PLAN din 21 decembrie 2023

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 3.255 din 21 decembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2024.
PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NATURAL GRĂDIȘTEA MUNCELULUI –
CIOCLOVINA ȘI AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE SUPRAPUSE CU ACESTA + 
CuprinsCAPITOLUL I. INTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a planului de management … 1.2.Scurtă descriere a ariilor naturale protejate … 1.3.Cadrul legal referitor la ariile naturale protejate și la elaborarea planului de management integrat1.3.1.Baza legală a planului de management integrat … 1.3.2.Constituire și funcționare …  … 1.4.Procesul de elaborare a planului de management … 1.5.Proceduri de modificare a planului de management … 1.6.Proceduri de implementare a planului de management … CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.Informații generale2.1.1.Localizare și acces … 2.1.2.Limitele ariilor naturale protejate … 2.1.3.Zonarea internă a ariilor naturale protejate … 2.1.5.Suprapuneri ale ariilor naturale protejate …  … 2.2.Descrierea mediului abiotic2.2.1.Geologie … 2.2.2.Relief … 2.2.3.Hidrografie … 2.2.4.Clima … 2.2.5.Soluri …  … 2.3.Descrierea mediului biotic2.3.1.Habitate supraterane … 2.3.2.Habitate cavernicole … 2.3.3.Flora de interes conservativ european din situl Natura 2000 ROSCI0087 … 2.3.4.Alte specii importante de floră … 2.3.5.Ciupercile … 2.3.6.Fauna …  … 2.4.Informații socio-economice, impacturi2.4.1.Comunitățile locale și factorii interesați … 2.4.2.Utilizarea terenului … 2.4.3.Situația juridică a terenurilor … 2.4.4.Administratori, gestionari și utilizatori … 2.4.5.Infrastructură și construcții … 2.4.6.Patrimoniu cultural … 2.4.7.Obiective turistice … 2.4.8.Impacturi antropice asupra habitatelor și speciilor de interes conservativ …  … CAPITOLUL III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR3.1.Evaluarea statutului de conservare pentru habitate3.1.1.Evaluarea statutului de conservare la habitatele supraterane … 3.1.2.Evaluarea statutului de conservare pentru habitatul 8310 …  … 3.2.Evaluarea statutului de conservare pentru plante … 3.3.Evaluarea statutului de conservare pentru mamifere, altele decât liliecii … 3.4.Evaluarea statutului de conservare pentru lilieci … 3.5.Evaluarea statutului de conservare pentru pești … 3.6.Evaluarea statutului de conservare pentru amfibieni și reptile … 3.7.Evaluarea statutului de conservare pentru nevertebrate … 3.8.Evaluarea statutului de conservare pentru păsări … CAPITOLUL IV. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1.Scopul planului de management … 4.2.Obiective generale, specifice și activități4.2.1.Obiective generale, domenii de management … 4.2.2.Obiective specifice și măsuri …  … CAPITOLUL V. PLANUL DE ACTIVITĂȚI5.1.Detalierea acțiunilor / măsurilor de conservare … 5.2.Planificarea în timp a activităților … 5.3.Estimarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management … CAPITOLUL VI. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILORBIBLIOGRAFIEANEXA 1 – Cartare păsăriANEXA 2 – Stare de conservare păsăriANEXA 3 – Măsuri de conservare păsăriANEXA 4 – Cartare mamifereANEXA 5 – Stare de conservare mamifereANEXA 6 – Măsuri de conservare mamifereANEXA 7 – Cartare amfibieni, reptile și nevertebrateANEXA 8 – Stare de conservare amfibieni, reptile și nevertebrateANEXA 9 – Măsuri de conservare amfibieni, reptile și nevertebrateANEXA 10 – Cartare peștiANEXA 11 – Stare de conservare peștiANEXA 12 – Măsuri de conservare peștiANEXA 13 – Cartare habitate și planteANEXA 14 – Stare de conservare habitate și planteANEXA 15 – Măsuri de conservare habitate și planteANEXA 16 – Cartare lilieciANEXA 17 – Stare de conservare lilieciANEXA 18 – Măsuri de conservare lilieci și 8310ANEXA 19 – Studiul socioeconomicANEXA 20 – Strategia de vizitareANEXA 21 – Ciuperci identificareANEXA 22 – Lepidoptere și coleoptereANEXA 23 – ObiectiveANEXA 24 – Hărți + 
Capitolul IINTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a planului de managementConform Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea numărul 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, al Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, sitului de interes comunitar ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina, ariei de protecție avifaunistică ROSPA0045 Grădiștea Muncelului-Cioclovina, rezervațiilor naturale 2.497. Complexul carstic Ponorîci – Cioclovina, 2.499. Peștera Șura Mare, 2.500. Peștera Tecuri, 2.513. Locul fosilifer Ohaba Ponor, 2.522. Cheile Crivadiei, 2.523. Dealul și Peștera Bolii, 2.531. Cheile Taia, reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariilor naturale protejate. În planul de management este evaluată și descrisă situația actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor. Toate ariile naturale protejate menționate mai sus, ce fac obiectul prezentului plan de management, vor fi denumite în continuare arii naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a îmbunătăți acolo unde este cazul starea de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate ariile protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.Obiectivele planului de management sunt:a.Descrierea și evaluarea situației prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversității și al condițiilor de mediu și socio-economice; … b.Definirea obiectivelor de management, precizarea măsurilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariilor și în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse; … c.Planificarea în timp și spațiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale. …  … 1.2.Scurtă descriere a ariilor naturale protejateZona Grădiștea Muncelului – Cioclovina include o serie de suprafețe importante pentru conservarea biodiversității, precum și alte valori de patrimoniu cultural și istoric, de valoare excepțională. Ca atare, așa cum rezultă și din titlul planului, sunt prezente mai multe tipuri de arii protejate care se suprapun. Acestea se descriu pe scurt în continuare.Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.Parcul a fost declarat arie naturală protejată de interes național, fiind încadrat, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea numărul 49/2011, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii – „Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”.Conform Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 57/2007 cu modificările și completările ulterioare, managementul parcului natural urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.Situl de importanță comunitară ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor numărul 2387/2011. Obiectivul de conservare al sitului este menținerea sau readucerea la o stare de conservare favorabilă a 18 habitate de interes comunitar și a 29 specii de interes comunitar: 10 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni, 4 specii de pești, 9 specii de nevertebrate și 3 specii de plante. Aceste habitate și specii sunt listate în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina.Aria de protecție avifaunistică ROSPA0045 Grădiștea Muncelului-Cioclovina, a fost instituită prin Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea de Guvern numărul 971/2011. Obiectivul de conservare al ariei este menținerea sau readucerea la o stare de conservare favorabilă a 79 de specii de păsări menționate în formularul standard al sitului ROSPA0045 Grădiștea Muncelului – Cioclovina.Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiștea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic și mixte: speologic – faunistic – floristic și geologic – floristic – faunistic. Managementul acestor rezervații naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite.Monumente ale naturii sunt reprezentate de peșterile sau sectoarele de peșteră încadrate în clasa B, de importanță națională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic. Cele din zona Grădiștea Muncelului-Cioclovina sunt 2.500. Peștera Tecuri, sectorul dintre intrarea artificială și cea naturală din Peștera Cioclovina Uscată și sectorul cuprins între intrare și Baldachine din 2.499. Peștera Șura Mare. Acestea sunt, conform legii, arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite.Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".Rezervațiile științifice sunt reprezentate în cazul de față de peșterile sau tronsoanele acestora incluse în clasa A – având valoare excepțională, reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional. În această categorie sunt incluse Peștera Cioclovina Uscată – cu excepția sectorului dintre intrarea artificială și cea naturală, Peștera din Valea Călianului sau Valea Stânii – ambele făcând parte din 2.497. Complexul carstic Ponorîci – Cioclovina – și 2.499. Peștera Șura Mare – cu excepția sectorului cuprins între intrare și Baldachine. Aceste rezervații științifice sunt incluse în zona de protecție strictă a parcului.Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu avizul emis de APNGMC și autorizația obținută de la Comisia Patrimoniului Speologic. Rezervațiile științifice corespund categoriei I a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii – "Rezervație Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice".O situație tabelară a rezervațiilor și monumentelor naturii din zona Grădiștea Muncelului – Cioclovina este prezentată în tabelul următor:Rezervații și monumente ale naturiiTabelul nr. 1

*1) Categorii de arii protejate: I – Rezervații Științifice; III – Monument al naturii; IV – Rezervație naturală. Tipul ariei protejate: b – botanică; z – zoologică; g – geologică; s – speologică; p – paleontologică; f – forestieră; m – mixtă; u – zonă umedă; pj – peisagisticăPe lângă aceste arii naturale protejate, zona Grădiștea Muncelului-Cioclovina adăpostește numeroase valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional. O prezentare succintă a acestora se găsește la subcapitolul 2.4.6. Se poate deci concluziona că zona include o paletă largă de valori naturale, culturale și istorice. Ca atare, obiectivele administrației ariilor protejate sunt complexe și diferite. Existența tuturor acestor valori și importanța unei integrări armonioase a activităților umane cu componentele mediului înconjurător, necesită elaborarea și implementarea unui plan de management specific. Prin urmare, în conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică durabilă ale comunităților locale, ținând deci cont de trăsăturile tradiționale, culturale și spirituale specifice zonei din raza ariilor protejate. Pentru atingerea acestui deziderat, este necesară adoptarea unor strategii adecvate, care să cuprindă o serie de măsuri cu caracter integrat, bazate pe cunoașterea cât mai detaliată a situației existente și stabilirea unor obiective realiste. Existența unor obiective comune și a consensului privind modalitățile de atingere ale acestora, reprezintă condiția fundamentală pentru obținerea suportului necesar derulării activităților din ariile protejate vizate. … 1.3.Cadrul legal referitor la ariile naturale protejate și la elaborarea planului de management integrat1.3.1.Baza legală a planului de management integratElaborarea și aprobarea Planului de Management se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea numărul 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Conform Art. 21, alin. (7) din OUG 57/2007, în cazul suprapunerii totale a ariilor naturale protejate, se va realiza un singur plan de management, ținând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul suprapunerii parțiale a ariilor naturale protejate, planurile de management ale acestora se elaborează astfel încât în zonele de suprapunere să existe o corelare a măsurilor de conservare, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul de față, având în vedere atât procentul mare de suprapunere între ariile protejate existente – vezi subcapitolul 2.1.4., cât și faptul că toate ariile sunt în administrarea aceleiași entități, planul este unul integrat, asigurând un management integrat al tuturor ariilor la care face referire. … 1.3.2.Constituire și funcționareParcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina a fost înființat la nivel județean în anul 1979 prin Decizia numărul 452 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al județului Hunedoara și reconfirmat în anul 1997 prin Hotărârea Consiliului Județean numărul 13. În anul 2000, odată cu apariția Legii numărul 5/2000, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina este declarat arie naturală protejată de interes național, fiind încadrat, conform Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.Administrarea Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina și a siturilor omonime, a rezervațiilor naturale și a monumentului naturii care se suprapun acestuia, este asigurată de către APNGMC – unitate cu personalitate juridică cu statut de filială aflată în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor, denumită în continuare RNP-Romsilva, în baza contractului de administrare nr. 5201/102/08.10.2014 încheiat între MMSC și RNP – Romsilva, modificat prin actul adițional nr. 653/114/01.08.2017 încheiat între ANANP și RNP – Romsilva și a contractului de cesiune nr. 140/2291/19.11.2014 încheiat între RNP – Romsilva și APNGMC modificat prin Actul adițional nr. 1, înregistrat cu nr. 133/1902/07.08.2021.Administrarea ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina se face în principal în baza următoarelor acte normative:A.Legislație cu privire la protecția mediului:a)Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; … b)Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 195/2005 – privind protecția mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; … c)Hotărâre de Guvern 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, cu modificările și completările ulterioare; … d)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat și completat prin Ordinul numărul 2387 din 29 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare; … e)Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea de Guvern numărul 971/2011, cu modificările și completările ulterioare; … f)Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor numărul 1822/2020 pentru aprobarea metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate; … g)Legea numărul 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – Zone Protejate, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 49 din 2016, cu modificările și completările ulterioare; … h)Legea apelor numărul 107/1996 cu completările și modificările ulterioare. …  … B.Legislația privind fondul forestier, cinegetic și piscicol:a)Legea numărul 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … b)Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, cu modificările și completările ulterioare; … c)Ordinul ministrului mediului și pădurilor numărul 1540/2011 pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare; … d)Legea numărul 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare; … e)Ordonanța de urgență a guvernului 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare; … f)Hotărârea Guvernului numărul 923/2020 pentru aprobarea unor măsuri tranzitorii necesare aplicării unitare a normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a celor privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului; … g)Legea numărul 407/2006 vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare. …  … C.Legislație privind monumentele istorice și siturile arheologice:a)Hotărârea Guvernului numărul 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în lista patrimoniului mondial, cu modificările și completările ulterioare; … b)Hotărârea Guvernului numărul 1268/2010 privind Programul de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările și completările ulterioare; … c)Ordonanța de Guvern numărul 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zonă de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … d)Ordonanța de Guvern numărul 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări și completări prin legea numărul 564/2001, cu modificările și completările ulterioare; … e)Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … f)Hotărârea de Guvern numărul 1293/2004 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului Cetățile Dacice din Munții Orăștiei; … g)Legea numărul 23/2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora; …  … D.Convenții internaționale, directive și alte norme europenea)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, actualizată; … b)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, actualizată; … c)Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații; … d)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei; … e)Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției privind diversitatea biologică. … f)Convenția de la Bonn din 23 iunie 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată de România prin legea numărul 13 din 08/01/1998. … g)Convenția de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată de România prin legea numărul 13 din 11/03/1993. … h)Convenția de la Washington din 3 martie 1973 privind comerțul cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată de România prin legea numărul 69 din 15/07/1994. … i)Convenția de la Florența din 20 octombrie privind peisajul, adoptată de România prin legea numărul 536 din 23/07/2002. …  …  …  … 1.4.Procesul de elaborare a planului de managementInstituirea siturilor de importanță comunitară și a ariilor de protecție avifaunistică dar și existența diferitelor tipuri de arii protejate de interes național și a monumentelor istorice, reclamă elaborarea unui plan de management integrat adaptat situației existente în zona Grădiștea Muncelului – Cioclovina. Ca atare, a fost necesară revizuirea planului de management existent, aprobat în anul 2013 conform H.G. nr. 1049/2013, prin includerea tuturor informațiilor necesare unei gestionări eficiente a elementelor de interes conservativ în acord cu obiectivele de conservare urmărite – atât a celor de interes natural și cultural. Documentul actual reprezintă deci o îmbinare a informațiilor existente în planul de management anterior cu cele nou culese cu ocazia cercetărilor în teren, întreprinse special pentru acest scop. Studiile de inventariere și cartografiere au fost realizate de către experți, în cadrul proiectului „Revizuirea Planului de Management integrat pentru Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina – ROSCI0087 și ROSPA0045, implementat în perioada 2013-2015 și au vizat toate grupele taxonomice de interes. Elaborarea unui astfel de plan a reprezentat un proces complex, care a presupus participarea factorilor interesați și implicați în activitățile din parc. Pentru a se asigura participarea acestora, s-au desfășurat o serie de activități atât în faza de pregătire cât și pe parcursul lucrărilor de elaborare a planului și anume:a.informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demarării procesului de elaborare a planului; … b.invitarea grupurilor de interese, a reprezentanților din cadrul Consiliului Științific și ai Consiliului Consultativ de Administrare și implicarea acestora în procesul de elaborare a planului; … c.difuzarea spre consultare, către toți cei interesați, a rezultatelor obținute de către grupul de lucru pentru elaborarea planului. … Lista factorilor implicați în elaborarea și implementarea planului de management este prezentată la subcapitolul 2.4.1 … 1.5.Proceduri de modificare a planului de managementPlanul de management integrat al ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina trebuie privit ca un instrument de lucru. Ca atare, pentru a fi eficient acesta trebuie să fie permanent adaptat realităților și particularităților zonei. Necesitățile de conservare a biodiversității, nevoile de trai ale comunităților din zonă, fenomenele naturale imprevizibile și rezultatele monitorizării efectelor aplicării planului, pot determina schimbarea măsurilor de conservare propuse.Modificarea planului se face la propunerea administrației, cu respectarea procedurii de aprobare, după cum urmează:a.la 10 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului; … b.când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. … În cazul în care se impun modificări ale planului de management, înainte de expirarea celor 10 ani pentru care acesta a fost conceput, acestea se pot realiza cu aprobarea modificărilor prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, în baza avizelor autorităților publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale și administrației publice și al agriculturii și dezvoltării rurale, în baza avizului ANANP și a actului de reglementare emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului.Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. … 1.6.Proceduri de implementare a planului de managementResponsabilitatea implementării planului de management integrat revine administratorului în conformitate cu prevederile din contractul de administrare și cu normele legale în vigoare.Organizarea activităților se va realiza de către administrație, în colaborare permanentă cu factorii interesați : RNP-Romsilva, administrații publice locale, Autoritatea publică centrală și județeană pentru protecția Mediului, Garda Forestieră, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Hunedoara, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara, Direcția pentru Agricultură a județului Hunedoara, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și structura teritorială, Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Comisia Patrimoniului Speologic, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și alții asemenea.În conformitate cu prevederile Legii numărul 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate vizate de planurile de management. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor vor fi incluse și limitele ariilor naturale protejate.Avizul administratorului ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism ce cuprind și suprafețe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională, precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile naturale protejate vor fi armonizate de către autoritățile emitente cu prevederile planului de management, conform art. 21, alin. (5) din Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 57/2007, cu completările și modificările ulterioare. …  + 
Capitolul IIDESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.Informații generale2.1.1.Localizare și accesPeste suprafața parcului, așa cum reiese din capitolul 2.1.4. se suprapun aproape integral ariile de importanță comunitară: Situl de importanță comunitară ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina și Aria de protecție avifaunistică ROSPA0045 Grădiștea Muncelului- Cioclovina. În interiorul parcului și implicit în interiorul siturilor Natura 2000 sunt incluse rezervațiile care fac obiectul planului de management. Excepție face Rezervația 2.531. Cheile Taia, care este inclusă doar în Situl de importanță comunitară ROSCI0087 Grădiștea Muncelului- Ciclovina, în porțiunea acestuia care nu se suprapune peste parcul natural și Aria de protecție avifaunistică ROSPA0045 Grădiștea Muncelului-Cioclovina.Din punct de vedere geografic, ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina sunt situate în vestul țării, în Munții Șureanu – cu subdiviziunile Munții Orăștiei și ai Sebeșului – din Carpații Meridionali, arealul acestora fiind mărginit de depresiunile Hațegului la vest și Orăștiei la nord. Suprafața ariilor, cuprinde păduri întinse, precum și alte folosințe ale terenurilor – pășuni, fânețe, teren arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice și așezări umane.O serie de vârfuri muntoase și drumuri constituie puncte de reper în delimitarea perimetrului care include ariile, după cum urmează:– Nord: Prisaca – 1219 m, Brusturelu – 1229 m, Groape – 1283.5 m, Godeanu – 1656.2 m, Poarta Scârnei -1554 m; … – Est: Steaua Mică – 1674 m, Steaua Mare – 1730.2 m, Jigorul Mare -1498.7 m, La Zapoje – 1223.5 m; … – Sud: D.N. 66 Simeria – Petroșani între Peștera Bolii și Baru, prin pasul Merișor – 752 m; … – Vest: Muncelu Mare – 944.2 m, Șipoteni, Măgura – 803.6 m, Lăutu – 910 m, Rotundei, Secuiului – 948 m, Vărgău – 781.2 m și Chicera – 775.1 m. … Din punct de vedere administrativ, zona este cuprinsă în întregime în județul Hunedoara. Unitățile administrativ – teritoriale care dețin terenuri în arealul ariilor naturale protejate sunt următoarele: Bănița, Baru, Boșorod, Orăștioara de Sus, Petrila, Petroșani și Pui. Harta și o situație succintă a unităților administrativ-teritoriale care dețin terenuri în arealul de la Grădiștea Muncelului – Cioclovina este prezentată în subcapitolul 2.4.1.Accesul în ariile protejate se poate face prin stațiile de căi ferate: Orăștie, Călan, Pui, Baru Mare și Bănița, precum și de pe drumul național 66 din localitățile Călan spre Boșorod și Luncani, Pui spre Ohaba Ponor, Baru și Bănița. De pe drumul european 68, prin Orăștie-Costești și pe drumul județean 705A, se poate ajunge la Sarmizegetusa – Regia. Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum și numeroase trasee / poteci turistice descrise sau nedescrise, marcate sau nemarcate. … 2.1.2.Limitele ariilor naturale protejatePrin Hotărârea Guvernului numărul 230/2003 sunt date limitele geografice ale parcului, suprafața totală a Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, calculată pe baza vectorilor GIS, fiind de 38.116,34 ha. Odată cu declararea siturilor Natura 2000, suprafața totală a zonei administrate este de 39.855,20 ha. Limitele parcului sunt preluate din Hotărârea Guvernului 230/2003, secțiunea N, fiind descrise în cele ce urmează:Limita nordică pornește din șaua Poarta Scârnii 1554 m și urmărește spre vest interfluviul dintre Râul Grădiște și Râul Sibișel, până în Vârful Prisaca 1216 m, trecând prin cota 1604.5 m, Culmea Godeanului 1620.4 m, Vârful Godeanu 1656.2 m, Culmea Muncelului 1563.7 m, Culmea Ulmului 1231 m, Cioaca Ulmului, Poiana Hafia, Vârful Groape 1283.5 m, Dealul Izvoarele 1233 m și Vârful Brusturelu 1229 m. Din Vârful Prisaca 1219 m, limita coboară prin Dâlma Cireșului în nordul localității Costești, la podul peste Râul Grădiște.– Limita vestică pornește din localitatea Costești, de la podul peste Râul Grădiște, urmărind în amonte malul stâng al râului Orăștie / Grădiștea până la confluența cu pârâul Vinții și continuă în amonte pe acesta până la confluența cu pârâul Poienii. De la confluență urmărește amonte malul stâng al pârâului Poienii, pe la est de Muchia Feței până în Vârful Chicera / Chicioara 775.1 m, de unde intră pe interfluviul principal dintre valea Făeragului și Valea Luncanilor, trece peste Dealul Merișorului 781 m, Vârful Văgău 781,2 m, Dealul Prihodiște, până în Vârful Scaiului 948 m, din care coboară pe o culme secundară la confluența de sub obârșia pârâului Scaiului. Limita urmărește în aval pârâul Scaiului până la confluența cu Valea Luncanilor, apoi continuă în amonte pe Valea Luncanilor până la confluența cu Valea Morii / pârâul Cioclovina. De la confluență în amonte, Valea Luncanilor este denumită Valea Vânătorului. Limita urmărește în amonte malul stâng al Văii Vânătorului până la confluența situată la NNV de Vârful Lăuțu 910 m și urcă în acesta pe o culme secundară. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează în aval până la confluența cu Valea Dreptu. Urmărește în amonte Valea Dreptu circa 1.3 km până la limita pădurii și urcă în Vârful Măgura 803.6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi 678 m în valea Ohaba, la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește în aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă în amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m, până în vestul cătunului Șipoteni ocolind pe la vest și sud peșterile din valea Șipotele și Cascadei, după care urcă în versantul stâng al pârâului Șipotele prin Dumbrava și cota 662 m. De aici se orientează spre S, prin Vf. Muncelu Mare 944.2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în valea Strei, în partea de N a localității Petros, pe culmea secundară între bornele silvice 4 și 5. În continuare limita traversează Streiul și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre S acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. … – Limita sudică o constituie drumul național DN 66 Simeria – Petroșani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merișor-Bănița 752 m, până la intersecția cu drumul vicinal Peștera-Jupâneasa de pe partea stângă a DN 66. … – Limita estică pornește din DN 66 și urmărește drumul vicinal Peștera-Jupâneasa până în cătunul Jupâneasa, la podul peste valea Jupâneasa, apoi urcă spre V în cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice Jigoreasa și Jupâneasa, pe care o urmează spre N prin cota 951 m, Dealul Dâlmoș 1085 m., Vârful La Zapoje 1223.9 m, Vârful Jigoru Mare 1498.7 m, Vârful Muntelui 1451.5 m, până în Vârful Capul Muntelui 1377 m. În continuare limita coboară pe o culme secundară la confluența văii Streiului cu pârâul Pravăț, urcă în amonte pe malul stâng al văii Streiului până la confluența cu Valea Scorțarului, pe care o urmează în amonte până în șaua de sub Vârful Steaua Mare 1730.2 m, își menține apoi direcția spre N, pe interfluviul principal dintre Valea Streiului și Valea Grădiștei, pe culmea Steaua și trece prin cotele 1674 m, 1665 m, 1659 m, 1631.5 m, până în șaua Poarta Scârnii 1554 m. … Limitele sitului de interes comunitar au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, și sunt disponibile în baza de date a administrației parcului și pe pagina de internet a autorității centrale responsabile de protecția mediului. Față de limitele existente, conform studiilor de inventariere și cartare a habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Ciclovina, desfășurate în perioada 2014-2015, au fost surprinse următoarele aspecte cu referire la unele suprafețe pe care sunt edificate obiective cu rol hidroenergetic localizate în sectorul superior al Cheilor Taia incluse în ROSCI0087 Grădiștea Muncelului – Cioclovina:– suprafețele în cauză sunt aflate în afara Rezervației Cheile Taia, sector aflat amonte de rezervație, precum și în afara Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina și doar parțial sunt în ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina; … – în conformitate cu informațiile culese din teren se constată că în zona superioară Cheilor Taia, în special în suprafața pe care se află amplasamentul MHC Taia, habitatele identificate, prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 1 și 2, nu sunt corespondențe cu cele din categoriile aferente Natura 2000; … – pe suprafața destinată clădirii MHC și cele adiacente nu au fost identificate alte specii de floră sau faună de interes comunitar; … Având în vedere argumentele de mai sus și ținând cont de faptul că preluarea de ape pentru MHC se face amonte de situl Natura 2000, aval de MHC realizându-se doar debușarea apelor uzinate.Limitele ariei de protecție avifaunistică au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, și sunt disponibile pe pagina de internet a autorității centrale responsabile de protecția mediului.Limitele rezervațiilor au fost stabilite în cadrul proiectului "Realizarea de seturi de date spațiale în conformitate cu specificațiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităților de administrare a acestora", însă acestea nu au fost aprobate până în prezent printr-un act normativ. … 2.1.3.Zonarea internă a ariilor naturale protejateDintre toate ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, singura care necesită o zonare internă este parcul natural. Zonarea internă a Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina s-a făcut în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, corelată cu Ordinul Ministrului 552/2003, prin definirea și delimitarea, după caz, a zonei de protecție strictă, zonei de protecție integrală, zonei de management durabil și a zonei de dezvoltare durabilă a activităților umane.Față de ediția anterioară a planului, în documentul actual sunt operate modificări ale zonelor de protecție strictă, de protecție integrală, de management durabil și de dezvoltare durabilă a activităților umane. Zona de protecție strictă s-a modificat prin includerea pădurilor cvasi-virgine din zona Grădiștea Muncelului – Cioclovina, cu o suprafață de 579.23 ha, cuprinse în Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine din România, conform legislației în vigoare. Zona de protecție integrală s-a modificat prin excluderea unor suprafețe și includerea altora. Excluderea anumitor suprafețe s-a realizat pentru asigurarea managementului corespunzător al obiectivelor patrimoniului cultural suprapuse zonei de protecție integrală, respectiv pentru a permite activități de cercetare arheologică, fie ele preventive și/sau sistematice, conservarea și restaurarea monumentelor, cu respectarea legislației aferente protecției monumentului De altfel, pe acest motiv, în versiunea anterioară a planului au fost deja excluse 21.5 ha – 18.3 ha în situl Sarmizegetusa Regia și alte 3.2 ha în situl Piatra Roșie. Suprafețele propuse a fi incluse în zona de protecție integrală sunt reprezentate de arborete cu valoare ridicată pentru biodiversitate. Aceste modificări sunt detaliate în continuare.Suprafețe nou incluse în Zona de protecție strictăZona de protecție strictă se extinde prin includerea pădurilor cvasi-virgine din zona Grădiștea Muncelului – Cioclovina în suprafață de 579.23 ha, cuprinse în Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine din România, conform legislației în vigoare.Aceste păduri sunt grupate în 3 zone, respectiv Tâmpu, Valea Mică și Costești.Harta acestora ce regăsește în anexa 24 Hărți.Suprafețe nou incluse în Zona de protecție integralăÎn urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât și în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor din Ocolul Silvic Grădiște, respectiv Unitatea de Producție IV Cetate, s-a constatat prezența unei subparcele silvice cu valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversității care nu era inclusă în zona de protecție integrală din versiunea anterioară a planului de management.Subparcela vizată este încadrată, prin amenajamentul silvic, în tipul I funcțional, gospodărirea ei făcându-se la fel ca pentru arboretele din zona de protecție integrală a Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Situația acesteia este prezentată în tabelul următor:Subparcele silvice incluse în Zona de Protecția Integrală cu ocazia revizuirii planului de managementTabelul nr. 2

Suprafețele aferente subparcelelor silvice 100 C și 100 D nu sunt incluse la momentul actual în zona de protecție integrală întrucât sunt regenerări tinere, nedefinite încă sub raportul compoziției. Ca atare, pentru atingerea compoziției tipului natural de pădure sunt necesare intervenții cu lucrări de îngrijire. După stabilizarea compoziției, se pot include în zona de protecție integrală, cu ocazia revizuirilor viitoare ale planului de management. Situația este prezentată în anexa 24 Hărți, figura 3.Suprafețe excluse din Zona de protecție integralăZona Șura Mare-Cioclovina-Piatra RoșieÎn această zonă este inclus și situl arheologic din patrimoniul UNESCO – Cetatea Piatra Roșie. În versiunea anterioară a planului de management erau prevăzute la excludere din zona de protecție integrală 3.2 ha, aferente cetății Piatra Roșie.Perimetrul sitului arheologic furnizat de către Institutul Național al Patrimoniului a fost înscris în Lista patrimoniului mondial, situația acestuia fiind descrisă în anexa 24 Hărți, figura 6.Ca atare, pentru conservarea și restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecție integrală suprafața aferentă sitului arheologic – 8.82 ha, suprafață care se include în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu mențiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive și/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentului și cu respectarea legislației aferente protecției monumentului. Porțiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul sitului, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărțile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier.Tot aici este prezent și situl arheologic Vârful Țâfla. În cazul acestuia se exclude suprafața aferentă zonei de protecție a sitului – 4.86 ha – din zona de protecție integrală și se include în zona de management durabil, cu mențiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive și/sau sistematice, conservarea și restaurarea monumentului și cu respectarea legislației aferente protecției monumentului.Având în vedere existența unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcții aparținând satelor Cioclovina, Alunu, Ohaba Ponor, Federi cu o suprafață de 5.87 ha acestea se exclud din zona de protecție integrală și se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane.Zona Sarmizegetusa Regia.În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât și în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor din Unitatea de Producție IV Cetate, Ocolul Silvic Grădiște, s-a constatat că nu toate subparcelele silvice incluse au valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversității, nefiind justificată menținerea în zona de protecția integrală. Cele aflate în această situație sunt:– fie arborete în care compoziția a fost alterată antropic – cazul subparcelelor 21 B, 21 C, 21 D, 22 B, 22 D, 23 A, 23 E, 23 G, 26 A, 26C, 34 A, 35 B, 37 A, care au vârste de 15 – 50 ani, consistențe 0.7 – 1.0 și sunt în general plantate cu rășinoase pe 20 – 90 % din suprafață deși sunt în arealul făgetelor pure montane; … – fie cu consistențe reduse datorită intervențiilor antropice sau perturbărilor naturale – cazul arboretelor bătrâne din parcelele 21-23, cu consistențe reduse, 0.3 – 0.6, ca urmare a tăierilor de produse principale executate înainte de includerea lor în zona de protecție integrală sau ca urmare a unor doborâturi de vânt produse ulterior. În plus, acestea nici nu constituie o suprafață compactă și nici nu au suprafețe mai mari de 11 ha, alternând cu arborete tinere. … Ca atare, se exclud din zona de protecție integrală parcelele silvice 21-23 cu subparcelele aferente, totalizând 91.39 ha, și subparcelele silvice u.a. 26 A, 34 A, 35 B și 37 A, totalizând 37.53 ha.În plus, limitele elaborate de Institutul Național al Patrimoniului delimitează situl arheologic, cu o suprafață 18.29 ha ce reprezintă zona sacră a cetății Sarmizegetusa Regia.Ca atare, pentru conservarea și restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecție integrală suprafața aferentă sitului arheologic, cu o suprafață de 18.29 ha. Porțiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în acest perimetru, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărțile amenajistice cu proxima ocazie, de către administratorul fondului forestier. În plus, având în vedere faptul că singurele arborete cu vârste înaintate sunt în zona de interes arheologic din jurul sitului arheologic, ocupă suprafețe relativ reduse și au fost supuse în timp unor intervenții antropice, acestea se elimină din zona de protecție integrală.Suprafața de 18.29 ha aferentă sitului arheologic precum și perimetrele ce însumează o suprafață de 139.99 ha, în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare și consolidare a monumentelor se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu mențiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive și/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentului și cu respectarea legislației aferente protecției monumentului, cu respectarea legislației aferente protecției monumentului. Restul suprafeței se include în zona de management durabil a parcului. Situația este prezentată în anexa 24 Hărți, figurile 8 și 9.Ca urmare a modificărilor survenite se renunță la zona de protecție integrală din această locație.Zona Cetatea Fețele AlbeÎn urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât și în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor administrate de Ocolul Silvic Grădiște, s-a constatat că toate subparcelele silvice incluse nu au valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversității. Acestea sunt reprezentate de arborete relativ tinere, 40-60 ani, cu structuri modificate antropic – compoziția este modificată prin introducerea speciilor de rășinoase pe 20-50% din suprafață, în arealul făgetelor montane pure. Din punct de vedere al conservării monumentelor de patrimoniu, aici este localizat situl arheologic Cetatea Fețele Albe, care, după ultimele descoperiri, pare a fi un cartier al Sarmizegetusei Regia. Pentru conservarea și cercetarea acestui sit pot fi necesare lucrări și intervenții care ar fi fost incompatibile cu statutul zonei de protecție integrală. Ca atare, având în vedere motivele enumerate mai sus, se exclud din zona de protecție integrală subparcelele silvice 9, 10A, 10B, și 11 la 14 – din UP IV Cetate, aferente trupului Cetatea Fețele Albe. Suprafața de 8,37 ha aferentă sitului arheologic, se desemnează ca zonă de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu mențiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive și/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentului, cu respectarea legislației aferente protecției monumentului. Porțiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul zonei de protecție a sitului, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărțile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier. Restul suprafeței se include în zona de management durabil a parcului. Situația este prezentată în anexa 24 Hărți, figura 10.Zona Dealul și Peștera BoliiÎn această zonă este inclus și situl arheologic din patrimoniul UNESCO – Cetatea Bănița.Perimetrul sitului arheologic furnizat de către Institutul Național al Patrimoniului, a fost înscris în Lista patrimoniului mondial. Situația este descrisă în anexa 24 Hărți, figura 11.Ca atare, pentru conservarea și restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecție integrală suprafața aferentă sitului arheologic – 9.2 ha, suprafață care se include în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu mențiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive și/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentului și cu respectarea legislației aferente protecției monumentului.Având în vedere existența unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcții aparținând satului Bănița cu o suprafață de 25.62 ha, acestea se exclud din zona de protecție integrală și se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane.Zona Costești – Cetățuia – BlidaruÎn această zonă sunt incluse și siturile arheologice din patrimoniul UNESCO – Cetatea Costești – Blidaru și Costești – Cetățuie. Perimetrele siturilor arheologice, furnizate de către Institutul Național al Patrimoniului, au fost înscrise în Lista patrimoniului mondial. Situația este descrisă în anexa 24 Hărți, figura 13.Ca atare, pentru conservarea și restaurarea monumentelor, se exclud din zona de protecție integrală suprafețele aferente siturilor arheologice, 2.84 ha pentru Costești – Blidaru și respectiv 9.35 ha pentru Costești – Cetățuie, precum și perimetrele ce însumează o suprafață de 70.99 ha, în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare și consolidare a monumentelor. Situația este prezentată în anexa 24 Hărți, figura 14.Aceste suprafețe se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane, cu mențiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive și/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentului și cu respectarea legislației aferente protecției monumentului. Porțiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul siturilor arheologice, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărțile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier.Având în vedere existența în zonă a unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcții aparținând satului Costești cu o suprafață de 71.43 ha acestea se exclud din zona de protecție integrală și se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane.Zona Cheile Crivadiei – Comărnicel – PereteTerenurile puternic antropizate unde se regăsesc construcții aparținând satului Merișor, cu o suprafață de 11.57 ha, se exclud din zona de protecție integrală și se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane.Zona Punctul fosilifer Ohaba PonorTerenurile puternic antropizate unde se regăsesc construcții aparținând satului Federi, cu o suprafață de 2.39. ha, se exclud din zona de protecție integrală și se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităților umane.Suprafațele aferente zonării interne sunt după cum urmează: zona de protecție integrală – 7.417,45 ha, zona de protecție strictă – 579,23 ha, zona de management durabil – 28.904,4, iar zona de dezvoltare durabilă – 1.215,26 ha.În continuare se descriu detaliat zonele parcului natural.A.ZONA DE PROTECȚIE STRICTĂConform legislației în vigoare, această zonă include zonele din parc de mare importanță științifică, ce cuprind atât rezervații științifice, cât și zone sălbatice în care nu au existat intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație ecologică, activități de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. Zona de protecție strictă din Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina include peșterile din clasa A, care reprezintă rezervații științifice, și arboretele cvasi-virgine incluse în Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine din România.Astfel, zona de protecție strictă include:a)Peștera Șura Mare, zona aflată în amonte de BaldachineLocalizare: – se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Pui, satul Ohaba Ponor.Categorie: – rezervație științifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peșterilor, aceasta se încadrează în clasa A – Ordinul numărul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate, cod 2.499.Acces: se face din localitatea Ohaba Ponor pe Valea Ponorului. … b)Peștera din Valea Călianului / P. din Valea StâniiLocalizare: – se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Pui și face parte din Complexul Carstic Ponorîci – Cioclovina.Categorie: – rezervație științifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peșterilor, aceasta se încadrează în clasa A – Ord. numărul 604/2005, cod 2.497Acces: se face din localitatea Ohaba Ponor pe drumul forestier Ponor – Ponorîci; din localitatea Luncani pe drumul forestier Cioclovina. … c)Peștera Cioclovina Uscată, exceptând sectorul dintre intrarea artificială și cea naturalăLocalizare: – se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Boșorod, satul Cioclovina și face parte din Complexul Carstic Ponorîci – Cioclovina.Categorie: – rezervație științifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peșterilor, aceasta se încadrează în clasa A – Ord. numărul 604/2005, cod 2.497Acces: se face pe drumul forestier Luncani – Cioclovina.Orice descoperire nouă, sector de peșteră sau joncțiune, făcută într-o peșteră de clasă A, primește statutul de protecție strictă până la cercetarea și clasificarea ei conform legii. … d)Codrii seculari Tâmpu1.Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Tâmpu, U.P. IV Cetate, u.a. 96A, 96B, 97A, 98, 99A și 101A în suprafață de 124.07 ha. … 2.Căi de acces: Drumul județean de pe Valea Grădiștei și apoi pe Drumul forestier de pe Valea Tâmpului. …  … e)Codrii seculari Valea Mică1.Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Valea Mică, U.P. IV Cetate, u.a. 167A, 167C, 167D, 167E, 168A, 168C, 169, 170A, 170B, 171A, 172A, 172B, 172C, 173, 174A, 174B, 175A, 175B, 175C, 176B, 179A, 179B, 179C, 180, 181, 182, 184A, 184B în suprafață de 401.11 ha. … 2.Căi de acces: din Drumul județean de pe Valea Grădiștei pe Drumul forestier de pe Valea Mică. …  … f)Codrii Seculari Costești1.Limite: zona cuprinde subparcelele silvice 44A, 44B și 44C din U.P. VI Costești în suprafață de 54.05 ha. … 2.Căi de acces: pe Drumul județean 705A până în Costești. De acolo pe drum de pământ până în Costești Deal unde se află trupul de pădure. …  …  … B.ZONA DE PROTECȚIE INTEGRALĂConform legislației în vigoare, această zonă include cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului natural. Ca atare, cu anumite excepții descrise de lege, sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare precum și activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.În Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina zona de protecție integrală are o suprafață de 7417.45 ha și include următoarele zone: 1. Șura Mare – Cioclovina – Piatra Roșie; 2. Cheile Crivadiei – Comărnicel – Perete; 3. Complexul carstic Răchițeaua – Tecuri; 4. Dealul și Peștera Bolii; 5. Costești – Cetățuia – Blidaru; 6. Pășunea Jigoru – Vf. Muntelui; 7. Tâmpu; 8. Codrii seculari Porumbelu – Râgla; 9. Punctul fosilifer Ohaba Ponor. Acestea se descriu detaliat în continuare.1.Șura Mare-Cioclovina-Piatra Roșie1.1.Limite:Limita sudică: – de la Vârful Tăul Negru limita urmărește Culmea Blidarului înspre vest, trecând prin bornele 406, 407, 415, 409, 411, 424, 425, 423, coboară pe pârâul Șipoțel până la intersecția cu culmea Bordului, apoi urcă pe culme până în borna 364 – bornele se află în U.P. I Fizești, O.S. PuiLimita vestică: – începe din borna 364, continuă pe liziera unității amenajistice 121 prin bornele 365, 363, coboară la borna 305, Valea Ohaba, borna 304, după care urcă pe liziera estică a u.a. 98, se continuă prin bornele 298, 299, 282, urmează liziera u.a. 90 până în borna 281, urcă pe culme până în borna 280, după care se continuă pe liziera u.a. 90 până în borna 288 bis. De aici urcă în borna 289 și continuă pe liziera u.a. 91 și 92 prin bornele 294, 601, 602, 293, 603, urmează liziera vestică a u.a. 84 și 83B, se continuă pe limita dintre u.a. 83A și 83B, culme, liziera nordică a u.a. 83A prin bornele 266 și 265. Din borna 265 traversează pajiștea Dealul Padeșului până la liziera u.a. 82, prin bornele 263, 264, 262, urcă în drumul de pe culmea Federului pe care îl urmează până la intersecția cu culmea Dealul Robului. Se continuă pe această culme până la liziera u.a. 61, ocolește pe liziera acesteia prin bornele 212, 740, 739, 215, apoi urmează culmea Dealul Robului până la intersecția cu culmea Vânătorului și în continuare se desfășoară pe această culme spre vest până la intersecția cu culmea lui Neag, bornele și u.a-rile enumerate până aici fac parte din U.P. I Fizești, O.S. Pui. De aici limita se desfășoară în O.S. Retezat, U.P. I Luncani, pe culmea lui Neag. În continuare, limita urcă pe pârâul Cioclovina până la confluența cu pârâul care coboară din u.a. 93, urmează liziera u.a. 93 prin bornele 262, 261, 260, 259, 258, se continuă pe culmea cu Vârful Țâfla până în borna 250, după care coboară pe liziera u.a. 92 prin bornele 253, 610, 611, 254, 255, 252. De aici urmează liziera u.a. 91 prin bornele 496, 495 și 194.Limita nordică: – începe din borna 194, urcă pe culmea dintre u.a. 71 și 72 prin bornele 193, 182 și 183, pe liziera u.a. 67 prin bornele 578, 580, 581, 583, 584, 180, pe liziera u.a. 66 și 67 prin bornele 572, 573, 574, 176, 178, 575, 576, 179, 181, 590. De aici coboară pe drumul de acces la cetate până în pârâul Roșia și urcă pe acesta până în borna 198. Din această bornă urcă pe liziera u.a. 73 până la prima extremitate estică a acesteia din care traversează pajiștea până în borna 200 – u.a. 74 și 204. Din borna 204 urmează liziera u.a. 75 prin bornele 593, 207, 598, 597, 596. De aici se continuă pe culme în amonte prin bornele 165, 163, 162, 217, urmează pârâul din u.a. 79 și iese în culme prin bornele 603 și 603 bis. Limita urmează apoi culmea care separă OS Pui de OS Grădiște, prin bornele 509, 510, Vârful Chicera Izvoare, 529, 530, 536, 537, culmea Pustiosul, 539, 542, 544, 546, bornele sunt din U.P. I Fizești, O.S. Pui până în Vârful Porumbelul Mare.Limita estică: – pleacă din Vârful Porumbelul Mare și urmărește culmea ce separă bazinele hidrografice Valea Ponorului de bazinul Valea Streiului, prin Vârful Porumbelul Mic, Vârful Paltina, Culmea Paltinei, Vârful Bulzului, Culmea Lolei, Vârful Tăul Negru.În această zonă, se delimitează zona de dezvoltare durabilă a activităților umane în perimetrul sitului arheologic Piatra Roșie, în suprafață de 8.82 ha. De asemenea, se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităților umane terenurile construite în suprafață de 2.66 aparținând satelor Alunu, Cioclovina, Federi, Ohaba Ponor.Suprafața de 4.86 ha aferentă sitului arheologic Vârful Țâfla, în apropierea satului Cioclovina, zona subparcelelor silvice 88 A și 88 B și bornei 244 din Unitatea de Producție I Luncani, se include în zona de management durabil al parcului. … 1.2.Suprafața totală: 5183.46 ha … 1.3.Valori de patrimoniu natural, cultural și istoric:a.Rezervații și monumente ale naturii:a.1. Clasificate:i.Complexul carstic Ponorîci- Cioclovina cu cele două peșteri "Ponorâci- Cioclovina cu Apă" – clasa B și "Cioclovina Uscată" – Ordinul numărul 604/2005, cod 2.497 – clasa A și B. … ii.Peștera din Valea Călianu – Ordinul numărul 604/2005 cod 2.497, care se identifică cu Peștera din Valea Stânii în toponimia locală – clasa A. … iii.Peștera Șura Mare – Ordinul numărul 604/2005 cod 2.499 – clasa A și B. … a.2. Neclasificate:i.Codrii seculari de la obârșia Valea Ohabei, din UP I Fizești u.a. 109; 111B; 112; 113 din O.S. Pui în suprafață de 64.4 ha. … ii.Codrii seculari de la obârșia Valea Ponorului, din UP I Fizești, u.a.199A, 200A; 201; 206; 209 din O.S. Pui în suprafață de 160.5 ha. … iii.Peștera lui Cocolbea, Peștera Cocean conform lucrării Peșterile României din 1955, care în toponimia locală se identifică cu Peștera Șura Mică. …  … b.Monumente și situri arheologicei.Situl arheologic de la Ohaba Ponor, punct "Peștera Bordu Mare" – cod HD-I-s-A-03202 – Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, modificată prin Ordinul numărul 2361 din 12 iulie 2010 pentru Modificarea anexei numărul 1 la Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute. … ii.Fortificația dacică de la Cioclovina – cod HD-I-s-A-03175 – Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările și completările ulterioare. … iii.Așezare din paleoliticul mijlociu de la Peștera Mare, Peștera de Apă și Troianu din satul Cioclovina – cod HD-I-s-A 03176 – Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările și completările ulterioare. …  …  … 1.4.Așezări umanea.satele Alunu și Cioclovina, aparținătoare comunei Boșorod. … b.satele Federi, Fizești și Ohaba Ponor, aparținând comunei Pui. …  … 1.5.Căi de accesa.Drum public nemodernizat Boșorod – Luncani și apoi pe drumul forestier de pe Valea Luncani și Pârâul Cioclovina … b.Drum public modernizat din DN 66 spre Ponor-Ohaba Ponor și apoi pe Drumul forestier pe Ponor – Ponorîci … c.Drum forestier Valea lui Ion …  …  … 2.Cheile Crivadiei – Comărnicel – Perete2.1.Limite:Limita sudică: – începe de la borna 130, UP I Bănița, O.S. Petroșani, și urmează limita u.a. 29, prin borna 75, se continuă pe limita u.a. 21 până în borna 74, după care traversează limita dintre O.S. Petroșani și O.S. Pui prin borna 155, UP III Baru, O.S. Pui, după care se continuă pe limita u.a. 74 până în Valea Cerbului. De aici coboară pe Valea Cerbului până la intersecția cu DN 66, se continuă spre vest pe la nord de gospodăriile și livezile locuitorilor satului Merișor până la intersecția cu pârâul Cheia. De la această intersecție se continuă pe limita intravilanului localității Merișor și pârâul de la est de u.a. 37 până în borna 70, urmează liziera u.a. 37 până în dreptul Vârfului Runcuri, traversează pajiștea spre vest până în acest vârf, după care coboară pe culme spre sud, pe la est de u.a. 35. De aici urmează liziera sudică a u.a. 35 prin borna 68, până la intersecția cu pârâul Crivadia, apoi urmează cursul pârâului Mraconi până la intersecția cu șoseaua DN 66. Limita continuă pe drumul național în direcția Petros până la intersecția cu culmea care coboară dinspre nord de pe pajiștea Crivadia, în dreptul curbei de la urcarea șoselei spre viaduct. Limita vestică: – începe de la DN 66, pe culmea de pe pajiștea Crivadiei pe limita parcelei 12, UP III Baru, OS Pui, și împarte pășunea Fânațele Crivadiei, trecând prin bornele 19, 27 și 30, UP III Baru, OS Pui.Limita nordică: – începe de la borna 30 și urmează culmea dintre u.a. 15 și 16, urcă pe Valea Jghiabului până în borna 47, se continuă pe limita estică a u.a. 27 până în drumul forestier și apoi merge pe acesta până în borna 50. De aici urmează limita dintre u.a. 30 și 31 până în borna 51, se continuă pe limita dintre u.a. 32 și 31 prin bornele 59 și 57, apoi prin borna 58 și limita sudică a u.a. 29, ajunge în borna 46. În continuare, urmează limita dintre u.a. 26 și 39 până în borna 41 și se continuă pe limita dintre u.a. 39 și 40 până în borna 86. De aici urmează liziera pădurii către est prin bornele 87, 98, 113 și 137, se continuă pe limita dintre u.a. 67 și 68, 73 și 74, trece prin bornele 138, 139, traversează limita dintre OS Pui și OS Petroșani, după care se continuă în OS Petroșani pe limita dintre u.a. 21 și 22, limita dintre u.a. 27 și 22, prin bornele 76, 77, 117. Din borna 117 urmează limita dintre pășunea împădurită și pajiștea Perete până în borna 116.Limita estică: – se situează în O.S. Petroșani, UP I Bănița și începe de la borna 116, continuă spre sud pe limita u.a. 44 și 33 prin bornele 122, 121, coboară pe pârâul Purcarului până în borna 131 și apoi continuă pe liziera sudică a u.a. 30 până în borna 130.În această zonă se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităților umane terenurile construite în suprafață de 7.69 aparținând satului Merișor. … 2.2.Suprafața totală: este de 1015.38 ha. … 2.3.Valori de patrimoniu natural, cultural și istorica.Rezervații și monumente ale naturiia.1. Clasificate:i.Cheile Crivadiei Cod 2.522. – Legea nr. 5/2000 … a.2. Neclasificate:i.Peștera Gaura Oanei, Peștera Țepoasa … ii.Peșterile de pe Valea Cerbului … iii.Peștera Izvorani și Cascada de pe Valea Cheii … iv.Avenul din Tecanul Rotund …  … b.Monumente și situri arheologiceb.1. Clasificate:i)Turnul Crivadia – Cod HD-II-m-A-03304 …  …  … 2.4.Așezări umane – sălașe dispersate … 2.5.Căi de acces – Drumul forestier Valea Jghiabului care pleacă din localitatea Crivadia de la intersecția cu Drumul Național 66; din Drumul Național 66, Dealul Băniței, pe Drumul Forestier Valea Purcarului, cu ramificație pe Valea Gura Teii. …  … 3.Complexul carstic Răchițeaua – Tecuri3.1.Limite:Limita sudică: – începe de la intersecția Culmea Dealul Poienii cu Culmea Tecane, se îndreaptă spre sud-vest urmărind Culmea Dealul Poienii până la borna 360, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde urmărește firul Văii Bojița prin bornele 357, 356, 363, 365, 354, 405 și 369, UP II Stânga Strei, OS Pui.Limita vestică: – de la borna 369, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre nord pe marginea fondului forestier trecând prin bornele 342, 340, 338, 336, 335, UP II Stânga Strei, OS Pui, până la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui.Limita nordică: – de la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui, urmărește Valea Dealul Poienii prin bornele 331, 376 și 313, UP I Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 172, 171, 170 și 169, UP II Stânga Strei, OS Pui.Limita estică: – de la borna 313, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre sud-est urmărind în continuare bornele 292, 291, 327, 346, 288, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 169, 179, 180, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde se suprapune pe Culmea Dâlma Urzicari prin bornele 347, 349 bis, 286 și 285, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe limita fondului forestier cu pășunea Dealul Poienii. De aici se continuă prin bornele 284, 277, 275, 273, 271, ajungând la Culmea Dealul Poienii pe care se suprapune, continuându-se spre sud până la intersecția cu Culmea Tecane. … 3.2.Suprafața totală: este de 574.1 ha. … 3.3.Valori de patrimoniu natural, cultural și istoric:a.Rezervații și monumente ale naturiia.1. Clasificate:i.Avenul Ponorul Răchițeaua – Ordinul numărul 604/2005 cod 2500 – clasa B. … ii.Peștera Tecuri – Ordinul numărul 604/2005 cod 2.500 – clasa B. … iii.Peștera Sifonului de la Șipot – Ordinul numărul 604/2005 cod 2.500 – clasa B. … a.2. Neclasificate:i)Peștera Pălăriei … ii)Avenul Răchițeaua …  …  … 3.4.Așezări umane: nu sunt. … 3.5.Căi de acces – Drumul forestier Valea Streiului; Drumul forestier Valea Jgheabului. …  … 4.Dealul și Peștera Bolii4.1.Limite: se află pe teritoriul administrativ al comunei Bănița, la nord de Cetatea Dacică Bănița; … 4.2.Suprafața totală: este de 21.39 ha. … 4.3.Valori de patrimoniu natural, cultural și istoric:a.Rezervații și monumente ale naturiia.1. Clasificate:i)Dealul și Peștera Bolii – cod 2.523. Conform Ordinului de Ministru numărul 604/2005 Peștera Bolii este încadrată în clasa B și astfel devine monument al naturii. În anul 2013 pe baza unor studii Comisia Patrimoniului Speologic a aprobat declasarea de la clasa B la clasa C pentru Galeria Activă și a înaintat o propunere în acest sens autorității centrale. Declasarea nu a fost însă aprobată până în prezent de autoritatea națională. În cazul în care se va aproba, Galeria Activă va deveni rezervație naturală. …  …  … 4.4.Așezări umane: sălașe dispersate. … 4.5.Căi de acces – din Drumul Național 66 pe Drumul forestier Valea Jupâneasa și Drumul forestier Valea Jigoreasa …  … 5.Costești – Cetățuia – Blidaru5.1.Limite:Limita sudică: din borna 356 urcă pe Pârâul Blidarului pe limita u.a. 123 prin bornele 355, 354, până în borna 366, ocolește situl arheologic, continuă pe limita u.a.125, 134, Valea Făeragului, se continuă pe limita u.a. 135, Valea Merișorului.Limita vestică: pe limita u.a.136 și 137.Limita nordică: de la limita u.a. 137 în aval pe Valea Poienii și Valea Vinții.Limita estică: din Valea Vinții, pe limita perimetrului construibil al satului Costești, până la Valea Făeragu, Valea Chiștișoarei și Valea Blidarului, până la confluența dintre Valea Blidarului și Valea Grădiștei, borna 356.În interiorul zonei descrise se delimitează zone de dezvoltare durabilă a activităților umane astfel: 2.84 ha la Costești – Blidaru, suprafață aferentă sitului arheologic, și 1.78 ha terenuri construite aparținând satului Costești. … 5.2.Suprafața totală: este de 252.17 ha. … 5.3.Așezări umane: câteva locuințe dispersate. … 5.4.Căi de acces – din drumul județean de pe Valea Grădiștei pe Valea Făeragului. …  … 6.Pășunea Jigoru – Vf Muntelui6.1.Limite: include pășunea de pe muntele Jigoru Mare pe limita fondului forestier prin bornele 226, 224, 223, 222, 220, 218, 216, 214, 213, 209, 437, 436, 208, 212, 197, 199, 198, 200, urcă pe culme în Vârful Muntelui și se continuă pe Culmea Jigorului spre sud până în borna 226. … 6.2.Suprafața totală a zonei este de 231.01 ha pășune. … 6.3.Valori de patrimoniu natural, cultural și istoricb.Monumente și situri arheologicei)Castrul roman pe platoul "Jigorul Mare" – cod HD-I-s-A-03157 – Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările și completările ulterioare; …  …  … 6.4.Așezări umane: nu sunt; există stâni … 6.5.Căi de acces – Drumul forestier de pe Valea Galbena, Drumul Forestier de pe Valea Taia, Drumul forestier de pe Valea Roșia, Drumul forestier de pe Valea Streiului. …  … 7.Tâmpu7.1.Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Tâmpu, U.P. IV Cetate, u.a. 99C și 100A în suprafață de 14.32 ha. … 7.2.Căi de acces: Drumul județean de pe Valea Grădiștei și apoi pe Drumul forestier de pe Valea Tâmpului. …  … 8.Codrii seculari Porumbelu – Râgla8.1.Limite: zona cuprinde arboretele naturale din U.P. I Dreapta Strei, u.a. 90A, 92, 93, 95B, în suprafață de 116.21 ha. … 8.2.Căi de acces: Drumul forestier de pe Valea Streiului și Pârâul Răchițele …  … 9.Punctul fosilifer Ohaba Ponor9.1.Limite: se află situat pe teritoriul administrativ al comunei Pui, satul Ohaba Ponor, având o suprafață de 9.41 ha. … 9.2.Căi de acces: accesul în această zonă se face pe drumul județean Ponor – Ohaba Ponor. …  …  … C.ZONA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ACTIVITĂȚILOR UMANEConform legislației în vigoare, această zonă include zonele în care se permit activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. Zona de dezvoltare durabilă a activităților umane din Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, este reprezentată de:a.Zonele cu construcții aferente localităților de pe teritoriul parcului, delimitate conform hărții nr. 14.2 din Anexa nr. 24. … b.Suprafețele aferente siturilor arheologice Costești – Cetățuie, Costești Blidaru, Piatra Roșie, Bănița, Sarmizegetusa Regia, Fețele Albe, delimitate conform hărților nr. 6, nr. 8, nr. 11 și nr. 13 din Anexa nr. 24; … c.Perimetrele în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare și consolidare a monumentelor, delimitate în zonele Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Sarmizegetusa Regia, Meleia, conform hărților nr. 8, nr. 14 și nr. 14.1. din Anexa 24. … d.Amenajarea hidrotehnică existentă de pe Valea Godeanu și Grădiște; … e.Infrastructura rutieră. … În ceea ce privește intravilanul localităților, la data elaborării planului nu existau Planuri de Urbanism Generale finalizate și aprobate. În cazul comunei Orăștioara de Sus, un asemenea plan este elaborat – fără a fi aprobat – și astfel a fost posibilă delimitarea cu o precizie mai bună a zonei de dezvoltare durabilă a activităților umane. Pe măsură ce se vor elabora și aproba, în conformitate cu prevederile legislației de urbanism cât și a celei de conservare a biodiversității, Planurile de Urbanism Generale și pentru celelalte unități administrativ-teritoriale, se vor actualiza limitele acestei zone. …  … 2.1.5.Suprapuneri ale ariilor naturale protejateCele 10 arii naturale protejate ocupă în mare același areal, parcul și siturile Natura 2000 având un contur similar în timp ce rezervațiile sunt incluse în acestea. Modul de suprapunere al ariilor protejate care fac obiectul prezentului plan de management integrat și procentele de suprapunere sunt prezentate în tabelul de mai jos.Suprapunerea ariilor protejate de la Grădiștea Muncelului – CioclovinaTabelul nr. 3

Notă: cu excepția diferențelor de suprapunere între Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina și situl de importanță comunitară ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina și dintre acest sit și ROSPA0045 Grădiștea Muncelului-Cioclovina, celelalte diferențe se datorează cel mai probabil unor trasării ale limitelor pe baza unor materiale cartografice de scări diferite și precizii diferite. Rezervația Cheile Taia nu se suprapune deloc cu Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina și ROSPA0045.Harta cu situația amplasării ariilor naturale protejate este prezentată în anexa 24 Hărți, figura 15.

 …  … 2.2.Descrierea mediului abiotic2.2.1.GeologieDin punct de vedere geologic munții Sebeșului sunt o subdiviziune a munților Șureanu, care formează partea nord – vestică a Carpaților Meridionali. Formațiunile cele mai vechi din Carpații Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior – Paleozoic și aparțin celor două unități majore: Autohtonul Danubian și Pânza Getică. Structura geologică a masivului Șureanu aparține în întregime Pânzei Getice, Domeniul Getic. Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică și estică a parcului este reprezentată prin șisturi cristaline și granitoide la zi, iar în partea vestică și sud-vestică -între Bănița și Pui – Grădiștea de Munte, la contactul cu estul bazinului depresionar Hațeg, din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului- prin formațiuni sedimentare de vârstă Paleozoic – Mezozoic în special călcare și gresii.În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formațiuni: a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarțo-feldspatice și a plagiognaiselor și micașisturilor.Sedimentarul din Domeniul Getic este format din:a.Formațiuni paleozoice, Permian, alcătuite din gresii și conglomerate violacee, care se dezvoltă în sectorul Cioclovina – Piatra Roșie și la sud de Grădiștea de Munte. … b.Formațiuni mezozoice, Jurasic – Cretacic, alcătuite din: … i.conglomerate, gresii și argilo – silite, Jurasic inferior, în facies de "Gresten", care aflorează în sectorul Cioclovina – Piatra Roșie și în sudul zonei Vârtoapele – Grădiștea de Munte; vârsta Liasică a acestui pachet este dovedită prin flora fosilă, identificată și descrisă de Laufer în 1924: Cladophlebis labifolia, Cladophlebis raciborskii, Ctenis orovilensis; … ii.gresii calcaroase, călcare bioclastice, marno-călcare și biomicrite, Aalenian – Oxfordian, ce se dezvoltă în sectorul Cioclovina; … iii.călcare micritice, biomicrite peloide și nodulare, călcare biolitice, Oxfordian superior – Tithonic, cu răspândire mare peste formațiunile descrise anterior; … iv.călcare de tip "Urgonian", Jurasic superior – Apțian inferior; această stivă de călcare ajunge pe alocuri la grosimi de 500 m, în ele determinându-se numeroase forme de Belemnites pistiliformis, Aplosmilia nuda și Aplosmilia thurmanii; la partea superioară a stivei de călcare aspectul litologic se schimbă trecând la calcarenite și grezo-călcare. Astăzi se admite că peste calcarele de vârstă neojurasică s-au depus calcarele recifale urgoniene; cele două entități stratigrafice nu au fost delimitate cartografic până în prezent; … v.complexul bauxitic, Apțian superior – Albian ce se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic – Poieni și Pui; aceste depozite reziduale de bauxită au fost depuse în excavații, pe suprafața carstificată a calcarelor urgoniene, ele nereprezentând un nivel continuu, ci acumulări locale de grosimi reduse; … vi.complexul grezos – conglomeratic, Cenomanian inferior – ce acoperă complexul bauxitic; spre partea superioară a pachetului, microconglomeratele trec la gresii cafenii – gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în gasteropode, rudiști, corali și orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervația naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; … vii.complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; … viii.complexul grezos – argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; … ix.gresiile de Măgura, Coniacian; … x.complexul marno – grezos, Sarmațian – Campanian, reprezentat prin marne și gresii de Fizești bogate în floră și faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia hermitei, Arca carinata, Siliqua petyersi, Unio cretaceus, Protocardia hillana, Actaeonella caucasica. … xi.complexul flișoid, Campanian superior -Maestrichtian inferior. … În figura 16 din anexa 24 Hărți se prezintă harta cu vârsta geologică a rocilor precum și harta substratelor prezente în arealul de la Grădiștea Muncelului – Cioclovina. … 2.2.2.Relief2.2.2.1.Unități de reliefDin punct de vedere al marilor unități de relief, sunt prezente următoarele unități morfologice: câmpie/luncă, deal/podiș sau munte. Acestea au fost determinate pe bază de analiză GIS a hărții cu unitățile de relief la nivel național, a hărții cu unitățile majore de relief și a modelului digital de elevație din cadrul arealului studiat. Tabelul următor prezintă procentul de participare al fiecărei categorii în cadrul arealului studiat.Distribuția procentuală a unităților majore de relief în arealul studiatTabelul nr. 4

În ceea ce privește unitățile de relief, prin analiza GIS a hărții unităților de relief la nivel național elaborată de Posea și Badea în 1984, arealul ariilor protejate de la Grădiștea Muncelului – Cioclovina se suprapune în principal peste Munții Șureanu și marginal peste două unități de altitudine joasă, Depresiunea Hațegului -din cadrul Depresiunii Hațeg – Orăștie – și Dealurile Cugirului – din Culoarul Orăștiei. Posea, în 2006, împarte Munții Șurean în Culmea lui Pătru, mai înaltă, și Podișul Dacic -jumătatea vestică a Munților Șureanu, cu vârfuri în jur de 1000 m altitudine. Figura 17 din anexa 24 Hărți prezintă această situație a unităților de relief.Procentele ocupate de către fiecare unitate de relief existentă la nivelul ariilor naturale protejate, prin raportare la suprafața totală a zonei luate în studiu, prezentate în tabelul următor.Procentele de ocupare a suprafețelor pentru unitățile de relief din cadrul ariilor naturale protejate*2)*2) Teodor E.S., Petan A. and Berzovan A., 2013 – Cercetări perieghetice pe platforma Luncani I. Târsa și Poiana Omului, ESTuar, Nr. 1Tabelul nr. 5

Din punct de vedere al altitudinilor, relieful este unul variat cu diferențe de nivel pornind de la aproximativ 350 m până la 1700 m altitudine, cu o altitudine medie de 952 m. Treptele hipsometrice, determinate prin analiză GIS și exprimate pentru intervale echivalente de 200 m, împreună cu procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul arealului ariilor naturale protejate, se prezintă în tabelul următor.Procentele de ocupare a suprafețelor pentru treptele hipsometrice din cadrul situluiTabelul nr. 6

 … 2.2.2.2.Expoziția versanțilorÎn zona ariilor protejate în cauză, ponderea expoziției versanților, determinată prin analiză GIS, este prezentată în tabelul următor.Procentele de distribuție a expoziției versanților din cadrul ariilor protejate, rezultate prin prelucrarea datelor din baza de dateTabelul nr. 7

Din punct de vedere al influenței asupra faunei și florei, expoziția se distribuie astfel:– Însorită – S și SV – 29% … – Parțial însorită – V și SE – 29% … – Umbrită – N și NE – 18% … – Parțial umbrită – E și NV – 24% … Harta de distribuție a expozițiilor versanților este prezentată în figura 18 din anexa 24 Hărți. … 2.2.2.3.PanteÎn ceea ce privește înclinarea terenului, aceasta este variată, de la terenuri plane până la versanți cu înclinare peste 50%. În tabelul următor, pentru fiecare din intervalele 0-2, 2-5, 5-10 10-20, 20-30, 30-50 și peste 50 grade, se prezintă procentul de ocupare în raport cu suprafața ariilor naturale protejate, procent calculat prin analiză GIS.Procentele de ocupare a suprafețelor pentru pantele din cadrul ariilor naturale protejate, rezultate prin prelucrarea datelor din baza de dateTabelul nr. 8

Harta de distribuție a pantelor în arealul de a Grădiștea Muncelului – Cioclovina se prezintă în figura 19 din anexa 24 Hărți. … 2.2.2.4.Caracterizarea geomorfologică și influența proceselor geomorfologice asupra speciilor și habitatelorFormele de relief prezente în ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina sunt strâns legate de tipurile de rocă existente aici. Astfel, prezența calcarelor și contactele litologice calcar-cristalin rup monotonia peisajului prin prezența versanților abrupți, a stâncilor izolate și a cheilor. Fenomene carstice de suprafață și de adâncime, foarte spectaculoase, sunt grupate în nord-vestul și sud-vestul munților, în patru nuclee cu extensiuni diferite: lângă Grădiștea de Munte – în Dealul Vârtoapele, între localitățile Cioclovina și Baru, în zona Crivadia – Bănița – Peștera Bolii și ultimul perimetru, la nord-est de Depresiunea Petroșani, în Culmea Piatra Leșului – Cheile Tăii. Din punct de vedere al reliefului, ariile protejate în cauză se găsesc în zona montană și de dealuri înalte, cu porțiuni nesemnificative la altitudini joase, la zona de contact cu depresiunile. Culmile largi coboară la 800 m, fiind fragmentate în sud și reprezentând ultimul complex de nivelare, Gornovița, care în vest poartă numele de Platforma Luncanilor – deformată de mișcări tectonice și fragmentată de eroziune, pătrunzând în văi, la obârșia cărora apar bazinete suspendate. Platforma prezintă un grad înaintat de umanizare a peisajului, fiind una din cele trei vechi suprafețe de eroziune identificate în acești munți, deformată de mișcări tectonice și fragmentată de eroziune. Ea s-a format în Ponțian și se găsește la altitudini de 800-1100 m. Platforma de eroziune se dezvoltă pe toată latura externă a acestor munți, pătrunzând sub formă de umeri și pe marile văi, la obârșia cărora apar unele bazinete suspendate. Către Strei, platforma prezintă un abrupt de circa 500 m. Bazinul Streiului face legătura între Munții Șureanu și Munții Retezat.Toată latura de vest a Munților Șureanu, mai fragmentată și mai greu accesibilă, este aproape în întregime împădurită, deosebită de partea dinspre valea Grădiștei, unde se află așezările de înălțime, înconjurate de fânețe și pășuni. Această suprafață retează cuvertura calcaroasă de vârstă jurasică pe care s-a format un relief carstic variat. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m – Trufaș, 1961, concentrate în aria Ponorîci, unde se află și cunoscutele depresiuni carstice Ponorîci și Fundătura Ponorului și cele endocarstice: peșteri, avene și altele asemenea. Dintre peșteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorîci – Cioclovina, 6560 m și Șura Mare, 6183 m. Cele mai multe peșteri sunt active, străbătute de cursuri subterane. Unele sunt cunoscute pentru urmele de cultură materială, provenite încă din paleolitic.Diversitatea structurii geologice, în special prezența calcarelor, cât și a celei geomorfologice, în special versanții cu înclinări și expoziții diverse favorizează prezența numeroaselor specii de plante și animale pentru care au fost instituite ariile protejate, oferind acestora condiții de existență foarte bune, chiar pe fondul unei gospodăriri a resurselor naturale pe perioade foarte îndelungate. Prezența fenomenelor exo și endocarstice completează tabloul divers al zonei, oferind habitat unor specii rare de faună și floră, în special speciilor de lilieci, peșterile din zonă fiind recunoscute pentru diversitatea de specii dar mai ales pentru coloniile impresionante pe care le adăpostesc.În continuare sunt descrise cele mai importante unități carstice din zona ariilor protejate de la Grădiștea Muncelului – Cioclovina.COMPLEXUL CARSTIC CĂLIANU – PONORÎCI – CICLOVINA CU APĂ – Bazinul carstic 2063*3)*3) informații preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.htmlPerimetrul carstic Călianu-Ponorîci-Ciclovina cu Apă, cunoscut și sub numele de Platforma Luncani, este cuprins între cristalin la nord și est și Valea Streiului la vest și sud. Cuprinsă altimetric între 500m și 1147m – Vârful Plopi, regiunea se încadrează carstului de tip "platou suspendat". Deși modestă ca întindere -40 kmp, de aproximativ 20 km lungime și 2-6 km lățime, această masă de calcar, datorită masivității și omogenității sale, oferă surprize plăcute atât în ceea ce privește peisajul de suprafață, cât și în dezvoltarea sistemului de galerii subterane – http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.html.Din punct de vedere hidrologic, suprafața analizată se suprapune părții superioare a bazinelor râurilor Călianu și Valea Morii. De la contactul șist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran și formând un sistem vast de galerii. Valea Morii prezintă un traseu subteran în peșterile Ponorîci-Ciclovina cu Apă, captând aici și o parte din rețeaua subterană a Peșterii Călianu.Originalitatea acestei zone o dă îmbinarea formelor reliefului carstic cu formele de locuire arhaice. Prezența toponimelor legate de carst are rezonanțe dacice. Avantajele prezentate de relieful exocarstic au fost foarte bine valorificate de daci, prin puncte de supraveghere – Vf. Țâfla; peștera ca adăpost, dar și de către români -văile de doline – pentru drumul roman; interfluviile dintre văile dolinare pentru castre; izvoarele carstice – permanente surse de apă potabilă.Importanța perimetrului descris este triplă: peisagistică, științifică, cultural-istorică. Importanța peisagistică este rezultatul alternanței cristalinului cu relief greoi, cu calcarele ce impun dezvoltarea unui relief accidentat. Modelarea excepțională a reliefului carstic este favorizată de factorii hidrologici, climatici, litologici și structurali.Exocarstul este foarte bine reprezentat prin:– Lapiezuri: libere -în vecinătatea Avenului de Ponorîci; îngropate; semiîngropate -în apropierea Peșterii Călianu, zona Triscioare, Platoul Troian … – Doline, denumite local și "cătane" sau "tecane" sunt specifice între peșterile Ponorîci și Cioclovina cu Apă, în zona Triscioare. Văile dolinare indică traseul subteran al galeriilor. Valea seacă Albiile urmărește la suprafață traseul subteran la Pârâului Ponorîci, Valea Morii, captat acum în depresiunea omonimă. Valea seacă a Troianului indică cursul subteran al pârâului Călianu în peștera cu același nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu; … – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaș în 1986 la sud de Dealul Arsului; … – Depresiune de contact carstic, după M. Bleahu), micropolie după Valeria Velcea – depresiunea Ponorîci, situată pe Valea Morii, amonte de peștera cu același nume; … – Văile în "fund de sac" -Valea Morii, văile oarbe -văile Călianu și Ponorîci- și văile în trepte antitetice – Valea Albiile. … Endocarstul este reprezentat de peșteri și avene de o mare complexitate morfologică și genetică, în prezent fiind inventariate 68 de cavități. Cele mai importante prin dimensiuni, morfogeneză și concreționare sunt: Peștera Ponorîci-Ciclovina cu Apă, Peștera din Valea Călianului -Peștera din Valea Stânii), Peștera Cioclovina Uscată, Avenul de la Știubei, Avenul de după Troian.Peștera din Valea Călianului -D=1541m, d=165m, se dezvoltă pe contactul litologic călcare-șist cristalin și în două tipuri de roci carbonatice -călcare cu silice rubanate și călcare recifale. Este cea mai concreționată peșteră din sistem. Proveniența celui de al doilea activ nu a fost identificată. Are statutul de rezervație științifică datorită particularităților de formare.Peștera Cioclovina Uscată -D = 2002.5m, d = 121.7m, dezvoltată pe trei nivele, prezintă la cota -65 m un activ permanent a cărui proveniență și direcție de drenare nu au fost identificate. Este locul de descoperire al celui mai vechi craniu de Homo sapiens fosilis din România, descoperirea a patru strate paleolitice suprapuse, descrierea în premiera mondială a unui nou mineral – Ardealitul, și un important depozit de guano-fosfat. Merită menționată bogăția și raritatea formațiunilor din sectorul terminal și dezvoltarea unei colonii de lilieci în sectorul fosil al peșterii. Împreună cu Peștera Cioclovina cu Apă, P. Cioclovina Uscată oferă adăpost pentru probabil cea mai mare populație de hibernare al Rhinolophus hipposideros din România, cu peste 800 de exemplare combinat pentru cele 2 peșteri (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Sursele de alimentare ale activului temporar din acest sector sunt pierderile difuze din Platoul Triscioare.Peștera Ponorîci-Cioclovina cu Apă -D=6713m, d=154m, este cea mai mare din sistemul carstic. Reprezintă o străpungere hidrogeologică a apelor Călianului și a Ponorîciului. Adăpostește colonii de lilieci în perioada de hibernare și de maternitate. Împreună cu Peștera Cioclovina Uscată, P. Cioclovina cu Apă oferă adăpost pentru probabil cea mai mare populație de hibernare al Rhinolophus hipposideros din România, cu peste 800 de exemplare combinat pentru cele 2 peșteri (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Este locul de descoperire a unui important tezaur hallstattian: 600 de obiecte de podoabă din metal și câteva mii de mărgele din chihlimbar, ceramică și sticlă colorată.Din punct de vedere hidrogeologic, Platforma Luncani are încă multe aspecte neclarificate cu privire la proveniența și descărcarea apelor din subteran. De menționat că densitatea mică a populației umane din platforma carstică nu prezintă un risc major pentru impurificarea apelor subterane cu ape menajere, dar accesibilitatea mediului montan marginal a dus la dezvoltarea stânelor. Este de dorit evitarea supratârlirii, un exemplu de stâni prost amplasate fiind cele din apropierea intrărilor în peșterile Călianu și Ponorîci sau în amonte de acestea, în zona cristalinului.Importanța cultural-istorică constă în vechimea umanizării spațiului analizat, dar și în necesitatea conservării siturilor paleontologice și arheologice, a mediului de viață rural-montan cu specific carstic.PERIMETRUL ȘURA MARE – FUNDĂTURA PONORULUI – PLATOUL LOLA – Bazinul carstic 2065*4)*4) informații preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.htmlSituat pe dreapta văii Streiului, amonte de confluența cu Valea Ponorului, perimetrul analizat face parte din "Bazinul Streiului, amonte de Livadia, versantul drept". Cuprinde cele mai importante cavități ale Munților Șureanu, din punct de vedere al dimensiunilor, concreționării și al faunei subterane.Din punct de vedere hidrologic, suprafața analizată se suprapune bazinelor râurilor Ponorului, Hobenilor și Șipoțel. De la contactul șist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran și formând un sistem vast de galerii. Văile Hobenilor și Ponorului prezintă un traseu subteran în peștera Șura Mare, fapt demonstrat prin colorări succesive. Sursele de alimentare ale peșterii Șura Mică -Peștera lui Cocolbea- nu au fost identificate. Având în vedere poziția platoului suspendat Lola -300-440m deasupra talvegului râului Petros, și lipsa unor izvoare cu debite considerabile la baza abruptului calcaros al Petrosului, s-a tras concluzia că apele de aici se drenează parțial sau total spre Peștera Șura Mică.Peștera Șura Mare reprezintă exurgența apelor de la Lunca Ponorului. Peștera se remarcă prin deschiderea intrării, 8-12m lățime și aproape 40m înălțime, marmite uriașe și carene. Aici a fost semnalată a doua colonie de hibernare ca mărime din țara noastră, aparținând speciilor Pipistrellus pipistrellus și Miniopterus schreibersii. Alături de aceștia există în peșteră și o colonie de hibernare de Rhinolophus ferrumequinum, precum și exemplare de Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și Nyctalus noctula. Peștera Șura Mare adăpostește în perioada de vară și o colonie de aproximativ 5000 de exemplare a trei specii: Myotis myotis, Myotis blythii și Miniopterus schreibersii (date de monitorizare CCCL 2019-2021).Peștera Șura Mică -Peștera lui Cocolbea- este cunoscută ca posibila resurgență a apelor din platoul carstic Lola. Adăpostește de asemenea colonii de lilieci. Este interesantă și prin fenomenul de formare a tufului calcaros în galeria de la intrare.Avenul din Dosul Lăcșorului se numără printre cele mai adânci din țara, fiind format dintr-un puț de 155m, la baza căruia se desfac două galerii ce coboară până la peste 260m. Activul subteran alimentează activul din Șura Mare.Lacurile carstice permanente completează complexitatea morfologică a acestui perimetru. Amintim Tăul Negru, situat la sud de Vârful Lola, 1033.8m, și acumulările de apă din cariera Comarnic. Originalitatea cadrului montan constă în îmbinarea prielnică locuirii a pantelor cu expunere sudică, a microclimatelor de adăpost din depresiunile carstice și umidității ridicate. Exemplul cel mai bun îl constituie Fundătura Ponorului – Luncile Hobenilor, care constituie locul de adunare al turmelor de oi din mărginimea Țării Hațegului.Existența resurselor de bauxită și exploatarea acestora în cariera de la Comarnic, aval de Luncile Hobenilor, cât și în subteran, a dus la modificarea circulației naturale a apelor în carst și la formarea haldelor de steril la suprafață.Necesitatea protejării bazinelor de recepție a râurilor ce formează activele subterane se impune având în vedere importanța endocarstului, dar și presiunea antropică mult mai mare în acest spațiu exocarstic, activele subterane din peșterile menționate constituind singurele surse de apă potabilă pentru satele situate în aval, și anume Ponor și Ohaba Ponor, și cătunele din spațiul montan: Fundătura Ponorului, Hobeni, și Lola.PERIMETRUL CARSTIC POIANA – TECURI – ȘIPOT – Bazinul carstic 2066*5)*5) informații preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.htmlCu aspect de platou suspendat între 800 m și 1318 m, această regiune cuprinde peșteri importante ca denivelare și dezvoltare: Peștera Tecuri – D=838m, d=41m, Peștera Sifonului – D=1003m, d=32m, Ponorul Răchițeaua – D= 2394m, d=243.4m, Peștera din Valea Clenjii – D=1182 m, d=127m. Peștera Tecuri a fost descoperită la începutul secolului XX, fiind cercetată din 1952 de către V. Pușcariu și T. Orhidan. Ea cuprinde un impresionant dom stalagmitic de 7m înălțime. Fenomene exocarstice interesante sunt pierderile de ape de la Poiana și ponorul Vacii. Reprezentativă pentru această zonă este "Groapa de la Tăul fără Fund". În interiorul ei se formează un curs de apă care se pierde în Peștera de la Tăul fără Fund. Aceasta nu este singura dolină de surpare din regiune, dar are cele mai mari dimensiuni.BAZINUL CARSTIC 2068 – BĂNIȚA*6)*6) informații preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.htmlPERIMETRUL CARSTIC COMĂRNICEL – VÂRTOAPE – BĂNIȚASituat în continuarea bazinelor carstice 2066 și 2067, calcarele din acest sector se prezintă sub forma unei borduri montane marginale. Deși relieful exocarstic este foarte bine reprezentat, endocarstul nu oferă cavități de dimensiunile celor din perimetrele descrise anterior. Este interesant de amintit alternanța sectoarelor de chei, Izvoreni-Valea Babei, cu câmpurile de doline din platouri, Izvoreni, Vârful Fetii, Dealul Comarnicului, Vârtoape) și stânci calcaroase precum Piatra Brândușii. Sursele de alimentare cu apă potabilă a localității Bănița -Jitoni- provin parțial din acest perimetru calcaros, Izvorul de la Moară fiind o resurgență a cărei ape provin în mare măsura din Valea Babei.PERIMETRUL CARSTIC DEALUL ȘI PEȘTERA BOLIIDealul Bolii reprezintă de fapt o bară calcaroasă străpunsă subteran de către Pârâul Jupâneasa. Acesta a fost inițial afluent al Băniței, având talvegul cu 25-30m mai ridicat față de nivelul actual. Atras de nivelul de bază mai jos al Bazinului Petroșani, râul și-a adâncit valea, în sectorul amonte al cheilor observându-se patru nivele de eroziune. Interesant este și bazinetul depresionar central, rezultat al confluenței din chei. Datorită lucrărilor de amplasare a căii ferate Simeria – Petroșani, sectorul aval al cheilor a fost lărgit antropic.Peștera Bolii reprezintă o străpungere a Văii Jupâneasa. Cu aspectul unui tunel meandrat, peștera are o lățime de 10-20 m și înălțimi de 3-10 m și este importantă pentru urmele de locuire descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peșteră amenajată din punct de vedere turistic.Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice și faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme și specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae. …  … 2.2.3.HidrografieZona de la Grădiștea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaș castel natural de ape subterane și de suprafață. Bazinele hidrografice prezente în cadrul ariei naturale protejate sunt descrise în tabelul următor.Lista ierarhizată a bazinelor hidrografice și ponderea lor în cadrul arealului ariilor naturale protejateTabelul nr. 9

Harta bazinelor hidrografice este prezentată în figura 20 din anexa 24 Hărți. O imagine asupra rețelei hidrografice este prezentată în figura 21 din anexa 24 Hărți.Caracterizarea hidrografică și influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelorDestul de bogat ramificată, rețeaua hidrografică este colectată de Râul Grădiște, denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Orașului, și de Râul Strei, la obârșie Petros, ambele cu vărsare în Mureș. Afluenții principali ai Grădiștei sunt Anineșul, Valea Mică, Valea Rea pe dreapta și văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu și Făeragu pe stânga. Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureș este de 63 milioane mc, din care 22 milioane mc revin Sibișelului.Streiul – își are obârșia sub culmea Dealul Negru-Mlăcile-Șinca. Numai cursul său superior, unde poartă numele de Petros, străbate zona montană. În localitatea Baru părăsește munții, ocolindu-i apoi pe la sud și vest. Afluenții principali ai Râului Strei sunt Jigoreasa, Crivadia, Ohaba, Cioclovina și Luncani, cel din urmă străbătând peștera Ponorîci-Cioclovina cu Apă.Jiul/Jiul de Est – cu afluenții săi de pe dreapta: Sterminosu, Bilele, Răscoala, Taia, Bănița al cărei curs superior, pârâul Babii, este amenințat cu captarea de pârâul Crivadia, completează rețeaua hidrografică a parcului.Apele subterane apar atât în zona rocilor metamorfice cât și a celor calcaroase, sub forma unor izvoare cu debite importante, în primul caz și sub forma unor cursuri subterane de apă cu lungimi de sute și chiar mii de metri în zona calcarelor. Apele subterane din zonele calcaroase pot fi întâlnite și în rețelele de fisuri și goluri carstice. Ele sunt alimentate atât prin infiltrațiile rezultate din precipitații, cât și prin ponoare: Ponorîci, Fundătura Ponorului, Lunca Priporului, Lola, Poiana Clenjii, Răchițeaua și altele asemenea. În interiorul masivului calcaros, drenajul poate avea zeci de km lungime și sute de metri denivelare. Apariția la zi ale acestor cursuri de apă subterane se face de regulă la baza masivului, uneori prin fenomene de resurgență: Șura Mare, Cioclovina cu Apă, Șipot, Cocolbea, Izvoreni, Gaura Frânțoanei, Plăișorului, Stanul Ciuții și altele asemenea. Principalele cursuri de apă de suprafață din văi carstice:Principale cursuri de apă de suprafață din văi carstice reprezintă, în cazul de față, acele văi care se dezvoltă în mare parte pe carst și/sau traversează o zonă carstică. Ele au parametri morfologici importanți. Nu sunt incluse în această descriere văi precum Ponorîci sau Ponorului, care deși au dat naștere la cele mai importante peșteri din această zonă, nu se integrează în condițiile enumerate mai sus, fiind văi oarbe. Unul din elementele comune ale văilor prezentate în continuare, pe direcția vest – est, este caracterul regresiv al acestora.Valea Văratec – este situată în partea vestică a zonei carstice a Munților Șureanu, între Dealul Arsului și Dealul Muchia. Din lungimea sa de aproximativ 4,5 km, jumătatea superioară este temporar activă, având un caracter de curgere permanentă doar de la resurgența Peșterii Vârfațe, în jos. Este o vale formată relativ recent, partea sa superioară fiind inițial tributară sistemului Cioclovina Uscată, alături de zona Triscioare.Valea Jgheabului – este situată în partea estică a văii Văratec, cu care prin unire formează Valea Fizești. În cea mai mare parte ea are un aspect de canion, și un caracter de curgere permanentă numai în jumătatea inferioară.Cele două văi, Văratec și a Jgheabului, formează practic Bazinul 2069; restul văilor și al sistemelor de ponoare sunt tributare acestora. După confluența lor, la contactul cu gresia este poziționat cunoscutul cuib fosilifer cretacic de la Fizești.Valea Cheii – este poziționată între Piatra Muntenilor și Dealul Fruntea Mare; rețeaua hidrografică ocupă aproape în întregime suprafața satului Federi. Din lungimea totală de aproape 3 km, numai treimea inferioară are un caracter permanent, deși au fost perioade când și această zonă a fost secată. Valea are aspectul unui canion, având secțiuni verticale de 5-6 m, pe care în perioadele ploioase și la topirea zăpezilor se formează puternice cascade. În partea superioară valea intră în contact cu bauxita, fapt care face ca atunci când sunt debite mari, apa să primească o colorație puternică.Valea Ohaba – este una din cele mai importante văi, atât ca lungime și denivelare, dar mai ales datorită faptului că este tributară mai multor sisteme carstice, care traversează această zonă. Ea se dezvoltă din dreptul Bulzului și trece pe lângă Dealul Mătușanului, Comarnice și ajunge până la Ohaba Ponor, unde se unește cu valea Șipotului/Cocolbea. Valea este un alt tip de "vale seacă" spre deosebire de primele trei, având în partea superioară zone cu un caracter de curgere permanentă, în partea inferioară devenind temporară. În partea superioară se pot semnala 2 sau 3 zone cu curgere permanentă, cu lungimi de zeci sau sute de metri, dar fără debite importante. Zona superioară a văii este cel mai probabil tributară Peșterii Șura Mare, formând unul din afluenții de pe stânga care apar în partea superioară a acesteia. Partea inferioară a văii are un caracter de curgere temporară și un aspect de mini-canion, începând de la Comarnice.Valea Bordului – este poziționată în partea sudică a Bordului Mare, fiind practic o continuare a Văii Priporului. Ea se activează numai în perioadele de viitură, fapt datorat originii ei tectonice și existenței galeriilor sistemului Cocolbea, situat sub nivelul acesteia.Valea Priporului – începe de la Vârful Tămașu și trece aval de resurgența Fântâna Socilor, întinzându-se până în dreptul părții superioare a Văii Bordului. Pe o porțiune de 400 m, începând de la Fântâna Socilor și până la primul ponor, valea are un caracter de curgere permanentă. La debite mari, apa este preluată de o succesiune de ponoare și prezintă pierderi difuze. Ultimul ponor se află chiar lângă drumul forestier ce urcă pe Valea lui Ion spre Fundătura. În zona acestui ultim ponor se află și vechea legătură dintre Valea Bordului și Valea Priporului; ea se prezintă sub forma unei mici trepte antitetice de maxim 2 m. Ulterior cele două văi au evoluat independent, Valea Bordului adâncindu-se foarte mult și astfel, Valea Priporului a rămas suspendată față de aceasta.Valea lui Ion – este poziționată în partea sudică a Peșterii Cocolbea și ajunge până la nord de satul Ponor. Jumătatea superioară se dezvoltă pe călcare, având în general și un caracter de curgere temporară, iar cea inferioară are un caracter de curgere permanentă. Unul din afluenții Văii lui Ion, este Valea Plăișorului, cu o lungime de peste un km, dezvoltată pe călcare. Ea se împarte într-o zonă superioară cu curgere permanentă și una inferioară cu curgere temporară.Valea Lola – este "suspendată" în versantul drept al Văii Petros, la aproximativ 5 km amonte de Baru Mare. Având o denivelare de 520 m, ea reprezintă una din văile cu cea mai mare denivelare din zonă, din care 300 m pe abruptul Petrosului. În cea mai mare parte valea este seacă, existând curgeri permanente numai pe câteva tronsoane din partea superioară. Apele se pierd în ponoare la scurt timp de la apariție, traseul lor constituind o problemă care trebuie rezolvată.Valea Pârâul Mare – se formează sub Dealul Dreptului și se unește la sud cu Streiul. Valea prezintă o diversitate morfologică pronunțată, dar este lipsită de importanță speologică, întrucât până în prezent nu au fost descoperite peșteri. Pe parcursul ei apar și mici cascade.Valea Petros – este cea mai importantă vale din această zonă carstică, fiind singura care a reușit să traverseze bara de calcar și să ajungă la fundamentul cristalin. Formarea Văii Petros, care practic împarte carstul din Șureanu în două structuri aproximativ egale ca suprafață, a avut un efect major în reorganizarea drenajului în carst. Defileul Văii Petros este una din cele mai impresionante zone sub raport peisagistic din județul Hunedoara, el remarcându-se prin abrupturile calcaroase de aproape 300 m și numeroasele turnuri calcaroase.Valea Tecuri – este "suspendată" în versantul stâng al Văii Petros, la aproximativ 6.5 km amonte de Baru Mare. Legătura sa hidrogeologică până în Petros este reprezentată de frumoasa vale a Șipotului. Valea Tecuri ar putea reprezenta un model elocvent pentru văile cu trepte antitetice și chiar pentru văile seci. Pe traseul său prezintă mai multe trepte antitetice, mai mult sau mai puțin dezvoltate, reprezentate de diferite pierderi, ponoare, cu caracter permanent Ponorîci, Răchițeaua, Clenjii, sau temporar aval de Ponorîci. Cea mai mare parte a văii este seacă, pierderile de apă situându-se în partea superioară; în partea inferioară se formează pe porțiuni scurte cursuri temporare de apă, numai în cazul precipitațiilor abundente sau la topirea zăpezilor.Valea Munceilor – este situată la sud de Valea Tecuri, fiind perpendiculară pe aceasta. Ea se varsă în Crivadia, în localitatea cu același nume. Inițial Valea Munceilor s-a format la contactul dintre călcare și cristalin. Odată cu adâncirea ei, jumătatea superioară și-a păstrat cursul, calcarele rămânând suspendate pe versantul stâng; în jumătatea inferioară au avut loc modificări ale cursului de apă în zonele calcaroase. La intrarea în aceste zone, apa a dat naștere la o vale cu numeroase ponoare și peșteri, transformată ulterior în Jgheabului, situat în aval de Peștera Gaura Oanei și prezintă numeroase cascade.Valea Crivadia – este considerată porțiunea cuprinsă între confluența Valea Cerbului – Valea Feții și confluența Văii Crivadia cu Valea Munceilor / Jgheabului. Ea constituie zona marginală sudică a calcarelor, acolo unde blocul Șureanu se întâlnește cu blocul Retezat. În partea inferioară a văii s-a format o porțiune de chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lățime de 3-4 m la bază și o înălțime a pereților de 60-70 m.Valea Șipot, Valea Cheia, Valea Feții – reprezintă principalele drenaje ale apelor din platoul Comarnice; izvoarele acestora se află la baza abruptului ce mărginește la sud acest platou dolinar. Văile se caracterizează prin pante mari și prin porțiuni de canion care apar pe parcursul lor.Valea Cerbului – este valea care întrunește cele mai importante aspecte carstice ale zonei, cu cea mai lungă vale carstică, de aproape 8 km, exceptând Valea Petros, cea mai mare denivelare, peste 700 m, și izvoare aflate la cea mai mare altitudine, 1370 m. Totodată, Valea Cerbului este cea mai estică vale a Bazinului Strei. Pe parcursul ei există mai multe pierderi și apariții ale apei, existând posibilitatea ca o parte a debitului să fie drenată de la / spre o vale vecină, pierderea apelor unui râu de pasaj.Valea Babei – este valea cea mai vestică ce drenează apele spre Jiu. Are în general pe tot parcursul ei un regim permanent, existând numai în partea inferioară o pierdere difuză care are legătură cu Izvorul Morii.Valea Purcarului – constituie perechea văii Babei, cu care se unește în spatele cătunului Jitoni.Valea Dâlja, Valea Costești – traversează calcarele numai pe o porțiune mediană a acestora, dând naștere la porțiuni de chei, uneori cu aspect de canion. În versanții lor s-au format peșteri de mici dimensiuni. Ambele au un regim hidrologic permanent.Existența numeroaselor cursuri de apă supraterane cât și a celor subterane care au dat naștere fenomenelor endocarstice, asigură o resursă bogată și un habitat divers tuturor speciilor de plante și animale pentru care au fost desemnate ariile protejate.2.2.3.1.Managementul apelor în aria de implementare a Planului de ManagementÎn România, aspectele cantitative ale gestionării resurselor de apă sunt reglementate și implementate prin Schema Directoare de Amenajare și Management a Bazinului Hidrografic ce reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. Schema directoare integrează cele două componente ale planificării și managementului respectiv, Planul de Management Bazinal și Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic.La nivelul suprafeței pe care se implementează actualul plan de management, gestionarea corpurilor de apă va fi asigurată în perioada 2021-2026 prin următoarele planuri de management al bazinelor hidrografice – Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureș respectiv, Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu. Prin urmare prevederile acestora, împreună cu cele ale Planurilor de Management al Riscului la Inundații Mureș respectiv, Jiu se aplică pentru toate corpurile de apă din aria aria de acțiune a actualului plan, cu mențiunea că respectarea legislației de mediu este obligatorie. În acest sens pe suprafața ariilor naturale protejate se asigură corelarea prevederilor celor patru Directive Europene – Directiva Păsări, Directiva Habitate, Directiva Cadru Apă, Directiva Inundații. … 

 … 2.2.4.ClimaCele mai importante caracteristici climatice ale Munților Șureanu sunt date de regimul temperaturii aerului, regimul precipitațiilor și al vântului, a căror evoluție în timp și spațiu sunt determinate de factorii genetici ca suprafața activă, radiația solară și circulația generală a maselor de aer, în interdependență cu particularitățile locale de relief și expunere. Datele climatice caracteristice arealului ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina au fost evaluate cu ajutorul programului WorldClim.Condițiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 -7° C, cu variații în funcție de altitudine și o cantitate medie multianuală de precipitații ce variază între 550-600 mm în părțile de nord, vest și sud ale parcului și depășesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m.Temperatura maximă absolută este de 38°C, înregistrată la 06.08.1946, iar minima absolută este de -34°C, înregistrată în ianuarie 1963. În partea nord-vestică a arealului, datorită pătrunderii maselor de aer cald din Câmpia Banato-Crișana, temperaturile medii anuale au valorile cele mai mari, în timp ce către Depresiunea Petroșani, media anuală este mai mică datorită frecventelor inversiuni termice, Trufaș, 1986.Cerul se menține senin 80-100 zile pe an, iar cerul noros cca. 100 zile. Numărul de zile cu cer acoperit se ridică la 160-190 zile, dar nu în toate aceste zile se întrunesc condiții favorabile căderii precipitațiilor. Durata de strălucire a soarelui este în medie de 1700-1900 ore/an.Referitor la regimul eolian, în partea nordică a parcului au o frecvență mai mare vânturile vestice, canalizate pe culoarul Mureșului, iar în sud-est predomină vânturile din sud și nord.Intervalul posibil cu strat de zăpadă este cuprins între 80-200 zile. Grosimea stratului de zăpadă crește treptat, dar în mod diferențiat în funcție de altitudine, mediile decadice ale acesteia atingând valori maxime de 8-10 cm la sfârșitul lunii ianuarie în zonele joase, în timp ce la altitudini mari această grosime depășește 60 cm. Deseori în timpul iernii au loc topiri parțiale, întrerupte de îngheț și acumulări noi de zăpadă.Ceața se produce de obicei în perioadele reci și umede ale anului. Un rol important în procesul de condensare a vaporilor de apă și de formare a ceții îl joacă răcirile adiabatice ale aerului ascendent, dar ceața se produce și în cazul răcirilor radiative sau datorită evaporării în urma ploilor.Consecințele schimbărilor climatice, ce se manifestă la nivel global în ultima perioadă, se fac simțite și în interiorul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, ele manifestându- se prin: furtuni violente ce au produs doborâturi în arborete, precipitații abundente în perioade scurte de timp ce au afectat drumurile locale și o iarnă 2006-2007 neobișnuit de caldă și lipsită de zăpezi la altitudini joase și mijlocii.În figura 22 din anexa 24 Hărți se prezintă harta temperaturilor și precipitațiilor medii multianuale din arealul ariilor protejate. … 2.2.5.SoluriSolurile de pe teritoriul parcului sunt în strânsă legătură cu materialul parental, condițiile climatice, precum și cu vegetația, fiind reprezentate în special de cambisoluri – districambosoluri – fostele soluri brune-acide și eutricambosolurile – fostele soluri brune eumezobazice- spre nord și est, în zona pădurilor de foioase și de amestec. Sub molidișuri se întâlnesc districambosoluri, iar în luncile râurilor preluvosoluri și aluviosoluri. Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase și de amestec, într-un climat umed.Distribuția tipurilor de sol în arealul ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina este reprezentată în figura 23 din anexa 24 Hărți.Districambosolurile au la suprafață o litieră de câțiva cm grosime, care, sub acțiunea microorganismelor suferă o descompunere lentă, dar incompletă. Când se întâlnesc pe suprafețe netede sau slab înclinate, ele prezintă o podzolire humico-feriiluvială incipientă.Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase și de amestec, într-un climat umed. Ele au un conținut mare de material scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce mențin solul nepodzolit.În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine și soluri roșii, Terra Rossa.Solurile aluviale apar în luncile Grădiștei, Luncanilor și Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneață umedă, apar insular pe văile Grădiștei, Petrosului și Tăii.Rocile carbonatice din zona Cioclovina – Ohaba Ponor – Bănița, au favorizat formarea rendzinelor și a solurilor roșii. Rendzinele s-au format pe călcare în condiții de umiditate ridicată, caracteristică solurilor de pădure și au un areal redus Dosul Vârtoapelor – Grădiște și Cioclovina. Pe ele există pășuni, fânețe și foarte rar sunt ocupate de pădure. Solurile relicte de tipul Terra Rossa s-au format într-un climat mai cald și pe călcare cu un conținut bogat în oxizi de fier slab hidratați, Trufaș, 1986.În cadrul pășunilor, predomină solurile brun acide, brune feriiluviale, rendzinele și solurile brune luvice. …  … 2.3.Descrierea mediului biotic2.3.1.Habitate suprateraneFormularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina menționează următoarele habitate de interes conservativ european:– 4060 Tufărișuri alpine și boreale … – 40A0* Tufărișuri subcontinentale și peripanonice … – 6110* Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi; … – 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros – Festuco-Brometalia; … – 6230* Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane … – 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase – Molinion caeruleae; … – 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile; … – 6520 Fânețe montane; … – 7230 Mlaștini alcaline … – 8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică … – 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; … – 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; … – 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; … – 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; … – 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior – Alnion incanae, Salicion albae; … – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun … – 91V0 Păduri dacice de fag -Symphyto-Fagion; … – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană – Vaccinio-Piceetea; … Datele privind habitatele de pe raza parcului cuprinse în precedentul plan de management, colectate din surse bibliografice în cea mai mare parte, au fost completate prin studii detaliate de teren efectuate în perioada septembrie 2014 – iulie 2015 pe întreaga suprafață a Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, suprapus cu situl Natura 2000 ROSCI0087. Ca urmare a acestor studii, dintre toate habitatele menționate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina ca obiective de conservare, nu a fost identificat habitatul 6110* – Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi. În urma parcurgerii terenului au fost identificate următoarele habitate, care nu apăreau anterior în formularul standard al ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina:– 4060 Tufărișuri alpine și boreale … – 40A0* Tufărișuri subcontinentale peri-panonice … – 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase … – 7230 Mlaștini alcaline … – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun … Pe lângă cele menționate, în teren a mai fost identificat următorul habitat:– 5130 Formațiuni de Juniperus communis în lande și pajiști calcifile … Habitate de pădure fără corespondent Natura 2000: R4129 Păduri dacice de gorun – Quercus petraea- și fag -Fagus sylvatica- cu Festuca drymeia și R4130, R4129 Păduri dacice de gorun -Quercuspetraea- și fag -Fagus sylvatica- cu Lembotropis nigricans.În tabelele de mai jos sunt redate habitatele europene întâlnite la nivelul sitului și corespondențele cu habitatele românești aferente acestora, ca și distribuția habitatelor pe administratori și proprietari. Identificarea și cartarea habitatelor s-a soldat cu stocarea în baza de date a parcului, inclusiv cu date spațiale, a tuturor caracteristicilor biotice și abiotice ale unităților de habitat de pe teritoriul ariei naturale protejate. Detalii privind rezultatele inventarierii și cartării habitatelor supraterane sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management, împreună cu trăsăturile caracteristice ale fiecărui habitat identificat.Hărțile de distribuție ale habitatelor identificate sunt cuprinse în anexa 24 Hărți – figurile 24-42.

Suprafața habitatelor de interes național și comunitar în funcție de administratoriTabelul nr. 11

Suprafața habitatelor de interes național și comunitar în funcție de proprietarTabelul nr. 12

 … 2.3.2.Habitate cavernicoleFormularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0047 include habitatul 8310 – Peșteri nedeschise accesului publicului. Conform definiției din manualul european de interpretare, Comisia Europeană, 2007, habitatul 8310 include peșteri care sunt închise accesului publicului, împreună cu apele care le cuprind, stătătoare și curgătoare și care adăpostesc specii endemice sau strict specializate – troglobiontele, sau care sunt indispensabile conservării unor specii din Anexa II a Directivei Habitate, de exemplu lilieci, amfibieni.În vederea identificării prezenței habitatului, complementar identificării speciilor de vertebrate caracteristice habitatului, s-au selectat în cadrul fiecărei peșteri ce a făcut obiectul inventarierii 10 suprafețe cu dimensiunea de 5×5 m în vederea identificării celorlalte specii caracteristice. În peșterile care au permis vizitarea completă s-au efectuat identificări în toată lungimea accesibilă a peșterii. Trebuie menționat faptul că metodologia de identificare și cartare a speciilor de lilieci a ținut cont de prezența habitatului și de nivelul calitativ al acestuia la nivelul peșterilor studiate în cadrul proiectului. Pe lângă aproximarea suprafeței habitatului, echipele de teren au realizat monitorizarea unor parametri esențiali pentru populațiile speciilor de lilieci, parametri urmăriți și în cazul habitatului 8310. Acești parametri sunt temperatura la nivelul coloniei și umiditatea relativă a aerului la nivelul coloniei.Plantele caracteristice sunt mușchii, de exemplu Schistostegapennata și alge care formează un covor la intrarea în peșteră. Nevertebratele terestre sunt reprezentate în special de coleoptere, aparținând familiilor Bathysciinae și Trechinae, care sunt carnivore și au o distribuție foarte restrânsă. Nevertebratele acvatice cavernicole sunt reprezentate de specii endemice, în general crustacee, Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda, inclusiv așa-numite "fosile vii". Sunt prezente de asemenea moluște acvatice aparținând familiei Hydrobiidae.Habitatul 8310 a fost studiat/investigat într-un număr de 13 peșteri, investigații amănunțite fiind efectuate după cum urmează: Peștera Ponorîci, Peștera Cioclovina Uscată, Peștera Cioclovina cu Apă, Peștera Șura Mare, Peștera lui Cocolbea, Peștera Frânțoanei, Peștera Bolii, Peștera Gaura Oanei, Peștera Tecuri. Detalii privind inventarierea și cartarea habitatului 8310 sunt redate în anexa 16 la prezentul plan de management.Harta distribuție habitatului 8310 este prezentată în anexa 24 Hărți – figura 43. … 2.3.3.Flora de interes conservativ european din situl Natura 2000 ROSCI0087Flora de interes conservativ european cuprinde 3 specii: Campanula serrata – cod 4070, Dicranum viride – cod 1381 și Tozzia carpathica – cod 4116. Inventarierea speciilor de plante din sit s-a efectuat în intervalul septembrie – noiembrie 2014 și martie – iunie 2015, prin observații pe transecte și în cadrul ridicărilor fitocenologice pentru descrierea habitatelor, care au avut caracter de inventarieri integrale. Pentru speciile de interes conservativ, listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina s-au făcut observații de teren detaliate, repetate în diverse perioade ale sezonului de vegetație, în habitatele lor potențiale. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Detalii privind inventarierea și cartarea speciilor de plante sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management.Cele trei specii sunt menționate în formularul standard al sitului ROSCI0087 ca având populații rare. Dintre ele, Campanula serrata a fost singura specie identificată. Dicranum viride nu a fost identificată în sit pe durata studiilor, astfel că statutul ei de prezență în sit este incert. Cu toate acestea, pentru toate cele trei specii au fost identificate habitate adecvate. Hărțile de distribuție ale speciilor Campanula serrata și Dicranum viride sunt prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 44 și 45. Detalii privind inventarierea și cartarea celor două specii cartate sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management.Prezența speciei Campanula serrata pe teritoriul sitului este menționată de Vințan în 2014 și Vasile Sanda în 2008, sursele bibliografice analizate situând specia ca aparținând asociației Violo declinatae Nardetum. Prezența speciei Campanula serrata a fost confirmată pe muntele Jigorul Mare.În ceea ce privește speciile Dicranum viride și Tozzia carpathica, nu s-au identificat sursele citărilor lor în cadrul sitului și nu sunt la această dată disponibile informații suplimentare referitoare la asociațiile vegetale unde acestea sunt prezente. Ca atare, e nevoie de repetarea căutărilor în sit pentru validarea speciilor, mai ales că în cuprinsul ariilor există habitate potențiale. … 2.3.4.Alte specii importante de florăPrecedentul plan de management conține o listă foarte detaliată și laborios elaborată a plantelor identificate pe raza parcului. Pentru completarea acesteia, cu ocazie identificării și cartării habitatelor, activitate ce a însemnat parcurgerea integrală a terenului, s-au efectuat un număr de 445 relevee floristice conform metodologie Braun Blanquet în sezoanele de vegetație ale anilor 2014 și 2015.Importantă de menționat este prezența speciei Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, cu distribuție grupată în zona Vârfului Jigoru Mare unde a fost confirmată prezența habitatului 4060. Zona identificată pe care se află o populație semnificativă a speciei se află la o altitudine mare – peste 1500 m – față de alte populații descrise la nivel național. Acest fapt reprezintă un reper important sub aspectul conservării acestor suprafețe. Datele privind distribuția speciei au fost incluse în baza de date în scopul monitorizării speciei în continuare.În tabelul de mai jos este redată lista speciilor rare identificate pe teritoriul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina. Ca urmare a lucrărilor de teren, în anexa 13 la prezentul plan de management se regăsește întregul conspect al florei vasculare, pe baza releveelor executate.Lista speciilor rare sub aspectul populației din ROSCI0087Tabelul nr. 13

 … 2.3.5.CiupercileÎn privința macromicetelor, un studiu preliminar efectuat de o echipă de cercetători francezi a stabilit prezența unui număr de 20 specii asociate, de regulă, lemnului mort în pădurile naturale / seculare din pădurea Tâmpu și de 26 specii în făgetul din jurul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, GEVFP, 2006. Lista completă a speciilor de ciuperci identificate până în prezent este prezentată în anexa 21 la prezentul plan de management. … 2.3.6.FaunaPlanul de management precedent menționează succint, fără a furniza detalii privind distribuția și starea de conservare, prezența următoarelor specii de mamifere: ursul brun – Ursus arctos, lupul – Canis lupus, râsul – Lynx lynx, vulpea – Vulpes vulpes, jderul – Martes martes, pisica sălbatică – Felis silvestris, cerbul carpatin – Cervus elaphus, căprior – Capreolus capreolus, mistrețul – Sus scrofa, bursucul – Meles meles, veverița – Sciurus vulgaris, dihorul – Mustela putorius, hermelina – Mustela erminea, și vidra – Lutra lutra.În ceea ce privește speciile de lilieci, în planul de management precedent sunt menționate, pe baze documentare, un număr de 13 specii de lilieci, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii, Myotis mystacinus, Myotis capaccinii, Myotis oxygnatus, Nyctalus noctula, Plecotus auritus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schereibersi, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus austriacus, la unele dintre ele fiind menționate și numărul estimativ de indivizi prezenți în arie, sursa datelor fiind studii de inventariere efectuate în anii 1960-1970.Dintre speciile de pești, precedentul plan de management menționează, fără a furniza date privind distribuția sau efectivele, următoarele specii: păstrăvul – Salmo trutta, lipanul – Thymallus thymallus, cleanul – Leuciscus leuciscus, zglăvoaca – Cottus gobio și boișteanul – Phoxinus phoxinus.În baza studiilor consacrate herpetofaunei, efectuate de cercetătorul I. Ghira în anul 2004, în planul de management precedent sunt menționate în perimetrul parcului 9 specii de amfibieni și 11 specii de reptile: Salamandra salamandra, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Rana dalmatina, Rana temporaria, Rana ridibunda, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis, Anguis fragilis colchicus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Elaphe longissimus, Coronella austriaca, Vipera berus, Vipera ammodytes.Păsările menționate în precedentul plan de management, de asemenea iară detalierea efectivelor, a distribuției și stării de conservare, sunt următoarele: uliul porumbar – Accipiter nisus, acvila mică – Hieraaetus pennatus, șorecarul comun – Buteo buteo, vânturelul roșu – Falco tinnunculus, șoimul călător – Falco peregrinus. Printre speciile de păsări mai mult sau mai puțin comune ecosistemelor de pădure, sunt menționate: ciocănitoarea mare – Dendrocopos major, coțofana – Pica pica, gaița – Garrulus glandarius, presura galbenă – Emberiza citrinella, cucul – Cuculus canorus, corbul – Corvus corax, cucuveaua – Athene noctua și mierla – Turdus merula.Contribuții importante la cunoașterea faunei de lepidoptere a adus Burnaz, care în urma cercetărilor efectuate între anii 1990-1996 a identificat un număr de 448 specii de macrolepidoptere în zona carstică Ponorîci-Cioclovina. În urma studiilor întreprinse în anul 2004, au fost înregistrate 114 specii de lepidoptere, dintre care 29 aparțin fluturilor diurni, Rhopalocera, și 85 celor nocturni, Heterocera. Printre speciile diurne se numără unii taxoni mai puțin răspândiți pe teritoriul țării noastre, precum Neptis hylas, specie de interes național strict protejată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, Hipparchia fagi, Pyronia tithonus, Minois dryas, Scolitantides orion lariana, Euplagia quadripunctaria. Lepidopterele diurne identificate aparțin unor tipuri ecologice diverse: euribionte ca de exemplu Vanessa atalanta, mezofile și mezohigrofile tipice pentru pădure ca Pararge aegeria tircis, Hipparchia fagi, Minois dryas și altele asemenea, specii ce preferă habitate deschise de tipul pajiștilor mezoxerofile până la mezohigrofile ca Lycaena virgaureae, Lycaena tityrus, Everes argiades, Melanargia galathea, Araschnia levana, Pyronia tithonus, xerofile Scolitantides orion lariana.Dintre coleoptere, trei specii se remarcă prin importanța lor: Sophnochaeta dacica, specie endemică identificată în Peștera Tecuri, Duvaluis budai, specie rară identificată în Peștera Ponorîci, și Procerus gigas, cel mai mare gândac din România, identificat în Grădiștea Muncelului. Un studiu efectuat de o echipă multidisciplinară de cercetători francezi, a stabilit în vara anului 2005 în pădurile naturale din zona Tâmpu și Grădiște, prezența unui număr de 45 specii de coleoptere saproxilice, aparținând la 18 familii, localizate pe lemnul mort din aceste păduri. Dintre acestea, 3 specii constituie indicatori cerți ai naturalității, continuității și maturității acestor ecosisteme. Ele sunt: Endomychus thoracicus, Ceruchus chrysomelinus și Triphyllus bicolor, GEVFP, 2006.Până în prezent în perimetrul parcului a fost identificate un număr de 18 specii de ortoptere aparținând la 8 familii. Lista completă a acestora se află în anexa 22 la prezentul plan de management.În perioada septembrie 2014 – iulie 2015 au fost efectuate investigații amănunțite de teren pentru cartarea și inventarierea speciilor de faună ce constituie obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, în cadrul proiectului POS Mediu "Revizuirea Planului de management integrat pentru Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina: ROSCI0087, ROSPA0045". Prezentul plan de management face, în rândurile care urmează, referire directă la speciile pentru care au fost efectuate aceste investigații.2.3.6.1.Mamifere, fără specii de lilieciLista speciilor de mamifere de interes conservativ european, fără speciile de lilieci tratate separat cuprinde 4 specii: Canis lupus, lupul – cod 1352, Ursus arctos, ursul – cod 1354, Lutra lutra, vidra – cod 1355 și Lynx lynx, râsul – cod 1361. În afară de aceste 4 specii s-au făcut studii de cartare și inventariere pentru speciile Felis silvestris, pisica sălbatică și Martes martes, jderul de pădure. Pentru aceste specii, s-au făcut observații de teren detaliate, repetate în diverse perioade ale anului, în habitatele lor potențiale. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. În cele ce urmează sunt redate rezultatele cele mai importante privind cartarea și inventarierea speciilor de mamifere enumerate mai sus. Detalii privind această activitate sunt redate în anexa 4 la prezentul plan de management.Lupul, Canis lupusPentru lup s-a utilizat metoda inventarierii semnelor și metoda "wolf howling", aplicate pe pătrate de monitorizare de 1×1 km distribuite pe toată suprafața sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spațială a distribuției speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de lupi. În cadrul unui pătrat de 1×1 km, au fost parcurse între 1 și 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezență au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie – noiembrie 2014 și una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie, când stratul format de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de lupi.Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 49 exemplare de lup. Datele arată o concentrare a semnelor de prezență în partea de nord est a sitului – anexa 24 Hărți, figura 46. Dinamica populației în spațiu însă se poate schimba de la un an la altul prin apariția unor noi haite respectiv din unirea celor existente în perioada de iarnă. Deși în anumite zone ale sitului nu au fost identificate urme de lup nu înseamnă că zona nu este ocupată de lupi, habitatul lupului acoperind practic întreaga suprafață a sitului.În ceea ce privește favorabilitatea habitatului pentru hrană, vizuini și rendezvous, datele colectate și prelucrate au determinat cartarea zonelor favorabile speciei, redate în anexa 24 Hărți, figura 47.Ursul, Ursus arctosPentru urs s-a utilizat metoda inventarierii semnelor și metoda stațiilor de urmărire, aplicate pe pătrate de monitorizare de 1×1 km distribuite pe toată suprafața sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spațială a distribuției speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de exemplare de urs. În cadrul unui pătrat de 1×1 km, au fost parcurse între 1 și 3 transecte cu o lungime între 1 și 1.2 km. Din totalul de 20 zone de monitorizare, pentru urs, au fost identificate urme în 6 de zone de monitorizare. Semne de prezență au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie – noiembrie 2014 și una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de urși. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 80 exemplare de urs. Datele arată o concentrare a semnelor de prezență în partea de est a sitului – anexa 24 Hărți figura 48. Deși în anumite zone ale sitului nu au fost identificate urme de urs nu înseamnă că zona nu este ocupată, habitatul ursului acoperind practic întreaga suprafață a sitului.În ceea ce privește favorabilitatea habitatului pentru hrănire intensivă și bârloguri, datele colectate și prelucrate au determinat cartarea zonelor favorabile speciei, redate în anexa 24 Hărți figura 49.Râsul, Lynx lynxPentru râs s-a utilizat metoda inventarierii semnelor și metoda stațiilor de urmărire, aplicate pe pătrate de monitorizare de 1×1 km distribuite pe toată suprafața sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spațială a distribuției speciei în cadrul sitului, respectiv identificare numărului de exemplare. În cadrul unui pătrat de 1×1 km, au fost parcurse între 1 și 3 transecte cu o lungime între 1 și 1.5 km. Din totalul de 20 zone de monitorizare, pentru râs, au fost identificate urme în 2 de zone de monitorizare. Semne de prezență au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie – noiembrie 2014 și una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 21 exemplare de râs. Datele arată o concentrare a semnelor de prezență în partea de vest și est a sitului anexa 24 Hărți figura 50. Habitatul râsului acoperă practic întreaga suprafață a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărți figura 51.Vidra, Lutra lutraPentru vidră, metoda aplicată a constat în inventarierea semnelor – excremente, jeleuri anale, urmelor imprimate pe zăpadă, pământ și nisip – și analiza spațială a distribuției familiilor, studiu bazat pe biologia și etologia speciei. După selectarea randomizat/stratificată a ploturilor de monitorizare, de 1×1 km, urmele au fost căutate de-a lungul cursurilor de apă din ploturile selecționate în zonele optime pentru căutarea urmelor și excrementelor. În cadrul zonelor parcurse au fost analizate cu preponderență unitățile de monitorizare la confluența râurilor sau la nivelul podurilor de trecere peste râuri, locul unde vidra își marchează teritoriul. Din totalul de 12 zone de monitorizare pentru vidră, a fost identificată specia în 11 zone de monitorizare. Semne de prezență au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie – noiembrie 2014 și una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 60 exemplare de vidră adică circa 12 familii. Datele arată o concentrare a semnelor de prezență de-a lungul văilor apelor curgătoare din partea de est a sitului anexa 24 Hărți figura 52. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărți figura 53.Pisica sălbatică, Felis silvestrisPentru pisica sălbatică s-a utilizat metoda inventarierii semnelor, aplicată pe pătrate de monitorizare de 1×1 km distribuite pe toată suprafața sitului pe baza unui procedeu random /stratificat. Aplicarea metodei a urmărit cartarea spațială a distribuției speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de pisici sălbatice. În cadrul unui pătrat de 1×1 km, au fost parcurse între 1 și 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezență au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie – noiembrie 2014 și una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de pisică sălbatică. Transectul a fost parcurs pe drumurile forestiere existente, pe culmile și văile principale. Din totalul de 20 zone de monitorizare pentru pisică sălbatică s-au identificat urme în două zone de monitorizare. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 42 exemplare de pisică sălbatică. Datele arată o concentrare a semnelor de prezență în partea de centru – est a sitului anexa 24 Hărți figura 54. Habitatul pisicii sălbatice acoperă practic întreaga suprafață a sitului.Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărți figura 55.Jderul, Martes martesPentru jder s-a utilizat metoda inventarierii semnelor, aplicată pe pătrate de monitorizare de 1×1 km distribuite pe toată suprafața sitului pe baza unui procedeu random /stratificat. Aplicarea metodei a urmărit cartarea spațială a distribuției speciei în cadrul sitului, respectiv identificare numărului de exemplare de jder. În cadrul unui pătrat de 1×1 km, au fost parcurse între 1 și 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezență au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie – noiembrie 2014 și una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor. Transectul a fost parcurs pe drumurile forestiere existente, pe culmile și văile principale. Din totalul de 10 pătrate de 1×1 km alocate speciei Martes martes, au fost identificate urme în două zone de monitorizare. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 63 exemplare de jder. Datele arată o concentrare a semnelor de prezență în partea de centru a sitului anexa 24 Hărți figura 56. Habitatul jderului acoperă practic întreaga suprafață a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărți figura 57. … 2.3.6.2.LilieciLista speciilor de lilieci de interes conservativ european cuprinde 6 specii: Rhinolophus ferrumequinum – cod 1303, Rhinolophus hipposideros – cod 1303, Myotis myotis – cod 1324, Myotis blythii – cod 1307, Barbastella barbastellus – 1308 și Miniopterus schreibersi, cod 1310. Pentru aceste specii s-a realizat inventarierea și cartarea prin observații de teren detaliate efectuate în perioada octombrie 2014 – martie 2015, la care se adaugă date de monitorizare din perioada 2017-2021 (CCCL) și literatura existentă. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Metodologiile aplicate în teren pentru inventarierea și cartarea speciilor de lilieci au fost următoarele: metoda observațiilor directe în adăposturi – au fost numărate/estimate exemplarele observate/specie în adăposturi de maternitate; metoda observațiilor directe în adăposturi- au fost numărate/estimate numărul exemplarelor observate/specie în adăposturi de hibernare; metoda înregistrării în puncte fixe pe toată durata sezonului activ, numărul punctelor depinzând de mărimea habitatului; metoda transectelor lineare nocturne pe toată durata sezonului activ; metoda observațiilor directe prin capturare în plasa chiropterologică, în perioada de împerechere – au fost efectuate constatări privitoare la sănătatea indivizilor – gradul de parazitare externă; observații asupra habitatelor de hrănire sau altele și asupra gradului de conservare a acestora din aprilie până în octombrie; observații asupra adăposturilor și asupra gradului de conservare a acestora. Observațiile au fost făcute atât cantitativ – numărarea/estimarea populațiilor de lilieci din adăposturi, cât și calitativ – înregistrări cu detectorul de ultrasunete în intrarea peșterilor pentru identificarea unor specii greu de identificat în alt mod, transecte pentru cartarea unor zone de activitate, cum ar fi teritoriile de hrănire. În tabelele de mai jos sunt redate sintetic rezultatele activității de inventariere a speciilor de lilieci. Detaliile privind activitatea de inventariere și cartare a speciilor de lilieci sunt redate în anexa 16 la prezentul plan de management.Distribuția speciilor vizate împreună cu estimarea efectivelor este disponibilă în anexa 24 Hărți figura 58-63.Specii de lilieci identificate și estimări populaționale în funcție de ecologia speciilor -octombrie 2014- martie 2015 și date de monitorizare ale Centrului pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor din 2019 – 2021Tabelul nr. 14

Efectivele speciilor de lilieci la nivelul sitului în peșterile în care este prezent habitatul 8310Tabelul nr. 15

 … 2.3.6.3.PeștiLista speciilor de pești de interes conservativ european cuprinde 4 specii: Barbus meridionalis, mreana vânătă – cod 1138, Cottus gobio, zglăvoacă – cod 1163, Sabanejewia aurata, fâță – cod 1146 și Eudontomyzon danfordi, chișcar – cod 4123. Ultimele date bibliografice despre aceste specii de pești datează din perioada 1960-1970 – Bănărescu, 1964. Inventarierea și cartarea acestor specii s-a realizat în perioada februarie – mai 2015 prin colectarea de date în cadrul a 87 stații de colectare amplasate în sit sau în afara acestuia, pe următoarele cursuri de apă: Valea Sub Cetatea Costești, Pârâul Făerag, Valea Rea, Pârâul Voineagu, Valea Anineș – Gârbava, Grădiște, Strei, Jgheabu – Crivadia, Rusești/Răchita – Crivadia, Vale, Crivadia, Cioclovina, Ohaba – Ponor, Pârâul Fizești, Valea Alunu, Valea Scaiu. Coordonatele stațiilor de colectare și rezultatele pentru fiecare în parte sunt incluse în baza de date. Colectarea probelor cantitative de ihtiofaună a fost realizată prin metoda capturării prin electronarcoză, în unitatea de timp și efort, pe secțiuni longitudinale de 100/50 m lungime. Punctele de colectare nu s-au limitat doar la interiorul sitului ci au fost efectuate investigații în sectoarele din aval ale cursurilor de apă respective – Strei și Grădiște – în zone limitrofe ariei protejate, măsurile de management pentru aceste specii neputându-se aplica cu rezultate bune doar pe sectoarele incluse pentru moment în aria protejată. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. În cele ce urmează sunt redate rezultatele cele mai importante privind cartarea și inventarierea speciilor de pești enumerate mai sus. Detalii privind rezultatele acestei activități sunt redate în anexa 10 la prezentul plan de management.Zgăvloaca, Cottus gobioÎn vederea inventarierii și cartării speciei Cottus gobio în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, într-o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referință pentru identificarea habitatelor caracteristice – sectoare lotice din zona montană și submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădiște și Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia nefiind întâlnită în timpul colectărilor în alte cursuri de apă. Coordonatele sectoarelor de râu în care a fost identificată specia au fost introduse în baza de date și au permis elaborarea hărții de distribuție a speciei prezentată în anexa 24 Hărți figura 64. Estimarea mărimii populației speciei la nivelul sitului a fost făcută pe baza indicelui de captură per unitate de efort, obținându-se un interval de variație în urma calculării unei valori minime și maxime. De asemenea s-a luat în calcul și mărimea suprafeței habitatului adecvat – 12 ha. Astfel a fost estimată valoarea mărimii populaționale la nivelul sitului ca fiind de peste 1000 indivizi aparținând speciei Cottus gobio.Chișcarul, Eudontomyzon danfordiÎn vederea inventarierii și cartării speciei Eudontomyzon danfordi în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, într- o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referință pentru identificarea habitatelor caracteristice – sectoare lotice din zona montană și submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădiște și Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia fiind întâlnită în timpul colectărilor numai în cursul de apă Strei. Coordonatele sectoarelor de râu în care a fost identificată specia au fost introduse în baza de date și au permis elaborarea hărții de distribuție a speciei prezentată în anexa 24 Hărți figura 65. Estimarea mărimii populației speciei la nivelul sitului a fost făcută pe baza indicelui de captură per unitate de efort, obținându-se un interval de variație în urma calculării unei valori minime și maxime. De asemenea s-a luat în calcul și mărimea suprafeței habitatului adecvat – 9 ha. Astfel a fost estimată valoarea mărimii populaționale la nivelul sitului ca fiind de peste 800 indivizi aparținând speciei Eudontomyzon danfordi.Mreana vânătă Barbus meridionalisDin analiza referințelor bibliografice cu privire la semnalarea speciei în cadrul ariei protejate reiese că specia Barbus meridionalis a fost citată în râul Grădiște la confluența cu Mureșul și în Strei semnificativ în aval de situl de interes – Bănărescu, 1964. Nu au fost confirmări ulterioare până la studiul efectuat în perioada februarie – mai 2015 care a identificat prezența acestei specii în râul Grădiște mult mai în amonte de confluența cu Mureșul, în afara ariei naturale protejate, după cum rezultă din anexa 24 Hărți figura 66.Fâța, Sabanejewia aurataDin analiza referințelor bibliografice cu privire la semnalarea speciei în cadrul ariei protejate reiese că specia Sabanejewia aurata a fost citată din râul Grădiște în cursul inferior în zona localității Orăștie și în Strei semnificativ în aval de situl de interes, Bănărescu, 1964. Nu au fost confirmări ulterioare până la studiul efectuat în perioada februarie – mai 2015 care a identificat prezența acestei specii în râul Grădiște mai în amonte de localitatea Beriu, în afara ariei naturale protejate, după cum rezultă din anexa 24 Hărți figura 67. … 2.3.6.4.Amfibieni și reptileLista speciilor de interes conservativ ce au făcut obiectul cercetărilor cuprinde 14 specii, din care primele două listate ca obiective de conservare în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina: Bombina variegata, cod 1193, Triturus vulgaris ampelensis, cod 4008, Triturus cristatus, Salamandra salamandra, Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Vipera ammodytes, Coronella austriaca, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Elaphe longissima, Natrix tesselata și Anguis fragilis.Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 2 x 2 km din care s-au ales 78 pătrate în care s-au planificat activități de teren, teritoriul ales acoperind semnificativ arealul țintă din punct de vedere statistic pentru o estimare corectă a arealelor rămase în afara zonelor propriu-zis inventariate. Pentru identificarea și cartarea habitatelor umede s-au efectuat transecte de 500 m pentru fiecare tip de habitat identificat în pătratul de 2 x 2 km. Habitatele țintă au fost pajiștile de tip pășuni sau fânețe, pădurile de foioase sau conifere, marginile de pădure, tufărișurile. Fiecare apă temporară a fost fotografiată pentru prezența și starea vegetației sau calitatea apei. În cazul apelor curgătoare s-a realizat un transect de 500 m de-a lungul firului apei pentru a identifica secțiunile folosite pentru reproducere. Transectele planificate pentru identificarea și cartarea habitatelor umede au fost folosite în paralel și pentru inventarierea, cartarea și identificarea stării de conservare a habitatelor terestre ocupate de amfibieni și reptile. Metodele folosite au fost cea a transectului vizual acvatic diurn și/sau a transectului liniar activ acvatic diurn și metoda transectului vizual terestru diurn. La finalul activității de inventariere și cartare a speciilor de amfibieni și reptile au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 1678 km, parcurse cu mașina și pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina. Transectele au atins 116 careuri 2×2 km față de cele 78 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Observațiile s-au înregistrat îndeosebi pe văi dar și pe pajiștile de joasă altitudine și cele alpine. Toate datele înregistrate, împreună cu informațiile spațiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului, aceasta conținând astfel 1513 înregistrări, din care 1158 pentru amfibieni, 310 pentru reptile și 45 pentru alte puncte de interes herpetologic. Inventarierea a avut loc în perioada aprilie – iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii și cartării speciilor de amfibieni și reptile sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management.Distribuțiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 68-81.Izvorașul cu burtă galbenă, Bombina variegataIzvorașul cu burtă galbenă a fost identificat în 335 habitate acvatice în intervalul altitudinal 375 m – 1294 m. Au fost numărate 2004 exemplare în stadiu de adult, 152 subadulți, 4 juvenili, 400 larve și 285 de ponte. Specia este comună în interiorul sitului la nivelul habitatelor favorabile. Tritonul comun transilvănean, Triturus vulgaris ampelensisTritonul comun transilvănean a fost identificat în 54 habitate acvatice în intervalul altitudinal 408 m – 1357 m. Au fost numărate 388 exemplare în stadiu de adult și 3 larve. Specia este comună în interiorul sitului la nivelul habitatelor favorabile.Tritonul cu creastă, Triturus cristatusSpecia este o prezență foarte rară în situl studiat. Specia este prezentă în bălți temporare cu suprafețe între 15 și 300 mp în intervalul altitudinal 591 m – 809 m. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 5 habitate acvatice diferite în care erau prezenți 62 indivizi, 55 adulți și 7 subadulți.Salamandra, Salamandra salamandraSpecia este o prezență comună în situl studiat. Specia este prezentă în păduri de foioase sau de amestec, iar în stadiu larvar o regăsim în bălți temporare cu suprafețe de până la 60 mp formate în șanțuri, canale, în pârâiașe sau mlaștini. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 55 habitate diferite în care erau prezenți 277 de indivizi: 17 adulți, 7 subadulți, 4 metamorfi, 30 juvenili și 219 larve.Brotăcelul, Hyla arboreaEste o specie foarte rară la nivelul ariei naturale protejate și a fost identificată doar în 3 habitate diferite.Broasca roșie de munte, Rana temporariaEste o specie comună în situl analizat, fiind prezentă în marea majoritate a bazinelor hidrografice studiate. Prezența ei este relativ ușor de observat dacă inventarierea are loc în perioada de reproducere, adică în lunile martie-aprilie, și este legată de prezența habitatelor acvatice permanente sau temporare, necesare împerecherii și dezvoltării larvare. Habitatele acvatice folosite pentru reproducere au suprafețe de până la 1500 mp. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 343 habitate diferite în care erau prezenți 211 adulți, 4 subadulți, 1 metamorf, 2 juvenili, 3730 larve și 4471 ponte.Broasca roșie de pădure, Rana dalmatinaEste o specie rară și marginală în situl analizat, fiind prezentă în partea vestică, nord și sud- vestică a ariei naturale protejate. Prezența ei este relativ ușor de observat dacă inventarierea are loc în perioada de reproducere, adică în lunile martie-aprilie, și este legată de prezența habitatelor acvatice permanente sau temporare, necesare împerecherii și dezvoltării larvare. Habitatele acvatice folosite pentru reproducere au suprafețe de până la 500 mp. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 28 habitate diferite în care erau prezenți 9 adulți, 1 juvenil, peste 200 larve și 192 ponte.Vipera cu corn, Vipera ammodytesSpecia este o prezență rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, specia a fost identificată în 10 locații.Șarpele de alun, Coronella austriacaSpecia este o prezență rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificați 5 adulți.Gușterul, Lacerta viridisSpecia este o prezență destul de rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificate 62 exemplare: 57 adulți și 5 subadulți.Șopârla de zid, Podarcis muralisSpecia este destul de răspândită pe teritoriul sitului studiat, prezența sa fiind semnalată, în cadrul studiului de inventariere, în 79 puncte.Șarpele lui Esculap, Elaphe longissimaSpecia este o prezență rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificate 3 exemplare: 2 masculi și o femelă.Șarpele de apă, Natrix tessellataSpecia este o prezență foarte rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificat un singur exemplar în interiorul ariei naturale protejate și un alt exemplar în afara ariei naturale protejate.Năpârca, Anguis fragilisSpecia este o specie destul de rară la nivelul sitului studiat, prezența sa fiind observată în 27 puncte. … 2.3.6.5.NevertebrateLista speciilor de interes conservativ ce au făcut obiectul cercetărilor cuprinde 13 specii, din care primele nouă listate ca obiective de conservare în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina: Euphydryas aurinia, cod 1065, Callimorpha quadripunctaria, cod 1078, Austropotamobius torrentium, cod 1093, Eriogaster catax, cod 1074 Gortyna borelii lunata, cod 4035, Lycaena dispar, cod 1060, Pilemia tigrina, cod 4020, Rosalia alpina, cod 1087, Osmoderma eremita, cod 1084, Astacus astacus, Maculinea alcon, Colias myrmidone și Parnassius mnemosyne.2.3.6.5.1.LepidoptereInventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 1 x 1 km din care s-au ales inițial 90 pătrate în care s-au planificat activități de teren, criteriile folosite fiind legate de accesibilitate, prezența habitatelor potențiale și reprezentativitate. Metodele folosite au fost cea a transectului vizual și cea a colectării cu capcane luminoase. La finalul activității de inventariere și cartare a speciilor de lepidoptere au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 1190 km parcurse cu mașina și pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina. Transectele, cu lungimi între 100 și 2000 m au atins 120 careuri 1×1 km față de cele 90 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Toate datele înregistrate, împreună cu informațiile spațiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului. Inventarierea a avut loc în perioada aprilie – iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii și cartării speciilor de lepidoptere sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management. Distribuțiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 82-90.Fluturele roșu dungat, Callimorpha quadripunctariaPrezența speciei pe suprafața sitului nu a putut fi confirmată, în ciuda adoptării unei metodologii alternative, și anume căutarea activă a larvelor pe plantele gazdă. Cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenței ei deoarece prezența plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Eupatorium cannabinum se regăsește în cadrul habitatelor R4402 și R4401, prezența habitatelor fiind confirmată pe o suprafață de 87.93 ha.Fluturele marmorat aurinia, Euphydryas auriniaPrezența speciei pe suprafața ariei naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea existenței ei deoarece prezența plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Succisa pratensis se regăsește în cadrul habitatului 6410 – Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-nisipoase – Molinion caeruleae.Fluturele roșu de mlaștină, Lycaena disparSpecia a fost prezentă într-un singur pătrat din cele 5 pătrate în care s-a identificat habitatul potențial.Molia catax, Eriogaster cataxEvaluarea speciei s-a realizat cu ajutorul metodei capcanelor luminoase, însă s-a recurs și la utilizarea metodei de căutare activă și colectare a indivizilor aflați în stadiu larvar de pe plantele gazdă. Prezența speciei pe suprafața ariilor naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenței ei deoarece prezența plantelor gazdă a fost confirmată. Astfel, pe baza distribuției habitatelor potențiale, au fost selectate 2 pătrate pentru monitorizarea ulterioară cu dimensiunea de 1×1 km pentru specia Eriogaster catax, având distribuție grupată central-vestică.Gortyna borelii lunataInventarierea speciei s-a realizat cu ajutorul metodei capcanelor luminoase, însă s-a recurs și la utilizarea metodei de căutare activă și colectare a indivizilor aflați în stadiu larvar de pe plantele gazdă. Prezența speciei pe suprafața ariilor naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenței ei deoarece prezența plantelor gazdă a fost confirmată. Astfel, pe baza distribuției habitatelor potențiale, a fost selectat 1 pătrat pentru monitorizarea ulterioară cu dimensiunea de 1×1 km pentru specia Gortyna borelii lunata, având distribuție marginală, la limita sud-estică a sitului.Albăstrelul mare al cimbrișorului, Maculinea arionÎn cadrul activității de inventariere au fost colectați 3 indivizi aparținând speciei și au fost confirmate 5 pătrate cu dimensiunea de 1×1 km în care este prezent habitat potențial.Albăstrelul comun de gențiană, Maculinea alconÎn cadrul activității de inventariere au fost colectați 2 indivizi aparținând speciei.Apollo negru, Parnassius mnemosyneÎn cadrul activității de inventariere au fost colectați 19 indivizi aparținând speciei.Albilița portocalie, Colias myrmidoneÎn cadrul activității de inventariere nu a fost colectat nici un individ aparținând speciei, habitatul caracteristic al speciei fiind confirmat totuși, în aceste zone fiind recomandată monitorizarea în continuare a speciei. … 2.3.6.5.2.ColeoptereÎn singura resursă bibliografică referitoare la prezența speciilor de interes în zona sitului – Speciile de animale Natura 2000 din România, prezența speciilor Pilemia tigrina și Rosalia alpina este semnalată doar la nivel general, fără localizare specifică și fără a exista semnalări confirmate în literatura de specialitate în cadrul sitului. Osmoderma eremita nu este raportată la nivelul sitului în nicio lucrare de specialitate sau de popularizare. Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 1 x 1 km din care s-au ales inițial 62 pătrate în care s-au planificat activități de teren, criteriile folosite fiind legate de accesibilitate, prezența habitatelor potențiale și reprezentativitate. Metoda de bază folosită a fost cea a căutărilor active. La finalul activității de inventariere și cartare a speciilor de coleoptere au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 879 km parcurse cu mașina și pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina. Căutările au atins 64 careuri 1×1 km față de cele 62 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Toate datele înregistrate, împreună cu informațiile spațiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului Inventarierea a avut loc în perioada aprilie – iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii și cartării speciilor de coleoptere sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management.Distribuțiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 91-93.Gândacul pustnic, Osmoderma eremitaDin cele 64 de piețe de probă parcurse au fost identificate 15 pătrate de probă -1×1 km- cu arborete de foioase pure și în amestec, respectiv arborete de stejar și gorun cu o vârstă de până în 150 de ani și fag bătrân scorburos cu vârstă de peste 200 ani, acestea fiind considerate potențial favorabile prezenței speciei Osmoderma eremita. În urma verificărilor active nu au fost descoperite indicii ale prezenței speciei în piețele de probă studiate. De asemenea, în vederea identificării speciei au fost aplicate și metode pasive de inventariere, respectiv capcanele Barber. Capcanele au fost parțial umplute cu alcool etilic 70%, fiind lăsate în teren timp de aproximativ o lună. Aplicând metoda capcanelor Barber nu au fost identificați indivizi de Osmoderma eremita. Considerând istoricul semnalărilor speciei de-a lungul timpului în aria protejată, alături de datele culese în teren -calitatea potențialului habitat- putem afirma că prezența speciei în limitele sitului este incertă.Croitorul mare al fagului, Rosalia alpinaDin cele 64 de pătrate de probă investigate, au fost efectuate observații pentru inventarierea speciei Rosalia alpina în 37, considerate ca fiind potențial favorabile prezenței acesteia. S-a procedat la parcurgerea unor transecte atât în interiorul pădurii, cu vizualizarea arborilor debilitați cât și la inspectarea unităților lemnoase -stive, bușteni- rezultate în urma exploatărilor și depozitate de-a lungul drumurilor forestiere. În urma verificărilor active prezența speciei a fost confirmată. Putem afirma cu certitudine că specia este prezentă în cadrul sitului.Croitorul marmorat, Pilemia tigrinaDin totalul de 64 de piețe de probă parcurse în cadrul sitului, au fost efectuate observații asupra speciei Pilemia tigrina în 24 pătrate de probă. Pătratele de probă selectate au fost considerate ca având potențial de a adăposti habitatul caracteristic speciei, respectiv zone cu substrat calcaros la vedere, aflorimente calcaroase cu pantă accesibilă, grohotișuri calcaroase sau zone ruderale și semiruderale din lunca râurilor principale și afluenților de dimensiuni relativ mari. Pilemia tigrina nu a fost identificată în niciuna din cele 24 de pătrate de probă. De asemenea, Anchusa barrelieri, planta considerată gazda principală a speciei, nu a fost identificată în niciuna din zonele investigate. O singură specie din genul Anchusa, și anume Anchusa officinalis, a fost identificată în trei pătrate de probă, fără a găzdui exemplare de Pilemia tigrina. Datele prelevate în perioada de teren nu au evidențiat existența speciei în pătratele de probă studiate, prezența habitatului potențial al speciei, format în genere din zone uscate sau ruderale care găzduiesc specii ale genului Anchusa, care acoperă suprafețe extrem de reduse, posibilitatea existenței acesteia în aria protejată este problematică, iar specia poate fi considerată cel mult ca având o prezență incertă. … 2.3.6.5.3.RaciStudiul în teren pentru inventarierea și cartarea distribuției speciilor Austropotamobius torrentium și Astacus astacus s-a realizat în perioada mai – iulie 2015. În prima etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referință pentru identificarea habitatelor caracteristice celor două specii de raci de interes. Au fost identificate 16 sectoare de râu cu habitate adecvate pentru Austropotamobius torrentium și 28 sectoare de râu pentru Astacus astacus. În aceste sectoare de râu au fost făcute colectări cantitative prin metoda capturării directe – metoda cea mai adecvată pentru scopul prezentului studiu și caracteristicile râurilor din zona de referință. Principiul metodei se bazează pe capturarea cu mâna a exemplarelor din albia râului. Indivizii capturați după identificare și numărare au fost eliberați în locul de capturare. Pentru ca rezultatele să prezinte relevanță cantitativă capturarea s-a făcut pe o lungime de râu de 50 m, în unitatea de timp și efort, iar rezultatele sunt exprimate utilizând indicele de captură per unitatea de efort.Distribuțiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 94-95.Racul de ponoare, Austropotamobius torrentiumDin analiza bibliografiei cu privire la semnalarea speciei în cadrul sitului reiese că Austropotamobius torrentium a fost semnalată în zona de referință în Bretea Streiului, pârâul Tinovia – Băcescu, 1967; Pârvulescu and Petrescu, 2010. În zona sitului au fost realizate colectări cantitative din 16 sectoare de râu situate pe râurile Ohaba, Cioclovina și afluenții, Crivadia. Specia a fost identificată în 13 sectoare, indicele de captură per unitatea de efort variind între 3 și 14.Lista punctelor de inventariere pentru specia Austropotamobius torrentiumTabelul nr. 16

Racul de râu, Astacus astacusÎn activitatea de teren au fost realizate colectări cantitative din 28 sectoare de râu situate pe râurile Anineș, Grădiște, Valea Rea, Făerag, specia fiind identificată în 15 sectoare.Punctele de inventariere a speciei Astacus astacusTabelul nr. 17

 …  … 2.3.6.6.PăsăriÎn cadrul ROSPA0045 Grădiștea Muncelului – Cioclovina, fișa standard Natura 2000 conține 20 de specii de interes comunitar, iar restul până la 79 sunt specii cu migrație regulată în sit nemenționate în anexa I a Directivei Păsări. Pentru toate aceste specii, dar și pentru câteva altele s-a realizat inventarierea și cartarea prin observații de teren detaliate efectuate în perioada octombrie 2014-iulie 2015. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Metodologiile de lucru utilizate au fost grupate pe specii cu cerințe similare în ceea ce privește metoda de evaluare, astfel încât acoperirea tuturor speciilor țintă să fie făcută complet și cât mai eficient. Ca urmare a activităților de teren s-a colectat un mare volum de informații ce a fost introdus în baza de date a parcului. În tabelul de mai jos sunt redate metodologiile utilizate pentru speciile investigate, și detalii centralizate privind activitatea de teren efectuată.Centralizator privind activitatea de teren și metodologiile utilizate pentru inventarierea și cartarea speciilor de păsăriTabelul nr. 18

Pe baza datelor colectate s-a estimat arealul de distribuție și efectivul pentru toate speciile pentru care volumul de date colectat a permis acest lucru. În tabelul de mai jos sunt redate aceste elemente, cu specificarea speciilor a căror prezență nu a fost observată. Detalii privind activitatea de inventariere și cartare, efectivele și distribuțiile speciilor sunt redate în anexa 1 la prezentul plan de management.Estimări privind mărimea habitatului și efectivele populaționale ale speciilor de interes comunitar de pe raza ROSPA0045 Grădiștea Muncelului CioclovinaTabelul nr. 19

Pentru speciile al căror habitat favorabil a fost identificat pe raza sitului Natura 2000 ROSPA0045 Grădiștea Muncelului Cioclovina s-au întocmit hărți de distribuție prezentate în anexa 24 Hărți, figurile 96-167. …  …  … 2.4.Informații socio-economice, impacturi … 

2.4.1.Comunitățile locale și factorii interesațiA.Comunități localeDin punct de vedere administrativ, unitățile administrativ-teritoriale -u.a.t.- care dețin terenuri în arealul ariilor naturale protejate sunt: Bănița, Baru, Boșorod, Orăștioara de Sus, Petrila, Petroșani și Pui. Harta cu limitele acestor unități administrativ-teritoriale la nivelul arealului de la Grădiștea Muncelului – Cioclovina se prezintă în anexa 24 Hărți, figura 168.În tabelul următor, prin analiza GIS a hărții unităților administrativ-teritoriale la nivel național pusă la dispoziție de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, se prezintă proporția ocupată de fiecare u.a.t. din totalul suprafeței acestor arii precum și proporția din suprafața deținută de u.a.t. inclusă în arealul protejat.Situația suprafețelor la nivel de unitate administrativ-teritorială din arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului – CioclovinaTabelul nr. 20

Caracterizarea unităților administrativ-teritorialeGeografic, localitățile din zona Grădiștea Muncelului – Cioclovina sunt amplasate, în cea mai mare parte, între Valea Grădiștei – Costești, Grădiștea de Munte, Luncani, Federi, Fizești, Ponor, Petros și Valea Streiului. Celelalte localități Crivadia, Merișor, Bănița, sunt așezate de-a lungul D.N. 66 începând de la Crivadia până la Peștera Bolii, în partea de sud-est a arealului. Orașele Petrila și Petroșani sunt localizate în zona de sud, în afara limitelor ariilor protejate.Zona care a prezentat cel mai intens interes pentru specialiștii etnografi a fost și este zona "Platforma Luncanilor", denumire care a fost folosită pentru prima dată în anul 1950 de Ion Conea și M. Kandel și care reprezintă ultimul complex de nivelare, Gornovița, o parte individualizată a Munților Șureanu din Carpații Meridionali. Vechimea și continuitatea populării acestei zone de munte este atestată de urme ale omului paleolitic la Cioclovina, fosile umane și unelte neolitice la Țâfla, așezare aparținând neoliticului. Cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în zonele înalte ale platformei și în apropierea ei, aparțin perioadei preromane și române, întreaga regiune adăpostind centrul administrativ al statului dac, respectiv al provinciei române Dacia Felix.Gospodăriile răspândite pe întreaga suprafață a platformei și împrejurimile acesteia sunt grupate în trei comune: Boșorod, Orăștioara de Sus și Pui. Întreaga zonă este presărată cu gospodării risipite, situate fiecare în mijlocul propriei moșii agricole sau grupate mai multe la un loc în crânguri, grupe de 5-6 gospodării aparținând de obicei familiilor înrudite. După locul de amplasare al satelor au fost identificate următoarele tipuri de așezări pe cuprinsul platformei:a)așezările de înălțime: amplasate pe porțiunile rămase întregi ale platformei și care au o structură risipită, Târsa, Prihodiște, amplasate la o altitudine de 900-950 m; … 

b)așezările pe interfluvii: Alunu, Cioclovina și cătunul de la Piatra Roșie au o structură risipită, gospodăriile înșirându-se între 500-800 m altitudinal. Morfologia terenului, ca și expoziția au condiționat alegerea locului; … c)așezările de vale: amplasate de-a lungul Văii Luncanilor, Luncani, și care au o structură mai puțin risipită. … În ceea ce privește stilul arhitectural al construcțiilor, acesta este specific "momârlanilor", casa fiind amplasată în mijlocul proprietății sau la limita dintre mai multe proprietăți, în cazul în care gospodăriile sunt grupate în mici crânguri. Gospodăriile cu curte închisă și întărită, cu ocol întărit, sunt întâlnite frecvent, ele devenind mici fortărețe de lemn – material oferit din abundență de pădurile din apropiere – pe alocuri cu piatră și cărămizi. Materialul folosit cel mai des în construcție este lemnul, grajdurile și așezările temporare fiind și astăzi construite în totalitate din lemn. În cazul caselor noi, cărămida a devenit materialul cel mai des folosit. Evoluția numărului de gospodării este în strânsă legătură cu dinamica populației.Ca activități economice principale se regăsesc agricultura, zootehnia, turismul și exploatarea lemnului. Principala ocupație a locuitorilor din zonă este creșterea animalelor. Elementele tradiționale îmbinate cu tehnici moderne introduse pentru ușurarea muncii, au rămas mărturii menite să ateste vechimea acestei îndeletniciri. Teritoriul, în trecut aproape în exclusivitate pastoral, luncănenii fiind cunoscuți oieri, cunoaște în prezent introducerea, pe lângă activitățile de îngrijire a vitelor și pe cea a îndeletnicirilor agricole, prin cultivarea plantelor, cum ar fi porumbul, secara, cartofii și altele asemenea, și valorificarea pomilor fructiferi. Păstoritul pendulator este practicat la stânele aflate în munții Retezat și Șureanu. Începând cu luna mai, familiile aparținând unor grupuri de case aflate în relativă apropiere, își adună vitele și oile, trimițându-le la cea mai apropiată stână aflată la o zi sau două de mers. Aici animalele vor fi păzite de unul sau doi ciobani, de mulsul și de prepararea laptelui ocupându-se băcițele care vor locui permanent la stână, fără să coboare în sat până la sfârșitul verii. Băcițele sunt alese din rândul femeilor de peste 50 ani, cele tinere rămânând să îngrijească de gospodărie și, din când în când, să transporte produsele gata preparate, de la stână la gospodăria din sat.Zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina fiind în majoritate dominată de terenuri înclinate și situate la altitudini mijlocii spre mari, nu este foarte favorabilă agriculturii. Fermele de obicei sunt de tip familial și nu includ terenuri prea întinse, de cele mai multe ori limitându-se la terenuri limitrofe casei. Ca atare, de cele mai multe ori este vorba de o agricultură de subzistență. Produsele rezultate sunt utilizate în casă sau valorificate pe piețele din comunele sau orașele din apropiere.Evoluția populației în aceste zone a fost fluctuantă de-a lungul timpului, în ultimele decenii fiind însă caracterizată de o scădere continuă. În perioada de după al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea industriei și modernizarea orașelor și reședințelor de comune, în special prin introducerea energiei electrice, scăderea populației se datora exodului populației din satele de munte către orașele din apropiere. Mirajul orașului pe de o parte și dezvoltarea reședinței de comună, pe de altă parte, i-a determinat pe locuitorii satelor de înălțime să-și părăsească gospodăriile, acestea căpătând deseori caracter temporar. Chiar dacă declinul industriei cu impact major asupra fabricilor și exploatărilor miniere din județ, ce a caracterizat perioada de după decembrie 1989, a determinat întoarcerea multor familii în zona rurală, acest fenomen nu a fost unul de durată și nici nu a dus la revigorarea satelor. Odată cu accesul forței de muncă pe piața europeană și chiar în afara acesteia, tot mai mulți locuitori ai zonei, în special tineri, mulți dintre ei cu familii, au plecat să muncească în afara granițelor țării. În majoritatea cazurilor decizia de a pleca se datorează condițiilor din ce în ce mai grele de trai: lipsa locurilor de muncă, șomajul crescut, salariile mici, incertitudinea socială, condiții de viață din ce în ce mai grele, lipsa unei piețe stabile a produselor din gospodării și concurența neloială cu companiile mari. Această tendință negativă a efectivului populației este dovedită și la recensământul din anul 2011, când se înregistrează scăderi față de cifrele ultimei evaluări de acest gen. Impactul asupra viitorului așezărilor este și mai grav, având în vedere că exodul recent, în general al tinerilor, duce nu numai la scăderea numărului de locuitori ci mai ales îmbătrânirea populației rămase în sate.Dotările tehnico-utilitare ale comunităților locale au evoluat în ultima perioadă, în special pe baza accesării fondurilor europene, însă în continuare sunt modeste. O situație la nivelul anului 2013 este prezentată în tabelul următor.Utilități publice din anul 2013, pentru localitățile aflate în interiorul suprafeței ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului CioclovinaTabelul nr. 21

Pentru a conserva comunitățile locale, în special cele de munte, cele mai afectate de declinul populației, trebuie găsite soluții. În acest sens trebuie exploatate eficient punctele tari ale zonei, atât din punct de vedere al resurselor cât și din punct de vedere socio-economic, cum sunt:– existența unor sate cu cultură caracteristică aparte, arhitectură tradițională, mod de viață tradițional și cu obiceiuri folclorice bine conservate. Acestea se remarcă prin păstrarea moștenirii culturale și spirituale și transmiterea mai departe a meseriilor tradiționale zonei: artizanat, artă populară, zootehnie și agricultură tradițională; … – existența monumentelor incluse în patrimoniul UNESCO- Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Piatra Roșie, Bănița; … – existența unui peisaj atractiv pentru turism în special prezența fenomenelor carstice de mare valoare speologică și turistică: Tecuri, Peștera Bolii, Ponorîci, Cioclovina Uscată, Șura Mare; … – existența activităților tradiționale -cositul, păstoritul, olăritul- și sărbătorilor -festivalul de la Costești, cu o tradiție de câteva zeci de ani precum și a nedeilor, care pot fi valorificate ca atracție pentru turiști; … – primării care manifestă interes pentru identificarea și soluționarea problemelor, pentru elaborarea și implementarea de proiecte pentru dezvoltare rurală durabilă. … Pentru valorificarea promptă și eficientă a acestor puncte tari se impun activități în parteneriat cu autoritățile locale cum sunt:– Amenajarea unor centre și puncte de informare turistice; … – Sprijinirea și stimularea activităților de turism, în special cultural, rural, speologic, ecoturism; … – Accesarea unor proiecte cu finanțare europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de trai – infrastructură, apă, canalizare- și a infrastructurii de vizitare; … – Accesarea de fonduri europene pentru promovarea și conservarea tradițiilor locale; … – Accesarea de fonduri europene pentru promovarea fermelor mici cu produse tradiționale în scopul conservării modului de viață tradițional. Pentru viabilitatea acestor ferme, un punct important este asigurarea desfacerii produselor organice de calitate pe piața românească sau chiar pe piețele externe. … 

 … B.Factori interesațiAvând în vedere suprafața considerabilă a arealului în cauză și diversitatea cât și complexitatea acestuia din punct de vedere economic, al biodiversității dar și cultural -istoric, spectrul factorilor interesați este bogat. În continuare se prezintă o listă a acestora, fără a avea pretenția de a fi exhaustivă:Instituții cu rol de reglementare și control – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Justiției. Subunitățile acestora în teritoriu – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și serviciul teritorial Hunedoara, Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Hunedoara, Direcția Județeană pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național, Consiliul Județean Hunedoara, Instituția Prefectului Județului Hunedoara, Poliția Județului Hunedoara – Serviciul Patrimoniu, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului Hunedoara, Direcția Silvică Hunedoara, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, Serviciul Public Salvamont Hunedoara, Muzeul Civilizației Dacice și Române – Deva, Administrația Națională Apele Române – Sucursala Hunedoara, ANANP, CPS.Administratori de terenuri și resurseRegia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, care administrează fonduri cinegetice și păduri proprietate de stat prin cele patru ocoale silvice: Grădiște, Retezat, Pui, Petroșani din cadrul Direcției Silvice Hunedoara.Ocoalele Silvice private Valea Orăștiei și Carpatina Petrila care administrează pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice și juridice și proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale.Consiliile locale ale comunelor și orașelor cu terenuri incluse în arealul protejat. Primăriile: Orăștioara de Sus, Boșorod, Pui, Baru, Bănița, Petroșani și Petrila care dețin păduri, pajiști și intravilan pe teritoriul arealului protejat care sunt interesate în gospodărirea durabilă a acestora.Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, prin Serviciul Regional Oltenia, Punctul de lucru Hunedoara care administrează resursele acvatice vii, structurile de pescuit și acvacultură.S.C. Hidroelectrica S.A., sucursala hidrocentrale Hațeg.Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi – Hunedoara și asociațiile de vânătoare private care gestionează fondurile de vânătoare și pescuit în ape de munte.Organizații neguvernamentale: Clubul Speologilor "Proteus" Hunedoara, Asociația Clubul Sporturilor Montane Hunedoara, Asociația de Ecologie și Intervenții în caz de inundații Petro Aqua Petroșani, Cercetașii României – Centrul Local Hunedoara, Asociația de Turism Montan Kogaion – Orăștie, Dacia Revival Internațional Society, Asociația Speologică "Focul Viu" București, Clubul Sportiv Făerag, Asociația Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor.Persoanele fizice și juridice -Asociațiile Composesorale Merișor, Măgura Pui, Boșorod, Petros, Costești, Crivadia- care dețin terenuri în proprietate în parc.Instituții de educație și de cercetare: universități, institute, licee, școli. …  … 2.4.2.Utilizarea terenuluiPrincipalele categorii de folosință din cadrul ariilor naturale protejate sunt: păduri, pășuni, fânețe și zone antropizate. În tabelul următor se prezintă o situație succintă a acestor categorii.Ponderea și utilizările terenurilorTabelul nr. 22