Facultății de Inginerie Energetică și Management Industrial de la Universitatea din Oradea.

           La workshop au participat studenţi însoţiţi de cadre didactice de la Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Politehnica Timişoara /Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea ,,Eftimie Murgu" Reșița, Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea ,,Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, Universitatea din Oradea.

           Participanţii au avut parte de un program al workshop-ului foarte vast:

         •  Interpretări şi confuzii legate de Legea nr.121/2014;

         •  Eficienţa tehnică şi economică a sistemului de energie;

         •  Piaţa de energie factor stimulativ în domeniul eficienţei energiei;

         •  Eficienţa tehnică versus binele public;

         •  Casa pasivă independentă energetic;

         •  Atragerea de fonduri europene în domeniul eficienţei energetice.

         Succinta prezentare pentru perioada 2014-2016 demonstrează implicarea tuturor autorităţilor pentru promovarea celor mai bune practici la toţi consumatorii, asigurându-se eficienţa implementării politicilor şi măsurilor în domeniul eficienţei energetice cu folosirea adecvată a fondurilor.

      5. 3.1.5 Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare

         În cadrul programului de reglementări pentru anul 2014 au fost realizate următoarele reglementări:

         •  Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici şi agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE/DEE nr.2794/17.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 25 din data de 13.01.2015;

         •  Ghidul de elaborare a auditului energetic aprobat prin Decizia ANRE nr.2123/2014;

         •  Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici şi agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobate prin Decizia ANRE/DEE nr.2794/17.12.2014.

           Activitatea de autorizare a auditorilor energetici de atestare a managerilor energetici urmăreşte promovarea şi dezvoltarea unui sistem care să pună în valoare potenţialul de economisire a energiei la consumatorul final.

           În temeiul dispoziţiilor din articolul 3, alin. (2), lit. g) din Legea nr.121/2014 Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE are responsabilitatea de a atesta managerii energetici şi de a autoriza auditorii energetici. Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri

           energetici desfăşurată în cadrul Direcţiei autorizare şi cooperare în domeniul eficienţei energetice DACEE care promovează şi dezvoltă un sistem ce asigură disponibilitatea unor audituri capabile să pună în valoare potenţialul de economisire energetic al consumatorului final de energie.

           În contextul articolului 9, alin. (13) din Legea nr.121/2014 s-a impus introducerea cerinţelor și a condiţiilor pentru atestarea managerilor energetici pentru localităţile cu peste 20000 locuitori.

           Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aduc faţă de regulamentele aprobate prin Ordinul ANRE nr.38/2013, următoarele elemente noi:

         •  precizări privind criteriile minime care trebuie respectate la elaborarea auditurilor energetice, cerinţă impusă de Directiva 2012/27/UE și implicit de Legea 121/2014;

         •  condiţii de agreare pentru formatorii profesionali care organizează cursuri de specialitate în domeniul elaborării auditurilor energetice și respectiv domeniul managementului energetic;

         •  la solicitarea operatorilor economici au fost introduse noi domenii de licenţă, eligibile pentru atestarea managerilor energetici: inginerie electronică și telecomunicaţii, ingineria transporturilor, ingineria materialelor; ingineria mediului;

         •  a fost inserată Lista de echipamente care include minimum de aparate necesare efectuării măsurătorilor la elaborarea auditurilor energetice;

         •  au fost revizuite condiţiile de suspendare și retragere ale autorizaţiilor de auditori energetici și atestatelor de manageri energetici;

         •  au fost introduse obligaţii de raportare pentru managerii energetici care prestează activitatea ca și PFA și obligaţii de raportare pentru societăţile prestatoare de servicii energetice;

         •  au fost introduse cerinţele și condiţiile pentru atestarea managerilor energetici pentru localităţile cu peste 20000 locuitori.

         Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr.2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conţinutul şi modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr.12 la regulamentul din actul normativ amintit mai sus.

         Conform Ordinului MDRT nr.2237/2010 pentru aprobarea reglementării tehnice „Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri“ Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului organizează şi asigură funcţionarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiştilor – persoane fizice – cu activitate în construcţii ca auditor energetic pentru clădiri. Acest regulament a fost modificat şi completat prin Ordinul MDRAP nr.996/2016 pentru modificarea şi completarea reglementării tehnice „Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri”, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr.2237/2010.

         În figura 3.2. se prezintă evoluţia autorizărilor auditorilor energetici în perioada 2010-2016. Se remarcă o creştere a numărului autorizaţiilor de auditori energetici persoane juridice în perioada 2011-2015. În anul 2016 comparativ cu anul 2015 numărul autorizaţiilor de auditori energetici persoane juridice nu a crescut. În anul 2016 un număr de 9 persoane juridice au solicitat obţinerea autorizaţiei de auditor energetic, dintre acestea 6 persoane juridice fiind la prima solicitare de acest tip.

         

         Figura 3.2 Evoluţia autorizărilor auditorilor energetici şi a operatorilor economici care au realizat audituri energetice

         (Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

         Numărul relevant de auditori energetici autorizaţi anual de DACEE indică deschiderea pieţei de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale.

         În tabelul 3.5. se prezintă structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016.

         Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016

         ANUL	2014			2015			2016
         	Total	Atestate/ Autorizaţii noi	Prelungiri Atestate/ Autorizaţii	Total	Atestate/ Autorizaţii noi	Prelungiri Atestate/ Autorizaţii	Total	Atestate/ Autorizaţii noi	Prelungiri Atestate/ Autorizaţii
         Manageri energetici	117	69	3	123	71	62	183	89	94
         Auditori energetici PFA	89	69	20	53	43	10	80	38	42
         Auditori energetici Persoane juridice	17	9	8	14	12	2	21	9	12
         Societăţi prestatoare de servicii energetice acreditate	4	–	–	17	–	–	11	–	–

         (Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016

         La sfârşitul anului 2014 erau atestaţi: 351 manageri energetici, 192 auditori energetici persoane fizice, 46 auditori energetici persoane juridice, 20 auditori energetici PFA, 36 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 15 PFA).

         La sfârşitul anului 2015 erau atestaţi: 431 manageri energetici, 233 auditori energetici persoane fizice, 73 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 59 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).

         La sfârşitul anului 2016 erau atestaţi: 443 manageri energetici, 209 auditori energetici persoane fizice, 71 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 72 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).

         În anul 2016 au fost atestaţi 12 manageri energetici pentru localităţi astfel încât la sfârşitul anului erau înregistraţi în baza de date a ANRE un număr de 17 specialişti atestaţi ca manageri energetici pentru localităţi. Activitatea de atestare a acestor specialişti a început în anul 2015.

         Există Registrul de evidenţă al auditorilor energetici şi al managerilor energetici postat pe site-ul www.anre.ro cu prezentarea pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti.

         ANRE se preocupă pentru ridicarea gradului de pregătire profesională a managerilor atestaţi şi îmbunătăţirea modului de pregătire a dosarelor de prezentare la examinare şi reexaminare.

         În anul 2015 au fost elaborate Programele analitice pentru cursurile de specialitate în domeniul managementului energetic și al elaborării auditurilor energetice ce au fost aprobate prin Decizia ANRE –DEE nr.13/2015.

      6. 3.1.6 Servicii energetice

         Piața serviciilor de tip ESCO este abia la început în România, cu mai puțin de 20 de companii active în această zonă. Este unul dintre motivele pentru care serviciile de eficiență energetică sunt adesea confundate cu serviciile energetice. Diferența principală vine din aceea că, pentru un ESCO, remunerarea activității este legată de eficiența energetică furnizată și garantată clientului. Ca urmare, cea mai ieftină resursă energetică – cea economisită – se traduce în mod direct și cuantificabil în resursă financiară.

         Prin prevederile art.6(14) din Legea 121/2014 s-a legiferat utilizarea societăţilor de servicii energetice şi a contractului de performanţă energetică de către organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional şi local, ceea ce impune un nivel superior de reglementare pentru agrearea acestor societăţi care îndeplinesc normele etice de aplicare a contractului de performanţă energetică.

         Procedura de agreare se bazează pe aderarea acestor societăţi la Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanţă Energetică (CC-CPE).

         ANRE a întocmit proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de atestare a companiilor care pun în aplicare Contractul de Performanţă Energetică (tip ESCO) pentru instituirea procedurii de agreare ,,în conformitate cu prevederile art.3 alin 2 lit.h şi art.17, lit.c din Legea 121/2014 şi a supus consultării publice acest proiect la data de 26.09.2015.

         Obiectul Regulamentului constă în crearea cadrului legal pentru aplicarea în România a Codului European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE), prezentat în Anexa nr.1 la Regulament. Procedura aferentă aplicării CC – CPE este prezentată în Anexa nr. 2 la Regulament.

         CC-CPE are la bază următoarele 9 principii:

         • ► Furnizorul de servicii energetice asigură reduceri de consum eficiente economic

         • ► Furnizorul de servicii energetice preia riscurile de performanță

         • ► Economiile de energie sunt garantate de furnizorul de servicii energetice și determinate prin procedura de monitorizare și verificare

         • ► Furnizorul de servicii energetice susține utilizarea pe termen lung a managementului energetic.

         • ► Relația dintre furnizorul de servicii energetice și client este pe termen lung, corectă și transparentă

         • ► Toate etapele unui proiect bazat pe CPE sunt efectuate în mod legal și cu integritate

         • ► Furnizorul de servicii energetice susține clientul în finanțarea proiectului bazat pe CPE

         • ► Furnizorul de servicii energetice asigură personal calificat pentru implementarea proiectului bazat pe CPE

         • ► Furnizorul de servicii energetice se concentrează pe o înaltă calitate și are grijă de toate etapele implementării proiectului.

           Scopul Regulamentului constă în recunoaşterea oficială la nivel naţional a respectării normelor etice prevăzute de CC-CPE în vederea includerii companiilor de servicii energetice pe lista cu furnizorii disponibili de servicii energetice în conformitate cu prevederile Legii 121/2014 privind eficienţa energetică art.17(1) pct. c.

           ANRE-DEE va îndeplini rolul de Administrator Naţional al CC-CPE în conformitate cu acordul dat de Administratorul European al CC-CPE. Lista naţională a semnatarilor CC-CPE va fi publicată pe site-ul ANRE şi se va actualiza permanent.

           În vederea monitorizării pieţei de servicii energetice, companiile de servicii energetice vor avea obligaţia de a transmite la ANRE-DEE anual o informare asupra proiectelor realizate cu aplicarea Contractului de Performanţă Energetică.

           Se impune ca în urma consultării publice să se emită acest ordin şi să se publice in Monitorul Oficial.

           În 7 august 2015 a fost publicat “Eurostat Guidance Note: The impact of Energy Performance Contract on Government Accounts”. Analizând acest ghid, Asociaţia Europeană a Societăţilor ESCO (UEESCO) împreună cu Federaţia Europeană a Societăţilor de Servicii Inteligente de Eficienţă Energetică (EFIEES) au evidenţiat impactul negativ al acestui ghid asupra investiţiilor realizate pentru eficienţă energetică în sectorul public. Având în vedere aceste analize ce evidenţiază barierele în realizarea Contractelor de Performantă Energetică în 19 septembrie 2017 a fost publicat „Eurostat Guidance Note :The recording of Energy Performance Contracts in Government Accounts” în scopul de a clarifica normele contabile aplicate la tratarea contractelor de performanţă energetică.

           Nota urmează eforturilor deja depuse de Eurostat de a clarifica unele lucrări deja întreprinse referitoare la normele contabile pentru diferite tipuri de investiții publice, inclusiv Ghidul privind tratamentul statistic al parteneriatelor public-privat. Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile publice pot investi acum și în sectorul energetic, cu respectarea deplină a principiilor contabilității publice. Nota de orientări a Eurostat publicată pe 19 septembrie 2017 privind tratamentul contabil al EPC- urilor extinde considerabil posibilitățile organismelor publice de a utiliza astfel de contracte, prin abordarea și clarificarea circumstanțelor în care aceste contracte pot fi înregistrate în bilanțul administrațiilor publice. Ea deschide, de asemenea, calea pentru dezvoltarea unei pieței mai puternice a furnizorilor de EPC, implicând și numeroase IMM-uri.

           Datorită orientărilor revizuite publicate, va fi mai ușor pentru școli, spitale și alte clădiri publice – să investească pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

           Nota de orientări actualizată va ajuta Institutele naționale de statistică (NSI) din statele membre să înțeleagă mai bine impactul investițiilor în eficiența energetică asupra bilanțului administrațiilor publice. Nota oferă orientări statisticienilor privind interpretarea anumitor dispoziții din SEC 2010 – Sistemul european de conturi – în cazul EPC-urilor, mai precis în cazul acelor EPC-uri care necesită cheltuieli de capital inițiale pentru a îmbunătăți eficiența energetică a unei instalații. EPC-urile în care eficiența energetică este obținută prin măsuri de gestionare a energiei, fără nici o investiție pentru adăugarea sau reînnoirea de echipamente, sunt tratate drept simple contracte de servicii sau de întreținere.

           Orientările revizuite se aplică în cazurile în care contractantul EPC poate fi considerat proprietarul economic al activului.

           Facilitățile pentru asistență tehnică, precum Platforma europeană de consiliere în materie de investiții înființată de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Comisia Europeană, vor utiliza această notă de orientări pentru a acorda asistență în cazul oricărei eventuale cereri. Nota va fi susținută de un Ghid al practicianului elaborat în comun de Eurostat și de Centrul European de Expertiză în domeniul PPP – urilor. (EPEC) al BEI, care va fi publicat până la sfârșitul anului 2017.

           În Programul Naţional de Reformă 2015 se precizează reactivarea grupului inter-ministerial cu atribuţii în domeniul eficienţei energetice. De asemenea, pentru promovarea serviciilor de tip ESCO şi a contractelor de performanţă energetică(CPE) în cadrul colaborării cu BERD s-a transmis părţilor interesate noua versiune îmbunătăţită a modelului de Contract de Performanţă

           În 12 martie 2015 s-a constituit asociația ESCOROM a Societăților de Servicii Energetice de tip ESCO din România, pentru a răspunde lipsei de informare cu privire la acest tip de activitate și pentru a oferi o “voce legitimă” industriei ESCO din România. Asociația este utilă și pentru instituțiile bancare și celelalte tipuri de finanțatori, pentru corecta lor informare, cu privire la specificul activităților ESCO.

           Pe lângă lipsa de informare, dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO este întârziată în România de o serie de bariere, în plan legislativ, fiscal, financiar și de reglementare. În cadrul evenimentului de lansare a ESCOROM s-a remarcat imposibilitatea de a încadra activitățile specifice eficienței energetice într-un singur cod CAEN, ceea ce a dus la situații în care inspectorii ANAF au contestat corectitudinea încadrării anumitor activități.

           Prin Programul Orizont 2020 al Uniunii Europene-Cercetare Inovare s-a lansat proiectul EnPC – INTRANS „Contracte de Performanţă Energetică derulate pe Piețele Europene în Tranziţie” cu durata martie 2015-februarie 2017 la care participă 9 ţări (Germania, Grecia, Slovenia, Serbia, Letonia, Romania, Slovacia, Croaţia, Ucraina).

           Rezultatele prognozate din realizarea proiectului erau:

           •  instruirea a 2000 experţi din cele 9 ţări pe partea de cerere de CPE pentru clădiri şi servicii publice;

           •  pregătirea pentru 500 clădiri publice a proiectelor de CPE de către experţi instruiţi.

           În cadrul acestui proiect a avut loc la 18 noiembrie 2015 ”Primul Summit International pe Eficienta Energetica pentru sectorul industrial şi al clădirilor din România” În cadrul acestui summit s-a precizat că se vor promova trei tipuri de CPE:

         • ► CPE „Light”:

           •  Primul pas spre utilizarea modelului EPC în clădiri publice

           •  Servicii de management energetic

           •  Investiții cu costuri aproape zero (doar în echipamente și costuri operaționale)

           •  Economiile de energie obținute 10 – 20%

           •  Toate costurile ESCO sunt acoperite din economiile de energie garantate

           •  Durata contractului 2 – 3 ani (amortizare imediată)

         • ► CPE „Basic”:

           •  Cel mai utilizat model EPC pentru clădiri publice în Europa

           •  Investiții în reabilitarea termica a clădirilor (structură și echipamente)

           •  Economiile de energie obținute 20 – 40%

           •  Investițiile sunt finanțate în totalitate de ESCO (ex. împrumuturi)

           •  Toate costurile ESCO (investiție, operare și altele asemenea) plătite din economiile de energie garantate

           •  Durata contractului 5 – 12 ani (amortizare rapida)

         • ► EPC Plus:

           •  Importanța în creștere împreună cu promovarea clădirilor cu consum energetic aproape zero ca fiind ținta ideala pentru reabilitarea clădirilor publice

           •  Investiții în reabilitarea termică în profunzime a clădirilor (include anvelopa clădirii)

           •  Economiile de energie obținute cel puţin 70%

           •  Investițiile sunt co-finanțate de către ESCO și proprietarul clădirii

           •  Partea de finanțare a ESCO este plătită din economiile de energie garantate

           •  Durata contractului 10 – 20 ani (amortizare pe termen lung). În cadrul acestui proiect s-au instruit următorii:

           •  Factori de decizie politică la nivel național şi regional (ministere, instituții tehnice)

           •  Factori de decizie politică la nivel local (primari, consilieri şi alți actori)

           •  Administrații municipale (departamente tehnice, juridice şi financiare)

           •  Consilieri tehnici, juridici şi financiari (arhitecți, ingineri, avocați și altele asemenea) din cadrul administrației publice

           •  Manageri ai clădirilor şi serviciilor publice

           •  IMM-uri interesate în a deveni ESCO la nivel local

           •  ESCO cu experiența care îşi doresc să activeze în sectorul public din țările partenere.

         Pentru promovarea contractului de performanță energetică la nivelul municipalităților, ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanță BERD, precum și cu reprezentanții European PPP Expertise Centre. A fost realizat, de asemenea, un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanțele energetice.

         Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului „European Energy Service Initiative”, cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe şi publicate pe site-ul proiectului.

         Au fost lansate licitații pentru două proiecte pilot pe SEAP: nr. 157321/21.02.2015, respectiv nr. 159726/ 23.05.2015, Craiova și Galați.

         În cadrul Programului ESCO, din Municipiul Craiova au fost aprobate a fi reabilitate 142 de imobile deţinute de 46 de grădiniţe, 23 de şcoli gimnaziale, 24 de colegii şi licee şi de Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Victor Babeş”.

         Pe baza experienţei obţinute prin proiectele pilot se prognozează pentru perioada 2018-2020 dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO.

      7. 3.1.7 Economiile rezultate de la măsurile orizontale

         Din Rapoartele de monitorizare în anul 2015,2016,2017 prezentate ANRE rezultă următoarele: Auditul energetic şi managementul energetic este important în determinarea consumatorilor de a utiliza eficient energia. În perioada 2017-2020 se impune ca toate autorităţile locale având peste 5000 locuitori să se încadreze în cerinţele Legii nr121/2014.

         Prin programul de montare a contoarelor inteligente nu este de aşteptat ca după anul 2016 să se obţină economii de energie în perioada 2017-2020.

         Programele de informare a consumatorilor finali vor contribui la schimbarea atitudinii faţă de consumul de energie, economiile de energie rezultând în sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea şi trebuie să ia decizii precum şi în sectorul rezidenţial.

         În perioada 2018-2020 se prognozează că prin activitatea companiilor ESCO se vor obţine economii de 0,591milioane tep.

      8. 3.1.8 Finanţarea măsurilor orizontale

         Măsurile orizontale se finanţează din surse proprii şi din fonduri europene prezentate în capitolul 3.1.1.

   2. 3.2 Măsuri de Eficienţă Energetică în Clădiri

      1. 3.2.1 Introducere

         Clădirile constituie un element central al politicii guvernului român privind eficienţa energetică, având în vedere la nivel naţional, consumul de energie în sectorul rezidenţial şi sectorul servicii (administraţie publică, învăţământ, sănătate, comerţ, turism, poştă şi telecomunicaţii și altele asemenea).

         O analiză a modului în care se consumă energia justifică importanţa acestei decizii. Astfel, în anul 2015 consumul final energetic al celor două sectoare a fost de 9.405.773 tep conform datelor din tabelul 3.6. Consumul de energie a celor două sectoare pentru încălzire, preparare de apă caldă menajeră şi preparare hrană reprezintă circa 79% din total consum final energetic. În tabelul 3.6 se prezintă consumul final energetic al celor două sectoare pe tipul de utilizări.

         Tabel 3.6.Cosumul de energie în sectoarele rezidenţial şi servicii în anul 2015

         Nr.crt.	Sectorul	Consumul de energie, tep
         		TOTAL	Pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră şi hrană,	Pentru utilizări electrice	Pentru transport
         1.	Rezidenţial	7386535	6345511	1041024	–
         2	Servicii	2019238	1091113	723591	204534
         TOTAL		9405773	7436624	1764615	204534

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României – colecţii)

         Îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.

         În România, suprafaţa construită este de 493.000.000 m2, 86% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuinţelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unităţile locative sunt locuinţe individuale (unifamiliale).

         In zonele urbane 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuinţe au regim de înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje.

         România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au

         existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400 kWh/m2 an.

         Se remarcă de asemenea că şi clădirile construite în primii ani după 1990 au performanţe energetice scăzute (150-350 kWh/m2an), dar s-au îmbunătăţit performanţele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 – 230 kWh/m2 an).

         În cazul clădirilor nerezidenţiale consumul de energie finală variază între 120 şi 400 kWh/m2 an în funcţie de categoria clădirii (birouri, educaţie, cultură, sănătate, turism, comerţ și altele asemenea). Având în vedere această situaţie în PNAEE III, în conformitate cu art. 4 al Directivei 2012/27/UE, s-a prezentat „Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, existente la nivel naţional.”( versiunea I)

         Strategia a avut , în principal, rol de:

         •  stimulare a dezbaterilor între principalele părţi interesate în dezvoltarea şi implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcţionarea politicilor şi iniţiativelor care vizează creşterea performanţelor energetice ale clădirilor;

         •  încurajarea tuturor părţilor interesate în adoptarea atitudinilor ambiţioase, adecvate şi care au în vedere îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de locuit şi comerciale, pentru a asigura avantaje imediate şi pe termen lung pentru deţinătorii clădirilor şi pentru a susţine economia.

         Strategia a propus o abordare, în etape, pentru mobilizarea investiţiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidenţiale cât şi comerciale, atât publice cât şi private. Aceasta versiune I a strategiei a fost pusă pe site-ul MDRAPFE spre consultare publică. În acest proces de consultare au fost identificate noi organizaţii (de ex Asociaţia Română Green Building Council, Societate Română Geoexchange) care pot fi implicate atât în etapele de implementare a strategiei, cât şi în cele de actualizare.

         În perioada 2014-2016 s-au realizat investiţii pentru renovarea fondului de clădiri. La realizarea proiectelor de renovare s-au avut în vedere soluţiile de modernizare energetică a clădirilor prezentate în PNAEE III.

         Având în vedere rezultatele obţinute în realizarea proiectelor de renovare şi a experienţei obţinute în domeniu s-a actualizat „Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional.”- versiunea II. Această nouă versiune se prezintă în Anexa C.

         Ca urmare a dezbaterilor tehnice în 28 martie 2016 a fost emis Ordinul nr 386 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice ”Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie al clădirilor” indicativ C107-2005 aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.2055 din 2005.

         Conform acestui ordin se introduce Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă (figura 3.3.) şi nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero (tabelul 3.7.)

         

         Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă

         Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero

         

         În 30 iunie 2015 a fost emis Ordinul nr 263 al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind inventarierea clădirilor încălzite şi/sau răcite, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, cu o suprafaţă totală utilă cuprinsă între 250 mp şi 500 mp şi punerea inventarului la dispoziţia publicului în conformitate cu cerinţele Legii nr. 121/2014.

         Datele şi informaţiile privind clădirile inventariate s-au transmis până în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Direcţia generală dezvoltare regională şi infrastructură pentru completarea băncilor de date specifice privind eficienţa energetică.

         În 1 februarie 2016 Guvernul României a emis Ordonanţa Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

         Conform acestei OG certificatul de performanță energetică a clădirii este document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum.

         În această OG se definesc:

         •  clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere;

         •  clădire de interes și utilitate publică – clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2 frecvent vizitată de public, ocupată de autorități ale administrației publice în care se desfășoară activități de interes public național, județean sau local sau în care se desfășoară activități comerciale, social-culturale, de învățământ, educație, asistență medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare și alimentație publică, prestări de servicii și altele asemenea.

           Conform acestei OG se precizează la articolul 14 următoarele:

         •  alin.1.Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

         •  alin.2 Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

         •  alin.3 Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zone cu potențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic.

         •  alin.4 Primarii localităților urbane cu mai mult de 5000 de locuitori inițiază planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

           Conform acestei OG se precizează la articolul 23 următoarele:

         •  În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:

           1. a) inspecție periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecția se efectuează și pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

           2. b) inspecție periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecția periodică se efectuează la intervale de 4 ani.

         •  (2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului și la care există un sistem de monitorizare și control al funcționării acestora, inspecția se efectuează la intervale de 10 ani.

         La 11 aprilie 2017 a intrat în vigoare Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007.

         În anexa 1 la acest ordin sunt prezentate Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri și elemente de anvelopă ale acestora. Cerințele minime de performanță energetică pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirii sunt stabilite diferențiat pentru clădirile noi și existente, precum și pentru diverse categorii de clădiri. Astfel conform acestui Ordin se prezintă:

         1. A. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri noi (A.1. Clădiri rezidențiale A.2. Clădiri nerezidențiale)

         2. B. Cerințe minime de confort higrotermic în clădirile noi

            1. B.1 Cerințele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirilor noi și existente

            2. B.2 Pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, cerințele minime pe elementele de construcție ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:

               1. a) diferența maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie a suprafeței interioare

               2. b) rezistența termică corectată a elementului de construcție, calculată cu luarea în considerare a influenței tuturor punților termice asupra acestuia

               3. c) temperatura superficială minimă pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafața interioară a elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirilor

         3. C. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero

         4. D. Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri existente

            1. D.1 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor noi

            2. D.2 La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor nerezidenţiale noi.

      2. 3.2.2 Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficienţa energetică în clădiri rezidenţiale

         Creşterea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial se realizează prin următoarele programe:

         •  Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe;

         •  Programele locale privind creşterea performanţelor energetice a blocurilor de locuinţe;

         •  Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe finanţat din fonduri structurale şi de coeziune ale UE, POR 2007-2013, DMI 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe;

         •  Programul Operaţional Regional 2014-2020 . AP3 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. PI 3.1. – Operațiunea A – clădiri rezidențiale

         Prin Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, finanţat potrivit OUG nr. 18/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare în perioada 2009-2016 au fost executate lucrări de eficienţă energetică la 1657 blocuri de locuinţe din diverse zone climaterice, reprezentând circa 62559 apartamente. Economia de energie rezultată este de 0,04840 milioane tep.

         În perioada 2014-2016 au fost emise următoarele Ordine ale MDRAP nr. 951/2015, nr.292/2016, nr. 2775/2016 pentru aprobarea Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe cu finanţare pe anul 2015 şi 2016.Conform acestor Ordine urmează să se reabiliteze termic circa 30000 apartamente pe an din anul 2017.

         În cadrul Programelor locale finanţate potrivit prevederilor art. II din OUG nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, din datele transmise de către autorităţile administraţiei publice locale până la 31.12.2016, au fost finalizate lucrări de intervenţie la anvelopa blocurilor de locuinţe la 1110 clădiri, reprezentând cca. 63.368 apartamente, pentru care economia de energie este de 0,03663 milioane tep.

         Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin împrumuturi bancare cu garanţie guvernamentală, finanţat potrivit OUG nr. 69/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2011, până la 31.12.2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuinţe, din

         diverse zone climatice, reprezentând cca. 620 apartamente şi 3 locuinţe individuale economia de energie fiind de 0,000623 milioane tep.

         În conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a fonduri din POR 2007-2013 şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale, până la 31 decembrie 2016 au fost finanţate 111 proiecte, reprezentând 715 blocuri de locuinţe, respectiv 41311 apartamente. Economia de energie rezultată la renovarea clădirilor rezidenţiale este de 0,0298 milioane tep.

         Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la 16.11.2016 aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiţii 3.1.A – eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, au fost depuse 182 cereri de finanţare, care cuprind 1148 clădiri rezidenţiale; lucrările urmează a fi executate în următorii ani. În perioada 2014-2016 s-au realizat reabilitări termice şi la locuinţe unifamiliale atât în mediu urban, cât şi în mediu rural prin fonduri proprii. Deoarece nu se dispun de date privind numărul locuinţelor unifamiliale reabilitate termic se face ipoteza ca 1% din locuinţele unifamiliale (total ţară-4.940.000 locuinţe unifamiliale) şi-au îmbunătățit performanţele energetice în perioada 2014-2016. Astfel se apreciază că la circa 49.000 locuinţe unifamiliale rezultă o economie de energie de 0,0392 milioane tep.

         Rezultă că până în anul 2016 prin creşterea performanţelor energetice ale locuinţelor unifamiliale s- au obţinut economii de energie de 0,0392 milioane tep.

         Pentru perioada 2017 – 2020 prin continuarea programelor de creştere a performanţelor energetice în blocurile de locuinţe se prognozează obţinerea unei economii de energie de 0,142 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.

         Prin reabilitarea termică susţinută şi la locuinţe unifamiliale în perioada 2017-2020 se prognozează să se obţină o economie de energie de 0,12 milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.

         În perioada 2014-2016 s-au înlocuit dotări (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat și altele asemenea) din clădirile rezidenţiale cu dotări având performanţe energetice ridicate.

         În rapoartele de monitorizare a implementării PNAEE din anii 2015 şi 2016 ANRE- DEE a făcut o analiză de detaliu a achiziţiilor de echipamente cu performanţe ridicate, bunuri de folosinţă îndelungată. Având în vedere aceste achiziţii s-au calculat economii de energie de 0,0001 milioane tep în anul 2015 şi 0,00005 milioane tep în anul 2016 conform datelor din tabelul 2.6.

         În perioada 2017-2020 se va continua reînnoirea cu aparate performante ce consumă energie electrică şi se prognozează obţinerea unei economii de energie de 0,23milioane tep în anul 2020 conform datelor din tabelul 2.6.

         Având în vedere precizările din OUG nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor este important să se realizeze audit energetic şi managementul energetic în sectorul rezidenţial.

         În conformitate cu Ordinul MDRAPFE nr.2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007, realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:

         • ► Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție – instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).

         • ► Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I – Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.

         • ► Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora.

         • ► Întocmirea raportului de audit energetic.

         În perioada 2017-2020 ca urmare a acestei măsuri este prognozată realizarea unei economii de energie de 0,066 milioane tep în conform datelor din tabelul 2.6.

      3. 3.2.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri rezidenţialeii

         Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale se realizează conform cu precizările prezentate în subcapitolele 3.1.1 şi 3.2.2.

         În Programul Operaţional Regional 2014-2020 la AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la prioritatea de investiţii 3.1 Eficienţa energetică în clădiri rezidenţiale este alocat un buget de 420,61 mil Euro (buget FEDR 352,54 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării 18,32 mil Euro (FEDR 15,57 mil Euro) şi buget SUERD 89,64 mil Euro (FEDR 76,20 mil Euro Euro). Până în prezent au fost depuse 457 proiecte cu valoare eligibilă de 500,89 mil lei. Ca indicator de rezultat al obiectivului este reducerea consumului final energetic în sectorul rezidenţial în perioada 2012-2023 de la 0,96 tep la 0,47 tep.

         Ca indicator de realizare este considerat numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie şi anume:

         •  18.186 gospodării în anul 2023, în regiuni mai dezvoltate;

         •  83.469 gospodării în anul 2023, în regiuni mai puţin dezvoltate.

         În Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 la AP 6 promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon la Obiectivul Specific 6.3 reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor este alocat un buget de 40.550.688 Euro (FEDR 24.468.085 Euro).

         S-a deschis apel pentru proiecte în 2017.

         Indicatorul de rezultat este scăderea consumului anual de energie electrică pe locuinţă în perioada 2013 – 2023 de la 1,35 MWh la 1,2 MWh.

         Indicator de realizare la eficienţa energetică este numărul de utilizatori suplimentari de energie conectaţi la reţele inteligente: 80.000 în 2023.

   3. 3.3 Măsuri de eficienţă energetică în clădirile organismelor publice

      1. 3.3.1 Clădiri guvernamentale

         Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul reabilitării termice a clădirilor, deţine pe site-ul său (www.mdrap.ro) documentul “Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţe utile de peste 250 m2, deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală”, întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Conform acestui document,

         

         ii Material transmis de MDRAP

         inventarul cuprinde un număr de 2399 de clădiri încălzite şi/sau răcite, cu o suprafaţă utilă de peste 500 m2, reprezentând o suprafaţă utilă de 5,35 milioane m2 şi un număr de 480 clădiri, încălzite şi/sau răcite, cu o suprafaţă utilă de sub 500m2 şi peste 250 m2 având o suprafaţă utilă de 152.713,02 m2.

         În tabelul 3.8. se prezintă inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de peste 500m2 deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală. În tabelul 3.9. se prezintă „Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de de sub 500 m2 şi peste 250m2 deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală”, întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018.

         Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de peste 500 m2 deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală

         Ordonator credite	Număr clădiri	Date tehnice
         		Suprafaţa utilă totală (m2)	Suprafaţa construită la sol, în (m2)
         TOTAL GENERAL din care:	2.399	5.358.330,09	2.247.001,13
         I. CAMERA DEPUTAŢILOR	1	188.172,00	58.132,00
         II. MINISTERE	2.069	4.267.837,94	1.829.135,28
         III. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE ORGANIZATE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI	179	437.810,42	201.699,67
         IV. AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE AUTONOME	150	464.509,53	158.034,35

         (Sursa: date furnizate de MDRAP)

         Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţele utile de sub 500 m2 şi de peste 250m2 deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală

         Ordonator credite	Număr clădiri	Date tehnice
         		Suprafaţa utilă totală (m2)	Suprafaţa construită la sol, în (m2)
         TOTAL GENERAL din care:	480	152.713,02	130.425,45
         I. MINISTERE	404	126.952,81	113.126,54
         II. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE	58	19.517,93	12.882,14
         III. AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE AUTONOME	18	6.242,28	4.416,77

         (Sursa: date furnizate de MDRAP)

         În conformitate cu DEE, art. 5 alin (1), începând cu 1 ianuarie 2014 trebuia să se asigure renovarea anuală unei suprafeţe utile medii de 202,2 mii m2 (reprezentând 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală) pentru a îndeplini cel puţin condiţiile minime de performanţă energetică stabilite prin Directiva 2010/31/UE.

         În conformitate cu Raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2016 rezultă că pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, au fost realizate următoarele acţiuni:

         • ► pentru 220 de clădiri au fost iniţiate/realizate, după caz, următoarele:

           •  expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a clădirilor;

           •  elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea şi afişarea certificatului de performanţă energetică a clădirilor inventariate;

           •  elaborarea planului de eficienţă energetică, cu obiective şi acţiuni specifice privind renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate şi economia preconizată de energie;

         • ► la 205 clădiri s-au executat lucrări de creştere a performanţei energetice care au constat în:

           •  înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic şi eficienţă energetică ridicată;

           •  revizia/repararea instalaţiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice, cu randament ridicat.

         • ► la 97 clădiri s-au realizat lucrări complexe de creştere a performanţei energetice (reabilitare majoră).

         Prin realizarea lucrărilor specificate la aceste clădiri se obţine o economie anuală de energie 0,00224 milioane tep.

         În programul 2017-2020 se va continua programul de creştere a eficienţei energetice în clădirile guvernamentale ceea ce presupune reabilitarea unor clădiri totalizând o suprafaţă utilă de circa 800000 m2 prognozându-se o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 prin realizarea acestui program în perioada 2014-2020.

      2. 3.3.2 Clădiri ale altor organisme publice

         În PNAEE III s-a precizat că există clădiri aparţinând administraţiei publice locale şi anume ale:

         •  Consiliilor judeţene şi instituţiilor subordonate acestora;

         •  Consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi instituţiile subordonate acestora. Numărul estimativ al clădirilor aparţinând administraţiei publice locale sunt prezentate în tabelul 3.10. Numărul de unităţi din categoria învăţământ, sănătate cultură, sport este orientativ având în vedere permanentul proces de restructurare şi privatizare.

         Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administraţiei publice locale

         Destinaţia clădirii	Categoria	Număr unităţi
         Administraţie publică	Prefecturi,consilii judeţene	84
         	Primării, consilii locale în oraşe	326
         	Primării, consilii locale în comune	2861
         Învăţământ	Şcoli şi licee	5.982
         	Grădiniţe	1498
         	Învăţământ superior	624
         	Cămine,internate	14.927
         Sănătate	Spitale	503
         	Policlinici,dispensare	515
         	Creşe	297
         	Cabinete medicale	36.502
         	Farmacii, laboratoare	13.049
         	Centre de îngrijire	403
         Cultură	Biblioteci publice	3.429
         	Teatre	158
         	Cinematografe	68
         	Muzee	687
         Clădiri pentru sport	Săli de sport, agrement, bazine de înot	4700

         (Sursa: www.mdrap.ro)

         În ceea ce priveşte performanţa energetică a clădirilor existente se precizează că consumul de energie finală este de 200-350 kWh/m2 an la categoria de clădiri educaţie, cultură şi 200-400 kWh/m2 an la categoria cădirilor din sănătate.

         Având în vedere performanţele energetice ale clădirilor din domeniul educaţional, sănătate și altele asemenea se impune reabilitarea termică a acestor clădiri pentru creşterea performanţelor energetice. Din Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică realizat de ANRE la 26 aprilie 2017 rezultă că nu se deţin date complete privind economiile de energie prin realizarea creşterii eficienţei la această categorie de clădiri.

         Astfel ANRE a solicitat informaţii privind reabilitarea termică a clădirilor publice de la 115 municipalităţi cu peste 20000 locuitori. Din răspunsurile primite rezultă reabilitări termice la clădiri aparţinând spaţiilor de învățământ de diferite categorii:colegi,scoli generale, grădiniţe. Din cele 56 de municipalități, care au răspuns solicitării, 19 municipalităţi au raport economii de energie de 1500 tep prin implementarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice.

         Dintre cele 6 sectoare ale Municipiului București, au fost primite răspunsuri de la sectoarele 3, 4, 5, economia de energie pe anul 2016 fiind de 134 tep.

         În aceste condiţii economia totală obținută în anul 2016, raportată către ANRE, a fost de 1634 tep. Pentru realizarea unei raportări cât mai apropiate cu realitatea este necesar implementarea unui program ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS) – aplicație online cu acces permanent pentru monitorizarea consumurilor energetice și de apă ale clădirilor publice.

