PLAN DE MANAGEMENT din 29 iulie 2016

Notă …

Aprobat de Ordinul nr. 1554/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1062 din 29 decembrie 2016. + 
CUPRINS1. INTRODUCERE1.1. Scurtă descriere a Planului de management1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborareaPlanului de management1.3. Procesul de elaborare a Planului de management1.4. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management1.5. Procedura de implementare a Planului de management2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Informații generale2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate2.1.2. Limitele ariei protejate2.2. Mediul abiotic2.2.1. Relief și geomorfologie2.2.2. Geologie2.2.3. Hidrologie2.2.4. Clima2.2.5. Soluri și subsoluri2.3. Mediul biotic2.3.1. Ecosisteme2.3.2. Habitate2.3.3. Flora de interes comunitar2.3.4. Fauna de interes comunitar2.4. Informații socio-economice, culturale, impacturi și amenințări2.4.1. Informații socio-economice și culturale2.4.2. Impacturi și amenințări3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interescomunitar din Formularul Standard Natura 20004. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1. Scopul Planului de management4.2. Obiectivele Planului de management5. PLANUL DE ACTIVITĂȚI5.1. Resurse umane și financiare necesare implementării Planului demanagement6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILORBIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTAnexa nr. 1 la Planul de management – Harta localizării sitului ROSCI0364Râul Moldova între Tupilați și RomanAnexa nr. 2 la Planul de management – Harta cu limitele sitului ROSCI0364 RâulMoldova între Tupilați și Roman șiunitățile administrativ-teritorialeAnexa nr. 3 la Planul de management – Harta geomorfologicăAnexa nr. 4 la Planul de management – Harta geologicăAnexa nr. 5 la Planul de management – Harta hidrologicăAnexa nr. 6 la Planul de management – Harta solurilorAnexa nr. 7 la Planul de management – Harta peisajuluiAnexa nr. 8 la Planul de management – Harta obiectivelor de infrastructură șiconstrucțiiAnexa nr. 9 la Planul de management – Harta patrimoniului culturalAnexa nr. 10 la Planul de management – Harta categoriilor de utilizare aterenurilorAnexa nr. 11 la Planul de management – Harta tipurilor de proprietate aterenurilorAnexa nr. 12 la Planul de management – Harta formelor de administrare aterenurilorAnexa nr. 13 la Planul de management – Hărți de distribuție pentru speciile deinteres comunitarAnexa nr. 14 la Planul de management – Hărți ale presiunilor trecute șiprezente asupra tuturor speciilor deinteres comunitar din situl ROSCI0364Râul Moldova între Tupilați și RomanAnexa nr. 15 la Planul de management – Hărți ale amenințărilor asupra tuturorspeciilor de interes comunitar dinsitul ROSCI0364 Râul Moldova întreTupilați și RomanAnexa nr. 16 la Planul de management – Lista unităților amenajistice și aunităților de producție de pe razaariei naturale protejateAnexa nr. 17 la Planul de management – Alte specii relevante care nu au fostmenționate în Formularul StandardNatura 2000 al sitului ROSCI064 RâulMoldova între Tupilați și Roman + 
LISTĂ DE ABREVIERI┌──────────┬─────────────────────────────────────┐│ DN │Drum Național │├──────────┼─────────────────────────────────────┤│ DC │Drum Comunal │├──────────┼─────────────────────────────────────┤│ S.C. │Societate Comercială │├──────────┼─────────────────────────────────────┤│ S.R.L │Societate cu Răspundere Limitată │└──────────┴─────────────────────────────────────┘1.INTRODUCERE1.1.Scurtă descriere a Planului de managementSitul de importanță comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman a fost declarat conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.Planul de management integrează obiectivele de conservare ale biodiversității, cu cele de dezvoltare socio-economică a comunităților locale, având prioritate obiectivele de conservare. … 1.2.Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de managementElaborarea și aprobarea Planului de management s-a realizat în baza următoarelor acte normative:● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările șt completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;● Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;● Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;● Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;● Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;● Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;● Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;● Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, eu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;● Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;● Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate);● Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor;● Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice;● Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 1.3.Procesul de elaborare a Planului de managementPlanul de management a fost elaborat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare.Elaborarea Planului de management s-a realizat în mai multe etape, astfel:a)demararea activităților de colectare, analiză și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate; … b)efectuarea studiilor de inventariere, identificare a presiunilor și amenințărilor și de evaluare a stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată, prin implicarea experților pentru fiecare domeniu; … c)propunerea de măsuri de conservare pentru fiecare specie de interes comunitar în vederea asigurării stării de conservare favorabilă; … d)analizarea studiilor, a livrabilelor și a bazei de date existente; … e)elaborarea Planului de management de către experți în colaborare cu beneficiarul factorii interesați; … f)consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect; … g)parcurgerea etapelor procedurii de mediu, conform legislației în vigoare. …  … 1.4.Procedura de modificare și actualizare a Planului de managementModificarea și actualizarea Planului de management se va face conform prevederilor legale în vigoare. … 1.5.Procedura de implementare a Planului de managementResponsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui – Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Roman și partenerilor acestuia. Aplicarea măsurilor incluse în Plan este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare. Organizarea activităților se va realiza de către custode și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii interesați.Responsabilitatea implementării fiecărei acțiuni/măsuri de management este specificată în capitolul privind Planul de acțiuni. Prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile de amenajarea teritoriului județean și în planurile urbanistice generale, demersuri care vor fi realizate de administrația publică locală. …  … 2.DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1.Informații generale2.1.1.Localizarea ariei naturale protejateAria naturală protejată aparține administrativ regiunii Nord-Est fiind localizată în județele Iași și Neamț, pe teritoriul comunelor Botești, Cordun, Dulcești, Gherăești, Horia, Roman, Tupilați, Văleni, Țibucani și Miroslovești.Situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman se află în podișul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane.Harta localizării sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman este inclusă în Anexa nr. 1 la Planul de management. … 2.1.2.Limitele ariei protejateLimitele sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman sunt disponibile pe pagina de internet a autorității centrale responsabile cu protecția mediului.Harta cu limitele ariei protejate și unitățile administrativ-teritoriale este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. …  … 2.2.Mediul abiotic2.2.1.Relief și geomorfologieRelieful regiunii s-a schițat din Sarmațianul mediu – Basarabian, când apele Mării Sarmatice au început retragerea spre sud-est, ducând la apariția unei câmpii de acumulare marină, cu structura de monoclin în roci moi și suprafața ușor înclinată spre sud – sud-est.Exondarea a fost urmată de o perioadă îndelungată de manifestare intensă a factorilor denudaționali, favorizați de prezența unor roci sedimentare moi, ușor de modelat, dar și de condițiile climatice, care au permis instalarea rețelei hidrografice, reprezentată în zonă prin râul Moldova și afluenții săi.Culoarul depresionar al văii râului Moldova sau Câmpia Piemontană Baia-Roman este rezultatul proceselor complexe de morfogeneză, bazinul hidrografic ai acestuia formând această subunitate distinctă, localizată în zona extracarpatică.Caracteristica principală a reliefului culoarului depresionar al văii râului Moldova, la nivelul sitului, este zona de luncă, cu dezvoltarea mare a treptelor fluviatile inferioare, ostroavelor și brațelor, dar și a numărului mare al teraselor medii și superioare, etajate pe ambii versanți. Apariția acestora a fost determinată de influiența oscilației verticale a reliefului – epirogeneza pozitivă și a climei.După diferiți autori, în zonă, se află trei trepte de luncă cu altitudinile <1,1-2 – 3-5 m și 6 de versant de 20, 40, 100, 120, 150 și, respectiv 160-170 m, localizate alternativ pe ambele maluri ale râului Moldova.Harta geomorfologică este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. … 2.2.2.GeologieDin punct de vedere geologic, situl este amplasat în unitatea de podiș ce reprezintă circa 15% din suprafața bazinului de recepție al râului Moldova, ocupând versantul stâng al acestuia, în aval de Berchișești și versantul drept, între Târgu Neamț și Roman.Cuvertura platformei Moldovei prezintă, de regulă, o structură monoclinală, căderea generală a primelor două subetaje fiind orientată spre vest – sud-vest, în timp ce subetajul neogen are o înclinare spre sud – sud-est.Afundarea depozitelor platformei are loc în trepte, spre vest, până la circa 6000 m, formând praguri și boltiri slabe.În sectorul vestic al platformei, crește grosimea depozitelor miocene, care sunt încălecate în lungul liniei pericarpatice.Prezența teraselor pune în evidență existența unei mișcări de ridicare care a durat din Pleistocenul inferior, până în Holocenul inferiorRâul Moldova și-a săpat albia în depozite Basarabene, în aval de satul Timișești.Acviferul freatic eu nivel liber, întâlnit în terasa râului Moldova, este cantonat în aluviunile grosiere de tipul nisipurilor cu pietriș și bolovăniș, depozite cu posibilități de înmagazinare și cedare de 1-5 l/s. Acest acvifer nu este exploatat decât de fântânile existente în zona de terasă. Alimentarea acestui acvifer se face prin aportul de precipitații, prin infiltrare din rețeaua hidrologică, precum și din acviferul de adâncime, cantonat în depozitele permeabile de vârstă miocenă.Harta geologică este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management. … 2.2.3.HidrologieÎn segmentul cuprins între Tupilați și Roman, râul Moldova prezintă caracteristici piemontale tipice, cu dezvoltarea a numeroase brațe, pe un pat de despletire larg de 500-800 m, cu maluri joase, grinduri, vaduri și ostroave.În timpul inundațiilor, pe brațele active se transportă bolovănișuri, prundișuri și pietrișuri, iar în spatele ostroavelor, unde vitezele sunt mici, se depun nisipuri și rar, mâluri.Succesiunile aluvionare sunt reluate la fiecare viitură importantă, când se modifică traseele albiilor existente și fizionomia ostroavelor.Se realizează astfel, depozitele aluviului de luncă, în structură încrucișată.Harta hidrologică este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management. … 2.2.4.ClimaSitul este poziționat în climatul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase, rezultatul acțiunii unui complex de factori naturali, dintre care menționăm circulația generală a atmosferei, radiația solară și relieful.Iernile, în zonă sunt mai aspre, în comparație cu cele din zonele mai înalte ale Podișului Central Moldovenesc sau Subcarpații Moldovei.Observațiile meteo de la stația Roman arată că cea mai scăzută valoare a temperaturii medii în luna ianuarie a fost de – 4,8°C, pe când la Iași atinge valoarea de – 3,7°C, iar la Bârlad – 3,6°C. În perioada rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece, se înregistrează creșteri accentuate ale umidității relative, care produc cețuri și inversiuni de temperatură.Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9°C, cu o maximă absolută de 38,2°C – la 17 august 1952 și la 15 august 1957.Precipitațiile atmosferice sunt influențate de circulația maselor de aer dinspre nord, nord- vest și sud, având valori de circa 532,3 mm, situându-se sub media țării.Cele mai mari cantități de precipitații cad în sezonul cald, aproximativ 350-400 mm, iar în sezonul rece acestea reprezintă, în medie 175 mm.Viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre nord-vest – 4,2 m/s – 5,1 m/s și nord – 4 m/s – 4,9 m/s. Vânturile din direcțiile vest și est au viteze reduse, în medie sub 2,5 m/s, iar din celelalte direcții au viteze intermediare de 2 – 3 m/s.Cele mai mari viteze medii sezoniere le au vânturile de nord-vest în toate anotimpurile: iarna 5,1 m/s, primăvara 4,7 m/s, vara 4,2 m/s. toamna 4,9 m/s. În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna și primăvara și mai reduse vara și toamna. … 2.2.5.Soluri și subsoluriPe suprafața sitului este frecvent solul de tip aluviosol district – solul aluvial tipic – format pe alternanțe de nisipuri și luturi; moderat alcalin cu pH de 8,0-8,4, slab humifer cu un conținut de humus pe grosimea de 25 cm, de 1,2-3,2%, slab la moderat carbonatic, cu un conținut de carbonați pe tot profilul de 2,4-5,6%, mijlociu aprovizionat în azot total la suprafață și foarte slab aprovizionat în profunzime de 0,038-0,005g%, nisipos la lutos, de bonitate mijlocie pentru plop alb, negru și salcie.Bonitatea mijlocie este determinată de troficitatea medie – conținut de humus, baze și azot pe profil și de regimul de umiditate normal primăvara și toamna dar cu un slab deficit în estival.Harta pedologică este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management. …  … 2.3.Mediul biotic2.3.1.EcosistemeTrei tipuri principale de ecosisteme acoperă suprafața sitului: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere și ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosistemelor. … 2.3.2.Habitate2.3.2.1.Habitate Natura 2000Habitatele de interes comunitar, incluse în Anexa I a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei naturale protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului. … 2.3.2.2.Habitate după clasificarea naționalăPentru studiul habitatelor și identificare lor după clasificarea națională sunt necesare cercetări ulterioare. …  … 2.3.3.Flora de interes comunitar2.3.3.1.Plante inferioarePlantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE nu fac obiectul declarării și managementului arici protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului. … 2.3.3.2.Plante superioarePlantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului arici protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului. …  … 2.3.4.Fauna de interes comunitarSitul a fost desemnat pentru protejarea speciilor de pești de interes comunitar: Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis, Cobitis taenia și Sabanejewia aurata; speciilor de amfibieni de interes comunitar: Bombina bombina, Bombina variegata și Triturus cristatus; speciilor de mamifere de interes comunitar: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Myotis bechsteini și Myotis myotis.2.3.4.2.IhtiofaunăSitul a fost desemnat pentru protejarea speciilor de pești de interes comunitar – Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis, Cobitis taenia și Sabanejewia aurata.În tabelul nr. 1, se descriu toate speciile de pești de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000, identificate pe teritoriul sitului, prin proiectul POS axa 4: Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova.Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de pești de interescomunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanTabelul nr. 1┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐│Nr. │ Parametru │ Descriere ││crt.│ │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │mreană vânătă, moioagă │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Morfologie externă. Pește mijlociu, având corpul ││ │morfologie, biologie │alungit, rotund, puțin comprimat lateral.Abdomenul││ │ │este rotunjit, capul mare cu ochi mici, botul lung││ │ │și proeminent. Buzele sunt cărnoase, îndeosebi cea││ │ │inferioară care este divizată în 2 sau 3 lobi. ││ │ │Ultima radie simplă a dorsalei este flexibilă și ││ │ │neosificată. Corpul are pete întunecate. ││ │ │Dimensiunea maximă este de 28 cm. ││ │ │Dimorfismul sexual se manifestă mai ales prin ││ │ │lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. ││ │ │Determinarea sexelor se face cu multă precizie în ││ │ │perioada de reproducere, deoarece la masculi pot ││ │ │fi observați, pe partea dorsală a capului, ││ │ │tuberculi albicioși. Tot în acest interval ││ │ │femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au ││ │ │abdomenul mai tare și mai zvelt. ││ │ │Colorit. Spinarea este brună ruginie închis, cu ││ │ │pete mai întunecate și altele mai deschise; ││ │ │flancurile sunt galbene-ruginii cu pete, ││ │ │înotătoarea ventrală gălbuie-deschis, dorsală și ││ │ │caudala au pete puternice, celelalte înotătoare ││ │ │sunt galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie. ││ │ │Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă ││ │ │cu mreana – Barbus barbus. Marmorațiile de pe ││ │ │partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă ││ │ │un aspect particular. Un alt caracter care o ││ │ │deosebește de mreană – Barbus barbus îl reprezintă││ │ │lipsa unei axe roșii pe prelungirile tegumentare. ││ │ │Se hrănește în primul rând cu nevertebrate ││ │ │acvatice de fund – tendipedide, efemeroptere, ││ │ │tricoptere, gamaride, oligochete – mai rar cu ││ │ │vegetale. Acest regim alimentar poate fi completat││ │ │cu alge, resturi vegetale și icre. Indivizii ││ │ │adulți se pot hrăni și cu puiet de pește. Nu se ││ │ │hrănește în perioada de reproducere și în timpul ││ │ │iernii. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Trăiește mai ales în râurile și pâraiele din ││ │ │regiunea de munte și partea superioară a regiunii ││ │ │colinare. Este prezent în majoritatea râurilor ││ │ │care izvorăsc din podișuri sau dealuri, lipsește ││ │ │numai din cursul lor superior. Trăiește atât în ││ │ │râuri pietroase, rapide și reci, cât și în unele ││ │ │pâraie mai nămoloase din zona de munte care vara ││ │ │se încălzesc puternic. Arată preferință mai ales ││ │ │pentru porțiunile cu fund pietros și curent ││ │ │puternic. Reproducerea are loc primăvara, uneori ││ │ │până la sfârșitul verii. ││ │ │Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește││ │ │și iernează în același loc. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │Specie răspândită în cea mai mare parte a țării, ││ │România │mai ales în zona de deal și de munte. Telcean ││ │ │Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care││ │ │și-au menținut arealul de răspândire și abundența ││ │ │în ultimii ani, fiind prezentă în cursul superior ││ │ │al tuturor râurilor ce izvorăsc la munte, cu ││ │ │excepția Begheiului și Timișului, începând din ││ │ │zona păstrăvului. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia a fost găsită în următoarele ape din ││ │protejată │interiorul sitului: râul Moldova lângă localitatea││ │ │Roșiori, râul Moldova, între localitățile Pildești││ │ │și Corhana, și pârâul Valea Albă. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Minim 1.400.000 de indivizi. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejata │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Cobitis taenia │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │zvârlugă │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Morfologie externă. Corpul este gros sau moderat ││ │morfologie, biologie │comprimat lateral. Profilele dorsal și ventral ││ │ │sunt aproape orizontale. Spinul suborbital ││ │ │este situat înaintea și sub jumătatea anterioară a││ │ │ochiului, cele două ramuri ale spinului sunt ││ │ │moderat divergente, ramura scurtă are circa ││ │ │jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două ││ │ │jumătăți ale buzei inferioare sunt subdivizate de ││ │ │câteva brazde, în general puțin adânci, în câte ││ │ │3-4 lobi. Pedunculul caudal are, în partea sa ││ │ │posterioară, o carenă dorsală și una ventrală, ││ │ │ultima mai dezvoltată. Inserția ventralei este ││ │ │situată puțin în urma celei a dorsalei. Caudala ││ │ │este trunchiată sau ușor scobită, pectoralele și ││ │ │ventralele rotunjite. ││ │ │Solzii sunt îmbricați, subovali, cu zona focală ││ │ │mică și excentrică. Linia laterală este scurtă, în││ │ │general nu depășește înotătoarea pectorală. ││ │ │Colorit. Fondul este alb-gălbui cu pete dorsale ││ │ │mici, apropiate în număr variabil. Pigmentația ││ │ │laterală a corpului cuprinde patru zone ││ │ │longitudinale diferite: două pigmentații ││ │ │intermediare, care constau în punctuații fine și ││ │ │apropiate, cea latero-dorsală alcătuită din pete ││ │ │înguste, și pigmentația laterală din pete pătrate,││ │ │în număr variabil. La multe, exemplare petele ││ │ │alungite ale pigmentației latero-dorsale se unesc ││ │ │formând o dungă aproape continuă, iar petele ││ │ │laterale se apropie mult între ele. La baza ││ │ │caudalei, în colțul superior, există o pată neagră││ │ │foarte evidentă. Capul are pete mărunte și o dungă││ │ │oblică, de la ceafă până la gură. ││ │ │Dimorfism sexual. La femele, radia a treia a ││ │ │pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua││ │ │este îngroșată, iar la baza primei radii există o ││ │ │piesă scheletică în general rotunjită. Ca lungime,││ │ │femelele ating până la 11,5 cm, iar masculii până ││ │ │la 9,3 cm. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Trăiește în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, ││ │ │argilos, mâlos, mai rar pietros, cât și în ape ││ │ │stătătoare, evitându-le însă în general pe cele ││ │ │foarte înmâlite. Adesea se îngroapă complet în mâl││ │ │sau în nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. ││ │ │Are respirație intestinală, scoasă din apă, emite ││ │ │un sunet. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │Specie cu o răspândire largă în România, prezentă ││ │România │în majoritatea râurilor din țară în zona de deal ││ │ │și de șes. Telcean Bănărescu în 2002 îl ││ │ │categorizează la speciile care și-au menținut ││ │ │arealul de răspândire și abundența în ultimii ani.│├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia a fost găsită în următoarele ape din ││ │protejată │interiorul sitului: în râul Moldova între ││ │ │localitățile Pildești și Corhana, într-un braț ││ │ │mort a râului Moldova lângă localitatea Gherăești,││ │ │în două bălți artificiale de lângă localitatea ││ │ │Gherăești și într-o baltă artificială, un braț ││ │ │tăiat al râului, de lângă localitatea Boțești. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Minim 120000 de indivizi. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Sabanejewia aurata │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │câră, fâță │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Morfologie externă. Corpul este de înălțime ││ │morfologie, biologie │variabilă, fiind moderat comprimat lateral. ││ │ │Spinul suborbitar este puternic, cu două ramuri ││ │ │divergente, ramura mare este puternic curbată. ││ │ │Ochii sunt apropiați; spațiul interorbital este ││ │ │plan, egal sau puțin mai mare sau mai mic decât ││ │ │ochiul. Nara anterioară este prelungită sub forma ││ │ │unui tub. Pedunculul caudal are o creastă adipoasă││ │ │mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita ││ │ │anterioară a acestei crește coincide cu vârful ││ │ │dorsalei când această înotătoare este culcată. ││ │ │Specia nu prezintă creastă adipoasă ventrală. ││ │ │Inserția ventralelor este situată la o mică ││ │ │distanță în urma marginii anterioare a bazei ││ │ │dorsale. Înotătoarea caudală este ușor trunchiată.││ │ │Pectoralele și ventralele sunt rotunjite, marginea││ │ │dorsalei și a analei dreaptă. ││ │ │Colorit. Fondul este alb-gălbui, uneori către ││ │ │auriu. Dorsal prezintă 10-14, rareori 8-9 sau ││ │ │15-16 pete; acestea sunt mai lungi decât late, ││ │ │lungimea lor e mai mare sau egală cu distanța ││ │ │dintre ele. Petele laterale, în număr de 10-13, ││ │ │rareori 8-9 sau 14, au formă variată. Între petele││ │ │dorsale și cele laterale există o pigmentație ││ │ │abundentă alcătuită din pete mărunte și neregulate││ │ │mai mult sau mai puțin anastomozate în rețea. ││ │ │Această pigmentație se întinde până la caudală. La││ │ │baza caudalei se află câte o pată cenușie dorsală ││ │ │și una ventrală, care, în general, sunt mici și ││ │ │distanțate. Variabilitatea coloritului este foarte││ │ │mare. Dimorfism sexual Corpul masculilor are două ││ │ │îngroșări laterale înaintea dorsalei, Dimorfismul ││ │ │sexual este mai pronunțat în perioada de ││ │ │reproducere. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Trăiește în râuri, începând de la munte până la ││ │ │șes; preferă fundul cu prundiș amestecat cu nisip,││ │ │dar se întâlnește frecvent și în porțiunile ││ │ │exclusiv nisipoase ale râurilor. Destul de ││ │ │frecvent se întâlnește și pe fund argilos, sub ││ │ │malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În ││ │ │râurile nisipoase, cea mai mare parte a timpului ││ │ │se îngroapă în nisip. Lipsește în râuri nămoloase.││ │ │Nu întreprinde migrații periodice. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │Prezentă în majoritatea râurilor din țară în zona ││ │România │de deal și de munte. ││ │ │Specie cu o răspândire destul de largă în România.││ │ │Telcean Bănărescu, 2002, o categorizează la ││ │ │speciile care și-au arealul de răspândire și ││ │ │abundența în ultimii ani. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia a fost găsită în râul Moldova lângă ││ │protejată │localitatea Roșiori. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Minim 560.000 de indivizi. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejata │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │└────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘Hărțile de distribuție pentru speciile de pești sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management. … 2.3.4.3.HerpetofaunăSitul a fost desemnat pentru protejarea speciilor de amfibieni de interes comunitar – Bombina variegata, Bombina bombina și Triturus cristatus.Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de amfibieni de interescomunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanTabelul nr. 2┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐│Nr. │ Parametru │ Descriere ││crt.│ │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Bombina variegata │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │izvorașul, buhaiul de baltă cu burta galbenă │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Izvorașul sau buhaiul de baltă cu burta galbenă ││ │morfologie, biologie │este o specie vicariantă cu Bombina bombina. ││ │ │Destul de asemănătoare din punct de vedere ││ │ │morfologic, Bombina variegata se distinge de ││ │ │Bombina bombina prin faptul că prima are capul mai││ │ │mult lung decât lat, botul ascuțit și ochii mai ││ │ │mici. Cuta gulară este slab dezvoltată. Pe partea ││ │ │dorsală prezintă verucozități dispuse neregulat și││ │ │terminate cu un spin comos negru în vârf, ││ │ │înconjurat de mulți spini comoși mici. Coloritul ││ │ │dorsal este cenușiu-deschis, cenușiu-brun, ││ │ │măsliniu uniform sau pătat cu negru; de obicei ││ │ │prezintă o pereche de pete negre între umeri și o ││ │ │pată la mijlocul spatelui. Ventral, prezintă pete ││ │ │cenușii sau negre pe un fond galben deschis, ││ │ │predominantă fiind culoarea galbenă; uneori apar ││ │ │și pete albe, în special în cadrul marmorațiilor ││ │ │închise de pe piept. Bombina variegata are vârful ││ │ │degetelor de culoare galbenă. Petele galbene de pe││ │ │tars și metatars sunt unite la Bombina variegata ││ │ │iar pata galbenă de pe membrul anterior este de ││ │ │obicei continuă până spre zona pectorală. Masculii││ │ │de Bombina variegata formează calozități nupțiale ││ │ │în perioada de reproducere. Spre deosebire de ││ │ │Bombina bombina, frecvența sunetelor emise de ││ │ │mascul este mai mare – o dată pe secundă. Bombina ││ │ │variegata secretă o substanță toxică atunci când ││ │ │este amenințată și prezintă un comportament de ││ │ │avertizare – "Unken-reflex". Este o specie ││ │ │euritopă, preponderent acvatică, socială, activă ││ │ │atât ziua cât și noaptea. ││ │ │Spectrul trofic cuprinde araneide, izopode, ││ │ │heteroptere, coleoptere – larve și adulți, ││ │ │himenoptere – formicide, cynipide, ichneumonide, ││ │ │diptere – culicide, brahicere, colembole, ││ │ │lepidoptere, dermaptere și homoptere. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Preferă bălțile temporare, fără vegetație sau ││ │ │acoperite într-un procent redus cu vegetație. ││ │ │Poate fi prezentă în toată țara, de la altitudini ││ │ │de aproximativ 150 m până spre 2000 m, fiind ││ │ │asociată mai mult zonei de deal și munte, ││ │ │nedepășind de obicei limitele superioare ale ││ │ │pădurilor. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │În România, specia este predominant răspândită în ││ │România │Transilvania, lipsind din unele zone geografice ││ │ │precum Dobrogea. ││ │ │Cauzele reducerii efectivelor la nivel național ││ │ │sunt defrișările care produc eroziune și scurgere ││ │ │rapidă de suprafață a apelor meteorice sau ││ │ │dispariția băltoacelor, extinderea facilităților ││ │ │de turism și poluarea apelor de munte, folosirea ││ │ │pesticidelor în agricultură și silvicultură, ││ │ │captarea unor cursuri de apă. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia este comună la nivelul sitului, chiar dacă ││ │protejată │predominant în combinații hibride cu specia ││ │ │vicariantă Bombina bombina, între aceste 2 specii ││ │ │având loc procesul de hibridare introgresivă în ││ │ │zonele situate la altitudini cuprinse între 90 m ││ │ │și 300 m, uneori chiar 400 m. A fost identificată ││ │ │pe teritoriile localităților: Tupilați, Țibucani, ││ │ │Corhana, Moreni. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │500-1.000 indivizi. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Bombina bombina │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │buhaiul de baltă, izvorașul cu burtă roșie │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Este o specie de talie mică – în general sub 5 cm,││ │morfologie, biologie │eu corp îndesat, aplatizat, cu numeroase veruci pe││ │ │partea dorsală, iar pe partea ventrală este intens││ │ │colorată, prezentând un model de colorare unic per││ │ │individ. Specia are un colorit dorsal măsliniu, ││ │ │cenușiu-deschis, rar cenușiu-închis sau verde-oliv││ │ │sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau ││ │ │verzi ce reprezintă aglomerări de negi glandulari.││ │ │Pupilele au formă triunghiulară sau cordiformă. ││ │ │Negii dorsali sunt rotunzi sau ovali, cu un punct ││ │ │negru în centru. Modelul ventral este alcătuit din││ │ │pete portocalii spre roșii, pe un fond închis sau ││ │ │negru, adesea punctat relativ uniform cu pete mici││ │ │albe. Vârfurile degetelor sunt negre, niciodată ││ │ │galbene sau portocalii. Masculii formează în ││ │ │perioada de reproducere calozități nupțiale pe ││ │ │partea interioară a membrelor anterioare. Aceștia ││ │ │au saci vocali interni și capul lor este mai lat ││ │ │decât al femelelor. Culoarea ventrală intensă ││ │ │semnifică toxicitatea, izvorașii secretă o ││ │ │substanță toxică atunci când sunt amenințați – ││ │ │culoare pe care o și expun ostentativ, atunci când││ │ │se simt amenințați. Postura sau poziția arcuită a ││ │ │corpului cu expunerea bărbiei și a membrelor ││ │ │anterioare și posterioare este denumită ││ │ │"Unken-reflex". │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Este prezentă în diferite habitate acvatice ││ │ │permanente și temporare, putând folosi pentru ││ │ │reproducere bălți, canale, zonele marginale ale ││ │ │lacurilor, zone inundate, mlaștini, adăpători, ││ │ │uneori chiar ape lin curgătoare, fiind puțin ││ │ │pretențioasă. Distribuția altitudinală a speciei ││ │ │se încadrează, de obicei, în intervalul 0-400 m. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │Este răspândită pe aproape întreg teritoriul ││ │România │României, exceptând zonele înalte ale lanțului ││ │ │carpatic. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia a fost observată la altitudini între ││ │protejată │250-430 m, în șanțurile de pe marginea drumurilor,││ │ │bălți temporare sau permanente. S-a remarcat ││ │ │prezența hibrizilor dintre Bombina bombina și ││ │ │Bombina variegata. A fost observată în zona ││ │ │localităților Corhana, Tupilați și Țibucani. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │1.000 – 50.000 indivizi. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejata │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Triturus cristatus │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │tritonul cu creastă │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Triturus cristatus este o specie de amfibieni din ││ │morfologie, biologie │ordinul Caudata – amfibieni ce posedă coadă, ││ │ │familia Salamandridae. Este a doua cea mai mare ││ │ │specie de tritoni din România, având dimensiuni de││ │ │până la 16 cm. Corpul este robust, oval în ││ │ │secțiune, cu botul rotunjit. Lungimea cozii este ││ │ │mai mică sau egală cu cea a corpului. Specia ││ │ │prezintă cută gulară, iar pielea este rugoasă. ││ │ │La tritonul cu creastă, dacă se întind, membrele ││ │ │anterioare și cele posterioare se ating. Din ││ │ │punct de vedere al coloritului dorsal, specia ││ │ │variază de la brun-închis sau măsliniu spre negru,││ │ │uneori cu puncte negre vizibile. Pe lateral și pe ││ │ │gușă apar adesea puncte albe. Ventral prezintă ││ │ │pete negre pe un fond galben și uneori portocaliu,││ │ │fond care este predominant; petele formează un ││ │ │model, uneori mozaicat, unic pentru fiecare ││ │ │individ. ││ │ │Dimorfism sexual. Masculul prezintă, în perioada ││ │ │de reproducere, o creastă înaltă zimțată, care ││ │ │începe din dreptul ochilor și se întrerupe în ││ │ │dreptul membrelor posterioare. Masculul prezintă ││ │ │de asemenea o creastă caudală pronunțată și o ││ │ │dungă sidefie pe lateralele cozii, asemănătoare ││ │ │unei frunze de salcie. La femele creasta caudală ││ │ │este mult mai redusă, iar partea inferioară a ││ │ │cozii este colorată cu galben. Pe partea dorsală, ││ │ │femelele au o ușoară tivitură în loc de creastă. ││ │ │Femelele au cloaca mai puțin umflată decât a ││ │ │masculilor și spre deosebire de aceștia este ││ │ │colorată cu galben. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Tritonul cu creastă are două faze de-a lungul unui││ │ │sezon: o fază acvatică, din martie până în iunie, ││ │ │când poate fi întâlnit în bălți permanente sau ││ │ │temporare, cu vegetație dezvoltată, aflată într-un││ │ │stadiu succesional mai avansat sau în izvoare ││ │ │limnocrene, uneori chiar canale de irigații, ││ │ │adăpători sau iazuri artificiale; după luna iunie ││ │ │poate fi găsit pe uscat, în apropierea corpurilor ││ │ │de apă sau în zone care îi asigură un anumit grad ││ │ │de umiditate. Din octombrie se retrage la ││ │ │hibernare, sub pietre, bușteni, în galerii ale ││ │ │unor micromamifere sau în crăpăturile solului. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │În România, specia este răspândită din zona de ││ │România │câmpie până în zona de munte, către altitudini de ││ │ │1500 m. Lipsește din lunca și din Delta Dunării, ││ │ │unde este înlocuită de tritonul dobrogean – ││ │ │Triturus dobrogicus. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia a fost identificată în zona localităților ││ │protejată │Roșiori, Corhana, Moreni. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Estimată ca fiind între 1.000 și 5.000 indivizi. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │└────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘Hărțile de distribuție pentru speciile de amfibieni sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management. … 2.3.4.4.AvifaunăSpeciile de păsări de interes comunitar incluse în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice – Directiva Păsări, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate.Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului. … 2.3.4.5.MamifereSitul a fost desemnat pentru protejarea speciilor de mamifere de interes comunitar – Lutra Intra, Spermophilus citellus, Myotis beehsteini și Myotis myotis.Au fost observate toate speciile de mamifere de interes comunitar din Formularul Standard al sitului Natura 2000, fiind prezentate în tabelul nr. 3.Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de mamifere de interescomunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanTabelul nr. 3┌────┬─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐│Nr. │ Parametru │ Descriere ││crt.│ │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Lutra lutra │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │vidra │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Corpul vidrei poate ajunge până la 1 m lungime și ││ │morfologie, biologic │o greutate de 4-5 kg pentru femele și până la ││ │ │6-8 kg în cazul masculilor. ││ │ │Blana are o culoare generată castaniu – închis, cu││ │ │o nuanță mai deschisă pe abdomen. Capul este plat,││ │ │botul lat, mustăți lungi și aspre, iar urechile ││ │ │mici rotunjite. Coada este de 35-45 cm, groasă la ││ │ │bază subțiindu-se spre vârf și este folosită la ││ │ │înaintat și cârmuit. Degetele prezintă membrană ││ │ │interdigitală, ajutând foarte mult la înot. ││ │ │Picioarele sunt scurte, iar labele late. La ││ │ │fiecare labă, vidra are 5 degete cu membrană. Urma││ │ │labei anterioare este alungită și prezintă de cele││ │ │mai multe ori și urma călcâiului. Urma labei ││ │ │posterioare este perfect rotundă cu diametru de ││ │ │5-7 cm. Ghearele sunt foarte mici și apar ca niște││ │ │vârfuri minuscule. Capul este mic, de formă ││ │ │hidrodinamică, iar ochii și urechile sunt adaptate││ │ │la mediul de viață. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Vidra ocupă habitatele acvatice cu resurse bogate ││ │ │de hrană – pește, crustacee și amfibieni, ││ │ │distribuția sa acoperind atât zonele montane, cât ││ │ │și pe cele de deal și câmpie. Se adăpostește în ││ │ │vizuini săpate în malul apelor. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │În România specia este răspândită atât în zonele ││ │România │montane – până la aproximativ 1500 m altitudine, ││ │ │cât și cele de deal sau câmpie. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Distribuția speciei pe suprafața ariei protejate ││ │protejată │este discontinuă din cauza gradului mare de ││ │ │antropizare a zonei determinată de prezența ││ │ │balastierelor, a drumurilor, existența a numeroase││ │ │turme de oi și distanțele mici dintre localități ││ │ │și malurile râului. Semne ale prezenței speciei au││ │ │fost identificate în zona localităților Gherăești,││ │ │Roșiori, Cordun. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Estimată ca fiind de circa 8 indivizi pe întreaga ││ │speciei în aria │suprafață a sitului – densitate de 0,002 ││ │protejată │indivizi/ha. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populație │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Spermophilus citellus │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │șuiță, țâstar, popândău │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Este un rozător de talie relativ mare cu lungimea ││ │morfologie, biologie │cap + trunchi = 19-22 cm, acoperit de blană de ││ │ │culoare brun gălbuie; capul este mic și ușor teșit││ │ │pavilioanele urechilor sunt mici, iar membrele și ││ │ │coada sunt scurte. Craniul are apofizele ││ │ │supraorbitale dezvoltate, iar bulele timpanice ││ │ │sunt ușor alungite. Premolarii superiori sunt bine││ │ │dezvoltați, iar molarii au crește transversale și ││ │ │cuspide interne înalte de forma literii U, cu ││ │ │deschidere spre exterior. Culoarea incisivilor pe ││ │ │partea exterioară este alb-gălbuie, iar partea ││ │ │distală a incisivilor este oblică. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Este întâlnit în zona de stepă, în biotopuri ││ │ │foarte diferite precum: pajiști, terenuri cu ││ │ │plante furajere perene – lucernă, trifoi, livezi, ││ │ │ajungând până la liziera pădurilor. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │În România, popândăul este întâlnit în afara ││ │România │arcului carpatic, urcând până la o altitudine de ││ │ │450 m – dealul Pietricica, Piatra Neamț. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Distribuția speciei pe suprafața ariei protejate ││ │protejată │este discontinuă din cauza gradului mare de ││ │ │antropizare a zonei determinată de prezența ││ │ │balastierelor, a drumurilor și existența a ││ │ │numeroase turme de oi. Au fost observate populații││ │ │mai importante în zona localităților Botești și ││ │ │Simionești. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Estimată ca fiind de 300-350 indivizi pe întreaga ││ │speciei în aria │suprafață a sitului. ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei │parțiale. ││ │din aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Myotis bechsteini │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │liliacul cu urechi mari │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Liliac de talie medie cu urechi foarte mari, lungi││ │morfologie, biologie │de 21-26 mm, care atunci când sunt pliate în față ││ │ │depășesc cu aproape jumătate din lungime vârful ││ │ │botului – se extind cu mai mult de 8 mm. Membrana ││ │ │aripii – plagiopatagiul – se prinde la baza ││ │ │primului deget. Lungimea antebrațului este ││ │ │cuprinsă între 39,0-47,0 mm. Marginea externă a ││ │ │urechii arc 9-11 pliuri transversale. Pintenul ││ │ │este drept, uneori cu o margine îngustă a pielii. ││ │ │Blana de pe partea dorsală este brună sau ││ │ │brun-roșiatică, de care se delimitează clar partea││ │ │ventrală, cu un colorit bej sau gri deschis. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Este o specie caracteristică pădurilor mature de ││ │ │foioase, cu mulți arbori bătrâni, dar poate fi ││ │ │prezentă și în păduri mixte. Pădurile de conifere ││ │ │sunt populate numai când se situează în apropierea││ │ │unor habitate optime. Cele mai mari densități ale ││ │ │populațiilor sunt în pădurile de fag și de stejar,││ │ │cu un procent ridicat de arbori bătrâni, ││ │ │scorburoși. Poate fi observat vânând deasupra ││ │ │pășunilor cu arbori, mai ales dacă aceste habitate││ │ │sunt situate în apropierea unor păduri. Zboară la ││ │ │lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe ││ │ │pajiștile cosite, în zone ripariene. Zonele de ││ │ │hrănire sunt reprezentate de păduri și habitate ││ │ │deschise din cadrul sau din jurul acestora. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │În România, specia a fost semnalată în diferite ││ │România │regiuni ale țarii, datele referitoare la ││ │ │distribuția sa sunt destul de puține. În general, ││ │ │acestea provin din observații făcute în peșteri, ││ │ │în perioada hibernării sau toamna, în perioada ││ │ │împerecherii. Probabil că, în habitate ││ │ │favorabile – păduri mature de foioase, nu este o ││ │ │specie atât de rară, cum era considerată anterior;││ │ │numărul redus al datelor din țară, poate fi ││ │ │considerat ca rezultatul concentrării cercetărilor││ │ │chiropterologice autohtone, în primul rând, la ││ │ │liliecii din peșteri. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia este prezentă în zbor, în întreaga arie ││ │protejată │naturală protejată. Liliacul cu urechi mari face ││ │ │parte din categoria culegătorilor de insecte, de ││ │ │pe frunze și zboară în coronament. În timpul verii││ │ │se adăpostește probabil în scorburile din pădurile││ │ │mai bătrâne. Iarna, liliacul cu urechi mari se ││ │ │adăpostește în scorburi sau în peșteri. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Este estimată ca fiind de 250-300 indivizi, pe ││ │speciei, în aria │întreaga suprafață a sitului. ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Este medie, estimată pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│1. │Denumirea științifică│Myotis myotis │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│2. │Denumirea comună │liliacul mare comun, liliacul mare cu bot ascuțit,││ │ │liliacul mare cu urechi de șoarece │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│3. │Descrierea speciei – │Este specia cea mai mare de lilieci ││ │morfologie, biologie │vespertilionizi din fauna României. Lungimea cap +││ │ │trunchi = 67-79 mm, anvergura aripilor = ││ │ │350 – 430 mm. Botul este scurt și trunchiat. ││ │ │Urechile lungi și late, cu vârfurile rotunjite și ││ │ │cu câte 7-8 cute orizontale pe marginea lor ││ │ │externă. Marginea anterioară a urechii este ││ │ │curbată posterior. Tragusul are baza lată și ││ │ │lungimea până la jumătatea urechii. Blana de ││ │ │culoare cenușiu-cafenie pe spate și cenușiu- ││ │ │albicioasă, ventral. Își culege prăzile din locuri││ │ │deschise, dar și din parcuri și chiar de la ││ │ │lămpile pentru iluminatul stradal. În regimul ││ │ │alimentar predomină coleopterele, ortopterele, ││ │ │lepidopterele și araneele, ține sub control ││ │ │înmulțirea invazivă a multora dintre dăunătorii ││ │ │arborilor și plantelor de cultură, precum și a ││ │ │insectelor producătoare de disconfort pentru om. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│4. │Habitat │Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai ││ │ │importante zone de hrănire pentru liliacul mare ││ │ │comun. S-a constatat că pădurile de amestec, ││ │ │dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt ││ │ │cele mai importante zone de hrănire. Vânează ││ │ │deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, ││ │ │deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. ││ │ │Vânează până la 10 km distanță de adăpost. ││ │ │Fiind iubitor de căldură – până la 45°C, caută ││ │ │podurile caselor pentru coloniile maternale și ││ │ │peșterile, tunelele, chiar cămările, pentru ││ │ │hibernare. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│5. │Distribuția în │În România – preferă peșterile din Dobrogea și din││ │România │lanțul Carpaților. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│6. │Distribuția în aria │Specia este prezentă, în zbor, în întreaga arie ││ │protejată │protejată. În timpul verii, se adăpostește în ││ │ │podurile vechi ale mănăstirilor, bisericilor și ││ │ │clădirilor din localitățile limitrofe sitului. ││ │ │Iarna, liliacul mare comun se adăpostește în ││ │ │peșteri. │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│7. │Tipul populației │Populație permanentă – sedentară/rezidentă. ││ │speciei în aria │ ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│8. │Mărimea populației │Este estimată ca fiind de peste 100 indivizi, pe ││ │speciei în aria │întreaga suprafață a sitului. ││ │protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│9. │Calitatea datelor │Medie – date estimate pe baza extrapolării și/sau ││ │referitoare la │modelării datelor obținute prin măsurători ││ │populația speciei din│parțiale. ││ │aria protejată │ │├────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤│10. │Raportul dintre │Nu se cunoaște populația națională. ││ │mărimea populației │ ││ │speciei în aria │ ││ │protejată și cea │ ││ │națională │ │└────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘Hărțile de distribuție pentru speciile de mamifere sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management. …  …  … 2.4.Informații socio-economice, culturale, impacturi și amenințări2.4.1.Informații socio-economice și culturale2.4.1.1.Comunitățile locale și factorii interesațiUnitățile administrative-teritoriale care au suprafețe cuprinse în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman sunt:1)în județul Neamț: municipiul Roman și comunele Botești, Cordun, Dulcești, Gherăești, Horia, Tupilați, Văleni, Țibucani; … 2)în județul Iași: comuna Miroslovești. … Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică populația interesată este de 107183 de persoane.Distribuția populației pe localitățile studiate este prezentată în tabelul nr. 4.Dinamica efectivului populației înunitățile administrativ-teritoriale cu suprafețe în situlROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, în perioada 2007-2012Tabelul nr. 4┌─────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐│ Unitate │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ 2010 │ 2011 │ 2012 ││administrativ-teritorială│ │ │ │ │ │ │├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Boțești │ 4879│ 4881│ 4844│ 4847│ 4867│ 4812│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Cordun │ 7558│ 7610│ 7603│ 7652│ 7700│ 7672│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Dulcești │ 2661│ 2669│ 2701│ 2636│ 2634│ 2580│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Gherăești │ 6626│ 6578│ 6553│ 6525│ 6531│ 6468│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Horia │ 7133│ 7220│ 7263│ 7294│ 7374│ 7386│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Municipiul Roman │ 70208│ 68920│ 67697│ 67097│ 66389│ 65205│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Tupilați │ 2343│ 2315│ 2305│ 2317│ 2315│ 2280│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Văleni │ 1727│ 1754│ 1806│ 1801│ 1757│ 1739│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Țibucani │ 4475│ 4469│ 4428│ 4423│ 4382│ 4475│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Comuna Miroslovești │ 4896│ 4782│ 4731│ 4667│ 4626│ 4566│├─────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤│Total │112506│111198│109931│109259│108575│107183│└─────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, populația din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, se află în declin continuu, fără ca acesta să fie foarte accentuat.Pentru cei 6 ani pentru care există date, efectivul populației înregistrează o reducere cu 4,73%.Structura populației pe sexeÎn zona ariei naturale protejate, se manifestă o scădere ușoară a efectivului populației, raportul numeric dintre sexe, fiind în favoarea femeilor. Acest lucru poate determina continuarea declinului populației, schimbarea raporturilor în structura ocupațională, o înclinare a balanței în favoarea unor ocupații specific feminine, iar în lipsa acestora, migrația forței de muncă spre alte zone.Structura pe categorii de vârstăLa nivelul unităților administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în aria naturală protejată R08CI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, este majoritară populația cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani, reprezentând 54,51%.Structura populației în funcție de studiile absolviteÎn privința învățământului, situația este îngrijorătoare, în principal în mediul rural: 7% din populație este neșcolarizată și circa 60% din populație, are cel mult studii gimnaziale.Acest lucru influențează situația ariei naturale protejate, datorită dezvoltării cu precădere a activităților agricole tradiționale, de subzistență, care conduc la protejarea speciilor și habitatelor naturale. Slaba informare a populației despre existența sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, reprezintă o amenințare de încălcare a legislației prin supraexploatarea resurselor din zonă.Forța de muncă și șomeri înregistrațiNumărul mediu de persoane șomere înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale, care au suprafețe cuprinse în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman depășește 2%.Turismul în situl R08CI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanStructurile de primire turistică sunt puține, ceea ce arată o nevoie scăzută și o valorificare slabă a potențialului turistic, mai ales a turismului cultural și al ecoturismului.Este de dorit ca documentele programatice să prevadă măsuri de creștere economică, de valorificare a potențialului local.Date relevante sunt prezentate în tabelele nr. 5, 6, 7.Structurile de cazare turistică în localitățilelimitrofe sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman,în perioada 2009-2012Tabelul nr. 5┌───────────────────────────────────────────────────────────────┐│Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică│├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤│Localități │ Anul 2009 │ Anul 2010 │ Anul 2011 │Anul 2012 │├────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┤│ Număr │├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤│Dulcești │ 1│ 1│ 1│ 1│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│municipiul Roman│ 5│ 4│ 3│ 4│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│Tupilați │ 2│ 2│ 2│ 2│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│Total │ 8│ 7│ 6│ 7│└────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┘Dinamica vizitatorilor în localitățile limitrofe situluiROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, în perioada 2009-2012Tabelul nr. 6┌────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┐│Localități │ Anul 2009 │ Anul 2010 │ Anul 2011 │Anul 2012 │├────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┤│ Număr │├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤│Dulcești │ 1445│ 974│ 692│ 298│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│municipiul Roman│ 14014│ 11672│ 9521│ 13958│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│Tupilați │ 2309│ 2217│ 2268│ 1925│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│Total │ 17768│ 14863│ 12481│ 16181│└────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┘Înnoptări în structuri de primire turistică din localitățilelimitrofe sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, înperioada 2009-2012Tabelul nr. 7┌────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┐│Localități │ Anul 2009 │ Anul 2010 │ Anul 2011 │Anul 2012 │├────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┤│ Număr │├────────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┤│Dulcești │ 1909│ 1248│ 1117│ 479│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│municipiul Roman│ 26185│ 26365│ 16653│ 23175│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│Tupilați │ 3467│ 2412│ 2540│ 1925│├────────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼──────────┤│Total │ 31561│ 30025│ 20310│ 25579│└────────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴──────────┘Toate aceste date, coroborate cu factorii interesați identificați, au stat la baza analizei factoriale incluse în studiul socio-economic, realizat prin proiectul POS Mediu Axa 4, care se află la custodele ariei protejate.Se impune o creștere a investițiilor în dezvoltarea durabilă, a eficienței energetice, utilizarea surselor neconvenționale de energie, introducerea agriculturii ecologice și dezvoltarea turismului.Efectele pozitive asupra comunității întregii zone analizate sunt următoarele:a)atragerea de investitori străini și creșterea numărului de locuri de muncă în turism – axat preponderent pe observarea speciilor, turism de evenimente, turism cultural, tabere de creație artistică; … b)creșterea gradului de socializare; … c)locurile de muncă generate vor crea un relativ confort social, atât prin veniturile rezultate, cât și prin stabilitatea acestora; … d)dezvoltarea, concomitent cu măsurile de conservare a biodiversității, a capacității de atragere a turiștilor va genera satisfacție pentru agențiile de turism. … Capacitatea financiară a celor 10 unități administrativ-teritoriale va crește, la fel ca și capacitatea financiară a județului, datorită creșterii sumelor intrate la bugetul local și județean.Dezvoltarea economică, prin atragere de investitori străini, creșterea numărului de locuri de muncă și creșterea capacității financiare are impact pozitiv prin:a)creșterea premizelor accesului la surse de informare și la un nivel educațional superior, ceea ce determină o capacitate sporită de înțelegere inclusiv a problemelor de protecția mediului; … b)creșterea posibilităților de încheiere de parteneriate public-private, cu investitori străini, în vederea realizării unor proiecte de anvergură; … c)menținerea populației active în localitățile din zona ariei naturale protejate; … d)dezvoltarea de tehnologii noi, cu productivitate ridicată și cu potențial poluant redus. … Estimăm ca Planul de management să aibă un impact pozitiv asupra comunităților locale, prin: scutirea de la plata impozitului pe teren – conform legislației de mediu, posibilitatea etichetării "Natura 2000" a produselor obținute în sit, a obținerii de plăți compensatorii de către proprietarii de terenuri din sit, existența unui grad de informare și conștientizare mai ridicat prin educarea elevilor, implicarea populației locale în diverse acțiuni menite să conserve aria protejată și să promoveze valorile naturale, culturale și economice ale zonei.Sintetizând datele din studiul socio-economic s-au identificat următoarele categorii de factori interesați:a)proprietarii și administratorii terenurilor; … b)administrațiile locale – primării, consilii locale; județene – consilii județene; … c)instituțiile prefecților; … d)autoritățile locale pentru protecția mediului – Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și Agenția pentru Protecția Mediului Iași; Garda Națională de Mediu – comisariate județene, Garda Forestieră; … e)gestionarii resurselor naturale din sit: societăți comerciale, Administrația Națională Apele Române, asociațiile de vânătoare și pescuit, ocoalele silvice; … f)Agenția Națională pentru Piscicultură și Acvacultură; … g)Agenția Națională pentru Resurse Minerale; … h)Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; … i)Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – Direcția Regională Drumuri și Poduri; … j)unitățile de învățământ din localitățile limitrofe. …  … 2.4.1.2.Utilizarea terenurilorDin punct de vedere al caracteristicilor sitului, în raport cu clasificarea CORINE Land Cover, se regăsesc următoarele clase de habitate: 38% râuri, 7% pajiști naturale, stepe; 4% culturi – teren arabil, 22% pășuni, 2% alte terenuri arabile, 13% păduri de foioase, 7% păduri de conifere, 6% păduri de amestec, 2% alte terenuri antropizate.Modul principal de utilizare al terenului:– management silvic pentru pădure; … – managementul apelor curgătoare și prevenirii inundațiilor pentru râul Moldova; … – pășunat extensiv pentru terenurile deschise – pajiști; … – agricultură; … – exploatări miniere de suprafață. … Studiile realizate în teren și informațiile obținute de la instituții relevante, au evidențiat situația prezentată în tabelul nr. 8.Categorii de utilizare a terenului în situlROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanTabelul nr. 8┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐│ Categorii utilizare teren │ Suprafața – ha │├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Terenuri cu ape │ 507,31│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Terenuri cu construcții │ 128,36│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Cale ferată │ 2,02│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Culturi permanente │ 29,79│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Drumuri │ 15,77│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Păduri și alte terenuri de vegetație forestieră│ 1631,12│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Pășuni │ 1378,96│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Teren arabil │ 171,54│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Teren neproductiv │ 855,13│├───────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤│Total │ 4720,00│└───────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘Harta categoriilor de utilizare a terenului este inclusă în Anexa nr. 10 la Planul de management.Pentru păduri, lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de management. … 2.4.1.3.Situația juridică a terenurilorÎn sit există diferiți proprietari de terenuri, situația fiind prezentată în tabelul nr. 9.Proprietarii terenurilor din situlROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanTabelul nr. 9┌───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐│ Proprietari │Suprafață – ha│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Botești │ 128,93│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Cordun │ 266,14│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Dulcești │ 136,15│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Gherăești │ 157,72│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Horia │ 130,86│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Miroslovești │ 0,33│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Municipiului Roman │ 0,07│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Tupilați │ 148,06│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Văleni │ 147,08│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice│ 15,36│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Fond forestier proprietate publică a statului │ 1645,90│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Întreprindere individuală │ 0,53│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane fizice │ 696.15│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane fizice autorizate │ 0,02│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane juridice │ 357,61│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Statul român │ 889,09│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Total │ 4720,00│└───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘Harta tipurilor de proprietari este inclusă în Anexa nr. 11 la Planul de management. … 2.4.1.4.Administratori și gestionariAdministratorii terenurilor din situlROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanTabelul nr. 10┌───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐│ Administratorii de terenuri │Suprafață – ha│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Administrația Națională Apele Române │ 887,54│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Compania Națională de Căi Ferate S.A. │ 0,12│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Județean Neamț │ 1,43│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Botești │ 128,93│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Cordun │ 266,14│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Dulcești │ 136,15│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Gherăești │ 157,72│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Horia │ 130,76│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Miroslovești │ 0,33│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Municipiului Roman │ 0,07│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Tupilați │ 148,06│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Consiliul Local al Comunei Văleni │ 147,08│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Întreprindere individuală │ 0,53│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane fizice │ 711,51│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane fizice autorizate │ 0,02│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane juridice │ 265,71│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Persoane juridice – concesionare │ 92│├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Regia Națională a Pădurilor – Romsilva – Ocolul Silvic │ 1645,90││Roman │ │├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤│Total │ 4720,00│└───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘Managementul apelor și a lucrărilor hidrotehnice de pe teritoriul ariei naturale protejate este realizat de către Administrația Națională Apele Române, cu respectarea legislației în vigoare.Harta tipurilor de administratori ale terenurilor este inclusă în Anexa nr. 12 la Planul de management. … 2.4.1.5.Infrastructură și construcțiiDin punct de vedere al infrastructurii și construcțiilor, unitățile administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, se caracterizează astfel:Comuna BoteștiEste străbătută de drumul național DN2, care leagă Romanul de Suceava.Comuna CordunEste străbătută de drumul județean DJ207B, care o leagă spre sud de Roman – unde se termină în DN2 și spre nord de Săbăoani – unde se termină tot în DN2.Comuna DulceștiEste străbătută de drumul național DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman. Din acest drum, la Dulcești se ramifică drumul județean DJ157A, care o leagă spre nord de Văleni și Bârgăuani.Comuna GherăeștiEste străbătută de drumul național DN2, care leagă Romanul de Suceava.Comuna HoriaEste străbătută de drumul național DN2.Municipiul RomanOrașul este străbătut de drumul național DN2 – parte a drumului european E85. Acesta leagă Romanul spre nord de Suceava și spre sud, de Bacău, Focșani, Buzău și București. La Roman, acest drum se intersectează cu drumul național DN15D care îl leagă spre vest de Piatra Neamț și spre est de Vaslui. Tot din DN2, la Roman mai pornesc șoselele județene DJ207B, care îl leagă spre nord de Cordun și Săbăoani – unde se termină tot în DN2; DJ201A, care duce spre nord-est la Tămășeni și mai departe în județul Iași la Răchiteni – unde se termină în DN28; și DJ207A, care duce spre est la Sagna, Bâra, Boghicea și mai departe în județul Iași.Gara Roman este stație a magistralei feroviare 500 care leagă Bucureștiul de frontiera Ucraina, Vicșani. Din magistrala 500, la Roman se ramifică magistrala secundară Roman-Buhăiești.Comuna TupilațiEste străbătută de drumul național DN2, care leagă Romanul de Suceava. Lângă satul Hanul Ancuței, din acest drum se ramifică drumul județean DJ208G, care duce spre sud-vest la Războieni, Dragomirești, Ștefan cel Mare și Girov unde se termină în DN15D. La Tupilați, DJ208G se intersectează cu drumul județean DJ1551, care duce spre nord-vest la Țibucani, Păstrăveni, Urecheni și Târgu Neamț, unde se termină în DN15C și spre sud la Bârgăuani unde se intersectează cu DN 15D.Comuna VăleniComuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.Comuna ȚibucaniEste străbătută de drumul județean DJ 1551, care o leagă spre nord de Păstrăveni, Urecheni și Târgu Neamț unde se termină în DN15C și spre sud de Tupilați.Comuna MirosloveștiEste străbătută de drumul național DN2, care leagă Romanul de Suceava, Din acest drum, la Miroslovești se ramifică drumul județean DJ208L. care duce spre nord-est la Stolniceni-Prăjescu și Pașcani.Harta obiectivelor de infrastructură și construcții este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management. … 2.4.1.6.Patrimoniu culturalDin punct de vedere al patrimoniului cultural unitățile administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în aria naturală protejată ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman cuprind o serie de elemente prezentate în cele ce urmează.Comuna BoțeștiPe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.Comuna CordunPe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.Comuna DulceștiȘapte obiective din comuna Dulcești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local.Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de "la Grădinărie" situat la 2 km vest de satul Dulcești, cuprinde urmele unor așezări din perioada Halstatt și din secolele al VI-lea – al VII-lea e.n.; situl de la "Siliștea" aflat în satul Poiana, conține așezări din Epoca Bronzului târziu – cultura Nouă, secolele al II-lea – al III-lea e.n. – perioada Latene târziu – și secolele al VI-lea – al VIII-lea – epoca migrațiilor; situl de "deasupra Varniței" din satul Poiana cuprinde o așezare și o necropolă din secolele al II-lea – al III-lea e.n.Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: moara – din anul 1929 – din Dulcești și biserica "Pogorârea Sfântului Duh" – din 1605, cu transformări în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, din același sat.Ultimele două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: mormintele istoricilor Constantin și Alexandru Hurmuzachi – secolul al XIX-lea – și crucea memorială a eroilor din Primul Război Mondial – anul 1920, ambele situate în incinta bisericii "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești.Comuna GherăeștiSingurul obiectiv din comuna Gherăești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de "la Biserică" din satul Gherăești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea – I î.e.n. și ale unei necropole din secolele al XV-lea – al XVIII-lea.Comuna HoriaPe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.Municipiul RomanDe importanță culturală sunt Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă și Muzeul de Științe Naturale.În centrul orașului se află casa dirijorului Sergiu Celibidache, cunoscută cu numele de Casa vornicului Done.Comuna TupilațiTrei obiective din comuna Tupilați sunt incluse în lista monumentelor istorice de interes local din județul Neamț, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Tupilați: Biserica "Sfinții Voievozi" – 1811, cu adăugiri la începutul secolului al XIX-lea; ansamblul de curte boierească – secolele al XVII-lea – al XIX-lea, ce cuprinde casa Catargi – 1842 și zidul de incintă din secolul al XVII-lea; Hanul Ancuței – secolul al XVIII-lea.Comuna VăleniAșezat într-o regiune deluroasă, în zona subcarpatică a Moldovei, la 1 km de râul Moldova și 5 km de satul Tupilați, satul Văleni este una dintre cele mai vechi așezări, locuite încă de pe vremea dacilor liberi, dovadă fiind descoperirile arheologice din zonele cunoscute de localnici ca "La Moară" sau "Morișcă", "La Humărie", "Dealu'' lui Dănilă", "Capăt Băndeasca" și "Fântâna Ivănescului".Cercetările arheologice întreprinse de către specialiștii Muzeului de Istorie din municipiul Roman și ai Institutului de arheologie din Iași, au adus la lumină așezări neolitice la punctele "Între Adâncați" – aparținând Culturii Cucuteni, "Dealul Cetății", "La Humărie" – cultura Cucuteni A-B, cultura Cucuteni B și fragmente de vase aparținând fazei Cucuteni B – 1 și Cucuteni C.Săpăturile efectuate în perioada 1958-1967, în diferite etape, au identificat pe "Dealul lui Dănilă" o așezare din epoca bronzului – Cultura Costișa și Cultura Nouă, cercetările fiind efectuate de Alexandru Vulpe.În perioada 1959-1961, prin săpăturile de la "Morișcă" s-au găsit urmele unor locuințe din epoca bronzului, din prima epocă a fierului, un strat de cultură din secolele II-III e.n., precum și urme de locuire din sec. VIII-IX.În anul 1965, după arăturile de toamnă, pe tarlaua "Drumul Davidului", la 300 m de așezarea identificată în "Capăt Băndeasca", s-a descoperit un mormânt de incinerație, specialiștii apreciind că acolo este un cimitir din secolele II-III e.n.În apropierea așezării "La Moară", în săpăturile efectuate în perioada 1958-1967, la 250 m de drumul care intră în satul Văleni, spre nord-est, au fost descoperite două necropole caprice, cu 603 morminte de înhumație și incinerație.Săpăturile de la Văleni din punctul "La Moară" au fost efectuate mai întâi la așezare, dezvelindu-se 18 locuințe, un cuptor de ars oale și peste 100 de gropi cu resturi menajere. Locuințele erau majoritatea îngropate în sol, dar erau și locuințe de suprafață.Biserica din satul Văleni, cu hramul "Sfinții 40 de mucenici din Sevastia", a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Șarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ștefan cel Mare.Comuna ȚibucaniDin comuna Țibucani, trei obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț, ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la Davideni, în punctul "la Izvoare-Spiești", sit ce cuprinde urmele unor așezări din Epoca Bronzului târziu – cultura Nouă, Latene-ul târziu, perioada Halstatt și Epoca Migrațiilor – secolele al VI-lea – al VIII-lea.Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul bisericii "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" – secolele al XVIII-lea – al XIX-lea – din satul Davideni, ansamblu format din biserica propriu-zisă – anul 1774 și turnul-clopotniță – secolul al XIX-lea; și ansamblul schitului Țibucani – din perioada 1701-1900 din satul Țibucani, ansamblu alcătuit din biserica de lemn "Maria Magdalena" – 1774, cu adăugiri în 1859, turnul – clopotniță – 1855 și chilii – 1942.Comuna MirosloveștiSingurul obiectiv din comuna Miroslovești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva", datând din 1535 și clasificată ca monument de arhitectură.Harta patrimoniului cultural este inclusă în Anexa nr. 9 la Planul de management. … 2.4.1.7.PeisajulAria naturală protejată se situează în podișul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane cu caracter de eroziune și de acumulare cuaternare – prundișuri, nisipuri și luturi nisipoase, formate în continuarea evoluției câmpiilor piemontane, cu terase etajate larg dezvoltate în evantai, conuri de dejecție și șesuri întinse, cu o rețea hidrografică puternică și cu bogate ape subterane, situate aproape la suprafață.Aspectul zonei este în majoritate cel de podiș, specific Podișul Central Moldovenesc, relief cu fragmentare deluroasă.În lungul albiei Moldovei, peisajul este caracterizat prin câmpuri aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălți și microrelief de terase joase.Pe suprafața sitului sunt prezente habitate naturale și antropizate. Pajiștile sunt prezente la nivelul teraselor albiei râului Moldova, pe unii versanți erodați și afectați de alunecări.În lunca Moldovei sunt prezente zăvoaie de plop alb – Populus alba, răchită – Salix fragilis și subarboret de cătina albă – Hippophae rhamnoides.Suprafețele arabile sunt cultivate, în general, cu porumb, grâu și floarea-soarelui. Câmpurile cultivate apar mozaicat, suprafețele nefiind supuse agriculturii intensive, de tip monocultură.Harta peisajului este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management. …  … 2.4.2.Impacturi și amenințări2.4.2.1.Presiuni – impacturi trecute și prezentePresiunile au fost identificate și evaluate ca intensitate, în cadrul proiectului POS axa 4 componenta: "Realizare studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru siturile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.Presiunile – impacturile trecute și prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 11, ținându-se cont de impacturile actuale și potențiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.Hărți ale presiunilor – impacturi trecute și prezente sunt incluse în Anexa nr. 14 la Planul de management.Presiuni și impacturi asupra situluiROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman*Font 7*┌──────────┬─────────────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐│ Cod │ Denumirea presiunii │Intensitatea│ Localizare │ Fauna pentru care este ││ │ │ presiunii │ │ valabilă presiunea │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│J03.02. │Reducerea conectivității de │Ridicată │Barajul de la Roman, cu efect asupra │Speciile de pești ││ │habitat, din cauze antropice │ │întregului rău │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│C01.01 │Extragere de nisip și pietriș│Medie │Pe tot parcursul râului Moldova din sit │Speciile de pești, amfibieni și ││ │ │ │ │mamifere │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│H01. │Poluarea apelor de suprafață │Scăzută │Pe tot parcursul râului Moldova, │Speciile de pești și amfibieni ││ │limnice terestre, marine și │ │afluenților săi din sit și a bălților │ ││ │salmastre │ │permanente și temporare │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│I01. │Specii invazive non-native │Medie │Pe tot parcursul râului Moldova, │Speciile de pești și amfibieni ││ │ │ │afluenților săi din sit – de exemplu │ ││ │ │ │Pârâul Valea Albă, braț mort lângă │ ││ │ │ │localitatea Gherăești și a bălților │ ││ │ │ │permanente și temporare, amenajărilor │ ││ │ │ │piscicole din localitățile Horia, Munteni,│ ││ │ │ │Cordun │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│A05.01, │Creșterea animalelor │Scăzută │Malurile râurilor în zone cu pășuni – │Speciile de amfibieni și mamifere││A04.02.05 │Pășunatul ne-intensiv în │ │Tupilați, Țibucani, Corhana, Gherăești, │ ││ │amestec de animale │ │Cordun, Simionești, Pildești │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│K01.02. │Colmatare │Scăzută │Bălți permanente din zonele Corhana, │Speciile de amfibieni ││ │ │ │Tupilați, Moreni │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│D01.02. │Trafic auto │Scăzută │Zonele traversate de drumuri auto din sit-│Speciile de amfibieni și mamifere││ │ │ │Tupilați, Corhana, Moreni │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│E03.01. │Depozitarea deșeurilor │Medie │Toată suprafața ariei protejate │Speciile de pești, amfibieni și ││ │ │ │ │mamifere │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│K01.02. │Acumularea de materie │Scăzută │Bălți temporare și permanente │Speciile de pești și amfibieni ││ │organică │ │ │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│I.02. │Hibridizare │Scăzută │Întreaga suprafață a sitului │Bombina bombina și B. variegata │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│D01.01. │Drumuri, poteci │Medie │Întreaga suprafață a sitului │Spermophyllus citellus │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│E04.01. │Infrastructuri agricole, │Scăzută │Roșiori – comuna Dulcești │Speciile de amfibieni, în special││ │construcții în peisaj │ │ │Triturus cristatus │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│B02. │Gestionarea și utilizarea │Scăzută │Localitatea Moreni │Speciile de pești, amfibieni, ││ │pădurii și plantației │ │ │lilieci ││B03. │Exploatările forestiere │ │ │ │└──────────┴─────────────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ … 2.4.2.2.Amenințări asupra sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanAmenințările previzibile/potențiale sunt sintetizate în tabelul nr. 12, ținându-se cont de impacturile potențiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.Hărți ale amenințărilor sunt incluse în Anexa nr. 15 la Planul de management.Amenințări asupra sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman*Font 7*┌──────────┬─────────────────────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐│ Cod │ Denumirea amenințării │Intensitatea│ Localizare amenințării │ Fauna amenințată ││ │ │amenințării │ │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│J03.02. │Reducerea conectivității de │Ridicată │Barajul de la Roman, cu efect asupra │Speciile de pești și amfibieni ││ │habitat, din cauze antropice │ │întregului râu │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│C01.01. │Extracția de agregate │Medie │Pe tot parcursul râului Moldova din sit │Speciile de pești, amfibieni și ││ │minerale │ │ │mamifere │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│H01. │Poluarea apelor de suprafață-│Scăzută │Pe tot parcursul râului Moldova, │Speciile de pești și amfibieni ││ │limnice, terestre, marine și │ │afluenților săi din sit și a bălților │ ││ │salmastre │ │permanente și temporare │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│I01. │Specii invazive non-native │Medie │Pe tot parcursul râului Moldova, │Speciile de pești și amfibieni ││ │ │ │afluenților săi din sit și a bălților │ ││ │ │ │permanente și temporare │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│J02.02. │Incitarea de sedimente – mâl │Medie │Pe tot parcursul râului Moldova, │Speciile de pești și amfibieni ││ │ │ │afluenților săi din sit și a bălților │ ││ │ │ │permanente și temporare │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│K01.03. │Secare │Medie │Pe tot parcursul râului Moldova │Speciile de pești și amfibieni │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│A05.01. │Creșterea animalelor, │Scăzută │Malurile râurilor în zone cu pășuni – │Speciile de amfibieni și mamifere││A04.02.05.│Pășunatul ne-intensiv în │ │localitatea Corhana │ ││ │amestec de animale │ │ │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│K01.02. │Colmatare │Scăzută │Bălți permanente din zona localităților │Speciile de amfibieni ││ │ │ │Corhana, Tupilați, Moreni │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│B07. │Alte activități silvice │Scăzută │Zonele cu fond forestier – Corhana, Moreni│Speciile de amfibieni │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│D01.02. │Drumuri auto │Ridicată │Zonele traversate de drumuri auto din sit-│Speciile de amfibieni ││ │ │ │Tupilați, Corhana, Moreni │ │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│M01.02. │Secete și precipitații reduse│Scăzută │Toată suprafața sitului │Speciile de amfibieni și pești │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│E03.01. │Depozitarea deșeurilor │Medie │Toată suprafața ariei protejate │Speciile de pești, amfibieni și ││ │ │ │ │mamifere │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│K01.02. │Acumulare de materie organică│Scăzută │Bălți temporare și permanente │Speciile de pești și amfibieni │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│I.02. │Hibridizare │Scăzută │Întreaga suprafață a sitului │Bombina bombina și B. variegata │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│D01.01. │Drumuri, poteci │Medie │Întreaga suprafață a sitului │Spermophyllus citellus │├──────────┼─────────────────────────────┼────────────┼──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│B03. │Exploatările forestiere │Scăzută │Localitatea Moreni │Speciile de pești, amfibieni și ││ │ │ │ │amfibieni │└──────────┴─────────────────────────────┴────────────┴──────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ …  …  …  … 3.EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR3.1.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar s-a realizat prin studii în cadrul proiectului POS, axa 4 componenta: "Realizarea studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși".Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii este redată în tabelul nr. 13.Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitarTabelul nr. 13*Font 7*┌────┬────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Nr. │ Specia │ Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al: ││crt.│ ├───────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │ populației │ habitatului │perspectivelor speciei │ globală ││ │ │ │ │ în urma aplicării │ ││ │ │ │ │măsurilor de management│ ││ │ │ │ │ propuse │ │├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│1. │Cobitis taenia │ nefavorabilă-rea │ nefavorabilă-rea │ favorabilă │ nefavorabilă-rea │├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│2. │Sabanejewia aurata │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│3. │Barbus petenyi sinonim │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă ││ │Barbus meridionalto │ │ │ │ │├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│4. │Triturus cristatus │nefavorabilă-inadecvată│nefavorabilă-inadecvată│ favorabilă │nefavorabilă-inadecvată│├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│5. │Bombina bombina │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│6. │Bombina variegata │nefavorabilă-inadecvată│ favorabilă │ favorabilă │nefavorabilă-inadecvată│├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│7. │Lutra lutra │nefavorabilă-inadecvată│nefavorabilă-inadecvată│ favorabilă │nefavorabilă-inadecvată│├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│8. │Spermaphilus citellus │nefavorabilă-inadecvată│nefavorabilă-inadecvată│ favorabilă │nefavorabilă-inadecvată│├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│9. │Myotis bechsteinii │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │├────┼────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤│10. │Myotis myotis │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │ favorabilă │└────┴────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┘ …  … 4.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT4.1.Scopul Planului de managementScopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, precum și menținerea serviciilor ecosistemelor din sit. … 4.2.Obiectivele Planului de managementA.Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate speciilor și habitatele de interes comunitar din sit. … B.Promovarea și practicarea unor forme de vizitare și turism, în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului. … C.Îmbunătățirea atitudinii populației față de valorile naturale ale sitului, prin informarea, conștientizarea, implicarea și educarea tinerei generații, în spiritul protecției naturii. … D.Asigurarea unui management integrat, eficient și adaptabil al sitului. … Obiective specificeAu fost stabilite următoarele obiective specifice:Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora.Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora.Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora.Obiectiv specific 4; Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit.Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați.Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor, în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului.Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului și a infrastructurii necesare ariei naturale protejate.Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului.Obiectiv specific 9: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate.ActivitățiObiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestoraa)Continuarea identificării și cartării speciilor de interes comunitarSe vor realiza în continuare activități de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar. Datele primare din teren vor fi notate în carnet, punctele și poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date.Orice nouă specie de interes comunitar va fi luată în considerare. Activitatea se va aplica pe întreaga suprafață a sitului, în mod continuu.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Indicatori de realizare a activității: raport anual privind identificarea speciilor noi și/sau identificarea celor prezente în noi zone.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului. … b)Continuarea identificării și cartării habitatelor speciilor de interes comunitarSe vor realiza în continuare activități de identificare și cartare a habitatelor speciilor de interes comunitar.Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele și poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes va fi luat în considerare.Habitate vizate: toate habitatele speciilor de interes comunitar.Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: raport anual privind identificarea habitatelor noi și/sau identificarea celor prezente în noi zone. … Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilora)Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestoraScopul acestei activități este acela de a evalua eficiența măsurilor de management în conservarea elementelor protejate din sit.Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes comunitar, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va concentra pe specie, habitatul caracteristic și amenințări.Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a sitului, în punctele și pe transectele de monitorizare selectate de către custode.Indicatori de realizare a activității: informații actualizate – raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar. … b)Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora, precum și a habitatelor de interes comunitarÎn urma raportului de monitorizare, se va demara etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele standard – evaluarea din punct de vedere al suprafeței, perspectivelor speciei și evaluarea globală.De asemenea, se vor monitoriza speciile invazive și alogene.Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață a ariei naturale protejate.Indicatori de realizare a activității: raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar. … Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitara)Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajereSe vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în gestionarea depozitării deșeurilor în vederea identificării zonelor cu deșeuri depozitate necorespunzător.Aceste zone vor fi menționate într-un raport al activității de control și se vor urma căile legale pentru eliminarea acestora din sit și pentru a preîntâmpina depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenționale; găsirea unor soluții pentru un management mai eficient al deșeurilor la nivel local; colectarea deșeurilor din sit cu voluntari, membri ai comunităților locale; activități de patrulare și control în zonele vulnerabile.O parte din deșeurile menajere sunt depozitate de localnici în cuveta lacustră a bălților. Chiar dacă o parte din deșeuri provin din zonele situate în amonte, iar măsurile de management vizează planul local, o creștere a gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu poate ameliora efectele acestui factor. De asemenea, este necesară curățarea cuvetelor lacustre de deșeurile ce duc la colmatarea habitatelor "sursă" pentru speciile de amfibieni – bălți cu un număr ridicat de indivizi.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: surse de poluare depistate și eliminate. … b)Realizarea și întreținerea de scări de pești în zona barajelor existenteBarajul de la Roman constituie a presiune continuă, pentru că oprește conectivitatea dintre populațiile din amonte și din aval de baraj. O măsură de management pe termen lung o reprezintă întreținerea scării pentru pești de la barajul de la Roman.Specii vizate: toate speciile de pești de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: zona barajului de la Roman.Indicatori de realizare a activității: scară de pești realizată și funcțională; raport. … c)Interzicerea introducerii speciilor invazive de peștiSe va interzice introducerea speciilor invazive de pești, de exemplu Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, Lepomis gibbosus, Ictalurus nebulosus și altele asemenea.Speciile de pești cu un caracter invaziv intră în competiție cu speciile protejate și odată introduse sunt aproape imposibil de eliminat. Această competiție, pentru hrană și habitat, se finalizează cu un declin al speciilor protejate.Se va realiza un control strict în vederea prevenirii introducerii și răspândirii speciilor de pești cu potențial invaziv.Se interzice deversarea apei provenite de la amenajările piscicole din zona sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman în cursul de apă al râului și al afluenților săi.Specii vizate: toate speciile de pești de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: toate bălțile artificiale și naturale din sit, întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.Indicatori de realizare a activității: în teren nu sunt identificate specii invazive de pești; număr de acțiuni/adrese de informare, număr de controale, raport. … d)Implementarea restricțiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună sălbatică.Se vor realiza acțiuni de patrulare și control în teren, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr de acțiuni de patrulare/control; scăderea numărului de avertismente/contravenții; raport. … e)Lobby pentru realizarea unor rețele de canalizare eficiente în localitățile limitrofe situluiSe vor realiza întâlniri cu administrațiile locale și instituțiile relevante în vederea identificării de soluții, surse de finanțare, scrierea și depunea de proiecte pentru eficientizarea rețelelor de canalizare ale localităților limitrofe râului Moldova, care deversează ape menajere în cursurile de apă.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: localitățile de pe întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr de întâlniri; îmbunătățirea sistemului de canalizare în localitățile limitrofe. … f)Monitorizarea lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului, care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar și monitorizarea acestor activitățiÎn vederea monitorizării lucrărilor de regularizare, decolmatare și recalibrare a albiei râului Moldova, se vor impune următoarele măsuri:i.realizarea acestor lucrări în afara perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar – majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar își depun ponta pe substrat nisipos și pietros aflat în zone cu adâncime mică a apei – în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generație prin activitățile realizate; … ii.este interzisă orice formă de excavare a aluviunilor din albie cu excepția lucrărilor de regularizare și decolmatare a albiei avizate de custode; … iii.se interzice realizarea lucrărilor direct în albia râului în perioada de vulnerabilitate a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv 01 aprilie – 01 octombrie – perioadă stabilită prin Anexa 8-1 din Memoriul de prezentare al Planului pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Siret, elaborat de Administrația Bazinală de Apă Siret; … iv.în perioada de vulnerabilitate poate fi aprobată doar realizarea de lucrări de decolmatare, reprofilare și regularizare, numai utilizând tehnologia de excavare "în bazin închis" cu condiția ca digul temporar care închide zona propusă pentru excavare și o separă de cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de depunere a pontei de către speciile de pești de interes comunitar – cel târziu până la sfârșitul lunii martie. Digul temporar va fi excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv după 1 octombrie; … v.se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje, când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forță majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton; … vi.se interzice îndepărtarea sedimentelor pe porțiuni mai mari de 1 km de-a lungul râului Moldova. Boarța își depune icrele cu ajutorul ovipozitorului în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Asta înseamnă că supraviețuirea speciei depinde de lamelibranhiate, iar lamelibranhiatele sunt excavate împreună cu sedimentele; … vii.se va urmări menținerea unei distanțe de minim 1 km între lucrările de regularizare, decolmatare și reprofilare, cu excepția situațiilor când această activitate se desfășoară în vederea prevenirii riscului de inundare a zonelor de locuit, a infrastructurii de transport și în cazuri ce țin de siguranța națională; … viii.controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare ale albiei râului Moldova de către autoritățile abilitate – Garda Națională de Mediu – comisariatele județene, Administrația Bazinală de Apa Siret, Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani – astfel încât să se asigure respectarea condițiilor din avizele și autorizațiile emise de autoritățile competente pentru protecția mediului și din regulamentul sitului; … ix.se va urmări ca adâncimea maximă de excavare în cazul lucrărilor de decolmatare să nu depășească cota de talveg a râului Moldova din zona perimetrului de lucru; … x.se va interzice amplasarea de noi stații de sortare – spălare – concasare agregate minerale pe suprafețe situate în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman; … xi.apa utilizată de stațiile de spălare-sortare la spălarea agregatelor minerale va fi reintrodusă în râu numai după decantare corespunzătoare. … Depozitarea aluviunilor dislocate în cadrul lucrărilor de decolmatare avizate se va face în afara albiei majore a râului Moldova și a habitatelor de pajiște.Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislației în vigoare.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni, reptile și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: zonele în care există sau se avizează noi lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare de pe întregul curs al râului Moldova din sit.Indicatori de realizare a activității: menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare și regularizare respectă prevederile Planului de management și condițiile din avizele și autorizațiile de mediu; raport.Responsabil: custodele este responsabil pentru implementarea acestei măsuri. Partenerii pentru implementare sunt reprezentați de: autorități ale administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu – comisariate județene, proprietari și administratori de terenuri.Prioritate: 1Resurse: umane – personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. … g)Desemnarea unor "zone de liniște", unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management.Pentru lucrările de regularizare, decolmatare și reprofilare se va elabora un plan integrat de funcționare – care se poate pune în practică numai pe baza legii, controlat periodic de custode. Se vor desemna de către custode "zone de liniște", de unde nu se poate extrage nisip și pietriș pe parcursul implementării Planului de management. Zonele vor avea aproximativ 5 km lungime, de-a lungul cursului de apă al râului Moldova.Zonele de liniște vor fi stabilite anual prin planul de acțiuni anual al custodelui luând în considerare și activitățile specifice de gospodărire a apelor propuse de Administrația Bazinală de Apă Siret. Condițiile morfologice ale albiei râului se pot modifica în urma unui aport pluviometric crescut ceea ce determină colmatări ale unor meandre și/sau eroziuni ale unor maluri care pot pune în pericol zone locuite, terenuri agricole, infrastructura de transport, situații în care sunt necesare intervenții.Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h), cu respectarea legislației în vigoare.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.Indicatori de realizare a activității: desemnarea anuală a "zonelor de liniște"; raport. … h)Supravegherea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor, cu respectarea strictă a legislației în vigoare.Activitățile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: realizarea lucrărilor prevăzute în planul tehnic anual de exploatare și întreținere; realizarea lucrărilor de investiții propuse prin schema de amenajare a bazinului Siret; măsuri de protecție împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor; intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale se vor face cu respectarea avizelor/autorizațiilor și cu un impact cât mai redus asupra speciilor care fac obiectul protejării acestei zone.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.Indicatori de realizare a activității: număr controale. … i)Interzicerea construirii de baraje, praguri și altor construcții similare în albia râului Moldova și ale afluenților principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de pești.Se va interzice construirea barajelor, obstacolelor, pragurilor în albia râului Moldova sau afluenților săi, care împiedică mișcarea speciilor de pești – orice obstacol mai înalt de 20 de cm.Consolidarea malurilor trebuie fie supravegheată de către custode. Consolidarea malurilor va trebui realizată astfel încât să fie împiedicată omogenizarea habitatelor și dispariția nișelor ecologice preferate de diferitele specii de interes comunitar. Lucrările de prevenire a inundațiilor vor fi elaborate fără distrugerea malurilor, betonare pe zone extinse și fără construirea pragurilor de fund.Lucrările de consolidare a malurilor vor fi efectuate, cu excepția situațiilor de urgență, în afara perioadei de reproducere a speciilor de ihtiofaună de interes comunitar, pe segmente de râu care să nu depășească 2 km lungime, în cazul lucrărilor de mare amploare. În timpul execuției acestor investiții utilajele și mijloacele de transport utilizate nu vor tranzita cursul râului. Când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau în cazuri de forță majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton. Utilajele folosite la lucrările de consolidare a malurilor vor lucra de pe mal, cu excepția situațiilor excepționale când nu este posibilă execuția lucrărilor fără a atinge mediul acvatic. Având în vedere că albia râului Moldova este largă, iar cursul despletit, pentru lucrările de consolidare a malurilor, în perioadele cu debit mic, se va face dirijarea cursului râului către malul opus, prin diguri temporare din pietriș. Devierile de curs nu vor fi executate, în nici o situație, în perioada de vulnerabilitate ridicată a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv 01 aprilie – 01 octombrie.Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislației în vigoare.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.Indicatori de realizare a activității: lipsa din teren a unor amenajări noi; raport. … j)Menținerea habitatelor acvatice folosite de speciile de amfibieni pentru reproducereSe vor interzice sau limita desecările, drenările, regularizările apelor curgătoare – tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor.Pentru menținerea bălților folosite pentru reproducere de către speciile de amfibieni se interzic desecările, drenările sau orice alte măsuri de regularizare a apelor curgătoare, de exemplu tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor.Excepție fac doar activitățile de reconstrucție ecologică, acestea fiind permise doar cu acordul scris al custodelui.Se interzic intervențiile de orice natură în zonele cu habitate "sursă" pentru metapopulațiile speciilor de amfibieni – din zona localităților Roșiori, Corhana, Tupilați, Moreni. Aceste habitate vor fi monitorizate de către custodele sitului.Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni și indirect scăderea diversității genetice prin izolarea habitatelor de reproducere.Un nivel scăzut al apei în bălți poate crește expunerea față de prădători a larvelor și pontei. Bălțile pot seca mai repede iar larvele amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza. Este necesară monitorizarea acestor habitate și decolmatarea acestora dacă înainte de perioada de reproducere a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mică de 10 cm.Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislației în vigoare.Specii vizate: toate speciile de amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: toată suprafața sitului – de exemplu bălțile din zonele localităților Roșiori și Corhana – comuna Dulcești, Tupilați, Moreni – comuna Văleni.Indicatori de realizare a activității: număr de bălți menținute într-o stare favorabilă speciilor de amfibieni. … k)Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat – conservarea și, eventual refacerea, habitatului popândăuluiSe impune limitarea numărului de animale care pășunează în sit, la 0,3 – 1,0 U.V.M./ha de pășune și interzicerea pășunatului în perioada 30 noiembrie – 1 aprilie.Se recomandă limitarea/interzicerea pentru o perioadă a pășunatului, pe suprafețele cu pajiște sau pășune degradată, până la refacerea covorului vegetal distrus pentru a nu favoriza eroziunea și colmatarea habitatului acvatic și deranjul puternic al speciilor de mamifere în special al popândăului.În măsura în care se va considera necesar, se vor putea realiza activități de refacere a covorului vegetal, cu acordul proprietarilor de terenuri.În acest caz, se vor realiza înierbări cu specii autohtone, în cea mat mare parte prin supraînsămânțare.Se vor folosi tehnologii care să nu afecteze speciile de interes comunitar, în special specia Spermophilus citellus.Specii vizate: toate speciile de interes comunitar, în principal popândăul.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului, în principal în zonele în care se pășunează pe malul drept al râului Moldova între localitatea Munteni și localitatea Roșiori, în dreptul localităților Țibucani și Horia; pe malul stâng – în zona localităților Tupilați, Gherăești, Pildești și Simionești.Indicatori de realizare a activității: număr de animale din pășuni; hectare de pajiști refăcute; raport. … l)Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede din habitatele forestiere și din vecinătatea acestora și amenajarea de noi habitateSe va încheia un protocol de colaborare cu Direcția Silvică Neamț sau cu Ocolul Silvic Roman, pentru instruirea personalului silvic cu privire la importanța conservării habitatelor acvatice – bălți temporare, permanente, mlaștini, izvoare limnocrene, pâraie care băltesc, șanțuri/canale din fondul forestier administrat.Recomandăm realizarea unui ghid de instruire simplu, cu mult material grafic, elaborat în colaborare cu ingineri silvici, precum și susținerea unor sesiuni de instruire la sediile Direcției Silvice Neamț sau Ocolului Silvic Roman, cu recomandări practice de ocrotire a habitatelor acvatice utilizate de amfibieni.Se vor realiza sesiuni de instruire a personalului silvic, privind ocrotirea bălților temporare și permanente existente în fondul forestier, astfel ca acesta să aibă în vedere aceste habitate în momentul în care vor desfășura activități silvice – exploatare forestieră, igienizare, pregătire și transport material lemnos.Habitatele acvatice vor putea fi amenajate în afara fondului forestier, fără a se schimba categoria de folosință a terenului.Mai multe specii de amfibieni vor prolifera ca urmare a aplicării acestei măsuri: Rana dalmatina, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bombina bombina, Bufo bufo, Hyla arborea și altele.Amenajarea unor habitate acvatice – bălți se va efectua în afara fondului forestier, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele pe drumurile comunale și colmatarea observată în cazul mai multor bălți.O rețea de bălți, suficient de apropiate între ele ca să permită fluxul de gene – poate susține o structură dinamică a populațiilor din zonă.Se recomandă amenajarea de către custode și a unor habitate acvatice, în afara fondului forestier din 500 în 500 m, știind că tritonii cu creastă migrează până la 800 m.Habitatele acvatice amenajate în afara fondului forestier, în tufărișuri sau ecosisteme de pajiște trebuie să aibă dimensiuni de 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2.000 și 2500 mp ale suprafețelor însumate, prag de la care se considera ca metapopulațiile pot fi viabile.Habitatele acvatice ar trebui să fie situate la marginea fondului forestier dar nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m și o zonă de adâncime mică – sub 50 cm de cel puțin 25% din suprafețele acestora, să aibă malurile cu pante între 20 și 40°, substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50 și 100%.Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort și/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiții sigure a tritonilor cu creastă.Specii vizate: toate speciile de amfibieni de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: conservarea habitatelor speciilor de amfibieni va fi realizată pe toată suprafața sitului; amenajarea de noi habitate acvatice va fi realizată în vecinătatea fondului forestier al localității Moreni.Indicatori de realizare a activității: numărul de bălți conservate; numărul de bălți amenajate; raport. … m)Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitarSe recomandă:– păstrarea elementelor lineare de vegetație, de exemplu șirurile de arbori și gardurile vii, care oferă conexiune între diferite trupuri de pădure; … – menținerea unui număr de 3-10 adăposturi, scorburi, pe hectar, acesta însemnând 4-6 arbori cu scorburi/ha, pentru speciile de lilieci; … – susținerea unui coronament cu producție mare de hrană, favorizarea speciilor de foioase specifice, de exemplu: stejar, fag, carpen – specii cu abundență mare de insecte; … – păstrarea unei diversități naturale cu arbori și arbuști din specii autohtone; … – menținerea lemnului mort în pădure – acest lucru favorizează diversitatea speciilor de insecte; … – realizarea de reîmpăduriri cu specii indigene, preferate de lilieci – fag, stejar, plop; … – menținerea pajiștilor și poienilor, care sunt locuri de hrănire pentru specii de lilieci; … – interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic – plop euro-american, salcâm, stejar roșu, oțetar; … – menținerea suprafețelor de apă stătătoare și curgătoare în păduri – acestea servesc atât ca habitate de hrănire, ca surse de apă, cât și ca rute de zbor pentru speciile de lilieci; … – reducerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în combaterea diferiților dăunători din păduri. … Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: toate zonele din sit cu habitate forestiere.Indicatori de realizare a activității: menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; elemente de vegetație menținute în teren; raport. … n)Limitarea realizării de noi drumuri de accesDeoarece situl este străbătut de numeroase drumuri de pământ și drumuri de exploatare se recomandă menținerea doar a celor care sunt absolut necesare.Se va interzice realizare de noi drumuri, cu excepția cazurilor în care prin documentații avizate se demonstrează că acestea sunt absolut necesare.Specii vizate: în principal popândăul, în general toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului, în special în zona localităților Botești și Simionești.Indicatori de realizare a activității: numărul de drumuri noi de acces; raport. … o)Includerea prevederilor Planului de management al sitului, în amenajamentele silviceDupă aprobarea Planurilor de management, conform prevederilor legale în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare – Art. 24, alineatul (1) „amenajamentele silvice ale unităților de producție/proprietăților ce intră în componența ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management.Până la revizuirea amenajamentelor silvice, nu se vor aplica decât acele prevederi care sunt conforme legislației specifice ariilor naturale protejate și planurilor de management în vigoare."Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: în toate zonele cu habitate forestiere acoperite de amenajamentele silvice.Indicatori de realizare a activității: amenajamente silvice adecvate statutului de arie protejată al zonei; raport. … p)Includerea prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism – Planuri Urbanistice Generale, Planuri Urbanistice ZonaleCustodele va informa instituțiile responsabile cu privire la prevederile de mai jos și va verifica respectarea acestora pentru teritoriul ariei protejateAutoritățile administrației publice locale competente și administratorii de terenuri au obligația de a actualiza documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la aria naturală protejată ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a situluiIndicatori de realizare a activității: planuri urbanistice generale și zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei; management adecvat al terenurilor; raport. … r)Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilorSchimbarea modului de utilizare al terenurilor de la pajiște sau arabil la perimetrul construit va fi interzisă. Pot fi avizate doar schimbări temporare ale modului de folosință ale unor mici suprafețe de teren de maxim 2 ha fiecare dar fără a depăși însumate 5% din clasa de habitat respectivă la nivelul sitului.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: management adecvat al terenurilor, menținerea modului de utilizare al terenurilor; raport. … s)Umplerea și sigilarea construcției de beton din cadrul fostului sistem de irigații din aval de localitatea Roșiori, comuna DulceștiAmenajarea din beton rămasă după dezafectarea sistemului de irigații din aval de localitatea Roșiori, comuna Dulcești – malul drept al râului Moldova – funcționează în prezent ca o capcană cu atractant pentru amfibieni și reptile.Fiind singurul "habitat" acvatic din acel corp de pădure, rezultă importanța acestuia ca atractant pentru amfibienii în căutarea unui loc de reproducere și depunere a pontei și gradul mediu spre ridicat al presiunii pentru acel corp de pădure de luncă.Pentru eliminarea acestei grave presiuni care amenință tritonul cu creastă în situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, propunem dezafectarea completă a construcției de beton și reamenajarea incintei îndiguite, ca zonă umedă pentru speciile de amfibieni care sunt obiective de conservare pentru situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman: Triturus cristatus, Bombina variegata, Bombina bombina și pentru speciile de amfibieni și reptile care necesită o protecție strictă: Rana dalmatina, Bufo viridis, Hyla arborea, Emys orbicularis, Natrix tessellata.Recomandăm ca etapizarea realizării acestei măsuri să fie următoarea:i.amenajarea unei bălți temporare în afara incintei îndiguite, care va avea o suprafață de 20 x 20 m și 50-70 cm adâncime, impermeabilizată cu un strat de argilă tasată mecanic; … ii.amfibienii captivi în incinta de beton vor fi scoși din incinta betonată și eliberați în habitatul acvatic, amenajat temporar în afara incintei îndiguite de 40 x 40 m, cu excepția broaștelor verzi din genul Pelophylax, care vor fi eliberate în cel mai apropiat braț mort, la 500 m în amonte de locația incintei de beton; … iii.umplerea incintei de beton cu material steril – refuz de ciur de la balastiere, argilă, aluviuni din extracția de agregate minerale; … iv.repararea breșelor din incinta îndiguită de 40 x 40 m și impermeabilizarea acesteia cu un strat de argilă tasată mecanic; … v.ajustarea unghiului taluzului de beton pe ambele părți cu material impermeabil, argilă și aluviuni, la unghiuri cuprinse între 20 și 40°; … vi.umplerea incintei îndiguite cu apă din râul Moldova; … vii.popularea habitatului amenajat cu speciile de amfibieni din balta amenajată temporar în afara incintei îndiguite, în special cu exemplare de triton cu creastă. Pentru creșterea efectivului populațional și pentru o viabilitate mai bună pe termen lung, pot fi aduse exemplare de triton cu creastă de la alte puncte unde acesta a fost semnalat – Corhana, Moreni, fără a periclita acele populații. În acest sens, recomandăm să nu fie translocați mai mult de 10 tritoni adulți, de la un punct de semnalare. … viii.asigurarea hidroperioadei necesare reproducerii cu succes a tritonului cu creastă, ceea ce presupune prezența apei în perioada martie-august. În caz de fenomene de secetă prelungită, se recomandă aportul artificial de apă din Râul Moldova, albia minoră fiind foarte aproape – la circa 20 m. … Amenajarea unui habitat acvatic de aproximativ 800 mp într-o zonă în care nu au fost identificate habitate acvatice în luna aprilie – în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4, va putea asigura reziliența necesară populațiilor de triton cu creastă, la nivelul sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, în special în zona de sud, unde habitatele favorabile sunt foarte limitate – nu există rețele de bălți, nu există alunecări de teren, brațele moarte nu sunt favorabile speciei, datorită dinamicii lor hidrologice imprevizibile și a prezenței prădătorilor. Prezența unui astfel de habitat acvatic de reproducere și dezvoltare a tritonului cu creastă, va însemna îmbunătățire a rezistenței de ansamblu a habitatelor de reproducere de la nivelul sitului, față de fenomene de secetă prelungită, constituindu-se într-un rezervor populațional. Habitatul creat va asigura o zonă neexpusă eventualelor presiuni din partea activităților de silvicultură.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: sat Roșiori, comuna DulceștiIndicatori de realizare a activității: construcție de beton din cadrul fostului sistem de irigații sigilată; raport. … t)Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesarCustodele ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa și alte măsuri noi, eventual măsuri de reconstrucție ecologică, în funcție de rezultatele monitorizărilor.În situația în care vor fi identificate zone în care este necesară reconstrucția ecologică, acesta va fi realizată ca măsură de conservare a speciilor de interes comunitar, a habitatelor acestora și a habitatelor de interes comunitar.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: măsuri noi de conservare propuse, număr și suprafață zone cu reconstrucție ecologică; raport. … u)Supravegherea realizării lucrărilor care afectează albia minoră a râului Moldova, cursurile secundare, acumulările permanente de apă și malurile acestora, în vederea conservării habitatului vidrei.Activitățile specifice de gospodărire a apelor, lucrările care implică modificarea acumulărilor permanente de apă din aria naturală protejată și din vecinătatea acesteia, lucrările care afectează vegetația malurilor se vor face cu respectarea avizelor și autorizațiilor și cu un impact cât mai redus asupra speciei Lutra lutra.Specii vizate: vidra.Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.Indicatori de realizare a activității: asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru specia Lutra lutra; număr de controale; raport. … Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sita)Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și întreținerea amenajărilorSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: număr puncte de observare amenajate. … b)Amenajarea unor trasee ecoturistice și întreținerea amenajărilorTraseele ecoturistice se pot amenaja la propunerea custodelui sau a altor entități, cu avizul custodelui, în scopul valorificării durabile a potențialului turistic și a biodiversității unor zone din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, având un rol important în conștientizarea și informarea publicului cu privire la protejarea speciilor de interes comunitar.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: număr trasee ecoturistice realizate. … c)Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes și întreținerea acestoraSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: număr de panouri și indicatoare realizate. … d)Amenajarea de puncte de informare, a unor locuri de campare, a unui centru de vizitare și întreținerea acestoraSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: număr puncte de informare, centru vizitare, locuri de campare amenajate. … e)Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire la sit și atracția turisticăSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: număr prezentări. … f)Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată.Se va crea și promova un portofoliu de activități sportive pentru aria protejată – drumeție, alergare, maraton și conectarea acestuia cu manifestările turistice și sportive din zonăSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: portofoliu de activități sportive creat și promovat. … g)Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului, de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruițiAceastă măsură creează posibilitatea implementării unei forme de turism organizate, în funcție de oportunitățile de finanțare pe care le va accesa custodele sitului.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesațiIndicatori de realizare a activității: număr vizitatori informați; număr prezentări realizate, portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului creat și promovat; număr de grupuri ghidate. … h)Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitareSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere, de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: impactul negativ al vizitării este minim; raport. … i)Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari, din rândul tinerilor din localitățile adiacenteSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr rangeri voluntari cooptați; număr acțiuni realizate. … Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați.a)Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesațiPlecând de la ideea că populația locală reprezintă actorul principal al existenței și managementului sitului, una din modalitățile de informare, conștientizare, consultare și implicare o reprezintă discuțiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanți ai autorităților locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes și este necesar, numărul discuțiilor organizate poate fi mai mare. Este vizat întregul sit, cu toate comunitățile locale și interesele socio-economice ce interferează cu situl.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr întâlniri cu comunitățile locale. … b)Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu în rândul agricultorilor care dețin terenuri pe teritoriul situluiSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr întâlniri cu comunitățile locale. … c)Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevanteSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr de parteneriate realizate. … d)Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilăSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr de acțiuni, chestionare număr de întâlniri; număr de materiale informative distribuite. … e)Promovarea ariei protejate naturale pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare onlineSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: pagină web funcțională și actualizată; număr de actualizări anuale. … f)Realizarea și promovarea materialelor informative pentru panourile de informare pe traseele turisticeSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr panouri informative realizate. … g)Promovarea națională și internațională a sitului, ca destinație turisticăSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr acțiuni de promovare, număr de publicații și apariții media ce conțin informații despre sit. … h)Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționaleSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: siglă concepută și distribuită. … i)Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existenteSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr produse tradiționale etichetate. … Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale situluia)Promovarea ghidului educativ pentru copiiGhidul educativ destinat elevilor, realizat prin proiectul POS Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, va fi prezentat în toate școlile localităților limitrofe sitului.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: toate școlile din localitățile limitrofe ariei protejate.Indicatori de realizare a activității: număr exemplare ghid distribuite. … b)Implementarea de activități educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlareSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: minimum 2 prezentări anual; număr de elevi participanți. … Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului și a infrastructurii necesare ariei naturale protejatea)Realizarea și echiparea punctului de lucru al custodeluiSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: punct de lucru echipat. … b)Marcarea prin panouri a limitelor ariei protejate pe teren și menținerea acestoraLimitele vor fi marcate prin panouri, și semne convenționale.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activitații: număr panouri cu limite amplasate. … c)Realizarea, montarea și întreținerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare și a panourilor informativeSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr de panouri indicatoare, panouri de avertizare și panouri informative … d)Asigurarea de dotări și echipament de teren adecvatActivitatea are un caracter direct protectiv pentru sit, prin patrulări efectuate în vederea prevenirii unor probleme/amenințări în sit.În acțiunile de patrulare și pază este implicat personalul custodelui, dar și voluntari. Pentru ca astfel de acțiuni să fie eficiente, trebuie asigurat echipamentul necesar, format din mijloace auto, binocluri, night-vision, GPS, precum și alte dotări considerate necesare de către custode. Sunt luate în considerare toate habitatele și speciile de interes comunitar.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: dotări și echipament de teren achiziționate, existența unor dotări și echipament de teren adecvate; rapoarte de activitate. … e)Asigurarea de echipament de birou adecvatSe vor achiziționa echipamente necesare bunei funcționări a echipei custodelui: calculatoare, imprimantă, soft-uri cu licență.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: existența unui echipament adecvat; rapoarte de activitate. … Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a situluia)Adaptarea organigramei custodelui la necesitățile de aplicare ale Planului de managementIndicatori de realizare a activității: organigramă adecvată. … b)Evaluarea nevoilor de formare ale personalului implicat în managementul situluiSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse; valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: raport anual de privind necesarul de instruire. … c)Participarea la cursuri de instruire, schimburi de experiență, conferințePentru ca administrarea și managementul sitului să fie eficiente, este necesar ca anual să se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt legate de administrarea propriu-zisă și de acțiunile din Planul de management, punându-se accent pe acțiunile de pază, patrulare și monitorizare. Instruirile vor fi făcute și în funcție de anumite situații concrete, care impun acest lucru. În fiecare an se va concepe un raport de instruire, în funcție de temele discutate.De asemenea, pregătirea personalului în vederea recunoașterii în teren a populațiilor speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora este imperios necesară.Cunoașterea speciilor de interes comunitar, a habitatelor acestora și a localizării acestora în teren de către angajații custodelui și partenerii pentru implementarea Planului de management este obligatorie pentru implementarea eficientă a măsurilor de conservare care vizează aceste elemente.Această activitate va fi realizată la începutul implementării Planului de management de către toți angajații custodelui, sub îndrumarea specialiștilor.Fiecare angajat nou al custodelui va fi instruit pentru a putea recunoaște speciile de interes comunitar.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare. … Obiectiv specific 9: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrativea)Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementăriiCustodele va realiza la începutul fiecărui an, un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane și resursele financiare alocate.Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management din Planul de management.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: plan de lucru realizat anual … b)Elaborarea rapoartelor de activitate și financiareSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: rapoarte elaborate. … c)Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autoritățilorCustodele raportează activitatea de custodie către autoritatea de protecția mediului, sub forma raportului anual de exercitare a custodiei. Prin acest raport se prezintă toate aspectele relevante de la nivelul sitului și în final starea ariei protejate. De asemenea, se pot întocmi și alte tipuri de rapoarte sau baze de date solicitate de autoritate. Acțiunea are în vedere întregul sit.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: starea ariei naturale protejate cunoscută; număr rapoarte. … d)Monitorizarea implementării Planului de managementMăsurile/activitățile Planului de management necesită a fi monitorizate, în vederea asigurării îndeplinirii lor. Fiecare măsură/activitate în parte se va monitoriza prin verificarea indicatorilor specifici de realizare. Eventual pot fi utilizate și alte modalități ce iau în considerare nu doar rezultatele unei singure măsuri, ci a mai multora care sunt conectate între ele sau a căror feed-back-uri reies doar prin însumarea îndeplinirii lor,Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: acțiunile din Planul de management realizate. … e)Identificarea și accesarea surselor de finanțareUna din cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative și de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin cu verse programe/proiecte.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: acțiunile din Planul de management realizate; cereri de finanțare completate pentru proiecte cu diverse finanțări. … f)Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul situluiSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: patrularea ariei în mod regulat; rapoarte de patrulare. … g)Eliberarea de avize pentru planurile și proiectele care se realizează pe teritoriul situluiCustodele va evalua impactul planurilor și proiectelor propuse a fi realizate pe teritoriul sitului prin studierea documentației depuse de către solicitanți și pe baza observațiilor din teren, în urma evaluării custodele va elibera avize – negative/pozitive/cu restricții.Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: număr avize eliberate. … h)Actualizarea permanentă a bazei de dateSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: baza de date actualizată. … i)Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management și revizuirea Planului de managementSpecii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.Indicatori de realizare a activității: raport final de activitate; Plan de management revizuit. … Măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelorTabelul nr. 14*Font 7*┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐│ Măsuri │ Indicatori de realizare │Pri-│ Calendarul de implementare │ Parteneri pentru ││ │ │ori-├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤ implementare ││ │ │ta- │Anul 1│Anul 2│Anul 3│Anul 4│Anul 5│ ││ │ │tea ├──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┼──┬───┤ ││ │ │ │S1│S2 │S1│S2 │S1│S2 │S1│S2 │S1│S2 │ │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│1.a. Continuarea identificării│Raport anual privind identificarea │ 1 │ │ │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu, ││și cartării speciilor de │speciilor noi și/sau identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de cercetare ││interes comunitar │celor prezente în noi zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│1.b. Continuarea identificării│Raport anual privind identificarea │ 1 │ │ │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu, ││și cartării habitatelor │habitatelor noi și identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de cercetare ││speciilor de interes comunitar│celor prezente în noi zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor interes comunitar │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│2.a. Actualizarea permanentă a│Informații actualizate – raport │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu, ││informațiilor privind speciile│anual privind starea de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de cercetare ││de interes comunitar prin │a speciilor de interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││monitorizarea acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│2.b. Evaluarea anuală a stării│Raport anual privind starea de │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu, ││de conservare a speciilor de │conservare a speciilor de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de cercetare ││interes comunitar │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│3.a. Depistarea și eliminarea │Surse de poluare depistate și │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││surselor de poluare cu deșeuri│eliminate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Poliție Locală││menajere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul Județean al ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliției, Administrația Națio-││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nală Apele Române, agenții ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │județene pentru protecția ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda Națională de ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu – comisariate județene ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari și administratori ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.b. Realizarea și întreține- │Scări de pești realizate și │ 2 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│ │ │Autorități ale administrației ││rea de scări de pești în zona │funcționale; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││barajelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, societăți ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice interesate │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.c. Interzicerea introducerii│În teren nu sunt identificate noi │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││speciilor invazive de pești │specii invazive de pești; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate județene, Poliție ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Locală, proprietari și ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.d. Implementarea restricții-│Menținerea speciilor de interes │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││lor prevăzute în regulament │comunitar într-o stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││privind accesul motorizat în │conservare favorabilă; scăderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, Garda ││anumite zone, aprinderea │numărului de avertismente și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││focurilor, producerea de │contravenții; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, Poliție Locală││zgomote puternice, aruncarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul Județean al ││deșeurilor, colectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliției, proprietari și ││speciilor de floră și faună │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.e. Lobby pentru realizarea │Îmbunătățirea sistemului de │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││unor rețele de canalizare │canalizare în localitățile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││eficiente în localitățile │limitrofe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││limitrofe sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene proprietari și ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.f. Monitorizarea lucrărilor │Menținerea speciilor de interes │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││bine justificate de regulari- │comunitar într-o stare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││zare, decolmatare și reprofi- │conservare favorabilă; lucrările de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││lare a cursului râului care │decolmatare și regularizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││respectă măsurile adecvate │respectă prevederile Planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││conservării speciei de interes│management și condițiile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││comunitar și monitorizarea │avizele și autorizațiile de mediu; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene proprietari și ││acestor activități │raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.g. Desemnarea unor "zone de │desemnarea anuală a "zonelor de │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││liniște", unde nu vor fi │liniște"; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││executate lucrări de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││decolmatare în albie pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││parcursul implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││Planului de management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene proprietari și ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.h. Supravegherea realizării │Număr controale │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Administrația Națională Apele ││lucrărilor prevăzute în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenții județene ││Programul de Gospodărire a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru protecția mediului, ││Apelor cu respectarea strictă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda Națională de Mediu – ││a legislației în vigoare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate județene │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.i. Interzicerea construirii │Lipsa din teren a unor amenajări │ 1 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││de baraje, praguri și altor │noi; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││construcții similare în albia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││râului Moldova și ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││afluenților principali, care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││pot constitui obstacole pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││speciile de pești │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.j. Menținerea habitatelor │Habitate menținute într-o stare de │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││acvatice folosite pentru │conservare favorabilă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││reproducere de speciile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││amfibieni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.k. Limitarea pășunatului │Număr de animale din pășuni: │ 2 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││și refacerea covorului ierbos │hectare de pajiști refăcute; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││în zonele unde acesta este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││degradat – conservarea sau, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││eventual, refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││habitatului popândăului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.l. Conservarea "zonelor cu │Numărul de bălți conservate; │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││bălți și a zonelor umede din │numărul de bălți amenajate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, agenții ││habitatele forestiere și din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │județene pentru protecția ││vecinătatea acestora și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda Națională de ││amenajarea de noi habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu – comisariate județene, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari și administratori ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.m. Adaptarea managementului │Menținerea speciilor de interes │ 2 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││forestier la necesitățile de │comunitar într-o stare de conserva-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││conservare ale speciilor de │re favorabilă; elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││interes comunitar │vegetație menținute în teren; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.n. Limitarea realizării de │Numărul de drumuri noi de acces; │ 2 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││noi drumuri de acces │raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.o. Includerea prevederilor │Amenajamente silvice adecvate │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││Planului de management al │statutului de arie protejată al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, agenții ││sitului în amenajamentele │zonei; raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │județene pentru protecția ││silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda Națională de ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu – comisariate județene, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcția Silvică Neamț și ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocoale silvice, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.p. Includerea prevederilor │Planuri urbanistice generale și │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││Planului de management al │zonale adecvate statutului de arie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││sitului în planurile de │protejată al zonei; management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││urbanism – Planuri Urbanistice│adecvat al terenurilor; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││Generale și Planuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││Urbanistice Zonale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.q. Interzicerea sau după caz│Management adecvat al terenurilor, │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││limitarea schimbării modului │menținerea modului de utilizare al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││de utilizare a terenurilor │terenurilor; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.r. Umplerea și sigilarea │Construcție sigilată; raport │ 3 │ │ ├──┼──>│ │ │ │ │ │ │Autorități ale administrației ││construcției de beton din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││cadrul fostului sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││irigații din aval de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││localitatea Roșiori, comuna │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││Dulcești │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.s. Implementarea unor măsuri│Număr și suprafață zone cu │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││de conservare noi, în funcție │reconstrucție ecologică; raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││de rezultatele monitorizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││din din teren ori de câte ori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││este neclar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│3.ș. Supravegherea realizării │Asigurarea unei stări de conservare│ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││lucrărilor care afectează │favorabilă pentru specia Lutra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, Administrația ││albia minoră a râului Moldova,│lutra; număr de controale; raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională Apele Române, ││cursurile secundare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenții județene pentru ││acumulările permanente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecția mediului, Garda ││apă și malurile acestora în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Națională de Mediu – comisa- ││vederea conservării habitatu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riate județene, proprietari și││lui vidrei. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│4.a. Amenajarea unor puncte │Număr puncte de observare amenajate│ 2 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼─>│ │Autorități ale administrației ││cheie de observare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││biodiversității și întreține- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││rea amenajărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.b. Amenajarea unor trasee │Număr trasee ecoturistice realizate│ 2 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││ecoturistice și întreținerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││amenajărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri,││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de structuri ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice și de cazare │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.c. Instalarea de panouri și │Număr de panouri și indicatoare │ 2 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││indicatoare în principalele │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││puncte de interes și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││întreținerea acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.d. Amenajarea de puncte de │Număr puncte de informare, centru │ 3 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││informare, a unor locuri de │vizitare, locuri de campare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││campare, a unui centru de │amenajate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││vizitare și întreținerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri,││acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de structuri ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice și de cazare │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.e. Prezentarea, prin │Număr prezentări │ 2 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││intermediul birourilor și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││mijloacelor de informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, birouri ││turistică ale localităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │promovare turism, consilii ││limitrofe, a unor informații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │județene ││detaliate cu privire la aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││protejată ca și atracție │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││turistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.f. Crearea și promovarea │Portofoliu de activități sportive │ 2 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││unui portofoliu de activități │creat și promovat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, inspectorate ││sportive pentru aria protejată│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │școlare județene, asociații ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, Ministerul ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Tineretului și Sportului, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii județene │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.g. Crearea și promovarea │Număr vizitatori informați; număr │ 3 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││unui portofoliu de activități │prezentări realizate, portofoliu de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, inspectorate ││vizând cunoașterea speciilor │activități vizând cunoașterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │școlare județene, asociații ││și habitatelor sitului de │speciilor și habitatelor sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, Ministerul ││tipul unui turism științific, │creat și promovat; număr de grupuri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Tineretului și Sportului, ││cu ghizi special instruiți │ghidate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii județene, proprietari││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de structuri turistice și de ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.i. Informarea vizitatorilor │Impactul negativ al vizitării este │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││cu privire la valorile ariei │minim; raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale ││naturale protejate și a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││regulilor de vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│4.j. Crearea și implementarea │Număr rangeri voluntari; număr │ 1 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││unui sistem de rangeri │acțiuni realizate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, inspectorate ││voluntari din rândul tinerilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │școlare județene, ││din localitățile adiacente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați. │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│5.c. Realizarea de întâlniri │Număr întâlniri cu comunitățile │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││periodice cu factorii │locale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││interesați │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri,││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate școlare județene,││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administrația Națională Apele ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenții județene ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru protecția mediului, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda Națională de Mediu – ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate județene, │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.d. Promovarea Ghidului │Număr întâlniri cu comunitățile │ 2 │ │ │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││privind cele mai bune practici│locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, proprietari și││agricole și a Codului pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de terenuri ││bune condiții agricole și de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││mediu în rândul agricultorilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││de pe teritoriul sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.e. Dezvoltarea de partene- │Număr de parteneriate realizate │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││riate cu persoane și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││instituții relevante │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, inspectorate școlare│├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.f. Informare și │Număr de întâlniri; număr de │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││conștientizare localnici cu │materiale informative distribuite. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││privire la ariile protejate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││valorile naturale și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și administratori de terenuri ││oportunitățile de valorificare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││durabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.g. Promovarea ariei │Pagină web funcțională și │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu ││naturale protejate, a sitului │actualizată; număr de actualizări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││pe pagina web a custodelui, pe│anuale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││diverse medii de socializare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││online │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.h. Realizarea și promovarea │Număr panouri informative realizate│ 1 │ │ ├──┼───┼──┼──>│ │ │ │ │Autorități ale administrației ││materialelor informative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││pentru panourile de informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, proprietari ││pe traseele turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.i. Promovarea națională și │Număr de publicații și apariții │ 2 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││internațională a sitului, ca │media ce conțin informații despre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││și destinație turistică │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, Ministerul ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Tineretului și Sportului, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii județene │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.j. Organizarea de │Manifestări culturale organizate; │ 3 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││manifestări culturale │raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, inspectorate││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │școlare județene, consilii ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │județene │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.k. Conceperea și distribui- │Siglă concepută și distribuită. │ 3 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││rea siglei sitului către │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││producătorii locali de produse│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, producători ││tradiționale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locali │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│5.l. Prezentarea produselor │Număr produse tradiționale │ 3 │ │ ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││tradiționale locale etichetate│etichetate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, asociații ││cu sigla sitului pe paginile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, producători ││web existente. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locali │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Program 3 Programul Conștientizare și educație ││Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│6.a. Promovarea ghidului │Număr exemplare ghid distribuite. │ 2 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││educativ pentru copii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, cadre ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │didactice din școli, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectorate Școlare Județene │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│6.b. Implementarea de │Minimum 2 prezentări anual; număr │ 2 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││activități educative în aria │de elevi participanți. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, profesori din ││protejată și la sediile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │școli, inspectorate școlare ││instituțiilor școlare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │județene │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului personalului și a infrastructurii necesare ariei naturale protejate. │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│7.a. Realizarea și dotarea │Punct de lucru echipat │ 2 ├──┼───┼─>│ │ │ │ │ │ │ │Autorități ale administrației ││punctului de lucru al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, operatori în ││custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turism, producători locali │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│7.b. Marcarea prin panouri a │Număr panouri cu limite amplasate. │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││limitelor ariei protejate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, proprietari ││teren și menținerea acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│7.c. Realizarea, montarea și │Număr de panouri indicatoare, │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Autorități ale administrației ││întreținerea panourilor │panouri de avertizare și de panouri│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, proprietari de││indicatoare, panourilor de │informative. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri ││avertizare și a panourilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││informative pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││evidențierea limitelor sitului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│7.d. Asigurarea de dotări și │Existența unor dotări și echipament│ 1 │ ├───┼──┼───┼> │ │ │ │ │ │- ││echipament de teren adecvat │de teren adecvate; rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │activitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│7.e. Asigurarea de echipament │Existența unui echipament adecvat; │ 1 │ ├───┼──┼───┼> │ │ │ │ │ │- ││de birou adecvat │rapoarte de activitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│8.a. Adaptarea organigramei │Organigramă adecvată │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│- ││custodelui la necesitățile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││aplicare ale Planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│8.b. Evaluarea nevoilor de │Raport anual privind necesarul de │ 1 ├─>│ │ │ │ │ │ │ │ │ │- ││formare a personalului │instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││implicat în managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││sitului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│8.c. Desfășurarea și │Raport anual de instruire sau │ 2 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu ││participarea la cursuri de │rapoarte intermediare dacă sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││instruire, schimbări de │necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││experiență, conferințe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┤│Obiectiv specific 9: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrative │├──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬────┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──────────────────────────────┤│9.a. Realizarea unui plan de │Plan de lucru și financiar anual │ 1 ├─>│ ├─>│ ├─>│ ├─>│ ├─>│ │- ││lucru anual cu bugetul necesar│realizat. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.b. Elaborarea rapoartelor de│Număr rapoarte elaborate. │ 1 │ ├───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│- ││activitate și financiare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.c. Trimiterea și completarea│Starea ariei naturale protejate │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│- ││rapoartelor în funcție de │cunoscută; rapoarte. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││solicitările autorităților │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.d. Monitorizarea │Acțiunile din Planul de management │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│- ││implementării Planului de │realizate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.e. Identificarea și │Acțiunile din Planul de management │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Specialiști în domeniu ││accesarea surselor de │realizate; cereri de finanțare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││finanțare │completate pentru proiecte cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │diverse finanțări. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.f. Realizarea de patrulări │Patrularea ariei în mod regulat; │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│Poliție Locală, ││periodice pe teritoriul │rapoarte de patrulare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda Națională de Mediu – ││sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate județene, ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul Județean al ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliției │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.g. Eliberarea de avize │Avize negative/pozitive/cu │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│- ││pentru planurile și proiectele│restricții │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││care se realizează pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││teritoriul sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.h. Actualizarea permanentă a│Baza de date actualizată │ 1 ├──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼──>│- ││bazei de date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──────────────────────────────┤│9.i. Evaluarea rezultatelor │Raport final de activitate; Plan de│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼──>│- ││implementării Planului de │management revizuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││management în al IV-lea an și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││întocmirea noului plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└──────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──────────────────────────────┘ …  … 5.1.Resursele necesare implementării Planului de managementEstimarea resurselor financiare necesare implementării Planului de management al sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, se va face de către custode prin Planul anual de acțiuni, având în vedere măsurile de management propuse în Planul de management.Costurile estimate pentru implementarea Planului de management depășesc resursele disponibile ale custodelui, fiind necesară atragerea de finanțări. … 6.PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILORPlanul de monitorizare al activitățilorTabelul nr. 15*Font 7*┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management ││ Activități │ este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată ││ │ și că Planul este adaptat corespunzător. ││ ├─────────┬────────────────────────────────────────────────┤│ │Frecvența│[] Indicatorul monitorizat │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Continuarea identificării și cartării speciilor│ C │Raport anual privind identificarea speciilor noi││de interes comunitar │ │sau identificarea celor prezente în noi zone │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Continuarea identificării și cartării │ P │Raport anual privind identificarea habitatelor ││habitatelor speciilor de interes comunitar │ │noi și identificarea celor prezente în noi zone │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Actualizarea permanentă a informațiilor privind│ P │Informații actualizate – raport anual privind ││speciile de interes comunitar prin │ │starea de conservare a speciilor de interes ││monitorizarea acestora │ │comunitar │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Evaluarea anuală a stării de conservare a │ P │Raport anual privind starea de conservare a ││speciilor de interes comunitar │ │speciilor de interes comunitar │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu│ C │Surse de poluare depistate și eliminate ││deșeuri menajere │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizarea și întreținerea de scări de pești în│ N │Scări de pești realizate și funcționale; raport.││zona barajelor │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Interzicerea introducerii speciilor invazive de│ C │În teren nu sunt identificate noi specii ││pești │ │invazive de pești; raport. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Implementarea restricțiilor privind accesul │ C │Raport activitate, menținerea speciilor de ││motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor│ │interes comunitar într-o stare de conservare ││producerea de zgomote puternice, aruncarea │ │favorabilă; scăderea numărului de avertismente ││deșeurilor, colectarea speciilor de floră și │ │și contravenții. ││faună │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Lobby pentru realizarea unor rețele de │ C │Îmbunătățirea sistemului de canalizare în ││canalizare eficiente în localitățile limitrofe │ │localitățile limitrofe. ││sitului │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Monitorizarea lucrărilor bine justificate de │ C │Raport privind menținerea speciilor de interes ││regularizare, decolmatare și reprofilare a │ │comunitar într-o stare de conservare favorabilă;││cursului râului care respectă măsurile adecvate│ │lucrările de decolmatare și regularizarea ││conservării speciilor de interes comunitar. │ │respectă prevederile Planului de management și ││ │ │condițiile din avizele și autorizațiile de mediu│├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Desemnarea unor "zone de liniște", unde nu vor │ C │Desemnarea anuală a "zonelor de liniște"; raport││fi executate lucrări de decolmatare în albie, │ │ ││pe parcursul implementării Planului de │ │ ││management │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Supravegherea realizării lucrărilor prevăzute │ C │Număr controale. ││în Programul de Gospodărire a Apelor cu │ │ ││respectarea strictă a legislației în vigoare │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Interzicerea construirii de baraje, praguri și │ C │Lipsa din teren a unor amenajări noi; raport. ││altor construcții similare în albia râului │ │ ││Moldova și ale afluenților principali, care pot│ │ ││constitui obstacole pentru speciile de pești │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru│ C │Habitate menținute într-o stare de conservare ││reproducere de speciile de amfibieni │ │favorabilă. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Limitarea pășunatului și refacerea covorului │ C │Numărul de animale din pășuni; hectare de ││ierbos în zonele unde acesta este degradat │ │pajiști refăcute; raport. ││conservarea sau, eventual, refacerea habitatu- │ │ ││lui popândăului. │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede│ N │Numărul de bălți conservate; numărul de bălți ││din habitatele forestiere și din vecinătatea │ │amenajate. ││acestora și amenajarea de noi habitate │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Adaptarea managementului forestier la │ P │Rapoarte de activitate, menținerea speciilor de ││necesitățile de conservare ale speciilor de │ │interes comunitar într-o stare de conservare ││interes comunitar. │ │favorabilă; elemente de vegetație menținute în ││ │ │teren. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Limitarea realizării de noi drumuri de acces │ C │Numărul de drumuri noi de acces; raport. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Includerea prevederilor Planului de management │ N │Amenajamente silvice adecvate statutului de arie││al sitului în amenajamentele silvice │ │protejată al zonei; raport. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Includerea prevederilor Planului de management │ N │Planuri urbanistice generale și zonale adecvate ││al sitului în planurile de urbanism – planuri │ │statutului de arie protejată al zonei; ││urbanistice generale și zonale │ │management adecvat al terenurilor; raport. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Interzicerea sau, după caz, limitarea │ C │Management adecvat al terenurilor, menținerea ││schimbării modului de utilizare a terenurilor │ │modului de utilizare al terenurilor; raport. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Umplerea și sigilarea construcției de beton din│ N │Construcție sigilată; raport de activitate. ││cadrul fostului sistem de irigații din aval de │ │ ││localitatea Roșiori, comuna Dulcești │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Implementarea unor măsuri de conservare noi. │ C │Rapoarte de activitate, specii și habitate ││În funcție de rezultatele monitorizării din │ │menținute într-o stare de conservare favorabilă,││teren, ori de câte ori este necesar │ │număr și suprafață zone cu reconstrucție ││ │ │ecologică. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Supravegherea realizării lucrărilor care │ C │Asigurarea unei stări de conservare favorabilă ││afectează albia minoră a râului Moldova, │ │pentru specia Lutra lutra; număr de controale; ││cursurile secundare, acumulările permanente de │ │raport. ││apă și malurile │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Amenajarea unor puncte cheie de observare a │ N │Număr puncte de observare amenajate. ││biodiversității și întreținerea amenajărilor │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Amenajarea unor trasee ecoturistice și │ C │Număr trasee ecoturistice realizate. ││întreținerea amenajărilor │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Instalarea de panouri și indicatoare în │ C │Număr de panouri și indicatoare realizate. ││principalele puncte de interes și întreținerea │ │ ││acestora │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Amenajarea de puncte de informare – eventual a │ C │Număr puncte de informare, centru vizitare ││unui centru de vizitare și întreținerea │ │amenajat, locuri de campare amenajate. ││acestora │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Prezentarea, prin intermediul birourilor și │ C │Număr prezentări. ││mijloacelor de informare turistică ale │ │ ││localităților limitrofe, a unor informații │ │ ││detaliate cu privire aria protejata ca sit și │ │ ││atracție turistică │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Crearea și promovarea unui portofoliu de │ P │Portofoliu de activități sportive creat și ││activități sportive pentru aria protejată │ │promovat. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Crearea și promovarea unui portofoliu de │ P │Număr vizitatori informați; număr prezentări ││activități vizând cunoașterea speciilor și │ │realizate, portofoliu de activități vizând ││habitatelor sitului de tipul unui turism │ │cunoașterea speciilor și habitatelor sitului ││științific, cu ghizi special instruiți │ │creat și promovat; număr de grupuri ghidate. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Informarea vizitatorilor cu privire la valorile│ C │Impactul negativ al vizitării este minim; raport││ariei naturale protejate și a regulilor de │ │ ││vizitare │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Crearea și implementarea unui sistem de rangeri│ C │Număr rangeri voluntari; număr acțiuni realizate││voluntari din rândul tinerilor din localitățile│ │ ││limitrofe │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizarea de întâlniri periodice cu factorii │ P │Număr întâlniri cu comunitățile locale. ││interesați │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Promovarea Ghidului privind cele mai bune │ N │Număr întâlniri cu comunitățile locale. ││practici agricole și a Codului pentru bune │ │ ││condiții agricole și de mediu în rândul │ │ ││agricultorilor de pe teritoriul sitului │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și │ N │Număr de parteneriate realizate. ││instituții relevante │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Informare și conștientizare localnici cu │ C │Număr de întâlniri; număr de materialelor ││privire la ariile protejate, valorile naturale │ │informative distribuite. ││și oportunitățile de valorificare durabilă │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Promovarea ariei protejate naturale, a sitului │ C │Pagină web funcțională și actualizată; număr de ││pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de│ │actualizări anuale. ││socializare online │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizarea și promovarea materialelor │ N │Număr panouri informative realizate. ││informative pentru panourile de informare pe │ │ ││traseele turistice │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Promovarea națională și internațională a │ N │Număr de publicații și apariții media ce conțin ││sitului, ca și destinație turistică │ │informații despre sit. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Organizarea de manifestări culturale │ P │Manifestări culturale organizate; raport. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Conceperea și distribuirea siglei sitului către│ N │Siglă concepută și distribuită. ││producătorii locali de produse tradiționale │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Prezentarea produselor tradiționale locale │ N │Număr produse tradiționale etichetate. ││etichetate cu sigla sitului pe paginile web │ │ ││existente. │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Promovarea ghidului educativ pentru copii │ P │Număr exemplare ghid distribuite. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Implementarea de activități educative în aria │ P │Minimum 2 prezentări anual; număr de elevi ││protejată și la sediile instituțiilor școlare │ │participanți. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizare și echipare punct lucru custode │ N │Punct de lucru echipat. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Materializarea limitelor ariei protejate pe │ C │Limite materializate în teren. ││teren și menținerea acestora │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizarea, montarea și întreținerea panourilor│ C │Număr de panouri indicatoare, panouri de ││indicatoare, panourilor de avertizare și a │ │avertizare și panouri informative. ││panourilor informative │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Asigurarea de dotări și echipament de teren │ N │Existența unor dotări și echipament de teren ││adecvat │ │adecvate; rapoarte de activitate. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Asigurarea de echipament de birou adecvat │ N │Existența unui echipament adecvat; rapoarte de ││ │ │activitate. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Adaptarea organigramei custodelui la │ N │Organigramă adecvată. ││necesitățile de aplicare ale Planului de │ │ ││management │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Evaluarea nevoilor de formare ale personalului │ N │Raport anual de privind necesarul de instruire. ││implicat în managementul sitului. │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Desfășurarea și participarea la cursuri de │ N │Raport anual de instruire sau rapoarte ││instruire, schimburi de experiența, conferințe │ │intermediare dacă sunt necesare. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Monitorizarea pregătirii, competenței și │ C │Fișe de apreciere, formulare de evaluare. ││performanțelor personalului │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Analiza anuală a realizării Planului de │ P │Raport anual, modificări propuse. ││management și adaptarea în consecință a │ │ ││acțiunilor din Planul de management │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Pregătirea unui plan de lucru anual cu │ P │Plan de lucru și financiar anual. ││activitățile planificate: personal, resurse, │ │ ││timp │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Elaborarea rapoartelor de activitate și │ P │Rapoarte elaborate ││financiare │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Trimiterea și completarea rapoartelor în │ N │Starea arici naturale protejate cunoscută; ││funcție de solicitările autorităților │ │rapoarte. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Monitorizarea implementării Planului de │ P │Acțiunile din Planul de management realizate. ││management │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Identificarea și accesarea surselor de │ N │Acțiunile din Planul de management realizate; ││finanțare │ │cereri de finanțare completate pentru proiecte ││ │ │cu diverse finanțări │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul│ C │Patrularea arici în mod regulat; rapoarte de ││sitului │ │patrulare. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Eliberarea de avize pentru planurile și │ C │Avize – negative/pozitive/cu restricții ││proiectele care se realizează pe teritoriul │ │ ││sitului │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Actualizarea permanentă a bazei de date │ C │Baza de date actualizată. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Evaluarea rezultatelor implementării Planului │ N │Raport final de activitate; Plan de management ││management în al V-lea an și întocmirea noului │ │revizuit. ││plan │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Monitorizarea documentațiilor realizate de │ C │Registru de intrări ieșiri. ││custode │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Menținerea unei arhive cu toate documentațiile │ C │Arhiva custodelui. ││și publicațiile produse de custode │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Monitorizarea activităților interne și externe,│ C │Număr activități interne și externe ││activități înregistrate, documente oficiale și │ │Număr documente oficiale, acorduri ││acorduri │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Asigurarea unor formate adecvate pentru │ C │Modele de contracte, acorduri. ││contracte, acorduri, și a includerii │ │ ││mijloacelor de raportare, revizuire și │ │ ││monitorizare │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Producerea de minute și procese verbale în urma│ C │Minute și procese verbale. ││întâlnirilor de lucru, ședințe │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Realizarea unui sistem de raportare a │ C │Raportări. ││activităților personalului │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Menținerea unei biblioteci cu studii și │ C │Studii, publicații, literatură de specialitate. ││publicații despre aria protejată, precum și cu │ │ ││literatură de specialitate │ │ │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Asigurarea că toți cercetători (oamenii de │ C │Contracte de cercetare, voluntariat ││teren depun copii ale muncii prestate │ │Fișe de raportare. │├───────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────────────────────────────────────────────┤│Menținerea înregistrărilor veniturilor │ C │Acte contabile. ││financiare ale ariei protejate │ │ │└───────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────────────────────────────────────────────┘Legendă:Frecvența: C – continuu; P – periodic; N – în funcție de necesități. …  + 
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚEApetroaie D., 1973 – Comunitățile de pești din râurile Suceava și Moldova care conviețuiesc cu specia Eudontomyzon mariae, Ocrotirea Naturii, 6: 34-58, Suceava.Bănărescu P., 1964 – Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII, Editura Academiei R.P.R. București.Burton E.C., Gray M.J., Schmutzer A.C., Miller D.L., 2009 – Differential responses of postmetamoiphic amphibians tocattle grazing in wetlands. J. Wildlife Manage, 73:269-277.Călinescu R. I., 1931 – Mamiferele României. Repartiția și problemele lor geografice-economice, Imprimeria Națională, București.Chiriac E., Dănilă I., 1983 – Recherches sur la parasitofaune de souslik Citellus cittelus L. dans la Moldavie de Nord. Analele Universității București, Biologic, 32:43-46, București.Cogălniceanu D., 1997 – Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universității București.Cogălniceanu D, 2002 – Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecția de Biologie-Ecologie, Editura Ars Docendi, Universitatea din București.Cogălniceanu D., 1997 – Practicum de ecologic a amfibienilor, Editura Universității din București.Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiașu R., Stănescu F., Rozylowicz L., 2013 – Diversity and distribution of amphibians in România. Zoo Keys 296:35-57.Cooke A.S., Arnold H.R., 2003 – Night counting, netting and population dynamics of crested newts – Triturus cristatus. Herpetological Bulletin 84:5-14.Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.S., Sas I, Strugariu A., Cacuci P., Gherghel I., 2008 – Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from Northern Moldavia – Suceava and Botoșani Counties, România, North-Western Journal of Zoology 4:25-47, Editura Universității Oradea.Davideanu G., Davideanu A., 2004 – Date asupra ihtiofaunei râului Moldova. Studii și Comunicări Muzeul Național Brukenthal, Științe Naturale 29. Sibiu.Franklin J., 2009 – Mapping species distributions: spațial inference and prediction, Cambridge University Press.Fuhn, I.E., 1960 – Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Române, București.Gustafson D. H., Andersen A. S., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009 – Pond quality determinants of occurrence patterns of great crested newts – Triturus cristatus, Journal of Herpetology, 43(2):300-310.Halliday T., 2005 – Amphibians. Ecological Census Methods, 2nd Edition, Sutherland W., ed. Cambridge University Press.Hamar M., 1967 – Din viața rozătoarelor, Editura Științifică, București.Hausleithner 2013 – The European ground squirrel Monitoring Network Lower Austria, Austrian League for Nature Conservation.Hayer W.R., Donnelly M.A., Mc Diarmid R.W., Hayek L.C., Foster M.S., 1994 – Measuring and Monitoring Biological Diversity: Standard Methods for Amphibians, 60-107, Washington DC, Smithsonian Institution Press.Iftime A. 2005 – Amphibia, în Cartea roșie a vertebratelor din România, ed. Botnariuc N., Tatole V., Editura Academiei Române și Muzeul Național Istorie Naturală "Grigore Antipa", București.Kottelat M., Freyhof J., 2007 – Handbook of European freshwater fishes, Kottelat, Comol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.Madej Z., 1973 – Ecology of European fire-bellied toads Bombina (Oken 1816). Przgel. Zool. Wroclaw 17:200-204.Meeskee C., Schneeweiss N., Briggs, L., 2009 – Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 "Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands".Olsen Lars Henrik, 2012 – Animalele și urmele lor, Editura MAST, București.Pop D.A., Chițu Z., 2013 – Landslides and Herpetofauna: a Preliminary Evaluation of Habitat Suitability, Travaux du Museum Național d''Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 56:205-219, București.Popescu A., Murariu, D., 2001 – Rodentia, Mammalia, Fauna României, Vol. XVI, Fascicula II, Editura Academiei Română, București.Popovici M., 2006 – Biodiversitatea mamiferelor mici din diferite agroecosisteme din nordul Moldovei, România, Teză de doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași.Pricop F., Battcs W., Ureche D., Stoica I., 2004 – Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei din bazinele acvatice naturale și antropice: 27-34 Vasile Goldiș University Press, Arad..Schmutzer A.C., Gray M.J., Burton E.C., Miller D.L., 2008 – Impacts of cattle on amphibian larvae and the aquatic environment, Freshwater Biology 53:2613-2625.Simionescu V., 1965 – Contribuții la cunoașterea sistematicii și răspândirii geografice a faunei de rozătoare – Glires din Moldova, Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza", seria nouă, Secțiunea II, Biologie, Tomul XI, Fasc. 1:127-141, Iași.Simionescu V., 1970 – Cercetări privind dinamica populației mamiferelor mici din câteva tipuri de biocenoze naturale din Moldova. Societatea de Științe Biologice din R.S.R., Comunicări de zoologie, 289-304.Strugariu A., Gherghel I., Huțuleac-Volosciuc M.V., Săhlean T.C., Sas I., Săhlean T.C., Pușcașu C.M., 2006 – Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County, România, Analele Universității din Oradea, Fascicula Biologie 13:39-47.Tatole V., Iftime A., Stan M., Iorgu E., Iorgu I., Oțel V., 2009 – Speciile de animale Natura 2000 din România,, Imperium Print, București.Vomicu B., Davideanu G., Davideanu A., 2006 – Data concerning the fish communities of the Moldova River – România, Acta Ihtiologica Romanica, 293-304.Vomicu B., 2009 – Cercetări privind ihtiofauna râului Moldova. Teză de doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași.***, 2004 – Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic. Twining Project Phare 2004/IB/EN – 03.***, 2006 – Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project R02006/IB/EN-02 Phase II.*** – "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" – manual și instrumente – elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului "Managementul conservării biodiversității în României" – facilitare și asistență tehnică în schimbările instituționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176.***, 2014 – Raport final al contractului "Realizarea studiilor de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, RGSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși", în cadrul proiectului "Managementul durabil al trei arii protejate situate pc Râul Moldova", S.C. Biome Management S.R.L.***, 2014 – Structura planului de management și recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON și Structura recomandată a datelor geospațiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON" realizat în cadrul proiectului "Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, disponibil online http://www.anpm.ro/proiect-smcron/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospațiale-nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra/http://camivore.biodiversitate.ro/vidraUnitatea elaboratoare și colectivul de elaborare:Planul de management a fost elaborat în cadrul proiectului "Managementul durabil al trei arii protejate situate pe Râul Moldova" prin componenta "Realizare și gestionare baze date, colectare date GIS, elaborare planuri de monitorizare și management pentru ariile protejate ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși" de către S.C. Giscotop C.V. S.R.L.Colectivul de elaborare: Onete Marilena – specialist monitorizarea biodiversității, Vergheleț Mircea – specialist management arii protejate, Popovici Mariana – zoolog, Popovici Ovidiu – zoolog, Mânu Minodora – zoolog, Vezeanu Constantin – specialist IT informatică/GIS/cartografie și Lorenț Adrian – specialist IT/GI S/cartografie. + 
Anexa nr. 1la Planul de managementHarta localizării sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman + 
Anexa nr. 2la Planul de managementHarta cu limitele sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman și unitățile administrativ-teritoriale + 
Anexa nr. 3la Planul de managementHarta geomorfologică + 
Anexa nr. 4la Planul de managementHarta geologică + 
Anexa nr. 5la Planul de managementHarta hidrologică + 
Anexa nr. 6la Planul de managementHarta solurilor + 
Anexa nr. 7la Planul de managementHarta peisajului + 
Anexa nr. 8la Planul de managementHarta obiectivelor de infrastructură și construcții + 
Anexa nr. 9la Planul de managementHarta patrimoniului cultural + 
Anexa nr. 10la Planul de managementHarta utilizării terenurilor + 
Anexa nr. 11la Planul de managementHarta tipurilor de proprietate a terenurilor + 
Anexa nr. 12la Planul de managementHarta formelor de administrare a terenurilorHarta parcelelor silvice de pe suprafața sitului ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman + 
Anexa nr. 13la Planul de managementHărți de distribuție pentru speciile de interes comunitarHartă de distribuție a speciei Barbus meridionalis sinonim BarbuspetenyiHartă de distribuție a speciei Cobitis taeniaHartă de distribuție a speciei Sabanejewia aurataHartă de distribuție a speciei Triturus cristatusHartă de distribuție a speciei Bombina variegataHartă de distribuție a speciei Bombina bombinaHartă de distribuție a speciei Lutra lutraHartă de distribuție a speciei Spermophilus citellusHartă de distribuție a speciei Myotis bechsteiniHartă de distribuție a speciei Myotis myotis + 
Anexa nr. 14la Planul de managementHărți ale presiunilor trecute și prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0364Harta presiunii Pășunatul ne-intensiv în amestec de animaleHarta presiunii Creșterea animalelorHarta presiunii Gestionarea și utilizarea pădurii și plantațieiHarta presiunii Exploatările forestiereHarta presiunii Extragere de nisip și pietrișHarta presiunii Drumuri, poteciHarta presiunii Trafic autoHarta presiunii Infrastructuri agricole, construcții în peisajHarta presiunii Depozitarea deșeurilorHarta presiunii Poluarea apelor de suprafață – limnice, terestre, marine și salmastreHarta presiunii Specii invazive non-nativeHarta presiunii HibridizareHarta presiunii Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceHarta presiunii Colmatare + 
Anexa nr. 15la Planul de managementHărți ale amenințărilor asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanHarta amenințării Pășunatul ne-intensiv în amestec de animaleHarta amenințării Creșterea animalelorHarta amenințării Exploatările forestiereHarta amenințării Gestionarea și utilizarea pădurii și plantațieiHarta amenințării Extragere de nisip și pietrișHarta amenințării Drumuri, poteciHarta amenințării Trafic autoHarta amenințării Infrastructuri agricole, construcții în peisajHarta amenințării Depozitarea deșeurilorHarta amenințării Poluarea apelor de suprafață – limnice, terestre, marine și salmastreHarta amenințării Specii invazive non-nativeHarta amenințării HibridizareHarta amenințării înlăturarea de sedimente – mâlHarta amenințării Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropiceHarta amenințării Acumularea de materie organicăHarta amenințării SecareHarta amenințării Colmatare + 
Anexa nr. 16la Planul de managementLista unităților amenajistice și aunităților de producție de pe raza ariei protejate*Font 9*┌──────┬──────────────────────┬───────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────┐│ Ocol │ Denumire unitate de │Parcela│Subparcela│ Unitate │ Forma de │Suprafață││silvic│ producție │ │ │amenajistică│proprietate│ – ha ││ │ │ │ │ – UA │ │ │├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44A │ A │stat │ 2,88│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 43 │43 │ │stat │ 27,2│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44F │ F │stat │ 1,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44RR │ RR │stat │ 3,98│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44C │ C │stat │ 4,52│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 46 │46B │ B │stat │ 0,46│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44B │ B │stat │ 14,77│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44E │ E │stat │ 0,38│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44D │ D │stat │ 9,08│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 44 │44G │ G │stat │ 1,65│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 47 │47B │ B │stat │ 2,21│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 46 │46A │ A │stat │ 8,01│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 45 │45A │ A │stat │ 6,36│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 45 │45C │ C │stat │ 3,86│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 45 │45B │ B │stat │ 13,84│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 46 │46C │ C │stat │ 24,61│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 49 │49B │ B │stat │ 3,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 49 │49E │ E │stat │ 3,39│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 47 │47A │ A │stat │ 31,05│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 49 │49A │ A │stat │ 11,1│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 49 │49D │ D │stat │ 3,75│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 50 │50B │ B │stat │ 6,86│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 48 │48B │ B │stat │ 0,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 48 │48A │ A │stat │ 31,78│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 48 │48AA │ AA │stat │ 0,69│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 51 │51F │ F │stat │ 0,41│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 51 │51C │ C │stat │ 0,33│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 50 │50C │ C │stat │ 14,46│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 36 │36C │ C │stat │ 0,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 37 │37A2 │ A2 │stat │ 0,74│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 35 │35A │ A │stat │ 12,64│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 50 │50A │ A │stat │ 20,18│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 39 │39CC │ CC │stat │ 0,06│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 35 │35B │ B │stat │ 22,76│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 39 │39A1 │ A1 │stat │ 0,26│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 35 │35C │ C │stat │ 1,08│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 39 │39D │ D │stat │ 0,44│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 51 │51D │ D │stat │ 2,63│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 36 │36A │ A │stat │ 16,06│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 37 │37B │ B │stat │ 4,1│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 51 │51A │ A │stat │ 24,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 36 │36B │ B │stat │ 0,7│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 51 │51E │ E │stat │ 0,66│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 51 │51B │ B │stat │ 17,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 38 │38B │ B │stat │ 1,53│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 52 │52 │ │stat │ 3,84│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 37 │37A │ A │stat │ 22,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 39 │39A │ A │stat │ 10,57│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 54 │54A │ A │stat │ 7,41│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 38 │38A │ A │stat │ 38,55│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 54 │54B │ B │stat │ 1,73│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 23 │23D │ D │stat │ 0,78│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 23 │23C │ C │stat │ 1,02│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 39 │39C │ C │stat │ 1,33│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 26 │26E │ E │stat │ 3,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 26 │26D │ D │stat │ 1,2│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 42 │42 │ │stat │ 19,23│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 23 │23B │ B │stat │ 10,77│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 41 │41C │ C │stat │ 0,35│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 24 │24VV │ VV │stat │ 0,15│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 23 │23A │ A │stat │ 7,62│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 41 │41B │ B │stat │ 1,07│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 27 │27E │ E │stat │ 1,94│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 41 │41D │ D │stat │ 0,55│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 26 │26C │ C │stat │ 11,2│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22C │ C │stat │ 1,44│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22A2 │ A2 │stat │ 0,14│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22E │ E │stat │ 0,18│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22A1 │ A1 │stat │ 0,28│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 40 │40A │ A │stat │ 5,59│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 26 │26A │ A │stat │ 3,96│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 40 │40C │ C │stat │ 1,3│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22B │ B │stat │ 0,56│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 39 │39B │ B │stat │ 38,08│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 27 │27C │ C │stat │ 0,77│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 40 │40D │ D │stat │ 1,01│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 26 │26B │ B │stat │ 5,79│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 40 │40VV │ VV │stat │ 0,31│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 27 │27B │ B │stat │ 5,1│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 41 │41E │ E │stat │ 1,44│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 24 │24A │ A │stat │ 19,35│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22A │ A │stat │ 3,94│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 41 │41A │ A │stat │ 29,52│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 27 │27A │ A │stat │ 14,72│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 41 │41F │ F │stat │ 9,94│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 28 │28A │ A │stat │ 8,59│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 27 │27D │ D │stat │ 13,45│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 29 │29B │ B │stat │ 12,54│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 25 │25A │ A │stat │ 27,06│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 40 │40B │ B │stat │ 25,13│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 28 │28B │ B │stat │ 22,13│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 30 │30C │ C │stat │ 12,46│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 29 │29A │ A │stat │ 15,28│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 34 │34A │ A │stat │ 29,92│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 30 │30B │ B │stat │ 0,31│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 31 │31B │ B │stat │ 1,31│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 30 │30A │ A │stat │ 27,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 33 │33 │ │stat │ 30,87│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 32 │32A │ A │stat │ 19,79│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 32 │32B │ B │stat │ 0,36│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 31 │31D │ D │stat │ 0,34│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 32 │32C │ C │stat │ 0,47│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 31 │31A │ A │stat │ 9,95│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 21 │21B │ B │stat │ 1,45│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 21 │21A │ A │stat │ 24,72│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 20 │20B │ B │stat │ 1,04│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 20 │20C │ C │stat │ 13,44│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 20 │20A │ A │stat │ 10,42│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 19 │19B │ B │stat │ 15,26│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 19 │19D │ D │stat │ 5,68│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 19 │19C │ C │stat │ 0,76│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 19 │19A │ A │stat │ 7,89│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 18 │18B │ B │stat │ 17,4│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 16 │16B │ B │stat │ 17,76│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 17 │17A │ A │stat │ 15,09│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 15 │15B │ B │stat │ 19,99│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 14 │14C │ C │stat │ 7,26│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 16 │16A │ A │stat │ 11,61│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 14 │14A │ A │stat │ 22,72│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 15 │15A │ A │stat │ 8,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 10 │10B │ B │stat │ 1,19│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 14 │14B │ B │stat │ 2,56│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 14 │14D │ D │stat │ 4,48│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 13 │13B │ B │stat │ 25,14│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 13 │13A │ A │stat │ 4,21│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 10 │10D │ D │stat │ 1,13│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 12 │12 │ │stat │ 33,86│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 10 │10A │ A │stat │ 2,58│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 9 │9CC │ CC │stat │ 0,12│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 11 │11A │ A │stat │ 18,29│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 9 │9AA │ AA │stat │ 0,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 11 │11B │ B │stat │ 6,17│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8F │ F │stat │ 0,66│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 9 │9A │ A │stat │ 12,89│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8E │ E │stat │ 3,12│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8AA │ AA │stat │ 0,34│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8G │ G │stat │ 0,27│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8B │ B │stat │ 0,52│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8D │ D │stat │ 7,36│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 7 │7A │ A │stat │ 31,1│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 7 │7C │ C │stat │ 0,39│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 7 │7B │ B │stat │ 2,38│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 7 │7D │ D │stat │ 1,17│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8A │ A │stat │ 17,57│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 8 │8C │ C │stat │ 0,46│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 9 │9B │ B │stat │ 1,45│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 9 │9C │ C │stat │ 1,4│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 10 │10C │ C │stat │ 4,47│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 17 │17B │ B │stat │ 17,39│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 18 │18A │ A │stat │ 10,98│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 31 │31C │ C │stat │ 1,07│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 25 │25C │ C │stat │ 0,02│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 25 │25B │ B │stat │ 1,64│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22CC │ CC │stat │ 0,21│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 22 │22D │ D │stat │ 0,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 37 │37CC │ CC │stat │ 0,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 34 │34VV │ VV │stat │ 0,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 45 │45RR │ RR │stat │ 1,77│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 48 │48CC │ CC │stat │ 0,09│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │II Cârlig │ 53 │53PP │ PP │persoane │ 4,28││ │ │ │ │ │fizice │ │├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29E │ E │stat │ 0,79│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29G │ G │stat │ 6,95│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29F │ F │stat │ 1,16│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29AA │ AA │stat │ 0,19│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29D │ D │stat │ 2,84│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29B │ B │stat │ 11,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4C │ C │stat │ 2,23│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4G │ G │stat │ 1,18│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4H │ H │stat │ 0,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4F │ F │stat │ 0,3│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29C │ C │stat │ 1,06│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4A │ A │stat │ 0,43│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4J │ J │stat │ 3,26│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4B │ B │stat │ 1,84│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29A │ A │stat │ 13,08│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4VV │ VV │stat │ 0,17│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │41 │ I │stat │ 0,71│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4E │ E │stat │ 2,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 5 │5B │ B │stat │ 1,06│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 5 │5A │ A │stat │ 1,14│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 28 │28NN │ NN │stat │ 0,59│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 28 │28B │ B │stat │ 3,78│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 28 │28C │ C │stat │ 5,82│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 28 │28E │ E │stat │ 6,79│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 28 │28A │ A │stat │ 10,78│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 27 │27B │ B │stat │ 7,93│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 26 │26B │ B │stat │ 0,34│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7A │ A │stat │ 1,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8AA │ AA │stat │ 0,41│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7C │ C │stat │ 0,62│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 6 │6VV1 │ VV1 │stat │ 0,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 6 │6C │ C │stat │ 0,68│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8VV1 │ VV1 │stat │ 0,77│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 6 │6B │ B │stat │ 9,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 6 │6A │ A │stat │ 1,7│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 26 │26PP │ PP │persoane │ 11,06││ │ │ │ │ │fizice │ │├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8G │ G │stat │ 2,07│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8F │ F │stat │ 2,43│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7B │ B │stat │ 5,31│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7D │ D │stat │ 6,23│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8A │ A │stat │ 1,93│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7E │ E │stat │ 3,03│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7VV2 │ VV2 │stat │ 0,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8VV3 │ VV3 │stat │ 0,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8H │ H │stat │ 1,21│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8C │ C │stat │ 1,68│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8NN │ NN │stat │ 2,97│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 10 │10A │ A │stat │ 1,62│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 9 │9A │ A │stat │ 2,38│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8VV2 │ VV2 │stat │ 0,49│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8E │ E │stat │ 2,72│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8B │ B │stat │ 12,2│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8D │ D │stat │ 3,83│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 9 │9C │ C │stat │ 1,24│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 9 │9B │ B │stat │ 6,01│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 9 │9NN │ NN │stat │ 5,01│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22D │ D │stat │ 2,15│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22B │ B │stat │ 3,52│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22C │ C │stat │ 5,25│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22NN2 │ NN2 │stat │ 0,76│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22E │ E │stat │ 2,63│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 11 │11 │ │stat │ 0,59│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22A │ A │stat │ 10,32│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 12 │12B │ B │stat │ 0,5│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 12 │12C │ C │stat │ 1,33│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 20 │20NN │ NN │stat │ 3,16│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 12 │12A │ A │stat │ 6,32│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 20 │20B │ B │stat │ 17,46│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 19 │19NN │ NN │stat │ 0,57│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 12 │12D │ D │stat │ 15,82│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 13 │13C │ C │stat │ 7,09│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 13 │13A │ A │stat │ 14,61│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 13 │13B │ B │stat │ 4,5│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 20 │20A │ A │stat │ 5,41│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 14 │14A │ A │stat │ 2,09│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 14 │14B │ B │stat │ 1,51│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 17 │17 │ │stat │ 4,72│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 16 │16 │ │stat │ 1,71│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 15 │15B │ B │stat │ 3,53│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 15 │15A │ A │stat │ 3,5│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 29 │29VV │ VV │stat │ 0,7│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4NN │ NN │stat │ 1,58│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 4 │4J │ J │stat │ 0,18│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 28 │28D │ D │stat │ 0,33│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 27 │27A │ A │stat │ 7,16│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 26 │26A │ A │stat │ 7,62│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 10 │10B │ B │stat │ 14,76│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7VV1 │ VV1 │stat │ 0,51│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 7 │7F │ F │stat │ 1,6│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8J │ J │stat │ 0,11│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8VV4 │ VV4 │stat │ 0,45│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8I │ I │stat │ 3,68│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22VV │ VV │stat │ 0,51│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 22 │22NN1 │ NN1 │stat │ 0,86│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 18 │18 │ │stat │ 1,17│├──────┼──────────────────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤│Roman │III Zăvoaiele Moldovei│ 8 │8CC │ CC │stat │ 0,34│└──────┴──────────────────────┴───────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────┘ + 
Anexa nr. 17la Planul de managementAlte specii relevante, care nu au fost menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului R08CI0364 Râul Moldova între Tupilați și RomanDintre speciile de interes comunitar, în urma studiilor realizate în teren, în sit au fost identificate 4 specii de pești și o specie de liliac, relevante pentru aria protejată, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice, care nu sunt menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului.Misgurnus fossilis – țipar, chișcarDistribuție în aria protejată: specia a fost găsită într-un braț mort lângă localitatea Cordun. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 2.500 de indivizi.Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: nefavorabilă – rea.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă – rea.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă. Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă – rea.Rhodeus senceus subspecia amarus – boarțăDistribuție în aria protejată: specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: în râul Moldova între localitățile Fildeșii și Corhana, într-un braț mort a râului Moldova lângă localitatea Gherăești și într-o baltă artificială lângă localitatea Gherăești.Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 1.500.000 de indivizi.Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: nefavorabilă – inadecvată.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă – rea.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă – rea.Romanogobio kessieri sinonim Gobio kessleri – porcușor de nisipDistribuție în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova lângă localitatea Roșiori.Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 670.000 de indivizi.Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: favorabilă.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.Romanogobio uranoscopus sinonim Gobio uranoscopus – porcușor de vadDistribuție în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova lângă localitatea Roșiori.Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minimum 120000 de indivizi.Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: favorabilă.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.Barbastella barbastellus – liliacul cârn, liliacul cu bot latDistribuție în aria protejată: este o specie rezidentă în sit. În timpul verii se adăpostește probabil în scorburile din pădurile mai bătrâne. Iarna, liliacul cârn se adăpostește în scorburi sau în peșteri. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: 200-250 indivizi.Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: favorabilă.Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă.Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.Hartă de distribuție a speciei Misgumus fossilisHartă de distribuție a speciei Rodeus sericeus amarusHartă de distribuție a speciei Romanogobio kessleriHartă de distribuție a speciei Romanogobio uranoscopusHartă de distribuție a speciei Barbastetta barbastellus–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește