PLAN din 10 mai 2010

de ajustare a efortului de pescuit



MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ1. IntroducerePrezentul plan de ajustare a efortului de pescuit (PAEP) a fost elaborat în baza Planului naţional strategic şi a Programului operaţional pentru pescuit (2007-2013). Aceste documente prezintă măsurile propuse de România în domeniul pescuitului, care au ca scop adaptarea flotei de pescuit la cotele disponibile, precum şi implementarea liniilor directoare ale politicii comune de pescuit privind reducerea capacităţii de pescuit. Aceste măsuri se vor realiza în cadrul axei prioritare 1 a Programului operaţional pentru pescuit şi au ca scop, pe lângă reducerea capacităţii de pescuit, crearea condiţiilor economice pentru susţinerea flotei de pescuit a României la Marea Neagră.Prezentul PAEP a fost elaborat în baza recentelor date ştiinţifice furnizate către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură de instituţiile naţionale de specialitate şi regionale, informaţii colectate prin diferite programe şi proiecte, inclusiv prin Programul naţional de colectare a datelor pescăreşti.Prezentul PAEP conţine măsurile menite să conducă la ajustarea capacităţii de pescuit a flotei pentru a obţine un echilibru durabil şi stabil între capacitatea de pescuit şi starea resurselor pescăreşti şi în acelaşi timp să respecte politica comună de pescuit a Uniunii Europene.Aceste măsuri constau în:– încetarea permanentă a activităţii de pescuit;– încetarea temporară a activităţii de pescuit;– investiţii la bordul navelor şi selectivitate în sensul direcţionării pescuitului către speciile care prezintă o perspectivă bună în raport cu mărimea efectivelor şi valorile fluctuaţiei lor (pelagici: şprot şi hamsie, demersali: calcan), fapt care ar permite o exploatare durabilă a resurselor pescăreşti din Marea Neagră.În scopul asigurării unei abordări unitare şi integrate a pescuitului marin român în sistemul socioeconomic comunitar, PAEP trebuie urmat de acţiuni menite să creeze un sector piscicol eficient şi sustenabil.2. Descrierea contextuluiFlota de pescuit a României face parte integrantă, începând cu anul 2007, din flota de pescuit comunitară şi se supune dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit.Capacitatea de pescuit a României la Marea Neagră este de 441 de nave*1) şi ambarcaţiuni (20 cu lungimi mai mari de 12 m şi 421 cu lungimi mai mici de 12 m), totalizând 2.604,86 GT şi 8.691,79 kW, înscrise în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit (tabelul nr. 1).––––*1) Romanian Naţional Programme for Collection of Fisheries Data 2009-2010.Tabel nr. 1Flota României la Marea Neagră┌───────────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬──────────────────┐│ Tip │ Număr │ Tonaj total │Putere totală (kW)│├───────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤│Vase cu lungimea ≥ 12 m│ 20 │ 2.056,26 │ 5.884,69 │├───────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤│Vase cu lungimea <12 m│ 421 │ 548,6 2.807,1 │├───────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤│TOTAL: │ 441 │ 2.604,86 │ 8.691,79 │└───────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴──────────────────┘2.1. Nave cu lungimea de peste 12 mMajoritatea celor 20 de nave cu lungimi mai mari de 12 m sunt de acelaşi tip, cu o lungime de aproximativ 25 m şi corp de oţel. Fiind construite în perioada anilor 1980-1990, au echipamente şi instalaţii depăşite care nu oferă siguranţă în exploatare, în ultimii ani operând mai aproape de coastă şi numai pe mare liniştită. De asemenea, datorită condiţiilor tehnice de la bord (lipsa instalaţiilor de producere sau de păstrare a gheţii), captura se prelucrează exclusiv prin sărare, ceea ce determină înregistrarea constantă de cantităţi mari de captură nereţinută la bord (aruncări în mare), dar şi o cerere redusă a pieţei pentru astfel de debarcări.Aceste nave au fost concepute pentru a realiza pescuitul printr-o singură metodă, 17 fiind nave tip trauler costier, iar 3 dintre acestea fiind dotate numai pentru pescuitul cu setci de calcan. Obiectul principal al pescuitului prin traulare sunt speciile de talie mică, respectiv şprot, bacaliar, hamsie etc., specii deosebit de perisabile, în special în perioada de vară. Pentru a livra captura în stare proaspătă în condiţiile dotărilor actuale, navele sunt obligate să îşi diminueze perioada de lucru în zonele de pescuit, maximum 12 ore (cazul şprotului refrigerat), cu consecinţe nefavorabile asupra eficienţei activităţii.