         În prezent, programul de monitorizare a consumurilor energetice și de apă ale clădirilor municipale, prin intermediul EMS, este funcţional în 11 municipii din România, respectiv: Aiud, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Deva, Făgăraș, Moinești, Săcele, Sfântu Gheorghe, Timișoara și Zalău. Acest program este implementat de către organizaţia neguvernamentală Oraşe Energie România –OER (www.oer.ro) ce reuneşte municipalităţi interesate de îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile publice şi de promovarea surselor regenerabile de energie. Începând din anul 2009, Asociaţia OER este “Structura Suport” pentru oraşele din România care au aderat la Convenţia Primarilor (www.eumayors.eu).

         Din examinarea unor Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă aprobate se constată că un oraş cu o populaţie de circa 150.000 locuitor si-a propus o economie de energie în clădirile publice 600 tep până în 2020.

         Ţinând seama şi de investiţiile care s-au realizat şi în domeniul sănătății, a culturii şi în sport în vederea creşterii eficienţei energetice în clădirile publice se poate aprecia că economia de energie în acest domeniu în anul 2016 este de 0,016 milioane tep.

         În perioada 2014-2016 în cadrul Programului RO05-Eficienţa Energetică a fost implementat proiectul „Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin optimizarea sistemului de iluminat din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014, cu un buget de 612,426 Euro realizându-se o reducere a consumului de energie de 360 MWh/an şi reducerea impactului asupra mediului de 252 t CO2/an.

         Cu fonduri de la FREE a fost montat şi pus în funcţiune în 2013 un cazan pe peleţi din lemn şi anexe la o clădire aparţinând domeniului sănătate obţinându-se economii de combustibil de 187 tep. În perioada 2017 -2020 se prognozează o economie de energie prin reabilitarea termică a cădirilor publice de 0,050 milioane tep conform indicaţiilor din tabelul 2.6. astfel că prin aplicarea acestei măsuri pe perioada 2016-2020 rezultă economia cumulată de energie de 0,169 milioane tep.

      3. 3.3.3 Achiziţii realizate de organismele publice

         În perioada 2014-2016 achiziţiile realizate de produse şi servicii s-au făcut cu respectarea cerinţelor din Directiva 2010/30/UE privind etichetarea energetică şi Directiva 2009/125/CE privind proiectarea ecologică, Regulamentul Energy Star 106/2008/CE privind echipamentele de birou.

         Nu există informaţii privind achiziţiile realizate şi economiile de energie rezultate.

         Pentru a se putea evidenţia economiile realizate prin achiziţii publice este necesar implementarea programului ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS). Având în vedere precizările făcute la subcapitolul 3.2.2 s-au calculat economii de energie în valoare de 0,001 milioane tep în anul 2016. In perioada 2017-2020 achiziţiile publice de produse şi servicii se vor realiza pentru a asigura o eficienţă energetică ridicată respectând standardele enumerate în anexa III a Directivei 2012/27/UE. Achiziţiile se realizează având în vedere rentabilitatea investiţiilor şi asigurarea concurenţei loiale. Se prognozează că în perioada 2017-2020 se vor realiza economiile de energie prezentate în tabelul 2.6.

      4. 3.3.4 Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental şi la alte organisme publice

         Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2015-2020.

         Achiziţionarea de bunuri şi servicii pentru clădirile guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de 0,007 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020.

         Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor administraţiei publice locale şi a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru acestea vor asigura o economie de energie de 0,169 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6. pe perioada 2016-2020.

         În perioada 2014-2016 autorităţile publice locale au realizat programe de modernizare a iluminatului public urmărind atât îmbunătăţirea calităţii serviciului, cât şi reducerea facturii la energie.

         ANRE a raportat în anul 2016 economii de energie de 1304 tep prin implementarea măsurilor de eficientizare a iluminatului public la 25 municipalităţi şi la sectorul 2 Bucureşti. Această economie este subestimată având în vedere valorile prognozate în cadrul celor 39 documente PAED aprobate. O estimare mai reală a economiei de energie în anul 2016 este de 0,006 milioane tep.

         Această evaluare este susţinută şi de economiile de energie obţinute prin finanţarea de către Fondul Român pentru Eficienţa Energiei.

         Portofoliul de proiecte pentru modernizarea sistemului de iluminat public al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei având contracte de finanţate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.11.

         Tabel 3.11. Proiecte de eficienţă energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE

         Nr.crt.	Tipul investiţiei	Stadiu	Economia de energie în tep/an
         1.	Modernizarea sistemului de iluminat public exterior	realizată	47,0
         2.	Modernizarea sistemului de iluminat public exterior	realizată	172,0
         3.	Modernizarea sistemului de iluminat public exterior	realizată	97,0
         4	Modernizarea sistemului de iluminat public exterior	realizată	105,0
         5.	Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea tehnologiei LED	realizată	43,0
         6	Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea tehnologiei LED	realizată	69,0
         7.	Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la reţeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică	execuţie	85,0
         8.	Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la reţeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică	execuţie	70,0
         9.	Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la reţeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică	execuţie	70,0
         TOTAL Economie de energie			758

         (Sursa: www.free.or.rog)

         În perioada 2017-2020 se vor continua programe de modernizare a iluminatului public care vor conduce la economii de energie pe total ţară de 0,0450 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6 pe perioada 2016-2020.

         La stabilirea economiilor prognozate s-au avut în vedere şi economiile de energie ce se vor obţine până în anul 2020 prin finanţarea în cadrul Ariei de concentrare 4 „Îmbunătăţirea mediului

         înconjurător” în cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse a următoarelor proiecte:

         •  Managementul modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava;

         •  Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public şi modernizarea sistemului de iluminat în două clădiri ale primăriei municipiului Cluj- Napoca folosind tehnologia LED;

         •  Reabilitarea termică a unităţilor preuniversitare din Cluj-Napoca;

         •  Renovarea clădirilor municipale şi a şcolilor utilizând tehnologii de construcţii inteligente în municipiul Braşov;

         •  Iluminatul public cu LED în municipiul Arad.

         •  Reabilitarea rețelelor de transport și distribuție energie termică în zona rezidențială Tractorul din Brașov

         •  Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin care se finanțează acțiuni de eficiență energetică – modernizarea iluminatului public – în orașele din regiunile sărace/ subdezvoltate ale României, respectiv în orașele Băneasa, Bicaz, Buhuși, Dorohoi, Nehoiu, Potcoava.

         În perioada 2014-2016 s-au realizat programele de reabilitare şi modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă în diferite localităţi însă conform raportărilor ANRE nu s-au precizat economii de energie.

         În perioada 2017-2020 se va continua programul de creştere a eficienţei energetice la sistemele publice de alimentare cu apă, economia de energie prognozată este de 0,0104 milioane tep conform datelor din tabelul. 2.6. pentru perioada 2017-2020.

         In raportările ANRE-DEE privind eficienţa energetică în sectorul servicii s-a precizat că agenţii economici mari (cu consumul de energie de peste 1000 tep) care acţionează în acest sector (supermarketuri) au raportat economiile de energie în cadrul auditului energetic şi nu mai sunt evidenţiate şi în cadrul acestui subcapitol.

         In acest subcapitol s-a determinat prin calcul economia de energie la agenţii economici care au consumul de energie sub 1000 tep. Astfel în perioada 2014-2016 prin reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii (birouri, spaţii comerciale, hoteluri, restaurante și altele asemenea) s- au obţinut economii de energie de 0,016 milioane de tep. Nu au fost evaluate economii de energie prin achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă pentru aceasta perioadă.

         În perioada 2017-2020 se va continua reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii şi se vor achiziţiona echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă fiind prognozate economii de energie de 0,346.milioane tep conform valorilor din tabelul 2.6.

         După anul 2017 ca urmare a clarificărilor legislative pentru stimularea activităţii ESCO, prin piaţa ESCO se vor obţine economii de energie de circa 0,591 milioane tep în perioada 2018-2020.

      5. 3.3.5 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică la organismele publice

         Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri organizaţiilor publice se realizează de la bugetul de stat şi din fondurile Programului Operaţional Regional 2014-2020 în conformitate cu precizările din subcapitolul 3.1.1.

         În POR prin AP 3 sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon, prioritatea de investiții 3.1 eficienţa energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi iluminat public sunt stabilite Operaţiunile B – clădiri publice şi Operaţiunile C – Iluminat public. Cele două Operațiuni

         au alocat un buget de 509.08 mil Euro (FEDR 130.09 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 35,59 mil Euro (FEDR 30,26 mil Euro) şi buget SUERD 37,55 mil Euro (FEDR 31,92 mil Euro).

         Pentru Operaţiunea B-clădiri publice sunt definite:

         •  Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 0,19 Mtep la 0,12 Mtep;

         •  Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 2.797.305k Wh/an în regiuni mai dezvoltate şi la 28.567.324 kWh/an în regiuni mai puţin dezvoltate.

           Pentru Operaţiunea C- iluminat public sunt definite:

         •  Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 669 GWh la 446 GWh;

         •  Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 501.262 kWh/an în regiuni mai dezvoltate şi la 3.214.049 kWh/an în regiuni mai puţin dezvoltate.

   4. 3.4 Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente

      A fost propusă de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și aprobată în februarie 2018 intenționează să ofere un cadru comun pentru produsele financiare ale BEI care susțin investițiile în domeniul eficienței energetice în clădiri, urmând să deblocheze o sumă totală de 10 miliarde euro pentru finanțare publică și privată până în anul 2020 pentru proiecte de eficiență energetică. Măsuri de eficienţă energetică în industrie

      Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcţii, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensităţi energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei şi produselor din hârtie și altele asemenea). În anul 2015 consumul final energetic al industriei a fost de 5912096 tep, iar consumul industriilor mari consumatoare de energie a fost de 3941536 tep reprezentând 66,7% din consumul total al industriei. Consumul de energie al celei de-a doua categorii a fost de 1007323 tep, reprezentând circa 17% din consumul total al industriei.

      1. 3.4.1 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în industrie

         Operatorii economici din industrie cu consumul mai mare de 1000 tep respectă cerinţele Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică referitoare la auditul energetic şi managementul energiei. Rezultatele acestor activităţi sunt supuse monitorizării ANRE-DEE conform precizărilor din subcapitolul 3.1.2.

         În raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2015, ANRE-DEE analizând eficiența energetică în industriile din sectorul ETS a precizat că agenţii economici sub incidența ETS sunt cu consum mai mare de 1000 tep/an şi sunt monitorizați prin programul audit energetic și nu mai trebuie considerați pentru a evita dubla contabilizare.

         Ca urmare a acestei constatări ANRE-DEE a propus ca economia preliminară de energie de 0,98 milioane tep să fie alocată altor programe.

         Ţinând seama de concluziile prezentate de ANRE-DEE se propune monitorizarea agenţilor economici din industrie care beneficiază de ajutor de stat conform Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare.

         Autorităţile române au notificat, în iulie 2014, Comisia Europeană cu privire la un ajutor sub forma unei finanțări reduse a sprijinului pentru electricitatea din surse regenerabile de energie, planificat a fi acordat marilor consumatori de energie.

         Având în vedere că articolul 8, alin. (8) din Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede posibilitatea ca un procent din volumul de energie electrică furnizată consumatorilor finali să fie scutit de la aplicarea dispozițiilor legii în cauză, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr.495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

         Conform HG nr.495/2014 marii consumatori de energie care beneficiază de schema de ajutor notificată vor plăti (adică vor acoperi costul) certificatelor verzi aferente cotei obligatorii în legătură cu procentajele variabile ale consumului de energie electrică, în funcție de volumul consumului de energie electrică, astfel:

         •  15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%,

         •  40% în cazul unei electro-intensități cuprinsă între 10-20%,

         •  60% în cazul unei electro- intensități cuprinsă între 5-10%.

           Rezultă că beneficiarii sunt exceptați de la plata certificatelor verzi corespunzător unor procentaje de 85%, 60% sau 40% din energia electrică pe care o consumă.

           Electro-intensitatea se calculează în conformitate cu anexa 4 din Orientările Uniunii Europene privind ajutorul pentru mediu și energie, astfel:

           [Consumul energiei electrice * prețul energiei electrice]/[(VABn+VABn-1+VABn-2)/3], unde:

         •  VAB (valoarea adăugată brută) – cifra de afaceri plus producția capitalizată plus alte venituri din exploatare plus/minus variația stocurilor minus achizițiile de bunuri și servicii (fără includerea costurilor de personal) minus impozitele pe produse aferente cifrei de afaceri care nu sunt deductibile minus impozitele și taxele aferente producției;

         •  n- anul financiar anterior anului în care este solicitată exceptarea;

         •  consumul energiei electrice – media aritmetică a consumului energiei electrice pe ultimii 3 ani ai întreprinderilor;

         •  prețul energiei electrice – prețul mediu de vânzare cu amănuntul a energiei electrice, întreprinderilor cu nivel asemănător de consum, astfel cum rezultă din ultimul raport privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică, aferent anului n, publicat pe site-ul ANRE Prețul energiei electrice include, de asemenea, prețul integral al finanțării sprijinului privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care ar fi transferat întreprinderilor în absența reducerilor.

         articolul 8 din HG nr. 495/2014 prevede că nerespectarea de către beneficiari a condițiilor stabilite în hotărârea menționată atrage după sine aplicarea de către Ministerul Economiei a măsurilor necesare pentru recuperarea ajutorului de stat, în conformitate cu dispozițiile europene și naționale. Durata măsurii notificate cuprinde perioada până la 31 decembrie 2024.

         Măsura a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 decembrie 2014.

         Pe baza datelor puse la dispoziţie de Autorităţile române, Comisia Europeană a decis să nu ridice obiecțiuni cu privire la ajutor, considerând că acesta este compatibil cu piața internă, în conformitate cu articolul 107, alin. (3), lit. (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

         În anul 2015 s-a dat acordul de exceptare pentru 37 întreprinderi din care 30 sunt societăţi mari şi 7 IMM-uri din sectoarele expuse riscului de a îşi pierde competitivitatea din cauza finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivităţii beneficiarului şi expunerii în comerţul internaţional.

         În perioada 2015-2016 în industrie s-au obţinut economii anuale de energie în valoare de 59520,4 tep/an (tabelul 3.12).

         Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 şi 2016

         Economia de energie tep/an
         Anul 2015
         Total anul 2015	185,15
         Anul 2016
         Total anul 2016	59334,9

         În perioada 2017-2020 sunt prognozate următoarele economii de energie la companiile industriale care s-au acreditat conform HG nr.495/2014, astfel:

         •  2668,63 tep/an în 2017

         •  4040,61 tep/an în 2018

         •  14224,36 tep/an în2019

         •  23553,86 tep/an în 2020.

           În cadrul întreprinderilor care aparţin industriei de apărare în perioada 2014-2016 s-au aplicat măsuri pentru reducerea consumului de gaze necesar încălzirii halelor de producţie şi pentru contorizarea şi monitorizarea consumului de energie electrică obţinându-se o economie de energie de 2582 tep.

           Pentru perioada 2017 – 2020 sunt prevăzute aplicarea următoarelor măsuri:

         •  reducerea consumului de gaze prin modernizarea sistemelor de încălzire la hale şi hangare;

         •  compensarea factorilor de putere la posturile de transformare;

         •  introducerea în fluxul de fabricaţie a unor maşini şi utilaje performante;

         •  mărirea puterii la microhidrocentrala proprie și altele asemenea.

           Aplicând aceste măsuri este prognozată o economie de energie în perioada 2017-2020 de 10155 tep. Portofoliul de proiecte pentru industrie al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei având contracte de finanţate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.13.

           Tabel 3.13. Proiecte de eficienţă energetică in industrie finanţat de FREE

           Nr.crt.	Sectorul			Tipul investiţiei	Stadiu	Economia de energie în tep/an
           1.	Construcţii de maşini			Modernizarea staţiei de producere a aerului comprimat prin înlocuirea compresoarelor existente cu unele moderne de eficienta energetica ridicata/Clientul a realizat investiţia	realizată	440,0
           2.	Industria alimentară			Montarea unui cazan industrial pentru producerea energiei termice pe coji de floarea soarelui.	realizată	621,0
           3.	Industria celulozei			Modernizarea sistemului abur-condens la maşina de fabricat hârtie şi implementarea unui sistem de gestiune a consumurilor de energie.	realizată	1.130,0
           4	Construcţii de maşini			Modernizarea sistemului local încălzire industriala cu tuburi radiante.	de	realizată	957,0
           5.	Industria sticlei			Modernizarea unor echipamente tehnologice	realizată	898,0
           6	Industria petrolului			Modernizarea producerii de energie termica în scopuri tehnologice	realizată	1.601,0
           7.	Industria hărtiei	celulozei	şi	Modernizarea micro hidrounităţilor de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusiva a necesarului propriu de energie electric	realizată	1.012,0
           8.	Industria chimică			Instalarea unui sistem de co-generare cu turbina cu gaze şi cazan recuperator	realizată	13.509,0
           9.	Materiale de construcţii			Modernizarea unei linii tehnologice de fabricat cărămizi	realizată	648,0
           10.	Industria hârtiei	celulozei	şi	Modernizarea microhidro unităţilor de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electrică	realizată	0,0
           11.	Construcţii de maşini			Sectorizarea şi optimizarea consumului de apa tehnologica si aer comprimat în secţiile de producţie	realizată	148,0
           12.	Industria hârtiei	celulozei	şi	Modernizarea microhidro unităţilor de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electrică	realizată	688,0
           13.	Industria chimică			Instalarea unui sistem de co-generare	realizată	8.999,0
           TOTAL Economii de energie						30.651,0

           Aceste economii se contabilizează cu economiile realizate pe perioada 2014 -2020.

           În aprilie 2016 au fost finalizate 50 de proiecte realizate în cadrul Programului RO17- Inovare verde în industrie (operator de program – Innovation Norway) cu un buget de 26.619.800 Euro. Acest program a fost dedicat inovării, eficientizării şi ecologizării proceselor tehnologice. Rezultatele estimate ale acestui program sunt:

         •  reducerea consumului de energie de 2784 MWh/an

         •  reducerea consumului de carburant de 56.625 litri/an;

         •  reducerea impactului asupra mediului de 110.120 t CO2/an. Aceste rezultate se vor contabiliza ca realizări în perioada 2017-2020.

      2. 3.4.2 Economii rezultate de măsurile în industrie

         În anul 2020 este prognozată o economie de energie de circa 0,0907 milioane de tep la companiile industriale care s-au acreditat conform HG nr.495/2014.

         În perioada 2017-2020 este prognozată realizarea economiilor de energie prin măsuri de creştere a eficienţei energetice la restul agenţilor economici din industrie care realizează audit energetic și management energetic conform datelor din tabelul 2.6.

      3. 3.4.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în industrie

         Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în industrie se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare şi din Programul Operaţional Infrastructura mare 2014-2020.

         Astfel în POIM AP 6 Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii de carbon la obiectivul specific 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali este alocat un buget de 11.752.941 Euro, din care FEDR 9.990.000 Euro. Apelul pentru acest proiect este deschis fiind depuse 25 proiecte în valoare 23.477.480 lei, din care FEDR 19.096.560 lei, fiind aprobate 11 proiecte în valoare de 10.083.327 lei, din care FEDR 8.151.995 lei.

         Se are în vedere sprijinirea a 60 de întreprinderi până în anul 2023, urmărindu-se reducerea intensităţii energetice în industrie.

         Indicatorul de rezultat este scăderea intensităţii energetice în industrie de la 183,00 kgep în 2012 la 121,5 kgep în 2023.

         În perioada 2016-2021 prin programul Innovation Norway cu un buget de 22.775.000 Euro denumit ”Dezvoltarea afacerilor, inovare, IMM” prin componenta Inovare verde în industrie se vor sprijini proiecte în mediul privat de investiţii de produse, servicii şi soluţii inovative ce conduc direct sau indirect la procese tehnologice mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor.

   5. 3.5 Măsuri de eficienţă energetică în sectorul construcţii

      1. 3.5.1 Introducere

         Având în vedere evoluţia indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 (tabelul 2.1) este de aşteptat o evoluţie importantă în activităţile sectorului construcţii.

         Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 379.000 tep. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.3.) acest consum este prognozat a atinge în 2020 valoarea de 490.000 tep ceea ce înseamnă o creştere de circa 29,3% faţă de cel din anul 2015 ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creştere de 5,27%.

         Consumul de energie în sectorul construcţii în anul 2015 este prezentat în Tabelul 3.14. Acest sector este mare consumator de combustibili pentru camioane şi utilaje de transport (circa 68% din total consum), restul combustibililor fiind utilizați pentru procese termice.

         Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcţii în anul 2015

         Total [tep]	Huilă/lignit [tep]	Lemn [tep]	Benzină [tep]	Petroluri [tep]	Motorină [tep]	Păcură [tep]	GPL [tep]	Alte Produse petroliere [tep]	Gaze Naturale [tep]	Energie Electrică [tep]	Energie Termică [tep]
         379348	750	3054	9620	87	209253	1111	38538	9955	64873	38744	3269

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României – colecţii)

      2. 3.5.2 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în sectorul construcţii

         Măsurile privind creşterea eficienţei energetice în sectorul construcţii sunt de două categorii şi anume măsuri cu caracter general şi măsuri specifice.

         Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu cerinţele Legii nr. 121/2014 prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere şi cerinţa conform căreia agenţii economici şi unităţile administrative publice locale şi centrale care deţin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze şi gestioneze consumul de carburanţi în vederea reducerii acestuia.

         În sectorul construcții deosebit de importantă este achiziționarea unor tehnologii performante pentru activitatea desfăşurată şi a unor echipamente performante ceea ce permite reducerea atât a consumului de combustibili, cât şi cel al consumului de energie electrică.

         În perioada 2017-2020 prin măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice economiile de energie prognozate pentru acest sector sunt de 0,0318 milioane tep, ceea ce reprezintă circa 8,3% din consumul de energie al sectorului din anul 2015.

      3. 3.5.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul construcţii

         Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul construcţii se poate realiza din surse proprii, din împrumuturi la bănci și altele asemenea.

   6. 3.6 Măsuri de eficienţă energetică în transport

      1. 3.6.1 Introducere

         Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico- socială a României. Având în vedere evoluţia indicatorilor macroeconomici în perioada 2014 – 2020 (tabelul 2.1.) este de aşteptat o evoluţie importantă în activităţile diferitelor moduri de transport.

         Sectorul transporturi este unul din cele mai importante sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât şi al implicaţiilor asupra mediului înconjurător. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.2.) este de așteptat ca în perioada 2017-2020 ritmul mediu anual de creştere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.

         Consumul de energie al anului 2015 pe diferite moduri de transport este prezentat în tabelul 3.15. Cel mai mare consum de energie este în transportul rutier (circa 91% din total).

         Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]

         Mod de transport	Total	Benzină	Petroluri	Motorină	GPL	Gaze naturale	Alţi Combus- tibili	Energie Electrică	Energie Termică
         Aerian	272244	1114	271130	–	–	–	–	–	–
         Rutier	5068407	1270024	–	3522542	62564	–	212186	3654	–
         Feroviar	202207	1279	–	113000	120	–	–	87858	–
         Naval	44100	151	–	43950	–	–	–	–	–
         Prin conducte	4398	–	–	–	–	1188		1585	1628
         TOTAL	5591446	1270024	271130	3679491	62684	1188	212186	93097	1628

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

         Pentru definirea măsurilor şi politicilor ce se adoptă în perioada 2017 – 2020 pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007 – 2015 următoarele informaţii:

         •  evoluţia parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne şi pe conducte petroliere magistrale) (tabelul 3.16);

         •  evoluţia parcursului pasagerilor în transportul interurban şi internaţional (tabelul 3.17);

         •  evoluţia parcului autovehiculelor (tabelul 3.18).

         Tabel 3.16. Evoluţia parcursului mărfurilor în perioada 2007 – 2015 [1000 mil.tone- km]

         Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Transport feroviar	15,8	15,2	11,1	12,4	14,7	13,5	12,9	12,3	13,7
         Transport rutier	59,5	56,4	34,3	25,9	26,3	29,6	34,0	35,1	39,0
         Pe căi navigabile interne	8,2	8,7	11,8	14,3	11,4	12,5	12,2	11,7	13,2
         Prin conducte petroliere magistrale	1,9	1,7	1,2	1,0	0,9	0,8	0,8	1,0	1,0
         TOTAL	85,3	82,0	58,4	53,6	53,4	56,4	59,9	60,1	66,9

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al Românei – colecţii)

         Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban şi internaţional în perioada 2007 – 2015 [1000 mil. pasageri km]

         Modul de transport	Anul
         	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Feroviar	7,5	7,0	6,1	5,4	5,1	4,6	4,4	4,9	5,1
         Rutier	12,2	20,2	17,1	15,8	15,5	16,9	17,1	18,3	17,5
         Transport pe căi navigabile interioare	0,023	0,021	0,02	0,015	0,018	0,017	0,017	0,011	0,010
         TOTAL	19,7	27,2	23,3	21,3	20,6	21,5	21,5	23,2	22,6

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al Românei – colecţii)

         Tabel 3.18. Evoluţia parcului auto în perioada 1990 – 2015 [mii buc.]

         Tipuri de autovehiculeAnul	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Autoturisme	3554	4027	4245	4320	4335	4487	4695	4907	5155
         Autobuze şi microbuze	35,8	41,5	41,2	40,9	40,9	42,0	42,8	44,2	47,3
         Autovehicule de marfă	587,4	645,3	661,9	667,2	696,3	719,9	761,5	806,5	856,3
         Motorete şi motociclete	56,5	71,8	80,0	85,2	90,1	95,4	101,6	107,3	112,9

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Anuarul Statistic al Românei – colecţii)

      2. 3.6.2 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în transport

         Măsurile privind creşterea eficienţei energetice în transport sunt de două categorii şi anume măsuri cu caracter general şi măsuri specifice fiecărui mod de transport.

         În anul 2016, Guvernul României a aprobat Master Planul General de Transport, document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

         Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.

         Adoptarea Master Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

         Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu legislația în vigoare prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere şi cerinţa conform căreia agenţii economici şi unităţile administrative publice locale şi centrale care deţin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze şi gestioneze consumul de carburanţi în vederea reducerii acestuia.

         1. 3.6.2.1. Transportul feroviar

            Master Planul General de Transport în domeniul feroviar are ca misiune creșterea atractivității transportului pe calea ferată şi ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare prin modernizarea reţelei feroviare naţionale şi dezvoltarea serviciilor feroviare. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte:

            •  Proiecte de modernizare căi ferate;

            •  Proiecte de modernizare căi ferate turistice;

            •  Proiecte cale ferată cu viteză sporită.

              Pentru perioada 2016 – 2020 aceste proiecte totalizează o lungime de peste 2000 km.

              Realizarea acestor proiecte va conduce la creşterea atractivităţii utilizării serviciului feroviar, ceea ce impune acordarea unei atenţii deosebite utilizării eficiente a energiei.

              Dintre măsurile specifice transportului feroviar propuse în PNAEE III, în perioada 2014 – 2016 s-au aplicat următoarele măsuri la cele două companii CFR Marfă şi CFR călători:

            •  Evitarea efectuării de kilometrii izolaţi, urmărirea asigurării circulaţiei trenurilor directe de marfă la tonajul şi lungimea din livretele de mers, organizarea judicioasă a activităţii de manevră şi asigurarea tracţiunii electrice, acolo unde secţia de circulaţie permite economii de energie de 2044 tep;

            •  Reducerea consumurilor de energie electrică aferente producerii aerului comprimat necesar funcţionării instalaţiilor fixe de probă a frânelor trenurilor, prin reabilitarea instalaţiilor existente

              – economii de energie de 0,6 tep;

            •  Utilizarea eficientă a spaţiilor de producţie – economii de energie de 62,90 tep;

            •  Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară- economii de energie de 3299 tep;

            •  Introducerea de unităţi de semnalizare luminoasă cu LED- economii de energie de 2 tep;

            •  Introducerea iluminatului exterior economic în staţiile căilor ferate- economii de energie de 12 tep;

            •  Reducerea consumului de carburanţi aferent parcului auto propriu prin micşorarea cotei de combustibil alocată lunar cu 29% -economii de energie de 5,7 tep;

            •  Achiziţia de instalaţii şi echipamente cu consumuri energetice eficiente – economii de energie de 436 tep.

              Din rapoartele de monitorizare realizate de ANRE în perioada 2014-2016 au rezultat, prin măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate economiile de energie din tabelul 3.19.

              Tabel 3.19. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016

              Economia de energie [tep]
              2014	2015	2016
              8480	2106	2064

              Pentru perioada 2017 – 2020 se vor aplica următoarele măsuri:

              •  Implementarea unui sistem de telegestiune a energiei electrice şi de compensare a factorului de putere la substaţiile de tracţiune electrică- economii de energie prognozate de 25292 tep;

              •  Introducerea de unităţi de semnalizare luminoasă cu LED- economii de energie prognozate de 29456 tep;

              •  Introducerea iluminatului exterior economic în staţiile căilor ferate, economii prognozate de 19651 tep;

              •  Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară, economii de energie de 2970 tep;

              •  Achiziţia de instalaţii şi echipamente cu consumuri energetice eficiente, economii de energie de 436 tep.

                Având în vedere măsurile de eficienţă energetică ce sunt prognozate să se aplice în perioada 2017- 2020 se vor realiza economii de energie de 77805 tep ceea ce reprezintă circa 38% din consumul de energie al anului 2015.

         2. 3.6.2.2. Transport naval

            Master Planul General de Transport în domeniul naval are ca misiune creșterea volumelor de mărfuri şi pasageri transportaţi pe ape şi ca obiectiv dezvoltarea infrastructurilor portuare şi a rutelor pe Marea Neagră, pe Dunăre şi pe canalele navigabile. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte pentru perioada 2016-2018:

            •  Modernizare Porturi: Galaţi, Brăila, Cernavodă, Orşova, Giurgiu și altele asemenea;

            •  Modernizare ecluze: Agigea, Cernavodă, Ovidiu și altele asemenea;

            •  Îmbunătăţirea siguranţei transportului naval prin achiziţionarea de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice.

              Realizarea acestor proiecte va contribui la creşterea eficienţei energetice în sectorul naval.

              Dintre măsurile specifice transportului naval propuse în PNAEE III în perioada 2014 – 2016 s-au aplicat următoarele măsuri specifice transportului pe căile navigabile interioare:

              •  Retehnologizarea ecluzelor Agigea fir 2, Cernavodă fir 2 şi Ovidiu fir 1 continuând modernizarea echipamentelor și instalațiilor din ecluzele Agigea fir 1, Cernavodă fir 1, Ovidiu fir 2, inclusiv stația de pompare complexă km 60 Cernavodă.

              •  Reducerea pierderilor în trafo 1600 kVA prin utilizarea schemei cu un trafo pe 0,4 kV- economie de energie 3 tep/an;

              •  Compensarea energiei reactive prin sisteme automate de reglaj și compensare în porturile Medgidia şi Basarabi – economie de energie- 3 tep/an;

              •  Asigurarea iluminatului exterior pe platforma Depozitului central cu surse de iluminat hibrid (fotovoltaic și eolian): economie de energie-3 tep/an.

              •  Achiziționarea și punerea în funcțiune prin retehnologizări/modernizări succesive a echipamentelor de comunicații mai performante din punct de vedere energetic: economi realizate de 0,27 tep/an.

                Dintre măsurile clădirilor şi autoturismelor aparţinând companiilor în perioada 2014 – 2016 s-au aplicat următoarele măsuri:

              •  Înlocuirea tâmplăriei metalice la turnurile de comandă de la ecluzele Cernavodă, Agigea, Ovidiu și Năvodari cu ferestre termopan – economie de energie 12 tep/an;

              •  Înlocuirea tâmplăriei de lemn de la sediul central al CN ,,Administrația Canalelor Navigabile” – S.A. Constanța cu ferestre termopan – economie de energie 6 tep/an;

              •  Casarea maşinilor vechi de 8 ani şi achiziţionarea de maşini noi cu consum redus de combustibil- economi de energie 1,4 tep/an;

              •  Reducerea încălzirii excesive și reducerea temperaturii pe perioada când personalul administrativ nu este la serviciu (16:30-08:00) prin instalarea de termocronostate- economii de energie 0,07 tep/an;

              •  Înlocuirea sistemului de iluminat clasic interior din incinta 1A Port Constanţa Sud;

              •  Modernizarea a 5 posturi de transformare în Portul Constanţa;

              •  Modernizarea reţelei de iluminat exterior nocturn la CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA;

                Pentru perioada 2017-2020 se vor aplica următoarele măsuri:

              •  Modernizarea şi retehnologizarea remorcherului multifuncţional HERCULES;

              •  Modernizarea şi retehnologizarea remorcherului maritim multifuncțional cu clasă de gheaţă PEREUS;

              •  Achiziţionarea a doua pilotine maritime şi trei pilotine fluviale moderne;

              •  Rememorizarea şi modernizarea şalanda maritimă de 900 mc SILIŞTEA2 şi navele remorcher CGALAŢI 3 (2400CP) şi navele de semnalizare SEMNAL3 şi SEMNAL4;

              •  Reabilitarea termică a clădirilor tehnologice şi administrative din cadrul CN Administraţia Canale Navigabile SA;

              •  Dotarea clădirilor de la CN Administraţia Canale Navigabile SA cu pompe de căldură;

              •  Creşterea eficienţei energetice a sistemului de iluminat exterior aferent canalelor navigabile;

              •  Modernizarea iluminatului la CN Administrația Porturilor Maritime Constanţa SA

              •  Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa şi trecerea reţelei de distribuţie de MT cu funcţionare la 6kV la tensiunea nominală de 20kV,

              •  Modernizarea centralelor termice la CN Administrația Porturilor Maritime Constanţa SA.

                În perioada 2014-2016 prin măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate s-au obţinut economii de energie prezentate de ANRE în Rapoartele de monitorizare (tabelul 3.20).

                Tabel 3.20. Economia de energie obţinută în perioada 2014-2016

                Economia de energie [tep]
                2014	2015	2016
                0	105	48

                În perioada 2017-2020 prin măsurile de creştere a eficienţei energetice propuse pentru aplicare se prognozează obţinerea unor economii de energie de 0,000474 milioane tep conform precizărilor din tabelul 2.6, ceea ce reprezintă circa 1% din consumul de energie al anului 2015.

         3. 3.6.2.3. Transport aerian

            Master Planul General de Transport în domeniul aerian are ca misiune creşterea numărului de persoane şi a volumului de mărfuri transportat aerian şi ca misiune dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor şi realizarea de noi legături naţionale şi internaţionale.

            În document se precizează că în perioada 2016 – 2018 se modernizează aeroporturile Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, Sibiu, Bacău şi aerodromurile.

            Rezultă că prin aceste modernizări vor rezulta economii de energie ca urmare a achiziţiilor de instalaţii şi echipamente eficiente energetic şi adoptarea unor soluţii constructive ce respectă cerinţele, normele de eficienţă energetică.

            În anul 2011 a fost întocmit Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011 – 2020 aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Transporturilor şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice nr.169/2011.

            Din rapoartele de monitorizare privind implementarea măsurilor din acest plan conform Directivei 2007/589/CE au rezultat indicatorii de eficienţă (cantitatea de combustibili raportată la tone.km) din tabelul 3.21.

            Tabel 3.21. Indicatori de eficienţă pentru transportul aerian în perioada 2011-2016

            Anul	Indicator eficienţă
            2011	0,372=203506000 litri kerosen/546088917 tone.km
            2012	0,372=182719000 litri kerosen/490119064 tone.km
            2013	0,347= 168200000 litri kerosen/484088685 tone.km
            2014	0,359= 180769000 litri kerosen/502596946 tone.km
            2015	0,345= 210616040 litri kerosen/609964746 tone.km
            2016	0,329=264615244 litri kerosen/804096156 tone.km

            Din examinarea datelor din tabelul 3.21 se remarcă creşterea activităţii în transportul aerian în perioada 2014 – 2016 în condiţiile utilizării eficiente a combustibilului.

            Din analiza realizată de către ANRE a programelor de îmbunătăţire a eficientelor energetice, rezultă că s-au obţinut economii de energie de 113 tep în anul 2015 şi 300 tep în anul 2016.

            În perioada 2017/2020 prin măsurile de creştere a eficienţei energetice ce se vor aplica se prognozează o economie de energie de 0,0033 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6, ceea ce reprezintă 1,2% din consumul anului 2015.

         4. 3.6.2.4. Transport rutier

            Master Planul General de Transport în domeniul rutier are ca misiune creşterea conectivităţii rutiere între polii de creştere economică ai României şi ca obiective îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare între regiuni prin dezvoltarea reţelei rutiere naţionale şi asigurarea mentenanţei celei existente. În cadrul documentelor sunt definite proiectele de autostrăzi şi drumuri expres.

            În perioada 2014 – 2016 printre măsurile aplicate au fost:

            •  Programul de înnoire a parcului auto naţional pentru înlocuirea autoturismelor vechi cu grad înalt de emisii şi consumuri specifice mari (Programul Rabla);

            •  Optimizarea transportului de marfă (Programul de audit);

            •  Programul de încurajare a achiziţiilor maşinilor hibride şi electrice;

            •  Programul de încurajare a utilizării mopedelor şi bicicletelor.

              Programul Rabla se desfăşoară din anul 2005 şi permite înnoirea parcului de maşini deţinut atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice cu maşini mai puţin poluante şi cu consum mai mic de combustibili. Administraţia Fondului de Mediu (AFM) a căutat permanent să perfecţioneze activitatea de reînnoire a parcului de maşini, prin acest proiect căutând să găsească stimulentele necesare.

              În cadrul programului din 2013 a fost utilizat un singur tichet valoric pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, faţă de trei tichete câte se utilizau în anii anteriori, iar valoarea acestuia a fost de 6500 de lei, faţă de 3800 lei cât valora în 2012.

              În 2013 a fost posibilă cumularea eco-tichetului cu tichetul Rabla în cazul achiziţionării unui autovehicul electric. De asemenea, pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul s-a oferit posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru:

            •  achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6;

            •  achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100g/km;

            •  achiziţionarea unui autovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid.

              La achiziţionarea unui autovehicul de acest tip, se putea acorda, pe lângă prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1000 lei, rezultată prin cumulul a cel mult două eco-bonusuri.

              Ca noutate, în Programul Rabla 2014, persoanele fizice care au beneficiat de un tichet electronic s- au adresat direct producătorilor/dealerilor validaţi în program. De asemenea, o altă modificare este aceea că au fost incluse în program maşini cu o vechime mai mare sau egală cu 8 ani. Pentru prima dată tichetele nu au fost acordate fizic beneficiarilor, acestea fiind alocate electronic în sistemul informatic al AFM.

              În anul 2015, cuantumul primei de casare a fost de 6500 lei, la care se putea adăuga câte un ecobonus la achiziţionarea unui autovehicul nou, dar nu mai mult de două ecobonusuri cumulate, pentru fiecare dintre următoarele caracteristici, astfel:

              1. a. un ecobonus în valoare de 750 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, potrivit menţiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou;

              2. b. un ecobonus în valoare de 1500 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;

              3. c. un ecobonus în valoare de 2500 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid.

              În 2016, Programul Rabla a fost divizat în „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”, extensia dedicată maşinilor electrice şi dezvoltării infrastructurii specifice.

              Bugetul iniţial alocat celor două programe a fost de 220 milioane de lei, din care 75 milioane de lei pentru Rabla Plus, atât pentru achiziţionarea de autovehicule noi electrice şi electrice hibride, cât şi pentru finanţarea reţelei de staţii de încărcare a acestora. În interiorul programului Rabla Clasic, de 145 milioane lei, iniţial, 115 milioane de lei au fost alocate persoanelor fizice şi 30 de milioane de lei, persoanelor juridice. Dar, datorită succesului înregistrat imediat după lansarea din 14 iunie, cele 13000 de tichete electronice destinate persoanelor fizice fiind rezervate în primele trei săptămâni, Ministerul Mediului a suplimentat numărul de tichete pentru populaţie de trei ori – prima dată în iulie (cu 4000 de tichete prin realocarea a 10 milioane lei din bugetul persoanelor juridice), a doua oară în octombrie (1846 de tichete prin realocarea a 12 milioane lei din bugetul persoanelor juridice) şi a treia oară în noiembrie (3538 tichete prin suplimentarea bugetului cu 23 milioane lei).

              Conform datelor prezentate de ANRE în Rapoartele de monitorizare în perioada 2014-2016 au fost casate 71791 autovehicule. În anul 2016 au fost casate 25977 autovehicule fiind achiziţionate 25860 autovehicule noi prin Programul Rabla 2016 (tabelul 3.22.).

              Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016

              Anul	Autovehicule noi			Autovehicule casate
              	Total	Persoane fizice	Persoane juridice	Total	Persoane fizice	Persoane juridice
              2016	25860	22400	3460	25977	22499	3478

              În perioada 2014-2016 prin reînnoirea parcului de autovehicule a rezultat o economie de combustibil de circa 4500 tep considerând economia pe un autovehicul de 0,04 tep.

              Pentru perioada 2017-2020 se prognozează o economie de combustibil conform precizărilor din tabelul 2.6 având în vedere şi reînnoirea vehiculelor de transport marfă,vehiculelor tehnologice din diferite sectoare de activitate și altele asemenea

         5. 3.6.2.5. Transport urban al populaţiei

            Transportul urban al populaţiei se realizează cu autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze şi metrou. În tabelele 3.23, 3.24. se prezintă evoluţia transportului public local de pasageri ca dotare şi număr de pasageri în perioada 2010-2015.

            Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri

            Dotări	2010	2011	2012	2013	2014	2015
            Lungimea liniei simple(km)
            Tramvaie	901	890	860	851	868	839
            Troleibuze	436	437	421	430	434	448
            Metrou	162	162	162	162	162	162
            Numărul Vehiculelor
            Tramvaie	1411	1358	1350	1304	1295	1272
            Autobuze şi microbuze	5244	5172	4805	4856	4942	4942
            Troleibuze	614	627	605	592	594	588
            Metrou	550	550	544	490	546	546

            Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport

            Număr pasageri	2010	2011	2012	2013	2014	2015
            TOTAL mii pasageri	2117199	1989716	1914073	1927070	2162144	2021639
            Tramvaie	629071	569759	523660	537161	530497	438153
            Autobuze şi microbuze	1119863	107759	1055066	1052342	1247299	1212907
            Troleibuze	191033	171673	162960	167787	211409	195740
            Metrou	177232	170525	172386	169779	173209	174829

            Transportul urban al populaţiei este realizat de Regii Autonome de Transport sau de Compani de Transport în subordinea autorităţilor publice locale. Cel mai solicitat este transportul cu autobuze şi microbuze.

            Din evoluţia liniei de transport şi a numărului de pasageri se constată că în perioada 2010-2015 în unele localităţi s-a renunţat la transportul cu tramvaie parţial sau total.

            Evoluţia numărului de vehicule în perioada 2010-2015 arată că nu s-au făcut investiţii importante în parcul mijloacelor de transport.

            Autoritățile locale au acţionat însă pentru creşterea eficienţei în transportul public local prin:

            •  Realizarea în oraşe a unor Studii de optimizare a funcţionării transportului public în scopul extinderii şi îmbunătățirii acestuia;

            •  Încurajarea formelor de transport alternativ (ciclismul, car-pooling, car-sharing și altele asemenea) prin planificare urbană şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism (piste de biciclete, rasteluri de depozitare, vagoane/compartimente speciale pentru biciclete la metrou şi în trenuri și altele asemenea) şi extinderea zonelor pietonale în special în marile aglomerări urbane;

            •  Creşterea gradului de utilizare a transportului public, prin optimizarea mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie) şi a infrastructurii necesare pentru o bună funcţionare a acestora ;

            •  Achiziționarea de autobuze Mercedes,Solaris, ISUZU, KARSAN JEST.

            Din analiza Programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice ANRE a evaluat economii de 1692 tep în anul 2014, 590 tep în anul 2015 şi 2924 tep în anul 2016.

            Pentru perioada 2017-2020 se vor achiziţiona vehicule cu performanţe tehnice ridicate (consum redus şi emisii poluante reduse) pentru asigurarea unui transport civilizat şi prietenos faţă de mediu. Se prognozează o creştere a economiei de energie ceea ce conduce valoarea de 0,085 milioane tep în 2020 conform valorilor din tabelul 2.6.

            În oraşul Bucureşti se continuă lucrările la metrou pentru extinderea reţelei, prezentate în PNAEE III, şi se aplică măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

            În perioada 2014 – 2017 prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice s-au obţinut economiile de energie prezentate în tabelul 3.25.

            Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016

            Nr.crt.	Măsura aplicată	Anul PIF	Economia de energie, în tep/an	Finanţarea
            1.	Modernizarea instalaţiilor aferente sistemului de ventilare generală a staţiilor Mag.1-6staţii	2016	860	Fonduri europene nerambursabile POIM şi POST, Bugetul de stat
            2.	Achiziţia a 16 trenuri electrice de metrou produse de CAF	2014	731	Fonduri europene nerambursabile POIM şi POST, Bugetul de stat
            3.	Achiziţia a 8 trenuri electrice de metrou produse de CAF	2014	163,4	Fonduri europene nerambursabile POIM şi POST, Bugetul de stat
            4.	Modernizare scări rulante	2015	11,24	Fonduri proprii
            5.	Iluminat tehnologic LED-6 staţii	2014-2017	25 tep/an staţie	Fonduri proprii
            6.	Achiziţia a 3 autoturisme	2016	0,01	Fonduri proprii

            În perioada 2017 – 2020 prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice se prognozează că se obţinut economiile de energie prezentate în tabelul 3.26.

            Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020

            Nr.crt.	Măsura aplicată	Anul PIF	Economia de energie, în tep/an	Finanţarea
            1.	Iluminat tehnologic LED -8 staţii	2017- 2020	25 tep/an staţie	Fonduri proprii
            2.	Achiziţia a 13 trenuri electrice de metrou pentru Magistrala5	2018- 2020	Trenuri cu recuperare de energie la frânare	Fonduri europene nerambursabile POIM şi Bugetul de stat
            3.	Modernizarea instalaţiilor pe magistralele 1,2,3 şi tronsonul de legătură de metrou Modernizare echipamente,transformatoare de staţie cu pierderi reduse conform Norma ecodesign EU548/2014	2019	105,53	Fonduri europene , Bugetul de stat
            4.	Achiziţia a 4 autovehicule (2 autoturism, o autospecială salvatori şi o autoutilitară de 3,5 t cu benă)	2017	0,01	Fonduri proprii şi din Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2017-2019

            Din analiza Programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice ANRE a evaluat economii de 747 tep/an în anul 2014, şi 817 tep în anul 2016.

            În perioada 2017-2020 se prognozează economii de energie conform datelor din tabelul 2.6.

      3. 3.6.3 Economii rezultate de măsurile în transport

         Economiile rezultate din măsurile de creştere a eficienţei energetice ce se aplică în sectorul transport, prezentate în tabelul 2.6, sunt în anul 2020 în valoare de 1,117 milioane tep ceea ce reprezintă 20% din consumul anului 2015.

      4. 3.6.4 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în transport

         Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în transport se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare şi fonduri europene prezentate în detaliu în subcapitolul 3.1.1.

         În cadrul POR 2014-2020 în cadrul AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la Prioritatea de investiții, Obiectivul specific 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor – mobilitatea urbană există un buget alocat de 491,97 mil Euro (FEDR 410,67 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 63,30 mil Euro (FEDR 53,80 mil Euro ) şi buget SUERD 61,42 mil Euro (FEDR 52,21 mil Euro).

         În cadrul POR 2014-2020 în cadrul AP 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investitii 4.1. Promovarea strategiei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor –mobilitate urbană în municipii reşedinţă de judeţ există un buget alocat de 1.126.408.011 Euro (FEDR 957.446.809 Euro).

   7. 3.7 Măsuri de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

      1. 3.7.1 Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire

         Sectorul rezidenţial este cel mai mare consumator de energie din total consum de energie finală. Conform prognozelor CNP (tabelul 2.2.) este de aşteptat ca în perioada 2017 – 2020 ritmul mediu anual de creştere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.

         În conformitate cu datele statistice ale anului 2015 consumul de energie al populaţiei a fost de 7386535 tep, utilizat în proporţie de 85,9% pentru asigurarea încălzirii locuinţelor şi a apei calde menajere şi pentru prepararea hranei şi numai în proporţie de 14,1% iluminat şi utilizări de echipamente şi aparate electrice.

         Astfel în 2015 cu un consum de 6345511 tep s-a asigurat încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde menajere şi a hranei utilizând următoarele surse:

         •  Gaze naturale 2265395 tep (35,7%);

         •  Lemne de foc 2950814 tep (46,5%);

         •  Energie termică 801503 tep (12,6%);

         •  Surse de energie neconvenţionale 2805 tep (0,04%);

         •  Alţi combustibili (hidrocarburi lichide, cărbuni) 324994 tep (5,1%).

         Rezultă că serviciile de încălzire, respectiv răcire s-au realizat în proporţie de 87,4%, respectiv 100% descentralizat.

         În ceea ce priveşte sistemelor de răcire existente, s-a constatat o creştere a utilizării aparatelor de ventilare tip splitere alimentate cu energie electrică în clădirile rezidenţiale, administrative şi din sectorul servicii.

         În anul 2014 numai 70 localităţi mai aveau sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Din totalul localităților rămase conectate la SACET în 2014, un procent de 64,3% (45 de localități) este reprezentat de localități cu o populație de cel puţin 20000 de locuitori. Referitor la localitățile cu o populație mai mică de 5000 de locuitori, se constată că doar 2 localități beneficiază de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

         În anul 2014 din totalul orașelor și municipiilor din România (320 orașe și municipii) în aproximativ 22% dintre acestea se utiliza serviciul centralizat de alimentare cu energie termică.

         Dacă se are în vedere raportarea la numărul total de orașe, municipii, comune și sate (2861 comune și 12957 sate) se observă că doar în 0,43% dintre acestea exista în funcţiune serviciul centralizat de alimentare cu energie termică.

         În figura 3.4 se prezintă principalele localități care dispun de serviciul centralizat de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014 și gradul de conectare la SACET la nivelul acestora.

         

         Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014

         O analiză sintetică a localităților care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică, la nivel naţional, făcută pe baza datelor transmise de operatorii de termoficare, actualizată la nivelul anului 2015, arată că mai sunt în funcţiune sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) în 62 localităţi, şi anume

         •  Municipiul Bucureşti şi 26 municipii reşedinţă de judeţ: Alexandria, Arad, Bacău, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Focşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Pitești, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Timişoara, Tulcea, Vaslui;

         •  12 localităţi cu peste 20000 locuitori: Bârlad, Făgăraş, Hunedoara, Lupeni, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Odorheiu Secuiesc, Olteniţa, Paşcani, Petroşani, Rădăuţi;

         •  10 localităţi având între 10000 şi 20000 locuitori: Balş, Beiuş, Brad, Cernavodă, Drăgăneşti Olt, Gheorgheni, Motru, Nehoiu, Otopeni, Vatra Dornei;

         •  13 localităţi având sub 10000 locuitori: Albeşti, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Copşa Mică, Horezu, Huedin, Întorsura Buzăului, Lehliu Gară, Nădlac, Panciu, Sânmartin, Vlăhiţa, Vulcan.

         În 15 municipii reşedinţă de judeţ (36,6% din totalul de 41 judeţe) nu există sisteme SACET, respectiv în: Alba Iulia, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Buftea, Deva, Piatra Neamţ, Reşiţa, Satu Mare, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Zalău.

         Avându-se în vedere gradul relativ ridicat de deconectare a consumatorilor de la SACET se poate spune că procesul de debranșare/deconectare este în plină desfășurare.

         În anul 2014, erau alimentate cu energie termică prin SACET un număr de aproximativ 1.331.353 apartamente, din care aproximativ 93% în mediul urban și aproximativ 7% în mediul rural. Din numărul total al populației stabile din România de 19.043.767 locuitori, conform recensământului din 2011, aproximativ 3.822.000 de locuitori erau racordați, în 2014, la serviciul centralizat de alimentare cu energie termică, reprezentând un procent de 20%.

         În ceea ce priveşte cantităţile anuale de energie termică distribuită, în perioada 2010 – 2015, acestea au avut un caracter permanent descendent, cauzat pe de o parte de condiţiile climatice care au condus la creşterea temperaturilor exterioare şi, pe de altă parte de numărul de consumatori debranşaţi.

         În tabelul 3.27. se prezintă evoluţia producţiei de energie termică din România în perioada 2010 – 2015.

         Tabel 3.27. Evoluţia producţiei de energie termică în perioada 2010-2015 [tep]

         Anul	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Producţia de energie termică (inclusiv autoproducătorii )	2368783	2362958	2172506	2064563	1891889	1856026

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

         În tabelul 3.28. este prezentată evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Se remarcă o scădere a acestui consum cu circa 30% în perioada 2010-2015 cu un ritm mediu anual de circa 5,3%.

         Tabel 3.28. Evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi economice şi sociale în perioada 2010-2015 [tep]

         Specificaţie	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Consum final energetic de energie termică, din care în:	1654337	1662710	1505041	1415674	1272799	1274507
         – Industrie	282640	291391	278874	258660	265836	270369
         – Transporturi	4837	1682	2248	2027	1675	1625
         – Populaţie	1134744	1120525	959517	904843	799085	801503
         – Agricultură, Silvicultură	18039	23977	30336	26992	20875	17232
         – Servicii	214077	225135	234266	223152	185328	183778

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

         Cel mai mare consumator de energie termică alimentat din sisteme centralizate este sectorul rezidenţial (62,34% în 2015), urmat de industrie (21,2% în 2015) şi de servicii (14,4% în 2015). Consumul de energie termică s-a redus semnificativ în sectorul transporturi, reprezentând în 2015 circa 0,12% din consumul anului 2010.

         Toate centralele ce produc energie termică folosesc combustibili fosili (cărbune, hidrocarburi gazoase, hidrocarburi lichide) şi biomasă lemnoasă.

         În tabelul 3.29. este prezentată structura resurselor utilizate pentru producerea energiei termice în perioada 2010 – 2015.

         Tabel 3.29. Evoluţia consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice

         Resurse energetice	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Total resurse energetice din care pe:	2436084	2510214	2280435	2109484	1988236	1920449
         Cărbune	640872	700395	647256	619531	560405	553326
         Lemne de foc (inclusiv biomasă)	45843	77252	67325	63311	89073	91880
         Hidrocarburi lichide	258927	288405	194554	120274	110883	102527
         Hidrocarburi gazoase	1490167	1443830	1367723	1302054	1214378	1159383
         Alţi combustibili	275	332	248	382	1540	332
         Energie din surse neconvenţionale			3329	3932	11957	13001

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Balanţa Energetică a României – colecţii)

         În ceea ce priveşte structura combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice, o pondere importantă o deţin hidrocarburile (65,7% în anul 2015, în scădere cu circa 27,8% faţă de 2010), cărbunii reprezentând un alt procent însemnat (28,8% în 2015, în scădere cu 13,% faţă de 2010). Se remarcă creşterea ponderii resurselor energetice neconvenţionale în 2015.

         Datele prezentate arată scăderea încrederii populaţiei în sistemele de încălzire centralizată şi apariţia unui fenomen masiv de debranşare a consumatorilor casnici de la aceste sisteme şi apelarea la utilizarea gazului natural în centrale individuale şi sobe.

         Restructurarea economică şi închiderea unor întreprinderi industriale a accentuat criza cogenerării în România.

         Schema de sprijin tip bonus, aplicată de la 1 aprilie 2011, a fost destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalaţiilor existente. Această schemă a fost accesată doar pentru instalaţiile de cogenerare care respectă cerinţa privind economisirea de energie primară în comparaţie cu producerea separată, aşa cum s-a stabilit în Directiva 2004/8/CE şi în Decizia Comisiei Europene 2007/74/CE (înlocuită de Decizia 2011/877/UE), deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă.

         În anul 2016 au fost emise o serie de reglementari specifice pentru îmbunătățirea aplicării acestui program, după cum urmează:

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 84/2013;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 24/2016 pentru modificarea Ordinului președintelui ANRE nr. 119/2013 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficienta și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 28/2016 privind modificarea și completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 48/2016 privind abrogarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2012 pentru aprobarea

           valorilor de referinţǎ armonizate ale eficienţei pentru producerea separatǎ de energie electricǎ, respectiv de energie termicǎ şi a factorilor de corecţie aplicabili la nivel naţional;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 49/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.114/2013;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 53/2016 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) şi lit. c) şi art. 7 alin. (1) şi alin. (3) lit. b) din Procedura de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 68/2016 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2017 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;

         •  Ordinul ANRE nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 78/2016 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2017;

         •  Ordinul președintelui ANRE nr. 117/2016 pentru modificarea Ordinului președintelui ANRE nr.119/2013 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia;

         În anul 2016 a fost emisă HG nr. 925/2016 de modificarea și completare a Hotărârea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă și HG nr. 129/2017 pentru completarea art.8 din HG nr. 1215/2009. Astfel se asigură completarea cadrului legal pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest sens, s-au inclus în schema de tip bonus centralele cu unități de microcogenerare și/sau cogenerare de mică putere totalizând o capacitate electrică instalată mai mică de 1 MW.

         Conform HG nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în Lista specificată la art.9 alin.(4) până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacităţile de cogenerare noi care înlocuiesc ulterior datei de 31.12.2016 capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia electrică de înaltă eficiență, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de 31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de sprijin.

         Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2014, 2015 și 2016 sunt prezentate în tabelul 3.30.

         Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016

         Indicatorul	U.M	2014	2015	2016
         Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de schema sprijin	GWh	5102	4717	4739
         Economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficienţă beneficiare de bonus, în conformitate cu prevederile Regulamentului de calificare	tep	262386	228244	236586

         Pentru perioada 2017- 2020 se va promova cogenerarea de înaltă eficienţă având în vedere beneficiile ca urmare a utilizării eficiente a resurselor.

      2. 3.7.2 Evaluare cuprinzătoare a potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente

         În conformitate cu art. 14 alin (1) România a transmis la Comisie Europene „Raportul privind evaluarea potențialului de punere în aplicare a termoficării și răcirii centralizate eficiente la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale pe întreg teritoriul național”. https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Raport%20privind%20evaluarea%20potenial ului.pdf

         Documentul analizează situaţia actuală a cererii de încălzire şi răcire şi modul de acoperire a acestuia, evidenţiind evoluţia preţului/tarifului pentru energia termică, situaţia investiţiilor și altele asemenea.

         Documentul a identificat potenţialul de eficienţă energetică al infrastructurii de termoficare şi răcire centralizată şi propune măsuri pentru stimularea realizării potenţialului. Aceste măsuri sunt

         • ► Adaptarea SACET și a surselor la noile consumuri de energie termică, în condiții de funcționare eficientă și încadrarea în normele de protecția mediului;

         • ► Creșterea eficienței energetice pe tot lanțul: resurse, producere, transport, distributie, consum;

         • ► Promovarea cogenerării ca vector fundamental pentru restructurarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice;

         • ► Accelerarea procesului de modernizare a infrastructurii aferente serviciilor energetice de interes local, cu suport financiar public și/sau privat;

         • ► Creșterea gradului de implicarea a autorităților administrației publice locale în strictă concordanță cu atribuțiile și compentențele instituite de lege;

         • ► Promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru reducerea prețului la energia termică și conformarea la cerințele de mediu.

         Dezvoltarea SACET este o opţiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea cu sisteme individuale pe gaze naturale conduce la utilizarea neraţională a resurselor energetice primare şi necesită investiţii în noi infrastructuri de distribuţie a acestora.

         Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienței energetice şi al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase.

         Strategiile, politicile şi măsurile propuse se referă la orizontul de timp 2020-2030.

      3. 3.7.3 Alte măsuri cu referire la eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

         În PNAEE III s-a prevăzut pentru perioada 2014-2020 realizarea unor noi grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă în cadrul Planului Naţional de Investiţii (HG nr.1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

         producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții).

         În PNAEE III s-a prevăzut pentru perioada 2014-2020 continuarea Programului „Termoficare 2006- 2015 căldură şi confort” cu scopul de a moderniza sistemele de alimentare centralizată cu energie termică pe următoarele componente funcţionale:

         •  unitatea (unităţile) de producţie agent termic;

         •  reţeaua de transport agent termic primar (apǎ fierbinte);

         •  staţiile termice sau modulele termice la nivel de imobil;

         •  reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire .

           În conformitate cu rapoartele anuale privind monitorizarea economiilor de energie realizate de ANRE în perioada 2014-2016 rezultă următoarele:

         •  eficiența energetică obținută ca urmare a punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții până în

           2014 este de 27330 tep/an, iar pentru anul 2014, este de 5917 tep;

         •  economia de energie a obiectivelor puse în funcțiune în anul 2015 este de 2279 tep;

         •  economia de energie a obiectivelor puse în funcțiune în anul 2016 este de 25tep.

         Rezultă că economia de energie prin investițiile realizate până în anul 2017 este de 35551 tep. Portofoliul de proiecte pentru alimentarea centralizată cu energie termică al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei având contracte de finanţate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în tabelul 3.31.

         Tabel 3.31. Proiecte de eficienţă energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanţat de FREE

         Nr.crt.	Tipul investiţiei	Stadiu	Economia de energie în tep/an
         1.	Modernizarea staţiei geotermale şi racordarea unor puncte termice, modernizarea reţelei de distribuţie	realizată	937,0
         2.	Modernizarea de puncte termice şi a reţelelor de distribuţie aferente	realizată	621,0
         3.	Instalarea, punerea în funcţiune şi operarea unei unităţi de co-generare	realizată	462,0
         4	Instalarea unui cazan de abur supraîncălzit pe biomasa	realizată	7.734,0
         5.	Creşterea randamentului electric al unei centrale de co-generare pe biomasă	realizată	1.678,0
         TOTAL Economie de energie			11.432,0

         În perioada 2017-2020 este prevăzută continuarea modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică viabile pentru reducerea semnificativă a costurilor pentru încălzire şi prepararea apei calde, valorificarea pe plan local a potenţialului de resurse regenerabile, reducerea emisiilor poluante.

         Se prognozează realizarea unor investiţii care să conducă la economii anuale de energie de 2000 de tep/an, conform datelor din tabelul 2.6.

      4. 3.7.4 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

         În cadrul POIM 2014-2020 există AP 7 Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate există următoarele obiective specifice:

         1. 7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate, având un buget alocat de 105.769.712 Euro (FEDR 89.904,225Euro). In cadrul apelului de proiecte deschis în 2016 au fost identificate 7 proiecte. Se află în curs de implementare Oradea termoficare (valoare totală 118.835.009lei), Iaşi termoficare (valoare totală 86.689.943 lei) și Râmnicu Vâlcea (valoare totală 81.718.607 lei).

         2. 7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti, având un buget alocat de 187.734.669 Euro (FC 159.574.468 Euro). Indicatorul de rezultat al proiectului este reducerea pierderilor înregistrate pe reţelele de transport şi distribuţie de la 26,7% în 2013 la 15% în 2023. Indicatorul de realizare este lungimea reţelei termice reabilitate/extinse de 200 km.

   8. 3.8 Măsuri de eficienţă energetică în agricultură şi silvicultură

      1. 3.8.1 Introducere

         Având în vedere evoluţia indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 (tabelul 2.1) este de aşteptat o evoluţie importantă în agricultură şi silvicultură.

         Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 461042 tep conform prognozelor CNP (tabelul 2.3) acest consum este prognozat a atinge valoarea de 500000 tep ceea ce înseamnă o creştere de circa 8,4% faţă de cel din anul 2015, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creştere de 1,64%.

         Consumul de energie în agricultură şi silvicultură în anul 2015 este prezentat în tabelul 3.32. Acest sector este mare consumator de combustibili pentru utilaje agricole şi utilaje de transport (circa 61% din total consum), restul combustibililor fiind utilizat pentru procese termice.

         Gradul de penetrare a energiei electrice în agricultură a fost de circa 8,4% din total consum de energie.

         Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep]

         Total	Lignit	Lemn	Benzină	Motorină	Păcură	GPL	Alte Produse Petro-liere	Gaze Naturale	Alţi combustib ili	Energie Din Surse Neconvenț ional	Energie Electrică	Energie Termică
         461042	14	7530	9519	257949	417	8969	4043	68077	8161	350	38744	3269

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României – colecţii)

      2. 3.8.2 Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în agricultură

         Măsurile privind creştere a eficienţei energetice în agricultură sunt următoarele:

         •  reînnoirea parcului de utilaje agricole prin achiziţionarea de utilaje performante;

         •  reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii;

         •  utilizarea sistemelor moderne de încălzire şi preparare a apei calde.

         Cadrul legislativ privind finanţarea şi implementarea Programului Naţional de Irigaţii (PNI) este reprezentat de Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, Hotărârea Guvernului nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.

         Guvernul României prin HG nr.793/2016 a aprobat ”Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”

         Programul este structurat pe trei etape succesive de implementare 2017-2020, după cum urmează:

         • ► În prima etapă se vor reabilita obiective din amenajările de irigaţii viabile pe care s-au constituit Organizaţii de Îmbunătăţiri Funciare (OIF) care au accesat sub-măsura 125 a1-irigaţii şi alte

           lucrări de îmbunătăţiri funciare în cadrul Programului Naţional ce Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013;

         • ► În etapa a II-a se reabilitează obiective din amenajările de irigaţii viabile pe care sunt constituite OIF care vor putea reabilita infrastructura secundară de irigaţii în cadrul sub-măsurii 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea şi modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice din cadrul PNDR 2014-2020;

         • ► În etapa a III-a se vor reabilita obiective din amenajări viabile de irigaţii pe care nu sunt constituie actualmente OIF, dar în cazul în care se vor constitui acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.

         Obiectivul general al PNI vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din 86 de amenajări viabile aparţinând domeniului public al statului, în suprafaţă de 1,8 milioane ha până în anul 2020.

         Din Ordinul MADR nr. 5/2017 pentru stabilirea modului de implementare a Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România rezultă că programul se realizează etapizat în trei etape succesive astfel:

         •  etapa I, în care se reabilitează un număr de 40 de amenajări de irigaţii;

         •  etapa II, în care se reabilitează un număr de 37 de amenajări de irigaţii;

         •  etapa III, în care se reabilitează un număr de 9 amenajări de irigaţii. În etapa I se reabilitează următoarele:

         •  69 stații de pompare de bază,

         •  87 de stații de repompare,

         •  2525 m conducte de refulare,

         •  1226505 m canale de aducțiune,

         •  1965488 m canale de distribuție, și

         •  3125 construcții hidrotehnice .

           În etapa II se reabilitează următoarele:

         •  32 stații de pompare de bază,

         •  37 stații de repompare,

         •  678389 m canale de aducțiune,

         •  494478 m canale de distribuție și

         •  1345 construcții hidrotehnice

           În etapa a III se reabilitează următoarele:

         •  9 stații de pompare de bază,

         •  13 stații de repompare,

         •  92587 m canale de aducțiune,

         •  ·425107 m canale de distribuție și

         •  525 construcții hidrotehnice Efectele realizării acestui program sunt:

           • ► creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% astfel:

             •  execuţie preliminară 2017-40%

             •  propunere 2018 -50%

             •  estimare 2019-60%

             •  estimare 2020-70%

             •  estimare 2021-80%

           • ► scăderea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28% şi se vor datora exclusiv evapotranspiraţiei astfel:

             •  execuţie preliminară 2017-60%

             •  propunere 2018-50%

             •  estimare 2019-40%

             •  estimare 2020 -30%

             •  estimare 2021- 28%.

         Prin PNDR 2014-2020 la componenta de infrastructură de irigaţii se finanţează investiţii în active fizice având ca obiectiv principal eficientizarea utilizării apei în agricultură Se finanţează proiecte de modernizare a infrastructurii secundare de irigaţii a clădirilor aferente staţiilor de pompare/ repompare/ punere sub presiune şi/sau racordare la utilităţi, inclusiv construcţia/ modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat. Suma alocată pentru acest proiect este de 435.000.000 Euro. Cu această sumă se pot finaliza circa 460 proiecte astfel că se estimează ca începând din anul 2024 economia de energie va fi de circa 6000 tep/an.

         Prin realizarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România în perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie de 0,03 milioane tep conform datelor din tabelul 2.6.

         Din evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură (tabelul 3.33.) în perioada 2010-2015 se observă reînnoirea acestui parc cu utilaje agricole performante, ţinând seama de solicitările utilizatorilor în majoritatea lor privaţi (peste 98%).

         În perioada 2014-2016 prin utilizarea unor utilaje performanţe se prognozează că s-au obţinut economii de energie de circa 0,001 milioane tep.

         Tabel 3.33. Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură în perioada 2010-2015

         Tipul utilajului	Număr, bucăţi
         	2010	2011	2012	2013	2014	2015
         Tractoare agricole fizice	180433	183064	184446	191301	193120	199284
         Cultivatoare mecanice	27795	28926	29173	29565	29562	30355
         Semănătoare mecanice	69337	71554	72519	74805	76301	77560
         Combine autopropulsate pentru recoltat cereale	25285	25418	25626	26454	25694	27485
         Combine autopropulsate pentru recoltat furaje	797	777	752	826	868	891
         Vindrovere autopropulsate recoltat furaje	1233	1201	1817	1212	1217	1254
         Prese pentru balotat paie şi fân	7181	9018	9087	10225	10871	11966

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, – colecţii)

         În perioada 2017-2020 se preconizează casarea unor utilaje agricole şi achiziționarea de utilaje noi performante. Astfel prin reînnoirea parcului de utilaje agricole se prognozează economii de energie de 0,019 milioane tep conform datelor din tabelul.2.6.

         Din evoluţia exploataţiilor agricole cu efective de porcine şi de păsări în perioada 2010-2015 se remarcă existenţa unor ferme care beneficiază de terenuri agricole având suprafeţe agricole cuprinse între 10 ha şi peste100 ha (tabelul 3.34). La aceste exploatații agricole cu număr mare de efective de animale/păsări se modernizează dotările (clădiri, iluminat, încălzire, preparare apă caldă și altele asemenea, ținând seama că în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se specifică sprijinul extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații,

         facilitate de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor alimentare și altele asemenea).

         Tabel 3.34. Exploataţii agricole cu efective de porci şi păsări şi efectivele pe clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate

         Clasa de mărime a suprafeţei agricole utilizate,ha	Porcine		Păsări
         	2010	2013	2010	2013
         Total	41584	40024	47641	51736
         10-20	25978	26557	30797	35468
         20-30	5521	5230	6112	6465
         30-50	4379	3989	4736	4873
         50-100	3248	2661	3482	3164
         Peste 100	2458	1587	2514	1766

         (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, – colecţii)

         În perioada 2017-2020 prin modernizarea dotărilor la exploataţiile agricole cu efective de porcine/păsări se prognozează o economie de energie de 0,0005 milioane tep.

         Rezultă că în agricultură în perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie de aproximativ 0,049 milioane tep ceea ce reprezintă 10% din consumul de energie a anului 2015.

      3. 3.8.3 Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul agricultură

         Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în agricultură se poate realiza din surse proprii, din împrumuturi la bănci, din FEADR și altele asemenea

         Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR se finanţează următoarele categorii de intervenție dispunându-se de fonduri în valoare de 2,071 miliarde Euro (FEADR şi contribuţie naţională):

         •  înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării şi producţie de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor scurte și altele asemenea);

         •  investiţii în procesare şi comercializare, inclusiv în eficienţă energetică, marketing, depozitare, condiţionare, adaptare la standarde și altele asemenea;

         •  sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, şi întinerirea generaţiilor de fermieri.

         Agricultorii care au planuri de extindere şi modernizare a fermelor sau de investiţii noi în mijloace de producţie pot apela şi la oportunităţile oferite prin intermediul programului RoSEEFiii România. Acest program de finanţare se adresează IMM-urilor pentru investiţii în măsuri de creştere a eficienţei energetice şi în soluţii tehnice care promovează energii regenerabile, fiind iniţiat de UE şi BERD.

         Prin acest program se pot primii bani pentru cumpărarea de echipamente moderne, dar se pot pune la dispoziţie şi soluţii care economisesc energia.

         

         iii Programul financiar RoSEEF al Uniunii Europene si BERD in valoare de 60 milioane EUR este inchis pentru noi solicitari. A fost unul dintre facilitatile oferite de BERD prin care in Romania s-au finantat 473 proiecte de investitii cu o valoare combinata de 189 milioane Euro. RoSEEF a utilizat finantare comerciala, finantare nerambursabila europeana si finantare a consultantei realizata de Tractebel Engineering. Investitiile tipice au fost in sectoarele agricultura, prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului, alimentara. (a se vedea site- ul www.seff.ro)

         Principalul susţinător al programului este UE care acordă sume nerambursabile plătind granturi. Programul se derulează prin băncile locale, granturile UE acordate având valori de 10-15% din valoarea finanţării contractate.

         Lista utilajelor, echipamentelor şi costurilor eligibile cuprind: utilaje agricole performante (cu consumuri reduse), compresoare, echipamente electrice, soluţii de iluminat pe baza tehnologiei LED (sau lămpi clasa A9, sisteme solare pentru apă caldă, cazane pe biomasă, sisteme cu biogaz, reabilitarea clădirilor, panouri radiante cu infraroşu și altele asemenea).

   9. 3.9 Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi răspunsul cererii de energie

      În perioada 2014-2016 Guvernul României a acordat o atenţie deosebită dezvoltării şi funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) şi Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale. În această perioadă pentru garantarea unui regim concurenţial care să funcţioneze în beneficiul tuturor consumatorilor și pentru asigurarea funcționării sectorului și pieței de energie în condiții de eficiență, transparență și protecție a consumatorilor, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a desfășurat o susținută activitate de monitorizare şi control și a aplicat măsurile necesare, specifice activităţii de reglementare, pentru evitarea și, după caz, corectarea, oricăror posibile distorsiuni.

      1. 3.9.1 Criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea şi reglementări

         Existenţa pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, a impus existenţa unui cadru de reglementare necesar funcţionării şi dezvoltării pieţei de energie electrică şi gaze naturale. Ca o consecinţă a rezultatelor de aplicare a acestor reglementări în perioada 2014-2016 şi a solicitărilor operatorilor economici din sector are loc un proces continuu de modificare a reglementărilor. În continuare se prezintă modul în care reglementările existente stimulează acţiunile pentru creşterea eficienţei energetice pe piaţa de energie electrică şi a gazelor naturale.

         1. 3.9.1.1. Energie electrică

            Tarifele pentru serviciul de transport al energiei electrice se determină în baza Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 53/2013, cu modificările și completările ulterioare.

            Metodologia are în vedere veniturile reglementate anuale aferente serviciului de transport care sunt prognozate pentru întreaga perioadă de reglementare (2014-2018) pe baza prognozei de costuri cu prestarea serviciului considerate justificate, precum şi pe baza programelor de investiţii anuale propuse de CNTEE Transelectrica SA şi acceptate de ANRE. Metodologia conţine mecanisme de stimulare a eficienţei serviciului de transport al energiei electrice prin promovarea investiţiilor eficiente în reţeaua electrică de transport, reducerea consumului propriu tehnologic (CPT), reducerea costurilor de operare şi mentenanţă şi creşterea calităţii serviciului. În aplicarea prevederilor metodologice menționate, tarifele pentru serviciul de transport se revizuiesc începând cu data de 1 iulie a fiecărui an.

            În figura 3.5. se prezintă evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016.

            

            Figura 3.5. Evoluţia tarifului de transport în perioada 2008-2016

            (Raport anual ANRE anul 2016)

            Scăderea cu 10,8 % a tarifului mediu de transport, începând cu 1 iulie 2016, față de tariful aprobat pentru anul anterior (1 iulie 2015 – 30 iunie 2016), s-a datorat în principal creșterii consumului de energie electrică și a exportului, ceea ce a condus la aplicarea de către ANRE a corecțiilor metodologice, aferente închiderii primului an al perioadei de reglementare (1 iulie 2014 – 30 iunie 2015) și estimării celui de-al doilea an al perioadei de reglementare (1 iulie 2015 – 30 iunie 2016). Evoluția tarifelor de transport al energiei electrice prezentată în figura 3.5. pune în evidență creșterea în perioada a doua de reglementare și descreșterea în perioada a treia de reglementare a tarifului mediu de transport, care, deși nu se aplică în facturi, este reprezentativ deoarece indică venitul reglementat unitar aferent fiecărui MWh extras sau consumat din rețele.

            Evoluția înregistrată a fost determinată în principal de evoluția venitului reglementat (prognozat în creștere progresivă de-a lungul celei de-a doua perioade de reglementare) și a consumului de energie electrică în România (evoluția energiei electrice extrase din rețele).

            Evoluția veniturilor și a costurilor totale realizate de CNTEE Transelectrica SA, precum și investițiile aferente serviciului de transport al energiei electrice, planificate și realizate în perioada 2008-2017, se prezintă în tabelul 3.31. Tot în acest tabel se prezintă distinct evoluția costurilor cu CPT din RET.

            Costurile cu CPT, care reprezintă cca. 20 % din totalul costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice, sunt supuse unui mecanism de eficientizare prin stabilirea unor ținte de CPT reduse progresiv de la un an la altul al perioadei de reglementare. ANRE recunoaște în tarifele reglementate costurile înregistrate de CNTEE Transelectrica SA cu achiziția energiei electrice necesare acoperirii CPT în RET, numai în măsura în care cantitatea de energie electrică se încadrează în limitele anterior stabilite ca țintă de eficiență, iar prețul de achiziție nu depășește prețul de referință calculat ca medie ponderată a prețurilor de tranzacționare pe piața de energie. Prin urmare, ANRE plafonează atât cantitatea, cât și prețul de achiziție a energiei electrice necesare pentru acoperirea CPT, printr-o formulă care ține seama de evoluția prețului de tranzacționare în regim concurențial pe piața de energie. În structura de achiziție a CPT nu se acceptă dezechilibre cantitative mai mari de 10 %, iar costul dezechilibrelor este plafonat începând cu data de 1 iulie 2017 la cel mult 5 % din prețul de referință.

            Cantitatea de energie electrică necesară pentru acoperirea CPT în RET este într-o măsură mai mică sub controlul CNTEE Transelectrica SA, deoarece aceasta este puternic influențată de regimul de funcționare al RET, determinat de structura rețelei, a producerii și a consumului de energie electrică. Nivelul CPT este influențat și de regimul de funcționare a rețelei electrice de transport sub sarcina pentru care a fost dimensionată. Chiar și în aceste condiții, CNTEE Transelectrica SA este stimulată

            să eficientizeze costurile cu CPT prin îmbunătățirea strategiilor de achiziție de pe piața angro de energie electrică.

            Tarifele specifice pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice aplicate de operatorii de distribuţie concesionari se stabilesc prin Ordinul ANRE nr. 72/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

            Tarifele specifice pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice aplicate de operatorii de distribuţie concesionari în anul 2016, care reprezintă al treilea an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018), au fost aprobate prin Ordinele ANRE nr. 168 până la 175 din 2015.

            La sfârșitul anului 2016, ANRE a analizat solicitările fundamentate ale operatorilor și a aprobat, prin Ordinele ANRE nr. 107 până la 114 din 2016, tarifele specifice pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, care se aplică de operatorii de distribuţie concesionari în anul 2017.

            Tabel 3.35. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate

            Anul		2008	2009	2010	2011	2012	2013	sem I 2014	an tarifar 2014-2015	an tarifar 2015-2016	an tarifar 2016-2017
            Costuri totale din care	lei	1969025461	1974614813	2051658693	1728758488	1578124200	1569028843	763299096	1688762813	1549842465	1520060703
            pentru servicii de transport	lei	888548234	900981380	894693666	965574934	965904156	909096662	425351513	906153802	878443238	877459517
            CPT realizat	MWh	995.647	992824	119314	1080588	1018268	1031711	491506	1067252	1005294	1012602
            CPT realizat	%	2,28	2,55	2,69	2,48	2,33	2,52	2,42	2,47	2,29	2,30
            Valoare CPT realizat	lei	214714659	243912884	265658327	251537904	252390367	221670309	89165121	194206894	181479815	205000092
            Valoare CPT recunoscut	lei	185518385	193952623	185709963	178065102	178108728	166609659	76145440	178783064	170534722	183826541
            Venituri totale din care	lei	2156911348	2045689347	2162509930	1927210817	1676758591	1812079830	1015318978	2125954479	1940204223	1845301136
            pentru servicii de transport	lei	1080006394	968598143	1000449027	1143141633	1105987276	1182761567	629497428	1391196703	1211842903	1134534292
            Rezultat total din care	lei	187885687	71074534	110851237	198452369	98634391	243050987	352019882	437191666	390361758	325240433
            pentru serviciu de transport	lei	191458160	67616763	105755362	177566699	140083120	273664905	204145915	485042901	333399665	257074775
            Investiţii în RET prognozate a fi realizate	lei	285000000	2535553850	322820268	379118911	397059735	260000000	200000000	109245360	257131507	239477362
            Valoarea investiţii realizate în RET din care :	lei	457987165	200170877	502994678	292866175	280682152	381530163	97362542	140115579	137270078	274205652
            surse proprii	lei	438756006	172631476	409503710	288327787	154457737	271977607	92726253	107885434	123421074	266356482
            contribuţii din care:	lei	19231159	26539401	93490968	4538388	126224315	109552556	4636289	32230145	13849005	7849170
            tarif de racordare	lei	1343455	27259370	90612719	4538388	126178430	47688430	4636289	32205099	8694955	7115928
            Venit total din situaţii financiare	lei	2998109139	2541883285	2679809912	3273229540	2860856444	2560130925	2874606265	3032679650		n.a
            Cheltuieli totale din situaţii financiare	lei	2944594309	2530626752	2658073822	3146277537	2813812444	2320379154	2442800177	2602857114	2752463319	n.a.
            Profit brut	lei	53514830	11256533	21736080	126002003	47044000	239751771	431806088	429822536	2417873365	n.a.
            Profit net	lei	41943077	6135590	9557424	90913316	34497968	200927862	357616487	360054467	334589954	n.a.

            În figura 3.6. se prezintă evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice care s-au aplicat în perioada 2012-2017 clienților finali, în funcție de nivelurile de tensiune la care locurile de consum ale acestora sunt racordate la rețelele electrice de distribuție.

            

            Figura 3.6. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice în perioada 2012-2017 la clienților finali

            (Raport ANRE 2016)

            Evoluția descrescătoare a tarifelor de distribuție a energiei electrice în perioada a treia de reglementare (începând cu anul 2014), se explică atât prin creșterea cantității de energie electrică distribuite, cât și prin reducerea veniturilor reglementate ca urmare a înăspririi condițiilor prevăzute de Metodologia pentru recunoașterea costurilor (întărirea verificărilor, solicitarea de date și documente justificative suplimentare și altele asemenea).

            Ponderea tarifelor de rețea (de transport și de distribuție a energiei electrice) în structura prețului energiei la clientul final în perioada a treia de reglementare reprezintă cca. 35 %, ceea ce reprezintă o scădere față de perioada a doua de reglementare, când ponderea tarifelor de rețea în structura prețului energiei electrice la clientul final a reprezentat cca. 45 %. Această perioadă se caracterizează printr-un nivel mai redus al costurilor recunoscute în tarife, atât al celor de capital prin ajustarea ratei reglementate a rentabilității capitalului în conformitate cu condițiile economice actuale, cât și al celor de operare – mentenanță, care reflectă eficientizarea serviciului acumulată în perioada 2005-2013. De asemenea, pentru costurile cu pierderile tehnologice de rețea, ANRE a inclus în cadrul metodologiei mecanismul de stimulare a eficientizării acestora, cu efect atât asupra cantității, cât și asupra prețului de achiziție, prevederile metodologice fiind similare atât pentru serviciul de distribuție, cât și pentru serviciul de transport al energiei electrice.

            În tabelul 3.36 este prezentată evoluția pentru fiecare operator de distribuție a valorii tarifelor de distribuție a energiei electrice pe niveluri de tensiune aprobate de ANRE în perioada 2008-2017.

            Aceste tarife au fost stabilite având în vedere situaţia veniturilor/costurilor totale realizate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice în perioada respectivă, cantităţile de energie electrică distribuite, costurile recunoscute cu CPT și altele asemenea.

            Se menționează că în aplicarea prevederilor art. 48 alin. (2) lit. (c) din Legea nr. 123/2012 conform cărora operatorii de distribuție concesionari, ca și operatorul de transport și de sistem au obligația publicării costurilor privind operarea, menţinerea şi dezvoltarea reţelelor electrice pe paginile de

            internet proprii, ANRE a aprobat prin Decizia nr. 618/2015 machetele cu formatul cadrul pentru publicarea acestora.

            Tabel 3.36. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali]

            Nume distribuitor	Tensiunea	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
            Total ţară	IT	18,31	18,18	18,46	18,77	19,31	20,30	20,65	21.71	19,24
            	MT	56,36	56,54	57,48	57,96	59,95	63,00	65,26	64,31	56,78
            	JT	169,86	173,47	177,02	180,59	191,95	201.74	200,57	197,16	172,57
            ENEL Distribuţie Muntenia	IT	9,44	9,25	9,39	8,92	10,49	11,02	12,19	12,16	10,17
            	MT	38,14.	37,04	37,48	35,56	41,60	43,72	48,65	48,44	40,64
            	JT	166,65	164,98	163,25	151,21	177,92	186,99	182,46	183.53	154,42
            ENEL Distribuţie Banat	IT	21,00	21,00	21,00	21,00	21,00	22,07	22,80	22.10	18,60
            	MT	63,00	63,00	63,00	63,00	63,00	66,21	68,97	66,91	56,58
            	JT	171,22	178,05	189,28	192,06	202,00	212,40	205,63	200,54	170,11
            ENEL Distribuţie Dobrogea	IT	21,00	21,00	21,00	21,00	21,00	22,07	22,07	22,04	19,30
            	MT	63,00	63,00	63,00	63,00	63,00	66,21	66,21	66,02	57,78
            	JT	167,63	170,69	175,67	186,72	202,00	212,30	211,67	211,33	184,57
            Distribuție Energie Oltenia	IT	19,75	20,22	21,00	21,00	21,00	22,07	24,28	25,39	22,56
            	MT	61,75	62,22	63,00	63,00	63,00	66,21	70,62	73,81	65,66
            	JT	200,75	201,22	202,00	202,00	202,00	212,30	210,77	211,11	184,24
            Delgaz Grid	IT	21,00	21.00	21,00	21,00	21,00	22,07	20,85	20,64	18,71
            	MT	63,00	63,00	63,00	63,00	63,00	66,21	67,10	66,32	60,15
            	JT	176,34	194,50	188,17	196,15	202,00	212,30	214,50	208,84	188,26
            SDEE Muntenia Nord	IT	14,14	13,64	13,26	15,30	18,00	18,92	18,90	18,47	15,93
            	MT	48,0	47,73	48,18	53,79	60,00	63,06	63.13	61,31	52,60
            	JT	171,40	169,10	169,15	190,07	199,00	209,15	206,05	199,92	171,38
            SDEE Transilvania Nord	IT	19,13	18,33	19,99	20,96	21,00	22,07	20,65	21,10	19,93
            	MT	61,13	60,33	61,99	62,96	63,00	66,21	67,28	68,44	64,20
            	JT	148,81	144,23	149,06	151,60	164,42	172,80	178,75	180,59	167,74
            SDEE Transilvania Sud	IT	21,00	21,00	21,00	21,00	21,00	22,07	23,46	23,41	21,22
            	MT	52,86	55,96	60,19	59,53	62,98	66,10	70,44	70,26	63,58
            	JT	155,01	164,99	179,55	174,30	186,25	195,75	194,73	192,05	172,02

            (Sursa:ANRE Raportul Naţional 2016)

            În tabelul 3.37. se prezintă evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 pe fiecare operator de distribuţie.

            Tabel 3.37. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016

            Nume distribuitor	Tensiunea	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
            ENEL Distribuţie Muntenia	TOTAL	16,05	15,25	16,16	16,73	16,47	13,03	13,78	14,61	13,21	12,95
            	IT	1,29	0,76	0,70	0,70	0,72	0,71	0,63	0,58	0,68	0,68
            	MT	5,48	4,00	4,52	4,39	4,35	3,68	3,78	3,85	3,59	3,54
            	JT	19,29	19,70	20,41	21,20	21,13	16,42	17,64	18,52	16,96	16,79
            ENEL Distribuţie Banat	TOTAL	12,38	11,04	11,39	10,98	9,68	9.87	9,78	9,59	9,64	10,14
            	IT	0,65	0,60	0,60	0,69	0,69	0,64	0,68	0,81	0,73	0,88
            	MT	3,38	3,69	3,77	3,82	3,71	3,65	3,61	3,69	3,67	3,95
            	JT	20,06	17,77	16,98	17,17	14,78	15,21	14,71	14,36	14,56	14,44
            ENEL Distribuţie Dobrogea	TOTAL	13,46	12,34	12,56	11,56	10,97	9,93	9,57	10,54	10,04	10,43
            	IT	0,76	0.68	0,79	1,01	1,16	1,35	1,94	2,16,	1,63	1,86
            	MT	2,99	4,05	4,39	3,90	4,02	4,15	3,95	5,17	6,13	5,55
            	JT	23,30	19,67	18,62	18,18	16,00	15,52	14,06	14,06	12,71	13,90
            Distribuție Energie Oltenia	TOTAL	9,96	10,19	11,69	12,43	12,31	12,40	13,32	11,37	10,62	10,20
            	IT	1,64	1,71	1,62	1,46	1,20	1,45	1,68	1,23	1,11	1,18
            	MT	5,54	4,82	4,79	4,89	5,02	5,21	5,34	4,10	3,74	4,00
            	JT	25,92	23,69	24,55	27,36	26,32	23,74	24,64	23,44	20,75	19.14
            Delgaz Grid	TOTAL	15,23	16,47	16,72	15,20	16,19	15,95	15,65	14,93	13,45	12,85
            	IT	1,21	1,25	1,01	0,87	1,06	0,96	1,02	1,01	0,86	1,02
            	MT	3,20	3,27	2,54	2,66	2,85	2,85	2,97	2,68	2,68	2,74
            	JT	21,55	21,79	21,81	21,49	22,37	21,77	20,45	19,65	17,39	16,26
            SDEE Muntenia Nord	TOTAL	9,66	10,16	10,92	11,84	11,46	11,92	12,18	12,38	11,40	11,42
            	IT	0,69	0,74	0,97	1,02	0,98	1,01	1,06	1,02	0,87	0,82
            	MT	7,55	6,96	6,71	7,36	7,01	7,17	6,87	6,61	6,59	6,37
            	JT	15,51	15,78	14,16	15,73	14,85	15,29	16,16	17,02	15,17	15,51
            SDEE Transilvania Nord	TOTAL	12,16	12,32	12,04	13,08	11,91	11,68	11,59	11,34	11,08	10,75
            	IT	1.01	1,26	1,25	1,60	1,17	1,36	1,19	0,98	1,13	1,21
            	MT	4,85	3,77	4,74	4,62	4,59	4,58	4,49	4,69	4,56	4,64
            	JT	15,07	15,45	12,45	14,17	12,93	12,08	12,29	12,22	11,69	10,98
            SDEE Transilvania Sud	TOTAL	11,26	11,46	12,29	12,64	12,20	12,15	12,21	11,80	11,18	10,75
            	IT	1,25	1,19	1,22	1,15	1,24	1,14	1,10	1,04	0,97	1,03
            	MT	4,23	4,14	4,32	4,13	4,06	4,22	4,21	4,23	4,06	3,67
            	JT	17,67	17,19	16,89	19,38	18,13	17,57	18,42	17,51	16,96	16,62

            (Sursa:ANRE Raportul Naţional 2016)

            Pierderile înregistrate în rețelele electrice de distribuție din România, incluzând consumul ilicit, se situează la nivelul de 11 % din energia electrică intrată în contur și, din situația comparativă a CPT în rețele pentru anul 2014 întocmită de Banca Mondială, se constată că țara noastră se situează totuși în media țărilor est-europene. Țările precum Italia, Germania sau Cehia, cu pierderi situate între 4% și 7%, au un volum redus de instalații la nivelul de joasă tensiune (deoarece rețelele de distribuție se delimitează față de instalațiile utilizatorilor de regulă la nivelul de medie tensiune) și au un nivel redus de pierderi prin sustragere ilicită de energie electrică.

            Se impune precizarea că nivelul total al pierderilor în RED nu reflectă strict eficiența rețelelor electrice dintr-o anumită țară întrucât acesta este puternic influențat de structura consumului pe niveluri de tensiune, în condițiile în care pierderile tehnice în rețelele de înaltă tensiune sunt în

            medie de cca. 1%, în cele de medie tensiune, de cca. 4 %, în timp ce în cele de joasă tensiune se înregistrează pierderi de cca. 7% din energia electrică intrată în conturul rețelei operatorului de distribuție.

            Fără a ignora faptul că în România este necesar ca pierderile în RED să fie reduse în continuare, în special la joasă tensiune, nivelul mic al pierderilor totale în rețele înregistrat în cazul țărilor puternic industrializate este explicabil și printr-o pondere mai mare a consumului la înaltă tensiune și la medie tensiune.

            În România, urmărind evoluția structurii consumului de energie electrică din RED pe niveluri de tensiune în perioada 2005-2016, la înaltă tensiune, unde nivelul pierderilor este foarte mic, ponderea energiei electrice distribuite a scăzut în perioada 2005-2016 de la 30 % la 17 % din total, în timp ce la joasă tensiune unde nivelul pierderilor este foarte mare, ponderea energiei electrice distribuite a crescut în aceeași perioadă de la 39 % la 49 % din total.

            Referitor la ponderea costului cu achiziția CPT în RED în venitul reglementat, respectiv în totalul costurilor reglementate cu serviciul de distribuție, în perioada 2014-2016 (tabelul 3.38.) se constată o evoluție descrescătoare a acesteia, care urmărește evoluția descrescătoare a prețului mediu de tranzacționare a energiei electrice pe piața angro de energie și care se datorează dreptului acordat operatorilor de distribuție de a achiziționa energie electrică pentru acoperirea CPT în regim concurențial, prin tranzacționarea energiei pe această piața angro.

            Tabel 3.38. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an)

            Specificație		ENEL Distribuţie Muntenia	ENEL Distribuţie Banat	ENEL Distribuţie Dobrogea	Distribuție Energie Oltenia	Delgaz Grid	SDEE Muntenia Nord	SDEE Transilvania Nord	SDEE Transilvania Sud
            2014	Venit liniarizat	832171358	545593605	447619922	722712264	651090514	672031680	564356522	627619224
            	Cost CPT recunoscut de ANRE	213620592	106497317	97740935	216387500	155645925	177754258	124534544	156533706
            	% cost CPT recunoscut	25,67%	19,52%	21,84%	29,94%	23,91%	26,45%	22,07%	24,94
            2015	Venit liniarizat	832802135	536127023	448309471	740164908	656246701	659513803	588144874	643260847
            	Cost CPT recunoscut de ANRE	213797520	108504166	95017656	194271711	143564666	173659498	125057826	156281462
            	% cost CPT recunoscut	25,67	20,24%	21,19%	26,25%	21,88%	26,33%	21,26%	24,29%
            2016	Venit liniarizat	810173394	513693856	437077493	735210248	645411389	626953381	594109251	639134731
            	Cost CPT recunoscut de ANRE	202772220	98920618	89078035	179626875	132999734	156501625	115547775	143831964
            	% cost CPT recunoscut	25,03%	19,26%	20,38%	24,43%	20,61%	24,96%	19,45%	22,50%

            (Sursa: ANRE Raportul Naţional 2016)

            Tarifele pentru serviciul de distribuție prestat de operatorii de distribuție alții decât operatorii concesionari sunt aprobate de ANRE la solicitarea operatorilor de distribuție care dețin, operează, întrețin și dezvoltă rețele de distribuție în cadrul parcurilor și platformelor industriale sau al unor zone delimitate patrimonial și care au racordați utilizatori – beneficiari ai serviciului de distribuție.

            În cursul anului 2016, tarifele au fost determinate pe baza Metodologiei de stabilire a tarifului pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice de operatori, alţii decât operatorii de distribuţie concesionari, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 21/2013. În data de 07.12.2016, prin Ordinul ANRE nr. 102/2016 a fost aprobată o nouă Metodologie de stabilire a tarifului pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice de operatori, alţii decât operatorii de distribuţie concesionari.

            Ambele Metodologii prevăd stabilirea tarifelor prin metoda “cost+”, adică pe baza costurilor justificate cu prestarea serviciului și a unei cote reglementate de profit, de maxim 5%.

            În cursul anului 2016, au fost aprobate un număr de 11 decizii privind aprobarea tarifului pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice prestat de operatori de distribuție, alții decât operatorii concesionari.

            Având în vedere influenţa circulaţiilor de energie electrică reactivă asupra nivelelor de tensiune din SEN şi asupra consumului propriu tehnologic a fost elaborată şi „Metodologia pentru stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice reactive şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă” (Ordinul ANRE nr.33/2014) care se aplică de către operatorii de reţea pentru stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice reactive tranzitate prin punctele de decontare (locurilor de consum de energie electrică, locurilor de producere de energie electrică, precum şi ale locurilor de producere şi consum de energie electrică). Aceasta metodologie a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2015. În conformitate cu prevederile Metodologiei, prețul reglementat al energiei electrice reactive se stabilește, prin convenție, la nivelul de 30% din prețul reglementat de achiziție a energiei electrice active pentru acoperirea pierderilor proprii tehnologice ale rețelelor electrice deținute de operatorul de transport și de sistem, respectiv de operatorii de distribuție concesionari.

            Prețul reglementat pentru energia reactivă se aprobă de ANRE pentru fiecare operator de rețea în parte (cu excepția operatorilor de distribuție alții decât concesionarii), este unic pentru rețeaua deținută de către acesta, este același pentru energia reactivă inductivă și energia reactivă capacitivă și nu depinde de nivelul de tensiune al locului de producere/consum. Operatorii de distribuție, alții decât operatorii concesionari, aplică utilizatorilor rețelelor pe care le dețin, ca penalizare pentru energia reactivă, prețul reglementat aprobat de ANRE pentru operatorul de distribuție concesionar din zona de concesiune în care se află rețeaua operatorului respectiv. În cadrul acestei categorii intră și producătorii titulari ai licenței pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice care au dreptul complementar de a desfășura activitatea de distribuție a energiei electrice pentru alimentarea clienților finali racordați direct la instalațiile electrice aferente unităților lor de producere. Prețurile reglementate pentru energia electrică reactivă aplicate în anul 2016 de CNTEE Transelectrica SA sunt cele aprobate prin Ordinul ANRE nr. 93/2015 pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2016, respectiv prin Ordinul ANRE nr. 27/2016 pentru perioada 1 iulie 2016 – 31 decembrie 2016 și nu s-a modificat valoarea acestora deoarece variația prețului reglementat de achiziție a CPT nu a avut impact asupra acestor valori.

            Prețurile reglementate pentru energia electrică reactivă aplicate de operatorii rețelelor electrice de distribuție în anul 2016 sunt cele aprobate prin Ordinele ANRE nr. 168 până la nr. 175 din 2015 și au înregistrat după caz, reduceri de până la 2,7 % față de nivelul anterior al prețurilor reglementate pentru energia electrică reactivă.

            Prin Ordinul nr. 76/2.11.2016 ANRE a modificat și completat Metodologia privind stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive și a prețului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 33/2014.

            Anul 2015 a fost primul an de aplicare a prevederilor metodologiei, pe parcursul căruia au fost identificate o serie de aspecte care trebuiau clarificate. Dar modificarea esențială a constat în

            armonizarea documentului cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1388/2016 al Comisiei din 17 august 2016 de stabilire a unui cod de reţea privind racordarea consumatorilor și anume în renunțarea la factorul de putere neutral și stabilirea domeniului în care energia electrică reactivă nu se plătește ca fiind intervalul dintre valoarea de 0,9 pentru regimul inductiv și valoarea 0,9 pentru regimul capacitiv.

            În concluzie, în perioada 2014-2016 prin aplicarea metodologiilor de stabilire a preţurilor şi tarifelor în domeniul energiei electrice s-a încurajat creşterea eficienţei în activitățile participanţilor la piaţa de energie electrică în reducerea consumurilor proprii tehnologice.

         2. 3.9.1.2. Gaze naturale

            ANRE elaborează, aprobă şi aplică criterii şi metode pentru aprobarea preţurilor şi pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale.

            Metodologia de tarifare a gazelor naturale are la bază un ansamblu de reguli imperative care corespund atât prevederilor europene, cât şi practicilor internaţionale în domeniul stabilirii preţurilor şi tarifelor.

            La fel ca în cazul pieţei de energie electrică, ANRE defineşte şi pentru piaţa de gaze naturale principii clare şi metodologii detaliate privind stabilirea tarifelor de furnizare, transport, tranzit, înmagazinare şi distribuţie a gazelor naturale.

            Mecanismele de calcul al preţurilor şi al tarifelor reglementate sunt de tipul „revenue–cap” pentru activităţile reglementate de înmagazinare subterană şi de transport şi de tip „price-cap” pentru activităţile reglementate de distribuţie şi de furnizare.

            Perioada de reglementare pentru oricare din activităţile reglementate este de 5 ani, cu excepţia primei perioade de reglementare (etapa tranzitorie), a cărei durată a fost stabilită la 3 ani.

            Sistemul tarifar pentru activitatea de transport cuprinde un set de tarife de tipul „intrare-ieșire” pentru rezervarea de capacitate în punctele de intrare/ieșire ale sistemului de transport, precum și un tarif volumetric pentru utilizarea sistemului, determinat ca un tarif de tip timbru poștal. Prin acest sistem se asigură realizarea venitului recunoscut și permis de ANRE unui titular de licență în vederea acoperirii costurilor recunoscute pentru desfășurarea activității de transport al gazelor naturale într-un an al perioadei de reglementare.

            Tariful pentru serviciile de transport prin Sistemul național de transport (SNT), pentru prima și a doua perioadă de reglementare a fost unic, având o structură binomială.

            Sistemul de tarifare de tipul „intrare-ieșire” a fost introdus prin Ordinul ANRE nr. 32/2014 prin care a fost aprobată Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total și a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale.

            Precizăm că, în cursul anului 2016, Ordinul ANRE nr. 32/2014 a fost revizuit prin Ordinul ANRE nr. 31/2016 privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire a venitului reglementat, a venitului total și a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale. Modificările aduse prin Ordinul ANRE nr. 31/2016 au vizat:

            •  stabilirea tarifelor de transport pentru rezervarea capacității de transport pentru două grupuri de puncte ale unui sistem de transport, respectiv un grup al punctelor de intrare al gazelor naturale din perimetrele de producție, din terminalele GNL și din instalațiile de producere a biogazului sau a altor gaze care îndeplinesc condițiile de calitate pentru a putea fi livrate/transportate în/prin sistemul de transport al gazelor naturale, din interconectarea cu alte sisteme de transport al gazelor naturale și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale și un grup al punctelor de ieșire a gazelor naturale către consumatorii direcți, sisteme de distribuție,

              depozitele de înmagazinare subterană, conductele de alimentare din amonte și alte sisteme de transport interconectate;

            •  alocarea în mod egal a costurilor fixe luate în calcul la stabilirea venitului total, pe grupe de puncte de intrare, respectiv de ieșire, având în vedere prevederile proiectului de Regulament al Comisiei Europene de instituire a unui cod de rețea privind structurile armonizate de tarifare în domeniul transportului gazelor (TAR-NC) și, totodată, bunele practici europene;

            •  analizarea posibilității de revenire, înainte de începerea anului de reglementare, asupra valorilor tarifelor de transport determinate pentru respectivul an, în situația în care se constată o recuperare/nerecuperare cu mai mult de 5% a componentei fixe din venitul total al anului pentru care au fost stabilite tarifele de transport, titularul de licență solicită aprobarea unor noi tarife de rezervare de capacitate pentru servicii ferme de transport pe termen lung.

            Începând cu data de 1 octombrie 2016, prin Ordinul ANRE nr. 39/2016, au fost aprobate venitul reglementat, venitul total și tarifele de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin SNT.

            Ca urmare a aprobării Ordinului ANRE nr. 31/2016, tarifele de rezervare de capacitate au înregistrat o scădere semnificativă pe punctele de interconectare. Astfel, față de tarifele de rezervare de capacitate anuale, stabilite pentru anul gazier 2015-2016, la 1,48 EUR/MWh/h*, pentru ieșirea prin punctele de interconectare, în 2016-2017 nivelul acestora a fost stabilit la valoarea de 0,40 EUR/MWh/h*, iar pentru intrarea prin punctele de interconectare, față de valoarea din 2015-2016 de 0,66 EUR/MWh/h*, în anul 2016-2017 s-a stabilit un nivel de 0,41 EUR/MWh/h*.

            Prin tarifele de rezervare de capacitate se asigură realizarea a 60% din veniturile operatorului de transport.

            În ce privește tariful volumetric, față de nivelul anului 2015-2016 de 0,97 EUR/MWh/h*, în anul 2016-2017 acesta a fost stabilit la valoarea de 0,96 EUR/MWh/h*. Prin tariful volumetric se asigură realizarea a 40% din veniturile operatorului de transport. (* Curs mediu de 4,5 lei/EUR).

            Sistemul tarifar pentru activitatea de distribuţie cuprinde tarife diferenţiate pe operatori licenţiaţi de distribuţie şi pe categorii de clienţi.

            Pentru anul 2016, categoriile de clienţi pentru care s-au stabilit diferenţiat tarifele de distribuţie şi tariful de distribuţie de proximitate au fost următoarele:

            1. 1. Tarife de distribuție

               1. B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh

               2. B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh şi 116,28 MWh

               3. B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh şi 1162,78 MWh

               4. B.4. Cu un consum anual între 1162,79 MWh şi 11627,78 MWh

               5. B.5. Cu un consum anual între 11627,79 MWh şi 116277,79 MWh

               6. B.6. Cu un consum anual peste 116277,79 MWh.

            2. 2. Tarif de distribuție de proximitate

            1. B.6.1 clienți cu un consum anual de peste 250000 MWh.

            Pentru activitatea de distribuție se stabilește un venit reglementat unitar care acoperă costurile unitare aferente unui an al perioadei de reglementare. Contravaloarea serviciilor de distribuţie prestate unui utilizator al sistemului de distribuţie se facturează lunar.

            În conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv, Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuție în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare și de modificare a Metodologiei pentru aprobarea prețurilor și stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 22/25.05.2012,

            un număr de 39 de operatori au înaintat ANRE documentele conținând datele de ajustare a veniturilor reglementate, precum și propunerile de prețuri și tarife reglementate pentru anul 2016.

            Astfel, începând cu data de 1 mai 2016 a intrat în vigoare Ordinul ANRE nr. 19/2016 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuție a gazelor naturale realizat de Societatea DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L. și Ordinul ANRE nr. 21/2016 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuție a gazelor naturale realizat de Societatea E.ON GAZ DISTRIBUŢIE S.A., tarifele aprobate pentru cei doi operatori fiind valabile până la data de 31 martie 2017.

            În figurile 3.7, 3.8 se prezintă evoluția în timp a tarifelor de distribuție a gazelor naturale pentru cei doi operatori, începând cu 1 mai 2009 și până în prezent.

            

            Figura 3.7. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA

            (Sursa: Raport ANRE 2016)

            

            Figura 3.8. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL

            (Sursa: Raport ANRE 2016)

            ANRE permite operatorilor de distribuţie să includă în tarif toate costurile justificate.

            Prin metodologiile aplicate se remarcă preocuparea permanentă a ANRE pentru creşterea eficienţei energetice pe piaţa de gaze naturale.

         3. 3.9.1.3. Energie termică

            Piaţa de energie termică din România a avut două autorităţi de reglementare principale: ANRE, pentru energia termică produsă în cogenerare şi ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), pentru energia termică produsă prin alte procese tehnologice.

            De la intrarea în vigoare pe 26 noiembrie 2016 a Legii nr 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunale de utilităţi publice nr.51/2006 ANRE acordă licenţe pentru funcţionarea/prestarea de servicii pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat (producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică).

            În general, tarifele la energie termică includ costuri justificate de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv costuri pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de alimentare centralizat cu energie termică, pierderi tehnologice, cheltuieli legate de protecţia mediului şi o marjă de profit (de maximum 5%).

            Metodologia de stabilire a tarifului este similară cu cele din domeniul energiei electrice sau al gazelor naturale. Însă tarifele la energie termică sunt stabilite la nivel local (oraş sau comună), preţurile locale de referinţă fiind aprobate de autorităţile de reglementare. Faţă de preţurile locale de referinţă, autorităţile locale pot oferi subvenţii de diferite niveluri, în funcţie de anumiţi factori (sezonul de iarnă, veniturile consumatorilor casnici și altele asemenea), rezultând, astfel, preţuri diferite la nivel de ţară. Prin prevederile O.G. nr. 69/2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate a fost abrogat art. 2 al O.G. nr. 36/2006 care instituia preţuri locale de referinţă pentru fiecare localitate, stabilite de autorităţile de reglementare competente.

            Începând cu anul 2017, ANRE aprobă valoarea prețului de referință pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu benficiază de schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență (pentru anul 2018, Ordin ANRE nr. 98/2017), precum și valoarea prețului de referință pentru energia termică produsă și livrată din centrale ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv de bonus pentru cogenerare de înaltă eficiență (pentru anul 2018, Ordin ANRE nr. 99/2017). Totodată, avizează tariful de transport și distribuție care se aprobă prin hotărâre de către autoritatea administrației publice locale.

            Prețul și tariful local de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice se aprobă prin hotărâre a autorității administrației publice locale.

      2. 3.9.2 Uşurarea şi promovarea răspunsului cererii

         In PNAEE III s-a arătat ca modul de funcţionare a pieţelor de energie electrică (angro şi cu amănuntul) respectă cerinţele art. 15 alin (8) ai Directivei 2012/27/UE furnizorii de răspuns la cerere, inclusiv agregatorii fiind trataţi în manieră nediscriminatorie pe baza capacităţii lor tehnice.

         1. 3.9.2.1. Energie Electrică

            În perioada 2014-2016 ANRE a monitorizat în permanenţa modul de funcţionare a pieţelor de energie electrică.

            Modificările de structură a pieţei angro, intervenite odată cu intrarea în vigoare a Legii nr 123/2012 au continuat şi s-au consolidat pe măsură ce participanţii la piaţă au înlocuit tranzacţiile derulate pe piaţa de contracte bilaterale negociate cu tranzacţii încheiate pe pieţele centralizate organizate la nivelul Opcom SA în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu. În figura 3.9. este

            prezentată evoluţia lunară a volumelor tranzacţionate pe principalele componente ale pieţei angro de energie electrică în perioada 2012-2016, comparativ cu evoluţia consumului intern.

            

            Figura 3.9. Evoluția lunara a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu

            consumul intern

            În anul 2016, predominantă a fost tranzacţionarea pe pieţele centralizate de contracte bilaterale de energie electrică organizate la nivelul Opcom SA (PCCB-LE, PCCB-NC şi PC-OTC), care asigură în special tranzacţiile pe contracte încheiate pe termen mediu sau lung, urmate de PZU şi PI în cazul tranzacţiilor pe termen scurt. În contextul legislativ impus de lege, tranzacţiile realizate pe platforme de brokeraj au fost practic sistate în 2014, participanţii îndreptându-şi atenţia către piaţa centralizată cu negociere dublă continuă de la nivelul Opcom SA, cu instrumente de tranzacţionare variate, iar volumul celor realizate pe contracte negociate a fost în continuă scădere, atingând în 2016 cea mai mică pondere raportat la consumul intern (cca. 2,4%). Se constată scăderea cu cca. 17% a volumului energiei electrice tranzacţionate pe piaţa de echilibrare faţă de cel din 2015.

            În anul 2016 s-au înregistrat diferenţe mari între energia electrică efectiv livrată de operatorii economici care exploatează comercial centrale eoliene şi fotovoltaice şi notificările lor fizice, diferențe care au condus la necesitatea echilibrării balanţei producţie – consum, dar spre deosebire de anul anterior acestea au implicat tranzacționarea unor volume mai mici de energie electrică pe piața de echilibrare Se precizează că piaţa de energie electrică pentru clienţii finali mari este în continuare inactivă, până la sfârşitul anului 2016 nefiind depusă nicio ofertă iniţiatoare.

            Pentru asigurarea unor preţuri rezonabile, transparente, uşor comparabile şi nediscriminatorii, pentru clienţii finali care beneficiază de Serviciul universal, precum și ȋn scopul eliminării diferenţelor dintre preţurile de achiziţie a energiei electrice contractate de furnizorii de ultimă instanţă pentru acoperirea consumului facturat la tarife CPC (Componenta de Piaţă Concurenţială), ANRE a elaborat în iulie 2014 cadrul de reglementare al PCSU, iar operatorul pieţei de energie

            electrică, Opcom SA, a implementat mecanismul corespunzător de tranzacţionare. Începând cu trimestrul II 2015, achiziţia necesarului de energie electrică prognozat pentru facturare la tarife CPC s-a realizat trimestrial, centralizat pe platforma PCSU, diferenţele orare față de consumul realizat fiind tranzacţionate pe PZU şi PI, precum și la preț de dezechilibru rezultat din PE. Pentru acoperirea consumului clienţilor finali alimentaţi în regim de ultimă instanţă, energia electrică necesară se achiziţionează de pe platformele centralizate PCCB-LE, PCCB–NC, PC–OTC, PZU şi PI, precum și la preț de dezechilibru rezultat din PE.

            Din datele prezentate de ANRE în Raportul Național pentru anul 2016 se constată că cele mai mari creşteri s-au înregistrat la PCCB-NC şi la PC-OTC, volumul energiei electrice tranzacţionate pe cele două pieţe crescând cu cca 60%, respectiv cu cca 78% faţă de anul anterior, în timp ce trendul descrescător al PCCB-LE s-a menținut. În același timp, se constată că se menține și pentru anul 2016, procentul de cca. 67% din totalul tranzacţiilor realizat pe trei din pieţele centralizate administrate de Opcom SA, utilizate cu predilecţie de participanţii la piaţă: PC-OTC, PZU şi PCCB-LE, în acest an PC-OTC preluând primul loc de la PCCB-LE.

            Din comparaţia cu anul 2015, se remarcă diminuarea în continuare a cantităţii de energie electrică vândute pe contracte reglementate; aceasta este o consecinţă a creşterii gradului de reglementare stabilit prin Memorandum-ul de Înţelegere aprobat de Guvernul României în martie 2012, în conformitate cu obligaţiile asumate în relaţia cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană privind aprobarea calendarului de eliminare treptată a tarifelor reglementate de energie electrică la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate. Ca şi în anul trecut, singurii producători care au avut cantităţi şi preţuri reglementate prin decizii ANRE au fost producătorii Hidroelectrica SA şi SN Nuclearelectrica SA.

            Operatorii de distribuţie au achiziţionat aproximativ aceeași cantitate de energie electrică din piaţa concurenţială ca și în anul 2015, cca. 6 TWh (5,96 TWh față de 6 TWh în 2015).

            Volumul tranzacţiilor cu energie electrică derulate pe piaţa concurenţială în anul 2016 a crescut cu. 12,7% comparativ cu cel realizat în anul 2015. Piaţa concurenţială include tranzacţiile derulate pe Pieţele Centralizate de Contracte Bilaterale, Piaţa Centralizată cu Negociere Dublă Continuă, PCSU, PZU, PI și PE, dar și pe piaţa contractelor bilaterale negociate direct.

            Din monitorizarea nivelului de transparență, a gradului de deschidere a pieței cu amănuntul și al concurenței se constată că în anul 2016, pe piaţa cu amănuntul au activat 105 furnizori, dintre care 21 deţin şi licenţă de producere şi 5 furnizori de ultimă instanţă (FUI).

            În ceea ce priveşte analiza evoluţiei structurii consumului de energie electrică la clienţii finali, calculată pe baza datelor prelucrate de ANRE, din datele prezentate în tabelul 3.39, se constată următoarele:

            •  consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2016 a crescut cu 1,3% faţă de nivelul înregistrat în anul anterior;

            •  creşterea cu 0,4% a consumului casnic în anul 2016, faţă de anul 2015, dar cu menţinerea ponderii acestuia în structura de consum;

            •  creşterea cu cca 3,8% a consumului clienţilor noncasnici care şi-au schimbat furnizorul faţă de anul 2015 şi creşterea ponderii acestuia în consumul final;

            •  scăderea consumului clienţilor noncasnici alimentaţi în regim de serviciu universal şi de ultimă instanţă cu cca. 30,3% în anul 2016 faţă de anul 2015, precum şi scăderea ponderii acestuia în consumul final.

            Tabel 3.39. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul

            Specificație			2013		2014		2015		2016
            	GWh	%	GWh	%	GWh	%	GWh	%	GWh	%
            Consumatori alimentați în regim Reglementat*	20779	45	18966	43	15213	34	14128	31	13533	29
            Casnici	111987	29	11670	27	12005	26	12005	26	12054	26
            Noncasnici	8792	19	7296	17	3587	8	2123	5	1479	3
            Consumatori alimentați în regim Concurențial**	25105	55	24805	57	29235	66	32128	69	33344	71
            Casnici	0	0	0	0	0	0	0	0	0	0
            Noncasnici	25105	55	24805	57	29835	66	32128	69	33344	71
            Consumul total	45884	100	43771	100	44448	100	46256	100	46877	100

            2012

            *Nota 1: segmentul reglementat include și energia electrică furnizată clienților finali la tarife CPC pentru anul 2012 și 2013

            *Nota 2: segmentul reglementat include energia electrică furnizată clienților finali în regim de SU și UI pentru anii 2014, 2015 și 2016

            (Sursa: Raportările lunare ale furnizorilor – prelucrare ANRE)

            Evoluția numărului de clienţi cărora li se furnizează energie în regim concurenţial este prezentată în figura 3.10. de la începutul procesului de deschidere a pieţei. După cum se constată, numărul de clienţi care şi-au exercitat dreptul de alegere a furnizorului de energie electrică a înregistrat o creştere puternică şi în anul 2016. Energia electrică furnizată acestora a variat de la o lună la alta, înregistrându-se valori mai mari sau egale cu 2600 GWh. Începând cu luna ianuarie 2011, energia electrică furnizată include şi cantitatea de energie electrică autofurnizată la alte locuri de consum de producătorii dispecerizabili ale căror cantităţi autofurnizate au depăşit 200 GWh în anul anterior.

            

            Figura 3.10. Evoluția numărului clienților alimentați în regim concurențial şi a energiei electrice furnizate acestora

            Valoarea globală a ratei de schimbare a furnizorului pe ansamblul pieţei cu amănuntul, determinată pe baza numărului locurilor de consum, a crescut în anul2016 în comparaţie cu valoarea din anul 2015. În anul 2016, schimbarea furnizorului s-a resimţit în special pe categoria de clienţi casnici

            respectiv noncasnici cu putere contractată mică, în timp ce la clienţii noncasnici mari procentul de schimbare a furnizorului s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel. În anul 2016, se remarcă o accentuare a acestui proces în special pe segmentul clienţilor casnici, aceasta fiind o categorie din ce în ce mai interesantă pentru furnizorii concurenţiali, în timp ce preferinţa clienţilor noncasnici foarte mari s-a diminuat.

            Evoluţia ratei de schimbare a furnizorului pe număr de locuri de consum, în perioada 2008-2016, este prezentată în figurile 3.11, 3.12, 3.13.

            

            Figura 3.11. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici si casnici

            (Sursa: Raport ANRE 2016)

            

            Figura 3.12. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari

            (Sursa: Raport ANRE 2016)

            

            Figura 3.13. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari

            (Sursa: Raport ANRE 2016)

         2. 3.9.2.2. Gaze naturale

            Potrivit Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sectorul gazelor naturale din România este structurat în două segmente: piața reglementată și piața concurențială.

            Această segmentare are rolul de a stabili cu claritate activitățile economice specifice ce sunt sub supraveghere continuă – piața reglementată (tarifele de transport, înmagazinare, distribuție, prețurile reglementate la clienții casnici) și cele care se desfășoară liber, pe baza mecanismelor concurențiale. În fapt, fiind vorba despre o zonă reglementată a unui sector economic, este necesar a fi precizat ce intră sub sfera de supraveghere a autorității de reglementare, restul relațiilor economice desfășurându-se liber, ca parte a mecanismelor unei economii de piață.

            În perioada 2014-2016, ANRE a monitorizat piața gazelor naturale observând că numărul de participanți pe piața gazelor naturale din România a crescut constant pe măsură ce piața a fost liberalizată, mai ales în sectorul furnizării de gaze naturale, cuprinzând, în anul 2016:

            •  un operator al Sistemului National de Transport – Transgaz;

            •  7 producători: Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy și HUNT OIL Company;

            •  5 furnizori externi care aduc gaze naturale din surse externe în Romania: Engie Energy Management, Imex Oil, MET International AG, Alpiq Energy SE și Wiee AG Elveția;

            •  2 operatori de înmagazinare: Romgaz, Depomureş;

            •  39 de operatori de distribuție – cei mai mari fiind Distrigaz Sud Rețele SRL și E.ON Gaz Distribuție SA, 38 de distribuitori începând cu data de 30 septembrie 2016, deoarece distribuitorul Intergaz Est a intrat în faliment, zonele de distribuție deservite de acesta fiind preluate de către Grup Dezvoltare Rețele;

            •  79 de furnizori activi prezenți pe piața concurențială de gaze naturale, din care 38 de furnizori activează pe piața reglementată de gaze naturale, respectiv 37 de furnizori începând cu data de 30 septembrie 2016 deoarece furnizorul Intergaz Est a intrat în faliment,

              clienții reglementați ai acestuia fiind preluați de către Grup Dezvoltare Rețele în calitate de FUI pentru o perioadă de 3 luni. Numărul operatorilor de furnizare care activează pe piața reglementată este diferit față de cel al operatorilor de distribuție, deoarece operatorul Coni Mănești a ales să efectueze doar serviciul de distribuție gaze naturale, furnizarea în zona deservită de către acesta fiind realizată de către un alt furnizor licențiat

              Pe piața concurențială, furnizarea gazelor naturale se realizează în baza contractului de furnizare încheiat între furnizor și clientul final, la prețul de furnizare și în condițiile comerciale negociate între aceștia sau stabilite prin oferte-tip. Clientul final poate încheia contractul aferent furnizării gazelor naturale în regim concurențial cu oricare dintre titularii licenței de furnizare a gazelor naturale emise de ANRE. În vederea încheierii unui contract aferent furnizării gazelor naturale în regim concurențial, clientul final poate accepta o ofertă-tip publicată de către un furnizor de gaze naturale sau poate solicita acestuia o ofertă privind condițiile comerciale și prețul de furnizare în vederea negocierii cu acesta, după caz, sau în situația în care clientul final este o autoritate/entitate contractantă în sensul legislației în domeniul achizițiilor publice/sectoriale, acesta va selecta furnizorul în conformitate cu legislația din acest domeniu.

              Pentru a veni în sprijinul clienților finali și pentru a asigura posibilitatea acestora de a alege în cunoștință de cauză furnizorul de gaze naturale, în contextul unei competiții sporite între furnizori, ANRE a urmărit ca toți furnizorii care au în portofoliu propriu clienți finali din categoriile B1-B4 și A1-A2 să aibă și oferte-tip actualizate pentru aceștia, în așa fel încât clienții finali care încă nu au făcut pasul spre încheierea unui contract de vânzare-cumpărare aferent furnizării negociate să aibă suficiente informații la dispoziție pentru acest demers. Ofertele-tip sunt publicate de către fiecare furnizor pe propria pagină de internet, iar link-urile către aceste informații au fost postate pe pagina de internet a ANRE, sub forma unei liste care este verificată și actualizată permanent. De asemenea, pe pagina de internet a ANRE este afișată și lista operatorilor economici, titulari de licență de furnizare a gazelor naturale.

              Având în vedere stadiul încheierii contractelor de furnizare a gazelor naturale de către clienții non- casnici la data de 31 august 2015, care a marcat sfârșitul perioadei de tranziție, ANRE a continuat și în anul 2016 monitorizarea clienților non-casnici care nu încheiaseră contracte aferente furnizării în regim concurențial și pentru care furnizarea gazelor naturale se realiza, începând cu data de 1 septembrie 2015, în baza contractelor de vânzare-cumpărare acceptate tacit. La data de 31 decembrie 2016, furnizarea gazelor naturale se realiza în baza contractelor de vânzare-cumpărare acceptate tacit pentru 6,03% din total clienților non-casnici care trebuiau să-și exercite dreptul de eligibilitate până la momentul liberalizării (1 ianuarie 2015).

      3. 3.9.3 Eficienţa energetică în proiectarea şi funcţionarea reţelei

         1. 3.9.3.1. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Transport

            In PNAEE III s-a subliniat ca în România există Codul Tehnic al Rețelelor Electrice de Transport ce stabileşte regulile şi cerinţele minimale de ordin tehnic pentru participanţii la piaţa de energie electrică, menite să realizeze funcţionarea sigură şi economică a SEN. Conform acestui cod trebuie justificate atât eficienţa investiţiilor pe termen scurt și mediu, cât și cea a investiţiilor pe termen lung.

            Eficienţa investiţiilor în RET pe termen scurt şi mediu trebuie să fie justificată în faza de planificare, cel puţin pe baza duratei de recuperare actualizate, unul din criteriile de apreciere a beneficiilor fiind reducerea CPT.

            Studiile de planificare a RET pe termen lung de 10 ani trebuie să prezinte soluţii de dezvoltare ierarhizate pe criterii economice, avându-se în vedere şi criteriul de creştere a eficienţei energetice.

            CNTEE Transelectrica SA își justifică investiţiile în conformitate cu Metodologia ENTSO-E.

         2. 3.9.3.2. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Transport

            În anul 2016, ANRE a aprobat Norma tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de interes public prin Ordinul ANRE nr. 26/22.06.2016 care a fost elaborată de CNTEE Transelectrica SA prin revizuirea prescripției energetice PE 139/1997 – Instrucţiuni privind determinarea consumului propriu tehnologic în reţelele electrice.

            Norma stabilește un mod unitar de determinare, de analiză și de reducere a consumului propriu tehnologic CPT în rețelele electrice de interes public și introduce obligația operatorilor de rețea de a elabora și a transmite către ANRE studii de prognoză, postcalcul și bilanț energetic, în urma cărora se identifică măsuri pentru localizarea și reducerea pierderilor de energie. Studiile sunt necesare pentru fundamentarea programelor de reducere a CPT și a programelor de investiţii pentru o perioadă de reglementare.

            În cadrul Normei se prezintă metodele general aplicabile operatorilor de rețea pentru stabilirea prognozei de CPT, determinarea prin postcalcul a CPT și realizarea bilanţului de energie electrică în reţelele electrice.

            Operatorii de reţea sunt obligați să dezvolte sau să achiziţioneze programe sau servicii specializate pentru determinarea CPT, precum și să implementeze sisteme de măsurare pentru realizarea bilanţului de energie electrică pe zone de reţea, niveluri de tensiune şi categorii de elemente de reţea. Primul an pentru care operatorii au obligația să realizeze studiile de prognoză și studiile de postcalcul al CPT, cu identificarea zonelor vulnerabile și a cauzelor care generează aceste pierderi precum și a măsurilor necesare pentru reducerea acestora, este anul 2017.

            Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice adoptate sunt în conformitate cu Planul de Dezvoltare RET în perioada 2016-2025, elaborat de CNTEE Transelectrica SA, supus spre analiză la ANRE

            Pentru reducerea CPT în RET, CNTEE ”Transelectrica”- SA ia următoarele măsuri pe termen scurt și mediu:

            •  planifică și programează operațional programele de retrageri din exploatare, pentru a evita suprapuneri de retrageri care generează pierderi mari;

            •  optimizează regimurile de funcționare din punct de vedere al tensiunilor; în acest scop promovează măsuri care vor conduce la implementarea reglajului centralizat al tensiunii;

            •  acționează în sensul reducerii timpului de retragere din exploatare a echipamentelor;

            •  utilizează lucrul sub tensiune pentru lucrări pe LEA și în stații, atunci când este posibil.

              Pentru a păstra adecvarea reţelei, astfel încât aceasta să fie corespunzător dimensionată pentru transportul de energie electrică prognozată a fi produsă, importată, exportată şi tranzitată în condiţiile modificărilor survenite, au fost incluse în Planul de dezvoltare a RET pe zece ani şi se vor realiza două categorii de investiţii:

              •  retehnologizarea staţiilor existente;

              •  extinderea RET prin construcţia de linii noi, creşterea capacităţii de transport a liniilor existente, extinderea staţiilor existente şi creşterea capacităţii de transformare în staţii.

                S-au finalizat următoarele proiectele de retehnologizare/modernizare a staţiilor:

              •  Retehnologizare stația 400/110kV/20kV MT Tulcea Vest; parțial 400kV, 110, 20 kV

              •  Modernizarea sistemului de comandă control protecție al stației 220/110 kV Tihău;

              •  Înlocuire trafo T3 și T4 Fundeni 110/10kV, 25 MVA cu transformatorul 110 (20) 10kV, 40 MVA în stația electrică Fundeni;

              •  Extinderea stației 400kV Cernavodă – etapa 1 – înlocuire bobine de compensare.

              •  Mărirea gradului de siguranță a instalațiilor aferente staţiei 400/220/110/10 kV Bucureşti Sud – înlocuire echipament 10 kV;

                Se află în derulare următoarele proiecte de retehnologizare/modernizare:

              •  Retehnologizare staţia 400/220/110/20 kV Bradu;

              •  Retehnologizare staţia 220; 110/20 kV Câmpia Turzii;

              •  Modernizare stația 220/110 kV Tihău – echipament primar;

              •  Modernizare stația 400/110/10 kV Cluj Est;

              •  Modernizare stația 110 kV și 20 kV Suceava;

              •  Modernizarea sistemului comandă control protecție și a stației 20 kV din stația 220/110/20 kV Vetiș;

              •  Modernizare sistem comandă control protecție al stației 220/110/20 kV Sărdănești;

              •  Înlocuiri AT şi T în staţii – etapa 2

                Se pregătesc următoarele noi proiecte de retehnologizare/modernizare :

              •  Retehnologizare stația 220/110 kV Turnu Severin Est;

              •  Retehnologizare stația 400/110/20 kV Domnești;

              •  Retehnologizare stația 400 kV Isaccea (Etapa I) – eliminarea unor strangulări, prin aducerea capacităţii racordurilor în Isaccea ale LEA 400 kV Varna şi Dobrudja la capacitatea liniilor respective şi înlocuirea bobinelor de reactanţă;

              •  Modernizare stația electrică 220/110/20 kV Arefu;

              •  Modernizare stația electrică 220/110 kV Râureni;

              •  Modernizare stația electrică 220/110 kV Dumbrava;

              •  Retehnologizare stația 400/110 kV/m.t. Smârdan;

              •  Retehnologizare stația 220 kV Oţelărie Electrică Hunedoara;

              •  Retehnologizare stația 220/110/20 kV Ungheni;

              •  Retehnologizare stația 110 kV Medgidia Sud;

              •  Retehnologizare stația 220/110 kV Fileşti;

              •  Retehnologizare stația 220/110 kV Craiova Nord;

              •  Retehnologizare stația 110 kV Timișoara (corelat cu lucrările la axul de vest);

              •  Retehnologizare stația 110 kV Arad (corelat cu lucrările la axul de vest);

              •  Retehnologizare stația 220/110 kV/MT Baru Mare;

              •  Retehnologizare stația 220/110 kV Iaz;

              •  Retehnologizare stația 220/110 kV Hăşdat;

              •  Modernizare stația 400 (220)/11020 kV Munteni;

              •  Modernizarea instalațiilor de 110 și 400 (220) kV din stația Focșani Vest;

              •  Retehnologizare stația 400/110 kV Pelicanu;

              •  Modernizarea stațiilor 110 kV Bacău Sud și Roman Nord aferente axului 400kV Moldova;

              •  Modernizare celule 110 kV și medie tensiune în stația electrică Stâlpu;

              •  Modernizare sistem de comandă-control-protecţie-metering 220 kV, 110 kV în staţia 220/110/20 kV și retehnologizarea medie tensiune și servicii interne c.c. și c.a. în stația 220/110/20 kV Ghizdaru;

              •  Modernizarea sistemului comandă control protecție și integrare în CTSI a stației Drăgănești Olt;

              •  Modernizarea sistemului comandă control protecție și integrare în CTSI a stației Grădiște;

                • ■ Modernizare/înlocuire sistem comandă control protecție în 7 stații (220/110 kV Calafat, 400/110kV/MT Constanța Nord, 400/110/20 kV Oradea Sud, 400/220 kV Roșiori, 220/110/20 kV Târgoviște, 220/110/10 kV Fundeni, 220/110/20 kV Fântânele).

            În figura 3.14. unt prezentate proiectele de dezvoltare a RET incluse în Planul de dezvoltare a RET pentru perioada 2016 – 2025.

            

            Figura 3.14. Proiectele de dezvoltare RET

            În anul 2016, a fost realizat AUDITUL ENERGETIC pentru CNTEE TRANSELECTRICA SA. Obiectul raportului de audit a fost de a analiza şi de a elabora evaluarea energetică, în scopul stabilirii situaţiei reale a consumurilor de energie, a gradului de eficacitate energetică, precum şi a măsurilor de îmbunătăţire a regimului energetic şi de prevenire a efectelor de poluare a mediului. Evaluarea s-a realizat pe un contur energetic bine delimitat, cu impact asupra funcţionării CNTEE Transelectrica SA: Staţia de Transformare Brazi Vest 400/220/110 kV, Staţia de Transformare Domneşti 400/110 kV şi Staţia de Transformare Fundeni 220/110 kV.

            Conform acestui audit au rezultat economii de energie la stațiile supuse auditului prezentate în

            tabelul 3.40.

            Tabel 3.40. Economii de energie la stațiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domneşti 400/110 , Fundeni 220/110 kV

            Nr.crt	Stația electrică	Măsura aplicată	Economia de energie, tep/an
            1	Brazi Vest	Automatizare şi optimizarea sistemului de ventilaţie şi pompaj	13,33
            		pentru răcirea ATR (Smart Transformer Cooling);
            		Optimizarea iluminatului interior şi exterior prin retrofit cu	1,81
            		tehnologie LED şi automatizare; Optimizarea iluminatului interior
            		şi exterior prin retrofit cu tehnologie LED şi automatizare;
            		Recuperarea de căldură de la auto-transformatoare pentru încălzire	13,67
            		şi apa caldă menajeră; Recuperarea de căldură de la auto-
            		transformatoare pentru încălzire şi apa caldă menajeră;
            		Recuperarea de căldură de la auto-transformatoare pentru încălzire
            		şi apa caldă menajeră;
            		Integrare surse regenerabile fotovoltaice pentru autoconsum servicii interne*;	47,64
            		TOTAL fără integrarea surselor fotovoltaice	28,81
            2	Domnesti	Automatizare şi optimizarea sistemului de ventilaţie şi pompaj	25,37
            		pentru răcirea ATR (Smart Transformer Cooling);
            		Optimizarea iluminatului interior şi exterior prin retrofit cu	2,15
            		tehnologie LED şi automatizare; Optimizarea iluminatului interior
            		şi exterior prin retrofit cu tehnologie LED şi automatizare
            		Recuperarea de căldură de la auto-transformatoare pentru încălzire	6,54
            		şi apa caldă menajeră; Recuperarea de căldură de la auto-
            		transformatoare pentru încălzire şi apa caldă menajeră;
            		Recuperarea de căldură de la auto-transformatoare pentru încălzire
            		şi apa caldă menajeră;
            		Integrare surse regenerabile fotovoltaice pentru autoconsum servicii interne*;	4,82
            		TOTAL fără integrarea surselor fotovoltaice	38,86
            3	Fundeni	Automatizare şi optimizarea sistemului de ventilaţie şi pompaj pentru răcirea ATR (Smart Transformer Cooling);	7,32
            		Optimizarea iluminatului interior şi exterior prin retrofit cu	2,67
            		tehnologie LED şi automatizare; Optimizarea iluminatului interior
            		şi exterior prin retrofit cu tehnologie LED şi automatizare;
            		Recuperarea de căldură de la auto-transformatoare pentru încălzire	44,37
            		şi apa caldă menajeră; Recuperarea de căldură de la auto-
            		transformatoare pentru încălzire şi apa caldă menajeră;
            		Recuperarea de căldură de la auto-transformatoare pentru încălzire
            		şi apa caldă menajeră;
            		Integrare surse regenerabile fotovoltaice pentru autoconsum servicii interne*;	4,82
            		TOTAL	59,18

            După realizarea acestui audit au rezultat următoarele concluzii:

            •  Să se analizeze oportunitatea financiară de realizare a unor termoizolări la nivelul anvelopelor clădirilor principale din staţiile de transformare (Brazi Vest, Domneşti, Fundeni). S-a constatat că aceste clădiri nu sunt termoizolate în urma modernizărilor (Brazi Vest, Fundeni), iar potenţialul de reducere a consumurilor energetice pentru încălzirea spaţiilor este estimat la minim 30%. Se recomandă ca la modernizarea planificată a următoarelor staţii, să se includă în Caietele de sarcini şi solicitări de soluţii privind reducerea necesarului de energie pentru încălzire şi creşterea performanţei energetice a clădirilor, în conformitate cu conceptul nZEB.

            •  Se recomandă extinderea auditului energetic curent şi la celelalte stații și la nivelul clădirilor administrative, pentru identificarea unor pachete de soluții de creştere a confortului şi eficienței energetice, în conceptul nZEB şi reducerea consumurilor şi costurilor energetice de regie.

              CNTEE ”Transelectrica”-SA este permanent preocupată să dezvolte şi să modernizeze reţeaua de transport în condiții de eficiență energetică pentru a asigura adecvanța acesteia la necesităţi, rezultate din evoluţia SEN:

              •  evoluţia consumului;

              •  apariţia unor noi tehnologii și instalații de producere a energiei;

              •  evoluţia cererii pentru schimburile de energie electrică transfrontaliere;

              •  uzura fizică şi morală a echipamentelor și instalațiilor de transport;

              •  retragerea din exploatare a unor capacităţi de producţie;

              •  modificări ale fluxurilor dominante de putere în reţea.

                Sunt de asemenea urmărite câteva direcţii strategice care au drept scop creşterea eficacităţii şi eficienţei serviciului prestat:

              •  realizarea mentenanţei bazate pe fiabilitate a RET;

              •  implementarea tehnologiilor noi performante la realizarea noilor instalații;

              •  promovarea teleconducerii instalaţiilor din staţiile CNTEE ”Transelectrica”-SA;

              •  asigurarea infrastructurii adecvate în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a pieţei de energie electrică;

              •  promovarea soluţiilor care conduc la reducerea pierderilor în RET;

              •  reducerea congestiilor în RET.

         3. 3.9.3.3. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Distribuţie (RED)

            Așa cum s-a precizat în PNAEE III în conformitate cu Codul Tehnic al Reţelelor de Distribuţie planificarea dezvoltării şi modernizării reţelelor electrice de distribuţie în cadrul SEN se realizează de către fiecare Operator de Distribuţie. Planificarea dezvoltării RED se face corelat cu cea a RET, cu balanţa echilibrată pentru funcţionarea interconectată sincronă a tuturor instalaţiilor la frecvenţa nominală de 50 Hz şi care se verifică de către CNTEE Transelectrica SA la funcţionare interconectată sincronă cu alte sisteme electroenergetice.

            Planificarea dezvoltării RED se face având în vedere o funcţionare sigură, stabilă, cu respectarea standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

            Verificarea dimensionării RED se face conform normelor tehnice energetice în vigoare, ţinând seama de 4 criterii de proiectare (criteriul economic; criteriul stabilităţii termice în regim de durată; criteriul stabilităţii termice şi dinamice în regim de scurtcircuit; criteriul căderii de tensiune admisibile).

         4. 3.9.3.4. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Distribuţie

            În perioada 2014-2016 Operatorii de Distribuţie au realizat măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice pentru a se încadra în ţintele de reducere a CPT stabilite de ANRE :

            •  modernizare branșamente şi posturi de transformare ;

            •  securizare grupuri de măsură;

            •  echilibrarea încărcării fazelor rețelei;

            •  reconfigurare / optimizare rețea JT;

            •  înlocuire echipamente, lucrări de retehnologizare și modernizare pentru reducerea CPT;

            •  înlocuire transformatoare existente MT/JT cu transformatoare cu pierderi reduse;

            •  rocada transformatoarelor de putere/reglaj tensiune;

            •  instalare grupuri de măsură inteligente.

              În tabelul 3.41. se prezintă CPT realizat de Operatorii de distribuţie în anul 2016 pe nivele de tensiuni comparative cu ţinta aprobata de ANRE.

              Tabel 3.41. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016

              Operatorul de Distribuţie	CPT în %
              	IT		MT		JT
              	realizat	ţintă	realizat	ţintă	realizat	ţintă
              ENEL Distribuţie Muntenia	0,68	0,61	3,54	3,47	16,79	15,96
              ENEL Distribuţie Banat	0,88	0,65	3,95	3,60	14,44	14,50
              ENEL Distribuţie Dobrogea	1,86	1,72	5,55	5,45	13,90	13,23
              Distribuţie Energie Oltenia	1,18	1,16	4,0	3,99	19,14	19,00
              Delgaz Grid	1,02	0,98	2,74	2,83	16,26	17,00
              SDEE Muntenia Nord	0,82	1,01	6,37	5,90	15,51	14,47
              SDEE Transilvania Sud	1,03	1,07	3,67	4,12	16,62	16,20
              SDEE Transilvania Nord	0,82	1,01	6,37	5,90	15,51	14,57

              (Sursa: Raport ANRE 2016)

              Operatorul de Distribuţie	Economia de energie, în tep
              	2014	2015	2016
              ENEL Distribuţie Muntenia	1601	1518	1167
              ENEL Distribuţie Banat	1312	713	892
              ENEL Distribuţie Dobrogea	499	685	846
              Distribuţie Energie Oltenia	931	1640	691
              Delgaz Grid	536	255	5460
              SDEE Muntenia Nord	521	165	–
              SDEE Transilvania Sud	229	378	116
              SDEE Transilvania Nord	851	414	563
              TOTAL	6480	5768	9735

              Prin aplicarea acestor măsuri au rezultat economiile de energie din tabelul 3.42. Tabel 3.42. Economiile de energie în perioada 2014-2016

              În perioada 2017-2020 se vor implementa măsuri de creștere a eficienţei energetice în RED de către operatorii de distribuţie. Se prognozează economiile de energie din tabelul 3.43.

              Tabel 3.43. Economiile de energie în perioada 2017-2020

              Operatorul de Distribuţie	Economia de energie ,în tep
              	2017	2018	2019	2020
              ENEL Distribuţie Muntenia	1283	2371	1872	2765
              ENEL Distribuţie Banat	901	1246	1298	2191
              ENEL Distribuţie Dobrogea	812	1238	928	1641
              Distribuţie Energie Oltenia	776	419	791	692
              DELGAZ Grid	300	350	370	436
              SDEE Muntenia Nord	94	126	160	200
              SDEE Transilvania Sud	192	225	235	275
              SDEE Transilvania Nord	292	325	346	400
              TOTAL	4650	6300	6000	8600

         5. 3.9.3.5. Eficienţa energetică în funcţionarea Sistemului National de Transport a Gazelor Naturale

            SNTGN TRANSGAZ SA este operatorul tehnic al Sistemului National de Transport(SNT) al gazelor naturale care asigură îndeplinirea în condiții de eficienţă, transparenţă, siguranţă acces nediscriminatoriu şi competitivitate, strategia naţională pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale, respectând legislaţia, standardelor naţionale şi europene de calitate, performanță, mediu și dezvoltare durabilă.

            Preocuparea pentru creșterea eficienței energetice a SNTGN TRANSGAZ SA are drept scop satisfacerea nevoilor companiei pe trei componente principale:

            •  componenta economică, care asigură reducerea cheltuielilor, creșterea profitului și asigurarea resurselor de dezvoltare și funcționare

            •  componenta de conformare legislativă (obligatorie), directivele europene și transpunerea acestora în legislația românească determinând obligații pe care SNT le aplică, atât în calitate de consumator final de energie, cât și ca operator al rețelelor energetice

            •  componenta de imagine, prin participarea și sprijinirea programelor de cercetare și inovare și prin implementarea soluțiilor moderne și inovative de asigurare a resurselor energetice la consumatori.

              SNTGN TRANSGAZ SA a evaluat potenţialul tehnic şi/sau economic de creştere a eficienţei energetice în reţelele de gaze naturale proprii.

              Creșterea eficienței energetice a rețelei de transport gaze naturale este asigurată prin implementarea măsurilor de scădere a consumului propriu tehnologic prin:

              •  modernizarea conductelor de transport

              •  modernizarea instalațiilor tehnologice

              •  introducerea sistemului SCADA de transmitere și control la distanță a parametrilor sistemului

              •  folosirea de sisteme de contorizare de precizie ridicată și transmiterea la distanță a parametrilor măsurați

              •  introducerea unor soluții moderne de iluminat cu LED-uri

              •  stații de protecție catodică cu funcționare automată

              •  instalații de odorizare automatizate

              •  sistem de urmărire a consumurilor energetice

                Potențialul de creștere a eficienței energetice rezultă din auditurile energetice elaborate pe sub- contururile de consumuri energetice și se solicită:

                1. a. modernizarea instalațiilor termice

                2. b. modernizarea instalațiilor electrice și de iluminat

                3. c. producerea de energie electrică prin recuperarea energiei de detentă a gazelor naturale în stațiile de reglare și măsură

                4. d. reabilitare termică la clădirile din obiectivele SNT

                5. e. producerea de energie electrică din surse regenerabile: fotovoltaic și eolian

                Obiective primare privind îmbunătăţirea eficienţei energetice în reţelele de gaze naturale sunt:

                • ► Reducerea pierderilor (tehnice şi non-tehnice) prin:

              •  reabilitarea și modernizarea conductelor de transport gaze naturale pentru reducerea pierderilor

              •  reabilitarea și modernizarea instalațiilor tehnologice pentru asigurarea parametrilor gazelor naturale: stații de comprimare, stații de reglare și măsură, stații de protecție catodică

                • ► Calitatea serviciului prin:

              •  modernizarea stațiilor de reglare și măsură pentru asigurarea parametrilor de calitate ai gazelor ieșite din sistem;

              •  instalarea unor capacități de comprimare a gazelor naturale, eficiente energetic, moderne, cu un consum specific redus;

              •  instalații de odorizare a gazelor naturale cu funcționare automată.

                • ► Măsurare la distanţă prin utilizarea și extinderea sistemului SCADA, prin care sunt măsurate intrările și ieșirile din sistem, cu urmărirea acestora în sistem de dispecerat național;

                • ► Gestiunea sarcinii prin introducerea progresivă a automatizării acționărilor și a controlului la distanță se va asigura echilibrarea sistemului cu costuri reduse și gaze naturale la punctele de intrare și ieșire din sistem la parametrii optimi

                • ► Interoperabilitatea prin:

              •  modernizarea și extinderea sistemului de transport va crea cadrul optim de conectare a capacităților de producție, înmagazinare, tranzit și distribuție a gazelor naturale;

              •  modernizarea stațiilor de comprimare;

              •  modernizarea stațiilor de reglare și măsură;

              •  automatizarea și controlul la distanță elementelor de acționare pentru echipamentele de câmp cu rol în gestionarea parametrilor sistemului.

                Alte obiective privind îmbunătăţirea eficienţei energetice în reţelele proprii sunt:

                • ► Îmbunătățirea consumurilor în regie proprie prin

              •  recuperarea energiei de detentă a gazelor naturale și producerea de energie electrică;

              •  audituri energetice pe tot conturul SNTGN TRANSGAZ SA;

              •  introducerea unui sistem de management al energiei, conform ISO 50001.

              În perioada 2014-2016 s-au realizat măsuri de reparaţii, reabilitări şi modernizări cu scopul de a creşte siguranţa în activitatea desfăşurată, reducerea pierderilor, creşterea calităţii serviciilor oferite prin asigurarea echilibrului sistemului şi a accesului la sistem a participanţilor la piaţa gazelor naturale.

              Evoluția consumului propriu tehnologic (CPT) este prezentată în tabelul 3.44 şi evidenţiază economiile de energie.

              Tabel 3.44. Evoluția consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016

              Anul	Consumul propriu tehnologic,în tep	Procent din gazele vehiculate, în%
              2013	142961,24	1,142
              2014	89997,37	0,750
              2015	83709,13	0,736
              2016	101849,80	0,903

              Pentru perioada 2017-2021 SNTGN TRANSGAZ SA a stabilit un program de măsuri și de investiții pentru îmbunătățirea eficienţei energetice pe 5 ani.

              În tabelul 3.45. se prezintă acest program.

              Tabel 3.45. Program de măsuri şi investiţii concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii reţelei a unor îmbunătăţiri ale eficienţei energetice în următorii 5 ani (2017-2021)

              Nr.crt	Denumirea măsurii	Economia de energie, în tep	Durata de recuperare a măsurii în ani	Procent din CPT,in%
              0	1	2	3	4
              A Măsuri pe termen scurt până la un an
              1	Înlocuire echipamente și instalații termice cu randament scăzut	23,03	4	0,023
              2	Servicii întreținere panouri fotovoltaice	2,58	0,66	0,003
              3	Iluminat eficient cu tehnologie LED	4,128	0,93	0,004
              4	Înlocuire pompe recirculare agent termic cu pompe cu eficiență ridicată	15,824	2	0,016
              TOTAL A		45,562
              B . Măsuri pe termen mediu între unu și trei ani
              1	Servicii întreținere panouri fotovoltaice (anual)	2,580	0,66	0,003
              2	Înlocuirea echipamentelor și instalațiilor uzate moral cu soluții moderne	161,240	2,0	0,161
              3	Reabilitare termică clădiri – spații tehnologice	91,762	10	0,092
              4	Echipamente pentru producerea energiei electrice prin recuperarea energiei de detenta a gazelor	68,800	4,22	0,069
              5	Iluminat eficient cu tehnologie LED	41,280	0,92	0,041
              TOTAL B		365,662
              Cu măsuri pe termen lung peste 3 ani
              1	Iluminat eficient cu tehnologie LED	41,28	0,92	0,41
              2	Echipamente pentru producerea energiei electrice prin recuperarea energiei de detentă a gazelor	68,80	4,22	0,069
              3	Reabilitare termică clădiri – spații tehnologice	137,60	5,90	0,248
              TOTAL C		247,68
              TOTAL A+B+C		658,904		0,660

         6. 3.9.3.6. Eficienţa energetică în funcţionarea la SNGN Romgaz SA

            SNDN Romgaz SA este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare din anul 2013 pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra. Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. Compania are o experienţă vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale.

            SNGNRomgaz SA face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic.

            În 2013 Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.

            În activitatea sa SNGN Romgaz SA urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor şi pune în aplicare măsurile de creştere a eficienţei energetice prevăzute în Planurile de acţiune vizând atât masuri cu specific tehnologic, cât şi măsuri cu caracter general (privind clădiri, dotări auto și altele asemenea) În perioada 2014- 2016 a realizat economii de energie în valoare de 86.496 tep prin măsurile prezentate în tabelul 3.46.

            Tabel 3.46. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016

            Nr.crt	Măsura aplicată	Economia de energie tep/an
            		2014	2015	2016
            1.	Implementarea sistemului de telegestiune a energiei electrice la principalii consumatori	800,00	650,00	550,00
            2.	Compensarea energiei reactive capacitive la depozit Gherceşti	–	–	415,00
            3.	Montarea compresoarelor de câmp la Liduş, Bogata, Bordasiu, Ernei, Sângeorgiu de Pădure	27.463,00	32.682,00	23.655,00
            4.	Montarea compresoarelor de sondă la Hurezani		14,00	7,00
            5.	Modernizarea pompelor de apă la staţia Matei	–	0,80	0,80
            6.	Schimbare sistem de răcire a compresoarelor la S.C. BAND cu recuperare de căldură	–	–	9,00
            7.	Schimbare sistem de răcire a compresoarelor la SC Mureş cu recuperare de căldură	–	–	20,00
            8.	Modernizare sistem de iluminat la 150 grupuri de sonde	0,10	0,15	0,18
            9.	Modernizare sistem de încălzire la SC Cristur	18,40	18,40	18,40
            10.	Îmbunătăţire factor de putere la SC Lunca	–	14,00	7,00
            11.	Montare panouri fotovoltaice	1,80	1,80	1,80
            12.	Înlocuire transformatoare redimensionate	0,50	0,50	0,70
            13.	Anulare sistem degivrare trotuare ATTM Ploieşti	0,86	0,86	0,86
            14.	Optimizare instalaţie climatizare atelier prelucrări prin așchiere	0,86	0,86	0,86
            15.	Înlocuire 22 bucăţi autovehicule specializate	16,00	31,50	36,00
            16.	Anulare sistem încălzire prin pardoseală magazie de materiale	–	4,00	4,00
            17.	Modernizare sistem iluminat clădire administrativă	–	–	1,50
            18.	Modernizare agregat de cimentare	7,50	–	–
            19.	Modernizare instalaţie de tubing flexibil	5,00	–	–
            20.	Instalaţie de tubing flexibil (două unităţi noi)	5,00		–
            21.	Modernizare agregat de cimentare	–	7,50	–
            22.	Trei bucăţi tractoare noi	–	7,50	–
            23.	Autocontainer de ciment nou	–	2,50
            24.	Agregat de cimentare,utilaj nou	–	3,50	–
            25.	Modernizare agregat de cimentare	–	–	7,500
            26.	Monitorizare parc auto (sistem GPS şi sonde litrometrice)	–	–	1,50
            TOTAL		28.319,02	33.439,87	24.737,10

            Din analiza programelor tehnologice de creștere a eficienței energetice, raportate de compania pentru transportul de gaze, ANRE a notificat economiile de energie din tabelul 3.47.

            Tabel 3.47. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016

            Număr de masuri	Economia de energie [tep]
            20 în anul 2015	2093
            10 în anul 2016	2738

            Pentru perioada 2017-2020 sunt programate măsurile de creştere a eficienţei energetice prezentate în tabelul 3.48.

            Tabel 3.48. Programul anual de măsuri de creştere a eficienţei energetice în perioada 2017-2020

            Nr.crt	Măsura aplicată
            		2017	2018	2019	2020
            1	Iluminat eficient la staţia de comprimare Butimanu	30,00	–	–	–
            2	Iluminat eficient la depozit Bucureşti	–	30,00	–	–
            3	Modernizarea sistemului de răcire a instalaţiilor tehnologice din M3 Butimanu	–	–	–	50,00
            4	Schimbare sistem de răcire a compresoarelor la SC BAND	30,00	–	–	–
            5	Modernizare SC Fântânele	–	1647,00	–	–
            6	Modernizare sistem de iluminat la 150 grupuri sonde	.	–	–	4,00
            7	Sisteme de alimentare cu energie electrică fotovoltaice la obiective noi	–	–	–	3.14
            8	Schimbare sistem de răcire a compresoarelor la SC TAGA	–	–	–	30,00
            9	Modernizare(anvelopa) hotel EXPRO	30,00	30,00	30,00	30,00
            10	Modernizare sistem de control şi pornire la 6 electrocompresoare la SC DANES	–	–	–	1,40
            11	Modernizare iluminat interior hala compresoare SC LUNCA	–	2,40	–	–
            12	Înlocuire 33 autovehicule	21,00	–	–	–
            13	Modernizare agregat de cimentare	7,50	–	–	–
            14	Monitorizare parc auto (sistem GPS şi sonde litrometrice)	–	1,50	1,50	1,50
            15	Modernizare agregat de cimentare	–	7,50	–	–
            TOTAL		118,50	1718,40	31,50	120,04

            Economia de energie [tep/an]

            Din program se remarcă că sunt propuse trei categorii de măsuri și anume: măsuri privind activitatea de producere şi furnizare, privind activitatea de transport a gazelor naturale şi privind activitatea de management şi mentenanţă.

         7. 3.9.3.7. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin reţele de transport şi distribuţie

            În tabelul 3.49. se prezintă economiile de energie realizate de CNTEE Transelectrica SA,Operatorii

            de Distribuţie a energiei electrice, SNTGN TRANSGAZ SA, SNGN Romgaz SA în perioada 2014- 2016.

            Tabel 3.49. Economiile de energie în perioada 2014-2016

            Categoria	Operatorii de transport şi distribuţie a energiei	Economia de energie, în tep
            		2014	2015	2016
            Transportator de energie	CNTEE Transelectrica SA	500	1000	1496
            	SNTGN TRANZGAZ SA	156	663	463
            Producător de energie	SNGN Romgaz SA	800	2093	2275
            	TOTAL	1456	3756	4234
            Distribuitor de energie	ENEL Distribuţie Muntenia	1601	1518	1167
            	ENEL Distribuţie Banat	1312	713	892
            	ENEL Distribuţie Dobrogea	499	685	846
            	Distribuţie Energie Oltenia	931	1640	691
            	Delgaz Grid	536	255	5450
            	SDEE Muntenia Nord	512	165	–
            	SDEE Transilvania Sud	229	378	563
            	SDEE Transilvania Nord	851	414	116
            	E ON Gaz Distribuție Distrigaz Sud Rețele	241	271	200
            	TOTAL	6721	6049	9935

            În tabelul 3.50. se prezintă economiile de energie prognozate a se realiza în transportul şi distribuţia energiei electrice şi a gazelor naturale.

            Tabel 3.50. Economiile de energie în perioada 2017-2020

            Categoria	Operatorii de transport şi distribuţie a energiei	Economia de energie, în tep
            		2017	2018	2019	2020
            Transportator de energie	CNTEE Transelectrica SA	1500	1600	1700	1800
            	SNTGN TRANZGAZ SA	200	250	300	350
            Producător de energie	SNGN Romgaz SA	30	1600	100	100
            	TOTAL	1730	3450	2100	2250
            Distribuitor de energie	ENEL Distribuţie Muntenia	1283	2371	1872	2765
            	ENEL Distribuţie Banat	901	1246	1298	2191
            	ENEL Distribuţie Dobrogea	812	1238	928	1641
            	Distribuţie Energie Oltenia	776	419	791	692
            	Delgaz Grid	300	350	370	436
            	SDEE Muntenia Nord	94	126	160	200
            	SDEE Transilvania Sud	192	225	235	275
            	SDEE Transilvania Nord	292	325	346	400
            	E ON Gaz Distribuție Distrigaz Sud Rețele	250	250	300	300
            	TOTAL	4900	6350	6300	8900

         8. 3.9.3.8. Finanţarea măsurilor privind furnizarea energiei

Finanţarea investiţiilor realizate de CNTEE Transelectrica SA, SNTGN TRANZGAZ SA, SNGN Romgaz SA şi de Operatorii de distribuţie se va face din surse proprii şi surse atrase. Există posibilitatea susţinerii din Fonduri Europene în conformitate cu precizările din subcapitolul 3.1.1.

În cadrul POIM 2014-2020 exista AP 8 Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, având două obiective specifice pentru care bugetul alocat este de

80.031.289 Euro. Aceste obiective specifice sunt:

1. 8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile. Indicatorul de realizare este linia electrică construită/modernizată de 140km în 2023.

2. 8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine Indicatorul de realizare este lungimea conductei de transport de gaz operaţională construită de 160 km în 2023.

În cadrul OS 8.2 a fost depus proiectul ”Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale, precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova” cu o valoare de 214.496.026 lei din care FEDER 154.973.379 lei.

BIBLIOGRAFIE

1. 1. Guvernul României, Programul de Guvernare 2017-2020, Bucureşti, 2017

2. 2. Guvernul României, Programul Naţional de Reformă 2015, Aprilie 2015

3. 3. Guvernul României, Programul Naţional de Reformă 2016, Aprilie 2016

4. 4. Guvernul României, Programul Naţional de Reformă 2017, Aprilie 2017

5. 5. Guvernul României, Ministerul Fondurilor Europene, Programul Operaţional Infrastructură Mare – 2014-2020, Iulie 2014

6. 6. Guvernul României, Ministerul Fondurilor Europene, Programul Operaţional Regional 2014- 2020, Iulie 2014

7. 7. Acord de Parteneriat România 2014RO16M8PA001.1.2 – Fonduri Europene 2014-2020

8. 8. Guvernul României – Master Planul General de Transport

9. 9. Guvernul României Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

10. 10. MADR – Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii a României, 2016

11. 11. Strategia de Dezvoltare Rurală a României 2014-2020

12. 12. Proiectul Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectivă 2050

13. 13. Comisia Naţională de Prognoză – Proiecţia Principalilor Indicatori Macroeconomici 2017- 2021, septembrie 2017

14. 14. Comisia Naţională de Prognoză – Proiecţia Principalilor Indicatori Macroeconomici 2017-2020 Pentru Programul de Convergenţă, aprilie 2017

15. 15. Comisia Naţională de Prognoză – Prognoza Echilibrului Energetic, mai 2017

16. 16. Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu. Evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în direcția atingerii obiectivelor naționale privind eficiența energetică pentru 2020 și în punerea în aplicare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, astfel cum este prevăzut la articolul 24, alin. (3) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, din

    18.11 2015

17. 17. Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu. Evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în 2014 în direcția atingerii obiectivelor naționale pentru 2020 în materie de eficienţă energetică și a punerii în aplicare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, în conformitate cu articolul 24, alin. (3) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, din 1.02 2017 2015

18. 18. ANRE-DEE – Raport de monitorizare a îndeplinirii Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE), 2014

19. 19. ANRE-DEE – Raport de monitorizare a îndeplinirii Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE), 2015

20. 20. ANRE-DEE – Raport de monitorizare a îndeplinirii Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE), 2016

21. 21. ANRE-DEE – Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, 26 aprilie 2017

22. 22. ANRE –Raportul Naţional 2016, 31 iulie 2017

23. 23. MDRAP, ME – Raport privind evaluarea potenţialului naţional de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate

24. 24. Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiilor: Alba Iulia, Baia Mare, Braşov, Bacău, Bistriţa, Câmpulung, Constanţa, Deva ,Giurgiu, Făgăraş, Focșani, Roman, Sfântu Gheorghe, Suceava,Târgu Mureș ,Timişoara, Zalău

25. 25. Asociaţia „Oraşe Energie România” – Dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică –modele de implementare şi finanţare pentru Autorităţile Publice Locale, decembrie 2015

26. 26. A.T. Kerney -Contorizarea Inteligentă în România, 3 septembrie 2012

27. 27. ANRE- Raportul României “Tendinţele în Eficienţa Energetică şi Politici în România” în cadrul Programului Energie Inteligentă pentru Europa, septembrie 2015

28. 28. FREE-http://www.free.org.ro/

29. 29. ANRE –Framework Conditions for Energy Performance Contracting. National Report Romania European Energy Service Initiative – EESI, November 2009

30. 30. EC, JRC- Sience and policy reports. ESCO Market Report for European Countries, 2013

Anexa A

Tabel A.1 Metodologia de calcul pentru economia de energie, pe perioada 2014 – 2020

Acronim	Indicator	Valoare
A	Media consumului final energetic, în perioada 2010 – 2012	22752 mii tep
B	Media consumului final energetic pentru sectorul Transporturi, în perioada 2010 – 2012	5257 mii tep
C	Media consumului final energetic fără media sectorului Transporturi	17495 mii tep (A-B)
D	Economia de energie cumulată (conform Art.7(1))	7348 mii tep (42% din C)
E	Economia de energie cumulată (conform Art.7(2)(a))	5817 mii tep (33,25% din C)
F	Economia de energie cumulată maxim admisă (conform Art.7(3))	1837 mii tep (25% din D)
G	Economia de energie cumulată (conform Art.7(1)+ Art.7(2)+Art.7(3))	5511 mii tep (D-F)
H	Economia de energie considerată (conform Art. 7(2) (c))	306 mii tep* (E-G)

Notă: *Valoare considerată ca economie în primii trei ani ai Planului Naţional de Investiţii în cadrul sectorului “Sistemul de alimentare cu energie – transformare, transport şi distribuţie”

Anexa B

1. B.1. Ţinta naţională de eficienţă energetică pentru anul 2020

   România şi-a stabilit obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică ca fiind realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020 ceea ce reprezintă o reducere a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007, pentru scenariul realist de 19%.

   Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 milioane tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.

2. B.2. Date statistice cheie

În tabelul B.1.1. se prezintă datele statistice pentru anul 2015.

Tabelul B.1.1. Date statistice referitoare la consumul de energie în anul 2015

Date statistice cheie referitoare la consumul de energie	Valoare
Consumul intern de energie primară	31 844 352 tep
Consum final energetic	21 896 419 tep
Consum final de energie-industrie	6 438 158 tep
Consum final de energie-transport	5 591 446 tep
Consum final de energie-populaţie	7 386 535 tep
Consum final de energie-servicii	2 019 238 tep
Consum final de energie-agricultură şi silvicultură	461 042 tep
Valoarea adăugată brută-industrie	33981,8 mil Euro2010
Valoarea adăugată brută-servicii	77276,5 mil Euro2010
Valoarea adăugată brută-agricultură şi silvicultură	5936,9 mil Euro2010
Venit mediu disponibil pe gospodărie	2686,77 lei/lună
Număr total de gospodării	7470000
Produsul Intern Brut	142783,9 mil Euro2010
Producţia de energie electrică în centrale termoelectrice clasice	18838055
Producţia de energie electrică în centrale de cogenerare	9754988 MWh
Producţia de energie electrică în centrala nuclearo-electrică	11651957 MWh
Producţia de căldură în centrale termoelectrice clasice	1830000 tep
Producerea de căldură în centrale de cogenerare	1515100 tep
Combustibilul utilizat în centrale termoelectrice clasice	2156778 tep
Combustibilul utilizat în centralele de cogenerare	3224320 tep
Combustibilul utilizat în centrala nuclearo-electrică	2853568 tep
Producţia de căldură în centrale termice pentru distribuţia centralizată a căldurii	1856026 tep
Combustibilii utilizaţi în centrale termice pentru distribuţia centralizată a căldurii	1920449 tep
Pierderi în transportul şi distribuţia energiei	1077953 tep
Total pasager kilometrii (pkm)	22630 milioane p-km
Total tone kilometrii (tkm)	66892 milioane tone-km
Total populaţie	19 819 477

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic 2016 şi Balanţa Energetică şi Structura utilajului energetic în anul 2015

ROMÂNIA

Anexa C

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional

– Versiunea a 2-a /2017 –

octombrie 2017

CUPRINS

1. 1. INTRODUCERE

2. 2. SCOPUL STRATEGIEI

3. 3. CONTEXTUL DE POLITICI EUROPENE

4. 4. BENEFICII

ETAPA 1 – IDENTIFICAREA PĂRŢILOR INTERESATE ŞI A SURSELOR DE INFORMAŢII ETAPA 2 – EVALUAREA TEHNICĂ ŞI ECONOMICĂ

1. 2.1. O imagine de ansamblu a fondului imobiliar existent

2. 2.2. Identificarea soluţiilor de renovare SOLUŢII DE RENOVARE REZULTATE

FINANŢAREA MĂSURILOR

Fonduri UE pentru o renovare energetică eficientă a clădirilor ETAPA 3 – EVALUAREA POLITICILOR

1. 3.1. Politici şi măsuri de stimulare a renovării clădirilor existente

2. 3.2. Perspectiva previzională privind ghidarea deciziilor de investiţii

3. 3.3. Obstacole

4. 3.4. Dezvoltarea soluţiilor de politici

1. 4. CONCLUZII

   1. 4.1. Perspectivă previzională în vederea ghidării deciziilor de investiţii

   2. 4.2. Instrumente economice suport pentru creșterea performanței energetice a clădirilor

   3. 4.3. Măsuri de reducere a factorului de energie primară, de stimulare a industriei de profil locale și de susținere a cercetării/dezvoltării

   4. 4.4. Economii de energie şi beneficii

      1. 4.4.1. Consumurile energetice după renovare

      2. 4.4.2. Instruire, educație, calificare şi controlul conformității/calităţii

ANEXĂ la Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional

1. 1. INTRODUCERE

   Situaţia existentă

   Sectorul clădirilor este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie, iar acest lucru se datorează structurii consumului mediu de energie prezentat în Figura 1, din care se observă că, la nivelul unei clădiri, consumul de energie termică pentru încălzire și pentru asigurarea necesarului de apă caldă menajeră, reprezintă aproximativ 70% din consumul total de resurse energetice.

   

   Figura 1 – Structura consumului mediu de energie la nivelul unei clădiri rezidențiale și nerezidențiale

   Sursa: Studiu privind evaluarea potențialului de punere în aplicare a termoficării și răcirii centralizate eficiente la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale

   Astfel, clădirile constituie un element central al politicii statelor membre UE privind eficienţa energetică, fiind responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar aproximativ 75 % dintre clădiri nu sunt eficiente din punct de vedere energetic.

   La nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie. Consumul total de energie, pe categorii de clădiri, este prezentat în Figura 2.

   

   Figura 2 – Consum de energie în clădiri: medie 2005-2010 (locuinţe), estimare (nerezidenţial)

   (Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă

   „URBAN-INCERC” – INCD URBAN-INCERC)

   Îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen mediu şi lung ale strategiei privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.

   Într-un moment în care preocupările ecologice, economice şi sociale devin tot mai importante, fiind reprezentate de modificările climatice sau de cele care periclitează securitatea energetică, epuizarea resurselor sau capacitatea de plată a facturilor energetice, reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor are o importanţă strategică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Pe lângă eforturile de a construi clădiri noi cu cerinţe energetice reduse din sursele clasice de energie, este esenţială abordarea nivelurilor ridicate de consum ale clădirilor existente.

   Ţinând seama de toate aceste preocupări strategice, politica UE referitoare la consumul energetic al clădirilor a fost consolidată prin Directiva privind performanţa energetică a clădirilor – EPBD, (DIRECTIVA 2010/31/UE1) şi Directiva privind eficienţa energetică – EED (DIRECTIVA 2012/27/UE2), care oferă un cadru prin care pot fi implementate măsuri de politici menite să reducă consumul de energie, în special în sectorul clădirilor.

   România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite.

   

   Figura 3 – Profilul de vechime al clădirilor rezidențiale, în funcție de anul construirii

   (Sursa: Institutul Național de Statistică3, INCD URBAN-INCERC4)

   Datele statistice privind consumurile de energie, disponibile din Balanţa energetică şi structura utilajului energetic în perioada 2008 – 20105 şi, respectiv, pentru anul 2010, permit defalcarea consumurilor finale pe domeniile principale ale economiei şi sunt prezentate în Figura 4 şi Figura 5:

   

   1 http://europa.eu/legislation_summaries/energy/energy_efficiency/en0021_ro.htm

   2 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/eed_en.htm

   3Institutul Național de Statistică (2002 – 2011). Web Page: TEMPO-Online serii de timp, Statistica Economică, www.insse.ro;

   4Proiectul „Build Up Skills România – Raport de analiză a stării actuale”,http://www.buildupskills.eu/national-project/romania; http://www.iee-robust.ro/

   5 Institutul Național de Statistică (2002 – 2011), Balanţa energetică şi structura utilajului energetic, în anul 2008, 2009, 2010.

   

   Figura 4 – Distribuția consumului final de energie (valori medii 2008-2010)

   (Sursa: Institutul Național de Statistică, INCD URBAN-INCERC)

   

   Figura 5 – Distribuția consumului final de energie (2010) pe categorii de clădiri nerezidențiale

   (Sursa: Institutul Național de Statistică, INCD URBAN-INCERC)

2. 2. SCOPUL STRATEGIEI

   Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, denumită în continuare STRATEGIE şi este elaborată în concordanţă cu cerinţele Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

   Etapele pentru renovarea clădirilor existente, identificate şi prezentate în „Ghidul BPIE de elaborare a strategiilor pentru renovarea energetică a clădirilor” sunt prezentate în Figura 6:

   

   Figura 6 –Etapele identificate pentru elaborarea strategiei

   (sursa: Ghidul BPIE de elaborare a strategiilor pentru renovarea energetică a clădirilor6)

   STRATEGIA are, în principal, rol de:

   • – stimulare a dezbaterilor între principalele părţi interesate în dezvoltarea şi implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcţionarea politicilor şi iniţiativelor care vizează creşterea performanţelor energetice ale clădirilor;

   • – încurajare a tuturor părţilor interesate în adoptarea atitudinilor ambiţioase, adecvate şi care au în vedere îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de locuit şi comerciale, pentru a asigura avantaje imediate şi pe termen lung pentru deţinătorii clădirilor şi pentru a susţine economia.

   Pentru a ilustra ţintele ambiţioase pentru eficienţa energetică a clădirilor, strategia propune o abordare, în etape, pentru mobilizarea investiţiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidenţiale cât şi comerciale, atât publice cât şi private. Este de remarcat faptul că aceasta este o provocare majoră şi un angajament la fel de important, deoarece:

   •  se pot crea locuri de muncă, de care este nevoie acum şi în deceniile care vor urma;

   •  se pot îmbunătăţi condiţiile de locuire din clădiri şi spaţiile de lucru;

   •  se poate reduce dependenţa de furnizorii externi de energie;

   •  se pot utiliza în mod optim resursele naturale şi capitalul uman bine pregătit, iar în acest context se poate oferi un fond de clădiri modern şi eficient din punct de vedere energetic, adecvat secolului XXI şi anilor care vor urma.

     

     6 http://bpie.eu/renovation_strategy.html

     Astfel, o reducere substanţială a consumului de energie în clădiri poate fi considerată realizabilă, în etape, doar printr-o combinaţie a măsurilor de eficienţă energetică şi implementarea utilizării resurselor de energie regenerabilă în şi pe clădiri.

     Etapele-cheie, succesive, identificate şi propuse pentru renovarea fondului naţional de clădiri, sunt:

   •  ETAPA 1 – Stabilirea condiţiilor prin care renovările majore pot deveni o ţintă în decurs de 5 ani;

   •  ETAPA a 2-a – Dezvoltarea tehnologică, în ceea ce priveşte renovarea clădirilor, care poate oferi mijloacele pentru atingerea unei reduceri substanţiale a consumului de energie şi atingerea nivelului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele clasice, în decurs de aproximativ 15 ani;

   •  ETAPA a 3-a – Renovarea aprofundată a clădirilor în decurs de 15 de ani.

3. 3. CONTEXTUL DE POLITICI EUROPENE

   Având o contribuţie semnificativă la consumul energetic al UE, la utilizarea resurselor energetice convenţionale şi la emisiile de dioxid de carbon, sectorul clădirilor face obiectul multor politici şi obiective pe termen mediu şi lung de reducere a impactului negativ asupra schimbărilor climatice. Obiectivele formulate prin ţinta „20-20-20”, până în anul 2020, reprezintă setul de trei obiective-cheie pentru:

   •  reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în raport cu nivelurile din 1999;

   •  creşterea cu 20% a ponderii energiei produse din surse regenerabile în UE;

   •  îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice în UE.

     Într-o perspectivă mai îndepărtată, UE a stabilit un set de obiective pe termen lung în cadrul unor foi de parcurs până în anul 2050. În ceea ce priveşte sectorul clădirilor, principalele trei foi de parcurs sunt:

   •  Obiectivul UE pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050 (COM, 2011a), care a identificat necesitatea de a reduce cu 88%-91% emisiile de dioxid de carbon din sectorul rezidenţial şi din sectorul serviciilor (denumite colectiv sectorul imobiliar) până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990;

   •  Perspectiva energetică 2050 (COM, 2011b), prin care „creşterea potenţialului de eficienţă energetică a clădirilor noi şi existente este esenţială” pentru un viitor sustenabil din punct de vedere energetic contribuie în mod semnificativ la scăderea cererii de energie, la sporirea securităţii aprovizionării cu energie şi la o mai mare competitivitate;

   •  Planul pentru o Europă eficientă din punct de vedere energetic (COM, 2011c), prin care s-a identificat sectorul imobiliar ca fiind printre primele trei sectoare responsabile pentru 70%-80% din totalul impactului negativ asupra mediului. Realizarea de construcţii mai bune şi optimizarea utilizării acestora în cadrul UE ar scădea cu peste 50% cantitatea de materii prime extrase din subteran şi ar putea reduce cu 30% consumul de apă.

     Aceste foi de parcurs reprezintă o aspiraţie pe termen lung, care nu este doar dezirabilă din punct de vedere social şi economic, ci şi esenţială din punct de vedere ecologic, în vederea abordării triplei provocări reprezentate de schimbările climatice, de securitate energetică şi de epuizarea resurselor.

     Deoarece sistemul energetic european se confruntă cu o nevoie din ce în ce mai presantă pentru asigurarea cu energie durabilă, accesibilă și competitivă pentru toți cetățenii, Comisia Europeană a adoptat, în 30 noiembrie 2016, pachetul legislativ "Energie curată pentru toți europenii", prin care se urmăreşte aplicarea strategiilor și măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special pentru obiectivele UE privind energia și clima pentru anul 2030 şi se referă la:

   •  securitatea energetică,

   •  piața energiei,

   •  eficiența energetică,

   •  decarbonizarea,

   •  cercetarea, inovarea și competitivitatea.

     Directive europene cu impact asupra sectorului clădirilor

     Cu relevanţă în ceea ce priveşte performanţa energetică a fondului de clădiri, principalele directive sunt:

   •  Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD);

   •  Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică (EED);

   •  Directiva 2009/28/CE privind energia din surse regenerabile (RED), care impune utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi şi clădirile existente care fac obiectul unei renovări majore.

     Actele normative comunitare oferă un cadru comun în care, fiecare stat membru, trebuie să stabilească standarde şi niveluri de performanţă privind consumul de energie în clădiri, care se aplică deopotrivă tuturor categoriilor de clădiri, atât rezidenţiale cât şi nerezidenţiale.

     

     Având în vedere perspectiva revizuirii Directivelor Europene referitoare la creşterea eficienţei energetice şi, în particular, îmbunătățirii performantei energetice a clădirilor în perioada 2017-2018, vor determina, pe lângă obiectivele legate de reducerea emisiilor CO2 şi creşterii ponderii utilizării surselor regenerabile de energie, şi creșterea țintei de eficienţă energetică prevăzută pentru anul 2030 către valori cuprinse între 27% -30 %.

4. 4. BENEFICII

Renovarea fondului existent de clădiri, în vederea creşterii performanţei energetice a acestora, reprezintă una dintre cele mai semnificative şi strategice investiţii care poate fi realizată. Vectorul- cheie al EED este atingerea obiectivului UE de scădere a consumului de energie cu 20% până în 2020 şi atingerea obiectivelor pe termen lung de protecţie a mediului, menţionate în foile de parcurs privind energia şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon, iar beneficiile unor astfel de realizări au impact major asupra multor aspecte ale economiei şi societăţii.

Urmare a mai multor studii realizate la nivel mondial în domeniu, impactul unei renovări energetice durabile a clădirilor poate fi rezumat după cum urmează:

•  Beneficii economice – US Environmental Protection Agency (Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA) a estimat că intensificarea activităţii economice ca rezultat al creării de locuri de muncă şi al stimulării investiţiilor generează de 1,5 ori valoarea economiilor de

  costuri energetice sub formă de capacităţi de producţie suplimentare. Beneficiile adiţionale necuantificate sunt reprezentate de valorile mai mari ale proprietăţilor7;

•  Beneficii sociale – Îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor a fost de mult timp recunoscută de unele state membre ca fiind esenţială pentru a asigura necesarul de încălzire accesibil financiar pentru familiile cu venituri modeste şi pentru a aborda problema sărăciei energetice, estimată ca afectând 10-25% din totalul populaţiei UE. Locuinţele care dispun de o încălzire mai eficientă oferă şi beneficii pentru sănătate, având mai puţine zone reci şi curenţi de aer, mai puţin condens şi o predispoziţie mai redusă la mucegai, precum şi o calitate mai ridicată a aerului din interior. Copenhagen Economics8 estimează că beneficiile pentru sănătate ale renovării energetice ar putea avea aproximativ aceeaşi valoare ca economiile în materie de costuri energetice. Un studiu-proiect al UNDP/GEF9 constată că, deşi nu există o definiţie oficială a sărăciei energetice în România, totuşi se concluzionează că: „O mare parte a populaţiei din România nu este capabilă – în general şi în condiţii normale – să îşi asigure niveluri suficiente de confort termic în locuinţe, având în vedere costul ridicat al energiei termice în raport cu veniturile.”

•  Beneficii pentru mediu – clădirile reprezintă cea mai mare sursă de emisii de CO2, contribuind astfel cel mai mult la schimbările climatice. Valoarea beneficiilor pentru mediu aduse de renovarea clădirilor ar putea fi de ordinul a 10% din economiile de costuri energetice;

•  Beneficii pentru sistemele energetice – economiile realizate la solicitarea maximă a sistemelor energetice urmare a îmbunătăţiri performanţei energetice a clădirilor, inclusiv autogenerare de energie, au aproximativ aceeaşi valoare cu economiile în materie de costuri energetice, potrivit unui studiu al Ecofys10, iar de acestea pot beneficia toţi utilizatorii.

  Cuantificarea beneficiilor multiple

  Prin aplicarea următorilor multiplicatori economiilor de costuri energetice, beneficiile suplimentare pentru societate pot reprezenta aproape de 5 ori mai mult valoarea economiilor costurilor energetice datorită renovării clădirilor, astfel:

  Elemente ale beneficiului	multiplicator
  1. Economii de costuri energetice	1,0
  2. Stimularea economiei	1,5
  3. Beneficii sociale (pentru sănătate)	1,0
  4. Beneficii pentru sistemele energetice	1,0
  5. Beneficii pentru mediu	0,1
  TOTAL BENEFICII suplimentare pentru societate	4,6

  

  7 A se vedea şi modelul realizat de BPIE care indică economii energetice potenţiale pentru afaceri, gospodării şi bugetul public, dacă strategia de renovare, prin scenariile de renovare propuse, urmează a fi pusă în aplicare

  8 http://www.copenhageneconomics.com/Website/Publications/Energy–Climate.aspx

  9 http://www.undp.ro/libraries/projects/EE/Assesment%20Report%20on%20Fuel%20Poverty%20-%20DRAFT(1).pdf

  10„Economisirea energiei: Reducerea preţurilor energiei în Europa pentru 2020 şi ulterior”, Ecofys, 2013.

  DEZVOLTAREA STRATEGIEI

  ETAPA 1 – IDENTIFICAREA PĂRŢILOR INTERESATE ŞI A SURSELOR DE INFORMAŢII

  Principalele părţi interesate

  Au fost identificate următoarele autorităţi naţionale care ar putea deţine un rol-cheie în dezvoltarea şi implementarea strategiei:

•  Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) – responsabil pentru transpunerea şi implementarea EPBD, elaborator al primei versiuni a strategiei pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, prevăzute de EED, gestionarea politicilor şi m1surilor de creştere a performanţei energetice a clădirilor şi coordonarea şi gestionarea instrumentelor structurale pentru eficienţa energetică;

•  Ministerul Energiei (ME) – cu atribuţii în coordonarea la nivel naţional a domeniilor energetic şi resurse energetice, precum şi pentru implementarea de surse regenerabile de energie în şi pe clădiri;

•  Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – cu atribuţii în ceea ce priveşte sursele bugetare de cofinanţare a eficienţei energetice;

•  Ministerul Mediului (MM) – cu referire la mecanisme de finanţare aferente Protocolului de la Kyoto;

•  Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) – în ceea ce priveşte implicaţiile privind societăţile de servicii energetice şi îndeplinirea obligaţiilor de raportare privind eficienţa energetică;

  În procesul de consultare au fost identificate următoarele organizaţii:

•  Asociația Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR);

•  Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții (ARACO);

•  Patronatul Societăților din Construcții (PSC);

•  Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR);

•  Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR);

•  Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat;

•  Federația Asociațiilor de Proprietari din România11;

•  Asociaţia Patronală Surse Noi de Energie (SunE);

•  Asociația Municipiilor din România;

•  Asociația Oraşelor din România;

•  Societatea Română Geoexchange – reprezentând utilizatorii de energie geotermală în clădiri.

•  Asociatia Romania Green Building Council

De menţionat că aceste organizaţii pot fi implicate atât în etapa de implementare a strategiei, cât şi în revizuirea şi actualizarea acesteia, astfel cum este prevăzut în EED.

Un proces de consultare cu părțile interesate s-a realizat şi prin intermediul proiectului european Orizont2020 BUILD UPON ( http://buildupon.eu/dialogue/countries/romania/) care s-a desfășurat în perioada martie 2015

– februarie 2017, implicând reprezentanți ai principalelor părți interesate: asociații profesionale, companii, universităţi, institute de cercetare, ONG-uri, instituții financiare, media, beneficiari finali ai acțiunilor de renovare a clădirilor, alături de reprezentanții autorităţilor centrale şi locale. O hartă a părților interesate realizată în cadrul proiectului BUILD UPON poate fi consultată pe portalul proiectului http://buildupon.eu/stakeholders/#stakeholder-maps. Procesul de consultare s-a desfășurat prin 10 sesiuni participative de consultare publică, sprijinite de ministerele de resort şi autoritățile locale, în 7 orașe ale României (București, Cluj-Napoca, Iași, Galați, Brașov, Craiova şi Timișoara). Detalii despre comunitatea creată şi procesul de dialog instaurat se regăsesc pe portalul proiectului BUILD UPON http://buildupon.eu/dialogue/countries/romania/.

11 Proprietarii care trăiesc în blocuri de locuinţe (condominii) sunt organizaţi în asociaţii de proprietari, legal constituite în conformitate cu Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Asociaţia de proprietari este definită ca persoana juridica cu autoritatea legala de a acţiona, prin reprezentanţi aleși si/sau numiți, în numele tuturor co-proprietarilor condominiumului.

Surse de informaţii

Principalele surse de informaţii utilizate la elaborarea prezentei strategii sunt:

•  Platforma de date a Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE) pentru România www.buildingsdata.eu, care include date colectate de BPIE cu ocazia sondajului din anul 2011;

•  Proiectul RENOVAREA ROMÂNIEI – O strategie pentru renovarea durabilă a fondului de clădiri din România, elaborat de Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE) şi care este titularul drepturilor de autor;

•  Proiectul ENTRANZE, un proiect finanţat prin programul Intelligent Energy Europe (www.entranze.eu) la care BPIE este partener. Obiectivul proiectului ENTRANZE este de a sprijini în mod activ elaborarea de politici pentru o implementare rapidă şi solidă a nZEB şi a utilizării energiei din surse regenerabile în fondurile de clădiri existente la nivel naţional;

•  Proiectul privind Implementarea clădirilor cu consum de energie aproape zero (nZEB) în România – definire şi foaie de parcurs, elaborat de BPIE (http://bpie.eu/low_energy_buildings_east_eu.html);

•  Proiectul „Build Up Skills România – Raport de analiză a stării actuale”, coordonat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban-Incerc” (INCD URBAN-INCERC) (http://www.buildupskills.eu/național-project/romania; http://www.iee-robust.ro/);

•  Al treilea Plan Naţional de Acţiune al României pentru Eficienţa Energetică;

•  Anuarul Statistic al României;

•  Date de recensământ.

ETAPA 2 – EVALUAREA TEHNICĂ ŞI ECONOMICĂ

1. 2.1. O imagine de ansamblu a fondului imobiliar existent

   În România, suprafaţa construită este de 493 000 000m², 86% din aceasta fiind reprezentată de clădirile rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Analiza vechimii fondului clădirilor de locuit existent este prezentată în fig. 4a)

   Pentru sectorul rezidenţial se poate spune:

   •  88,5% din unităţile locative sunt ocupate permanent;

   •  Aproape jumătate din totalul locuinţelor (47,5%) sunt situate în zonele rurale, ceea ce înseamnă că populaţia rurală din România este peste media europeană;

   •  În zonele rurale, 95% din unităţile locative sunt locuinţe individuale (unifamiliale);

   •  În zonele urbane, 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe (care au în medie cca. 40 de apartamente per bloc);

   •  Peste 60% din blocurile de locuinţe au regim de înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje;

   •  Forma dominantă de proprietate este proprietatea privată, care reprezintă 84% din fondul total de clădiri rezidenţiale, cca. 1% din clădiri se află în proprietate publică, iar restul de 15% sunt clădiri deţinute sub o formă de proprietate mixtă;

   •  Locuinţele (apartamentele) din blocurile de locuinţe au o suprafaţă utilă încălzită, în medie, de 48 m², comparativ cu 73 m² în cazul locuinţelor unifamiliale.

     În ceea ce priveşte profilul de vechime, majoritatea clădirilor rezidenţiale au fost construite în a doua jumătate a secolului XX, evidenţiindu-se perioada 1961-1980. În această perioadă, marea majoritate a locuinţelor din România au fost construite fără să existe cerinţe termice specifice ale elementelor de construcţii care alcătuiesc anvelopa acestora, acest lucru fiind ilustrat în tabelul 1. Astfel, din punct de vedere al consumului energetic, fondul imobiliar existent are încă un potenţial semnificativ pentru a fi adus la standarde ridicate în ceea ce priveşte performanţa energetică, evidenţiind astfel importanţa elaborării unei strategii ambiţioase de renovare a clădirilor rezidenţiale din România.

     Din analiza fondului de clădiri rezidenţiale, rezultă că energia pentru încălzire reprezintă aproximativ 55% din consumul total de energie în apartamente şi până la 80% în casele individuale, iar în funcţie de zona climatică, o locuinţă unifamilială consumă în medie cu 24% mai multă energie per m² comparativ cu o locuinţă (apartament) din blocurile de locuinţe12.

     Tabelul 1 – Caracteristici de performanţă energetică – clădiri de locuit

     Anul construcţiei	Caracteristică termică U [W/(m²K)]		Consum de energie finală (kWh/m²an)
     	Vertical	Orizontal
     <1910	1.40 – 2.00	0.90 – 1.80	150 – 400
     1910 – 1929	1.40 – 2.00	0.90 – 1.80	150 – 400
     1930 – 1944	1.40 – 2.00	0.90 – 1.80	150 – 400
     1945 – 1960	1.40 – 2.00	0.90 – 1.80	150 – 400
     1961 – 1970	1.35 – 1.90	0.90 – 1.80	150 – 400
     1971 – 1980	1.35 – 1.90	0.90 – 1.80	150 – 400
     1981 – 1989	1.25 – 1.60	0.90 – 1.80	150 – 400
     1990 – 1994	1.10 – 1.50	0.90 – 1.80	150 – 350
     1995 – 1999	0.80 – 1.10	0.90 – 1.80	140 – 280
     > 2000	0.70 – 1.10	0.90 – 1.80	120 – 230

     (Sursa: INCD URBAN-INCERC)

     Suprafaţa totală a clădirilor nerezidenţiale este de 67 200 000 m², iar structura fondului imobiliar nerezidenţial este prezentată în fig. 7 şi tabelul 2:

     

     12Estimări BPIE bazate pe sondajul realizat pentru raportul BPIE „European Buildings under the Microscope”, 2011.

     

     Figura 7 – Defalcarea fondului imobiliar în funcţie de categoria de clădiri (m2)

     (Sursa: Institutul Național de Statistică13, Colliers14, INCD URBAN-INCERC15, platforma de date BPIE16)

     Tabelul 2 –Defalcarea fondului imobiliar nerezidenţial în funcţie de tipul de clădiri

     Birouri	16,3%
     Clădiri educaționale	16,9%
     Spitale	13,8%
     Hoteluri şi restaurante	7,7%
     Unităţi sportive	7,0%
     Spaţii pentru comerţ en-gros şi cu amănuntul	27,2%
     Alte clădiri nerezidenţiale	11,1%

     (sursa: platforma de date BPIE)

     În ceea ce privește performanţa energetică a fondului de clădiri existent din sectorul nerezidențial, principalele caracteristici sunt prezentate în tabelul 3:

     Tabelul 3 – Caracteristici de performanță energetică – clădiri nerezidenţiale

     Categoria clădirii	Caracteristică termică U [W/(m²K)]		Consum de energie finală (kWh/m²an)
     	Vertical	Orizontal
     Birouri	0.70 – 1.50	0.35 – 1.30	120 – 250
     Educaţie, cultură	0.70 – 1.50	0.35 – 1.30	200 – 350
     Sănătate	0.70 – 1.50	0.35 – 1.30	200 – 400
     Turism	0.70 – 1.50	0.35 – 1.30	150 – 300
     Comerţ	0.70 – 1.50	0.35 – 1.30	150 – 300

     (Sursa: INCD URBAN-INCERC)

     

     13 Institutul Național de Statistică (2002 – 2011). Web Page: TEMPO-Online serii de timp, Statistica Economică, www.insse.ro;

     14 Analiza pieţei imobiliare Romania (2011), Colliers International, Bucharest, Romania, www.colliers.com/country/romania/

     15 Proiectul „Build Up Skills România – Raport de analiză a stării actuale”,http://www.buildupskills.eu/national-project/romania; http://www.iee-robust.ro/

     16 http://bpie.eu/renovation_strategy.html

     Sistemele energetice din clădiri

     Ca surse de încălzire, se evidenţiază trei surse principale: biomasă, gaz şi sistem centralizat de termoficare (figura 8). Trei din patru case unifamiliale au un sistem de încălzire pe bază de biomasă, iar peste jumătate dintre blocurile de locuinţe sunt conectate la o reţea centralizată de termoficare. Aproape toată (92%) energia furnizată de sistemele centralizate de termoficare este livrată prin sisteme de cogenerare (CHP)17. Puţin peste jumătate din energia cu care sunt alimentate sistemele centralizate de termoficare este reprezentată de gazul natural, restul fiind produse petroliere (26%) şi cărbune (20%).

     

     Figura 8 – Surse de încălzire în sectorul rezidenţial (sursa: platforma de date BPIE)

     În sectorul rezidenţial, energia termică este folosită pentru încălzire şi apă caldă menajeră. În general, eficienţa acestei utilizări a energiei termice este de doar 43% (63% în Bucureşti)18. În zonele rurale, încălzirea camerelor individuale este încă larg răspândită, în principal prin arderea lemnului în sobe. În zonele urbane, aproximativ 1,5 milioane de locuinţe sunt conectate la sistemele centralizate de termoficare, deşi, în ultimul deceniu, a existat o tendinţă constantă de debranşare de la sistemele centralizate şi de trecere la centralele individuale de apartament pe bază de gaz. Acest lucru s-ar putea datora numeroaselor probleme ale vechilor sisteme centralizate de termoficare: eficienţă scăzută (un potenţial de îmbunătăţire de 30%); amprentă ridicată de carbon şi preţuri în creştere (determinate şi de politicile în curs pentru reducerea subvenţiilor la încălzire)19. Se constată o absenţă generală a unor sisteme de contorizare în blocurile de apartamente şi la nivel individual. Totuşi, există un program în derulare menit să aducă îmbunătăţiri reţelelor centralizate de termoficare, precum şi sistemelor de contorizare şi control pentru încălzire, care a redus numărul debranşărilor de la reţea (PNAEE România).

     În tabelul 4, adaptat după Euroheat Power (http://www.euroheat.org/Romania-90.aspx), se prezintă principalele statistici ale utilizării sistemelor centralizate de termoficare.

     

     17 Statistică Euroheat Power http://www.euroheat.org.

     18 A se vedea site-ul proiectului TABULA: http://www.building-typology.eu/

     19 11 PWC România: Provocări şi oportunități pentru sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România, iunie 2011, disponibil la: http://www.pwc.com/ro/en/publications/assets/assets_2011/Provocari_Oportunitati_Energie_Termica.pdf

     Tabelul 4 – Utilizarea sistemelor centralizate de termoficare pentru România în 2011, exceptând cazurile în care se indică altfel

     Defalcarea alimentării cu energie pentru încălzirea centralizată generată
     – Căldură reciclată inclusiv utilizarea indirectă a energiei din surse regenerabile	91 %
     – Energie directă din surse regenerabile	0,31 %
     – Altele	8,3 %
     Vânzări totale ale sistemelor centralizate de termoficare	49 095 TJ
     (Vânzări totale ale sistemelor centralizate de termoficare în 2007)	56 110 TJ
     Cifra de afaceri anuală pentru vânzările sistemelor centralizate de termoficare	713,84 M€
     Ponderea cetăţenilor deserviţi de sistemele centralizate de termoficare	19 %
     Lungimea reţelei de conducte a sistemelor centralizate de termoficare	6 055 km
     (Lungimea reţelei de conducte a sistemelor centralizate de termoficare în 2007)	7 611 km
     Preţul mediu al termoficării centralizate	14,54 €/GJ
     Numărul de unităţi de termoficare centralizată	89
     Capacitatea instalată totală a sistemelor centralizate de termoficare	13 619 MWth
     Investiţii totale în sistemele centralizate de termoficare	168 M€
     Numărul estimat de locuri de muncă în sectorul termoficării centralizate	19 360
     Suprafaţa încălzită de termoficarea centralizată	55 590 000 m2
     Branşări noi la sistemele centralizate de termoficare	166 000
     Emisiile de CO2 per TJ ale încălzirii centralizate generate	81,7 tone CO2/TJ
     Cererea totală de căldură	243 367 TJ
     Ponderea totală a CHP în producţia naţională de electricitate	10,9%
     Autoproducţia de căldură CHP	89 TJ
     Consumul mediu de energie al clădirilor per m2	0,883 GJ/m2

     (sursa: Euroheat Power)

     În ceea ce priveşte sistemele de climatizare (de tip SPLIT), acestea sunt din ce în ce mai răspândite în sectorul rezidenţial; ponderea locuinţelor care dispun de un sistem de climatizare a crescut de la 0,4% în 2000 la 10% în 2015. Pe de altă parte, s-a înregistrat o creştere a instalării sistemelor pe bază de energie regenerabilă pentru uz casnic. Potrivit barometrului EurObserv’ER privind energia din surse regenerabile20, suprafaţa totală instalată a panourilor termice solare din România în 2016 a fost de cca. 194 275 m², în creştere cu 35,2% comparativ cu 2010. Majoritatea acestei capacităţi termice solare este instalată în clădiri comerciale (inclusiv hoteluri) şi într-o mai mică măsură în clădirile rezidenţiale.

     Datorită stării clădirilor, în principal din cauza neefectuării reparaţiilor la acestea, îndeosebi în cazul blocurilor de locuinţe din zonele urbane şi, parţial, în cazul caselor unifamiliale din zonele rurale21, aproximativ 58% din blocurile de locuinţe existente (cca. 2,4 milioane de apartamente) construite înainte de 1985 necesită reabilitare şi modernizare termică.

     

     20 12 EurObserv’ER (2016): The state of renewable energy in Europe. 11th EurObserv’ER Report, disponibil la: http://www.energiesrenouvelables.org/observer/stat_baro/barobilan/barobilan11.pdf

     21 UN ECE 2001; TrainRebuild 2012.

     Sectorul nerezidenţial

     Clădirile nerezidenţiale reprezintă 18% din suprafaţa totală construită şi aproximativ 5% din totalul fondului imobiliar, în care sunt incluse aici majoritatea clădirilor publice22. Spaţiile ocupate de administraţia publică, clădirile educaţionale şi cele comerciale determină împreună aproximativ 75% din consumul nerezidenţial de energie (figura 9), fiecare reprezentând 20-25% din total.

     

     Figura 8 – Distribuţia consumului final de energie în funcţie de tipul de clădire nerezidenţială

     (sursa: INCD URBAN-INCERC)

     În ceea ce priveşte performanţele energetice, clădirile din domeniul educaţiei (354 kWh/m2 pe an) sunt cele mai mari consumatoare de energie, celelalte sectoare încadrându-se în intervalul 200-250 kWh/m2 pe an (figura 10).

     NOTĂ: datele de mai sus reprezintă consumul total de energie, inclusiv al aparatelor electrocasnice şi al altor sisteme consumatoare de energie.

     Sistemele reglementate consumatoare de energie sunt cele care intră sub incidenţa Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, incluzând aici încălzirea, răcirea, ventilarea, apa caldă şi sistemele de iluminat. Consumul energetic al aparatelor electrocasnice şi al altor sisteme consumatoare de energie intră în sfera altor domenii de politici, îndeosebi pentru proiectarea ecologică şi achiziţiile durabile.

     

     Figura 10 – Performanţa energetică şi emisiile de CO2 în funcție de sectorul imobiliar

     (sursa: INCD URBAN-INCERC)

     

     22 Spaţiile locative deţinute de stat reprezinţă un procent foarte mic din clădirile nerezidenţiale.

     Preţul energiei

     Preţul energiei este unul din cele mai mici preţuri ale energiei din UE, datorită subvenţiilor atât la energie electrică, cât şi la gazul natural. Comparaţia privind preţul energiei în tatele membre este ilustrată în figurile 11 şi 12 de mai jos pentru energia electrică şi, respectiv, pentru gazul natural23.

     

     Figura 11 – Preţul comparativ al energiei electrice pentru utilizatorii casnici din UE în 2017

     (sursa: Eurostat)

     

     Figura 12 – Preţul comparativ al gazului pentru utilizatorii casnici din UE în 2017

     (sursa: Eurostat)

     In contextul reformelor radicale din domeniul structural şi instituțional care au caracterizat economia româneasca după 1989 şi care au avut drept scop descentralizarea serviciilor în vederea creșterii calității şi eficienţei acestora, piața de energie din Romania a fost deschisa gradual către concurenţă, ca parte integrantă a conceptului de liberalizare a economiei naționale şi de liberă circulație a bunurilor si serviciilor. (ANRE24).

     În perspectivă, urmează să dezvolte un instrument de comparare a preţurilor prin care se va stabili un sistem de protecţie pentru clienţii vulnerabili.

     Pentru a avea o imagine a potenţialului tehnic şi economic al renovării fondului de clădiri din România, s-a utilizat modelul studiul BPIE care s-a bazat pe modelul dezvoltat pentru analiza potenţialului de renovare din UE, publicat în documentul „Europe’s Buildings Under The Microscope”25.

     

     23 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Energy_price_statistics

     24 http://www.anre.ro/

     25 http://bpie.eu/eu_buildings_under_microscope.html

2. 2.2. Identificarea soluţiilor de renovare

   Pentru analiza scenariilor care ilustrează impactul asupra consumului de energie şi a emisiilor de CO2 la diferite niveluri (şi anume, procentajul clădirilor renovate anual), precum şi amploarea renovării (şi anume, nivelul energetic atins) în sectorul clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, până în anul 2050, se pot considera mai multe scenarii care ilustrează impactul financiar, economic şi ecologic, asupra ocupării forţei de muncă şi a consumului de energie pentru diferitele niveluri de asimilare şi amploare a renovării clădirilor. Scenariile evaluează, în principal, următoarele rezultate, atât anual, cât şi totale:

   •  Economiile de energie;

   •  Reducerea emisiilor de CO2;

   •  Investiţiile totale necesare pentru implementarea măsurilor de renovare;

   •  Economiile de costuri ale energiei;

   •  Impactul asupra ocupării forţei de muncă – numărul echivalent de locuri de muncă cu normă întreagă create până în anul 2050;

   •  Indicatorii de rentabilitate:

     • ► Rata internă de rentabilitate (IRR) – bazată pe economiile nete realizate anual (economiile de costuri din care se scad investiţiile necesare într-un an dat);

     • ► Economiile nete pentru consumatori – diferenţa dintre economiile de costuri ale energiei pe durata de viaţă şi investiţiile pe durata de viaţă. Ambele cifre sunt la valoarea actuală netă;

     • ► Economiile nete pentru societate, incluzând valoarea externalităţilor – suma economiilor de costuri ale energiei pe durata de viaţă şi valoarea externalităţilor, din care se scad investiţiile pe durata de viaţă. Ambele cifre sunt prevăzute cu o rată de actualizare socială;

     • ► Costul reducerii emisiilor de dioxid de carbon – economiile sociale nete pe durata de viaţă raportate la economiile de emisii de dioxid de carbon pe durata de viaţă. O cifră negativă indică un beneficiu net per tonă de CO2 economisită.

       Date iniţiale şi ipoteze

       Scenariul pentru renovarea clădirilor ia în considerare date de intrare diferite pentru patru categorii de clădiri:

   •  locuinţe unifamiliale (SFH)

   •  blocuri de locuinţe (MFH)

   •  clădiri publice (clădirile administrative reprezintă 5% din totalul clădirilor nerezidenţiale26)

   •  clădiri comerciale şi industriale.

     Există aproximativ 1 milion de locuinţe abandonate în Romania27, o consecinţă a migraţiei puternice şi a tendinţelor emigraţioniste din ultimii ani. Se consideră că fondul de locuinţe abandonate nu consumă energie şi, prin urmare, a fost exclus din model.

     Ca ipoteză de calcul, se consideră că, în perspectivă, 0,1% din fondul existent de clădiri va fi abandonat anual, din diferite considerente; multe locuinţe abandonate sunt situate în zonele rurale, unde ponderea mare a utilizării energiei este din surse regenerabile (în principal, lemn de foc), iar construcţiile noi apar îndeosebi în zonele urbane, care depind în principal de reţelele centralizate de termoficare sau de reţeaua de gaz natural. Prin urmare, există motive să se considere că aceasta va influenţa evoluţia mixului energetic, cauzând o decarbonizare mai lentă comparativ cu restul UE.

     Variaţii ale fondului imobiliar

     Scenariul permite următoarele variaţii ale fondului imobiliar:

   •  Clădiri demolate şi abandonate: fondul imobiliar total scade cu 0,2% anual; jumătate din această pondere corespunde ratei medii de demolări din perioada 2005-2012, ia cealaltă jumătate corespunde clădirilor abandonate.

   •  Clădiri de patrimoniu: multe clădiri au valoare istorică, estetică şi/sau culturală. Prin urmare, autorităţile de urbanism sau alte organisme pot restricţiona amploarea şi tipul renovărilor ce pot fi realizate. În practică, aceste clădiri nu sunt excluse, deoarece vor exista întotdeauna unele măsuri de economisire a energiei care pot fi aplicate, chiar dacă nu este vorba de o renovare totală. Renovările minore şi moderate pot fi adesea fezabile în cazul clădirilor de patrimoniu.

   •  Renovări recente: este posibil ca unele clădiri să fi fost supuse renovării în trecutul apropiat, ceea ce ar face ca renovările viitoare să fie mai puţin atractive din punct de vedere economic. Numărul de clădiri

     

     26 Studiu privind caracterul optim al costurilor în România.

     27 Al doilea NAPEE – Planul de acţiune pentru eficienţa energetică în România RO.

     renovate la un nivel care ar împiedica aplicarea unor măsuri suplimentare de economisire a energiei este, cel mai probabil, foarte mic, de ordinul a 1% din fondul existent.

   •  Clădiri noi: clădirile noi construite între momentul actual şi anul 2020 vor face probabil obiectul renovării până în anul 2050, chiar dacă numai pentru a înlocui instalaţiile de încălzire, ventilaţie sau climatizare (HVAC). De asemenea, pe măsură ce standardele de renovare vor fi tot mai stricte, iar noile tehnologii vor deveni disponibile pe scară mai largă şi vor fi mai accesibile financiar, acestea vor fi implementate într-o măsură din ce în ce mai mare în clădirile construite în acest deceniu. Rata construcţiilor noi este stabilită la 0,85% pe baza suprafeţei utile medii a locuinţelor finalizate în perioada 1990-2012. După 2020, se estimează că cerinţele nZEB prevăzute de reformarea EPBD vor avea ca rezultat clădiri cu un nivel de performanţă energetică care nu va necesita o renovare suplimentară (cu excepţia înlocuirii instalaţiilor) până în 2050.

     Variabile ale renovării

     Principalele variabile care influenţează procesele de renovare a clădirilor sunt:

   •  rata de renovare, exprimată ca % din fondul de clădiri într-un an dat;

   •  amploarea renovării, în concordanţă cu cele patru niveluri descrise anterior:

     • o minoră,

     • o moderată,

     • o extinsă,

     • o nZEB.

   •  costul renovării, care variază în funcţie de amploarea renovării.

     Rata de renovare

     Principalele variabile referitoare la ratele de renovare, avute în vedere de acest scenariu, sunt viteza cu care se derulează activitatea de renovare, procentul de renovare a fondului imobiliar şi durata strategiei.

     Luând în considerare ipotezele menţionate mai sus, acest scenariu propune două parcursuri principale de creştere: LENT şi MEDIU, raportate la un NIVEL DE BAZĂ, prin care se presupune că ratele de renovare rămân neschimbate faţă de rata actuală (propunere de 1% pe an).

     

     Figura 13 – Scenarii parcurse ale ratelor de renovare

     În cazul clădirilor rezidenţiale, rata de renovare a fost aleasă în scopul de a prioritiza clădirile construite înainte de 1960 şi cele construite între 1961 şi 2000, din care o mare parte a acestora fiind sau urmând a fi renovate între momentul actual şi anul 2030.

     Amploarea renovării

     Pot fi considerate trei scenarii diferite pentru amploarea renovării: superficială, intermediară şi aprofundată, reflectând ritmul unei tranziţii progresive spre renovări care permit economii medii mai mari, după cum se ilustrează schematic mai jos.

     

     SOLUŢII DE RENOVARE

     Figura 14 –Amploarea renovării

     În toate scenariile, activitatea de renovare este „neutră din punct de vedere tehnologic”; cu alte cuvinte, nu s- au luat în calcul ipoteze legate de măsurile specifice care ar urma a fi aplicate pentru a se atinge un anumit nivel al economiilor de energie. O abordare ideală ar fi să se considere cel mai bun pachet de măsuri care ar putea duce la o îmbunătăţire maximă a performanţei energetice pentru fiecare tip de clădire în parte, ţinând cont şi de amplasarea în zonele climatice ale României. Pachetul ar putea include o serie de măsuri, inclusiv unele dintre sau chiar toate măsurile următoare:

   •  izolarea termică a anvelopei clădirilor – parte opacă;

   •  modernizarea ferestrelor şi uşilor;

   •  umbrirea solară – îndeosebi pentru a reduce cerinţa de climatizare a clădirilor;

   •  reducerea infiltrărilor de aer exterior;

   •  modernizarea sistemelor HVAC;

   •  instalarea unor sisteme combinate de energie termică şi electricitate;

   •  racordarea la sistemele centralizate de termoficare;

   •  instalarea unor sisteme de recuperare a căldurii (din aerul evacuat)

   •  modernizarea sistemelor de iluminat interior;

   •  îmbunătăţirea mecanismelor de control al energiei utilizate;

   •  instalarea unor echipamente energetice care utilizează energia produsă de surse regenerabile (instalaţii pentru încălzirea apei cu panouri solar-termice, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, cazane pentru încălzire pe bază de biomasă, mini-turbine eoliene, sisteme micro-cogenerare, etc.).

     Funcţie de soluţiile/măsurile de renovare care să conducă la creşterea performanţei energetice a clădirilor, se pot modela diverse scenarii de renovare pe baza combinaţiilor dintre rata de renovare şi nivelurile de renovare a clădirilor.

     În scopul prezentei strategii de renovare, sunt avute în vedere patru scenarii:

   •  ELEMENTAR – continuarea practicii actuale, şi anume renovări predominant minore acoperind anual 1% din suprafaţa construită şi actualele rate privind reducerea emisiilor de carbon;

   •  MODEST – presupune o rată de renovare LENTĂ şi parcurs de renovare SUPERFICIALĂ;

   •  INTERMEDIAR – presupune o rată de renovare MEDIE şi parcurs de renovare INTERMEDIARĂ;

   •  AMBIŢIOS – presupune o rată de renovare MEDIE şi parcurs de renovare EXTINSĂ.

REZULTATE

Rezultatele se bazează pe diferitele scenarii de renovare a fondului imobiliar existent până în 2050, după cum se ilustrează în tabelul 5.

Tabelul 5 – Rezultatele analizei scenariilor

SCENARIU		elementar	modest	Intermediar	ambiţios
Economii de energie
Economii de energie în 2050	TWh/an	8,5	31,1	44,8	63,2
Economii de energie în 2050 comparativ cu 2010	%	8,3%	30,4%	43,8%	61,8%
Emisii de carbon*
Economii anuale de CO2 în 2050	MtCO2/an	3	22	24	25
Economii de CO2 în 2050 (% din 2010)	%	12%	79%	83%	89%
Costuri de reducere a CO2	€/tCO2	-138	-40	-54	-70
Beneficii pentru societate
Locuri de muncă generate	Nr. mediu de locuri de muncă/an	4 403	15 854	24 888	39 736

* Rata de decarbonizare pentru scenariul elementar este rata medie de decarbonizare în UE începând din 1990. Pentru celelalte scenarii, aceasta este rata necesară pentru atingerea obiectivelor Foii de parcurs a UE pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050.

Exemplu:în Tabelul 6 se prezintă economiile de energie pentru o clădire cu un consum anual specific de energie de 211 kWh/mp, şi performanţa energetică urmare a aplicării diferitelor scenarii de eficienţă energetică.

Tabelul 6 – Economiile de energie şi performanţa energetică rezultată în funcţie de amploarea renovării (clădire care consumă 211 kWh/m2,an)

Tipul renovării	Economii de energie (%)	Economii anuale specifice de energie (kWh/m2/an)	Performanţa energetică rezultată (kWh/m2/an)
Minoră	15%	32	179
Moderată	45%	95	116
Extinsă	75%	158	53
nZEB	95%	200	11

FINANŢAREA MĂSURILOR

Atunci când sunt evaluate pe durata vieţii economice măsurile, toate scenariile sunt rentabile dat fiind că economiile de costuri cu energia la valoarea actuală depăşesc în mod semnificativ investiţiile. Totuşi, dificultatea constă în asigurarea finanţării pentru investiţiile iniţiale, într-un context în care se dispune de mijloace modeste, la care se adaugă niveluri reduse de motivare şi conştientizare.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică în clădiri, au fost identificate:

•  bugetul de stat;

•  fonduri UE.

  1. a) Fonduri de la bugetul de stat pentru renovarea energetică a clădirilor şi rezultate obţinute Prin Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, prevăzut de OUG nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 2009-2016 au fost reabilitate 62559 apartamente din blocurile de locuinţe existente.

     Potrivit programului, au fost realizate lucrări de eficienţă energetică la anvelopa blocurilor de locuinţe în vederea scăderii consumului anual specific de energie pentru încălzire sub 100 kWh/mp.

     Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, prevăzut de OUG nr. 69/2010, au fost reabilitate 620 apartamente şi 3 locuinţe individuale.

     În cadrul Programelor locale finanţate potrivit prevederilor art. II din OUG nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, au fost reabilitate 63.368 apartamente.

  2. b) Fonduri UE pentru renovare energetică a clădirilor28 şi rezultate obţinute

  Clădirile se află în centrul strategiei UE pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii până în 2020; investiţiile în renovarea energetică eficientă a fondului imobiliar este o soluţie care aduce beneficii întreprinderilor, gospodăriilor şi mediului deopotrivă. Prin urmare, eficienţa energetică şi tranziţia spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon reprezintă un obiectiv tematic-cheie al următoarei perioade de finanţare 2014-2020, la care sunt aliniate acordurile de parteneriat şi programele operaţionale. Sfera de eligibilitate a investiţiilor în eficienţa energetică a clădirilor a fost, de asemenea, extinsă dincolo de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru a încuraja şi investiţiile din Fondul de Coeziune (din care sectorul imobiliar era anterior exclus) şi din Fondul Social European (pentru sprijinirea perfecţionării forţei de muncă pentru locuri de muncă ecologice).

  Sprijinul din partea Uniunii Europene pentru eficienţa energetică în clădiri are ca scop sprijinirea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile în infrastructura publică, (clădirile publice și locuințelor), concomitent cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

  Pentru a maximiza impactul proiectelor şi pentru a se realiza o dezvoltare mai bine integrată, statele membre sunt încurajate să combine diversele fonduri în programe operaţionale „multi-fond” pentru următoarea perioadă de finanţare. Eficienţa energetică a clădirilor (atât publice, cât şi private) este sprijinită prin oportunităţi de finanţare din mai multe fonduri: FEDR (procentaje minime obligatorii), Fondul de Coeziune (unde clădirile publice şi private sunt complet eligibile) şi Fondul Social European (sprijinirea perfecţionării forţei de muncă pentru locuri de muncă ecologice).

  Informaţii referitoare la utilizarea Fondului de coeziune pentru finanţarea renovării clădirilor sunt disponibile în documentul intitulat „Financing the energy renovation of buildings with Cohesion Policy funding”29, publicat în 2014 . Pagina de internet a Comisiei Europene „Financing Energy Efficiency”30 oferă informaţii suplimentare despre sursele de finanţare.

  Rezultate obţinute după implementarea măsurilor de eficienţă energetică în clădiri prin Programul Operațional Regional finanțat din Fondul de Dezvoltare Regională aferent perioadei 2007-2013, axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, DMI 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe: au fost reabilitate 41.311 apartamente din blocurile de locuinţe existente.

  Suma totală alocată a fost de 89 milioane euro, din care, din FEDR, 71,8 milioane euro.

  

  28 Adaptare după broşura campaniei Renovarea Europei, referitoare la fondurile structurale: http://www.renovate-europe.eu/uploads/Renovate%20Europe%20Structural%20Funds%20Leaflet.pdf

  29 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/studies/doc/2014_guidance_energy_renovation_buildings.pdf

  30 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/financing/financing_en.htm

  Prin Programul Operațional Regional pentru perioada 2014-2020, este prevăzută axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, care vizează, în principal, eficiența energetică în clădiri rezidenţiale şi publice, și căreia i-a fost alocată suma de:

•  528,59 milioane euro pentru clădirile rezidențiale;

•  483,87 milioane euro pentru clădirile nerezidențiale;

•  98,35 milioane euro pentru iluminat public.

De asemenea, pentru perioada 2014-2021, prin contribuția mecanismelor financiare SEE – MF SEE pentru perioada 2014-2021 şi Norvegian 2014-2021, este vizată promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, respectiv reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor, cu un buget alocat de 40, 55 milioane euro (din care FEDR 34,5 milioane euro).

ETAPA 3 – EVALUAREA POLITICILOR

1. 3.1. Politici şi măsuri de stimulare a renovării clădirilor existente

   România dispune de mai multe politici cu impact asupra utilizării energiei, după cum urmează:

   •  Foaia de parcurs în domeniul energetic din România (HG nr. 890/2003) care vizează un consum final de energie electrică de 57,59 TWh în 2015;

   •  Strategia privind sursele regenerabile de energie (HG nr. 1535/2003) consolidată de Planul de acţiune privind energia din surse regenerabile;

   •  Programul naţional „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” (HG nr. 462/2006) privind reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică şi reabilitarea termică a clădirilor;

   •  Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, coroborat cu programele sectoriale FEDR şi trei sub-programe majore privind eficienţa energetică şi energia durabilă, sursele regenerabile de energie şi reţelele de interconectare;

   •  Strategia energetică naţională a României pentru perioada 2007-2020 (HG nr. 1069/2007) care vizează o intensitate a energiei primare de 0,32 în 2015 şi 0,26 în 2020;

   •  Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030 (HG nr. 1460/2008).

     Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 include previziunile din 2007 referitoare la consumul energetic şi nu ţin seama de impactul crizei economice.

     Principalele măsuri identificate şi cuprinse în strategie în ceea ce priveşte clădirile sunt:

   •  intensificarea campaniilor de informare a populaţiei şi a mediului de afaceri;

   •  continuarea programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort”;

   •  continuarea Programului de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe;

   •  extinderea Programului naţional pentru eficienţă energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice) pentru perioada 2016-2020;

   •  obligativitatea dobândirii unor certificate de performanţă energetică, începând din 2010, pentru clădirile rezidenţiale (locuinţe unifamiliale şi apartamente) puse în vânzare sau închiriate;

   •  aplicarea de către autorităţile publice centrale şi locale a actelor normative referitoare la eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a energiei din surse regenerabile.

   •  continuarea programului Casa Verde si lansarea programului Casa Verde Plus finantat prin Fondul de Mediu

2. 3.2. Perspectiva previzională privind ghidarea deciziilor de investiţii

   Etapa 3 a strategiei de renovare o constituie dezvoltarea unui cadru adecvat de politici – componentă esenţială pentru realizarea cu succes a strategiei de renovare, din punct de vedere energetic, a clădirilor. Este nevoie de o evaluare strategică a obstacolelor şi de eforturi concertate pentru depăşirea acestora în renovarea clădirilor, precum şi conceperea unui cadru de politici care să înlăture obstacolele şi, în acelaşi timp, să ofere proprietarilor, ocupanţilor şi investitorilor în clădiri informaţii, stimulente şi capacităţi adecvate pentru a face paşii necesari:

   •  Instrumente financiare: utilizarea unor instrumente financiar-fiscale precum impozitarea, facilităţile fiscale sau alte stimulente, joacă un rol important în transmiterea de informaţii consumatorilor, dar şi actorilor de pe piaţă. Actele normative care reglementează activitatea companiilor de servicii energetice (tip ESCO) sunt importante pentru a determina dacă o piaţă este propice pentru finanţarea de o terţă parte; dezvoltarea inițiativelor de credite verzi cu dobânzi sau condiții de credite preferențiale oferite de bănci în vederea atragerii investițiilor private pentru finanțarea renovărilor care vizează atingerea unor înalte standarde de eficienţă energetică şi sustenabilitate.

   •  Energie: politica în domeniul energiei este de obicei dominată de preocupări referitoare la aprovizionare. Prin urmare, rolul măsurilor care ţin de cerere, aşa cum este eficienţa energetică a clădirilor, este deseori minimizat, deşi diversele studii au arătat că economiile de energie realizate prin măsuri care vizează cererea pot fi comparabile sau pot chiar depăşi energia asigurată de diferiţii combustibili fosili utilizaţi.

   •  Economie: criza economică reprezintă încă un impact semnificativ asupra economiei, iar imaginea conform căreia măsurile de îmbunătăţire a mediului sunt în detrimentul creşterii economice, este

     greşită. Programele pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor arată clar că aceste investiţii sunt propice dezvoltării economiei, creând în acelaşi timp şi locuri de muncă.

   •  Mediu/Schimbări climatice: deşi accentul major se pune pe reabilitarea termică a clădirilor, nu poate fi ignorat faptul că acestea contribuie în cea mai mare măsură la emisiile de CO2 şi, prin urmare, trebuie să constituie un domeniu prioritar de acţiune pe plan intern.

   •  Clădirile: la fel ca în multe alte ţări, chestiunile care ţin de calitatea, confortul şi accesabilitatea financiară a locuinţelor reprezintă o preocupare naţională. Costurile energetice reprezintă o componentă-cheie a costurilor de întreţinere, iar singura soluţie sustenabilă pe termen lung pentru a asigura o încălzire accesibilă financiar este îmbunătăţirea performanţei energetice a fondului imobiliar.

   •  Dezvoltare regională: regenerarea şi alte iniţiative de dezvoltare regională sunt adesea asociate cu îmbunătăţirile estetice şi de infrastructură, iar măsurile de economisire a energiei sunt rareori considerate a fi o primă prioritate, care pot avea o influenţă semnificativă asupra prioritizării cheltuielilor.

   •  Sănătate: deşi nu este un domeniu evident de politici cu rol în renovarea clădirilor, realitatea este că, neasigurându-se condiţiile de climat interior (încălzirea insuficientă sau supraîncălzirea, apariţia condensului pe elementele de construcţie, dezvoltarea mucegaiului şi poluarea aerului interior, etc.), se poate ajunge la probleme majore de sănătate care determină costuri pentru populaţie (zile de lucru pierdute şi impact asupra serviciilor de sănătate).

3. 3.3. Obstacole

   Au fost identificate trei tipuri principale de obstacole ca fiind cele mai relevante pentru sectorul clădirilor31:

   •  Legislaţie/Strategii;

   •  Situaţia economică;

   •  Competenţe, ocuparea forţei de muncă şi sistemul educaţional.

     În tabelul 7 se prezintă o listă a obstacolelor selectate din cadrul celor trei tipuri principale:

     Tabelul 7 – Evaluarea barierelor (simplificare)

     TIPUL DE OBSTACOL: legislativ/strategic

     Existenţa mai multor autorităţi ale administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul clădirilor, neexistând o corelare între acestea şi între legislaţia şi reglementările departamentale aferente

     Nu există o strategie naţională comună pentru implementarea tehnologiilor şi soluţiilor energetice durabile

     TIPUL DE OBSTACOL: economic

     Criza financiară, insuficienţa fondurilor pentru sprijinirea executării lucrărilor de renovare a clădirilor

     Lipsa investiţiilor private în reabilitarea clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

     Costurile ridicate ale companiilor de servicii energetice (ESCO)

     Cererea scăzută de tehnologii cu consum energetic redus pentru clădiri, ceea ce duce la preţuri mai mari

     Tendinţa naţională de „maximizare a profitului cu eforturi minime” în locul metodei costurilor optime, ceea ce duce la executarea de lucrări necorespunzătoare

     Rata mare a şomajului şi durata de timp până la reangajare

     Preţurile energiei (gaze naturale, electricitate etc.) comparativ cu preţurile reale (subvenţii pentru energie)

     TIPUL DE OBSTACOL: competenţe, ocuparea forţei de muncă şi sistemul educaţional

     Lipsa lucrătorilor calificaţi sau lucrători cu o slabă pregătire în utilizarea noilor tehnologii concepute pentru EE şi RES

4. 3.4. Dezvoltarea soluţiilor de politici

   Introducerea unei scheme de obligaţii pentru perioada 2016-2020 poate fi luată în considerare numai în măsura în care impactul asupra preţurilor energiei32 şi bunele practici33 arată că acestea pot aduce beneficii

   

   31 Lista de mai sus a fost adaptată după prezentarea de la conferinţa Euro Construcții din 2012: http://euroconferinte.ro/prezentari/Tema1-17.pdf

   32 http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/doc/article7/2013_ro_eed_article7_ro.pdf

   semnificative, respectiv beneficii nete pentru consumatori care compensează cu mult creşterea modestă a facturilor la energie.

   Pentru o abordare alternativă au fost identificate, ca posibile, următoarele măsuri de politici:

   •  Crearea unui fond de investiţii în eficienţă energetică, care ar putea permite utilizarea unor fonduri private, a fondurilor structurale, a veniturilor obţinute din licitaţiile care intră în sfera prevederilor EU ETS şi, eventual, a bugetului de stat;

   •  Realizarea de audituri energetice la clădiri şi aplicarea măsurilor propuse de eficienţă energetică în perioada de valabilitate a certificatelor de performanţă enegetică;

   •  Formarea continuă a auditorilor energetici pentru clădiri;

   •  Campanii de informare şi de consiliere a utilizatorilor finali, menite să crească gradul de conştientizare în rândul proprietarilor/administratorilor clădirilor cu privire la beneficiile auditurilor energetice ale clădirilor;

   •  Promovare de reglementări sau acorduri voluntare;

   •  Dezvoltarea companiilor de servicii energetice (de tip ESCO), inclusiv elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi funcţionarea acestora, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea contractelor de performanţă energetică până în 2020.

   •  dezvoltarea unor produse de finanțare atractive pentru beneficiarii finali ai renovărilor prin încurajarea inițiativelor lansate de băncile private (de ex. credite verzi „Green Mortgages/ Green Loans)

   •  continuarea programului de rambursare a investițiilor oferit prin programul „Casa Verde” şi noul program „Casa Verde Plus”.

Aceste măsuri sunt menite să îmbunătăţească atât cadrul de reglementare pentru renovarea clădirilor, cât şi să mobilizeze investiţiile în renovarea acestora.

Lista completă a opţiunilor de politici identificate este prezentată în continuare, alături de propunerile privind relevanţa pentru situaţia actuală:

33 Proiectul de asistenţă în materie de reglementare (Regulatory Assistance Project) a elaborat numeroase documente referitoare la EEO, de ex. privind cele mai bune practici la nivel global http://www.raponline.org/document/download/id/5003.

170

Tabelul 8 – Măsuri de politici pentru sprijinirea strategiei de renovare

Strategii	LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE ÎN MATERIE DE POLITICI34 (neexhaustivă)	APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
	Asigurarea sprijinului pentru renovarea extinsă a fondului imobiliar	Mare – sprijinul la nivelul întregului spectru politic şi social pentru un program de renovare va contribui la instituirea unui climat menit să ofere certitudine pe termen lung şi încredere în piaţă
	Evaluarea sistematică a obstacolelor în calea inovării din cadrul fiecărui segment al pieţei şi dezvoltarea unor politici menite să contribuie la depăşirea obstacolului respectiv	Mare – această strategie identifică unele dintre principalele obstacole şi posibilele soluţii
	Stabilirea unui obiectiv de eradicare a sărăciei energetice prin îmbunătăţirea performanţei energetice a fondului imobiliar	Mare – Abordarea slabei performanţe energetice a locuinţelor multor cetăţeni români aflaţi într-o situaţie defavorizată ar însemna o îmbunătăţire majoră adusă calităţii vieţii lor
	Elaborarea unor ţinte cuprinzătoare, trans-politici, care să se integreze cu şi care să contribuie la realizarea obiectivelor din domeniile conexe (de exemplu, urbanizarea durabilă, eficienţa utilizării resurselor, construcţiile durabile etc.)	De analizat în etapa următoare
	Stabilirea unui grup amplu de părţi interesate ca forum pentru consultare, formularea de politici şi feedback privind chestiunile practice şi obstacolele în calea renovării	Părţile interesate identificate în acest document ar putea alcătui baza unui forum permanent al părţilor interesate
	Demonstrarea rolului exemplar printr-o renovare extinsă accelerată a clădirilor publice, dezvoltându-se astfel capacităţile lanţului de furnizori şi oferind o bază de cunoaştere pentru activităţile de renovare în sectorul privat/comercial	Pe lângă obiectivul de 3% pe an pentru administraţia centrală (art. 5 din EED) din 2017, se acordă o consideraţie importantă şi implementării unui obiectiv similar şi pentru restul sectorului public, începând cu anul 2018
	Încurajarea/dezvoltarea inițiativelor unor bănci private în scopul creării unor produse financiare (de ex. credite verzi – "Green Mortgages/Green Loans") cu condiții atractive pentru proprietarii care doresc sa-şi renoveze clădirile la standarde înalte de eficienţă energetică şi sustenabilitate (renovare aprofundata).

34 SURSA – Ghidul BPIE privind elaborarea strategiilor de renovare.

Legislaţie şi reglementări	LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE (neexhaustivă)	APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
	Identificarea factorilor declanşatori şi dezvoltarea unor reglementări aferente care să încurajeze sau să impună îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor35	Mare – Orice intervenţie asupra unei clădiri ar trebui folosită ca o oportunitate pentru maximizarea îmbunătăţirii performanţei energetice a elementului de clădire sau a sistemului tehnic respectiv
	Conceperea unor scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică care să încurajeze renovările extinse	Aceasta ar trebui considerată o prioritate de prim rang pentru etapa următoare
	Facilitarea modernizării tuturor locuinţelor sociale la niveluri înalte de performanţă energetică	Nu reprezintă o prioritate, dat fiind numărul limitat de locuinţe sociale din România
	Remedierea practicilor restrictive legate de implementarea locală a tehnologiilor cu emisii reduse/zero de dioxid de carbon, pentru a asigura instituirea unui mediu propice integrării energiilor regenerabile pentru clădiri	Mare – energiile regenerabile integrate în clădiri ar trebui sprijinite în mod activ, în limitele impuse de normele UE privind ajutoarele de stat
	Eliminarea legislaţiei restrictive în materie de locaţiune care descurajează sau împiedică aducerea unor îmbunătăţiri în materie de performanţă energetică	Mare – cei care doresc să investească nu ar trebui împiedicaţi să realizeze renovări datorită legislaţiei inadecvate
	Obligativitatea îmbunătăţirii fondului imobiliar cel mai puţin eficient, prin creşterea nivelului de performanţă energetică (de exemplu, prin impunerea de restricţii la vânzarea sau închirierea clădirilor care se încadrează în cele mai joase categorii de performanţă energetică)	Este în analiză cu autorităţile publice centrale

171

35Exemple de factori declanșatori: audituri, emiterea certificatelor de performanţă energetică, inspecţii ale instalaţiilor de încălzire şi climatizare, schimbarea proprietarilor sau ocupanţilor, schimbarea destinaţiei clădirii, alte lucrări pentru clădiri (de exemplu, extinderi).

Tehnice	LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE (neexhaustivă)	APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
	Dezvoltarea unor standarde de renovare consolidate în mod progresiv şi regulat, în baza experienţei acumulate şi a noilor soluţii tehnologice	Conform dispoziţiilor EPBD
	Analizarea potenţialului unor sisteme centralizate de termoficare care să ofere energie eficientă cu emisii reduse de dioxid de carbon	Mare – luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei şi acceptabilităţii publice a numărului mare de sisteme centralizate existente, alături de temperarea valului de debranşări
	Asigurarea unei monitorizări şi aplicări adecvate a conformităţii cu codurile din domeniul construcţiilor	Conform dispoziţiilor EPBD
	Dezvoltarea unor pachete de soluţii care să poată fi replicate rapid la tipuri de clădiri similare	Stabilirea unei baze de date cu soluţii tehnice care să servească drept referinţă pentru viitoarele proiecte/investiţii
	Introducerea unei certificări a calităţii pentru instalaţii şi produse	Conform dispoziţiilor EPBD
Fiscale / Financiare	Asigurarea unor surse de finanţare, inclusiv cele identificate la articolul 20 din EED, alături de surse de finanţare UE/internaţionale, precum şi mecanisme de atragere eficientă a capitalului privat	Prioritate de prim rang – maximizarea absorbţiei din Fondul de coeziune şi din fondurile structurale ale UE pentru bugetul 2014-2020, în vederea unei renovări aprofundate a clădirilor
	Luarea în considerare a valorii monetare a co-beneficiilor (de exemplu, pentru sănătate, ocuparea forţei de muncă) aferente deciziilor de finanţare publică	Mare – Stabilirea unui grup interministerial pentru evaluarea co- beneficiilor rezultate din îmbunătăţirea performanţei energetice, precum şi reflectarea valorii în procesul decizional din domenii precum sănătatea şi ocuparea forţei de muncă
	Dezvoltarea unor oportunităţi de finanţare adaptate segmentelor specifice de piaţă, care să ofere o sursă simplă (de tip „ghişeu unic”) şi atractivă comercial pentru finanţarea renovărilor extinse	Mare – Fondul de Investiţii în Eficienţă Energetică ar putea fi dezvoltat ca motor principal de finanţare a renovării
	Dezvoltarea unor mecanisme pentru a încuraja renovarea extinsă cu finanţare din partea terţilor (TPF), de ex. tip ESCO, tip EPC	Mare – elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi funcţionarea ESCO, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea contractelor de performanţă energetică după anul 2016
	Consolidarea mecanismelor de stabilire a tarifelor pentru energie/carbon, pentru a oferi semnale economice adecvate	De analizat în perioada următoare, după eliminarea subvenţiilor pentru combustibilii fosili
	Eliminarea subvenţiilor pentru combustibilii fosili, astfel încât să se elimine stimulentele viciate care descurajează investiţiile	În curs de implementare eliminarea subvenţiilor existente pentru electricitate, gaz natural şi sistemul centralizat de termoficare
	Luarea în considerare a mecanismelor „bonus-malus”, precum sisteme de impozitare a proprietăţilor (care favorizează clădirile cu performanţe energetice înalte şi penalizează clădirile cu performanţe scăzute) şi stabilirea tarifelor la energie	De analizat în perioada următoare

172

Comunicare / Dezvoltarea capacităţilor	LISTĂ INDICATIVĂ DE INIŢIATIVE (neexhaustivă)	APLICABILITATEA PENTRU STRATEGIA DE RENOVARE
	Crearea unor baze de date accesibile publicului, care să demonstreze performanţa energetică a clădirilor renovate şi să ofere informaţii despre efectuarea renovărilor extinse	Medie – o mai bună cunoaştere a soluţiilor de renovare va încuraja replicarea acestora
	Demararea unor programe de perfecţionare şi formare pentru profesiile şi disciplinele-cheie în reabilitarea clădirilor	Mare – implementarea constatărilor proiectelor referitoare la calificarea instalatorilor pentru surse regenerabile de energie
	Crearea unor reţele de partajare între regiuni/statele membre a cunoştinţelor şi experienţei acumulate	Înţelegerea modului în care celelalte state membre au abordat chestiunile specifice poate contribui la remedierea acestora în contextul din România
	Încurajarea dezvoltării industriei locale a lanţului de furnizori, pentru maximizarea beneficiilor macroeconomice şi minimizarea emisiilor încorporate de CO2	Mare – maximizarea potenţialului economic pentru noi locuri de muncă în sectorul de producţie şi furnizare de soluţii cu amprentă redusă de carbon
	Dezvoltarea unor activităţi de promovare şi diseminare care să sensibilizeze proprietarii de clădiri cu privire la oportunităţile de renovare extinsă şi care să ofere un sprijin pas cu pas de-a lungul întregului proces de renovare	Mare – Succesul oricărei politici depinde de implicarea efectivă a proprietarilor de clădiri din sectorul rezidenţial sau nerezidenţial
	Comunicarea regulată şi publică a progreselor realizate în cadrul strategiei de renovare	Mare – maximizarea potenţialului de implicarea efectivă a proprietarilor de clădiri din sectorul rezidenţial sau nerezidenţial
C D	Sprijinirea proiectelor de cercetare şi dezvoltare şi a proiectelor demonstrative legate de tehnologii şi tehnici noi şi îmbunătăţite pentru renovări extinse, inclusiv modalitatea de integrare a celor mai bune practici în cât mai multe clădiri	Revizuirea iniţiativelor de cercetare-dezvoltare existente în UE şi analizarea sferei de aplicabilitate a rezultatelor în România

173

1. 4. CONCLUZII

   1. 4.1. Perspectivă previzională în vederea ghidării deciziilor de investiţii

      

      Tabel 10: Potenţialul estimat de reducere a consumului final de energie pe sectoare (%)

      Renovarea clădirilor reprezintă o oportunitate majoră pentru modernizarea durabilă a fondului construit existent, care să aducă beneficii multiple gospodăriilor, mediului de afaceri şi sectorului public. O abordare strategică poate stimula piaţa într-un mod în care actualele iniţiative fragmentate nu au reuşit să o facă. Totodată, renovarea clădirilor în contextul preconizatei creșteri a țintelor de eficienţă energetică şi de reducere a emisiilor de CO2 şi ținând cont de potențialul de reducere a consumului energetic în acest sector (cel mai important potențial dintre sectoarele economice, prezentate în tabelul 9) trebuie să devină o prioritate naționala în vederea atingerii atât a obiectivelor interne cât şi a obiectivelor externe ale României.

      Strategia de Renovare a clădirilor stabileşte un cadru pe termen lung pentru renovarea fondului construit existent la niveluri înalte de performanţă energetică. În vederea atingerii acestui obiectiv, este necesar ca proprietarii de clădiri să poată efectua o renovare extinsă a clădirilor deţinute, prin crearea unor condiţii de piaţă adecvate şi a unui context de politici pentru acţiune. În acest proces, trebuie implicat întregul lanţ, de la producători de materiale de construcţii, constructori şi instalatori, la furnizorii de servicii profesionale.

      Finanţarea renovării clădirilor reprezintă cheia succesului. Există multe surse de finanţare care trebuie exploatate, iar Fondul de Investiţii în Eficienţă Energetică ar trebui conceput pentru a facilita realizarea investiţiilor în renovarea clădirilor.

      Politicile considerate a fi cele mai importante în perioada următoare de trei ani sunt prezentate mai jos:

      •  Asigurarea unui sprijin pentru un program naţional de renovare a fondului imobiliar;

      •  Introducerea în programe de reabilitare termică, cu prioritate, a clădirilor deţinute de persoanele aflate într-o situaţie defavorizată, care ar conduce la o îmbunătăţire majoră adusă calităţii vieţii lor;

      •  Asigurarea realizării unei rate de renovare anuală de 3% pentru clădirile administraţiei publice centrale;

      •  Stabilirea unor cerinţe ridicate de performanţă pentru înlocuirea/renovarea elementelor de anvelopă a clădirilor şi a sistemelor tehnice (de încălzire, ventilaţie şi climatizare);

      •  Oferirea de sprijin pentru utilizarea energiei regenerabile în clădiri;

      •  Îmbunătăţirea în continuare a eficienţei şi acceptabilităţii publice a sistemelor centralizate de termoficare existente;

      •  Dezvoltarea unei scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică (EEO) pentru sprijinirea renovărilor extinse în perioada de după 2017;

      •  Maximizarea absorbţiei din Fondul de Coeziune şi din fondurile structurale ale UE pentru bugetul 2014-2020 în vederea realizării unei renovări aprofundate a clădirilor;

      •  Conceperea Fondului de Investiţii în Eficienţă Energetică ca motor principal de finanţare a renovării;

      •  Elaborarea cadrului de reglementare privind înfiinţarea şi funcţionarea companiilor de servicii energetice de tip ESCO, dezvoltarea pieţei acestor companii şi promovarea contractelor de performanţă energetică;

      •  Încurajarea dezvoltării de furnizori locali (operatori economici în construcţii) pentru realizarea măsurilor de renovare a clădirilor;

      •  Dezvoltarea unor activităţi de promovare şi diseminare a informaţiilor care să sensibilizeze proprietarii de clădiri cu privire la oportunităţile de renovare aprofundată şi care să ofere sprijin în întregul proces de renovare;

      •  Crearea unui forum al părţilor interesate pentru asistenţă în implementarea şi actualizarea continuă a strategiei.

      •  Încurajarea inițiativelor dezvoltate de băncile private (credite verzi „Green Mortgages/ Green Loans) cu condiții atractive pentru proprietarii care doresc să-şi renoveze clădirile la standarde înalte de eficienţă energetică şi sustenabilitate (renovare aprofundata); în iunie 2017 a fost lansat proiect BERD Green Economy Financing Facility (GEFF) în valoare de 100 milioane EURO.

        Pentru a explora impactul iniţiativelor politice pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, prin proiectul IEE ENTRANZE36 au fost identificate câteva seturi de politici, evaluate pe baza programelor de simulare INVERT (TU Viena) şi EE Lab (Fraunhofer ISI), iar evoluția macro-economică realizată prin proiect a fost elaborată cu modelul POLES (ENERDATA).

        Potrivit rezultatelor proiectului, pentru Romania, au fost definite trei seturi de politici pentru clădiri, corespunzătoare celor trei scenarii identificate ca fiind posibil de realizat, după cum urmează:

        •  Setul de politici 1 (PS1) – Scenariul BaU (‚business as usual’)

        •  Setul de politici 2 (PS2)- Scenariul de creştere/maturizare

        •  Setul de politici 3 (PS3) – Scenariul de transformare a pieței

      Scenariul dezvoltat a avut ca an de referință anul 2008 (‚no policies scenario’). Fiecare set de politici integrate identificat s-a bazat pe următoarele:

      1. 1. Reglementări tehnice/cerințe de performanţa energetică;

      2. 2. Instruire, educație, calificare şi controlul conformității/calităţii;

      3. 3. Informare, motivare şi îndrumare;

      4. 4. Instrumente economice suport pentru renovarea clădirilor;

      5. 5. Măsuri referitoare la energia primară, industrie, cercetare, tehnologie şi dezvoltare;

      6. 6. Evoluţia preţurilor la energie în UE, respectiv pentru:

         1. a) o evoluţie lentă a preţurilor la energie – Figura 15;

         2. b) o evoluţie accelerată a preţurilor la energie – Figura 16.

      Detalierea seturilor de politici definite, în raport cu scenariile identificate este prevăzută în anexă.

      

      36 www.entranze.eu

      

      Figura 15: Evoluția mixului de energie în consumul final pentru încălzire şi apa calda menajeră în contextul unei evoluții lente a preţurilor la energie

      

      Figura 16: Evoluția mixului de energie în consumul final pentru încălzire şi apa calda menajeră în contextul unei evoluții accelerate a preţurilor la energie

   2. 4.2. Instrumente economice suport pentru creșterea performanței energetice a clădirilor

      Creșterea performanței energetice în clădiri presupune costuri de investiții ridicate chiar dacă investiția se amortizează în timp.

      Creșterea performanței energetice la nivele de consum de energie aproape zero presupune măsuri mixte de eficiență energetică (creștere izolație termică, ventilație etc.) și un grad ridicat de integrare a surselor regenerabile.

      Beneficiile trecerii la construcție și renovare clădiri la nivele de performanță energetică ridicată sunt de două tipuri:

      • – directe către proprietarii/locatarii clădirilor, respectiv reducere facturi și reducere dependență față de varianta de prețuri la energie, creștere confort termic/aer în clădiri, reducerea bolilor respiratorii

      • – indirecte către societate, respectiv creare/securizare locuri de muncă în construcții, creștere încasări la bugetele publice locale și naționale prin reducere ajutoare șomaj, impozite și asigurări sociale și de sănătate suplimentare de la angajați și afaceri corelate, reducere necesar de investiţii în crearea de noi capacitați energetice și de importuri/exploatare combustibili pentru generare energie

      Instrumentele economice au rolul de a stimula piața prin diminuarea impactului investiției inițiale și de a împărți riscurile investițiilor între nivelul privat și societate conform beneficiilor aferente. Instrumentele economice suport trebuie să fie elaborate pe termen lung (ex 2030), să aibă ca obiectiv final transformarea pieței (respectiv construcția/renovarea clădirilor la nivele nZEB pe baze comerciale), să adreseze toate categoriile majore de cetățeni și de clădiri și să fie ajustate pentru atingerea unor ținte clar definite și cuantificabile (de ex. renovarea tuturor blocurilor de locuințe la nivel de performanță energetică

      Din motivele de mai sus, instrumentele economice suport trebuie integrate la nivel macro-economic pentru a putea fi evaluată totalitatea beneficilor și pentru maximizarea impactului economic.

      Fondurile UE de coeziune pot avea un aport important în transformarea fondului de clădiri din Romania dacă sunt atent alocate și utilizate.

      Instrumentele/programele suport trebuie să fie previzibile pe termen lung, cu schimbările de viitor anunțate din timp, pentru a oferi un cadru stabil de investiții dar și pentru a stimula activitățile în cadrul programului (de ex. cererile de finanțare cresc dacă se cunoaşte că se va reduce contribuția financiară oferită de către program).

   3. 4.3. Măsuri de reducere a factorului de energie primară, de stimulare a industriei de profil locale și de susținere a cercetării/dezvoltării

      Creșterea eficienței energetice în energia primară poate contribui semnificativ la asigurarea unei performanțe energetice crescute a clădirilor (estimată în energie primară după cum cere directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică).

      Din aceste motive, măsurile de creștere a gradului de furnizare energie (electrică și termică) din sisteme care utilizează surse regenerabile au un rol important. La fel, creșterea randamentelor sistemelor de urbane termoficare pot avea o contribuție apreciabilă.

      Stimularea dezvoltării industriei locale de materiale și echipamente eficiente energetic și de producere a energiei din surse regenerabile pot avea o contribuție majoră la transformarea pieței, la creșterea nivelului de competitivitate a industriei și, nu în ultimul rând, de creare de locuri de muncă. Stimularea cercetării de noi tehnici și tehnologii pentru realizarea de clădiri cu consum redus de energie sau de clădiri active/pozitive’ (clădiri ce generează mai multă energie din surse regenerabile decât consumul propriu) are de asemenea un rol important în dezvoltarea de know-how și în menținerea legăturilor cu cercetări similare din țările UE.

   4. 4.4. Economii de energie şi beneficii

      1. 4.4.1. Consumurile energetice după renovare

         În continuare sunt prezentate ţintele consumurilor energetice pentru următoarele categorii de clădiri la care se execută lucrări de renovare:

         •  Blocuri de locuinţe (MFH)

         •  Locuinţe unifamiliale (SFH)

         •  Clădiri de birouri, şcoli, spitale şi hoteluri.

           Consumurile energetice minime propuse pentru categoriile de clădiri susmenţionate care sunt supuse renovării sunt exprimate în energie primară, iar cota de surse regenerabile este deja inclusă în valorile propuse şi sunt prezentate în Tabelul 10.

           În cazul în care cota de energie din surse regenerabile nu este posibil a fi realizată în clădire sau în apropierea acesteia, se pot lua în considerare două variante alternative:

           • – achiziționarea energiei din surse regenerabile din rețea (de ex.: cumpărare de energie electrică generată din surse regenerabile pe baza de certificate de origine);

           • – atingerea cerinţei minime de performanţă energetică exclusiv prin măsuri de eficienţă (eventual cu o diminuare de maxim 15%).

             Estimările prezentate pentru consumurile energetice în clădiri corespund pentru zona climatica II, respectiv București – zonă climatică reprezentativă pentru România.

             Tabel 10: Consum energetic anual specific maxim (îndeplinirea cerinţelor minime de performanţă energetică) pentru clădirile din România [kwh/m2,an energie primară], respectiv pondere surse regenerabile (SRE) pentru satisfacerea necesarului de energie primară al clădirii [%].

             Tip clădire	Anul	Setul de politici 1 (BaU)		Setul de politici 2 (‘Creştere’)		Setul de politici 3 (‘Transformare’)
             		Noi*	Renovate*	Noi*	Renovate*	Noi**	Renovate**
             Blocuri de locuinţe	2015	90	100	80	100	70	90
             	2020	80	100	70 SRE>30%	90	60 SRE>40%	70 SRE>20%
             	2030	70	80	60 SRE>40%	70	40 SRE>50%	50 SRE>40%
             Case individuale	2015	150	180	130	150	90	110
             	2020	120	150	100 SRE>30%	120	80 SRE>40%	90SRE>20%
             	2030	100	130	70 SRE>40%	90	40 SRE>40%	60 SRE>40%
             birouri, şcoli, spitale hoteluri	2015	120	140	100	120	90	110
             	2020	100	120	90 SRE>20%	100	70 SRE>30%	100SRE>20%
             	2030	80	100	70 SRE>30%	90	40 SRE>40%	60 SRE>30%
             *numai energie pentru încălzire ** consumul de energie conform EPBD (energie pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă menajeră şi echipamente auxiliare şi iluminat, în cazul clădirilor nerezidenţiale)

             Din analiza efectuată, reiese că cele trei seturi de politici identificate generează până în 2030 o economie de energie primara între 24% şi 33% în contextul unei evoluții lente a preţurilor la energie şi o economie de energie primară între 32% şi 40% în contextul unei evoluţii accelerate a preturilor la energie. În ambele situații generate de ritmul de creștere a preţurilor la energie, economia de energie primară din sectorul clădiri rezultată din aplicarea celor trei seturi de politici, se preconizează acoperirea, în mare măsură, a țintei de minimum 27 % eficienţă energetică pentru anul 2030.

             In contextul unei evoluţii accelerate a preturilor la energie, toate seturile de politici simulate produc economii mai mari de energie până în 2030. SP3 contribuie la reducerea cu un sfert a consumului final de energie în clădiri.

             Din punct de vedere al mixului de energie în consumul final pentru încălzire şi apă caldă, modelarea celor trei scenarii de politici a condus la următoarele rezultate:

             •  Consumul de energie finala pentru încălzire şi apa calda din reţele de termoficare scade de la 18,8% în 2008 la 12-13% în 2020 şi la 8-10% în 2030 (scăderea cea mai mare înregistrată în PS3 în contextul evoluţiei accelerate a preturilor la energie). Aceasta scădere se datorează în principal reducerii necesarului de energie prin programul naţional de reabilitare a blocurilor de locuinţe.

             •  Energia solar-termica înregistrează o creştere sensibila în toate scenariile, respectiv de la 0,05% din consumul final de energie în 2008 la aproximativ 5% în 2030. Energia geotermala creste de la valori neglijabile în 2008 la aproximativ 1-1,6% în 2030. Aceasta se datorează programelor suport şi este influențată pozitiv de către evoluţia mai accelerata a preturilor la energie.

             •  Consumul de biomasa rămâne preponderent pe toata perioada evaluata, rămânând relativ constant ca pondere (respectiv de la 37,8% în 2008 la 37,6-39,6% în 2030) contextul unei evoluţii lente a preturilor la energie şi relativ constant relativ la energia generata în contextul unei evoluţii accelerate a preţului la energie (respectiv de la 32060GWh în 2008 la 33754- 31433GWh în 2030). Aceasta evoluție este explicata prin promovarea tehnologiilor eficiente de utilizare a biomasei care în contextul unor preturi mai mari la energie devin mai atractive pe piață.

             •  Consumul final de cărbune scade de la 0,78% în 2008 la 0,08%-0,13% în 2030. în mod similar, consumul de produse petroliere scade de la o pondere de aproximativ 6,28% către o pondere de 1,7-1,9% în consumul final de energie din 2030.

             •  Consumul de gaz rămâne majoritar în toate cele trei scenarii, de la aprox. 33% în 2008 înregistrând o creştere ușoară (la 39-41%) până în 2020 dar scăzând mai apoi la 30-39% în 2030. Scăderea cea mai mare se înregistrează în contextul unei evoluţii accelerate a preţurilor la energie şi în cazul setului de politici PS3.

             •  In toate cele trei scenarii consumul de energie electrica scade uşor până în 2020 după care înregistrează o creştere lenta până în 2030 păstrând o pondere relativ similară cu cea din 2008 respectiv de 3-4% în consumul final de energie pentru încălzire şi apa calda

           Rezultatele modelării seturilor de politici pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, atât rezidenţiale, cât şi non-rezidenţiale, funcţie de evoluţia preţurilor, pentru orizonturi de timp 2020 şi, respectiv 2030, este prezentată în Figura 17 şi Figura 18

           

           

           Figura 17: Evoluția numărului de clădiri rezidențiale renovate în cele trei scenarii de politici, la diferite nivele de renovare și în contextul diferitelor evoluții a preturilor la energie

           

           

           Figura 18: Evoluția numărului de clădiri non-rezidențiale renovate în cele trei scenarii de politici la diferite nivele de renovare și în contextul diferitelor evoluții a preţurilor la energie

           Nivelul fondurilor publice necesare estimate (prin modelarea efectuată în cadrul proiectului ENTRANZE37) pentru a pune în practica seturile de politici propuse este între 3,2 miliarde de euro şi 7,4 miliarde euro până în 2030, respectiv o medie anuala estimată între 144 şi 336 milioane euro (figura 19). în fondurile publice au fost incluse surse de finanțare naționale, locale şi europene.

           

           evoluţie accelerată a preţurilor la energie

Figura 19: Fondurile publice de subvenționare a programelor de renovare (valori cumulative pe perioada de evaluare)

Nivelul investițiilor totale atrase corespunzător seturilor de politici propuse este între 34,3 și 43,6 miliarde euro până în 2030, respectiv o medie anuală estimată de investiții între 1,56 și 2 miliarde de euro (figura 20). Rezultă că fondurile alocate programelor de renovare de la bugetele publice și UE conduce la de 6-10 ori mai multe investiții la proprietarii de clădiri și administrații locale.

Figura 20: Investițiile totale ce ar putea fi atrase în programele de renovare (valori cumulative pe perioada de evaluare)

37 www.entranze.eu

1. 4.4.2. Instruire, educație, calificare şi controlul conformității/calităţii

Conformitatea (verificare/control/lucrători) cu cerințele de performanţă energetică a clădirilor este vitală în clădirile cu consum foarte scăzut de energie. Calitatea execuției devine un factor cheie iar în caz contrar este posibil ca rezultatul să fie o clădire scumpă cu performanţe energetice scăzute. De aceea controlul conformității în construcții în raport cu cerințele de performanţă energetică trebuie întărite corespunzător.

Pentru a atinge standardul ridicat de calitate a proiectării şi execuției de clădiri cu consum foarte scăzut de energie (atât clădiri noi cât şi renovări) este nevoie de creșterea nivelului de pregătire a forței de munca în construcții precum şi a arhitecților, proiectanților şi inginerilor implicați în procesul de construcție/renovare a clădirilor.

Este important de asemenea creșterea gradului de informare a tuturor factorilor implicați, inclusiv a marelui public (respectiv proprietarii de locuințe) referitor la beneficiile eficienței energetice în clădiri, a instrumentelor suport disponibile.

Crearea de capacități ce pot oferi informare, sprijin și îndrumare în construcția și renovarea clădirilor la nivele de consum de energie aproape zero și simplificarea condițiilor/cerințelor administrative sunt alte măsuri necesare.

De aceea seturile de politici (tabelul 11) includ măsuri de sporire a conformității, de educare- perfecționare a forței de munca și de informare-îndrumare a factorilor implicați.

Tabel 11: Măsuri de creștere a gradului de conformitate în construcții, de pregătire a forței de muncă şi de informare-ghidare a persoanelor, întreprinderilor de construcţii, instituţiilor financiare
	Stadiul actual	Setul de politici 1	Setul de politici 2	Setul de politici 3
Controlul conformității calităţii
Instruire, educare, calificare	Build-up Skills-Strategie şi Quali- Shell Programe de instruire prin proiecte europene (neintegrate oficial la	programe de calificare în meserii deficitare. Din 2020, introducerea unor programe de calificare	Introducerea semnificativă începând cu 2017 a unor programe de formare şi calificare pentru lucrătorii din construcţii în tehnologii ‘low-energy	Introducerea semnificativă a unor programe de formare şi calificare pentru lucrătorii din construcţii, îmbunătăţirea programelor de studiu din învăţământul de bază şi universitar pentru a
	nivel național).	pentru sectorul	buildings’.	se ţine seama de introducerea clădirilor cu
		construcţiilor, pentru		consum energetic redus şi pozitiv din 2017
		alinierea la cerinţele vizând		pentru toate categoriile (arhitectură, inginerie
		clădirile cu consum energetic		civilă, lucrători).
		redus.		Instruirea instructorilor și a celor implicați în ghidarea și informarea actorilor de piață.
Informare, motivare şi îndrumare	Nici o informare specifică sau conştientizare cu privire la performanţa energetică a clădirilor, în afară de promovarea programelor naţionale de reabilitare termica și a unor proiecte cu impact limitat (în special europene). Acțiuni limitate de informare derulate de asociațiile de municipalități, orașe, orașe-energie.	O mai bună informare şi conştientizare, în principal, în cadrul programelor de sprijin. Crearea unui program național de conștientizare a populației din fonduri UE de coeziune.	Adițional fata de SP1: Crearea unei rețele naționale de informare- îndrumare în orașele importante: birouri (în cadrul primăriilor, agenţiilor energetice) care să ofere informaţii şi îndrumare legată de performanţa energetică a clădirilor, finanţare, programe. Dezvoltarea și promovarea mai multor proiecte demonstrative în marile zone urbane pentru principalele tipuri de clădiri rezidenţiale şi de birouri.	Adițional fata de SP2: Rețele de informare, îndrumare şi orientare de tip ghişeu-unic pentru toate localităţile. Platforme de internet de tip ‚expert-online’ şi ghișeu electronic pentru formalitățile administrative. Dezvoltarea multor proiecte demonstrative în toate regiunile importante ale ţării.

183

184

ANEXĂ la Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional

Seturi de politici	Situaţia actuală	Setul de politici 1 – Scenariul BaU	Setul de politici 2 – Scenariul de creştere	Setul de politici 3 – Scenariul de transformare a pieţei
Instrumente economice	Program național pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, finanţat din fonduri naţionale şi fonduri structurale ale UE, în scopul atingerii unui consum specific anual pentru încălzire sub 100kWh/m2/an. Buget total program: 304mil.EUR (cca. 5050 din bugetele naţionale/UE, la care se adaugă 40% contribuţie din bugetul local/municipal (CB) Program pentru renovarea clădirilor de locuit (rezidenţiale) cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală:  Perioada actuală de creditare este de 5 ani.  Buget: în funcţie de cerere, în baza unui plafon aprobat anual. Programul Casa Verde pentru persoane fizice şi organisme publice (finanţări nerambursabile pentru RES H/C pentru clădirile existente şi noi) – cca. 200 mil. RON/an (~44 mil. EURO/an, jumătate pentru clădirile rezidenţiale, jumătate pentru clădirile publice)	Aceeaşi evoluție a programelor existente, cu o creștere sensibila a bugetelor. Aceeaşi abordare, bazată pe bugete stabilite anual. Programul multianual naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe va avea un buget global multianual alocat de cca. 600 mil. EUR până în 2020 şi de 400 mil. EUR până în 2030.	Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe:  Reducerea nivelului finanţării nerambursabile: în prezent 80% → 60% în 2015, 40% în 2020 ; maximum 25% în 2030.  Familiile cu venituri modeste ar urma să primească mai mult decât restul (respectiv de la 80% în prezent → 70% în 2015; maximum 55% în 2020 şi 35% între 2020 şi 2030)  Buget: Buget global de 1 mld. EUR până în 2020 şi un buget global de 700 mil. EUR între 2020 şi 2030 fonduri UE. Continuarea programului de reabilitare prin credite cu garanţie guvernamentală pentru renovarea clădirilor rezidenţiale (credite cu dobândă subvenţionată până la 80% până în 2015, până la 60% până în 2020 şi până la 40% până în 2030):  Extinderea perioadei actuale de creditare de la 5 la 10-15 ani.  Subvenţionarea ratei dobânzii în funcţii de economii (0% dobândă pentru NZEB, locuinţe pasive, clădiri pozitive energetic şi similare)  Integrarea în continuare a RES pentru încălzire/răcire drept măsuri eligibile (din programul Casa Verde)  buget anual de aprox. 100 mil. EUR	Programul naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe:  Reducerea nivelului finanţării nerambursabile: în prezent 80% → 40% în 2015, maximum 25% în 2020 şi 15% între 2020 şi 2030.  Familiile cu venituri modeste ar urma să primească mai mult (în prezent 80% → 60% în 2015; maximum 35% în 2020 şi 25% între 2020 şi 2030) Buget: Buget global de 1 mld. EUR până în 2020 şi un buget global de 700 mil. EUR între 2020 şi 2030. Continuarea programului de reabilitare prin credite cu garanţie guvernamentală pentru renovarea clădirilor rezidenţiale (dobândă subvenţionată până la 100% până în 2015, până la 70% până în 2020 şi până la 30% până în 2030):  Extinderea perioadei actuale de creditare de la 5 la 15-20 ani.  Subvenţionarea ratei dobânzii în funcţie de economia de energie (0% dobândă pentru NZEB, locuinţe pasive, clădiri pozitive energetic şi similare)  Integrarea în continuare a RES H/C în măsurile eligibile (din programul Casa Verde)  introducerea unei linii de creditare preferenţiale – fond de tip revolving (cu dobândă mică) pentru a sprijini co- finanţarea renovării blocurilor de apartamente în cadrul programului naţional indicat mai sus;

	Programe similare programului multianual, derulate de unele municipalităţi şi vizând renovarea completă a blocurilor de apartamente (de exemplu, programul din Sectorul 1 din Bucureşti, cu un împrumut BEI) Toate programele naţionale menţionate mai sus dispun de bugete anuale variabile funcție de disponibilitatea bugetul public.	Programe similare programului multianual, derulate de unele municipalităţi (până la un număr de 5).	Program pentru renovarea clădirilor publice cu două componente:  o finanţare nerambursabilă (din fonduri publice, UE, instituţii financiare) pentru renovarea termică extinsă şi  o schemă ESCO pentru sisteme de încălzire/răcire cu eficienţă ridicată şi RES pentru încălzire/răcire.  Buget anual de cca. 150 mil. EUR până în 2020 şi de 100 mil. EUR anual până în 2030 (până în 2020, s-au alocat 100 mil. EUR pentru finanţare nerambursabilă şi 50 mil. EUR într-un fond ESCO, până în 2030 finanţare nerambursabilă de 75 mil. EUR şi 25 mil. EUR într-un fond ESCO). Programul Casa Verde numai pentru clădirile noi şi alocare facilități în funcţie de performanţa energetică şi RES pentru încălzire/răcire (de ex. pentru finanţarea locuinţelor pasive energetic, clădirilor cu consum energetic foarte redus nZEB şi a clădirilor pozitive energetic). Buget:  sectorul rezidenţial: 75 mil. EUR/an până în 2020 şi 20 mil. EUR/an până în 2030  sectorul public: 75 mil. EUR/an până în 2020 şi 20 mil. EUR/an până în 2030	 buget anual de 120 mil. EUR Program pentru renovarea clădirilor publice cu două componente:  finanţare nerambursabilă (din fonduri publice, UE, IFI) pentru renovarea termică extinsă  schemă ESCO pentru eficienţă ridicată şi RES H/C asociată cu un fond ESCO (fond deschis, creat cu fonduri publice şi private)  Buget anual de cca. 150 mil. EUR până în 2030 (100 mil. EUR pentru finanţare nerambursabilă şi 50 mil. EUR într-un fond ESCO) Programul Casa Verde numai pentru clădirile noi şi în baza performanţei energetice, incluzând RES pentru încălzire/răcire dar nu exclusiv (mai mult sau mai puţin clădiri pasive 55kW şi 40kW – PassivHaus). Buget:  sectorul rezidenţial ~100 mil. EUR/an până în 2030  organisme publice ~100 mil. EUR/an până în 2030 Programul CASA VERDE PLUS Dezvoltarea produselor financiare oferite de bănci (credite verzi – "Green Mortgages/Green Loans") pentru a încuraja mobilizarea investițiilor private ale proprietarilor interesați în renovarea aprofundata a locuințelor.
Dezvoltarea capacităţilor, calificare şi asigurarea calităţii	Niciun program dedicat pentru calificare în materie de performanţă energetică a clădirilor. Proiectul Build-Up Skills ROBUST şi Quali-Shell pentru	Din 2015, introducerea unor programe de calificare pentru sectorul construcţiilor, pentru alinierea la cerinţele vizând clădirile cu consum energetic redus.	Introducerea semnificativă a unor programe de formare şi calificare pentru lucrătorii din construcţii.	Introducerea semnificativă a unor programe de formare şi calificare pentru lucrătorii din construcţii, îmbunătăţirea programelor de studiu din învăţământul de bază şi universitar în contextul executării clădirilor cu consum energetic redus şi

185

	identificarea/dezvoltarea nevoilor de calificare/ pregătire în meserii specifice renovării clădirilor.			pozitiv din 2015 pentru toate categoriile de (arhitectură, inginerie civilă, lucrători în construcţii)
Informare, motivare şi îndrumare	Nicio informare specifică sau conştientizare cu privire la performanţa energetică a clădirilor, în afară de promovarea programului naţional de creştere a performanţei energetice a blocurilor de apartamente.	O mai bună informare şi conştientizare, în principal, în cadrul programelor de sprijin.	O mai bună informare şi conştientizare. Birouri (în cadrul primăriilor, agenţiilor energetice) care să ofere informaţii şi îndrumare legată de performanţa energetică a clădirilor, finanţare, programe. Dezvoltarea proiectelor pilot pentru principalele tipuri de clădiri rezidenţiale şi de birouri.	Informare, îndrumare şi orientare de tip ghişeu-unic pentru toate localităţile. Platforme de internet asociate. Dezvoltarea multor proiecte pilot în toate regiunile importante ale ţării.
Măsuri de transformare a pieţei (legate de furnizare)	Utilizarea surselor regenerabile de energie (precum parcuri eoliene mari, energie solară fotovoltaică şi termică, într-o măsură mai mică). Schema Certificate Verzi se adresează producției ‚mari’ de energie. Pentru RES încălzire/răcire în clădiri nu există niciun alt instrument de sprijin (exceptând programul Casa Verde de mai sus). În prezent, sistemele centralizate de termoficare se regăsesc în zonele urbane, au o amprentă mare de carbon, au un potenţial de eficienţă de 30% şi prezintă economii potenţiale de costuri de 20- 40% pentru consumatori. Unele municipalităţi au implementat măsuri de creştere a eficienţei energetice a termoficării (generare şi rețele distribuţie).	Îmbunătăţiri minore ale termoficării (în termeni de eficienţă, şi anume 10% gradual până în 2030), o uşoară creştere a ponderii RES în termoficare, mai ales în oraşele mici. O rată uşor mai mare de integrare a RES pentru încălzire/răcire în locuinţe (în principal, energie solară termică şi peleţi de biomasă pentru înlocuirea, într-o măsură mică, a lemnului de foc):  locuinţele existente: 5% până în 2020 şi 20% până în 2030,  clădirile noi: 10% în 2015, 20% până în 2020 şi 100% până în 2030. Programe ‚soft’ de sprijin la nivel local şi/sau condiţii mai favorabile pentru industria RES pentru încălzire/răcire şi materiale cu eficienţă energetică.	Îmbunătăţiri semnificative ale DH (creşterea cu 20% a eficienţei, treptat până în 2030), creşterea ponderii RES în toate oraşele. O rată mai mare de integrare a RES H/C în locuinţe (în principal, energie solară termică şi peleţi de biomasă pentru înlocuirea, într-o măsură mică, a lemnului de foc):  locuinţele existente: 5% până în 2020 şi 60% până în 2030,  clădirile noi: 15% în 2015, 30% până în 2020 şi 100% până în 2030. Programe de sprijin şi condiţii mai favorabile pentru industria RES pentru încălzire/răcire şi materialele de eficienţă energetică. Sprijin pentru cercetare, tehnologie şi dezvoltare.	Îmbunătăţiri semnificative ale termoficării (creşterea cu 30% a eficienţei, treptat până în 2030), creşterea ponderii RES în toate oraşele (40-50% până în 2030). O rată foarte mare de integrare a RES pentru încălzire/răcire în locuinţe (în principal, energie solară termică şi peleţi de biomasă pentru înlocuirea, într-o măsură mică, a lemnului de foc): în locuinţele existente: 10% până în 2020 şi 70% până în 2030, în clădirile noi: 15% în 2015, 50% până în 2020 şi 100% până în 2030. Programe de sprijin şi condiţii mai favorabile pentru industria RES pentru încălzire/răcire şi materialele de eficienţă energetică. Sprijin pentru cercetare, tehnologie şi dezvoltare.

186