PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 1075/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 705 din 12 septembrie 2016.

Anexa nr.1

Planul de managment al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Cuprins

1. 1. Introducere

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management

   4. 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

2. 2. Descrierea ariei naturale protejate

   1. 2.1. Informaţii Generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Geomorfologie

      2. 2.2.2. Geologie

      3. 2.2.3. Hidrologie

      4. 2.2.4. Clima

      5. 2.2.5. Soluri

         2.2.6 Riscuri naturale

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

      2. 2.3.2. Habitate

      3. 2.3.3. Flora de interes conservativ

      4. 2.3.4. Fauna de interes conservativ

         1. 2.3.4.1. Fauna de nevertebrate

         2. 2.3.4.2. Ihtiofauna

         3. 2.3.4.3. Herpetofaună

         4. 2.3.4.4. Avifaună

         5. 2.3.4.5. Mamifere

      5. 2.3.5. Alte specii relevante

         1. 2.3.5.1. Flora

         2. 2.3.5.2. Fauna

   4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale

         1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

            2.4.1.2 Modul de utilizare, situaţia juridică, administratorii şi gestionarii terenurilor din aria protejată

            2.4.1.3. Amenajări hidrotehnice prezente în sit

            2.4.2 Impacturi – presiuni (impacturi trecute şi prezente) şi ameninţări (impacturi viitoare previzibile)

3. 3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

   2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      1. 3.2.1 Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

      2. 3.2.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile

      3. 3.2.3 Evaluarea stării de conservare a speciilor de peşti

      4. 3.2.4 Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

      5. 3.2.5 Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante

4. 4. Scopul şi obiectivele Planului de Management

   1. 4.1 Scopul planului de management

   2. 4.2 Obiective generale şi specifice

5. 5. Planul de activităţi

6. 6. Planul de monitorizare a activităţilor Bibliografie şi referinţe

Anexa nr.1 la planul de management – Hărţi

Anexa nr.2 la Planul de management – Specii de floră şi faună sălbatică identificate în Situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Anexa nr.3 la Planul de management – Dreptul de proprietate şi administrare al terenurilor din Situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

ANEXA Nr. 2 Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

1. 1. Introducere

   1. 1.1. Scurtă descriere a Planului de management

      În vederea conservării patrimoniului său natural, Uniuniea Europeană utilizează drept instrument principal o reţea de arii naturale protejate cunoscută sub numele de Reţeaua ecologică Natura 2000. Aceasta include cele mai importante arii protejate pentru protecţia animalelor, plantelor şi habitatelor vulnerabile din Europa, cu scopul de a menţine pe termen lung aceste habitate şi specii şi, dacă este necesar, de a le restaura pentru a atinge un statut de conservare favorabil. Este formată din Arii Speciale de Conservare (SAC-uri) / Situri de Importanţă Comunitară (SCI-uri), constituite conform prevederilor Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi a faună sălbatice) şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA-uri), constituite în baza prevederilor Directivei Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice).

      Aria naturală protejată Lunca Buzăului a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară (SCI) prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 / 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, iar codul de identificare al sitului este ROSCI0103.

      Fiind încadrat ca SCI, criteriile care au stat la baza desemnării acestei arii protejate au fost pur ştiinţifice, în spiritul prevederilor Directivei Habitate (92/43/CEE), zona incluzând o paletă largă de valori naturale şi culturale. Existenţa tuturor acestor valori şi necesitatea integrării armonioase a acestora în contextul conservării atributelor naturale, gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, promovării educaţiei şi conştientizării cu privire la importanţa ariilor protejate şi încurajării dezvoltării durabile a zonei pe baza acestor valori necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific.

      Date fiind atributele naturale ale zonei, atât din punct de vedere conservativ, cât şi în ceea ce priveşte resursele naturale, crearea planului de managment a pornit de la premisa că, de-a lungul timpului, capitalul natural al zonei a fost modificat prin utilizarea de către sistemele socio- economice umane, iar utilizarea durabilă a acestui capital necesită o gamă complexă de măsuri,

      de la absenţa sau reducerea la minimum a activităţii umane (în unele zone şi/sau perioade) până la regimuri variate de utilizare durabilă.

      Astfel, obiectivele de management ale ariei protejate Lunca Buzăului sunt complexe, în acord cu principiile general valabile ale managementului ariilor naturale protejate, fiind în acelaşi timp determinate şi adaptate la specificul local – condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, fără a avea intenţia de a bloca activităţile economice în cadrul sitului. Astfel, se garantează îndeplinirea obiectivului major al ariei protejate şi anume satisfacerea necesităţilor de conservare ale naturii prin armonizarea cerinţelor privind dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale de pe raza ariei protejate.

      În consecinţă, elaborarea planului de management al sitului presupune, pe lângă cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente, iniţierea şi desfăşurarea unui larg proces consultativ, prin implicarea activă a tuturor factorilor interesaţi. Acest proces facilitează definirea unor obiective de conservare realiste şi obţinerea consensului privind modalităţile de atingere ale acestora, reprezentând condiţia fundamentală pentru obţinerea suportului necesar implementării planului operaţional de măsuri şi derulării activităţilor din aria protejată.

      Totodată, trebuie luat în calcul impactul negativ al activităţilor umane asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ, îndeosebi cel produs de activităţile economice (de exemplu, extragerea agregatelor minerale, amenajările hidrotehnice), ca şi cel pe care îl produce un management necorespunzător al deşeurilor asupra capitalului natural al zonei.

      Prima parte a planului de management conţine informaţii referitoare la descrierea ariei protejate structurată pe domenii de interes, de la descrierea generală a ariei protejate până la detalierea în diferite grade a caracteristicilor mediului abiotic, a atributelor biologice precum şi evaluarea statutului actual al acestora, subliniind aspectele care justifică definirea măsurilor. În partea a doua, sunt definite scopul, obiectivele precum şi planul de măsuri, cu detalierea acţiunilor, responsabilităţilor aferente, resurselor necesare şi a orizontului de timp în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, iar în final este prezentată activitatea de monitorizare a planului de management. În anexele documentului sunt prezentate hărţile detaliate şi liste de specii identificate.

      Astfel, privit în contextul mai larg al dezvoltării durabile a zonei, în care satisfacerea nevoii de dezvoltare economică se face în armonie cu respectarea cerinţelor de protecţie a biodiversităţii,

      acest document reprezintă baza unui management eficient al ariei naturale protejate Lunca Buzăului. Planul de management va sta la baza activităţii custodelui sitului Natura 2000 Lunca Buzăului şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea şi organizarea tuturor acţiunilor ulterioare, pe o perioadă de cinci ani.

      Măsurile prevăzute în cadrul planului de management au ca prioritate respectarea obiectivelor de conservare dictate de categoria ariei naturale protejate, conform legislaţiei în vigoare. Astfel, este prioritară asigurarea (menţinerea sau îmbunătăţirea) statutului favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele a căror prezenţă şi stare au condus la desemnarea Luncii Buzăului ca Sit de Importanţă Comunitară şi, prin urmare, parte a reţelei europene de arii naturale protejate Natura 2000.

   2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

      Aria protejată Lunca Buzăului se întinde de-a lungul râului Buzău pe o lungime de 110 km şi ocupă o suprafaţă totală de 6.987 ha în judeţele Buzău (86% din suprafaţa ariei protejate) şi Brăila (14%); în dezvoltarea sa longitudinală străbate trei regiuni biogeografice: alpină, continentală şi stepică.

      Aria protejată Lunca Buzăului a fost desemnată sit Natura 2000 în vederea protejării şi conservării a:

      • – 5 tipuri de habitate dintre care unul este prioritar la nivel european (Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane – răchită, Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba – salcie albă şi plop alb, Galerii ripariene şi tufărişuri – cătină roşie, Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Najuncetea – vegetaţie perenă, acvatică);

      • – speciei de mamifere Spermophilus citellus – popândăul;

      • – a trei specii de amfibieni (Triturus dobrogicus – tritonul dobrogean, Bombina bombina – buhaiul de baltă cu burta roşie şi Bombina variegata – buhaiul de baltă cu burta galbenă);

      • – speciei de reptile Emys orbicularis – ţestoasa de apă europeană ;

      • – a patru specii de peşti (Gobio uranoscopus – petroşelul, Barbus meridionalis – mreana vânătă, Cobitis taenia – zvârluga, Gobio kessleri – porcuşorul de nisip);

      • – speciei de nevertebrate Cerambyx cerdo – croitorul mare al stejarului;

      • – a două specii de plante (Agrimonia pilosa – turiţa, Eleocharis carniolica – pipiriguţul)

      Aria protejată se află localizată preponderent în zona de câmpie, la o altitudine medie de 94 m, plecând de la altitudinea minimă de 37 m şi ajungând la cea maximă de 460m, cu un climat temperat-continental, cu caracteristici termice şi hidrice specifice regiunilor temperat continentale excesive.

      Peisajul cel mai răspândit este reprezentat de plajele de nisip care ocupă o treime din suprafaţă şi sunt întâlnite de-a lugul râului Buzău şi pe marginea lacurilor. Terenurile cu potenţial agricol ocupă locul al doilea ca întindere – pajisti naturale, păşuni, culturi şi terenuri arabile. Pădurile de foioase sunt de asemenea larg răspândite, ele ocupând aproape un sfert din aria sitului.

      Zăvoaiele au o structură foarte variată, de la simple aglomerări de plante până la structura obişnuită de pădure, fiind diferenţiate clar în funcţie de altitudine. Zăvoaiele de câmpie sunt formate din plop alb şi negru, sălcii sau amestec de plop cu sălcii. Specia dominantă în zăvoaiele de deal este aninul negru, asociat cu aninul alb în zonele mai înalte şi cu plopul alb, salcia, ulmul în zonele mai joase.

      Principalele activităţi socio-economice care au impact asupra ariei protejate sunt depozitarea deşeurilor menajere şi a materialelor inerte, modificarea funcţiilor hidrografice, extracţia de agregate minerale, poluarea apei şi braconajul.

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management

      Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

      Custodele legal al ariei protejate este Universitatea Ecologică din Bucureşti prin Centrul de Studii pentru Arii Naturale Protejate, în baza Convenţiei de custodie nr. 215/29.03.2011, încheiată cu autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului.

      Cadrul legislativ care reglementează elaborarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului este reprezentat de către:

      • – Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice;

      • – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      • – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

      • – Legea apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare;

      • – Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      • – Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, la 19 septembrie 1979;

      • – Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1994;

      • – Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

   4. 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management

      Elaborarea Planului de Management pentru situl Natura 2000 Lunca Buzăului – ROSCI0103 s-a realizat în cadrul proiectului Plan de management, consultare publică şi campanie de conştientizare pentru Siturile Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului şi ROSCI0199 Platoul Meledic, implementat de către Universitatea Ecologică din Bucureşti şi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii.

      Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Lunca Buzăului a reprezentat o premisă esenţială pentru identificarea şi, ulterior, pentru implementarea măsurilor corespunzătoare de protecţie a biodiversităţii şi de asigurare a stării ecologice favorabile pentru habitatele şi speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl.

      Procesul de elaborare a avut în vedere condiţiile socio-economice şi ecologice specifice zonei Luncii Buzăului şi a utilizat metodologia consacrată la nivel european, precum şi recomandările specifice elaborate la nivel naţional.

      Astfel, investigaţiile care au constat atât în activităţi pe teren cît şi documentare de birou s-au concentrat pe caracterizarea zonei Luncii Buzăului atât din punct de vedere al atributelor naturale

      – mediul abiotic, faună şi floră, cât şi al aspectelor socio-economice relevante în procesul de planificare. În ceea ce priveşte studierea faunei şi florei protejate, investigările s-au axat pe

      caracterizarea tipurilor de habitate şi speciilor de interes conservativ, din punct de vedere al stării actuale de conservare a acestora la nivelul sitului, precum şi al identificării presiunilor şi ameninţărilor la care acestea sunt supuse prin prisma interacţiunilor cu sistemele socio-umane locale.

      Pe baza inventarierilor realizate în teren, coroborate cu datele bibliografice şi cu concluziile privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor din situl Lunca Buzăului, au fost identificate presiunile actuale şi ameninţările potenţiale, avându-se în vedere totodată şi folosinţele terenurilor şi tendinţele privind aceste folosinţe. Astfel, s-a remarcat mai ales tendinţa de ruderalizare a peisajului, în special din cauza accesibilităţii sitului pentru depozitarea ilegală a deşeurilor, precum şi fragmentarea habitatelor acvatice şi de zonă umedă adiacente acestora, ca urmare a impactului indus de numeroasele balastiere existente în perimetrul sitului.

      Măsurile de management propuse au fost formulate în vederea reducerii impactului ameninţărilor existente şi a celor potenţiale identificate, precum şi în vederea menţinerii sau atingerii stării de conservare favorabile a habitatelor şi speciilor de interes comunitar pentru care situl a fost declarat.

      Proiectul planului de management integrat a fost supus dezbaterii publice iar observaţiile factorilor interesaţi au fost luate în considerare la redactarea formei finale a planului.

   5. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

      Cadrul general al managementului Luncii Buzăului în ansamblu a fost acoperit până în prezent de obiectivele planificării din domeniul gestionării resurselor de apă la nivel naţional şi regional: Planul de management Bazinal Buzău-Ialomiţa respectiv Planul de amenajare bazinal Buzău – Ialomiţa precum şi planuri urbanistice zonale/locale, fără însă ca în acest cadru să fie definite obiective generale şi specifice de protecţie a biodiversităţii.

      Un alt document strategic, şi anume Planul local de acţiune pentru mediu al Judeţului Buzău (PLAM), aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 159/29 august 2013, detaliază programul pe termen mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu identificate la nivelul judeţului. Din punct de vederea al biodiversităţii, documentul identifică printre punctele tari existenţa unui capital natural valoros inclus în reţeaua europeană şi naţională de arii naturale protejate, ,,cu un cadru natural şi biodiversitate bine conservate în arealele neatropizate sau în

      perimetrul ariilor protejate. Tot ca puncte tari sunt enumerate includerea măsurilor de protejare şi conservare a speciilor şi habitatelor din acestea în planurile urbanistice şi regulamentele acestora. Dar planul de urbanism general (PUG) al municipiului Buzău face referinţe de ordin general la aria protejată, fără a detalia presiuni sau eventuale măsuri de conservare identificate pentru porţiunea ariei protejate aflată pe raza municipiului (239,43 ha care cuprinde malul stâng al râului şi o parte din luciul de apă). Mai mult decat atât, nici regulamentul asociat PUG nu conţine prevederi referitoare la restricţii care se impun în vederea conservării biodiversităţii.

      Însă, chiar dacă în ceea ce priveşte biodiversitatea, acţiunile propuse de PLAM Buzău au un caracter general şi nu-şi propun de exemplu şi finanţarea unor măsuri specifice în arii protejate, o reală oportunitate pentru asigurarea succesului unor măsuri prevăzute în prezentul Plan de management este reprezentată de implementarea Sistemului de management Integrat al deşeurilor pentru Judeţul Buzău de către Consiliul Judeţean Buzău, administraţii locale şi operatori.

      Prezentul Plan de management reprezintă primul document de această natură care vizează exclusiv gestionarea sitului Natura 2000 Lunca Buzăului.

2. 2. Descrierea ariei naturale protejate

   1. 2.1. Informaţii Generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

         Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului se află localizat în România, întinzându-se în proporţie de 86% în judeţul Buzău şi 14% în judeţul Brăila. Localizarea ariei naturale protejate la nivel naţional, judeţean, cât şi la nivel local este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figura 1.

         Unităţile administrativ-teritoriale care au terenuri cuprinse în interiorul sitului ROSCI0103 sunt următoarele, din amonte în aval: com. Siriu, oraş Nehoiu, oraş Pătârlagele, com. Pănătău, com. Cislău, com. Vipereşti, com. Măgura, com. Pîrscov, com. Unguriu, com. Berca, com. Săpoca, com. Verneşti, municipiul Buzău, com. Mărăcineni, com. Vadu Paşii, com. Săgeata, com. Ţinteşti, com. Gălbinaşi, com. Cilibia, com. Robeasca pentru judeţul. Buzău şi com. Galbenu, com. Jirlău, com. Surdila-Greci, oraşul Făurei, com. Vişani, pentru judeţul Brăila.

         Tabel 1 Ponderea suprafeţelor aferente unităţilor adminitrativ – teritoriale care sunt cuprinse în aria protejată Lunca Buzăului

         Unitate Administrativ Teritorială	% din suprafaţa UAT acoperită de aria protejată
         Judeţul Buzău
         Berca	2%
         Buzău	4 %
         C.A. Rosetti	6 %
         Cilibia	7 %
         Cislău	2 %
         Gălbinaşi	9 %
         Măgura	6 %
         Mărăcineni	10 %
         Nehoiu	<1%
         Pănătău	3 %
         Pârscov	2 %
         Pătârlagele	2 %
         Săgeata	9 %
         Săpoca	10 %
         Unguriu	8 %
         Vadu Paşii	6 %
         Verneşti	2 %
         Vipereşti	2 %
         Judeţul Brăila
         Făurei	8%
         Galbenu	<1%
         Jirlău	9%
         Surdila-Greci	2%
         Vişani	2%

         Cel mai nordic (şi în amonte) punct al sitului ROSCI0103 este situat în zona localităţii Colţu Pietrii, având coordonatele geografice 45°28'17.11N şi 26°16'37.51E şi o altitudine de 460 m, iar cel mai din aval punct al sitului se află în zona localităţii Vişani, la coordonatele geografice 45° 8'22.49N şi 27°16'55.32E şi o altitudine minimă de 37 m. Cel mai sudic punct al sitului se află în zona loc. Bentu (jud. Buzău), la coordonatele geografice 45° 3'42.93N şi 26°59'11.35E şi o altitudine de 61 m.

         Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, de-a lungul sitului se desfăşoară drumul DN10 între Siriu şi municipiul Buzău şi DN2B între municipiul Buzău şi oraşul Făurei în aval, ambele drumuri naţionale fiind situate pe malul drept al râului Buzău. Pe malul stâng se află mai multe

         drumuri judeţene sau locale, care fac legătura între diferitele localităţi aflate în apropierea sitului, fără însă a avea o continuitate din amonte (Siriu) până în aval (Vişani). Din drumurile naţionale şi cele judeţene / locale de pe ambele maluri pornesc drumuri locale, care ajung până în lunca râului, în dreptul fiecărei localităţi limitrofe râului Buzău, cât şi în afara localităţilor. De-a lungul sitului există şi 2 linii de cale ferată, care pot asigura accesul in aria naturală protejată: Buzău – Nehoiu şi Buzău – Brăila.

         Principalele căi de acces în situl Natura 2000 Lunca Buzăului sunt reprezentate de:

         • – drumul naţional DN 10, amplasat pe direcţie generală NV-SE de-a lungul zonei de luncă, pe sectorul dintre localităţile Lunca Priporului şi Buzău;

         • – drumul naţional DN2B, amplasat pe direcţie generală V-E, în sectorul dintre localităţile Buzău şi Făurei;

         • – drumul judeţean DK203K, amplasat pe malul stâng de-a lungul zonei de luncă, între localităţile Săpoca şi Moşeşti;

         • – drumul judeţean DJ203, amplasat relativ perpendicular pe aliniamentul luncii, în zona localităţii Jirlău;

         • – şoseaua de centură a oraşului Buzău, în sectorul corespunzător;

         • – drumul naţional DN2, ce intersectează situl pe direcţie NE-SV în zona oraşului Buzău;

         • – drumul judeţean DJ203G, în zona localităţii Pârscov – din direcţie sudică;

         • – drumul judeţean DJ203G, în zona localităţii Pârscov – din direcţie nordică;

         • – drumul judeţean DJ102B, în zona localităţii Gura Bâscei – din direcţie vestică;

         • – drumul comunal DC69, în zona localităţii Sibiciu de Sus – din direcţie nordică;

         • – cale ferată – magistrala secundară 504, Buzău – Nehoiaşu, în lungime de 73 km şi parte din magistrala secundară 702, tronsonul Buzău – Făurei.

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

         Situl Natura 2000 Lunca Buzăului se dezvoltă pe un aliniament general NV – SE. Din punct de vedere geomorfologic, arealul se limitează aproape exclusiv la zona de luncă a râului Buzău, între localităţile Colţul Pietrii (extrema NV) şi Vişani (extremă E), având un caracter discontinuu. (Anexa 1 la planul de management, Figura 2).

         Limitele sitului încep din amonte, în dreptul munţilor Podu Calului (malul stâng al râului Buzău) şi a culmii Monteoru (malul drept al râului Buzău), la 2,5 km în aval de barajul lacului de acumulare Siriu. Format din 12 porţiuni, situl ROSCI0103 străbate apoi dealurile Cornetului şi

         Blidişelului, cotind spre est, în depresiunea Cislăului, datorită dealului Ciolanu, apoi uşor spre sud-est, în dreptul depresiunii Nişcov şi a dealului Pâclelor, unde se află celebrii Vulcani noroioşi. Situl străbate apoi glacisurile Pietroaselor şi Râmnicului şi se termină având în stânga conul Buzăului şi în dreapta Câmpia Râmnicului, fiind chiar în unitatea de relief numită Lunca Buzăului.

         Lungimea în linie dreptă între cele două puncte extreme este de 86,7 km iar lungimea reală de cca. 114 km. Lăţimea maximă de 6,5 km se înregistrează în zona Moşeşti. (măsurată pe vale, sub forma unui segment continuu). Coordonatele Stereo 70 ale punctelor extreme sunt:

         – Limită extremă nord – vest – X=599910.929, Y=442095.080;

         – Limită extremă sud – est – X=679575.208, Y=397721.090.

         Pe parcursul lor, din direcţia NV spre direcţia SE, limitele sitului ROSCI0103, aşa cum rezultă din actul normativ de constituire a acestuia, se învecinează succesiv cu teritoriul următoarelor localităţi:

         • – Mal stâng: Colţul Pietrii, Nehoiu, Mlăjet, Sibiciu de Sus, Sibiciu de Jos, Zahareşti, Gura Bâscei, Ruşavăţ, Ursoaia, Plătici, Bădila, Pârscov, Robeşti, Răteşti, Berca, Pleşcoi, Săpoca, Potoceni, Mărăcineni, Vadul Paşii, Sănceşti, Dâmbroca, Borduşani, Săgeata, Belic, Găvăneşti, Baniţa, Vişani.

         • – Mal drept: Păltineni, Chirleşti, Valea Lupului, Pătârlagele, Lunca, Mărunţişu, Cislău, Ciuta, Măgura, Cândeşti, Verneşti, Buzău, Bentu, Cilibia.

         Perimetrul sitului ROSCI0103 – Lunca Buzăului se învecinează în general cu terenurile intravilane sau suprafeţele agricole aparţinând localităţilor precizate, acest aspect fiind foarte evident în zona inferioară, în care valea se dezvoltă în relief specific de câmpie.

         Mai menţionăm faptul că situl Natura 2000 Lunca Buzăului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate şi nici nu există o zonare internă a acestuia.

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Geomorfologie

         Suprafaţa bazinului hidrografic Buzău se desfăşoară pe trei mari trepte de relief: munţi 25%,

         dealuri 25% şi câmpie 50%. Varietatea formelor de relief şi a alcătuirii geologice a imprimat şi

         diversitatea celorlalte elemente ale cadrului natural. Aria protejată Lunca Buzăului este plasată în principal în zona de deal şi de câmpie a bazinului hidrografic al râului Buzău, doar partea nordică fiind plasată în zona masivelor muntoase: Siriu (cu creasta Mălaiei şi vârful Siriu de 1659 m), Monteroru şi culmea Ivăneţ, care face trecerea la Subcarpaţii Buzăului..

         Din punct de vedere geomorfologic, arealul sitului Lunca Buzăului ROSCI0103 se suprapune zonei de nord – est a Platformei Valahe, dar partea de nord (zona de izvorâre a râului Buzău) face parte din Carpaţii de Curbură. Astfel, aria protejată este plasată în întregime în lunca Buzăului care străbate zona colinară în zona montană şi subcarpatică, terasele Buzăului în zona subcarpatică şi zona de câmpie (terase joase Mărăcineni, Măgura -Unguriu, Nord Vadul Paşii, Scurteşti, Gălbinaşi, terase inferioare – Mărăcineni). În zona de câmpie (la sud de Mărăcineni), în funcţie de geneza depozitelor sedimentare, se identifică trei tipuri de zone: zona cu depozite aluvial-proluviale, zona cu depozite deluvial-proluviale şi zona depozitelor de mlaştină.

         Dealurile sunt reprezentate prin Subcarpaţii Buzăului, îmbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete şi înşeunări, cu altitudinile culmilor cuprinse între 400-800 m. Delimitarea dintre zona muntoasă şi cea subcarpatică se face printr-o denivelare de circa 200 m, bine marcată între Sibiciu şi Lopătari. Zona colinară este afectată de numeroase alunecări de teren, stabilizate sau consolidate. Dezvoltarea acestor alunecări este favorizată de constituţia litologică a formaţiunilor geologice, panta versanţilor şi starea de umiditate. Din fericire, alunecările de teren nu afectează habitatele ariei protejate.

         Câmpia (cu altitudine de la 40 m la 120 m) se întinde în jumătatea sud-estică a bazinului hidrografic al râului Buzău. Face parte din marea unitate a Câmpiei Române şi prezintă o asociaţie de interfluvii, văi şi terase. Se subdivide în patru unităti principale:

         • – Câmpia Gherghiţei, care are contact tectonic cu subcarpaţii;

         • – Câmpia Bărăganului de mijloc, care ocupă în mare interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa şi are înclinare către sud-est;

         • – Câmpia Buzău-Călmăţui, care are aspectul unei lunci comune ce se dezvoltă între două râuri: începe printr-un larg con de dejecţie, pe sub care o parte din apele Buzăului, dar mai ales ale Niscovului, se preling către Călmăţui;

         • – Câmpia Râmnicului, deşi situată la marginea subcarpaţilor, reprezintă o zonă mai puţin afectată de subsidenţă.

      2. 2.2.2. Geologie

         Formaţiunile geologice din zona sitului Lunca Buzăului sunt de origine paleozoică, mezozoică şi neozoică, din zona cristalino-mezozoică, zona flişului cretacic şi paleogen, având următoarea stratigrafie: seria curbicorticală (albiană), seria gresiei de Sita-Tătaru (vraconiană), stratele de Teliu (vraconian-cenomaniană), seria gresiei fine cu inocerami (turonianul superior)

         Din punct de vedere litologic, formaţiunile din zona montană sunt reprezentate prin alternanţă de gresii, marne, argile, şisturi şi mai rar conglomerate (toate strâns cutate, formând uneori cute- solzi, aliniate pe direcţia NE – SV), roci silicioase (şisturi cristaline, gresii silicioase, conglomerate), roci carbonatice (calcare, gresii calcaroase, marnocalcare, dolomite), roci organogene (calcare recifale, depozite bituminoase).

         Zona subcarpatică şi zona cutelor este în faciesul oligocen, ce cuprinde o succesiune de tufite şi depozite bituminoase, alcătuite din şisturi disodilice în care se intercalează menilite, marne argiloase şi strate subţiri de gresie de Kliwa, roci silicioase şi carbonatice (gresii silicioase şi carbonatice). Rocile organogene, alcătuite din şisturi argiloase bituminoase, cărbuni şi calcare organogene au fost depuse cu precădere în miocen şi pliocen.

         Zona de câmpie este reprezentată litologic prin roci arenitice şi pelitice (bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri, marne, argile şi mâluri) acoperite de depozite groase de loess (30-40 m), având intercalate marne şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 2 şi 6 m.

         Vârsta depozitelor ce aflorează în aria de dezvoltare strictă a ariei protejate Lunca Buzăului este cuprinsă între Paleogen şi Neozoic: fliş de vârstă Paleogen, molasa subcarpatică de vârstă Mio- Pliocen, iar aluviunile din câmpie de vârstă Cuaternar (Pleistocen inferior – Holocen).

      3. 2.2.3. Hidrologie

         Bazinul hidrografic al râului Buzău este alcătuit dintr-o serie de subbazine hidrografice conform evidenţei Atlasului Cadastrului Apelor din România- Partea 1, (Tabelul 2) subbazine care din punct de vedere administrativ se extind în şase judeţe (Buzău, Brăila, Covasna, Prahova, Braşov şi Vrancea, cu o pondere de 92% pentru judeţele Buzău, Brăila şi Covasna.

         Tabel 2 Subazinele bazinului hidrografic al râului Buzău (Cadastrul Apelor din România, Partea 1, 1992)

         Denumire subbazin hidrografic	Suprafaţa (km2)
         Buzău (Amonte confl Bâsca)	779,0
         Bâsca (Bâsca Mare)	783,0

         Nehoiu	36,0
         Ciptoraşul	21,0
         Cătiaşu	20,0
         Sibiciu	47,0
         Muscel	20,0
         Pănătău	25,0
         Bâsca Chiojdului	340,0
         Ruşavăţ	15,0
         Bălăneasa	190,0
         Sărăţel	187,0
         Pâclele (Murătoarea)	20,0
         Slănic	425,0
         Blăjanca (Blăjani)	147,0
         Niscov	213,0
         Valea Largă	36,0
         Câlnău	208,0
         Coştei	81,0
         Valea Boului	420,0
         Săraţel	96.95
         Alte sub bazine	1622,0
         TOTAL BH BUZĂU	5.505,0

         Râul Buzău are un bazin hidrografic de circa 5.505 kmp, dar 80% din stocul său anual se formează pe porţiunea superioară a bazinului hidrografic, în amonte de localitatea Nehoiu. Râul are în regim natural un grad ridicat de torenţialitate, debitele fiind cuprinse între 0,560 mc/s (ianuarie 1064, la staţia hidrometrică Măgura) şi 2.200 mc/s (iulie 1975, la staţia hidrometrică Baniţa).

         Râul Buzău îşi are originea în munţii Ciucaşului de la altitudinea de circa 1800 m. De aici, râul se îndreaptă cu pante mari spre culoarul Întorsurii Buzăului, unde are un curs leneş şi sinuos. O caracteristică a Bazinului hidrografic al râului Buzău este faptul că cei mai mulţi afluenţi îi primeşte din partea stângă. Bazinul are 102 afluenţi codificaţi, râul Buzău fiind transcarpatic, având izvoare pe rama nordică a Carpaţilor de Curbură. Densitatea hidrografică a bazinului este de 0.31km/kmp.

         Aspectul văii Buzăului se schimbă profund la intrarea în zona subcarpatică. In această regiune, transportul solid al râurilor atinge valori maxime şi din cauza despăduririlor masive; tot aici se simte influenţa salinităţii în regimul hidrochimic al afluenţilor din stânga Buzăului.

         În zona de câmpie începe desfăşurarea marelui con de dejecţie al Buzăului, care se desfăşoară în evantai spre sud, zona de despletire în mai multe braţe. Această tendinţă de părăsire a cursului spre nord se observă până la confluenţa cu ultimul său afluent din dreapta, de fapt un curs părăsit al său, Buzoelul (S=110 km2, L=25 km), care se găseşte în lunca sa externă, pe tot sectorul inferior, Buzăul fiind meandrat puternic. Pe această porţiune, râul Buzău este însoţit şi de o serie de lacuri de tip liman fluviatil, cu bazine hidrografice relativ mari, dar care nu au practic scurgere spre Buzău decât în perioadele cu ape mari. Mineralizarea lacurilor este relativ ridicată.

         Volumul maxim al curgerii totale se înregistrează în luna mai, în partea superioară a spaţiului hidrografic, şi în aprilie pentru partea mijlocie şi inferioară, iar pentru perioada aprilie-iunie, volumul scurs are o pondere de circa 50% în timpul unui an mediu:

         • – Debitul maxim s-a înregistrat în iulie 1975 (p=2%): râul Buzău în secţiunea spaţiului hidrografic Baniţa – 2200 m3/s.

         • – Debit maxim cu probabilitatea de depăşire de 1% şi 5% pentru Buzău la secţiunea spaţiului hidrografic Baniţa = 2.815 m3 /s (p=1%) şi 1725 m3 /s (p=5%);

           Fiind un bazin de recepţie cu un aport hidrologic apreciabil, datorită condiţiilor climatice, Bazinul Hidrografic Buzău prezintă şi o curgere minimă mai important ce se poate evidenţia astfel:

         • – Qmin lunar =3,20 m3/s pentru p= 95%;

         • – Qmin zi = 2,30 m3/s pentru p= 80%;

         • – Qmin zi = 1,90 m3/s pentru p= 90%;

         • – Qmin zi = 1,60 m3/s pentru p= 95%.

           În ceea ce priveşte lacurile de acumulare ale râului Buzău acestea sunt:

         • – Acumularea Siriu – este situată pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu, în amonte de aria protejată Lunca Buzăului, are o suprafaţă de 5 km2 şi o adâncime medie de 45 m, principalele utilităţi fiind:

           • – alimentarea cu apă potabilă şi industrială a localităţilor din aval (Siriu, Nehoiaşu, Nehoiu, Mlajet) şi a municipiului Buzău, la asigurarea de 97%, cu un debit maxim de 2.5 mc/s;

           • – irigarea a 50.000 ha teren agricol în judeţele Buzău şi Brăila;

           • – producerea de energie electrică – centrala hidroelectrică (CHE) Nehoiaşu, amplasată în aval de barajul Siriu, la Nehoiaşu, în zona de confluenţă a râului Bâsca cu râul Buzău.

         • – Acumularea Cândeşti – este un lac de acumulare amplasat pe râul Buzău, la 19 km în amonte de oraşul Buzău, în zona comunei Cândeşti, cu o suprafaţă de 0,74 kmp şi o adâncime medie de 5 m şi asigură:

           • – regularizarea debitelor râului Buzău în aval de acumulare;

           • – producerea de energie electrică prin CHE Cândeşti, CHE Verneşti şi CHE Simileasca;

           • – satisfacerea necesarului de apă pentru irigaţii în Câmpia Buzăului.

         Debitul minim necesar a fi asigurat în albie aval de barajul Siriu pentru menţinerea scurgerii salubre este de 0,150 mc/s; acesta este asigurat din infiltraţiile prin frontul de retenţie al barajului, din debitul pârâurilor Caşoca, Ghergheşti şi debitul livrat printr-o vană conică.

         Resursele de apă subterană din spaţiul hidrografic Buzău – Ialomiţa însumează 1.184 mil.m3 /an (37,5 m3 /s), din care 584 mil.m3 /an (18,5 m3 /s) reprezintă resurse freatice, iar 603 mil.m3 /an (19,1 m3 /s) resurse de adâncime. Cele mai importante resurse subterane aferente orizonturilor acvifere freatice şi de adâncime medie sau mare (situate aproximativ între 30 – 50 m şi 300 m) sunt localizate în depozitele aluvionare de lunci şi terase ale râurilor, în bazinele conurilor aluvionare, precum şi în hidrostructurile aparţinând stratelor de Cândeşti, nisipurilor de Mostiştea şi stratelor de Frăteşti. Hidrostructurile corespunzătoare conului aluvionar al râului Buzău sunt considerate ca având o importanţă deosebită, mai ales datorită gradelor avansate de solicitare pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor. Potenţialul acvifer al conului aluvionar Buzău – Călmăţui are cca 4,0 m3 /s.

      4. 2.2.4. Clima

         Sitului Natura 2000 Lunca Buzăului îi este caracteristic un climat temperat continental, cu veri foarte calde şi uscate (cu precipitaţii cel mai adesea sub formă de averse) şi ierni reci, marcate din când în când de viscole puternice, dar şi de intervale de încălzire care provoacă topirea stratului de zăpadă. Sunt evidente diferenţieri între partea nord-vestică, cu temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai mari cantitativ şi partea sud-estică, cu temperaturi mai ridicate şi un grad mare de ariditate.

         Repartiţia precipitaţiilor, ca şi cea a temperaturii, urmăreşte marile forme de relief:

         • – precipitaţiile medii anuale variază de la 400 mm/an în Bărăgan la 1200 mm/an în zona montană înaltă;

         • – temperatura medie anuală variază de la 0oC la munte la +11oC la câmpie.

           În bazinul hidrografic Buzău, precipitaţiile sunt mai abundente în partea sa superioară (zona montană), comparativ cu partea de mijloc şi inferioară a bazinului, ca urmare a descărcării maselor de aer umed oceanic pe direcţia nord – sud şi totodată a scăderii altitudinilor reliefului. Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie, iar în cel rece cantitatea de precipitaţii căzută este mai redusă, deoarece circulaţia generală atmosferică este sub regimul anticiclonal.

           Depresiunile şi bazinetele dezvoltate în zona montană şi pe reţeaua hidrografică secundară din subcarpaţi înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute faţă de zonele interfluviale, ca urmare a inversiunilor de temperatură, deosebit de frecvente. Regiunile de câmpie şi de deal înregistrează timp de 9-10 luni pe an valori de peste 00C, în timp ce în zona montană, numai opt luni depăşesc această valoare. Data medie a apariţiei primei zile de înghet este, în regiunea montană, 1 octombrie, în Subcarpaţi în jurul datei de 20 octombrie, iar la câmpie în prima decadă a lunii noiembrie.

           Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer temperat-oceanic din V şi NV (care ajunge însă puternic transformat), advecţii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic şi pătrunderi mai puţin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advecţii, relativ rare, de aer artic din Nord.

           Pentru monitorizarea parametrilor climatici, în bazinul Buzău există 8 staţii meteorologice importante: Penteleu, Pătârlagele, Întorsura Buzăului, Râmnicu Sărat, Lăcăuţi, Bisoca şi Buzău.

           Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Buzău, sunt prezentate în Tabelul 3.

           Tabel 3 Caracteristici climatice principale pentru municipiul Buzău

           Parametru	UM
           Regimul temperaturilor
           temperatura medie anuală	10,8 oC
           media lunii ianuarie	– 3,0 oC

           media lunii iulie	22,5 oC
           temperatura minimă absolută (24 ianuarie 1942)	– 29,6 oC
           temperatura maximă absolută (17 august 1952)	39,6 oC
           numărul mediu anual al zilelor de iarnă (temperaturi maxime sub 0 oC)	19
           numărul mediu anual al zilelor de îngheţ (temperaturi minime sub 0 oC)	75
           numărul mediu anual al zilelor de vară (temperaturi maxime peste 25 oC)	125
           Adâncimea maximă de îngheţ	0,8 – 0,9 m
           Radiaţia solară anuală	125,0 kcal/cm2*an
           Regimul precipitaţiilor
           medie anuală	512,1 mm
           media lunii martie	25,6 mm
           media lunii iunie	80,0 mm
           cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore(5 septembrie 1904)	78,7 mm
           Nebulozitatea
           iarna-primavara	6-7
           vara-inceputul toamnei	3,5 -5,5
           Umiditatea relativă
           media lunii ianuarie	80 %
           media lunii iulie	56 %
           Regimul vânturilor
           Viteza medie multianuală la 10 m înălţime	1,4 – 5,8 m/s
           N 11,6 %	3,5 m/s
           NE25,4 %	5,8 m/s
           E 1,9 %	2,4 m/s
           SE 1,2 %	2,4 m/s
           S 2,1 %	2,2 m/s
           SV 11,8 %	3,9 m/s
           V 2,1 %	2,4 m/s
           NV 9,3 %	2,8 m/s
           Frecvenţa anuală a calmului atmosferic	34,6 % <0,5 m/s

           Fenomenele meteorologice deosebite cu manifestare în zona Luncii Buzăului sunt: Pe perioada de iarnă:

         • – chiciura şi poleiul;

         • – viscolul;

         • – fenomenele de îngheţ care au efecte negative asupra solului, cu date pentru Buzău: data medie a primului îngheţ este 2 octombrie; data medie a ultimului îngheţ este 27 martie; data celui mai timpuriu îngheţ poate să se producă la 27 septembrie; data celui mai târziu îngheţ poate să se producă la 7 mai.

           Pe perioadele de toamnă şi de primăvară:

         • – bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai;

         • – ceaţa.

           Pe perioada de vară:

         • – seceta prelungită, care produce uscarea vegetaţiei, scăderea nivelului pânzei freatice şi ariditatea solului;

         • – grindina;

         • – ploile torenţiale care determină viituri şi inundaţii în luncă, creşteri importante ale nivelului pânzei freatice şi băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren.

      5. 2.2.5. Soluri

         În lunca râului Buzău, în aria protejată ROSCI0103 Lunca Buzăului, sunt dezvoltate soluri aluviale şi protosoluri aluviale, sărăturate în zona cursului inferior. Cartarea de teren nu a permis identificarea unor diferenţe semnificative care să determine influenţe asupra speciilor şi habitatelor descrise în lunca Buzăului.

         Solurile aluviale se caracterizează printr-un stadiu incipient de solificare dezvoltate pe cele mai recente depozite fluviale depuse în timpul revărsărilor. La fertilitatea lor contribuie şi regimul hidric aflat sub influenţa apelor freatice din luncă. Pentru folosirea în condiţii optime a solurilor aluviale, cea mai mare parte a luncilor (din judeţul Brăila) a fost scoasă de sub influenţa inundaţiilor prin îndiguiri.

         Sub influenţa predominantă a unui exces de umiditate de lungă durată s-au format o serie de soluri hidromorfe, reprezentate prin lăcovişti şi soluri gleice în diverse stadii de evoluţie. Apa freatică se află la adâncimi mai mici de 1,5-2 m şi este slab mineralizată (0,5 – 1,5 g/l). Deşi sunt bogate în humus, aceste soluri prezintă proprietăţi fizice şi biologice puţin favorabile plantelor de cultură, fiind folosite de regulă ca păşuni.

         2.2.6 Riscuri naturale

         • – Seismele – Teritoriul judetului Buzău este amplasat sub influenţa celei mai active zone seismice din tara noastră – regiunea seismogenă Vrancea. Riscul major în caz de cutremure de pământ este accentuat de existenţa unei situaţii economice care nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale;

         • – Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate în zona câmpiei interfluviatile şi a luncilor râurilor împreună cu albiile minore. Specificitatea câmpiei Buzăului este prezenţa cursurilor largi, meandrate şi cu numeroase braţe părăsite ale râului Buzău, cunoscute sub numele de buzoiele, pe de o parte, şi de crovuri şi dune, pe de altă parte. Degradarea terenurilor este legată atât de de excesul de apă care se acumulează în anii ploioşi în ,,buzoaie şi crovuri şi prezintă fenomene de băltire şi, pe alocuri, sărăturare, cât şi de de acţiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaţie;

         • – Tasarea este favorizată de prezenţa depozitelor loessoide, care acoperă toată suprafaţa câmpiei, şi de lipsa locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi şi din topirea zăpezilor – unde apele din precipitaţii stagnează un timp mai îndelungat pe suprafeţe de teren, de timpul crovurilor şi albiilor părăsite, fiind prezente fenomenele de băltire şi acumulările de coloizi;

         • – Pluviodenudarea, spălarea în suprafaţă, se manifestă pe suprafeţe restrânse datorită reliefului uşor vălurit. Se poate observa totuşi în sectoarele puţin înclinate şi luate în cultură. Pantele au favorizat procesele de pantă tipice: şiroirea sau ravenarea;

         • – Eroziunea în suprafaţă apare pe pantele cu înclinări mai mari de 40o – 45o.

         • – Excesul de apă este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite şi crovuri ce favorizează băltirea şi înmlăştinirea;

         • – Inundaţiile reprezintă riscuri naturale care se manifestă pe teritoriul unor comune;

         • – Procesele aluvionare se desfăşoară în albia majoră a râului. Acumulările de tip proluvio- coluvial sunt puse în evidenţă de numeroasele schimbări ale cursului de apă şi de meandrări;

         • – Eroziunea laterală de mal apare numai în timpul viiturilor mari în concavităţile de meandru ale râului Buzău. Determină prăbuşiri şi surpări de mal;

         • – Procese eoliene sunt favorizate de existenţa nisipurilor fine. Uscăciunea de vară permite eroziunea eoliană a câmpiei dezgolite.

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

         Valea Buzăului, în aval de Siriu, nu a suferit modificări fundamentale în ultima sută de ani. Culoarul care astăzi formează situl Natura 2000 Lunca Buzăului era şi acum mai bine de 100 de

         ani folosit ca zona agricolă (păşuni, fâneţe, terenuri arabile), zonă în care se păstrau ceva mai multe porţiuni cu un grad mai mare de naturaleţe decât astazi.

         

         In Subcarpaţii dintre Rm. Sărat şi Buzău a avut loc, după 1990, o fragmentare accentuată a peisajului, determinată mai ales de reducerea cu aproximativ 10% a ecosistemelor forestiere. Fragmentarea a fost însoţită şi de reducerea suparafeţei bucăţilor de mozaic din peisaj, ceea ce a dus la creşterea gradului de izolare a fragmentelor.

         Majoritatea ecosistemelor de luncă, rămase pe teritorii fragmentate, sunt puternic degradate şi adesea ocupate de biocenoze secundare cu participarea plantelor ruderale, halofite etc.

         Se consideră că ruralitatea este un factor determinant în dinamica şi complexitatea complexelor de ecosisteme / a peisajului.

         Principalul factor natural care determină formele de vegetaţie şi implicit tipurile de ecosisteme este relieful.

         De la Lunca Priporului, în aval de barajul Siriu şi până la Gura-Bâscii-Cislău predomină relieful deluros, altitudinea scăzând treptat de la 450 la 250 m; până la Gura Bâscei Buzăul curge de la nord la sud, urmând apoi o deviere de aproape 90o spre est, însoţită de lărgirea văii în sectorul Cislău-Vipereşti. În aval de Vipereşti valea se îngustează, până la Pârscov, după care se lărgeşte din nou, căpătând aspectul caracteristic cursului colinar. Din aval de Săpoca începe sectorul de câmpie, cu multe meandre ale albiei minore şi plaje de nisip.

         În lungul Buzăului au fost desemnate trei arii depresionare de mici dimensiuni: depresiunea Pătârlagele, depresiunea Cislău şi depresiunea Pârscov.

         Lunca Buzăului străbate trei regiuni biogeografice: regiunea alpină (de la Siriu la Nehoiu/ Sibiciu de Sus) regiunea continentală (de la Nehoiu la Săpoca) şi regiunea stepică (de la Săpoca la Vişani).

         Coridorul riveran al Buzăului din perimetrul Sitului Lunca Buzăului este inclus în categoriile de vegetaţie potenţială U3.1 şi U5, conform clasificării europene:

         • – păduri aluviale de esenţe tari (Quercus, Ulmus, Fraxinus) în combinaţie cu esenţe moi (Salix, Populus) de la Siriu până în aval de Ciuta; (sector A)

         • – păduri aluviale continentale de esenţe moi, în combinaţie cu tufărişuri aluviale de

         Tamarix; fragmente de stepă joasă. (sector B)

         Drenajul, îndiguirile, reducerea suprafeţelor de păduri naturale şi cultivarea pajiştilor au dus la situaţia în care terenurile arabile au devenit tot mai susceptibile la uscăciune. Deşi în urmă cu 100-200 de ani se înregistrau veri foarte secetoase, rezerva de apă subterană de atunci era mult mai mare decât în prezent.

         Lunca Buzăului este în mod natural bogată în specii de plante, această bogăţie fiind urmarea diversitaţii de habitate şi de zone ecotonale, determinată de variaţia condiţiilor hidrologice şi sedimentare.

         Menţinerea condiţiilor hidrologice naturale este necesară pentru menţinerea diversităţii speciilor vegetale, acestea fiind în general slab competitoare, dar bine adaptate la variaţiile abiotice. Din această cauză, specii puternic competitive (ex. Eryngium campestre) se răspândesc în habitatele care-şi pierd ritmul natural de perturbare – pajişti abandonate.

         În perimetrul luncii Buzăului, inclus în situl Natura 2000 cu acelaşi nume, au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme, utilizând criteriul vegetaţiei dominante:

         1. A. Ecosisteme terestre

            1. 1. Ecosisteme forestiere naturale:

               • – Zăvoaie de plop şi salcie, cu frecvente arinişuri, în locurile mai joase, frecvent inundate;

               • – Păduri propriu-zise, de esenţe tari, cu precădere frăsinete şi stejărete.

            2. 2. Ecosisteme forestiere plantate: salcâm, plop negru;

            3. 3. Ecosisteme de pajişte:

               • – Pajişti meso-higrofile de luncă, în sectorul Sibiciu-Pârscov;

               • – Pajişti meso-xerofile, în sectorul Pârscov – Sapoca;

               • – Stepe sărăturate, panonice şi vest-pontice cu Festuca peudovina – la gura de vărsare a Slănicului, Câlnăului, în zona Beilic, pe digurile de la Berca;

               • – Pajişti degradate, invadate de Eleagnos angustifolia- foste păşuni, păşunate intens acum 20-25 ani; scăderea numărului de animale în gospodăriile rurale a dus la declanşarea succesiunii ecologice în aceste pajişti, într-o primă fază având loc extinderea buruienilor, iar in faza a doua a tufărişurilor, mai ales a sălcioarei.

            4. 4. Ecosisteme de tufărişuri:

               • – Tufărişuri dominate de Tamarix ramossisima;

               • – Tufărişuri cu cătină albă şi păducel;

               • – Tufarişuri cu măceş, porumbar, lemn câinesc, viţă sălbatică, prun sălbatic.

            5. 5. Ecosisteme agricole – terenuri cultivate;

            6. 6. Alte sisteme antropizate.

         2. B. Ecosisteme acvatice

            1. 1. Ecosistemul lotic Buzău şi al afluenţilor;

            2. 2. Ecosisteme lentice:

               • – Bălţi naturale şi amenajate;

               • – Iazuri rezultate din exploatarea balastului;

               • – Zone umede temporare.

         Coridorul riparian actual este caracterizat de următoarele formaţiuni care reprezintă un mozaic de habitate succesionale:

         • – Plaje (depozite) de pietrişuri şi galeţi, fără vegetaţie sau cu puţină vegetaţie ierboasă;

         • – Plaje (depozite) de pietrişuri, galeţi şi nisip grosier, colonizate de sălciişuri (Salix) de până la 1,5 m înălţime;

         • – Meandre izolate, cu vegetaţie erbacee hidrofită (cu Phragmites, Typha, Carex);

         • – Ostroave cu tufărişuri dense – Crataegus, Ligustrum, Prunus şi exemplare de Populus nigra.

      2. 2.3.2. Habitate

         Fiind un sit cu localizare în lungul râului Buzău, habitatele componente sunt în principal cele de luncă. O evaluare a vegetaţiei potenţiale, obtinută pe baza Hărţii zonelor de vegetaţie a României, Enculescu, 1938, ne arată următoarea structură:

         • – Sectorul Siriu-confluenţă Bâsca (amonte Nehoiu), 521 m alt. – subzona coniferelor;

         • – De la confluenţa cu Bâsca la confluenţa cu Bălăneasa (Pârscov) – zona fagului;

         • – De la Pârscov la confluenţa cu Slănicul (Cândeşti) – subzona stejarului;

         • – De la Cândeşti la Galbenu (Moşeşti) – subzona antestepei;

         • – De la Galbenu (Moşeşti) spre est – zona stepei, cu pete de vegetaţie halofilă continentală;

         • – Spre est, până la vărsarea în Siret – vegetaţie de nisipuri continentale.

           Vegetaţia tipică de luncă inundabilă şi păduri de esenţe moi: de la Cândeşti la Buzău şi de la Buzău la Galbenu, cu întreruperi, până la extremitatea estică a sitului.

           În prezent, habitatele ariei protejate Lunca Buzăului pot fi încadrate în patru categorii:

         • – Habitate dependente de regimul de inundabilitate – sălciişuri, vegetaţia ostroavelor, prundişurile; habitate de prundiş cu vegetaţie sau fără vegetaţie; habitate de nisip, cu vegetaţie sau fără vegetaţie;

         • – Habitatele lotice (cu două tipuri de sectoare Rhitral – metarhitral si hiporhitral şi Potamal

           – epipotamal) ;

         • – Habitate de terasă;

         • – Habitate rezultate din exploatarea resurselor minerale neenergetice.

         Din amonte în aval, habitatele Natura 2000 formează un mozaic determinat tocmai de fragmentarea vegetaţiei iniţiale. Astfel, habitatul 3240 – cătină albă şi Salix elaeagnos ocupă zonele din treimea superioară a sitului, fără a fi compact, întrerupt mai ales de sălciişuri. În continuare, de-a lungul râului Buzău apare distribuit habitatul 92A0 – Păduri galerie cu salcie albă şi plop alb până la limita estică a sitului, în amestec cu habitatul 92D0 – Tufărişurile cu cătină roşie, acesta din urmă variabil ca întindere şi aflat în diferite stadii de complexitate.

         Inventarierea tipurilor de habitate de interes conservativ listate în Formularul Standard de caracterizare a sitului s-a făcut pornind de la analiza hărţilor de vegetaţie şi a surselor bibliografice, urmată de verificarea informaţiilor in situ, prin campanii de teren.

         Tabelul 4 prezintă cerinţele ecologice specifice pentru fiecare dintre tipurile de habitate de interes conservativ, cerinţe care au stat la baza organizării deplasărilor în teren. Astfel, identificarea s-a făcut pe baza determinării speciilor edificatoare (cele care asigură o acoperire de peste 50%) şi a speciilor caracteristice (cele care formează asociaţia vegetală caracteristică pentru habitat).

         Tabel 4 Condiţii ecologice specifice tipurilor de habitate de interes comunitar din situl Natura 2000 Lunca Buzăului:

         Cod Habitat Natura 2000	Condiţii ecologice	Observaţii
         92A0	Regim hidrologic normal, permiţând inundaţii periodice, mal consolidat sau plaje de pietrişuri grosiere într-o matrice siltică.	Sălciişurile au capacitate mare de refacere.
         3240	Ostroave consolidate, inundate periodic, umiditate permanentă	Tufele de Hippophae formează o matrice densă, protectivă

         92D0	Terenuri loessoide, însorite, plane, situate în albia majoră şi chiar pe malurile joase	Tamarix are o mare capacitate de extindere
         1530*	Terenuri de tip solonceac, cu tendinţă de sărăturare, pajişti păşunate şi chiar suprapăşunate cu resturi de vegetaţie stepică	Habitat extrem de restrâns, practic doar urme ale vegetaţiei tipice de stepă de altădată
         3130	Pietrişuri şi prundişuri într-o matrice mâloasă, permanent umede, la limita de inundabilitate, terenuri plane cu vegetaţie palustră	Habitat destructurat datorită deteriorării regimului hidrologic al Buzăului

         Tabel 5 Habitatele de interes conservativ prezente în aria protejată Lunca Buzăului şi corespondenţa acestora cu habitatele după clasificarea naţională

         Habitat de interes conservativ		Corespondenţa cu tipul de habitat după clasificarea naţională
         Cod Natura 2000	Denumire	Cod	Denumire
         Habitate listate în formularul standard
         3240	Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	R4417	Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix elaeagnos)
         92A0	Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	R4405	Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
         		R4406	Păduri danubian – panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
         		R4407	Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
         92D0	Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	R4422	Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)
         1530 *	Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	R1531	Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina
         3130	Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea	R2211	Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens

         Habitate care nu apar în formularul standard dar au fost identificate în teren
         91E0*	Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)	R 4402	Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
         		R4405	Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
         		R4407	Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
         91F0	Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)	R4404	Păduri danubian – panonice de luncă, mixte, de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus spp.) şi ulmi (Ulmus spp.) cu Festuca gigantea
         62C0*	Stepe ponto-sarmatice	R3418	Pajişti ponto panonice de Agropyron cristatum şi Chokia crostata
         		R3420	Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia
         6430	Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan, până în cel alpin		Fără corespondenţă

         Distribuţia tuturor acestor habitate este prezentată în Anexa 1 la planul de managment, Figura 3 şi detaliat în Figurile 4 -26.

         3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apă montane

         Asociaţia se instalează în locul pădurilor defrişate, dezvoltându-se un strat compact de arbuşti (Crataegus monogyna, Prunus spinosa care însoţesc tufele de cătină albă). În Lunca Buzăului este prezentă mai ales pe ostroavele din sectorul Păltineni-Mlăjet-Sibiciu (Anexa 1 la planul de management. Figura 4).

         Suprafaţa ocupată de acest habitat la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului este de 3,19 ha, adică un procent de 0,005 %.

         92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba

         În acest habitat sunt incluse numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.

         În aria protejată Lunca Buzăului acest tip de habitat se dezvoltă pe soluri aluviale, bogate în detritus organic şi formează o bordură în lungul râului, în zona de influenţă a apelor mari dar şi în zona terestră, mai uscată, aici evoluând ca formaţiuni pioniere. Datorită scăderii nivelului apei ca urmare a influenţei lucrărilor hidrotehnice, au mai degrabă caracter de asociaţii tranzitorii. Din acest motiv nu sunt foarte compacte mai ales în zona din aval şi sunt întrerupte de plantaţii forestiere de plop negru şi salcâm. De asemenea, păşunatul poate modifica structura asociaţiei.

         În Lunca Buzăului (Anexa 1 la planul de management Figurile 5 – 11) acest habitat are cea mai mare răspândire în comparaţie cu celelalte habitate Natura 2000 şi prezintă variaţii în privinţa asociaţiilor vegetale: în sectoarele cu mal argilos-mâlos (ex. Găvăneşti) apare o bordură de stuf (subasociaţia phragmitetosum în cadrul asociaţiei Salicetum albae-fragilis); pe terasa joasă (ex. Săgeata) asociaţia reprezintă probabil un rest, mai aridizat, al unei formaţiuni altadată umedă, formată doar din plop alb şi negru şi salcie albă, delimitată de o plantaţie de salcâm. Totodată, este evidentă întrepătrunderea cu habitatul 92D0, mai ales între Cândeşti şi Săpoca. Suprafaţa ocupată de acest habitat la nivelul sitului este de 128,37 ha (1,84 % din suprafaţa totală a sitului).

         92D0 Galerii şi tufărişuri sud-europene de luncă (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) În aria protejată Lunca Buzăului, sectorul favorabil instalării acestui tip de habitat este mai ales în aval de municipiul Buzău (Anexa 1 la planul de management Figurile 12 şi 13). Pentru zăvoaiele râului Buzău sunt citate specii halofile ca Artemisia maritima ssp salina, Atriplex hastata, Chenopodium glaucum, Festuca pseudovina, Spergularia maritima, Crispsis aculeata, Juncus gerardii.

         În literatură se menţionează că pentru vegetaţia luncilor vegetaţia de stufărişuri este reprezentată îndeosebi de Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae ce se instalează cu precădere pe terasele inferioare ale râurilor din regiunea de câmpie. Specia caracteristică şi dominantă, Tamarix ramosissima, cu o acoperire de 50-75%, este acompaniată de Calamagrostis epigeios şi de

         elemente ale ordinului Tamaricetalia, ca: Oenothera biennis, Urtica dioica, Salix fragilis, Populus alba şi ale alianţei Agrostion stoloniferae, ca: Agostis stolonifera, Poa angustifolia, Rorippa sylvestris, Trifolium repens, Taraxacum officinale, Trifolium fragiferum, Elymus repens. Suprafaţa ocupată de acest habitat la nivelul sitului este de 385,45 ha (5,51 % din suprafaţa totală a sitului).

         1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice (şi vest-panonice)

         În aria protejată Lunca Buzăului Habitatul 1530* este puţin prezent în sit, reprezentând doar o enclavă a vegetaţiei stepice halofile prezentă astazi mai ales în bazinul Calmaţuiului şi în perimetrele Balta Albă şi Amara (făcând referire doar la zone apropiate de Lunca Buzăului). La nivelul Luncii Buzăului, acest habitat este reprezentat de pajişti pe soluri slab sărăturate şi semi- aride, păşunate moderat. Distribuţia habitatului la nivelul sitului este prezentă în Anexa 1 la planul de management, Figurile 14 şi 15,iar suprafaţa ocupată la nivelul sitului este de 2,03 ha (0,03 % din suprafaţa totală a sitului).

         Asociaţia identificată este Achilleo-Festucetum pseudovinae, cu specia edificatoare Festuca pseudovina şi elemente indicatoare Achillea setacea şi Achillea collina. Habitatul tipic a fost identificat la punctele de confluenţă cu râurile Câlnău şi Slănic şi pe panta digului de la Berca, aici vegetaţia fiind folosită ca suport de un număr foarte mare de gasteropode din specia Helicella obvia (cel puţin pentru sudul şi sud-estul Romaniei, acest gasteropod este caracteristic habitatului 1530* si nu Helicopsis striata).

         La Bentu a fost identificată o asociaţie asemănătoare (la fel de bogată în exemplare de Helicella obvia) situată la marginea dinspre râu a unei pajişti invadate de Elaeagnos angustifolia, Eryngium campestre, Polygonum aviculare şi Plantago media.

         3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau

         Isoëto-Nanojuncetea

         Pe teritoriul sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, habitatul de apă dulce 3130 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conţinut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae), a fost identificat pe o suprafaţă de 42 m2 în sectorul Mărunţişu, sub malul stâng al Buzăului, pe o plajă de mâl. Conform Formularului Standard de caracterizare al ROSCI0103 Lunca Buzăului, procentul din aria protejată acoperită de acest habitat reprezentă 0,01 % însă procentul real, calculat pe baza rezultatelor cartărilor efectuate în teren este mult mai mic (0,00006%). Plaja de

         mâl este protejată de un mic ostrov şi pare a fi permanent umedă, inundată periodic. Au fost numărate 122 exemplare de Eleocharis palustris şi doar 3 exemplare de Eleocharis acicularis. Nu a fost găsită specia Eleocharis carniolica dar prezenţa acestui rest de habitat ne arată că au existat condiţii pentru E. carniolica.

         În timp, datorită modificării regimului hidrologic al luncii şi datorită unui proces lent dar continuu de eutrofizare speciile din Littorelletea uniflorae au dispărut, fiind înlocuite cu specii cu valoare conservativă redusă. Din aceleaşi cauze s-a înregistrat şi reducerea drastică, până la probabila dispariţie din sit, a speciei Eleocharis carniolica. Astfel, la nivelul Luncii Buzăului, habitatul 3130 este reprezentat de specii ale clasei Isoeto-Nanojunctea, asociaţiile Cyperetum flavescenti şi Juncetum bufonii, iar tipul de habitat corespunzător conform clasificării Habitatelor din România este R2211- Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens. Distribuţia habitatului 3130 în cadrul ariei protejate Lunca Buzăului este prezentată în Anexa 1 la planul de management – Figura 16.

         91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

         Corespondenţa fitosociologică: Stellaria nemori-Alnetum glutinosae (clasa Querco-Fagetea). Corespondenţa conform Clasificării Habitatelor din România – R 4402: Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum.

         Pădurea formează un culoar în lungul Buzăului, pe ambele maluri, în al doilea fragment al sitului (din amonte în aval) şi este formată din Alnus glutinosa, Salix alba, Salix fragilis, Populus alba, cu un strat compact de Rubus caesius şi tufe rare de Crataegus monogyna. Aici, habitatul are aspect de pădure densă, întunecoasă, umedă.

         Habitatul 91E0 include asociaţii atât din clasa Querco-Fagetea, cât şi din clasa Salicetea purpureae. În Lunca Buzăului habitatul este reprezentat de asociaţia Stellaria nemori-Alnetum glutinosae (clasa Querco-Fagetea) numai în partea superioară, în al doilea fragment al sitului. În restul luncii apare asociaţia Salicetum albae-fragilis, comună şi pentru habitatul 92A0.

         Asociaţia Salicetum albae-fragilis este de tip mezo-higrofil şi se instalează pe soluri aluviale, formând zăvoaie pe malurile râurilor. Stratul ierbos este bogat, iar stratul arbuştior este variabil. Poate conţine elemente din clasa Querco-Fagetea.

         Habitatele 92A0 şi 91E0* se suprapun parţial şi se recomandă includerea în 92A0 a pădurilor de plop alb în amestec cu salcie albă – păduri galerie, pe soluri mai uşoare şi cu stratul de arbuşti

         foarte bine dezvoltat – este un habitat pionier. Habitatul 91E0* se dezvoltă pe soluri stabilizate, stratul de arbuşti este slab dezvoltat sau lipseşte, aspect mai pregnant de pădure şi nu de zăvoi.

         În aval de cea de-a doua porţiune a sitului, habitatul 91E0 este reprezentat de asociaţia Salicetum albae, plopul negru fiind semnificativ, şi de Telekio speciosae-Alnetum incanae.

         Suprafaţa totală care este acoperită de acest tip de habitat în cadul sitului Lunca Buzăului este de 7,54 ha (0,11 % din suprafaţa totală)., iar distribuţia habitatului în cadrul sitului este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figurile 17 -19.

         Habitatul 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor,Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

         Corespondenţa fitosociologică: Fraxino danubialis-Ulmetum.

         La Poşta, habitatul este format din două benzi de pădure, un amestec de frasin şi stejar, cu o bordură compactă de Crataegus monogyna şi Prunus spinosa. Suprafaţa ocupată de habitatul 91F0 la nivelul sitului este de 1,89 ha (0,03 % din suprafaţa totală a sitului). , iar harta distribuţiei este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 20.

         Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice

         Corespunde tipurilor R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata

         – (corespondenţa fitosociologică Agropyretum pectiniforme), respectiv R3420 Pajişti vest- pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia (corespondenţă fitosociologică: Artemisio austriacae-Poetum bulbosae), conform Clasificării Habitatelor din România.

         Habitatul 62C0* de la Bentu

         Habitatul este localizat sub forma unor insule, într-un mozaic de habitate format din parcele forestiere de plop şi salcâm, tufărişuri cu Tamarix şi Prunus spinosa, păşuni invadate de Elaeagnos angustifolia, porţiuni mai umede, cu stuf.

         La Săgeata, habitatul 62C0* se prezintă sub forma unei benzi situate la limita dintre pădurea de plop şi salcie şi o fostă păşune, invadată de Elaeagnos angustifolia. La Gura Câlnăului, acest habitat înconjoară rămăşiţele habitatului 1530 şi are aspect insular, dezvoltat pe un teren denivelat, la ieşirea din localitate.

         Suprafaţa ocupată de habitatul 62C0* la nivelul sitului este de 4,47 ha (0,064% din suprafaţa sitului)iar distribuţia acestuia este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figurile 21 – 22.

         Habitatul 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan, până în cel alpin

         În Lunca Buzăului, acest tip de habitat are un grad mare de naturaleţe, fiind răspândit pe mici suprafeţe puţin influenţate antropic (maluri de râu rămase în afara lucrărilor hidrotehnice, ostroave de pietriş rezultate din procesele de depunere, terenuri nefolosite pentru păşunat, cu un amestec de ierburi şi tufărişuri). În condiţiile Luncii Buzăului, habitatul 6430 include comunităţi din ordinul Convolvuletalia sepium dar şi comunităţi ale ordinelor Phragmitetalia şi Nasturtio- Glycerietalia (alianţa Phalaridion arundinaceae).

         În sectorul dintre Păltineni şi Cislău-Vipereşti, asociaţiile caracteristice habitatului 6430 se dezvoltă pe ostroave sau plaje de pietriş spălate permanent de curentul apei. În valea adâncă de la Păltineni, cursul Buzăului formează atât plaje de pietriş, inundate annual, cât şi ostroave puţin înalte, destul de bine consolidate, favorabile dezvoltării vegetaţiei ierboase, caracteristice. Zona are un aspect natural şi oferă habitate propice pentru avifaună. În acest sector albia este mai largă şi râul formează mai multe ostroave de pietriş pe care se instalează habitatul 6430. Habitatul este izolat de malul răului de un culoar de sălcii, accesul fiind dificil, ceea ce asigură condiţii bune de conservare. Tot în sectorul dintre Păltineni şi Cislău, habitatul apare şi sub forma asociaţiei Typhetum latifoliae, pe culoarul dintre râu şi sălciişuri.

         În sectorul între Stânceşti şi până în aval de Săgeata, habitatul apare foarte fragmentat, doar mici pâlcuri de Typhetum pe malul râului.

         Suprafaţa ocupată de habitatul 6430 la nivelul sitului este de 0,30 ha., iar distribuţia la nivelul sitului este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figurile 23-26.

         În ceea ce priveşte tipurile de habitate conform clasificării naţionale identificate în teren şi distribuţia acestora la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului, informaţiile sunt sintetizate în Tabelul 6.

         Tabel 6 Tipuri de habitate după clasificarea naţională identificate în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

         Cod	Nume habitat după clasificarea naţională	Corespondenţă habitate Natura 2000 (cod)	Distribuţie şi/sau Observaţii
         R2210	Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani	–	Sibiciu de Jos
         R2211	Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens	3130	Aval com. Siriu- la malul apei Păltineni – la malul apei
         R2213	Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis, pe plaja de pietriş cu mici ochiuri de apă	3130	Sibiciu de Sus Sibiciu de jos Mărunţişu
         R4405	Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius	92A0	Aval com. Siriu
         R4406	R 4406 Păduri danubian- pontice de plop alb cu Rubus caesius	92A0	Aval com. Siriu – Tufărişuri compacte la ieşirea spre şosea, structură globulară sau piramidală, având spre râu stratul înalt de plop alb, ulm şi frasin; Tufe mari de Clematis vitalba Ciuta – Bandă compactă la exterior cu cătină albă şi păducel
         R4416	Tufărişuri de salcie (Salix triandra)	–	Păltineni – pe ostroavele de pietriş Sibiciu de Sus – pe pietriş (zăvoi dens), gunoaie depozitate
         R4417	Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos)	3240	Sibiciu de Jos – cu structură compactă, în 4 straturi: strat ierbos, strat de cătină albă, strat de sălcii cu salcâm intercalat, strat de plop de 8- 10 m înălţime; Ciuta Aval Păltineni Mlăjet
         R4422	Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)	92D0	Găvăneşti, zăvoi inundabil pe ambele maluri, iar pe malul stâng intră în contact cu pajişte cu Helicopsis
         R5305	Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia	–	Sibiciu de Sus – Pe ostroave de pietriş şi la malul braţului aproape secat Gura Bâscei

         R5309

         Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris

         –

         Ojasca – la malul apei (în faţa digului) Săgeata – în perimetrul Concivia SRL Găvăneşti – la malul apei

         În concluzie, habitatul cel mai bine reprezentat în lunca Buzăului este 92A0 – păduri galerie cu Salix alba şi Populus alba, identificat atât în sectoarele din amonte de municipiul Buzău cât şi în sectoarele din aval; Habitatele 3240 – vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos în lungul râurilor montane şi 92D0 – tufărişuri de luncă cu Tamarix sunt destul de bine reprezentate, însă cu o distribuţie mai fragmentată.

         Pentru habitatul 3240 este foarte caracteristică dezvoltarea asociaţiei R4414 – tufărişuri danubiene de cătină albă şi răchită albă iar pentru habitatul 92D0, dezvoltarea asociaţiei R4422 – tufărişuri danubiene de cătină roşie.

         Mult mai localizat şi ocupând suprafeţe mici este habitatul 1530 – mlaştini şi stepe sărăturate panonice- sector bine identificat, la Bentu. S-a remarcat dezvoltarea populaţiilor gasteropodului Helicella obvia în mai multe asociaţii vegetale de pe terenuri uscate, cât şi pe digurile de la Berca.

      3. 2.3.3. Flora de interes conservativ

         În aria Sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului au fost identificate 135 de specii de plante, dintre care 35 de specii de arbori şi arbuşti aparţinând unui număr de 17 familii şi 100 de specii de plante erbacee aparţinând unui număr de 33 familii (Anexa 2 la planul de management. Tabelele 41 şi 42).

         Niciuna dintre speciile de plante identificate nu are statut de conservare şi nici statut special de protecţie, acestea neregăsindu-se în Cartea roşie a plantelor vasculare din România sau în anexele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

         Tabel 7 Flora de interes conservativ, conform Formularului Standard a sitului ROSCI0103 şi observaţii referitoare la distribuţia acesteia în aria protejată Lunca Buzăului

         Cod Natura 2000	Specia de interes conservativ conform Formularului Standard al ROSCI0103	Directiva Habitate 92/43/CEE	OUG nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare	Convenţia de la Berna (Legea nr.13/1993)	Distribuţia la nivelul ariei protejate şi/sau alte observaţii
         1939	Agrimonia pilosa	Anexa II	Anexa nr. 3	–	Nu a fost identificată în teren
         1898	Eleocharis carniolica	Anexa II	Anexa nr. 3	Anexa 1	Nu a fost identifica- tă în teren

         

         Speciile de interes comunitar Agrimonia pilosa (turiţa mare) şi Eleocharis carniolica (pipiriguţ) nu au fost găsite în aria sitului Natura 2000 Lunca Buzăului în perioada iulie 2012- septembrie 2013. Absenţa acestor specii din sit a fost semnalată şi în urma Studiului privind impactul activităţii de extracţie nisip şi pietriş asupra caracteristicilor sitului de importanţă comunitară Lunca Buzăului şi zona adiacentă (inclusiv asupra speciilor din Anexa IV a Directivei Habitate), realizat în anul 2010 de Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa. Cauza cea mai probabilă a absenţei speciilor Agrimonia pilosa şi Eleocharis carniolica din sit este existenţa în lunca Buzăului a unor condiţii abiotice nefavorabile dezvoltării acestor specii. Conform datelor din literatură, lunca Buzăului nu este inclusă în arealul de răspândire a acestor două specii în România.

         Inventarierea florei sitului Natura 2000 Lunca Buzăului a permis identificarea a 22 de asociaţii vegetale prezentate în Anexa 2 la planul de management, Tabelul 42. Dintre acestea, 8 asociaţii vegetale care definesc habitate listate şi nelistate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, au valoare conservativă potenţială (tabelul 8).

         Tabel 8 Asociaţiile vegetale din situl ROSCI0103 Lunca Buzăulu care au valoare conservativă potenţială şi habitatele pe care le definesc:

         Nr.crt	Asociaţie vegetală	Specii edificatoare	Habitat
         1.	Populetum albae	Populus alba	92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
         2.	Salici-Populetum	Salix alba, Populus alba

         3.	Tamaricetum ramosissimi	Tamarix ramosissima	92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
         4.	Alnetum glutinosae_Incanae	Alnus glutinosa, Alnus incana	91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Pdion, Alnion incanae, Salicion albae)
         5.	Alnetum incanae	Alnus incana
         6.	Alno-Salicetum cinereae	Alnus glutinosa , Salix cinerea
         7.	Alno-Salicetum rosmarinifoliae	Alnus glutinosa, Salix rosmarinifolia
         8.	Alno-Salicetum triandrae	Alnus glutinosa, Salix triandra

         Pentru tipurile de habitate listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului au fost identificate următoarele asociaţii vegetale:

         • – Asociaţia Populetum albae şi Asociaţia Salici–Populetum pentru habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;

         • – Asociaţia Tamaricetum ramosissimi pentru habitatul 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae).

         Cu toate că în Formularul Standard Natura 2000 al sitului nu este listat habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), în teren au fost identificate 5 asociaţii vegetale – Asociaţia Alnetum glutinosae -Incanae, Asociaţia Alnetum incanae, Asociaţia Alno – Salicetum cinereae, Asociaţia Alno -Salicetum rosmarinifoliae, Asociaţia Alno – Salicetum triandrae, care definesc acest tip de habitat şi care reprezintă argumente ce susţin existenţa habitatului în sit. Având în vedere că la nivel european regularizarea marginilor de râu a condus la reducerea considerabilă a ponderii acestui habitat şi faptul că în România există suprafeţe în care se mai menţine, propunem ca asociaţiile vegetale ce caracterizează acest habitat să aibă valoare conservativă. Aceeaşi propunere o facem şi pentru asociaţiile Populetum albae, Salici-Populetum şi Tamaricetum ramosissimi, care sunt definitorii pentru habitatele de interes comunitar 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba şi 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae).

      4. 2.3.4. Fauna de interes conservativ

         1. 2.3.4.1. Fauna de nevertebrate

            În aria sitului Natura 2000 Lunca Buzăului au fost identificate până în prezent 143 specii de nevertebrate (Anexa 2 la planul de management – Tabel 43), dintre care 119 specii de insecte. Dintre acestea, 3 specii sunt listate în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/CEE (Specii animale şi vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare), respectiv Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică): coleopterul Lucanus cervus (rădaşca) şi lepidopterele Lycaena dispar (fluturaşul purpuriu) şi Callimorpha quadripunctaria (fluturele vărgat).

            Tabel 9 Specii de nevertebrate de interes conservativ din aria protejată Lunca Buzăului şi statutul de protecţie al acestora, conform legislaţiei comunitare, naţionale şi europene:

            Cod Natura 2000	Specia de interes conservativ	Directiva Habitate 92/43/CEE	OUG nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare	Convenţia de la Berna (Legea nr. 13/1993)	Observaţii
            1088	Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului)	Anexa II, Anexa IV	Anexa 3 Anexa 4A	Anexa II (specii strict protejate)	Deşi este listată în formularul standard, nu a fost identificată în teren.
            1083	Lucanus cervus (rădaşca)	Anexa II	Anexa 3 Anexa 4A	Anexa III (specii de fauna protejate)	Identificată în teren, lipseşte din Formularul Standard.
            1060	Lycaena dispar (fluturaşul purpuriu)	Anexa II, Anexa IV	Anexa 3 Anexa 4A	Anexa II	Identificată în teren, lipseşte din Formularul Standard
            1078	Callimorpha quadripunctaria (fluturele vărgat)	Anexa II	Anexa 3	–	Identificată în teren, lipseşte din Formularul Standard

            Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului)

            Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului) este un coleopter de dimensiuni mari (50-110 mm lungime), al cărui stadiu larvar se dezvoltă sub scoarţa şi în lemnul arborilor, în principal de stejar (Quercus sp.). Preferă arborii bătrâni, cu vârsta de 120-140 de ani, expuşi radiaţiilor solare, arbori izolaţi în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători.

            Inventarierea speciei Cerambyx cerdo în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului s-a realizat în perioada iulie 2012 – septembrie 2013, prin căutarea activă, pe transecte, a arborilor colonizaţi şi a adulţilor în habitatele forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei din aria sitului: parcelele forestiere din pădurile de luncă de tip stejăreto-frasineto-ulmete şi stejăreto-frasinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia ce conţin specii de Quercus cu vârsta de peste 30 ani; zona împădurită cu fag şi alte specii de foioase din localitatea Ciuta, care este situată la o distanţă mai mică de 500 m de pădurile întinse de stejar din afara sitului.

            Distribuţia habitatelor forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei Cerambyx cerdo în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului este prezentată Anexa 1 la planul de management Figura 27. În habitatele investigate nu au fost identificaţi adulţi de Cerambyx cerdo, resturi ale corpului unor exemplare adulte de croitor mare sau arbori cu urme recente ale activităţii larvelor de croitor mare sau cu găuri de ieşire ale adulţilor.

            Considerăm că prezenţa speciei Cerambyx cerdo în habitatele forestiere din aria sitului este puţin probabilă, deoarece nu au fost detectate condiţiile de habitat necesare dezvoltării larvei speciei: stejari bătrâni şi în descompunere, habitate semideschise cu exemplare bătrâne de Quercus sp (cu vârsta de peste 100 ani). De altfel, Formularul Standard de caracterizare a sitului (ROSCI0103) indică în rubrica de caracterizare a populaţiei pentru această specie calificativul D care semnifică faptul că populaţia la nivelul sitului este nesemnificativă în raport cu populaţia la nivel naţional. De aceea, Planul de management propune pentru această specie monitorizarea habitatele forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei din aria sitului în următorii 3 ani. Dacă se va dovedi că specia Cerambyx cerdo nu este reprezentată în sit printr-o populaţie viabilă, se va propune scoaterea acesteia din Formularul Standard Natura 2000 al sitului.

            Lucanus cervus (rădaşca)

            Lucanus cervus este un coleopter de dimensiuni mari, a cărui larvă se dezvoltă în lemnul umed aflat în descompunere al unui număr mare de specii de, precum speciile genurilor Quercus, Fagus, Salix, Populus, Tilia, Aesculus.

            În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia Lucanus cervus a fost detectată până în prezent în pădurile de luncă de tip stejăreto-frăsineto-ulmete şi stejăreto-frăsinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia şi în zona împădurită cu fag şi alte specii de foioase din localitatea Ciuta (Anexa 1 la planul de management, Figura 28). Condiţiile de habitat care determină prezenţa speciei saproxilofage Lucanus cervus în habitatele forestiere din aria sitului sunt: prezenţa cioturilor de stejar şi a arborilor scorburoşi şi/sau parţial uscaţi de fag, în ale căror reziduuri putrezite se dezvoltă larva de rădaşcă.

            Lycaena dispar (fluturaşul purpuriu sau fluturaşul de foc)

            Lycaena dispar este un fluture diurn de dimensiuni mici (14-21 mm anvergura aripii) caracteristic habitatelor umede. Larvele acestui fluture se hrănesc pe frunzele plantelor din genul Rumex şi iernează între frunzele ofilite de la baza plantelor gazdă.

            În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia Lycaena dispar este prezentă în habitatele palustre şi/ sau în zonele umede adiacente din zona montană, colinară şi de câmpie (distribuţia este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 29), adulţii putând fi întâlniţi şi la distanţă de habitatele caracteristice larvelor. Habitatele frecventate de adulţi în vederea hrănirii şi copulaţiei sunt reprezentate de zonele cu vegetaţie ierbacee iubitoare de umiditate, deasă şi relativ înaltă (0,5-1,0 m), de la marginea sau din interiorul habitatelor de interes comunitar 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) şi 92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba şi a arinişurilor de arin alb (Alnus incana), în care sunt prezente plante de Mentha longifolia, Lythrum salicaria şi Cirsium vulgare, care constituie sursă de nectar pentru adulţi.

            Callimorpha quadripunctaria (fluturele vărgat)

            Callimorpha quadripunctaria este un fluture nocturn cu activitate diurnă, de dimensiuni medii (48-55 mm anvergura aripilor), prezent în pădurile de foioase, mai ales în zona colinar- submontană.

            În aria protejată Lunca Buzăului specia Callimorpha quadripunctaria a fost detectată în partea din amonte a sitului, între localităţile Colţu Pietrii şi Sibiciul de Sus (Anexa 1 la planul de management Figura 30), în habitatele forestiere de pe malul râului, la marginea dinspre apă a acestora, bogată în vegetaţie şi în luminişurile nu foarte uscate.

            Specia Callimorpha quadripunctaria poate fi folosită ca ,,specie umbrelă pentru protecţia altor taxoni. Prin conservarea habitatului acestei specii în aria sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului se asigură protecţia şi conservarea tuturor componentelor biodiversităţii habitatelor forestiere din zona colinară a sitului (sectorul Nehoiu-Sibiciu de Sus), care reprezintă partea din aria protejată cu cel mai mare grad de naturaleţe.

            În ceea ce priveşte fauna de macronevertebrate bentonice, din analiza datelor de distribuţie a acestora au reieşit câteva consideraţii preliminare: din compararea modelelor de distribuţie caracteristice râurilor din România cu situaţia din râul Buzău, se constată o fragmentare evidentă a habitatelor bentonice – această fragmentare este urmarea atât a lucrărilor hidrotehnice, de tip baraje, diguri cât şi a celor ocazionale (rectificarea albiei de la an la an); în sectorul din amonte de Ciuta, distribuţia macronevertebartelor bentonice este continuă şi corespunde celei din râurile puţin deranjate de lucrări hidrotehnice, iar în aval s-a constatat fragmentarea distribuţiei şi chiar întreruprea continuităţii longitudinale a habitatului lotic. Din aval de Berca şi până spre sectorul dominat de substrat nisipos (Baniţa-pod Jirlău-Făurei) s-a constatat o sărăcire puternică a asociaţiilor bentonice, cu predominanţa oligochetelor şi chironomidelor.

         2. 2.3.4.2. Ihtiofauna

            Ihtiofauna actuală a Buzăului este rezultatul unui proces care a implicat factori naturali regionali, factori naturali locali (în sens istoric) şi factorul uman, reflectând modificările suferite de acest curs de apă în ultimii 40 de ani, ca urmare a exploatării balastului şi a amenajărilor hidrotehnice. Astfel, s-a redus indicele de împletire şi a avut loc fenomenul de autocaptare a meandrelor, lungimea râului reducându-se, în intervalul menţionat. Componenţa comunităţii de peşti a fost determinată de caracteristicile întregului bazin, productivitatea ecosistemelor terestre si acvatice, heterogenitatea habitatelor.

            Pentru sectorul cuprins în perimetrul sitului Natura 2000 este de presupus că ihtiofauna a fost dintotdeauna asemănătoare celei din alte râuri colinare şi de câmpie de dimensiunile Buzăului.

            Specia dominantă acestui tip de râuri este cleanul (Leuciscus cephalus), cu exigenţe reduse faţă de calitatea mediului acvatic, suportând perioade de eutrofizare mult mai bine ca alte specii.

            Speciile de interes comunitar (Tabelul 10) sunt elemente valoroase ale comunităţilor de peşti: moioaga sau mreana vânătă (Barbus meridionalis) împreună cu cei doi porcuşori (Gobio uranoscopus si Gobio kesslerii) sunt factori de control pentru populaţiile de macronevertebrate bentonice, iar zvârluga (Cobitis taenia) este un factor de control pentru asociaţiile psamofile.

            Tabel 10 Speciile de peşti de interes conservativ în aria protejată Lunca Buzăului şi statutul acestora conform legislaţiei naţionale, comunitare şi internaţionale

            Cod Natura 2000	Specia de interes conservativ conform FSd ROSCI0103	OUG nr. 57/2007 cu completări şi modif. ulterioare	Directiva Habitate 92/43/CEE	Convenţia de la Berna	Distribuţia la nivelul ariei protejate şi/sau alte observaţii
            1122	Gobio uranoscopus	Anexa nr. 3	Anexa II	Anexa nr. III (specii de faună protejate)	Sector Siriu-Berca
            1138	Barbus meridionalis	Anexa nr. 3	Anexa II	Anexa nr. III	Sector Siriu-Berca
            1149	Cobitis taenia	Anexa nr. 3	Anexa II	Anexa nr. III	Zone nisipoase
            2511	Gobio kessleri	Anexa nr. 3	Anexa II	Anexa nr. III

            Distribuţia acestor 4 specii este fragmentată datorită barierelor artificiale create pe râu prin realizarea amenajărilor hidrotehnice. Studiul ştiinţific nu a putut concluziona deocamdată dacă afluenţii Buzăului pot reprezenta refugii şi totodată rezervoare de indivizi pentru aceste specii ( cu alte cuvinte, dacă recrutarea de indivizi este favorizată de habitatele afluenţilor).

            Măsurile de management ce vor fi propuse în cadrul Capitolului 4 al Planului de management sunt adaptate atât la situaţia actuală a acestor specii, cât şi la tendinţele dinamicii naturale şi induse antropic ale râului Buzău.

            Ihtiofauna Buzăului a fost studiată mai curând sporadic până în anii 2000În comparaţie cu datele de acum 50 de ani, se remarcă dispariţia speciilor Rutilus rutilus, Vimba vimba carinata şi semnalarea unui invadator, Pseudorasbora parva.

            Comparând datele publicate cu identificările din teren ilustrate pe larg în cadrul studiului ştiinţific care fundamentează Prezentul plan de management, sectorul de râu inclus în aria protejată Lunca Buzăului oferă condiţii trofice şi de habitat pentru următoarele specii, în total 19: Leuciscus cephalus cephalus L., 1758, Phoxinus phoxinus phoxinus L., 1758, Alburnoides bipunctatus bipunctatus Bloch, 1782, Chondrostoma nasus nasus L., 1758, Gobio gobio obtusirostris Valenciennes, 1844, Gobio kessleri kessleri Dybowski, 1862, Gobio uranoscopus Agassiz, 1828, Pseudorasbora parva Schlegel, 1842, Barbus barbus barbus L., 1758, Barbus meridionalis petenyi Heckel, 1847, Cyprinus carpio carpio L., 1758, Carassius carassius L., 1758, Carassius auratus gibelio Bloch, 1782, Orthrias barbatulus L., 1758, Cobitis taenia taenia L., 1758, Sabanejewia aurata vallachica Nalbant, 1957, Silurus glanis L., 1758, Stizostedion lucioperca L. 1758, Cottus gobio gobio L., 1758.

            Gobio (Romanogobio) uranoscopus şi G. kesslerii sunt localizate în bazinul Dunării, în sectoare de mici dimensiuni, sunt specii ameninţate care şi-au redus drastic arealul. În Anexa 1 la planul de management, Figurile 31 şi 32 prezintă distribuţia speciei Gobio uranoscopus, respectiv a speciei Gobio kessleri la nivelul sectorului râului Buzău care este cuprins în aria protejată Lunca Buzăului. Indivizii de G. keslerii sunt predominant pelagici şi sunt activi mai ales după-amiaza şi dimineaţa devreme, iar indivizii de G. uranoscopus sunt mai mult bentonici şi sunt activi seara şi în prima parte a nopţii.

            Perioada de reproducere se întinde între aprilie şi iulie (10-12 săptamâni) pentru G. kesslerii şi între mai şi august (12-15 săptămâni) pentru G. uranoscopus, la ambele specii indivizii împerechindu-se de mai multe ori. Atingerea temperaturii apei de 12o C este un stimul pentru maturarea gameţilor. Masculii şi femelele se aglomerează în curent puternic (0,5-1 m/s) (spre deosebire de Gobio gobio care preferă curent slab, de 0,1 m/s), la suprafaţa apei. Eliberarea şi fecundarea icrelor are loc în a doua jumătate a nopţii şi dimineaţa devreme. Icrele fecundate sunt duse de curent şi se lipesc rapid de orice substrat disponibil, deplasarea în curent fiind scurtă, până la 30 secunde; deci, ouăle se ataşează de substrat destul de aproape de sectorul de împerechere. G. uranoscopus si G. kesslerii sunt reproducători pelagici şi nu depind pentru împerechere de un substrat anume. Masculii de G. uranoscopus, înainte de a se ridica la suprafaţa apei, se poziţionează în zona bentosului şi au un comportament agresiv unii faţă de alţii.

            Barbus meridionalis (B. meridionalis petenyi) face parte dintr-un grup de taxoni (genul Barbus) care au supravieţuit separat în refugii glaciare în timpul pleistocenului. Este o specie reofilă aflată în declin, prezentă în cursul mijlociu al râurilor. Râul Buzău se află pe limita estică a arealului său.

            Întreprinde migraţii de reproducere primăvara, femelele pe distanţe mai mari decât masculii, datorită localizării lor în mai multe tipuri de habitate cu caracter lentic, în afara perioadei de reproducere (cu alte cuvinte, se deplasează din zone mai depărtate). Masculii ajung în sectorul propice cu o săptamână înaintea începerii sezonului de reproducere. Femelele rămân în habitatul de reproducere aproximativ 48 de ore, după care fie se odihnesc pe substratul de pietriş- bolovăniş, fie înoată în aval spre habitatul de locuire din perioada de vară.

            Deci, pentru această specie sunt necesare cel puţin două tipuri de habitat, unul pentru reproducere, primăvara, şi unul pentru locuire/hrănire în perioada de vară-iarnă. (distribuţia speciei este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 33). Având în vedere preferinţele trofice (specie bentofagă: zoobentos – larve de chironomide, efemeroptere, trihoptere mai ales vara dar şi fitobentos toamna), habitatul de locuire este caracteristic sectorului aval Cislău până la barajul Berca, iar habitatul de reproducere este caracteristic sectorului amonte Cislău, până spre zona cu aflorimente de gresii (Paltineni-Sibiciu). De menţionat că mreana vânătă are un spectru trofic mai îngust decât mreana obişnuită (Barbus barbus), aceasta din urmă consumând o varietate mai mare de organisme bentonice. Astfel, din punct de vedere trofic, sectorul favorabil pentru Barbus meridionalis este, în cea mai mare parte, suprapus sectorului cu Oligoneuriella rhenana.

            Cobitis taenia, ca de altfel şi celelalte specii ale genului Cobitis, are o nişă ecologică foarte îngustă, specializată (parametrii: temperatura, prezenţa/absenţa vegetaţiei, densitatea nisipului) şi nu poate supravieţui în afara acesteia. Deşi arealul speciei este foarte larg, în cadrul acestui areal specia este foarte localizată. Dependenţa strictă de un habitat tipic o face foarte vulnerabilă şi astfel a căpătat statutul de specie ameninţată. Dar, paradoxal, această nişă ecologică îngustă a permis speciilor genului Cobitis să supravieţuiască în mici fragmente de habitat şi să facă faţă perturbarilor naturale sau celor determinate de activitatea umană.

            Habitatul de reproducere în râul Buzău pentru Cobitis taenia este distribuit cu precădere în aval de podul Jirlău-Făurei, în mici porţiuni ale malului, liniştite, neperturbate şi bogate în vegetaţie acvatică, mai ales alge filamentoase (Anexa 1 la planul de management, Figura 34 – Harta

            distribuţiei pentru Cobitis taenia la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului). În sectorul din amonte şi aval de Berca există, de asemenea, mici porţiuni în malurile unde apa are curs lent şi se acumulează detritus fin şi se dezvoltă mici câmpuri de vegetaţie acvatică, propice depunerii icrelor.

            Adulţii depun icrele în vegetaţie, preferând câmpurile de macrofite sau alge filamentoase, în curent slab. Ouăle se dezvoltă în condiţii de fluctuaţie a oxigenului dizolvat, dar pe măsură ce se derulează fazele de dezvoltare, nevoia de oxigen creşte.

            Alevinii de Cobitis taenia au nevoie de adăpostul vegetaţiei dense (alge filamentoase sau macrofite acvatice), altfel fiind rapid consumaţi fie de alte specii de peşti, fie de nevertebrate prădătoare (larve de odonate sau coleoptere). Prezintă fototactism negativ, sunt puţin mobili şi suportă variaţii ale oxigenului dizolvat, fiind mai curând euriooxibionţi. Nu suportă temperaturi scăzute (sub 15oC), dar se dezvoltă bine chiar dacă regimul termic este mai ridicat.

            Adulţii sunt prezenţi în habitate nisipoase, mai rar în cele pietroase. Hrănirea se desfăşoară într- un ciclu sezonier, redusă sau absentă iarna şi foarte activă la mijlocul verii. Hrana este alcatuită predominant din organisme mărunte, chidoride, copepode şi rizopode mai ales, aceste grupe taxonomice variind în hrană în funcţie de abundenţa lor. Cobitis taenia preferă pentru hrănire habitatele pelofile.

            Din datele existente reiese că această specie tolerează temperaturile mai ridicate ale apei şi cantităţile mai mici de oxigen dizolvat, dar este foarte sensibilă la schimbarea habitatului: pat nisipos pentru adulţi, suficient de afânat pentru a permite adăpostirea în nisip şi vegetaţia densă pentru ouă şi alevini.

            Habitatul de depunere a icrelor este reprezentat de zonele cu vegetaţie densă, curent slab şi adâncime mică, mai ales la mal şi în meandre. Astfel, este necesară menţinerea diversităţii morfologice a râului şi mai ales diversitatea morfologică a malurilor în sectorul Păltineni- Măgura.

            Pe baza datelor obţinute în teren (capturi, colectări de nevertebrate, schiţe, fotografii, observaţii, interviuri cu pescarii) se poate identifica o primă zonare a sectoarelor râului Buzău (din perimetrul sitului ROSCI0103), zonele fiind delimitate de bariere artificiale, de netrecut pentru ihtiofaună:

            1. i. Sector comuna Siriu – baraj Berca (Cândeşti); barajul este o barieră puternică, nu este prevăzut cu scară pentru peşti. Sectorul este într-o stare ecologică destul de bună şi este, din punct de vedere peisagistic, destul de atrăgător. In sector sunt prezente speciile Barbus meridionalis petenyi, Gobio kesslerii şi Gobio uranoscopus;

            2. ii. Sectorul aval baraj Berca – porţiunea dintre cele două poduri (rutier şi CFR) de la Mărăcineni; se resimte influenţa barajului, mai ales în imediata apropiere (modificarea semnificativă a componenţei faunei bentonice – dispariţia speciilor reofile stenotope, apariţia briozoarelor pe substratul pietros şi a filmului de bacterii). La cele două poduri menţionate există câte un prag deversor care funcţionează de asemenea ca barieră pentru circulaţia ihtiofaunei;

            3. iii. Sectorul Mărăcineni-Beilic, puternic impactat de balastiere. Albia este permanent deranjată, vegetaţia malurilor este săracă, în apropierea albiei sunt multe deşeuri. Predomină amestecul de pietriş şi nisip. În aval de municipiul Buzău calitatea apei este precară, efectele deversărilor urbane manifestându-se până spre localitatea Baniţa;

            4. iv. Sectorul Beilic-Vişani se remarcă printr-o revenire a calităţii ecologice a râului, patul albiei este nisipos, din loc în loc apar insule de pietriş în care se concentrează fauna bentonică. Malurile sunt în parte împădurite;

               R. kesslerii, R. uranoscopus si B. meridionalis sunt considerate specii sensibile, puţin tolerante la schimbarea condiţiilor de mediu

               Tabel 11 Condiţii actuale de habitat pentru ihtiofaună

               Specia	Biotop			Activitat e	Habitat		Spectrul trofic	Sector de râu
               	Preferin ţe pentru curent	Substrat Toleranţ ă	Temp. optimă	Diurnă – nocturnă	Reproduc ere	Hrăni re
               Romanogo bio uranoscop us	0,5-1 m/S	Pietriş, galeţi Nu tolereaz ă reducere a oxigenul ui	12- 20oC	Seara şi prima parte a nopţii	In masa apei	Pietri ş, galeţi	Nevertebr ate bentonice, detritus	Siriu- Găvăn eşti

               Romanogo bio kesslerii	0,5 m/s	Pietriş, galeti Nu tolereaz ă reducere a oxigenul ui	12- 20oC	După amiaza şi dimineaţ a devreme	In masa apei	Pietri ş, galeţi	Nevertebr ate bentonice, detritus	Siriu- Găvăn eşti
               Cobitis taenia	0,1-0,3 m/s	Nisipos Tolereaz ă degradar ea calităţii apei	Peste 15oC, suportă şi temper aturi mai ridicate in cursul verii	Alevinii sunt nocturne, adulţii diurni	Vegetaţie acvatică densă (alge filamento ase şi macrofite ), la mal, zonă linistită	Habit ate psam ofile şi pelofi le	Copepode , protozoar e; alevinii consumă alge şi protozoar e	Aval Buzău
               Barbus meridional is	0,5-1 m/s	Pietriş, galeţi Specie intoleran tă la degradar ea calităţii apei şi scăderea oxigenul ui dizolvat	Maxim um 25oC	Diurrnă	Pietriş şi bolovăniş	Subst rat pietro s, apă limpe de	Efemeropt ere, trihoptere, chironomi de, gamaride, oligochete , detritus vegetal; adulţii consumă inclusiv puiet de peşte şi alevini	Siriu- Mărăci neni

               Corelând datele privind prezenţa speciilor de ihtiofaună cu datele privind distribuţia macronevertebratelor bentonice se poate concluziona că, în momentul de faţă, condiţiile de mediu pentru ihtiofaună nu sunt cele mai favorabile.

         3. 2.3.4.3. Herpetofaună

            Speciile de herpetofaună de interes conservativ care sunt prezentate în formularul Standard de caracterizare a sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, statutul legal de protecţie conferit prin

            

            legislaţia naţională, europeană sau prin convenţii internaţionale, precum şi statutul de conservare al acestora conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România , sunt prezentate in Tabelul 12.

            Tabel 12 Specii de amfibieni şi reptile conform Formularului Standard al sitului ROSCI0103

            Specia	Denumire populară	Statut de conservare cf. CRVR*	Convenţia Berna (anexe)	Directiv a Habitate (anexe)	OUG 57 / 2007 (anexe)
            Bombina bombina	Buhaiul de baltă (izvoraş) cu burta roşie	Aproape ameninţată	II	II, IV	3, 4A
            Bombina variegata	Buhaiul de baltă (izvoraş) cu burta galbenă	Aproape ameninţată	II	II, IV	3, 4A
            Triturus dobrogicus	Tritonul dobrogean	Periclitată	II	II, IV	3, 4A
            Emys orbicularis	Ţestoasa de lac europeană	Vulnerabilă	II	II, IV	3, 4A

            * CRVR = Cartea Roşie a Vertebratelor din România

            Buhaiul de baltă (izvoraş) cu burta roşie – Bombina bombina este o broască de dimensiuni reduse (până la 5 cm lungime), având pe spate culori cenuşiu-deschis, măsliniu sau mai rar verzui, cu negi de culoare neagră, iar pe abdomen un model de culori vii, între portocaliu şi roşu, pe un fond negru (acesta fiind predominant). Coloritul viu de pe abdomen, împreună cu o poziţie specifică de expunere a acestuia (ridicarea bărbiei şi a membrelor anterioare) reprezintă un mod de avertizare a faptului că specia este foarte toxică.

            Buhaiul de baltă cu burta roşie este o specie cu activitate atât diurnă, cât şi nocturnă, preponderent acvatică, ce poate fi întâlnită între lunile martie şi septembrie (rareori octombrie) în zone inundate (naturale sau de origine antropică), bălţi temporare şi permanente, canale de irigaţii, mlaştini sau braţe moarte, foste exploatări de balast inundate, cu vegetaţie bogată, între altitudinile de 41 de metri (podul Jirlău-Făurei, DJ 203) şi 110 m (Verneşti). – Anexa 1 la planul de management, Figura 35 – Harta distribuţiei speciei Bombina bombina la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului. La nivelul ţării a fost semnalată până la 400 de metri, existând o zonă de suprapunere cu buhaiul de baltă cu burta galbenă, între 100 şi 400 de metri, unde aceste 2 specii pot hibrida. Poate fi recunoscut după sunetele specifice pe care le emit masculii în perioada de reproducere (aprilie-august) şi care pot fi redate astfel: unk-unk-unk.

            Buhaiul de baltă (izvoraş) cu burta galbenă – Bombina variegata are dimensiuni similare celui cu burta roşie (până în 5 cm lungime), având pe spate un colorit cenuşiu-deschis, cenuşiu-închis sau măsliniu, cu pete negre, cu un tegument aspru, cu mulţi negi glandulari (prin care secretă o substanţă toxică, ce îl apără de prădători). Pe abdomen, coloritul viu formează un model unic individual, cu pete cenuşii până la negre, pe un fond galben. La fel ca şi la buhaiul de baltă cu burta roşie, coloritul viu de pe abdomen, împreună cu o poziţie specifică prin care buhaiul îl expune, avertizează asupra toxicităţii acestuia. Buhaiul de baltă cu burta galbenă este o specie cu activitate atât diurnă, cât şi nocturnă, mult mai puţin pretenţioasă în privinţa habitatelor acvatice de reproducere şi hrănire decât buhaiul de baltă cu burta roşie.

            Astfel, fiind o specie de deal şi munte, buhaiul de baltă cu burta galbenă poate fi întâlnită în mici băltoace temporare sau bălţi permanente, formate pe drumuri de pământ din fondul forestier sau în albiile majore şi minore ale râului Buzău şi ale afluenţilor acestuia (Bâsca Chiojdului, Sibiciu), în izvoare care băltesc, ochiuri de apă sau chiar albia râului Buzău, în zonele cu viteză mică de curgere, de la altitudini de 187 m (loc. Ciuta) până la altitudini de 480 m (Siriu – Colţu Pietrii), la capătul din amonte al sitului Lunca Buzăului (Anexa 1 la planul de management, Figura 36 – Harta distribuţiei speciei Bombina variegata la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului).

            La nivelul ţării, specia a putut fi observată până la altitudini de aproape 2000 m. Sunetele emise de masculii acestei specii sunt puţin asemănătoare celor emise de buhaiul de baltă cu burta roşie, putând fi redate prin huu-huu-huu.

            Tritonul dobrogean – Triturus dobrogicus este o specie de şes predominant acvatică, asociată luncilor râurilor mari, zonelor inundabile şi Deltei Dunării. Având o formă zveltă, tritonul dobrogean are un corp lung (o lungime totală de până la 15 cm), astfel încât membrele întinse în lungul corpului nu se ating. Are un colorit dorsal brun-roşcat până la brun-gălbui, cu puncte negre; flancurile prezintă uneori puţine puncte albe, iar pe abdomen prezintă o culoare galben- portocaliu până la roşu-portocaliu, cu pete negre, care adesea tind să formeze o linie mediană. Masculul în perioada de reproducere prezintă o creastă dorsală dinţată, întreruptă în zona cloacei. Specia nu a putut fi observată la nivelul sitului Lunca Buzăului, deşi există habitate prielnice în aval de municipiul Buzău şi până la limita din aval a sitului, fără a avea însă o bună conectivitate (braţe moarte cu vegetaţie palustră bogată, bălţi formate în foste exploatări de balast, cu vegetaţie de stuf, canale de irigaţii, zone inundate de pierderi din sistemul de irigaţii) însă acestea

            se află totuşi la limita altitudinală superioară a arealului de distribuţie. Aceste considerente fac probabilă lipsa speciei din situl Lunca Buzăului.

            Ţestoasa de lac europeană – Emys orbicularis este singura specie de ţestoasă acvatică din România, având, spre deosebire de ţestoasele terestre (ţestoasa dobrogeană şi ţestoasa lui Hermann), o carapace teşită, circulară sau eliptică, unită de plastron printr-un ligament. Capul este brun-pal până la negru, punctat cu pete mici galbene, care imită foarte bine lintiţa. Membrele au aceeaşi culoare de fond şi pete galbene, la fel ca pe cap, cele anterioare având 4 gheare, iar cele posterioare 5. Masculii pot fi diferenţiaţi de femele prin faptul că au plastronul puţin concav şi au irisul portocaliu spre roşu. Lungimea carapacei variază între 14 şi 20 cm la exemplarele adulte.

            Ţestoasa de lac europeană este asociată habitatelor acvatice stătătoare sau lin curgătoare, inclusiv hibernarea având loc în apă (în mâlul bălţilor sau lacurilor cu vegetaţie bogată). Un loc important în ecologia ţestoasei de lac îl ocupă zonele de sorire (buşteni căzuţi în apă, maluri cu pantă lină, din nisip, pietriş sau chiar beton, cu expoziţie sudică sau estică). Deşi ţestoasa de lac este destul de fidelă habitatelor de reproducere şi depunere a ouălelor, sunt documentate frecvente cazuri de migraţie (fie între locurile de reproducere şi cele de depunere a ouălelor, sau între habitatele de hrănire şi reproducere şi cele de hibernare, sau în vederea identificării unor habitate mai bune). Distanţa maximă de migraţie documentată este de 4 km.

            La nivelul Luncii Buzăului, ţestoasa de lac a putut fi observată, în amonte, pe un braţ lin curgător al râului Bâsca Chiojdului (loc. Gura Bâşcei, alt. 263 m), cu vegetaţie bogată palustră şi de luncă, într-un canal de aducţiune a apei pentru staţia de sortare a balastierei Pârscov, într-o zonă inundată de izvoare de terasă, în fond forestier (loc. Ojasca), pe malul stâng al lacului de acumulare de la Berca, într-o zonă în care alternează stufărişul cu maluri line de aluviuni, şi în aval de mun. Buzău în iazuri sau bălţi formate în foste exploatări de balast din terasa râului Buzău (Vadu Paşii, Tăbărăşti-Gălbinaşi) şi în bazinele fermei piscicole Costei (com. Robeasca, alt. 53 m) – Anexa 1 la planul de management, Figura 37 prezintă Harta distribuţiei speciei Emys orbicularis la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului.

         4. 2.3.4.4. Avifaună

            Pe perioada studiului întreprins în intervalul 2012-2013, în aria sitului a fost identificat un număr însemnat de specii de păsări listate în anexele Directivei Păsări – 2009/147/CE. În zona Lacului Costeiu a fost identificat un număr mare de specii de păsări – 32 specii prezentate în Anexa 2 la planul de management, Tabelul 44, unele dintre acestea având efective importante.

            

            Aceste observaţii ne fac să considerăm această zonă importantă din punct de vedere avifaunistic. La aceasta contribuie şi faptul că lacul este inclus în perimetrul Ariei de Importanţă Avifaunistică RO074 Balta Albă-Amara-Jirlău, conform programului Important Bird Areas al BirdLife Internaţional, implementat în România de către Societatea Ornitologică Română (BirdLife România) şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus.

            O altă zonă importantă din punct de vedere avifaunistic este Pădurea Cilibia, unde au fost identificate două specii importante de păsări: vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) şi buha (Bubo bubo).

            Pe malul stâng al râului Buzău, în apropierea localităţii Vişani, a fost identificată o colonie mixtă în formare de păsări acvatice, alcătuită din cormoran mare (Phalacrocorax carbo), lopătar (Platalea leucorodia), stârc cenuşiu (Ardea cinerea) şi egretă mică (Egretta garzetta).

         5. 2.3.4.5. Mamifere

            Situl Lunca Buzăului a fost desemnat sit de importanţă comunitară pentru protecţia unei singure specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândăul, al cărui statut legal de protecţie este ilustrat în Tabelul 13).

            Tabel 13 Statutul de protecţie al popândăului conform legislaţiei internaţionale, comunitare şi naţionale

            Cod Natura 2000	Specia	Convenţia Berna (Legea nr. 13/1993)	Directiva Habitate (anexe)	OUG nr. 57 / 2007 (anexe)
            1335	Spermophilus citellus (popândău, şuiţă)	Anexa II	Anexa II, Anexa IV	Anexa 3, Anexa 4A

            Spermophilus citellus (popândău, şuiţă) este o specie de rozătoare tericolă de galerie, de talie mijlocie. Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite, majoritatea afectate de impactul antropic: islazuri, păşuni, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, râpe, diguri, margini înierbate de drumuri, haturi, liziera pădurilor etc. Cu toate acestea, preferă habitatele stepice cu vegetaţie ierboasă scundă şi foarte scundă (păşuni şi suprafeţe înierbate), cu soluri uşoare şi bine drenate, unde îşi sapă galeriile. În culturile agricole se deplasează numai pentru căutarea hranei, reţeaua de galerii fiind amplasată la marginea acestora, în zonele necultivate. Poate fi prezent în mod permanent în terenurile cultivate cu plante perene (pentru a peîntâmpina distrugerea galeriilor), precum culturile de trifoi sau lucernă. Din cauza reducerii resurselor trofice în aria sa de distribuţie, popândăul populează şi habitate cu condiţii ecologice suboptime speciei, cu soluri mai grele sau inundate ocazional.

            

            Specia Spermophilus citellus este prezentă în natură sub forma unor populaţii slab structurate, cunoscute sub denumirea de ,,agregări sau ,,colonii. Colonia este un grup definit teritorial, care este separat spaţial de alte grupuri care populează aceeaşi regiune; astfel de grupuri sunt capabile să realizeze schimb de indivizi între ele în cadrul populaţiei locale. În colonia de popândăi, fiecare individ are propriul sistem de galerii. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri, iar culoarele lor pot fi uneori ramificate. În solurile favorabile, popândăii construiesc două tipuri de galerii: galerii temporare (de refugiu), în care se ascund provizoriu şi se hrănesc şi galerii permanente (galerii locuinţă), în care se nasc, trăiesc, îşi adună provizii, hibernează, nasc şi îşi cresc puii. Un singur individ are mai multe galerii temporare, aşezate la diferite distanţe de galeria permenentă. Galeriile temporare sunt galerii simple sau prevăzute cu o cameră la capătul lor, cu o singură deschidere, situate la o adâncime de 20-40 cm şi având o lungime diferită, de la 30-40 cm până la 3-6 m. Galeriile permanente au o structură mai complicată, cu o ieşire verticală şi una oblică sau cu 3-4 ieşiri verticale şi sunt situate, de obicei, la o adâncime de 80 cm.

            În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia Spermophilus citellus este prezentă pe ambele părţi ale râului Buzău, în zona de câmpie şi colinară (Anexa 1 la planul de management Figura 38 Distribuţia speciei Spermophilus citellus), în habitatele stepice deschise şi semideschise, cu vegetaţie ierbacee scundă sau puţin înaltă şi sol favorabil săpării şi menţinerii galeriilor. Inventarierea speciei s-a realizat în perioada iulie 2012- octombrie 2013, prin căutarea directă a deschiderilor galeriilor şi a indivizilor activi în habitatele cu condiţii potenţial favorabile din aria sitului.

            De fiecare parte a râului Buzău distribuţia popândăului are aspectul unei reţele: un ansamblu de suprafeţe ocupate de specie, situate cu preponderenţă în sectorul Berca-Moşeşti, între care există continuitate prin intermediul unor elemente lineare ale teritoriului (coridoare) situate în imediata apropiere a râului sau la distanţă de acesta, în care specia este, de asemenea, prezentă. Această distribuţie este determinată de modul de repartizare a zonelor deschise cu condiţii favorabile speciei în aria sitului şi în afara acestuia, de migrare a speciei în biotopuri mai puţin specifice (margini de pădure, luminişuri de pădure sau terenuri defrişate din interiorul pădurilor de luncă, zone deschise în interiorul habitatelor cu Tamarix ramossisima şi/sau Elaeagnos angustifolia, biotopuri rezultate în urma exploatării agregatelor minerale din albia râului, diguri de protecţie a malurilor râului etc.) şi de menţinerea legăturii dintre suprafeţele ocupate de specie prin intermediul zonelor necultivate situate de-a lungul râului (de cele mai multe ori folosite ca păşune), a zonelor excavate de pe malurile râului, a zonelor de pe marginea şoselelor situate la limita sau în afara sitului, a marginilor culturilor agricole din sit sau din vecinătatea acestuia.

            

            Habitatele ocupate de popândău în aria sitului sunt diverse şi reprezentate prin: pajişti stepice şi xero-mezofile; habitate cu Tamarix ramossisima (cătină roşie), dintre care unele formează habitatul 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae); margini de culturi agricole; răzoare şi dâmburi de pământ din interiorul terenurilor agricole; liziere ale habitatului 92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba şi ale altor tipuri de păduri de luncă din aria sitului; zone defrişate sau luminişuri din interiorul pădurilor de foioase; habitate mixte, alcătuite din pajişti stepice şi habitate cu Tamarix ramosissima sau Elaeagnos angustifolia; habitate caracteristice biotopurilor rezultate în urma exploatării agregatelor minerale din albia râului; vegetaţie stepică puţin înaltă de pe digurile de protecţie a malurilor râului. Cu toate acestea, principalele habitate populate de popândău în aria sitului sunt pajiştile stepice situate în apropierea zonei inundabile a râului Buzău.

            În aria sitului, Spermophilus citellus preferă zonele cu vegetaţie ierboasă scundă, bine drenate, din interiorul habitatelor cu Tamarix ramossisima şi pajiştile stepice sau xero-mezofile cu soluri uşoare. În habitatele mai puţin specifice, popândăul preferă pentru construirea galeriilor dâmburile de pâmânt, chiar şi cele cu sol pietros şi zonele mai înalte, lipsite de arbuşti.

            Habitatele deschise din aria sitului în care nu este prezent popândăul sunt terenurile înierbate cu un nivel ridicat al apei freatice, păşunile degradate din zona colinară şi păşunile cu vegetaţie ierboasă înaltă, aflate într-un stadiu succesional nefavorabil speciei.

            Pajiştile populate de Spermophilus citellus în aria Sitului Lunca Buzăului se caracterizează printr-o vegetaţie xerofilă sau mezoxerofilă şi un grad diferit de degradare, prin ruderalizare. S-a observat că prezenţa şi densitatea galeriilor de popândău pe digurile de protecţie a malului râului Buzău depind de structura acestora. Pe porţiunile de dig întărite cu armătură de beton (de ex. în zona localităţii Valea Nucului sau cu sol în mare parte pietros (de ex. în zona localităţii Măteşti, popândăul nu construieşte galerii sau construieşte un număr mic de galerii temporare (de refugiu) în cazul în care pe dig se dezvoltă o vegetaţie favorabilă hrănirii lui, iar solul poate fi excavat pe unele porţiuni.

            Presiunea antropică în habitatele ocupate de popândău în aria sitului se exercită în principal ca rezultat al depozitării deşeurilor din gospodării (deşeuri menajere, gunoi de grajd, deşeuri din construcţii).

      5. 2.3.5. Alte specii relevante

         1. 2.3.5.1. Flora

            În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar, iar din cele 33 de specii de plante listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului la secţiunea 3.3 Alte specii importante de floră şi faună au fost identificate numai 15 specii în perioada iulie 2012-septembrie 2013, şi anume: Alnus incana, Alnus glutinosa, Agrimonia eupatoria, Hippophae rhamnoides, Populus alba, Populus nigra, Rhamnus cathartica, Ranunculus repens, Rubus caesius, Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Tamarix ramosissima,Telekia speciosa, Verbascum blattaria.

            Într-un studiu anterior realizat în aria sitului de Muzeul Naţional de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa a fost semnalată existenţa a 32 din cele 33 de specii de plante considerate importante şi listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului. Majoritatea speciilor de plante erbacee existente în situl Lunca Buzăului sunt specii ruderale, ceea ce indică o puternică influenţă antropică cu efecte de degradare asupra florei. În sit sunt prezente şi specii de plante potenţial invazive: Ailanthus altissima, Amorpha fructicosa, Elaeagnus angustifolia, Erigeron canadensis, Ambrosia sp., Xanthium italicum, Xanthium spinosum. Deocamdată, cu excepţia sălcioarei (Elaeagnus angustifolia) şi a amorfei, aceste specii nu şi-au manifestat potenţialul invaziv.

         2. 2.3.5.2. Fauna

            Tabel 14 Fauna de interes conservativ, conform Formularului Standard de caracterizare al ROSCI0103 şi observaţii referitoare la distribuţia acestei in aria protejată lunca Buzăului

            Specia de interes conservativ	Distribuţia la nivelul ariei protejate şi/sau alte observaţii
            Bufo bufo	com. Cislău – terasa râului Buzău
            Bufo viridis	com. Vadu Paşii, baltă formată într-o fostă exploatare de balast din terasa râului
            Hyla arborea	com. Vadu Paşii, baltă formată într-o fostă exploatare de balast din terasa râului
            Pelobates syriacus	nu a fost identificată în perioada 2012 -2013
            Salamandra salamandra	loc. Colţu Pietrii, în apropierea limitelor sitului, într-o fostă galerie în gresie, inundată
            Triturus alpestris	nu a fost identificată în perioada 2012 -2013
            Lacerta agilis	distribuţie largă la nivelul sitului Lunca Buzăului, începând din amonte de loc. Colţu Pietrii, până la podul Jirlău-Făurei, în aval
            Lacerta praticola	nu a fost identificată în perioada 2012 -2013
            Lacerta viridis	loc. Drâgânoi, Sibiciu, Zahareşti, Cislău, Ciuta, Ojasca, Berca, Vadu Paşii, Poşta, Jirlău
            Natrix tessellata	loc. Colţu Pietrii, în albia râului Buzău, loc. Sibiciu de Sus, în albia minoră, pe un braţ lin al râului Buzău, în aval de confluenţa Sibiciu-Buzău; Păltineni, loc. Cislău, pe albia minoră a Buzăului, loc. Vadu Paşii, în apropierea podului de tuburi peste Buzău
            Alburnoides bipunctatus	cea mai frecventă specie
            Chondrostoma nasus	frecventă în capturile pescarilor sportive
            Gobio gobio	în sectorul Siriu – Găvăneşti
            Leuciscus cephalus	frecventă în capturile pescarilor sportive
            Sabanejewia balcanica	în sectorul Siriu – Găvăneşti
            Apatura metis	neidentificată în teren în perioada 2012-2013
            Saga pedo	neidentificată în teren în perioada 2012-2013
            Lepus europaeus	populează păşunile şi habitatele cu arbuşti de pe malurile râului Buzău, precum şi pădurile de luncă
            Neomys anomalus	neidentificată în teren în perioada 2012-2013
            Sus scrofa	populează habitatele forestiere din aria sitului – trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia, pădurile de luncă din aval de Lacul Costeiu

            În aria Sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, pe lângă specia Spermophilus citellus, au fost identificate, pe baza observaţiilor directe şi a urmelor de activitate, alte 7 specii de mamifere: Talpa europaea (cârtiţă), Lepus europaeus (iepure), Orictolagus cuniculus (lapin), Sus scrofa (mistreţ), Vulpes vulpes (vulpe), Mustela nivalis (nevăstuică) şi Meles meles (bursuc sau viezure). Dintre acestea, speciile Lepus europaeus şi Sus scrofa sunt listate în Anexa 5B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (Specii de interes naţional. Specii de animale şi de plante de interes naţional a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management).

            Specia Neomys anomalus (chiţcan mic de apă), care este listată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului la secţiunea 3.3. Alte specii importante de floră şi faună, nu a fost detectată până în prezent în aria sitului.

            În ceea ce priveşte speciile de peşti, comparând datele existente, publicate şi corelând cu identificările în teren, sectoarele râului Buzău incluse în situl Natura 2000 Lunca Buzăului oferă condiţii trofice şi de habitat pentru următoarele specii, în total 19: Leuciscus cephalus cephalus L., 1758, Phoxinus phoxinus phoxinus L., 1758, Alburnoides bipunctatus bipunctatus Bloch, 1782, Chondrostoma nasus nasus L., 1758, Gobio gobio obtusirostris Valenciennes, 1844, Gobio kessleri kessleri Dybowski, 1862, Gobio uranoscopus Agassiz, 1828, Pseudorasbora parva Schlegel, 1842, Barbus barbus barbus L., 1758, Barbus meridionalis petenyi Heckel, 1847, Cyprinus carpio carpio L., 1758, Carassius carassius L., 1758, Carassius auratus gibelio Bloch, 1782, Orthrias barbatulus L., 1758, Cobitis taenia taenia L., 1758, Sabanejewia aurata vallachica Nalbant, 1957, Silurus glanis L., 1758, Stizostedion lucioperca L. 1758, Cottus gobio gobio L., 1758.

            Cea mai frecventă specie şi prezentând totodată abundenţe mari este Alburnoides bipunctatus, spectrul trofic al acesteia fiind foarte larg şi valenţa ecologică mai mare comparativ cu alte specii. Phoxinus phoxinus este localizat strict în zona Siriu, Cobitis taenia apare cu precădere în sectoarele dominate de nisipuri, Leuciscus cephalus, Barbus barbus şi Chondrostoma nasus sunt frecvente în capturile pescarilor sportivi.

            Tabel 15 Fauna de interes conservativ identificată în aria protejată Lunca Buzăului, însă nelistată în Formularul Standard de caracterizare al ROSCI0103

            Specia de interes conservativ	Statut legal de protecţie		Observaţii
            	OUG nr. 57/2007	Directiva Habitate
            Rana temporaria	Anexa 4B	Anexa V	loc. Colţu Pietrii, loc. Drâgânoi, pe un ostrov împădurit
            Rana dalmatina	Anexa 4A	Anexa IV	loc. Drăgănoi, pe un ostrov împădurit, loc. Lunca, pe albia minoră, loc. Gura Bâscei, pe o porţiune de albie seacă, loc. Măgura, în bălţile temporare formate pe drumurile din fondul forestier
            Podarcis muralis	Anexa 4A	Anexa IV	loc. Colţu Pietrii, pe bolovanii din albia majoră a râului Buzău
            Lucanus cervus	Anexele 3 şi. 4A	Anexa II	pădurile de luncă de tip stejăreto-frăsineto- ulmete şi stejăreto-frăsinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia şi în zona împădurită cu fag şi alte specii de foioase din localitatea Ciuta
            Lycaena dispar	Anexa 3	Anexa II, Anexa IV	habitate palustre şi/ sau în zonele umede adiacente din zona montană, colinară şi de câmpie
            Callimorpha quadripunctaria	Anexa 3	Anexa II	habitatele forestiere de pe malul râului, la marginea dinspre apă a acestora, bogată în vegetaţie şi în luminişurile nu foarte uscate între localităţile Colţu Pietrii şi Sibiciul de Sus

   4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale

         1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

            Aria protejată Lunca Buzăului are 86% din suprafaţă repartizată pe teritoriul judeţului Buzău, în localităţile Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Pănătău, Cislău, Vipereşti, Măgura, Pârscov, Unguriu, Berca, Săpoca, Verneşti, Mărăcineni, Buzău, C.A.Rosetti, Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, Robeasca, şi 14% pe teritoriul judeţului Brăila, în localităţile Făurei, Galbenu, Jirlău, Surdila-Greci şi Vişani. Comunităţile locale au un rol extrem de important în atingerea obiectivelor de conservare ale sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, deoarece, pornind de la documentele programatice relevante la nivel regional şi până la planurile de dezvoltare ale

            comunităţilor, sunt şi vor fi manifestate atât în mod direct, cât şi indirect, o serie de influenţe asupra planului de management elaborat pentru sit.

            Fiind o zonă preponderent agrară, comunităţile locale doresc implementarea unor programe de dezvoltare integrată a zonei, însă experienţa în planificare strategică şi implementarea unor planuri de acţiune locală care să reflecte necesităţile reale şi care să fie în beneficiul comunităţilor locale este redusă. Astfel, este necesară promovarea unor strategii şi planuri de dezvoltare care să aibă ca temă centrală durabilitatea, această abordare fiind în interesul pe termen lung al comunităţilor locale, garantând în acelaşi timp şi succesul planului de management pentru aria protejată.

            Din acest punct de vedere, existenţa ariei protejate Lunca Buzăului, care include o serie de atribute naturale şi culturale valoroase şi recunoscute la nivel naţional şi european, reprezintă o oportunitate pentru atragerea de finanţări pe programe de dezvoltare durabilă şi dezvoltarea unor activităţi economice cu pondere limitată în economia zonei. Promovarea tradiţiilor şi produselor tradiţionale ale zonei ar contribui la sporirea ponderii acestora în economia comunităţilor locale, alături de dezvoltarea agro-turismului şi ecoturismului.

            Caracteristicile generale demografice pentru judeţele Buzău şi Brăila sunt următoarele:

            • – vârsta medie a populaţiei este în creştere, fiind majoritar formată din persoane de peste 60 ani;

            • – se înregistrează o scădere semnificativă a populaţiei tinere (pe grupa de vârstă 0-14 ani);

            • – populaţia tinde sa se concentreze în zona rurală în comune mai degrabă, decât în sate (aici declinul fiind evident);

            • – în ciuda numărului mai mare al naşterilor în mediul rural, s-a constatat un spor natural mai mare în zona urbană, cauzată probabil de migrarea populaţiei;

            • – populaţia are ca ocupaţii de bază agricultura şi silvicultura;

            • – industria extractivă are cea mai mare pondere în sectorul industrial.

            Principalele surse de venituri provin, în ordinea importanţei, din: agricultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, industrie extractivă, comerţ şi activităţi de turism. Zona rurală are o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei şi de migrare, mai ales în străinătate. Principalele surse de venituri provin, în ordinea importanţei, din: agricultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comerţ şi activităţi de turism.

            •  Gradul de informare şi conştientizare cu privire la aria protejată

              Gradul de informare şi conştientizare la nivelul comunităţilor din situl Natura 2000 Lunca Buzăului şi din zona limitrofă cu privire la existenţa ariei protejate şi atitudinea populaţiei faţă de necesităţile de conservare a biodiversităţii (în special a habitatelor şi speciilor de interes comunitar), au fost evaluate în baza unei campanii de cercetare sociologică, bazată pe chestionarea unui public ţintă reprezentativ.

              Campania de intervievare s-a desfăşurat în perioada iulie 2012 – octombrie 2012, utilizând chestionare care au fost formulate ţinând cont de mediul de provenienţă (urban şi rural), nivelul de studii precum şi de preocupări şi stilul de viaţă al locuitorilor din sit. Au fost vizate mai multe categorii de factori interesaţi şi s-a urmărit strângerea de informaţii utile despre planul de management şi nivelul de informare al publicului referitor la existenţa Sitului Natura 2000 Lunca Buzăului.

            •  Factorii interesaţi

              Informaţiile referitoare la analiza factorilor interesaţi sunt grupate în funcţie de tipul de influenţă (ca interes, locaţie, efecte) pe care o exercită asupra sitului, după cum urmează:

              Factori interesaţi primari – Sunt cei a căror activitate are o influenţă directă şi sunt reprezentaţi de instituţiile care dau permise/ avize de desfăşurare a activităţilor sau care finanţează realizarea unui management durabil al conservării speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate – autorităţi naţionale/ regionale/ administratorii sitului, la care se adaugă şi factorii ai căror activitate este direct influenţată de existenţa ariei protejate în zona lor (Rientjes S. et al., 2000.):

              • – Custode Sit Natura 2000 ROSCI0103 – Universitatea Ecologică din Bucureşti prin Centrul de Studii pentru Arii Naturale Protejate;

              • – Autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului;

              • – Administraţia Naţională Apele Române;

              • – Agenţia Natională de Protecţia Mediului;

              • – Populaţia locală din localităţile de pe raza sitului (lista completă a acestora a fost aminitită anterior);

              • – Turişti/ vizitatori, vânători, pescari.

                Factori interesaţi secundari – cei ai căror activitate are o influenţă indirectă asupra ariei protejate:

              • – Instituţii locale: Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, Garda de Mediu Buzău şi Brăila, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău şi Brăila, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva , Direcţiile Silvice Buzău şi Brăila, OI Galaţi, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, Administraţia Domeniului Statului, Agenţia Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Brăila şi Buzău, AJVPS Brăila şi Buzău, Sistemul de Gospodărire al Apelor – Brăila şi Buzău;

              • – Societăţi comerciale ce au ca activitate exploatarea resurselor naturale locale: Alizor Elin, Aquaris, Baum Construct, Concas, Concivia, Conprif, Conferic, Gecotrans Extract Agregate, Lafarge Agregate Betoane, Romconstruct, Romoil 2003, Şerbănică Petrotrans, Topocad, Urbis Serv SRL, Sinergia Bio Power, Somaco Grup Prefabricate, Prodragremin, Oel Company, Nikost Impex Agregate, Mecanoconstruct, Logistic.

                Factorii interesaţi terţiari – sunt reprezentaţi de factorii locali care nu au legatură cu aria protejată, dar pot influenţa opinia publică:

              • – consilii judeţene/ primării/ consilii comunale, biserica, profesorii;

              • – ONG-uri/ voluntari de mediu: Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Nehoiu, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Valea Buzăului, Asociaţia voluntarilor de mediu afiliaţi Gărzii de mediu Buzău, Asociaţia Învăţătorilor Buzoieni (Pătârlagele), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila;

              • – mass media locală: Focus TV, Radio România Actualităţi, Realitatea TV, Buzău TV, TV SAT Buzău, Prima TV, Pro TV, Campus TV. Multe din trustrurile mass-media au şi presă locală: Scurt pe doi, Opinia, Şansa Buzoiană, Jurnalul Campus TV.

            2.4.1.2 Modul de utilizare, situaţia juridică, administratorii şi gestionarii terenurilor din aria protejată

            Conform claselor de utilizarea a terenului, Corine Land Cover, în arealul aferent sitului Lunca Buzăului se găsesc 17 clase diferite de utilizare, acestea fiind: acumulări de apă; areale cu vegetaţie rară; cursuri de apă; livezi; mlaştini; păduri de foioase; păduri mixte; pajişti naturale; păşuni secundare; plaje, dune, renii; spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural; terenuri arabile neirigate; terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală; unităţi industriale sau comerciale; vii; zone de culturi complexe şi zone de tranziţie cu arbuşti (în general defrişate).

            Dintr-o suprafaţă totală de 6987 ha a sitului Lunca Buzăului, zonele cu plaje, dune, renii acoperă cea mai mare parte a sitului, aproximativ 25.5%, şi o suprafaţă de 17781612 m2; pe locul secund se situează zonele cu păduri de foioase, ce acoperă aproximativ 21% din suprafaţa totală. La polul opus, se găsesc zonele cu Unităţi industriale sau comerciale, cu o suprafaţă de 12024.8 m2, ce acoperă 0.01% din suprafaţa totală, şi zonele cu vii, ce acoperă 0.05% din suprafaţa totală. Suprafaţa şi procentajul celorlalte zone sunt reprezentate în tabelul 16.

            Tabel 16 Utilizarea terenurilor conform clasificării Corine Land Cover (exprimată ca suprafaţă şi procentual) din aria protejată Lunca Buzăului

            Tip de utilizare a terenului	Suprafaţa (ha)	Procentaj din suprafaţa totală(%)
            Acumulări de apă	136.55	1.95
            Areale cu vegetaţie rară	25.46	0.36
            Cursuri de apă	454.91	6.51
            Livezi	108.61	1.55
            Mlaştini	111.21	1.59
            Păduri de foioase	1465.67	20.98
            Păduri mixte	14.32	0.20
            Pajişti naturale	194.54	2.78
            Păşuni secundare	968.60	13.86
            Plaje, dune, renii	1778.16	25.45
            Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural	206.86	2.96
            Terenuri arabile neirigate	613.43	8.78
            Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie matură	513.42	7.35
            Unităţi industriale sau comerciale	1.20	0.02
            Vii	3.60	0.05
            Zone de culturi complexe	138.77	1.98
            Zone de tranziţie cu arbuşti (în general defrişate)	251.18	3.60
            Suprafaţă totală	6987	100%

            Situaţia juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul sitului Lunca Buzăului este sintetizată în tabelul 17. Datele provin de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate imobiliară – ANCPI-2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare – ISPIF-2010, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA-2013, Primăriile Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Pănătău -2013.

            Conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, apele din domeniul public sunt administrate de către Administraţia Naţională Apele Române. Astfel,

            A.B.A. Buzău-Ialomiţa este administratorul cursului de apă şi al albiei minore ale râului Buzău, însă datele referitoare la suprafeţele aflate în administrare nu sunt momentan disponibile, cadastrul apelor nefiind finalizat. În Anexa 3 la planul de management, Tabelele 45-46, este prezentată situaţia tipurilor de proprietate pe parcele şi localităţi, proprietarii acestora, suprafeţele aferente şi tipurile de folosinţă.

            Tabel 17 Situaţia juridică a terenurilor cuprinse în aria protejată Lunca Buzăului:

            Domeniu		Procent suprafaţă din aria protejată (%)
            Domeniu Public	Domeniul public al UAT (DAT)	2.08
            	Domeniul privat al UAT (DPT)	0.68
            	Total Domeniu Public	2.76
            Domeniu privat	Proprietate privată a persoanelor fizice	1.82
            	Proprietate privată a persoanelor juridice	3.33
            	Total proprietate privată	5.14
            Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu s-a putut documenta încadrarea (inclusiv DS şi DPS)	84,19
            Legendă PF: proprietatea privată a persoanelor fizice, PJ: proprietatea privată a persoanelor juridice, DS: domeniul public al statului, DPS: domeniul privat al statului, DAT: domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, DPT: domeniul privat al unităţilor administrativ- teritoriale.

            1. 2.4.1.3. Amenajări hidrotehnice prezente în sit

               Conform prevederilor Legii nr. 5/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, unităţile administrativ teritoriale de pe raza sitului Lunca Buzăului care sunt afectate de inundaţii având ca origine cursurile de apă sunt: mun. Buzău, oraşul Nehoiu şi comunele Berca, Săgeata, Verneşti şi Vipereşti.

               Pentru localităţile de pe raza sitului aflate în judeţul Buzău un inventar al obiectivelor aflate în zone de risc la inundaţii şi al lucrărilor hidrotehnice de apărare existente apar inventariate pe site- ul ANAR (http://www.rowater.ro/dabuzau/, luna mai 2014).

            2. 2.4.1.4. Patrimoniu cultural

            Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare româneşti din cele 3 provincii române care se întalnesc aici – Muntenia, Transilvania şi Moldova, bazinul râului Buzău are câte ceva din toate dar, în acelaşi timp, şi propria identitate, datorată predominării spaţiului rural, aşezării satelor în lungul văilor, existenţei unor puternice şi vechi centre religioase şi monahale, existenţei unor cătune izolate unde vechile tradiţii au fost mult timp transmise din generaţie în generaţie.

            Diversitatea culturală, completată de geodiversitate şi biodiversitate, reprezintă baza dezvoltării socio-economice a zonei. Dezvoltarea eco/agro/geo-turismului, revigorarea activităţilor tradiţionale (prelucrarea lemnului, ţesături, olărit), stoparea migraţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii au la bază păstrarea şi valorizarea acestor tradiţii.

            Evenimentele specifice sunt legate mai ales de târguri şi festivaluri cum ar fi Plaiul Cucului (Pătârlagele) şi Parada Gospodarilor (Săpoca), Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi, precum şi festivaluri folclorice ca Toamna Buzoiană şi Pe urme de Baladă. Patrimoniul cultural şi istoric este inegal repartizat.

            Deşi urmele de locuire sunt frecvent semnalate, nu există situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate sunt mănăstirile (Răteşti, Găvanu, Poiana Mărului) şi cele aproximativ 30 de chilii, locuinţe rupestre şi biserici din zona Aluniş – Nucu. Tabelul 23 rezumă calendarul sărbătorilor, târgurilor şi altor evenimente relevante pentru patrimoniul cultural al zonei, precum şi elementele de patrimoniu natural aflate în vecinătatea sitului.

            Tabel 18 Calendarul obiceiurilor locale şi a principalelor elemente ale patrimoniului cultural şi natural din zona sitului ROSCI0103, grupate pe localităţi

            Localitate	Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)	Obiective culturale/ naturale
            Comuna Berca	Pe Plaiul Şoimului (29 iunie) Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi (prima sâmbătă din octombrie)	Mănăstirea de la Răteşti Conacul boieresc de la Răteşti Plaiul Şoimului/ Poiana Şoimului Mănăstirea Berca Lacul de acumulare Berca Crucea Dorobanţului Vulcanii noroioşi (Pâclele Mari)
            Mun. Buzău	Toamna Buzoiană (septembrie) Mă uit pe vale la Buzău	Centrul vechi: Palatul Comunal, Palatul Fiscal,

            	(septembrie-Parcul Tineretului) Festivalul bucatelor tradiţionale de la Buzău Târgul Drăgaica (iunie)	Parcul Crâng, Strada Târgului (sec XVII-XVIII). Casa Vergu Mănăilă (sec XVIII) Conacul şi parcul Marghiloman Stejarul secular Parcul Tineretului Complexul Episcopal Muzeul Judeţean
            Com. Cislău	Legendele Cislăului (ultima săptămână din august) Colindele Cislăului (ultima zi de şcoală înainte de vacanţa de iarnă) Târguri săptamânale (vinerea)	Ruinele Mănăstirii Cislău (Buda- Crăciuneşti) Biserica de lemn ,,Inălţarea Domnului (Buda-Crăciuneşti) Biserica ,,Naşterea Domnului (Cislău) Statuia eroului Neacşu (Cislău) Herghelia Cislău
            Com. Gălbinaşi	Sărbătoarea Satului (29 iunie)	Biserica Sf. Nicolae (Tărăbaşi şi Gălbinaşi) Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (Bentu)
            Com. Măgura	Târgul Sf. Petru şi Pavel	Tabăra de sculptură în piatră (calcar cochilifer de la Năeni şi Ciuta) Biserica Maicii Domnului (1762) Mănăstirea Ciolanu Vulcanii Noroioşi, Izvoarele termale
            Com. Mărăcineni	Ziua Comunei (prima duminică octombrie)	Conacul Albanopol (sec.XVIII)
            Oraşul Nehoiu	Târguri săptămânale (duminica)	Biserica de lemn Sfinţii Impăraţi (sec. XIX) Biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. XVIII) 2 situri arheologice: situl Mlajet (sec. XI-XII) şi o aşezare medievală (sec. XVII)
            Com. Pănătău	Floare de tei (iulie-august)	Biserica ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (1545) Sit arheologic din Epoca Bronzului (mil.III şi II î.e.n.) Casa Cleopatra Melidoneanu (sec. XX) Biserica de lemn ,,Naşterea Maicii Domnului (1838) Biserica Cuvioasa Paraschiva (1876)

            		Cruci de piatră din diferite epoci: în faţa bisericii din Pănătău (1790), în faţa bisericii din Plăişor (1793), cea de la muchea Priporului din acelaşi sat (1825), în faţa cimitirului din Sibiciu de Jos (1741) şi în grădina lui N. Toma din acelaşi sat (1842).
            Com. Pârscov	Târgul ,,Poet Vasile Voiculescu (octombrie) Târg săptămânal (marţea)	Casa memorială Vasile Voiculescu
            Oraş Pătârlagele	Târgul Cucului (prima duminică după Paşti) Zilele oraşului Pătârlagele (octombrie)	Biserica ,,Sf. Nicolae (Măruntişu) Hanul Vechi (Poieni) Deanul Burduşoaiei (sec. V-VIII) Casa cu Prăvălie (1916) Biserica Nasterii Domnului (1794) Biserica de lemn Sf. Gheorghe (sec. XVIII)
            Com. Robeasca	Hramul Bisericii Robeasca (8 noiembrie)
            Com. Săgeata	Ziua comunei Săgeata (15 august) Târg săptămânal (miercurea)	Biserica Sfântu Nicolae (sec. XIX) Balta Costeiu
            Com Săpoca	Parada Gospodarilor (a III-a duminică din septembrie)	Biserica parohială Măteşti (1692) Situri arheologice: Cula Săpocii (epoca bronzului mil. III-II i.e.n) şi aşezare şi necropolă din epoca migraţiilor
            Com. Siriu	Serbarea câmpenească Cât e Siriul de mare! pe malul lacului Siriu (denumire dată după cântecul de muzică populară al cunoscutului interpret Benone Sinulescu, originar din Siriu) – prima duminică de după Sfânta Maria.	Lacul fără fund sau Lacul Vulturilor, lac periglaciar (altitudine de 1.420 m) Colţii Balei – culmile Bocârnea şi Mălâia Cabana Harţagu-Hadaragu (punctul care a marcat graniţa cu Transilvania până la UNIREA de la 1918) Barajul şi lacul de acumulare Siriu fostele Băi Siriu Muzeul Chihlimbarului de la Colţi Aşezările rupestre de la Aluniş- Colţi-Bozioru.
            Com. Ţinteşti	Roua de Bărăgan (prima duminică din septembrie)	2 situri arheologice: aşezare aparţinând culturii dacilor liberi ,,Derii de Sus (sec. III e.n.) şi o

            		aşezare aparţinând culturii Gumelniţa din eneolitic (mil. IV î.e.n.) Pădurea Frasinu (rezervaţie naturală) Conacul Garoflid (sec. XIX)
            Com. Unguriu	Sărbătoarea Cărbunelui (august)	Sit arheologic – aşezare medievală
            Com. Verneşti	Ziua Comunei (Sf. Marie Mare – 15 august)	Biserica Buna Vestire (1715) Biserica Adormirea Maicii Domnului Conacul Cândeştilor Crucea dintre vii (1724) Situri arheologice: aşezare sec. III- IV (Zoreşti) şi sec. VII (Cândeştii de Jos), aşezări epoca neolitică si epoca fierului (Săsenii Vechi) Ruinele Cetăţii dacice – Carlomaneşti (descoperite în 1970)
            Com. Vipereşti	Sărbătoarea Fânului (iulie) Târg (noiembrie)	Schituri rupestre (sec. XII-XV) Biserica Adormirea Maicii Domnului (1849) Biserica Sfinţii Împăraţi (1792)
            Oraş Făurei	Zilele oraşului Făurei (mai) Festivalul ,,Flori de câmpie ( mai) Ziua şcolii (23 aprilie – Sf. Mare Mucenic Gheorghe)	Biserica ,,Sf. Ioan Botezătorul (1938)
            Com. Galbenu	Târguri săptămânale (miercurea)	Sit arheologic Podul Grecului (neolitic)
            Com. Jirlău	Ziua Comunei (8 septembrie – Sf. Marie Mică) Târg săptămânal (vinerea)	Lacul Jirlău Biserica Sf. Nicolae (1865) Statuia Eroilor (1916-1919) Troiţa (1908), Cruce 64 con6m (sec. XIX), Cruce de hotar (1890) Situri arheologice: La Lutărie (sec. IV-V)
            Com. Surdila- Greci	Ziua Comunei ( prima sâmbătă după începerea anului şcolar) Întâlnirea Fiii satului (o dată la 5 ani în data sărbătoririi zilei comunei) Cupa Surdilă Greci la oină Ziua Şcolii (6 decembrie – Sf. Nicolae)	Biserica ,,Sf. Ierarh Nicolae (1943) Monumentul Eroilor (1877, 1916- 1919) Situri arheologice: Movila Burici, Movila Târlele Mortului (sec. IV) Cruce votivă
            Vişani	Ziua Comunei (21 mai – Sf. Constantin şi Elena) Târguri săptămânale (marţi, vineri)	Lacul Câineni – staţiune balneoterapeutică Sit arheologic ''Movila Grâului''

            2.4.2 Impacturi – presiuni (impacturi trecute şi prezente) şi ameninţări (impacturi viitoare previzibile)

            Una dintre problemele semnificative ale râului Buzău în ceea ce priveşte biodiversitatea este fragmentarea puternică a habitatelor lotice, cauzată de balastiere, regularizări şi baraje, fragmentare ce afectează atât regimul hidrologic, cât şi rata naturală de sedimentare. Un alt aspect care agravează impactul fragmentării habitatelor ripariene este şi conectivitatea limitată a sectoarelor protejate din care este format situl Lunca Buzăului de-a lungul râului Buzău, singura legătură dintre acestea fiind cursul de apă.

            În urma studiului de fundamentare, efectuat în intervalul 2012 – 2013, cele mai importante ameninţări la adresa biodiversităţii identificate în această arie protejată sunt reprezentate de către depozitarea ilegală a deşeurilor (de natură menajeră, a celor inerte şi a celor industriale), activităţi de extragere a agregatelor minerale din albia şi din terasa râului, poluarea apei şi braconajul ihtiofaunei.

            Situl este vulnerabil în mare măsură din cauza exploatărilor de balast din albia râului Buzău. Astfel, în sit şi vecinătatea lui, există foarte multe activităţi de extracţie de agregate minerale, atât din albie cât şi din terasă. Conform Planului de management al spaţiului hidrografic Buzău- Ialomiţa (http://www.rowater.ro) această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative, de natură:

            • – hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni;

            • – morfologică, constând în declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunere aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei;

            • – hidrogeologică, constând în modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă;

            • – poluantă, constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.

            Impactului activităţilor de extracţie i se adaugă şi tasarea determinată de utilaje şi mijloace de transport utilizate pentru desfăşurarea acestora. Această presiune poate avea un impact negativ semnificativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin actele de reglementare specifice (cum ar fi acordul de mediu şi autorizaţia de gospodărire a apelor) nu sunt respectate.

            Depozitarea necontrolată a rumeguşului rezultat din activitatea gaterelor reprezintă una dintre ameninţările la adresa funcţionării sistemelor ecologice ale cursului râului Buzău din zona montană a sitului Lunca Buzăului. De la gatere, rumeguşul poate ajunge în apă, dar este prea puţin transportat în aval, fixându-se pe sedimentele pietroase, efectul fiind astfel localizat la acele sectoare de râu.

            O potenţială ameninţare la adresa integrităţii sitului este reprezentată de către valorificarea potenţialul hidroenergetic al râului Buzău în zona montană, fără a fi luate în considerare necesităţile de ordin conservativ ale zonei. Acest impediment poate fi surmontat prin implicarea custodelui în iniţiativele de pre-planificare pentru râul Buzău pentru identificarea zonelor de excludere, a celor nefavorabile şi a celor favorabile acestui tip de investiţii.

            O potenţială ameninţare la succesul implementării planului de managment al sitului şi atingerea obiectivelor de conservare poate fi considerat şi nivelul scăzut de conştientizare al factorilor interesaţi din zonă în ceea ce priveşte statutul ariei protejate, a importanţei din punct de vedere floristic şi faunistic, precum şi importanţa menţinerii atributelor naturale pentru garantarea unei dezvoltări durabile a comunităţilor locale.

            Sinteza presiunilor şi ameninţărilor (risc potenţial) asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar de pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, cu descrierea localizării precum şi a nivelului impactului, sunt prezentate în cele ce urmează, în tabelele 19, 20 şi 21.

            70

            Legenda Tabel 19

            Impact/Ameninţare minoră	Impact/Ameninţare moderată	Impact/Ameninţare majoră
            Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management	Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil	Necesită acţiuni de management cu prioritate
            *	**	***

            Tabel 19 Presiunile şi ameninţările asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar de pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

            Domeniu şi Cod Activitate/Impact	Cod Specie/ Cod Habitat afectat	Explicaţii (Localizare, impact)	Nivel impact
            			Actual (Intensitate )	Potenţial (Risc)
            A. AGRICULTURA
            A 02 Modificarea practicilor de cultivare
            A02.01 Agricultură intensivă	1188 Bombina bombina	Este prezentă pe câteva canale de drenaj / irigaţii, în apropierea unor terenuri unde se practică agricultură intensivă (risc: utilizarea pesticidelor şi amendamentelor)	necunoscut	**
            A02.02 Schimbarea culturii	1335 Spermophilus citellus	Reducerea resurselor trofice ca urmare a înlocuirii culturilor de cereale păioase cu culturi de legume în aval de localitatea Săgeata (teritoriu situat în sit)	*	**
            A04 Păşunat
            A04.02.02 Păşunatul ne- intensiv al oilor	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-	Terenul din jurul habitatului este afectat de deplasarea turmelor şi de păşunat Obţinerea sprijinului din partea autorităţilor locale pentru	*	*

            	Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	stimularea populaţiei să folosească păşunile în mod tradiţional
            	1335 Spermophilus citellus	Degradarea şi reducerea habitatului ca urmare a păşunatului redus şi neuniform în următoarele teritorii cartate: aval Cislău, mal drept; Gălbinaşi, mal drept; Bentu, mal drept; Beilic, mal stâng; aval Găvăneşti, mal stâng; Cilibia, mal drept; Găvăneşti-Moviliţa, mal stâng	**	***
            A04.03 Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului	Habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	În zona Bentu, terenul din jurul habitatului este puternic afectat de extinderea speciei invazive Elaeagnus angustifolia (sălcioara) favorizată de reducerea drastică a păşunatului	***	***
            	1335 Spermophilus citellus	Degradarea habitatului în lipsa păşunatului în următoarele teritorii cartate: aval Cislău, mal drept; Gălbinaşi, mal drept; Bentu, mal drept; Beilic, mal stâng; aval Găvăneşti, mal stâng; Cilibia, mal drept; Găvăneşti- Moviliţa, mal stâng	**	***
            A04.01.02 Păşunatul intensiv al oilor	1335 Spermophilus citellus	Degradarea habitatului, reducerea resurselor trofice în următoarele teritorii cartate: Mărăcineni amonte pod, mal stâng; Scurteşti-Stânceşti, mal stâng; Dâmbroca, mal stâng; Baniţa, mal stâng; Cotu Ciorii, mal drept	**	**
            A04.01.05 Păşunatul intensiv în amestec de animale	1335 Spermophilus citellus	Degradarea habitatului, reducerea resurselor trofice în următoarele teritorii cartate: Mărăcineni amonte pod, mal stâng; Scurteşti-Stânceşti, mal stâng; Beilic, mal stâng; Baniţa, mal stâng	**	**
            A06.01.01 culturi anuale intensive pentru producţia de alimente/	1188 Bombina bombina	Riscul contaminării cu nitraţi a apei din canalul de irigaţii din zona Săgeata, unde au fost observate exemplare de B. bombina. Populaţiile de B. bombina s-au retras probabil din zonele unde au fost realizate îmbunătăţiri funciare (desecări) în canalele de irigaţii şi puţinele zone mai	necunoscut	**

            71

            		joase, care se inundă datorită ridicării nivelului piezometric, în zona agricolă de la ieşirea din loc. Săgeata spre Beilic
            A 08 Fertilizare	1188 Bombina bombina	Riscul contaminării cu nitraţi a apei din canalul de irigaţii din zona Săgeata, unde au fost observate exemplare de B. bombina. Populaţiile de B. bombina s-au retras probabil din zonele unde au fost realizate îmbunătăţiri funciare (desecări) în canalele de irigaţii şi puţinele zone mai joase, care se inundă datorită ridicării nivelului piezometric, în zona agricolă de la ieşirea din loc. Săgeata spre Beilic
            B. SILVICULTURA
            B 02.02 Curăţarea pădurii	1088 Lucanus cervus	Eliminarea cioturilor de arbori în care se dezvoltă larva de rădaşcă; corpurile de pădure din zona Bentu-Cilibia şi în zona împădurită din localitatea Ciuta	*	***
            B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare	1088 Lucanus cervus	Eliminarea arborilor bătrâni cu reziduuri lemnoase putrezite şi a arborilor uscaţi în care se dezvoltă larva de rădaşcă; corpurile de pădure din zona Bentu-Cilibia şi în zona împădurită din localitatea Ciuta	*	***
            C. MINERIT, EXTRACŢIE DE MATERIALE SI PRODUCŢIE DE ENERGIE
            C01 Extragere materiale inerte
            C01.01 Extragere de nisip şi pietris	1122 Gobio uranoscopus	Funcţionarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele rîului şi folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale De la Pârscov păna la Săgeata	***	***
            	1138 Barbus meridionalis	Funcţionarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele rîului şi folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale afectează în mod direct habitatele de	*	**

            72

            		hrănire şi reproducere – colmatare cu sedimente fine rezultate din procesul de extracţie şi din spălarea agregatelor De la Pârscov păna la Săgeata
            	1149 Cobitis taenia	Funcţionarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele râului şi folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale De la Pârscov pănă la Săgeata	**	***
            	2511 Gobio kessleri	Funcţionarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele rîului şi folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale afectează în mod direct habitatele de hrănire şi reproducere – colmatare cu sedimente fine rezultate din procesul de extracţie şi din spălarea agregatelor De la Pârscov până la Săgeata	**	*
            C01.01.01 Cariere de nisip şi pietriş	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	Tăierea vegetaţiei riverane, mai ales a tufelor de Tamarix ramossisima poate depăşi capacitatea de refacere a speciei. Monitorizarea tendinţei dinamicii habitatului, determinată de extinderea speciei Tamarix ramossisima pe terenurile abandonate-degradate şi colaborarea cu autorităţile locale pentru limitarea acţiunilor de eliminare prin tăiere-săpare a tufelor de Tamarix in limita terenurilor care au o folosinţă clară De la Pârscov pănă la Săgeata	**	*
            	1188 Bombina bombina	Doar în cazul în care acestea sunt instalate în terasa râului Buzău, în zone umede, în care era instalată vegetaţie hidrofilă şi zona era periodic inundată de freatic; altfel, activitatea de mai sus poate fi benefică, dacă forma	*	**

            73

            		negativă de relief rezultată este lăsată să se revegeteze în regim natural
            	1193 Bombina variegata	Doar în cazul în care acestea sunt instalate în terasa râului Buzău, în zone umede, în care era instalată vegetaţie hidrofilă şi zona era periodic inundată de freatic; altfel, activitatea de mai sus poate fi benefică, dacă forma negativă de relief rezultată este lăsată să se revegeteze în regim natural; astfel de activităţi au loc în zona Vipereşti – Cislău şi Pârscov	*	**
            	1220 Emys orbicularis	Doar în cazul în care acestea sunt instalate în terasa râului Buzău, în zone umede, în care era instalată vegetaţie hidrofilă şi zona era periodic inundată de freatic; altfel, activitatea de mai sus poate fi benefică, dacă forma negativă de relief rezultată este lăsată să se revegeteze în regim natural sau chiar în cazul în care este amenajat un iaz piscicol, specia hrănindu-se şi cu puiet de peşte	*	**
            E. URBANIZARE, DEZVOLTARE REZIDENŢIALĂ ŞI COMERCIALĂ
            E01 Zone urbanizate, locuinţe umane
            E01.02 Urbanizare discontinuă	Habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	Cel puţin zona de la Gura Câlnăului este foarte aproape de comună şi de municipiul Buzău. Habitatul este foarte vulnerabil mai ales ca urmare a restrângerii drastice a suprafeţei, iar menţinerea structurii actuale este dependentă de prezenţa animalelor la păşunat	**
            E 03 Depozitare deşeuri
            E 03.01 Descărcare deşeuri menajere	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi	La marginea satelor se formează depozite de deşeuri din gospodărie, vântul şi precipitaţiile le transportă în tufărişurile de cătină roşie; există riscul simplificării şi degradării structurii habitatului, prin dispariţia speciilor caracteristice.	*	**

            74

            	Securinegion tinctoriae)	De la Pârscov pănă la Săgeata
            	1335 Spermophilus citellus	Degradarea habitatului şi reducerea resurselor trofice prin ruderalizare în majoritatea teritoriilor în care a fost identificată specia. Teritoriile cele mai afectate sunt cele de la Căpăţâneşti şi Scurteşti-Stâncceşti	**	***
            	1060 Lycaena dispar	Degradarea habitatului caracteristic larvei şi adultului: habitate palustre şi zone umede adiacente din zona montană, colinară şi de câmpie	*	**
            	1078* Callimorpha quadripunctaria	Degradarea habitatului caracteristic larvei şi adultului: habitate forestiere de pe malul râului, în zona colinară a sitului	*	**
            	1188 Bombina bombina	Intreaga arie de râspândire a speciei Verneşti – Robeasca	*	**
            	1193 Bombina variegata	Intreaga arie de râspândire a speciei Siriu – Pârscov	*	**
            	1220 Emys orbicularis	Intreaga arie de râspândire a speciei Cislău – Robeasca	*	**
            E03.02 Depozitarea deşeurilor industriale	1188 Bombina bombina	Zona mun. Buzău – Vadu Paşii	*	*
            	1193 Bombina variegata	Zona Berca, unde au fost observate deşeuri legate de activitatea de stocare a petrolului	**	**
            	1220 Emys orbicularis	Zona Berca, zona mun. Buzău – Vadu Paşii	**	**
            E03.03 Depozitare deşeuri inerte	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	Localnicii aruncă între tufele de cătină roşie deşeuri din construcţii (moloz), cutii, pet-uri, resturi textile Între Măracineni şi Vadu Paşii	**	*
            	Habitat 1530*	Localnicii aruncă deşeuri din construcţii (moloz), cutii,	**	**

            75

            	Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	pet-uri, resturi textile Gura Câlnăului
            	1188 Bombina bombina	In special în legătură cu exploatări de nisip şi pietriş, în sectorul Verneşti – Săgeata dar şi depozite de deşeuri din construcţii, depuse ilegal de localnici	**	**
            	1193 Bombina variegata	In special în legătură cu exploatări de nisip şi pietriş, în sectorul Vipereşti – Cislău şi Pârscov	**	**
            	1220 Emys orbicularis	In special în legătură cu exploatări de nisip şi pietriş, în sectorul Verneşti – Săgeata dar şi depozite de deşeuri din construcţii, depuse ilegal de localnici	**	**
            	Toţi peştii	Rumeguşul rezultat de la gatere – Particulele de rumeguş obturează microspaţiile din sediment şi împiedică dezvoltarea faunei bentonice care este consumată de populaţiile de peşti Colţu Pietrii – Ciuta (Părscov)	**	**
            E 03.04 Depozitare alte tipuri de deşeuri	1188 Bombina bombina	In mai multe zone, pe sectorul Verneşti – Robeasca	*	*
            	1193 Bombina variegata	In mai multe zone, pe sectorul Siriu – Berca	*	*
            	1220 Emys orbicularis	In mai multe zone, pe sectorul Cislău – Robeasca	*	*
            F FOLOSIREA RESURSELOR BIOLOGICE, ALTELE DECÂT AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA
            F 01.01 Ferme piscicole	1188 Bombina bombina	Lacul Coştei – fostă mostişte amenajată pentru fermă piscicolă – probabil fost habitat al speciei Măsuri propuse: – identificarea unei surse de finanţare şi propunerea unui proiect de reconstrucţie ecologică a unei porţiuni din amenajarea piscicolă Coştei (o parte fiind abandonată la ora actuală);	*	*

            76

            		– identificarea unei modalităţi / oportunităţi de parteneriat cu concesionarul amenajării Coştei, pentru implementarea proiectului de reconstrucţie ecologică pentru B. bombina şi E. orbicularis
            F 02 Pescuit
            F 02.03 Pescuit sportiv (de recreere)	1138 Barbus meridionalis	Specia este pescuită activ Este necesară o estimarea periodică a capturilor de ihtiofaună ale pescarilor sportivi, pentru a stabili cele mai potrivite măsuri de diminuare a presiunii asupra populaţiei de moioagă. Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani	**	**
            	1149 Cobitis taenia	Accidental, exemplare de Cobitis taenia pot fi capturate cu undiţa Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani	*	*
            	2511 Gobio kessleri	Accidental, exemplare de Gobio kesslerii pot fi capturate cu undiţa Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani	*	*
            	1220 Emys orbicularis	Exemplare de ţestoasă de lac pot fi capturate accidental şi omorâte, fiind considerate de unii pescari ca fiind dăunătoare pentru puietul de peşte. Acest impact poate fi prezent în special pe iazurile de pescuit ce au fost amenajate în foste exploatări de balast Săpoca- Beilic	**	**
            F 05.04 Braconaj	1122 Gobio uranoscopus	Deşi G. uranoscopus nu este o specie de interes alimentar-comercial, metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populaţiile Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani	***	***
            	1138 Barbus meridionalis	Metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populaţiile, exterminând mai ales juvenilii Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani	***	**
            	1149 Cobitis	Deşi C. taenia nu este o specie de interes alimentar-	***	***

            77

            	taenia	comercial, metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populaţiile Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani
            	2511 Gobio kessleri	Metodele folosite de braconieri (curent electric) afectează destul de serios populaţiile, exterminând mai ales juvenilii Colţu Pietrii – Gura Bâscei, Săgeata – Vişani	***	**
            G. INTRUZIUNI ŞI DEZECHILIBRE UMANE
            G01.02 Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate	1188 Bombina bombina	Pătrunderea cu vehicule tractate de animale în zona podului Jirlău-Făurei, malul drept al râului Buzău, pe drumuri de pământ forestiere, care vara păstrează bălţi temporare, în care specia poate supravieţui secetei	*	*
            	1193 Bombina variegata	Pătrunderea cu vehicule tractate de animale (în mai multe zone de-a lungul ariei de distribuţie, pe drumuri de pământ forestiere, care vara păstrează bălţi temporare, în care specia poate supravieţui secetei şi se poate reproduce	*	*
            G02 Sport şi agrement
            G02.09 Wildlife watching	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Turiştii ocazionali Păltineni pâna la Pârscov	*
            	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Turiştii ocazionali Colţu Pietrii – Mărunţişu	*
            G 08.01 Alte activităţi sportive şi recreative în aer	1060 Lycaena dispar	Degradarea habitatului caracteristic larvei şi adultului: habitate palustre şi zone umede adiacente din zona montană, colinară şi de câmpie.	*	**

            78

            liber – turism de week-end	1078* Callimorpha quadripunctaria	Degradarea habitatului caracteristic larvei şi adultului: habitate forestiere de pe malul râului, în zona colinară a sitului.	*	**
            H. POLUARE
            H 01 Poluarea apelor de suprafaţă
            H01.05 poluare difuză a apelor de suprafaţă, datorită activităţilor agricole	1188 Bombina bombina	In cazul canalelor de drenaj / irigare din zona Săgeata, unde a fost observată specia	**	**
            H01.08 Poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate	1122 Gobio uranoscopus	Specia este recunoscută ca fiind sensibilă la poluare Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu Paşii (Coco Rico)	*	**
            	1138 Barbus meridionalis	Sunt afectaţi mai ales juvenilii Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu Paşii (Coco Rico)	**	*
            	1149 Cobitis taenia	Specia este recunoscută ca fiind foarte sensibilă la poluare Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu Paşii (Coco Rico)	***	***
            	2511 Gobio kessleri	Gobio kesslerii, ca şi celelalte specii ale genului, este recunoscută ca fiind sensibilă la poluare Nehoiu, Pătârlagele, Gura Bâscei, Berca, Buzău, Vadu Paşii (Coco Rico)	**	*
            H05.01 gunoaie şi deşeuri solide	1188 Bombina bombina	In mai multe zone, pe toată aria de răspândire a speciei – Verneşti – Robeasca	*	*
            	1193 Bombina variegata	In mai multe zone, pe toată aria de răspândire a speciei – pod Pănătău, Cislău – Gura Bâscei, pod Pârscov	*	*
            	1220 Emys orbicularis	In mai multe zone, pe toată aria de răspândire a speciei – Cislău – Robeasca	*	*

            79

            I. SPECII INVAZIVE, ALTE PROBLEME ALE SPECIILOR ŞI GENELE
            I 02.01 Specii native problematice	1335 Spermophilus citellus	Degradarea şi reducerea habitatului prin invazia speciilor arbustive Elaeagnos angustifolia şi Tamarix ramossisima. Teritoriile afectate: Săpoca, mal stâng; Măteşti, mal stâng; Potoceni, mal stâng; Verneşti, mal drept; Căpăţâneşti, mal drept; Buzău, mal drept; Mărăcineni, mal stâng şi mal drept; Gura Câlnăului, mal stâng; Scurteşti-Stânceşti, mal stâng; Dâmbroca, mal stâng; Gălbinaşi, mal drept; Bentu, mal drept; Poşta amonte, mal drept; Găvăneşti amonte, mal stâng, lângă râu; Cilibia, mal drept; Baniţa, mal stâng; Moşeşti, mal drept	**	***
            J MODIFICĂRI ALE SISTEMULUI NATURAL
            J 02 Modificări antropice in sistemele hidraulice
            J02.03 Canalizarea şi devierea cursului de apă	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Habitatul este dependent de un regim hidrologic normal al râului iar lucrările de canalizare şi deviere a cursului pot perturba acest regim Coţu Pietrii (Siriu) şi Mărunţişu	**	***
            	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Afectarea regimului hidrologic poate limita accesibilitatea apei freatice pentru speciile caracteristice Păltineni – Pârscov	**	***
            	1122 Gobio uranoscopus	Sunt afectate habitatele de hrănire substratul bolovani- pietriş) şi habitatul de reproducere (substratul cu pietriş). Gradul mare de reofilie a speciei o face foarte sensibilă la reducerea vitezei de curgere a apei Păltineni – Gura Bâscei	***	***

            80

            	1138 Barbus meridionalis	Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriş şi bolovăniş bogate în specii de nevertebrate bentonice) şi habitatele de reproducere (pietrişul) Păltineni – Gura Bâscei	*	**
            	1149 Cobitis taenia	Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic şi substratul nisip-pietriş) şi habitatul de reproducere (vegetaţia acvatică) VaduPaşii – Vişani	***	***
            	2511 Gobio kessleri	Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriş şi bolovăniş bogate în specii de nevertebrate bentonice) şi habitatele de reproducere (pietrişul) Păltineni – Gura Bâscei	**	**
            	1188 Bombina bombina	Regularizări ale râului Buzău şi limitarea dezvoltării braţelor moarte ale râului Buzău, în sectorul Verneşti – Săgeata, unde sunt perimetre de exploatare pietriş şi nisip din albiamajoră. Această activitate a luat amploare în ultimii 50 de ani şi a dus la reducerea suprefeţei zonelor umede ale luncii Buzăului, în care probabil a fost prezentă şi specia Bombina bombina	**	**
            	1220 Emys orbicularis	Regularizări şi devieri ale cursurilor de apă – regularizări ale râului Buzău şi limitarea dezvoltării braţelor moarte ale râului Buzău, în sectorul Verneşti – Săgeata, unde sunt perimetre de exploatare pietriş şi nisip din albia majoră. Această activitate a luat amploare în ultimii 50 de ani şi a dus la reducerea suprefeţei zonelor umede ale luncii Buzăului, în care probabil a fost prezentă şi specia Emys orbicularis	**	**
            J02.03.02 Lucrări de rectificare	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion	Corectarea malurilor afectează tufărişurile de cătină roşie Pârscov – Beilic	**	*

            81

            	tinctoriae)
            J02.04.02 Reducerea inundabilităţii	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Habitatul este dependent de un regim hidrologic normal al râului Colţu Pietrii- Mărunţişu	*	**
            	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Habitatul este dependent de un regim hidrologic normal al râului Păltinei- Pârscov	*	**
            	1188 Bombina bombina	Lipsa inundaţiilor, datorată regularizărilor râului Buzău şi a îmbunătăţirilor funciare limitrofe luncii acestuia, a dus la scăderea suprafeţelor zonelor umede specifice unei lunci a unui râu de dimensiuni şi debit medii, în ultimii 60 de ani; acest impact este legat şi de activitatea de regularizare şi modificare a cursurilor inerne de apă J02.05.02	**	**
            	1220 Emys orbicularis	Lipsa inundaţiilor, datorată regularizărilor râului Buzău şi a îmbunătăţirilor funciare limitrofe luncii acestuia, a dus la scăderea suprafeţelor zonelor umede specifice unei lunci a unui râu de dimensiuni şi debit medii, în ultimii 60 de ani; acest impact este legat şi de activitatea de regularizare şi modificare a cursurilor inerne de apă J02.05.02	**	**
            J02.05.03 Modificarea structurii cursului de apă	1122 Gobio uranoscopus	Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic şi substratul nisip-pietriş) şi habitatul de reproducere (vegetaţia acvatică) Mlăjet – Gura Bâscei	**	***
            	1138 Barbus meridionalis	Se creează bariere temporare care contribuie la izolarea grupurilor (cârdurilor) de indivizi, cu repercusiuni, în timp, la nivelul diversităţii genetice	*	*

            82

            		Colţu Pietrii – Vadu Paşii
            	1149 Cobitis taenia	Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic şi substratul nisip-pietriş) şi habitatul de reproducere (vegetaţia acvatică) Vadu Paşii -Vişani	**	***
            	2511 Gobio kessleri	Se creează bariere temporare care contribuie la izolarea grupurilor (cârdurilor) de indivizi, cu repercusiuni, în timp, la nivelul diversităţii genetice Mlăjet – Gura Bâscei	*	**
            J02.05.05 Microhidrocentrale, praguri	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Modificarea raportului dintre râu şi habitatele riverane Colţu Pietrii – Mărunţişu	***	***
            	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Modificarea raportului dintre râu şi habitatele riverane Colţu Pietrii – Pârscov	*	***
            	1122 Gobio uranoscopus	Construirea MHC afectează grav patul albiei şi modifică compoziţia granulometrică a sedimentelor Colţu Pietrii – Pârscov	***	***
            	1138 Barbus meridionalis	Variaţiile de debit pot afecta deplasarea indivizilor maturi Colţu Pietrii – Pârscov	**	**
            	1149 Cobitis taenia	Construirea MHC afectează grav patul albiei şi modifică compoziţia granulometrică a sedimentelor Colţu Pietrii – Pârscov	***	***
            	2511 Gobio kessleri	Construirea MHC afectează grav patul albiei şi modifică compoziţia granulometrică a sedimentelor Colţu Pietrii – Pârscov	***	**
            J02.06.02 Captări pentru	Habitat 3240 Vegetaţie	Modificarea raportului dintre râu şi habitatele riverane Nehoiu- Pătărlagele	*	*

            83

            alimentarea cu apă a localităţilor	lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
            	1122 Gobio uranoscopus	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Nehoiu- Pătărlagele	*	*
            	1138 Barbus meridionalis	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Nehoiu- Pătărlagele	*	*
            	1149 Cobitis taenia	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Nehoiu- Pătărlagele	*	**
            	2511 Gobio kessleri	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Nehoiu- Pătărlagele	*	*
            J02.06.05 Captări de ape de suprafaţă pentru ferme piscicole	1122 Gobio uranoscopus	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Pârscov – Beilic	*	**
            	1138 Barbus meridionalis	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Pârscov – Beilic	*	*
            	1149 Cobitis taenia	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Pârscov – Beilic	*	**
            	2511 Gobio kessleri	Reducerea temporară a debitului poate afecta habitatele de reproducere Pârscov – Beilic	*	*
            J02.12.02 Diguri de apărare pentru inundaţii	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos	Perturbarea comunicării dintre râu şi habitatele riverane Colţu Pietrii	*	*

            84

            	de-a lungul râurilor montane
            	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Perturbarea comunicării dintre râu şi habitatele riverane Colţu Pietrii- Părscov	*	*
            	1122 Gobio uranoscopus	Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul bolovani- pietriş) şi habitatul de reproducere (substratul cu pietriş) Colţu Pietrii – Gura Bâscei	**	*
            	1138 Barbus meridionalis	Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriş şi bolovăniş bogate în specii de nevertebrate bentonice) şi habitatele de reproducere (pietrişul) Colţu Pietrii – Gura Bâscei	*	*
            	1149 Cobitis taenia	Sunt afectate habitatele de hrănire (substratul organic şi substratul nisip-pietriş) şi habitatul de reproducere (vegetaţia acvatică) Pârscov Vadu Paşii	**	**
            	2511 Gobio kessleri	Sunt afectate habitatele de hrănire (zonele de pietriş şi bolovăniş bogate în specii de nevertebrate bentonice) şi habitatele de reproducere (pietrişul) Colţu Pietrii – Gura Bâscei	**	*
            J03 Modificări ale ecosistemului
            J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	1122 Gobio uranoscopus	Rectificarea malurilor poate afecta gradul de turbiditate; creşterea turbidităţii în urma exploatării balastului afectează habitatele de nisip şi pietriş Gura Bâscei – Mărăcineni	***	**
            	1149 Cobitis taenia	Rectificarea malurilor poate afecta calitatea vegetaţiei acvatice; creşterea turbidităţii în urma exploatării balastului afectează habitatele de nisip şi pietriş Vadu Paşii – Vişani	***	**

            85

            J03.02 Reducerea antropică a conectivităţii habitatului	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Fragmentare la nivelul peisajului Colţu Pietrii – Mărunţişu	*	*
            	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	Fragmentare datorată distrugerii intenţionate a cătinei, de către localnici Pârscov- Săgeata	*
            	Habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	Fragmentare datorată abandonaării practicilor tradiţionale – păşunat Gura Câlnăului şi Bentu	***	***
            	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Fragmentare la nivelul peisajului întregului sit Colţu Pietrii -Vişani	*	*
            	1122 Gobio uranoscopus	Fragmentare determinată de barajul Berca şi pragurile deversoare de la Mărăcineni	***
            	1149 Cobitis taenia	Fragmentare determinată de barajul Berca şi pragurile deversoare de la Mărăcineni	***	***
            	2511 Gobio kessleri	Fragmentare determinată de barajul Berca şi pragurile deversoare de la Mărăcineni	**	*
            	1220 Emys	Singurele căi de migraţie care pot fi utilizate de ţestoasa	**	**

            86

            	orbicularis	de lac sunt canale de aducţiune apă (ANIF), canale de drenaj / irigaţie, câteva braţe moarte ale râului Buzău
            	1188 Bombina bombina	Modificări antropice ale conectivităţii habitatelor, datorită regularizărilor râului Buzău, a dispariţiei unor zone umede şi braţe moarte, a dispariţiei unor habitate de tip mostişte (Costei), a îmbunătăţirilor funciare din ultimii 60 de ani. Singurele căi de migraţie, pe care au fost observate exemplare ale speciei, sunt canale de aducţiune apă (ANIF), canale de drenaj / irigaţie, un braţ mort al râului Buzău din zona com. Săgeata	**	**
            J03.02.01 Bariere de migraţie	1122 Gobio uranoscopus	Deşi G. uranoscopus nu este o specie migratoare propriu- zisă, pentru menţinerea structurii genetice este necesar schimbul de indivizi între micile grupări formate pe cursul râului Berca	**	**
            	1149 Cobitis taenia	Deşi C. taenia nu este o specie migratoare propriu-zisă, pentru menţinerea structurii genetice este necesar schimbul de indivizi între micile grupări formate pe cursul râului Berca	**	**
            	B. meridionalis	Berca
            	2511 Gobio kessleri	Deşi G. kesslerii nu este o specie migratoare propriu- zisă, pentru menţinerea structurii genetice este necesar schimbul de indivizi între micile grupări formate pe cursul râului Berca	**	**
            	1220 Emys orbicularis	Restrângerea drastică în ultimii 60 de ani a zonelor umede (braţe moarte, în special) în sectorul Berca – Săgeata, dată de extinderea terenurilor agricole, a terenului intravilan şi a filozofiei inginereşti în privinţa amenajărilor hidrografice (regularizări, reprofilări, apărări de mal etc.), a făcut ca puţinele habitate favorabile speciei să fie slab interconectate. Potenţialele	**	**

            87

            		rute de migraţie favorabile sunt relativ puţine (de ex. Canalul ANIF dintre pod Vadu Paşii şi loc. Săgeata), iar rutele de migraţie cu permeabilitate mică a matricei de habitat presupun riscuri foarte mari pentru specie. În vederea reducerii riscurilor reducerii numerice şi degradării genetice a efectivelor populaţiilor de la nivelul Luncii Buzăului, este necesară creşterea suprafeţei habitatelor favorabile şi realizarea unor coridoare verzi, care să restabilească conectivitatea dintre acestea
            K. PROCESELE NATURALE BIOTICE ŞI ABIOTICE
            K01 procese abiotice naturale
            K01.01 Eroziune	Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	Deplasarea turmelor de oi Pârscov -Săgeata	*	–
            	Habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	Rărirea stratului vegetal favorizează eroziunea eoliană Gura Câlnăului	**	*
            K 01.04 Inundarea	1335 Spermophilus citellus	Reducerea habitatului şi a resurselor trofice prin inundarea teritoriilor situate în imediata apropiere a albiei minore a râului sau în apropierea zonelor umede din luncă	*	**
            K 02 Evoluţie Biocenotică, succesiune

            88

            K02.01 Modificări în compoziţia în specii	Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Amestecare cu Salix alba Mlăjet	*	**
            	Habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice	Reducerea ponderii speciilor edificatoare în favoarea speciilor caracteristice stepelor ponto-sarmatice Bentu	***	***
            	Habitat 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Suprapunerea parţială cu habitatul pădurilor mixte de luncă poate determina amestecul de specii Mărunţişu – Pârscov	*	**
            	1122 Gobio uranoscopus	Modificările granulometriei sedimentelor afectează structura faunei de macronevertebrate bentonice reofile care reprezintă hrana importantă pentru G. uranoscopus Colţu pietrii – Gura Bâscei	**	**
            	1138 Barbus meridionalis	Modificările granulometriei sedimentelor afectează structura faunei de macronevertebrate bentonice reofile care reprezintă hrana importantă pentru B. Meridionalis Colţu pietrii – Gura Bâscei	*	*
            	1149 Cobitis taenia	Comunitatea ihtiofaunei Buzăului are o structura determinată în timp de factori naturali şi antropici; factorii antropici pot modifica în prezent structura Colţu pietrii – Gura Bâscei	*	**
            	2511 Gobio kessleri	Modificările granulometriei sedimentelor afectează structura faunei de macronevertebrate bentonice reofile care reprezintă hrana importantă pentru G. Kesslerii Colţu pietrii – Gura Bâscei	*	*

            89

            90

            Tabel 20 Ameninţări potenţiale asupra speciilor de interes comunitar identificate în sit însă nelistate în Formularul Standard al ROSCI0103

            Specia	Ameninţare potenţială (cod şi denumire)	Măsuri propuse
            Lucanus cervus	Degradarea habitatului favorabil (Reissmann 2007, Van Helsdingen et al., 1996) prin: B02.02 Curăţarea pădurii B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare	monitorizarea biodiversităţii în habitatele forestiere din aria sitului în vederea cartării complete a speciei şi evaluării efectelor măsurilor de conservare colaborarea cu ocoalele silvice care administrează ecosistemele forestiere în care este prezentă specia în vederea realizării unui management forestier care să conducă la conservarea microhabitatelor caracteristice larvei de rădaşcă, reprezentate de arbori bătrâni şi parţial atacaţi de saproxilofagi, arbori uscaţi, parţial uscaţi, scorburoşi sau cu fisuri la nivelul scoarţei, arbori căzuţi şi cioturi rămase după tăierea arborilor
            Lycaena dispar	Degradarea habitatului favorabil prin: E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere G01.08 Alte activităţi sportive şi recreative în aer liber – turism de week-end	monitorizarea speciei în habitatele palustre şi în zonele umede adiacente din aria sitului în vederea cartării complete a speciei şi evaluării efectelor măsurilor de consevare conservarea habitatului favorabil larvei şi adultului din aria sitului, prin menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea râului Buzău şi prin informarea populaţiei locale şi a turiştilor în legătură cu efectele negative ale depozitării deşeurilor menajere în apropierea râului şi a practicării unui turism inadecvat
            Callimorpha quadripunctaria	Degradarea habitatului favorabil cu afectarea plantelor pe care se hrănesc larvele (Plantago sp., Trifolium sp., Urtica sp.) şi adulţii (Eupatorium cannabimun, Rubus sp., Origanum sp., Mentha sp.) (Rakosy 2008b) prin: E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere G01.08 – Alte activităţi sportive şi recreative	monitorizarea speciei în pădurile de foioase din zona colinară a sitului în vederea cartării complete a speciei şi evaluării efectelor măsurilor de consevare conservarea habitatului caracteristic speciei, prin menţinerea în stare naturală a habitatelor forestiere din proximitatea râului Buzău în zona colinară a sitului şi informarea populaţiei locale şi a turiştilor în legătură cu efectele negative ale depozitării deşeurilor în apropierea râului şi a practicării unui turism

            în aer liber – turism de week-end

            inadecvat colaborarea cu ocoalele silvice în vederea realizării unui management forestier care să evite pe cât posibil aplicarea de tratamente cu substanţe chimice toxice în pădurile de foioase din zona colinară a sitului

            91

            Tabel 21 Principalele ameninţări la adresa structurii asociaţiilor vegetale cu potenţială valoare conservativă din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

            Habitat	Asociaţie vegetală	Ameninţări Cod/Denumire	Impact
            			Existent			Potenţial
            			Min.	Med.	Max.	Min.	Med.	Max.
            92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Populetum albae	B03 Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală E03.01 Depozitarea de deşeuri menajere/deşeuri provenite din baze de agrement		X X
            	Salici_Populetum	B03 Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală					X
            92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio- Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) – Asociaţia Tamaricetum	Tamaricetum ramosissimi	A04.01 Păşunat intensiv E03.01 Depozitarea de deşeuri menajere/deşeuri provenite din baze de agrement I01 Specii invazive non- native (alogene) C01.01 Extragere de nisip şi pietriş		X X X	X

            ramosissimi
            91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae)	Alnetum glutinosae_Incanae	B03 Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală E03.01 Depozitarea de deşeuri menajere/deşeuri provenite din baze de agrement C01.01 Extragere de nisip şi pietriş J02.03.02 Lucrări de rectificare		X		X X		X
            	Alnetum incanae
            	Alno_Salicetum cinereae
            	Alno_Salicetum rosmarinifoliae
            	Alno_Salicetum triandrae

            92

3. 3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

      Metodologia de evaluare a stării de conservare a habitatelor pentru care aria protejată Lunca Buzăului a fost declarată sit de importanţă comunitară este tehnica semaforului (Combroux Schwoerer, 2007), iar criteriile care au stat la baza evaluării acesteia sunt: suprafaţa ocupată, structura şi funcţiile specifice, precum şi perspectivele de viitor.

      Pentru fiecare dintre cele cinci tipuri de habitate identificate la nivelul ariei protejate, prezentarea analizei criteriilor menţionate anterior este făcută în Tabelele 22-26.

      Starea de conservare a habitatelor este ilustrată folosind umătoarele coduri de culoare:

      Favorabilă

      Nefavorabilă- inadecvată

      Nefavorabilă-rea

      Necunoscută

      Tabel 22 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 3240 – Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, la nivelul sitului Lunca Buzăului

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      		În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafaţă de
      		3,19 ha. Calitatea datelor utilizate pentru
      		estimarea suprafeţei, bună.
      		Raportul dintre suprafaţa ocupată de habitat în
      		cadrul sitului şi suprafaţa ocupată de habitat la
      		nivel naţional este de 2-3%.
      		Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a
      		habitatului 3240 în situl Lunca Buzăului este de
      		50 ha. Această suprafaţă a fost estimată după
      Suprafaţa	Nefavorabilă-	vizitarea întregului sit şi după analiza asociaţiilor vegetale de luncă – păduri, zăvoaie dense ce
      habitatului	Inadecvată	reprezintă un procent de 12-15% din suprafaţa sitului (asociaţia Hippophae-Salicetum ealeagni)
      		Totodată, s-a avut în vedere preferinţa habitatului
      		3240 pentru ostroavele de pietriş, înalte şi
      		consolidate, dezvoltate în prima treime a sitului.
      		Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea
      		favorabilă a habitatului şi suprafaţa actuală
      		ocupată este mai mare ( > ).
      		Tendinţa actuală a habitatului este stabilă.
      		Calitatea datelor este bună.
      		Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei nu a

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      		fost estimată. Nu există date suficiente pentru caracterizarea schimbărilor tiparului de distribuţie al suprafeţelor habitatului. Tendinţa actuală este stabilă, însă suprafaţa ocupată este mai mică decât suprafaţa de referinţă.
      Structură şi funcţii	Nefavorabilă-Inadecvată	Structura şi funcţiile habitatului, incluzând şi speciile sale tipice, nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţă nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale (incluzând şi speciile sale tipice).
      Perspectivele habitatului	Nefavorabilă- Inadecvată	Tendinţa viitoare este stabilă. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa habitatului în viitor, mai mare ( > ). Perspective inadecvate. Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung ar putea fi asigurată prin eforturi, însă este nesigură. Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi semnificative.
      Stare de Conservare globală	NEFAVORABILĂ – INADECVATĂ	Cel putin un indicator portocaliu, dar niciun indicator roşu.

      Tabel 23 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba la nivelul sitului Lunca Buzăului

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      Suprafaţa habitatului	Favorabilă	În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafaţă de 128,38 ha. Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeţei, bună. Raportul dintre suprafaţa ocupată de habitat în cadrul sitului şi suprafaţa ocupată de habitat la nivel naţional este de 3-4%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului 92A0 în situl Lunca Buzăului este de 150 ha. Această suprafaţă a fost estimată după vizitarea întregului sit şi după analiza asociaţiilor vegetale de luncă – păduri, zăvoaie dense ce

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      		reprezintă un procent de 12-15% din suprafaţa sitului (asociaţia Salicetum albae-fragilis). A fost avut în vedere şi nivelul de inundabilitate al malurilor, în treimea superioară şi în treimea inferioară a sitului. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului şi suprafaţa actuală ocupată este aproximativ egal ( :: ). Tendinţa actuală a habitatului este stabilă. Calitatea datelor este bună. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei nu a fost estimată. Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor habitatului. Tendinţă stabilă. Suprafaţa nu este mai mică decât suprafaţa de referinţă. Schimbări nesemnificative în tiparul de distribuţie.
      Structură şi funcţii	Favorabilă	Structura şi funcţiile habitatului, incluzând şi speciile sale tipice, se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative.
      Perspectivele habitatului	Favorabilă	Tendinţa viitoare este stabilă. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa habitatului în viitor, aproximativ egală (:: ). Perspective bune. Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung este asigurată. Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi fără efect semnificativ. Viabilitate asigurată.
      Stare de conservare globală	FAVORABILĂ	Toţi indicatorii verzi.

      Tabel 24 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 92D0 – Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) la nivelul sitului Lunca Buzăului

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      Suprafaţa		În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafaţă de
      habitatului	Favorabilă	385,45 ha. Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeţei, bună.
      		Raportul dintre suprafaţa ocupată de habitat în

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      		cadrul sitului şi suprafaţa ocupată de habitat la nivel naţional este de 2-3%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului 92D0 în situl Lunca Buzăului este de 90- 100 ha. Această suprafaţă a fost estimată după vizitarea întregului sit şi după analiza asociaţiilor vegetale de luncă – păduri, zăvoaie dense ce reprezintă un procent de 12-15% din suprafaţa sitului (asociaţia Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului şi suprafaţa actuală ocupată este aproximativ egal (:: ). Tendinţa actuală a habitatului este stabilă. Calitatea datelor este bună. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei nu a fost estimată. Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor habitatului. Tendinţă stabilă. Suprafaţa nu este mai mică decât suprafaţa de referinţă. Schimbări nesemnificative în tiparul de distribuţie.
      Structură şi funcţii	Favorabilă	Structura şi funcţiile habitatului, incluzând şi speciile sale tipice, se află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative.
      Perspectivele habitatului	Favorabilă	Tendinţa viitoare este stabilă. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa habitatului în viitor, aproximativ egală (:: ). Perspective bune. Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung este asigurată. Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi fără efect semnificativ. Viabilitatea asigurată.
      Stare de consevare globală	FAVORABILĂ	Toţi indicatorii verzi.

      Tabel 25 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 1530* – Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, la nivelul sitului Lunca Buzăului

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      Suprafaţa habitatului	Nefavorabilă-inadecvată	În perimetrul sitului habitatul ocupă o suprafaţă de 2,03 ha. Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeţei, bună. Raportul dintre suprafaţa ocupată de habitat în cadrul sitului şi suprafaţa ocupată de habitat la nivel naţional este de 0,10%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului 1530 în situl Lunca Buzăului este de 5 ha. Această suprafaţă a fost estimată după vizitarea întregului sit şi după analiza asociaţiilor vegetale de stepă, care reprezintă un procent de 2- 3% din suprafaţa sitului. Habitatul 1530 este caracteristic terenurilor situate la Gura Câlnăului şi la Berca, terenuri păşunate şi pe care se dezvoltă populaţii dense de Helicella obvia. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului şi suprafaţa actuală ocupată este mult mai mare (>>). Suprafaţa actuală este o rămăşiţă a ceea ce-a fost odinioară acest habitat. Tendinţa actuală a habitatului este descrescătoare. Calitatea datelor este bună. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei nu a fost estimată. Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor habitatului. Tendinţa este stabilă.
      Structură şi funcţii	Nefavorabilă-inadecvată	Mai mult de 25% din suprafaţa habitatului este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice).
      Perspectivele habitatului	Nefavorabilă – inadecvată	Tendinţa viitoare este descrescătoare. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa habitatului în viitor, mai mare ( > ). Perspective inadecvate. Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung nu este asigurată. Nivelul presiunilor actuale: mediu. Impacturi semnificative. Viabilitate nesigură.

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      Stare de conservare globală	NEFAVORABIL- INADECVATĂ	Cel puţin un indicator portocaliu, dar niciun indicator roşu.

      Tabel 26 Evaluarea stării de conservare a Habitatului 3130 – Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea, la nivelul sitului Lunca Buzăului

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      Suprafaţa habitatului	Nefavorabil-inadecvată	În perimetrul sitului, habitatul ocupă o suprafaţă de 0,00042 ha (42 m2). Calitatea datelor utilizate pentru estimarea suprafeţei este bună. Raportul dintre suprafaţa ocupată de habitat în cadrul sitului şi suprafaţa ocupată de habitat la nivel naţional este de 0,004-0,005%. Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului 3130 în situl Lunca Buzăului este de 0,5 ha. Această suprafaţă a fost estimată după vizitarea întregului sit şi după identificarea zonelor potenţiale pentru acest habitat, în sectorul dintre Mărunţişu şi Pârscov. Suprafaţa ocupată de habitat în sit este mai mică cu mai mult de 10% faţă de suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă. Declin sever al suprafeţei. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a habitatului şi suprafaţa actuală ocupată este mult mai mare ( >> ). Tendinţa actuală a habitatului este descrescătoare. Calitatea datelor este bună. Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei nu a fost estimată. Nu există date suficiente privind schimbările tiparului de distribuţie al suprafeţelor habitatului.
      Structură şi funcţii	Nefavorabilă-inadecvată	Mai mult de 25% din suprafaţa habitatului este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice).
      Perspectivele habitatului	Nefavorabilă-rea	Tendinţa viitoare este descrescătoare. Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa habitatului în viitor, mai mare ( > ).

      Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
      		Perspective rele. Efectul cumulat al impacturilor, mediu. Viabilitatea pe termen lung nu este asigurată. Impacturi semnificative. Viabilitatea nesigură. Nivelul presiunilor actuale: mediu.
      Stare de conservare globală	NEFAVORABILĂ- INADECVATĂ	Cel puţin un indicator portocaliu dar niciun indicatorroşu.

   2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

      Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate terestre şi mamifere pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103 Lunca Buzăului s-a realizat pe baza indicaţiilor din Ghidul Metodologic – Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România, folosind tehnica semafor. Conform ghidului menţionat, starea de conservare a unei specii se evaluează pe baza următoarelor atribute/ parametri: aria naturală de repartiţie a speciei, statutul populaţiei speciei, statutul habitatului speciei şi perspectivele viitoare asociate speciei. Pentru fiecare din aceste atribute se stabileşte un statut (favorabil, nefavorabil neadecvat, nefavorabil total neadecvat sau necunoscut) în funcţie de datele şi de cunoştinţele disponibile. În cazul unei arii protejate, pentru aria naturală de repartiţie a speciei se ia în considerare distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate).

      

      Reperele utilizate pentru evaluarea statutului fiecărui atribut/ parametru în parte au fost stabilite pe baza informaţiilor colectate din teren şi a celor rezultate în urma documentării bibliografice. Acestea au fost corelate cu recomăndările Comisiei Europene cu privire la evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor, în vederea raportării conform art.17 din Directiva Habitate 92/43/CEE.

      1. 3.2.1 Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere

         Spermophilus citellus (popândăul)

         Starea de conservare a speciei Spermophilus citellus a fost evaluată pe baza următoarelor atribute/ parametri: distribuţia locală a speciei, evaluată pe baza modului de distribuţie a speciei în aria sitului; starea populaţiei speciei, evaluată pe baza numărului de colonii situate în totalitate

         sau numai parţial în sit, a suprafeţei ocupate de acestea şi a densităţii deschiderilor verticale ale galeriilor de popândău în aceste colonii; starea habitatului speciei, evaluată pe baza mărimii şi calităţii habitatului speciei în aria sitului; perspectivele viitoare asociate speciei, apreciate pe baza presiunilor şi ameninţărilor identificate la adresa speciei.

         Starea de conservare a speciei Spermophilus citellus în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului, apreciată pe baza datelor şi cunoştinţelor disponibile, este nefavorabilă inadecvată (Tabelul 27).

         Tabel 27 Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophilus citellus

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
         Distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)	Favorabil	Pe baza distribuţiei speciei în aria sitului, care are aspectul unei reţele, s-a apreciat tendinţa distribuţiei locale a speciei. Deoarece specia ocupă în aria sitului habitate specifice şi nespecifice, între care există coridoare naturale în care specia este prezentă, tendinţa distribuţiei locale a speciei se apreciază ca fiind stabilă.
         Starea populaţiei speciei	Nefavorabilă inadecvată	Pe baza numărului de colonii, a suprafeţei ocupate de acestea şi a densităţii deschiderilor verticale ale galeriilor în aceste colonii, se apreciază că mărimea populaţiei speciei este cel mult egală cu valoarea de referinţă pentru statutul favorabil al populaţiei speciei.
         Starea habitatului speciei	Nefavorabilă inadecvată	Pe baza mărimii şi calităţii habitatului speciei se apreciază că acesta este suficient de mare şi relativ stabil, dar calitatea habitatului nu permite supravieţuirea pe termen lung a speciei în aria sitului.
         Perspective viitoare asociate speciei	Nefavorabilă inadecvată	Pe baza analizei presiunilor şi ameninţărilor identificate la adresa speciei, apreciem că există o influenţă moderată a unor presiuni şi factori disturbanţi, care periclitează viitorul speciei în zonă pe termen lung dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de conservare.
         Starea de conservare globală	NEFAVORABILĂ INADECVATĂ	Cel puţin un indicator portocaliu, dar nici un indicator roşu.

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
         Distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)	Necunoscută	Specia nu a fost identificată în decursul campaniilor de teren organizate în anii 2012-2013.
         Starea populaţiei speciei	Necunoscută	–
         Starea habitatului speciei	Necunoscută	Date insuficiente – Situl Lunca Buzăului se află la limita arealului de distribuţie al speciei.
         Perspective viitoare asociate speciei	Necunoscută	–
         Starea de conservare globală	NECUNOSCUTĂ	–

      2. 3.2.2 Evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile Tabel 28 Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus dobrogicus

         Tabel 29 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina bombina

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
         Distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)	Nefavorabilă inadecvată	Specia nu are o răspândire foarte mare la nivelul sitului, fiind dependentă de habitate acvatice de tipul mlaştinilor şi zonelor inundate, cu suprafeţe relativ mari.
         Starea populaţiei speciei	Nefavorabilă inadecvată	Pe baza exemplarelor observate se apreciază că mărimea populaţiei speciei este sub valoarea de referinţă pentru statutul favorabil al populaţiei speciei.
         Starea habitatului speciei	Nefavorabilă inadecvată	Suprafeţele habitatelor speciei şi conectivitatea acestora a scăzut dramatic în ultimul secol, la nivelul Luncii Buzăului. La ora actuală habitatele favorabile sunt relativ puţine, cu

         		suprafeţe variabile, adesea neconectate între ele, în jumătatea de sud a sitului (între Verneşti şi Vişani).
         Perspective viitoare asociate speciei	Nefavorabilă inadecvată	Presiunile şi ameninţările identificate au atât caracter minor, cât şi moderat, specia fiind ameninţată atât direct, cât şi prin pierderea calităţii, conectivităţii, cât şi a suprafeţelor habitatelor.
         Starea de conservare globală	NEFAVORABILĂ INADECVATĂ	Cel puţin un indicator portocaliu, dar nici un indicator roşu.

         Tabel 30 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
         Distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)	Favorabilă	Specia are o distribuţie largă în jumătatea nordică a sitului (între loc. Colţu Pietrei şi Ciuta). Nefiind pretenţioasă în privinţa habitatelor de reproducere şi hrănire, specia a fost observată în multe habitate acvatice temporare şi permanente, adesea asociată albiei pietroase a râului Buzău sau afluenţilor, precum şi habitatelor de luncă. Conectivitatea habitatelor în care a fost observată specia este bună, iar capacitatea de dispersie a speciei este de asemenea bună.
         Starea populaţiei speciei	Favorabilă	Pe baza numărului de exemplare observate se apreciază că mărimea populaţiei speciei este mai mare decât mărimea populaţiei minime viabile.
         Starea habitatului speciei	Favorabilă	Calitatea habitatelor este bună, mărimea suprafeţelor acestora se apreciază a fi suficient de mare şi relativ stabilă, iar calitatea habitatelor şi nivelul relativ scăzut al presiunilor şi ameninţărilor legate de habitatele speciei permit supravieţuirea pe termen lung a acesteia în aria sitului.
         Perspective viitoare asociate speciei	Favorabilă	Pe baza analizei presiunilor şi ameninţărilor identificate la adresa speciei, apreciem că există o influenţă minoră presiunilor identificate şi sunt

         		prognozate ameninţări cu caracter minor şi moderat, în cel mai rău caz, ceea ce probabil că nu va afecta supravieţuirea speciei pe termen lung.
         Starea de conservare globală	FAVORABILĂ	Toţi indicatorii verzi.

         Tabel 31 Evaluarea stării de conservare a speciei Emys orbicularis

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
         Distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul sitului)	Favorabilă	Distribuţia speciei la nivelul sitului este relativ bună, chiar dacă cerinţele de habitat sunt ridicate. Datorită prezenţei speciei în habitate favorabile, cât şi în habitate antropizate sau formate în urma intervenţiei umane, considerăm că tendinţa distribuţiei locale a speciei este stabilă.
         Starea populaţiei speciei	Nefavorabilă inadecvată	Pe baza exemplarelor observate şi a mărturiilor indirecte se apreciază că mărimea populaţiei speciei este cel mult egală cu valoarea de referinţă pentru statutul favorabil al populaţiei speciei.
         Starea habitatului speciei	Favorabilă	Numărul şi suprafeţele habitatelor sunt în creştere, datorită apariţiei iazurilor amenajate în terasa luncii Buzăului, fapt ce conduce şi la o îmbunătăţire a conectivităţii acestora. Se apreciază că tendinţa de evoluţie a suprafeţei habitatelor şi a calităţii acestora este una crescătoare sau cel puţin stabilă.
         Perspective viitoare asociate speciei	Nefavorabilă- inadecvată	Pe baza analizei presiunilor şi ameninţărilor identificate la adresa speciei apreciem că există o influenţă moderată a acestora, care poate periclita viitorul speciei în sit pe termen lung.
         Starea de conservare globală	NEFAVORABILĂ INADECVATĂ	Cel puţin un indicator portocaliu, dar nici un indicator roşu.

      3. 3.2.3 Evaluarea stării de conservare a speciilor de peşti

         Tabel 32 Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio uranoscopus

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Evaluare
         		Gobio uranoscopus este specie
         		rezidentă în Buzău. Răspândirea în
         		perimetrul sitului este insulară, cârdurile
         		fiind foarte dispersate. Abundenţa
         		relativă în probe între 2 şi 5%, frecvenţa
         		între 10 şi 25%. Distribuţia în sectorul
         		Colţu Pietrii- Pârscov, mai rar până la
         		Beilic. Nu poate depăşi barajul de la
         		Berca astfel că se poate estima prezenţa
         Distribuţia locală şi starea populaţiei speciei	Nefavorabilă-inadecvată	unei populaţii relativ izolată în sectorul superior al cursului inclus în sit. Comparând datele din literatură cu cele obţinute prin eşantionare reiese că populaţia este în declin. Cauza
         		principală este scăderea calităţii apei,
         		habitatele de reproducere fiind în stare
         		bună iar resursele trofice suficiente
         		(nevertebrate bentonice). Structura
         		populaţiei este normală.
         		Starea actuală este starea de referinţă.
         		Nu se poate aprecia magnitudinea
         		tendinţei actuale a populaţiei. Calitatea
         		datelor folosite este medie.
         		Habitatele de reproducere şi de hrănire
         		sunt localizate în sectorul superior, între
         		Colţu Pietrii şi Gura Bâscei şi sunt
         Starea habitatului speciei	Favorabilă	caracterizate de prezenţa bolovănişurilor, galeţilor şi pietrişurilor grosirere. Acestea constituie fundamentul pentru instalarea unei bogate faune de nevertebrate, resursa
         		trofică principală pentru G.uranoscopus
         		Calitatea habitatului este bună
         		(adecvată).
         		Tendinţa mărimii populaţiei este de
         Perspectivele speciei	Nefavorabilă-inadecvată	reducere, descrescătoare. Tendinţa habitatului este stabilă. Menţinerea stării actuale a secorului de
         		râu propice pentru G.uranoscopus va

         		asigura ca raportul dintre mărimea populaţiei actuale şi mărimea populaţiei viitoare să fie aproximativ egal. (::) Aprecierea impactului cumulat, în viitor, este dificilă, neexistând suficiente informaţii.
         Starea de conservare globală	NEFAVORABILĂ- INADECVATĂ	Cel puţin un indicator portocaliu.

         Tabel 33 Evaluarea stării de conservare a speciei Barbus meridionalis

         Atribut/ Parametru	Starea de conservare (indicator)	Descriere
         		Barbus meridionalis este o specie
         		rezidentă în râul Buzău. Având în
         		vedere lungimea sectorului de râu
         		cuprinsă în sit (peste 100 km) cât şi
         		sectorul din amonte de barajul Siriu şi
         		sectorul din aval de Vişani, până la
         		vărsarea Buzăului în Siret, populaţia
         		acestei specii include câteva
         		metapopulaţii. Mărimea acestora este
         		variabilă, depinzând de intrările din
         		Siret, de capacitatea exemplarelor de a
         		depăşi bariera barajului Berca şi bariera
         Distribuţia		pragurilor deversoare de la Mărăcineni- Vadu Paşii şi de pescuit (atât pecuitul
         locală şi starea populaţiei	Favorabilă	sportiv cât şi braconajul). Datele referitoare la populaţie au fost obţinute
         speciei		prin eşantionare, prin extrapolarea datelor mai vechi şi prin examinarea
         		capturilor pescarilor sportivi.
         		Coroborarea acestor date a dus la o
         		valoare a abundenţei relative între 5 şi
         		31%.
         		Aceste valori, raportate la sectoarele de
         		râu Colţu Pietrii-Mărunţişu, Gura
         		Bîscei-Pârscov, Cândeşti-Mărăcineni,
         		Vadu Paşii-Săgeata şi Beilic-Vişani,
         		reprezintă totodată valori de referinţă.
         		Comparînd datele actuale cu cele din
         		literatură reise că populaţia este stabilă,
         		chiar uşor crescătoare. Calitatea acestor

         		date este medie. Nu se poate aprecia magnitudinea tendinţei actuale. Structura populaţiei nu deviază de la normal. Mărimea populaţiei este aceeaşi cu a mărimii de referinţă. Structura populaţiei este normală. Tendinţa este de stabilitate.
         Starea habitatului speciei	Favorabilă	Populaţia este mai frecventă în sectorul Colţu Pietrii-Pârscov (100%) şi mai puţin frecvenţă în sectorul din aval (30- 50%). Având în vedere şi caracteristicile patului albiei ca şi bogă- ţia în specii a faunei bentonice, habitatul stabil al populaţiei de Barbus meridionalis este poziţionat între Colţu Pietrii (extremitatea nordică a sitului) şi Pârscov, pe o lungime de 80 km. Acest sector este adecvat pentru menţinerea speciei şi a fost estimat prin analiza distribuţiei habitatelor de hrănire şi de reproducere. Tendinţa actuală a habitatului este de menţinere (stabilă). Calitatea habitatului este bună. Suprafaţa habitatului este suficientă şi tendinţa este stabilă. Există suficiente habitate de hrănire şi de reproducere.
         Perspectivele speciei	Favorabilă	Tendinţa mărimii populaţiei este de stabilitate astfel încât perspectivele sunt bune. Dacă nu se vor executa lucrări de amenajare în sectorul favorabil speciei (Colţu Pietrii-Pârscov), habitatul îşi va păstra întinderea actuală. Perpectivele habitatului sunt bune. Aprecierea impactului cumulat, în viitor, este dificilă, neexistând suficiente informaţii şi mai ales neavând certitudinea stabilităţii deciziilor care ar putea menţine în starea actuală favorabilă cel puţin sectorul superior al sitului. Presiunile actuale asupra speciei sunt medii (mai ales pescuitul sportiv şi braconajul). Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată.
         Stare de conservare globală	FAVORABILĂ	Toţi indicatorii verzi.

         Tabel 34 Evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia

         Parametru	Starea de conservare (indicator)	Descriere
         		Cobitis taenia este specie rezidentă în
         		râul Buzău. Distribuţia ei este insulară,
         		apărând cu o frecvenţă redusă în
         		sectoarele din aval de Mărunţişu. Deşi
         		în sectorul Săgeata-Vişani predomină
         		sedimentele nisipoase, specia nu este
         		nici aici frecventă.
         		Datele au fost obţinute prin eşantionare
         		şi prin referire la datele mai vechi.
         		Pescarii sportivi n-au putut oferi decât
         		informaţii sporadice, puţin elocvente.
         		Nivelul numeric al populaţiei este redus.
         Distribuţia locală şi starea populaţiei	Nefavorabilă-inadecvată.	Valorile abundenţei relative s-au încadrat între 1% şi 2%, iar frecvenţa nu a depăşit 10%. Acestea sunt totodată valori de referinţă pentru acţiunile
         speciei		planului de management. Datele referitoare la mărimea populaţiei sunt
         		de calitate medie.
         		În râul Buzău, Cobitis taenia nu
         		reprezintă decât cel mult 0,5-1% din
         		mărimea populaţiei naţionale.
         		Tendinţa actuală a mărimii populaţiei
         		este descrescătoare, aprecierea s-a făcut
         		pe date de calitate medie.
         		Nu se poate aprecia magnitudinea
         		tendinţei (dar aceasta este mai degrabă
         		redusă).
         		Structura populaţiei nu deviază de la
         		normal.
         		Habitatele de reproducere şi de hrănire
         		sunt dispersate, ceea ce favorizează
         		formarea de mici metapopulaţii,
         Starea		existând riscul izolării acestora. Tendinţa este de menţinere a acestor
         habitatului		habitate.
         speciei	Nefavorabilă-inadecvată.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a
         		habitatului speciei este aproximativ egal
         		(::). Nu s-a estimat ca valoare numerică
         		(suprafaţă).

         Parametru	Starea de conservare (indicator)	Descriere
         		Suprafaţa habitatului speciei este insuficientă.
         Perspectivele speciei	Nefavorabilă-inadecvată.	Tendinţa este descrescătoare. Pe termen scurt se poate estima că mărimea populaţiei va fi aproape egală cu mărimea actuală. Presiunile actuale şi ameninţările viitoare vor avea un efect cumulat mediu. Pe termen lung situaţia s-ar putea îmbunătăţi.
         Stare de conservare globală	NEFAVORABILĂ – INADECVATĂ.	Cel puţin un indicator portocaliu.

         Tabel 35 Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio kessleri

         Parametru	Starea de conservare (indicator)	Descriere
         Distribuţia locală şi starea populaţiei speciei	Favorabilă	Gobio kesslerii este specie rezidentă în Buzău. Distribuţia este insulară. Abundenţa relativă este între 5 şi 10%, frecvenţe mai mari înregistrându-se în sectorul din aval, în general frecvenţele au fost de 25- 30%. Mărimea populaţiei este aceeaşi cu a mărimii de referinţă. Structura populaţiei este normală. Tendinţa este de stabilitate. Starea actuală este starea de referinţă. Nu se poate aprecia magnitudinea tendinţei actuale a populaţiei. Calitatea datelor folosite este medie.
         Starea habitatului speciei	Favorabilă	Habitatele de reproducere şi hrănire sunt localizate în sectorul Colţu Pietrii-Pârscov şi sunt caracterizate de prezenţa bolovănişurilor, galeţilor şi pietrişurilor grosirere. Acestea constituie fundamentul pentru instalarea unei bogate faune de nevertebrate, resursa trofică principală pentru G.kesslerii.

         Parametru	Starea de conservare (indicator)	Descriere
         		Calitatea habitatului este bună (adecvată). Suprafaţa habitatului este suficientă şi tendinţa este stabilă. Calitatea habitatului este bună. Există suficiente habitate de hrănire şi de reproducere.
         Perspectivele speciei	Favorabilă	Tendinţa mărimii populaţiei este de menţinere. Tendinţa habitatului este stabilă. Menţinerea stării actuale a secorului de râu propice pentru G.kesslerii va asigura ca raportul dintre mărimea populaţiei actuale şi mărimea populaţiei viitoare să fie aproximativ egal (::). Aprecierea impactului cumulat, în viitor, este dificilă, neexistând suficiente informaţii.
         Stare de conservare globală	FAVORABILĂ	Toţi indicatorii verzi.

      4. 3.2.4 Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate

         Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului)

         Starea de conservare a speciei Cerambyx cerdo în aria protejată Lunca Buzăului este necunoscută, deoarece specia nu a fost detectată în intervalul de realizare a studiului ştiinţific de fundamentare al planului de management al sitului (2012 -2013) în habitatele forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei din aria sitului. De altfel, şi formularul standard de caracterizare a sitului ROSCI0103 indică faptul că populaţiile acestei specii la nivelul ariei protejate au un nivel nesemnificativ. Din acest motiv, una dintre acţiunile propuse prin planul de management este continuarea monitorizărilor în teren pentru identificarea speciei şi edificarea asupra statutului acesteia în sit.

      5. 3.2.5 Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante

      După cum a fost specificat şi în cadrul subcapitolului 2.3.3. Flora de interes conservativ, cele două specii de plante de interes comunitar care apar în formularul standard al sitului, şi anume

      Agrimonia pilosa şi Eleocharis carniolica, nu au fost identificate în cadrul investigaţiilor în teren desfăşurate în perioada 2012-2013 pentru elaborarea studiului ştiinţific de fundamentare a măsurilor de management. Prin urmare, datorită informaţiilor insuficiente cu privire la parametrii de caracterizare ai celor două specii (distribuţie locală, starea populaţiilor, starea habitatelor celor două specii şi perspectivele viitoare ale acestora) conform metodologiei de evaluare specificate, se poate concluziona faptul că starea de conservare a acestor specii este necunoscută. De aceea, prin planul de management sunt propuse acţiuni de monitorizare a statutului acestor specii la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului.

      O sinteză a statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de inters comunitar a căror prezenţă a impus declararea ariei protejate Lunca Buzăului drept sit Natura 2000 este prezentată în tabelul 36.

      Tabel 36 Starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar de la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

      Cod Natura 2000	Denumire Habitat /Specie	Starea de conservare la nivelul Luncii Buzăului
      3240	Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	Nefavorabilă-inadecvată
      92A0	Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba	Favorabilă
      92D0	Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)	Favorabilă
      1530 *	Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto- sarmatice	Nefavorabilă-inadecvată
      3130	Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- Nanojuncetea	Nefavorabilă-inadecvată
      Mamifere
      1335	Spermophilus citellus (popândăul)	Nefavorabilă- inadecvată
      Reptile şi amfibieni
      1993	Triturus dobrogicus (tritonul dobrogean)	Necunoscută
      1188	Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie)	Nefavorabilă- inadecvată
      1193	Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă)	Favorabilă

      1220	Emys orbicularis (ţestoasa europeană de apă)	Nefavorabilă- inadecvată
      Peşti
      1122	Gobio uranoscopus	Nefavorabilă- inadecvată
      1138	Barbus meridionalis	Favorabilă
      1149	Cobitis taenia	Nefavorabilă – inadecvată
      2511	Gobio kessleri	Favorabilă
      Nevertebrate
      1088	Cerambyx cerdo	Necunoscută
      Plante
      1939	Agrimonia pilosa	Necunoscută
      1898	Eleocharis carniolica	Necunoscută

4. 4. Scopul şi obiectivele Planului de Management

   1. 4.1 Scopul planului de management

      Scopul general al planului de management este stabilirea măsurilor de management şi de monitorizare astfel încât să se asigure un statut de conservare favorabil al habitatelor şi speciilor sălbatice de interes comunitar pentru care Lunca Buzăului a fost declarat drept sit de importanţă comunitară.

   2. 4.2 Obiective generale şi specifice

   Având în vedere complexitatea sitului, atât din punct de vedere al atributelor definitorii pentru conservarea naturii, a resurselor naturale existente, precum şi din punct de vedere al satisfacerii necesităţilor sistemului socio-uman în contextul dezvoltării durabile a zonei Luncii Buzăului, prin prezentul Plan de Management au fost formulate obiective generale şi specifice, după cum urmează (Tabel 42):

   112

   Tabel 37 Obiectivele generale, specifice (măsuri) şi activităţile Planului de Management

   Obiective generale	Obiective specifice	Activităţi (acţiuni)
   1. Asigurarea stării favorabile de conservare pentru habitatele şi speciile de interes conservativ	1.1 Menţinerea integrităţii habitatelor şi a proceselor naturale în albia minoră şi lunca inundabilă	1.1.1 Acţiuni de informare în vederea menţinerii păşunatului şi descurajarea abandonării păşunatului în zona Bentu şi Gura Câlnăului pentru menţinerea habitatului stepic ( 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice)
   	1.2 Limitarea fragmentării habitatelor de interes comunitar care reprezintă obiective de conservare	1.2.1 Avizarea propunerilor de noi proiecte si planuri doar pentru zonele de terasă unde nu există habitate şi specii de interes comunitar, iar pentru albia minoră, doar în vederea protecţiei faţă de eroziune şi inundaţii şi pentru prelevări de debite pentru irigaţii sau alte utilizări/introducere in regulament
   		1.2.2 Interzicerea tăierii vegetaţiei riverane native, mai ales a tufelor de Tamarix ramossisima în sectorul Pârscov-Săgeata prin încheierea de convenţii cu autorităţile locale privind preîntâmpinarea acţiunilor de distrugere a vegetaţiei riverane
   	1.3 Limitarea degradării habitatelor de interes comunitar ca urmarea a depozitării ilegale a deşeurilor	1.3.1 Amplasarea unor panouri de avertizare în zona Colţu- Pietrii -Săgeata privind interzicerea depozitării deşeurilor
   	1.4 Controlul speciei arbustive cu potenţial invaziv Elaeagnus angustifolia	1.4.1 Încurajarea păşunatului prin acţiuni de informare în locaţiile din aval de Cândeşti: Vadu Paşii, Gălbinaşi
   		1.4.2 Studierea plantelor invazive din sit şi identificarea de metode de prevenire şi înlăturare permanentă a acestora
   	1.5 Menţinerea şi îmbunătăţirea stării habitatului popândăului	1.5.1 Derularea de campanii de avertizare pentru asigurarea degajării habitatului popândăului de deşeurile existente în teritoriile ocupate de popândău (păşuni, pajişti, habitate cu cătină roşie şi sălcioară) – localităţile Cislău, Berca, Săpoca, Măteşti, Potoceni, Verneşti, Căpăţâneşti, Municipiul Buzău, Mărăcineni, Gura Câlnăului, Vadu Paşii, Gălbinaşi, Scutreşti, Stânceşti, Dâmbroca, Săgeata, Bentu, Posta, Beilic, Găvăneşti, Cilibia, Moviliţa, Baniţa, Cotu Ciorii, Moşeşti.

   	1.6 Eliminarea combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului	1.6.1 Colaborarea cu instituţiile de resort în vederea eliminării combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului
   		1.6.2 Specificarea în buletinele de avertizare cu privire la modul de combatere a rozătoarelor de camp, a interdicţiei combaterii chimice a speciei Spermophilus citellus (popândău) pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului
   		1.6.3 Colaborarea cu ABA Buzău Ialomiţa în vederea evitării utilizării combaterii chimice a popândăului pe digurile de protecţie ale malului râului Buzău
   	1.7 Menţinerea habitatelor potenţiale pentru coleopterul Cerambyx cerdo	1.7.1 Menţinerea arborilor bătrâni care îndeplinesc cerinţele de habitat pentru Cerambyx cerdo în habitatele potenţiale din zonele împădurite Bentu -Cilibia şi Ciuta
   	1.8 Îmbunătăţirea stării habitatelor specifice speciei Bombina bombina	1.8.1 Igienizarea habitatelor acvatice lentice în care a fost observată specia Bombina bombina în sectorul Berca – Vişani
   	1.9 Mărirea suprafeţei habitatelor acvatice lentice favorabile speciilor B. bombina şi E. orbicularis din sectorul Berca – Vişani şi a conectivităţii acestora	1.9.1 Realizarea unor parteneriate cu factorii interesaţi în vederea demarării unui proiect de reconstrucţie ecologică pentru speciile Emys orbicularis şi Bombina bombina
   		1.9.2 Păstrarea zonelor umede din terasa Buzăului cu vegetaţie hidrofilă dezvoltată şi inundare periodică din freatic, în zoneleVipereşti – Cislău şi Pârscov
   		1.9.3 Reconstrucţie ecologică pentru Bombina bombina şi Emys orbicularis în amenajarea piscicolă Costeiu
   	1.10 Menţinerea habitatelor de reproducere şi hrănire pentru peşti	1.10.1 Limitarea exploatărilor de agregate minerale în albia minoră la contactul cu apa în intervalul 1 mai -1 august în sectorul Pârscov -Săgeata/

   113

   	1.11 Îmbunătăţirea stării altor habitate/specii de interes conservativ care nu au fost menţionate în Formularul standard ROSCI0103 dar ar trebui incluse	1.11.1 Inventarierea şi caracterizarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ, altele decât cele inscrise în Formularul Standard al sitului şi identificate ca fiind importante şi stabilirea, după caz, de măsuri de management pentru acestea
   2. Creşterea nivelului de conştientizare (îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului) pentru grupurile de interese care au impact asupra conservării biodiversităţii şi a nivelului de acceptare a statutului de arie protejată	2.1 Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin informare şi conştientizare cu privire la valorile naturale	2.1.1. Întocmirea unui plan strategic pentru comunicare cu factorii interesati
   		2.1.2 Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul ariei protejate prin actualizarea cu regularitate a paginii web şi a paginii de Facebook dedicate custodiei sitului cu materiale scrise descărcabile, materiale foto şi video şi editarea unui newsletter
   		2.1.3 Crearea brandului sitului – promovarea valorilor şi potenţialului sitului prin mijloace tehnice atractive, moderne, inovative şi prin metode de arta
   		2.1.4 Amplasarea de panouri informative despre aria protejată (inclusiv referitoare la importanta speciilor şi habitatelor protejate) şi managementul acesteia în localităţi, pe limite, în zone importante de pe teritoriul sitului
   	2.2 Realizarea unor materiale informative şi ghiduri de bune practici în vederea sprijinirii măsurilor de conservare	2.2.1 Realizarea şi distribuirea unui ghid / pliant de informare pentru pescarii amatori şi sportivi, privind importanţa ţestoasei de apă europene şi a speciilor de peşti protejate
   		2.2.2 Realizarea unui parteneriat cu AJVPS Buzău şi AJVPS Brăila în vederea susţinerii unor sesiuni de instruire / conştientizare privind specia Emys orbicularis şi fauna piscicolă
   	2.3 Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin realizarea de activităţi educative pe tema conservării naturii	2.3.1 Realizarea unor prezentări tematice în şcoli
   		2.3.2 Identificarea şi marcarea în teren a unor trasee educaţionale
   		2.3.3 Elaborarea şi distribuirea de produse de educaţie ecologică specifice pentru copiii de vârste mici , de exemplu cărţi de poveşti, emisiuni radio

   114

   		2.2.4 Organizare tururi educaţionale pentru elevi – activităţi practice în teren
   		2.2.5 Elaborarea unui manual de educaţie pentru conservarea biodiversităţii în Lunca Buzăului
   	2.4 Schimbarea comportamentu- lui localnicilor în privinţa depozitării deşeurilor	2.4.1 Cartarea zonelor cu deşeuri ilegale (industriale, deşeuri inerte / din construcţii, deşeuri menajere şi de turism ocazional) şi potenţiale surse de poluare a apei şi solului
   		2.4.2. Constientizarea factorilor interesati in privinta riscurilor induse de depozitarea deseurilor in situl Natura 2000
   3. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale	3.1. Colaborarea cu ABA Buzău-Ialomiţa în vederea corelării planurilor de amenjare cu măsurile de atingere a obiectivelor de conservare	3.1.1 Gasirea unor masuri viabile impreuna cu ABA Buzau Ialomita pentru mentinerea cursului râului şi cooperarea pentru atingerea ţintelor conservării speciilor si habitatelor de interes comunitar
   		3.1.2. Menţinerea habitatelor speciilor Bombina bombina şi Emys orbicularis în sectorul Verneşti -Săgeata
   		3.1.3 Identificarea unor oportunităţi de parteneriata unor linii de finanţare in vederea propunerii unui proiect de reconstrucţie ecologică a râului Buzău pe sectorul Berca – Săgeata
   		3.1.4 Delimitarea unor zone adecvate acţiunilor de reconstrucţie ecologică tip infrastructură verde care să aibă în vedere şi atenuarea viiturilor şi reducerea eroziunii
   	3.2. Îmbunătăţirea managemen- tului exploatărilor de agregate minerale din Lunca Buzăului	3.2.1 Limitarea realizării proiectelor noi de cariere de agregate minerale în terasa râului Buzău, în zonele unde sunt habitate favorabile speciilor Natura 2000
   		3.2.2. Atenţionarea/avertizarea celor care exploatează rezervele minerale în privinţa perioadelor de interdicţie corelate cu reproducerea peştilor – conform avizelor eliberate de autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului
   		3.2.3. Reabilitarea habitatului pentru speciile Emys orbicularis şi Bombina bombina – Realizarea unui ghid de bune practici pentru exploatările de agregate minerale din terasa şi albia minoră a râului Buzău, conţinând măsuri specifice de reconstrucţie de

   115

   		habitat pentru Emys orbicularis şi Bombina bombina
   	3.3 Sprijinirea valorificării sustenabile a potenţialului hidroenergetic al Râului Buzău, ţinând cont de obiectivele de conservare ale ariei protejate	3.3.1 Implicarea în iniţiativele de pre-planificare pentru valorificarea potenţialul hidroenergetic al râului Buzău prin identificarea Zonelor de excludere, a celor nefavorabile şi a celor favorabile acestui tip de investiţii
   4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management, pe durata de implementare a planului de management	4.1 Cooptarea partenerilor esenţiali pentru implementarea cu succes a Planului de Managment	4.1.1 Identificarea parterilor potenţiali, în vederea asigurării resurselor necesare implementării planului de management
   		4.1.2 Participarea la evenimente/ programe specifice elaborate în cooperare cu autorităţile locale si alti factorii interesati
   		4.1.3 Cooptare de voluntari şi coordonarea activităţii acestora
   		4.1.4 Infiinţarea unui punct de informare privind dezvoltarea durabilă în sit, prin cooperare cu factorii interesaţi
   		4.1.5 Crearea unei platforme online de WEBGIS / WEPMAPPING şi de suport a activităţilor de voluntariat
   	4.2Asigurarea finanţării / buge – tului necesar pentru implementarea Planului de Management	4.2.1 Identificarea de surse de finanţare, elaborarea de proiecte şi managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management
   		4.2.2 Perceperea de tarife pentru avizele acordate
   	4.3 Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei sitului	4.3.1. Schimburi de experienţă cu alţi custozi şi administratori de arii protejate din ţară şi din alte state membre UE
   	4.4 Signalistică si marcare limite	4.4.1 Amplasare borne
   	4.5 Ajustarea planului de acţiuni dacă rezultatele monitorizărilor anuale indică aceasta necesitate	4.5.1 Ajustări anuale ale planului de acţiuni

   116

   	4.6 Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor custodelui	4.6.1 Achiziţionarea si intretinerea elementelor de logistică necesare
   	4.7 Asigurarea respectării măsurilor de management în sit prin analiza documentaţiilor legate de propuneri de programe, proiecte şi activităţi	4.7.1 Analiza documentaţiilor propunerilor de programe, planuri, proiecte şi activităţi
   		4.7.2 Gasirea unor solutii impreuna cu autoritatile relevante în vederea limitarii electrofishing-ului desfasurat în scop ştiinţific
   	4.8 Asigurarea integrităţii sitului şi a respectării prevederilor Regulamentului şi Planului de Management prin controale periodice	4.8.1 Controale periodice împreună cu alte instituţii abilitate, conform prevederilor legale
   		4.8.2 Verificarea respectării condiţiilor stabilite pentru operatorii economici, pentru toate lucrările şi proiectele avizate de către custode
   		4.8.3 Controlul activităţilor sportive şi recreative în aer liber – turism de week-end, în special în zonele Păltineni -Pârscov şi Colţu Pietrii – Mărunţişu, împreună cu alte instituţii abilitate, conform prevederilor legale
   5. Actualizarea bazei de cunoştinţe referitoare la speciile si habitatele de interes conservativ (inclusiv a stării de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru evaluarea eficienţei masurilor de management şi ajustarea acestora	5.1 Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ	5.1.1 Adaptarea şi/sau elaborarea de protocoale de monitorizare pentru habitate şi specii de interes conservativ
   		5.1.2 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a habitatelor
   		5.1.3 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de nevertebrate
   		5.1.4 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile
   		5.1.5 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de ihtiofaună
   		5.1.6 Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de mamifere

   117

   		5.1.7 Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat şi conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei Bombina bombina
   		5.1.8 Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat şi conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei Emys orbicularis
   	5.2 Actualizarea Formularului Standard de caracterizare a sitului	5.2.1 Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard a sitului în ceea ce priveşte tipurile de habitate identificate (habitate nou identificate) în sit şi documentarea acestora
   		5.2.2 Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard în ceea ce priveşte speciile de interes comunitar (specii neidentificate în teren / specii nou identificate) în sit şi documentarea acestora.
   	5.3 Actualizarea evaluărilor detaliate pentru tipurile de habitate şi specii de interes conservativ adăugate în Formularul Standard de caracterizare	5.3.1 Analiza datelor monitorizate şi utilizarea informaţiilor obţinute pentru ajustarea acţiunilor din planul de management

   118

5. 5. Planul de activităţi

   Prioritatea asociată fiecărei acţiuni a fost estimată pe baza urgenţei necesităţii aplicării măsurii respective şi a existenţei fondurilor necesare. Astfel, 1 = prioritate maximă – acţiuni ce vor fi realizate de custode indiferent de existenţa fondurilor suplimentare, 2 = prioritate normală, acţiuni necesare care necesită fonduri suplimentare pe care custodele le poate asigura pe baza angajamentelor anuale, 3 = prioritate scăzută – acţiuni necesare dar care presupun un efort integrat al mai multor autorităţi pentru implementare şi sunt condiţionate de obţinerea fondurilor suplimentare.

   119

   Tabel 38 Planul de activităţi cu indicatorul de realizare, prioritatea implementării, calendarul de implementare, responsabilul şi partenerii implicaţi în implementarea acţiunilor precum şi subprogramul financiar specific fecărei acţiuni:

   Nr.

   Obiectiv general/ Obiectiv specific/ Activitate

   Indicator realizare

   Priori tate

   An 1

   An 2

   An 3

   An 4

   An 5

   Responsabil (prima poziţie) şi parteneri

   Sub- program financiar

   S 1

   S 2

   S 1

   S 2

   S 1

   S 2

   S 1

   S 2

   S 1

   S 2

   1

   ASIGURAREA STĂRII FAVORABILE DE CONSERVARE PENTRU HABITATELE ŞI SPECIILE DE INTERES CONSERVATIV

   1.1

   Menţinerea integrităţii habitatelor şi a proceselor naturale în albia minoră şi lunca inundabilă

   1.1.1

   Acţiuni de informare în vederea menţinerii păşunatului şi descurajarea abandonării

   nr materiale informative distribuite , nr evenimente de informare

   2

   x

   x

   x

   Custode + Consilii Locale

   3.2

   păşunatului în zona Bentu şi Gura Câlnăului pentru menţinerea habitatului stepic (1530*)/ Acţiune

   organizate

   1.2

   Limitarea fragmentării habitatelor de interes comunitar care reprezintă obiective de conservare

   1.2.1

   Avizarea propunerilor de noi proiecte şi planuri doar pentru zonele de terasă unde nu există habitate şi specii de interes comunitar, iar pentru albia minoră, doar în vederea protecţiei faţă de eroziune şi inundaţii şi pentru prelevări de debite pentru irigaţii sau alte utilizări/introducere în regulament/ Regula

   Ha habitate menţinute, Grad de compactitate (raport suprafaţa perimetru)/ Zero avize eliberate pentru proiecte care afectează integritatea habitatelor care reprezintă obiective de conservare

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode + APM Buzău, SGA Buzău. Ag. de resurse Minerale

   1.3

   1.2.2

   Interzicerea tăierii vegetaţiei riverane native, mai ales a tufelor de Tamarix ramossisima în sectorul Pârscov-Săgeata prin Încheierea de convenţii cu autorităţile locale privind preîntâmpinarea

   Nr. convenţii încheiate cu autorităţile locale privind preîntâmpinare a acţiunilor de distrugere a vegetaţiei riverane

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Ag. Economici (Balastiere), APM Buzău, Custode,

   1.3

   120

   acţiunilor de distrugere a vegetaţiei riverane/ Acţiune

   1.3

   Limitarea degradării habitatelor de interes comunitar ca urmarea a depozitării ilegale a deşeurilor

   1.3.1

   Amplasarea unor panouri de avertizare în zona Colţu-Pietrii – Săgeata privind interzicerea depozitării deşeurilor/ Acţiune

   nr panouri avertizare amplasate

   2

   x

   x

   x

   x

   Cusode + GAL

   3.2

   1.4

   Controlul speciei arbustive cu potenţial invaziv Elaeagnus angustifolia

   1.4.1

   Încurajarea păşunatului prin acţiuni de informare în locaţiile din aval de Cândeşti: Vadu Paşii, Gălbinaşi

   Nr acţiuni de informare, nr materiale informative distribuite

   2

   x

   x

   x

   x

   Custode, Consilii locale, voluntari

   3.2

   1.4.2

   Studierea plantelor invazive din sit şi identificarea de metode de prevenire şi înlăturare permanentă a acestora

   Ghid elaborat

   2

   x

   1.1

   1.5

   Menţinerea şi îmbunătăţirea stării habitatului popândăului

   1.5.1

   Derularea de campanii de avertizare pentru asigurarea degajării habitatului popândăului de deşeurile existente în teritoriile ocupate de popândău (păşuni,

   Nr campanii organizate

   2

   x

   x

   x

   Custode, consilii locale, Voluntari

   3.2

   121

   pajişti, habitate cu cătină roşie şi sălcioară) – localităţile Cislău, Berca, Săpoca, Măteşti, Potoceni, Verneşti, Căpăţâneşti, Municipiul Buzău, Mărăcineni, Gura Câlnăului, Vadu Paşii, Gălbinaşi, Scutreşti, Stânceşti, Dâmbroca, Săgeata, Bentu, Posta, Beilic, Găvăneşti, Cilibia, Moviliţa, Baniţa, Cotu Ciorii, Moşeşti.

   1.6

   Eliminarea combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului

   1.6.1

   Colaborarea cu instituţiile de resort în vederea eliminării combaterii chimice a popândăului pe teritoriul sitului.

   atenţionări transmise, parteneriate semnate

   1

   x

   x

   Custode

   1.3

   1.6.2

   Specificarea în buletinele de avertizare cu privire la modul de combatere a rozătoarelor de câmp a interdicţiei combaterii chimice a speciei Spermophilus citellus (popândău) pe teritoriul

   Buletine de avertizare conforme cu Planul de management

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Buzău – Unitatea Fitosanitară Buzău

   1.3

   122

   sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

   1.6.3

   Colaborarea cu ABA Buzău Ialomiţa în vederea evitării utilizării combaterii chimice a popândăului pe digurile de protecţie ale malului râului Buzău

   parteneriat semnat de cel puţin următorii factori: Custodele ROSCI0103 – Apele Române ABA Buzău – Ialomiţa

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, Administraţia Naţională ,,Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa

   1.3

   1.7

   Menţinerea habitatelor potenţiale pentru coleopterul Cerambyx cerdo

   1.7.1

   Menţinerea arborilor bătrâni care îndeplinesc cerinţele de habitat pentru Cerambyx cerdo în habitatele potenţiale din zonele împădurite Bentu -Cilibia şi Ciuta/ Regulă

   Zero arbori bătrâni de stejar şi fag tăiaţi din habitatele potenţiale specie

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Direcţia Silvică Buzău – Ocolul Silvic Buzău, Ocolul Silvic Cislău

   1.3

   1.8

   Îmbunătăţirea stării habitatelor specifice speciei Bombina bombina

   1.8.1

   Igienizarea habitatelor acvatice lentice în care a fost observată specia Bombina bombina în sectorul Berca – Vişani

   Nr. habitate acvatice degrevate de deşeuri solide (plastic, metal, sticlă, de natură organică)

   3

   x

   x

   x

   Consilii locale, Custode, Voluntari

   1.6

   123

   1.9

   Mărirea suprafeţei habitatelor acvatice lentice favorabile speciilor Emys orbicularis şi Bombina bombina din sectorul Berca – Vişani şi a conectivităţii acestora

   1.9.1

   Realizarea unor parteneriate cu factorii interesaţi în vederea demarării unui proiect de reconstrucţie ecologică pentru speciile Emys orbicularis şi Bombina bombina

   parteneriat semnat de cel puţin următorii factori: Custodele ROSCI0103 – APM Buzău – Apele Române ABA Buzău – Ialomiţa

   3

   x

   x

   Custodele

   4.3

   1.9.2

   Păstrarea zonelor umede din terasa Buzăului cu vegetaţie hidrofilă dezvoltată şi inundare periodică din freatic, în zoneleVipereşti – Cislău şi Pârscov

   Zero avize eliberate pentru proiecte care vizează amplasarea de balastiere în zonele Vipereşti – Cislău şi Pârscov

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode + APM Buzău, SGA Buzău (consultări tenhice cu custodele înainte de emiterea avezelor pentru noi balastietre), Ag. de resurse Minerale

   1.3

   1.9.3

   Reconstrucţie ecologică pentru Bombina bombina şi Emys orbicularis în amenajarea piscicolă Costeiu

   Ha luciu de apă reconstruit

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Concesionar amenajare piscicolă, Custode

   1.6

   124

   1.10

   Menţinerea habitatelor de reproducere şi hrănire pentru peşti

   1.10. 1

   Limitarea exploatărilor de agregate minerale în albia minoră la contactul cu apa în intervalul 1 mai -1 august în sectorul Pârscov -Săgeata/ Regulă

   Km râu fără impact în intervalul menţionat, nr de avize emise cu această condiţie

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele, APM Buzău

   1.3

   1.11

   Îmbunătăţirea stării altor habitate/specii de interes conservativ care nu au fost menţionate în Formularul standard ROSCI0103dar ar trebui incluse

   1.11. 1

   Inventarierea şi caracterizarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ, altele decât cele inscrise în Formularul Standard al sitului şi identificate ca fiind importante şi stabilirea, după caz, de măsuri de management pentru acestea

   Habitate şi specii inventariate şi cartate, habitate şi specii evaluate din punct de vedere a stării de conservare, măsuri de management propuse/ aprobate

   3

   x

   x

   x

   x

   Custode, Instituţii de învăţământ partenere, APM

   1.1

   2.

   CREŞTEREA NIVELULUI DE CONŞTIENTIZARE (ÎMBUNĂTĂŢIREA CUNOŞTINŢELOR ŞI SCHIMBAREA ATITUDINII ŞI COMPORTAMENTULUI) PENTRU GRUPURILE DE INTERESE CARE AU IMPACT ASUPRA CONSERVĂRII BIODIVERSITĂŢII ŞI A NIVELULUI DE ACCEPTARE A STATUTULUI DE ARIE PROTEJATĂ

   2.1

   Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin informare si conştientizare cu privire la valorile naturale

   2.1.1

   Întocmirea unui plan

   Plan redactat

   3

   x

   Custode,

   3.2

   125

   .

   strategic pentru comunicare factorii interesaţi

   Instituţii partenere

   2.1.2

   Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul ariei protejate prin actualizarea cu regularitate a paginii web şi a paginii de Facebook dedicate custodiei sitului cu materiale scrise descărcabile, materiale foto şi video şi editarea unui newsletter

   Nr comunicate/ ştiri şi materiale postate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   3.2

   2.1.3 .

   Crearea brandului sitului – promovarea valorilor şi potenţialului sitului prin mijloace tehnice atractive, moderne, inovative şi prin metode de artă

   Nr de evenimente şi expuneri media

   2

   x

   x

   Custode

   3.2

   2.1.4

   Amplasarea de panouri informative despre aria protejată (inclusiv referitoare la importanţa speciilor si habitatelor protejate) şi managementul acesteia în localităţi, pe limite,

   Nr panouri amplasate

   3

   x

   x

   x

   x

   Custode, Consilii locale, GAL

   2.1

   126

   în zone importante de pe teritoriul sitului

   2.2

   Realizarea unor materiale informative şi ghiduri de bune practici în vederea sprijinirii măsurilor de conservare

   2.2.1

   Realizarea şi distribuirea unui ghid / pliant de informare pentru pescarii amatori şi sportivi, privind importanţa ţestoasei de apă europene şi a speciilor de peşti protejate

   Ghid publicat, nr. exemplare distribuite

   3

   x

   x

   Custode, AJVPS Buzău şi AJVPS Brăila

   3.2

   2.2.2

   Realizarea unui parteneriat cu AJVPS Buzău şi AJVPS Brăila în vederea susţinerii unor sesiuni de instruire / conştientizare privind specia Emys orbicularis şi fauna piscicolă;

   Parteneriat semnat, număr sesiuni de informare

   3

   x

   x

   Custode, AJVPS Buzău şi AJVPS Brăila

   4.3

   2.3

   Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin realizarea de activităţi educative pe tema conservării naturii

   2.3.1

   Realizarea unor prezentări tematice în şcoli

   Nr prezentări realizate în şcoli

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, Voluntari,APM Buzău şi APM Brăila

   3.3

   2.3.2

   Identificarea şi marcarea în teren a unor trasee educaţionale

   Nr trasee marcate

   3

   x

   x

   Custode, APM, Voluntari

   3.3

   127

   2.3.3

   Elaborarea şi distribuirea de produse de educaţie ecologică specifice pentru copiii de vârste mici , de exemplu cărţi de poveşti, emisiuni radio

   Nr. de produse de educatie ecologică

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   3.3

   2.3.4

   Organizare tururi educaţionale pentru elevi – activităţi practice în teren

   Nr tururi organizate

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, APM, Voluntari

   3.3

   2.3.5

   Elaborarea unui manual de educaţie pentru conservarea biodiversităţii în Lunca Buzăului

   Manual elaborat

   3

   x

   x

   Custode, Inspectorat Şcolar Buzău

   3.3

   2.4

   Schimbarea comportamentului localnicilor în privinţa depozitării deşeurilor

   2.4.1

   Cartarea zonelor cu deşeuri ilegale (industriale, deşeuri inerte / din construcţii, deşeuri menajere şi de turism ocazional) şi potenţiale surse de poluare a apei şi solului

   Harta GIS a depozitelor de deşeuri

   2

   x

   x

   x

   x

   APM, Consilii Judeţene Buzău şi Brăila, Custode

   1.1

   2.4.2

   Conţtientizarea factorilor interesaţi în privinţa riscurilor induse de depozitarea deşeurilor în situl Natura 2000

   Oportunităţi de finanţare identificate şi nr. parteneriate

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   APM, Consilii Judeţene Buzău şi Brăila, Custode

   1.1

   128

   3

   PROMOVAREA UTILIZĂRII DURABILE A RESURSELOR NATURALE

   3.1.

   Colaborarea cu ABA Buzău-Ialomiţa în vederea corelării planurilor de amenjare cu măsurile de atingere a obiectivelor de conservare

   3.1.1

   Găsirea unor măsuri viabile împreună cu ABA Buzău-Ialomiţa pentru menţinerea cursului râului şi cooperarea pentru atingerea ţintelor conservării speciilor si habitatelor de interes comunitar

   nr consultări

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   ABA, APM Buzău şi Brăila, Custode

   4.3

   3.1.2

   Menţinerea habitatelor speciilor Bombina bombina şi Emys orbicularis în sectorul Verneşti -Săgeata,

   Km râu cu curs natural sau Zero km curs natural râu modificaţi

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   ABA, APM Buzău şi Braila, Custode

   1.3

   3.1.3

   Identificarea unor oportunităţi de parteneriat, a unor linii de finanţare în vederea propunerii unui proiect de reconstrucţie ecologică a râului Buzău pe sectorul Berca – Săgeata;

   Oportunităţi de parteneriat identificate, linii finanţare identificate, proiect propus de reconstrucţie ecologică

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, ABA Buzău-Ialomiţa, SGA Buzău, CJ Buzău

   1.6

   3.1.4

   Delimitarea unor zone adecvate acţiunilor de reconstrucţie ecologică

   Harta GIS cu zone potenţiale identificate

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   ABA Buzău – Ialomiţa, APM Buzău şi Brăila,

   1.1

   129

   tip infrastructură verde care să aibă în vedere şi atenuarea viiturilor şi reducerea eroziunii;

   custode

   3.2.

   Îmbunătăţirea managementului exploatărilor de agregate minerale din Lunca Buzăului

   3.2.1

   Limitarea realizării proiectelor noi de cariere de agregate minerale în terasa râului Buzău, în zonele unde sunt habitate favorabile speciilor Natura 2000

   Zero avize eliberate pentru proiecte în zonele menţionate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele

   1.3

   3.2.2

   Atenţionarea/avertizare a celor care exploatează rezervele minerale în privinţa perioadelor de interdicţie corelate cu reproducerea peştilor, – conform avizelor eliberate de autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului

   Nr avertizări

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, APM Buzău, APM Brăila

   1.3

   3.2.3

   Reabilitarea habitatului pentru speciile Emys orbicularis şi Bombina bombina – Realizarea unui ghid de bune practici pentru exploatările de

   Ghid realizat şi publicat

   2

   x

   x

   Custode

   3.2

   130

   agregate minerale din terasa şi albia minoră a râului Buzău, conţinând măsuri specifice de reconstrucţie de habitat pentru Emys orbicularis şi Bombina bombina

   3.3

   Sprijinirea valorificării sustenabile a potenţialului hidroenergetic al Râului Buzău, ţinănd cont de obiectivele de conservare ale ariei protejate

   3.3.1

   Implicarea în iniţiativele de pre- planificare pentru valorificarea potenţialul hidroenergetic al râului Buzău prin identificarea Zonelor de excludere, a celor nefavorabile şi a celor favorabile acestui tip de investiţii

   Zone de excludere, nefavorabile şi favorabile identificate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, APM Buzău, ANRE,

   1.1

   4.

   ASIGURAREA UNUI MANAGEMENT EFICIENT ŞI ADAPTABIL AL SITULUI PRIN SUSŢINEREA UNEI STRUCTURI FUNCŢIONALE DE MANAGEMENT, PE DURATA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

   4.1

   Cooptarea partenerilor esenţiali pentru implementarea cu succes a Planului de Managment

   4.1.1

   Identificarea parterilor potenţiali în vederea

   nr parteneri si nr protocoale

   1

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.3

   131

   asigurării resurselor necesare implementării planului de management

   de colaborare semnate

   4.1.2

   Participarea la evenimente/ programe specifice elaborate în cooperare cu autorităţile locale şi alţi factori interesaţi

   Nr evenimente la care s-a participat/ an

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.2

   4.1.3

   Cooptare de voluntari şi coordonarea activităţii acestora

   Nr. voluntari activi/an

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode, Parteneri

   4.2

   4.1.4

   Infiinţarea unui punct de informare privind dezvoltarea durabila în sit, prin cooperare cu factorii interesaţi

   Punct de informare

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode şi parteneri

   3.2

   4.1.5

   Crearea unei platforme online de WEBGIS / WEPMAPPING şi de suport a activităţilor de voluntariat

   % până la funcţionalitate a totală a portalului (cu toate funcţiile specifice – webmapping, content management, forum, ştiri etc.)

   1

   x

   x

   Custodele

   3.2

   4.2

   Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de Management

   4.2.1

   Identificarea de surse de finanţare, elaborarea

   Cuantum

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode,

   4.2

   132

   de proiecte şi managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management

   finanţări aprobate, sponsorizări/ donaţii primite (RON)

   Parteneri

   4.2.2

   Perceperea de tarife pentru avizele acordate

   Taxe încasate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   –

   4.3

   Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei sitului

   4.3.1

   Schimburi de experienţă cu alţi custozi şi administratori de arii protejate din ţară şi din alte state membre UE

   nr. de participări întâlniri

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.4

   4.4

   Signalistică şi marcare limite

   4.4.1

   Amplasare borne

   nr borne instalate

   x

   4.1

   4.5

   Ajustarea planului de acţiuni dacă rezultatele monitorizărilor anuale indică această necesitate

   4.5.1

   Ajustări anuale ale planului de acţiuni

   nr propuneri de îmbunătăţire

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.3

   4.6

   Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor custodelui

   4.6.1

   Achiziţionarea şi întreţinerea elementelor de logistică necesare

   Elemente de logistică achiziţionate

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.2

   133

   4.7

   Asigurarea respectării măsurilor de management în sit prin analiza documentaţiilor legate de propuneri de programe, proiecte şi activităţi

   4.7.1

   Analiza documentaţiilor propunerilor de programe, planuri, proiecte şi activităţi

   Nr. documentaţii primite/ documentaţii analizate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.2

   4.7.2

   Găsirea unor soluţii împreună cu autorităţile relevante în vederea limitării electrofishing-ului în scop ştiinţific

   Nr. documentaţii primite/ documentaţii analizate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   4.2

   4.8

   Asigurarea integrităţii sitului şi a respectării prevederilor Regulamentului şi Planului de Management prin controale periodice

   4.8.1

   Controale periodice împreună cu alte instituţii abilitate, conform prevederilor legale

   Nr. Controale efectuate/ an

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode + instituţii abilitate (GNM, APM)

   1.3

   4.8.2

   Verificarea respectării condiţiilor stabilite pentru operatorii economici, pentru toate lucrările şi proiectele avizate de către custode

   Nr. Controale efectuate/ an

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode + instituţii abilitate (GNM, APM)

   1.3

   4.8.3

   Controlul activităţilor sportive şi recreative în aer liber – turism de week-end, în special în zonele Păltineni –

   Nr controale efectuate/ an

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   GNM, APM, Consilii Locale, Custode

   1.3

   134

   Pârscov şi Colţu Pietrii – Mărunţişu, împreună cu alte instituţii abilitate, conform prevederilor legale

   5.

   ACTUALIZAREA BAZEI DE CUNOŞTINŢE REFERITOARE LA SPECIILE SI HABITATELE DE INTERES CONSERVATIV (INCLUSIV A STĂRII DE CONSERVARE A ACESTORA) CU SCOPUL DE A OFERI SUPORTUL NECESAR PENTRU EVALUAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR DE MANAGEMENT ŞI AJUSTAREA ACESTORA

   5.1

   Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ

   5.1.1

   Adaptarea şi/sau elaborarea de protocoale de monitorizare pentru habitate şi specii de interes conservativ

   Nr. Protocoale

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.2

   5.1.2

   Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a habitatelor

   Fişe monitorizare completate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.2

   5.1.3

   Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de nevertebrate

   Fişe monitorizare completate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.2

   5.1.4

   Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile

   Fişe monitorizare completate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.2

   5.1.5

   Implementare plan de monitoring pentru

   Fişe monitorizare

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.2

   135

   starea de conservare a speciilor de ihtiofaună

   completate

   5.1.6

   Implementare plan de monitoring pentru starea de conservare a speciilor de mamifere

   Fişe monitorizare completate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.2

   5.1.7

   Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat şi conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei Bombina bombina

   Hartă cu suprafeţe de teren propuse a intra în procesul de reconstrucţie ecologică în sectorul Berca – Vişani

   2

   x

   x

   Custode

   1.1

   5.1.8

   Realizarea unei modelări ecologice privind necesarul de habitat şi conectivitatea necesară pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare a speciei Emys orbicularis

   Hartă cu suprafeţe de teren propuse a intra în procesul de reconstrucţie ecologică în sectorul Berca – Vişani

   2

   x

   x

   Custode

   1.1

   5.2

   Actualizarea Formularului Standard de caracterizare a sitului

   5.2.1

   Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard

   Formular Standard revizuit

   1

   x

   x

   Custode, ANPM

   1.4

   136

   a sitului în ceea ce priveşte tipurile de habitate identificate (habitate nou identificate) în sit şi documentarea acestora.

   5.2.2

   Elaborarea propunerilor de revizuire/ adaptare a Formularului Standard în ceea ce priveşte speciile de interes comunitar (specii neidentificate în teren / specii nou identificate ) în sit şi documentarea acestora.

   Formular Standard revizuit

   1

   x

   x

   Custode, ANPM

   1.4

   5.3

   Actualizarea evaluărilor detaliate pentru tipurile de habitate şi specii de interes conservativ adăugate în Formularul Standard de caracterizare

   5.3.1

   Analiza datelor monitorizate şi utilizarea informaţiilor obţinute pentru ajustarea acţiunilor din planul de management.

   Rapoarte şi recomandări

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   1.4

   137

   Evaluarea resurselor financiare necesare

   Caracterul adaptativ al planului de managment este dat în primul rând de flexibilitatea acestuia. Implementarea unora dintre acţiunile prevăzute este de multe ori condiţionată de existenţa unor fonduri suplimentare. Astfel, prioritatea implementării unor măsuri se poate schimba datorită inexistenţei fondurilor financiare sau, în aceeaşi măsură, se pot identifica noi modalităţi de atingere a obiectivelor, prin aplicarea unor tipuri de măsuri alternative. Mai există şi posibilitatea ca unele acţiuni, cum ar fi cele de reconstrucţie ecologică, de exemplu, să fie inadecvat evaluate fără un studiu prealabil. Astfel, estimarea exhaustivă a resurselor necesare implementării acţiunilor listate în planul de acţiuni este extrem de dificilă din considerentele exprimate anterior. Din acest motiv, evaluările finanicare au un caracter orientativ.

   În vederea facilitării urmăririi planului de acţiuni şi redactării rapoartelor anuale pe care custodele trebuie să le prezinte autorităţii competente pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile legale, estimarea resurselor necesare activităţilor planificate s-a făcut ţinând cont de structura Angajamentului bugetar al custodelui, aşa cum este aceasta prezentată în anexa de la Convenţia de Custodie încheiată cu autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului, însă având în vedere totalurile pe cei cinci ani pentru fiecare subprogram financiar.

   Tabel 39 Estimarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţilor planificate

   Program/ subprogram	Coduri Activităţi	Total Ani I -V (lei)
   	P1 Managementul biodiversităţii
   1.1. Inventariere şi cartare	1.4.2, 2.4.1, 2.4.2, 3.1.4, 3.4.1, 5.1.7,5.1.8	626.000
   1.2. Monitorizarea stării de conservare	5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.1.5, 5.1.6,	620.000
   1.3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie	1.2.1, 1.2.2, 1.6.1, 1.6.2, 1.6.3, 1.7.1, 1.9.2, 1.10.1, 1.11.1, 3.1.2, 3.1.4, 3.2.1, 3.2.2, 4.8.1, 4.8.2, 4.8.3,	507.500
   1.4. Managementul datelor	5.2.1, 5.2.2, 5.3.1	330.000
   1.5. Reintroducere specii dispărute	–	–

   1.6. Reconstrucţie ecologică	1.8.1, 1.9.3, 3.1.3,	920.000
   	P2 Turism
   2.1. Infrastructura de vizitare	2.1.4	20.000
   2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	–	–
   2.3. Managementul vizitatorilor	–	–
   	P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
   3.1. Tradiţii şi comunităţi
   3.2. Conştientizare şi comunicare	1.1.1, 1.3.1, 1.4.1, 1.5.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2.1, 3.2.3, 4.1.4, 4.1.5,	1.059.200
   3.3. Educaţie ecologică	2.3.1, 2.3.2, 2.3.3, 2.3.4, 2.3.5,	100.000
   	P4 Management şi administrare
   4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare	4.4.1	200.000
   4.2. Personal conducere, coordonare, administrare	4.1.2, 4.1.3, 4.2.1, 4.6.1, 4.7.1, 4.7.2,	180.500
   4.3. Documente strategice şi de planificare	1.9.1, 2.2.2, 3.1.1, 4.1.1, 4.5.1,	767.500
   4.4. Instruire personal	4.3.1,	7000
   Total cheltuieli operaţionale (lei)		5.337.700

6. 6. Planul de monitorizare a activităţilor

Monitorizarea activităţilor planificate va fi realizată prin raportări periodice anuale, urmărirea activităţilor planificate şi indicarea activităţilor realizate.

Bibliografie şi referinţe

*** 2010 Cartarea distribuţiei tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului şi zona adiacentă. Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa (rezumat).

*** 2012, Studiu privind impactul activităţilor de extracţie nisip şi pietriş asupra caracteristicilor sitului de importanţă comunitară Lunca Buzăului şi zona adiacentă (inclusiv asupra speciilor din Anexa IV a Directivei Habitate) – rezumat, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa , Bucureşti.

*** Amenajamentul UP II Pogoanele, Ocolul Silvic Buzău – 2004, Silvaproiect.

Albert, J., Platek, M., Cizek, L., 2012, Vertical stratification and microhabitat selection by the Great Capricorn Beetle (Cerambyx cerdo) (Coleoptera: Cerambycidae) in open- grown, veteran oaks, European Journal of Entomology 109: 553-559.

Barnett, L. K., M. S. Warren, M. S., 1995, Species Action Plan, Large Copper Lycaena dispar, Butterfly Conservation, Manor Yard, East Lulworth, Wareham, Dorset.

Bănărescu P. 1964 Pisces – Osteichthyes. Fauna RPR, Edit. Acad. RPR.

Bănărescu P., Telcean I., Bacalu P., Harka A., Wilhelm S. 1998 Th fish fauna of the Criş river basin. TISCIA Monograph Series.

Bohlen J. 2003 Spawning habitat in the spined loach, Cobitis taenia (Cypriniformes: Cobitidae). Ichthyological Research, 50, 98-101.

Bohn U. et al. 2004, Map of the Natural Vegetation of Europe. Scale 1 : 2500000.

Botnariuc şi Tatole, 2005, Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Muz. Hist. Nat. Gr.

Antipa , Bucuresti.

Botnariuc, N., Tatole, V., 2005, Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa , Bucureşti.

Burcea G., 2002 – Pedologie generală. Ed Piatra Craiului, Bucureşti.

Buse, J., Ranius, T., Assmann, T., 2008, An Endangered Longhorn Beetle Associated with Old Oaks and Its Possible Role as an Ecosystem Engineer, Conservation Biology, Volume 22, No. 2: 329-337.

Buse, J., Schrăder, B., Assmann, T., 2007, Modelling habitat and spatial distribution of an endangered longhorn beetle – A case study for saproxylic insect conservation. Biological Conservation 137: 372-381. doi:10.1016/j.biocon.2007.02.025.

Buterez C. 1897 Atlasul căilor de comunicaţii. Jud. Buzău.

Călinescu, R., 1956, Sciuridele din R.P.R., Editura Ştiinţifică Bucureşti, pp. 34-102.

Combroux, I., Schwoerer, C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor şi speciilor deinteres comunitar din Romania – ghid metodologic, Editura Balcanic, Timişoara, România, 56 p plus anexe.

Coroiu, C., Krystufek, B., Vohralik, V. Zagorodnyuk, I. 2008. Spermophilus citellus. In: IUCN 2012. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2012.2.

<www.iucnredlist.org>. Downloaded on 10 January 2013.

Coroiu, I., 2008, 1335 Spermophilus citellus, in Goriup P., Natura 2000 in Romania – Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Danciu M., Gurean D., Indreica A., 2007, Plante vasculare periclitate, vulnerabile şi rare, Editura Silvică, 258 p., ISBN 978-973-96001-9-4.

Dănilă, I., 1982, La sructure et la dynamique des populations de Spermophile (Citelluscitellus L., 1766 – Rodentia) de Roumanie, Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa», Vol. XXIV, pp. 251-266.

Deborah, H. Gange, A., Hawes, C., Rink, M., 2011, Bionomics and distribution of the stag beetle, Lucanus cervus (L.) across Europe, Insect Conservation and Diversity 4: 23- 38.

Deborah, H., Gange, A., 2011, The stag beetle: a collaborative conservation study across Europe, Insect Conservation and Diversity 4: 2-3.

Dihoru G. Negrean G., Cartea roşie a plantelor vasculare din România, 2009, Editura Academiei Române, Bucureşti, 630 p., ISBN 978-973-27-1705-9.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş A.I., 2005, Habitatele din România, ed. Tehnica Silvică, Bucureşti.

Evans, D., Arvela, M., 2011, Assessment and reporting under Article 17 of the Habitats Directive: Explanatory Notes Guidelines for the period 2007-2013, European Topic Centre on Biological Diversity.

Florea N, Patrichi M., 1978 Atlasul României – Harta solurilor, scara 1:1.000.000, Instututul de cercetări pentru pedologie şi agronomie.

Gafta D. şi Mountford O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor din România, Cluj-Napoca, edit. Risoprint

Garoflid C., 1943 Agricultura veche. Condiţiile economice, tehnice şi sociale ale agriculturii mari din stepa de răsărit înainte de expropriere. Tiparul Cartea Românească, Bucureşti.

Gimenez Dixon, M., 1996. Lycaena dispar, în: IUCN 2012. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2012.2. <www.iucnredlist.org>. Downloaded on 30 April 2013.

Grozea, I., 2007, 1088 Cerambyx cerdo – Croitorul mare al stejarului, în: Combroux I., Thiry E., Ţoia T. (Eds.), Caiet de habitate şi specii – Fişe pilot, Editura Balcanic, Timişoara.

Hamar, M., 1967, Din viaţa rozătoarelor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Hapl, E., Ambros, M., Olekssk, M., Adamec, M., 2006, Suslik (Spermophilus citellus) reintroduction in Slovakia, Guidelines, State Nature Conservancy of the Slovak Republic, Banska Bystrica, 28 pp.

Harta geologică, 29 COVASNA, L-35-XXI, scara 1:200.000, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic.

Harta geologică, 36 PLOIEŞTI, L-35-XXVII, scara 1:200.000, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic.

http://ebookbrowse.com/grand-capricorne-cerambyx-cerdo-althis-pdf-d11674909 http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Cerambyx%20cerdo%

20factsheet%20-%20SWIFI.pdf

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/Cerambyx%20cerdo% 20factsheet%20-%20SWIFI.pdf

http://www.learnaboutbutterflies.com/Britain%20-%20Lycaena%20dispar.htm

Janderkova, J., Mateju, J., Schnitzerova, P., Petrus, J., Sedlacek, J., Uhlikova, J., 2011, Soil characteristics at Spermophilus citellus localities in the Czech Republic (Rodentia: Sciuridae), Lynx, n. s. (Praha), 42: 99-111.

Katona, K., Vaczi, O., Altbăcker, V., 2002, Topographic distribution and daily activity of the European ground squirrel population in Bugacpuszta, Hungary, Acta Theriologica 47

(1): 45-54.

Koshev Y. S., 2008, Distribution and status of the European Ground Squirrel (Spermophilus citellus) in Bulgaria, Lynx (Praha), n. s., 39 (2): 251-261.

Koshev Y. S., 2009, Distribution, isolation and recent status of European Ground Squirrel (Spermophilus citellus L.) in Pazardzhik District, Bulgaria, Annual of Shumen University Konstantin Preslavski, Faculty of Natural Sciences, Vol. XIX B6, pp. 97- 109.

Koshev Y. S., 2010, Interspecific aggressive behaviour oz European Ground Squirrel (Spermophilus citellus L.), Biotechnol. Biotechnol. Eq. 24/2010/SE, pp. 671-674.

Koshev Y. S., Kocheva M. A, 2008, Daily Activity Pattern in Free-living European Ground Squirrels Spermophilus citellus (Mammalia: Rodentia) from Northwestern Bulgaria, Acta Zologica Bulgarica, Suppl. 2: 149-154.

Koshev Y. S., Kocheva M. A., 2007, Environmental factors and distribution of European ground squirrel (Spermophilus citellus) în Bulgaria, Ecology Safety. International Scientific Publications, Vol. 1, Info Invest, Bulgaria, pp 277-287.

Mateju, J., 2008, Ecology and space use in a relict population of the European Ground Squirrel (Spermophilus citellus) at the north-western edge of its distribution range, Lynx (Praha), n. s., 39 (2): 263-276.

Mateju, J., Sasek, J., Vojta, J., Polakova, S., 2011, Vegetation of Spermophilus citellus localities in the Czech Republic (Rodentia: Sciuridae), Lynx, n. s. (Praha), 42: 133- 143.

Mihalache A şi Mihalache M., 1999 – Solurile României. Ed Ex Ponto, Constanţa.

Mitchell, J., 2009, Did the larger copper butterfly occur in Scotland?, The Glasgow Naturalist, Volume 25, Part 2, 27-29.

Murariu D., 2005, Mamifere (Mammalia), în: Botnariuc N., Tatole V. (Eds.): Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Tipografia Curtea Veche, Bucureşti.

Murariu D., 2008, Faunology, biology, ecology and protection statutge of the mammals (Mammalia) of the Măcin Mountains National Park (Romania), Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», Vol. LI pp. 273-301.

Mutihac Vasile, 2010, Geologia României în contextul geostructural central-est-european, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

New T. R., 1993. Conservation Biology of Lycaenidae (Butterflies), IUCN, Gland, Switzerland.

Niculae M.I. 2011 Evolutia spaţială şi temporală a peisajelor şi a patrimoniului rural în subcarpaţii dintre Rm. Sărat şi Buzău. Teză de doctorat, Univ. din Bucureşti.

Niculae M.I., Patroescu Maria, 2011 Quantifying Forest Ecosystems Fragmentation in the Subcarpathians between the Râmnicu Sărat and the Buzău Valleys, România, Using

Landscape Metrics. Forum geografic. Studii şi cercetări de geografie şi protecţia mediului Volume 10, Issue 1 / June 2011, pp. 187-194.

Rakosy, L., 2008a, 1060 Lycaena dispar, în Goriup P., Natura 2000 in Romania – Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Rakosy, L., 2008b, 1078 Callimorpha quadripunctaria, în Goriup P., Natura 2000 in Romania – Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Rei□mann, K., 2007, The stag beetle Lucanus cervus Linnaeus, 1758, http://www.kerbtier.de/Pages/Themenseiten/enHirschkaefer.html.

Rientjes S., Bos, P., Hesselink, F., Jones-Walters L., Moreno, E., van Woerkum, C., 2000, Communicating Nature Conservation. A Manual on Using Communication in Support of Nature Coservation Policy and Action, European Centre for Nature Conservation, PIN-Matra Fund.

Roelofs J.G.M. 1983 Impact of acidiffication and eutrophication on macrophyte communities in soft waters in the Netherlands. Aquatic Botany, 17, 139-155.

Ruicănescu, A., 2008a, 1088 Cerambyx cerdo, in Goriup P., Natura 2000 in Romania – Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Ruicănescu, A., 2008b, 1083 Lucanus cervus, in Goriup P., Natura 2000 in Romania – Species fact sheets. Romanian Ministry of Environment and Sustainable Development.

Sanda V., Alexiu V. 2008 Vegetaţia prundişurilor şi a luncilor râurilor din România. ECOS 20, 30-33.

Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P. 2008 Fitocenozele din România. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucureşti.

Săndulescu Mircea, 1984, Geotectonica României, Editura tehnică, Bucureşti.

Scrădeanu Daniel, Gheorghe Alexandru, 2007, Hidrogeologie generală, Editura Universităţii din Bucureşti.

Stefanov V., Markova E., 2009, Distribution and curent status of the European souslik (Spermophilus citellus L.) in Sofia Valley and the adjacent areas, Biotechnol. Biotechnol. EQ. 23/2009/SE: 381-384.

Ştefan V., 2000 – EcoPedologie, Ed Marineasa, Bucureşti.

Tatole, V., Ioftime , A., Stan, M., Iorgu, E. I., Iorgu, I., Oţel, V., 2009, Speciile de animale Natura 2000 din România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa , Bucureşti.

Thomaes, A., Kervyn, T., Maes, D., 2008, Applying species distribution modelling for the conservation of the threatened saproxylic Stag Beetle (Lucanus cervus), Biological Conservation 141: 1400-1410.

Turrini, T. A., Brenner, M., Millesi, E., Hoffmann, I. E., 2008, Home ranges of European Ground Squirrels (Spermophilus citellus) in two habitats exposed to different degrees of human impact, Lynx (Praha), n. s., 39(2): 323-332.

Ureche D., Battes K.W., Pricope F., Stoica I. 2004 Prospective monitoring of fish communities from Buzău River basin Analele Stiintifice, Univ. « Al.I.Cuza » Iasi, s. Biologie animala, Tom L, 229-241

Van Helsdingen, P. J., Willemse, L., Speight, M. C. D. (Eds.) 1996, Background information on invertebrates of the Habitats Directive and the Bern Convention. Part I – Crustacea, Coleoptera and Lepidoptera, Nature and Environment, No 79, Council of Europe Publishing

http://books.google.ro/books?id=gNs6oku80IC pg=PA90 lpg=PA90 dq#v=onepa ge q f=false

Van Swaay, C.A.M., Collins, S., Dusej, G., Maes, D., Munguira, M.L., Rakosy, L., Ryrholm, N, Sasid, M., Settele, J., Thomas, J., Verovnik, R., Verstrael, T., Warren, M.S., Wiemers, M., Wynhoff, I., 2010, Do’s and don’ts for butterflies of the Habitats Directive. Report VS2010.037, Butterfly Conservation Europe De Vlinderstichting, Wageningen.

World Conservation Monitoring Centre 1996. Cerambyx cerdo. In: IUCN 2012. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2012.2. . Downloaded on 30 April 2013.

www.Buzău.insse.ro.

www.casa-memoriala-vasile-voiculescu.html. www.crestinortodox.ro. www.turismBuzău.ro.

www.wikipedia.org.

Youlatos, D., Boutsis, Y., Pantis, J.D., Hadjicharalambous, H., 2007, Activity patterns of European ground squirrels (Spermophilus citellus) in a cultivated field in northern Greece, Mammalia (2007): 183-186.

Anexa nr.1 la planul de management – Hărţi

145

Figura 1 Harta amplasării sitului Natura 2000 Lunca Buzăului la nivelul judeţelor Buzău şi Brăila şi poziţionarea acestora la nivel naţional

Figura 2 Limitele sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului

147

Figura 3 Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar identificate la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului şi limitele administrativ teritoriale ale comunelor şi oraşelor

148

Figura 4 Harta distribuţiei habitatului 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane în cadul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

149

150

Figura 6 Distribuţia habitatului 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

151

152

Figura 8 Distribuţia habitatului 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (4)

153

154

Figura 10 Distribuţia habitatului 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (6)

155

156

Figura 3 Distribuţia habitatului 92D0Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (1)

157

Figura 13 Distribuţia habitatului 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

158

Figura 14 Distribuţia habitatului 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (1)

159

Figura 15 Distribuţia habitatului 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate în cadrul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

160

Figura 16 Distribuţia habitatului 3130Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- Nanojuncetea în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

161

162

Figura 18 Distribuţia habitatului 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

163

164

Figura 20 Distribuţia habitatului 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

165

Figura 21 Distribuţia habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmatice în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (1)

166

Figura 4 Distribuţia habitatului 62C0* Stepe ponto-sarmaticeîn situl Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

167

168

Figura 24 Distribuţia habitatului 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan, până în cel alpin în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (2)

169

170

Figura 26 Distribuţia habitatului 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan, până în cel alpin în situl Natura 2000 Lunca Buzăului (4)

171

Figura 27 Distribuţia habitatelor forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei Cerambyx cerdo

Figura 28 Distribuţia speciei Lucanus cervus (rădaşca)

Figura 29 Distribuţia speciei Lycaena dispar

Figura 30 Distribuţia speciei Callimorpha quadripunctaria

175

Figura 31 Harta distribuţiei pentru specia Gobio uranoscopus la nivelul sitului Lunca Buzăului

Figura 32 Harta distribuţiei pentru specia Gobio kessleri

Figura 33 Harta distribuţiei pentru specia Barbus meridionalis

Figura 34 Harta distribuţiei pentru specia Cobitis taenia

Figura 35 Harta distribuţiei speciei Bombina bombina

Figura 36 Harta distribuţiei speciei Bombina variegata

Figura 37 Harta distribuţiei speciei Emys orbicularis

Figura 38 Distribuţia speciei Spermophilus citellus

Anexa nr.2 la Planul de management – Specii de floră şi faună sălbatică identificate în Situl

Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Tabel 40 Compoziţia floristică a stratului arborilor şi arbuştilor din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Nr.crt	Familie	Specie	A – arbori, a – arbuşti, l – liane
1.	Aceraceae	Acer campestre	A
2.	Simaronbaceae	Ailanthus altissima	A
3.	Betulaceae	Betula pendula	A
4.	Betulaceae	Carpinus betulus	A
5.	Betulaceae	Alnus glutinosa	A
6.	Betulaceae	Alnus incana	A
7.	Elaeagnaceae	Eleagnus angustifolia	A
8.	Elaeagnaceae	Hippophae rhamnoides	a
9.	Oleaceae	Fraxinus excelsior	A
10.	Cesalpinaceae	Gleditschia triancathos	A
11.	Moraceae	Morus alba	A
12.	Salicaceae	Populus alba	A
13.	Salicaceae	Populus candensis x P.tremuloides	A
14.	Salicaceae	Populus nigra	A
15.	Salicaceae	Salix alba	A
16.	Salicaceae	Salix fragilis	A
17.	Salicaceae	Salix cinerea	a
18.	Salicaceae	Salix elaeagnos	a
19.	Salicaceae	Salix repens subs. Repens	a
20.	Salicaceae	Salix triandra x Salix fragilis	a
21.	Salicaceae	Salix triandra x Salix viminalis	a
22.	Salicaceae	Salix pentandra	a
23.	Salicaceae	Salix rosmarinifolia	a
24.	Ulmaceae	Ulmus montana	A
25.	Cornaceae	Cornus sanguinea	a
26.	Rosaceae	Crataegus monogyna	a
27.	Rosaceae	Prunus spinosa	a
28.	Rosaceae	Rosa canina	a
29.	Rosaceae	Rubus caesius	a
30.	Celastraceae	Evonymus verrucosa	a
31.	Rhamnaceae	Rhamnus cathartica	a
32.	Tanaricaceae	Tamarix ramosissima	a

33.	Fabaceae	Robinia pseudacacia	A
34.	Ranunculaceae	Clematis vitalba	l
35.	Cannabaceae	Humulus lupulus	l

Tabel 41 Compoziţia floristică a stratului plantelor erbacee din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Nr.crt	Familie	Specie
1.	Compositae (Asteraceae)	Achillea millefolium
2.	Compositae (Asteraceae)	Ambrosia sp.
3.	Compositae (Asteraceae)	Artemisia vulgaris
4.	Compositae (Asteraceae)	Centaurea sp.
5.	Compositae (Asteraceae)	Cichorium intybus
6.	Compositae (Asteraceae)	Chrysanthemum lanceolatum
7.	Compositae (Asteraceae)	Cirsium arvense
8.	Compositae (Asteraceae)	Erigeron canadensis
9.	Compositae (Asteraceae)	Hypochoeris sp.
10.	Compositae (Asteraceae)	Senecio jacobaea
11.	Compositae (Asteraceae)	Tanacetum vulgare
12.	Compositae (Asteraceae)	Taraxacum officinale
13.	Compositae (Asteraceae)	Telekia speciosa
14.	Compositae (Asteraceae)	Tussilago farfara
15.	Compositae (Asteraceae)	Xanthium italicum
16.	Compositae (Asteraceae)	Xanthium spinosum
17.	Compositae (Asteraceae)	Xeranthemum annuum
18.	Rosaceae	Agrimonia eupatoria
19.	Rosaceae	Fragaria vesca
20.	Rosaceae	Geum urbanum
21.	Rosaceae	Potentilla reptans
22.	Rosaceae	Potentilla ternata
23.	Poaceae	Agropyron repens
24.	Poaceae	Agrostis stolonifera
25.	Poaceae	Bromus sterilis
26.	Poaceae	Calamagrostis arundinacea
27.	Poaceae	Calamagrostis epigeios
28.	Poaceae	Cynodon dactylon
29.	Poaceae	Dactilis glomerata
30.	Poaceae	Digitaria sanguinalis
31.	Poaceae	Echinochloa crus-galli
32.	Poaceae	Festuca rubra

33.	Poaceae	Lolium perenne
34.	Poaceae	Phragmites australis
35.	Poaceae	Poa pratensis
36.	Poaceae	Setaria pumila
37.	Lamiaceae	Ajuga reptans
38.	Lamiaceae	Glechoma hederacea
39.	Lamiaceae	Mentha aquatica
40.	Lamiaceae	Mentha latifolia
41.	Lamiaceae	Prunella vulgaris
42.	Lamiaceae	Thymus alpestris
43.	Alismataceae	Alisma plantago-aquatica
44.	Brassicaceae	Arabidopsis thaliana
45.	Brassicaceae	Capsella bursa – pastoris
46.	Cyperaceae	Carex distans
47.	Cyperaceae	Carex elongata
48.	Cyperaceae	Carex hostiana
49.	Cyperaceae	Eleocharis palustris
50.	Cyperaceae	Eriophorum latifolium
51.	Cyperaceae	Scirpus sylvaticus
52.	Papaveraceae	Chelidonium majus
53.	Colchicaceae	Colchicum autumnale
54.	Convolvulaceae	Convolvulus arvensis
55.	Convolvulaceae	Cuscuta lupuliformis
56.	Apiaceae	Daucus carota
57.	Apiaceae	Eryngium campestre
58.	Caryophyllaceae	Dhianthus sp.
59.	Caryophyllaceae	Saponaria officinalis
60.	Caryophyllaceae	Silene vulgaris
61.	Caryophyllaceae	Stellaria aquatica
62.	Boraginaceae	Echium vulgare
63.	Boraginaceae	Eritrichium nanum
64.	Boraginaceae	Lithospermum purpurocaeruleum
65.	Boraginaceae	Pulmonaria officinalis
66.	Equisetaceae	Equisetum hiemale
67.	Onagraceae	Epilobium hirsutum
68.	Euphorbiaceae	Euphorbia cyparissias
69.	Euphorbiaceae	Euphorbia angulata
70.	Rubiaceae	Galium cruciate

71.	Rubiaceae	Galium verum
72.	Geraniaceae	Geranium phaeum
73.	Iridaceae	Iris pseudacorus
74.	Juncaceae	Juncus effusus
75.	Juncaceae	Juncus conglomeratus
76.	Plantaginaceae	Linaria vulgaris
77.	Plantaginaceae	Plantago lanceolata
78.	Plantaginaceae	Plantago major
79.	Plantaginaceae	Plantago media
80.	Plantaginaceae	Plantago minor
81.	Plantaginaceae	Veronica teucrium
82.	Myrsinaceae	Lysimachia nummularia
83.	Lythraceae	Lythrum salicaria
84.	Fabaceae	Lotus corniculatus
85.	Fabaceae	Medicago lupulina
86.	Fabaceae	Trifolium pratense
87.	Fabaceae	Trifolium repens
88.	Fabaceae	Vicia cracca
89.	Scrophulariaceae	Melampyrum bihariense
90.	Scrophulariaceae	Verbascum blattaria
91.	Asparagaceae	Muscari racemosum
92.	Polygonaceae	Polygonum hydropiper
93.	Polygonaceae	Polygonum aviculare
94.	Primulaceae	Primula acaulis
95.	Ranunculaceae	Ranunculus repens
96.	Adoxaceae	Sambucus ebulus
97.	Thyphaceae	Thypha angustifolia
98.	Thyphaceae	Thypha minima
99.	Verbenaceae	Verbena officinalis
100.	Violaceae	Viola odorata

Tabel 42 Asociaţiile vegetale din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Regiuni sit	Asociaţii vegetale	Specii edificatoare
Regiunea superioară (sectorul Colţu	Alno _ Salicetum cinereae	Alnus glutinosa , Salix cinerea
	Alno _ Salicetum rosmarinifoliae	Alnus glutinosa, Salix rosmarinifolia
	Alno _ Salicetum triandrae	Alnus glutinosa, Salix triandra

Pietrii-Gura Bâscei)	Alnetum glutinosae_Incanae	Alnus glutinosa, Alnus incana
	Achilleo_ Trifolicetum pratensae	Achillea millefolium, Trifolium pratense
	Agropyretum repensae	Agropiron repens
	Euphorbietum cyparissae	Euphorbia cyparissias
	Juncetum conglomeratae	Juncus conglomeratus
	Junco_ Caricetum hostianae	Juncus effuses, Carex hostiana
	Juncetum effusi	Juncus effusus
	Populetum albae	Populus alba
	Telekio speciosae_Alnetum incanae	Telekia speciosa, Alnus glutinosa
	Thymucetum alpestrae	Thymus alpestris
Regiunea de mijloc (sectorul Cislău- Săpoca)	Alno _ Salicetum rosmarinifoliae	Alnus glutinosa, Salix rosmarinifolia
	Alnetum incanae	Alnus incana
	Achilleo_ Trifolicetum pratensae	Achillea millefolium, Trifolium pratense
	Calamagrostietum arundinacea	Calamagrostis arundinacea
	Digitario _ Setarietum pumilae	Digitaria sanguinalis, Setaria pumila
	Euphorbietum cyparissae	Euphorbia cyparissias
	Juncetum conglomeratae	Juncus conglomeratus
	Juncetum effusi	Juncus effusus
	Populetum albae	Populus alba
	Populetum tremulae_canadensiae	Populus canadensis × Populus tremuloides
	Tamaricetum ramosissimi	Tamarix ramosissima
	Typhetum minimae	Thypha minima
Regiunea inferioară (sectorul Mărăcineni- Jirlău)	Agropyretum repensae	Agropiron repens
	Artemisicetum vulgarae	Artemisia vulgaris
	Caricetum elongatae	Carex elongata
	Euphorbietum cyparissae	Euphorbia cyparissias
	Populetum albae	Populus alba
	Salici_Populetum	Salix alba, Populus alba
	Scirpo _Phragmitetum	Scirpus sylvaticus, Phragmites australis
	Tamaricetum ramosissimi	Tamarix ramosissima
	Typhetum minimae	Thypha minima

Tabel 43 Fauna de nevertebrate a sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului pe tipuri principale de habitate (lista taxonomică)

Tip habitat/ Nr. crt	Denumirea speciei	Încadrare taxonomică
Habitat 92A0 zăvoaie de Salix alba şi Populus alba
1.	Cepaea vindobonensis	Gasteropoda, Helicidae
2.	Helix lucorum	Gasteropoda, Helicidae
3.	Hellicela obvia obvia	Gasteropoda, Helicidae
4.	Argiope bruennichi	Araneae, Araneidae
5.	Aculepeira ceropegia	Araneae, Araneidae
6.	Trachelipus rathkii	Isopoda, Trachelipodidae
7.	Panorpa communis	Mecoptera, Panorpidae
8.	Sympetrum pedemontanum	Odonata, Libellulidae
9.	Sympetrum sanguineum	Odonata, Libellulidae
10.	Orthetrum cancellatum	Odonata, Libellulidae
11.	Calopteryx splendens	Odonata, Calopterygidae
12.	Calopteryx xanthosoma	Odonata, Calopterygidae
13.	Platycnemis latipes	Odonata, Platycnemididae
14.	Platycnemis pennipes	Odonata, Platycnemididae
15.	Lestes barbarus	Odonata, Lestidae
16.	Poecilimon schmidti	Orthoptera, Tettigoniidae
17.	Homorocoryphus nitidulus	Orthoptera, Tettigoniidae
18.	Phaneroptera nana	Orthoptera, Tettigoniidae
19.	Pholidoptera aptera	Orthoptera, Tettigoniidae
20.	Odontopodisma decipiens	Orthoptera, Acrididae
21.	Oedipoda coerulescens	Orthoptera, Acrididae
22.	Acrida ungarica	Orthoptera, Acrididae
23.	Mantis religiosa	Mantodea, Mantidae
24.	Coremacera marginata	Diptera, Sciomyzidae
25.	Syrphus sp.	Diptera, Syrphidae
26.	Stictocephala bisonia	Homoptera, Membracidae
27.	Aphrophora alni	Homoptera, Aphrophodidae
28.	Neophilaenus lineatus	Homoptera, Aphrophodidae
29.	Philaenus spumarius	Homoptera, Aphrophodidae
30.	Coreus marginatus	Heteroptera, Coreidae
31.	Carpocoris mediterraneus	Heteroptera, Pentatomidae
32.	Antheminia lunulata	Heteroptera, Pentatomidae
33.	Graphosoma lineatum	Heteroptera, Pentatomidae
34.	Palomena prasina	Heteroptera, Pentatomidae
35.	Ochlodes venatus	Lepidoptera, Hesperiidae
36.	Lasiommata megera	Lepidoptera, Nymphalidae

37.	Neptis sappho	Lepidoptera, Nymphalidae
38.	Issoria (Argynnis) lathoria	Lepidoptera, Nymphalidae
39.	Maniola jurtina	Lepidoptera, Nymphalidae
40.	Minois dryas	Lepidoptera, Nymphalidae
41.	Argynnis paphia	Lepidoptera, Nymphalidae
42.	Argynnis aglaja	Lepidoptera, Nymphalidae
43.	Argynnis laodice	Lepidoptera, Nymphalidae
44.	Vanessa atalanta	Lepidoptera, Nymphalidae
45.	Vanessa cardui	Lepidoptera, Nymphalidae
46.	Pararge aegeria	Lepidoptera, Nymphalidae
47.	Boloria dia	Lepidoptera, Nymphalidae
48.	Pyronia tithonus	Lepidoptera, Nymphalidae
49.	Coenonympha pamphilus	Lepidoptera, Nymphalidae
50.	Iphiclides podalirius	Lepidoptera, Papilionidae
51.	Pieris brassicae	Lepidoptera, Pieridae
52.	Pieris rapae	Lepidoptera, Pieridae
53.	Pontia daplidice	Lepidoptera, Pieridae
54.	Leptidea sinapis	Lepidoptera, Pieridae
55.	Colias croceus	Lepidoptera, Pieridae
56.	Camptogramma bilineata	Lepidoptera, Geometridae
57.	Ematurga atomaria	Lepidoptera, Geometridae
58.	Lythria purpuraria	Lepidoptera, Geometridae
59.	Idaea emarginata	Lepidoptera, Geometridae
60.	Lycaena dispar	Lepidoptera, Lycaenidae
61.	Aricia agestis	Lepidoptera, Lycaenidae
62.	Polyommatus icarus	Lepidoptera, Lycaenidae
63.	Polyommatus (Lysandra) bellargus	Lepidoptera, Lycaenidae
64.	Loxostege sticticalis	Lepidoptera, Cambidae
65.	Callimorpha quadripunctaria	Lepidoptera, Arctiidae
66.	Vespa crabro	Hymenoptara, Vespidae
67.	Lasius niger	Hymenoptera, Formicidae
68.	Myrmica rubra	Hymenoptera, Formicidae
69.	Broscus cephalotes	Coleoptera, Carabidae
70.	Chlorophanus viridis	Coleoptera, Curculionidae
71.	Cryptorhynchus lapathi	Coleoptera, Curculionidae
72.	Propylaea quatuorsedecimpunctata	Coleoptera, Coccinelidae
73.	Harmonia axyridis	Coleoptera, Coccinelidae
74.	Adalia bipunctata	Coleoptera, Coccinelidae
75.	Protaetia aeruginosa	Coleoptera, Scarabaeidae
76.	Chrysolina fastuosa	Coleoptera, Chrysomelidae
77.	Cassida hemisphaerica	Coleoptera, Chrysomelidae
78.	Lema cyanea	Coleoptera, Chrysomelidae
79.	Chrysomela populi	Coleoptera, Chrysomelidae

80.	Crepidodera aurea	Coleoptera, Chrysomelidae
81.	Aphthona lutescens	Coleoptera, Chrysomelidae
Habitat 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion Tinctoriae)
1.	Helicella obvia obvia	Gasteropoda, Helicidae
2.	Helix pomatia	Gasteropoda, Helicidae
3.	Helix lucorum	Gasteropoda, Helicidae
4.	Argiope bruennichi	Araneae, Araneidae
5.	Sympetrum sanguineum	Odonata, Libellulidae
6.	Sympetrum fanscolombii	Odonata, Libellulidae
7.	Libellula depressa	Odonata, Libellulidae
8.	Stenobothrus lineatus	Orthoptera, Acrididae
9.	Stictocephala bisonia	Homoptera, Membracidae
10.	Raglius alboacuminatus	Heteroptera, Lygaeidae
11.	Megaloceroea recticornis	Heteroptera, Miridae
12.	Stictopleurus abutilon	Heteroptera, Rhopalidae
13.	Myrmus miriformis	Heteroptera, Rhopalidae
14.	Lycaena dispar	Lepidoptera, Lycaenidae
15.	Lycaena phlaeas	Lepidoptera, Lycaenidae
16.	Pontia daplidice	Lepidoptera, Pieridae
17.	Colias croceus	Lepidoptera, Pieridae
18.	Pieris brassicae	Lepidoptera, Pieridae
19.	Ochlodes venatus	Lepidoptera, Hesperiidae
20.	Vanessa atalanta	Lepidoptera, Nymphalidae
21.	Maniola jurtina	Lepidoptera, Nymphalidae
22.	Coenonympha pamphilus	Lepidoptera, Nymphalidae
23.	Lasius niger	Hymenoptera, Formicidae
24.	Chrysomela populi	Coleoptera, Chrysomelidae
25.	Coccinella septempunctata	Coleoptera, Coccinelidae
26.	Tytthaspis sedecimpunctata	Coleoptera, Coccinelidae
Habitat 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnios de-a lungul râurilor montane
1.	Argiope bruennichi	Araneae, Araneidae
2.	Sympetrum sanguineum	Odonata, Libellulidae
3.	Mantis religiosa	Mantodea, Mantidae
4.	Chorthippus albomarginatus	Orthoptera, Acrididae
5.	Gomphocerippus rufus	Orthoptera, Acrididae
6.	Oedipoda coerulescens	Orthoptera, Acrididae
7.	Platycleis affinis	Orthoptera, Tettigoniidae
8.	Homorocoryphus nitidulus (Ruspolia nitidula)	Orthoptera, Tettigoniidae
9.	Graphosoma lineatum	Heteroptera, Pentatomidae
10.	Euproctis chysorrhoea	Lepidoptera, Lymantriidae
11.	Pieris brassicae	Lepidoptera, Pieridae
12.	Pieris rapae	Lepidoptera, Pieridae

13.	Colias croceus	Lepidoptera, Pieridae
14.	Pontia daplidice	Lepidoptera, Pieridae
15.	Polyommatus (Lysandra) bellargus	Lepidoptera, Lycaenidae
16.	Polyommatus icarus	Lepidoptera, Lycaenidae
17.	Lycaena dispar	Lepidoptera, Lycaenidae
18.	Celastrina argiolus	Lepidoptera, Lycaenidae
19.	Maniola jurtina	Lepidoptera, Nymphalidae
20.	Coenonympha pamphilus	Lepidoptera, Nymphalidae
21.	Argynnis paphia	Lepidoptera, Nymphalidae
22.	Argynnis aglaja	Lepidoptera, Nymphalidae
23.	Argynnis laodice	Lepidoptera, Nymphalidae
24.	Boloria selene	Lepidoptera, Nymphalidae
25.	Neptis sappho	Lepidoptera, Nymphalidae
26.	Papilio machaon	Lepidoptera, Papilionidae
27.	Pyrausta purpuralis	Lepidoptera, Crambidae
28.	Cynaeda dentalis	Lepidoptera, Crambidae
29.	Callimorpha quadripunctaria	Lepidoptera, Arctiidae
30.	Acontia (Emmelia) trabealis	Lepidoptera, Noctuidae
31.	Timandra comae	Lepidoptera, Geometridae
32.	Vespa crabro	Hymenoptera, Vespidae
33.	Lamia textor	Coleoptera, Cerambycidae
34.	Chrysolina coerulans	Coleoptera, Chrysomelidae
Pajişte stepică
1.	Helicella obvia obvia	Gasteropoda, Hygromiidae
2.	Cepaea vindobonensis	Gasteropoda, Helicidae
3.	Helix lucorum	Gasteropoda, Helicidae
4.	Sympetrum sanguineum	Odonata, Libellulidae
5.	Aiolopus thalassinus	Orthoptera, Acrididae
6.	Acrida ungarica	Orthoptera, Acrididae
7.	Oedipoda coerulescens	Orthoptera, Acrididae
8.	Stenobothrus lineatus	Orthoptera, Acrididae
9.	Chorthyppus albomarginatus	Orthoptera, Acrididae
10.	Homorocoryphus nitidulus	Orthoptera, Tettigoniidae
11.	Graphosoma lineatum	Heteroptere, Pentatomidae
12.	Pyrgus malvae	Lepidoptera, Hesperiidae
13.	Coenonympha pamphilus	Lepidoptera, Nymphalidae
14.	Iphiclides podalirius	Lepidoptera, Papilionidae
15.	Papilio machaon	Lepidoptera, Papilionidae
16.	Pieris brassicae	Lepidoptera, Pieridae
17.	Pontia daplidice	Lepidoptera, Pieridae
18.	Colias croceus	Lepidoptera, Pieridae
19.	Lycaena phlaeas	Lepidoptera, Lycaenidae

20.	Polyommatus (Lysandra) bellargus	Lepidoptera, Lycaenidae
21.	Hyles euphorbiae	Lepidoptera, Sphingidae
22.	Euclidia (Gonospileia) triquetra	Lepidoptera, Noctuidae
23.	Diacrisia sannio	Lepidoptera, Arctiidae
24.	Lythria purpuraria	Lepidoptera, Geometridae
25.	Blaps mortisaga	Coleoptera, Tenebrionidae
Ariniş de arin alb (Alnus incana)
1.	Argiope bruennichi	Araneae, Araneidae
2.	Sympetrum sanguineum	Odonata, Libellulidae
3.	Mantis religiosa	Mantodea, Mantidae
4.	Chorthippus albomarginatus	Orthoptera, Acrididae
5.	Gomphocerippus rufus	Orthoptera, Acrididae
6.	Oedipoda coerulescens	Orthoptera, Acrididae
7.	Platycleis affinis	Orthoptera, Tettigoniidae
8.	Homorocoryphus nitidulus (Ruspolia nitidula)	Orthoptera, Tettigoniidae
9.	Graphosoma lineatum	Heteroptera, Pentatomidae
10.	Euproctis chysorrhoea	Lepidoptera, Lymantriidae
11.	Pieris brassicae	Lepidoptera, Pieridae
12.	Pieris rapae	Lepidoptera, Pieridae
13.	Colias croceus	Lepidoptera, Pieridae
14.	Pontia daplidice	Lepidoptera, Pieridae
15.	Polyommatus (Lysandra) bellargus	Lepidoptera, Lycaenidae
16.	Polyommatus icarus	Lepidoptera, Lycaenidae
17.	Lycaena dispar	Lepidoptera, Lycaenidae
18.	Celastrina argiolus	Lepidoptera, Lycaenidae
19.	Maniola jurtina	Lepidoptera, Nymphalidae
20.	Coenonympha pamphilus	Lepidoptera, Nymphalidae
21.	Argynnis paphia	Lepidoptera, Nymphalidae
22.	Argynnis aglaja	Lepidoptera, Nymphalidae
23.	Argynnis laodice	Lepidoptera, Nymphalidae
24.	Boloria selene	Lepidoptera, Nymphalidae
25.	Neptis sappho	Lepidoptera, Nymphalidae
26.	Papilio machaon	Lepidoptera, Papilionidae
27.	Pyrausta purpuralis	Lepidoptera, Crambidae
28.	Cynaeda dentalis	Lepidoptera, Crambidae
29.	Callimorpha quadripunctaria	Lepidoptera, Arctiidae
30.	Acontia (Emmelia) trabealis	Lepidoptera, Noctuidae
31.	Timandra comae	Lepidoptera, Geometridae
32.	Vespa crabro	Hymenoptera, Vespidae
33.	Lamia textor	Coleoptera, Cerambycidae
34.	Chrysolina coerulans	Coleoptera, Chrysomelidae
Sălcete

1.	Helix pomatia	Gasteropoda, Helicidae
2.	Helicella obvia obvia	Gasteropoda, Helicidae
3.	Calopteryx splendens	Odonata, Calopterygidae
4.	Sympetrum pedemontanum	Odonata, Libellulidae
5.	Sympetrum sanguineum	Odonata, Libellulidae
6.	Orthetrum brunneum	Odonata, Libellulidae
7.	Oedipoda coerulescens	Orthoptera, Acrididae
8.	Acrida ungarica	Orthoptera, Acrididae
9.	Pieris brassicae	Lepidoptera, Pieridae
10.	Leptidea sinapis	Lepidoptera, Pieridae
11.	Pontia daplidice	Lepidoptera, Pieridae
12.	Colias croceus	Lepidoptera, Pieridae
13.	Lycaena phlaeas	Lepidoptera, Lycaenidae
Pădure de luncă de tip stejăreto-frăsineto-ulmete
1.	Helix pomatia	Gasteropoda, Helicidae
2.	Helix lutescens	Gasteropoda, Helicidae
3.	Helix lucorum	Gasteropoda, Helicidae
4.	Cepaea vindobonensis	Gasteropoda, Helicidae
5.	Euomphalia strigella	Gasteropoda, Hygromiidae
6.	Argiope bruennichi	Araneae, Araneidae
7.	Orthetrum coerulescens	Odonata, Libellulidae
8.	Minois dryas	Lepidoptera, Nymphalidae
9.	Issoria (Argynnis) lathoria	Lepidoptera, Nymphalidae
10.	Ochlodes venatus	Lepidoptera, Hesperiidae
11.	Lucanus cervus	Coleoptera, Lucanidae
Habitat forestier cu fag
1.	Cepaea vindobonensis	Gasteropoda, Helicidae
2.	Pomatias elegans	Gasteropoda, Pomatiidae
3.	Laciniaria plicata	Gasteropoda, Clausiliidae
4.	Armadilidium vulgare	Isopoda, Armadillidiidae
5.	Trachelipus rathkii	Isopoda, Trachelipodidae
6.	Vespa crabro	Hymenoptara, Vespidea
7.	Catocala nupta	Lepidoptera, Noctuidae
8.	Lucanus cervus	Coleoptera, Lucanidae
9.	Dorcus parallelipipedus	Coleoptera, Lucanidae
10.	Carabus intricatus	Coleoptera, Carabidae
11.	Protaetia cuprea	Coleoptera, Scarabaeidae

Tabel 44 Speciile de păsări identificate în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului şi încadrarea acestora în anexele directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice şi anexele

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare

Specia de păsări	DP					OUG 57
	I	II/A	II/B	III/A	III/B	3	4B	5C	5D	5E
Phalacrocorax pygmeus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Pelecanus onocrotalus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Botaurus stellaris	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Ixobrychus minutus	x					x
Nycticorax nycticorax	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Ardeola ralloides	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Egretta garzetta	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Egretta alba	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Ardea purpurea	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Ciconia nigra	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Ciconia ciconia	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Cygnus olor	–	–	x	–	–	–	–	–	–	–
Plegadis falcinellus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Platalea leucorodia	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Branta ruficollis	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Anser albifrons	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Anas crecca	–	x	–	–	x	–	–	x	–	x
Anas platyrhynchos	–	x	–	x	–	–	–	x	x	–
Aythya nyroca	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Aythya ferina	–	x	–	–	x	–	–	x	–	x
Milvus milvus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Haliaaetus albicilla	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Falco tinnunculus	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Falco vespertinus	–	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Circus aeroginosus	x	–	–	–	–	–	–	–	–	–
Falco peregrinus	x	–	–	–	–	–	–	–	–	–
Phasianus colchicus	–	x	–	x	–	–	–	x	x	–
Coturnix coturnix	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Perdix perdix	–	x	–	x	–	–	–	x	x	–
Fulica atra	–	x	–	–	x	–	–	x	–	x
Gallinula chloropus	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Vanellus vanellus	–	–	x	–	–	–	–	–	–	–
Tringa totanus	x	–	x	–	–	–	–	–	–	–
Recurvirostra avosetta	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–

Himantopus himantopus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Sterna hirundo	–	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Chlidonias hybridus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Larus ridibundus	–	–	x	–	–	–	–	–	–	–
Streptopelia decaoctoa	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Streptopelia turtur	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Athene noctua	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Bubo bubo	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Alcedo atthis	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Merops apiaster	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Upupa epops	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Coracias garrulus	–	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Picus canus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Dendrocopus syriacus	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Alauda arvensis	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Motacilla spp.	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Erithacus rubecula	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Phoenicurus spp.	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Oriolus oriolus	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Sturnus vulgaris	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Garrulus glandarius	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Pica pica	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Corvus monedula	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Corvus frugilegus	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Corvus corax	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Corvus corone cornix	–	–	–	–	–	–	–	x	–	–
Corvus corone corone	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Coccothraustes coccothraustes	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Carduelis spp.	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Miliaria calandra	–	–	–	–	–	–	x	–	–	–
Melanocorypha calandra	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Ficedula albicollis	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Lanius collurio	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Lanius minor	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Emberiza hortulana	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
Turdus merula	–	–	x	–	–	–	–	–	–	–
Turdus pilaris	–	–	x	–	–	–	–	x	–	–
Lanius collurio	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–

Lanius minor	–	–	–	–	–	–	–	–	–	–
Emberiza hortulana	x	–	–	–	–	x	–	–	–	–
Legendă Directiva Păsări ( Directiva 2009/147/CE) I = Anexa ISpecii de păsări care fac obiectul obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supravieţuirea şi reproducerea în aria de răspândire II/A = Anexa II partea A Specii care pot fi vânate în zona de aplicare a Directivei II/B = Anexa II partea B Specii de păsări care pot fi vânate în România III/A = Anexa III partea A Specii de păsări pentru care nu sunt interzise vânzarea, transportul în scopul vânzării, păstrarea în scopul vânzării şi oferirea spre vânzare a păsărilor vii sau moarte şi a oricăror părţi ale păsărilor sau produselor aviare uşor de recunoscut (cu condiţia ca acestea să fie capturate sau obţinute prin mijloace legale) III/B = Anexa III partea B – Specii de păsări pentru care nu sunt interzise vânzarea, transportul în scopul vânzării, păstrarea în scopul vânzării şi oferirea spre vânzare a păsărilor vii sau moarte şi a oricăror părţi ale păsărilor sau produselor aviare uşor de recunoscut (cu condiţia ca acestea să fie capturate sau obţinute prin mijloace legale) pe teritoriul României şi care fac obiectul unor restricţii. Ordonanta de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: 3 = ANEXA 3 – Specii de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. 4B = ANEXA 4B: Specii de păsări de interes naţional – Specii de animale care necesită o protecţie strictă. 5 C = ANEXA 5C : Specii de păsări de interes comunitar a căror vânătoare este permisă. 5D = ANEXA 5D: Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă.5E = ANEXA 5 E: Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiţii speciale.

Anexa nr.3 la Planul de management – Dreptul de proprietate şi administrare al terenurilor din

Situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

Tabel 45 Dreptul de proprietate şi administrare a terenurilor – Index alfabetic al proprietarilor din ROSCI0103 Lunca Buzăului

Nume/Denumire Proprietar	Localitate/ Număr Parcela	Grupa de proprietate
Berca
Câmpeanu Elena	31	PF
Stoian Mihai	45	PF
C.A Rosetti
Firstfarms Agro East SRL	87	PJ
Firstfarms Agro East SRL	91	PJ
Firstfarms Agro East SRL	92	PJ
Nechifor Valeriu	52	PF
Oltean Dorel Nicolae	30	PF
Primăria Comunei C.A. Rosetti	49	DAT
Recris Cata Fam SRL	15	PJ
Recris Cata Fam SRL	18	PJ
Recris Cata Fam SRL	24	PJ
S.C. Agricultura Green House SRL	79	PJ
Sc Agricom Servimpex SRL	85	PJ
Serviciile De Gospodărire Unice Cilibia SRL	12	PJ
Cilibia
Primăria Comunei Cilibia	16	DAT
Primăria Comunei Cilibia	59	DAT
Primăria Comunei Cilibia	60	DAT
Sc Agricom Servimpex SRL	74	PJ
Făurei
Frăţilă Gheorghe	93	PF
Frăţilă Gheorghe	94	PF
Gălbinaşi
Dragomir Dumitru	46	PF
Primăria Gălbinaşi	32	DAT

Primăria Gălbinaşi	33	DAT
Primăria Gălbinaşi	70	DAT
Jirlău
Dumitrescu Nicuşor	53	PF
Dumitrescu Nicuşor	54	PF
Măgura
Oprea Cecilia	3	PF
Oprea Vasile	21	PF
Mărăcineni
Consiliul Local Mărăcineni	38	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	43	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	50	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	58	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	63	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	65	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	66	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	67	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	68	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	76	DPT
Consiliul Local Mărăcineni	78	DPT
Nehoiu
Burghiu Gh Gheorghe	20	PF
Mocănaşu Rozina	34	PF
Sbarcea Constantin	23	PF
Pănătău
Mărăcineanu Georgeta	9	PF
Porceanu Ion	48	PF
Pârscov
Grigore I. Roxana	19	PF
Stan D. Ioan	5	PF
Pătârlagele
Dascălu Teodor	39	PF
Jipescu Ion	47	PF
Mazilu Constantin	4	PF
Oproescu Zenovia	14	PF
Petrovici Ecaterina Constanţa	28	PF
Staicu Sandu	13	PF
Tănăsescu Camelia Ana	8	PF

Robeasca
Primăria Robeasca	6	DAT
Primăria Robeasca	22	DAT
SC.Acva Fish Profesional SRL	7	PJ
SC.Acva Fish Profesional SRL	11	PJ
SC.Acva Fish Profesional SRL	17	PJ
SC.Acva Fish Profesional SRL	42	PJ
Săgeata
Mania-Jitaru Sava	27	PF
Mihai Ilie	1	PF
Mihai Ilie	2	PF
Mirică Gheorghe	25	PF
S.C. Agrointer S.R.L.	71	PJ
S.C. Agrointer S.R.L.	72	PJ
S.C. Agrointer S.R.L.	73	PJ
SA Oprea	51	PJ
SA Oprea	80	PJ
SA Oprea	84	PJ
SA Oprea	86	PJ
SA Oprea	88	PJ
SA Oprea	89	PJ
SA Oprea	90	PJ
Sc Agrobanita Construct SRL	75	PJ
Sc Agrobanita Construct SRL	77	PJ
Sc Agrobanita Construct SRL	81	PJ
Sc Agrobanita Construct SRL	82	PJ
Sc Agrobanita Construct SRL	83	PJ
Siriu
Posea Domnica	10	PF
Surdilă-Greci
Cristea Marius	35	PF
Cristea Marius	40	PF
Vadu Paşii
Consiliul Local Vadu Paşii	55	DPT
Consiliul Local Vadu Paşii	61	DPT
Consiliul Local Vadu Paşii	69	DPT
Verneşti
Sc Legume Fructe Buzău Sa		37	PJ

Sc Legume Fructe Buzău Sa	41	PJ
Staţiunea de Dezv. Pomicolă Buzău	56	PJ
Staţiunea de Dezv. Pomicolă Buzău	57	PJ
Staţiunea de Dezv. Pomicolă Buzău	62	PJ
Staţiunea de Dezv. Pomicolă Buzău	64	PJ
Vipereşti
Nicolau Gh. Nicoale Ion	44	PF
Vişani
Ghioca Tudor	36	PF
Neculai Robert	26	PF
Neculai Robert	29	PF

Tabel 46 Tipul de proprietate şi categorii de folosinţă a parcelelor, pe localităţi, în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

Localitate / Număr Parcela	Grupa de proprietate	Cod Cultura	Cod categorie de folosinţă	Suprafaţa (mp)
Berca
31	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	3017
45	PF	TA	Grâu comun	4114.5
C.A Rosetti
87	PJ	PP	Pajişti permanente utilizate individual	54697.7
91	PJ	TA	Rapiţă	192417
92	PJ	TA	Grâu comun	75.5
52	PF	TA	Grâu comun	236946

30	PF	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	46437.3
49	DAT	TA	Ovăz	59611.7
15	PJ	TA	Porumb	44494.4
18	PJ	TA	Porumb	259340
24	PJ	TA	Grâu comun	118112
79	PJ	TA	Porumb	24969.6
85	PJ	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	281985
12	PJ	TA	Plante de nutreţ	118517
Cilibia
16	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	3.9
59	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	100243
60	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	117761
74	PJ	TA	Orzoaică	1.04
Făurei
93	PF	TA	Floarea soarelui	28009.6
94	PF	TA	Floarea soarelui	66466.8
Gălbinaşi
46	PF	PP	Pajişti permanente utilizate in comun	177683
32	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	319580
33	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate	235444

			individual
70	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	119224
Jirlău
53	PF	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	12029.6
54	PF	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	4770.8
Măgura
3	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	4980.9
21	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	6374
Mărăcineni
38	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	2997.8
43	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	21698
50	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	0.02
58	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	19245.5
63	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	71838.4
65	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	42161.6
66	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	65106.3
67	DPT	PP	Pajişti permanente comunale	16708.1

			utilizate individual
68	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	35107.8
76	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	54091.3
78	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	4407.7
Nehoiu
20	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	2342.2
34	PF	TA	Porumb	5407.5
23	PF	CP	Pruni	2655.3
Pănătău
9	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	4761.5
48	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	7078.6
	Parscov
19	PF	PPn	Pajişti permanente utilizate individual	1205
5	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	5184.4
Pătârlagele
39	PF	TA	Porumb	6289
47	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	5594.2
4	PF	TA	Porumb	2989.2

14	PF	TAn	Legume proaspete	1926
28	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	4590.5
13	PF	TA	Porumb	5446
8	PF	CP	Pruni	726.7
Robeasca
6	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	364530
22	DAT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	151545
7	PJ	TA	Pepeni verzi şi galbeni	4587.3
11	PJ	TA	Grâu comun	300707
17	PJ	TA	Floarea soarelui	873.06
42	PJ	TA	Floarea soarelui	37074
Săgeata
27	PF	TA	Plante de nutreţ	19814.6
1	PF	TA	Legume proaspete	8547.9
2	PF	TA	Pepeni verzi şi galbeni	8552
25	PF	TA	Legume proaspete	4255.7
71	PJ	TA	Plante de nutreţ	21.5
72	PJ	TA	Grâu comun	6365.4
73	PJ	TA	Porumb	741.
51	PJ	TA	Plante de nutreţ	25.6

80	PJ	TA	Plante de nutreţ	0.002
84	PJ	TA	Porumb	4865.7
86	PJ	TA	Grâu comun	18122.4
88	PJ	TA	Porumb	120957
89	PJ	TA	Legume proaspete	18424.4
90	PJ	TA	Legume proaspete	13129.1
75	PJ	TA	Porumb	1.8
77	PJ	TA	Porumb	5371.4
81	PJ	TA	Plante de nutreţ	0.7
82	PJ	TA	Plante de nutreţ	0.8
83	PJ	TA	Plante de nutreţ	2.6
Siriu
10	PF	PP	Pajişti permanente utilizate individual	4758.8
Surdilă -Greci
35	PF	CP	Alţi pomi fructiferi	252980.0
40	PF	CP	Alţi pomi fructiferi	352019.0
Vadu-Paşii
55	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	3835.6
61	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	12886.1
69	DPT	PP	Pajişti permanente comunale utilizate individual	197514
Verneşti

37	PJ	CP	Pepiniere pomicole	12037.6
41	PJ	TA	Porumb	62634.9
56	PJ	TA	Orzoaică	124568
57	PJ	CP	Teren în pregatire pentru livezi	44332.8
62	PJ	TA	Orzoaică	128529
64	PJ	TA	Orzoaică	202705
Vipereşti
44	PF	PPn	Pajişti permanente utilizate individual	1522
Vişani
36	PF	TA	Legume proaspete	10002
26	PF	TA	Floarea soarelui	27169.8
29	PF	TA	Orzoaică	42997

ANEXA Nr. 2

Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0103 Lunca Buzăului

Art. 1 – Situl de importanţă comunitară ROSCI0103 Lunca Buzăului, numit în continuare situl ROSCI0103, a fost instituit ca arie naturală protejată de interes comunitar prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2 -Situl ROSCI0103 contribuie semnificativ la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor de interes comunitar pentru a căror protecţie a fost desemnat. Acest scop urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, oferind publicului posibilităţi de recreere sau turism.

Art. 3 – Suprafaţa şi limitele sitului ROSCI0103 în proiecţie Stereo 1970 au fost aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt disponibile pe pagina de internet a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi a Custodelui. Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului este situat de-a lungul râului Buzău, între localităţile Colţul Pietrei, judeţul Buzău şi Vişani, judeţul Brăila, având o suprafaţă de 6.987 ha.

Art. 4 – (1) Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0103 revine Universităţii Ecologice din Bucureşti în calitatea de custode, conform Convenţiei de custodie nr.215/29.03.2011, încheiată între acesta şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.

1. (2) Custodele foloseşte personal specializat în activităţile de inventariere, cartare habitate şi specii de importanta comunitară, în evaluarea impactului unor investiţii asupra sitului, monitorizare, protecţie şi conservare a sitului ROSCI0103.

2. (3) Activităţile se realizează cu personal angajat sau se externalizează pe bază de contracte şi convenţii civile.

Art. 5 – Custodele avizează şi monitorizează investiţiile şi proiectele propuse şi implementate pe teritoriul sitului şi în zonele limitrofe, de alte persoane fizice şi juridice, în condiţiile legii.

Art. 6 – Accesul spre situl ROSCI0103 şi în interiorul acestuia se realizează pe reţeaua de

drumuri existente, de diverse categorii: europene, naţionale, judeţene, comunale, forestiere, căi ferate, poteci şi trasee turistice.

Art. 7 – (1) Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul sitului ROSCI0103 va fi orientată spre conservarea şi protecţia adecvată a acestuia, dar şi spre monitorizarea integrată a ecosistemelor, în vederea menţinerii sau aducerii într-o stare de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care a fost desemnat situl.

1. (2) Cercetarea se realizează pe baza proiectelor de cercetare, iniţiate de către custode, care elaborează studiile respective, sau de către persoanele şi/sau instituţiile care finanţează cercetarea, prin încheierea unui contract de finanţare cu acesta.

2. (3) Prin contractul de cercetare se stabilesc condiţiile de realizare şi dreptul de utilizare a rezultatelor.

3. (4) Orice activităţi de cercetare ştiinţifică derulate de alte persoane fizice sau juridice pe teritoriul sitului ROSCI0103 necesită avizul custodelui

Art. 8 – Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl ROSCI0103 se vor executa numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, avizate de către custode.

Art. 9 – Alte lucrări silvice decât cele prevăzute în amenajamentele silvice, cauzate de fenomenele naturale sau catastrofe, se execută cu respectarea legislaţiei specifice şi cu informarea custodelui.

Art. 10 – (1) Intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene pe terenurile ocupate de vegetaţie forestieră din cadrul sitului ROSCI0103, se fac doar în baza unor studii de specialitate.

(2) Introducerea de specii alohtone pe teritoriul sitului ROSCI0103 este interzisă.

Art. 11 – Activităţile de gospodărire a vânatului se organizează şi desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 12 – Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic alohtone a fondurilor cinegetice din sit şi limitrof acestuia. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se face cu avizul custodelui.

Art. 13 – Activităţile de gospodărire a fondului piscicol se organizează şi desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 14 – Iazurile piscicole ce se vor amenaja ca urmare a activităţilor de exploatare de agregate minerale din terasa râului Buzău vor avea regim de creştere naturală, fără hrănirea artificială a

peştelui, pentru a preveni încărcarea prin freatic a râului Buzău cu nutrienţi şi, astfel, fenomenele de eutrofizare.

Art. 15 – Iazurile piscicole amenajate în foste exploatări de balast, care au un regim de creştere intensivă şi/sau folosesc nutrienţi artificiali se vor supune unor planuri de conformare cu obiectivele de conservare ale sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, agreate de administratorii iazurilor, custode şi autoritatea locală de mediu.

Art. 16 – Este interzisă realizarea combaterii popândăului Spermophilus citellus pe teritoriul şi în vecinătatea sitului ROSCI0103.

Art. 17 – Activităţile de exploatare balast vor ţine cont de asigurarea continuităţii distribuţiei speciilor de peşti pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103.

Art. 18 – Se va avea în vedere protecţia albiei minore prin extragerea unui volum de agregate de tipul pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri, în corelaţie cu posibilitatea de transport debit solid în suspensie, astfel încât să fie posibilă o rată de transport târât ce asigură regenerarea acestor agregate.

Art. 19 – Activităţile de exploatare agregate minerale din albia minoră sunt permise doar pentru decolmatare, reprofilare, regularizare a cursului râului Buzău, pentru protecţia faţă de eroziune a obiectivelor de interes public, sau de apărare faţă de inundaţii, numai cu avizul custodelui şi al autorităţii pentru protecţia mediului.

Art. 20 – În proiectarea sau derularea activităţilor de exploatare agregate minerale din albia minoră se va ţine cont de perioada de reproducere a speciilor de peşti pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103, respectiv 1 mai – 1 august.

Art. 21 – Depozitarea deşeurilor de orice tip pe malurile râului Buzău sau în imediata vecinătate este strict interzisă.

Art. 22 – Este interzisă deversarea de reziduuri sau poluanţi proveniţi din activităţi menajere, canalizare, activităţi industriale, sau agricole, în apele râului Buzău.

Art. 23 – (1) Pe teritoriul sitului ROSCI0103 se pot desfăşura activităţi de turism în grupuri organizate cu avizul custodelui, în condiţiile legii.

(2) Pe teritoriul sitului ROSCI0103 sunt permise doar activităţile turistice care ţin cont de conservarea şi protejarea capitalului natural al acestuia.

Art. 24 – Pe teritoriul sitului ROSCI0103 sunt permise activităţi de agrement, cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament şi a reglementărilor legate de activitatea de

turism montan, agrement pe râuri şi lacuri.

Art. 25 – Întreţinerea marcajelor turistice şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face numai cu avizul custodelui, iar în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.

Art. 26 – Camparea pe teritoriul sitului se reglementează astfel:

(1) Camparea este permisă numai în locuri special amenajate, în condiţiile legii. Acestea vor fi marcate cu însemne specifice afişate la vedere. Administratorul zonei de campare afişează la vedere regulile obligatorii în zona campării, avizate de custode.

(2) Camparea în alte zone decât cele permise se poate face numai cu aprobarea custodelui, pentru activităţi care nu aduc atingere stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor şi în situaţii justificate ca benefice sitului.

Art. 27 – Utilizarea de foc deschis pe teritoriul sitului ROSCI0103 este permisă numai în locurile special amenajate.

Art. 28 – Pe teritoriul sitului ROSCI0103 nu este permisă abandonarea deşeurilor. Deşeurile vor fi transportate de către turişti sau alte categorii de vizitatori, la punctele de colectare special amenajate în afara sitului.

Art. 29 – Colectarea de elemente de origine naturală de pe teritoriul sitului Lunca Buzaului se face în condiţiile legii.

Art. 30 – Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative sau a indicatoarelor, a plăcilor, stâlpilor, a semnelor de marcaj existente, precum şi a amenajărilor tehnice de siguranţă de pe traseele turistice şi/sau tematice.

Art. 31 – (1) Autorizarea lucrărilor de construcţii/investiţii pe teritoriul sitului ROSCI0103 şi în imediata vecinătate se face de către autorităţile competente, după caz, cu avizul custodelui şi cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcţii şi protecţia mediului.

Art. 32 – Sunt interzise toate activităţile care pot genera poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103.

Art. 33 – Custodele promovează şi sprijină iniţiativele, evenimentele bazate şi orientate spre promovarea potenţialului natural al sitului ROSCI0103.

Art. 34 – Custodele promovează o protecţie activă a sitului, bazată pe valorificarea turismului durabil şi conservarea valorilor patrimoniale.

Art. 35 – Custodele sitului ROSCI0103 monitorizează starea de conservare a ecosistemelor şi ia măsuri pentru aducerea într-o stare de conservare favorabilă a ecosistemelor degradate antropic. Art. 36 – Finanţarea activităţilor pe teritoriul sitului se poate asigura cu fonduri provenite din:

1. a) activităţi proprii şi din sistemul de tarife al custodelui;

2. b) proiecte întocmite de custode sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii, finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;

3. c) subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.

Art. 37 – Pentru asigurarea unei bune administrării a sitului ROSCI0103, custodele poate să încheie parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale interesate, precum şi cu persoane fizice sau juridice a căror contribuţie se dovedeşte a fi relevantă pentru gestionarea sitului, în condiţiile legii.

Art. 38 – Verificarea aplicării prezentului regulament se face de către custode sau alte persoane, potrivit legislaţiei în vigoare. Personalul împuternicit să verifice aplicarea regulamentului îşi dovedeşte identitatea cu legitimaţii emise conform legii.

Art. 39 – Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui şi cu aprobarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 40 – Custodele aduce la cunoştinţa publicului prezentul regulament prin publicarea pe pagina de internet a sitului ROSCI0103, www.natura2000.ueb.ro, prin afişarea la sediul acestuia şi la sediile primăriilor de pe teritoriul sitului.