PLAN DE MANAGEMENT din 27 mai 2016

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …
Aprobat prin Ordinul nr. 997/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016.

Anexă

PLANUL DE MANAGEMENT PENTRU SITUL NATURA2000 ROSCI0056

,,DEALUL CIOCAŞ – DEALUL VIŢELULUI"

CUPRINS

I. INTRODUCERE

1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

5. 1.5. Istoricul revizuirilor si modificărilor planului de management

6. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

1. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.1. Informaţii Generale

      1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

      3. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

   2. 2.2. Mediul Abiotic

      1. 2.2.1. Geomorfologie

      2. 2.2.2. Geologie

      3. 2.2.3. Hidrografie

      4. 2.2.4. Clima

      5. 2.2.5. Soluri/subsoluri

   3. 2.3. Mediul Biotic

      1. 2.3.1. Ecosisteme

      2. 2.3.2. Habitate

      3. 2.3.3. Flora de interes conservativ

      4. 2.3.4. Fauna de interes conservativ

   4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

      1. 2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale

      2. 2.4.2. Impacturi

2. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR

   1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ

   2. 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

   3. 3.3. Măsuri de conservare

3. 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.1. Scopul planului de management

   2. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

      1. 4.2.1. Obiectiv general

4. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

5. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

6. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

7. 8. ANEXE

Anexa nr. 1.1 la Planul de management Hărţi Anexa nr. 1.2 la Planul de management Buget

I. INTRODUCERE

I.I. Scurtă descriere a planului de management

Planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat.

Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Olt, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov, Direcţia Silvică Braşov, Direcţia Silvică Covasna.

Acţiunile din planul de management ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice.

Planul de management reprezintă un document ce coordonează şi reglementează folosirea resurselor din spaţiul sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, precum şi construcţia şi gestionarea amenajărilor necesare susţinerii comunităţilor umane, care pot avea un impact asupra stabilităţii habitatelor şi populaţiilor speciilor de interes conservativ, conform legislaţiei. Planul de management urmăreşte de asemenea să creeze un cadru optim pentru informarea publicului şi autorităţilor locale pentru a obţine colaborarea continuă a acestora.

Acest document corelează şi sintetizează informaţiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, precum aspecte ale mediului abiotic şi biotic, caracteristicile activităţilor antropice sau conflictele existente, stabileşte

direcţiile majore şi obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitaţile şi stabileşte resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani.

Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune a capitalului natural care să permită conservarea diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl de interes comunitar ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, integrând activităţi antropice tradiţionale care să nu afecteze stabilitatea speciilor de interes conservativ şi a habitatelor naturale.

De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi vizitare şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului vizează:

1. a) Conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice şi a habitatului de interes comunitar şi naţional;

2. b) Conservarea populaţiilor de amfibieni, mamifere, nevertebrate şi plante de interes conservativ şi a habitatelor acestora;

3. c) Managementul elementelor cadrului biotic şi abiotic astfel încât să se păstreze calitatea habitatelor naturale;

4. d) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării schimbărilor ce pot intervenii în teritoriului analizat referitoare la habitate, specii prezente, mod de utilizare a terenurilor;

5. e) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei naturale protejate;

6. f) Monitorizarea continuă a activităţilor cu potenţial impact semnificativ asupra mediului, precum şi a acelora care pot determina un impact cumulativ.

1. I.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

   Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului reprezintă sit de importanţă comunitar şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.

   În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, situl de interes comunitar este relevant pentru protecţia speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există.

   Scopul ariei protejate naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este de a proteja şi conserva speciile de amfibieni, mamifere, nevertebrate şi plante de interes conservativ şi a habitatului natural pentru care situl a fost instituit.

   Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se află pe teritoriul judeţelor Covasna şi Braşov, în extremitatea sudică a Munţilor Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaş şi Viţelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Braşov. Se învecinează cu localitatea Arişud şi unitatea administrativ teritorială Bod la vest, unitatea administrativ teritorială Hărman la sud-est şi Ilieni la est. Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se suprapune cu aria de protecţie special avifaunistică ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt şi se învecinează la est cu ROSCI0329 Oltul Superior. Aria naturală protejată se dezvoltă longitudinal de la Nord la Sud, cu o suprafaţă de 917 ha.

   Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific reliefului montan, fiind caracterizat prin altitudini de 650-700 m, temperaturi medii anuale de 7,6°C şi printr-o distribuţie dominantă a luvisolurilor. Mediul biotic de interes conservativ este reprezentat de specii de mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante şi habitate naturale. Principala activitate economică a comunităţilor umane din proximitate este cultura plantelor şi creşterea animalelor.

   Obiectivele de gestiune ale ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului sunt:

   1. a) garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru echilibrul ecologic, inclusiv prin intervenţie antropică;

   2. b) asigurarea stării de conservare favorabile pentru habitatul şi speciile de interes conservativ pentru care situl a fost constituit;

   3. c) stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;

   4. d) delimitarea unor sectoare limitate pentru vizitare şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;

   5. e) eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei naturale protejate;

2. I.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

   Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

   •  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate;

   •  Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

   •  Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;

   •  Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

   •  Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;

   •  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

   •  Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

   •  Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

   •  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (Directiva Habitate).

3. I.4. Procesul de elaborare a planului de management

   Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyoş şi Mestecănişul de la Reci", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 –

   Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Consiliul Judeţean Covasna şi realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.

   Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a speciilor de amfibieni, mamifere, nevertebrate, plante şi habitatul de interes comunitar, evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S- au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele ariei naturale protejate, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

   Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

4. I.5. Istoricul revizuirilor si modificărilor planului de management

   Prezentul plan de management reprezintă prima ediţie a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

5. I.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei naturale protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. Planul de management se bazează pe principiile managementului adaptabil pentru a putea permite modificarea cu uşurinţă a prevederilor în cazul impunerii modificărilor. Situaţiile care ar putea impune adaptarea planului sunt următoarele:

   1. a) Identificarea unor noi nişe funcţionale ecologice.

   2. b) Apariţia şi materializarea unor fenomene naturale neprevăzute, care afectează aspectele de conservare a biodiversităţii şi necesită măsuri care nu au fost prevăzute în actualul plan de management.

   3. c) Modificări semnificative generate de impactul activităţilor antropice desfăşurate ilegal asupra elementelor de interes conservativ.

   4. d) Vulnerabilizarea unor resurse şi servicii naturale cheie în aria naturală protejată din cauza exploatării necontrolate ori diversificării factorilor ce accentuează epuizarea ori degradarea lor.

   5. e) Implementarea/efectuarea anumitor activităţi care pot duce la efecte nedorite.

   6. f) Noi ameninţări care pot interveni în atingerea anumitor obiective.

      Acolo unde se impun modificări ale planului, se vor aplica următoarele proceduri:

      1. a) Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului trebuie să aprobe orice schimbare a obiectivelor principale de management în conformitatea cu legislaţia naţională în vigoare;

      2. b) Custodele ariei protejate propune schimbările de prioritate şi acţiunile legate de conservarea speciilor şi habitatelor urmând ca autoritatea centrală de protecţia mediului să aprobe sau nu modificările propuse.

6. I.7. Procedura de implementare a planului de management

Administrarea sitului ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt, împreună cu situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului şi rezervaţia naturală IV.31 „Dealul Ciocaş- Dealul Viţelului" incluse în acesta, este asigurată de Judeţul Covasna potrivit Contractului de Administrare nr. 15/07.12.2011, încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin structura de administrare denumit Centrul Judeţean pentru Protecţia Naturii, Dezvoltare Rurală şi Salvamont, instituţie publică cu personalitate juridică.

Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa de implementare va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management şi resursele de management disponibile.

Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Consiliul Judeţean Covasna va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare.

Se vor monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în interiorul ariei naturale protejate şi activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri custodele joacă un rol

important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

1. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

   1. 2.I. Informaţii Generale

      1. 2.I.I. Localizarea ariei naturale protejate

         Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se află localizată în extremitatea sudică a Munţilor Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaş şi Viţelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Braşov, în cadrul unităţilor administrative teritoriale Bod, Hărman din judeţul Braşov, Vâlcele şi Ilieni din judeţul Covasna. Localităţile aflate în proximitate ariei naturale protejate sunt: Arişud, Bod şi Podul Oltului. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se află la o latitudine nordică de 45°46'23" şi o longitudine estică de 25°41'13". Altitudinea medie este de 550 m. Accesul în aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se face prin drumul comunal 33A, prin vestul ariei naturale protejate.

         1. 2.I.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică

            Limita ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este traversată în nord de un afluent temporar al Râului Olt.

            Limita estică

            Limita estică a ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului o învecinează cu Râul Olt şi urmează un parcurs spre vârful Foglan.

            Limita sudică

            Limita sudică a ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este reprezentată de parcusul Râului Olt.

            Limita vestică

            La vest, aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este delimitată de Râul Olt şi drumul comunal 33A.

            Harta limitelor ariei naturale protejate se regăseşte la subcapitolul 8.2 Hărţi – 2. Harta limitelor ariei naturale protejate.

         2. 2.I.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

         Aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului se suprapune în proporţie de 93.98%, peste ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt, respectiv pe o suprafaţă de

         861.33 ha. De asemenea, are statut de rezervaţie naturală pe o suprafaţă de 977 ha – rezervaţia

         VII.31 Dealul Ciocaş- Dealul Viţelului. În acest sens sunt aplicabile şi măsurile specifice din planul de management al ROSPA0082 Munţii Bodoc-Baraolt pentru protejarea speciilor de

         păsări pentru care aria de protecţie specială avifaunistică a fost declarată. Măsurile de management propuse pentru conservarea speciilor şi habitatelor şi menţinerea unei stări favorabile de conservare pentru ariile naturale protejate sunt corelate cu categoriile de arii naturale protejate, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management.

         1. 2.2. Mediul Abiotic

            1. 2.2.I. Geomorfologie

               Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului este situat în extremitatea sudică a Munţilor Baraolt, suprapus dealurilor Ciocaş şi Viţelului, la contactul cu compartimentul nordic al Depresiunii Braşov.

               Culmile sudice analizate se înscriu în complexul estic de horsturi subunitatea Ariuşd, unitate structurală majoră situată în partea de sud şi sud-est a munţilor Baraolt.

               În acest sector, la sud de localitatea Ariuşd, relieful este adaptat la structură, stratele de conglomerate formând o suprafaţă structurală, materializată în relief printr-o cuestă de origine tectonică. La contactul cu Depresiunea Braşovului, în partea de vest şi sud, se dezvoltă lunci relativ largi, de peste 50 de m. Cea mai mare parte a arealului analizat este caracterizată de prezenţa unui relief deluros, pe care se disting o serie de terase lacustre fragmentate.

               În ceea ce priveşte procesele de modelare actuală, în arealul analizat sunt prezente alunecările de teren prezente în lungul văilor din subunitatea Ariuşd, prăbuşiri în loc, în sectoarele alcătuite din loess şi nisipuri pliocene – Dealul Ciocaş, versantul vestic, pluviodenudarea şi eroziunea în suprafaţa cu intensitate scăzută.

               Din punct de vedere altitudinal, înălţimile variază între 490 m în partea vestică, sudică şi sud- estică, la contactul cu lunca Oltului, şi 640 pe culmile deluroase din cuprinsul ariei protejate.

               1. 2.2.2. Geologie

                  Munţii Baraolt, ca şi sectorul sudic al acestora peste care se suprapune arealul analizat, au evoluat începând cu Cretacicul inferior, când au avut loc o serie de cutări şi şariaje.

                  Din punct de vedere geologic, în extremitatea sudică şi estică a Munţilor Baraolt, sunt prezente depozitele de conglomerate albiene, aparţinând Cretacicului Inferior, reprezentate de conglomerate de Bucegi, gresii, precum şi fliş grezos – Fliş de Bobu. În partea centrală, la est de localitatea Ariuşd se întâlnesc depozitele apţiene, reprezentate de conglomerate, calcare şi fliş marno – grezos şi grezos.

                  În partea de nord a arealului analizat, depozitele din Pleistocenul Inferior sunt reprezentate de marne, argile, nisipuri, diatomite, aglomerate bazaltice

                  Depozitele cele mai noi, aparţinând Holocenului Inferior sunt prezente pe suprafeţe restrânse, în zona centrală a unităţilor deluroase şi sunt reprezentate de depozite loessoide. Loessurile pleistocene prezintă grosimi mari 10-12 m şi sunt prezente la nord de Ariuşd.

               2. 2.2.3. Hidrografie

                  Principalul curs de apă specific sitului este Râul Olt, cu Valea Ghişcu ce străbate aria naturală protejată.

                  Caracteristicile regimului hidrologic sunt sunt determinate în bazinul superior al Oltului prin intermediul a mai multor posturi hidrometrice situate atât pe cursul principal al râului cât şi pe afluenţii acestuia. Specifică ariei protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este staţia hidrometrică Podu Olt.

                  După primirea din stânga a Văii Negre cu o suprafaţă de 42 km2 şi o lungime de 11 km şi a Canalului Morii cu o suprafaţă de 61 km2 şi o lungime de 19 km, în Olt se varsă Ghimbăşelul sau Ghimbavul, care izvorăşte de sub poalele nordice ale masivului Bucegi. După ce trece pe lângă Braşov şi Ghimbav, râul primeşte din dreapta apele Timişului, canalizate şi derivate din cursul iniţial la Dârste. Cursul vechi se foloseşte pentru decongestionări la ape mari şi ca colector pentru canalele de desecare. Ghimbăşelul se varsă în Olt la Bod. Pe malul stâng, în dreptul localităţii Bod, a existat un câmp vast, cu exces de umiditate şi frecvent inundat de Ghimbăşel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbăşelului în amonte de Bod, valea râului a fost îndiguită construindu-se un canal de derivaţie spre stânga, în direcţia cursului inferior al Bârsei. Canalul Ghimbăşel – Olt este însă izolat printr-un dig de apărare de Bârsa pentru a evita eventualele suprapuneri de viituri. Între canalul de descărcare Ghimbăşel şi Olt, se întinde sistemul de desecare al Bodului, care apară o suprafaţă de 3000 ha de excesul de umiditate. Ghimbăşelul este totodată şi artera de descărcare a apelor uzate ale Braşovului, Răşnovului şi Ghimbavului.

                  Tabelul nr. I

                  Caracteristicile principale ale staţiilor hidrometrice arondate la Bazinul Hidrografic Superior Al Oltului

                  Nr. crt.	Râul	Cod cadastral	Staţia hidrometrică	An înfiinţare	Lungime km	Altitudine m	Suprafaţa km2
                  1.	Olt	VIII.2	Podu Olt	1997	137,0	843	4198

               3. 2.2.4. Clima

                  Clima este influenţată de circulaţia maselor vestice şi nord-vestice, climatul fiind temperat continental al munţilor joşi.

                  Conform datelor climatice înregistrate la staţia meteorologică Braşov, temperatura medie anuală a aerului în arealul analizat este de 7.6°C, amplitudinea termică anuală fiind de 22,2°C. În ceea ce priveşte temperatura medie lunară multianuală a lunii iulie, cea mai călduroasă lună, aceasta este de 17,8°C, în timp ce în luna ianuarie se înregistrează cea mai scăzută temperatură medie lunară multianuală, respectiv -4.4°C.

                  În cadrul depresiunilor joase, mai exact Depresiunea Bârsei, noaptea şi în anotimpul de iarnă au loc frecvente inversiuni de temperatură.

                  O valoare practică importantă o deţin şi temperaturile medii anotimpuale. Iarna, temperatura medie este de -3.0°C, primăvara este de 8.0°C, vara, valoarea acesteia este de 17.2°C, în timp ce toamna media scade din nou la 8.0°C.

                  Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate la contactul cu unitatea depresionară, în jurul valorii de 8°C, în timp ce în partea nordică şi nord- estică a arealului acestea scad până în jurul valorii de 7°C.

                  Legat de temperaturi, importante pentru biodiversitate sunt temperaturile extreme. În Depresiunea Braşovului sunt reprezentative în special scăderile de temperatură, ce coboară destul de frecvent sub -15°C.

                  Regimul precipitaţiilor este influenţat de factorii genetici generali, aflaţi în interacţiune cu factorii locali. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 595 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în intervalul mai- august, înregistrând un maxim în luna iulie, respectiv 89,2 mm. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad în luna ianuarie 25,8 mm. Cantităţile anotimpuale de precipitaţii înregistrate la staţia Braşov variază în decursul unui an. Cea mai mare cantitate se înregistrează vara, 250,3 mm, iar cea ma scăzută iarna, 80,6 mm.

                  Umiditatea relativă a aerului este de 79 %, cu un maxim în luna decembrie şi un minim specific lunii aprilie sau mai.

               4. 2.2.5. Soluri/subsoluri

               Solurile prezente în cadrul arealului analizat sunt incluse în trei clase majore. Cele mai multe tipuri aparţin clasei luvisoluri şi ocupă cea mai mare parte a arealului. Solurile aparţinând clasei protisoluri sunt localizate în extremitatea vestică şi sud estică a arealului. Clasa hidrisolurilor este reprezentată într-un areal restrâns în partea de nord a arealului.

               În ceea ce priveşte distribuţia spaţială a tipurilor de sol, preluvosolurile stagnogleizate ocupă cea mai mare parte a arealului, între care se intercalează luvosoluri erodate şi antrisoluri, care apar insular şi pe suprafeţe reduse.

               În extremitatea sudică a arealului, pe suprafeţe restrânse, sunt prezente aluviosolurile frecvent gleizate, inclusiv aluviosoluri entice. În sectorul vestic, în arealul localităţii Ariuşd, precum şi în partea de sud- est se dezvoltă antrisolurile şi regosolurile. În extremitatea nordică a arealului, se dezvoltă pe suprafeţe foarte reduse faeoziomuri tipice, gleizate şi gleice.

         2. 2.3. Mediul Biotic

            1. 2.3.I. Ecosisteme

               În cadrul ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului se regăsesc următoarele categorii de ecosisteme, cu ponderi diferite în cadrul suprafeţei sitului Natura 2000.

               1. 1. Ecosisteme agricole – reprezentate de spaţiile de producţie sub forma terenurilor arabile

               2. 2. Ecosisteme de pajişti – caracterizate de vegetaţia de păşune

               3. 3. Ecosisteme de zonă umedă – spaţiile din proximitatea zonelor acvatice cu vegetaţie şi faună specifică

               4. 4. Ecosisteme antropice – caracterizate de spaţiile construite şi infrastructura de transport

               5. 5. Ecosisteme forestiere – ce includ vegetaţia forestieră şi biotopul specific pădurilor.

               Tabelul nr. 2 Distribuţia suprafeţelor ecosistemelor din aria naturala protejată

               Categorie Ecosistem	Suprafaţă – ha
               Ecosistem agricol	235
               Ecosistem antropic	13
               Ecosistem de pajişti	348
               Ecosistem de zonă umedă	6
               Ecosistem forestier	315
               Total	9I7

               1. 2.3.2. Habitate

                  2.3.2.I Habitate Natura 2000

                  Habitatul pentru care aria naturală a fost declarată este: 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice.

                  Habitatul cuprinde tufărişuri continentale cu frunze căzătoare, cu afinităţi submediteraneene, panonice şi nord-balcanice, atribuite unui teritoriu foarte larg, din partea inferioară a Carpaţilor vestici, Transilvania, văile sudice ale Subcarpaţilor sudici, podişurile şi câmpiile de la Nord de Dunăre, inclusiv din Dobrogea şi până în Moldova, de nord, centru şi sud. Sunt incluse specii şi asociaţii foarte diferite ca apartenenţă la provinciile floristice, dar toate cu caracter termofil, de cele mai multe ori xerofile, cu excepţia asociaţiei edificată de Syringa josikaea care este mezo-higrofile. De regulă se dezvoltă pe substrat calcaros, uneori şi silicios, de multe ori pe substrat pietros, ca în cazul şibleacurilor, dar şi pe rendzine, sau pe loess cu grosime mare. Este răspândit din silvostepă până în etajul nemoral al gorunului, mai rar al fagului, în Carpaţii Occidentali – Munţii Trascău, Munţii Vlădeasa, Munţii Gilău, Carpaţii Meridionali, Ţara Oaşului, Subcarpaţii Meridionali Podişul Mehedinţi, Defileul Dunării, Piemontul Olteţului, Podişul Transilvaniei şi depresiunile intramontane – Ciuc, Covasna, Braşov, Podişurile Moldovei de Nord, Podişurile Moldovei Centrale, Podişul Moldovei de Sud, Podişurile Dobrogei de Nord, Podişul Dobrogei de Sud, Câmpia Banatului, Câmpia Aradului, Câmpia Română – Bărăganul Mostiştei, Găvanu-Burdea. Altitudine: 200-1100 m. Sol: superficial, slab alcalin-neutru, cu mult schelet sau chiar stâncărie, alteori sol profund, pe loess, de tip rendzine, protorendzine, prevosol, cernoziomuri, cu hidratare deficitară. Clima: T = 10,0 – 5,0 ° C; P = 450-900 mm. Relief: stâncării abrupte, pereţi verticali, cu expoziţie sudică sau estică dar şi pante mai puţin înclinate, platouri. Substrat: calcare conglomerate, roci vulcanice, loess, marne argiloase.

                  Factori limitativi: regim hidric deficitar, uneori volum edafic extrem de mic, alteori retenţia apei în sol extrem de puternică.

                  În ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, fitocenozele acestui habitat vin în contact cu cele ale habitatelor 62C0* Stepe ponto-sarmatice şi 6510 Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, fiind identificate şi la liziera pădurii de stejar, pe pante cu expoziţiei vestică şi înclinaţii de 30-400. Specia edificatoare şi caracteristică este Prunus spinosa var. dasyphylla. Alte specii importante: Crataegus monogyna, Cytissus albus, Teucrium chamaedrys, Salvia pratensis, Agropyron intermedium, Dictamnus albus, Verbascum lychnitis, Inula hirta, Alyssum murale, Melampyrum arvense, Asperula cynanchica, Scorzonera purpurea, Adonis vernalis, Cynanchum vincetoxicum, Geranium

                  sanguineum, Thalictrum minus, Fragaria viridis, Nepeta pannonica, Euphorbia cyparissias, Potentilla argentea, Salvia nutans, Stipa joannis, Linaria genistifolia, Phlomis tuberosa, Ligustrum vulgare, Galium verum, Phleum hirsutum, Falcaria sioides, Festuca rupicola.

                  Analizând structura habitatului s-a observat o stratificare a vegetaţiei – stratul arbustiv de 50-60 cm, cu o acoperire de aproximativ 90% şi stratul ierbos 30-50 cm. Speciile arbustive sunt reprezentate de: Prunus spinosa var. dasyphylla, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare.

                  Au fost identificate tufărişuri scunde caducifoliate formând o vegetaţie mozaicată compusă din pajişti stepice 6210 şi elemente floristice de silvostepă sau specii de plante din pajiştile rupicole panonice 6190, de-a lungul lizierei de pădure. Conform inventarierilor din teren, include următorii cenotaxoni:

                  •  Prunetum fruticosae Dziubaltowski 1926 syn.: Crataego-Prunetum fruticosae S6o 1951

                  •  Prunetum tenellae So6 1947 syn.: Amygdaletum nanae So6 1951

                  Tabel 3 Lista habitatelor de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş Dealul Viţelului

                  Cod Natura 2000	Habitat	Reprezentativitate
                  40A0*	Tufărişuri subcontinentale peri-panonice	18%

                  2.3.2.2 Habitate după clasificarea naţională

                  Corespondenţa habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice cu habitatele din România: R3121 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa şi salbă moale Evonymus europaeus; R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel Cerasus fruticosa; R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic Prunus tenella.

               2. 2.3.3. Flora de interes conservativ

                  Specia de plante pentru care aria naturală a fost declarată este Iris aphylla ssp. hungarica.

                  Tabelul nr. 4 Lista speciilor de plante de interes comunitar din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş Dealul Viţelului

                  Specie	Situaţie populaţie	Conservare
                  Iris aphylla ssp. hungarica	C	B

                  2.3.3.2 Plante superioare

                  Iris aphylla ssp. hungarica

                  Specie perenă, plantă mică sau mijlocie, înaltă de 20-30 cm, rizom lung de 18-22 mm. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, începând de la mijloc lent îngustate, acuminate, late de 2-3 cm, după înflorire alungite cu 5-6 nervuri mai mult sau mai puţin evidente. Flori mai mult sau mai puţin nutante, înainte de înflorire cu tubul perigonului mai mult sau mai puţin de 2 ori mai lung decât ovarul. Foliolele spatului alungit ovat umflate, erbacee, verzi, acute, după înflorire cu partea superioară uscată. Lacinii perigoniale violete, cele externe obovate, lungi de 52 mm, cu barbă albă sau alburie, cele interne lungi de 5,5 cm, alungit eliptice atenuate în peţiol lung de 10-12 mm. Stigmat îngust, cu partea internă întreagă sau mărunt denticulată. Ovar şi fruct pronunţat 6-muchiate şi slab 3-brăzdate. Înfloreşte în lunile aprilie-mai. Se dezvoltă în pajişti şi tufărişuri, în locuri pietroase însorite din regiunea de dealuri până în subalpină. Specie sporadică întâlnită de la zona pădurilor de stejar la subetajul fagului la cel boreal al molidului, prezentă în pajişti însorite, în zone pietroase. Specie mezofilă, heliofilă prezentă pe substrat oligotrof până la mezotrof, din punct de vedere al pH suportă un pH slab până la moderat acid. Specie continental-europeană.

                  În cadrul ariei naturale protejate, specia a fost identificată în partea de Sud şi Nord- Vest a sit-ului, mărimea populaţiei fiind estimată la aproximativ 15000 de exemplare. Este o populaţie extinsă, cu un efectiv populaţional crescut, într-o stare de conservare favorabilă.

               3. 2.3.4. Fauna de interes conservativ

               Speciile de faună pentru care aria naturală a fost declarată sunt: o specie de mamifere Castor fiber, două specii de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus şi două specii de nevertebrate: Colias myrmidone şi Lycaena dispar.

               2.3.4.I Herpetofaună

               Bombina variegata

               Bombina variegata sau izvoraşul de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt coloraţi în cenuşiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parţial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând însă pigmentul

               galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faţa interioară a membrelor anterioare calozităţile nupţiale – formaţiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi, vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar că frecvenţa sunetelor este mai ridicată.

               Spre deosebire de alte specii de amfibieni, Bombina variegata este relativ bine adaptată diferitelor tipuri de teren parcurse în cautarea unor noi locuri de depunere a pontei, fapt datorat scheletului lor robust şi pielii groase. Habitatul tipic este reprezentat de bălţile temporare neumbrite, aflate în zonele împadurite sau apropierea acestora. Hibernarea începe în septembrie – octombrie şi se termină în martie-mai, iernând în vizuini, crăpaturi, sub pietre şi buşteni, uneori în galerii de rozătoare. Dieta constă în nevertebrate acvatice şi terestre. Este rezistentă la condiţii dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane – defrişări, construcţii de drumuri, unde se formează bălţi temporare. Poate trăi peste 10 ani în sălbăticie.

               În sit specia Bombina variegata a fost identificată pe traseul din partea de sud dinspre localitatea Podu Oltului pe un drum paralel cu râul Olt şi pe traseul Ariuşd spre locul de adăpare a cirezilor şi stânelor din zonă .

               În trecut au fost făcute semnalări foarte puţine asupra acestei specii în aria care face obiectul studiului. Conform Fuhn 1960 specia a fost semnalată în localitatea Sfântu Gheorghe ce se află în relativa apropiere de situl studiat. Celelalte lucrări – Cogălniceanu 1991, 1996, 2000, 2013 fac referire la această specie pentru zona cuprinsă în studiul nostru, însă punctele de pe hărţile de distribuţie ale speciei Bombina variegata fac referire la înregistrarea făcută în trecut de Fuhn. Lucrarea lui Ghira 2002 face referire la situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, aici fiind semnalată această specie în localitatea Ariuşd care se găseşte la limita vestică a ariei şi localitatea Sfântu Gheorghe care se găseşte în relativa apropiere a sitului.

               Triturus cristatus

               Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Corpul este robust, oval în secţiune, capul relativ lat, fără şanţuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului. Pielea este

               rugoasă atât dorsal, cât şi ventral. Dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanţe brun- roşcate. Prezintă pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puţin numeroase. Ventral galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Guşa este colorată de la galben la negru, frecvent cu pete albe, de dimeniuni variabile. În perioada de reproducere, masculii au o creastă dorsală înaltă şi dinţată, care începe din dreptul ochilor, lipseşte în dreptul memebrelor posterioare şi se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată. Pe laturile cozii este prezentă o dungă longitudinală lată, alb-sidefie. La femele porţiunea inferioară a cozii este galben spre portocaliu. La masculi, cloaca este umflată şi neagră. La femele cloaca nu este umflat.

               Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale – locuri de adăpat, iazuri, piscine. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.

               Întră în apă în martie şi, în funcţe de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Deşi depune numeroase ouă, peste 100, multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare albă. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci, cât şi cu tritoni mai mici, în special Triturus vulgaris. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic, cât şi în cel terestru.

               În urma inventarierii, specia Triturus cristatus a fost prezentă în următoarele zone din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului:

               -într-un singur loc pe traseul Ariuşd – adăpătoare animale domestice, într-un izvor amenajat în zona central-estică a sitului;

               -2 bălţi temporare formate după topirea zăpezii sau ploi abundente la limita de est a ariei.

               În trecut au fost făcute semnalări foarte puţine asupra acestei specii în aria care face obiectul studiului. Astfel volumul de faună al lui Fuhn 1960 cu privire la grupul Amphibia face o singură referire cu privire la specia ţintă din acest sit şi aceasta este legată de localitatea Sfântu Gheorghe. Celelalte lucrări – Cogălniceanu 1991, 1997, 2000, 2013 nu fac referire la această specie pentru zona cuprinsă în studiul nostru. Lucrarea lui Ghira 2002 face referire la această zonă, iar situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului este semnalat prin localitatea Ariuşd care se găseşte la limita acestei arii. De asemenea, este semnalată localitatea Sfântu Gheorghe pentru prezenţa acestei specii în zonă.

               2.3.4.2 Mamifere

               Castor fiber

               Castorul este cel mai mare rozător din Europa, cu corpul greoi şi îndesat, picioarele scurte, urechile mici, ascunse în blană. Coada este glabră cu excepţia rădăcinii, solzoasă, aplatizată dorso-ventral în formă de paletă şi foarte lată de 12-15 cm. Palmură la degetele membrului posterior. Culoarea blănii de la cenuşiu negricios la brun inchis. Densitatea pilozităţii ventrale aproape dublă faţă de cea dorsală – caracter de specie semiacvatică. Există glande anale şi prepuţiale care se deschid într-o pseudo-cloacă şi care secteră o pastă grăsoasă, numită castoreum. Acesta este uns pe blană cu gheara dublă a degetului II posterior specializat şi face blana hidrofugă. Castoreum-ul are miros de mosc şi este folosit pentru marcarea teritoriului. Craniu: bazioccipitalul prezintă o depresiune caracteristică, care formează o fosă; crestele sagitală şi lambdoidală foarte bine dezvoltate; incisivii sunt de culoare castanie pe faţa anterioară. Date biometrice: cap + corp = 67-92 cm; coada: 22-34 cm; lungimea condilo-bazală = 13,0-15,0 cm; greutate: 9-30 kg.

               Prezenţa apei curgătoare – râuri, canale de irigaţii sau stagnante – lacuri, mlaştini este o cerinţă vitală a speciei. Caută ape cu adâncimea de cca 1,5 m care nu îngheaţă iarna până la fund şi nu seacă vara şi cu diferite esenţe lemnoase de mal: salcie, plop, frasin, mesteacăn, arin. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure şi cu lăstăriş de mal, dar specia poate fi întâlnită şi în ape din zone agricole sau suburbane dacă nu este deranjată. Habitatul urcă până la 500 m altitudine.

               2.3.4.3 Nevertebrate

               Colias myrmidone

               Face parte din Ordinul Lepidoptera, Suprafamilia Papilionoidea, Familia Pieridae, Subfamilia Coliadinae, Genul Colias. Este un fluture cu aripile anterioare de culoare galben- portocaliu, cu o pată neagră centrală şi cu marginile exterioare brune sau brune cu pete galbene. Trăieşte în fâneţe, păşuni, tufărişuri. Habitatul epecific este reprezentat de pajişti cu tufărişuri din regiunea colinară-montană bogate în Cytisus.

               Specia se întâlneşte in pajişti mezofile formate în urma tăierilor de pădure, şi menţinute printr-un paşunat extensiv, care permit dezvoltarea tufărişurilor, a vegetaţiei specifice lizierei de pădure şi creşterea speciilor Chamaecytisus ratisbonensis, Cytisus nigricans, pe care se dezvolta larvele. Speciile de Colias myrmidone preferă pajiştile păscute la o intensitate redusă, mai mult decât fâneţele sau pajiştile abandonate, densitatea lor fiind strâns corelată cu densitatea plantei gazdă. Principalele surse de nectar sunt reprezntate de Medicago sp., Trifolium sp., Origanum vulgare, Scabiosa sp., Knautia sp, Salvia sp. Colias myrmidone este o specie bivoltină – două generaţii/an. Prima generaţie apare la mijlocul lui

               mai pînă în mijlocul lunii iunie, iar a doua generaţie din mijlocul lunii august – pînă în mijlocul lunii septembrie.

               Colias myrmidone nu a fost identificată – nici specia şi nici habitatul potenţial al acesteia, în ROSCI056 Dealul Ciocaş -Viţelului.

               Lycaena dispar

               Lycaena dispar este specie bivoltină, zboară în perioada mai-august, uneori formează o a treia generaţie parţială în perioada septembrie-octombrie. Iernează în stadiul de larvă. Femelele depun ouăle pe plante gazdă din familia Rumex, în special pe Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentari. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de primăvară, staţionează pe vegetaţie însorită înaltă de multe ori la cca. 0,5 m înălţime, unde stă cu aripile deschise. În habitate adecvate apar în mod regulat timp de mulţi ani la rând.

               Exemplarele primei generaţii – mai-iunie sunt sedentare, masculii chiar apărând teritoriul ocupat de câţiva metri pătraţi. Exemplarele generaţiilor următoare – 2 şi 3 sunt foarte vagile, astfel specia poate să apară în afara habitatului specific, în pajişti, livezi, chiar şi in sate si oraşe. Specia de obicei formează mici colonii, numărul exemplarelor observabile rămânând mereu redus. Prezenţa speciei se poate dovedi în perioada primei generaţii – mai- iunie, în rest exemplarele eclozate părăsesc repede habitatul lor favorabil – deci stabilirea localizării populaţiei se poate face sigur numai în perioada primei generaţii. Acest fapt se explică prin cerinţele ecologice ale speciei faţă de zone higrofile, respectiv structura metapopulaţională a speciei. Habitatul redus ca suprafaţă şi insular nu poate să menţină o populaţie numeroasă, iar fluxul genetic se poate menţine doar prin migrarea exemplarelor în căutarea altor populaţii – Higgins Riley, 1971; Tolman Lewington, 1997; Szekely, 2008; Rakosy, 2013.

               Adulţii sunt nectarivori, larvele sunt fitofage, preferă speciile de Rumex: Rumex hydrolapathum, R. aquaticus, R. crispus, R. obtufolius. Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi, etc. Limitat la şes şi poalele dealurilor, dar se întălneşte şi în zonele montane până la 1200 m altitudine. Specia apare în habitate umede, chiar şi în zone puternic antropizate, pentru că larvele trăiesc pe specii de măcriş Rumex sp., R. hydrolapathum, R. aquaticus, specific acestui habitat. Teoretic pot apărea multe populaţii în special dealungul cursurilor de apă.

               Tipuri de habitate caracteristice: fâneţe umede-mlăştinoase, mlaştini, zone inundabile, maluri de rîuri şi lacuri.

               În cadrul ariei naturale protejate, Lycaena dispar este o specie larg răspândită, aici fiind identificate habitate favorabile: pajişti, luminişuri, liziere de păduri, în special în apropierea cursurilor de apă. Specia a fost identificată (1 exemplar – în perioada de inventariere a anului 2015) în ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

         3. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

            1. 2.4.I. Informaţii Socio-economice şi culturale

         2.4.I.I Comunităţile locale si factorii interesaţi

         Din punct de vedere demografic, conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, populaţia comunelor cu suprafeţe în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului înregistrează următoarele valori: Bod 3994 de locuitori cu o densitate de 119,01 loc/km2, Sânpetru 4819 de locuitori cu o densitate de 138,40 loc/km2, Hărman 5402 de locuitori cu o densitate de 102,33 loc/km2, Ilieni 2036 de locuitori cu o densitate de 37,64 loc/km2, Vâlcele 4475 de locuitori cu o densitate de 79,41 loc/km2.

         Comunele Bod, Sânpetru şi Hărman din judeţul Braşov includ mici perimetre din cuprinsul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, însă situarea în vecinătatea imediată a ariei protejate, pe care o delimitează spre est şi sud, impune analizarea caracteristicilor acestora. Cele trei unităţi administrativ teritoriale au înregistrat, evoluţii demografice asemănătoare în perioada recentă, cu un trend descrescător după 1989, determinat de migraţia populaţiei şi reducerea sporului natural, urmat de o perioadă de stabilizare şi apoi de creştere a populaţiei. Astfel, populaţia era de 4449 locuitori în 1989, respectiv 3907 locuitori în 2002 în Bod, 3807 locuitori în 1989, respectiv 3260 locuitori în 1999 în Sânpetru şi 4801 locuitori în 1989, respectiv 4102 locuitori în 1999 în Hărman. Creşterea numărului de locuitori se leagă de modificarea de domiciliu aleasă de numeroşi cetăţeni ai Braşovului, localităţile din jur, între care cele menţionate, funcţionând ca suburbii ale acestuia. Intravilanul localităţilor Podu Oltului din comuna Hărman şi Bod din comuna omonimă se află situate cel mai aproape de aria naturală protejată analizată, dacă avem în vedere cele trei comune discutate în acest paragraf.

         Comuna Ilieni, judeţul Covasna, include un sector cu suprafaţă mai redusă în aria naturală protejată, iar satul Dobolii de Jos din această comună este situat la o distanţă mai mare, comparativ cu alte localităţi aflate în proximitatea sitului, însă populaţia exercită presiuni prin utilizarea agricolă a terenurilor sau exploatarea resurselor din sit. În 1989

         înregistra 2002 locuitori, atinge un minim, după 1989, de 1700 de locuitori în 1997, pentru ca în 2011 să atingă 2036 locuitori, populaţia fiind stabilizată în jurul acestei valori.

         Pe teritoriul comunei Vâlcele, din judeţul Covasna, se află cea mai mare parte a sitului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului. Sub aspect demografic, comuna Vâlcele înregistrează o situaţie diferită faţă de celelalte cu perimetre în aria naturală protejată. Populaţia sa a înregistrat o creştere accelerată după 1989, an în care avea 2080 de locuitori, ajungând în 2011, la ultimul recensământ al populaţiei, la 4475 locuitori, o creştere de 115,14%. Dată fiind poziţionarea sa, localităţile componente, îndeosebi Ariuşd, dar şi Araci, sunt cele mai susceptibile să exercite presiuni asupra reurselor din aria natural protejată. Creşterea numărului de locuitori, o tendinţă cu manifestare continuă după 1989, este explicabilă prin ponderea ridicată a familiilor de romi, concentrate în satul Hetea, care înregistrează o natalitate cu valori mari, după cum indică şi o analiză comparativă a piramidei vârstelor construită pentru populaţia din comuna Vâlcele, respectiv Bod. Ponderea populaţiei cu vârsta între 0-5 ani din Vălcele – 593 persoane este de 38,41% din totalul populaţiei cu această vârstă din comunele analizate, inclusiv Vâlcele, în timp ce populaţia totală a comunei nu reprezintă decât 21,59% din populaţia totală a comunelor analizate, inclusiv Vâlcele.

         Un element specific şi important al populaţiei comunelor cu teritorii în situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului este diversitatea etnică. Comunităţile includ români, maghiari, rromi, germani, dar şi alte minorităţi, în număr mult mai redus. Astfel, în comuna Bod, au fost înregistraţi 3373 de români – 84,45%, 322 de maghiari – 8,06%, 16 romi, 42 de germani şi 5 locuitori din alte etnii. În comuna Ilieni populaţia este în cea mai mare parte de origine maghiară, 1749 de locuitori – 85,90% dintr-un total de 2036 aparţinând acestei etnii. Comuna Vâlcele este singura în care cei mai multi dintre locuitori sunt de etnie rromă, cu 2176 de locuitori dintr-o populaţie totală de 4475.

         28

         Tabelul nr. 5

         Unităţile administrativ teritoriale existente pe cuprinsul ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

         Sit Natura 2000	Judeţ	Unitate Administrativ Teritorială	Suprafaţa UAT cuprinsă în sit %	Suprafaţa din sit aflată în UAT %
         ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Covasna	Vâlcele	14	86.57
         		Ilieni	1	3.08
         	Braşov	Hărman	2	9.87
         		Bod	1	0.44
         		Sânpetru	1	0.04

         Tabelul nr. 6

         Aspecte demografie ale comunităţilor locale aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

         Uat	Nr. Locuitori2002	Nr. Locuitori 20II	Variaţie nr. locuitori 2002-20II	Densitate populaţie loc/kmp
         Vâlcele	3701	4475	774	79
         Ilieni	1854	2036	182	37
         Hărman	4425	5402	977	102
         Bod	3907	3994	87	119
         Sânpetru	3401	4819	1418	138

         Tabelul nr. 7 Situaţia numărului de clădiri din cadrul unităţilor administrativ teritoriale aflate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

         Sit Natura 2000	Uat	Nr. clădiri per UAT	Nr. clădiri cu locuinţe per UAT
         ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Vâlcele	1608	1607
         	Ilieni	1038	1012
         	Hărman	1678	1674
         	Bod	941	941
         	Sânpetru	1696	1693

         Tabelul nr. 8 Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

         N r	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
         1.	Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov	Instituţie publică	Reglementare mediu, control arii naturale protejate
         2.	Consiliul Judeţean Covasna, Centrul Judeţean pentru Protecţia Naturii, Dezvoltare Rurală şi Salvamont şi Primăriile comunităţilor locale	Instituţie publică	Administraţie
         3.	Consiliul Judeţean Braşov si Primăriile comunităţilor locale	Instituţie publică	Administraţie
         4.	Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Covasna, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Braşov	Instituţie publică	Control mediu, arii naturale protejate
         5.	Inspectoratul de jandarmi judeţean	Instituţie	Ordine publică

         	Covasna/Braşov	publică
         6.	Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru – Birou Regional Covasna	ONG	Dezvoltare regională, protecţia mediului
         7.	Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Covasna, Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov	Instituţie publică	Agricultură
         8.	Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna/Braşov	Societate comercială	Vânătoare/Pescuit
         9.	Direcţia Silvică Covasna, Direcţia Silvică Braşov	Regie autonomă- Instituţie publică	Administrare fond forestier, vânătoare
         10.	Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Olt	Regie autonomă	Reglementare, control gospodărire ape
         11.	Direcţia pentru Agricultură a judeţului Covasna, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov	Instituţie publică	Agricultură, păduri, dezvoltare rurală,
         12.	Reprezentanţi ai proprietarilor/administratorilor/gestiona rilor de terenuri din zonă	Peroane juridice, persoane fizice	Proprietari/administratori/gest ionari de terenuri
         13.	Fundaţia Carpaţi	ONG	Educaţie, cercetare, dezvoltare
         14.	Asociaţia Milvus	ONG	Conservarea biodiversităţii
         15.	Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Silvicultură Braşov	Instituţie ştiinţifică	Cercetare, management forestier
         16.	Asociaţia AlpinSport	ONG	Turism montan, Protecţia

         			mediului
         17.	Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în Judeţul Covasna	ONG	Turism

         Principalele activităţi economice din comunele Bod, Hărman, Sânpetru, Ilieni şi Vâlcele sunt cele legate de agricultură şi creşterea animalelor. De altfel, aproximativ 80% din producţia agricolă a judeţelor Braşov şi Covasna se bazează pe culturile de sfeclă de zahăr şi cartof, esenţiale ca sursă de venit pentru populaţia rurală. Fabrica de Zăhar Bod valorifică producţia de sfeclă de zahăr, obţinută în peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici din judeţele Braşov, Covasna, Sibiu, Alba, asigurând astfel un loc de muncă stabil pentru aproximativ 17000 de angajaţi, conform AJOFM Braşov. Obiectivele de conservare pot fi suficient de bine acomodate de utilizările agricole ale terenurilor, în condiţiile în care acestea nu sunt extinse excesiv în perimetrul ariei protejate, exploatările tradiţionale de mici dimensiuni continuă să existe şi sunt menţinute sectoare din proprietăţi în regim natural, sub formă de zone de delimitare sau perdele de vegetaţie.

         1. 2.4.I.2 Utilizarea terenurilor

            Situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului se desfăşoară pe suprafeţe ale comunelor Bod, care includ satul Bod şi colonia Bod, Sânpetru cu satul Sânpetru şi Hărman cu satele Hărman şi Podu Oltului din judeţul Braşov, respectiv Ilieni cu satele Ilieni, Dobolii de Jos şi Sâncraiu şi Vâlcele cu satele Araci, Ariuşd, Hetea şi Vâlcele din judeţul Covasna. Dintre localităţile aparţinând acestor comune, Ariuşd – comuna Vâlcele se învecinează direct spre est, cu aria naturală protejată, existând şi mici sectoare de suprapunere. Alte trei localităţi se află în proximitate: Bod – comuna Bod spre vest, Araci – comuna Vâlcele spre nord şi Podu Turcului – comuna Ilieni spre est.

            32

            Tabelul nr. 9 Tipurile de utilizare a terenurilor pentru unităţile administrative teritoriale aflate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

            Judeţ	UAT	Suprafaţa UAT	Arabil	Păşuni si făneţe	Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră	Livezi, vii şi pepiniere pomicole	Suprafeţe acoperite de ape, bălţi	Terenuri degradate şi neproductive
            Braşov	Bod	3356	2250	651	131	Lipsa date	89	3
            Braşov	Sânpetru	3482	1986	735	359	Lipsa date	14	23
            Braşov	Hărman	5279	3105	1400	284	101	35	17
            Covasna	Ilieni	5438	2780	1027	810	31	70	8
            Covasna	Vâlcele	5832	1553	1253	2406	5	83	4
            	Total	I2II7	734I	2786	774	I0I	I38	43

            Tabelul nr. I0 Tipurile de utilizare a terenului în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, conform claselor Corine Land Cover

            Tip de utilizare in sit	Clase CLC	Suprafaţa în sit	% din sit
            Arabil	211-213	234.91	25.63
            Drumuri	122	0.061	0.01
            Teren neproductiv, stâncărie	211	13.11	1.43

            Păşuni/fâneţe	231	348.13	37.98
            Păduri de foioase	311	146.61	16
            Păduri în tranziţie	324	168.04	18.33
            Râuri	511	0.84	0.09
            Zone umede	411,412	4.83	0.53
            Total general		9I6.54	I00

            Tabelul nr. II

            33

            Gestionarii fondurilor de vânătoare din sau în vecinătatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

            Denumirea gestionarului	Fondul de vânătoare	Suprafaţa- ha	Nr. contractului	Încheiat la data	Valabilitate
            Asociţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna	Ilieni	9,041	19/4408	5/31/2011	5/30/2021
            Universitatea Transilvania Braşov	Sânpetru	11,611	38/6730	8/22/2011	8/21/2021

            34

         2. 2.4.I.3 Situaţia juridică a terenurilor

            Formele de proprietate asupra terenurilor aflate în Situl ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului sunt reprezentate în tabelul de mai

            jos.

            Tabelul nr. I2 Identificarea formelor de proprietate asupra terenurilor aflate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

            Tip de proprietate	Suprafaţa în sit – ha	% din sit
            Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale	305.8	33.35
            Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale;	92.89	10.13
            Domeniul public al statului	0.94	0.10
            Proprietatea privată a persoanelor fizice	517.37	56.42
            Total general	917	100

         3. 2.4.I.4 Administratori şi gestionari

            Tabelul nr. I3 Identificarea regimului de administrare în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

            Administratori	Tip administrator	Suprafaţa – ha	% din sit
            Apele Române	Public	0.85	0.09
            Consilii locale	Public	305.4	33.30
            Ocol Silvic Tălişoara	Public	92.92	10.13
            Ocol Silvic Privat Hatod	Privat	221.94	24.20

            Persoane fizice	Privat	295.89	32.27
            Total general		917	100

         4. 2.4.I.5 Infrastructură şi construcţii

            Din perspectiva dezvoltării unor activităţi de vizitare, accesibilitatea sitului este una extrem de mare, fiind de menţionat arterele rutiere DN11, DN13E, DJ112, DJ103 şi DJ112A, dar şi calea ferată – staţia colonia Bod. Traseul DC33A din Ariuşd urmează un sector de limită al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului. Această accesibilitate ridicată poate reprezenta în acelaşi timp o vulnerabilitate pentru obiectivele de coonservare ale ariei protejate.

            35

            Tabelul nr. I4 Infrastructura rutieră aflata în imediata vecinătate a sit-ului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi drumurile de exploatare aflate în sit

            Tip drum	Indicativ national	Indicativ european
            Drum Naţional	DN13E
            Drum Judeţean	DJ 103
            Drum Judeţean	DJ 112
            Drum Judeţean	DJ 112 A
            Drum Comunal	DC 33A
            + 6 drumuri de exploatare aflate în sit

            36

         5. 2.4.I.6 Patrimoniu cultural

            Sub aspectul patrimoniului cultural, localitatea Bod este menţionată în documente încă din secolul al XIII-lea, de când datează şi Biserica Evanghelică Luterană, construită în stilul romano-gotic şi figurând cu indicativul BV-II-a-B-11607 în lista monumentelor istorice. Biserica ortodoxă actuală datează din 1806, fiind aşezată pe fundaţia basilicii cu hramul Sfântu Nicolae, construită în jurul anului 1300. Se mai păstrează unele vestigii ale edificiului vechi, cum ar fi cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491. În Hărman, elemente de interes deosebit sunt biserica-cetate, BV-II-a-A-11715, construită în anul 1290 şi ruinele cetăţii din sec. al V-lea din vârful dealului Lempeş. Biserica fortificată din secolul al XIII lea este de asemenea cel mai interesant obiectiv din comuna Sânpetru care figurează în lista monumentelor istorice cu indicativul BV-II-a-A-11817. În comuna Ilieni obiective relevante sunt biserica reformată fortificată, construită în secolul XV-XVI, CV-II-a-A- 13228, muzeul din mansarda conacului Sera, conacul Bornemissza, casa Bako, toate în Ilieni, conacele Reznek şi Hollaky, Dobolii de Jos şi biserica unitariană, Sâncraiu. În comuna Vâlcele, tot elementele religioase se remarcă, respectiv biserica ortodoxă, Vâlcele şi cele reformate, Ariuşd şi Araci, la care se adaugă conacul Domokos, Araci, casa memorială Romulus Cioflec, Araci şi cimitirul eroilor.

         6. 2.4.I.7 Peisajul

         În cadrul ariei protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului, cât şi în proximitatea acesteia, au fost identificate mai multe categorii de peisaje, determinate atât de factorii naturali, cât şi de cei antropici: peisaje naturale, induse de caracteristicile fizico- geografice, peisaje antropice şi peisaje antropizate.

         Caracteristicile fizico- geografice determină o serie de peisaje în care intervenţia umană este absentă. Cu toate acestea, şi în acest caz, există uneori o serie de rezultate ale intervenţiei umane, fără transformări majore asupra structurii şi funcţionalităţii peisajului.

         Peisajele naturale determinate de relief prezente în arealul analizat sunt:

         • – peisajul dealurilor, identificate în cazul culmilor sudice ale munţilor Baraolt, reprezentate în general de Dealul Ciocaş şi Dealul Viţelului;

         • – peisajul de cuestă, la sud de localitatea Ariuşd, reprezentat de o cuestă de origine tectonică;

         • – peisajul de terasă, la contactul cu Depresiunea Braşovului, materializat prin terase lacustre fragmentate;

         • – peisajul versanţilor, puternic înclinaţi – în partea de sud şi est sau slab înclinaţi – în vest;

         • – peisaje de luncă, identificate în partea de est, sud şi vest, determinate de râul Olt.

           Peisajele induse de distribuţia formaţiilor vegetale reprezintă o categorie importantă în cadrul ariei protejate analizate. Cele mai importante subcategorii sunt următoarele:

         • – peisajele forestiere, determinate de prezenţa suprafeţelor acoperite cu păduri de foioase şi păduri de tranziţie. Acestea nu au o extindere foarte mare în areal, fiind dominante în partea central- sudică şi vestică a ariei protejate. În ultimii ani acest tip de peisaje s-a dezvoltat şi pe versanţii estici, la contactul cu lunca Oltului. Peisajele forestiere identificate au fost încadrate în categoria peisajelor naturale, deoarece distribuţia lor spaţială şi calitatea acestora constituie un indicator important în ceea ce priveşte naturalitatea acestui teritoriu deşi acestea sunt plantate;

         • – peisajul pajiştilor cu vegetaţie de stepă, un peisaj ce oferă individualitate acestui sit, deoarece acest tip de vegetaţie nu este specific zonei montane sau deluroase de aici. Aceste pajişti sunt prezente pe versanţii sudici şi vestici, fiind caracterizate prin prezenţa a numeroase specii de plante stepice cum ar fi colilia Stipa joannis, ruşcuţa de primăvară Adonis vernalis, dediţeii Pulsatilla montana, stânjenei de stepă Iris hungarica, alături de care se găsesc exemplare de migdal pitic Prunus tenella etc.

         • – peisajul tufărişurilor subcontinentale peri-panonice, un habitat de interes european prioritar ce imprimă personalitate acestei arii naturale protejate, delimitate pe versanţii dealurilor Ciocaş şi Viţelului.

         Peisajele antropice şi antropizate au fost identificate şi analizate funcţie de criteriul economic şi criteriul socio- demografic.

         Astfel, din punct de vedere economic, în arealul sitului şi în proximitatea acestuia au fost identificate numeroase peisaje agricole determinate de modul de utilizare a terenurilor.

         În cadrul acestei categorii s-au individualizat peisajul suprafeţelor arabile – terenurile cultivate închise, dominante în partea vestică şi centrală a sitului, în special pe versanţii cu pantă lină şi culmile deluroase, ce favorizează aceste tipuri de culturi.

         37

         Pe lîngă acest tip de peisaj, în cadrul sitului predomină şi peisajul agropastoral specific zonelor deluroase, materializat prin suprafeţele ocupate cu păşuni şi fâneţe. Creşterea animalelor şi păşunatul reprezintă o ocupaţie de bază a locuitorilor din proximitatea sitului. Această

         38

         activitate, coroborată cu cea agricolă şi de exploatare forestieră, reprezintă factori activi în fragmentarea şi degradarea habitatelor diferitelor specii de plante şi animale identificate în cadrul ariei protejate.

         Din punct de vedere socio- demografic a fost identificat peisajul satelor mijlocii, cu o populaţie cuprinsă între 500 şi 1000 locuitori, reprezentat prin localitatea Ariuşd. Este situat în partea vestică a arealului analizat, în proximitatea sitului. Factorul demografic constituie o componentă fundamentală în cadrul peisajului rural analizat, fiind în strânsă corelaţie cu factorii naturali.

         2.4.2. Impacturi

         2.4.2.I Presiuni – impacturi trecute şi prezente

         Situl ROSCI0056 Ciocaş-Viţelului se desfăşoară pe suprafeţe ale comunelor Bod include satul Bod şi colonia Bod şi Hărman care include satele Hărman şi Podu Oltului din judeţul Braşov, respectiv Ilieni include Ilieni, Dobolii de Jos şi Sâncraiu şi Vâlcele cu satele Araci, Ariuşd, Hetea şi Vâlcele din judeţul Covasna.

         Principalele activităţi economice din comunele Bod, Hărman, Ilieni şi Vâlcele sunt cele legate de agricultură şi creşterea animalelor. Fabrica de Zăhar Bod valorifică producţia de sfeclă de zahăr, obţinută în ferme din judeţele Braşov, Covasna, Sibiu, Alba. Obiectivele de conservare pot fi suficient de bine acomodate de utilizările agricole ale terenurilor, în condiţiile în care acestea nu sunt extinse excesiv în perimetrul ariei protejate, exploataţiile tradiţionale de mici dimensiuni continuă să existe şi sunt menţinute sectoare din proprietăţi în regim natural sub formă de zone de delimitare, perdele de vegetaţie etc..

         Exploatarea ilegală a produselor forestiere este cea mai importantă presiune în arealul analizat, cu impact direct asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar. Existenţa unor comunităţi umane în proximitatea ariei protejate, caracterizate prin probleme sociale deosebite, face ca activităţile de exploatare a produselor forestiere să fie foarte dificil de controlat fără colaborarea instituţiilor abilitate.

         Practicile de întreţinere a păşunilor şi fâneţurilor cum ar fi tăierea arbuştilor de pe pajişti, incendierile, reprezintă de asemenea presiuni semnificative asupra speciilor de interes comunitar existente în sit .

         De asemenea, este afectată succesiunea naturală a habitatelor în contextul în care o serie de specii de arbuşti fără valoare conservativă invadează habitatele importante din punct de vedere conservativ, diminuând astfel arealul de răspândire al speciilor de interes conservativ. Sunt

         prezente specii invazive precum pinul sau salcâmul. O presiune actuală este şi turismul dezorganizat de week-end paracticat pe malul stâng al Râului Olt.

         2.4.2.2 Ameninţări – impacturi viitoare previzibile

         Păşunatul şi recoltarea fânului pot constitui ameninţări la adresa ecosistemului protejat numai în condiţiile în care se fac în mod excesiv, ceea ce nu este cazul în prezent. Aceste activităţi au de altfel un rol important în menţinerea unor zone deschise, neîmpădurite.

         Versanţii sudici şi vestici ai dealurilor Ciocaş, Beldie şi Viţelului, unde se află o serie de specii de stepă importante în cadrul sitului, dată fiind şi localizarea acestuia într-o zonă de dealuri înalte, sunt abrupţi şi dificil de utilizat agricol sau în alt mod, astfel încât ameninţările agricole sunt reduse. În schimb, exploatarea ilegală a produselor forestiere şi mai ales transportul acestora, reprezintă o importantă ameninţare pentru habitatele şi speciile de interes comunitar.

         O ameninţare importantă, care trebuie considerată este cea legată de procesele morfodinamice – alunecări de teren (în partea sudică în zona stâncii Viţelului şi zona nord-vestică denumită Ciocaş), eroziune fluviatilă (malurile Oltului), care pot afecta stabilitatea habitatelor.

         În plus, trebuie luate în calcul următoarele categorii de ameninţări:

         • – continuarea intervenţiilor realizate pentru gospodărirea apelor fără a lua în considerare obiectivele de protecţie a speciilor de importanţă comunitară, inclusiv pentru apărarea împotriva inundaţiilor care pot contribui la degradarea habitatelor speciilor ocrotite în special ale castorului. Astfel, asigurarea secţiunii de scurgere a apelor, precum şi lucrările de menţinere a funcţionalităţii digurilor presupun uneori afectarea calităţii habitatelor castorului. Lucrările de decolmatare, incendierea vegetaţiei pe diguri, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase din albie, distrugerea galeriilor reprezintă printre cele mai frecvente intervenţii ce pot afecta stabilitatea speciilor protejate.

         • – intensificarea activităţilor de creştere a animalelor, care se constituie într-o ameninţare importantă atât prin suprapăşunat, cât şi prin abandonarea păşunatului;

           39

         • – intensificarea activităţilor agricole desfăşurate în proximitatea ariei protejate, care prin practicile necorespuzatoare pot deveni o ameninţare pentru speciile protejate – incendierea miriştilor, chimizare, mecanizare, etc.;

           40

         • – creşterea cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat reprezintă o ameninţare în special în zone ce prezintă accesibilitate ridicată prin drumuri comunale ori judeţene, mai ales în proximitatea intravilanului localităţilor.

         • – creşterea capacităţilor de evacuare a apelor uzate menajere neepurate sau insuficient epurate, în condiţiile în care majoritatea localităţilor rurale din amonte de aria naturală protejată nu sunt racordate decât parţial la sisteme de canalizare ori la staţii de epurare.

         • – proliferarea necontrolată a speciilor invazive şi a bolilor reprezintă o ameninţare importantă pentru ecosistemele acvatice, în condiţiile în care zonele umede reprezintă medii cu propagare foarte rapidă a acestora.

         • – intensificarea activităţilor de pescuit, care afectează habitatele speciilor ocrotite prin depozitarea deşeurilor şi deranjarea liniştii habitatelor.

         • – intensificarea braconajului, inclusiv la speciile de interes conservativ.

         • – promovarea, fără a lua în considerare obiectivele de protecţie identificate pentru speciile şi habitatele de interes comunitar şi naţional, a lucrărilor hidrotehnice din cadrul albiilor, regulărizari, epurări, consolidarea malurilor ce întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere.

         Pentru nevertebrate, o ameninţare importantă este legată de abandonarea unor păşuni şi fâneţe prin neefectuarea de lucrări de cosire şi îndepărtare a vegetaţiei forestiere.

         Mamifere

         Tabelul nr. I5 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Castor fiber în aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul

         Viţelului

         Nr. crt.	Presiune	Descriere presiune	Localizare	Intensitate
         1.	J02.06.06	Existenţa staţiei de captare şi a pragului aflat în apropierea	Conform Anexei 1.1 Hărţi	Medie

         	Captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale	localităţii Podu Oltului contribuie la fragmentarea habitatului specie şi diferite forme de poluare-fonică, deşeuri, degradarea habitatului
         2.	J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	Degradarea habitatului prin incendierea şi tăierea vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire		Ridicată
         3.	A08 Fertilizarea cu îngrăşământ	Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin utilizarea îngrăşămintelor organice şi anorganice în agricultură		Medie
         4.	A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice	Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin utilizarea produselor fitosanitare în agricultură		Medie
         5.	A04.01 Păşunatul intensive	Impactul turmelor şi al câinilor însoţitori, agresiuni din partea ciobanilor		Medie
         6.	D01 Drumuri, poteci şi căi ferate	Impact asociat reprezentat de accesul la zonele de odihnă şi hrană, deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit, abandonare deşeuri		Medie

         41

         42

         Tabelul nr. I6 Evaluarea ameninţărilor viitoare asupra Castor fiber în aria naturală protejată Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

         Nr. crt.	Ameninţare	Descriere ameninţare	Localizare	Intensitate
         1.	A08 Fertilizarea cu îngrăşământ	Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin creşterea cantităţilor de îngrăşăminte organice şi anorganice utilizate în agricultură	Conform Anexei 1.1 Hărţi	Medie
         2.	A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice	Impactul asociat poluării difuze a solului şi apelor de suprafaţă prin creşterea cantităţilor de produse fitosanitare utilizate în agricultură		Medie
         3.	A04.01 Păşunatul intensiv	Intensificarea păşunatului în zonă şi creşterea impactului turmelor şi al câinilor însoţitori asupra speciilor de interes, creşterea numărului de agresiuni din partea ciobanilor		Medie
         4.	D01 Drumuri, poteci şi căi ferate	Intensificarea presiunii reprezentată de accesul la zonele de odihnă şi hrană, deranjarea speciei prin zgomot, hăituire, vandalism, pescuit, abandonare deşeuri
         5.	J03.01 Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat	Intensificarea degradării habitatului specie prin continuarea acţiunilor de incendiere şi tăiere a vegetaţiei de mal, distrugerea bârlogurilor şi a zonelor de hrănire		Ridicată

         Herpetofaună

         Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor de herpetofaună în Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

         G0I.02 – Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate.

         Descriere: Vehiculele non-motorizate produc poluare, distrugerea vegetaţiei şi chiar modificarea configuraţiei terenului. De asemenea, determină afectarea în mod serios a bălţilor de reproducere pentru aceaste specii, acestea găsindu-se în mod obişnuit pe marginea drumurilor, în special în zona unor izvoare. Există o posibilitate foarte mare ca aceste habitate de reproducere specifice speciei Triturus cristatus să fie afectate şi pentru că volumul de apă al acestora este în general foarte mic.

         Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată. Studiile din teren au surprins aceasta problemă cauzată de degradarea habitatelor favorabile, prin trecerile repetate ale atelajeor.

         A04.0I.02 – Păşunatul intensiv al oilor, A04.0I.0I – Păşunatul intensiv al vacilor. Descriere: Prezenţa animalelor domestice determină deranjarea habitatului prin distrugerea florei şi faunei, cât şi alterarea calităţii solului. De asemenea, multe din locurile de reproducere favorabile speciei Triturus cristatus coincid cu zone unde se găsesc stâne, locuri de adăpat al oilor şi vacilor. Toate acestea determină modificări în structura populaţiilor de amfibieni, ce se găsesc în aceste bălţi.

         Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         K0I.03 – Secare, M0I.02 – Secete şi precipitaţii reduse

         Descriere: Habitatele de reproducere ale speciilor ţintă sunt în general semi-permanente, iar principala ameninţare asupra acestora este reprezentată de secarea în mod natural a acestor bălţi. Totul este în strânsă legătură şi cu faptul că volumul de apă pe care indivizii acestor specii de amfibieni o preferă este destul de scăzut, bălţile având adâncimi de până la 30 cm şi suprafeţe mici de 5-10 m2. Un factor important care este în strânsă legătură cu secarea în mod natural a bălţilor de reproducere pentru speciilor ţintă este lipsa precipitaţiilor, care a fost destul de pregnantă în anul de studiu – 2015.

         Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         E03.0I – Depozitarea deşeurilor menajere

         Descriere: Deşeurile rezultate în urma activităţilor umane au fost observate în arie pe marginea drumurilor şi de-a lungul cursurilor de apă. Necurăţarea locului de aceste deşeuri – bidoane, saci din polietilenă, mobilier ars, cauciucuri, îmbrăcăminte deteriorată pot determina modificarea structurii solului, prin afectarea pe termen lung a bălţilor de reproducere ale speciilor ţintă aflate în aceste zone sau blocarea cursului apei, etc.

         Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         J03.0I – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

         Descriere: O parte din izvoarele existente şi amenajate de oameni au fost distruse. Ele reprezintă principalele locuri unde aceste specii de amfibieni trăiesc şi se înmulţesc. Pe teritoriul ariei au rămas doar 3 astfel de izvoare amenajate ce alimentează un pârâu, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare.

         Intensitatea localizată a presiunii actuale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor de herpetofaună

         Denumire ameninţare viitoare/potenţială: G0I.02 – Mersul pe jos, călărie şi vehicule non-motorizate.

         Descriere: Intensificarea utilizării drumurilor de acces în sit de către vehiculele non- motorizate, care determină afectarea în mod serios a bălţilor de reproducere pentru aceaste specii, acestea găsindu-se în mod obişnuit pe marginea drumurilor, în special în zona unor izvoare.

         Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         A04.0I.02 – Păşunatul intensiv al oilor, A04.0I.0I – Păşunatul intensiv al vacilor. Descriere: Creşterea numărului de animalele domestice ce păşunează în sit determină degradarea habitatului prin distrugerea florei şi faunei, cât şi alterarea calităţii solului. De asemenea, multe din locurile de reproducere favorabile speciei Triturus cristatus coincid cu zone unde se găsesc stâne, locuri de adăpat al oilor şi vacilor. Toate acestea determină modificări în structura populaţiilor de amfibieni, ce se găsesc în aceste bălţi.

         Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         K0I.03 – Secare, M0I.02 – Secete şi precipitaţii reduse

         Descriere: Habitatele de reproducere ale speciilor ţintă sunt în general semi-permanente, iar principala ameninţare asupra acestora este reprezentată de secarea în mod natural a acestor

         bălţi. Totul este în strânsă legătură şi cu faptul că volumul de apă pe care indivizii acestor specii de amfibieni o preferă este destul de scăzut, bălţile având adâncimi de până la 30 cm şi suprafeţe mici de 5-10 m2. Un factor important care este în strânsă legătură cu secarea în mod natural a bălţilor de reproducere pentru speciilor ţintă este lipsa precipitaţiilor.

         Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         E03.0I – Depozitarea deşeurilor menajere

         Descriere: Creşterea cantităţilor de deşeuri abandonate în arie pe marginea drumurilor şi de-a lungul cursurilor de apă. Necurăţarea locului de aceste deşeuri – bidoane, saci din polietilenă, mobilier ars, cauciucuri, îmbrăcăminte deteriorată pot determina modificarea structurii solului, prin afectarea pe termen lung a bălţilor de reproducere ale speciilor ţintă aflate în aceste zone sau blocarea cursului apei, etc.

         Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         J03.0I – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat

         Descriere: Continuarea degradării izvoarelor existente şi amenajate de oameni. Ele reprezintă principalele locuri unde aceste specii de amfibieni trăiesc şi se înmulţesc. Pe teritoriul ariei au rămas doar 3 astfel de izvoare amenajate ce alimentează un pârâu, acestea fiind într-o stare avansată de deteriorare.

         Intensitatea localizată a ameninţării viitoare/potenţiale asupra speciei

         Medie M – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată

         Nevertebrate

         Evaluarea presiunilor actuale asupra speciilor: Colias myrmidone, Lycaena dispar

         Evaluarea presiunilor actuale

         46

         Tabelul nr. I7

         Nr. crt.	Cod	Descriere	Localizare	Intensitatea
         1	A04.03.03 Lipsa păşunatului/ cosirii	S-au observat în aria naturală protejată zone unde nu se păşunează şi nu se coseşte	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Medie

         Evaluarea ameninţărilor viitoare/potenţiale asupra speciilor Colias myrmidone, Lycaena dispar

         Evaluarea ameninţărilor viitoare

         Tabelul nr. I8

         Nr.	Cod	Descriere	Localizare	Intensitatea
         1	E 03 Desecare	In apropierea habitatului specie s-au observat terenuri arabile. Există pericolul drenării zonelor umede pentru	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Scăzută

         Nr.	Cod	Descriere	Localizare	Intensitatea
         	/drenare	dirijarea apei către aceste terenuri.

         Plante

         Populaţiile de Iris aphylla ssp. hungarica, acoperind pajişti, tufărişuri şi locuri pietroase însorite pot fi afectate de următoarele activităţi:

         trasarea şi realizarea unor drumuri de acces practicabile de către autoturisme normale; colectarea cu rizomi de către populaţie, florile fiind foarte estetice şi cu înflorire timpurie, A 04.01.02 – păşunatul intensiv al oilor; intensitate-medie; A02.03-înlocuirea păşunii cu terenuri arabile, intensitate – medie; A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului, intensitate medie. Principala măsură de conservare este interzicerea de extindere a drumului existent, deoarece populaţia se află pe marginea drumului; de asemenea se recomandă si menţinerea păşunatului tradiţional, evitarea supra-păşunatului.

         47

         Ameninţările pot consta în intensificarea următoarelor activităţi: creşterea cantiţăţilor de rizomi colectate de către populaţie, A 04.01.02 – păşunatul intensiv al oilor prin creşterea numărului de animale pe suprafaţa sit-ului; A02.03-înlocuirea păşunii cu terenuri arabile, prin creşterea suprafeţelor de păşuni transformate, A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului prin creşterea suprafeţelor de păşuni neutilizate.

         Habitate

         Tabelul nr. I9 Lista presiunilor actuale asupra habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

         Cod	Descriere	Localizare	Intensitate
         A04.01- păşunat intensiv	Păşunatul practicat în sit cu vaci, capre, oi	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Medie
         J01.01- incendii	Incendieri realizate în interiorul sitului pentru mărirea suprafeţei de păşunat	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Medie
         B 07 Alte activităţi silvice	Defrişare în vederea măririi suprafeţei de păşunat	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	B 07 Alte activităţi silvice

         Tabelul nr. 20 Lista ameninţărilor viitoare asupra habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

         Cod	Descriere	Localizare	Intensitate
         A04.01- păşunat intensiv	Intensificarea păşunatului practicat în sit cu vaci, capre, oi	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Medie

         J01.01- incendii	Creşterea numărului de incendieri realizate în interiorul sitului pentru mărirea suprafeţei de păşunat	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Medie
         B 07 Alte activităţi silvice	Intensificarea defrişărilor realizate în vederea măririi suprafeţei de păşunat	Conform Anexei nr. 1.1 Hărţi	Medie

2. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR

   1. 3.I. Evaluarea stării de conservare a fiecarui habitat de interes conservativ Evaluarea la nivel naţional

      40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

      La nivel naţional habitatul prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice este considerat ca având o stare de conservare favorabilă în regiunea biogeografică alpină şi o stare de conservare nefavorabil neadecvată pentru restul teritoriului de răspândire.

      

      Figură I Starea de conservare a habitatului 40A0* Tufărişşuri subcontinentale peri- panonice la nivel naţional – Favorabilă în regiunea biogeografică alpină şi Nefavorabil Neadecvată pentru restul teritoriului Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Articolului I7 al Directivei Habitate

      Evaluarea la nivel biogeografic

      Tabelul nr. 2I Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

      Nr	Parametru	Descriere
      1.	Clasificarea tipului de habitat	EC
      2.	Codul unic al tipului de habitat	40A0* Tufărişuri subcontinentale peri- panonice
      3.	Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	1 ha – Valoarea suprafeţei a fost obţinută prin inventarieri în teren şi diferă de valorile raportate în Formulaul Standard Natura 2000
      4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Medie
      5.	Raportul dintre suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată şi suprafaţa ocupată de acesta la nivel naţional	0-1%
      6.	Suprafaţa reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în planul de management anterior	Nu este cazul
      7.	Suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	Nu există suficiente informaţii
      8.	Metodologia de apreciere a suprafeţei de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Nu există suficiente informaţii
      9.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă a tipului de habitat şi suprafaţa actuală ocupată	Nu este cazul
      10.	Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Nu există suficiente informaţii

      11.	Reducerea suprafeţei tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu există suficiente informaţii
      12.	Explicaţii asupra motivului descreşterii suprafeţei tipului de habitat	Nu este cazul
      13.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat	Medie
      14.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat	Nu există suficiente informaţii
      15.	Magnitudinea tendinţei actuale a suprafeţei tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu există suficiente informaţii
      16.	Schimbări în tiparul de distribuţie a suprafeţelor tipului de habitat	Nu există date suficiente
      17.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	,,X,,- necunoscută
      18.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	Nu este cazul
      19.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate	În unele locaţii din perimetrul ariei naturale protejate au fost observate exemplare de Juniperus communis arse. Este posibil ca pe lângă acestea să fi fost incendiate şi exemplare de Prunus spinosa var. dasyphylla, Amygdalus nana Prunus tenella în vederea măririi suprafeţei de păşunat.

      Tabelul nr. 22 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

      Nr	Parametru	Descriere
      1.	Clasificarea tipului de habitat	EC
      2.	Codul unic al tipului de habitat	40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-

      		panonice
      3.	Structura şi funcţiile tipului de habitat	Structura şi funcţiile tipului de habitat, care cuprinde speciile caracteristice se află în condiţii bune, fără a suferi deteriorări semnificative. Structura acestui tip de habitat este dată de: vânatului etc.
      4.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	FV-favorabilă
      5.	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice	FV-favorabilă
      6.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor	Compoziţia floristică este tipică pe cea mai mare parte a suprafeţei sale.

      • – pâlcuri de Prunus spinosa var. dasyphylla, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Dictamnus albus.

      • – covor erbaceu cu specii de lizieră şi de pajişti mezo-xerofile: Cytissus albus, Teucrium chamaedrys, Salvia pratensis, Agropyron intermedium, Verbascum lychnitis, Inula hirta, Alyssum murale, Asperula cynanchica, Scorzonera purpurea, Adonis vernalis, Geranium sanguineum, Thalictrum minus, Nepeta pannonica, Salvia nutans, Stipa joannis, Phlomis tuberosa, Falcaria sioides, Festuca rupicola.

      • – reprezintă habitat de hrănire, adăpost, cuibărire pentru speciile de animale

      • – oferă plante medicinale, protecţia

      specifice

      Tabelul nr. 23 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

      Nr	Parametru	Descriere
      1.	Clasificarea tipului de habitat	EC
      2.	Codul unic al tipului de habitat	40A0* panonice	Tufărişuri	subcontinentale	peri-
      3.	Tendinţa viitoare tipului de habitat	a	suprafeţei	0-stabilă
      4.	Raportul dintre suprafaţa de referinţă pentru starea favorabilă şi suprafaţa tipului de habitat în viitor	Nu există suficiente informaţii
      5.	Perspectivele tipului de habitat în viitor	FV-favorabile
      6.	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Scăzut
      7.	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată
      8.	Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat	Scăzute
      9. G.9.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat	Medie
      10. G.10 .	Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	FV-favorabilă
      11. G.11 .	Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare	"0" – este stabilă
      12. G.12	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitatul din punct de	Nu este cazul

      .

      vedere al perspectivelor sale viitoare

      Tabelul nr. 24 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

      Nr	Parametru	Descriere
      E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC
      E.2.	Codul unic al tipului de habitat	40A0* Tufărişuri subcontinentale peri- panonice
      H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	FV-favorabilă
      H.4.	Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat	Nu este cazul
      H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	în unele zone
      H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Cercetările realizate în teren evidenţiază faptul că habitatul 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice ocupă o suprafaţă mică comparativ cu a celorlalte 3 habitate de pajişti şi fâneţe identificate – 6520 Pajişti montane, 62C0* Stepe ponto-sarmatice, 6510 Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis. Starea actuală de conservare este favorabilă, în structura fitocenozelor sale fiind prezente exemplare viguroase, sănătoase, care indică un impact antropic mediu până la redus asupra habitatului. Referitor la tendinţa pe viitor este necunoscută datorită insuficienţei datelor. Suprafaţa de 1 ha este favorabilă, importantă

      • – suprafeţe mici raportate la suprafaţa sitului

      • – presiuni antropice medii până la scăzute

      este menţinerea caracteristicilor geomorfologice care contribuie la existenţa habitatului

      3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ Evaluarea la nivel naţional

      Herpetofaună

      Bombina variegata

      Conform Listelor Roşii specia Bombina variegata este considerată potenţial ameninţată la nivel naţional si neameninţată la nivel european. În România este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte şi montane.

      

      Figură 2 Starea de conservare a speciei Bombina variegata la nivel naţional – Necunoscută Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Art.I7 al Directivei Habitate

      Triturus cristatus

      În România specia Triturus cristatus este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte şi montane. Starea de conservare la nivel naţional este necunoscută.

      

      Figură 3 Starea de conservare a speciei Triturus cristatus la nivel naţional – Necunoscută Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza Art.I7 al Directivei Habitate

      Mamifere

      Castor fiber

      În România, specia Castor fiber prezintă o stare de conservare favorabilă pe toată aria sa de repartiţie spaţială.

      

      Figură 4 Starea de conservare a speciei Castor fiber la nivel naţional – Favorabilă Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art.I7 al Directivei Habitate

      Nevertebrate

      Colias myrmidone

      În România, specia Colias myrmidone prezintă o stare de conservare nefavorabil neadecvată pe toată aria sa de repartiţie spaţială.

      

      Figură 5 Starea de conservare a speciei Colias myrmidone la nivel naţional – Neafavorabil-Neadecvată Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art. I7 al Directivei Habitate

      Lycaena dispar

      La nivel naţional specia Lycaena dispar este considerată ca având o stare de conservare nefavorabil neadecvată în estul şi vestul ţării şi o stare de conservare favorabilă pentru restul teritoriului de răspândire.

      

      Figură 6 Starea de conservare a speciei Lycaena dispar la nivel naţional -Neafavorabil- Neadecvată în estul şi vestul ţării şi Favorabilă în rest Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art.I7 al Directivei Habitate

      Plante

      Iris aphylla ssp. hungarica

      La nivel naţional specia Iris aphylla ssp. hungarica este considerată ca având o stare de conservare nefavorabil neadecvată în regiunea biogeografică alpină şi în Câmpia de Vest şi o stare de conservare favorabilă pentru restul teritoriului de răspândire.

      

      Figură 7 Starea de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica la nivel naţional – Neafavorabil-Neadecvată în regiunea biogeografică alpină şi în Câmpia de Vest şi Favorabilă în rest Sursa: Raportul de ţară al României pentru Evaluarea şi raportarea în baza art.I7 al Directivei Habitate

      Evaluarea la nivel biogeografic Herpetofaună

      Tabelul nr. 25 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Bombina variegata
      Tipul populaţiei naturală protejată	speciei în aria	Populaţie permanentă -sedentară/rezidentă
      Mărimea populaţiei speciei în aria	Mărimea minimă a populaţiei în situl Dealul Ciocaş-
      naturală protejată	Dealul Viţelului – 100 exemplare
      	Mărimea	maximă	a	populaţiei	în	situl	Dealul
      	Ciocaş-Dealul Viţelului – 300 exemplare
      Calitatea datelor	referitoare la	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau
      populaţia speciei	din aria naturală	modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      protejată

      Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	Nu sunt naţionale	informaţii	asupra	mărimii	populaţiei
      Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
      Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu există date din trecut cu privire la populaţiile speciei Bombina variegata în interiorul sitului Natura 2000 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Având în vedere că bălţile de reproducere găsite pentru specia Bombina variegata erau în cea mai mare parte accesibile s-a putut realiza o apreciere directă a numărului de exemplare
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut
      Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Magnitudinea tendinţei mărimii populaţiei speciei	actuale	a	Nu este cazul
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
      Structura populaţiei speciei	structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu s-a putut evalua;
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată

      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Starea de conservare necunoscută din	"XX" – nu există date suficiente pentru a putea
      punct de vedere al populaţiei	stabili că starea de conservare din punct de vedere al
      	populaţiei speciei nu este în nici într-un caz
      	favorabilă.

      Tabelul nr. 26 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

      Parametrii	Descriere
      Specia	Bombina variegata
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa minimă a habitatului actual – 0,50 ha în cazul sitului Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului Suprafaţa maximă a habitatului actual – 1 ha în cazul sitului Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
      Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa adecvată poate ajunge la 0,20 ha pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului

      Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	A fost măsurată suprafaţa tuturor locurilor/bălţilor de reproducere pentru specia Bombina variegata
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">" – mai mare pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare, Având în vedere că multe din bălţile de reproducere din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului sunt frecventate de animale domestice şi în curs de colmatare putem considera că suprafaţa habitatului este descrescătoare.
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale – pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
      Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete – pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută

      Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată, Starea de conservare favorabilă se poate atinge prin: eliminarea presiunilor majore păstrarea numărului şi a calităţii habitatelor de reproducere şi în cazul cel mai extrem crearea în mod artificial a unor bălţi de reproducere
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – este necunoscută
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	"XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

      Tabelul nr. 27 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Bombina variegata
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"x" – necunoscută; Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	">" – mai mare, Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare ca urmare a măsurilor de management.
      Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U2 – perspective inadecvate

      Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare, Dacă măsurile de management vor fi aplicate
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"<" – mai mic – în condiţii excepţionale, Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management.
      Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV – favorabile, Dacă prin măsurile de management arealul se va mări şi populaţia speciei va creşte, iar populaţiile prezente se vor menţine.
      Perspectivele speciei în viitor	X – necunoscute. Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
      Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu – G01.02 – Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 – Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 – Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 – Secare, M01.02 – Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 – Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat.
      Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mediu – G01.02 – Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 – Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 – Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 – Secare, M01.02 – Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 – Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat.
      Viabilitatea pe termen	viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;

      lung a speciei
      Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"X" – necunoscută
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – este necunoscută
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	„XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un caz favorabilă.

      Tabelul nr. 28 Evaluarea globală a speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Bombina variegata
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Starea globală de conservare a speciei	"X" – necunoscută
      Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"-" – se înrăutăţeşte, Fără activităţi de conservare şi fără măsuri de management.
      Starea globală de conservare necunoscută	"XX" – nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.
      Informaţii suplimentare	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Bombina variegata din situl Dealul Ciocaş- Dealul Viţelului propus de proiect ar putea atinge o stare de conservare favorabilă.

      Triturus cristatus

      Tabelul nr. 29 Evaluarea stării de consevare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al populaţiei speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Triturus cristatus
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Mărimea minimă a populaţiei în situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului – 5 exemplare Mărimea maximă a populaţiei în situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului – 20 exemplare
      Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	Nu sunt informaţii asupra mărimii populaţiei naţionale
      Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
      Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Nu există date din trecut cu privire la populaţiile speciei Triturus cristatus în interiorul sitului Natura 2000 Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	S-a putut realiza o apreciere directă a numărului de exemplare
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut
      Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută

      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu este cazul
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei;
      Structura populaţiei speciei	structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu a putut fi evaluată;
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"U1" – nefavorabilă – neadecvată
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

      Tabelul nr. 30 Evaluarea stării de conservare a speciei Triturus cristatus din punctul de vedere al habitatului speciei

      Parametrii	Descriere
      Specia	Triturus cristatus
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa minimă a habitatului actual – 0,25 ha Suprafaţa maximă a habitatului actual – 0,5 ha

      Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
      Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa adecvată poate ajunge la 1 ha pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	A fost măsurată suprafaţa tuturor locurilor – bălţilor de reproducere pentru specia Triturus cristatus
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">"
      Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	"-" – descrescătoare, Având în vedere că multe din bălţile de reproducere din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului sunt reprezentate de izvoare amenajate neîntreţinute şi des frecventate de animale putem considera că suprafaţa habitatului este descrescătoare.
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale – pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	medie
      Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută

      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	bună – estimări statistice robuste sau inventarieri complete – pentru situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului
      Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută
      Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"U1" – nefavorabilă – inadecvată, Starea de conservare favorabilă se poate atinge prin: eliminarea presiunilor majore Păstrarea numărului şi a calităţii habitatelor de reproducere şi în cazul cel mai extrem crearea în mod artificial a unor bălţi de reproducere
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"x" – este necunoscută
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	"XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei nu este în nici într-un caz favorabilă.

      Tabelul nr. 3I Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Triturus cristatus
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"x" – necunoscută; Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă	">" – mai mare, Mărimea populaţiei viitoare a speciei ar trebui să fie mai mare

      pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	mulţumită măsurilor de management.
      Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	U2 – perspective inadecvate
      Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" – crescătoare, Dacă măsurile de management vor fi aplicate.
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"<" – mai mic – în condiţii excepţionale, Suprafaţa adecvată în viitor va fi mai mare în urma implementării măsurilor de management.
      Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV – favorabile, Dacă prin măsurile de management arealul se va mări şi populaţia speciei va creşte, iar populaţiile prezente se vor menţine.
      Perspectivele speciei în viitor	X – necunoscute. Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
      Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu – G01.02 – Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 – Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 – Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 – Secare, M01.02 – Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 – Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat.

      Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Mediu – G01.02 – Mersul pe jos, călărie şi vehicule non- motorizate; A04.01.02 – Păşunatul intensiv al oilor, A04.01.01 – Păşunatul intensiv al vacilor; K01.03 – Secare, M01.02 – Secete şi precipitaţii reduse; E03.01 – Depozitarea deşeurilor menajere; J03.01 – Reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat.
      Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;
      Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"X" – necunoscută
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"x" – este necunoscută
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	„XX" – nu există date suficiente pentru a putea stabili că starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un caz favorabilă.

      Tabelul nr. 32 Evaluarea globală a speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Triturus cristatus
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Starea globală de conservare a speciei	"X" – necunoscută
      Tendinţa stării globale de	"-" – se înrăutăţeşte, Fără activităţi de conservare şi fără măsuri de management.

      conservare a speciei
      Starea globală de conservare necunoscută	"XX" – nu există date pentru a putea stabili că starea globală de conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.
      Informaţii suplimentare	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Triturus cristatus din situl Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului propus de proiect ar putea atinge o stare de conservare favorabilă.

      Mamifere

      Castor fiber

      Tabelul nr. 33 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Castor fiber

      Parametru	Descriere
      Specia	Castor fiber
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
      Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Estimare preliminară: :: 7-8 indivizi
      Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
      Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	<2%
      Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul
      Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	:: 10
      Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Observaţii asupra prezenţei speciei – urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile

      	dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii, abundenţa estimată
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	>1
      Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscută
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
      Structura populaţiei speciei	structura populaţiei pe vârste, mortalitatea şi natalitatea nu au putut fi evaluate;
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Favorabilă
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – este necunoscută Se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de minim 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

      Tabelul nr. 34 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

      Parametri	Descriere
      Specia	Castor fiber
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
      Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	10 ha
      Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători directe;							şi/sau
      Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul
      Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	20 ha
      Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Observaţii asupra prezenţei speciei – urme şi utilizarea camerelor, instrumente GIS pentru modelarea spaţială a zonelor favorabile dezvoltării speciei, modele pentru estimarea probabilităţii de ocupare şi a detectabilităţii.
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	">" – mai mare
      Tendinţa actuală habitatului speciei	a		suprafeţei	"-" descrescătoare
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători directe – urme şi utilizarea camerelor
      Calitatea habitatului aria naturală protejată	speciei	în	FV-Favorabilă
      Tendinţa actuală habitatului speciei		a	calităţii	"-" scădere
      Calitatea datelor privind tendinţa	medie	–	date	estimate	pe	baza	extrapolării	şi/sau

      actuală a calităţii habitatului speciei	modelării datelor obţinute prin măsurători directe;
      Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	"x" – necunoscută
      Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Favorabilă
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Favorabilă
      Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Favorabilă

      Tabelul nr. 35 Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Castor fiber
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
      Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"+" – în creştere Tendinţa se poate estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	<1 Mărimea populaţiei viitoare a speciei poate fi mai mare doar datorită implementării măsurilor de management
      Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	Bune Se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de minim

      	3 ani
      Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"+" creştere Suprafaţa habitatului favorabil speciei poate creşte doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninările
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	>1 Suprafaţa habitatului favorabil în viitor va fi mai mare doar în urma implementării măsurilor de management
      Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	x" – necunoscute Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 an
      Perspectivele speciei în viitor	"x" – necunoscute Perspectivele speciei pe viitor se pot estima numai după monitorizarea anuală timp de cel puţin 3 ani + implementarea măsurilor de management
      Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Mare – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mare, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
      Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Medie
      Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Medie
      Viabilitatea pe termen lung a speciei	Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată dacă sunt aplicate măsurile de conservare
      Starea de conservare din punct de vedere al	"x" – necunoscută

      perspectivelor speciei în viitor					FV-Favorabilă doar dacă sunt aplicate măsurile de conservare şi eliminate ameninţările
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor					"x" – necunoscută
      Starea de conservare din perspectivelor speciei în viitor	punct	de	vedere	al	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

      Tabelul nr. 36 Evaluarea globală a speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Castor fiber
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă
      Starea globală de conservare a speciei	Favorabilă
      Tendinţa stării globale de conservare a speciei	,,X,,- necunoscută Poate fi favorabilă doar prin punerea în aplicare a activităţilor de conservare şi măsurilor de management
      Informaţii suplimentare	Dacă presiunile actuale vor fi eliminate şi ameninţările evitate, populaţiile speciei Castor fiber s-ar putea menţine la o stare de conservare favorabilă.

      Nevertebrate

      Colias myrmidone

      Tabelul nr. 37 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Colias myrmidone Esper, 1780 Directiva Habitate: ANEXA 2, 4; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: ANEXA 3, ANEXA 4A.
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată statut de prezenţă temporală a speciilor.	Nu este cazul.
      Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată.	Mărimea minimă a populaţiei – 0 indivizi. Mărimea maximă a populaţiei – 0 indivizi. Specia nu a fost găsită în timpul cercetărilor efectuate în teren.
      Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată.	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
      Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale.	Nu este cazul.
      Mărimea populaţiei specie în aria naturală protejată comparată cu mărimea populaţiei naţionale.	Nu este cazul.
      Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior.	Nu este cazul.

      Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.	„X" – necunoscută. Nu există date anterioare cu privire la mărimea populaţiei speciei Colyas myrmidone în perimetrul rezervaţiei.
      Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă.	Nu este cazul.
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale.	„X" – necunoscut.
      Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei.	„X" – necunoscută.
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei.	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei.	Nu există informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Colyas myrmidone în perimetrul rezervaţiei.
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative.	Nu există informaţii pentru a putea aprecia magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei Colyas myrmidone în perimetrul rezervaţiei.
      Structura populaţiei speciei.	Nu există date privind structura populaţiei speciei Colyas myrmidone în perimetrul rezervaţiei.
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	„X" – necunoscută.
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei.	„X" – necunoscută.
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei.	„XU" – starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută, dar nu este în nici un caz favorabilă, este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea.

      Tabelul nr. 38 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

      Parametri	Descriere
      Specia	Colias myrmidone Esper, 1780
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată.	Nu este cazul.
      Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată.	Suprafaţa minimă a habitatului actual – 0 ha. Suprafaţa maximă a habitatului actual – 0 ha.
      Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei.	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
      Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior.	Nu este cazul.
      Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată.	0 ha.
      Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată.	Au fost inventariate pajiştile din aria naturală protejată, dar nu au fost identificate habitate adecvate speciei.
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei.	„X" – necunoscut.
      Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei.	„X" – necunoscută.
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei.	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale..
      Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată.	Necunoscută.
      Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei.	„X" – necunoscută.

      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei.	Medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale.
      Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei.	„X" – necunoscută.
      Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.	„X"- necunoscută.
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei.	„X"- necunoscută
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei.	"XU" – starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă este nefavorabilă – inadecvată sau nefavorabilă – rea;

      Tabelul nr. 39 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

      Parametru	Descriere
      Specia	Colias myrmidone Esper, 1780
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu este cazul.
      Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei.	„X" – necunoscută.
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei.	„X" – necunoscut.
      Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei.	„X" – necunoscute.
      Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei.	„„X"-Necunoscută.
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a	„X" – necunoscut.

      habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor.
      Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei.	„X"-Necunoscute.
      Perspectivele speciei în viitor	„„X"-Necunoscută.
      Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor.	Nu este cazul.
      Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei.	Nu este cazul.
      Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei.	Nu este cazul.
      Viabilitatea pe termen lung a speciei.	Nu există informaţii suficiente pentru a aprecia gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung al speciei.
      Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor.	„U1" – nefavorabilă – inadecvată.
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor.	„X" – necunoscută.
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor.	Nu este cazul.

      Tabelul nr. 40 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

      Parametru	Descriere
      Specia	Colias myrmidone Esper, 1780
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Nu este cazul.
      Starea globală de conservare a	„X" – necunoscută.

      speciei
      Tendinţa stării globale de conservare a speciei	Nu este cazul
      Starea globală de conservare necunoscută	"XU" – starea globală de conservare este necunoscută dar nu este în nici într-un caz favorabilă – este nefavorabilă -inadecvată sau nefavorabilă -rea;
      Informaţii suplimentare	B.3. – în aria naturală protejată nu au fost identificate habitate potenţiale speciei. Colias myrmidone Esper, 1780 nu a fost găsită în timpul cercetărilor în teren. Prezenţa speciei în perimetrul ariei protejate este puţin probabilă. Colias myrmidone, a existat în urmă cu peste 25 de ani, azi nu mai este cazul căutării acestei specii deoarece toate populaţiile din sudul Transilvaniei sunt extincte de după 1990-1995 inclusiv cele din ariile protejate studiate.

      Lycaena dispar

      Tabelul nr. 4I Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate
      Statut de prezenţă temporală a speciilor	Populaţie permanentă sedentară/rezidentă
      Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Mărimea populaţiei variază de la an la an şi de la generaţie la generaţie. Exemplare din prima generatie mai-iunie: a fost observate în număr de 1 exemplar în perioada 22 iunie.

      	Mărimea minimă a populaţiei = 1 exemplar Mărimea maximă a populaţiei = 20 exemplare
      Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	medie Prin extrapolarea datelor obţinute în urma inventarierii realizate în teren, s-a cuantificat mărimea maximă a populaţiei, ţinîndu-se cont de habitatul favorabil speciei.
      Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	La lepidoptere – fluturi nu există populaţie naţională. In In România, studiile de lepidopterologie nu au permis pînă în prezent cuantificarea unei mărimi ale populaţiei acestei specii la nivel naţional. Studii localizate în alte zone ale tării au permis identificarea mărimii populaţionale din ariile protejate studiate. De aceea ne permitem să afirmăm că mărimea populaţiilor de la Dealul Ciocaş-Viţelului, este comparabilă cu mărimea populaţiilor din alte zone din ţară. La Lycaena dispar există mii de populaţii dispersate pe întreg teritoriul României, cu exceptia etajului subalpin şi alpin din Carpaţi. Mărimea populaţiilor de la Dealul Ciocaş-Viţelului, este comparabilă cu mărimea populaţiilor din alte zone din ţară. Avînd în vedere că la nivel naţional nu se cunoaşte marimea populaţiei – nu a fost cuantificat, raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale rămine necunoscut.
      Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populaţiei naţionale	Nu este cazul.
      Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu există date
      Mărimea populaţiei de	Nu există date

      referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
      Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Nu este cazul
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	"x" – necunoscut,
      Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	"x" – necunoscut, Pentru o evaluare mai exactă este nevoie de cel puţin 10 ani de observaţii.
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Nu există date suficiente!
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Nu există date suficiente!
      Structura populaţiei speciei	"x" – necunoscut
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	"x" – necunoscut
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Nu este cazul
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populaţiei	"XU" – starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei este necunoscută dar nu este în nici într- un caz favorabilă – este nefavorabilă – inadecvată

      Tabelul nr. 42 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060 Listată în: Specia este inclusă şi în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate şi în anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată, se poate aprecia prin extrapolare, fiind o specie cu grad foarte mare de dispersie. Indivizii părăsesc rapid habitatul şi pot apărea peste tot în locurile deschise, pe pajişti, poieni, liziere, zone cu tufărişuri. Suprafaţa minimă a habitatului actual – 2 ha.
      	Suprafaţa maximă a habitatului actual – 90 ha.
      	Suprafaţa maximă a habitatului speciei este aproximativ egală cu suprafaţa pajiştilor din proximitatea cursurilor de ape.
      Calitatea datelor pentru	medie – date estimate pe baza extrapolării şi/sau
      suprafaţa habitatului speciei	modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
      Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu există date
      Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Având în vedere impactul mediu asupra habitatului speciei, considerăm că suprafaţa adecvată a speciei poate

      				fi puţin extinsă la 100 ha, daca se practică un management adecvat al zonelor umede – păşunat/cosit extensiv, păstrarea vegetaţiei de zonă ripariană
      Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată				Pentru estimarea valorii suprafeţei adecvate au fost însumate în totalitate suprafeţele cu habitatele favorabile – zone cu vegetaţie ierboasă înflorită: Rumex sp., Petasites sp., care sunt şi însorite, situate în vecinătatea lizierelor de pădure şi marginilor de râu, care în principiu pot fi considerate în totalitate ca suprafeţe de hrănire şi reproducere pentru specie. În metodologia de apreciere a acestor suprafeţe adecvate s-a luat in calcul si habitatele care prezintă ameninţări actuale de nivel mediu si care in urma aplicării masurilor de management pot devenii habitate favorabile speciei.
      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei				">" – mai mare.
      Tendinţa actuală habitatului speciei	a		suprafeţei	stabilă
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei				medie – date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;	şi/sau
      Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată				bună
      Tendinţa actuală habitatului speciei		a	calităţii	stabilă
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei				medie – date estimate pe baza extrapolării modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;	şi/sau
      Tendinţa actuală globală a				Stabilă

      habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei
      Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	"FV" – favorabilă
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

      Tabelul nr. 43 Parametrii pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

      Parametru	Descriere
      Specia	Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei	"0" – stabilă,
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	"::" – aproximativ egal,
      Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	FV – perspective bune
      Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	"0" – stabilă, dacă se vor respecta măsurile de conservare.

      Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	"::" – aproximativ egal
      Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	FV"-favorabile.
      Perspectivele speciei în viitor	Bune
      Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Scăzut – impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
      Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Mediu – -lipsa păşunatului/cositului
      Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Scăzut – Drenare/captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă
      Viabilitatea pe termen lung a speciei	viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată;
      Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	"FV" – favorabilă
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul
      Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul.

      Tabelul nr. 44 Parametrii pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate

      Parametru	Descriere
      Specia	Lycaena dispar [Haworth], 1802 COD. EUNIS: 1060 Listată în: Specia este inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna şi în anexele II, IV din Directiva Habitate
      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie permanentă – sedentară/rezidentă
      Starea globală de conservare a speciei	U1- nefavorabilă-inadecvată
      Tendinţa stării globale de conservare a speciei	"0" – este stabilă,
      Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul.
      Informaţii suplimentare	Nu este cazul.

      Plante

      Iris aphylla ssp. hungarica

      Tabelul nr. 45 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

      Parametru	Descriere
      Specia	Iris aphylla ssp. hungarica

      Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE
      Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată	Mărimea populaţiei este de aproximativ 15 000 de exemplare. Este o populaţie extinsă, cu un efectiv populaţional crescut, într-o stare de conservare favorabilă.
      Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată	Foarte bună
      Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată şi mărimea populaţiei naţionale	C: 2 >/= p > 0% Proporţia din populaţia prezentă la nivel naţional şi cea prezentă în site este mai mică de 2%
      Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în planul de management anterior	Nu este cazul, acum se elaborează primul plan de management
      Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată	Densitatea medie este de 120 exemplare pe metru pătrat. Suprafaţa totală a zonei este de aproximativ 6.4 ha. Mărimea populaţiei este de aproximativ 15 000 de exemplare.
      Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă	Estimarea mărimii populaţiei – efectivului populaţional s-a realizat pe baza unui eşantion reprezentativ, acesta a fost selectat în zona în care au fost semnalaţi indivizi din specia respectivă, selectarea a avut la bază metoda cvadratelor, iar volumul lui a fost stabilit în funcţie distribuţia spaţială a indivizilor. Pentru Iris aphylla ssp. hungarica ale căror populaţii sunt bine reprezentate şi indivizii sunt uniform distribuiţi din punct de vedere spaţial au fost suficiente un număr de 3 transecte în care au fost analizare câte 5 cuadrate – suprafeţe de probă, fiecare cuadrat având o suprafaţă de 1 m2. În fiecare suprafaţă de probă a eşantionului au fost număraţi indivizii, a fost calculată valoarea medie a numărului de indivizi din cele 5 cuadrate şi extrapolată la suprafaţa în care este prezentă populaţia. Pentru stabilirea

      	gradului de încredere al extrapolării mediei, s-a calculat abaterea standard SD, acesta nu a scăzut sub ± 4cr. Delimitarea fiecărei suprafeţe în care sunt prezente populaţiile din speciile respective s-a realizat cu ajutorul unui GPS utilizând comanda tracks , a fost definit perimetru şi au fost măsurate coordonatele punctului care aproximează cel mai bine centrul poligonului. Coordonatele au fost citite în sistem Stereo 70.
      Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei actuale	Mărimea populaţiei s-a menţinut constantă faţă de cea de la desemnarea sitului
      Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Menţinerea stării de conservare excelentă – A
      Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei	Foarte bună
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei	Numărul de indivizi se va menţine constant
      Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative	Foarte redusă
      Structura populaţiei speciei	Nu este cazul, fiind specie vegetală cu indivizi dioici cu flori hermafrodite
      Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Favorabilă
      Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei	Menţinerea stării de conservare excelentă – A
      Starea de conservare	Nu este cazul

      necunoscută din punct de vedere al populaţiei

      Tabelul nr. 46 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

      Nr.	Parametru	Descriere
      1.	Specia	Iris aphylla ssp. hungarica
      2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE
      3.	Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată	peste 6.4 ha
      4.	Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei	Foarte bună
      5.	Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior	Nu este cazul, acum se elaborează primul plan de management
      6.	Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată	Peste 1.75 ha
      7.	Metodologia de apreciere a suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată	Au fost analizate densităţile medii ale indivizilor/ m2 din centrul zonei şi la periferie, acestea având aceeaşi valoare, nu există tendinţă nici de extinderea habitatului nici de creştere a densităţii indivizilor pe m2.
      8.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei	1
      9.	Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Menţinerea aceleaşi suprafeţe

      10.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei	Foarte bună
      11.	Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată	Foarte bună
      12.	Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Menţinerea calităţii actuale
      13.	Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei	Foarte bună
      14.	Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei	Menţinerea calităţii actuale
      15.	Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Favorabilă
      16.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei	Menţinerea calităţii actuale
      17.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei	Nu este cazul

      Tabelul nr. 47 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei

      Nr.	Parametru	Descriere
      1.	Specia	Iris aphylla ssp. hungarica
      2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE
      3.	Tendinţa viitoare a mărimii	Mărimea populaţiei va fi constantă

      	populaţiei
      4.	Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei viitoare a speciei	1
      5.	Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei	Păstrarea unei stări de conservare favorabilă
      6.	Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei	Menţinere a aceleaşi suprafeţe
      7.	Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa habitatului speciei în viitor	1
      8.	Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei	Menţinere aceleaşi stări de conservare a habitatului
      9.	Perspectivele speciei în viitor	Menţinere aceleaşi stări de conservare
      10.	Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor	Nesemnificativ
      11.	Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei	Nesemnificativă
      12.	Intensitatea ameninţărilor viitoare asupra speciei	Nesemnificativă
      13.	Viabilitatea pe termen lung a speciei	Foarte bună
      14.	Starea de conservare din punct de vedere al	Favorabilă

      	perspectivelor speciei în viitor
      15.	Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Menţinerea stării de conservare
      16.	Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor	Nu este cazul

      Tabelul nr. 48 Evaluarea globală a speciei

      Nr.	Parametru	Descriere
      1.	Specia	Iris aphylla ssp. hungarica
      2.	Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată	Populaţie a unei specii de plantă rară spre comună RC enumerată în anexa II la Directiva 92/43/CEE
      3.	Starea globală de conservare a speciei	Favorabilă
      4.	Tendinţa stării globale de conservare a speciei	Menţinea într-o stare bună
      5.	Starea globală de conservare necunoscută	Nu este cazul
      6.	Informaţii suplimentare	Nu este cazul

      3.3. Măsuri de conservare Habitate

      •  Evitarea atât a suprapăşunatului, cât şi a subpăşunatului

      •  Alternarea activităţilor de păşunat şi cosit

      •  Interzicerea înlocuirii acestor pajişti cu terenurile agricole

      •  Evitarea formării de drumuri prin deplasarea animalelor, care pot conduce în timp la bătătorirea terenului, degradarea covorului vegetal şi apariţia fenomenului de eroziune

      •  În scopul conservării habitatului 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice se recomandă aplicarea următoarei măsuri de conservare: diminuarea ameninţărilor şi presiunilor, prin marcarea ariilor de protecţie sau îngrădirea terenurilor periclitate pentru a nu fi defrişate, această măsură fiind considerată suficientă pentru protecţie.

      •  Habitatul 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice fiind situat în locuri sălbatice, greu accesibile sau în pajişti este periclitat de planificarea amenajării teritoriului, de incendieri intenţionate sau accidentale. În teren au fost observate exemplare posibil de Prunus spinosa var. dasyphylla arse, astfel încât este probabil ca în aceste zone tufărişurile să fi fost incendiate în vederea măririi suprafeţei de păşunat.

      •  Diminuarea ameninţărilor şi presiunilor, prin marcarea ariilor protejate sau îngrădirea terenurilor periclitate pentru a nu fi defrişate

        Specii de mamifere

      •  Identificarea şi menţinerea unor zone favorabile speciei, în care intervenţiile umane sa fie reduse;

      •  Interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri ce pot facilita accesul în zonele frecventate de castor, reglementarea accesului pe drumurile aflate în apropierea acestor zone;

      •  Schimbarea practicilor administratorului de apă privind diferitele tipuri de intervenţie în cazul lucrărilor hidrotehnice, luând în considerare cerinţele de habitat specifice mamiferelor protejate;

      •  Managementul adecvat al deşeurilor în zonele favorabile dezvoltării speciilor de mamifere de interes conservativ;

      •  Conştientizarea localnicilor privind necesitarea conservării speciilor de interes;

      •  Interzicerea pescuitului în zonele identificate ca favorabile dezvoltării castorului şi vidrei.

      •  Interzicerea defrişării/incendierii vegetaţiei, arbuştilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate, zone favorabile mamiferelor protejate

      •  Interzicerea poluării râurilor prin evacuări punctiforme şi/sau difuze reprezentate în principal de îngrăşămintele şi produsele fitosanitare utilizate pe terenurile agricole aflate atât în sit dar şi în proximitatea sit-ului şi care pot avea efecte negative asupra acestuia

      •  Respectarea condiţiilor de agromediu conform legislaţiei specifice în vigoare

      •  Conştientizarea ciobanilor privind impactul câinilor însoţitori asupra mamiferelor protejate şi privind necesitarea conservării şi protejării speciei castor şi vidră

        Specii de amfibieni

      •  Menţinerea habitatelor acvatice existente şi dacă se poate într-o oarecare măsură crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălţilor deja existente cu apă din pâraie şi alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor şi a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apa să stagneze sau să băltească. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru speciile Bombina variegata şi Triturus cristatus. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele cu bălţi de reproducere din aria Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

      •  Interzicerea depozitării deşeurilor pe marginea drumurilor şi marginea apelor. Aici pot fi găsite habitate de reproducere pentru specia Triturus cristatus, iar acestea pot fi afectate în mod semnificativ din cauza acestor deşeuri. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe întreaga suprafaţă a ariei Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

      •  Limitarea ca timp în perioda de reproducere – martie-iulie a accesului în zona cu bălţi a vehiculelor non-motorizate. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: în zonele cu bălţi de reproducere din aria Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

      •  Păşunatul şi trecerea animalelor domestice vor fi reglementate pe suprafaţa ariei.

      •  Vizitarea de către reprezentatul desemnat de administratorul ariei şi verificarea dacă păşunatul se face doar pe suprafeţele păşunilor delimitate prin studiile silvopastorale şi cu un număr de animale care să nu depăşească capacitatea de suport a păşunilor. De asemenea, acesta trebuie să constate dacă păşunatul se face în fondul forestier de pe suprafaţa ariei, lucru care este interzis. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă: pe întreaga suprafaţă a ariei Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului.

        Specii de nevertebrate

        Colias myrmidone

      •  Promovarea activităţilor agricole tradiţionale şi evitarea abandonului pajiştilor

      •  Evitarea folosirii pesticidelor

      •  Fertilizare naturală

      •  Menţinerea aspectului mozaicat al habitatelor, cu zone de tufărişuri şi pajişti

      •  Reglementarea păşunatului în aria naturală protejată.

      •  Stabilirea zonelor în care pot fi efectuate activităţi de păşunat. Acţiunea va fi realizată în colaborare cu comunităţile locale care deţin păşuni şi animale în aria naturală protejată.

      •  Managementul adecvat al păşunilor: a suprapăşunatului, interzicerea incendierilor de vegetaţie

        Lycaena dispar

      •  Interzicerea drenajului sau orice alte măsuri ce pot conduce la scăderea nivelului de apă disponibilă pentru habitatul speciei.

      •  Menţinerea în stare naturală a zonelor din proximitatea cursurilor de apă. Este necesară păstrarea pâlcurilor de vegetaţie ierboasă caracteristică zonelor umede, dacă vrem ca specia să se poată menţine specia într-un statut de conservare favorabil.

      •  Împiedicarea reîmpăduririi naturale a spaţiilor deschise, menţinerea unui management minim, dar regulat pe aceste suprafeţe şi impiedicarea intensificării exploatării sau abandonului terenurilor.

      •  Utilizarea pajiştilor umede prin cosit sau păşunat extensiv, pentru menţinerea habitatului larvelor de fluturi – cu ierburi înalte higrofile şi rogozuri pentru interacţiunea adulţilor – împerechere.

      •  Menţinerea pajiştilor din proximitatea cursurilor de apă – împiedicarea transformării acestora în pădure.

      •  Interzicerea arderii pajiştilor în vederea degajării terenului de tufărişuri

        Specii de plante

      •  În elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale în care sunt incluse cabane, infrastructură turistică – să se ţină cont de prezenţa populaţiilor de Iris aphylla ssp. hungarica în zonă şi să se păstreze un procent semnificativ de pajişti şi tufărişuri, în locuri pietroase însorite.

      •  Se recomandă şi menţinerea păşunatului tradiţional, evitarea supra-păşunatului, interzicerea colectării de rizomi şi a florilor de Iris aphylla ssp. hungarica.

3. 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

   1. 4.I. Scopul planului de management

      Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului

      natural din aria naturală protejată ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului.

      1. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi

         1. 4.2.I. Obiectiv general

            Obiectivul general al planului de management vizează atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor de mamifere, amfibieni, nevertebrate, plante şi a habitatului de interes comunitar, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.

            1. 4.2.I.I Obiective specifice

               Obiectivele specifice ale planului de management sunt:

               1. a) Atingerea sau menţinerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar – mamifere: Castor fiber, amfibieni: Bombina variegata, Triturus cristatus, nevertebrate: Colias myrmidone, Lycaena dispar, plante: Iris aphylla ssp. hungarica şi pentru habitatul de interes comunitar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri- panonice;

               2. b) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale şi tradiţionale;

               3. c) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;

               4. d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;

               5. e) Asigurarea oportunităţilor pentru ca vizitarea şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.

      4.2.I.2 Activităţi

      Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activităţi prin intermediului Planului de activităţi:

      Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

      Tema Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

      A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatelor de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar

      A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.

      A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale.

      A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional.

      A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

      A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ.

      A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului. A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora.

      A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale.

      A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri.

      A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor.

      Tema Managementul resurselor naturale

      B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor

      forestiere şi a celor de apă

      B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă.

      B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar.

      B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului

      B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate.

      B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.

      B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes conservativ, inclusiv prin intensificarea activităţilor de pază.

      Tema Educaţie şi comunicare

      C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale.

      C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice.

      C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă.

      C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

      C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare. C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc..

      C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      Tema Managementul vizitării şi al recreerii

      D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.

      Tema Promovarea cercetării

      E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

      E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu.

      E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate. Tema Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului

      F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice

      F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui

      F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management.

      F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management. F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management.

      F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului.

      F7. Revizuirea şi îmbunătăţirea planului de management.

      F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management

      103

4. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

   Tema	A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili		Responsabili de activitate	Resurse necesare			Planificarea în timp
   A1. Realizarea	Elaborarea şi actualizarea	1	Plan	de	Custodele ariei	Resurse		umane,	Primul an de
   planurilor de	planurilor de		monitorizare		protejate	–	deplasări	in	teren,	implementare
   monitorizare a	monitorizare pentru				responsabil	servicii		de
   populaţiilor speciilor şi	speciile de interes				principal,	consultanţă,
   habitatului de interes	comunitar din				Instituţiile	de	materiale şi servicii
   conservativ din	ROSCI0056 Dealul				cercetare
   ROSCI0056 Dealul	Ciocaş – Dealul Viţelului,
   Ciocaş – Dealul	incluzând necesarul de
   Viţelului, cu prioritate a	echipament tehnic,
   acelora de interes	resursele de personal,
   comunitar	frecvenţa monitorizării,
   	punctele de monitorizare
   	şi modele de fişe de teren

   A2. Monitorizarea stării	Monitorizarea în scopul	1	Stare de conservare	Custodele ariei	Resurse umane,	Semestrial
   de conservare a	actualizării anuale a stării		evaluată	protejate –	echipament de teren
   populaţiilor speciilor de	de conservare a speciilor			responsabil
   mamifere, amfibieni şi	de interes comunitar din			principal,
   nevertebrate, precum şi	aria naturală protejată			Instituţiile de
   a plantelor de interes				învăţământ şi
   comunitar din				cercetare,
   ROSCI0056 Dealul				ONG-uri,
   Ciocaş – Dealul				voluntari
   Viţelului pe baza unui
   plan de monitorizare.
   A3. Monitorizarea stării	Monitorizarea în scopul	1	Stare de conservare	Custodele ariei	Resurse umane,	Semestrial
   de conservare a	actualizării anuale a stării		evaluată	protejate –	echipament de teren
   habitatului prioritar	de conservare a			responsabil
   40A0* Tufărişuri	habitatului de interes			principal,
   subcontinentale peri-	comunitar din aria			Instituţiile de
   panonice de interes	naturală protejată			învăţământ şi
   comunitar din				cercetare,
   ROSCI0056 Dealul				ONG-uri,
   Ciocaş – Dealul				voluntari
   Viţelului

   104

   A4. Actualizarea		Asigurarea actualizării şi	1	Bază de		date	Custodele ariei	Resurse umane,		Semestrial
   inventarului de specii de		completării bazei de date		actualizată			protejate –	echipament tehnic
   floră şi faună sălbatică şi		cu privire la speciile de					responsabil
   integrarea informaţiilor		flora şi fauna de interes					principal
   în baze de date		comunitar şi naţional
   geospaţiale
   A5.	Continuarea	Realizarea de studii de	2	Baza	de	date	Custodele ariei	Resurse	umane,	Anual
   activităţilor de cartare a		cartare	a speciilor	şi		geospaţială		protejate –	echipament de teren
   speciilor	de interes	habitatelor pentru care a					responsabil
   conservativ, cu privire		fost	declarată	aria				principal,
   specială asupra speciilor		naturală protejată					Instituţii de
   de interes comunitar şi							cercetare şi
   naţional							învăţământ
   							superior

   105

   A6. Evaluarea	Evaluarea	serviciilor	2	Cuantificarea			Custodele ariei	Resurse	umane,	Anul doi de
   serviciilor ecosistemice	ecosistemice			serviciilor			protejate	–	echipament de teren,	implementare
   aferente ROSCI0056				ecosistemice			responsabil	echipament tehnic
   Dealul Ciocaş – Dealul							principal,
   Viţelului							Instituţii	de
   							cercetare	şi
   							învăţământ
   							superior
   A7. Studii de întreţinere	Realizarea şi promovarea	2	Plan de intervenţie				Custodele ariei	Resurse	umane,	Anul doi de
   a habitatului de interes	unui pachet de măsuri de						protejate	–	echipament de teren,	implementare
   comunitar – 40A0*	refacere a habitatului						responsabil	echipament tehnic
   Tufărişuri	degradate prin diferite						principal
   subcontinentale peri-	fenomene naturale ori
   panonice	intervenţii antropice
   A8. Inventarierea şi	Realizarea de	2	Baza	de	date	cu	Custodele ariei	Resurse	umane,	Primul an de
   protecţia elementelor	inventarierii elementelor		elementele abiotice				protejate	–	echipament de teren,	implementare
   abiotice ce prezintă	de peisaj cu valoare						responsabil	echipament tehnic
   interes conservativ	deosebită în cadrul ariei						principal
   	naturale protejate

   106

   A9. Asigurarea	Alinierea	cerinţelor	2	Amenajamente	Custodele ariei	Resurse	umane,	Anual
   integrării şi	impuse de	măsurile de		silvice, scheme de	protejate	–	echipament tehnic
   implementării măsurilor	protecţie şi conservare cu			gestionare	a	responsabil
   de protecţie şi	toate planurile sectoriale			bazinelor	principal
   conservare în				hidrografice
   amenajamentele silvice,				corelate	cu
   schemele de gestionare a				măsurile	de
   bazinelor hidrografice şi				conservare din aria
   în toate planurile,				naturală protejată
   proiectele şi activităţile
   promovate pe teritoriul
   ROSCI0056 Dealul
   Ciocaş – Dealul
   Viţelului

   107

   A10. Monitorizarea	Realizarea unei	1	Bază de date cu	Custodele ariei		Resurse	umane,	Anual
   continuă a incidenţei	monitorizări a incidenţei		incidenţa bolilor	protejate	–	echipament	tehnic,
   speciilor invazive şi a	speciilor invazive şi a		asupra habitatelor	responsabil		echipament de teren
   bolilor asupra	bolilor asupra habitatelor		şi speciilor din	principal
   habitatelor şi speciilor	şi speciilor din		ROSCI0056 Dealul
   din ROSCI0056 Dealul	ROSCI0056 Dealul		Ciocaş – Dealul
   Ciocaş – Dealul	Ciocaş – Dealul Viţelului		Viţelului
   Viţelului şi intervenţia
   rapidă pentru limitarea
   efectelor negative ale
   acestora
   A11. Inventarierea şi	Elaborarea de studii	1	Zone de protecţie	Custodele ariei		Resurse	umane,	Primul an de
   delimitarea unor zone de	pentru delimitarea unor		delimitate	protejate	–	echipament	tehnic,	implementare
   linişte pentru castor în	zone de protecţie pentru			responsabil		echipament de teren
   arealele în care acestea	castor şi vidră în arealele			principal
   nu intră în conflict cu	în care acestea nu intră în
   măsurile de apărare	conflict cu măsurile de
   împotriva inundaţiilor	apărare împotriva
   ori cu comunităţile	inundaţiilor
   locale

   108

   A12. Monitorizarea	Realizarea unor	1	Fişe	de	Custodele ariei		Resurse	umane,	Anual
   continuă a populaţiilor	monitorizări care să		monitorizare		protejate	–	echipament	tehnic,
   speciilor de interes	vizeze relaţia		completate		responsabil		echipament de teren
   conservativ şi	comunităţilor locale cu				principal
   promovarea de soluţii	speciile de mamifere şi
   fundamentate pentru	prin care să se încerce
   prevenirea şi /sau	diminuarea potenţialelor
   limitarea conflictelor cu	conflicte între acestea
   gestionarii de resurse
   naturale şi proprietarii
   de terenuri
   A13. Evaluarea continuă	Elaborarea de studii	1	Fişe	de	evaluare	Custodele ariei	Resurse	umane,	Anual
   a pagubelor generate de	pentru evalurea pagubelor		completate		protejate	–	echipament	tehnic,
   către speciile de interes	generate de către speciile		Pagube cuantificate		responsabil		echipament de teren
   conservativ	de interes conservativ				principal
   infrastructurilor	asupra infrastructurilor
   existente, precum şi	existente, precum şi
   diferitelor tipuri de	diferitelor tipuri de
   utilizări ale terenurilor	utilizări ale terenurilor
   Tema	B. Managementul resurselor naturale

   109

   B1. Menţinerea	Constinentizarea	2	Numărul	de	Custodele ariei	Resurse	umane,	Semestrial
   gestionării durabile a	comunităţilor locale cu		campanii	mass-	protejate	–	echipament tehnic
   resurselor naturale, cu	privire la gestionarea		media		responsabil
   prioritate a solurilor, a	durabilă a resurselor				principal
   resurselor forestiere şi a	naturale
   celor de apă
   B2.	Includerea	în	Realizarea unui	1	Managementul	Custodele ariei	Resurse umane	Semestrial
   activităţile de întreţinere	management adecvat al		adecvat	al	protejate	–
   a infrastructurilor	bilanţului hidrologic al		bazinului		responsabil
   hidrotehnice a	ROSCI0056 Dealul		hidrografic		principal
   preocupării pentru	Ciocaş – Dealul Viţelului				Administraţia
   menţinerea habitatelor					Bazinală	de
   speciilor de interes					Apă Olt
   comunitar, în special cu
   gestionarul resurselor de
   apă

   110

   B3. Monitorizarea	Realizarea	unei	2	Baza de date cu	Custodele ariei	Resurse	umane,	Semestrial
   utilizării arealului	monitorizări	a utilizării		informaţii asupra	protejate	–	echipament tehnic
   ROSCI0056 Dealul	arealului	ROSCI0056		utilizării terenului	responsabil
   Ciocaş – Dealul	Dealul Ciocaş – Dealul				principal
   Viţelului pentru	Viţelului pentru activităţi
   activităţi de creştere a	de creştere a animalelor
   animalelor şi asigurarea
   unui management
   controlat al zonelor de
   păşunat şi cosit funcţie
   de cerinţele de habitat
   ale speciilor de interes
   comunitar
   B4. Monitorizarea şi	Asigurarea actualizării şi		1	Bază de	date	Custodele ariei	Resurse	umane,	Semestrial
   actualizare permanentă a	completării bazei de date			presiuni	şi	protejate	–	echipament tehnic
   informaţiilor cu privire	cu privire la presiunile şi			ameninţări		responsabil
   la presiunile şi	ameninţările	asupra				principal,
   ameninţările asupra	speciilor şi habitatelor					Instituţii	de
   ROSCI0056 Dealul						învăţământ	şi
   Ciocaş – Dealul						cercetare
   Viţelului

   111

   B5. Promovarea, cu	Reglementarea	2	Număr de măsuri	Custodele ariei	Resurse umane,	Permanent
   prioritate, a măsurilor de	activităţilor cu potenţial		implementate	protejate –	deplasări in teren,
   prevenire a efectelor	impact asupra mediului,			responsabil	materiale şi servicii
   negative asupra				principal,
   resurselor naturale din				Agenţia pentru
   ROSCI0056 Dealul				Protecţia
   Ciocaş – Dealul				Mediului
   Viţelului.				Covasna,
   				Consiliile
   				locale
   B6. Monitorizarea	Controlul respectării	2	Numărul de acţiuni	Custodele ariei	Resurse umane,	Semestrial
   respectării legislaţiei de	legislaţiei de mediu		de control	protejate –	echipament de teren
   mediu pentru toate				responsabil
   activităţile antropice ce				principal,
   pot avea efecte negative				Agenţia pentru
   asupra ROSCI0056				Protecţia
   Dealul Ciocaş – Dealul				Mediului
   Viţelului.				Covasna,
   				Consiliile
   				locale

   112

   B7. Monitorizarea		Implementarea unui plan	1	Fişe	de	Custodele ariei		Resurse umane,	Semestrial
   recoltării resurselor		de monitorizare pentru a		monitorizare		protejate	–	echipament de teren
   naturale din interiorul şi		avea o evidenţă asupra				responsabil
   proximitatea		speciilor de floră/faună				principal
   ROSCI0056 Dealul		recoltate din interiorul şi
   Ciocaş – Dealul		proximitatea ROSCI0056
   Viţelului.		Dealul Ciocaş – Dealul
   		Viţelului
   B8.	Controlul	Colaborarea cu unităţile	2	Numărul	de	Custodele ariei	Resurse	umane,	Semestrial
   evacuărilor de ape uzate		administrativ-teritoriale		deversări		protejate	–	echipament de teren,
   din	localităţile ce	cu deficienţe în dotarea				responsabil	echipament tehnic
   deversează ape uzate în		cu sisteme de canalizare				principal
   sectorul superior al		si staţii de epurare,	în
   Oltului		vederea ameliorării
   		situaţiei

   113

   B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate	Monitorizarea zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor şi aplicarea de sancţiuni persoanelor fizice şi juridice responsabile de depozitarea necontrolată	1	Număr de campanii de monitorizare a zonelor cu vulnerabilitate la depozitarea deşeurilor	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.	Promovarea de măsuri de patrulare şi pază pentru limitarea efectelor braconajului	1	Număr de zile de patrulare	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Jandarmerie	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes conservativ	Asigurarea aplicării legislaţiei forestiere şi agricole astfel încât să nu aducă prejudicii speciilor de interes conservativ	2	Fişă de monitorizare a practicilor silvice şi agricole	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, echipament de teren, echipament tehnic	Anual
   Tema	C. Educaţie şi conştientizare
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp

   114

   C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	Realizarea întâlniri între custodele ariei naturale protejate, instituţii interesate de situl Natura 2000 şi comunităţile locale	1	Număr de întâlniri	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Consiliile locale	Resurse umane, echipament tehnic	Permanent
   C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	Elaborarea unei strategii care să asigure promovarea educaţiei ecologice în zonă	3	Strategie de promovare a educaţiei ecologice	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, materiale şi servicii	Primul an de implementare
   C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	Organizarea de evenimente educaţionale în unităţile de învăţământ, centre culturale şi în alte spaţii publice	2	Numărul de evenimente organizate	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Unităţile de învăţământ	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial

   115

   C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Realizarea de materiale de informare şi conştientizare	1	Număr de pliante, broşuri, postere şi alte materiale de informare	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	Realizarea de panouri informative şi amplasarea acestora funcţie de căile de acces	2	Numărul de panouri de semnalizare	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anul doi de implementare
   C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc.	Dezvoltarea de servicii web cu informaţii despre aria naturală protejată	2	Produse/servicii web	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Consiliul Judeţean Covasna	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   116

   C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Crearea unui program pentru atragerea voluntarilor pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	2	Numărul de voluntari sau acţiuni de voluntariat întreprinse	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane	Permanent
   C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Crearea unui program pentru promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000	2	Program pentru promovarea în mass-media	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane	Anual
   Tema	D. Managementul vizitării şi al recreerii
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp

   117

   D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	Dezvoltarea unei strategii de vizitare pentru arealul sitului Natura 2000	2	Strategie de vizitare elaborată	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anul doi de implementare
   D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	Realizarea unei inventarieri a obiectivelor de vizitare	2	Baza de date obiective de vizitare	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri	Resurse umane, deplasări in teren, materiale şi servicii	Anul doi de implementare

   118

   D3. Amenajarea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate.	Realizarea şi marcarea unor trasee adecvate, pe categorii de dificultăţi, stabilirea unor spaţii corespunzătoare pentru campare, care să nu afecteze în mod semnificativ elementele mediului natural	3	Trasee adecvat marcate şi semnalizate, locuri de campare, puncte de belvedere semnalizate	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii, lucrări de construcţie	Anual
   D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	Evaluarea numărului de turişti care accesează aria naturală protejată şi tipul de vizitare practicat	3	Numărul de turişti	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri, Voluntari	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   119

   D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.	Încurajarea comunităţilor locale de a comercializa produse tradiţionale şi de a susţine activitatea de vizitare locală	3	Numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi pensiuni	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   Tema	E. Promovarea cercetării
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp
   E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	1	Plan de cercetare ştiinţifică	Custodele ariei protejate – responsabil principal, ONG-uri, Instituţii de învăţământ superior	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Primul an de implementare

   120

   E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	Stabilirea de legături în scopul încheierii de protocoale cu unităţile de cercetare	2	Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Academia Română, Instituţii de învăţământ superior	Resurse umane, echipament tehnic	Permanent
   E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	Asigurarea că activităţile de cercetare din aria naturală protejată nu au impact asupra speciilor de interes conservativ	1	Numărul de rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna	Resurse umane, deplasări in teren,echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial

   121

   E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei naturale protejate, cu respectarea drepturilor de autor	2	Baza de date pe suport electronic	Custodele ariei protejate – responsabil principal, Academia Română, Instituţii de învăţământ superior, Cercetători	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial
   Tema	F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate
   Activitate	Descriere activitate	Prioritate	Indicatori cuantificabili	Responsabili de activitate	Resurse necesare	Planificarea în timp
   F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	Adaptarea custodelui la necesităţile de aplicare a Planului de management	2	Numărul de acţiuni implementate	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Semestrial

   122

   F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	Atragerea de noi fonduri pentru finanţarea activităţilor de management	1	Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management	Atragerea instituţiilor, voluntarilor şi organizaţiilor non- guvernamentale în procesul de management al ariei naturale protejate	2	Numărul colaborărilor încheiate	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent

   123

   F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management	Planificarea concretă a activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare annual pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de management	2	Planuri de lucru anuale	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management	Evaluarea anuală a implementării planului de management	2	Raport de evaluare	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   124

   F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului	Participări la evenimente indreptate spre cresterea calităţii resursei umane, implicată în procesul de management	1	Numărul de participari la evenimente ştiinţifice, culturale, artistice, de training	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Permanent
   F7. Revizuirea Planului de management	Revizuirea în scopul elaborării unui plan adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute	1	Plan de management revizuit	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, servicii de consultanţă, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anul 5 de implementare

   125

   F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management şi asigurarea eficienţei personalului desemnat, custodele sitului va achiziţiona/va desemna spre folosinţă – prin accesarea fondurilor structurale, guvernamentale, etc elementele de logistică necesare – autoturism de teren, echipamente	1	Plan logistic	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual
   F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	În vederea asigurării implementării planului de management este necesar prezenţa unui personal calificat.	1	Numărul de persona eimplicate în activitatea de management	Custodele ariei protejate – responsabil principal	Resurse umane, deplasări in teren, echipamente de teren, materiale şi servicii	Anual

   126

5. 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR

   Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management integrat se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

   Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă:

   1. a) se realizează acţivităţile în termenele stabilite,

   2. b) se asigură atingerea obiectivelor propuse.

   De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.

   127

   Tabelul nr. 49 Planul de monitorizare propus

   Nr. crt.	Acţiuni de monitorizare selectate	Activităţi	Indicatori monitorizaţi	Frecvenţă
   M1	Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care s-au făcut inventarieri/cartări şi a habitatului de interes comunitar	A1, A2, A3, A4, A5, A6, A7, A8, A10, A11, A12, A13	Parametrii pentru evaluarea stării de conservare pentru speciile de plante de interes conservativ şi a habitatului de interes comunitar	Anual
   M2	Monitorizarea şi actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările viitoare asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	B3, B4, B6, B7, B9, B11	Numărul şi intensitatea presiunilor şi ameninţărilor viitoare	Semestrial
   M4	Monitorizarea şi evaluarea gradului de conştientizare şi înţelegere a grupurilor ţintă, înainte şi după acţiunile de educaţie şi	C1, C2, C3, C4, C6	Numărul de prezentări cu tematică ecologică, Numărul de întâlniri între custoode şi comunităţile locale, numărul de materiale	Anual

   	conştientizare		informative diseminate
   M6	Monitorizarea activităţii de vizitare	D1, D2, D3, D5, D6	Numărul de turişti, numărul de cazări, numărul de produse tradiţionale comercializate, numărul de trasee marcate	Anual
   M7	Monitorizarea activităţilor de cercetare întreprinse în aria naturală protejată	E1, E2, E3, E4	Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare, numărul de proiecte de cercetare, baza de date cu rezultate ştiinţifice	Anual
   M9	Monitorizarea implementării acţiunilor din planul de management şi a eficientizării procesului de management	F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7, F8, F9	Numărul de activităţi de management implementate cu succes, numărul colaborărilor încheiate, planuri de lucru anuale	Anual

   128

6. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

   1. 1. *** 1962, Clima Republicii Populare Române, vol.I, C.S.A., Inst.meteor., Bucureşti

   2. 2. *** 2000-2009 Caracterizarea calităţii apei din judeţul Braşov, bazinul hidrografic Olt.

   3. 3. *** 2002 Plan Amenajare Teritorială a Judeţului Braşov PATJ-BRAŞOV 4, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consultare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu”, Bucureşti.

   4. 4. *** Directiva Habitate 92/43 EEC, din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice.

   5. 5. *** Monitorul Oficial 262 din 13 aprilie 2011. Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

   6. 6. *** Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007. Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

   7. 7. Administratia Nationala de Meteorologie, 2008, Clima Romaniei. Editura Academiei Romane. Bucuresti

   8. 8. Bacaintan N. 1999, Muntii Baraolt. Studiu geomorfologic. Editura Academiei Romane, Bucuresti

   9. 9. Baillie, J.E.M., Hilton-Taylor, C., Stuart, S.N. 2004. 2004 IUCN Red List of Threatened Species. A Global Species Assessment. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK;

   10. 10. Băcăinţan N. 1994, Evoluţia unor terenuri amenajate cu drenuri în sistemul de desecare Boroşneu Mare Depresiunea Târgu. Secuiesc, în Studii şi cercetări de geografie, Tomul XLI, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1994, p. 97

   11. 11. Bogdan O. 2003, Atlasul hidrologic, Editura Academiei, Bucureşti

   12. 12. Bogdan O., Niculescu E.1999, Riscurile climatice din România, Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti

   13. 13. Bolovan I. 2000, Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Cluj Napoca

   14. 14. Bordei-Ion N. 1988, Fenomene meteoclimatice induse de configuraţia Carpaţilor în România, Ed. Academiei, Bucureşti

   15. 15. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu C. 1994, Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din Flora României. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Inconjurător. Bucureşti. Editura Academiei Române. 38, 1

   16. 16. Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti;

   17. 17. Braşoveanu N. 1995, Economia agriculturii montane, Editura Academiei Române, Bucureşti

   18. 18. Brown, L.J., 1997. An Evaluation of Some Marking and Trapping Techniques Currently Used in the Study of Anuran Population Dynamics. Journal of Herpetology, 31, 3: 410 – 419;

   19. 19. Călinescu R., 1931, Contribuţiuni sistematice şi zoogeografice la studiul amfibiilor şi reptilelor din România, Acad. Rom. Mem., III., 7., 1 – 173;

   20. 20. Căpuşe I., 1971. Fluturii petale zburătoare. Seria Natura şi Omul, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 230 pp.

   21. 21. Ciangă N. 1998, Turismul din Carpaţii Orientali – studiu de geografie umană, ediţia a II- a, Presa Universitară Clujeană

   22. 22. Cioacă A. 1982, Caracterele unitare ale reliefului munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice, vol. VI,LXXVI, Bucureşti

   23. 23. Cioacă A., Dinu Mihaela 1996, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO- Geogr., VI.

   24. 24. Cocheci, M. 2014, Environmental Impact Assessment of Urban Sprawl in the Braşov Metropolitan Area. Urbanism. Arhitectură. Construcţii, Vol. 5, No. 2.

   25. 25. Cogălniceanu D., 1997, A proposed model for amphibian conservation in Romania, In: Bhăme, W., Bischoff, W., Ziegler, T. : Herpetologia Bonnensis, p. 63 – 69;

   26. 26. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000, Amfibienii din România, Determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureşti,

   27. 27. Cogălniceanu, D., 1991. A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Revue Roumaine de Biologie Serie de Biologie Animale 36: 39- 50;

   28. 28. Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiaşu, Rodica, Stănescu, Florina, Rozylowicz, L., 2013. Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-57;

   29. 29. Combroux, I., Schwoerer C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor si speciilor de interes comunitar din România – ghid metodologic, Editura Balcanic, Timişoara, România, 56p plus anexe;

   30. 30. Crump, M. L. Scott, N. J., 1994. Standard Methods for Amphibians. In Measuring and Monitoring Biological Diversity:, eds. Heyer, W. R., Donnelly, M. A., McDiarmid, R. W., Hayek, L.-A. C. Foster, M. S. Smithsonian Institution Press, Washington, DC, pp. 84-92.

   31. 31. Dinu, M., Cioacă, A. 1997, Modificarea arealelor de risc geomorfologic şi hidrologic ca efect al lucrărilor de corectare a albiei Oltului în Depresiunea Braşovului, AUO-Geogr., VI, p. 47-52

   32. 32. Danciu, M. 1970: Amygdaletum nanae SO6 1947 în sudul munţilor Baraolt.- Bul. Inst. Poli. Braşov, Seria B 12:117-120

   33. 33. Ene M. 2000, Riscuri induse prin activităţi umane în Carpaţii Orientali, Terra, 1.

   34. 34. Fuhn I., 1960, Amphibia. In: Fauna R.P.R., 14 1: 1-285. Edit. Academiei, Bucureşti;

   35. 35. Fuhn I., 1964. Situaţia actuală a faunei noastre de amfibieni şi reptile şi ocrotirea ei. Ocrotirea Naturii, 8/2, 231 – 248, Bucureşti;

   36. 36. Fuhn I., 1969. Broaşte, şerpi, şopârle. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1 – 246;

   37. 37. Gazda, Klara, 2002, Figuri zoomorfe în arta populară, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei: Satul tradiţional de ieri, de azi şi de mâine, simpozion omagial 80, 1922- 2002, Ed. Alma Mater, Cluj

   38. 38. Gâştescu P. 1998, Ecologia aşezărilor umane, Ed. Universităţii din Bucureşti,

   39. 39. Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Z., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea;

   40. 40. Griffiths, R.A., 1996. Newts and Salamanders of Europe. London: Poyser Natural History;

   41. 41. Higgins l. G. N. D. Riley, 1971, Guide des Papillons d’Europe, Rhopaloceres, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, 421 pp.

   42. 42. Iftime, A., 2005. Triturus cristatus. In: Botnariuc, N., Tatole, V. Editori. Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania. Academia Romana si Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa”;

   43. 43. Institutul Naţional de Statistică 2011 Recensământul populaţiei şi al locuinţelor.

   44. 44. Ion I., 1996. Fauna herpetologică a României Amfibieni şi Reptile, Ed. Proema S.R.L., Baia-Mare, p. 1 – 65;

   45. 45. Ionac N., Ciulache S. 2008 Atlasul bioclimatic al Romaniei. Editura ARS DOCENDI. Bucuresti

   46. 46. Ionescu V., 1968. Vertebratele din România, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, p. 1 – 197;

   47. 47. IUCN 1994. IUCN Red List Categories. Prepared by the IUCN Species Survival Commison. IUCN Gland Switzerland.

   48. 48. IUCN 2001. IUCN Red List Categories and Criteria Version 3.1. Prepared by the IUCN Species Survival Commission As approved by the 51st meeting of the IUCN Council Gland, Switzerland 9 February 2000. IUCN – The World Conservation Union, 30 pp

   49. 49. Jekelius E. 1922-1923, Puţul artezian de la fabrica de zahăr din Bod Braşov. Dări de seamă ale Inst.geol.rom., vol.XI.

   50. 50. Laszl6, A., Denes, I. 1995, Elemente structural-tectonice pentru un model evolutiv în zona bazinului Baraolt. ACTA – 1995, p. 1-16, Muzeul Naţional Secuiesc, Sf. Gheorghe

   51. 51. Mac, I., 1990. Peisajul geografic. Continut si semnificatie stiintifica. Terra XXII,1-4, 8-11

   52. 52. Marin I., Marin M. 2002, Gestiunea durabilă a peisajelor geografice prin organizare şi amenajare regională, Ed.”Ars Docendi”, Bucureşti

   53. 53. Mihai E. 1975 Depresiunea Braşov. Studiu climatic. Editura Academiei RSR, Bucureşti

   54. 54. Mihăilescu V. 1924, Câteva probleme geografice legate de şesul intracarpatic al Braşovului, Bul.Soc.geogr., vol.XLIII

   55. 55. Munteanu S. A. coord. 1991, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.I, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

   56. 56. Munteanu S. A. coord. 1993, Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol.II, Caracteristicile bazinelor hidrografice torenţiale şi lucrări de amenajare a versanţilor, Ed.Academiei, Bucureşti

   57. 57. Mutihac V., Ionesi L. 1974, Geologia României, Editura Tehnică, 1974, Bucureşti

   58. 58. Niculescu E. 2002, Riscuri pluviometrice în Depresiunea Braşov, în Revista Geografică, Tomul VIII, Bucureşti, p. 33-38

   59. 59. Niculescu E. V., 1963, Fam Pieridae Lepidoptera. Ed. Academiei R.P.R. Fauna R.P.R. 116.

   60. 60. Nollert, A. edit.. 1996. Verbreitung, Okologie und Schutz der Gelbbauchunke; Naturshutz Report. Heft 11.

   61. 61. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. Mihailescu S. 1994, Lista rosie a plantelor superioare din România. în OLTEAN M. coord., Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Româna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52

   62. 62. Orghidan N. 1937, Munţii Baraolt. Extras din Omagiu lui Constantin Kiriţescu. Ed.Cartea Românească, Bucureşti.

   63. 63. Panaite L., Caloianu N. 1988, Organizarea spaţiului geografic în Depresiunea Braşovului, Analele Universităţii Bucureşti, 37.

   64. 64. Pişota I. 1995, Hidrologie, Ed.Universităţii din Bucureşti.

   65. 65. Popescu N. 1973, Depresiunile din România, Realizări în Geografia României, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti.

   66. 66. Posea, Gr. 1981: Depresiunea Braşovului Caracterizare geomorfologică, Analele Univ Bucureşti, seria Geografie, XXX, pp. 3-18

   67. 67. Rakosy L., 2003, Lista Roşie Pentru Fluturii Diurni Din România Rote Liste Der Tagfalter Rumăniens. Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom. 131-4:7-18.

   68. 68. Rakosy L., 2005, U.E. Şi Legislaţia Pentru Protecţia Lepidopterelor Din România, Bul. Inf. Entomol., 163-4:89-96, Cluj- Napoca

   69. 69. Rakosy L., 2013, Fluturii Diurni Din Romania, Cunoastere, Protectie, Conservare. Ed.Mega, Cluj Napoca, 353 P.

   70. 70. Rakosy, L., Goia, M., Z. Kovacs, 2003 – Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis Der Schmetterlinge Rumăniens – Societatea Lepidopterologică Română, Cluj-Napoca, 446 P.

   71. 71. Rojanschi V., Bran F. 2002, Politici şi strategii de mediu, Ed.Economică, Bucureşti

   72. 72. Szekely L. E. Cernea, 2007, Catalogul Colecţiei De Lepidoptere „Mircea Brătăşeanu”

       – The Catalogue Of „Mircea Brătăşeanu" Lepidoptera Collection, Ed. C2 Design, 208 P. Braşov.

   73. 73. Szekely L. 2008 – The Butterflies Of Romania / Fluturii De Zi Din Romania. Brastar Print Brasov, 304 Pp.

   74. 74. Szekely L., 1996, Lepidopterele Fluturii Din Sud-Estul Transilvaniei România, Disz- Tipo, Săcele, 78 Pp.

   75. 75. Szentirmai I., Mesterhazy A., Varga I., Schubert Z., Sandor L.C., Abraham L., Korosi A., 2014. Habitat use and population biology of the Danube Clouded Yellow butterfly Colias myrmidone Lepidoptera: Pieridae in Romania. Journal of insect conservation, 18.

       pp. 417-425.

   76. 76. Şandor C. 2010, Starea calităţii apei principalelor râuri din Depresiunea Bârsei, în anul 2010, Buletinul Societăţii de Geografie din România, Filiala Prahova, vol. III, nr. 3/2010

   77. 77. Şandor C.G. 2012 Resursele de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare şi implicaţii în peisaj. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti. Bucureşti

   78. 78. Tatole Victoria, Iftimie A., Stan Melania, Iorgu Elena-Iulia, Iorgu I, Oţel V., 2009 – Speciile De Animale Natura 2000. Bucureşti. 174 Pp.

   79. 79. Tecuci I., Oprişan E. 2001, Implicarea populaţiei în gestionarea resurselor de apă. Studiu de caz: amenajarea hidrotehnică Azuga, Hidrotehnica, 46, 11-12

   80. 80. Tolman T. R. Lewington, 1997, Butterflies Of Europe, Princeton. Univ. Press, Oxford, 320 Pp.

   81. 81. Trufaş V. 1981, Poluarea şi protecţia apelor subterane, Terra, XIII, 2

   82. 82. Trufaş V., Jida C. 1981, Indicatorii de oxigen din apa râurilor bazinului hidrografic Olt, AUB-Geografie, XXX.

   83. 83. Trufaş V., Pătroescu Maria, Vişan G. 1976, Influenţe antropice asupra conţinutului de oxigen dizolvat în apa râurilor, BSSGR, IV LXXIV

   84. 84. Tshikolovets V. V. 2003, Butterflies Of Eastern Europe, Urals And Caucasus, Konvoj Ltd. Kyiv-Brno, 176 Pp.

   85. 85. Tudor, M., Crăciun, N., Burlacu, L., 2004. Preliminary report on Herpetofauna of the becaming National Park „Jiului Gorge”. Muzeul Oltenie Craiova. Oltenia. Studii şi comunicari. Ştiintele Naturii. 20: 269 – 272;

   86. 86. Van Swaay, C., Cuttelod, A., Collins, S., Maes, D., L6pez Munguira, M., Sasic, M., Settele, J., Verovnik, R., Verstrael, T., Warren, M., Wiemers, M. and Wynhof, I. 2010. European Red List of Butterfies, Publications Office of the European Union, 58.

   87. 87. Vădineanu A. 1995, Dezvoltare durabilă, Vol.I, Ed.Universităţii din Bucureşti

   88. 88. Vespremeanu E. 1986, Informare şi documentare geografică în Depresiunea Braşovului, Terra, 6.

   89. 89. Witkowski, Z., Krol, W., Solarz, W., Editori 2003. Carpathian List of Endangered Species. WWF and Institute of Nature Conservation, Polish Academy of Sciences, Vienna-Krakow.

   90. 90. Vizauer, 2011, A narancslepke Colias myrmidone Esper, 1781 Lepidoptera: Pieridae elterjedesi adatai Romaniaban

   91. 91. http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/article-17-database-habitats-directive-92- 43-eec-1

7. 8. ANEXE

Anexa nr. I.I la Planul de management Hărţi Harta localizării ariei naturale protejate

Harta limitelor ariei naturale protejate

Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate

Harta puncte de cotă şi a curbelor de nivel

Harta pantelor

Harta expoziţieilor versanţilor

Harta fragmentării reliefului

Harta geologică

Harta hidrografică

Harta solurilor

Harta ecosistemelor

Harta habitatelor Natura 2000

Harta distribuţiei speciei Iris aphylla ssp. hungarica

Harta distribuţiei speciei Bombina variegata

Harta distribuţiei speciei Triturus cristatus

Harta distribuţiei speciei Castor fiber

Harta distribuţiei specie Lycaena dispar

Harta unităţilor administrativ teritoriale şi localitatilor

Harta utilizării terenurilor

Harta tipurilor de proprietate

Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii

Harta obiectivelor turistice

Harta presiunilor

Harta ameninţărilor

Anexa nr. I.2 la Planul de management Buget

Anul I

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar	31000	10000
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.	190000	120000
A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	31000	10000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	69000	16000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	93000	24000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice	0	0
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	32000	4000
A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	47000	20000
A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	44000	9600

A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale	42000	80000
A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri	112000	8000
A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	32000	0
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă	22000	20000
B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă	14000	8000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	14000	4000
B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	38000	4000
B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	20000	1600
B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	18000	4000
B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	31000	8000
B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului	37000	8000
B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor	37000	20000

negative asupra zonelor protejate
B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.	36000	8000
B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes conservativ	37000	0
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	41000	8000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	150000	16000
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	95000	20000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	106000	32000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc.	22500	4000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	21000	4000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	15000	0
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate	359000	120000
D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	26500	4000
D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.	14000	1600
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	49000	12000

E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	16000	8000
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	31500	24000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	12500	8000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	43000	16000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	247000	40000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management	61500	4000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management	24000	24000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management	26500	16000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului	102000	40000
F7. Revizuirea Planului de management	0	0
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
Total	2874000	840800

Anul II

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar	0	0
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.	190300	120000
A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	31300	10000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	69300	16000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	93300	24000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	51300	20000
A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice	217300	1600
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	47300	20000
A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	44300	9600
A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale	0	0
A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes	112300	8000

conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri
A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	32300	0
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă	22300	20000
B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă	14300	8000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	14300	4000
B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	38300	4000
B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	20300	1600
B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	18300	4000
B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	31300	8000
B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului	37300	8000
B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate	37300	20000
B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.	36300	8000
B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în	37300	0

ameninţări pentru speciile de interes conservative
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	41300	8000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	95300	20000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	106300	32000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	107800	12000
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc.	22800	4000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	21300	4000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	15300	0
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	77300	40000
D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	36800	8000
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate	359300	120000
D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	26800	4000
D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.	14300	1600
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	16300	8000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	31800	24000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	12800	8000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	43300	16000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	247300	40000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management	61800	4000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management	24000	24000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management	26800	16000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului	102300	40000
F7. Revizuirea Planului de management	0	0
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
Total	3071600	800400

Anul III

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar	31750	10000
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.	190750	120000
A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	31750	10000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	69750	16000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	93750	24000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice	0	0
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	47750	20000
A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	44750	9600
A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale	0	0
A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi	112750	8000

/sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri
A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	32750	0
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă	22750	20000
B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă	14750	8000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	14750	4000
B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	38750	4000
B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	20750	1600
B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	18750	4000
B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	31750	8000
B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului	37750	8000
B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate	37750	20000
B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.	36750	8000
B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes conservativ	37750	0

C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	41750	8000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	95750	20000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	106750	32000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc.	23250	4000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	21750	4000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	15750	0
Tema
Activitate
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate	359750	120000
D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	27250	4000
D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.	14750	1600
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul	16750	8000

ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	32250	24000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	13250	8000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	43750	16000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	247750	40000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management	62250	4000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management	24250	24000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management	27250	16000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului	102750	40000
F7. Revizuirea Planului de management	0	0
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
Total	2629750	728800

Anul IV

Activitate

Optim

Minim

A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar	0	0
A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.	191000	120000
A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	32000	10000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	70000	16000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	94000	24000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice	0	0
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	48000	20000
A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	45000	9600
A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale	0	0
A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes	113000	8000

conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri
A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	33000	0
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă	23000	20000
B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă	15000	8000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	15000	4000
B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	39000	4000
B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	21000	1600
B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	19000	4000
B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	32000	8000
B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului	38000	8000
B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate	38000	20000
B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.	37000	8000
B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în	38000	0

ameninţări pentru speciile de interes conservativ
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	42000	8000
C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	96000	20000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	107000	32000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc.	23500	4000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	22000	4000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	16000	0
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate	360000	120000
D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	27500	4000
D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.	15000	1600
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	17000	8000

E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	32500	24000
E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	13500	8000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	44000	16000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	248000	40000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management	62500	4000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management	24500	24000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management	27500	16000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului	103000	40000
F7. Revizuirea Planului de management	0	0
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
Total	2607500	718800

Anul V

Activitate	Optim	Minim
A1. Realizarea planurilor de monitorizare a populaţiilor speciilor şi habitatului de interes conservativ din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, cu prioritate a acelora de interes comunitar	0	0

A2. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor speciilor de mamifere, amfibieni şi nevertebrate, precum şi a plantelor de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pe baza unui plan de monitorizare.	191300	120000
A3. Monitorizarea stării de conservare a habitatului prioritar 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice de interes comunitar din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	32300	10000
A4. Actualizarea inventarului de specii de floră şi faună sălbatică şi integrarea informaţiilor în baze de date geospaţiale	70300	16000
A5. Continuarea activităţilor de cartare a speciilor de interes conservativ, cu privire specială asupra speciilor de interes comunitar şi naţional	94300	24000
A6. Evaluarea serviciilor ecosistemice aferente ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
A7. Studii de întreţinere a habitatului de interes comunitar – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice	0	0
A8. Inventarierea şi protecţia elementelor abiotice ce prezintă interes conservativ	0	0
A9. Asigurarea integrării şi implementării măsurilor de protecţie şi conservare în amenajamentele silvice, schemele de gestionare a bazinelor hidrografice şi în toate planurile, proiectele şi activităţile promovate pe teritoriul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	48300	20000
A10. Monitorizarea continuă a incidenţei speciilor invazive şi a bolilor asupra habitatelor şi speciilor din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului şi intervenţia rapidă pentru limitarea efectelor negative ale acestora	45300	9600
A11. Inventarierea şi delimitarea unor zone de linişte pentru castor în arealele în care acestea nu intră în conflict cu măsurile de apărare împotriva inundaţiilor ori cu comunităţile locale	0	0
A12. Monitorizarea continuă a populaţiilor speciilor de interes conservativ şi promovarea de soluţii fundamentate pentru prevenirea şi /sau limitarea conflictelor cu gestionarii de resurse naturale şi proprietarii de terenuri	113300	8000

A13. Evaluarea continuă a pagubelor generate de către speciile de interes conservativ infrastructurilor existente, precum şi diferitelor tipuri de utilizări ale terenurilor	33300	0
B1. Menţinerea gestionării durabile a resurselor naturale, cu prioritate a solurilor, a resurselor forestiere şi a celor de apă	23300	20000
B2. Includerea în activităţile de întreţinere a infrastructurilor hidrotehnice a preocupării pentru menţinerea habitatelor speciilor de interes comunitar, în special cu gestionarul resurselor de apă	15300	8000
B3. Monitorizarea utilizării arealului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului pentru activităţi de creştere a animalelor şi asigurarea unui management controlat al zonelor de păşunat şi cosit funcţie de cerinţele de habitat ale speciilor de interes comunitar	15300	4000
B4. Monitorizarea şi actualizare permanentă a informaţiilor cu privire la presiunile şi ameninţările asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	39300	4000
B5. Promovarea, cu prioritate, a măsurilor de prevenire a efectelor negative asupra resurselor naturale din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	21300	1600
B6. Monitorizarea respectării legislaţiei de mediu pentru toate activităţile antropice ce pot avea efecte negative asupra ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	19300	4000
B7. Monitorizarea recoltării resurselor naturale din interiorul şi proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	32300	8000
B8. Controlul evacuărilor de ape uzate din localităţile ce deversează ape uzate în sectorul superior al Oltului	38300	8000
B9. Managementul integrat al deşeurilor pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor protejate	38300	20000
B10. Asigurarea condiţiilor de pază pentru limitarea efectelor braconajului.	37300	8000
B11. Controlul practicilor silvice şi agricole ce se constituie în ameninţări pentru speciile de interes conservativ	38300	0
C1. Îmbunătăţirea comunicării între custode, instituţii interesate de managementul ariei protejate şi comunităţile locale	42300	8000

C2. Realizarea unei strategii pentru promovarea educaţiei ecologice	0	0
C3. Promovarea de evenimente educaţionale pentru toate categoriile de vârstă	96300	20000
C4. Realizarea de materiale de informare şi conştientizare privind elementele ocrotite în cadrul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	107300	32000
C5. Semnalizarea ariei protejate prin intermediul panourilor de informare şi avertizare	0	0
C6. Promovarea ariei protejate prin intermediul internetului – webpage, facebook, etc.	23800	4000
C7. Încurajarea activităţilor de voluntariat pentru eficientizarea managementului ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	22300	4000
C8. Promovarea în mass-media a beneficiilor rezultate din statutul de sit Natura 2000 al ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	16300	0
D1. Realizarea strategiei de vizitare a ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D2. Inventarierea obiectivelor de vizitare de interes din proximitatea ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	0	0
D3. Amenajarea şi întreţinerea infrastructurilor de vizitare necesare administrării în bune condiţii a ariei naturale protejate.	360300	120000
D4. Monitorizarea activităţii de vizitare din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.	27800	4000
D5. Încurajarea comunităţilor locale în promovarea vizitării.	15300	1600
E1. Realizarea unui plan de cercetare ştiinţifică care să contribuie la creşterea gradului de organizare al activităţilor ştiinţifice din ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	0	0
E2. Încheierea de protocoale cu unităţile de învăţământ şi cercetare ştiinţifică interesate de susţinerea de activităţi de cercetare în arealul ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului	17300	8000
E3.Avizarea activităţilor ştiinţifice promovate în ROSCI0056 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului cu asigurarea caracterului noninvaziv şi nonagresiv al acestora în raport cu factorii de mediu	32800	24000

E4. Dezvoltarea unei baze de date cu rezultate ştiinţifice obţinute în urma cercetărilor realizate	13800	8000
F1. Adaptarea continuă a activităţilor de management la realităţile ecologice, sociale şi economice	44300	16000
F2.Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin creşterea ratei de absorbţie de fonduri din surse naţionale şi internaţionale, altele decât cele din bugetul custodelui	248300	40000
F3. Dezvoltarea de colaborări cu persoane fizice şi juridice în vederea eficientizării aplicării măsurilor din planul de management	62800	4000
F4. Elaborarea planurilor de lucru anuale pentru implementarea planului de management	24800	24000
F5. Evaluarea anuală a performanţei implementării planului de management	27800	16000
F6. Participarea la schimburi de experienţă naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare, conferinţe, workshopuri, întâlniri de lucru pentru creşterea eficienţei procesului de management şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de management a personalului	103300	40000
F7. Revizuirea Planului de management	126200	16000
F8. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate	187500	24000
F9 Asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţii de management	187500	24000
Total	2745100	734800