În ultimii 3 ani, unele dintre nave au fost amenajate provizoriu pentru a desfăşura şi activităţi polivalente, cum ar fi traulare cu traulul pelagic, în principal, dar şi pescuit cu setcile de fund.Zona de pescuit pentru această categorie de nave o constituie zona costieră şi zona economică exclusivă, dincolo de izobata de 20 m, adâncime situată la aproximativ 4-8 Mm faţă de ţărm, în sectorul de nord, şi la 3-4 Mm în sectorul sudic.Zonele de aglomerare a diferitelor specii cunosc o mare variabilitate în funcţie de specii, sezon, dar şi de condiţiile hidrometeorologice. Sezonul de pescuit este concentrat în perioada martie-noiembrie. La începutul şi sfârşitul sezonului, aglomerările sunt situate la distanţe mari de ţărm, în dreptul izobatei de 60-80 m, necesitând perioade mari de timp pentru deplasare (4-10 ore) şi evident consum crescut de combustibil, ceea ce determină creşterea costului de producţie, precum şi creşterea cheltuielilor directe de producţie.Pe de altă parte, în perioadele de primăvară şi toamnă frecvenţa zilelor cu gradul de agitaţie a mării peste 3o Bf (limita de lucru pentru acest tip de navă) depăşeşte 54%, ceea ce limitează şi mai mult timpul efectiv de pescuit şi duce la creşterea riscurilor privind siguranţa navigaţiei şi securitatea echipajelor.Având în vedere aceste constrângeri, multe nave activează perioade reduse de timp, acţionând doar la comenzi ferme şi realizând venituri care se situează de multe ori la limita subzistenţei, ceea ce determină creşterea costului de producţie. Infrastructura portuară, un element esenţial al pescăriilor marine, reprezintă în România un handicap major, lucru evidenţiat clar în Planul naţional strategic şi în Programul operaţional pentru pescuit (2007-2013).Neasigurarea condiţiilor minime de infrastructură portuară pentru navele de pescuit (port, dană specială pentru acostare, spaţii de depozitare pentru unelte şi peşte, materiale specifice), precum şi distanţele mari dintre porturi şi zonele de pescuit au fost şi reprezintă încă factorii principali care au condus la închiderea sau diminuarea la minimum a activităţii de pescuit.Aceste constrângeri cauzate de lipsa investiţiilor în sector au condus la scăderi dramatice ale capturilor. Dacă în anii 1986-1990 se realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991-2005 captura totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depăşească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: şprot, stavrid, bacaliar.Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an).Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000 de bucăţi setci din dotarea acestor nave.Se apreciază că, dacă toate aceste nave ar fi modernizate sau înlocuite cu altele noi, cu siguranţă s-ar putea realiza capturi mult mai mari şi s-ar putea exercita o presiune semnificativă asupra stocurilor de peşti, cu riscuri serioase privind durabilitatea exploatării.Astfel, capacitatea de pescuit a României din prezent – în principal segmentul de flotă cuprinzând navele de pescuit de peste 12 m lungime – este supradimensionată în raport cu resursele şi prezintă caracteristica unui potenţial latent excedentar, cu mult peste posibilităţile de pescuit pe care le avem la Marea Neagră.2.2. Pescuitul costier la scară micăPescuitul costier la scară mică se realizează cu cele 421 de ambarcaţiuni a căror lungime este sub 12 metri. Acestea sunt ambarcaţiuni construite din fibră de sticlă sau din lemn, 200 dintre ele fiind dotate cu motoare de mică putere. Ambarcaţiunile deservesc uneltele staţionare: taliene, ave, setci fixe, paragate de rechin etc. Vârsta medie a ambarcaţiunilor este de 15 ani.Dintre acestea, un număr de 128 de ambarcaţiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2).Tabel nr. 2Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan┌──────────────┬──────────────────────────┬──────────────────┬────────────────┐│Lungime totală│Număr de nave/ambarcaţiuni│Putere totală (kW)│Greutate totală ││ │ │ │ (tone) │├──────────────┼──────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤│ <6 m │ 12 183,97 5,4 │├──────────────┼──────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤│ 6 – 12 m │ 116 │ 1.124,24 │ 64,5 │└──────────────┴──────────────────────────┴──────────────────┴────────────────┘Sursa: Planul naţional de control al pescuitului şi debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către comunităţile pescăreşti după anul 1990, ca urmare a condiţiilor socioeconomice aferente.În acest context pescuitul are un pronunţat caracter de subzistenţă, căpătând în timp valenţe de activitate familială.Talienele marine, în număr ce nu depăşeşte 25 de unităţi pe tot litoralul românesc, sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 şi 10 metri. O echipă de pescari deserveşte 1-2 unelte, folosind două ambarcaţiuni. Capturile sunt variabile şi sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (şprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun).Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăţi de setci de scrumbie, 400 de bucăţi de setci de chefal, 150 de bucăţi de setci de guvizi, 2.500 de bucăţi de setci de calcan şi 400 de bucăţi de setci de rechin. Fiecare ambarcaţiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal şi 15-30 de setci de calcan.Şi în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuieşte scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuieşte chefal, calcan şi guvizi.Autonomia redusă a ambarcaţiunilor condiţionează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea ţărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic şi 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, şi pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu o serie de "greutăţi", ceea ce îl face ineficient şi nesigur pentru echipaj.Ca orice pescărie nou-apărută, există numeroase probleme cu care aceasta se confruntă: de exemplu, ambarcaţiunile cu lungimea de 6-8 metri, nefiind corespunzătoare pe deplin utilizării pe mare, sunt preluate din pescăria Deltei Dunării.Pregătirea profesională superficială, accesul limitat la resurse financiare, precum şi lipsa facilităţilor de debarcare a capturilor fac ca şi acest segment de flotă să cunoască o degradare accentuată.2.3. Alte consideraţiiCondiţiile climatice din lunile reci limitează posibilităţile de pescuit la Marea Neagră, iar prohibiţia anuală a pescuitului care coincide de regulă cu perioada reproducerii fac ca aprovizionarea pieţei să prezinte fluctuaţii sezoniere.De asemenea, datorită efectelor climatice globale s-au înregistrat şi schimbări în comportamentul manifestat de ihtiofaună, prin îndepărtarea de coastă a aglomerărilor pescuibile, respectiv un dinamism mai accentuat al constituirii şi dispersării acestor aglomerări, atât în zona de mică adâncime (3-11 m), cât şi în zona de larg (20-80 m), afectând desfăşurarea activităţilor de pescuit prin mărirea timpului de pescuit, a cheltuielilor cu combustibilul şi, implicit, ducând la o scădere a rentabilităţii activităţii.La litoralul românesc, companiile şi operatorii economici cu profil pescăresc desfăşoară activităţi de pescuit mixte atât în zona costieră, cât şi de larg, cu unelte staţionare şi filtrante înconjurătoare şi tractate. În aceste condiţii, managementul pescăresc trebuie orientat mai mult pe resursă, decât pe efortul de pescuit.Acesta este motivul pentru care în paralel cu măsurile de ajustare a efortului de pescuit, orientat asupra mai multor specii, trebuie acţionat şi prin implementarea măsurilor de conservare a speciilor.2.4. Situaţia stocurilor de peşteCaracteristica principală a capturilor de peşti din sectorul marin românesc este prezenţa unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendinţă de refacere, menţinându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc şi pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei şprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica şi scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiţionale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae şi alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deţinută de speciile tradiţionale: hamsie (14,8%), şprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) şi aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deţine şprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) şi chefalul (1,7%).2.5. Starea stocurilor de specii de peşte de importanţă economicăPentru a arăta starea actuală a populaţiilor principalelor specii de peşti, majoritatea cu caracter transfrontalier, precum şi a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul regional de diminuare a presiunii puse asupra resurselor, trebuie să facem o scurtă analiză la nivelul întregului bazin asupra stării principalelor specii:a) Specii pelagice … Hamsia (Engraulis encrassicolus L., 1758) – este specia dominantă în capturile comerciale de la Marea Neagră.În perioada 1995-2005, stocul de hamsie s-a refăcut parţial, capturile crescând la 300-400.000 tone, însă efortul de pescuit a rămas relativ ridicat astfel încât biomasa exploatabilă nu a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor '80.Având în vedere că în România nu există un pescuit specializat pentru specia hamsie, capacitatea de pescuit fiind redusă, considerăm că pentru sectorul marin românesc nu se justifică stabilirea unei capturi totale admisibile (TAC). Totuşi, pentru protejarea speciei, se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii. Este absolut necesar a se stabili TAC-ul la nivel regional, ţinând cont că cele mai mari aglomerări (pentru iernare) se află în alte zone (ţărmurile Caucazului), unde sunt intens pescuite cu plasa pungă de către flotele georgiene şi turceşti (tabelul nr. 4).Şprotul (Sprattus sprattus, L., 1758) – este a doua specie ca importanţă comercială după hamsie. La litoralul românesc biomasa aglomerărilor de şprot variază foarte mult în funcţie de condiţiile de mediu, fiind foarte diferită de la un sezon la altul. În baza evaluărilor efectuate, în perioada 2000-2009 se poate aprecia că biomasa şprotului în sectorul românesc a oscilat în medie între 30.000 şi 60.000 tone, fiind recomandat un TAC de 10.000 tone/an (tabelele nr. 3 şi 4) [Studii de evaluare a stocurilor de resurse acvatice vii în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC), pe specii şi zone; Radu Gh., 2005; Maximov V., Radu Gh., Nicolaev S., 2006, 2007, 2008; Radu Gh., 2009].Tabel nr. 3Valoarea stocurilor (tone) pentru principalele specii de peşti din sectorul românesc al Mării Negre

Tabel nr. 4Valoarea TAC-ului pentru principalele specii de peşti din sectorul românesc al Mării Negre

Trebuie remarcat că presiunea asupra stocului de şprot şi, mai nou, asupra celui de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie şi stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv şi neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenţia flotelor din ţările riverane Mării Negre să se îndrepte acum şi spre noi specii.Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956)Un declin drastic al abundenţei stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. În 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7 mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori faţă de media anilor 1985-1989.În contrast cu hamsia şi şprotul, stocul de stavrid a rămas încă la un nivel foarte scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii şi estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel regional.Pălămida (Sarda sarda) şi Macroul (Scomber japonicus), două specii de peşte de mare importanţă economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare şi izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariţie şi, implicit, refacere timidă a stocurilor.b) Specii demersale … Evaluările unei părţi din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafeţelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ţine cont de zona de distribuţie a întregului stoc, şi care foloseşte ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului şi timpul de traulare. Pentru sectorul românesc, în baza evaluărilor efectuate, în perioada 2003-2009, valoarea biomasei aglomerărilor de calcan a crescut uşor de la un an la altul, situându-se la o valoare de circa 980 t în anul 2004, la 1.080 t în 2005, la 1.150 t în 2006, la 1.300 t în 2007 şi 2.350 t în 2008 [Assessment study of turbot stocks (Psetta maxima maeotica) on Romanian Black Sea coast area; Maximov V. şi Radu Gh., 2009]. Pentru anul 2009, valoarea biomasei a fost estimată la circa 1.500 tone, fiind recomandat un TAC (din motive precauţionare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 şi 4).Calcanul (Psetta maxima maeotica)Tabel nr. 5Evoluţia biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina şi Bulgaria, în perioada 2001-2008

Rechinul (Squalus acanthias) – întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viaţă, al cărei stoc este puternic influenţat de mărimea efortului de pescuit. În ultimele decenii nu au fost efectuate cercetări specializate şi evaluări ale stocurilor de rechin din Marea Neagră. Cu toate ca datele statistice sunt nesatisfăcătoare, se poate estima pentru 2005-2010 un TAC de 50 tone, urmând ca acesta să fie revizuit în urma cercetărilor viitoare (tabelul nr. 5).Familia Acipenseridae (sturioni) – are stocurile deosebit de afectate datorită pescuitului fără control şi lucrărilor hidrotehnice efectuate în zonele de reproducere. Din observaţiile pe teren, îndeosebi prin traulările de sondaj din timpul expediţiilor de cercetare, a fost semnalată prezenţa doar a tineretului de păstrugă, restul speciilor de Acipenseridae lipsind în totalitate. Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 262/330/2006 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, pentru asigurarea conservării şi refacerii populaţiilor de sturioni se interzice pescuitul în scop comercial pentru o perioadă de 10 ani. Pentru cunoaşterea stării reale a sturionilor se impune un program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea marină, cât şi cea fluvială.Rapana (Rapana venosa) – specie exotică la litoralul românesc. Evaluările recente efectuate de specialişti INCDM "Grigore Antipa" relevă faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă posibilitatea unui potenţial de exploatare de 5.000 tone/an.Sintetizând informaţiile prezentate, cu raportare la specificul de practicare a pescuitului marin, putem concluziona că pentru o dezvoltare durabilă a pescăriilor româneşti la Marea Neagră se poate articula posibilitatea capturării, fără a afecta starea stocurilor de resurse vii marine, a următoarelor cantităţi:– specii de talie mică (şprot, hamsie şi bacaliar) – 6.000/7.000 tone/an;– calcan – 50 tone/an, cu posibilitatea de extindere a TAC-ului, corespunzător celor 3.000 km din ZEE, recent stabilită;– rechin – 50 tone/an;– rapana – 5.000 tone an;– alte specii – 500 tone/an.3. Cadrul juridicPrezentul PAEP a fost întocmit/elaborat în conformitate cu prevederile art. 21 lit. (a) pct. (v) şi (vi) din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, a fost notificat şi va fi aprobat în conformitate cu art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, de asemenea are în vedere prevederile art. 9 şi 10 din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului, fiind orientat pe respectarea principiilor art. 11 alin. (1): „Statele membre instituie măsuri de adaptare a capacităţii de pescuit a flotelor lor pentru a obţine un echilibru stabil şi durabil între respectiva capacitate de pescuit şi posibilităţile lor de pescuit.” şi art. 2 alin. (1): „se urmăreşte astfel o aplicare progresivă a unei metode de gestionare a zonelor piscicole, bazate pe ecosisteme” din acelaşi regulament. De asemenea se doreşte ca aceasta să contribuie la activităţi de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului şi acvaculturii competitiv şi viabil din punct de vedere economic, asigurând un trai decent pentru cei ce depind de activităţile de pescuit şi ţinând seama de interesele consumatorilor.4. Ajustarea efortului de pescuitAjustarea efortului de pescuit la Marea Neagră în perioada 2007-2013 se va face prin următoarele măsuri:– încetarea permanentă a activităţii de pescuit a navelor;– încetarea temporară a activităţilor de pescuit;– investiţii la bordul navelor şi selectivitate.4.1. Încetarea permanentă a activităţii navelor de pescuitScoaterea permanentă din uz a navelor de pescuit reprezintă cel mai important element al PAEP.Prezentul PAEP prezintă măsurile planificate de România în domeniul pescuitului pentru ajustarea efortului de pescuit în conformitate cu prevederile politicii comune de pescuit, ţinând cont de obiectivele prezentate în art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului.Eficienţa energetică reprezintă un aspect de impact al pescăriei asupra mediului, astfel cantitatea de combustibil raportată la captura debarcată variază în funcţie de tipul de unealtă şi metoda de pescuit, de la un consum neglijabil până la peste 1 litru combustibil/1 kg peşte debarcat. Datorită faptului că navele de pescuit sunt vechi, prost întreţinute şi au unelte învechite, Planul naţional strategie (PNS) prevede o oportunitate de a reduce numărul de nave prin ajutoare de stat pentru încetarea permanentă a activităţii de pescuit. România doreşte să păstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12-13 nave moderne şi performante. Flota de pescuit se impune a fi reînnoită şi modernizată, în vederea asigurării pe piaţă a produselor pescăreşti solicitate şi la cel mai bun raport calitate/preţ, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale.Speciile pelagice de dimensiuni mici ar putea reprezenta captura principală a pescuitului marin cu navele de peste 12 m, dacă acestea ar fi dotate cu echipamentul adecvat prelucrării la bord, altul decât prelucrarea prin sărare.Încetarea permanentă a activităţii de pescuit are drept scop scoaterea din flotă a navelor:– mai mari de 12 metri care pescuiesc prin traulare;– vechi de peste 20 ani, depăşite fizic şi moral, care nu au condiţii de păstrare a capturilor la bord şi în cazul cărora valoarea obţinută prin sărarea şprotului, specia predominantă, nu compensează cheltuielile efectuate;– cu motoare cu un consum mare de combustibil.În condiţiile îndepărtării aglomerărilor de peşti-ţintă la zone de adâncime şi unei platforme continentale întinse în dreptul ţărmului românesc, activitatea de pescuit devine nerentabilă, în condiţiile utilizării unor nave neeconomice.4.2. Încetarea temporară a activităţii de pescuitÎncetarea temporară a activităţilor de pescuit ale navelor are ca obiectiv principal refacerea stocului de adulţi al biomasei de şprot, stabilită de evoluţia indicatorilor de stare ca fiind 80% din tineret nepescuibil conform regulamentelor. Beneficiarii acţiunii de încetare temporară a activităţii de pescuit sunt proprietarii navelor de pescuit comercial şi pescarii.Valoarea acestor compensaţii a fost stabilită de către Comitetul de monitorizare a Programului operaţional pentru pescuit. În baza cercetărilor şi studiilor efectuate de institutele de cercetare de profil pot rezultă propuneri de închidere temporară a unor zone de pescuit sau de sistare temporară a pescuitului anumitor specii de peşti-ţintă.În astfel de cazuri ar putea fi analizată oportunitatea aplicării reducerii temporare a activităţilor de pescuit.4.3. Investiţii la bordul navelor şi selectivitateNavele de pescuit cu lungimi mai mari de 12 m, în activitatea desfăşurată în ultimii ani, au avut un raport cost/beneficiu ineficient, aceste nave fiind foarte vechi, mari consumatoare de combustibil, fără spaţii de depozitare şi prelucrare. Modernizarea şi adaptarea spaţiilor de prelucrare nu va determina creşterea capacităţii de pescuit şi prelucrare, respectându-se prevederile art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului. Acest lucru este posibil datorită mărimii navelor din acest segment de flotă care, datorită profilului constructiv, nu permite mărirea capacităţii de stocare, puterea de tractare a uneltelor fiind în concordanţă cu reducerea puterii motorului.Pentru ambarcaţiunile implicate în pescuitul de coastă la scară redusă mai mici de 12 m sunt necesare o serie de măsuri de modernizare şi creştere a siguranţei pe mare, care are drept rezultat final:a) creşterea siguranţei la bordul ambarcaţiunilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru; … b) creşterea inovaţiei tehnologice şi îmbunătăţirea calităţii şi conservării capturilor; … c) creşterea contribuţiei la îmbunătăţirea mediului înconjurător (unelte de pescuit mai selective, înlocuirea motoarelor, tratarea reziduurilor la bordul navelor). … 4.4. Alte măsuriAlte măsuri de reducere a efortului de pescuit, cum ar fi diminuarea numărului zilelor de pescuit, perioadele de prohibiţie etc., ar putea fi adoptate în conformitate cu rezultatele studiilor care sunt în prezent în derulare la nivelul Uniunii Europene pentru stabilirea stării actuale a stocurilor de peşte de-a lungul coastei româneşti a Mării Negre.5. Măsuri de protecţie şi conservareÎn apele comunitare, România respectă măsurile de protecţie impuse prin regulamentele anuale specifice, respectiv măsuri de conservare şi gestionare a resursei marine [Regulamentul (CE) nr. 1.139/2008 al Consiliului din 10 noiembrie 2008 de stabilire pentru anul 2009 a posibilităţilor de pescuit şi a condiţiilor aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice în Marea Neagră şi Regulamentul (CE) nr. 1.579/2007 al Consiliului de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a condiţiilor aferente pentru 2008 în Marea Neagră pentru anumite resurse halieutice şi grupuri de resurse halieutice].În pescăriile marine din România sunt aplicate şi alte măsuri de conservare şi protecţie. În general, acestea sunt stabilite în baza studiilor elaborate de institute de cercetare de profil şi sunt implementate prin acte normative emise de autoritatea publică competentă. Printre acestea enumerăm:– limitarea nivelurilor de captură (cote de pescuit) pentru unele specii. În prezent, sub incidenţa acestei reglementări naţionale intră un număr de 5 specii marine, dintre care cotele de calcan şi şprot sunt stabilite prin regulament al Consiliului European;– stabilirea dimensiunilor minime admise în pescuit pentru un număr de 9 specii de peşti marini şi nevertebrate (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 343/2008);– stabilirea sectoarelor şi perioadelor de prohibiţie, pe anumite intervale de timp (de regulă perioadele de reproducere maximă a peştilor, respectiv 1-2 luni). Sunt vizate aici specii importante, precum sturionii, calcanul, rechinul, scrumbia de Dunăre;– stabilirea unor zone de protecţie speciale (de cruţare) pentru reproducere, hrănire, iernare, cum este cazul culoarelor marine pentru protecţia sturionilor din dreptul gurilor Dunării (ordin comun al autorităţii centrale de pescuit şi al autorităţii de mediu);– reglementarea tipului şi caracteristicilor uneltelor de pescuit, inclusiv a dimensiunilor ochiurilor de plasă. Prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 au fost stabilite un număr de 12 unelte admise în pescuitul marin, modalităţile de marcare şi semnalizare a acestora. Trebuie menţionat faptul că în pescuitul marin utilizarea traulului de fund şi a dragelor este interzisă pe tot parcursul anului;– asigurarea conservării şi refacerii populaţiilor de sturioni. Astfel, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului şi gospodăririi apelor au emis un ordin prin care se interzice pescuitul în scop comercial al tuturor speciilor de sturioni din mare, Deltă şi Dunăre, pe o perioadă de 10 ani (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 262/330/2006);– interdicţia privind pescuitul în ariile protejate. În dreptul litoralului românesc există două rezervaţii naturale:a) zona tampon a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", ce se întinde de la frontiera de nord până la Capul Midia, cu extindere spre larg până la izobata de 20 m. Suprafaţa acesteia depăşeşte 1.100 kmý, pescuitul fiind permis numai prin metode tradiţionale (taliane, setci, năvoade); … b) Rezervaţia Marină 2 Mai-Vama Veche are o întindere de 7 km şi o suprafaţă de 50 kmý. În această zonă este interzis pescuitul comercial cu navele, iar în perimetrul tampon (până la izobata de 10 m) este admis pescuitul cu unelte tradiţionale (taliane, setci, năvoade). … Celor două rezervaţii naturale le trebuie adăugate 5 situri, care împreună reprezintă contribuţia României la Reţeaua ecologică europeană NATURA 2000. Toate aceste zone cumulate acoperă o suprafaţă de peste 1.160 kmý şi reprezintă peste 71% din lungimea litoralului românesc.Cadrul legislativ pentru măsurile de conservare cuprinde:– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009;– ordine anuale de prohibiţie pentru delimitarea de zone de pescuit, unelte, specii şi perioade de pescuit interzise;– Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic;– Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale;– Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 262/330/2006;– Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările ulterioare.Textele relevante din aceste acte normative sunt prezentate în anexa la prezentul plan.6. Rezultate aşteptateRomânia doreşte să păstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12-13 nave moderne şi performante. Flota de pescuit va fi reînnoită şi modernizată pentru a asigura piaţa cu produsele cerute, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale.6.1. Flota de pescuit după implementarea planului de ajustare (viziune pe termen scurt)Implementarea PAEP trebuie să contribuie la atingerea a două obiective majore, respectiv:1. să reducă capacitatea excedentară de captură în scopul conservării resurselor marine vii şi prin aceasta să scoată din circuit nave şi ambarcaţiuni învechite, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, operaţional şi al eficienţei economice;2. să conserve un nivel minim de 12-13 nave cu lungimea de peste 12 m, dotate cu echipamente şi facilităţi moderne, şi un număr de ambarcaţiuni modernizate destinate pescuitului la scară mică, care să ofere o mai mare siguranţă în exploatare, o utilizare superioară a capturilor debarcate şi condiţii de exercitare a unei activităţi eficiente.Flota de nave pentru pescuitul la scară micăÎn mod similar, şi la acest segment de flotă alăturăm punctele slabe descrise în Programul operaţional pentru pescuit şi alte slăbiciuni:– ambarcaţiuni necorespunzătoare din punctul de vedere al siguranţei în exploatare şi al manevrării uneltelor de pescuit;– control defectuos al debarcărilor;– slabă pregătire profesională.6.2. Obiectivul PAEP este de a atinge până la sfârşitul anului 2013 o reducere cu cel puţin 1.300 kW, respectiv cu 520 tone a capacităţii flotei, prin reducerea numărului de nave mai mari de 12 metri prin oferirea de ajutoare nerambursabile de stat pentru încetarea permanentă a activităţii de pescuit prin dezmembrare sau reafectarea către alte activităţi (tabelele nr. 6 şi 7).Tabel nr. 6Intenţia de încetare permanentă a activităţiinavelor/ambarcaţiunilor de pescuit

Tabel nr. 7Intenţia de suspendare temporară a activităţilor de pescuit

În urma implementării, PAEP are în vedere:– reducerea capacităţii de pescuit a navelor la calcan, rechin şi la speciile pelagice de mici dimensiuni;– modernizarea activităţii şi adaptarea la cerinţele politicii comune de pescuit (Cartea Verde);– rentabilizarea activităţii prin schimbarea raportului cost/beneficiu;– reducerea efectelor poluante ale activităţii de pescuit asupra mediului marin şi a aerului;– reducerea efectelor negative socioeconomice ale implementării planului prin acordarea de compensaţii pescarilor şi proprietarilor de nave care au încetat activitatea de pescuit;– reducerea impactului negativ al utilizării echipamentelor de pescuit asupra ecosistemului marin.Aceste măsuri ar trebui să asigure viabilitatea economică a sectorului de pescuit la Marea Neagră, facilitând în acelaşi timp reducerea ponderii capturilor neraportate. De asemenea, PAEP ar trebui să producă efecte favorabile şi dezvoltării segmentului de pescuit costier la scară mică.7. Măsurile de control7.1. Controlul activităţilor de pescuitMăsurile elaborate pentru îmbunătăţirea eficienţei activităţii serviciilor naţionale de control au fost stabilite prin legislaţia naţională adoptată în domeniul pescuitului. În plus, eficienţa activităţilor de control şi inspecţie a pescuitului va fi îmbunătăţită prin fixarea unor intervale orare obligatorii pentru timpul de descărcare în porturile amenajate, însoţită de o notificare de acostare transmisă cu două ore înainte de către comandantul navei. Toată cantitatea descărcată în aceste puncte de colectare va fi cântărită în prezenţa inspectorului (fiecare declaraţie de descărcare va fi semnată şi parafată de inspector) şi se vor verifica: jurnalele de bord, jurnalele de pescuit, estimarea corectă a capturilor, monitorizarea indicatorului CPUE (captura pe unitatea de efort).7.2. Controlul asupra încetării permanente a activităţii de pescuit a navelor şi a întreruperii temporare a activităţiiNavele beneficiare ale măsurilor de încetare permanentă a activităţilor de pescuit vor fi scoase din registrul comunitar al navelor, iar licenţele de pescuit vor fi anulate definitiv. Aceste nave vor trebui să îşi înceteze temporar activitatea de pescuit şi să îşi păstreze licenţa obţinută, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului. În cazul navelor supuse modernizării se are în vedere respectarea prevederilor art. 25 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, urmărind condiţiile cu privire la capacitatea de producţie şi puterea motorului şi criteriile privind selectivitatea uneltelor.8. Monitorizare, indicatori relevanţi, raportareDurata prezentului PAEP este fixată pe perioada 2010-2013, fiind corelată cu programarea introducerii principiului de cote economice în cadrul activităţilor de pescuit. O revizuire importantă a acestuia este programată pentru anul 2011. Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată prin intermediul sistemelor de raportare aferente, pentru asigurarea unei implementări eficiente, pentru îndeplinirea cerinţelor Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului şi pentru asigurarea permanenţei reducerii efortului de pescuit.

România doreşte să menţină un nivel minim al flotei de pescuit (minimum vitalis), care să opereze la Marea Neagră în scopul menţinerii activităţilor de pescuit la mare şi a activităţilor conexe (şantiere navale, procesare, producţia de unelte de pescuit etc.).Acest nivel minim poate fi estimat la aproximativ 12 nave cu lungimea mai mare de 12 m, cu o capacitate de 985 tone şi o putere totală de 4.557,55 kW.România intenţionează să menţină acelaşi nivel al puterii motoarelor pentru flota de pescuit la scară mică.Indicatori de monitorizare

Raportul final va include informaţii cuprinzătoare privind implementarea PAEP şi atingerea obiectivelor propuse.CONCLUZIIPAEP contribuie la:1. reducerea capacităţii de pescuit a navelor şi modernizarea segmentului de flotă, ceea ce determină viabilitatea economică a sectorului de pescuit;2. dezvoltarea segmentului de pescuit costier la scară mică.Prezentul document va putea fi revizuit în funcţie de concluziile studiului privind starea resurselor pescăreşti la Marea Neagră, comandat de Comisia Europeană (ref. MARE/2009/05), aşteptate în cursul anului 2010. + 
Anexa la planPrincipalele reglementări ale actelor legislative emise

––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește