PLAN DE MANAGEMENT din 3 octombrie 2017

Notă …

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.291 din 3 octombrie 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017. + 
CUPRINSAria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-FăgărașI.INTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a Planului de Management … 1.2.Scurtă descriere a ariei naturale protejate … 1.3.Cadrul legal pentru aria naturală protejată și pentru Planul de management1.3.1.Legislație specifică …  … 1.4.Procesul de elaborare a Planului de management … 1.5.Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de management … 1.6.Revizuire și/saumodificări … 1.7.Procedura de implementare a Planului de management1.7.1.Structura personalului în vederea implementării obiectivelor stabilite prin Planul de management … 1.7.2.Modalități de finanțare în vederea asigurării fondurilor necesare pentru implementarea obiectivelor cuprinse în Planul de management …  …  … II.DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE “ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș”2.1.Informații generale … 2.2.Condiții fizico-geografice2.2.1.Mediul fizic … 2.2.2.Geologia … 2.2.3.Geomorfologia/Formele de relief … 2.2.4.Hidrologia … 2.2.5.Clima … 2.2.6.Soluri/subsoluri …  … 2.3.Mediul biotic2.3.1.Habitatele din cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș … 2.3.2.Flora … 2.3.3.Fauna … 2.3.4.Alte specii …  … 2.4.Informații socio-economice și culturale2.4.1.Utilizarea ale terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig – Scorei -Făgăraș … 2.4.2.Situața juridică a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș …  …  … III.EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A HABITATELOR ȘI A SPECIILOR DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ ȘI COMUNITARĂ3.1.Considerații privind starea actuală de conservare a ariei naturale protejate privind starea actuală de conservare a speciilor precum și amenințările prezente și potențiale la adresa habitatelor și a speciilor de interes conservativ3.1.1.Stârcul pitic -Ixobrychus minutus … 3.1.2.Eretele de stuf-Circus aeruginosus … 3.1.3.Cristel de câmp-Crex crex … 3.1.4.Vulturul-pescar sau Uliganul pescar – Pandion haliaetus … 3.1.5.Pescărașul albastru -Alcedo atthis … 3.1.6.Barza albă-Ciconia ciconia … 3.1.7.Muscarul mic -Ficedulaparva … 3.1.8.Muscarul gulerat -Ficedula albicollis … 3.1.9.Ciocănitoarea de grădină sau balcanică-Dendrocopos syriacus … 3.1.10.Ciocănitoarea de stejar sau pestrițămijlocie -Dendrocopos medius … 3.1.11.Ghionoaia sură- Picus canus … 3.1.12.Ciocănitoarea neagră- Dryocopus martius … 3.1.13.Caprimulgul- Caprimulgus europaeus … 3.1.14.Sfrânciocul cu frunte neagră- Lanius minor … 3.1.15.Ciocârlia de pădure -Lullula arborea … 3.1.16.Ferestrașul mic – Mergus albellus … 3.1.17.Bătăușul- Philomachus pugnax … 3.1.18.Silvia porumbacă – Sylvia nisoria … 3.1.19.Fâsa de câmp – Anthus campestris … 3.1.20.Presura de grădină – Emberiza hortulana … 3.1.21.Eretele vânăt – Circus cyaneus … 3.1.22.Acvila de stâncă – Aquila chrysaetos … 3.1.23.Șoimul călator – Falcoperegrinus … 3.1.24.Vânturelul de seară – Falco vespertinus … 3.1.25.Ciuful de câmp- Asio flammeus …  …  … IV.OBIECTIVE ȘI ACȚIUNI PROPUSE PENTRU ATINGEREA ȘI MENȚINEREA STĂRII FAVORABILE DE CONSERVARE PENTRU HABITATELE NATURALE ȘI SPECIILE REPREZENTATIVE4.1.Scopul Planului de management … 4.2.Obiectivul general al Planului de management … 4.3.Obiective specifice ale Planului de management … 4.4.Managementul operațional … 4.5.Valori, bunuri, amenințări – impact … 4.6.Activități privind realizarea construcțiilor pe teritoriul ROSPA0003 … 4.7.Funcționarea Planului de management … 4.8.Resursele financiare …  … V.BIBLIOGRAFIE …  + 
ANEXE la Planul de managementAnexa 1: Harta de distribuție a efectivelor de Ghionoaia sură, Ferestrașul mic, Ciocârlia de pădure, Muscarul micAnexa 2: Harta de distribuție a efectivelor de Sfrânciocul cu frntea neagră, Presura de grădina, Vânturelul de seară, Șoimul călător, CiocănitoareaneagrăAnexa 3: Harta de distribuție a efectivelor de Ciocănitoarea de grădină, Ciocănitorea de stejar Barza albă, Eretele vânătAnexa 4: Harta de distribuție a efectivelor de Caprimulgul, Ciuful câmp, Acvila de Stâncă, Fâsa de câmpAnexa 5: Harta de distribuție a efectivelor de Muscarul mic, Bătăușul, Silvia porumbacă, Pescărușul albastruAnexa 6: Harta de distribuție și abundență a Stârcului piticAnexa 7: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Stârcului piticAnexa 8: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Stârcul piticAnexa 9: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Stârcului pitic Anexa 10: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Stârcului piticAnexa 11: Harta de distribuție a Eretelui de stuf în cadrul situluiAnexa 12: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Eretelede stufAnexa 13: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Eretele de stufAnexa 14: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Eretelui de stuf Anexa 15: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Eretelui de stuf Anexa 16: Harta de distribuție a Cristelului de câmpAnexa 17: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Cristelul de câmpAnexa 18: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Cristelul de câmpAnexa 19: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Cristelului de câmp Anexa 20: Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea Cristelului de câmp Anexa 21: Harta de distribuție a speciei Pandion haliaetus în cadrul sitului ROSPA0003 Anexa 22: Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Uliganul pescarAnexa 23:Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic afectează negativ Uliganul pescarAnexa 24: Harta suprapunere SCI-SPAAnexa 25:Aria natural protejată încadrare în zonăAnexa 26:Aria naturală protejată reprezentare la nivel județeanAnexa 27:Aria naturală protejată reprezentare la nivel naționalI.INTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a Planului de ManagementImpactul creșterii sistemului socio-economic se concretizează în simplificarea capitalului natural, asociat cu reducerea diversității biologice și cu declinul ponderii resurselor regenerabile produse în sistemele naturale și seminaturale, respectiv perturbarea mecanismelor de reglaj ale sistemului climatic. Aceasta este o realitate iar protejarea biodiversității o necesitate stringentă. Scopul planului de management al sitului de protecție avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș este conservarea biodiversității prin îmbunătățirea și menținerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a populațiilor de specii din aria naturală protejată, precum și a peisajului în interiorul ariei natural protejate ROSPA0003 Avrig- Scorei-Făgăraș cât și în vecinătatea acesteia.Cercetarea științifică, menținerea sau îmbunătățirea stării naturale actuale și a peisajului din aria naturală protejată, educația și contientizarea publicului referitoare la aria naturală protejată și la valorile acesteia, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale care contravin obiectivelor de conservare a biodiversității ariei naturale protejate și a oricărei acțiuni care degradează peisajul și habitatele, monitorizarea, cartografierea și inventarierea efectivelor de specii protejate dar și a celor invasive, optimizarea identificării și obținerii resurselor financiare constituie obiectivele cadru, fundamentale, ale planului de management. Acestea precum și obiectivele subordonate, care contribuie la realizarea celor de mai sus sunt detaliate în cadrul prezentului plan de management.Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru custodele ariei natural protejate, a persoanelor fizice și juridice care dețin sau utilizează terenuri pe teritoriul și în vecinătatea ariei naturale protejate, precum și pentru persoane fizice și juridice care desfășoară activități pe teritoriul și în vecinătatea ariei naturale protejate. … 1.2.Scurtă descriere a ariei naturale protejateAria natural protejată ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș face parte din cadrul rețelei Natura 2000 fiind inclusă în categoria ariilor de protecție specială avifaunistică conform Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Importanța sitului de protecție ROSPA0003 Avrig -Scorei – Făgăraș se datorează în primul rând populațiilor de păsări sălbatice și habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migrație și dispersie care face legătura între diferite zone geografice ale României și Europei.Situl se desfășoară pe o suprafață de 3024 de hectare de-alungul râului Olt și se află poziționat la o altitudine medie de 403 metri caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, câmpia piemontană și lunca Oltului.Climatului temperat continental, cu o medie anuală de aproximativ 8 grade Celsius i se adaugă ca și specific al zonei foehnul- inversiunea de temperatură ce provoacă circulația descendentă a maselor de aer.Pe suprafața sitului, Oltul adună apele întregului versant al munților Făgăraș prin circa 30 de afluenți. Densitatea rețelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp, în Carpați nu se mai înregistrează o astfel de densitate a rețelei hidrografice.De la sfârșitul lui martie și până în iunie, râurile montane drenează o cantitate mare de apă, provocând adeseori, pe fundul depresiunii, inundații, deoarece cursul Oltului nu poate prelua această cantitate fără a ieși din matcă.Solul podzolic și numeroșii afluenți ai Oltului au favorizat înmlăștinirea terenului ajungându-se ca aproximativ 11% din suprafața sitului să fie acoperită de mlaștini și turbării.Aceste habitate umede formate din mlaștini, canale și fânețe umede sunt perimetrele ideale pentru conservarea speciilor.Suprafețele care rămân neînghețate în timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare pentru păsări localizate în partea sudică și sud-estică a Transilvaniei.Populația totală avifaunistică din sit depășește 20.000 de exemplare anual.În vecinătatea ariei protejate vizate de planul de management au fost instituite mai multe arii naturale protejate:– ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu: Zonă importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus. Deși aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat manifestat în deceniile 7 – 9 ale secolului XX, există încă unele zone umede care și-au păstrat aspectul,comunitățile remanente și fragmente ale structurilor originare. Numeroase populații au fost izolate în aceste arii formând într-un sens restrictiv metapopulații și metacomunități. Deși de dimensiuni mici, acestea sunt potențiale surse de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc. Teritoriul ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu se suprapune cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș pe o suprafață de aproximativ 163 de hectare. Pe această suprafață au fost identificate mai multe tipuri de habitat, în special habitate formate din zone de stufăriș specifice speciilor Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic. – La nord: ROSPA0099 – Podișul Hârtibaciului: A fost desemnat prioritate numărul 1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de județe ale țării. Găzduiește efective importante din speciile caracteristice acestei zone, aici cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică Aquila pomarina și de viespar Pernis apivorus din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului nu are relație directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș neexistând suprapuneri de suprafețe. Limita sudică a ROSPA0099 Podișul Hârtibaciului coincide cu limita nordică a ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș pe anumite suprafețe dar în general distanța dintre limitele sudică și nordică a celor două arii naturale protejate este de 300-700 metri. Este posibil ca unele specii de păsări să găsească habitate specifice în ambele arii naturale protejate. … – La sud: ROSPA0098 – Piemontul Făgărașului: Relieful dominant este de deal și munte. Teritoriul sitului este situat în cadrul Depresiunii Făgărașului pe latura nordică a munților Făgăraș. în interiorul sitului este cuprinsă și aria naturală protejată ROSCI0205 Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care garantează prezența în zonă a unor specii de floră și faună protejate.Pădurile de fag din Munții Făgăraș cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munților oferă o combinație de habitate ideale pentru multe specii de păsări. ROSPA0098 Piemontul Făgărașului nu are relație directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș neexistând suprapuneri de suprafețe. între cele mai apropiate puncte distanța între cele două arii naturale protejate este de 421 metri. … – La sud-vest: ROSCI0304 – Hârtibaciu Sud-Vest. Relieful din cadrul Podișului Hârtibaciului este reprezentat printr-o suită de dealuri și văi înguste. Situl reprezintă o regiune clasică de alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri confirmând principala caracteristică a Podișului Hârtibaciului: dinamica accentuată a versanților. ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest nu are relație directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș neexistând suprapuneri de suprafețe. Limita sudică a ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest coincide cu limita nordică a ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș pe anumite suprafețe dar în general distanța dintre limitele sudică și nordică a celor două arii naturale protejate este de 100-300 metri. Este posibil ca unele specii de păsări să găsească habitate specifice în ambele arii naturale protejate. … – La est: ROSCI0303 – Hârtibaciu Sud-Est. Situl ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, 25.903 hectare, este situat în zona Subcarpaților interni ai Transilvaniei în districtul Homoroadelor. Altitudinea variază între 430 metri, în apropierea Luncii Oltului, și 700 metri pe Dealul Capului. Din punct de vedere hidrologic, situl se încadrează în bazinul hidrologic al râului Olt, în sectorul său mijlociu. Este un sit de importanță majoră pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus și Ursus arctos. Situl reprezintă un habitat caracteristic pentru cele două specii în regiunea biogeografică Continentală, și, împreună cu celelalte situri propuse, asigură protecția unui procentaj reprezentativ în această bioregiune. Sit important desemnat pentru habitatele forestiere păduri dacice de stejar, carpen și păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum – acesta din urmă este prezent doar pe o suprafață redusă din sit. Sit de importanță ridicată pentru speciile de lilieci listate. Este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importanță ridicată și pentru Lutra lutra, Castor fiber ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est nu are relație directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș neexistând suprapuneri de suprafețe. în cel mai apropiat punct distanța între cele două arii natural protejate este de 9,6 kilometri. … Vecinătatea sitului de protecție avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș cu aceste arii naturale protejate și suprapunerea parțială cu ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin- Hârtibaciu este un important factor atât din punct de vedere al protejării mediului natural cât și din punct de vedere al măsurilor de management. … 1.3.Cadrul legal referitor la aria naturală protejată si la elaborarea Planului de management1.3.1.Legislație specificăa)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; … b)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările și completările ulterioare; … c)Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare; … d)Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; … e)Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, cu modificările ulterioare; … f)Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; … g)Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … h)Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare; … i)Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; … j)Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare; … k)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice; … l)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică -Directiva Habitate. …  …  … 1.4.Procesul de elaborare al Planului de managementa)Planul de management al sitului de protecție avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș a fost realizat în cadrul proiectului “Protecția biodiversității în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș” proiect cofinanțat prin programul operațional sectorial Mediu Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii. Proiectul finanțat a constat în: … b)Realizarea a 4 studii având ca obiect conservarea și protecția speciilor „umbrelă”: Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Crex crex/Cristeiul de câmp, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic, Pandion haliaetus/Vulturul-pescar, … c)Evaluarea stării de conservare și protecție a tuturor speciilor de păsări de interes comunitar din arealul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș; … d)Realizarea bazei cartografice pentru delimitarea arealului sitului; … e)Cartarea ariei cu evidențierea zonelor de protecție a speciilor „umbrelă” Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Crex crex/Cristelul de câmp, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic, Pandion haliaetus/Vulturul-pescar; … f)Realizarea hărților în sistem GIS pentru speciile „umbrelă” Circus aeruginosus/Eretele de stuf, Crex crex/Cristelul de câmp, Ixobrychus minutus/Stârcul pitic, Pandion haliaetus/Vulturul-pescar; … g)Studiu sociologic asupra percepției comunității locale asupra ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș la momentul actual; … h)Seminarii desfășurate în vederea diseminării informației cuprinse în studiile și rapoartele de observare cu un public țintă de specialitate; … Pentru realizarea Planului de management a fost adoptată o metodologie de lucru pro- activă care a urmărit a îmbina rezultatele observațiilor și studiilor științifice sau sociologice cu observațiile din teren în scopul de a identifica principalele oportunități, amenințări și măsurile ce pot avea rezultate concrete, benefice și cuantificabile.În acest sens în elaborarea Planului de management au fost implicați specialiști ornitologi care au activat în aria naturală protejată, echipa Epal-ro, dar și voluntari care au avut multă vreme contact cu realitățile din teren.În vederea redactării unui Plan de management care să realizeze un echilibru între nevoile de conservare ale mediului natural și nevoile de dezvoltare din comunitățile locale direct implicate – în spiritul principiului dezvoltării durabile s-au desfășurat mai multe consultări publice în vederea dezbaterii în cadrul comunităților locale a schiței planului de management. … 1.5.Istoricul revizuirilor și modificărilor Planului de managementPrezentul plan de management pentru situl de protecție avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș reprezintă primul plan de management realizat pentru această arie naturală. … 1.6.Revizuire și/sau modificăriProcedura de actualizare, revizuire sau modificare a planului de management:a)necesită acordul autorității publice centrale pentru protecția mediului dacă modificările afectează obiectivul principal sau obiectivele de management durabil; … b)necesită acordul custodelui, care va ține cont de propunerile colaboratorilor științifici, dacă vizează acțiunile de management soldate cu implementarea unor modificări în privința resurselor umane, financiare sau de infrastructură, inițiativa modificărilor revine custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite … c)după finalizarea și avizarea planului de management, la propunerea factorilor interesați, după caz – modificări legislative care privesc statutul ariei naturale protejate, protecția biodiversității și alte asemenea … d)necesitatea introducerii unor noi obiective conform politicilor viitoare în conservarea biodiversității la nivel regional sau comunitar; … e)necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecție în sit; … f)necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în conservarea biodiversității. …  … 1.7.Procedura de implementare a Planului de managementImplementarea planului de management este o activitate complexă și implicarea tuturor factorilor interesați sau cu atribuții în acest sens este deosebit de importantă.Aceștia vor îndruma custodele în vederea exercitării custodiei și a implementării planului de management în condițiile legii și conform bunelor practici în domeniu, vor acționa conform prevederilor legale în vederea sancționării aspectelor care pot afecta mediul natural, peisajulsau biodiversitatea ariei naturale protejate, aspecte semnalate de către custode sau alte organisme sau persoane implicate în protejarea biodiversității.Autoritățile locale au obligația legală de a insera limitele ariei naturale protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism. Acestea vor face cunoscut tuturor persoanelor fizice sau juridice interesate de a desfășura activități pe teritoriul ariei naturale protejate sau la limita acesteia asupra obligațiilor legale pe care acestea le presupun inclusiv obținerea avizului custodelui în acest sens.1.7.1.Structura personalului în vederea implementării obiectivelor stabilite prin Planul de management

 … 1.7.2.Modalități de finanțare în vederea asigurării fondurilor necesare pentru implementarea obiectivelor cuprinse în Planul de management1.Fonduri provenite din: donații, sponsorizări, mecenate, contribuții ale membrilor fondatori. … 2.Fonduri provenite din activitatea de administrare și de la autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în condițiile art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare. … 3.Alte modalități de finanțare: La fel ca și în cazul proiectului „Protecția biodiversității în cadrul ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș” cofinanțat prin Programul Operațional Sectorial „Mediu”, echipa de management va monitoriza cu atenție posibilitățile de a aplica pentru diferite tipuri de finanțări sau cofinanțări în vederea realizării scopului propus: protecția biodiversității și implicit implementarea planului de management al ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș. …  …  …  … II.DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE “ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraș”2.1.Informații generaleAria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș este situată în județele Brașov și Sibiu, în regiunea biogeografică continentală cuprinzând cursul mijlociu al Oltului, ecoregiunea carpatică pe teritoriul următoarelor localități:Județul Sibiu 47%: Arpașu de Jos 2%, Avrig 3%, Cârța 12%, Porumbacu de Jos 2%;Județul Brașov 53%: Beclean 4%, Făgăraș 1%, Ucea 3%, Viștea 3%, Voila 7%.Coordonate pentru aria naturală protejată:Latitudine : N 45° 47' 22",N 45° 47' 21"Longitudine: E 24° 37' 7",E 24° 37' 8''Altitudine: minimă 369 metri, medie 403 metri, maximă 453 metriSitul se desfășoară în regiunea continentală, cuprinzând cursul mijlociu al Oltului. Suprafața totală a ariei naturale protejate ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș este de 3024 hectare.Hartă privind încadrarea sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș anexa 27 la planul de management, hartă privind aria naturală protejată ROSPA0003 reprezentată la nivel județean anexa 28 la planul de management și la nivel național anexa 29 la planul de management. … 2.2.Condiții fizico-geograficeSitul se află poziționat la o altitudine medie de 403 metri caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, câmpia piemontană și lunca Oltului.2.2.1.Mediul fizicConform Formularului Standard Natura 2000 – ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș, actualizare 01.2011, cursul Oltului este proprietatea statului, terenurile din jur, fânețe și terenuri agricole, sunt proprietăți particulare.Tabel 1. Ponderea diferitelor tipuri de utilizare a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș

 … 2.2.2.GeologiaProcesul de formare a Depresiunii Transilvaniei începe la sfârșitul cretacicului, se individualizează în miocen, limitele sale geologice s-au definitivat în pliocenul superior, iar configurația geografică în pleistocen, prin ridicarea puternică a blocurilor din ramă. Ea a devenit astfel unitate structurală bine individualizată, ce s-a format prin scufundarea unor blocuri cristalino-mezozoice.Depresiunea Transilvaniei este una dintre cele mai cercetate unitati de relief din țara noastră datorită existenței unor substanțe utile. La începutul secolului al XIX-lea cercetările geologice s-au intensificat datorită prezenței masivelor de sare gema, a izvoarelor sărate și a altor ape minerale.Factorii care stau la baza modelării actuale sunt: roca, structura, factorii morfometrici, apele, clima, factorii biologici, pedologici, antropici.Sub aspect geologic, în cea mai mare parte domină formațiunile miocenului superior, panoniene, care în funcție de ponderea uneia din fracțiunile granulometrice se diferențiază teritorial.Posterior mișcărilor moldavice are loc sedimentarea buglaviană, pe suprafețe mari în Depresiunea Transilvaniei.Valabile în parte și azi rămân unitățile tectonice stabilite și anume: o zona de margine formată din strate necutate și o zonă intens cutată cu masive de sare cuvetă sau zonă interioară cutată în domuri și branhianticlinale.Structură geologică și forme de relief mai diversificate:– relief înalt între 650-750 metri etajat policiclic pe trei nivele; … – climat umed și răcoros ce formează pădurile de carpen și fag și existența solurilor silvestre; … – densitatea mare a rețelei de râuri permanente; … – extinderea pășunilor și fânețelor, restrângerea terenurilor arabile; … – ruralism accentuat. …  … 2.2.3.Geomorfologia/Formele de reliefParametrul morfometric care influențează direct declanșarea și evoluția proceselor geomorfologice actuale este panta.– suprafețe orizontale și aproape orizontale cu înclinări până la 5o, în care sunt incluse luncile, suprafețele de nivelare, înșeuările largi de pe interfluvii; … – suprafețe înclinate, versanți, cu pante peste 5o care reflectă atât gradul fragmentării reliefului cât și potențialul ridicat al proceselor de modelare. …  … 2.2.4.HidrologiaPe suprafața sitului, Oltul adună apele întregului versant al Munților Făgăraș prin circa 30 de afluenți. Densitatea rețelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp. în Carpați nu se mai înregistrează o astfel de densitate a rețelei hidrografice. De la sfârșitul lui martie și până în iunie, râurile montane drenează o cantitate mare de ape, provocând adeseori, pe fundul depresiunii, inundații, deoarece cursul Oltului nu poate prelua această cantitate fără a ieși din matcă. Oltul constituie axa hidrografică majoră care înmănunchează întreaga rețea de văi, atât dinspre Munții Făgăraș cât și dinspre Podișul Hârtibaciului. Dispoziția rețelei hidrografice este asimetrică. Majoritatea afluenților sunt situați pe malul stâng. Aceștia coboară din Munții Făgăraș și se îndreaptă aproape paralel spre nord. De la est la vest, cei mai importanți sunt: Berivoi, Săvâstreni, Breaza, Sâmbăta, Viștea, Ucea, Ghirloțel, Arpaș, Bâlea. Afluenții de pe malul drept sunt mai puțini și cu debite mai mici. Ținând seama de aceeași ordine, ei sunt: Cincu, Golbav și Nou Ardelean, Trifonof și Trifonof 1998.Pentru prevenirea efectelor distructive ale inundațiilor, începând din 1985, s-au desfășurat în zonă ample lucrări de îndiguire și amenajări hidroelectrice, cele cinci baraje, în spatele cărora s-au format lacuri de acumulare sunt: Voila, Viștea, Arpaș, Scorei, Făgăraș. în trecut, topirile zăpezilor și ploile abundente formau viituri care inundau întreaga luncă a Oltului așa cum a fost în anii 1912, 1932, 1933, 1948, 1970, 1975 în Ardelean, Trifonof și Trifonof 1998. … 2.2.5.ClimaDatele climatice medii înregistrare pentru aria naturală protejată ROSPA0003Avrig-Scorei- Făgăraș – latitudine 45°75' N – longitudine 24°75'E, în localitatea Beclean înregistrate în perioada 2000-2010, au fost:

Climatului temperat continental, i se adaugă ca și specific al zonei foehnul – inversiunea de temperatură ce provoacă circulația descendentă a maselor de aer. … 2.2.6.Soluri/subsoluriSolul podzolic și numeroșii afluenți ai Oltului au favorizat înmlăștinirea terenului ajungându-se ca aproximativ 11% din suprafața sitului sa fie acoperită de mlaștini și turbării, aproximativ 30% din suprafața sitului este acoperită de soluri aluviale iar restul suprafeței de luciu de apă. …  … 2.3.Mediul Biotic2.3.1.Habitatele din cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-FăgărașAria naturală protejată ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș se întinde pe o suprafață de 3.024 de hectare și cuprinde un complex de habitate care asigură mediul de viață pentru numeroase specii de păsări.Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnat situl, sunt cele din apropierea lacurilor: stufărișul, păpurișul, mlaștinile, luciul de apă, terenurile agricole, canale, copacii de la marginea cursului Oltului, fânețe umede, pădurea precum și porțiunile unde, pe timpul iernii, apa nu îngheață.Bogăția în specii de păsări a zonei se datorează calității și importanței habitatelor, oferind locuri propice pentru cuibărit, hrănire și odihnă.Principalele habitate care prezintă o mare importanță pentru speciile de păsări sunt:Zonele umedeHabitatul preferat de speciile pentru care a fost desemnat situl este reprezentat de zonele umede, cu stufăriș, păpuriș, lacurile, luciul de apa, mlaștinile.PădureaÎn formularul standard sunt incluse mai multe specii de păsări ale căror habitat include prezența arborilor atât pentru hrănire cât și pentru cuibărire. Astfel arbori ca: salcia, plopul, mărul și părul pădureț, nucul, plopul alb și negru, arinul și sălciile bătrâne; tufele cu țepi, ca măceșul, porumbarul și păducelul aflați de-a lungul cursului Oltului precum și pădurile de pe Hârtibaci fac parte din habitatele speciilor prezente în sit.PășuniIzlazurile sunt utilizate pentru pășunat.Malurile abrupe sunt caracterizate prin prezența speciilor de bărboasă Botriochloa ischaemum și scaiul dracului Eryngium campestre.Terenuri agricoleTerenurile agricole sunt utilizate pentru practicarea agriculturii. în special sunt cultivate cereale, cartoful, rapița și lucerna.În cadrul studiilor ornitologice realizate au fost identificate habitate specifice speciilor de interes comunitar care însumează o suprafață de 1578 hectare respectiv 52,18% din suprafața sitului, respectiv 543 de hectare reprezentînd suprafața ariilor ocupate de habitate specifice speciei Ixobrychus minutus/ stârcul pitic, 492 de hectare reprezentînd suprafața ariilor ocupate de habitate specifice speciei Crex crex /cristelul de câmp, 543 de hectare reprezentînd suprafața ariilor ocupate de habitate specifice speciei Circus aeruginosus/ eretele de stuf. Precizăm că suprafața totală ocupată de habitate specifice tuturor speciilor de interes comunitar care au fost identificate în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș este mai mare aceasta urmând să fie identificată pe măsura continuării activităților de monitorizare propuse în prezentului plan de management. … 2.3.2.FloraSuprafața sitului fiind acoperită în proporție de 11% de mlaștini, smârcuri și turbării se dezvoltă o vegetație alcătuită preponderent din trestie Fragmites sp. și papură Typha latifolia. Acest tip de vegetație este deosebit de important pentru speciile de păsări ce cuibăresc, se hrănesc sau se adăpostesc aici peste iarnă.Vegetația de luncă, datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionale a acestuia și topoclimatului caracteristic este edificată preponderent de specii ca: sălciile Salix alba, S. fragilis, S. caprea, plopi Populus alba, P. nigra, iarba câmpului Alopecurus pratensis, firuța Poa pratensis, pirul Agropyron repens, trestie Phragmites australis, papura Typha latfolia, rogoz Carex sp., pipirig Scit pus lacustris și săgeata apei Sagittaria sagi a folia în Ardelean, Trifonof și Trifonof 1998. … 2.3.3.FaunaImportanța suprafeței sitului Natura 2000 se datorează în primul rând populațiilor de păsări sălbatice. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migrație și dispersie pentru populațiile de păsări care face legătura între diferite zone geografice ale României și Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Brașovului, Făgărașului și Câmpia Transilvaniei de sudul țării. Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migrație ale păsărilor. Sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât și cele de pasaj și chiar de iarnă.Habitatele umede perimetrale, formate din mlaștini, canale, fânețe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea speciilor cuibăritoare de păsări. Lacurile și zonele umede adiacente reprezintă puncte de maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede: rațe, lișițe și alte asemenea. Suprafețele care rămân neînghețate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare din partea sudică și sud-estică a Transilvaniei. Tabel 2. Specii de interes comunitar care au stat la baza declarării zonei ca și sit de protecție agvifaunistică

 … 2.3.4.Alte speciiCu ocazia desfășurării activităților curente de exercitare a custodiei ariei naturale protejate pe teritoriul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș și în zonele limitrofe acestuia au fost observate mai multe specii de păsări listate în anexele Directivei Păsări.Specii de păsări de interes comunitar listate în anexa 1: Cormoran mare Phalacrocorax carbo, Egretă mica Egretta garzetta, Egretă mare Egretta alba, Fluierar de mlaștină Tringa glareola, Chirighiță neagră Chlidonias niger, Chiră de baltă Sterna hirundo, Fâsa de câmp Anthus campestris, Sfrâncioc roșiatic Lanius collurio, Cinteză Fringilla coelebs, Porumbel gulerat Columba palumbus, Pupăză Upupa epops, Sfrâncioc roșiatic Lanius collurio, Ochiul boului Troglodytes troglodytes, Codalbul Haliaeetus albicilla, Cresteț-mic Porzana parva, Cresteț pitic Porzana porzanaSpecii de păsări de interes comunitar listate în anexa 2: Lebădă de vară Cygnus olor, Graur Sturnus vulgaris, Coțofană Pica pica, Stăncuță Corvus monedula, gaiță Garrulus glandarius , Mierlă Turdus merula, Cocoșar Turdus pilaris , Lebădă cucuiată Cygnus olor, Fazan Phasianus colchicus, Turturica streptopelia turtur, Guguștiuc Streptopelia decaoctoa, Rață cârâitoare Anas querquedula, Rață cu cap castaniu Aythya ferina, Cârstel de baltă Rallus aquaticus, Găinușă de baltă Gallinula chloropus , Lișiță Fulica atra , Nagâț Vanellus vanellus, Pescăruș râzător Larus ridibundus , Sitar de mal Limosa limosa.Specii de păsări de interes comunitar listate în anexa 3: Rață mare A nas platyrhynchos și Rață mica Anas crecca.Prezența acestor specii de păsări pe teritoriul ariei natural protejate și în vecinătatea acesteia este încă un considerent asupra importanței ariei natural protejate ROSPA0003 din punct de vedere al biodiversității.  …  … 2.4.Informații socio-economice și culturaleValorificarea patrimoniului natural și cultural, cu specificul său propriu arheologic și religios, poate reprezenta motorul dezvoltării locale. în egală măsură, oamenii locurilor își pot aduce participarea afectivă la derularea activității de turism, prin împărtășirea istoriei și a pasiunilor lor. Analiza SWOT însumează rezultatele relevante pentru strategia de intervenție în domeniul dezvoltării turismului. Această analiză este întocmită în perspectiva identificării obiectivelor generale de dezvoltare a turismului din aria naturală protejată.

 + 
CârțaCârța are în componență două sate: Cârța și Poienița. Localitatea este situată în Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt, la circa 3 kilometri de șoseaua națională Brașov-Sibiu. Comuna Cârța are 948 de locuitori.• Atracții turisticeMănăstirea de la CârțaFostă mănăstire cisterciană atestată în 1202; astăzi se păstrează numai corul, folosit ca biserică lutherană, și latura de est. Detalii deosebit de valoroase: portaluri, ancadramente de ferestre, coloane înmănuncheate și nișe în stil cistercian. Incendiată de tătari în 1241-1242, a fost reconstruită în piatră către 1250.Mănăstirea cisterciană Cârța este monument protejat deținând un rol major în istoria politică, economică și culturală a Transilvaniei medievale, cât și în introducerea dar și în diseminarea artei gotice în spațiul intracarpatic.În anul 1495 clădirile au fost renovate de Sfatul Orășenesc Sibiu, o parte a aripii sudice fiind transformată în casă parohială. + 
Arpașu de JosArpașu de Jos – Localitatea Arpașu de Jos este străbătută de pârâul Arpaș, precum și de pârâul Gostaia. Este situată pe malul stâng al Oltului. Comuna Arpaș are 868 de gospodării și o populație de 2800 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate în domeniile: cultivarea terenului, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, agricultură, morărit și panificație, comerț, turism.• Atracții turistice– Biserica ortodoxă Arpașu de Jos – monument istoric, … – Biserica ortodoxă Arpașu de Sus – monument istoric, … – Așezare dacică atestată documentar, … – Cetățuia Arpașu de Sus …  + 
Rezervația ArpășelLocalizată în centrul sectorului glaciar central al Masivului Făgăraș, rezervația faunistică Arpășel acoperă o suprafață de 736 de hectare. Este cuprinsă lateral de muchiile Albotei la est, Buteanu-Netedului la vest, de limita superioară a pădurii la nord și de culmea crestei principale de pe aliniamentul vârfurilor Vănătoarea lui Buteanu – 2.507 metri, Capra – 2.494 metri, Adam – 2.370 metri și Vârtopul – 2.385 metri, la sud. Rezervația este constituită din păduri de rășinoase ce formează un masiv închegat, iar la limita inferioară din păduri de rășinoase în amestec cu foioase. Fauna este reprezentată prin capra neagră, râsul, lupul și ursul, dar și cerbul carpatin, iar în zona golului alpin, marmota.Vegetația și flora sunt structurate pe următoarele etaje de vegetație: făgete 550 – 900 metri; păduri în amestec 800-1250 metri; molidișuri 1200-1650 metri; tufișuri subalpine 1600¬2200 metri, pășuni și gol alpin 2200-2507 metri.Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război MondialMonumentul se află în incinta curții Căminului Cultural, este de tip placă comemorativă și a fost realizat în anii 1948-1950. Pe monument sunt inscripționate numele a opt eroi români din Al Doilea Război Mondial. + 
ROSCI0112 Mlaca TătarilorEste reprezentată de o mlaștină de tip turbărie cu suprafața de 4 hectare, care conservă un tip rar de habitat, acesta fiind de interes comunitar. Arealul adăpostește un număr ridicat de specii rare, vulnerabile sau chiar periclitate de plante. ROSCI0112 Mlaca Tătarilor nu are legătură directă cu ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș.Centrul Cultural de la Noul Român „Dr. Gh. Telea Bologa”Casa reprezintă un interesant monument de arhitectură populară românească pentru patrimoniul specific, o casă-muzeu de o atmosferă aparte, devoratoare prin autenticitate, un spațiu de sedimentare a gândului, de reflectare și introspecție, iar colecțiile, structurate tematic: port-textile, lemn-os-fier, ceramică, icoane și obiecte de cult se constituie în veritabile fonduri muzeale care trebuie protejate și valorificate într-un mod științific adecvat. + 
• Târguri și festivaluriZilele ArpașuluiFestivalul a ajuns deja la ediția cu numărul zece, manifestare ce se doreste un adevarat festival folcloric, în cadrul căruia participă formații artistice cu tradiție din județele Sibiu și Brașov. Au loc competiții sportive, expoziții, program de muzică și dansuri. în cadrul acestui festival are loc și „Târgul Producătorilor și Tradițiilor Locale”.

 + 
AvrigAvrig are o populație de 14.260 locuitori și a fost atestat documentar în anul 1364, fiind declarat oraș la 25 aprilie 1989.Localitatea Avrig este amplasată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Oltului, la o altitudine de aproximativ 400 metri. Situat într-un adevărat amfiteatru natural, în care relieful se înalță și coboară de la 2500 la 350 de metri, Avrigul este caracterizat de un complex fizico- geografic variat, atât ca structură geologică cât și ca aspect morfologic.Cele mai vechi descoperiri de pe hotarul localității datează din epoca bronzului 1700¬800 î.Hr., fiind descoperit la locul numit „Cetate”, un vas tipic acestei perioade. Sat românesc, Avrigul vechi era pitit în îngustimea Râului Mare. Urme de așezări au fost descoperite pe locul numit „La arinii cășilor”. În anul 1367 este menționată o incursiune a domnitorului muntean Vladislav Vlaicu care ajunge până spre Avrig cu scopul de a-și recăpăta ducatele Făgărașului și Amlașului.Tot aici sunt menționate: o fabrică de sticlărie, fondată în 1840 de frații Flossing; o uzină electrică 1908 și o fabrică de cherestea, înființată de George Krauss în 1914.• Atracții turistice– Palatul de vară Samuel Brukenthal, … – Muzeul Avrig, … – Biserica ortodoxă "Floriile", … – Biserica evanghelică, … – Cetatea de pe vârful Cetățuia, … – Atelier de țesut, … – Sticlărie, … – Rezervația golul alpin Făgăraș, … – Lacul Avrig, … – Peisaje Valea Avrigului, … – Casa memorială Gheorghe Lazăr, … – Obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, … – Târgul "Produse și tradiții Țara Oltului". …  + 
BecleanSatul Beclean este situat pe malul stâng al Oltului. Comuna Beclean are 885 de gospodării și o populație de 1600 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate în domeniile: cultivarea terenului, creșterea animalelor, comerț.• Atracții turistice– Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului, … – Biserica ortodoxa Sfinții Arhangheli, Calbor, … – Mănăstirea Făget, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, … – Crucea din lemn de stejar, … – Arhitectura rurală tradițională, … – Dealuri împădurite, … – Școala veche din Beclean, … – Salba de lacuri Fântânița Crăiesei, … – Sărbătorile Fiii Satului la Beclean și Bohol, …  + 
UceaNumele satului se presupune că ar proveni din limbile turcă sau tătară. Preotul Ion Glăjar, în lucrarea sa „Monografia satului Ucea de Jos“, spune că denumirea de „Ucea“ are corespondențe în alte țări cum ar fi: din Rusia „Ucia bolșaia“, „Ucia staraia“, Ucialy și Ucialla; din Polonia Utschendorf. Comuna Ucea are o populație de 2993 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate în domeniile: cultivarea terenului, creșterea animalelor, prelucrarea cărnii, agricultură, morărit și panificație, comerț, turism .• Atractii turistice– Cabana Turnuri, … – Cabana Podragu, … – Castru Roman, … – Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Nicolae, Ucea de Sus. … 

 + 
VișteaPrima atestare documentară scrisă a satelor Viștea datează de la începutul anului 1400. Documentul nu mai există însă, cel mai vechi document care s-a păstrat și în care apare scris numele Viștea datează din 11 august 1511 și este semnat de castelanul și căpitanul Cetății Făgărașului Paul de Thomor, prin care se reconfirma drepturile de stăpânire asupra moșiilor din Viștea.Comuna Arpaș are 824 de gospodării și o populație de 2350 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate în domeniile: creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, agricultură, comerț, turism.Din satele Viștișoara și Viștea de Sus se pot urma numeroase trasee montane, cu destinație creasta Munților Făgăraș – vârful Moldoveanu cel mai înalt vârf din țară: 2544 metri și vârful Viștea Mare. Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2005-2015 a comunei Viștea de Jos, actualul sat Viștișoara urmează să fie dezvoltat ca localitate turistică și de agrement. + 
VoilaComuna Voila are 1183 de gospodării și o populație de 3131 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate de 10 agenți economici în domeniile: benzinărie, agricultură, comerț.• Atracții turistice– Herghelia de la Sâmbăta de Jos … – Biserica evanghelică Cincșor … – Castelul Bruckental – Sâmbăta de Jos … – Ceata de feciori …  + 
FăgărașLocalitatea Făgăraș, cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico- administrativ al ținutului, ca reședință de district până în 1886, de comitat între 1886 și 1918 și apoi reședința de județ între 1918 și 1950, polarizând întreaga viață economică, social-politică și culturală a zonei. în anul 1968, odată cu noua reorganizare administrativ-teritorială, fostul județ Făgăraș devine parte componentă a actualului județ Brașov, reședința județului fiind trecută municipiului Brașov.Orașul Făgăraș are 14.324 de gospodării și o populație de 39.327 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate în domeniile: agricultură, industrie, comerț, turism.• Atracții turistice– Cetatea Făgărașului, … – Biserica „Sfântul Nicolae”, … – Mănăstirea franciscanilor și Biserica Romano-Catolică, … – Biserica reformată, … – Biserica „Sfânta Treime”, … – Biserica Evanghelică, … – Casa lui Inochenție Micu Klein, … – Colegiul Național Radu Negru, … – Statuia Doamnei Stanca, … – Statuia lui Badea Cârțan, … – Muzeul Țării Făgărașului "Valer Literat", … – Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, … – Zilele Făgărașului, … – Festivalul Medieval Turnirul Cetăților la Făgăraș, … – Festivalul Cartofului și al Cepei la Făgăraș, … – Festivalul Narciselor. …  + 
Porumbacu de JosComuna Porumbacu de Jos situată la poalele munților Făgăraș se înscrie în constelația satelor cu o existență multimilenară, locuitorii ținutului reușind să reziste de-a lungul atâtor veacuri tulburi. Elevii Cercului de Istorie locală din Scorei au descoperit, în partea de sud a satului Sărata, un ciocan și un toporaș de piatră din neolitic; atunci, în 1976, acesta a fost doar începutul fiind descoperite ulterior mai multe vetre neolitice și numeroase unelte neolitice pe albia pârâului Mierea și pe pârâul numit Crețoaia. Cercetările istorice dovedesc foarte concludent că poporul dac a continuat să trăiască pe vechiul său pământ și în noile condiții create de cucerirea romană – după războaiele din anii 101-102 și 105-106.Comuna Porumbacu are 1025 de gospodării și o populație de 3126 persoane, activitățile comerciale sunt desfașurate în domeniile: creșterea animalelor, agricultură, comerț, turism.• Atracții turistice– Cariera de marmură … – Cascada Șerbota … – Oficiul poștal 1717 … – Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial … – Festivalul „Produse și tradiții în Țara Oltului” … Din analiza potențialului turistic al UAT pe teritoriul cărora se desfășoară aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagăraș și din oportunitățile prezentate se poate trage concluzia că turismul poate deveni una dintre caracteristicile importante ale acestei zone, contribuind decisiv la economia regiunii.Prezența turiștilor atrași de relief și mediul natural reprezintă de cele mai multe ori un factor ce produce distrugerea biodiversității unor arealuri deosebite datorită lipsei de educație privind protecția și conservarea mediului natural. Inclusiv conștientizarea și sensibilizarea autorităților locale și a altor categorii de instituții publice, cu responsabilități și atribuții în domeniul protecției mediului reprezintă o necesitate în vederea unei dezvoltări durabile.2.4.1.Utilizarea terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-FăgărașTabel 3. Lista tipurilor de utilizări ale terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig- Scorei-Făgăraș

 … 2.4.2.Situația juridică a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- FăgărașTabel 4. Caracterizarea situației juridice a terenurilor în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș

 …  …  … III.EVALUAREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A HABITATELOR ȘI A SPECIILOR DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ ȘI COMUNITARĂ3.1.Considerații privind starea actuală de conservare a speciilor precum presiunile și amenințările la adresa habitatelor și a speciilor de importanță conservativăÎn vederea întocmirii planului de management s-au realizat 4 studii ornitologice dedicate speciilor umbrelă: Ixobrychus minutus/ Stârcul pitic, Circus aeruginosus/ Eretele de stuf, Crex crex /Cristelul de câmp, Pandion haliaetus/ Vulturul-pescar. Totodată observațiile realizate atât în activitatea curentă a Asociației Epal-ro, patrulări zilnice realizate de rangeri, cât și cu ocazia activităților cu specific ornitologic, transecte, observații, monitorizări, s-a realizat un studiu referitor la starea de conservare și protecție a tuturor speciilor de păsări de interes comunitar din arealul sitului ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș.Concluziile acestor studii sunt:3.1.1.Stârcul pitic -Ixobrychus minutus: Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 40 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. în urma observațiilor s-a constatat că fiecare habitat monitorizat de către noi, este ocupat de stârcul pitic. Faptul că fiecare habitat este ocupat de această specie este argumentat și de coeficientul mare de similaritate dintre habitate. în urma estimării populaționale s-a constatat că în cadrul sitului numărul perechilor clocitoare de Ixobrychus minutus variază între 121-240 conform figurii anexa 4. Pentru a nominaliza măsurile de management care vor trebui impuse în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș vom trata fiecare cauză în parte:1.Incedierile stufărișurilor.Chiar dacă situația incendiilor este legiferată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, cu modificările și completările ulterioare, acest lucru trebuie adus la cunoștința localnicilor, prin intensificarea programelor de informare. în regulamentul ariei naturale protejate trebuie specificat clar faptul că sunt strict interzise focurile deschise în cadrul sitului. O altă măsură care trebuie aplicată este montarea de panouri, preferabil în zonele în care au fost observate incendiile, unde să se specifice stricta interzicere a focurilor deschise. … 2.Cărările făcute de pescari prin stuf.Trebuie interzis pescuitul în zona stufărișurilor 5, 7, 8, 10, 11, stufărișuri marcate în anexa . Acestea fiind zonele cele mai importante pentru cuibăritul stârcului pitic. Pescuitul va fi permis în zonele care nu au fost identificate ca și habitate ale speciei sau de interes conservativ.Când, din rezultatele analizei de similaritate dintre habitate am menționat că toate măsurile de management trebuie aplicate tuturor stufărișurilor, ne-am referit în special la măsurile de management care țin de structura habitatului în special. Este imposibil de exemplu să interzicem pescuitul în zona stufărișului 3, care este o proprietate privată, folosită în special în acest scop. Deci măsurile de management care se referă la presiunea antropică trebuie corelate cu necesitățile comunității din zona respectivă, pentru o dezvoltare durabilă a acesteia. … 3.Acumulările de gunoaie din stuf și de pe suprafața apei.În acest caz, trebuie structurat un program prin care să se strângă gunoaiele ce formează blocuri imense în cadrul lacurilor de acumulare. De asemenea, trebuie interzisă aruncarea și depozitarea gunoaielor pe marginea apei, atât prin programe de conștientizare în cadrul localnicilor cât și prin panouri informative. … 4.Pescuitul din barcă.Se va interzice pescuitul din barcă sau intrarea în stuf atât în zonele în care a fost interzis pescuitul de pe mal cât și în celelalte stufărișuri nominalizate în anexa .Se va interzice accesul și pescuitul din barcă sau alte ambarcațiuni dotate cu motor mai mare de 5 cai putere. Excepție fac organele de control, custodele sau alte organisme care efectuează acțiuni de protecție și protejare a mediului și alte acțiuni autorizate de către custode.Tăierile stufului.Tăierile stufului, dacă este nevoie, se vor face controlat și doar cu acordul custodelui. Aceasta va trebui interzisă în cadrul stufărișurilor 5, 7, 8, 10 și 11, stufărișuri marcate în figura anexa. … 5.Poluarea fonică făcută de pescarii care intră cu mașina până aproape de stuf.Se va interzice accesul cu mașinile, și staționarea lor pentru mai multe zile în apropierea stufărișurilor 1-11 stufărișuri marcate în anexaTabel 5 Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației acesteia

Tabel 6: Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

Tabel 7: Evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

Tabel 8: evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ROSPA0003

 … 

 … 3.1.2.Eretele de stuf-Circus aeruginosus: Conform formularului standard Natura 2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 1-2 perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. în urma analizării datelor din teren, am constatat că o singură femelă a fost observată la limita vestică a ariei naturale protejate. S-a încercat urmărirea activității acesteia în 8 zile, ea fiind observată doar în două dintre acestea. în ambele observații avea un zbor teritorial, survolând zonele de deasupra Oltului. Putem spune cu siguranță că pasărea nu cuibărea în zonă, ci undeva în partea de vest a Oltului. Dar pentru că a fost observată de două ori în acea arie considerăm că teritoriul acestei perechi se extinde și în situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș.Pentru a nominaliza măsurile de management care vor trebui impuse în cadrul sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș vom trata fiecare cauză în parte, aplicând aceleași măsuri de management ca și pentru conservarea stârcului pitic:1.Cărările făcute de pescari prin stuf.Trebuie interzis pescuitul în zona stufărișurilor 5, 7, 8, 10, 11, stufărișuri marcate în figura anexa. Acestea fiind zonele cele mai importante pentru cuibăritul eretelui de stuf.Pescuitul va fi permis în zonele care nu au fost identificate ca și habitate sau de interes conservativ. … 2.Poluarea fonică făcută de pescarii care intră cu mașina până aproape de stuf.Se va interzice accesul cu mașinile și staționarea lor pentru mai multe zile în apropierea stufărișurilor 7,8, 10, 11 stufărișuri marcate în figura anexa.Pescuitul din barcă.Se va interzice astfel pescuitul din barcă sau intrarea în stuf în zona stufărișurilor 7, 8, 10,11 stufărișuri marcate în figura anexa.Se va interzice accesul și pescuitul din barcă sau alte ambarcațiuni dotate cu motor mai mare de 5 cai putere. Excepție fac organele de control, custodele sau alte organisme care efectuează acțiuni de protecție și protejare a mediului și alte acțiuni autorizate de către custode. … 3.Acumulările de gunoaie din stuf și de pe suprafața apeiCa și în cazul stîrcului pitic, pentru conservarea eretelui de stuf trebuie structurat un program prin care să se strângă toate gunoaiele ce formează blocuri imense în cadrul lacurilor de acumulare. De asemenea trebuie interzisă aruncarea și depozitarea gunoaielor pe marginea apei, atât prin programe de conștientizare în cadrul localnicilor cât și prin panouri informative. … Printre cauzele care mai pot afecta aceste habitate sunt:4.Incedierile stufărișurilor.Chiar dacă este legiferată situația incendiilor în cadrul Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2005, cu modificările și completările ulterioare, acest lucru trebuie adus la cunoștința localnicilor, prin programe de popularizare. în regulamentul ariei naturale protejate trebuie specificat clar faptul că sunt strict interzise focurile deschise în cadrul sitului Natura 2000. O altă măsură care trebuie aplicată este montarea de panouri, preferabil în zonele în care au fost observate incendiile, unde să se specifice stricta interzicere a focurilor deschise. … 5.Tăierile stufului.Tăierile stufului, dacă este nevoie, se va face controlat și doar cu acordul custodelui. Aceasta va trebui interzisă în cadrul stufărișurilor acestea fiind atât zonele cele mai importante pentru cuibăritul stârcului pitic cât și zone potențiale pentru eretele de stuf.  … Tabel 10: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației acesteia

Tabel 11: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

Tabel 12: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

Tabel 13: evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ROSPA0003

 … 3.1.3.Cristei de câmp- Crex crex: Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 80-160 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. Rezultatele monitorizărilor efectuate in perioada octombrie-noiembrie 2010 și 2011 au conculuzionat faptul că în anul 2011, un singur mascul cântător de Crex crex a fost observat în sit. Acesta, din observațiile noastre se afla în perioada de pasaj și nu a cuibărit în zonă.În formularul standard al sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș s-a menționat prezența a 80-160 de perechi de Crex crex. Tot în această sursă se specifică faptul că 7% din suprafața ariei naturale protejate, ceea ce înseamnă că aproximativ 212 hectare sunt pășune, iar 20% respectiv 605 hectare teren agricol. Astfel, toată populația de Crex crex estimată ar ocupa aceste două tipuri de habitate.Dar, din observațiile noastre, după estimarea suprafețelor de teren, toată pășunea prezentă în zonă este o pășune uscată nespecifică cerințelor ecologice ale speciei. în acest caz, dacă la momentul evaluării prezentate în listă, pășunea avea același caracter ca și în observațiile noastre atunci toată populația de 80-160 de perechi de Crex crex trebuia să fie prezentă în terenurile agricole.Astfel, în cele 605 hectare s-ar fi aflat 80-160 de perechi. Luând în calcul alte studii care s-au făcut în zonă Ardelean, 1998 la recensământul din 10-25 mai 1997, 10-25 iunie 1997, efectuat de Trifonof au fost identificate nouă perechi pe o suprafață de 6000 ha, între satele Ucea de Jos, Ucea de Sus, Arpașul de Jos și Arpașul de Sus cu limită nordică Oltul și sudică Munții Făgărașului. Astfel, pe o suprafață de 6000 hectare, zonă ce cuprindea și o parte din situl ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș au fost identificate 9 perechi.Pentru a nominaliza fiecare măsură specifică ce va trebui implementată, vom lua fiecare cauză în parte:1.Cositul timpuriu al fânețelor și culturilor de cereale păioaseAceasta este o problemă globală, care afectează populațiile de cristel de câmp de pretutindeni. Măsura care ar trebui luată este interzicerea cositului în perioada mai-iulie, cînd această specie se reproduce.Printr-un program de conștientizare a polulației, această măsură s-ar putea aplica eficient în cazul sitului ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș, căci parcelele din cadrul ariei naturale protejate reprezintă foarte puțin din terenul agricol al fiecărei comune.Din această perspectivă nu va fi un efort foarte mare din parte fiecărui proprietar să încerce aplicarea acestei măsuri doar în terenurile din cadrul ariei naturale protejate, ținând cont că majoritatea proprietarilor au în cadrul sitului doar o mică parte din totalul terenului agricol posedat. … 2.Cositul mecanizat.Interzicerea cositului mecanizat în cadrul ariei naturale protejate din 1 mai până la 1 august. Sperăm, din argumentele aduse mai sus, ca printr-un program de conștientizare, implementarea acestei măsuri să nu fie una dificilă. … 3.Prezența animalelor domestice libere în sitTrebuie interzisă, prin măsuri specifice, prezența animalelor domestice : câini, porci, pisici lăsate libere în sit care pot afecta specia. … 4.Fragmentarea parcelelor cu cereale păioase și a fânețelor cu parcele cultivate cu cartofi și porumb.Prin programe de conștientizare se poate sugera proprietarilor, ca parcelele din cadrul ariei naturale protejatesă fie folosite ca fâneață, sau să fie cultivate cu cereale păioase sau lucernă, devenind astfel habitate potențiale pentru cristelul de câmp. Acțiune prin care proprietarii de terenuri pot beneficia de măsuri compensatorii conform măsurii 214 plați de agromediu pachetul 3. … 5.Cosirea parcelelor până la limita tufărișurilor compacte care le bordează sau cosirea parcelelor din interior spre exteriorEste necesară aplicarea unei măsuri de management prin care să se păstreze o bandă de aproximativ 5 metri între terenul agricol cultivat și tufărișurile compacte care bordează ariile vizate. Astfel, după cosirea culturii de cereale sau lucernă, păsările care trăiesc acolo în special juvenilii nezburători să se poată adăposti în acea bandă de vegetație. Totodată cosirea parcelelor din interior spre exterior este o măsură de protecție oferind exemplarelor în pericol posibilitatea de a se refugia.Pentru ca banda de ecoton să nu se transforme în tufăriș, datorită succesiunii vegetatiei, se poate aplica un păstorit controlat, prin introducerea, toamna, a turmelor de oi și vite în ariile vizate. … 6.Iluminatul electric nocturnEvitarea iluminatului nocturn, dacă el este deja instalat și interzicerea montării de stâlpi noi, în cadrul ariilor considerate ca și habitate potențiale pentru Crex crex. … 7.Prezența drumurilor în cadrul potențialelor habitateSe va încerca evitarea construrii altor drumuri în zona potențialelor habitate și dacă se poate chiar închiderea unor drumuri care nu au o utilitate strictă. … 8.Accesul pescarilor cu autoturismul și poluarea fonică făcută de aceștia în cadrul sitului.Interzicerea intrării cu autoturismul în cadrul ariilor considerate habitate potențiale pentru Crex crex. … 9.Creșterea arbuștilor pe terenurile lăsate în paragină.Acest lucru se poate evita printr-un păstorit controlat, introducându-se astfel, toamna, turme de oi și de vaci în cadrul ariilor considerate habitate potențiale pentru Crex crex. … Tabel 14: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației acesteia

Tabel 15: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

Tabel 16: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

Tabel 17: evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ROSPA0003

 … 

3.1.4.Vulturul-pescar sau Uliganul pescar – Pandion haliaetus: Conform formularului standard Natura 2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația aflată în pasaj de iernat este aproximată la 10 exemplare cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. Studiile efectuate în perioada octombrie-aprilie 2010, 2011, 2012 denotă faptul că situl ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș oferă condiții bune pentru această specie. Starea de conservare a speciei este bună. Totuși având în vedere cerințele ecologice ale speciei, trebuie luați în considerare anumiți factori care periclitează specia/habitatele:1.Disturbarea speciei de către pescari.Se vor lua măsuri de limitare a pescuitului în jurul lacurilor de acumulare în perioada de pasaj a speciei:septembrie-octombrie; martie-aprilie … 2.Disturbarea speciei de către ciobanii care pasc turmele în stufărișurile din imediata vecinătate a bălților sau a copacilor folosiți de uliganul pescar.Se vor lua măsuri de limitare a prezenței turmelor de oi în jurul lacurilor mari de acumulare, în special în cadrul vegetației cu arbori înalți din jurul barajelor în perioada de pasaj a speciei: septembrie-octombrie; martie-aprilie. Prezența turmelor de oi, toamna târziu și iarna este una benefică zonei, din această cauză se va încuraja introducerea turmelor în arie în perioada noiembrie-februarie, dacă acest lucru este posibil, așa cum s-a întâmplat în 2010-2011, și iarna nu este una cu multă zăpadă. … 3.Vânătoarea/Braconajul.Se vor lua măsuri de interzicere a vânătorii în jurul lacurilor mari de acumulare, în perioada de pasaj a speciei: septembrie-octombrie; martie-aprilie. … 4.Depozitarea deșeurilor menajere și a gunoaielor în jurul apei.Se vor lua măsuri de diminuare a numărului de deșeuri prezente în zonă. … 5.Tăierea arborilor de pe marginea zonelor umede din sit.Se vor lua măsuri de interzicere a tăierii arborilor mari și bătrâni din jurul lacurilor de acumulare și din întreaga arie. Se vor interzice orice tăieri de arbori în jurul lacurilor mari de acumulare, în perioada de pasaj a speciei: septembrie-octombrie; martie-aprilie. … 6.IncendiileSe vor implementa măsuri de interzicere a incendiilor de vegetație în cadrul ariei naturale protejate. … Tabel 18: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației acesteia

Tabel 19: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului acesteia

Tabel 20: evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor acesteia

Tabel 21: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.5.Pescărașul albastru – Alcedo atthis- Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația rezidentă este aproximată la 40 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. Este o pasăre relativ comună din zona premontană, de-a lungul pâraielor și văilor care au pește sau nevertebrate, și până la câmpie. Efective au fost observate atât pe Olt cât și pe afluenții săi, care în ultima vreme suferă un declin populațional evident, datorită impactului antropic și mai ales a lucrărilor de îndiguire a văilor, taluzării malurilor, regularizării cursurilor de apă. Pescărașul albastru este o pasăre sedentară, rezidentă în zonă care nu părăsește toamna, de regulă teritoriul de cuibărire. Totuși, dacă iernile sunt grele și apele îngheață, specia coboară de la munte spre șes și de-a lungul râurilor, până găsește ape neînghețate, comportament numit migrator-parțial. De regulă, pe Olt, apele nu îngheață în totalitate și nici lacurile de acumulare, din cauza fluxului hidroenergetic și de aceea specia este rezidentă, în regiune. Iarna, pe Olt pot veni indivizi coborâți din Piemontul Făgărașului sau din amontele râului.Femela este puțin mai mică decât masculul. Este sensibilă la zgomote, la poluarea apelor și la prezența bărcilor, mai ales a celor cu motor. La nevoie stă și în copaci, de regulă pe o creangă deasupra apei, de unde pândește hrana sau chiar pe o tulpină de trestie, de unde plonjează direct în apă. Impactul este uimitor, se scufundă cu tot corpul și iese rapid din apă, cu hrana în cioc.Pentru hrănire folosește și lacurile de acumulare, dar evită malurile betonate ale acestora. Din păcate, în ultima vreme au început să fie betonate și malurile celor aproximativ 30 de văi și pâraie colectate de Olt, în sectorul dintre Avrig și Făgăraș.Pescărașul albastru cuibărește și în preajma bazinelor piscicole amenajate, bălților bogate în pește, din brațele moarte ale Oltului și segmentele de râu, dintre lacuri.Impactul omului constă în reducerea habitatelor, distrugerea malurilor abrupte, sistematizarea cursurilor de văi și pâraie, taluzări și chiar betonări ale malurilor. Din această cauză populațiile de pescăraș albastru aflate de-a lungul văilor venite din Făgăraș este în regres. Posibil să fie perechi clocitoare și în unele maluri nebetonate și netaluzate a tuturor lacurilor. Putem spune că mai există perechi clocitoare în dreptul municipiului Făgaraș, care se hrănesc în coada lacului Voila. în dreptul localității Cincșor perechi care se hrănesc pe această porțiune a Oltului și pe unii afluenți de pe ambii versanți. Pe Olt: între localitățile Sâmbăta de Jos și Voila; mai sus de Feldioara și alte populații în dreptul localității Viștea de Jos carese hrănesc pe acest segment al râului; în dreptul localității Cârța se hrănește până spre Nou-Român.O pereche găsită în zona de lac este în coada lacului Scoreiu, care se hrănește aici, o pereche în dreptul localității Colun, o altă pereche din zona de lac este în dreptul localității Glâmboaca carese hrănește pe lacul Avrig și o pereche amonte de localitatea Bradu.Tabel 22: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.6.Barza albă – Ciconia ciconia-Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 120-140 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel B. Numită și cocostârc este o specie destul de des întâlnită pe teritoriul ariei naturale protejate și în apropiere, având un comportament antropic, fiind estimată o populație de cel puțin 240 – 280 de indivizi, fiind o specie monogamă, fidelă partenerului. Este o pasăre foarte cunoscută ca vestitor al primăverii. Numărul perechilor clocitoare din prezent sunt în declin, datorită modernizării caselor cu hornuri vechi, unde cuibăresc, modernizării coamelor de șură, schimbării stâlpilor electrici, pe care-și fac cuibul. Numărul perechilor clocitoare s-a stabilizat prin amenajarea pe stâlpi, de către Electrica, a unor coșuri cu picioare de fier, care evită electrocutarea păsărilor și mai ales a puilor. Cuibăresc exclusiv în localități, fiecare sat din zonă având între 1și5 cuiburi. De obicei, în luna august încep să se formeze grupuri de zeci sau chiar sute de indivizi și în septembrie pleacă spre sud. Cuiburi de berze sunt și pe dreapta Oltului, în podișul Hârtibaciului, de unde populațiile de berze se îndreaptă spre culoarul Oltului. Tot aici se îndreaptă și populațiile din Piemontul Făgăraș.Aria de răspândire a berzei albe este aproape toată zona intracarpatică, depresionară, de¬a lungul Oltului și văilor mai mari, inclusiv în zona de podiș. Construcțiile din zonă vor fragmenta teritoriile de deplasare din timpul pasajului, Oltul fiind culoarul de migrație a acestei specii. Cuiburi active, instalate de obicei pe stâlpi electrici, de către Electrica, între 1-3 cuiburi și în care au fost circa 3-4 pui sunt în localitățile Scoreiu, Olteț, Rucăr, Voila, Dridif, Cincșor, Beclean.Tabel 23: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.7.Muscarul mic – Ficedula parva – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populației este evaluat la nivel D. Efectivul este estimat la circa 2100 – 2500 de perechi, în toată aria naturală protejată ROSPA0098 Piemontul Făgăraș, de unde se presupune că o parte din populație va migra de-a lungul Oltului. De obicei stă în desișul arborilor și arbuștilor și este greu de văzut. Poate fi confundat cu măcăleandru. Cuibul îl construiește în scorburi și în lipsa lor la bifurcații de ramuri mai groase. în luna mai femela depune până la 6 ouă pe care le clocesc, cu rândul ambii parteneri. Perioada de incubație este de 14 de zile, iar puii sunt hrăniți cu insecte, fiind un entomofag prin excelență. Deci, se presupune că muscarul mic se află în trecere prin ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș, la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, apoi dispare din teritoriu, acesta fiind pasajul de primăvară, apoi în pasajul de toamnă, la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie vor trece exemplarele care cuibăresc în zona montană, urmând ca dupa înca o lună să treacă populațiile nordice.Populațiile de muscar mic care se îndreaptă înspre și dinspre cartierele de iernare, vin dinspre culoarul Oltului și în pasaj pot fi observate și în aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș. Atât primăvara cât și toamna caută arborii mari, mai ales sălciile și plopii situați de-a lungul Oltului, deoarece în crăpăturile scoarței acestor arbori găsește insecte, larve și ouă ale artropodelor cu care se hrănește. Caută de asemenea și coniferele din parcuri și cimitirul unor localități din zonă sau arborii care sunt amplasați de-a lungul drumurilor liniștite, dintre localitățile din zonă. Mai folosește arborii și pomii fructiferi din dreptul lacurilor de acumulare. Astfel de habitate găsește în dreptul lacului Voila, pe partea dreaptă; între Cincșor și Sâmbăta de Jos, pe lângă Olt; de-a lungul văilor Sâmbăta, Viștea, Ucea, Arpașu, Arpășel, Cârțișoara și Porumbacu; la intrare în Cârța, în brazii din curtea cimitirului; lângă Bradu și în parcul din Avrig.Tabel 24: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.8.Muscarul gulerat – Ficedula albicollis – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populației este evaluat la nivel D. Este o pasăre de dimensiuni mici, întâlnită mai ales în poienile deschise joase, dar mereu în apropierea pâlcurilor de arbori maturi. Nu ocolește pentru hrănire, mai ales în pasaj, grădinile amenajate cu arbori și arbuști ornamentali, zăvoaiele de sălcii, mai ales în perioada înfloririi amenților. Muscarul gulerat este o pasăre migratoare care pornește toamna către sud, unde iernează.Joacă un rol important în lanțul trofic, din zona montană. Muscarul gulerat se hrănește cu diferite feluri de insecte pe care le prinde prin coroana arborilor.În situl ROSPA0098 Piemontul Făgăraș sunt estimate populații care depășesc 10.000 perechi și care, teoretic ar trece prin depresiunea Făgaraș și culoarul Oltului, în pasaj. Este o specie care este probabil, ușor supraestimată în toată zona protejată, ca fiind relativ comună, în pasaj. Speciile de muscari au statut de protecție în toate zonele din țară, fiind indicatori ecologici, prin prisma insectelor dăunătoare pe care le consumă, în principal larvele unor defoliatori ai pădurii.Muscarul gulerat, spre deosebire de muscarul mic, folosește în pasaj, în afară de arborii maturi și sălciile mai tinere, mai ales în pasajul de primăvară. Primăvara, toate sălciile au amenți bogați în polen și de aceea sunt intens vizitate de insecte. De acest aspect se folosește muscarul gulerat. De asemenea, muscarul gulerat caută hrană și în unii arbori bătrăni, de exemplu sălcii și plopi situați de-a lungul Oltului și în unii pomi ca de exemplu nucul, mărul, peri pădureți și chiar salcâmul, unde găsește hrană. Astfel de locuri găsește în partea dreaptă a tuturor lacurilor, în toate localitățile de pe dreapta și stânga Oltului; pe lângă drumul spre Rucăr, Feldioara, Nou-Român; cuibărește într-un zăvoi de sălcii mai sus de Bradu.Tabel 25: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.9.Ciocănitoarea de grădină sau balcanică – Dendrocopos syriacus – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația rezidentă este aproximată la 10-20 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Specia este sedentară, rezidentă în zonă, estimată la 10 – 20 perechi, care preferă zonele rurale și care nu intră niciodată în pădurea compactă, spre deosebire de alte specii de ciocănitoare. Cuibul și-l sapă în trunchiul copacilor, iar la finalizarea lui, în luna mai, femela va depune până la 7 ouă de culoare albă. Partenerii clocesc cu rândul, iar incubația durează circa 15 zile. Folosește pomii fructiferi, diseminați la marginea localităților și traversează deseori câmpurile, de la pâlcurile de copaci la alte pâlcuri. Zboară și de-a lungul Oltului, căutând sălciile bătrâne. Cuibărește numai în localități și în imediata lor apropiere și nu intră în pădure compactă. Spre deosebire de ruda ei, ciocănitoarea pestriță mare, această specie nu este prea comună. Habitate favorabile are în preajma localităților: Beclean, Cincșor, Sâmbăta de Jos, Rucăr, Olteț, Viștea de Jos, Feldioara, Ucea de Jos, Arpașu de Jos, Cârța, Porumbacu de Jos și Bradu.Tabel 26: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.10.Ciocănitoarea de stejar sau pestriță mijlocie – Dendrocopos medius – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația rezidentă este aproximată la 10-12 perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Rezidentă, cu ușor eratism pe timp de iarnă, specia este estimată la 10 – 12 perechi în toată aria naturală protejată. Preferă arborii de esență moale ca ulmul și paltinul de câmp și teiul, dar și arinul, stejarul și plopul alb. Habitat favorabil are între localitățile Cincșor și Rucăr, drumul spre Feldioara, drumul de câmp de la Nou-Român care merge pe dreapta lacului Scoreiu, lângă Cârța și Bradu.Restul ciocănitorilor din zonă: ghionoaia sură Picus canus și negraica sau ciocănitoarea neagră Dryocopus martius au necesități ecologice asemănătoare cu cele prezentate mai sus și se întâlnesc mai rar în zăvoiul Oltului, fiind specii de pădure. Toate speciile de ciocănitori sunt sensibile la zgomote și au nevoie de arbori bătrâni și scorburoși, pentru cuibărire.Tabel 27: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.11.Ghionoaia sură – Picus canus – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația rezidentă este aproximată la 10-20 perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Este larg răspândită, dar rară și se întâlnește și la altitudini mai mari. Poate fi întâlnită și în zăvoiul Oltului, cu arbori maturi diseminați. Specia este estimată la circa 10-20 perechi, fiind rezidentă, adică se întâlnește pe tot parcursul anului. Uneori, se așează și pe sol, dar se hrănește pe copaci, de preferință, la liziere. Sedentară, spre iarnă coboară la altitudini mai joase, dar primăvara sapă galerii în arborii bătrâni, unde-și amenajează cuibul. Scoate o singură pontă pe an, puii devenind independenți față de părinți, după circa o lună de zile. Se hrănește cu insecte din scoarță, dar și cu larve de furnici.Ghionoaia sură, în afara habitatului ei clasic, adică pădurea de fag, preferă și arborii mari din pășuni și pajiști, ca de exemplu stejarul, părul pădureț, nucul și mărul; arborii mari de pe Olt, sălcii, plopi, molizii și castanii porcești din localități. Astfel de habitate găsește în dreptul lacului Voila, pe partea dreaptă; între Cincșor și Voila; pe raza localităților Sâmbăta de Jos, Olteț, Viștea de Jos, Feldioara și Ucea de Jos; pe Olt, lângă Cârța și amonte de localitatea Bradu.Tabel 28: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.12.Ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația rezidentă este aproximată la 7 – 10 perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Numită și negraica este cea mai mare specie de ciocănitoare de la noi. La ambele sexe, corpul lung de 45 centimetri este complet negru, cu un moț roșu aprins, mai evident la mascul. Se întâlnește cu precădere, în pâlcurile de pădure de la limita ariei naturale protejate, pe coastele podișului Hârtibaciu, din dreapta Oltului. Se întâlnește până la limita subalpină, în trunchiurile de molid aparent sănătoși sapă găuri enorme, în căutare de hrană. Are un zbor neregulat, nu ondulatoriu ca la restul ciocănitorilor, poate fi văzută și pe sol sau în zboruri lungi de la o pădure la alta. Sedentară, nu coboară la șes, fiind fidelă locurilor de trai. Cuibărește începând cu luna aprilie, cele 4-5 ouă mari, de circa 12 grame fiind o posibilă hrană pentru jder. Se hrănește cu insecte xilofage și iarna cu semințe extrase cu ciocul din conurile de brad. Arealul speciei poate fi identificat și prin găurile mari făcute în copaci.Specia este în expansiune teritorială în zona stejarului, dar preferă și arborii izolați, maturi ca de exemplu salcia, plopul, mărul și părul padureț, nucul. Aceste specii arboricole se găsesc și în aria naturală protejată, mai ales pe dreapta Oltului, unde se impun măsuri de conservare. în lipsa pădurilor, negraica folosește și arborii mari răspândiți pe lângă Olt și anume plopul alb și negru, arinul și sălciile bătrâne; pe pajiști și pășuni folosește stejarul, părul pădureț și nucul; găsește departe de localități și câteva exemplare de pin silvestru și molid. Strigătul ciocănitorii negre se aude în perioada de cuibărire, dar și tot timpul anului, inclusiv iarna, mai ales înainte de a veni ploaia. Habitate ocupate de ciocănitoare neagră se găsesc pe partea dreaptă a lacului Voila, pe partea dreaptă a Oltului, între Cincșor și Rucăr, lângă Feldioara, pe drumul de țară de la Nou-Român care merge pe dreapta lacului Scoreiu.Tabel 29: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.13.Caprimulgul – Caprimulgus europaeus – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 60 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. Trăiește la altitudini mai joase, fiind oaspete de vară, cu comportament crepuscular. Posibil supraevaluat, la 60 perechi, în toată aria naturală protejată. Caprimulgul este o specie oaspete de vară cu comportament mai mult crepuscular și cu lungimea corpului de circa 28 centimetri, fiind asemănător cu un cuc. Poate fi întâlnită și în jnepenișuri subalpine, dar de obicei stă pe coaste puțin împădurite, supuse insolației. Cuibărește târziu, la sfârșitul lunii mai, iar ouăle sunt în număr de doar 2 bucăți, sunt clocite de ambii parteneri timp de 18 zile. După același interval de timp, puii zboară din cuib, dar devin independenți după mai bine de o lună de zile. Specie considerată deosebit de folositoare prin fluturii pe care-i prinde seara, mai ales specii de fluturi dăunători. De aceea, această specie a suferit un declin populațional, în urma folosirii tot mai intense a pesticidelor.Caprimulgul folosește coastele din dreapta Oltului, care sunt mai abrupte, sunt însorite și aride, dar au arbori și tufăriș diseminat pe lângă torenții care seacă vara și mai folosește șirurile de molizi și plopi care se întâlnesc pe lângă unele localități. Astfel de habitate se găsesc de-a lungul lungimii lacului Voila, pâna în dreptul orașului Făgăraș, dar pe partea dreaptă; pe dreapta lacului Vișteamai spre coada lui; pe lângă drumul spre Feldioara, pe stânga Oltului; la ieșirea din Cârța și pe dreapta lacului Scoreiu; pe lângă localitatea Glâmboaca, pe dreapta Oltului.Tabel 30: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.14.Sfrânciocul cu frunte neagră – Lanius minor – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al speciei este evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară, relativ comună în aria protejată. Vine târziu, la începutul lunii mai și cuibărește cu precădere, în șirurile de plopi de la marginea drumurilor de țară, pajiști deschise, cu arbori izolați și tufe. Impactul major asupra speciei constă în tăierile de arbori din lungul drumurilor de țară și comunale, incendieri de pășuni care au arbuști și arbori dispersați, pășunatul excesiv. în lipsa locului preferat de sfrânciocul cu frunte neagră și anume șirurile de plop alb, acesta folosește și alți arbori înalți, aflați în zone cu deschidere largă și în pâlcuri de arbori mari, situați pe lângă culturi agricole. Mai rar cuibărește și la liziere de padure. Astfel de habitate găsește pe drumul dintre Cincșor și Rucăr, pe dreapta Oltului; pe drumul spre Feldioara; pe dreapta lacului Arpașu și spre Nou-Român; pe dreapta lacului Scoreiu, venind dinspre Nou-Român; spre localitatea Colun și Săcădate; pe stânga Oltului, mergând spre Glâmboaca.Tabel 31: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.15.Ciocârlia de pădure – Lullula arborea – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al speciei este evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară, estimată ca fiind relativ comună în aria naturală protejată. Preferă coastele sterpe și însorite, cu tufe și arbori rari, mai ales pe dreapta Oltului. Vine devreme, pe la mijlocul lunii martie și, ultimele exemplare, pleacă la începutul lui octombrie. Specia este reprezentativă pentru zona premontană deschisă, dar coboară și la altitudini mai joase. Fiind ocrotită are nevoie de pajiști sau pășuni bine întreținute, la margini de păduri, nesupuse tratamentelor chimice. Pășunatul excesiv și incendierile de pârloage sunt principalele pericole care afectează habitatul ciocârliei de pădure. Ciocârlia de pădure folosește habitate asemănătoare cu caprimulgul și anume coaste abrupte, aride, cu torenți secați și râpe consolidate cu arbori și arbuști comasați în pâlcuri, cu multe poieni și arbori mari, uneori chiar arbori uscați din piciare. Astfel de habitate de cuibărire se întâlnesc pe toată coasta dreaptă a Oltului și a lacurilor de acumulare și anume în dreptul lacului Voila, până la Cincșor; pe lângă coada lacului Viștea, pe dreapta; pe coastele dintre Rucăr și Feldioara; în dreptul lacului Arpașu și Scoreiu și pe coasta dintre Colun și Glâmboaca.Tabel 32: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.16.Ferestrașul mic – Mergus albellus – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația care iernează aproximată la 10-15 exemplare cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel. Este o specie acvatică de origine nordică, care trece în pasaj și rămâne uneori peste iarnă, în locurile unde nu îngheață lacurile. Stolurile ferestrașilor nu sunt prea unitare și se deplasează mult dintr-un loc în altul. Cuibărește în taigaua nordică și cartierul principal de iernare este scandinav și central-european. O parte din populații se îndreaptă spre cartiere central și estic mediteranean. De aceea, zonele umede neînghețate, fără deranj și nepoluate sunt indispensabile acestei specii.Deși specia este indicată ca fiind relativ comună, în pasaj deranjul luciului de apă de pe lacurile Oltului este destul de ridicat, mai ales pricinuit de pescari cu bărci și mai ales toamna. Evită lacurile colmatate, cum este coada lacului Voila, spre Făgăraș; evită Oltul unde acumulează deșeuri pe margine și în aval de baraje și evită lacurile foarte adânci. Preferă mai mult porțiunile de lac din prima treime de la baraj și până la două-treimi, adică porțiunile de mijloc a lacurilor cu ape adânci între 1-2 metri. De asemenea, pe aceste porțiuni de lac se țin mai mult pe șuvoi și nu se apropie de malurile unde se fac depuneri de mâl și nici nu se apropie de diguri sau de baraj sau aval de baraj. Astfel de habitat găsesc pe la mijlocul lacului Viștea, pe porțiuni mai mari a lacului Arpaș, pe mijlocul lacului Scoreiu și pe porțiuni mari ale lacului Avrig.Tabel 33: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.17.Bătăușul – Philomachus pugnax – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populației este evaluat la nivel D. Este un limicol tipic de pasaj, care preferă plajele, cu nisip și mâl sedimentat, mai ales din zona de colmatare a lacurilor de acumulare. Migrează obișnuit în stoluri de sute de exemplare, dar în zona Oltului se găsesc doar în zeci de exemplare. Păsările aflate în pasaj au penajul maroniu-șters, numit eclipsă. Specie limicolă care cuibărește în tundra nordică, cu dimorfism sexual accentuat. Masculul are 30 centimetri lungime iar femela 23 centimetri. Are nevoie în pasaj de întinse maluri litorale. Din lipsa lor, preferă și pajiști umede, mlaștini, țărmuri mâloase ale lacurilor și mai rar de-a lungul râurilor, de unde adună pentru hrănire tot felul de nevertebrate, mai ales acvatice și semiacvatice. Pasajul acestei specii intervine în aprilie-mai și cel de toamnă, încă de la sfârșitul verii, chiar din luna iulie-august și se întinde până în octombrie. Având în vedere acest pasaj, întins pe mai bine de jumătate de an, în 2 reprize, face ca specia să aibă de suferit, mai ales din cauza poluării cu diferite mase plastice, aduse când crește și apoi scade nivelul apelor. De asemenea, plajele mâloase sunt rampe de gunoi, deșeuri agricole și casnice, pentru sătenii din numeroasele sate din lunca Oltului.Bătăușul preferă malurile colmatate din coada lacurilor și pajiștile umede, dar este numai specie de pasaj. Astfel de habitate găsește pe malul stâng a lacului Voila, până spre Făgăraș, dar evită bălțile din coada acestui lac; pajiștile dinspre Dridif; mici porțiuni din coada lacului Viștea și Scoreiu; pajiști pe lângă Ucea de Jos, pe stânga Oltului și pajiști între Colun și Glâmboaca, pe dreapta Oltului.Tabel 34: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.18.Silvia porumbacă – Sylvia nisoria – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 20-30 de perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. Este o specie tipic de stepă, estimată în toată zona protejată la efective ce nu depășesc 20 – 30 perechi cuibăritoare. Oaspete de vară, preferă dealurile acoperite cu pâlcuri de copaci și arbuști, din dreapta Oltului. Silvia porumbacă este o specie de tufiș, de dimensiuni mici, lungimea corpului fiind de 15 centimetri. Factorii care influențează starea de conservare a speciei depind de întreținerea pășunilor, în condiții normale, fără incendieri sau defrișări masive a subarboretului. în lipsa habitatului caracteristic se întâlnește și pe capetele digurilor care au o vegetație adecvată. Specia nu a fost întâlnită pe stânga Oltului, ci doar pe coastele cu arbuști de pe dreapta lui și anume în zona unor rigole și ravene secate și edificate de tufe cu țepi, ca măceșul, porumbarul și păducelul. Astfel de habitate se gasesc în dreptul lacului Voila, spre Cincșor; în dreptul lacului Arpaș și în amonte de Glâmboaca, pe dreapta Oltului.Tabel 35: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.19.Fâsa de câmp – Anthus campestris – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populației este evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară folosește Oltul doar pentru migrație. Faptul că doar migrează prin zonă și nu cuibărește se datorează necesității unor habitate cu caracter stepic, mai accentuat. Fâsa de câmp are dimensiunea unei ciocârlii, cu care se și aseamănă, lungimea corpului fiind de 16 centimetri. Coloritul corpului este pal, slab dungat și are pete mai întunecate doar pe aripi. La picioare are degetul orientat spre spate, cu o gheară evidentă.Pasajul speciei în zonă se desfășoară la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai și cel de toamnă în luna septembrie. în această perioadă consumă tot felul de semințe, dar și insecte și larvele acestora. De aceea, impactul antropic se poate manifesta prin incendieri și pășunatul excesiv. Posibil să cuibărească în petice de pajiști uscate, dintre culturile agricole din stânga Oltului sau pe coaste xeroterme, din dreapta Oltului, dar specia este importantă în acest sit pentru migrație pe culoarul Oltului. în acest scop folosește pajiștile, drumurile de tractor dintre culturile agricole, digurile și coastele aride din dreapta Oltului. Nu intră în zone bogate în stuf. Astfel de habitate găsește pe malul lacului Voila, pe partea dreaptă, mai spre coada lacului; culturile agricole și pârloagele dintre Rucăr și Feldioara; pajiștile din dreapta lacului Arpașu și digul de-a lungul lacului Avrig, de la Glâmboaca și până la Săcădate.Tabel 36: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.20.Presura de grădină – Emberiza hortulana – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația cuibăritoare este aproximată la 1-2 perechi cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Este o specie oaspete de vară care se estimează a cuibări în număr redus, pe coastele din dreapta Oltului. Presura de grădină este o specie cu răspândire insulară, preferă terenuri deschise, cu livezi și vii părăsite, terenuri cultivate conform agriculturii de subzistență. Cuibărește prin ierburi înalte și vegetație semiarbustivă, aproape de sol. Ouăle le depune la începutul lunii mai și toată perioada de eclozare și îngrijire a puilor nu depășește o lună de zile. Plecarea spre sud o face spre sfârșitul lunii septembrie. Rară în toată Transilvania. Hrana constă în tot felul de semințe și bobițe, dar și insecte și larvele lor, inclusiv mici gasteropode. Ca factori de impact asupra ecologiei speciei amintim incendierea pajiștilor, pășunatul excesiv și eventual colectarea ouălor de localnici sau turiști. Presura de grădină folosește aceleași habitate cu silvia porumbacă, doar că preferă șirurile mai lungi de arbuști, din dreptul drumurilor de țară și livezile și viile de pe coaste, în prezent abandonate. Astfel de locuri găsește pe coasta din drepta Oltului, dintre Colun și Glâmboaca, dar posibil ca specia să fie mult mai extinsă.Tabel 37: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.21.Eretele vânăt – Circus cyaneus – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația aflată în pasaj de iernare este aproximată la 40 de exemplare cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel C. Este o specie de pasaj, care se află în tranzit pe toată durata iernii, fără ca exemplarele izolate, să fie văzute constant, în teritoriu. De aceea și estimarea speciei este de circa 40 indivizi/sezon, în toată aria naturală protejată. Sosește în zonă în septembrie și se întoarce spre nord în martie. în consecință eretele are de suferit în iernile grele, dacă sunt incendiate pajiștile, pășunatul excesiv și folosirea pesticidelor. Eretele vânăt folosește întreaga coastă de pe partea dreaptă a Oltului, mai mult în zone deschise, pe lângă fânețe și pășuni lucerniere, pârloage, margini de stuf și culturi agricole. Pârloage și margini de culturi agricole folosește și pe partea stângă a Oltului. Astfel de terenuri găsește pe lângă drumul care trece de la Voila spre Cincșor, între Beclean și Dridif, între Sâmbăta de Jos și Viștea de Jos, pe lângă partea dreaptă a lacurilor Arpaș și Avrig și pe lângă Olt spre Săcădate.Tabel 38: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.22.Acvila de stâncă – Aquila chrysaetos – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003Avrig-Scorei-Făgăraș populația aflată în pasaj de iernare este aproximată la 4 exemplare cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Este o specie tipică de munte, care în ultima vreme se întâlnește și în munții cu altitudini mai joase, dar cu multe stâncării. De altfel și în ROSPA0098 Piemontul Făgăraș este estimată tot la aceste cifre, 3-5 indivizi în pasaj, nefiind dată ca specie clocitoare, în regiune. De fapt nu este un pasaj tipic, ci mai mult un comportament eratic al populațiilor carpatine. Hrana de bază a acvilei de munte este iepurele de câmp, specie în regres numeric pronunțat, în regiune. Consumul de hoituri i-a adus regresul drastic, datorită cadavrelor impregnate cu otravă și în special stricnină, în anii cooperativizării agriculturii. Deși nu se mai practică momirea vânatului mare cu hoituri otrăvite, populația de acvile de munte, nu s-a redresat.Eventualii indivizi eratici, care pot apărea în zona depresionară, au nevoie de un teren întins de vânătoare, în care deranjul trebuie sa fie minim. Terenuri propice de vânătoare pentru acvilă se găsesc în pajiștile și terenurile agricole, după recoltare între Arpașu de Jos și Cârța și între Porumbacu de Jos și Avrig.Tabel 39: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.23.Șoimul călător – Falco peregrinus – – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația aflată în pasaj de iernare este aproximată la 2 exemplare cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Este o specie de pasaj întâlnită iarna în aria naturală protejată, cu efective în creștere, cuibăritoare în zonele cu stâncării, din preajma așezărilor rurale, împrăștiate. Estimat la circa 2 indivizi/sezon poate apărea în teritoriu în orice lună a anului. Dimensiunile șoimului călător se apropie de cele ale uliului porumbar, fiind de 40 – 52 centimetri lungime și 85 – 110 centimetri anvergura aripilor. Culoarea întregului penaj este de gri închis, cu tente negre în timpul zborului. Pe obraji are o pată albăiarciocul și ghearele sunt galbene. Femela este mai masivă decât masculul.Vânător consacrat, șoimul vânează în picaj pe diagonală, specia putând atinge viteza de 100 km/oră.Hrana constă în principal din păsărele, de la dimensiunea unei vrăbiuțe până la cea a unui porumbel. Impactul major asupra speciei este vânatoarea, dar șoimul a suferit un declin populațional prin colectarea ouălor și a puilor, din cele mai vechi timpuri. Locurile preferate de șoim sunt țărmurile colmatate unde poate prinde păsărele. Se odihnește pe sălciile și plopii mari de pe lângă Olt. în lipsa habitatului preferat și anume stâncăriile, șoimul călător poate folosi ca suport de pândă și turnurile părăsite și clădirile foarte înalte, dar și unele agregate înalte de la balastiere, dacă acestea nu lucrează o perioadă mai mare de timp. Habitate favorabile de pasaj sunt pe partea dreapta a lacului Voila, spre coada lacului; pe lângă drumul de la Cincșor spre Rucăr; pe lângă localitatea Cârța și în coada lacului Scoreiu.Tabel 39: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.24.Vânturelul de seară – Falco vespertinus – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația aflată în pasaj de iernare este aproximată la 40 exemplare cu un statut conservativ al populației evaluat la nivel D. Este o specie cuibăritoare, tipic de stepă, care poate fi observată în pasaj, mai mult prin exemplare izolate sau în pereche. Vânturelul de seară prezintă dimorfism sexual, masculul fiind foarte închis la culoare, gri ca ardezia și cu penele de pe picioare de un roșu-cărămiziu. Femela este sură cu dungi fine ruginii pe abdomen, cu capul și spatele maronii. Juvenilii se aseamănă cu femela și provin în urma unui clocit colonial. Posibil să cuibărească izolat și în interiorul arcului carpatic. Specia, la noi în țară este dependentă de cuiburile de corvide, mai ales cioara de semănătură Corvus frugilegus, în cuiburile părăsite ale căreia își depune ponta. Hrana vânturelului de seară constă în insecte, pe care le prinde direct din zbor, mai ales în crepuscul. Consumă și vertebrate mici, mai ales șopârle. De aceea, vânturelul de seară este un auxiliar valoros al lanțului trofic, prin numărul mare de insecte dăunătoare, pe care le consumă. Impactul antropic se poate exercita prin deranjul de orice fel și folosirea pesticidelor.Obișnuit, pe marile căi de migrație vânturelul de seară migrează în stoluri numeroase, dar în culoarul Oltului, migrează mai mult în pereche sau indivizi solitari. Folosește mai mult coastele din dreapta Oltului, cu terenuri deschise intise, pe lângă margini de culturi agricole și se odihneste deseori pe firele de medie tensiune. Specia a fost observată spre Cincșor, de-a lungul întregului drum Făgaraș-Avrig și în puține exemplare, spre Glâmboaca și pe lângă Bradu.Tabel 40: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 … 3.1.25.Ciuful de câmp – Asio flammeus- – Conform formularului standard Natura2000 pentru ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș populația nu este aproximată numeric dar statutul conservativ al populației evaluat la nivel D. Este un răpitor de noapte de talie mijlocie, de circa 38 centimetri. Cuibărește în mlaștinile nordice, iar la noi în țară se întânește ca oaspete de iarnă. Semnalat în depresiunea Făgăraș, se estimează circa 4 indivizi, prezenți în zona cu mlaștini și rogoz, pe tot parcursul sezonului rece.Adesea este agresiv la întâlnirea cu omul, are tot corpul de culoare gri-gălbui și cu fața rotundă și cu urechi mici, formate din pene. Nu scoate zgomot când zboară. Puii eclozează și devin independenți față de părinți la intervale mari de timp între ei și de aceea, dacă hrana este insuficientă puii mor în ordinea inversă vârstei lor. Aceste condiții complexe de trai fac ca specia să aibă un caracter invaziv, doar în unele ierni. Specia preferă câmpurile umede cu trestii rar și smocuri de rogoz și pipirig. Posibil să apară iarna între Scoreiu și Porumbacu de Jos.Tabel 41: evaluarea globală a stării de conservare a speciei în ROSPA0003

 …  …  … IV.OBIECTIVE ȘI ACȚIUNI PROPUSE PENTRU ATINGEREA ȘI MENȚINEREA STĂRII FAVORABILE DE CONSERVARE PENTRU HABITATELE NATURALE ȘI SPECIILE REPREZENTATIVE4.1.Scopul Planului de ManagementLuând în considerare importanța deosebită pe care o are capitalul natural, pentru dezvoltarea durabilă a colectivităților umane sub aspectul asigurării de resurse regenerabile, a valorii peisagistice și de recreare, de protecție și de asigurare a echilibrelor ecologice necesare menținerii unui mediu înconjurător sănătos, rezultă necesitatea imperativă a conservării biodiversității, ca o condiție necesară pentru dezvoltarea armonioasă a generațiilor viitoare. Astfel, scopul pentru planul de management al sitului de protecție avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș este conservarea biodiversității prin îmbunătățirea și menținerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor, a populațiilor de specii din aria naturală protejată precum și a peisajului în interiorul ariei natural protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș cât și în vecinătatea acesteia.Totodată Planul de Management stabilește obiectivele și prioritizează acțiunile ce se vor realiza în vederea atingerii acestui scop. Mai jos este prezentată structura de management operațional: … 4.2.Obiectivul general al Planului de ManagementScopul planului de management se realizează prin implementarea mai multor tipuri de acțiuni identificate ca și obiective generale al planului de management:1.Conservarea și monitorizarea valorilor având ca țintă asigurarea protecției integrate a ecosistemelor, habitatelor și speciilor în aria protejată precum și a cadrului natural și a peisajului. … 2.Dezvoltarea activităților sustenabile de turism și recreere având ca țintă dezvoltarea unei baze și a unui cadru pentru turismul de recreere în anumite zone desemnate din aria natural protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș. … 3.Informarea, conștientizarea și educația publicului având ca țintă recunoașterea sitului ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș ca arie protejată bine cunoscută și respectată în rândul factorilor de decizie, deținătorilor de drepturi, utilizatorilor de resurse din cadrul ariei protejate, comunităților locale și turiștilor. … 4.Sistem decizional, management și administrare având ca țintă optimizarea utilizării resurselor umane, financiare, fizice pentru implementarea planului de management. … 5.Cercetarea științifică având ca țintă acumularea de noi informații privind biodiversitatea ca instrument de lucru în vederea atingerii obiectivelor planului de management. …  … 4.3.Obiective specifice ale Planului de ManagementObiective specifice subordonate obiectivului general conservarea și monitorizarea valorilor:1.1Monitorizarea ariei natural protejate având că scop asigurarea aplicării operative și eficiente a legilor și reglementărilor care implică aria protejată și resursele sale. … 1.2Protecția fizică și controlul accesului: limitarea accesului în anumite zone din aria natural protejată. … 1.3Protecția și managementul speciilor de păsări: asigurarea condițiilor necesare menținerii sau chiar a creșterii efectivelor din speciile de păsari importante pentru aria natural protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș … 1.4Managementul terenurilor agricole: monitorizarea activităților agricole astfel încât acestea să nu devină surse de impact negativ asupra speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș. … 1.5Prevenirea incendiilor: implementarea unor măsuri specifice de prevenire a incendiilor. … 1.6Prevenirea poluării: implementarea unor măsuri specifice de prevenire și combatere a poluării. … Obiective specifice subordonate obiectivului general dezvoltarea activităților sustenabile de turism și recreere:2.1Managementul turiștilor : asigurarea infrastructurii și sistemelor de management elementare pentru a le oferi turiștilor experiențe sigure, de calitate și responsabile față de mediu. … 2.2Promovarea ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș ca destinație turistică: colaborarea cu autoritățile locale și cele de turism pentru promovarea AP ca destinație pentru un turism ne-intensiv pentru activități în aer liber, în cadrul promovării generale a turismului în zonă. … Obiective specifice subordonate obiectivului general informarea, conștientizarea și educația publicului:3.1Conștientizarea în rândul deținătorilor de drepturi: asigurarea că toate entitățile cu drepturi care afectează aria protejată sunt conștiente de funcțiile sale, de planul de management și de responsabilitățile lor. … 3.2Conștientizarea aspectelor legale: creșterea gradului de conștientizare și respect față de reglementările specifice ariei natural protejate. … 3.3Conștientizarea în rândul turiștilor și a publicului larg: Asigurarea faptului că toți vizitatorii ariei protejate înțeleg și îi apreciază valorile. … 3.4Educație ecologică în rândul copiilor și tinerilor: Implicarea copiilor din comunitățile locale în acțiuni de educație ecologică legate de aria natural protejată ROSPA0003 Avrig- Scorei- Făgăraș , organizarea de tabere pentru tineri cu scopul de a promova activitățile de voluntariat. … 3.5Mediatizarea prevederilor legale referitoare la incendiere: descurajarea incendierilor voluntare. … 3.6Conștientizarea publicului larg asupra impactului major pe care îl prezintă poluarea: crearea unei atitudini favorabile pentru protectia mediului. … 3.7Mediatizarea ajutoarelor financiare: informarea comunitatilor locale asupra subvențiilor care pot fi obtinute de către proprietarii de terenuri din aria naturală protejată. … Obiective specifice subordonate obiectivului general sistem decizional, management și administrare:4.1Resurse umane: formarea unei echipe de angajați permanenți, profesioniști, bine instruiți, care să fie sprijiniți de parteneri și voluntari pentru implementarea planului de management. … 4.2Resurse pentru management: identificarea și asigurarea resurselor fizice și financiare, necesare pentru implementarea planului de management. … 4.3Strategia de vizitare: elaborarea strategiei de vizitare a ariei natural protejate. … 4.4Realizarea de parteneriate: implicarea oranismelor și organizațiilor cu scopuri similare: AJVPS, Hidroelectrica, APIA, Garda de Mediu, APM. … Obiective specifice subordonate obiectivului general cercetarea științifică:5.1Monitorizarea tuturor speciilor de păsări de interes comunitar: Pâna în prezent s-a facut inventarierea și cartarea mai a 4 specii de păsări. Monitorizarea va viza toate speciile de păsări de interes comunitar și modul în care măsurile de management au efect. Totodată se va continua activitatea de cartare astfel încât informația documentată să reflecte cât mai elocvent realitatea din teren. … 5.2Completarea formularului standard al ROSPA003 cu specii de interes comunitar care au fost identificate pe teritoriul sitului: studii ornitologice. … 5.3Analizarea limitelor ariei naturale protejate in concordanta cu rezultatele cercetarilor și ale studiilor interdisciplinare … 5.4Colaborarea cu ONG-uri interesate de fauna agvatică/ ihtiofauna …  … 4.4.Managementul operaționalCuprinde detalierea acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor specifice.Un obiectiv poate necesita pentru îndeplinire un cumul de mai multe acțiuni care pot avea complexităti sau priorități diferite. Pentru a putea fi cuantificate acțiunile au următorii indicatori:a.Indicatorul de realizare : va facilita monitorizarea implementări planului prin observarea modului în care acțiunea poate fi măsurată, dacă a fost realizată sau nu. … b.Indicatorul de priritate: s-a folosit un sistem de prioritizare pe 3 nivele. … c.Un reper de implementare în timp respectiv în ce an acțiunea va fi realizată … d.Responsabilitatea implementării respectiv organizația responsabilă de implementare și sau partenerii desemnați pentru aceasta. … 1.1Monitorizarea ariei natural protejate

 … 1.2Protecția fizică și controlul accesului:

 … 1.3Protecția și managementul speciilor de păsări:

 … 1.4Managementul terenurilor agricole:

 … 

1.5Prevenirea incendiilor:.

 … 

1.6Prevenirea poluării

 … 2.1Managementul turiștilor:

 … 2.2Promovarea ariei natural protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei- Făgăraș ca destinație turistică:

 … 3.1Conștientizarea în rândul deținătorilor de drepturi: asigurarea că toate entitățile cu drepturi care afectează aria protejată sunt conștiente de funcțiile sale, de planul de management și de responsabilitățile lor.

 … 

3.2Conștientizarea aspectelor legale: creșterea gradului de conștientizare și respect față de reglementările specifice ariei natural protejate.

 … 3.3Conștientizarea în rândul turiștilor și a publicului larg: Asigurarea faptului că toți vizitatorii ariei protejate înțeleg și îi apreciază valorile.

 … 3.4Educație ecologică în rândul copiilor și tinerilor:

 … 3.5Mediatizarea prevederilor legale referitoare la incendiere:

 … 3.6Conștientizarea publicului larg asupra impactului major pe care îl prezintă poluarea:

 … 

3.7Mediatizarea ajutoarelor financiare: informarea comunităților locale asupra subvențiilor care pot fi obținute de către proprietarii de terenuri din aria natural protejată.

 … 4.1Resurse umane

 … 4.2Resurse pentru management:

 … 

4.3Strategia de vizitare:

 … 4.4Realizarea de parteneriate

 … 5.1Monitorizarea tuturor speciilor de păsări de interes comunitar

 … 5.2Completarea formularului standard al ROSPA003 cu specii de interes comunitar care au fost identificate pe teritoriul sitului:

 … 5.3Analizarea limitelor ariei naturale protejate in concordanta cu rezultatele cercetarilor și ale studiilor interdisciplinare

 … 5.4Colaborarea cu ONG-uri interesate de fauna agvatică/ihtiofauna

 …  … 4.5.Valori, bunuri, amenințări – impactValoarea 1: Peisaj– Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș are o zona peisajeră deosebită: lacuri, heleșteuri,dealuri, pajiști și impresionanta priveliște a masivului Făgăraș. … – Este de dorit colaborarea cu autoritațile publice competente în vederea stabilirii de măsuri specifice în vederea protejării valorii peisaj conform cu Convenția Europeană a Peisajului. … Valoarea 2: Păsări de interes comunitarÎn perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.Valoarea 3: HabitateSitul ROSPA003 Avrig-Scorei-Făgăraș cuprinde un complex de habitate care asigură mediul de viață pentru numeroase specii de păsări.Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnat situl, sunt cele din apropierea lacurilor: stufărișul, păpurișul, mlaștinile și terenurile agricole, habitate umede formate din mlaștini, canale, luciul de apă, copacii de la marginea cursului Oltului, fânețe umede, pădurea precum și porțiunile unde, pe timpul iernii, apa nu ingheață.Bogăția în specii de păsări a zonei se datorează calității și importanței habitatelor, oferind locuri propice pentru cuibărit, hrănire și odihnă.Valoarea 4: IhtiofaunaIhtiofauna ariei naturale protejate ROSPA003Avrig-Scorei-Făgăraș reprezintă valoarepentru avifauna sitului , reprezentând sursă de hrană, cât și valoare din punct de vedere turistic, bogăția în pește fiind atracție pentru iubitorii de pescuit.Valoarea 5: Apa și solulApa și solul reprezintă elementele contitutive principale pentru majoritatea habitatelor, prezente în aria naturală protejată.Apa respectiv lacurile, afluenții Oltului, luciul de apă reprezintă mediul biotic al ihtiofaunei.Valoarea 6: Bacul și puntea suspendatăAcest bac este important pentru aria naturală protejată întrucât face legătura între satul Cârța unde se află cea mai veche biserică-cetate din perioada cisterciană cu zona Colun unde se află habitatul cu cele mai multe păsări protejate și culoarul de migrație al pasărilor pasagere.Puntea suspendată din UAT Arpaș este importantă, deoarece aceasta leagă malurile râului Olt între localitățile Cârța și Nou-Român, zona unde se află habitate importante de păsări protejate.Valoarea 7: Turism/Recreere/Observare efective de păsări– Datorită valorilor culturale și naturale pe care le adăpostește Țara Făgărașului și implicit aria natural protejată ROSPA003 Avrig-Scorei-Făgăraș este o zonă atractivă pentru activitățile turistice. …  + 
AmenințăriAmenințările și presiunile pentru valoarea Peisaj sunt:

Amenințări pentru valoarea “Păsări de interes comunitar” sunt:

Amenințări pentru valoarea “Ihtiofauna” sunt

Amenințări pentru valoarea “Bac și pasarelă” sunt

– Pericolul reprezentat de aceste amenințări îl reprezintă degradarea bacului și a pasarelei Amenințări pentru valoarea “Turism/Recreere/Observații păsări” sunt:

 … 

 … 4.6.Activități privind realizarea construcțiilor pe teritoriul ROSPA0003În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planului de management pentru aria naturală protejată ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș autoritățile administrației publice locale competente au obligativitatea actualizării documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Obligativitatea acestor demersuri revine administrației publice locale.Pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism care vor fi realizate ulterior aprobării planului de management, în cadrul acestora trebuie să existe prevederi referitoare la aria naturală protejată. în acest sens avizul custodelui este necesar atât pentru actualizarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor.În vederea localizării cu exactitate a ariei naturale protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism și în piesele desenate ale documentațiilor vor fi incluse limitele ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș.Realizarea construcțiilor la o distanță adecvată față de limitele habitatelor identificate astfel încât acestea să nu producă disturbarea speciilor. Realizarea construcțiilor pe loturi de cel puțin 1000 mp, POT-ul de 20% și înâlțimea de cel mult 10 metri la cornișă P+1+M .În vederea protejării și protecției biodiversității în cuprinsul Planului de management prin activități de construcție se înțelege atât realizarea de construcții cu fundație de beton cât și realizarea de construcții ușoare fără fundație, casele tip bungalow, rulotele și taberele care se realizează pentru o perioada de timp mai mare de o săptămână. Avizul custodelui este necesar pentru realizarea oricărei activități de construcție.Se recomandă realizarea de spații verzi pe teritoriul proprietăților din vecinătatea apelor.Se recomandă utilizarea de materiale naturale în realizarea construcțiilor. … 4.7.Funcționarea Planului de managementPlanul de management al ariei naturale protejate ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș, realizat și aprobat conform cadrului legislativ în vigoare, nu este un document rigid.Planul este și trebuie să fie flexibil, adaptabil la realitatea aflată în evoluție pe teren.Astfel, identificarea unor noi specii, habitate, zone cu concentrare de forme importante conservative, pot determina modificări ale prezentului plan de management.În același timp însăși fenomenele naturale sunt într-o permanentă evoluție, fapt care în perspectivă poate determina modificări ale situației actuale. De asemenea, în prezent este imposibil de cuantificat exact evoluția factorilor umani.Este posibil ca în viitor să apară noi tipuri de activități antropice de natură a afecta aria naturală protejată, fiind astfel necesară adaptarea planului de management și a acțiunilor custodelui la respectivele realități din teren.  …  … V.BIBLIOGRAFIE• Doniță Nicolae, Ivan Doina, Institutul de Științe Biologice, 1992, Vegetația României, Editura Tehnică Agricolă București• N. Doniță, A. Popescu, M. Puca- Comănescu, S. Mihăilescu, I-A. Biriș, 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică Sibiu• Dan Gafca, Owen Mountford , 2000, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Eitura Risoprint, Cluj Napoca .• Acad. Nicolae BOTNARIUC, dr. Victoria TATOLE, 2005, Cartea roșie a vertebratelor din România, Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”.• G. Dihoru, Plante invazive în flora României, Institutul de Biologie al Academiei Române, București.• Dan Munteanu, 1999, Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat, versiunea românească SOR, editura Hamlyn Guide, Londra.• Dr. Biolog Victor Ciochia , 1992, Păsările clocitoare din România, editura Științifică.• Bibby C., Jones M., Marsden S., 1998, Expedition Field Techniques. Bird Surveys Londra• Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. Versiunea românească Munteanu D., editura Hamlyn, Octopus Publishing Group,• Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Direcția Generală Implementări Politici de Mediu, Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, în format PDF .• Grupul Milvus-SOR, îndrumător pentru protecția păsărilor răpitoare diurne din România, Metode, recomandări și sugestii. Lista completă a speciilor,, Tg-Mureș.• Munteanu D. , 2009, Păsări rare, vulnerabile și periclitate în România, Alma Mater, Cluj-Napoca. …  + 
Anexa nr. 1la Planul de management
Harta de distribuție a efectivelor de Ghionoaia sură Picus canus,
Ferestrașul mic Mergus albellus Ciocârlia de pădure Lullula arborea
Muscarul mic Ficedula parva + 
Anexa nr. 2la Planul de management
Harta de distribuție a efectivelor de Sfrânciocul cu frunte neagră- Lanius minor,
Presura de grădină – Emberiza hortulana, Vânturelul de seară – Falco
vespertinus, Șoimul călător – Falco peregrinus, Ciocănitoarea neagră Dryocopus martius + 
Anexa nr. 3la Planul de management
Harta de distribuție a efectivelor de Ciocănitoarea de grădină – Dendrocopos
syriacus, Ciocănitoarea de stejar – Dendrocopos medius, Barza albă
Ciconia ciconia, Eretele vânăt – Circus cyaneus + 
Anexa nr. 4la Planul de management
Harta de distribuție pentru efectivele de Caprimulgul-Caprimulgus
europaeus, Ciuful de câmp- Asio flammeus, Acvila de stâncă
Aquila chrysaetos, Fâsa de câmp – Anthus campestris + 
Anexa nr. 5la Planul de management
Harta de distribuție pentru efectivele de Pescărușul albastru – Alcedo atthis,
Muscarul mic – Ficedula parva, Bătăușul – Philomachus pugnax,
Silvia porumbaca – Sylvia nisoria + 
Anexa nr. 6la Planul de management
Harta de distribuție și abundență a Stârcului pitic
(Ixobrychus minutus) în cadrul sitului + 
Anexa nr. 7la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Stârcului pitic (lxobrychus minutus) + 
Anexa nr. 8la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Stârcului pitic (lxobrychus minutus) + 
Anexa nr. 9la Planul de management
Harta cu zonele considerate prioritare
în conservarea Stârcului pitic (lxobrychus minutus) + 
Anexa nr. 10la Planul de management
Harta cu zonele considerate prioritare
în conservarea Stârcului pitic (lxobrychus minutus) + 
Anexa nr. 11la Planul de management
Harta de distribuție a Eretelui de stuf
(Circus aeruginosus) în cadrul sitului + 
Anexa nr. 12la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Eretele de stuf (Circus aeruginosus) + 
Anexa nr. 13la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Eretele de stuf (Circus aeruginosus) + 
Anexa nr. 14la Planul de management
Harta cu zonele considerate prioritare în conservarea
Eretelui de stuf (Circus aeruginosus) + 
Anexa nr. 15la Planul de management
Harta cu zonele considerate prioritare
în conservarea Eretelui de stuf (Circus aeruginosus) + 
Anexa nr. 16la Planul de management
Harta de distribuție a Cristelului de câmp
(Crex crex) în cadrul sitului + 
Anexa nr. 17la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Cristelul de câmp (Crex crex) + 
Anexa nr. 18la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Cristelul de câmp (Crex crex) + 
Anexa nr. 19la Planul de management
Harta cu zonele considerate prioritare în
conservarea Cristelului de câmp (Crex crex) + 
Anexa nr. 20la Planul de management
Harta cu zonele considerate prioritare în
conservarea Cristelului de câmp (Crex crex) + 
Anexa nr. 21la Planul de management
Harta de distribuție a speciei
Pandion haliaetus în cadrul sitului ROSPA0003 + 
Anexa nr. 22la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Uliganul pescar (Pandion haliaetus) + 
Anexa nr. 23la Planul de management
Harta cu zonele din cadrul sitului în care impactul antropic
afectează negativ Uliganul pescar (Pandion haliaetus) + 
Anexa nr. 24la Planul de management
Harta Suprapunere SCI – SPA + 
Anexa nr. 25la Planul de management
PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ + 
Anexa nr. 26la Planul de management
Aria protejată ROSPA0003 reprezentare la nivel județean + 
Anexa nr. 27la Planul de management
Aria protejată ROSPA0003 reprezentare la nivel național–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește