PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.140 din 28 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 4 iunie 2024. + 
Lista elaboratorilor

 + 
ABREVIERI ȘI ACRONIMEACCOBAMS – Acordul privind Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și din Zona Contiguă a AtlanticuluiANANP – Agenția Națională pentru Arii Naturale ProtejateANPM – Agenția Națională pentru Protecția MediuluiARBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta DunăriiAMP – Arii Marine ProtejateASCOBANS – Acordul privind conservarea cetaceelor mici din Marea Baltică, Atlanticul de Nord-Est, Marea Irlandei și Marea NorduluiBSSRCU – Unitate de Coordonare Subregională pentru Marea NeagrăBSC – Convenția de la București (Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării)CCH – Habitat Critic pentru CetaceeCIESM – Comisia Internațională Pentru Explorarea Științifică a Mării MediteraneCITES – Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Sălbatice de Faună și Floră pe Cale de DisparițieCMS – Convenția privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale SălbaticeCMSN – Complexul Muzeal de Științe ale NaturiiCOP – Conferință a PărțilorBSC – Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării (Convenția de la București)DCSMM – Directiva Cadru Strategia pentru Mediul MarinDH – Directiva HabitateFAO – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și AgriculturăGES – Starea Ecologică BunăGFCM – Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană și Marea NeagrăGNM – Garda Națională de MediuIMMA – Zone Importante pentru Mamiferele MarineIMO – Organizația Maritimă InternaționalăINCDM – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"IUCN – Uniunea Internațională pentru Conservarea NaturiiIWC – Comisia Internațională pentru Vânătoarea de BaleneJNCC – Comitetul pentru Conservarea NaturiiMARPOL – Convenția Internațională pentru Prevenirea Poluării de către NaveMMAP – Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorMMO – Observator de Mamifere MarineNBSAP – Strategia și Planul Național de Acțiune pentru BiodiversitatePAM – Monitorizarea Acustică PasivăPBT- Tereftalat de PolibutilenăSCF – Stare de Conservare FavorabilăUNCLOS – Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului MăriiZEE – Zonă Economică Exclusivă + 
CUPRINSI.INTRODUCERE … II.INFORMAȚII GENERALE2.1.ASPECTE PRIVIND POPULAȚIILE DE CETACEE DIN MAREA NEAGRĂ … 2.2.STAREA DE CONSERVARE A CETACEELOR DIN MAREA NEAGRĂ … 2.3.CONVENȚII, ACORDURI ȘI ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE … 2.4.LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CETACEELOR … 2.5.PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI …  … III.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI NAȚIONAL DE ACȚIUNE … IV.PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE4.1.CERCETAREA ȘI MONITORIZAREA CETACEELOR4.1.1.DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM NAȚIONAL DE MONITORIZARE PE TERMEN LUNG A POPULAȚIILOR DE CETACEE … 4.1.2.DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE PE TERMEN LUNG A EȘUĂRILOR CETACEELOR … 4.1.3.DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE A CAPTURILOR ACCIDENTALE DE CETACEE … 4.1.4.IMPLICAREA ASOCIAȚIILOR DE PESCARI ȘI A PESCARILOR ÎN ACTIVITĂȚILE DE CONSERVARE A CETACEELOR … 4.1.5.DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE INVESTIGAȚII POST MORTEM LA CETACEE … 4.1.6.DEZVOLTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE MONITORIZARE PE TERMEN LUNG A PRESIUNILOR ȘI AMENINȚĂRILOR … 4.1.7.MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STĂRII CETACEELOR MENȚINUTE ÎN CAPTIVITATE … 4.1.8.INIȚIEREA CERCETĂRILOR PRIVIND IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA CETACEELOR … 4.1.9.FACILITAREA ACCESULUI LA DATELE ȘI INFORMAȚIILE DE LA NIVEL BAZINAL …  … 4.2.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR INSTITUȚIONALE4.2.1.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII LA NIVEL NAȚIONAL PENTRU REALIZAREA MONITORIZĂRILOR ȘI COLECTAREA DE DATE … 4.2.2.CONSOLITAREA CAPACITĂȚII PRIN COLABORAREA CU EXPERȚI ȘI INSTITUȚII NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE …  … 4.3.INFORMARE, EDUCARE ȘI CONȘTIENTIZARE PUBLICĂ CU PRIVIRE LA PROTECȚIA CETACEELOR … 4.4.MANAGEMENTUL HABITATELOR ȘI SPECIILOR4.4.1.MANAGEMENTUL ZONELOR IMPORTANTE PENTRU CETACEE … 4.4.2.REDUCEREA IMPACTULUI PRODUS DE ZGOMOTELE SUBACVATICE … 4.4.3.REDUCEREA CANTITĂȚII DE DEȘEURI MARINE … 4.4.4.MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR DE PESCUIT PENTRU REDUCEREA CAPTURILOR ACCIDENTALE DE CETACEE … 4.4.5.ACCESAREA SURSELOR DE FINANȚARE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI NAȚIONAL DE ACȚIUNE …  …  … V.GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI NAȚIONAL DE ACȚIUNE  … BIBLIOGRAFIEAnexa la Planul Național de Acțiune – Formularul de raportare a cetaceelorI.INTRODUCEREStarea ecosistemului Mării Negre continuă să fie un subiect de îngrijorare datorită exploatării iraționale a resurselor naturale, degradării habitatelor și pierderii biodiversității.Prin semnarea Convenției de la Berna (septembrie 1979), Convenției de la București (aprilie 1992) și ratificarea Acordului privind Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană și zona Contiguă a Oceanului Atlantic (ACCOBAMS) (mai 2000), România s-a obligat să ia măsuri coordonate pentru realizarea și menținerea unei stări de conservare favorabile pentru speciile de cetacee din apele românești ale Mării Negre.Astfel, în cadrul proiectului LIFE00NAT/R07194 intitulat "Conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre", cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul LIFE – Natura, în anul 2004, s-a elaborat Planul de Acțiune pentru conservarea cetaceelor.Actualizarea acestuia era necesară, datorită noilor prevederi incluse în directivele europene din domeniul protecției naturii, mediului și apelor. Astfel, în anul 2019, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat mai multe grupuri de lucru, la care au participat reprezentanți ai MMAP – Direcția Generală Biodiversitate, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, ONG "Mare Nostrum" și reprezentanți ai asociațiilor pescărești.În anul 2023, în cadrul proiectului "Implementing ACCOBAMS bestpractices inpost-mortem investigations on strandedand by-caught cetaceans from Romanian shore and ingestedmarine litter monitoring" (PONTICCET), finanțat de către Secretariatul ACCOBAMS, având ca beneficiar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" și, ca Partener, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, s-au organizat alte două grupuri de lucru, în care s-a elaborat Planul Național de Acțiune pentru conservarea cetaceelor din Marea Neagră, luându-se în considerare Planul de Acțiune ACCOBAMS (Rezoluția 8.13). … II.INFORMAȚII GENERALEMarea Neagră este o mare semi-închisă, cu salinitate scăzută, o zonă anoxică la adâncimi de 150 – 2.000 m și productivitate biologică mare. Aceasta se prezintă ca un bazin intercontinental, care comunică cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor, îngustă și puțin adâncă, limitând mișcările mareice și reducând aproape total migrațiilor organismelor.De altfel, literatura de specialitate nu citează migrații ale cetaceelor din Bazinul Mării Mediterane, în cel pontic și invers, fapt ce justifică diferențele existente între numărul mare de specii rezidente în Marea Mediterană (8), comparativ cu cel din Marea Neagră (3), precum și diferențele de talie, greutate și de culoare ale speciilor.În Marea Neagră, cetaceele sunt reprezentate de trei subspecii: Delphinus delphis ponticus, Tursiops truncatus ponticus și Phocoena phocoena relicta.Cetaceele sunt mamifere marine active, cu ciclu lung de viață, fiind în vârful lanțului trofic, cu o rată reproductivă foarte scăzută. Astfel, ele sunt vulnerabile la o serie de amenințări cauzate de activitățile umane (Birkun Notarbartolo di Sciara, 2002), îndeosebi în zona costieră.Cetaceele întreprind migrații pe distanțe mari, în urmărirea bancurilor de pești, care reprezintă principala lor sursă de hrană.Descrierea populațiilor speciilor de cetacee și a stării lor de conservare se face la nivel bazinal, subliniind încă o dată necesitatea implementării unui Program Național de Monitorizare și sprijinirii inițiativelor regionale.2.1.ASPECTE PRIVIND POPULAȚIILE DE CETACEE DIN MAREA NEAGRĂ + 
Delphinus delphis ponticus (Barabasch- Nikiforov, 1953) – delfin comunClasa: MammaliaOrdinul: CetartiodactylaInfraordinul: CetaceaFamilia: DelphinidaeGenul: DelphinusSpecia: Delphinus delphis (Linnaeus, 1758) – delfin comunFigura 1 Delphinus delphis (Otero et al., 2019)Descriere: Rostrul este lung de aproximativ 10-20 cm, cu 40-45 de dinți conici pe fiecare maxilar. Înotătoarea dorsală este înaltă, având o formă falciformă și ascuțită, situată la jumătatea corpului. Înotătoarele pectorale sunt scurte și late, de formă falciformă, similară unei secere. Înotătoarea caudală este concavă și prezintă o crestătură mediană bine marcată. Culoarea variază de la gri-albăstrui la brun pe partea dorsală, având o limită laterală distinctivă în forma literei "V", elipsoidală, foarte deschisă.De asemenea, prezintă o bandă pigmentată în formă de arc, mai mult sau mai puțin întunecată, care unește maxilarul inferior cu inserția înotătoarelor pectorale.Partea dorsală a înotătoarelor pectorale și a celei caudale variază de la negru, la brun-cenușiu (Zaharia et al., 2013).Figura 2 Delphinus delphis ponticus (foto INCDM)Dimensiuni: La naștere are dimensiuni de 80-95 cm. În Marea Neagră, poate atinge dimensiuni de până la 260 cm (masculul 200-260 cm, iar femela 240 cm), având o greutate de 80-150 kg (Zaharia et al., 2013).Distribuție geografică si comportament: Formează grupuri de 10-15 exemplare, dar se poate întâlni și în cupluri sau ca indivizi izolați. Înoată foarte rapid, atingând viteze de aproximativ 50 – 60 km/oră, realizând plonjări scurte și respirații frecvente la suprafața apei.Delfinii comuni din Marea Neagră se găsesc de obicei în mare deschisă, până la 200 m adâncime.Ating maturitatea sexuală la vârsta de 2 ani, durata gestației este de aproximativ 10 luni, puii fiind înțărcați în jurul vârstei de 4 luni. Această specie are un instinct matern foarte dezvoltat, iar femela se implică intens în îngrijirea și protecția puilor.În condiții naturale, longevitatea acestor cetacee a fost estimată la 25-30 ani (Zaharia et al., 2013).Se hrănește predominant cu pești pelagici de talie mică, cum ar fi: șprotul, hamsia, gingirica, dar și cu crustacee. Cu toate acestea, în stomacul lor s-au găsit și alte specii de pești, inclusiv stavrid, bacaliar, lufar, chefal, rizeafcă, barbun, creveți și moluște.Ei sunt capabili să formeze bancuri mari în zonele cu abundență mai mare a peștelui. Consumul zilnic de hrană al acestor cetacee este estimat la aproximativ 10 kg (Zaharia et al., 2013).Se regăsește pe aproape toată suprafața Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și zonele economice exclusive ale României, Bulgariei, Georgiei, Rusiei, Turciei și Ucrainei și apele interioare ale Ucrainei, în Golful Karkinitsky (Zaharia et al., 2013).Efectuează migrații regulate, în strânsă legătură cu schimbările sezoniere ale hranei. În timpul iernii, delfinii comuni stau în apropierea coastelor Georgiei și a coastei de sud-vest a Crimeei, în locurile de iernare ale hamsiei. Vara se deplasează în partea de nord-vest a Mării Negre, unde se găsesc cu bancuri de șprot. Aceste migrații le permit să se adapteze la disponibilitatea diferitelor specii de pești, în diverse regiuni ale Mării Negre, în funcție de sezon (Zaharia et al., 2013).Cele mai recente date privind populațiile de cetacee sunt din perioada 2019-2022, când a fost implementat proiectul CeNoBS în apele României, Bulgariei, Turciei și Ucrainei (la vest de Peninsula Crimeea), în cadrul unui studiu care a acoperit 62% din suprafața Mării Negre.Proiectul a urmărit implementarea eficientă a Directivei – Cadru ''Strategia pentru Mediul Marin" 2008/56/CE (MSFD) în scopul atingerii stării ecologice bune a Descriptorului D1 pentru prevenirea, protecția și conservarea mediului marin, având în vedere presiunile și impactul activităților antropice, permițând în același timp utilizarea durabilă a acestuia. + 
Tursiops truncatus ponticus (Barabasch – Nikiforov, 1940) – afalinClasa: MammaliaOrdinul: CetartiodactylaInfraordinul: CetaceaFamilia: DelphinidaeGenul: TursiopsSpecia: Tursiops truncatus (Montagu, 1821)Figura 3 Tursiops truncatus (Otero et al., 2019)Descriere: Capul este robust, cu rostru distinct, aplatizat dorso-ventral și o lungime de aproximativ 8 cm. Pe fiecare jumătate a maxilarului se găsesc 18-26 dinți conici. Spatele prezintă o formă caracteristică, fiind lat la bază, înalt și curbat ca o seceră.Înotătoarele pectorale sunt de mărime medie, închise la culoare și subțiri, iar înotătoarea caudală este concavă, având o crestătură mediană bine definită în partea posterioară. În ceea ce privește colorația, spatele este gri închis, flancurile sunt mai deschise, iar abdomenul poate prezenta o culoare albă sau roz.Tranziția de la culoarea întunecată a părții dorsale, la cea mai deschisă a părții ventrale, se realizează treptat, fără a exista o limită clară de demarcație între ele (Zaharia et al., 2013).Figura 4 Tursiops truncatus ponticus (foto INCDM)Dimensiuni: La naștere are dimensiuni de 100-120 cm. La maturitate atinge dimensiuni de până la 390 cm (masculul 250-390 cm; femela 220-320 cm).Distribuție geografică si comportament: Se observă adesea în grupuri mici de 4-10 indivizi, deasupra taluzului continental; grupurile mai mari, de aproximativ 25 de exemplare sunt comune zonelor de larg (Zaharia et al., 2013; Paiu R.M. et al., 2021).Femelele ating maturitatea sexuală la 5-12 ani, iar masculii în jurul vârstei de 10 ani. Iese frecvent la suprafață pentru a respira, la aproximativ 15 secunde, fiecare respirație durând aproximativ o secundă (Zaharia et al., 2013).Fiind o specie nectonică, trăiește în principal în apropierea fundului marin, având capacitatea de a coborî la adâncimi de până la 90-100 de metri în căutarea hranei, cu o preferință pentru hrănirea cu organisme bentale. Exemplarele mature au o dietă variată, hrănindu-se cu pești bentonici și pelagici, precum și cu creveți, crabi și moluște, însă poate vâna și pești de talie mare, cum ar fi chefalul.Un afalin adult poate consuma 8-15 kg de hrană zilnic, în funcție de disponibilitatea resurselor alimentare. Longevitatea acestei specii este de 25-30 de ani (Zaharia et al., 2013).Afalinii (Tursiops truncatus ponticus) din Marea Neagră sunt recunoscuți ca subspecii endemice care au diferențe morfologice, față de populațiile din Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Populația din Marea Neagră prezintă diferențe genetice față de alte populații de afalini din estul și vestul Mării Mediterane și Atlanticul de Nord-Est (Zaharia et al., 2013).Se găsește predominant în mediul marin, habitatul principal fiind reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, de obicei la adâncimi de 6-200 m, însă poate fi întâlnit și în marea deschisă, de obicei la adâncimi mai mari de 200 m, inclusiv golfuri maritime și strâmtori. Au fost semnalate și cazuri izolate, în care afalinii au intrat în apele dulci ale fluviilor care se varsă în Marea Neagră (Dunărea, Nipru), iar observațiile în unele estuare și lagune saline de coastă sunt frecvente (Zaharia et al., 2013).Se întâlnește frecvent în Marea Neagră, în zona apelor teritoriale și economice exclusive ale României, Bulgariei, Georgiei, Rusiei, Turciei și Ucrainei, Strâmtoarea Kerci, împreună cu partea adiacentă a Mării Azov, Marea Marmara, strâmtorile Bosfor și Dardanele.Datele genetice sugerează că sistemul strâmtorilor Bosfor și Dardanele constituie o barieră ecologică între afalinii din Marea Neagră și cei din Marea Mediterană (Zaharia et al., 2013). + 
Phocoenaphocoena relicta (Abel, 1905) – marsuinClasa: MammaliaOrdinul: CetartiodactylaInfraordinul: CetaceaFamilia: PhocoenidaeGenul: PhocoenaSpecia: Phocoena phocoena (Linnaeus, 1758)Figura 5 Phocoena phocoena (Otero et al., 2019)Descriere: Corpul este robust, fără rostru distinct, cu 19-28 dinți mici pe fiecare jumătate de maxilar. Înotătoarea dorsală este mică, triunghiulară, poziționată la mijlocul corpului, iar înotătoarele pectorale, sunt mici, în formă de seceră, ușor rotunjite și de culoare închisă. Înotătoarea caudală este lată, cu o crestătură mediană bine marcată.Partea dorsală a corpului este de culoare negru-maroniu, gri foarte închis sau gri, iar flancurile și burta sunt de culoare deschisă, cu o zonă cu pete între ele. O linie neagră mai mult sau mai puțin evidentă, se extinde de la colțul gurii până la înotătoarele pectorale (Zaharia et al., 2013).Figura 6 Phocoena phocoena relicta (foto INCDM)Dimensiuni: La naștere, puii au dimensiuni de 50-70 cm, iar la maturitate, pot atinge dimensiuni de până la 200 cm. Femelele sunt puțin mai mari decât masculii (Zaharia et al., 2013).Distribuție geografică si comportament: Se întâlnește solitar sau în grupuri mici, de 8-10 indivizi, în care se observă o separare clară pe sexe. În general, plonjează scurt, la intervale de 3-6 minute. Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani, reproducerea având loc vara.Durata gestației este de 9-11 luni, iar înțărcarea se face la vârsta de 3-4 luni. Durata de viață este estimată la mai puțin de 16 ani (Zaharia et al., 2013).Marsuinul este ihtiobentofag, hrănindu-se cu pești și nevertebrate (cambulă, calcan, guvid, aterină, gasteropode), rația zilnică fiind de 3-5 kg de hrană (Zaharia et al., 2013).Populația de marsuini (Phocoena phocoena relicta) poate fi alcătuită din trei sau mai multe subpopulații, inclusiv cele care petrec o mare parte a anului în zone diferite din punct de vedere geografic și ecologic. Strâmtoarea Bosfor și Strâmtoarea Dardanele servesc drept culoare între Marea Neagră, Marea Marmara și Marea Egee (Zaharia et al., 2013).Marsuinii sunt întâlniți în Marea Neagră și Marea Azov. În perioada noiembrie- decembrie sunt întâlniți în dreptul gurilor Deltei Dunării. Grupuri răzlețe de Phocoena phocoena relicta sunt la sud de Constanța, până la Costinești, la adâncimi reduse, în imediata apropiere a litoralului (Paiu et al., 2021; Zaharia et al., 2013).Marsuinii din Marea Neagră trăiesc în mediul marin, în cazuri rare pot fi întâlniți și în zone cu apă dulce, însă nu evită apele cu salinitate scăzută și turbiditate ridicată. Habitatul principal este reprezentat de zona circumlitorală, deasupra platoului continental, la adâncimi de 6-200 m, iar habitatele secundare sunt reprezentate de marea deschisă, cu adâncime de peste 200 m. Ocazional, se poate întâlni și în porturi sau râuri care se varsă în mare (Zaharia et al., 2013). … 2.2.STAREA DE CONSERVARE A CETACEELOR DIN MAREA NEAGRĂMarea Neagră este una dintre cele mai vulnerabile mări regionale. România, ca stat membru al Uniunii Europene, este responsabilă pentru implementarea directivelor din domeniul mediului și al apelor.Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate) se referă la cele 3 subspecii de cetacee, respectiv, în anexa IV – Speciile de animale și plante de importanță comunitară care au nevoie de protecție strictă, în timp ce speciile Tursiops truncatus și Phocoena phocoena sunt enumerate în anexa II – Specii de animale și plante de importanță comunitară a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare.Scopul Directivei Cadru "Strategia pentru Mediul Marin" (DCSMM) este atingerea stării ecologice bune (GES) în toate regiunile marine ale UE, inclusiv regiunea marină Marea Neagră. Trebuie subliniat faptul că directiva pune un accent deosebit pe abordarea ecosistemică, ce permite o protecție eficientă a ecosistemelor marine deoarece are în vedere toate componentele biologice, asigurându-se, astfel, dezvoltarea durabilă a regiunile marine UE.Starea de conservare a speciilor de cetacee din Marea Neagră a fost evaluată ca urmare a inițiativelor Societății Europene pentru Cetacee (1992), Comisiei Europene (1999, 2019), Comisiei Mării Negre (1999 și 2008), ACCOBAMS (2002, 2006 și 2010), Comisiei Internaționale pentru Vânătoarea de Balene (2004) și IUCN (2008).Cu toate acestea, starea de conservare a cetaceelor nu a putut fi stabilită cu exactitate deoarece informațiile științifice referitoare la abundență, distribuție, migrație, habitatele critice, presiunile și amenințările antropice și naturale au fost insuficiente. … 2.3.CONVENȚII, ACORDURI SI ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE

 … 2.4.LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CETACEELOR

 … 2.5.PRESIUNI SI AMENINȚĂRIÎn prezent, cetaceele se confruntă cu o serie de presiuni precum: degradarea habitatelor-cheie, introducerea de noi specii neindigene, poluarea chimică și fonică, deșeurile marine, supraexploatarea resurselor halieutice, interacțiunea cu plasele de pescuit, etc. + 
Interacțiuni cu pescuitul + 
Capturile accidentaleCapturile accidentale în plasele de pescuit reprezintă cea mai importantă presiune și principala cauză a mortalității provocate de om, cetaceelor din Marea Neagră (Wells et al., 2019).Deși toate cele trei subspecii de cetacee sunt raportate în capturile accidentale, marsuinii sunt capturați cel mai frecvent (ICW, 2004; Reeves et al., 2003).Fiind mamifere, cetaceele au nevoie să iasă la suprafață pentru a respira, însă dacă sunt prinse în uneltele de pescuit, nu pot face acest lucru și în cele din urmă mor prin sufocare (Lysiak et al., 2018).În timpul hrănirii cu peștele existent în plasele de pescuit,, cetaceele pot înghiți plasa, care se poate înfășura în jurul laringelui, se poate bloca în stomac sau poate tăia țesutul laringian (Gomercic et al., 2009). Încurcarea sau strangularea laringelui reprezintă o cauză de deces la cetaceele care prădează uneltele de pescuit în căutarea hranei.Unele exemplare prinse accidental sunt eliberate vii din plase, dar majoritatea mor, uneori eșuând pe țărm, cu cozile și înotătoarele tăiate de pescari, pentru minimizarea daunelor aduse plaselor de pescuit.Alte cetacee prinse accidental, reușesc să scape, încurcate în plase, ceea ce face scufundarea și hrănirea dificile sau imposibile. În cele din urmă mor înfometate sau atacate de diverși paraziți, având sistemul imunitar slăbit (Lysiak et al., 2018).Pierderile totale cauzate de capturile accidentale nu au fost estimate pentru cetaceele din Marea Neagră.Cu precădere marsuinii, dar și celelalte cetacee sunt prinse în uneltele de pescuit, dar setcile fixe, pentru calcan (cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-400 mm), sunt cele mai periculoase, având în vedere că mai mult de 99% dintre capturile accidentale raportate, au loc în acest tip de unelte (Birkun, 2008a). + 
Pescuitul excesivÎn perioada 1980-1990, pescuitul excesiv, combinat cu deteriorarea habitatelor, au cauzat o scădere severă a stocurilor unor specii de pești din Marea Neagră, precum hamsia, șprotul, stavridul și chefalul, care reprezintă hrana de bază a cetaceelor (Birkun, 2002).Reducerea prăzii disponibile a coincis cu patru evenimente de mortalitate în masă, care au afectat toate cele trei specii de cetacee în perioada 1989-1997 (Krivokhizhin S.V., 2009). + 
Prădarea de către cetacee a speciilor din uneltele de pescuitEste cunoscut de la pescari că activitățile de pescuit sunt atractive pentru afalini, care pot folosi pescuitul ca sursă suplimentară de hrană (Krivokhizhin S.V., 2009).Există puține informații referitoare la influența cetaceelor asupra pescuitului comercial din Marea Neagră (Birkun, 2008b). Pescarii din zona de coastă, nu au în mod normal plângeri legate de delfinii comuni și marsuini, dar sunt menționate situații în care afalinii deteriorează plasele de pescuit ori consumă peștele din plase.Prin comparație, pescarii care pescuiesc cu traule pelagice, raportează că delfinii comuni pot smulge peștele din traul. Unii pescari consideră cetaceele competitorii lor.Statistici referitoare la astfel de conflicte și pierderile financiare rezultate nu sunt disponibile și nu sunt stipulate compensații pentru pescari din partea Guvernului.De asemenea, nu există nicio dovadă că pescarii din Marea Neagră folosesc dispozitive de descurajare acustică sau orice alte mijloace speciale, pentru reducerea interacțiunilor nedorite cu cetaceele (Birkun, 2002). + 
Pierderea si degradarea habitatelorÎn perioada 1970-2000 a avut loc o degradare accentuată a mediului și biodiversității Mării Negre, cea mai dramatică fiind perioada cuprinsă între anul 1980 și începutul anilor '90, din cauza unui cumul de factori: îmbogățirea excesivă a apei de mare cu nutrienți, urmată de eutrofizare, înfloriri algale și zooplanctonice, având ca impact apariția hipoxiei cu mortalități în rândul comunităților bentonice și a peștilor demersali; poluarea cu petrol, substanțe xenobiotice, deșeuri solide și bacterii oportuniste; introducerea în mediu și dezvoltarea explozivă a populațiilor de specii invazive, în special Mnemiopsis leidyi au contribuit semnificativ la scăderi ale stocurilor peștilor pelagici; alterarea fizică a fundului și țărmului mării și supraexploatarea resurselor marine vii (Notarbartolo di Sciara Birkun A., 2010).

 + 
Poluarea chimicăEfectele poluanților chimici pot fi directe sau indirecte și se pot manifesta la nivel molecular, individual sau la nivelul populației (Reijnders et al., 1999).Unii contaminanți, în special cei organoclorați, s-au dovedit a provoca o serie de efecte la mamiferele marine, inclusiv anemia (Schwacke et al., 2012), imunosupresia (Tanabe et al., 1994) vulnerabilitatea crescută, ulterioară la bolile infecțioase (Aguilar Borrell, 1994; Jepson et al., 2005; Randhawa et al., 2015), tulburări endocrine (Schwacke et al., 2012; Vos et al., 2003), tulburări de reproducere (Schwacke et al., 2002) și anomalii de dezvoltare (Tanabe et al., 1994; Vos et al., 2003).Acești compuși au probabil un impact direct asupra abundenței prin reproducere redusă sau supraviețuire (Hall et al., 2006, 2018).Unii compuși pot duce la inducerea cancerului, apariția unor efecte mutagene și pot avea chiar efecte asupra comportamentului (Reijnders et al., 1999). Indirect efectele includ impactul asupra abundenței sau calității prăzii cetaceelor (OceanCare, 2021). + 
Deseurile marine, poluarea cu plasticImpactul deșeurilor din plastic asupra cetaceelor include ingestia lor și încurcarea cu acestea (Kuhn et al., 2015).Macrodeșeurile din plastic pot acționa ca o capcană, provocând răni, limitând mobilitatea cetaceelor, capacitatea acestora de a desfășura activități vitale, cauzând în cele din urmă, moartea. Uneltele de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare sunt responsabile pentru 31% din cazurile de încurcare a cetaceelor în deșeurile marine, la nivel mondial (Fossi et al., 2018).Ingestia de deșeuri marine, cel mai adesea din plastic, a fost raportată la nivel mondial pentru aproximativ 60% din toate speciile de cetacee (Baulch Perry, 2014; Kuhn et al., 2015; Kuhn van Franeker, 2020).Odată ingerate, deșeurile din plastic pot cauza blocaje ale tractului digestiv al cetaceelor, ducând la înfometare și moarte (Laist, 1997). Pe lângă efectele letale directe, deșeurile din plastic ingerate pot cauza răni, pot duce la compromiterea alimentației, deprecierea stării generale de sănătate și astfel, la creșterea posibilității de îmbolnăvire (Fossi et al., 2018).Până în prezent, ingestia de microplastice de către cetaceele din Marea Neagră a fost documentată doar în câteva cazuri (Mihova et al., 2022; Tonay et al., 2020), în care poate avea loc direct din apă, în timpul hrănirii sau indirect, prin ingerare de pradă deja contaminată cu microplastice (IWC, 2013).Pe lângă efectele directe datorate ingestiei de macro- și microplastice se adaugă și efectele indirecte ale substanțelor chimice, toxice asociate (de exemplu, aditivi chimici conținuți în materiale plastice și PBT adsorbiți pe particulele de plastic) care se pot bioacumula în țesuturi (Avio et al., 2017; Fossi et al., 2014). + 
Transportul maritimCăile maritime care traversează Marea Neagră pe diferite direcții coincid cu habitatul principal și căile de migrație ale cetaceelor, traficul marin fiind concentrat mai ales în apele de coastă și în special, în zonele din apropierea porturilor (Birkun, 2002).Se presupune că numărul cetaceelor care trec prin strâmtoarea Bosfor are o tendință de scădere de la un an la altul, din cauza traficului maritim intens care formează o barieră în calea deplasării lor, între Marea Neagră și Marea Marmara.Uneori, cetaceele ajung în interiorul porturilor, ceea ce reprezintă un risc pentru siguranța animalelor. Astfel, coliziunile dintre cetacee și nave par a fi posibile, dar probabil că nu sunt atât de frecvente (Birkun, 2002). + 
Zgomotul subacvaticZgomotul subacvatic poate avea o varietate de efecte dăunătoare asupra cetaceelor, precum: reducerea distanței de comunicare și mascarea sunetelor de interes, perturbarea comportamentelor reproductive, afectarea negativă a bugetelor energetice prin interferența cu hrănirea (Birkun, 2002), excluderea animalelor din anumite habitate importante, inducerea de răspunsuri la stres cronic, pierderea temporară sau permanentă a auzului, vătămări fizice și în anumite cazuri, moartea (Hildebrand, 2005; Jasny, 2005; Richardson et al., 1995; Simmonds et al., 2004, 2014; Weilgart, 2007).Pe lângă traficul navelor de toate tipurile (marfă, transport, pescuit, turism, cercetare), zgomotul subacvatic poate apărea în urma activităților de explorare geofizică, activități militare (sonar și explozii), dragare, dezvoltare costieră și offshore (de exemplu, parcuri eoliene de larg). Zgomotul emis de nave poate afecta, de asemenea, capacitatea cetaceelor de a evita coliziunile cu navele (Birkun, 2002).Zone întinse ale platformei Mării Negre sunt în prezent supuse explorării și extracției de gaze și petrol. Se știe că aceste activități perturbă cetaceele în timpul diferitelor etape ale procesului tehnologic. Forajele și explorarea seismică sunt larg răspândite și se suprapun cu habitatele critice cunoscute pentru cetaceele din nord-vestul și nord-estul Bazinului Mării Negre (Notarbartolo di Sciara Birkun A., 2010).Date științifice privind efectele sunetelor și zgomotelor asupra cetaceelor cauzate de intervenția tehnogenă în mediul Mării Negre nu sunt disponibile. + 
Uciderea intenționatăUciderea directă în masă a cetaceelor (delfini comuni, marsuini și afalini), a fost interzisă în România, Georgia, Rusia, Ucraina și Bulgaria din 1966, iar din 1983 și în Turcia (Birkun, 2002).Nu există informații credibile privind uciderea intenționată a cetaceelor în Marea Neagră, după anul 1983 (Birkun, 2002). + 
Schimbările climaticeSchimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii suprafeței mării, creșterea nivelului mării și schimbări în circulația maselor de apă, salinitatea, tiparele de precipitații, frecvența furtunilor, viteza vântului și condițiile valurilor, toate afectează cetaceele (Learmonth et al., 2006; Silber et al., 2016).În plus, o creștere a cantității de dioxid de carbon (CO_2) absorbit de apa mării, duce la acidifierea oceanelor, care, la rândul său, amplifică efectele adverse ale încălzirii globale (Pace et al., 2015).Impactul schimbărilor climatice asupra cetaceelor poate fi direct (de exemplu, stresul termic) sau indirect (de exemplu, schimbări în disponibilitatea prăzii) (Learmonth et al., 2006). Efectele pot duce la schimbări în distribuția, abundența și modelele de migrație, prezența concurenților și/sau a prădătorilor, structura comunității, momentul reproducerii, succesul reproductiv și supraviețuire. Incidența înfloririlor algale, dăunătoare poate crește, de asemenea, ca urmare a schimbărilor climatice (Birkun, 2002). Alte potențiale efecte ale schimbărilor climatice ar putea fi mai dramatice, cum ar fi apariția epizootiilor (Simmonds, 2016). …  … III.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI NAȚIONAL DE ACȚIUNEScopul prezentului Plan Național de Acțiune este de a oferi un cadru legal și măsuri de conservare, în conformitate cu deciziile adoptate de ACCOBAMS, pentru îmbunătățirea stării de conservare a populațiilor de cetacee din Marea Neagră.Obiectivele Planului Național de Acțiune sunt următoarele:a)protecția, conservarea și refacerea populațiilor de cetacee din Marea Neagră … b)protecția și conservarea habitatelor-cheie pentru cetacee, inclusiv a zonelor de hrănire și reproducere; … c)diminuarea impactului presiunilor antropice asupra cetaceelor. …  … IV.PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNEPopulațiile de cetacee din Marea Neagră sunt vulnerabile, ca urmare a presiunilor și amenințărilor antropice. De aceea, pentru îmbunătățirea stării lor de conservare, sunt necesare acțiuni prioritare menționate în cadrul acestui Plan Național de Acțiune.Acțiunile realizate în cadrul unor proiecte precum ANEMONE, CeNoBS, programul MCCMN al ONG-ului "Mare Nostrum", au permis colectarea unor date importante privind prezența, distribuția, abundența și densitatea speciilor de cetacee din Marea Neagră.Pe de altă parte, multe aspecte importante ale biologiei, etologiei sau migrației lor sunt încă puțin cunoscute.Acțiunile prioritare din Planul Național de Acțiune sunt grupate în următoarele categorii:● Cercetarea și monitorizarea cetaceelor● Consolidarea capacității instituționale● Informare, educare și conștientizare publică cu privire la protecția cetaceelor● Managementul habitatelor și speciilor de cetacee4.1.CERCETAREA ȘI MONITORIZAREA CETACEELOR

*1) FAO, (2019), Monitoring the incidental catch of vulnerable species in Mediterranean and Black Sea fisheries: Methodology for data collection. FAO Fisheries and Aquaculture Technical Paper No. 640. Rome, FAO.*2) ACCOBAMS/ASCOBANS Best Practices on cetacean post-mortem investigation and tissue sampling. … 4.2.CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR INSTITUȚIONALE

 … 4.3.INFORMARE, EDUCARE ȘI CONȘTIENTIZARE PUBLICĂ CU PRIVIRE LA PROTECȚIA CETACEELOR

 … 

4.4.MANAGEMENTUL HABITATELOR ȘI SPECIILOR

 …  … V.GRAFICUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI NAȚIONAL DE ACȚIUNE

 … 

 + 
BIBLIOGRAFIEACCOBAMS. (2019). Review of bycatch rates of cetaceans in the mediterranean and the black sea. In ACCOBAMS-MOP7/2019/Doc 29.Aguilar, A., Borrell, A. (1994). Abnormally high polychlorinated biphenyl levels in striped dolphins (Stenella coeruleoalba) affected by the 1990-1992 Mediterranean epizootic. Science of The Total Environment, 154(2-3), 237-247. https://doi.org/10.1016/0048-9697(94)90091-4Anton, E., Radu, G., Cristea, M., Maximov, V., Nicolaev, S., Țiganov, G., Suciu, R., Nîvodaru, I., Alexandrov, L., Onciu, T., Samargiu, M., Făgăraș, M., Micu, D., Niță, V. , Zahariu, T., Nenciu, M. (2013). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine și habitatele costiere de interes comunitar din România (T. Zaharia, Ed.). Boldaș.Avio, C. G., Gorbi, S., Regoli, F. (2017). Plastics and microplastics in the oceans: From emerging pollutants to emerged threat. Marine Environmental Research, 128, 2-11. https://doi.org/10.1016/j.marenvres.2016.05.012Baulch, S., Perry, C. (2014). Evaluating the impacts of marine debris on cetaceans. Marine Pollution Bulletin, 80(1-2), 210-221. https://doi.org/10.1016/j.marpolbul.2013.12.050Birkun, A. (2002). The current status of bottlenose dolphins (Tursiops truncatus) in the Black Sea ACCOBAMS Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and contiguous Atlantic area.Birkun, A. (2008a). The state of cetacean populations. In State of the environment of the Black Sea (2001-2006/7) (pp. 365-395).Birkun, A. (2008b). Cetacean-fisheries conflicts in the Black Sea Region. In Internațional Workshop on Cetacean Bycatch within the ACCOBAMS Area, working paper.Birkun A. Jr., Northridge S. P., Willsteed E. A., James F. A., Kilgour C., Lander M., Fitzgerald G. D. (2014). Studies for Carrying Out the Common Fisheries Policy: Adverse Fisheries Impacts on Cetacean Populations in the Black Sea. Final report to the European Commission.Birkun, A., Notarbartolo di Sciara, G. (2002). Cetaceans of the Mediterranean and Black Seas: state of knowledge and conservation strategies. Cetaceans of the Mediterranean and Black Seas: state of knowledge and conservation strategies: Vol. Section, 10, 12. Monaco: ACCOBAMS Secretariat.Fossi, M. C., Baini, M., Panti, C., Baulch, S. (2018). Impacts of Marine Litter on Cetaceans. In Marine Mammal Ecotoxicology (pp. 147-184). Elsevier. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-812144-3.00006-1Fossi, M. C., Coppola, D., Baini, M., Giannetti, M., Guerranti, C., Marsili, L., Panti, C., de Sabata, E., Clo, S. (2014). Large filter feeding marine organisms as indicators of microplastic in the pelagic environment: The case studies of the Mediterranean basking shark (Cetorhinus maximus) and fin whale (Balaenoptera physalus). Marine Environmental Research, 100, 17-24. https://doi.org/10.1016/j .marenvres.2014.02.002Gomercic, M. B., Galov, A., Gomercic, T., Skrtic, D., Curkovic, S., Lucic, H., Vukovic, S., Arbanasic, H., Gomercic, H. (2009). Bottlenose dolphin (Tursiops truncatus) depredation resulting in larynx strangulation with gill-net parts. Marine Mammal Science, 25(2), 392-401. https://doi.org/10.1111/j.1748-7692.2008.00259.xHall, A. J., McConnell, B. J., Rowles, T. K., Aguilar, A., Borrell, A., Schwacke, L., Reijnders, P. J. H., Wells, R. S. (2006). Individual-Based Model Framework to Assess Population Consequences of Polychlorinated Biphenyl Exposure in Bottlenose Dolphins. Environmental Health Perspectives, 114(Suppl 1), 60-64. https://doi.org/10.1289/ehp.8053Hall, A. J., McConnell, B. J., Schwacke, L. H., Ylitalo, G. M., Williams, R., Rowles, T. K. (2018). Predicting the effects of polychlorinated biphenyls on cetacean populations through impacts on immunity and calf survival. Environmental Pollution, 233, 407-418. https://doi.org/10.1016/j.envpol.2017.10.074Hildebrand, J. A. (2005). Impacts of anthropogenic sound. In J. E. Reynolds, W. F. Perrin, R. R. Reeves, S. Montgomery, T. J. Ragen (Eds.), Marine Mammal Research: Conservation beyond Crisis (pp. 101-124). The Johns Hopkins University Press.ICW. (2004). Annex L Report of the Sub-Committee on Small Cetaceans. Journal of Cetacean Research and Management, 6(Suppl.).IWC. (2013). Report of the IWC Scientific Committee Workshop on Marine Debris. SC/65a/Rep06.Jasny, M. (2005). Sounding the depths II: The Rising Toll of Sonar, Shipping and Industrial Ocean Noise on Marine Life (Second). Natural Resources Defense Council.Jepson, P. D., Bennett, P. M., Deaville, R., Allchin, C. R., Baker, J. R., Law, R. J. (2005). RELATIONSHIPS BETWEEN POLYCHLORINATED BIPHENYLS AND HEALTH STATUS IN HARBOR PORPOISES (PHOCOENA PHOCOENA) STRANDED IN THE UNITED KINGDOM. Environmental Toxicology and Chemistry, 24(1), 238. https://doi.org/10.1897/03-663.!Krivokhizhin S.V. (2009). State of cetacean populations in the waters of Ukraine [PhD thesis]. Institute of Biology of Southern Seas.Kuhn, S., Bravo Rebolledo, E. L., van Franeker, J. A. (2015). Deleterious Effects of Litter on Marine Life. In Marine Anthropogenic Litter (pp. 75-116). Springer Internațional Publishing. https://doi.org/10.1007/978-3-319-16510-3_4Kuhn, S., van Franeker, J. A. (2020). Quantitative overview of marine debris ingested by marine megafauna. Marine Pollution Bulletin, 151, 110858. https://doi.org/10.1016/j.marpolbul.2019.110858Laist, D. W. (1997). Impacts of Marine Debris: Entanglement of Marine Life in Marine Debris Including a Comprehensive List of Species with Entanglement and Ingestion Records (pp. 99-139). https://doi.org/10.1007/978-1-4613-8486-1_10Learmonth, J. A., MacLeod, C. D., Santos, M. B., Pierce, G. J., Crick, H. Q. P., Robinson, R. A. (2006). Potențial effects of climate change on marine mammals. Oceanography and Marine Biology, 44, 431-464.Lysiak, N. S. J., Trumble, S. J., Knowlton, A. R., Moore, M. J. (2018). Characterizing the Duration and Severity of Fishing Gear Entanglement on a North Atlantic Right Whale (Eubalaena glacialis) Using Stable Isotopes, Steroid and Thyroid Hormones in Baleen. Frontiers in Marine Science, 5. https://doi.org/10.3389/fmars.2018.00168Mihova, S., Doncheva, V., Stefanova, K., Stefanova, E., Popov, D., Panayotova, M. (2022). Plastic Ingestion by Phocoena Phocoena and Tursiops Truncatus from the Black Sea. In N. Dobrimkova O. Nikolov (Eds.), Environmental Protection and Disaster Risks (pp. 295-308). Springer.Notarbartolo di Sciara, G., Birkun A., J. (2010). Conserving whales, dolphins and porpoises in the Mediterranean and Black Seas: an ACCOBAMS status report. ACCOBAMS.Notarbartolo di Sciara, G., Tonay, A. M. (2021). Conserving Whales, Dolphins and Porpoises in the Mediterranean Sea, Black Sea and adjacent areas: an ACCOBAMS status report. ACCOBAMS.OceanCare. (2021). Under Pressure: The need to protect whales and dolphins in European waters. An OceanCare report.Otero, M., Serena, F., Gerovasileiou, V., Barone, M., Bo, M., Arcos, J. M., Vulcano, A., Xavier, J. (2019). Identification guide of vulnerable species incidentally caught in Mediterranean fisheries.Pace, D. S., Tizzi, R., Mussi, B. (2015). Cetaceans Value and Conservation in the Mediterranean Sea. Journal of Biodiversity Endangered Species, 01(s1). https://doi.org/10.4172/2332-2543.S1-004Paiu R.M., Panigada S., Canadas A., Gol'din P., Popov D., David L., Amaha Ozturk A., Panayotova M., Mirea-Cândea M. (2021). Deliverable 2.2.2. Detailed Report on cetacean populations distribution and abundance in the Black Sea, including proposal for threshold values.Popov D, Meshkova G, Vishnyakova K, Ivanchikova J, Paiu M, Timofte C, Amaha Ozturk A, Tonay AM, Dede A, Panayotova M, Duzgunes E and Gol'din P (2023). Assessment of the bycatch level for the Black Sea harbour porpoise in the light of new data on population abundance. Front. Mar. Sci. 10:1119983. doi: 10.3389/fmars.2023.1119983Randhawa, N., Gulland, F., Ylitalo, G. M., DeLong, R., Mazet, J. A. K. (2015). Sentinel California sea lions provide insight into legacy organochlorine exposure trends and their association with cancer and infectious disease. One Health, 1, 37-43. https://doi.org/10.1016/j.onehlt.2015.08.003Reeves, R. R., Smith, B. D., Crespo, E. A., Notarbartolo di Sciara, G. (2003). Dolphins, Whales and Porpoises: 2002-2010 Conservation Action Plan for the World's Cetaceans. IUCN/SSC Cetacean Specialist Group.Reijnders, P. J. H., Aguilar, A., Donovan, G. P. (1999). Chemical Pollutants and Cetaceans. Internațional Whaling Commission.Richardson, W. J., Greene, C. R., Malme, C. I., Thomson, D. H. (1995). MEASUREMENT PROCEDURES. In Marine Mammals and Noise (pp. 33-58). Elsevier. https://doi.org/10.1016/B978-0-08-057303-8.50006-9Schwacke, L. H., Voit, E. O., Hansen, L. J., Wells, R. S., Mitchum, G. B., Hohn, A. A., Fair, P. A. (2002). Probabilistic risk assessment of reproductive effects of polychlorinated biphenyls on bottlenose dolphins ( Tursiops truncatus ) from the Southeast United States coast. Environmental Toxicology and Chemistry, 21(12), 2752-2764. https://doi.org/10.1002/etc.5620211232Schwacke, L. H., Zolman, E. S., Balmer, B. C., De Guise, S., George, R. C., Hoguet, J., Hohn, A. A., Kucklick, J. R., Lamb, S., Levin, M., Litz, J. A., McFee, W. E., Place, N. J., Townsend, F. I., Wells, R. S., Rowles, T. K. (2012). Anaemia, hypothyroidism and immune suppression associated with polychlorinated biphenyl exposure in bottlenose dolphins (Tursiops truncatus). Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, 279(1726), 48-57. https://doi.org/10.1098/rspb.2011.0665Silber, G. K., Lettrich, M., Thomas, P. O. (2016). Report of a Workshop on Best Approaches and Needs for Projecting Marine Mammal Distributions in a Changing Climate.Simmonds, M. P. (2016). Impacts and effects of ocean warming on marine mammals. In D. Laffoley J. M. Baxter (Eds.), Explaining ocean warming: Causes, scale, effects and consequences (pp. 303-320).Simmonds, M. P., Dolman, S. J., Jasny, M., Parsons, E. C. M., Weilgart, L., Wright, A. J., Leaper, R. (2014). Marine noise pollution – increasing recognition but need for more practical action. Journal of Ocean Technology, 9(1), 71-90.Simmonds, M. P., Dolman, S., Weilgart, L. (2004). Oceans of Noise, 2nd edition. Whale and Dolphin Conservation Society Science Report.Tanabe, S., Iwata, H., Tatsukawa, R. (1994). Global contamination by persistent organochlorines and their ecotoxicological impact on marine mammals. Science of The Total Environment, 154(2-3), 163-177. https://doi.org/10.1016/0048- 9697(94)90086-8Tonay, A. M., Gul, B., Dede, A., Ozturk, A. A. (2020). Cetaceans and marine litter in the Black Sea. In U. Aytan, M. Pogojeva, A. Simeonova (Eds.), Marine Litter in the Black Sea (Vol. 56, pp. 236-247). Turkish Marine Research Foundation (TUDAV).Vos, J. G., Bossart, G. D., Fournier, M., O'Shea, T. J. (2003). Toxicology of Marine Mammals. Taylor Francis.Weilgart, L. S. (2007). The impacts of anthropogenic ocean noise on cetaceans and implications for management. Canadian Journal of Zoology, 55(11), 1091-1116. https://doi.org/10.1139/Z07-101Wells, R. S., Natoli, A., Braulik, G. (2019). Tursiops truncatus (errata version published in 2019). The IUCN Red List of Threatened Species 2019.Zaharia, T., Anton, E., Radu, G., Cristea, M., Maximov, V., Nicolaev, S., Țiganov, G., Suciu, R., Nîvodaru, I., Alexandrov, L., Onciu, T., Samargiu, M., Făgăraș, M., Micu, D., Niță, V., Zahariu, T., Nenciu, M. (2013a). Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile marine și habitatele costiere de interes comunitar din România (T. Zaharia, Ed.). Boldaș. + 
ANEXĂla Planul Național de Acțiune
Formularul de raportare a cetaceelor–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește