PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat de Ordinul 1.074 din 8 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 610 din 10 august 2016.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0049 CRIŞUL NEGRU

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

2. 1.2. Scurtă descriere a sitului

3. 1.3. Cadrul legal referitor la sit şi la elaborarea planului de management

4. 1.4. Procesul de elaborare

5. 1.5. Procedura de implementare a planului de management

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizarea şi limitele sitului

   2. 2.1.2. Zonarea internă a sitului

   3. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geologie

   2. 2.2.2. Geomorfologie

   3. 2.2.3. Hidrologie

   4. 2.2.4. Clima

   5. 2.2.5. Soluri

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Ecosisteme

   2. 2.3.2. Habitatele de interes conservativ 2.3.3.Speciile de interes conservativ

      2.3.4. Alte specii identificate

4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

   2. 2.4.2. Impacturi şi ameninţări

CAPITOLUL 3

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVAREA SPECIILOR ŞI HABITATELOR

1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

   1. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de peşti

   2. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate

   3. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere

3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile

CAPITOLUL 4

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

1. 4.1. Scopul planului de management

2. 4.2. Obiective generale şi specifice

   1. 4.2.1. Obiective generale

   2. 4.2.2. Obiective specifice

   3. 4.2.3. Măsuri de conservare activă propuse

CAPITOLUL S

PLANUL DE ACTIVITĂŢI – ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA

1. 5.1. Planul de activităţi/acţiuni/măsuri

2. 5.2. Plan de monitorizare a activităţilor

3. 5.3. Resurse şi buget

   CAPITOLUL 6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

   Anexa nr. 1 Harta localizării

   Anexa nr. 2. Harta suprapunerii cu alte arii protejate Anexa nr. 3. Harta geologică_est

   Anexa nr. 4. Harta geologică_vest Anexa nr. 5. Harta hidrologică_est Anexa nr. 6. Harta hidrologică_vest Anexa nr. 7. Harta pedologică_est Anexa nr. 8. Harta pedologică_vest

   Anexa nr. 9. Distribuţia habitatului 91E0* Anexa nr. 10. Distribuţia habitatului 3150

   Anexa nr. 11. Distribuţia habitatului 3270

   Anexa nr. 12. Distribuţia habitatului 6430 Anexa nr. 13. Distribuţia speciilor de peşti_1 Anexa nr. 14. Distribuţia speciilor de peşti_2 Anexa nr. 15. Distribuţia speciilor de peşti_3 Anexa nr. 16. Distribuţia speciilor de peşti_4

   Anexa nr. 17. Distribuţia speciilor de nevertebrate Anexa nr. 18. Distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile Anexa nr. 19. Distribuţia speciilor de păsări_1

   Anexa nr. 20. Distribuţia speciilor de păsări_2 Anexa nr. 21. Distribuţia speciilor de păsări_3 Anexa nr. 22. Distribuţia speciilor de păsări_4 Anexa nr. 23. Distribuţia speciilor de păsări_5 Anexa nr. 24. Distribuţia speciilor de păsări_6 Anexa nr. 25. Distribuţia speciilor de păsări_7

   Anexa nr. 26 Ameninţările potenţiale asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar

   CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT

   1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

      Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei,cod SMIS 36504. Beneficiarul este Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius Oradea.

      Prezentul plan de management a fost elaborat de către asocierea SC EPMC Consulting SRL – SC KVB Economic SA în cadrul contractului Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei.

      Măsurile prevăzute au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar prezente în sit şi ţin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv habitatele şi speciile de interes comunitar prezente în sit.

      Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custozii sau administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri, respectiv care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului.

      Având în vedere că teritoriul vizat este încadrat simultan în arii protejate de categorii diferite (sit de importanţă comunitară, arie de protecţie specială avifaunistică), prezentul plan de management urmăreşte asigurarea stării de conservare favorabile a obiectivelor de conservare ale celor două categorii de arii naturale protejate.

      Durata de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

   2. 1.2. Scurtă descriere a sitului

      Siturile de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru au fost înfiinţate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecţie avifaunistică,ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Reţeaua de arii protejate "Natura 2000" reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene în vederea conservării stării naturale a unor habitate şi specii a căror importanţă impune instituirea unui regim de protecţie.

      ROSCI0049 Crişul Negru a fost desemnat pentru conservarea zăvoaielor cu salcie şi plop, a mai multor specii de peşti şi a scoicii de râu. ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru a fost declarat în vederea protecţiei a nu mai puţin de 145 de specii de păsări, sedentare sau de pasaj.

   3. 1.3. Cadrul legal referitor la sit şi la elaborarea planului de management

      Elaborarea planului de management a ţinut cont de prevederile următoarelor acte normative relevante:

      1. 1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

      2. 2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      3. 3. Hotărâre Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;

      4. 4. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      5. 5. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      6. 6. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

      7. 7. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;

      8. 8. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

      9. 9. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;

      10. 10. Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

      11. 11. Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice;

      12. 12. Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

      13. 13. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor si animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

      14. 14. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice, pe teritoriul naţional;

      15. 15. Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      16. 16. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;

      17. 17. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

      18. 18. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare;

      19. 19. Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

      20. 20. Legea nr. 407/2006 vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

      21. 21. Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

      22. 22. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;

      23. 23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

      24. 24. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

      25. 25. Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      26. 26. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

      27. 27. Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind

          organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

      28. 28. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

      29. 29. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare;

      30. 30. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

      31. 31. Hotărârea Guvernului nr. 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul – cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;

      32. 32. Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare;

      33. 33. Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

      34. 34. Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;

      35. 35. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

      36. 36. Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;

      37. 37. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi

          turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

      38. 38. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

      39. 39. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

      40. 40. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

      41. 41. Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare;

      42. 42. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1327/2014 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina) şi a Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei ţipătoare mici;

      43. 43. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1992/2014 pentru aprobarea planurilor naţionale de acţiune pentru cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi pentru raţa roşie (Aythya nyroca).

      44. 44. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate).

   4. 1.4. Procesul de elaborare

   În procesul de elaborare a planului de management s-a avut în vedere faptul că buna administrare a sitului este influenţată decisiv de acurateţea, complexitatea, relevanţa şi operaţionalitatea planului de management realizat.

   Prezentul planul de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei. Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii planului de management:

   1. 1. Inventarierea şi cartarea speciilor de interes comunitar;

   2. 2. Inventarierea şi cartarea habitatelor de interes prioritar şi comunitar;

   3. 3. Cartarea modului de utilizare a terenului, a formelor de proprietate şi administratorilor de terenuri;

   4. 4. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar;

   5. 5. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar;

   6. 6. Evaluarea ameninţărilor potenţiale asupra habitatelor şi speciilor;

   7. 7. Realizarea studiului privind necesitatea refacerii conectivităţii longitudinale cu Plan de măsuri pentru ROSCI0049 Crişul Negru;

   8. 8. Inventarierea caracteristicilor naturale şi biotopului – geologie, geomorfologie şi hidrologie, soluri;

   9. 9. Elaborarea planului de management.

Planul de management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenţei şi conservării în condiţii optime a habitatelor şi speciilor ce au determinat individualizarea acestei zone ca sit de interes comunitar şi arie de protecţie specială avifaunistică, respectiv a celor ce au fost identificate suplimentar în cadrul studiilor menţionate anterior.

O atenţie deosebită a fost acordată şi individualizării posibilelor forme de utilizare a teritoriului compatibile cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate.

Pe toata durata elaborării planului de management, au existat consultări permanente cu factorii interesaţi locali, publici şi privaţi, cu scopul de a prezenta şi a face cunoscută activitatea şi rezultatele etapizate ale elaborării planului de management, au fost solicitate opiniile actorilor locali cu privire la diversele măsuri ce urmează a fi adoptate în scopul rezolvării problematicilor existente şi informaţii referitoare la percepţia şi nevoile populaţiei pentru a crea posibilitatea adoptării de reguli comune acceptate de comunitate în vederea realizării obiectivelor de conservare şi protecţie.

Planul de management a fost agreat de către factorii interesaţi datorită în primul rând abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării planului. Opinia factorilor interesaţi a fost luată în considerare în cadrul consultărilor publice organizate.

Până în prezent, pentru siturile analizate nu a fost elaborat un plan de management.

1.S. Procedura de implementare a planului de management

Planul de management va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia şi ale legislaţiei în vigoare.

Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care

desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa sitului, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes.

Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislaţia în vigoare, vor fi integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau naţională care vor fi armonizate de către autorităţile responsabile.

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA SITULUI

1. 2.1. Informaţii generale

   1. 2.1.1. Localizarea şi limitele sitului

      Situl vizat de plan are o suprafaţă totală de 1850 ha şi este localizat în Câmpia Crişurilor, extins de-a lungul culoarului Crişului Negru, până la ieşirea acestuia din ţară. De fapt, situl cuprinde cursul râului şi, în medie, câte 100 de metri din teritoriile învecinate, atât de pe partea dreaptă a văii, cât şi de pe stânga acesteia.

      Harta localizării sitului în context geografic general este prezentată în Anexa nr. 1.

      Din punct de vedere administrativ, arealul este localizat în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Bihor, dar trece, într-o măsură mică, şi pe teritoriul judeţului Arad. Aria protejată se suprapune teritoriului administrativ al comunelor Şoimi, Căpâlna, Batăr, Cociuba Mare, Tinca, Ciumeghiu, Avram Iancu, Mişca şi Zerind şi străbate localităţile Suplacu de Tinca, Căpâlna, Ginta, Rîpa, Tinca, Tăut, Talpoş, Tămaşda, Ant, Zerind şi Iermata Neagră.

      Limita sitului este neregulată şi foarte sinuoasă, la fel ca şi traseul Crişului Negru, pe care îl urmăreşte.

      Coordonatele geografice care aproximează extremităţile sitului sunt:

      1. 1. spre nord, a fost ales un punct situat pe dreapta culoarului râului, în apropiere de localitatea Rîpa cu valorile de 2200’56” Est şi 46046’36” Nord;

      2. 2. spre vest 21025’53” Est şi 46041'38″ Nord marcat într-un punct aflat la extremitatea vestică, punct localizat în albia Crişului Negru situat chiar pe graniţa de stat cu Ungaria;

      3. 3. cel mai sudic punct se găseşte pe teritoriul localităţii Zerind din judeţul Arad localitate situată pe stânga râului, cu valorile: 21031’49” Est şi 46037'28" Nord;

      4. 4. extremitatea estică se găseşte tot pe culoar, în apropiere de localitatea Şoimi şi de intrarea în defileul Crişului Negru de la Şoimi-Borz şi are valorile: 2207’3.5″ Est şi 46041’27” Nord.

   2. 2.1.2. Zonarea internă a sitului

      În cadrul siturilor Natura 2000 nu se prevede zonare internă, însă măsurile de management pot duce la apariţia unor zone cu anumite restricţii sau permisivităţi în ceea ce priveşte formele de utilizare a teritoriului, cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate. În cazul sitului analizat, suprafaţa redusă, morfologia şi fragmentarea teritorială nu

      presupun o accesibilitate ridicată a acesteia pentru anumiţi vectori de impact, astfel încât nu se impune zonarea internă a acesteia.

   3. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

      Situl se suprapune parţial cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Suprafaţa din ROSPA0015 care se suprapune cu ROSCI0049 a fost atribuită în custodia Aqua Crisius prin actul adiţional nr. 1/23.02.2012 la Convenţia de custodie nr. 151/07.07.2010.

      Harta suprapunerii cu alte arii protejate este prezentată în Anexa nr. 2.

2. 2.2. Mediul abiotic

   1. 2.2.1. Geologie

      În analiza geologică au fost folosite, în afara materialelor bibliografice, hărţile geologice la scară 1:200.000, foile: Şimleul Silvaniei 1967, Oradea 1965 şi Arad 1965.

      Din punct de vedere geologic Câmpia Crişurilor, care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest fiind o subunitate a acesteia, aparţine unui spaţiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de graniţa României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul ţării noastre se găseşte o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, aşa cum s-a arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul Ungariei. Limita Depresiunii Panonice este dată de o falie profundă care trece pe la vest de Munţii Apuseni şi care poate fi urmărită pe aliniamentul Moneasa – Oradea – Carei. Suprapuse acestei falii, la suprafaţă apar izvoare de ape termale utilizate balnear în mai multe localităţi dintre care Moneasa, Oradea, Tăşnad sunt printre cele mai cunoscute.

      Stratigrafia – subasmentul Depresiunii Panonice de sub Câmpia Crişurilor prezintă o suprapunere a două unităţi stratigrafice distincte: fundamentul, puternic cutat şi metamorfozat şi cuvertura sedimentară, groasă, care îl acoperă si care formează în fapt, substratul Câmpiei Crişurilor.

      Fundamentul cristalin a fost atins în câteva foraje realizate de-a lungul liniei de falie amintite. Este compus din şisturi cristaline dure, metamorfozate puternic în condiţii de mezozonă şi de catazonă. Nu apare la suprafaţă şi ca urmare nu prezintă interes pentru studiul de faţă.

      Cuvertura sedimentară a luat naştere în două etape, una corespunzătoare Paleogenului şi Miocenului inferior şi alta corespunzătoare Miocenului Superior şi Pliocenului. Pentru studiul teritoriului sitului vizat sunt ceva mai importante formaţiunile depuse în faza a doua de

      sedimentare Miocen-Pliocene mai noi, dar şi acestea sunt acoperite în cea mai mare parte de formaţiunile Cuaternare, Holocen.

      Formaţiunile miocene sunt reprezentate de calcare nisipoase, nisipuri şi brecii vulcanice şi au fost depuse în intervalul Badenian-Sarmaţian. Pe teritoriul culoarului aflorează pe suprafeţe restrânse, de 16,19 ha ce reprezintă doar 0,87% din teritoriul în studiu. Apar în deschidere în frontul de terasă dintre localităţile Căpâlna şi Ginta, de pe dreapta Crişului Negru.

      În Pliocen au fost depuse formaţiuni de tipul argilelor nisipoase, nisipurilor şi pietrişurilor în intervalul Ponţian-Dacian. Ca şi anterior în cazul formaţiunilor miocene, şi acestea aflorează pe suprafeţe foarte restrânse, tot în cazul unor fronturi de terase de pe dreapta râului pe foarte mici suprafeţe de lângă localitatea Tinca şi Rîpa. Însumate, aceste suprafeţe nu depăşesc 7,43 hectare, ceea ce reprezintă 0,40% din suprafaţa totală a culoarului.

      Ocurenţele reduse ale formaţiunilor Miocene şi Pliocene se datorează faptului că sunt acoperite în cea mai mare parte de formaţiuni depuse de-a lungul întregii perioade a Cuaternarului, mai ales în Holocen. Într-o prezentare a formaţiunilor Holocene care ţine cont de vârsta acestor depozite primele ar fi depozitele de pietrişuri şi nisipuri, care intră în alcătuirea teraselor superioare ale Crişului deţin 13,68 ha, adică, 0,73%, secondate de depozitele aluvial- proluviale, apar pe 8,72 ha/0,47% din total şi urmate de depozitele deluviale dispuse sub forma unor mici areale, pe malul drept al văii, în sectoarele median şi superior al acesteia şi ocupă 21,23 ha/1,14%. În final, cele mai noi depozite, care se găsesc şi în volumul cel mai mare şi însumează o suprafaţă de 1782,2 ha/96,36% din total, practic ocupă tot spaţiul cuprins între limitele ariei protejate şi în mare parte, le acoperă pe toate celelalte amintite anterior. Sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase.

      Harta geologică a sitului este prezentată în Anexa nr. 3 şi Anexa nr. 4.

   2. 2.2.2. Geomorfologie

      Teritoriul sitului, aşa cum a fost arătat şi mai sus, se suprapune pe toată extensia spaţială a Câmpiei Crişurilor de la contactul acesteia cu spaţiul montan sau deluros, până la graniţa de vest a ţării.

      Limita câmpiei spre dealurile situate la vestul Munţilor Apuseni este marcată de contactul dintre formaţiunile cuaternare ale câmpiei cu cele pliocene ale dealurilor reflectat printr-o denivelare ce oscilează între 30-200m; pe teritoriul arealului protejat, denivelarea este bine marcată în dreptul localităţilor Suplacu de Tinca, Căpîlna, Ginta.

      Fundamentul cristalin al câmpiei a fost afectat de importante procese de faliere a ceea ce a determinat formarea unui sistem de falii care a transformat fundamental într-un sistem de

      grabene. Grabenele au constituit regiuni labile, de subsidenţă, ce au influenţat puternic direcţia de drenaj a reţelei hidrografice şi formarea unor întinse arii mlăştinoase. Curburile mari ale culoarului de vale pe care le execută Crişul Negru în drumul lui prin câmpie, prima cu orientare sud-vest, până la Zerind în judeţul Arad şi cea de-a doua spre nord-vest, până la ieşirea râului din România şi mai încolo, precum si existenţa unor areale de înmlăştinire pe traseu, pot fi explicate prin influenţa pe care o au aceste grabene asupra reliefului de suprafaţă al câmpiei.

      Aspectele generale ale reliefului câmpiei au fost determinate de erodarea piemonturilor din dealurile de la est şi acumularea materialului rezultat sub forma unor câmpii piemontane într- un proces ce urmărea retragerea spre vest a lacului panonic de acţiunea de aluvionare a râurilor actuale în holocen, datorită mişcărilor de subsidenţă şi sub influenţa modificărilor paleoclimatice succesive. Ca urmare formele de relief se dispun longitudinal şi etajat, de la est la vest, în două trepte distincte morfogenetic şi morfografic: o câmpie înaltă de glacisuri şi una joasă aluvială.

      Câmpia înaltă formează o fâşie dispusă la marginea vestică a dealurilor ce mărginesc spaţiul montan. Treimea superioară a culoarului Crişului Negru de la ieşirea din defileul de la Şoimuş şi până aproximativ în dreptul localităţii Talpoş străbate această treaptă superioară a Câmpiei Crişurilor. Această parte deţine o pondere de 53,15% din totalul suprafeţei ariei protejate.

      Altitudinile în care se înscrie câmpia înaltă aici sunt între 100 m spre câmpia joasă de la vest şi 150 m la intrarea în defileu, în spaţiul montan.

      Un tip aparte îl reprezintă microrelieful dezvoltat pe soluri sărăturate de la Zerind, exprimat prin microdepresiuni legate între ele prin şănţuleţe, deasupra cărora se ridică microforme pozitive cu aspecte insulare de grinduri şi popine. Procesele de înmlăştinire şi sărăturare a solurilor sunt determinate de pantele foarte reduse şi drenajul deficitar.

      Unităţile geografice şi gradul de participare a acestora în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

      Tabelul nr. 1 Unităţile geografice şi gradul de participare a acestora în cadrul sitului

      Număr	Unitatea geografică şi de relif	Aria în hectare	Procent
      1	Câmpia înaltă, relief de câmpie piemontană	866,58	46,84
      2	Câmpia joasă, relief de câmpie de subsidenţă	983,46	53,15

      Morfologia şi morfometria reliefului

      Elementele cantitative de analiză a reliefului stau la baza aprecierilor calitative a acestuia sub aspectul favorabilităţii sau a restrictivităţii diferitelor aspecte de mediu asupra cărora îşi exercită o influenţă deosebită, influenţează scurgerea în albie, tipologia solurilor şi existenţa anumitor formaţiuni vegetale, precum şi o influenţă asupra activităţilor umane de valorificare a spaţiului geografic.

      Dintre numeroşii indicatori geomorfologici cantitativi vom prezenta câţiva cu rol determinant în evoluţia şi morfologia văii.

      Hipsometria

      Dispunerea treptelor altimetrice este redată prin intermediul hărţii hipsometrice şi a treptelor de relief. Analiza hipsometrică şi stabilirea valorilor de prag a intervalelor treptelor de relief s-a făcut conform cu standardul cerut.

      În urma analizei hărţii hipsometrice se constată prezenţa a 2 trepte de relief ce se încadrează între 83 m în zona ieşire a Crişului Negru de pe teritoriul României şi 151 m altitudine pe podul terase însatul Căpâlna. Amplitudinea absolută a reliefului măsoară aşadar 168 m, obţinuţi pe o lungime a culoarului de peste 50 km, măsurată aerian. Asta arată o pantă de scurgere foarte redusă.

      Analiza distribuţiei fâşiilor altimetrice arată o dispunerea acestor trepte după cum urmează:

      1. 1. treapta 1, cu altitudinile cuprinse între 87-100 m, se suprapune câmpiei joase din Câmpia Crişurilor. Deţine o pondere de 51,19% din totalul suprafeţei ariei protejate;

      2. 2. treapta 2, între 100 şi 151 m reprezintă 48,80% din totalul suprafeţei ariei şi se suprapune treptei câmpiei înalte piemontane.

      Putem concluziona că treptele de relief se desfăşoară în 2 niveluri: primul suprapus câmpiei joase, cu o funcţionalitate şi dinamică specific arealelor slab înclinate, iar cel de-al doilea suprapus câmpiei înalte, cu o dinamică a proceselor ceva mai activă, în spaţiul de la contactul câmpiei cu dealurile piemontane.

      Intervalele hispometrice şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 2.

      Tabelul nr. 2 Intervalele hipsometrice şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

      Număr	Intervale hipsometrice	Procent de ocupare
      1	87-100 m	51,19
      2	100-151 m	48,80

      Geodeclivitatea

      Unul dintre indicatorii care reflectă cel mai bine intensitatea şi dinamica proceselor geomorfologice îl reprezintă panta.

      Modul de îmbinare a categoriilor de pante reflectă parţial etajarea treptelor de relief, dar o evidenţiere mult mai fidelă este aceea a modului de îmbinare a densităţii şi adâncimii fragmentării. Valorile pantelor sunt distribuite neuniform în cuprinsul arealului protejat.

      Analiza pantelor permite identificarea stadiului de evoluţie la care a ajuns relieful în procesul său evolutiv, la funcţiile pe care le capătă prin aceeasta diferitele suprafeţe, posibilităţile de utilizare antropică a terenurilor, precum valorificarea agricolă sau dezvoltarea infrastructurii.

      Din analiza hărţii înclinării versanţilor se observă o distribuţie a valorilor unghiurilor de pantă în corelaţie cu ceilalţi indicatori geomorfologici; astfel intervalul de 0-2 grade ocupă un procent foarte mare din total, peste 76,75%, fapt explicat de relieful neted al câmpiei şi al culoarului de vale. Clasa de pante de 2,1-5 grade deţine de asemenea o proporţie însemnată, 22,30%, având aceeaşi explicaţie ca şi anterior. De aici se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a treia clasă, cea de 5,1-10 grade deţine doar 0,78% din suprafaţa totală şi este reprezentată de câtva mici suprafeţe în campia înaltă, pe dreapta culoarului, în dreptul localităţilor Rîpa, Ginta şi Căpâlna. Asociate acestor suprafeţe apar şi cele care au pantele cu valorile cele mai mari din areal, repezentând clasa de 10-13,44 grade şi care deţine cea mai mică pondere dintre toate, 0,14%.

      Intervalele de pantă şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 3.

      Tabelul nr. 3 Intervalele de pantă şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

      Număr	Intervale de pantă în grade	Procent de ocupare
      1	0 – 2	76,75
      2	2,1 – 5	22,30
      3	5,1 – 10	0,78
      4	10,1 – 13.44	0,14

      Expoziţia versanţilor are un rol deosebit pentru procesele geomorfologice, în special în declanşarea, tipul şi intensitatea proceselor de meteorizaţie. Orientarea versanţilor controlează prin durata insolaţiei şi unghiul de pantă, regimul caloric al suprafeţei terestre, rezultând de aici o gamă foarte largă de modificări la nivelul rocilor şi solului, respectiv modificări ale umidităţii, ale covorului vegetal şi ale proceselor geomorfologice. Din acest punct de vedere, contraste

      importante se remarcă între versanţii nordici şi cei sudici, putându-se ajunge până la o valoare de 100-150C diferenţă. Acest fapt va impune pentru versanţii sudici: dispariţia rapidă a zăpezii, durata mai redusă a proceselor de nivo-ablaţie şi, în schimb, dominanţa proceselor de pluvio- ablaţie. Umiditatea diferită pe cele două categorii de versanţi umbriţi şi însoriţi va influenţa şi chiar impune anumite procese de meteorizaţie. Astfel, pe versanţii însoriţi, cu umiditatea redusă în timpul anului, principalele procese de meteorizaţie vor fi cele fizice, respectiv dezagregările, pentru ca versanţii cu expoziţie nordică şi umiditate ridicată să fie afectaţi în principal de procese chimice, respectiv alterarea. Ca urmare, şi produsele de meteorizaţie se vor diferenţia pe versanţii însoriţi faţă de cei umbriţi.

      Cu toate că este un indicator pur calitativ, efectele expoziţiei au o importanţă deosebită în declanşarea şi întreţinerea a numeroase procese geomorfologice, în intensitatea şi dinamica acestora. În plus, dictează direct şi/sau indirect geneza şi evoluţia altor elemente din mediu: tipurile de vegetaţie, categoriile de sol, gradul de umiditate din sol.

      Categoriile de expoziţie ţin cont de cantitatea de radiaţie solară care ajunge la suprafaţa versanţilor, fapt dictat de modul cum se realizează orientarea versanţilor raportată la punctele cardinale; se disting: versanţii însoriţi cu expunere sudică şi sud-vestică, semiînsoriţi, cu expunere sud-estică şi vestică, semiumbriţi, cu expunereestică şi nord-vestică şi umbriţi, cu expunerenordică şi nord-estică. La aceştia se adaugă şi suprafeţele plane considerate a primi aceeaşi cantitate de radiaţie calorică indiferent pe ce unitate de relief sunt localizate.

      Situl ROSCI0049 Crişul Negru prezintă o formă alungită pe direcţia est-vest conform cu dispunerea culoarului de vale. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidenţa radiaţiei solare la nivelul suprafeţei topografice se remarcă o distribuţie echilibrată procentual a tipurilor de versanţi, ierarhizaţi după orientarea faţă de punctele cardinale. Totuşi apar unele diferenţieri dictate de asimetria reliefului.

      Orientările suprafeţelor şi procentul acestora de ocupare în cadrul sitului sunt ilustrate în Tabelul nr. 4.

      Tabelul nr. 4 Orientările suprafeţelor şi procentul acestora de ocupare în cadrul sitului

      Număr	Expoziţia versanţilor	Procent de ocupare
      1	nordică	12,42
      2	nord-estică	10,61
      3	estică	11,65
      4	sud-estică	11,82
      5	sudică	12,35

      Număr	Expoziţia versanţilor	Procent de ocupare
      6	sud-vestică	11,50
      7	vestică	12,59
      8	nord-vestică	12,34
      9	suprafeţe plate, fără orientare	4,68

      În cazul suprafeţelor cu expunere nordică şi nord-estică topirea zăpezilor şi dezgheţul se produc mai târziu şi mai lent, sunt puţin expuşi eroziunii peliculare şi afectaţi în principal de procesele de alterare. În schimb, versanţii cu valori ridicate ale insolaţiei sunt degajaţi rapid de zăpadă şi îngheţ şi afectaţi de timpuriu şi pe o perioadă lungă din an de procesele de pluvioablaţie, creep, şiroire.

   3. 2.2.3. Hidrologie

      Bazinul hidrografic al Crişului Negru reprezintă colectorul principal în partea centrală a Câmpiei Crişurilor polarizând cursurile de apă atât dinspre nord cât şi dinspre sud. În cuprinsul câmpiei, râul Crişul Negru are un caracter alohton, izvoarele acestuia fiind situate în Munţii Bihorului sub vârful Cucurbăta Mare, de 1848m. În schimb câmpia este sediul unui număr mare de cursuri de apă care izvorăsc aici şi îi străbat suprafaţa. Acestea sunt puternic influenţate de condiţiile climatice din câmpie şi au un caracter temporar.

      Direcţia cursurilor de apă este predominantă sud-nord, conformă cu direcţia de drenaj a râurilor care se află în relaţie cu înclinarea generală a reliefului, lucrările de regularizări a cursurilor de apă şi folosirea apelor din râuri în perioadele de secetă pentru irigaţii fac ca debitul natural să fie greu de determinat.

      În general regimul hidrologic al Crişului Negru şi al râurilor afluente acestuia prezintă un maxim în intervalul februarie-martie şi un minim în lunile august-octombrie. În privinta viiturilor acestea pot să apară în orice perioadă a anului pe râurile şi pâraiele mici neîndiguite.

      Scurgerea medie multianuală specifică este redusă, ea fiind de numai 1-3l/s/km2, în timp ce scurgerea medie specifică de aluviuni este relative ridicată, ceea ce determină procese de colmatare a ariilor joase înmlăştinite şi a canalelor. În timpul iernii formaţiunile de gheaţă apar în a doua decadă a lunii noiembrie pe Crişul Negru. În câmpia joasă lucrările agrotehnice ameliorative au creat o reţea de canale cu o densitate ridicată, de 0,54km/km2 în vestul Canalului Colector. Apariţia acestora a modificat hidrografia câmpiei unde numeroase mlaştini au fost transformate în heleşteie. Cu toate lucrările ameliorative realizate caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate.

      Localizarea principalelor bazine hidrografice în sit este prezentată în Tabelul nr. 5.

      Tabelul nr. S

      Localizarea principalelor bazine hidrografice pe teritoriu sitului

      Număr	Unitatea geografică	Bazin hidrografic	Afluenţi
      1	Câmpia Crişurilor	Crişul Negru	De dreapta: De stânga:

      1. 1. Pârâu Crişu Mort

      2. 2. Pârâu Holoda

      3. 3. Puste

      4. 4. Pârâu Valea Nouă

      5. 5. Pârâu Culişer

      6. 6. Canalul Colector al Crişurilor

      7. 7. Pârâu Foca

         1. 1. Răchest

         2. 2. Beliu

         3. 3. Pârâu Crişul Mic

         4. 4. Pârâu Rătăşel

         5. 5. Pârâu Crişu Mort

         6. 6. Pocluşa

         7. 7. Şoimul

         8. 8. Pârâu Leveşel

         9. 9. Pârâu Sartoşu Morii

         10. 10. Pârâu Teuz

         11. 11. Pârâul Frunziş

         12. 12. Canalul Haniaş-Vărşand-Zerind

      Harta hidrologică este prezentată în Anexa nr. 5 şi în Anexa nr. 6.

   4. 2.2.4. Clima

      Situl împărtăşeşte aceleaşi trăsături climatice cu cele care caracterizează Câmpia Crişurilor. Advecţia maselor de aer de la vest, nord-vest şi sud-vest determină o climă cu un caracter relative uniform, dar particularităţile suprafeţei active, caracterizate de alternanţa terenurilor cultivate cu pâlcuri de pădure, păşuni, ternuri mlăştinoase şi lacustre, au o importanţă

      deosebită în variabilitatea proceselor şi fenomenelor climatice, respective pentru formarea topoclimatelor.

      Media temperaturilor multianuale este de 10,50C la Chişineu-Criş şi uşor mai scăzute la contactul cu spaţiul montan, 9,5-100C. În timpul iernii apar inversiuni termice, fenomen obişnuit pentru întreaga câmpie, datorită intensificării circulaţiei anticiclonale; iernile în câmpie sunt blânde, fără geruri puternice, ca o reflectare a circulaţiei maselor de aer vestice. Tot ca o consecinţă a acestora apar desprimăvărări rapide şi veri cu valori termice reduse. Din octombrie temperaturile scad brusc mediile multianuale variind între 17,00C în septembrie şi 6,00C în noiembrie. Se remarcă aşadar o scădere de peste 100C într-un interval destul de scurt datorită răcirii aerului prin procese radiative şi creşterii advecţiei aerului rece ca urmare a acţiunii dorsalei anticiclonului euroasiatic. Din cauza inversiunilor termice primul îngheţ apare în a doua sau a treia decadă a lunii octombrie, iar ultimul înghet în a doua decadă a lunii aprilie, rezultă un număr de 188 zile fără îngheţ. Apar diferenţieri de temperature induse şi de calitatea suprafeţei active; astfel între câmpia înaltă şi câmpia joasă apare o diferenţă de temperaturăcuprinsă între 0,50C-1,70C. Mlaştinile şi lăcoviştile scad temperature cu 2-40C, iar pădurile din câmpia înaltă chiar cu mai mult.

      Creşterea spre est a altitudinilor obligă masele de aer vestice umede să intre într-o mişcare ascendentă, ceea ce va determina o creştere a pluviozităţii în acelaşi sens. Media multianuală a precipitaţiilor este la Chişineu Criş de 543,8mm, la Tinca de 530,5mm, în timp ce la limita cu dealurile şi cu spaţiul montan ajung la 700mm. Regimul pluviometric de-a lungul unui an prezintă un maxim înregistrat într lunile mai-iunie, cu valori de 70,1-82,7mm ca urmare a activităţii ciclonilor oceanici şi a intensificării proceselor convective. Valorile minime se înregistrează în septembrie-octombrie, de 38,3-48,6mm datorită predominării regimului anticiclonal de la sfârşitul verii.

      Stratul de zăpadă se menţine în medie 40 zile/an, în unii ani coboară chiar sub 10 zile şi are o grosime redusă, de 37,8cm la Chişineu Criş.

      Vânturile din sectorul sudic au cea mai mare frecvenţă, de 17,4% la Oradea şi cele dinspre nord, de 11,3% la Oradea. În apropierea dealurilor şi a spaţiului montan apare o circulaţie locală, mişcare a aerului de tip munte-vale, sesizabilă şi în culoarul Crişului Negru.

      2.2.S. Soluri

      Solurile reprezintă elementele din mediu care sintetizează cel mai bine intercondiţionarea factorilor din mediul natural.

      În situl ROSCI0049 Crişul Negru, varietatea petrografică, climatul cu influenţe specific şi mai ales existenţă unor topoclimate, expoziţia versanţilor şi tipurile distincte de vegetaţie au generat apariţia unor tipuri de soluri aparţinând mai multor clase.

      Din analiza hărţilor solurilor la scara 1:200.000, foile Şimleul Silvaniei 1994, Oradea 1971 şi Arad 1990, dar şi din datele obţinute în teren, se observă o mare varietate de soluri împărţite în clase, tipuri şi subtipuri. Pentru usurinţa înţelegerii acestei prezentări şi pentru coroborarea ei direct cu lucrările mai vechi despre aria protejată, în legenda hărţii solurilor a fost folosită terminologia mai nouă, cea care se foloseşte actualmente în mod curent, dar în text este folosită atât terminologia nouă cât şi cea veche.

      O caracteristică a tuturor solurilor din cadrul culoarului este aceea că toate se dezvoltă pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente şi ca urmare suferă procese de gleizare şi pseudogleizare.

      În cuprinsul teritoriului protejat au fost identificate următoarele categorii:

      1. 1. Soluri minerale condiţionate de topografia terenurilor – aici fiind identificate soluri din clasa clasa Fluvisolurilor reprezentate de fluvisoluri eutrice sau solurile aluviale, fluvisolurile calcarice, sau solurile aluviale carbonatice şi semicarbonatice şi de protosolurile aluviale; clasa clasa Gleisolurilor cu gleisoluridistrice sau solurile gleice şi pseudogleice şi geisoluri molice sau lăcovişti.

      2. 2. Soluri minerale condiţionate materialul parental – aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor, vertisolurile eutrice.

      3. 3. Soluri minerale condiţionate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile: cambisoluri eutricesau solurile brune eu-mezobazice

      1. 1. Soluri minerale condiţionate de topografia terenurilor

         Fluvisoluri sunt soluri tinere, puţin evoluate, care au luat naştere pe seama depozitelor aluviale, respectiv pietrişuri, nisipuri, nisipurile argiloase din lunca Crişului Negru şi pe luncile văilor afluente.

         În cazul ariei protejate Crişul Negru, fluvisolurile, aşa cum este şi firesc, ocupă cea mai mare suprafaţă, 96,26% din totalul suprafeţei protejate aşa încât toate celelalte tipuri de soluri participă cu proporţii foarte reduse. Procentajul acesta este distribuit pe tipuri de fluvisoluri după cum urmează: fluvisolurile eutrice în asociaţie cu protosolurile aluviale deţin 50,41% din total, protosolurile aluviale singularedeţin 45,85%, iar fluvisolurile calcarice au un procent foarte redus, de doar 0,0018%, practic sunt nesemnificative în situaţia pedologică a ariei protejate.

         Fluvisolurile eutrice sau solurile aluviale sunt mai grosier texturate şi au condiţii de drenaj intern mai bune. S-au format pe depozitele fluviatile provenite din roci bazice şi intermediare.

         Fluvisolurile calcarice care apar în lunca Crişului Negru şi pe luncile râurilor afluenţi ai acestuia în care sunt aduse materiale carbonatice provenite din solurile formate pe loess, marne sau alte materiale cu carbonaţi. Orizontul bioacumulativ este mai profund şi mai închis la culoare, solul are reacţie neutră sau slab alcalină şi conţinut mare de nutrienţi, fapt ce le conferă o fertilitate mare.

         Protosolurile aluviale sunt solurile aluviale cele mai slab evoluate, corespunzând primului stadiu de evoluţie de presolificare.

         În privinţa fertilităţii şi productivităţii agricole, fluvisolurile de aici sunt relativ fertile fiind bine asigurate cu nutrienţi deoarece materialul sedimentat în albii provine din depozite solificate din partea superioară a bazinelor hidrografice.

         Gleisolurile – reprezentate în arealul protejat prin tipurile gleisoluri districe şi gleisoluri molice, se găsesc răspândite pe suprafeţe foarte reduse, doar 0,42% din suprafaţa totală a zonei protejate. Sunt răspândite sub forma unor mici areale izolate în special pe malul drept al coridorului Crişului Negru, în partea mediană şi terminal a bazinului hidrografic.

         Principala caracteristică morfologică a gleisolurilor este culoarea neutră, verzuie, cenuşie sau albăstrie, culori care variază în funcţie de compoziţia mineralogică şi granulometrică.

         Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat în baze în care predomină Ca şi Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă.

      2. 2. Soluri minerale condiţionate de materialul parental – aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor, vertisolurile eutrice. În clasificarea Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite poartă numele de vertisoluri tipice şi/sau cromice.

         Chiar dacă în ansamblul general al Câmpiei Crişurilor solurile din clasa vertisolurilor ocupă suprafeţe importante, pe cuprinsul arealului protejat prezenţa acestora este foarte redusă, aproximativ 0,04% din totalul suprafeţei analizate. Acestea apar sub forma unui areal, în treimea inferioară a cursului de apă. În general vertisolurile au o importanţă majoră datorită caracteristicilor fizico-chimice, a comportamentului acestora şi a gradului de fertilitate pe care îl au.

      3. 3. Soluri minerale condiţionate de timp – fac tranziţia între solurile slab dezvoltate, aşa cum sunt Regosolurile şi Fluvisolurile, spre solurile moderat/puternic diferenţiate, de aceea nu întâmplător se găsesc în combinaţie cu acestea.

      Cambisolurile – sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip de sol cambisolurile eutrice, cu două varietăţi, tipice şi gleizate.

      Aici sunt răspândite în special în treimea mediană a suprafeţei protejate şi mai ales în treimea superioară a culoarului Crişului Negru şi ocupă 3,26% din total. Se găsesc răspândite atât pe partea dreaptă a râului dar frecvenţa mai mare de apariţie este pe partea stângă.

      Cambisolurile eutrice sau soluri brune eu-mezobazice, în arealul sitului au avut ca material parental diferite tipuri de depozite geologice: pietrişurile şi nisipurile holocene "preferate" de acest tip de sol, depozitele loessoide, nisipurile, nisipurile argiloase şi pietrişrile care se găsesc fie pe interfluviile ce marginesc pe dreapta şi pe stânga culoarul Crişului Negru, sau sunt plasate în interiorul acestui culoar. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăţia în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. În condiţiile unor cantităţi de precipitaţiile relative reduse, levigarea şi debazificarea acestor soluri este slabă deoarece există o eliberare continuă de baze în urma proceselor de alterare ale rocilor din subasment, acest fapt permiţând o continuare a proceselor pedogenetice de formare a solului.

      Harta solurilor este prezentată în Anexa nr. 7 şi Anexa nr. 8.

3. 2.3. Mediul biotic

   1. 2.3.1. Ecosisteme

      Dat fiind că expresia habitatele naturale sunt definite în Directiva 92/43/CEE ca: "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale" şi că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte poate exista o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.

      Categoriile de ecosisteme din ROSCI0049 Crişul Negru sunt enumerate în Tabelul nr. 6.

      Tabel nr. 6

      Categorii de ecosisteme

      Număr	Categoria de ecosisteme
      1	Ape curgătoare
      2	Pajişti umede seminaturale cu ierburi înalte
      3	Mlaştini şi pajişti sărăturate atlantice şi continentale
      4	Păduri temperate europene
      5	Ecosisteme agricole, horticole şi domestice regulat cultivate sau recent luate în cultură
      6	Zone construite, situri industriale şi alte habitate industriale

      7	Complexe de habitate

   2. 2.3.2. Habitatele de interes conservativ

      În formularul standard al sitului este menţionat următorul habitat de interes comunitar aflat pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

      1. 1. 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R4405 Păduri dacice-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caenius, R4406 Păduri danubian-panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius, R4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius, R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus, R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. peduculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides.

      Cercetările în teren au infirmat prezenţa habitatului 92A0 şi au evidenţiat prezenţa pe teritoriul sitului a următoarelor habitate:

      1. 1. 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae), ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R4401 Păduri sud-estice carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa, R4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum

      2. 2. 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza, R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifoli, Azolla caroliana şi A. filiculoides, R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans, R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris, R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.lucens, Elodea canadeusis şi Najas marina şi R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium

      3. 3. 3270 – Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention

         p.p., al cărui habitat corespondent în sistemul românesc de clasificare este R5312

         Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hidropiper

      4. 4. 6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R3613 Pajişti sud-estice carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum, R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum, R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum, R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio aubalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus), R3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica, R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus, R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus şi R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula culmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum.

      91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae). Habitat distribuit pe toată lungimea râului Crişul Negru în sit, dar cu întreruperi mai ales în perimetrul şi apropierea aşezărilor umane, în apropierea podurilor şi a altor lucrări hidrotehnice. Constituit mai ales din fitocenoze arborescente ripariene dominate de specii de salcie, Salicetum fragilis Passarge 1957 şi Salicetum albae Issler 1924, punctate pe alocuri de exemplare remarcabile de plop negru Populus nigra. Pătrunderea speciilor invazive este pe alocuri severă, dintre acestea remarcându-se Parthenocissus quinquefolius, Helianthus tuberosus, Impatiens balsamina (totuşi, sub 2% din extinderea habitatului la nivel local). Trebuie remarcat că, dintre toate râurile din Câmpia de Vest, cu excepţia Mureşului în teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului, Crişul Negru are cel mai bine conservat habitat de păduri ripariene galerii 91E0*, dar şi cel mai lung şi deci mai consistent ca suprafaţă. Suprafaţa habitatului în sit este de 555 ha. Harta distribuţiei habitatului 91E0* se regăseşte în Anexa nr. 9.

      3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition. Habitatul apare fragmentar în cadrul sitului, în două situaţii: în arelele de curgere mai lină a râului, mai ales în dreptul malurilor concave opuse reniilor, ca şi în bălţile din lunca Crişului Negru, cele mai multe dintre acestea fiind braţe laterale abandonate ale râului, denumite belciuge. Fitocenozele identificate aparţin asociaţiilor de lintiţă Lemnetum minoris So6 1927, celor de iarba – râului Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch

      1926, Potamo-Ceratophylletum submersi Pop 1962, Ceratophylletum demersi Hild 1956. Habitatul este un foarte important habitat de hrănire şi adăpost pentru numeroase specii de peşti şi nevertebrate. Suprafaţa habitatului în sit este de 2 ha. Harta distribuţiei habitatului 3150 se regăseşte în Anexa nr. 10.

      3270 – Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention

      p.p. Habitatul apare pe suprafeţe destul de mari, deşi fragmentare, pe aluviunile crude,atât în lungul malurilor Crişului Negru, cât şi pe numeroasele ostroave din lungul cursului acestuia. Fitocenozele identificate aparţin asociaţiilor Bidenti – Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tiixen 1950, Polygono lapathifolii – Bidentetum Klika 1935, Echinochloo – Polygonetum lapathifolii So6 et Csiiros 1974, Xanthio strumarii – Bidentetum tripartitae Timar 1947; Bidentetum cernui Kobenza 1948 Slavnic 1951. Suprafaţa habitatului în sit este de 30 ha. Harta distribuţiei habitatului 3270 se regăseşte în Anexa nr. 11.

      6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin.Habitat cu distribuţie fragmentară, întâlnit numai în lungul braţelor laterale ale Crişului Negru şi în lungul bălţilor din luncă. Fitocenozele aparţin asociaţiilor Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944. Fitocenozele habitatului alternează în lungul canalelor cu habitate non-Natura 2000, cum ar fi fitocenoze de Typha şi Phragmites australis. Suprafaţa habitatului în sit este de 31 ha. Harta distribuţiei habitatului 6430 se regăseşte în Anexa nr. 12.

   3. 2.3.3. Speciile de interes conservativ

      1. 2.3.3.1 Peşti

         În formularul standard al sitului sunt menţionate următoarele specii de peşti de interes comunitar aflate pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

         1. 1. Barbus meridionalis

         2. 2. Gobio kessleri

         3. 3. Rhodeus sericeus amarus

         4. 4. Zingel zingel

         5. 5. Gobio uranoscopus

         6. 6. Gymnocephalus baloni

         7. 7. Cobitis taenia

         8. 8. Gymnocephalus schraetzer

         9. 9. Sabanejewia aurata

         10. 10. Zingel streber

         11. 11. Aspius aspius

         12. 12. Gobio albipinnatus

         13. 13. Misgurnus fossilis

         Cercetările desfăşurate în teren au infirmat prezenţa speciei Misgurnus fossilis. De asemenea, s-a constatat că în ceea ce priveşte specia Gobio albipinnatus, menţionată în formularul standard, cercetările în teren au relevat de fapt prezenţa în sit a subspeciei Gobio albipinnatus vladykov.

         Barbus meridionalis – mreana vânătă. Specie rezidentă, cu prezenţă marginală în sit. Specia este întâlnită în partea superioară a sitului, preferând zonele cu curs rapid şi apă cu un conţinut ridicat în oxigen dizolvat.

         Gobio kessleri – porcuşorul de nisip. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Specia apare atât în ape caracteristice cu curent mediu-puternic şi adâncime relativ redusă, cât şi în zone cu sedimente stabile.

         Rhodeus sericeus amarus – boarţă. Specie rezidentă, larg răspândită în sit, habitează în condiţii foarte bune, fiind cea mai abundentă specie de interes comunitar de peşti prezentă în sit.

         Zingel zingel – pietrar. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu (Râpa -Talpoş) cu debit şi substrat adecvat. A fost identificată atât în partea superioară a sitului (cel mai din amonte punct studiat), cât şi în partea inferioară a sitului (cel mai din aval sector studiat). Absenţa lui din sectoarele relativ antropizate ale râului (în principal zona Ginta) este perfect justificabilă, specia fiind foarte sensibilă la îndiguiri, regularizări şi poluare.

         Gobio uranoscopus – porcuşorul de vad. Specie rezidentă, cu prezenţă izolată în sit. Specia a fost întâlnită rar, până în raza localităţii Ginta. Mai în aval nu a fost identificată. Condiţiile de habitare disponibile în sit sunt inadecvate speciei.

         Gymnocephalus baloni – ghiborţul de râu. Specie rezidentă, cu prezenţă marginală în sit, întâlnită doar în sectorul din aval al sitului, aproape de graniţa cu Ungaria. Totuşi, populaţia este relativ bine reprezentată. S-a putut observa o corelaţie între sectoarele cu pietre pentru protecţia malurilor şi prezenţa speciei. În amonte de Iermata Neagră specia nu a fost identificată.

         Cobitis taenia – zvârluga. Specie rezidentă, cu prezenţă izolată în sit, întâlnită în special în sectoare cu viteză de curgere lentă. Nu a fost identificată amonte de Ginta, substratul preponderent pietros nu îi este favorabil habitării. În sectoarele inferioare, cu substrat nisipos specia a fost identificată mult mai des.

         Gymnocephalus schraetzer – răspăr. Specie rezidentă, întâlnită foarte rar, exclusiv în sectorul inferior al sitului. Preferă ecosistemele acvatice reofile, populând apele lin curgătoare din zonele de şes sau chiar colinare, cu facies nisipos, argilos sau pietros.

         Sabanejewia aurata – dunarinţă. Specie rezidentă relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, aproximativ 1m, şi

         vegetaţie acvatică abundentă. Sectorul superior al sitului prezintă condiţii paţial inadecvate habitării speciei – repezişuri, substrat bolovănos, curent rapid. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, circa 1m, şi vegetaţie acvatică abundentă. În sectoarele cu substrat exclusiv nisipos specia nu a fost semnificativ mai abundentă comparativ cu sectoarele cu substrat mixt, format din prundiş şi nisip.

         Zingel streber – fusar. Specie rezidentă relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu, Ginta-Talpoş, cu debit şi substrat adecvat. A fost identificată pe raza localităţii Talpoş, între Batăr şi Talpoş fiind o populaţie relativ numeroasă. Cursul mai lent al râului în sectorul inferior justifică absenţa speciei.

         Aspius aspius – avat. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în aval de Ginta, unde pragul de beton de pe raza localităţii reprezintă un punct de fragmentare a habitatului speciei, imposibil de traversat în amonte. Au fost identificaţi numeroşi juvenili aparţinând Aspius aspius, semn că populaţia prezintă diferite clase de vârstă. Fiind o specie sensibilă la zgomot, prin prezenţa elementelor străine în habitatul său o face relativ dificil de capturat prin pescuit ştiinţific.

         Gobio albipinnatus vladykovi – porcuşorul de şes. Specie rezidentă, relativ abundentă în sit, în toate sectoarele râului. A fost identificată atât în partea superioară a sitului, în cel mai din amonte punct studiat, cât şi în partea inferioară a sitului, la cel mai din aval sector studiat. În sectoarele inferioare specia este mai abundentă, fapt perfect explicabil prin preferinţa faţă de sistemele acvatice reofile având un curs mai lent. Între Râpa şi Tinca a fost identificată o populaţie numeroasă.

         Hărţile distribuţiei speciilor de peşti sunt prezentate în Anexele nr. 13, nr. 14, nr. 15 şi nr.

         16.

      2. 2.3.3.2 Nevertebrate

         În formularul standard al sitului este menţionată următoarea specie de nevertebrate de

         interes comunitar aflată pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

         Unio crassus – scoica de râu. Specie rezidentă, cu abundenţă foarte ridicată în sit, distribuită relativ uniform pe toată lungimea sitului şi mai rar în bălţile şi braţele moarte din apropiere.

         Harta distribuţiei speciei de nevertebrate este prezentată în Anexa nr. 17.

      3. 2.3.3.3 Mamifere

         În formularul standard al sitului este menţionată următoarea specie de mamifere de interes comunitar aflată pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

         Myotis dasycneme – liliacul de iaz. Specie rezidentă, relativ comună în sit. Vara poate fi găsit aproape exclusiv la altitudini mici, în zona de şes, dar în perioada de hibernare apare şi în zona montană. Vânează în general peste suprafeţe de apă calmă, râuri, canale late, lacuri, iazuri. Are un zbor rapid, iar deasupra apei zboară la o înălţime mai mare decât liliacul de apă. Mai rar poate fi observat vânând deasupra pajiştilor sau la marginea pădurilor.

         2.3.3.4. Amfibieni şi reptile

         În formularul standard al sitului sunt menţionate următoarele specii de amfibieni şi reptile de interes comunitar aflate pe anexa II a Directivei Habitate:

         1. 1. Triturus cristatus

         2. 2. Bombina variegata

         3. 3. Emys orbicularis

         4. 4. Triturus dobrogicus

         5. 5. Bombina bombina

         Triturus cristatus – tritonul cu creastă. Specia nu a fost identificată pe suprafaţa sitului în anul 2015, dar nu se exclude prezenţa acesteia. Două populaţii au fost identificate la distanţe cuprinse între 300 şi 700m de limita sitului. Specia beneficiază de puţine habitate favorabile pe suprafaţa sitului. Trebuie menţionat însă faptul că habitatele de reproducere identificate se află foarte aproape de limita sitului sau chiar în afara acestuia.

         Bombina variegata – buhai de baltă cu burta galbenă. Specie rezidentă, cu prezenţă marginală în sit, acesta aflându-se la limita arealului speciei. Habitatele favorabile, precum şi exemplarele identificate, se regăsesc preponderent în extrema estică a sitului.

         Emys orbicularis – ţestoasa de apă. Specie rezidentă, larg răspândită în sit, deţine habitat favorabil în malurile bogate în vegetaţie ale porţiunilor cu curgere lină a râului şi în canalele şi bălţile din sit şi din apropierea acestuia.

         Triturus dobrogicus – triton cu creastă dunărean. Specie rezidentă, identificată doar în afara limitelor sitului, în general în bălţile şi canalele de irigaţie situate în imediata vecinătate a acestuia.

         Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie. Specia se regăseşte în număr redus pe suprafaţa sitului datorită arealului marginal al acesteia. Specia a fost identificată în general în bălţi şi canale de irigaţie din proximitatea sitului, dar situate totuşi în afara limitelor acestuia.

         Harta distribuţiei speciilor de amfibieni şi reptile este prezentată în Anexa nr. 18.

         2.3.3.S. Păsări

         Speciile de păsări vizate de proiect şi care se regăsesc în formularul standard al sitului ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt listate în Tabelul nr. 7. Speciile marcate cu ,,*" nu au fost identificate în sit.

         Tabelul nr. 7

         Specii de păsări

         Număr	Cod	Specie
         1.	A403	Buteo rufinus
         2.	A196	Chlidonias hybridus
         3.	A197	Chlidonias niger
         4.	A234	Picus canus
         5.	A032	Plegadis falcinellus*
         6.	A140	Pluvialis apricaria*
         7.	A080	Circaetus gallicus
         8.	A081	Circus aeruginosus
         9.	A084	Circus pygargus *
         10.	A103	Falco peregrinus *
         11.	A127	Grus grus *
         12.	A092	Hieraaetus pennatus *
         13.	A131	Himantopus himantopus*
         14.	A075	Haliaeetus albicilla *
         15.	A339	Lanius minor
         16.	A176	Larus melanocephalus *
         17.	A073	Milvus migrans *
         18.	A255	Anthus campestris
         19.	A272	Luscinia svecica *
         20.	A229	Alcedo atthis
         21.	A082	Circus cyaneus

         22.	A231	Coracias garrulus *
         23.	A238	Dendrocopos medius
         24.	A097	Falco vespertinus
         25.	A338	Lanius collurio
         26.	A246	Lullula arborea
         27.	A031	Ciconia ciconia
         28.	A060	Aythya nyroca *
         29.	A122	Crex crex
         30.	A293	Acrocephalus melanopogon *
         31.	A404	Aquila heliaca *
         32.	A089	Aquila pomarina
         33.	A024	Ardeola ralloides *
         34.	A222	Asio flammeus *
         35.	A021	Botaurus stellaris *
         36.	A224	Caprimulgus europaeus
         37.	A429	Dendrocopos syriacus
         38.	A236	Dryocopus martius
         39.	A026	Egretta garzetta
         40.	A027	Egretta alba
         41.	A098	Falco columbarius*
         42.	A072	Pernis apivorus
         43.	A034	Platalea leucorodia*
         44.	A120	Porzana parva *
         45.	A193	Sterna hirundo *
         46.	A132	Recurvirostra avosetta*
         47.	A029	Ardea purpurea *

         48.	A030	Ciconia nigra
         49.	A511	Falco cherrug *
         50.	A002	Gavia arctica *
         51.	A001	Gavia stellata *
         52.	A068	Mergus albellus*
         53.	A094	Pandion haliaetus*
         54.	A393	Phalacrocorax pygmeus*
         55.	A307	Sylvia nisoria
         56.	A151	Philomachus pugnax *
         57.	A023	Nycticorax nycticorax *
         58.	A022	Ixobrychus minutus *
         59.	A166	Tringa glareola *
         60.	A164	Tringa nebularia*
         61.	A165	Tringa ochropus*
         62.	A163	Tringa stagnatilis*
         63.	A162	Tringa totanus *
         64.	A283	Turdus merula
         65.	A285	Turdus philomelos
         66.	A287	Turdus viscivorus
         67.	A232	Upupa epop
         68.	A043	Anser anser
         69.	A259	Anthus spinoletta*
         70.	A147	Calidris ferruginea*
         71.	A146	Calidris temminckii*
         72.	A137	Charadrius hiaticula *
         73.	A373	Coccothraustes coccothraustes

         74.	A207	Columba oenas
         75.	A113	Coturnix coturnix
         76.	A208	Columba palumbus
         77.	A212	Cuculus canorus
         78.	A036	Cygnus olor
         79.	A253	Delichon urbica
         80.	A383	Miliaria calandra
         81.	A123	Gallinula chloropus
         82.	A299	Hippolais icterina *
         83.	A251	Hirundo rustica
         84.	A233	Jynx torquilla
         85.	A183	Larus fuscus *
         86.	A150	Limicola falcinellus*
         87.	A291	Locustella fluviatilis *
         88.	A292	Locustella luscinioides*
         89.	A290	Locustella naevia *
         90.	A270	Luscinia luscinia *
         91.	A271	Luscinia megarhynchos
         92.	A262	Motacilla alba
         93.	A260	Motacilla flava
         94.	A319	Muscicapa striata
         95.	A277	Oenanthe oenanthe
         96.	A337	Oriolus oriolus
         97.	A273	Phoenicurus ochruros
         98.	A274	Phoenicurus phoenicurus
         99.	A315	Phylloscopus collybita

         100.	A314	Phylloscopus sibilatrix *
         101.	A141	Pluvialis squatarola *
         102.	A006	Podiceps grisegena *
         103.	A008	Podiceps nigricollis *
         104.	A118	Rallus aquaticus *
         105.	A336	Remiz pendulinus*
         106.	A249	Riparia riparia*
         107.	A275	Saxicola rubetra
         108.	A276	Saxicola torquata
         109.	A361	Serinus serinus
         110.	A210	Streptopelia turtur
         111.	A351	Sturnus vulgaris
         112.	A311	Sylvia atricapilla
         113.	A310	Sylvia borin
         114.	A308	Sylvia curruca
         115.	A048	Tadorna tadorna*
         116.	A182	Larus canus
         117.	A054	Anas acuta *
         118.	A056	Anas clypeata*
         119.	A052	Anas crecca
         120.	A050	Anas penelope*
         121.	A053	Anas platyrhynchos
         122.	A055	Anas querquedula
         123.	A051	Anas strepera *
         124.	A028	Ardea cinerea
         125.	A059	Aythya ferina

         126.	A061	Aythya fuligula *
         127.	A067	Bucephala clangula*
         128.	A149	Calidris alpina *
         129.	A136	Charadrius dubius*
         130.	A348	Corvus frugilegus
         131.	A096	Falco tinnunculus
         132.	A125	Fulica atra
         133.	A153	Gallinago gallinago
         134.	A179	Larus ridibundus
         135.	A459	Larus cachinnans
         136.	A156	Limosa limosa *
         137.	A070	Mergus merganser*
         138.	A160	Numenius arquata*
         139.	A158	Numenius phaeopus
         140.	A017	Phalacrocorax carbo
         141.	A005	Podiceps cristatus
         142.	A004	Tachybaptus ruficollis
         143.	A161	Tringa erythropus*
         144.	A142	Vanellus vanellus
         145.	A394	Anser albifrons albifrons

         Buteo rufinus – şorecar mare. Specie de pasaj, identificată punctiform în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, observată în terenurile deschise în perioada pasajului de toamnă.

         Chlidonias hybridus – chirighiţă cu obraz alb. Specie cuibăritoare şi de pasaj, nu au fost identificate cuiburi, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Are o distribuţie punctiformă în apropierea zonelor umede din zona de

         suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Chlidonias niger – chirighiţă neagră. Specie cuibăritoare şi de pasaj, nu au fost identificate cuiburi, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Are o distribuţie punctiformă în apropierea zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Picus canus – gheonoaie sură. Specie rezidentă, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, prezentă în toate pădurile caducifoliate din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, pe care le foloseşte ca habitate de reproducere şi hrănire.

         Circaetus gallicus – şerpar. Specie cu prezenţă marginală, cu abundenţă rară, foloseşte habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere şi cele deschise sau semideschise pentru hrănire.

         Circus aeruginosus – erete de stuf. Specie clocitoare, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, datorită lipsei habitatelor specifice în care cuibăreşte – stufărişuri extinse. Indivizi aparţinând acestei specii pot fi observaţi şi în timpul sezonului de reproducere si de pasaj. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia terenurilor deschise şi a zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagră. Specie de clocitoare, oaspete de vară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, relativ comună, dar nu abundentă. Distribuţia speciei se suprapune cu zonele cu arbuşti înalţi, terenuri cu pâlcuri de arbori şi lizierele de pădure.

         Anthus campestris – fâsa de câmp. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, comună, dar nu abundentă, identificată în habitate deschise, aride din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, respectiv în păşunile cu arbuşti.

         Alcedo atthis – pescărel albastru. Specie clocitoare, oaspete de vară, relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, identificată punctiform în zonale cu maluri abrupte.

         Circus cyaneus – erete vânăt. Este specie de pasaj şi/sau oaspete de iarnă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru (prezent între lunile septembrie – martie), relativ rară şi cu distribuţie punctiformă în habitatele deschise, respectiv păşuni şi terenuri agricole.

         Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar. Specie rezidentă, comună în habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Falco vespertinus – vânturelul de seară. Specie de pasaj şi reproducere, cu distribuţie ce acoperă toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu o abundenţă mai ridicată o are în zona habitatelor deschise şi în vecinătatea habitatelor forestiere.

         Lanius collurio – sfrâncioc roşiatic. Specie clocitoare, oaspete de vară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, larg răspândită, cu distribuţie ce se suprapune cu habitatele semideschise şi tufărişurile de pe marginea apei.

         Lullula arborea – ciocârlia de pădure. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere, larg răspândită în jurul habitatelor forestiere, unde este prezentă în principal la liziera acestora.

         Ciconia ciconia – barză. Specie clocitoare şi de pasaj în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. În sezonul de reproducere se hrănesc inclusiv în interiorul limitelor zonei de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, în terenurile deschise (păşuni şi terenuri agricole). În pasaj poate fi observată în întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, iar toamna pe terenurile agricole proaspăt arate din jur.

         Crex crex – cristei de câmp. Specie clocitoare, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru datorită lipsei habitatelor specifice în care cuibăreşte – pajişti umede. Indivizi aparţinând acestei specii pot fi observaţi şi în timpul sezonului de reproducere si de pasaj. Distribuţia speciei se suprapune culturilor de cereale păioase din lunca râului.

         Caprimulgus europaeus – caprimulg. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, cu abundenţă rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor

         forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădină. Specie rezidentă, comună în toate habitatele forestiere şi în jurul aşezărilor umane.

         Dryocopus martius – ciocănitoare neagră. Specie rezidentă, comună în toate habitatele forestiere, pe care le foloseşte ca habitat de reproducere şi hrănire.

         Egretta garzetta – egretă mică. Specie clocitoare şi de pasaj, relativ comună în sudul zonei de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, identificată în timpul sezonului de reproducere şi în perioada de pasaj în jurul zonelor umede.

         Egretta alba – egretă mare. Specie de pasaj, cu prezenţă rară, identificată în perioada de pasaj în jurul zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Pernis apivorus – viespar. Specie cu distribuţie ce acoperă întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, dar are o abundenţă mai scăzută. Specia foloseşte habitatele deschise si semideschise pentru hrănire şi habitatele forestiere pentru reproducere. Posibilitatea cuibăririi în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este foarte mare însă nu au fost identificate cuiburi.

         Ciconia nigra – barza neagră. Specie prezentă relativ rar în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, în perioada de reproducere şi de pasaj. Distribuţia ei se suprapune cu distribuţia habitatelor forestiere şi a zonelor umede.

         Sylvia nisoria – silvie porumbacă. Specie rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită punctiform, prezentă la liziera pădurilor şi în habitatele semideschise, pe care le foloseşte pentru reproducere şi hrănire.

         Turdus merula – mierlă. Specie comună, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, prezentă omogen în toate habitatele cu vegetaţie lemnoasă din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru (pădurile, dar şi în zonele semi-deschise cu pâlcuri de arbori).

         Turdus philomelos – sturz cântător. Specie relativ comună în păduri, unde este prezentă pentru reproducere. În perioada de pasaj este prezentă şi în pâlcurile de arbori. A fost identificată

         în majoritatea habitatelor deschise de pe întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cuibăreşte în ecosistemele forestiere şi se hrăneşte inclusiv în terenuri deschise, păşuni.

         Turdus viscivorus – sturz de vâsc. Specie clocitoare şi de pasaj, relativ comună, dar nu abundentă, distribuită fragmentar, în toate habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Upupa epops – pupăza. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, comună, dar nu abundentă.

         Anser anser – gâsca de vară. Specie relativ comună în perioada de pasaj, cu distribuţie punctiformă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, nu cloceşte în zonă, dar a fost observată în perioada de reproducere.

         Coccothraustes coccothraustes – botgros. Specie rezidentă, larg răspândită, cu prezenţă comună. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este întâlnită în toate corpurile de pădure sau zonele de tufăriş extinse.

         Columba oenas – porumbel de scorbură. Specie clocitoare, relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită omogen în toate habitatele forestiere, în care cuibăreşte, şi în cele deschise, în care se hrăneşte.

         Coturnix coturnix – prepeliţa. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, cu prezenţă rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor caracteristice, respectiv terenuri agricole cultivate cu cerelale păioase, dar şi în pajişti umede.

         Columba palumbus – porumbel gulerat. Specie clocitoare migratoare, oaspete de vară, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită în zona habitatelor forestiere.

         Cuculus canorus – cuc. Specie comună, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită omogen în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, prezentă în toate habitatele forestiere şi în pâlcurile de arbori de pe malul Crişului Negru.

         Cygnus olor – lebăda de vară. Specie clocitoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, comună şi

         abundentă, cu distribuţie omogenă în toatăzona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât şi pe cele deschise. Foloseşte albia râului şi terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrăneşte şi deasupra habitatelor forestiere.

         Delichon urbica – lăstunul de casă. Specie clocitoare, comună şi abundentă, u distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât şi pe cele deschise. Cuibăreşte cu abundenţă în aşezările umane. Foloseşte albia râului şi terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrăneşte şi deasupra habitatelor forestiere.

         Miliaria calandra – presură sură. Specie clocitoare, oaspete de vară, larg răspândită, distribuită în habitatele deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Gallinula chloropus – găinuşa de baltă. Specie clocitoare, parţial migratoare, relativ comună, prezentă punctiform şi relativ omogen, în efective reduse, în apropierea vegetaţiei palustre din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, însă cuibăritoare în puţine puncte.

         Hirundo rustica – rândunica. Specie clocitoare şi de pasaj, comună, dar nu abundentă, cu distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât şi pe cele deschise. Cuibăreşte cu abundenţă în aşezările umane. Foloseşte albia râului şi terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrăneşte şi deasupra habitatelor forestiere.

         Jynx torquilla – capântortură. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, rară mîn zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită punctiform în habitatele forestiere.

         Luscinia megarhynchos – privighetoare roşcată. Specie clocitoare, destul de comună în pădurile şi zăvoaiele umede extinse de pe malul apelor, cu distribuţie fragmentară, suprapusă cu habitatele forestiere.Specia a fost observată în majoritatea zăvoaielor de pe malul râurilor, în special acolo unde râul traversează o pădure sau trece pe la marginea ei.

         Motacilla alba – codobatură albă. Specie cuibăritoare, cu abundenţă ridicată, cu distribuţie omogenă la nivelul habitatelor deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu o abundenţă mai mare în zona terenurilor agricole.

         Motacilla flava – codobatură galbenă. Specie cuibăritoare, relativ comună, distribuită în zona habitatelor deschise şi semideschise din apropierea apelor.

         Muscicapa striata – muscar sur. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere, relativ comună în păduri.

         Oenanthe oenanthe – pietrar sur. Specie cuibăritoare şi de pasaj, relativ comună, dar nu abundentă, cu istribuţie punctiformă ce se suprapune cu habitatele deschise, uscate cu aglomerări de pietre şi pietriş.

         Oriolus oriolus – grangur. Specie cuibăritoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, comună, dar nu abundentă, distribuită punctiform, în zona habitatelor forestiere. Este întâlnită în toate corpurile de pădure sau zonele de tufăriş extinse.

         Phoenicurus ochruros – codroş de munte. Specie cuibăritoare, comună şi larg răspândită, distribuită în habitatele semideschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este întâlnită cu precădere în zonele cu pâlcuri de arbori şi tufăriş.

         Phoenicurus phoenicurus – codroş de pădure. Specie prezentă mîn zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere, relativ comună în habitatele închise şi în jurul acestora.

         Phylloscopus collybita – pitulice mică. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere şi pasaj. Este distribuită în pădurile din sit, iar în perioada de pasaj, şi în pâlcurile de arbori.

         Saxicola rubetra – mărăcinar mare. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu distribuţie omogenă, în majoritatea habitatelor deschise.

         Saxicola torquata – mărăcinar negru. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru pasaj şi reproducere, relativ comună, prezentă în habitatele deschise şi aride.

         Serinus serinus – cănăraş. Specie rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, pe care îl frecventează pentru cuibărit şi pasaj. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia lizierelor şi a tufărişurilor din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Streptopelia turtur – turturică. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia

         Crişului Alb şi Crişului Negru. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor caracteristice: zonele cu terenuri agricole şi pajişti cu benzi forestiere (arbuşti şi arbori), sau cu arbuşti şi arbori izolaţi.

         Sturnus vulgaris – graur. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere şi pasaj. Specia este prezentă în habitate deschise şi semideschise, însă în sezonul de reproducere are o abundenţă ridicată şi în pădurile din sit.

         Sylvia atricapilla – silvie cu cap negru. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită omogen în toate habitatele forestiere şi semideschise.

         Sylvia borin – silvie de zăvoi. Specie cuibăritoare, rară în habitatele forestiere şi semideschise dar comună în jurul aşezărilor umane.

         Sylvia curruca – silvie mică. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu distribuţie omogenă în toate habitatele semideschise şi deschise. Ocupă tufele din zonele deschise de pe marginea drumurilor sau de pe răzoarele terenurilor agricole, dar poate fi identificată şi în crângurile din interiorul pădurilor sau de pe liziera acestora.

         Larus canus – pescăruş sur. Specie de pasaj, rară, distribuită punctiform în apropierea zonelor umede.

         Anas crecca – raţă mică. Specie relativ comună în perioada de pasaj, distribuită punctiform în jurul habitatelor umede.

         Anas platyrhynchos – raţă mare. Specie comună atât în perioada de pasaj, dar şi de reproducere, prezentă în zona habitatelor umede.

         Anas querquedula – raţă cârâitoare. Specie relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru în perioada de pasaj, dar rară în perioada de reproducere. Este distribuită punctiform în habitatele umede din zonă.

         Ardea cinerea – stârc cenuşiu. Specie comună, de pasaj şi posibil clocitoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este distribuită punctiform în habitatele umede.

         Aythya ferina – raţă cu cap castaniu. Specie de pasaj, dar şi clocitoare, cu prezenţă rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, în zona habitatelor umede.

         Corvus frugilegus – cioara de semănătură. Specie clocitoare, sedentară, abundentă pe terenurile agricole din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Falco tinnunculus – vânturel roşu. Specie comună, dar nu abundentă, rezidentă, prezentă puntiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Fulica atra – lişiţă. Specie clocitoare, parţial migratoare, comună, dar nu abundentă, cu distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, dar cuibăritoare în principal în zona iazurilor din sudul sitului.

         Gallinago gallinago – becaţină comună. Specie de pasaj, destul de comună în perioada de pasaj, dar nu abundentă, distribuită punctiform în zona iazurilor din sudul zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, dar şi pe malul râurilor.

         Larus ridibundus – pescăruş râzător. Specie de pasaj, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire şi în timpul sezonului de reproducere. Este relativ comună şi distribuită punctiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu abundenţă mai mare însă în zona iazurilor din sud.

         Larus cachinnans – pescăruş argintiu pontic. Specie sedentară, relativ rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este relativ comună şi distribuită punctiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu abundenţă mai mare însă în zona iazurilor din sud.

         Numenius phaeopus – culic mic. Specie de pasaj, foarte rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu distribuţie ce se suprapune habitatelor umede şi habitatelor deschise din jurul acestora.

         Phalacrocorax carbo – cormoran mare. Specie de pasaj, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Este relativ comună, fiind distribuită punctiform în toate habitatele umede.

         Podiceps cristatus – corcodel mare. Comună în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru atât în perioada

         de pasaj, dar şi în cea de reproducere. Are o distribuţie punctiformă în toate habitatele zonelor umede.

         Tachybaptus ruficollis – corcodel mic. Specie cuibăritoare, dar şi de pasaj, mai abundentă în pasaj şi distribuită punctiform în toate habitatele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Vanellus vanellus – nagâţ. Specie cuibăritoare şi de pasaj, relativ comună în timpul perioadei de pasaj şi mai puţin abundentă în perioada de reproducere. Ocupă toate habitatele deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Anser albifrons albifrons – gârliţă mare. Specie relativ comună în perioada de pasaj, cu distribuţie punctiformă în habitatele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

         Aquila pomarina – acvilă ţipătoare mică. Specie a fost localizată în zona de sud a sitului, în habitatele deschise. A fost observată în timpul perioadei de reproducere, cu abundenţă scăzută. Hărţile distribuţiei speciilor de păsări sunt prezentate în Anexele nr. 19, nr. 20, nr. 21, nr.

         22, nr. 23, nr. 24 şi nr. 25.

   4. 2.3.4. Alte specii identificate

      Cercetările derulate în teren în anul 2015, au relevat prezenţa pe teritoriul sitului a speciilor de mamifere de interes comunitar Lutra lutra şi Spermophillus citellus, precum şi a altor specii importante precum Natrix tessellata, Lota lota, Proterorhinus semilunaris.

      Lutra lutra – vidra. Este o specie rezidentă, care găseşte habitate specifice favorabile în sit, având astfel perspective bune de evoluţie, în ciuda unei populaţii relativ reduse în prezent.

      Spermophillus citellus – popândăul. Specie rezidentă, prezentă în zona digului Crişului Negru şi pe islazurile folosite ca păşuni pentru oi, vaci şi cai, respectiv pe terenurile arabile.

4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

      1. 2.4.1.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi

         Situl de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru, suprapus cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru acoperă teritoriul administrativ-teritorial al comunelor Căpâlna, Batăr, Tinca, Avram Iancu, Ciumegiu, Şoimi şi Cociuba Mare din judeţul Bihor şi Zerind şi Mişca din judeţul Arad, cu o populaţie totală de 32383 de locuitori.

         Structura pe grupe de vârstă a populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale pe suprafeţele cărora se desfăşoară situl analizat indică un dezechilibru între grupele de vârstă, precum şi o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, datele statistice actuale relevând discrepanţe între grupele de vârstă, populaţia vârstnică şi populaţia adultă reprezentând cumulat este 73% din total, în timp ce populaţia tânără reprezintă puţin sub 27% din totalul populaţiei, conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011.

         

         Figura nr. 1. Ponderea pe grupe de vârstă a populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale pe suprafeţele cărora se desfăşoară situl

         Din totalul localităţilor unităţilor administrativ-teritoriale prezentate mai sus, 13 se suprapun teritorial cu situl studiat, respectiv:

         1. 1. Sânnicolau de Beiuş – cu 122 locuitori;

         2. 2. Suplacu de Tinca – cu 411 locuitori;

         3. 3. Căpâlna – cu 333 locuitori;

         4. 4. Ginta – cu 309 locuitori;

         5. 5. Tăut – cu 889 locuitori;

         6. 6. Talpoş – cu 1719 locuitori;

         7. 7. Tinca – cu 4614 locuitori;

         8. 8. Batăr – cu 1448 locuitori;

         9. 9. Râpa – cu 615 locuitori;

         10. 10. Tămaşda – cu 1224 locuitori;

         11. 11. Ant – cu 172 locuitori;

         12. 12. Zerind – cu 829 locuitori;

         13. 13. Iermata Neagră – cu 491 locuitori.

         Din populaţia totală a comunelor pe teritoriul cărora se desfăşoară siturile studiate, aproximativ jumătate dintre locuitori, respectiv 13176 locuitori, aparţin unor localităţi incluse în teritoriul celor două situri.

         În ceea ce priveşte aspectele socio-economice ale comunelor, principalele activităţi economice desfăşurate vizează:

         1. 1. cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor;

         2. 2. activităţi de prelucrare a lemnului;

         3. 3. activităţile comerciale.

         În Tabelul nr. 8 este prezentată situaţia exploataţiilor agricole existente la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, conform Recensământului general agricol din 2010.

         Tabelul nr. 8

         Exploataţii agricole existente în unităţile administrativ-teritoriale

         Denumire unitate administrativ-teritorială	Exploataţii agricole în 2010
         	Exploataţii agricole fără personalitate juridică	Exploataţii agricole cu personalitate juridică	Total
         ROSCI0049 şi ROSPA001S
         Căpâlna	928	12	940
         Batăr	1366	21	1387
         Tinca	2192	21	2213
         Avram Iancu	801	11	812
         Cociuba Mare	1294	12	1306
         Ciumeghiu	1075	31	1106
         Şoimi	936	10	946
         Zerind	427	11	438
         Mişca	927	15	942
         Total	9946	144	10090

         Observând situaţia ilustrată mai sus, se remarcă un număr foarte ridicat de exploataţii agricole fără personalitate juridică, fapt care denotă prezenţa dominantă a iniţiativelor individuale în desfăşurarea activităţii agricole.

         Activitatea economică predominant agrară la nivelul comunelor este reflectată şi într-o pondere destul de ridicată a populaţiei ocupate în sectorul agricol. Astfel, 52% din populaţia totală a comunelor desfăşoară activitate de muncă în domeniul agricol. Din aceasta, cea mai ridicată pondere a persoanelor ocupate în agricultură este întâlnită în cazul persoanelor vârstnice, respectiv 30%, conform informaţiilor ilustrate în Tabelul nr. 9.

         Tabelul nr. 9 Populaţie care desfăşoară activitate de muncă în domeniul agricol

         Denumire unitate administrativ- teritorială	Grupe de vârstă						Total
         	15 -24	25 – 34	35 – 44	45 – 54	55 – 64	65 şi peste
         ROSCI0049 şi ROSPA001S
         Căpâlna	51	96	227	204	457	596	1631
         Batăr	87	256	436	392	515	609	2295
         Tinca	144	351	635	624	791	1037	3582
         Avram Iancu	26	127	260	241	277	311	1242
         Cociuba Mare	75	190	406	359	411	529	1970
         Ciumeghiu	127	253	341	357	454	759	2291
         Şoimi	116	131	239	262	434	585	1767
         Zerind	31	74	134	132	177	199	747
         Mişca	30	128	274	241	305	471	1449
         Total	687	1606	29S2	2812	3821	S096	16974

         În ceea ce priveşte activitatea culturală a comunelor pe care se suprapun siturile analizate, se remarcă următoarele obiective de importanţă culturală:

         1. 1. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Căpâlna, datând din 1724;

         2. 2. Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” din Săldăbagiu, comuna Căpâlna, din 1769;

         3. 3. Castelul Moskovits, din localitatea Arpăşel, comuna Batăr din 1850;

         4. 4. Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Tăut, comuna Batăr, din 1789.

         Factorii interesaţi de implementarea planului de management sunt prezentaţi în Tabelul

         nr. 10.

         52

         Tabelul nr. 10

         Factori interesaţi de implementarea planului de management

         Număr curent	Factorul interesat şi principalele sale caracteristici	Cum sunt afectate interesele acestuia de probleme	Capacitatea şi motivaţia de a face schimbări	Acţiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
         Autorităţi locale şi entităţi subordonate
         1	Consiliul Judeţean Bihor, consiliile locale ale comunelor Căpâlna, Batăr, Tinca, Avram Iancu, Cociuba Mare, Ciumeghiu, Şoimi, Zerind şi Mişca	Dezvoltarea infrastructurii de transport, turistice, edilitare, traseul sau amplasamentul acestora putând interfera cu situl	Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural	Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecţie.
         2	Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad	Responsabile pentru elaborarea actelor de reglementare ale activităţilor propuse în arii naturale protejate şi în vecinatatea acestora. Responsabile pentru conservarea biodiversităţii	Informarea comunităţilor locale asupra statutului de protecţie Cei mai ridicaţi indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit şi conservarea biodiversităţii	Îmbunătăţirea activităţilor specifice conservării biodiversităţii printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate
         3	Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Bihor,	Autoritate responsabilă cu controlul aplicării	Autoritatea are printre atribuţii şi controlul modului de	Constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică sancţiunile

         	Comisariatul Judeţean Arad	prevederilor planului de management.	respectare a legislaţiei de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii.	contravenţionale în domeniul protecţiei mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului.
         4	Garda Forestieră Oradea şi Garda Forestieră Arad	Posibilă impunere a unor restricţii de exploatare a fondului forestier şi cinegetic ca urmare a includerii acestora în Reţeaua Natura 2000	Utilizarea raţională a resurselor naturale şi promovarea produselor ecologice	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabilă a resurselor naturale şi a mărcilor locale
         5	Direcţia Agricolă Bihor şi Direcţia Agricolă Arad	Posibilă impunere a unor restricţii de exploatare pe terenurile agricole ca urmare a includerii acestora în Reţeaua Natura 2000	Utilizarea eficientă a resureselor naturale şi tendinţa europeană de promovare a produselor ecologice	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabilă a resurselor naturale şi a mărcilor locale
         Instituţii academice
         6	Universitatea din Oradea, facultăţile care au specializari în domeniul protecţiei mediului	Activitatea de cercetare practică în domeniul conservării biodiversităţii se	Aceste instituţii deţin specialişti valoroşi în domeniul protecţiei mediului, direct interesaţi de	Specialiştii acestor instituţii deţin un rol determinant în realizarea studiilor ştiinţifice în

         53

         		desfăşoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activităţile didactice din domeniul ariilor naturale protejate implica şi practică în astfel de zone.	promovarea şi administrarea eficientă a ariilor naturale protejate.	ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se doreşte conştientizarea reprezentanţilor acestor instituţii asupra importanţei Reţelei Natura 2000 şi ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate.
         Organizaţii non-guvernamentale
         7	Organizaţii non-guvernamentale ce activează în domeniul protecţiei mediului	Creşterea capacităţii de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizaţiilor non- guvernamentale care activează în domeniul protecţiei mediului	Sunt principalele organizaţii implicate până în prezent în gestionarea ariilor naturale protejate prin preluarea în custodie	Sunt potenţiali parteneri ai custodelui în implementarea unor măsuri din planul de management.
         8	Organizaţii non-guvernamentale ce activează în domeniul socio-cultural	Susţinerea dezvoltării sociale, economice şi culturale poate interacţiona cu regimul de protecţie.	Dezvoltarea socială, economică şi culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea aspectelor culturale integrate în contextul	Promovarea posibilităţilor de integrare a dezvoltării umane şi culturale cu gestionarea raţională a resurselor naturale

         54

         			gestionării raţionale ariilor naturale protejate
         9	Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociaţii de vânătoare-pescuit	Posibilă impunere a unor restricţii de exploatare a fondului cinegetic şi piscicol ca urmare a includerii acestora în Reteaua Natura 2000	Utilizarea raţională a resureselor naturale şi promovarea produselor ecologice	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabilă a resurselor naturale şi a mărcilor locale
         Sectorul privat
         10	Asociaţii ale fermierilor	Posibilă impunere a unor restricţii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Reţeaua Natura 2000	Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi tendinţa europeană de promovare a produselor ecologice	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabilă a resurselor naturale şi a mărcilor locale
         11	Membrii comunităţilor locale	Posibilă impunere a unor restricţii ca urmare a includerii zonei în Reţeaua Natura 2000	Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi tendinţa europeană de promovare a produselor ecologice	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabilă a resurselor existente şi a mărcilor locale
         12	Proprietari şi utilizatori ai terenurilor	Posibilă impunere a unor restricţii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a	Utilizarea eficienta a resurselor naturale şi tendinţa europeană de promovare a produselor	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabilă a resurselor naturale şi a mărcilor locale

         55

         		includerii acestora în Reţeaua Natura 2000	ecologice
         13	Camera de Comerţ şi Industrie Bihor, Camera de Comerţ şi Industrie Arad, grupuri din sectorul de industrie, afaceri individuale şi antreprenori	Posibile restricţii pentru dezvoltarea industrială din anumite sectoare de activitate	Utilizarea eficientă a resurselor naturale	Promovarea posibilităţilor de utilizare durabila a resurselor naturale şi a mărcilor locale

         56

      2. 2.4.1.2 Utilizarea terenurilor

         Utilizarea terenului prezintă aspecte puternic contrastante la nivelul ariei protejate în analiză, diferenţierile fiind impuse de o serie de factori ca: relieful, petrografia diferită a substratului, topoclimate diferite, expoziţia versanţilor, vegetaţie şi tipuri de soluri.

         Au fost identificate în cadrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru 10 clase de utilizare conforme nomenclaturii "Corine Land Cover" care vor fi prezentate în cele ce urmează în funcţie de dimensiunea acestora.

         Cea mai extinsă clasă este cea a cursurilor de apă, aşa cum arată şi numele, se suprapune axului principal al văii. Deţine o suprafaţă de 805,82 ha, respectiv 43,32% din sit.

         Clasa terenurilor arabile neirigate urmează, cu un areal ce măsoară 655,98 ha, respectiv 35,26% din sit. Se prezintă sub forma unor areale localizate la nivelul culoarului de vale, în zona de luncă.

         Clasa următoare cea a terenurilor predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală însumează o suprafaţă de 257,95 ha, respectiv 13,86% din sit.

         Clasa intitulată spaţiul urban discontinuu şi spaţiul rural aşa cum arată şi numele, asamblează spaţiile din interiorul localităţilor situate de o parte şi de alta a culoarului de râu. Ca dimensiune ocupă 52,23 ha, respectiv 2,80% din sit.

         Clasa următoare este cea a zonelor de tranziţie cu arbuşti, in general defrişate, care ocupă 23,74 ha, respectiv 1,27% din sit.

         Urmează clasa suprafeţele acoperite cu păduri de foioase care ocupă 48,82 ha, respectiv 2,62% din sit. Este localizată pe dreapta râului sub forma unui areal compact.

         Următoarea clasă, cea a zonelor de culturi complexe apare sub forma unor areale de dimensiuni reduse, situate atât pe stânga cât şi pe dreapta culoarului Crişului Negru. Deţin doar 6,428 ha, respectiv 0,34% din sit.

         Clasa viilor este următoarea, localizate sub forma unui singur areal. Însumează 4,85 ha, respectiv 0,26% din sit.

         Clasa păşunilor secundare deţine 4,08 ha, respectiv 0,22% din sit. Însoţesc pădurile de foioase mărginind limitele acestora; de fapt păşunile secundare se formază pe măsura retragerii pădurilor de foioase prin defrişare.

         Ultima clasă este cea a mlaştinilor care ocupă doar 0,02 ha ceea ce înseamnă 0,001% din

         total.

         Sumarizate, clasele de utilizare a terenurilor şi suprafeţele ocupate de acestea în sit, ca suprafaţă şi procent, sunt prezentate în Tabelul nr. 11.

         Tabelul nr. 11

         Clasele "Corine Land Cover" şi suprafeţele ocupate de acestea în hectare şi %

         Număr	Clasă Corine Land Cover	Suprafaţa totală ocupată în hectare	Ponderea din suprafaţa sitului
         1	Cursuri de apă	805,82	43,32
         2	Terenuri arabile neirigate	655,98	35,26
         3	Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală	257,95	13,86
         4	Spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural	52,23	2,80
         5	Zone de tranziţie cu arbuşti, în general defrişate	23,74	1,27
         6	Păduri de foioase	48,82	2,62
         7	Zone de culturi complexe	6,428	0,34
         8	Vii	4,85	0,26
         9	Păşuni secundare	4,08	0,22
         10	Mlaştini	0,02	0,001

      3. 2.4.1.3 Situaţia juridică a terenurilor

         Analiza situaţiei juridice a terenurilor s-a bazat pe datele existente la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară la momentul elaborării planului de management, respectiv s-au luat în calcul toate terenurile intabulate şi reprezentate pe hărţile cadastrale.

         Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor este realizată în Tabelul nr. 12.

         Tabelul nr. 12

         Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

         Domeniu		Suprafaţa în sit în hectare
         Domeniul Public	domeniul public al statului	42,24
         	domeniul privat al statului	0,04

         	Total domeniul public	42,28
         Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice	299,4
         	proprietatea privată a persoanelor juridice	227
         	Total proprietate privată	526,4
         Teren neintabulat		1281,32

   2. 2.4.2. Impacturi şi ameninţări

Campaniile din teren au pus în evidenţă anumite activităţi umane care pot pune în pericol integritatea ariei protejate, a habitatelor şi speciilor existente în cadrul acesteia, chiar dacă unele nu se desfăşoară teritorial în sit, ci mai degrabă în zonele din proximitate, însă în mod indirect îşi pot răsfrânge impactul şi asupra teritoriului ariei protejate. În cadrul sitului vizat, activităţile antropice sunt relativ intense, ca urmare a accesului facil. Activitatea umană în sit este reprezentată în principal de activităţi agro-pastorale.

Activităţile agro-pastorale au influenţe directe asupra vegetaţiei şi solurilor, cu repercusiuni ulterioare şi asupra altor componente ale mediului. Pe scurt, aceste impacturi sunt:

1. 1. reducerea dimensiunii agregatelor de sol şi scăderea infiltraţiei, crescând astfel scurgerea superficială de versant;

2. 2. eliminarea completă a vegetaţiei pe unele suprafeţe prin păşunat intensiv şi crearea condiţiilor optime pentru acţiunea agenţilor geomorfologici;

3. 3. accelerarea solifluxiunii datorită cărărilor făcute de animale şi prin amenajările diverse ale păşunilor naturale;

4. 4. reducerea unor specii vegetale şi înlocuirea lor cu altele de productivitate mai mică;

5. 5. modificarea accentuată a biodiversităţii speciilor, atât floristice, cât şi faunistice;

6. 6. schimbări în morfometria plantelor;

7. 7. fragmentarea habitatelor speciilor sălbatice, acestea retrăgându-se în domeniul forestier.

Celelelate activităţi umane desfăşurate în sau în proximitatea sitului pot afecta obiectivele de conservare a ariei protejate prin activităţi de pescuit şi vânătoare nelegale, deversare de ape neepurate/în corpurile de apă, depozitare de deşeuri, accentuarea eutrofizării lacurilor prin aportul artificial cu substanţe nutritive utilizate pe terenurile agricole.

Principalele presiuni şi ameninţări identificate în sit sunt redate în Tabelul nr. 13.

60

Tabelul nr. 13

Presiuni şi ameninţări identificate în ROSCI0049 Crişul Negru

Număr	Denumire/ descriere	Tip	Intensitate	Categorii de organisme afectate	Localizarea
1	F02.03 Pescuit	Presiune actuală/	Scăzută	Barbus carpathicus	În special în apropierea zonelor locuite
	de agrement	Ameninţare viitoare		Romanogobio
				kessleri
				Rhodeus sericeus
				amarus
				Zingel zingel
				Romanogobio
				uranoscopus
				Gymnocephalus
				baloni
				Gymnocephalus
				schraetser
				Zingel streber
				Aspius aspius
				Romanogobio
				vladykovi
		Presiune actuală/	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie
		Ameninţare viitoare			ţinut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu

					preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafaţa sitului, specia foloseşte doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălţi existente.
2	H01 Poluarea	Presiune actuală/	Scăzută	Barbus carpathicus	În special în apropierea zonelor locuite
	apelor de	Ameninţare viitoare		Romanogobio
	suprafaţă			kessleri
	(limnice,			Rhodeus sericeus
	terestre, marine			amarus
	şi salmastre)			Zingel zingel
				Romanogobio
				uranoscopus
				Gymnocephalus
				baloni
				Cobitis elongatoides
				Gymnocephalus
				schraetser
				Sabanejewia
				balcanica
				Zingel streber

61

				Aspius aspius Romanogobio vladykovi
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Myotis dasycneme	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului, în principal prin poluare cu ape menajere şi substanţe chimice utilizate în agricultură, care pot afecta nevertebratele mici care constituie hrana specie.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus cristatus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Bombina variegata	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Specia rezistentă la aceste presiuni. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele

62

					măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina bombina	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Unio crassus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului, care deţine zone cu habitat favorabil speciei pe toată lungimea sa.
3	F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Barbus carpathicus Zingel zingel Gymnocephalus baloni Gymnocephalus schraetser Zingel streber Aspius aspius	În special în apropierea zonelor locuite
4	J02.05.02 Modificarea structurii cursurilor de	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Barbus carpathicus Romanogobio kessleri Rhodeus sericeus	S-au întâlnit plaje/depozite aluvionare de unde se extrag resurse minerale de către localnici. Speciile pot fi afectate dacă aceste exploatări se extind.

63

	apa continentale			amarus Zingel zingel Romanogobio uranoscopus Cobitis elongatoides Gymnocephalus schraetser Sabanejewia balcanica Zingel streber Aspius aspius Romanogobio vladykovi
5	G01.03.01 Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus cristatus	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

64

		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina variegata	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Cauzele principale sunt utilajele agricole şi de transport a agregatelor extrase din sit. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina bombina	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului, mai ales în apropierea localităţilor. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile şi populaţii însemnate se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
6	G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Romanogobio kessleri	În albia minoră a Crişului Negru, în special în sectorul superior al sitului, în porţiunile cu vaduri.
		Presiune actuală/	Medie	Triturus cristatus	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului,

65

	motorizate	Ameninţare viitoare			cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina variegata	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Cauzele principale sunt utilajele agricole şi de transport ale agregatelor extrase din sit. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina bombina	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului, mai ales în apropierea localităţilor. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile şi populaţii însemnate se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea

66

					vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
7	J03.02 Reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Rhodeus sericeus amarus	Specia pătrunde în braţele moarte şi lacurile alimentate de cursul principal.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus cristatus	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară preponderent extensiv. Totuşi, sunt suprafeţe însemnate cultivate intensiv, care nu mai permit existenţa habitatelor favorabile, perioadei terestre a speciilor. Trebuie avut însă în vedere ca practicile agricole să nu se schimbe în viitor şi să se impună păstrarea unor fâşii cu vegetaţie arbustivă şi forestieră naturală între parcele.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie ţinut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafaţa sitului, specia foloseşte doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălţi existente.

67

8	F05.02 Pescuit de scoici	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Rhodeus sericeus amarus	În special în apropierea zonelor locuite.
	A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Myotis dasycneme	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului, în principal prin poluare cu ape menajere şi substanţe chimice utilizate în agricultură, care pot afecta nevertebratele mici care constituie hrana speciei.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Unio crassus	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară, preponderent extensiv. Trebuie avut însă în vedere ca practicile să nu se schimbe în viitor.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară, preponderent extensiv. Totuşi, sunt suprafeţe însemnate cultivate intensiv, pe care este posibil să se utilizeze astfel de substanţe. Substanţele biocide afectează direct, prin otrăvire, cât şi indirect – se acumulează la nivelul lanţului trofic, speciile de păsări din sit.
9	E06.01 Demolarea de clădiri şi structuri umane	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Ridicată	Myotis dasycneme	Presiuile se manifestă în afara sitului, în localităţile din proximitatea acestuia, dar trebuie avută în considerare, având o importanţă foarte mare, deoarece specia foloseşte ca adăposturi de vară preponderent clădiri, poduri, cavităţi ale zidurilor şi turnuri de biserici.
10	E06.02	Presiune actuală/	Ridicată	Myotis dasycneme

68

	Reconstrucţia, renovarea clădirilor	Ameninţare viitoare
11	G05.08 Închiderea peşterilor sau a galeriilor	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Ridicată	Myotis dasycneme
12	B02.02 Curăţarea pădurii	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Myotis dasycneme	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite ca adăposturi de vară de către specie.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite de speciile de psări din sit.
13	B02.04 Îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Myotis dasycneme	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite ca adăposturi de vară de către specie.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea

69

					foarte importante deoarece sunt folosite de speciile de psări din sit.
14	B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Myotis dasycneme	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite ca adăposturi de vară de către specie.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite de speciile de păsări din sit.
15	K01.03 Secare	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus cristatus	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina variegata	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Specia rezistentă la aceste presiuni. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele

70

					măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina bombina	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie ţinut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafaţa sitului, specia foloseşte doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălţi existente.
16	G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Toate speciile de păsări	Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafaţa sitului, cu precădere în partea centrală şi de est şi în extremitatea vestică, în funcţie de proximitatea de localităţi.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina bombina	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului, mai ales în apropierea localităţilor. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile şi populaţii

71

					însemnate se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Bombina variegata	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Cauzele principale sunt utilajele agricole şi de transport a agregatelor extrase din sit. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.
17	A08 Fertilizarea (cu îngrăşământ)	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Unio crassus	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară, preponderent extensiv. Trebuie avut însă în vedere ca practicile să nu se schimbe în viitor.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară, preponderent extensiv. Totuşi, sunt suprafeţe însemnate cultivate intensiv, care nu mai permite existenţa habitatelor favorabile perioadei terestre a speciilor. Trebuie avut însă în vedere ca practicile agricole să nu se schimbe
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus cristatus

72

					în viitor şi să se impună păstrarea unor fâşii cu vegetaţie arbustivă şi forestieră naturală între parcele.
18	A02.01 Agricultură intensivă	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Unio crassus	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară, preponderent extensiv. Trebuie avut însă în vedere ca practicile să nu se schimbe în viitor.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus dobrogicus	În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfăşoară, preponderent extensiv. Totuşi, sunt suprafeţe însemnate cultivate intensiv, care nu mai permite existenţa habitatelor favorabile perioadei terestre a speciilor. Trebuie avut însă în vedere ca practicile agricole să nu se schimbe în viitor şi să se impună păstrarea unor fâşii cu vegetaţie arbustivă şi forestieră naturală între parcele.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Triturus cristatus
19	C01.01Extrager e de nisip si pietriş	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Emys orbicularis	Există aproximativ 9 perimetre de unde se extrage nisipul. 3 dintre acestea sunt de amploare mai mare.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Unio crassus	Există aproximativ 9 perimetre de unde se extrage nisipul. 3 dintre acestea sunt de amploare mai mare.
		Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Habitatul 3150	Tot arealul habitatului

73

20	F03.02.01 Colectare de animale	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Scăzută	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie ţinut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafaţa sitului, specia foloseşte doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălţi existente.
21	K02.03 Eutrofizare	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie ţinut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafaţa sitului, specia foloseşte doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălţi existente.
22	J01.01 Incendii	Presiune actuală/ Ameninţare viitoare	Medie	Emys orbicularis	Presiunea se manifestă pe toată suprafaţa sitului. Trebuie ţinut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderenţă în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafaţa sitului, specia foloseşte doar

74

					râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălţi existente.
23	Suprapăşunat	Presiune actuală/Ameninţare viitoare	Medie	Habitate, mamifere/Habitat 6430, Spermophillus citellus	Tot arealul ocupat de habitate.
24	Specii invazive/ alogene	Presiune actuală	Medie	Habitate/Habitat 91E0*, habitat 3150, habitat 6430.	Tot arealul ocupat de habitate.
25	Defrişări	Presiune actuală/Ameninţare viitoare	Medie	Habitate/Habitat 91E0*	Tot arealul ocupat de habitate.

75

CAPITOLUL 3

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVAREA SPECIILOR ŞI HABITATELOR

Suprafeţele de referinţă pentru starea favorabilă de conservare a habitatelor au fost considerate suprafeţele rezultate din studiul de fundamentare a planului, deoarece nu există studii anterioare detaliate de corologie a fiecărui habitat.

În cazurile speciilor şi grupelor de specii, aprecierea stării de conservare s-a făcut pe baza unui algoritm, ponderea fiecărui atribut fiind dictată de caracteristicile biologice şi ecologice, respectiv suprafeţe necesare pentru hrănire, intensitatea presiunilor, caracteristicile monotopului.

Perspectivele speciei/habitatului depind de tipul şi intensitatea impacturilor trecute şi prezente, presiuni, şi viitoare, ameninţări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenţii antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă şi vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi decât durata de implementare a planului de management. Aprecierea prezenţei şi intensităţii/magnitudinii fiecărui impact a fost făcută de experţi, pe o scară simplă, cu următoarele calificative: ,,S" = slabă, ,,M" = medie, ,,R" = ridicată. Atât pentru specii, cât şi pentru habitate, chiar dacă au fost constatate variaţii în intensitatea ameninţării / presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat pe cea mai mare parte din suprafaţa habitatului / habitatului speciei în sit.

Deoarece atât în cazul habitatelor, cât şi al speciilor a trebuit să se aleagă o singură stare de conservare din cele patru: favorabilă, nefavorabilă inadecvată, nefavorabilă rea şi necunoscută, fără stări intermediare, starea de conservare dominantă pentru habitat, deci care reprezintă cea mai mare suprafaţă în sit, a fost extrapolată pentru situaţia globală a habitatului. La fel, în cazul speciilor, starea de conservare a populaţiei majoritare a devenit prin extrapolare starea de conservare globală a speciei în sit.

1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

   91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae). Habitat în stare de conservare favorabilă, cu habitat stabil ca suprafaţă, cu structură şi funcţii bine conservate, cu excepţia unor mici areale afectate de pătrunderea unor specii invazive. Impacturile sunt de intensitate medie şi vizează în primul rând

   activităţi de defrişare ilegală, desfăşurate cu precădere pe timpul iernii. Din punctul de vedere al repartiţiei şi al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă.

   

   3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition. Habitat în stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, cu suprafaţă în descreştere, cu structură şi funcţii slab conservate, cu excepţia unor mici areale, şi cu impacturi ce l-ar putea afecta serios pe viitor: poluare, eutrofizare, specii invazive, dragare. Din punctul de vedere al repartiţiei, starea de conservare a habitatului este nefavorabilă – inadecvată, în ceea ce priveşte perspectivele viitoare, starea de conservare a habitatului este una nefavorabilă – rea.

   3270 – Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention

   p.p.Habitatul beneficiază la nivelul sitului de o stare de conservare favorabilă, datorită în primul rând bunei adaptabilităţi şi senzitivităţii mai scăzute la impact a speciilor edificatoare şi nu datorită lipsei presiunilor. Speciile edificatoare, în primul rând Polygonum hydropiper, Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita, Bidens cernuus, Xanthium strumarium edifică asociaţii pioniere pe aluviunile crude de râuri şi produc propagule, seminţe sau părţi vegetative plutitoare care odată fixate dau naştere la noi indivizi care se răspândesc foarte uşor. Sistemul reproductiv, în sens demografic – populaţional, şi ecologia acestora le fac deci foarte greu de extirpat dintr-un areal, astfel încât habitatul este destul de puţin afectat de presiuni. Din punctul de vedere al repartiţiei şi al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă.

   6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin. Habitatul este descris la nivelul sitului de o stare favorabilă de conservare, în ciuda suprafeţei relativ reduse pe care o ocupă, este stabil în ceea ce priveşte structura şi funcţiile ecologice. Presiunile sunt reduse ca intensitate, cea mai importantă fiind invaziile de specii alohtone care afectează habitatul în unele porţiuni. Din punctul de vedere al repartiţiei şi al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă.

2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

   1. 3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de peşti

      Barbus meridionalis – mreana vânătă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populaţie cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar în descreştere, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce deviază puţin de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile – rele, starea de conservare

      fiind inadecvată din punctul de vedere al populaţiei şi nefavorabilă – inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Gobio kessleri – porcuşorul de nisip. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 1000 şi 5000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Rhodeus sericeus amarus –– boarţă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie numeroasă cuprinsă între 10000 şi 50000 de indivizi, cu o structura a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Zingel zingel – pietrar. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 – 1000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Gobio uranoscopus – porcuşorul de vad. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populaţie cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar în descreştere, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare nefavorabilă inadecvată este în primul rând determinată de condiţiile oferite de habitate, care sunt îndeplinite doar parţial pe sectoare relativ scurte. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile – rele, starea de conservare fiind

      nefavorabilă – inadecvată atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Gymnocephalus baloni – ghiborţul de râu. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populaţie cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, în descreştere şi mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 – 1000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare nefavorabilă inadecvată este în primul rând determinată de condiţiile oferite de habitate, care sunt îndeplinite doar parţial pe sectoare relativ scurte. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile – inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Cobitis taenia – zvârluga. Specie în stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu populaţie în descreştere, cuprinsă în prezent între 100 şi 500 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce deviază puţin de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Specia este întâlnită foarte rar în sit, dar starea globală de conservare a speciei a fost apreciată ca fiind nefavorabilă – inadecvată, nu rea, deoarece starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este apreciată ca fiind favorabilă. Abundenţa rară poate pune în pericol existenţa speciei în viitor, inclusiv din cauze genetice. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile – rele, starea de conservare fiind nefavorabilă – inadecvată din punctul de vedere al populaţiei şi favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Gymnocephalus schraetzer – răspăr. Specie în stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu populaţie în descreştere, cuprinsă în prezent între 10 şi 50 de indivizi, de zece ori mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură populaţiei pe vârstă ce deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Specia este întâlnită extrem de rar în sit, dar starea globală de conservare a speciei a fost apreciată ca fiind nefavorabilă – inadecvată, nu rea, deoarece starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este apreciată ca fiind favorabilă. Abundenţa rară poate pune în pericol existenţa speciei în viitor, inclusiv din cauze genetice. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt

      nefavorabile – rele, starea de conservare fiind nefavorabilă – rea din punctul de vedere al populaţiei şi favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Sabanejewia aurata – dunarinţă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 1000 şi 5000 de indivizi, dar mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 5000 – 10000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Zingel streber – fusar. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 – 1000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei a fost apreciată ca fiind favorabilă, chiar dacă mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă. Specia are o distribuţie largă în sit, iar populaţia se află în expansiune din punct de vedere numeric. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Aspius aspius – avat. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 500 şi 1000 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

      Gobio albipinnatus vladykovi – porcuşorul de şes. Specia se află la momentul actual într- o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 1000 şi 5000 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu o

      structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

   2. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate

      Unio crassus – scoica de râu. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie robustă cuprinsă între 4 milioane şi 8 milioane de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 500 de hectare, aproximativ egal cu suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin poluarea apelor de suprafaţă, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, extragere de agregate minerale, agricultură intensivă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nefavorabilă – inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

   3. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere

Myotis dasycneme – liliacul de iaz. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 50 şi 100 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 1800 de hectare, aproximativ egal cu suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin defrişare, îndepărtarea arborilor uscaţi, construcţia de infrastructură, renovarea clădirilor, închiderea peşterilor sau galeriilor şi poluare luminoasă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

Lutra lutra – vidra. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, populaţia actuală, de 1-10 indivizi este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea de conservare favorabilă – 16-20 indivizi. Presiunile identificate la adresa speciei în sit au fost considerate de intensitate medie şi vizează activităţi de braconaj, poluare, incendii de vegetaţie, reducerea conectivităţii de habitat, conducerea vehiculelor motorizate, exploatare de agregate minerale.

Spermophillus citellus – popândăul. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, deoarece populaţia actuală, de circa 500-600 indivizi este

mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea de conservare favorabilă. Habitatul speciei în sit suferă o degradare continuă ca efect al unor presiuni antropice precum schimbarea categoriilor de folosinţă, antropizare, incendii de vegetaţie, persecuţia directă, mortalitate rutieră, braconaj.

1. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile

   Triturus cristatus – triton cu creastă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 200 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de patru ori mai mic decât suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, incendii, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile – inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă – inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

   Bombina variegata – buhai de baltă cu burtă galbenă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 50 şi 100 de indivizi, de circa patru ori mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, estimată la o valoare cuprinsă între 200 şi 500 de indivizi, cu un habitat de circa 10 hectare, jumătate ca valoare din suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, incendii, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile-inadecvate, starea de conservare fiind nefavorabilă – inadecvată din punctul de vedere al populaţiei, dar favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.

   Emys orbicularis – ţestoasa de apă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 200 şi 400 de indivizi, puţin mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 200-500 de indivizi, cu un habitat de circa 500 hectare, apropiat ca valoare de suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poşuarea apelor de

   suprafaţă, pescuit de agrement, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt necunoscute, dar în niciun caz nu favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă – inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

   Triturus dobrogicus – triton cu creastă dunărean. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi

   300 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de patru ori mai mic ca valoare faţă de suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile – inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă – inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

   Bombina bombina – buhai de baltă cu burtă roşie. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 500 şi 1000 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de asemenea apropiat ca valoare cu suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, incendii, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt necunoscute, dar în niciun caz nu favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă – inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

2. 3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar

Evaluarea stării de conservare a fost făcută doar pentru speciile de păsări a căror prezenţă în sit a fost confirmată de cercetările de teren derulate în anul 2014. Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de păsări sunt prezentate în Tabelul nr. 14.

Tabelul nr. 14

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

Număr	Specie	Mărimea populaţie în sit / Mărimea populaţiei pentru starea de conservare favorabilă	Stare de conservare globală
1.	Buteo rufinus	1-2 perechi/1 pereche	Favorabilă
2.	Chlidonias hybridus	8-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
3.	Chlidonias niger	5-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
4.	Picus canus	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
5.	Circaetus gallicus	1-2 perechi/1 pereche	Favorabilă
6.	Circus aeruginosus	1-2 perechi/2 perechi	Favorabilă
7.	Lanius minor	3-6 perechi/5 perechi	Favorabilă
8.	Anthus campestris	20-30 perechi/25 perechi	Favorabilă
9.	Alcedo atthis	25-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
10.	Circus cyaneus	10-20 indivizi/15 indivizi	Favorabilă
11.	Dendrocopos medius	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
12.	Falco vespertinus	2-4 perechi/3 perechi	Favorabilă
13.	Lanius collurio	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
14.	Lullula arborea	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
15.	Ciconia ciconia	20-30 perechi/25 perechi	Favorabilă
16.	Crex crex	5-15 masculi cântători/10 masculi cântători	Favorabilă
17.	Aquila pomarina	1 pereche/1 pereche	Favorabilă
18.	Caprimulgus europaeus	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
19.	Dendrocopos syriacus	30-70 perechi 50 perechi	Favorabilă
20.	Dryocopus martius	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
21.	Egretta garzetta	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
22.	Egretta alba	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
23.	Pernis apivorus	1-2 perechi/1 pereche	Favorabilă
24.	Ciconia nigra	10-20 indivizi/15 indivizi	Favorabilă
25.	Sylvia nisoria	5-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
26.	Turdus merula	20-30 perechi/25 perechi	Favorabilă
27.	Turdus philomelos	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
28.	Turdus viscivorus	20-30 perechi/25 perechi	Favorabilă

29.	Upupa epops	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
30.	Anser anser	1000-1500 indivizi/1200 indivizi	Favorabilă
31.	Coccothraustes coccothraustes	10-30 perechi/15 perechi	Favorabilă
32.	Columba oenas	40-50 perechi/45 perechi	Favorabilă
33.	Coturnix coturnix	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
34.	Columba palumbus	40-60 perechi/15 perechi	Favorabilă
35.	Cuculus canorus	10-30 masculi/20 masculi	Favorabilă
36.	Cygnus olor	1-3 perechi/2 perechi	Favorabilă
37.	Delichon urbica	80-120 perechi/100 perechi	Favorabilă
38.	Miliaria calandra	30-50 perechi/40 perechi	Favorabilă
39.	Gallinula chloropus	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
40.	Hirundo rustica	100-150 perechi/120 perechi	Favorabilă
41.	Jynx torquilla	5-10 perechi/8 perechi	Favorabilă
42.	Luscinia megarhynchos	10-30 perechi/20 perechi	Favorabilă
43.	Motacilla alba	30-80 perechi/50 perechi	Favorabilă
44.	Motacilla flava	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
45.	Muscicapa striata	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
46.	Oenanthe oenanthe	20-50 perechi/30 perechi	Favorabilă
47.	Oriolus oriolus	5-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
48.	Phoenicurus ochruros	10-30 perechi/20 perechi	Favorabilă
49.	Phoenicurus phoenicurus	20-30 perechi/25 perechi	Favorabilă
50.	Phylloscopus collybita	50-100 perechi/60 perechi	Favorabilă
51.	Saxicola rubetra	30-50 perechi/40 perechi	Favorabilă
52.	Saxicola torquata	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
53.	Serinus serinus	5-20 perechi/10 perechi	Favorabilă
54.	Streptopelia turtur	20-50 perechi/30 perechi	Favorabilă
55.	Sturnus vulgaris	80-150 perechi/100 perechi	Favorabilă
56.	Sylvia atricapilla	30-70 perechi/50 perechi	Favorabilă
57.	Sylvia borin	20-40 perechi/30 perechi	Favorabilă
58.	Sylvia curruca	30-50 perechi/40 perechi	Favorabilă
59.	Larus canus	5-15 indivizi/10 indivizi	Favorabilă

60.	Anas crecca	5-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
61.	Anas platyrhynchos	50-60 perechi/50 perechi	Favorabilă
62.	Anas querquedula	5-8 perechi/7 perechi	Favorabilă
63.	Ardea cinerea	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
64.	Aythya ferina	40-80 indivizi/ 50 indivizi	Favorabilă
65.	Corvus frugilegus	120-200 perechi/160 perechi	Favorabilă
66.	Falco tinnunculus	4-8 perechi/6 perechi	Favorabilă
67.	Fulica atra	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
68.	Gallinago gallinago	20-50 indivizi/30 indivizi	Favorabilă
69.	Larus ridibundus	15-30 perechi/20 perechi	Favorabilă
70.	Larus cachinnans	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
71.	Numenius phaeopus	5-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
72.	Phalacrocorax carbo	10-20 perechi/15 perechi	Favorabilă
73.	Podiceps cristatus	10-15 perechi/10 perechi	Favorabilă
74.	Tachybaptus ruficollis	5-10 perechi/7 perechi	Favorabilă
75.	Vanellus vanellus	40-60 perechi/50 perechi	Favorabilă
76.	Anser albifrons albifrons	1000-2000 indivizi/1500 indivizi	Favorabilă

CAPITOLUL 4

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

1. 4.1. Scopul planului de management

   Pe baza informaţiilor prezentate în capitolele anterioare şi a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare a sitului, acest capitol descrie structura şi conţinutul componentei operaţionale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate în efortul de păstrare şi promovare a valorilor sitului, acestea au fost separate în obiective generale distincte.

   Scopul managementului integrat al sitului ROSCI0049 Crişul Negru suprapus cu ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru îl constituie conservarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar prezente aici şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonă prin păstrarea activităţilor tradiţionale şi ecoturism.

2. 4.2. Obiective generale şi specifice

   1. 4.2.1. Obiective generale

      Pentru definirea obiectivelor generale ale planului de management se vor aborda 4 teme pe perioada implementării. Cele patru teme sunt:

      Tema nr. 1- Managementul biodiversităţii; Tema nr. 2 – Dezvoltare durabilă;

      Tema nr. 3 – Conştientizare şi educaţie;

      Tema nr. 4 – Administrarea şi managementul efectiv al sitului

      Tabelul nr. 1S

      Obiective generale şi specifice

      Teme
      Tema nr. 1 Managementul	Tema nr. 2	Tema nr. 3	Tema nr. 4
      biodiversităţii	Dezvoltare	Conştientizare şi	Administrarea şi
      	durabilă	educaţie	managementul
      			efectiv al sitului
      Obiectivele generale

      Obiectiv general nr. 1 –	Obiectiv general	Obiectiv general nr.	Obiectiv general nr.
      Menţinerea/ameliorarea stării	nr. 2 – Promovarea	3 – Creşterea	4 – Asigurarea unui
      de conservare identificate	unei dezvoltări	gradului de	management eficient
      pentru habitatele şi speciile	urbane durabile a	informare a	şi adaptabil al sitului
      de interes comunitar pentru	localităţilor aflate	publicului referitor	prin susţinerea unei
      care a fost desemnat situl	pe teritoriul sau în	la valorile naturale	structuri funcţionale
      Natura 2000	vecinătatea sitului	ale sitului şi la	de management pe
      	prin păstrarea	activităţile cu	durata de aplicare a
      	activităţilor	impact negativ	planului de
      	tradiţionale şi	asupra acestora.	management.
      	dezvoltarea
      	activităţilor de
      	ecoturism

   2. 4.2.2. Obiective specifice

      Tabelul nr. 16 include obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestor obiective specifice se vor dezvolta activităţi distincte sau măsuri restrictive în funcţie de complexitatea obiectivului specific.

      Tabelul nr. 16

      Obiective specifice ale planului de management

      Obiective generale	Obiective specifice
      Obiectiv general nr. 1 – Menţinerea	Obiectiv specific nr. 1 Continuarea identificării şi cartării
      sau ameliorarea stării de conservare	speciilor şi habitatelor de interes comunitar
      identificate pentru habitatele şi
      	Obiectiv specific nr. 2 Monitorizarea stării de conservare
      speciile de interes comunitar pentru	a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
      care a fost desemnat situl Natura
      	Obiectiv specific nr. 3 Aplicarea măsurilor pentru
      2000	asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi
      	speciilor de interes comunitar
      	Obiectiv specific nr. 4 Îmbunătăţirea managementului
      	terenurilor din sit, astfel încât acesta să contribuie la
      	menţinerea/aducerea la starea de conservare favorabilă a
      	habitatelor şi speciilor de interes comunitar

      	Obiectiv specific nr. 5 Aplicare unui set de măsuri pentru refacerea conectivităţii longitudinale a Crişului Negru în ROSCI 0049;
      Obiectiv general nr. 2 – Promovarea	Obiectiv specific nr. 6 Promovarea unor forme de vizitare
      unei dezvoltări durabile a	şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale
      localităţilor	sitului Natura 2000
      aflate pe teritoriul sau în vecinătatea
      	Obietciv specific nr. 7 Promovarea realizării şi
      sitului prin păstrarea activităţilor	comercializării de produse tradiţionale, etichetate cu sigla
      tradiţionale şi dezvoltarea	siturilor
      activităţilor de ecoturism
      	Obiectiv specific nr. 8 Promovarea utilizării durabile a
      	pajiştilor şi terenurilor umede
      	Obiectiv specific nr. 9 Promovarea utilizării durabile a
      	terenurilor forestiere
      Obiectiv general nr. 3 – Creşterea	Obiectiv specific nr. 10 Susţinerea şi promovarea
      gradului de informare a publicului	educaţiei ecologice prin realizarea de activităţi educative
      referitor la valorile naturale ale	pe tema conservării naturii
      sitului şi activităţile cu impact
      	Obiectiv specific nr. 11 Îmbunătăţirea atitudinii factorilor
      negativ asupra acestora	interesaţi prin informare şi conştientizare cu privire la
      	valorile naturale din interiorul siturilor Natura 2000
      Obiectiv general nr. 4 – Asigurarea	Obiectiv specific nr. 12 Îmbunăţăţirea logisticii necesare
      unui management eficient şi	pentru exercitarea eficientă a atribuţiunilor custodelui
      adaptabil al sitului prin susţinerea
      	Obiectiv specific nr. 13 Asigurarea integrităţii sitului şi a
      unei structuri funcţionale de	respectării planului de management prin controale
      management pe durata de aplicare a	periodice
      planului de management
      	Obiectiv specific nr. 14 Asigurarea finanţarii/bugetului
      	necesar pentru implementarea planului de management
      	Obiectiv specific nr. 15 Asigurarea unui nivel adecvat de
      	pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei
      	sitului
      	Obiectiv specific nr. 16 Actualizarea formularului
      	standard de caracterizare a sitului Natura 2000
      	ROSCI0049 Crişul Negru

   3. 4.2.3. Măsuri de conservare activă propuse

În Tabelul nr. 17 sunt redate măsurile de conservare active propuse în vederea menţinerii, îmbunătăţirii stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din sit.

Tabelul nr. 17

Măsuri de conservare activă

Denumire habitat sau specie de interes comunitar	Măsură de management propusă
91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior	Reglementarea activităţilor antropice precum exploatarea materialului lemnos şi păşunatul pe suprafeţele acoperite cu habitate de interes comunitar
	Controlul speciilor invazive
	Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite
	Reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul de câmpie, până de la cel montan şi alpin	Îndepărtarea speciilor invazive
	Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite
	Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi a intensităţii acestuia
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition,	Controlul activităţilor antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate
	Îndepărtarea speciilor invazive
Myotis dasycneme, Lutra lutra, Spermophilus citellus	Controlul activităţilor antropice precum circulaţia motorizată, construirea de drumuri, braconajul şi exploatările forestiere în zona habitatului specific al speciilor de mamifere
	Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi controlul

	acestuia
	Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite
	Reglementarea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului
Triturus cristatus, Bombina variegata, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Bombina bombina	Controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni şi reptile
	Menţinerea, cel puţin la starea şi suprafaţa actuală a habitatelor acvatice de reproducere şi monitorizarea acumulărilor temporare şi permanente de apă din sit
Barbus meridionalis, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Gymnocephalus baloni, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio albipinnatus vladykovi	Prevenirea şi combaterea braconajului şi a pescuitul excesiv
	Reglementarea condiţiilor de pescuit pentru speciile de peşti: Barbus meridionalis, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Gymnocephalus baloni, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio albipinnatus vladykovi
	Reglementarea perioadelor de execuţie a lucrărilor de amenajare în albia minoră şi în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile
	Reducerea riscului de consangvinizare a speciilor de peşti
Unio crassus	Reglementarea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului
	Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes comunitar
	Instituirea unui management eficient al deşeurilor în sit şi în proximitate
	Controlul strict al activităţilor de braconaj

CAPITOLUL S

PLANUL DE ACTIVITĂŢI – ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA

Activităţile sunt cele mai simple şi explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita pentru a fi realizate, una sau mai multe acţiuni în funcţie de complexitate.

Următoarele tabele includ planurile de acţiune detaliate pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice ale planului de management.

La fiecare acţiune de management se regăsesc următoarele informaţii:

• – Indicatorul de cuantificare: acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată.

• – Indicatorul de prioritizare: este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmeză:

•  Prioritatea 1: Acţiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acţiuni trebuie realizate, chiar în detrimentul altor acţiuni

•  Prioritatea 2: Acţiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acţiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eşuarea realizării acesteia.

•  Prioritatea 3: Acţiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea ţintei şi a obiectivelor planului. Investiţii pentru realizarea acestor acţiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acţiunile prioritate 1 şi 2 vor fi realizate.

  • – Un grafic de implementare în timp: indică în ce an/ani trebuie implementată acţiunea.

  • – Asumare a responsabilităţilor: include organizaţia responsabilă de implementare şi partenerii esenţiali pentru aceasta.

1. S.1. Planul de activităţi/acţiuni/măsuri

   Acţiuni/măsuri

   Indicatori de cuantificare

   Prioritate

   Activitatea la nivel de semestru

   Responsabil pentru implementare

   Parteneri pentru implementare

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   S1

   S2

   S1

   S2

   S1

   S2

   S1

   S2

   S1

   S2

   Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 1. Continuarea identificării şi cartării speciilor şi habitatelor de interes comunitar

   Continuarea identificării şi cartării speciilor şi habitatelor de interes comunitar

   Număr de habitate sau specii cartate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Institute de cercetare şi academice, specialişti în domeniu

   Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 2. Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

   Actualizarea permanentă a informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar

   1 inventar de monitorizare a speciilor şi habitatelor

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Institute de cercetare şi academice, specialişti în domeniu

   Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

   Raport privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Institute de cercetare şi academice, specialişti în domeniu

   Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii

   93

   Obiectiv specific nr. 3. Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de interes comunitar: 91E0*

   Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă

   Raport anual privind lucrările silvice din sit

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Direcţia Silvică Bihor, Direcţia Silvică Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Controlul speciilor invazive prin: invazive

   Număr de ha reabilitate Raport privind distribuţia speciilor invazive în sit

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Organizaţii non- guvernamentale, voluntari

   Interzicerea accesului turmelor de animale în habitatul forestier

   Număr de turme de oi existente în zonă; Număr de avertismente/ contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad, primării

   Interzicerea incendierilor de vegetaţie în sit în general, dar în

   Număr de avertismente/

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad,

   1. a. îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora

   2. b. controlul periodic – o dată pe an- privind dezvoltarea speciilor

   94

   mod special în vecinătatea acestui habitat

   contravenţii aplicate

   primării

   Reconstrucţia ecologică a malurilor degradate, folosind speciile edificatoare ale habitatului 91E0*

   Inventarieri periodice anuale a suprafeţei ocupate de habitatul 91E0*

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   Primării locale, Administraţia Naţională Apele Române, Administraţia Bazinală Crişuri, custode, voluntari, organizaţii non-guvernamentale

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate ierboase: 6430

   Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice

   Număr de hectare reabilitate Raport privind distribuţia speciilor invazive în sit

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Organizaţii non- guvernamentale, voluntari, primării

   Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite în zona habitatului 6430

   Număr de avertismente/ contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad, primării

   Reglementarea perioadei în care se

   Raport de

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Agenţia pentru Plăţi şi

   95

   permite păşunatul şi a intensităţii acestuia în zona habitatului 6430

   monitorizare Număr de avertismente/ contravenţii aplicate

   Intervenţii în Agricultură Bihor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Arad, localnici

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate acvatice/umede: 3270, 3150

   Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate: dragare, lucrări hidrotehnice, poluare, turism, pescuit

   Raport privind monitorizarea activităţilor antropice în cele două zone

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad, Administraţa Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Crişuri, Administraţia Naţională pentru

   96

   Îmbunătăţiri Funciare

   Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice

   Număr de ha reabilitate Raport privind distribuţia speciilor invazive în sit

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Organizaţii non- guvernamentale, voluntari, primării

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de interes comunitar

   Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de mamifere: antropizare, circulaţie motorizată, poluare, construcţie de drumuri, braconaj, exploatări forestiere

   Raport privind monitorizarea activităţilor antropice în cele două zone

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi controlul acestuia

   Raport de monitorizare Număr de avertismente/ contravenţii

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Bihor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Arad,

   97

   aplicate

   localnici

   Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite

   Număr de avertismente/ contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Garda de Mediu Bihor, Garda de mediu Arad, primării

   Reglementarea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului, până la o distanţă de 200 m de limita acestuia

   Număr de întâlniri de conştientizare a problemei utilizării substanţelor biocide în sit şi în apropierea sitului Număr de mortalităţi la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, localnici

   Controlul strict al activităţilor de braconaj, în primul rând pentru

   Număr de avertismente/

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad,

   98

   specia Lutra lutra

   contravenţii aplicate

   primării

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni şi reptile de interes comunitar

   Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni şi reptile: antropizare, circulaţie motorizată, poluare, pescuit, construcţie de drumuri

   Raport privind monitorizarea activităţilor antropice în cele două zone

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Monitorizarea acumulărilor temporare şi permanente de apă din sit

   Rapoarte monitorizare anuale

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Specialişti, institute de cercetare, Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Crişuri

   Menţinerea, cel puţin la starea şi suprafaţa actuală a habitatelor

   Hectare de habitate menţinute

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Organizaţii non- guvernamentale,

   99

   acvatice de reproducere

   voluntari

   Prevenirea colmatării zonelor umede de reproducere – menţinerea adăpătorilor de pe păşuni, menţinerea canalelor de drenaj a culturilor agricole şi fâneţelor prin realizarea de acorduri scrise cu proprietarii acestora

   Rapoarte monitorizare anuale

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Comunităţi locale, proprietari de animale/proprietari de stâne

   Menţinerea sau construirea hibernaculelor, grămezi de bolovani, cioate, buturugi, crengi, în apropierea habitatelor de reproducere şi în zona de ecoton a habitatelor de hrănire din perioada terestră

   Rapoarte de monitorizare, hărţi realizate

   Custode

   Organizaţii non- guvernamentale, voluntari

   Reducerea/eliminarea circulaţiei motorizate în afara drumurilor publice din interiorul siturilor Natura 2000

   Număr de sancţiuni aplicate, rapoarte patrulare

   Custode

   Jandarmeria Română, Poliţia

   Reglementarea extinderii aşezărilor umane în cadrul sitului ROSCI0049

   Număr de solicitari de avize pentru

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul

   100

   Crişul Negru

   schimbarea categoriei de folosinţă Număr de avize favorabile acordate Număr de avertismente/ contravenţii aplicate

   Judeţean Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de peşti de interes comunitar

   Prevenirea şi combaterea braconajului şi a pescuitul excesiv

   Număr de contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Jandarmeria Română, Poliţia, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Reglementarea capturării speciilor de peşti de interes comunitar:

   Număr de contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Jandarmeria Română, Poliţia, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   1. 1. Barbus meridionalis

   2. 2. Gobio kessleri

   3. 3. Rhodeus sericeus amarus

   4. 4. Zingel zingel

   5. 5. Gobio uranoscopus

   101

   În perioadele de migraţie, reproducere, predezvoltare şi iernare a organismelor acvatice, respectiv februarie-iulie, octombrie-ianuarie, nu va fi permisă executarea lucrărilor de amenajare în albia minoră şi în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile unde s-au identificat specii de peşti de interes comunitar, cu excepţia lucrărilor impuse de situaţii de urgenţă

   Număr de contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Jandarmeria Română, Poliţia, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Înlăturarea barierelor artificiale sau naturale pentru a elimina apariţia

   Număr de lucrări efectuate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, organizaţii non- guvernamentale,

   1. 6. Gymnocephalus baloni

   2. 7. Cobitis taenia

   3. 8. Gymnocephalus schraetzer

   4. 9. Sabanejewia aurata

   5. 10. Zingel streber

   6. 11. Aspius aspius

   7. 12. Gobio albipinnatus vladykovi

   102

   fenomenului de consangvinizare, riscul de consangvinizare a speciilor de peşti

   voluntari.

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar

   Interzicerea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului, până la o distanţă de 200 m de limita acestuia, în vederea evitării poluării apei

   Număr de întâlniri de conştientizare a problemei utilizării substanţelor biocide în sit şi în apropierea sitului

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, localnici

   Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes comunitar

   Instituirea unui management eficient al deşeurilor în sit şi în proximitate

   Inventar al locurilor de depozitare ilegală a deşeurilor în sit Număr de campanii de ecologizare

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Interzicerea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului

   Număr de întâlniri de conştientizare a problemei utilizării substanţelor biocide

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării

   103

   în sit şi în apropierea sitului Număr de mortalităţi la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă

   Controlul strict al activităţilor de braconaj

   Număr de contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Jandarmeria Română, Poliţia, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

   Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 4. Îmbunătăţirea managementului terenurilor din sit, astfel încât acesta să contribuie la menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi speciilor de interes comunitar

   Interzicerea schimbării modului actual de utilizare a suprafeţelor de teren acoperite de habitate de interes comunitar sau care reprezintă habitate ale speciilor de interes comunitar

   Număr de solicitari de avize pentru schimbarea categoriei de folosinţă Număr de avize

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Arad

   104

   favorabile acordate Număr de avertismente/ contravenţii aplicate

   Obiectiv specific nr. 5. Aplicarea unui set de măsuri pentru refacerea conectivităţii longitudinale a Crişului Negru în ROSCI 0049

   Amplasarea unei scări de peşti la pragul de beton Ginta

   Scară de peşti realizată

   2

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Arad, organizaţii non- guvernamentale

   Amenajarea corespunzătoare braţelor moarte Râpa, Tinca şi Tăut

   Amenajare realizată

   2

   x

   x

   Custode

   Primării, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Arad, organizaţii non- guvernamentale

   Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism Obiectiv specific nr. 6. Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale siturilor

   Realizarea de infrastructură de

   Număr de elemente

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Voluntari, organizaţii

   105

   vizitare

   de infrastructură proiectate Număr de elemente de infrastructură realizate

   non-guvernamentale, primării

   Amenajarea şi întreţinerea unor puncte cheie de observare a biodiversităţii

   Număr de puncte de observare proiectate Număr de puncte de observare realizate

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Voluntari, organizaţii non-guvernamentale, primării

   Crearea şi întreţinerea unor trasee ecoturistice

   Număr de trasee proiectate Număr de trasee realizate/marcate în teren

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Voluntari, organizaţii non-guvernamentale

   Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes

   Număr panouri şi indicatoare montate

   2

   x

   x

   Custode

   Voluntari, organizaţii non-guvernamentale

   Realizarea unor hărţi ecoturistice

   Număr harţi realizate

   2

   x

   x

   Custode

   Firme de Sisteme Informaţionale Geografice

   Informare şi conştientizare localnici

   Număr de întâlniri,

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   106

   cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă

   minim 2 pe an

   Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism Obiectiv specific nr. 7. Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichetate cu sigla siturilor

   Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale

   Sigla concepută

   2

   x

   x

   Custode

   Firme de publicitate, comunitatea locală, primării

   Promovarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului

   Număr de produse tradiţionale produse Număr de evenimente la care sunt promovate produse locale

   3

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Firme de publicitate, comunitatea locală, primării

   Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism Obiectiv specific nr. 8. Promovarea utilizării durabile a pajiştilor – păşuni, fâneţe

   Încurajarea practicilor tradiţionale de cosire manuală acolo unde suprafeţele de teren permit acest

   Inventar al proprietarilor de terenuri agricole în

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Proprietari de teren, primării

   107

   lucru

   sit Număr de discuţii/întâlniri de conştientizare a importanţei cositului pentru obiectivele de conservare ale sitului Număr de proiecte de obţinere de fonduri pentru stimularea activităţilor tradiţionale

   Realizarea unui tip de păşunat în acord cu practicile dezvoltării durabile şi în conformitate cu practicile tradiţionale locale prin: – favorizarea păşunatului cu bovine în dauna păşunatului cu ovine sau

   Număr turme de ovine/caprine Număr turme de bovine Studiu privind bonitatea pajiştilor

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Comunităţi locale, proprietari de animale/proprietari de stâne, primării, Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Bihor,

   108

   caprine privind intensitatea păşunatului şi a numărului de animale păşunate

   şi intensitatea păşunatului Valoare încărcare de animale/ha

   Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Arad, universităţi în domeniul ştiinţelor agricole.

   Iniţierea unor acţiuni de informare/conştientizare asupra regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora

   Număr de întâlniri, minim 1/an

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Comunităţi locale, primării, asociaţii de fermieri

   Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism Obiectiv specific nr. 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor forestiere

   Interzicerea tăierii arboretelor de anin ce fac parte din habitatul 91E0* care se găsesc de-a lungul cursurilor de apă din interiorul sitului Natura 2000

   Număr de controale în teren, Număr de contravenţii aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Direcţia Silvică Bihor, Garda de Mediu Bihor, Direcţia Silvică Arad, Garda de Mediu Arad

   • – realizarea unui studiu privind bonitatea pajiştilor şi stabilirea capacităţii de suport a acestora în ceea ce priveşte încărcătura

   • – realizarea unor monitorizări

   109

   Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 10. Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin realizarea de activităţi educative pe tema conservării naturii

   Prezentări tematice în şcolile din localităţile limitrofe sitului

   1 prezentare/an

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, şcoli

   Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 11. Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin informare şi conştientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului NATURA 2000

   Întâlniri cu comunităţile locale şi alţi factori de interes privind managementul siturilor

   1 prezentare anual cu ocazia unor zile tematice

   2

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Comunităţi locale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, şcoli

   Proiectarea şi montarea panourilor informative şi de avertizare

   Număr panouri montate în teren

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Voluntari

   Promovarea sitului şi a acţiunilor de management în mass – media

   Număr articole în presă, emisiuni TV

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Instituţii media

   Obiectiv general nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata

   110

   de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 12. Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor custodelui

   Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observaţii şi monitorizări: binocluri, GPS, aparate foto, echipamente de pescuit electric, mijloace auto.

   Inventar al echipamentelor de teren

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 13. Asigurarea integrităţii siturilor şi a respectării planului de management prin controale periodice

   Monitorizarea implementării planului de management

   Număr de acţiuni din plan realizate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmărirea respectarii activităţilor de mai sus şi a regulamentului/planului de management

   Număr de rangeri Rapoarte de patrulare Număr contravenţii/ avertismente aplicate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului plan

   Raport de evaluare al implementării planului

   1

   x

   x

   Custode

   111

   Realizarea plan de management versiunea 2

   Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 14. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

   Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării

   Plan de lucru anual şi buget

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Identificarea şi accesarea de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului

   Număr cereri de finanţare completate pentru proiecte cu diverse finanţări Număr de proiecte câştigate

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Firme de consultanţă, Experţi individuali, institute de cercetare

   Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea siturilor

   Evaluarea nevoilor de formare a personalului

   Raport de evaluare

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Desfăşurarea şi participarea la

   1 curs/an/membru

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Experţi individuali,

   112

   cursuri de instruire necesare

   institute de cercetare

   Participarea la conferinte de specialitate

   1 participare /an / colectiv

   3

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Experţi individuali, institute de cercetare

   Rapoarte către autorităţi

   Raport anual privind custodia Raport anual privind starea sitului

   1

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custode

   Autorităţi publice de reglementare şi control în domeniul mediului

   Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 16. Actualizarea formularului standard de caracterizare a sitului NATURA 2000

   Elaborarea propunerii de actualizare a formularului standard în funcţie de rezultatele studiilor: Lutra lutra şi Spermophilus

   Formular standard actualizat

   1

   x

   x

   Custode

   Experţi individuali, institute de cercetare

   • – eliminarea habitatului 92A0;

   • – adăugarea habitatelor 91E0*, 3150, 3270 şi 6430;

   • – eliminarea speciei de peşti Misgurnus fossilis;

   • – adăugarea speciilor de mamifere

   113

   citellus; – înlocuirea speciei de peşti Gobio albipinnatus cu specia Gobio albipinnatus vladykovi.

   114

2. S.2. Plan de monitorizare a activităţilor

   Planul de monitorizare a activităţilor

   Tabelul nr. 18.

   Modalitatea/mijloacele de monitorizare		Evidenţa monitorizării		Frecvenţa R – Regulat C – Continuu N – Dacă este nevoie
   Continuarea identificării şi cartării speciilor şi habitatelor de interes comunitar		Număr cartate	de habitate sau specii	C
   Actualizarea permanentă informaţiilor privind speciile habitatele de interes comunitar	a şi	1 inventar de monitorizare a speciilor şi habitatelor		C
   Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar		Raport privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar		R
   Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă		Raport anual privind lucrările silvice din sit		R
   Controlul speciilor invazive prin: invazive		Număr de ha reabilitate Raport privind distribuţia speciilor invazive în sit		R
   Interzicerea accesului turmelor de animale în habitatul forestier		Număr de turme de oi existente în zonă; Număr de avertismente/ contravenţii aplicate		C
   Interzicerea incendierilor	de	Număr	de avertismente/	C

   1. a. îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora

   2. b. controlul periodic – odată pe an- privind dezvoltarea speciilor

   vegetaţie în sit în general, dar în mod special în vecinătatea acestui habitat	contravenţii aplicate
   Reconstrucţia ecologică a malurilor degradate, folosind speciile edificatoare ale habitatului 91E0*	Inventarieri periodice anuale a suprafeţei ocupate de habitatul 91E0*	R
   Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice	Număr de ha reabilitate Raport privind distribuţia speciilor invazive în sit	R
   Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite în zona habitatului 6430	Număr de avertismente/ contravenţii aplicate	C
   Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi a intensităţii acestuia în zona habitatului 6430	Raport de monitorizare Număr de avertismente/ contravenţii aplicate	R
   Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate: dragare, lucrări hidrotehnice, poluare, turism, pescuit	Raport privind monitorizarea activităţilor antropice în cele două zone	R
   Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice	Număr de ha reabilitate Raport privind distribuţia speciilor invazive în sit	R
   Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de mamifere: antropizare, circulaţie motorizată, poluare, construcţie de drumuri, braconaj, exploatări forestiere	Raport privind monitorizarea activităţilor antropice în cele douăzone	R
   Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi controlul	Raport de monitorizare Număr de avertismente/	R

   acestuia	contravenţii aplicate
   Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite	Număr de avertismente/ contravenţii aplicate	R
   Reglementarea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului, până la o distanţă de 200 m de limita acestuia	Număr de întâlniri de conştientizare a problemei utilizării substanţelor biocide în sit şi în apropierea sitului Număr de mortalităţi la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă	R
   Controlul strict al activităţilor de braconaj, în primul rând pentru specia Lutra lutra	Număr de avertismente/ contravenţii aplicate	C
   Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni şi reptile: antropizare, circulaţie motorizată, poluare, pescuit, construcţie de drumuri	Raport privind monitorizarea activităţilor antropice în cele două zone	R
   Monitorizarea acumulărilor temporare şi permanente de apă din sit	Rapoarte monitorizare anuale	R
   Prevenirea colmatării zonelor umede de reproducere – menţinerea adăpătorilor de pe păşuni, menţinerea canalelor de drenaj a culturilor agricole şi fâneţelor prin realizarea de acorduri scrise cu proprietarii acestora	Rapoarte monitorizare anuale	R
   Menţinerea sau construirea hibernaculelor, grămezi de bolovani,	Rapoarte de monitorizare, hărţi realizate	R

   cioate, buturugi, crengi, în apropierea habitatelor de reproducere şi în zona de ecoton a habitatelor de hrănire din perioada terestră
   Reducerea/eliminarea circulaţiei motorizate în afara drumurilor publice din interiorul siturilor Natura 2000	Număr de sancţiuni aplicate, rapoarte patrulare	C
   Reglementarea extinderii aşezărilor umane în cadrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru	Număr de solicitari de avize pentru schimbarea categoriei de folosinţă Număr de avize favorabile acordate Număr de avertismente/ contravenţii aplicate	N
   Prevenirea şi combaterea braconajului şi a pescuitul excesiv	Număr de contravenţii aplicate	C
   Reglementarea capturării speciilor de peşti de interes comunitar:	Număr de contravenţii aplicate	C
   În perioadele de migraţie, reproducere, predezvoltare şi iernare	Număr de contravenţii aplicate	C

   1. 1. Barbus meridionalis

   2. 2. Gobio kessleri

   3. 3. Rhodeus sericeus amarus

   4. 4. Zingel zingel

   5. 5. Gobio uranoscopus

   6. 6. Gymnocephalus baloni

   7. 7. Cobitis taenia

   8. 8. Gymnocephalus schraetzer

   9. 9. Sabanejewia aurata

   10. 10. Zingel streber

   11. 11. Aspius aspius

   12. 12. Gobio albipinnatus vladykovi

   a organismelor acvatice, respectiv februarie-iulie, octombrie-ianuarie, nu va fi permisă executarea lucrărilor de amenajare în albia minoră şi în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile unde s-au identificat specii de peşti de interes comunitar, cu excepţia lucrărilor impuse de situaţii de urgenţă
   Înlăturarea barierelor artificiale sau naturale pentru a elimina apariţia fenomenului de consagvinizare, riscul de consagvinizare a speciilor de peşti	Număr de lucrări efectuate	R
   Interzicerea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului, până la o distanţă de 200 m de limita acestuia, în vederea evitării poluării apei	Număr de întâlniri de conştientizare a problemei utilizării substanţelor biocide în sit şi în apropierea sitului	R
   Instituirea unui management eficient al deşeurilor în sit şi în proximitate	Inventar al locurilor de depozitare ilegală a deşeurilor în sit Număr de campanii de ecologizare	C
   Interzicerea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului	Număr de întâlniri de conştientizare a problemei utilizării substanţelor biocide în sit şi în apropierea sitului Număr de mortalităţi la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă	C
   Controlul strict al activităţilor de	Număr de contravenţii aplicate	C

   braconaj
   Interzicerea schimbării modului actual de utilizare a suprafeţelor de teren acoperite de habitate de interes comunitar sau care reprezintă habitate ale speciilor de interes comunitar	Număr de solicitari de avize pentru schimbarea categoriei de folosinţă Număr de avize favorabile acordate Număr de avertismente/ contravenţii aplicate	R
   Amplasarea unei scări de peşti la pragul de beton Ginta	Scară de peşti realizată	N
   Amenajarea corespunzătoare braţelor moarte Râpa, Tinca şi Tăut	Amenajare realizată	N
   Realizarea de infrastructură de vizitare	Număr de elemente de infrastructură proiectate Număr de elemente de infrastructură realizate	N
   Amenajarea şi întreţinerea unor puncte cheie de observare a biodiversităţii	Număr de puncte de observare proiectate Număr de puncte de observare realizate	C
   Crearea şi întreţinerea unor trasee ecoturistice	Număr de trasee proiectate Număr de trasee realizate/marcate în teren	C
   Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes	Număr panouri şi indicatoare montate	C
   Realizarea unor hărţi ecoturistice	Număr harţi realizate	C
   Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă	Număr de întâlniri, minim 2 pe an	R
   Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de	Sigla concepută	N

   produse tradiţionale
   Promovarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului	Număr de produse tradiţionale produse Număr de evenimente la care sunt promovate produse locale	R
   Încurajarea practicilor tradiţionale de cosire manuală acolo unde suprafeţele de teren permit acest lucru	Inventar al proprietarilor de terenuri agricole în sit Număr de discuţii/întâlniri de conştientizare a importanţei cositului pentru obiectivele de conservare ale sitului Număr de proiecte de obţinere de fonduri pentru stimularea activităţilor tradiţionale	R
   Realizarea unui tip de păşunat în acord cu practicile dezvoltării durabile şi în conformitate cu practicile tradiţionale locale prin: privind intensitatea păşunatului şi a numărului de animale păşunate	Număr turme de ovine/caprine Număr turme de bovine Studiu privind bonitatea pajiştilor şi intensitatea păşunatului Valoare încărcare de animale/ha	C
   Iniţierea unor acţiuni de informare/conştientizare asupra regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora	Număr de întâlniri, minim 1/an	R
   Interzicerea tăierii arboretelor de	Număr de controale în teren,	C

   • – favorizarea păşunatului cu bovine în dauna păşunatului cu ovine sau caprine

   • – realizarea unui studiu privind bonitatea pajiştilor şi stabilirea capacităţii de suport a acestora în ceea ce priveşte încărcătura

   • – realizarea unor monitorizări

   anin ce fac parte din habitatul 91E0* care se găsesc de-a lungul cursurilor de apă din interiorul sitului Natura 2000	Număr de contravenţii aplicate
   Prezentări tematice în şcolile din localităţile limitrofe sitului	Număr de prezentări anuale realizate	R
   Întâlniri cu comunităţile locale şi alţi factori de interes privind managementul siturilor	Număr de prezentări anuale cu ocazia unor zile tematice	R
   Proiectarea şi montarea panourilor informative şi de avertizare	Număr panouri montate în teren	R
   Promovarea sitului şi a acţiunilor de management în mass – media	Număr articole în presă, emisiuni TV	R
   Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observaţii şi monitorizări: binocluri, GPS, aparate foto, echipamente de pescuit electric mijloace auto etc.	Inventar al echipamentelor de teren	R
   Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmarirea respectarii activităţilor de mai sus şi a regulamentului/planului de management	Număr de rangeri Rapoarte de patrulare Număr contravenţii/ avertismente aplicate	C
   Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului plan	Raport de evaluare al implementării planului Plan de management versiunea 2	R
   Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării	Plan de lucru anual şi buget	R
   Identificarea şi accesarea de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului	Număr cereri de finanţare completate pentru proiecte cu diverse finanţări Număr de proiecte câştigate	C
   Evaluarea nevoilor de formare a	Raport de evaluare	R

   personalului
   Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare	Număr de cursuri/an/membru	R
   Participarea la conferinte de specialitate	Număr de participări /an / colectiv	R
   Rapoarte către autorităţi	Raport anual privind custodia Raport anual privind starea sitului	R
   Elaborarea propunerii de actualizare a formularului standard în funcţie de rezultatele studiilor:	Formular standard actualizat	N

   • – eliminarea habitatului 92A0;

   • – adăugarea habitatelor 91E0*, 3150, 3270 şi 6430;

   • – eliminarea speciei de peşti Misgurnus fossilis;

   • – adăugarea speciilor de mamifere Lutra lutra şi Spermophilus citellus;

   • – înlocuirea speciei de peşti Gobio albipinnatus cu specia Gobio albipinnatus vladykovi.

   124

3. S.3. Resurse şi buget

Bugetul alcătuit şi prezentat în Tabelele nr. 19 şi nr. 20 este unul estimativ, iar dată fiind complexitatea măsurilor şi acţiunilor prevăzute în plan, este posibil să apară nevoiade a efectua unele modificări în buget, în momentul implementării acestora.

Tabelul nr. 19.

Bugetul planului de management al siturilor ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA001S Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA001S Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru
Programe şi sub-programe	Necesar de finanţare
	Scenariu criticN		Scenariu optimNN
	Ore lucru	Fonduri	Ore lucru	Fonduri
P1 Managementul biodiversităţii
1.1. Inventariere si cartare	819	65,536	1024	81920.00
1.2. Monitorizare starii de conservare	154	12,288	192	15360.00
1.3. Paza, implementare reglementari si masuri specifice de protectie	5818	185,792	7272	232240.00
1.4. Managementul datelor
1.5. (Re)introducere specii (extincte)
1.6. Reconstrucţie ecologică			96	2790.00
Subtotal P1 costuri operationale anuale	6790	263,616	8584	332310.00
Investitii P1 – 5 ani – durata planului de management
P2 Turism
2.1. Infrastructura de vizitare	102	8,192	128	10240.00

2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	256	20,480	320	25600.00
2.3. Managementul vizitatorilor	0	0
Subtotal P2 costuri operaţionale anuale	358	28,672	448	35840.00
Investiţii P2 – 5 ani – durata planului de management				1350000.00
P3 Constientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
3.1. Tradiţii şi comunităţi	115	11,360	144	14200.00
3.2. Conştientizare şi comunicare	141	14,968	176	18710.00
3.3. Educaţie ecologică	256	21,840	320	27300.00
P3 Subtotal costuri operaţionale anuale	512	48,168	640	60210.00
Investiţii P3 – 5 ani – durata planului de management
P4 Management şi Administrare
4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare		106,240	80	132800.00
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare	154	12,288	192	15360.00
4.3. Documente strategice şi de planificare	691	56,896	864	71120.00
4.4. Instruire personal	38	21,600	48	27000.00
P4 Subtotal costuri operaţionale anuale	883	197,024	1184	246280.00
Investiţii P4 – 5 ani – durata planului de management
Total costuri operationale anuale	8S44	S37,480	108S6	674,640
Investitii totale – S ani		1,080,000		1,3S0,000
Total finanţare plan de management – S ani		3,767,400		4,723,200

125

126

Tabelul nr. 20.

Bugetul detaliat al planului de management al siturilor ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA001S Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 1. Continuarea identificării şi cartării speciilor şi habitatelor de interes comunitar
1	Continuarea identificării şi cartării speciilor şi habitatelor de interes comunitar	40 zile x 4 persoane x 4 ani x 640 RON/zi				409600	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 2. Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
2	Actualizarea permanentă a informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar	6 zile x 2 persoane x 3 ani x 640 RON/zi				23040	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
3	Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar	7 zile x 4 persoane x 3 ani x 640 RON/zi				53760
Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 3. Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de interes comunitar: 91E0*

127

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
4	Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă	15 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 15 zile x 5 ani x 65 RON/zi			34875	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
5	Controlul speciilor invazive prin: a. îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora; b. controlul periodic – o dată	5 zile x 2 persoane x 100 RON/zi x 5 ani				5000

128

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	pe an – privind dezvoltarea speciilor invazive
6	Interzicerea accesului turmelor de animale în habitatul forestier	13 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 13 zile x 5 ani x 65 RON/zi			30225
7	Interzicerea incendiilor de vegetaţie în sit în general, dar în mod special în vecinătatea acestui habitat	7 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 7 zile x 5 ani x 65 RON/zi			16275
8	Reconstrucţia ecologică a malurilor	6 zile x 2 persoane x 200 RON/zi	Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi			13950

129

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	degradate, folosind speciile edificatoare ale habitatului 91E0*	x 5 ani
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate ierboase: 6430
9	Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice	5 zile x 2 persoane x 100 RON/zi x 5 ani				5000	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
10	Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite în zona habitatului	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250

130

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	6430
11	Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi a intensităţii acestuia în zona habitatului 6430	14 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 14 zile x 5 ani x 65 RON/zi			32550
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate acvatice şi umede: 3270 şi 3150
12	Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate: dragare, lucrări	23 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 23 zile x 5 ani x 65 RON/zi			53475	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice –

131

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	hidrotehnice, poluare, turism şi pescuit						primării
13	Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice.	10 zile x 2 persoane x 100 RON/zi x 5 ani				10000
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de interes comunitar
14	Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de mamifere:	9 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 9 zile x 5 ani x 65 RON/zi			20925	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării

132

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	antropizare, circulaţie motorizată, poluare, construcţie de drumuri, braconaj, exploatări forestiere
15	Reglementarea perioadei în care se permite păşunatul şi controlul acestuia	8 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 8 zile x 5 ani x 65 RON/zi			18600
16	Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru	8 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 8 zile x 5 ani x 65 RON/zi			18600

133

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	îndepărtarea vegetaţiei nedorite
17	Reglementarea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului, până la o distanţă de 200 m de limita acestuia	10 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250
18	Controlul strict al activităţilor de braconaj, în primul rând pentru specia Lutra lutra	10 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250

134

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni şi reptile de interes comunitar
19	Limitarea şi controlul activităţilor antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni şi reptile:circulaţie motorizată, poluare, pescuit, construcţie de drumuri	9 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 9 zile x 5 ani x 65 RON/zi			20925	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
20	Monitorizarea acumulărilor temporare şi	6 zile x 2 persoane x 200 RON/zi	Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi			13950

135

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	permanente de apă din sit	x 5 ani
21	Menţinerea, cel ăuţin la starea şi suprafaţa actuale a habitatelor acvatice de reproducere	5 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 5 zile x 5 ani x 65 RON/zi			11625
22	Prevenirea colmatării zonelor umede de reproducere – menţinerea adăpătorilor de pe păşuni, menţinerea canalelor de drenaj a culturilor	3 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 3 zile x 5 ani x 65 RON/zi			6975

136

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	agricole şi fâneţelor prin realizarea de acorduri scrise cu proprietarii acestora
23	Menţinerea sau construirea hibernaculelor respectiv a grămezilor de bolovani, cioate, buturugi, crengi în apropierea habitatelor de reproducere şi în zona de ecoton a	4 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 4 zile x 5 ani x 65 RON/zi			9300

137

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	habitatelor de hrănire din perioada terestră
24	Reducerea/ eliminarea circulaţiei motorizate în afara drumurilor publice din interiorul siturilor Natura 2000	6 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi			13950
25	Reglementarea extinderii aşezărilor umane în cadrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru	6 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi			13950

138

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar
26	Interzicerea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului, până la o distanţă de 200 m de limita acestuia în vederea evitării poluării apei	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de peşti de interes comunitar

139

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
27	Prevenirea şi combaterea braconajului şi a pescuitul excesiv	12 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 12 zile x 5 ani x 65 RON/zi			27900
28	Reglementarea capturării speciilor de peşti de interes comunitar: Barbus meridionalis, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Gymnocephalus baloni, Cobitis	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250

140

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	taenia, Gymnocephalus schraetzer, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Gobio albipinnatus vladykovi
29	În perioadele de migraţie, reproducere, predezvoltare şi iernare a organismelor acvatice, respectiv	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250

141

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	februarie-iulie, octombrie- ianuarie nu va fi permisă executarea lucrărilor de amenajare în albia minoră şi în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile unde s-au identificat specii de peşti de interes comunitar, cu excepţia lucrprilor impuse de situaţii

142

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	de urgenţă
30	Înlăturarea barierelor artificiale sau naturale pentru a elimina apariţia fenomenului de consangvinizare riscul de consangvinizare a speciilor de peşti	3 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 3 zile x 5 ani x 65 RON/zi			6975
Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes comunitar

143

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
31	Instituirea unui management eficient al deşeurilor în sit şi în proximitate	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250
32	Interzicerea folosirii substanţelor chimice pe terenurile arabile din interiorul şi proximitatea sitului	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250
33	Controlul strict al activităţilor de braconaj	10 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			23250

144

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 4. Îmbunătăţirea managementului terenurilor din sit, astfel încât acesta să contribuie la menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi speciilor de interes comunitar
34	Interzicerea schimbării modului actual de utilizare a suprafeţelor de teren acoperite de habitate de interes comunitar sau care reprezintă habitate ale speciilor de interes comunitar.	Incluse la măsurile Numărul 4, 6, 11, 12, 15, 16, 17, 19, 20 şi 26					Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii Obiectiv specific nr. 5. Aplicarea unui set de măsuri pentru refacerea conectivităţii longitudinale a Crişului Negru în ROSCI0049

145

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
35	Amplasarea unei scări de peşti la pragul de beton Ginta	10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi	Lucrări de construcţie = 20000 RON			24000
36	Amenajarea corespunzătoare a braţelor moarte Râpa, Tinca şi Tăut	20 zile x 2 persoane x 200 RON/zi	Lucrări de construcţie = 30000 RON			38000
Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice Obiectiv specific nr. 6. Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului
37	Realizarea de infrastructură de vizitare	1 pers x 20 zile x 4 ani x 640 RON/zi				51200	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări,
			Lucrări de proiectare,			1350000

146

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
			construcţie, întreţinere, design, tipărire = 1350000				fonduri publice – primării
38	Amenajarea şi întreţinerea unor puncte cheie de observare a biodiversităţii	1 persoană x 20 zile x 5 ani x 640 RON/zi				64000
39	Crearea şi întreţinerea unor trasee ecoturistice	1 persoană x 20 zile x 3 ani x 640 RON/zi				38400
40	Instalarea de panouri şi indicatoare în	1 persoană x 20 zile x 1 an x 640				12800

147

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	principalele puncte de interes	RON/zi
41	Realizarea unor hărţi ecoturistice	1 persoană x 20 zile x 1 an x 640 RON/zi				12800
42	Informare şi conştientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă	2 zile x 2 persoane x 5 ani x 640 RON/zi				12800
Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice Obiectiv specific nr. 7. Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichetate cu sigla sitului

148

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
43	Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale	1 persoană x 10 zile x 500 RON/zi	Design, consultari, distribuire = 15000 lei			20000	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
44	Promovarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului	1 persoană x 20 zile x 500 RON/zi				10000
Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice Obiectiv specific nr. 8. Promovarea utilizării durabile a pajiştilor – păşuni, fâneţe
45	Încurajarea practicilor tradiţionale de	2 persoane x 2 zile x 5 ani x 640	Combustibil: 4 zile x 5 ani x 65 RON/zi			14100	Fonduri europene, POS Mediu,

149

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	cosire manuală acolo unde suprafeţele de teren permit acest lucru.	RON/zi					donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
46	Realizarea unui tip de păşunat în acord cu practicile dezvoltării durabile şi în conformitate cu practicile tradiţionale locale prin: – favorizarea păşunatului cu bovine în dauna	2 persoane x 2 zile x 5 ani x 640 RON/zi	Combustibil: 4 zile x 5 ani x 65 RON/zi			14100

150

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	păşunatului cu ovine sau caprine – realizarea unui studiu privind bonitatea pajiştilor şi stabilirea capacităţii de suport a acestora în ceea ce priveşte încărcătura – realizarea unor monitorizări privind intensitatea păşunatului şi a numărului de animale păşunate

151

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
47	Iniţierea unor acţiuni de informare/conştien tizare asupra regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii acestora.	2 persoane x 1 zi x 5 ani x 640 RON/zi	Combustibil: 2 zile x 5 ani x 65 RON/zi			7050
Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice Obiectiv specific nr. 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor forestiere
48	Interzicerea tăierii arboretelor de anin ce fac parte din	1 persoană x 10 zile x 5 ani x 640	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65			35250	Fonduri europene, POS Mediu,

152

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	habitatul 91E0* care se găsesc de-a lungul cursurilor de apă din interiorul sitului Natura 2000	RON/zi	RON/zi				donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 10. Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin realizarea de activităţi educative pe tema conservării naturii
49	Prezentări tematice în şcolile din localităţile limitrofe sitului	2 persoane x 20 zile x 5 ani x 500 RON/zi	Obiecte promoţionale 30 RON/bucata; combustibil 20 zile x 5 ani x 65 RON/zi	Bucată materiale publicitare	1000 materiale publicitare	136500	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării

153

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 11. Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin informare şi conştientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului NATURA 2000
50	Întâlniri cu comunităţile locale şi alţi factori de interes privind managementul sitului	1 persoană x 10 zile x 5 ani x 500 RON/zi	Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi			28250	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
51	Proiectarea şi montarea panourilor informative şi de		Obiecte promoţionale 30 RON/bucata;	Bucată materiale publicitare	1000	30000

154

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	avertizare	1 persoană x 5 zile x 5 ani x 500 RON/zi	Combustibil: 5 zile x 5 ani x 65 RON/zi			14125
52	Promovarea sitului şi a acţiunilor de management în mass – media	1 persoană x 5 zile x 5 ani x 500 RON/zi	Combustibil: 5 zile x 5 ani x 65 RON/zi			14125
Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 12. Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor custodelui
53	Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observaţii şi monitorizări: binocluri, GPS,	1 pers x 10 zile x 5 ani x 640 lei/zi				32000	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri
			Calculatoare de teren	Buc	10	80000
			Vehicule de	Buc	2	270000

155

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	aparate foto, echipamente de pescuit electric, mijloace auto.		teren				publice – primării
			Sediu, chirie	Luni	60	96000
			Achiziţie imagini satelitare, hărţi			120000
			Echipament pescuit electric	Buc	1	54000
			Imbracaminte de teren	Set	4	12000
Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 13. Asigurarea integrităţii sitului şi a respectării planului de management prin controale periodice
54	Monitorizarea implementării planului de	1 pers x 365 zile/an x 200 RON x 5 ani	Combustibil = 65 lei/zi x 365 x 5 ani=			483625	Fonduri europene, POS Mediu,

156

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	management		118625 lei				donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
55	Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmarirea respectarii activitatilor de mai sus şi a regulamentului/ planului de management
56	Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului plan	35 zile x 4 persoane x 640 lei/zi				89600

157

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 14. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management
57	Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării	1 persoană x 40 zile x 5 ani x 640 RON/zi	Consumabile 3500 RON			131500	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
58	Identificarea şi accesarea de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului	1 persoană x 40 zile x 5 ani x 640 RON/zi	Consumabile 6500 RON			134500
Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de

158

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea sitului
59	Evaluarea nevoilor de formare a personalului	3 persoane x 2 evenimente x 5 ani x 4500 RON	Taxe cursuri/ conferinţe, transport, cazare, diurnă			135000	Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice – primării
60	Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire necesare
61	Participarea la conferinte de specialitate
62	Rapoarte către autorităţi	1 persoană x 20 zile x 5 ani x 640 Ron/zi				64000
Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de

159

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 16. Actualizarea formularului standard de caracterizare a sitului NATURA 2000
63	Elaborarea propunerii de actualizare a formularului standard în funcţie de rezultatele studiilor: eliminarea habitatului 92A0; adăugarea habitatelor 91E0*, 3150, 3270 şi 6430;eliminarea speciei de peşti Misgurnus fossilis;	1 persoană x 20 zile x 640 RON/zi				12800

160

Număr. Crt.	Obiective	Resurse umane	Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui			Resurse financiare estimate
		Total zile / om	Denumire	Unitate de masura	Cantitate	Total RON	Sursa fonduri
	adăugarea speciilor de mamifere Lutra lutra şi Spermophilus citellus; înlocuirea speciei de peşti Gobio albipinnatus cu specia Gobio albipinnatus vladykovi.
TOTAL						4723200

161

CAPITOLUL 6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Bădărău, A.S., 2013 – 3270 Râuri cu maluri nămoloase din Chenopodion rubri şi Bidention, in: Brînzan, T (coord. ed.), 2013 – Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, p. 35.

Botnariuc, N., Tatole, V. (Edit.) (2005) – Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Academia Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" Bucureşti.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A. (2006) – Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Doniţă, N., Ivan, D., Coldea, Gh. Sanda, V., Popescu, A, Chifu, T., Paucă-Comănescu, M., Mititelu, D., Boşcaiu, N. (1992) – Vegetaţia României, Ed.Tehnică Agricolă, Bucureşti.

Doniţă, N., Păucă-Compnescu, M., Popescu A., Mihăilescu, S., Biriş, I.A. (2005) – Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică Bucureşti, pp. 496.

Gasc, J.P., et al. Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe.

Ivan, D., Doniţă, N., Coldea, Gh. Sanda, V., Popescu, A, Chifu, T., Boşcaiu, N, A., Mititelu, D., Paucă-Comănescu, M. (1993) – Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, 9: 3-79.

Rozylowicz L, Cogălniceanu D, Szekely P, Samoilă C, Ruben I, Tudor M, Plăiaşu R, Stănescu F (2013) – Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35- 57.

Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., (2008) – Fitocenozele din România: sintaxonomie, strucutură, dinamică şi evoluţie, Ed. ARS Docendi, Bucureşti.

Anexa nr. 1 Harta localizării sitului

Anexa nr. 2. Harta suprapunerii cu alte arii protejate

Anexa nr. 3. Harta geologică_est

Anexa nr. 4. Harta geologică_vest

Anexa nr. S. Harta hidrologică_est

Anexa nr. 6. Harta hidrologică_vest

Anexa nr. 7. Harta pedologică_est

Anexa nr. 8. Harta pedologică_vest

Anexa nr. 9. Distribuţia habitatului 91E0*

Anexa nr. 10. Distribuţia habitatului 31S0

Anexa nr. 11. Distribuţia habitatului 3270

Anexa nr. 12. Distribuţia habitatului 6430

Anexa nr. 13. Distribuţia speciilor de peşti_1

Anexa nr. 14. Distribuţia speciilor de peşti_2

Anexa nr. 1S. Distribuţia speciilor de peşti_3

Anexa nr. 16. Distribuţia speciilor de peşti_4

Anexa nr. 17. Distribuţia speciilor de nevertebrate

Anexa nr. 18. Distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile

Anexa nr. 19. Distribuţia speciilor de păsări_1

Anexa nr. 20. Distribuţia speciilor de păsări_2

Anexa nr. 21. Distribuţia speciilor de păsări_3

Anexa nr. 22. Distribuţia speciilor de păsări_4

Anexa nr. 23. Distribuţia speciilor de păsări_S

Anexa nr. 24. Distribuţia speciilor de păsări_6

Anexa nr. 2S. Distribuţia speciilor de păsări_7

188

Anexa nr. 26 Ameninţările potenţiale asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0049

CRIŞUL NEGRU

Art. 1. – (1) Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru revine Asociaţiei Pescarilor Sportivi Aqua Crisius – denumită în continuare Custode, în baza Convenţiei de custodie nr. 151/07.07.2010 încheiată între Custode şi Ministerul Mediului şi Pădurilor şi a Actelor Adiţionale nr. 1/23.02.2012, nr. 2/20.11.2014 şi nr. 3/29.09.2015;

(2) În baza convenţiei de custodie, custodele elaborează regulamentul şi planul de management al sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru şi urmăreşte respectarea acestora.

Art. 2. – Respectarea deciziilor, a condiţiilor şi a termenelor de aplicare (valabilitate) a acordurilor/avizelor custodelui este obligatorie pentru beneficiarii acestora. Custodele are obligaţia să informeze instituţiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din acord/aviz legale în vigoare şi să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, cheltuielile fiind suportate de beneficiarul acordului/avizului.

Art. 3. – (1) În perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt încurajate activităţile agricole tradiţionale şi agricultura ecologică.

(2) Este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic.

(3) Este interzisă introducerea în cultură a speciilor de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare, respectiv sanitar veterinare, emise conform legislaţiei în vigoare.

Art.4. – Terenurile agricole din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru evidenţiate ca pajişti, păşuni sau păşuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru păşunat, fâneaţă, cultivarea plantelor de nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe. Pe aceste suprafeţe se pot amplasa perdele de protecţie a pajiştilor.

Art. S. – Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol de terenuri din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru se face cu avizul custodelui, în condiţiile legii.

Art. 6. – Utilizarea raţională a pajiştilor, păşunilor pentru cosit şi/sau păşunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de custode astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi nici speciile de floră şi faună.

Art. 7. – Păşunatul se supune următoarelor reglementări:

1. (1) Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt permise, cu avizul custodelui, următoarele activităţi:

   1. a) păşunatul se face în baza unor contracte încheiate cu deţinătorii/administratorii păşunilor;

   2. b) amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale, adaptate specificului rural şi încadrate în peisaj, se face cu avizul custodelui.

2. (2) Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt interzise următoarele activităţi:

   1. c) amplasarea de locuri de târlire la mai puţin de 50 de metri de albia Ierului Îngust ;

   2. d) lăsatul animalelor nesupravegheate la păşunat;

   3. e) spălarea animalelor în râul Ierul Îngust.

   4. f) accesul caprinelor

3. (3) În cazul degradării evidente a păşunilor, custodele poate opri de la păşunat anumite suprafeţe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal;

4. (4) În perioada de păşunat, la stână se păstrează copiile următoarelor documente: contract de păşunat, certificate sanitar-veterinare, datele de identitate a însoţitorilor de turmă şi acordul emis de către custode

5. (5) Numărul de câini admis se stabileşte prin contractul de păşunat, în limitele stabilite de legislaţia în vigoare;

6. (6) Câinii vor avea obligatoriu jujeu, ce va fi confecţionat din material lemnos de esenţă tare prin strunjire şi va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d=4cm, lungimea l=30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brăţară metalică prinsă prin intermediul unui lanţ de zgardă de la gâtul câinelui. Lungimea lanţului se stabileşte în funcţie de talia câinelui astfel încât jujeul să incomodeze deplasarea în alergare a câinelui. După montarea ansamblului, jujeul trebuie să stea în poziţie orizontală şi să fie poziţionat imediat sub nivelul articulaţiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui;

7. (7) Câinii vor fi vaccinaţi iar proprietarul trebuie să facă dovada vaccinarii acestora;

8. (8) Adăpatul se va realiza numai în punctele autorizate de custode.

Art. 8. – Proprietarii/administratorii păşunilor verifică starea de sănătate a animalelor şi respectarea condiţiilor de păşunat cu sprijinul specialiştilor sanitar-veterinar autorizaţi şi al reprezentanţilor Camerelor Agricole locale o dată pe sezon de păşunat şi ori de câte ori există pericolul declanşării unor epizotii sau alte acţiuni cu efecte negative asupra patrimoniului natural. Copia procesului verbal de constatare va fi înaintată spre informare custodelui.

Art. 9. – (1) Este interzisă orice intervenţie antropică în Habitatele: 91E0* – Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae), 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition, 3270 – Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p., 6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin fiind protejate pe întreaga suprafaţă a sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu excepţia celor impuse de situaţiile de urgenţă.

1. (2) Custodele are obligaţia să semnalizeze prezenţa acestor habitate pe suprafaţa sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

2. (3) Custodele va elabora studii pentru evidenţierea locurilor de păşunat şi capacitatea de suport a păşunilor precum şi perioadele în care se poate păşuna.

   Art. 10. – Proprietarii sau administratorii de stână au obligaţia ca anual să pună la dispoziţia custodelui datele necesare elaborării Anchetei Pastorale, elaborate conform Hotărârii Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 11. – Cositul, strânsul şi transportul fânului se poate face şi mecanizat pe baza avizului custodelui.

   Art. 12. – Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, se poate face numai cu avizul custodelui în condiţiile legii.

   Art. 13. – Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor.

   Art. 14. – Custodele are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensităţii şi volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza sitului. În acest scop structurile de administrare silvică sunt obligate să

   înainteze custodelui borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă pe suprafaţa sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negruimediat după constituirea actelor de punere în valoare.

   Art. 1S. – În fondul forestier din situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru suprafeţele de teren care prezintă interes sub raportul biodiversităţii se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situaţiile în care acest lucru este posibil.

   Art. 16. – Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor, se vor adopta şi aplica tehnologii şi procedee de exploatare ecologică.

   Art. 17. – Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea custodelui. Gestionarul fondului cinegetic are obligaţia de a anunţa cu 5 zile lucratoare înainte custodele, despre intenţia de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce priveşte data evaluării.

   Art. 18. – Vânătoarea se organizează şi desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare, precum şi a prevederilor prezentului regulament, respectiv:

   1. a) în vederea conservării faunei de interes cinegetic, custodele sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru împreună cu autoritatea competentă care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic;

   2. b) suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond de vânătoare;

   3. c) acolo unde există coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora;

   4. d) managementul speciilor de interes vânătoresc din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru se face conform prevederilor legislaţiei specifice din domeniu;

   5. e) planurile de management cinegetic se coreleaza cu planul de management al sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

      pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafeţe din situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

   6. f) accesul vânătorilor pentru vânătoare în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru se face în baza şi cu avizul eliberat de custodele sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

Art. 19. – Acţiunile de monitorizare a efectivelor de specii de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora, precum şi paza împotriva acţiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc se organizează în comun de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice şi al custodelui.

Art. 20. – În situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negruse interzic:

1. a) vânarea păsărilor acvatice în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa libera a apei nesituată la gura de apă este îngheţată;

2. b) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

3. c) vânătoarea în zonele de linişte a vânatului stabilite în zonele din sit cuprinse în fonduri cinegetice;

4. d) vânătoarea pe suprafeţele ariilor naturale protejate cuprinse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic şi ale ariei naturale protejate respective în ceea ce priveşte vânătoarea;

Art. 21. – (1) Crişul Negru cu zonele lui inundabile la viituri, polderele şi canalele hidroameliorative din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt considerate habitatelor piscicole naturale, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii realizându-se conform reglementărilor în vigoare.

1. (2) Autorizaţiile de pescuit şi permisele pentru habitatele naturale se eliberează de către administratorul resursei acvatice vii, conform reglementărilor în vigoare privind pescuitul, cu avizul custodelui.

   Art. 22. – Resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi a Crişului Negru aparţin domeniului public de interes naţional.

   Art. 23. – Orice activitate ce se desfaşoară în habitatele piscicole naturale va respecta măsurile şi reglementările prin care se asigură conservarea biodiversitaţii şi exploatarea raţională a resurselor acvatice vii, prin practicarea pescuitului recreativ/sportiv în condiţii de păstrare a echilibrului ecologic.

   Art. 24. – (1) Pentru protecţia reproducerii speciilor protejate din situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi a Crişului Negru, dar şi pentru iernarea acestora se instituie zone de protecţie piscicolă/cruţare în care se interzic următoarele activităţi:

   1. a) pescuitul recreativ/sportiv;

   2. b) efectuarea de lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, sol, colectarea gheţii, cu excepţia celor impuse de situaţiile de urgenţă;

   3. c) efectuarea de lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal, cu excepţia celor impuse de situaţiile de urgenţă;

   4. d) prezenţa în zonă a raţelor şi gâştelor domestice;

(2) Custodele poate institui zone de protecţie piscicolă/cruţare pentru protecţia unor habitate/specii, a unor zone de hrănire sau a unor refugii. Zonele de protecţie piscicolă/cruţare vor fi declarate anual, până la 31 decembrie pentru anul următor.

(3)Zonele de protecţie piscicolă/cruţare sunt semnalizate corespunzător cu panouri informative. În aceste zone sunt permise doar acţiunile de prevenire sau combatere a calamităţilor naturale. (4)Renunţarea sau instituirea de noi zone de protecţie/cruţare piscicolă se face la propunerea custodelui.

Art. 2S. – Pescuitul, deţinerea, reţinerea şi/sau achiziţia exemplarelor de peşte din speciile protejate, prohibite sau a exemplarelor sub dimensiunea legală admisă la pescuit, indiferent de starea în care se află, precum şi utilizarea aparatelor hidroacustice de detecţie a peştilor sunt interzise. Face excepţie pescuitul în scop ştiinţific din cadrul activităţilor de cercetare, desfăşurate cu avizul custodelui.

Art. 26. – Acţiunile de protecţie şi control a resurselor acvatice vii şi de pescuit de pe suprafaţa sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru se organizează în comun de către administratorul resurselor acvatice vii şi custode.

Art. 27. – (1) Pescuitul este permis numai în locurile semnalizate ca atare în acest scop.

(2) La ocuparea unui loc de pescuit semnalizat, pescarul este obligat să menţină zona curată şi, la părăsirea locului de pescuit, să elimine deşeurile produse în afara ariei protejate, depozitându-le în locuri special amenajate pentru deşeuri.

Art. 28. – Aruncarea şi abandonarea deşeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt interzise.

Art. 29. – Pescuitul cu momeli naturale pe cârlige duble sau triple este interzis.

Art. 30. (1) Este interzisă reţinerea următorelor specii de peşti:

• – Barbus meridionalis- moioagă

• – Gobio kessleri- porcuşor de nisip

• – Rhodeus sericeus amarus- boarţă

• – Zingel zingel- pietrar

• – Gobio uranoscopus- porcuşor de vad

• – Gymnocephalus baloni- ghiborţ de râu

• – Cobitis taenia- zvârlugă

• – Gymnocephalus schraetzer- răspăr

• – Sabanejewia aurata- dunariţă

• – Zingel streber- fusar

• – Aspius aspius- avat

• – Gobio albipinnatus vladykowi- porcuşor de şes

(2) În cazul capturării vreunui exemplar dintre cele menţionate la alin (1), acesta se va elibera imediat, pe cât posibil fără a-i fi afectată integritatea.

Art. 31. – (1) Exemplarele de Carassius auratus– caras, Ictalurus nebulosus– somn pitic, Pseudorasbora parva– murgoi bălţat şi Lepomis gibbosus– sorete, biban soare vor fi ucise imediat după capturare.

(2) Este interzisă reţinerea în stare vie a exemplarelor menţionate la alin. (1).

Art. 32. – Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este interzisă utilizarea ca momeală a peştilor vii indiferent de specie.

Art. 33. – Reţinerea peştilor înţepaţi în exteriorul gurii este interzisă. Peştii înţepaţi în exteriorul gurii se eliberează imediat în mediul lor natural.

Art. 34. – Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru construcţiile, indiferent de beneficiar şi/sau proprietarul terenului, se realizează în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal şi general, legal aprobate.

Art. 3S. – Autorizarea lucrărilor de construcţii/investiţii pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru şi în imediata vecinătate se face de către autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, după caz, numai după obţinerea avizului custodelui pentru planul urbanistic zonal şi general şi cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcţii şi protecţia mediului.

Art. 36. – Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune, conducte de transport gaz metan şi altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi cu avizul custodelui.

Art. 37. – Custodele are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.

Art. 38. – Custodele solicită şi deţine copii la zi ale documentelor urbanistice ale localităţilor din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sau din imediata vecinătate a acesteia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor şi al construcţiilor.

Art. 39. – (1) Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism pentru comunele şi suprafeţele acestora incluse în perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, se face de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată menţionată.

1. (2) Modificarea şi/sau actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin (1) se fac cu avizul custodelui sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, pentru asigurarea conformităţii cu prevederile Planului de management.

2. (3) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism menţionate la alin (1) modificate şi/sau actualizate de către autorităţile administraţiei publice menţionate la alin (1) vor include în piesele grafice/desenate şi limitele sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

Art. 40. – Cercetarea ştiinţifică în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru are ca scop conservarea şi refacerea patrimoniului natural. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor şi evaluarea gradului lor de periclitare, custodele asigură monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, a habitatelor caracteristice şi a speciilor indicatoare.

Art. 41. – (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară cu avizul custodelui prin încheierea unui Contract de cercetare. Acordul Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru domeniile de cercetare pentru care este prevazut acest acord în legislaţia în domeniu, este obligatoriu.

(2) Accesul personalului de cercetare în perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de Custode.

Art. 42. – Activitatea de cercetare ştiinţifică efectuată de colaboratorii externi se realizează pe baza unui protocol de colaborare, în urma căruia Custodele va acorda sprijin logistic în măsura dotării sau a calificării personalului de teren. Clauzele contractuale/protocolului se stabilesc de comun acord de către părţi, inclusiv dreptul de utilizare a rezultatelor cercetărilor.

Art. 43. Custodele stabileşte măsuri speciale de conservare a biodiversităţii, precum şi de monitorizare a acesteia.

Art. 44. – Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic (specii care nu apar şi care nu au existat nici în trecut în mod natural pe suprafaţa ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru) este interzisă.

Art. 4S. – Sunt interzise deţinerea şi creşterea în captivitate, indiferent de forma de captivitate, a animalelor din fauna sălbatică pe raza sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru cu excepţia cazurilor când se desfăşoară proiecte de repopulare sau protecţia speciilor cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu.

Art. 46. – Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu ştiinţific cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care degradarea habitatelor se datorează unor activităţi umane desfăşurate în mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie se suportă de către cei vinovaţi.

Art. 47. – În situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea prezentului regulament.

Art. 48. – Camparea este permisă numai în amplasamente delimitate pentru acest scop, semnalizate corespunzător.

1. (1) În zonele de campare sunt interzise:

   1. a) săparea de şanţuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor;

   2. b) utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi;

   3. c) amplasarea de alte amenăjari care degradează peisajul;

2. (2) În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice de tipul WC-uri ecologice, aducţiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deşeurilor menajere, semnalizate ca atare, se poate percepe tarif de campare de către administratorul spaţiului respectiv, contravaloarea acestuia fiind folosită pentru întreţinerea/ecologizarea locului de campare.

3. (3) Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menţionate, în cazul în care se constată o degradare accelerată a mediului.

   Art. 49. – În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de floră şi faună ocrotite, turiştii sunt însoţiţi obligatoriu de către agenţii de teren, dacă în Planul de management nu sunt prevăzute alte restricţii. Pentru serviciile de însoţire/îndrumare se poate percepe tariful de vizitare, aprobat, stabilit de custode.

   Art. S0. – Este interzisă devierea de la traseele turistice/tematice marcate.

   Art. S1. – Deschiderea şi omologarea de noi trasee turistice/tematice, amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face după omologarea acestora conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul Custodelui.

   Art. S2. – Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru de către persoane sau instituţii autorizate de custode. Tariful de vizitare poate fi inclus şi în contravaloarea serviciilor de cazare sau transport de comun acord cu administraţiile publice locale sau proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptaţi de la plata tarifului de vizitare:

   1. a) copii sub 10 ani;

   2. b) voluntarii în baza adresei scrise sau cu contractului de voluntariat semnat de custodele sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru;

   3. c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat păşuni în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

   4. d) personalul Custodelui;

   5. e) personalul Academiei Române;

   6. f) personalul de serviciu al construcţiilor aflate pe teritoriul ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru;

   7. g) împuterniciţii pentru implementarea Regulamentului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pe bază de legitimaţie;

   8. h) personal de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie în interes de serviciu;

   9. i) membrii comunităţilor locale

   10. j) ghizii de turism angajaţi de Custode;

   11. k) persoanele cu dizabilităţi;

   12. l) proprietarii şi administratorii de terenuri din ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

Art. S3. – Proprietarii/administratorii de terenuri au obligaţia de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiştilor pe traseele şi în zonele în care se realizează activităţi permise pe raza sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru cu condiţia ca aceste activităţi să nu aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor de terenuri.

Art. S4. – Este interzisă degradarea traseelor turistice/tematice şi a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcţii, aducţiuni, utilităţi. Contravaloarea lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către executanţii acestor lucrări.

Art. SS. – Aprinderea focului pe teritoriul sitului -ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este permisă doar în zonele de campare.

Art. S6. – Distrugerea respectiv colectarea, de plante sau animale protejate din situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt interzise.

Art. S7. – Prin excepţie de la art. 56, colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale se face numai cu avizul custodelui, cu respectarea prevederilor legale.

Art. S8. – Accesul turiştilor/vizitatorilor însoţiţi de câini în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă.

Art. S9. – Perturbarea liniştii prin strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio în zonele de extravilan din situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negruşi în locurile de campare este interzisă.

Art. 60. – Distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, podeţelor, barierelor, observatoarelor sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul sitului, stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informaţii despre situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negrueste interzisă.

Art. 61. – Este permisă pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru numai folosirea ambarcaţiunilor fără motor şi a celor cu motoare electrice .

Art. 62. – Scăldatul pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este permis numai în locurile stabilite şi semnalizate ca atare în acest scop.

Art. 63. – Utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele de pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este interzis. Spălarea, curăţarea covoarelor/carpetelor, mochetelor în apele de pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt interzise.

Art. 64. – Spălarea autovehicolelor ori utilajelor în apele din perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este interzisă.

Art. 6S. – Deranjarea animalelor sălbatice, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este interzisă.

Art. 66. – Orice activitate de automobilism, motociclism sau ciclism, pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru în afara drumurilor publice, respectiv a traseelor tematice este interzisă .

Art. 67. – Custodele monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului

Alb şi Crişului Negru şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservarea biodiversităţii.

Art. 68. – Administratorii şi/sau proprietarii unităţilor de prestări servicii turistice sprijină activitatea de monitorizare a fluxului turistic pe baza unui protocol de colaborare încheiat cu custodele.

Art. 69. – (1) Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare şi fără plata tarifelor legale pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este interzisă.

1. (2) Persoanele interesate pot obţine un permis temporar de la Custode, contra plăţii tarifului aferent.

   Art. 70. – Organizarea de competiţii şi manifestările de grup de orice fel, cursuri şi tabere care presupun accesul pe teren în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru fără avizul Custodelui sunt interzise.

   Art. 71. – Regimul deşeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este reglementat astfel:

   1. a) este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deşeurilor de orice fel. Vizitatorii au obligaţia de a-şi evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Deşeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare;

   2. b) administratorii punctelor de alimentaţie publică, caselor de vacanţă, stânelor, fermelor, cantoanelor aflate în perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru au obligaţia de a efectua permanent igienizarea de deşeuri a suprafeţelor din jurul acestor locaţii;

   3. c) administratorii unităţilor turistice cât şi alte administraţii/proprietari ce îşi desfăşoară activitatea în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru evacuează deşeurile, făcând dovada predării acestora la rampele ecologice sau încheie contracte de prestări servicii cu societăţi specializate, făcând dovada plăţii pentru serviciile de salubritate.

Art. 72. – Preluarea apei din Crişul Negru, afluenţi sau canale hidroameliorative prin pompare sau prin orice alt fel de instalaţii fără aviz de gospodărire a apelor, avizul custodelui şi asigurarea măsurilor de protecţie a materialului piscicol împotriva extragerii acestuia din mediul natural este interzisă.

Art. 73. – Parcarea autovehiculelor se poate face numai în spaţiile desemnate pentru acest scop.

Art. 74. – Recoltarea humusului şi decopertarea solului sunt interzise pe întreaga suprafaţă a sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru cu excepţia lucrărilor autorizate cu avizul Custodelui.

Art. 7S. – Recoltarea stufului, a ramurilor pentru împletituri sau alte activităţi tradiţionale autorizate sunt permise cu avizul custodelui.

Art. 76. – Recoltarea de ciuperci comestibile, plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face doar cu avizul custodelui.

Art. 77. – Activităţile comerciale neautorizate în perimetrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt interzise. Activităţile comerciale autorizate în zonele de extravilan din sit, în alte locuri decât zonele de campare sau unitaţile de turism, sunt permise numai cu acordul scris al Custodelui şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind evacuarea deşeurilor.

Art. 78. – Pentru protecţia şi/sau conservarea peisajului, ori biodiversităţii şi evitarea accidentelor în locurile vulnerabile se montează bariere şi/sau panouri avertizoare, care vor anunţa pericolul şi vor limita accesul.

Art. 79. – Agenţii de teren, custozii sau conducătorii de grup au obligaţia să interzică accesul în situl ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru în următoarele situaţii:

1. a. starea vremii nefavorabilă;

2. b. pericol de viitură.

Art. 80. – Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

Art. 81. – Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către personalul cu atribuţiuni de control al Custodelui şi de către personalul instituţiilor statului cu competenţe în zonă. Personalul împuternicit să aplice regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii emise conform legii.

Art. 82. – Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancţionează conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 83. – În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, Custodele are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenţii pe raza sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.

Art. 84. – Constituie contravenţie nefurnizarea informaţiilor şi datelor, la solicitarea personalului cu atribuţiuni de control al custodelui, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce constituie contravenţii.

Art. 8S. – Constituie contravenţie neprezentarea actelor de reglementare pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crişul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru de către proprietarii şi administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de deservire a populaţiei, activităţi de exploatare şi valorificare a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile la solicitarea custodelui.

Art. 86. – Prezentul Regulament se publică pe website-ul custodelui, la adresa www.aquacrisius.ro

Art. 87. – Prezentul Regulament poate fi modificat conform legislaţiei în vigoare.