Notă …
Aprobat de Ordinul nr. 140 din 25 ianuarie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din 15 martie 2016.

Anexă

Planul de management

al sitului Natura 2000 ROSCI0362 – Râul Gilort

Cuprins

CAPITOLUL I Introducere

1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

6. 1.6. Procedura de implementare a planului de management CAPITOLUL II Descrierea ariei naturale protejate

1. 2.1. Informaţii Generale

2. 2.2. Mediul Abiotic

3. 2.3. Mediul Biotic

4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări CAPITOLUL III Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

1. 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ CAPITOLUL IV Scopul şi obiectivele planului de management

1. 4.1. Scopul planului de management

2. 4.2. Obiectiv general

3. 4.3. Obiective specifice

4. 4.4. Măsuri de conservare CAPITOLUL V Acţiuni

1. 5.1. Reglementarea activităţilor în aria naturală protejată

2. 5.2. Angajamentul bugetar

3. 5.3. Monitorizarea şi controlul activităţilor în aria naturală protejată Capitolul VI Bibliografie şi referinţe

Capitolul VII Anexe

1. 7.1. Regulamentul ariei naturale protejate

2. 7.2. Hărţi

3. 7.3. Lista speciilor şi habitatelor din situl Natura 2000 Râul Gilort

CAPITOLUL I Introducere

1. 1.1. Scurtă descriere a planului de management

   Planul de management al ariei naturale protejate – sit de interes comunitar ROSCI0362 Râul Gilort este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmând să stea la baza activităţilor custodelui ariei şi al autorităţii administraţiei publice locale din spaţiul analizat.

   Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural cu cele care vizează promovarea unor activităţi economice, în conformitate cu capacitatea de suport a teritoriului precum: turismul, agricultura, gestionarea resurselor de apă. De asemenea, planul de management al ariei naturale protejate Râul Gilort este un instrument de dialog între autorităţile administraţiei publice locale care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu: Consiliul Judeţean Gorj, Custodele ariei naturale protejate Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj împreună cu Asociaţia Culturală Sebastian Râul Gilort, Consiliul Local al oraşului Novaci, Consiliul Local al comunei Bengeşti, Consiliul Local al comunei Albeni, Consiliul Local al comunei Prigoria, Consiliul Local al comunei Bumbeşti-Piţic, Consiliul Local al oraşului Târgu Cărbuneşti, Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală De Apă Jiu, Sistemul De Gospodărire a Apelor Gorj, gestionarii fondului cinegetic şi piscicol ori care monitorizează respectarea condiţiilor de mediu: Garda Naţionala de Mediu – Comisariatul Judeţean Gorj, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Gorj, Inspectoratul Teritorial de Poliţie Gorj.

   Acţiunile din planul de management au fost formulate ţinând cont de starea actuală a relaţiilor dintre componentele mediului natural din aria naturală protejată Râul Gilort şi de ameninţările specifice teritoriului: riscuri naturale, activităţi şi amenajări antropice.

   Planul de management al ariei naturale protejate Râul Gilort urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a resurselor naturale în cadrul preocupărilor actorilor locali şi promovarea unei opinii comune pentru a obţine colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului ariei protejate.

   De asemenea, prin prevederile planului de management se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

   Obiectivele planului de management al ariei naturale protejate Râul Gilort vizează:

   1. a) Conservarea speciilor de faună şi a habitatelor lor;

   2. b) Stimularea cercetării ştiinţifice;

   3. c) Promovarea educaţiei ecologice;

   4. d) Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor;

2. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

   Aria naturală protejată Râul Gilort reprezintă un sit de importanţă comunitară şi face parte din reţeaua europeană Natura 2000. Aria naturală protejată Râul Gilort a fost desemnată prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011.

   În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, situl de interes comunitar este relevant pentru protecţia speciilor de interes comunitar reprezentative în regiunile biogeografice în care există.

   Scopul ariei naturale protejate Râul Gilort este de a proteja şi conserva speciile importante la nivel naţional şi comunitar (Lutra lutra, Bombina variegata, Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata). Motivul pentru care a fost desemnată aria naturală protejată Râul Gilort s-a datorat existenţei pe teritoriul acesteia a speciilor de interes comunitar relevante pentru conservare în regiunea biogeografică din care fac parte.

   Aria naturală protejată Râul Gilort se află în judeţul Gorj, în Subcarpaţii Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei şi se învecinează cu localităţile Pociovaliştea şi Bumbeşti-Piţic la nord, aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti şi localităţile Mirosloveni, Albeni, Bolboceşti şi Bărzeiu de Gilort la est, localitatea Doseni la sud şi localităţile Albeni, Bengeşti, Ciocadia şi Bălceşti la vest. Aria naturală protejată Râul Gilort nu se suprapune cu altă arie protejată de interes naţional sau comunitar dar se învecinează cu aria naturală protejată Prigoria-Bengeşti. Aria naturală protejată se dezvoltă longitudinal de la Nord la Sud, cu o lungime a cursului Râului Gilort de 21.75 km.

   Mediul abiotic al ariei naturale protejate este specific Subcarpaţilor, cu relief de dealuri, altitudini de până la 400 m, temperaturi medii anuale cuprinse între 8°C şi 10°C şi cu o distribuţie majoritară a solurilor aluviale. Mediul biotic este reprezentat de specii de

   mamifere, amfibieni şi peşti de interes comunitar. Principalele activităţi economice în proximitate sunt agricultura şi exploatarea resurselor minerale.

   Obiectivele de gestiune ale ariei naturale protejate Râul Gilort sunt:

   1. a) garantarea şi menţinerea condiţiilor de habitat necesare conservării diversităţii biologice şi a elementelor abiotice importante pentru mediul natural, inclusiv prin intervenţie antropică;

   2. b) stimularea activităţilor de cercetare şi supraveghere continuă a mediului paralel cu gestiunea durabilă a resurselor;

   3. c) delimitarea unor sectoare limitate pentru turism ecologic şi educarea publicului, pentru a nu perturba speciile de interes comunitar;

   4. d) eliminarea şi prevenirea tuturor exploatărilor sau ocupărilor incompatibile cu obiectivele ariei protejate;

3. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management

   Planul de management integrat al ariei naturale protejate Râul Gilort s-a realizat în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

   1. 1. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   2. 2. Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

   3. 3. Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;

   4. 4. Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;

   5. 5. Legea nr. 7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   6. 6. Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare.

   7. 7. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   8. 8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96 / 1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier, actualizată şi republicată în 2003;

   9. 9. Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

   10. 10. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional,Secţiunea a III-a Zone protejate;

   11. 11. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

   12. 12. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

   13. 13. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural

   14. 14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006 şi Ordinul de ministru 606/2008 cu modificările şi completările ulterioare;

   15. 15. Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

   16. 16. Ordonanţă de urgenţă nr. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

   17. 17. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare;

   18. 18. Ordin nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

   19. 19. Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011;

   20. 20. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971 din 2011

   21. 21. Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;

   22. 22. Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 410 din 11 aprilie 2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora;

   23. 23. Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 606 /2008 pentru aprobarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos;

   24. 24. Hotărârea Guvernului nr. 1679 din 10 decembrie 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

   25. 25. Ordinul ministrului mediului nr. 203/2009 şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice;

   26. 26. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional ;

   27. 27. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

   28. 28. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 135/2010, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 76/ 2010, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 84/2010 şi Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1284/ 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

   29. 29. Hotărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

   30. 30. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare.

   În cazul în care apar diferenţe în interpretarea actelor legislative din domeniul protecţiei mediului Legea mediului este prioritară.

   La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acţiune în scopul protecţiei habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, numită în continuare Directiva Habitate, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, precum şi regulamentele EC/338/96 privind comerţul cu plante şi animale rare şi EEC/3254/91 privind utilizarea capcanelor de picior pentru vânarea animalelor.

4. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management

   Elaborarea planului de management al ariei naturale protejate Râul Gilort s-a realizat în cadrul proiectului „Managementul siturilor Natura 2000 Prigoria-Bengeşti şi Râul Gilort", finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 – Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii, coordonat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi realizat de S.C. MULTIDIMENSION S.R.L.

   Etapele parcurse în scopul elaborării Planului de Management au fost: realizarea studiilor ştiinţifice de inventariere, evaluare şi cartare a speciilor de peşti, amfibieni şi mamifere, evaluarea stării de conservare, a presiunilor şi ameninţărilor şi propunerea de măsuri de conservare. De asemenea, s-a evaluat impactul antropic asupra ariei naturale protejate şi s-au organizat întâlniri de consultare publică a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale cu privire la planul de management. S-au respectat toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la procedura de evaluare de mediu, s-au obţinut avizele favorabile de la custodele Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Asociaţia Culturală Sebastian, de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, s-au elaborat anunţurile publice pentru diseminare în mass media înainte de evaluarea finală realizată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

   Elaborarea Planului de management se realizează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin

   Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

5. 1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

   Modificarea şi actualizarea planului se va face conform reglementărilor legale în domeniu şi au scopul de a completa gradul de cunoaştere al ariei protejate. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui.

6. 1.6. Procedura de implementare a planului de management

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj este custodele sitului împreună cu Asociaţia Culturală Sebastian este responsabilă cu implementarea planului de management pe teritoriul ariei naturale protejate Râul Gilort iar în zonele din vecinătatea ariei Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj trebuie să lucreze în parteneriat cu proprietarii.

Implementarea planului de management se realizează prin acţiuni programate în planurile de lucru anuale. În elaborarea acestor planuri echipa custodelui va lua în considerare condiţiile actuale, obiectivele şi acţiunile planului de management şi resursele de management disponibile.

Pentru atingerea obiectivelor planului de management, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj va lua în considerare acolo unde este necesar completarea bugetului prin cereri de obţinere a finanţărilor externe pentru proiecte şi prin susţinerea din partea comunităţilor locale în pregătirea ofertelor de finanţare.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj va monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în interiorul ariei naturale protejate şi activităţile efectuate sub responsabilitatea celorlalte instituţii/organizaţii, pentru a se asigura că acestea corespund cerinţelor planului de management şi nu încalcă obiectivele acestuia. În astfel de cazuri Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj joacă un rol important în menţinerea parteneriatelor cu acele instituţii/organizaţii şi în definirea modului în care îşi desfăşoară aceştia activităţile cu impact direct sau indirect asupra ariei naturale protejate Râul Gilort.

CAPITOLUL II Descrierea ariei naturale protejate

1. 2.1. Informaţii Generale

   1. 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

      Aria naturală protejată Râul Gilort este localizată în Subcarpaţii Getici, în cadrul Depresiunii Ciolanei, în cadrul unităţilor administrativ teritoriale Bengeşti, Albeni, Novaci, Bumbeşti-Piţic şi Târgu Cărbuneşti în judeţul Gorj, având o suprafaţă de 873 ha. Localităţile aflate în proximitatea ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolboceşti, Mirosloveni, Doseni, Bălceşti, Bircii, Ciocadia, Bengeşti, Bumbeşti Piţic, Călugăreasa Pociovaliştea, Siteşti, Novaci, şi Cojani. Relieful este caracterizat de prezenţa dealurilor şi relieful de albie creat de acţiunea apelor curgătoare. Din punct de vedere al localizării geografice, aria naturală protejată Râul Gilort se află la o latitudine nordică de 45.076561 şi o longitudine estică de 23.612975. Altitudinea medie este de 300 m. Accesul în aria naturală protejată Râul Gilort se face prin Drumul Naţional 67, prin nord, nord-est sau vestul ariei naturale protejate. Harta de încadrare în teritoriu a ariei naturale protejate se regăseşte la subcapitolul 7.2 Hărţi – 1. Harta localizării ariei naturale protejate.

   2. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limita nordică

      Limita ariei naturale protejate Râul Gilort este traversată în nord de intravilanul localităţii Pociovaliştea, respectiv Bumbeşti-Piţic.

      Limita estică

      Limita estică a ariei naturale protejate Râul Gilort o învecinează cu limita sitului de importanţă comunitară Prigoria-Bengeşti, intravilanul localităţilor Mirosloveni, Albeni, Bolboceşti şi Bărzeiu de Gilort.

      Limita sudică

      Limita sudică a ariei naturale protejate Râul Gilort se învecinează cu intravilanul localităţii Doseni.

      Limita vestică

      La vest, aria naturală protejată Râul Gilort este delimitată de intravilanul localităţilor Albeni, Bengeşti, Ciocadia şi Bălceşti.

      Harta limitelor ariei naturale protejate se regăseşte la subcapitolul 7.2 Hărţi – 2. Harta limitelor ariei naturale protejate.

2. 2.2. Mediul Abiotic

   1. 2.2.1. Geologie şi geomorfologie

      Din punct de vedere geologic, aria naturală protejată se află pe depozite fluviatile şi fluviatil-lacustre formate în Cuaternar Holocen Inferior şi Superior, Cuaternar Pleistocen Mediu şi Neogen Miocen.

      Din punct de vedere al reliefului, aria naturală protejată Râul Gilort este situată în cadrul Subcarpaţiilor Gorjului, aceştia fiind poziţionaţi în partea centrală a judeţului Gorj. Cu o desfăşurare geografică între râurile Motru şi Olteţ, Subcarpaţii Gorjului sunt formaţi din două şiruri de dealuri paralele faţă de lanţul muntos din nord, dublate de două şiruri de depresiuni. Relieful caracteristic al ariei naturale protejate este predominant relief de albie format de acţiunea apelor curgătoare şi dealuri de înălţimi mici. Altitudinile pe care se suprapune aria naturală protejată se încadrează între 200 m altitudine minimă şi 450 m altitudine maximă, în nord. Valorile pantei se încadrează între 1° înclinaţie minimă şi 14° înclinaţie maximă. Expoziţia predominantă a versanţilor este vestică. Elementele de geomorfologie sunt reprezentate cartogrfic în cadrul subcapitolului 7.2 Hărţi – 3. Harta unităţilor administrativ teritoriale, 5. Harta pantei în aria naturală protejată Râul Gilort şi 6. Harta expoziţiei versanţilor în aria naturală protejată Râul Gilort.

   2. 2.2.2. Hidrologie

      Hidrologia ariei protejate este caracterizată de prezenţa Râului Gilort cu afluenţii: Ciocadia (pe partea dreaptă) şi Pârâul Galben şi Câlnicul (pe partea stângă). Bazinul hidrografic din care face parte este Bazinul Hidrografic Jiu, caracterizat printr-o suprafaţă de recepţie de 10080 km2 şi o formă alungită, formă care este preluată şi de reţeaua hidrografică.

      Râul Gilort este cel mai important afluent stâng al râului Jiu pe. Acesta colectează ape de pe versantul sudic al masivului Parâng, cu o zonă a izvoarelor situată la peste 1800 m altitudine. Străbate vestul regiunii Subcarpatice Oltene, partea centrală a Piemontului Getic, după care confluează cu Jiul, drenând o suprafaţă de peste 1348 kmp cu o altitudine medie a bazinului de 544 m şi o pantă medie a suprafeţei bazinului de 103 m/km. În cursul superior în dreptul localităţii Novaci, râul are o vale tipic montană cu pante accentuate de peste 65 o, şi profil al albiei în formă de V. În cursul mijlociu al râului, suprapus ariei naturae protejate, malurile devin proeminente, având 2-3 m înălţime, fapt ce fereşte albia majoră de inundaţii iar pantele au valori de 25o. Elementele de hidrologie sunt reprezentate cartogrfic în cadrul subcapitolului 7.2 Hărţi – 10. Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice şi a apelor de suprafaţă).

      Tabel 1 Caracteristici hidrologice

      Râul	Staţia hidrometrică	Lungimea râului de la confluenţă (km)	Suprafaţă (km2 )	Altitudine (mdM)	Debit mediu multianual (mc/s)	Debite medii minime lunare cu asigurările (mc/s)
      						80%	90%	95%
      Gilort	Tg. Cărbuneşti	64.6	630	749	8.37	1.35	1.00	0.810
      Gilort	Turburea	93.6	1078	590	10.9	1.82	1.41	1.18
      Galben	Baia de Fier	17.5	57	1230	1.33	0.240	0.190	0.170

      Sursa: Administraţia Naţională "Apele Române", Planul De Management al Bazinului Hidrografic Jiu

   3. 2.2.3. Clima

      Din punct de vedere climatic aria naturală protejată Râul Gilort se află în zona temperat continentală, specifică climatului de dealuri şi podişuri, cu variabilitate de la nord la sud

      Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8°C şi 10°C. Având în vedere că aria naturală protejată se află în cadrul Subcarpaţiilor Gorjului, precipitaţiile se încadrează între 700 şi 800 mm. Temperatura medie a lunii iulie este situată la aproximativ 20-22°C, iar a lunii ianuarie de la -1 la -2°C. Numărul de zile senine este de aproximativ 50/an. Fenomenele meteorologice caracteristice sunt îngheţul, bruma şi ceaţa. Datorită circulaţiei maselor de aer cald uscate din sezonul cald şi a tranziţiei de la climatul cu influenţe submediteraneene a cel arid, speciile prezente în aria naturală protejată sunt caracteristice unui climat cald şi secetos vara şi reci şi uscate în sezonul de iarnă.

   4. 2.2.4. Soluri/subsoluri

      Analizând potenţialul edafic, solurile prezente în cadrul arealului analizat sunt incluse în patru clase majore de soluri. Cele mai multe tipuri aparţin clasei argiluvisoluri şi soluri neevoluate trunchiate sau des/undate.

      Distribuţia solurilor în cadrul ariei naturale protejate prezintă o variabilitate ridicată, cu 6 tipuri de soluri. Formarea vegetaţiei specifice este influenţată, printre altele şi de

      caracteristicile solurilor. Aceasta la rândul ei influenţează fauna care populează diversele habitate dezvoltate cum este cazul speciilor de amfibieni şi mamifere.

      Din punct de vedere pedologic, distribuţia solurilor pe suprafaţa ariei protejate prezintă următoarea structură:

      Tabel 2 Distribuţia tipurilor de sol

      Nr. crt.	Clasă sol	Tip sol	Suprafaţa (ha)	Pondere în cadrul ariei naturale protejate (%)
      1.	Protisoluri Antrisoluri	Aluviosol	731.1	83.7
      2.	Luvisoluri	Preluvosol	21.6	2.5
      3.	Luvisoluri	Luvosol	4.1	0.5
      4.	Cambisoluri	Eutricambosol	12.5	1.4
      5.	Cernisoluri	Rendzină	103.7	11.9

      Sursa: Harta Solurilor României la scara 1:200.000, Sistemul Român de Taxonomie a Solului (2003)

3. 2.3. Mediul Biotic

   2.3.1 Ecosisteme

   Ecosistemele din cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt diferenţiate în 5 categorii principale: ecosisteme de pădure, ecosisteme de păşune, ecosisteme agricole, ecosisteme acvatice şi ecosisteme urbane.

   Tabel 3 Distribuţia principalelor categorii de ecosisteme din ROSCI0362 Râul Gilort

   Categorie de ecosistem	Suprafaţa (ha)	Ponderea în cadrul ariei protejate (%)
   Ecosistem de pădure	183	21
   Ecosistem de păşune	237	27
   Ecosistem agricol	317	36
   Ecosistem acvatic	95	11
   Ecosistem urban	41	5
   Total	873	100

   Sursa: Corine Land Cover, 20016; procesarea ortofotoplanurilor 2008

   În ceea ce priveşte distribuţia speciilor de interes comunitar în cadrul tipurilor de ecosisteme, caracteristic pentru specia Bombina bombina sunt arealele umede cu ochiuri de apă din ecosistemele forestiere, agricole, de păşune şi în apropiere văilor râurilor (ecosisteme acvatice). Caracteristic speciei Lutra lutra şi speciilor de peşti este ecosistemul acvatic.

   În cadrul ariei naturale protejate a fost identificat habitatul de interes comunitar 91E0*

   Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion).

   2.3.2. Fauna

   Mamifere

   Lutra lutra Linnaeus, 1758 – Vidra

   Din cele zece subspecii ale vidrei europene, citate de Ellerman şi colaboratorii (1965) din întreaga zonă palearctică, pentru teritroriul României există numai subspecia nominată – Lutra lutra Linnaeus, 1758.

   Este un mustelid cu talie relativ mare, cu corpul lung, subţire şi sinuos, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada lungă şi rotundă, îngroşată la bază şi subţire la vârf. Prezintă adaptări pentru viaţa acvatică: capul turtit, cu botul scurt şi truncheat, fără o regiune distinctă a gâtului, rinariumul negru, iar nările cu valvule. Vibrizele foarte lungi şi stufoase, de culoare gălbuie, grupul celor genale (inferioare) atingând 80 mm lungime, fiind mai lungi decât cele supralabiale. Ochii mici, urechile scurte şi rotunjite, abia vizibile din blană, cu marginea superioară îndoită şi cu ambele suprafeţe acoperite cu peri deşi, dar scurţi. Membrele sunt

   foarte scurte, cu tălpile late şi cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Ghearele neretractile, scurte (de numai 8 mm lungime) şi de culoare alb-gălbuie. Pe tălpile anterioare există o perniţă mare, cu slabă lobare în trei şi o altă perniţă – carpală, rotundă, situată posterior. Pe tălpile posterioare este golaşă o singură perniţă mare, de formă neregulată, cea posterioară fiind acoperită cu peri (Murariu Munteanu, 2005).

   Blana cu perii lânoşi atât de deşi, încât rămân uscaţi şi la intrarea animalului în apă; cei de contur se udă, dar la ieşirea pe mal şi scuturarea animalului se zvântă imediat; aceştia din urmă ating iarna 20 mm lungime, în afara stratului gros de 10 mm, alcătuit de perii lânoşi. Aceste lungimi ale perilor sunt atât pe spate cât şi pe abdomen, mai scurţi devenind pe membre şi la vârful cozii. Blana de vară are perii mai scurţi.

   Culoarea blănii prezintă largi variaţii individuale, dar în general apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; pe piept, culoarea este mai deschisă, spre cenuşie.

   Ca habitat preferă lacurile şi heleşteele, râurile şi orice curs de apă mărginit de vegetaţie înaltă şi chiar zonele de coastă, în general toate mediile acvatice care permit scufundări şi găsirea hranei. Preferinţa vidrei pentru astfel de habitate o face vulnerabilă la poluarea apelor dar şi la deranjul produs activităţile turistice.

   În situl Natura 2000 Râul Gilort urme ale prezenţei vidrei au fost înregistrate în lungul râului Gilort, preponderent pe plajele nisipoase din zonele mai greu accesibile omului, de obicei în apropierea zonelor cu adâncime mai mare a apei unde îşi poate căuta hrana.

   Reprezentările grafice ale distribuţiei speciei şi arealelor favorabile de protecţie sunt incluse în cadrul subcapitolului 7.2 Hărţi – 11. Harta distribuţiei speciei Lutra lutra, 12. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Lutra lutra.

   Tabel 4 Parametrii de ocupare a habitatului

   Specia	psi	p	r		N
   Lutra lutra (Linnaeus, 1758)	1	0.15	0.4	0.7	7

   psi=probabilitatea de ocupare p=probabilitatea de detecţie

   r=probabilitatea de detecţie utilizând Royle Nichols Heterogenity Model 1=denistatea speciei km2

   N=mărimea populaţiei (numărul de indivizi)

   Tabel 5 Poligonul Minim Convex pentru Lutra lutra din aria naturală protejată

   Specia	MCP (km2)
   Lutra lutra (Linnaeus, 1758)	32.5 km2
   	Suprafaţă minimă distribuţie = 21.9 km2
   	Suprafaţă maximă distribuţie = 45.4 km2

   Suprafaţa ocupată de Lutra lutra este estimată la 32.5 km2 şi este exprimată de poligonul minim convex. Poligonul minim convex este unitatea utilizată de IUCN pentru stabilirea arealului de distribuţie al speciilor şi exprimă suprafaţa determinată de punctele extreme de apariţie ale speciei. Populaţia de Lutra lutra din situl ROSCI0362 Râul Gilort Râul Gilort este de 7 indivizi.

   Coroborând datele din literatura privitoare la mărimea teritoriului grupurilor familiale de vidre cu suprafaţa ariei naturale protejate considerăm ca populaţia de vidre care poate exista în aria naturală protejată Râul Gilort este de maxim două grupuri familiale, acesta fiind şi efectivul identificat în urma observaţiilor din teren.

   Habitatele specifice pentru Lutra lutra identificate în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt mozaicate şi supuse presiunii antropice (prin lucrări de amenajare hidrotehnică, activităţi de exploatare agregate minerale, activităţi turistice, pescuit, păşunat, prezenţa câinilor liberi sau hoinari), în urma cărora resursele trofice şi de habitat sunt limitate afectând în mod nefavorabil populaţiile de vidră din interiorul sitului. Tendinţa actuală observată este de degradare lentă sub efectul ameninţărilor asupra habitatului specific.

   Harta distribuţiei speciei Lutra lutra şi harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei sunt ataşate în cadrul subcapitolului 7.2 Hărţi.

   Amfibieni

   Tabel 6 Specia de amfibieni din aria naturală protejată

   Denumirea ştiinţifică

   Anexa Directivei Habitate şi OUG 57/2007

   Mărimea populaţiei in situl Natura 2000 Raul Gilort determinată în urma inventarierii

   Starea de conservare evaluată

   Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă)

   Anexa 3 / Directiva 92/43/CEE, anexa 3 la O.U.G 57/2007

   478

   Stare de conservare favorabilă

   Bombina variegata (Linnaeus, 1758)

   Bombina variegata sau izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burta galbenă este o specie din grupa amfibienilor de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numeroşi spini mici. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal indivizii sunt coloraţi în cenuşiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apărea indivizi parţial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenuşiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Vârfurile degetelor sunt de asemenea galbene. Masculii prezintă pe faţa interioară a membrelor anterioare calozităţile nupţiale (formaţiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi) vizibile chiar şi pe perioada hibernării. Masculii nu posedă sac vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu Bombina bombina, doar că frecvenţa sunetelor este mai ridicată.

   Habitat. Ecologie şi comportament

   Spre deosebire de alte specii de amfibieni, Bombina variegata este relativ bine adaptată diferitelor tipuri de teren parcurse în cautarea unor noi locuri de depunere a pontei, fapt datorat scheletului lor robust şi pielii groase. Habitatul tipic este reprezentat de bălţile temporare neumbrite, aflate în zonele împădurite sau apropierea acestora. Hibernarea începe în septembrie – octombrie şi se termină în martie-mai, iernând în vizuini, crăpaturi, sub pietre şi buşteni, uneori în galerii de rozătoare. Dieta constă în nevertebrate acvatice şi terestre. Este rezistentă la condiţii dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce

   ocupă zonele deteriorate în urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălţi temporare. Poate trai peste 10 ani în sălbăticie.

   Harta distribuţiei speciei Lutra lutra şi harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei sunt ataşate în cadrul subcapitolului 7.2 Hărţi – 13. Harta distribuţiei speciei Bombina variegata şi 14. Harta arealelor de protecţie pentru specia Bombina variegata.

   Peşti (menţionaţi în Anexa 3 la O.U.G 57/2007)

   Eudontomyzon mariae

   Descrierea

   Corpul este cilindric în regiunea anterioară (necomprimat lateral), înălţimea reprezintă 5,3 – 7,0% din lungimea totală. Cele două dorsale sunt relativ scunde şi depărtate. În decursul lunii iunie, imediat înainte de reproducere, cele două dorsale cresc, se ating şi se înalţă. Corpul este îngustat în partea anterioară, imediat în urma ventuzei bucale. Odontoizii plăcii suborale sunt foarte slab individualizaţi, scunzi şi rotunjiţi. Adulţii au partea dorsală brună închis cu reflexe metalice, laturile brune mai deschis, iar partea ventrală argintie. Unele exemplare sunt aproape negre. Regiunea branhială bate în galben-roz. Larvele sunt brune, mai întunecate dorsal; la larvele mari apar pete dispuse în mozaic, înconjurate cu alb.

   Habitat

   Aceasta specie trăieşte în râuri de munte, în zona păstravului, lipanului şi moioagei, mai rar în aval.

   Ecologie (şi comportament)

   Larvele trăiesc înfundate în mal, în porţiunile liniştite ale râurilor. Metamorfoza are loc toamna.

   Gobio albipinnatus

   Descriere

   Corpul şi pedunculul caudal relativ înalte şi comprimate lateral; înălţimea pedunculului puţin mai mare decât grosimea la nivelul marginii posterioare a analei. 7 excepţional 8 radii divizate în dorsală, 4 solzi între linia laterală şi ventrală, înălţimea corpului reprezintă 16,2- 24% (M=18,6-20,2%, la diversele populaţii) din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 80-90 % din înalţime. Profilul dorsal convex, înălţimea maximă situată la inserţia dorsalei. Lungimea capului reprezintă 21,6 -27,7% (M = 24 -25,3%) din cea a corpului. Botul scurt şi obtuz, lungimea lui reprezintă 7,6 -11 % din lungimea capului (M = 8,5 -9,4%); spaţiul postorbitar în general egal în % din lungimea corpului spaţiul predorsal reprezintă 41-48,5%,

   lungimea pedunculului caudal 19,5 -25,1 % (M = 22,1 ~23,1 %), înălţimea minimă 7,2 – 9,8%, lungimea pectoralelor 15,1-23,1 % (M = 19,8-~14%), iar cea a ventralelor 14,3-19,8% (M =16,4-17,5%). Pedunculul caudal uşor comprimat lateral, înălţimea minimă fiind puţin mai mare (rar egală) cu grosimea pedunculului la nivelul capatului posterior al analei. Caudala adânc scobită, lobul ei superior apreciabil mai lung decât cel inferior. Ventralele se inserează puţin în urma marginii anterioare a bazei dorsalei. Pectoralele nu ating inserţia ventralelor; ventralele depăşesc anusul, dar nu ating anală. Anusul e mai apropiat de ventrale decât de anală (distanţa dintre anus şi ventrale reprezintă 55 -97 % din cea dintre anus şi anală). Pe solzii feţei superioare sunt cele 5 – 9 carene epiteliale longitudinale foarte evidente, mai ales la adulţi, care se observă bine indeosebi pe animalul scos din apă. Pieptul şi istmul fără solzi.

   Colorit. Faţa superioară e gălbuie-cenuşie deschis, faţa dorsală a capului cenuşie mai închis cu pete şi dungi mai întunecate. Pe laturi 8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde, mai mici ca la celelalte specii ale genului. Solzii liniei laterale au două pete negre foarte slab pronunţate. Pe spate câteva pete întunecate foarte slabe, abia se pot distinge. Faţa ventrală albă. Pe radiile dorsalei şi caudalei căte 2 şiruri de pete negre palide, care în genere dispar la animalele conservate. Dimensiuni. Până la 10 cm fără caudală şi 12 cm lungime totală.

   Habitat

   Conform fişei Natura 2000: Trăieşte în Dunăre şi în cursul inferior al râurilor de şes cu substrat de nisip fin sau argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă şi curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare şi fund mâlos.

   Ecologie (şi comportament)

   Specia trăieşte în Dunăre şi cursul inferior al râurilor de şes cu fund de nisip fin sau argilă. Se localizează în locuri cu apă ceva mai adâncă, curent slab (în general cu o viteză de 28-45cm/s). Evită locurile cu apă mai rapidă sau stătătoare şi fund nămolos. În bălţile Dunării doar rar şi rătăcit. Trăieşte mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Consumă doar fauna de fund, mai ales diatomee, larve mici de efemeride şi alte animale din nisip etc. Reproducerea ar avea loc în lunile mai şi iunie. Importanţa economică directă e foarte mică, deşi carnea e gustoasă. Valoarea sa indirectă, ca hrană a peştilor răpitori, e probabil mare, datorită abundenţei sale în Dunăre.

   Barbus meridionalis

   Descrierea

   Dimensiuni mijlocii; corp alungit şi rotund; abdomen rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung şi proeminent; preorbitare alungite; gura inferioară semilunară; buze cărnoase, în special

   cea inferioară care este divizată; buzele neacoperite de o placă cornoasă; două perechi de mustăţi, una mai scurtă la vârful botului alta mai lungă la colţurile gurii; peduncul caudal comprimat lateral; caudala adânc scobită; solzi cu striuri divergente pe partea vizibilă; linie laterală completă slab arcuită şi dispusă pe mijlocul pedunculului caudal; solzii de la baza analei nu sunt lăţiţi; dinţi faringieni pe 3 rănduri, ascuţiţi, îndoiţi la vârf, fără suprafaţă masticatoare, cu o excavaţie la baza coroanei; intestine scurt; peritoneu incolor sau castaniu. Ultima radie simplă a dorsalei este subţire şi flexibilă; inserţia ventralelor situată în urma capătului anterior al inserţiei dorsalei; anală lungă, culcată atinge sau aproape atinge (uneori chiar depăşeste) baza caudalei; L. Lat. 52 – 63; pe spate are pete întunecate; mustăţile fără ax roşu; obişnuit atinge la maturitate 10 – 17 cm.

   Habitat

   Trăieşte exclusiv în râurile şi pâraiele din regiunea de munte şi partea superioară a regiunii colinare; în majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Trăieşte atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferinţa mai ales pentru porţiunile cu curent puternic şi fund pietros.

   Ecologie (şi comportament)

   Trăieşte doar în apa dulce. Nu sunt cunoscute migraţii. Reproducerea are loc primavara, prelungindu-se uneori până spre sfârşitul verii. Bentopelagic. Se hrăneşte în primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus.

   Sabanejewia aurata

   Descrierea

   Corpul de înalţime variabilă, moderat comprimat lateral; 5 – 20 de pete dorsale, 5 – 17 laterale; mărimea şi talia petelor laterale este foarte variabilă; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenţa tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dungă longitudinală neagră şi niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pată dorsală şi alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Există o creastă adipoasă dorsală, uneori şi una ventrală. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.

   Habitat

   Trăieşte în ape dulci curgătoare din zona montană până la şes. Preferă substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte şi în porţiunile exclusiv nisipoase.

   Ecologie (şi comportament)

   Unele subspecii au preferinţă şi pentru substrat bolovănos, pe lângă substratul de pietriş cu nisip. Hrana constă din diatomee şi nevertebrate. În râurile nisipoase în cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Evită râurile/sectoarele cu nămol.

   Reprezentările grafice asupra distribuţiei speciilor de peşti şi a arealelor de protecţie sunt incluse în subcapitolul 7.2 Hărţi – 15. Harta de distribuţie a speciei Sabanejewia aurata,

   16. Harta de distribuţie a speciei Gabio albipinnatus, 17. Harta de distribuţie a speciei Eudontomyzon mariae, 18. Harta de distribuţie a speciei Barbus meridionalis, 19. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Sabanejewia aurata, 20. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Gabio albipinnatus, 21. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Eudontomyzon mariae şi 22. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Barbus meridionalis.

4. 2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări

   1. 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale

      1. 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi

         Unităţile administrativ teritoriale care se suprapun ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bengeşti-Ciocadia, Prigoria, Bumbeşti – Piţic, Novaci şi Târgu Cărbuneşti. Dintre acestea, Novaci şi Târgu Cărbuneşti prezintă cel mai mare număr de locuitori. Localităţile aflate în proximitatea ariei naturale protejate sunt: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolboceşti, Mirosloveni, Doseni, Bălceşti, Bircii, Ciocadia, Bengeşti, Bumbeşti Piţic, Călugăreasa Pociovaliştea, Siteşti, Novaci, şi Cojani. Unităţile administrativ teritoriale sunt reprezentate în capitolul 7.2 Hărţi – 3. Harta unităţilor administrativ teritoriale.

         Tabel 7 Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la aria naturală protejată

         N r	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
         1.	Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj	Instituţie publică	Reglementare mediu, control arii naturale protejate

         2.	Consiliul Judeţean Gorj şi Primăriile Albeni, Bengeşti-Ciocadia, Prigoria, Bumbeşti – Piţic, Novaci şi Târgu Cărbuneşti	Instituţie publică	Administraţie
         3.	Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Gorj	Instituţie publică	Control mediu, arii naturale protejate
         4.	Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru – Birou Regional Gorj	ONG	Dezvoltare regională, protecţia mediului
         5.	Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură Gorj	Instituţie publică	Agricultură
         6.	Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj	Societate comercială	Vânătoare/Pescuit
         7.	Direcţia Silvică Gorj	Regie autonomă- Instituţie publică	Administrare fond forestier, vânătoare
         8.	Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Jiu	Regie autonomă	Reglementare, control gospodărire ape
         9.	Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Gorj	Instituţie publică	Agricultură, păduri, dezvoltare rurală,
         10.	Reprezentanţi ai proprietarilor/administratorilor/gestiona rilor de terenuri din zonă	Persoane juridice, persoane fizice	Proprietari/administratori/gest ionari de terenuri
         11.	Asociaţia Culturală Sebastian	ONG	Educaţie, cercetare, dezvoltare
         12.	Asociaţia Reginală pentru Dezvoltare Rurală	ONG	Educaţie, cercetare, dezvoltare
         13.	Asociaţia pentru Turism, Sport şi Ecologie ,,HAI-HUI" Târgu-Jiu	ONG	Educaţie, cercetare, dezvoltare

         Factorii interesaţi reprezentaţi de locuitori din unităţile administrativ teritoriale au fost analizaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate. Ca urmare a

         desfăşurării sedinţelor de consultare publică, locuitorii au cunoştinţe minime asupra valorilor naturale din situl Natura 2000 Râul Gilort însă au manifestat interes pentru informaţiile prezentate.

         Tabel 8 Aspecte demografice

         	Numă r locuito ri (2002)	Suprafaţă unitate administrati v teritorială (km2)	Densitate a locuirii (loc/km2)	Număr locuitor i (2011)	Variaţie număr locuitor i 2002- 2011	Număru l de case	Vârst a medie (ani)
         Bengeşti- Ciocadia	3539	63	48.94	3083	-456	1661	47.0
         Albeni	2853	46	55.83	2568	-285	1201	42.5
         Prigoria	3533	69	45.62	3148	-385	1260	45.4
         Bumbeşti Piţic	2567	37	56.57	2093	-474	994	48.4
         Novaci	6105	175	30.67	5368	-737	2561	45.8
         Târgu Cărbuneşti	8699	131	60.28	7897	-802	2598	41.8

         Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul Populaţiei, 2011

      2. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor

         În cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort, există o varietate mare de tipuri de utilizări ale terenului, acesta fiind ocupat cu preponderenţă agricol. Distribuţia tipurilor de utilizare a terenului este reprezentată în cadrul subcapitolului 7.2 Hărţi – 7. Harta utilizării terenului în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort.

         Tabel 9 Utilizarea terenului în aria naturală protejată Râul Gilort

         Tip utilizare	Suprafaţa (ha)	Pondere în cadrul ariei protejate (%)
         Intravilan localitate	41	5
         Păşuni	237	27
         Ape curgătoare	95	11
         Terenuri agricole	317	36
         Vegetaţie forestieră	183	21
         Total	873	100

         Sursa: Corine Land Cover, 20016; procesarea ortofotoplanurilor 2008

      3. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor

         Situaţia juridică a terenurilor din aria naturală protejată se împarte în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată a persoanelor fizice iar distribuţia spaţială a acesteia este inclusă în subcapitolul 7.2 – Hărţi – 8. Harta categoriilor de proprietate în situl Natura 2000 Râul Gilort.

         Tabel 10 Situaţia juridică a terenurilor din aria naturală protejată Râul Gilort

         Nr. crt.	Situaţia juridică a terenurilor	Suprafaţă (ha)	Pondere în cadrul ariei protejate (%)
         1.	Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale (DAT)	350	40%
         2.	Proprietate privată a persoanelor fizice (PF)	523	60%

         Sursa: Observaţii întreprinse în teren, 2014

      4. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari

         Tabel 11 Administrarea şi gestionarea terenurilor din aria naturală protejată Râul Gilort

         Nr. crt.	Administratori şi gestionari	Suprafaţa (ha)
         1.	Administratori publici	350
         2.	Administratori privaţi	523

         Sursa: Observaţii întreprinse în teren, 2014

      5. 2.4.1.5. Activităţi economice

Din punct de vedere economic, majoritatea locuitorilor din unităţile administrativ teritoriale Bengeşti-Ciocadia, Albeni, Prigoria şi Bumbeşti Piţic sunt implicaţi în activiăţi agricole şi creşterea animalelor. În unităţile administrativ teritoriale Novaci şi Târgu Cărbuneşti există o diversitate mai mare a activităţilor economice.

Industria şi dezvoltarea industrială

Spaţiul analizat face parte dintr-o zonă bogată în resurse forestiere, resurse minerale (zonă cu importante resurse de petrol şi gaze naturale) şi materiale de construcţii.

Astfel, în unitatea administrativ teritorială Târgu Cărbuneşti industria este reprezentată de activităţi de exploatare a cărbunelui, extracţia petrolului, exploatarea materialelor de construcţii din apropierea râurilor: precum nisipul şi pietrişul şi exploatarea masei lemnoase din pădure. Pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Albeni se practică exploatarea

petrolului şi a materialelor de construcţii din apropierea râurilor: precum nisipul şi pietrişul. Industria exploatării şi prelucrării lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn) este caracteristică unităţii administrativ teritoriale Novaci.

Agricultura

Arealul suprapus şi din proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort este o zonă cu profil agricol şi de creştere a animalelor dominant. Pondere importantă a terenurilor agricole, echilibrat distribuite ca mod de folosinţă. Este o zonă favorabilă culturilor cerealiere.

Tabel 12 Principalele culturi din unităţile administrativ teritoriale suprapuse sitului Natura 2000

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul agricol, 2011

Turismul

În prezent, în aria naturală protejată Râul Gilort nu este practicat turismul. De asemenea, pe teritoriul ariei naturale protejate nu extisă infrastructura specifică de turism. Totuşi, situl Natura 2000 Râul Gilort are capacitatea de dezvoltare a următoarelor forme de turism:

Turismul de sfârșit de săptămâna (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-si petreacă sfârşitul de săptămâna în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia si stresul marilor oraşe.

Apropierea de municipiul Târgu Jiu, dar şi poziţia localităţii, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari, spre zona submontana a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluţie continuă.

Turismul rural beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltare: cadru natural submontan atractiv, o paleta variata de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 şi prin acesta la două drumuri europene de largă circulaţie turistică, existenţa unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic şi a unor dotări tehnico-edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor tradiţionale româneşti, o dezvoltare durabilă şi echilibrată a zonei.

Turismul științific este susţinut de existenţa unor specii şi habitate naturale importante la nivel comunitar, ce pot constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul ştiinţelor biologice.

Infrastructură şi construcţii

Infrastructura de circulaţie din interiorul şi din proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort este caracterizată de 3 categorii de drumuri: drumuri comunale, judeţene şi naţionale.

Din perspectiva dezvoltării unor activităţi turistice, accesibilitatea sitului este una extrem de mare, fiind de menţionat arterele rutiere DN 67, DN 67 B, DN 67 C, DJ 672 A, DJ 672 B, DJ 672 C, DJ 661, DJ 665 C, DJ 665 D. Această accesibilitate ridicată poate reprezenta în acelaşi timp o vulnerabilitate pentru obiectivele de coonservare ale ariei protejate. Infrastructura rutieră dar şi alte construcţii aflate în sit sunt reprezentate în cadrul Ifrastructura rutieră şi construcţiile sunt reprezentate la capitolul 7.2. Hărţi – 9. Harta infrastructurii şi construcţiilor. În ceea ce priveşte dotările pentru vizitatori acestea lipsesc de pe teritoriul sitului Natura 2000.

Tabel 13 Infrastructura de transport din interiorul şi proximitatea ariei naturale protejate

Patrimoniu cultural

Elementele de patrimoniu cultural sunt reprezentate atât de monumente culturale cât şi de obiceiuri şi tradiţii din zona aflată în proximitatea ariei naturale protejate Râul Gilort. Pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale există obiective de patrimoniu cultural de tipul monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură.

Tabel 14 Elementele de patrimoniu cultural

Referitor la obiceiuri şi tradiţii, în areal există evenimente precum: Urcatul oilor la munte, Sărbătorile Munţilor, Hora la Novaci. În localitatea Albeni are loc anual în 15 august sărbătoarea "Hramului Satului"", la data de 14 octombrie în satul Mirosloveni are loc "Sărbătoarea Satului", "Hramul Vinerea Mare" iar în satul Pruneşti pe 26 octombrie are loc "Hramul Satului" – Sfântului Dumitru.

Peisaj

Luând în considerare profilul unităţilor administrativ teritoriale analizate, caracterizate printr-o multiculturalitate consistentă şi paşnică, cu valori diversificate, productivitate agricolă importantă şi un număr redus de industrii poluante în interiorul şi în imediata proximitate a ariei naturale protejate, spaţiul este caracterizat de un mediu cu o influenţă antropică medie sau scăzută, de existenţa unor elemente de atracţie turistică într-un peisaj cu elemente importante de naturalitate, între care se remarcă prezenţa sitului Natura 2000. Printre tipurile de peisaj reprezentative pentru situl Natura 2000 Rîul Gilort amintim: peisaj de albie, peisaj de dealuri, peisaj agricol, peisaj de păşune, peisaj forestier şi peisaj urban.

2.4.2 Presiuni şi ameninţări Mamifere

Habitatele acvatice populate de Lutra lutra sunt extrem de vulnerabile la modificările antropice. Canalizarea râurilor, distrugerea vegataţiei ripariene şi în special a zăvoaielor, construirea barajelor, drenarea zonelor umede, activităţile piscicole şi impactul antropic asupra sistemelor acvatice asociat acestor activităţi reprezintă toate ameninţări pentru populaţiile de vidră, atât direct, prin distrugerea habitatului specific, cât şi indirect, prin reducerea efectivelor speciilor pradă.

Tabel 15 Presiunile actuale şi ameninţările pentru indivizii speciei de Lutra lutra

Amfibieni

Tabel 16 Ameninţarile pentru indivizii speciei de Bombina variegata

Peşti

Tabel 17 Ameninţările pentru indivizii speciilor de peşti

CAPITOLUL III Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Pentru evaluarea stării de conservare s-au elaborat evaluări în teren în următorele intervale: pentru specia de mamifere în intervalul ianuarie – aprilie 2014, pentru specia de amfibieni în intervalul mai – septembrie 2014 iar pentru speciile de peşti în intervalul mai – octombrie 2014, cu o frecvenţă de 3 – 4 deplasări pe lună.

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de interes comunitar s-a realizat conform specificaţiilor din tabelul de mai jos:

Tabel 18 Repere pentru evaluarea stării de conservare a speciilor din aria naturală protejată

Mamifere

Lutra lutra Linnaeus, 1758 – Vidra

În România vidra are o largă răspândire pe lângă toate apele bogate în peşte dar abundenţa ei este scăzută. Efectivul total pe teritoriul României a fost estimat la 3000 de exemplare (Murariu, 2005), considerându-se că acesta prezintă o tendinţă de declin, deşi în anumite regiuni (ex. bazinul Tisei) s-a înregistrat o uşoară ameliorare ca urmare a scăderii cererilor de blană (Ardelean şi colab., 2000) şi a încetării utilizării unora dintre poluanţii folosiţi în trecut (ex. DDT). Cu toate acestea, nu există studii extensive sau pe termen lung care să monitorizeze situaţia la nivel naţional a populaţiilor speciei Lutra lutra. Starea de conservare la nivel naţional a speciei Lutra lutra este favorabilă.

La nivelul sitului Natura 2000 Râul Gilort starea de consevare a speciei Lutra lutra a fost evaluată după următoarele criterii: distribuţia locală (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate), populaţia, habitatul speciei, perspective (privitoare la populaţie, areal şi prezenţa habitatului) şi a rezultat ca fiind nefavorabilă neadecvată.

Figură 1 Răspândirea speciei Lutra lutra în România

Tabel 19 Starea de conservare a speciei Lutra lutra în Situl Natura 2000 Râul Gilort

Amfibieni

Evaluarea stării de conservare la nivel naţional a speciei Bombina variegata

Conform Listelor Roşii specia Bombina variegata este considerată potenţial ameninţată la nivel naţional si neameninţată la nivel european. În România este prezentă pretutindeni în zonele colinare, coline înalte şi montane.

Figură 2 Răspândirea speciei Bombina variegata în România

Tabel 20 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Bombina variegata

Peşti

La nivel naţional, starea de conservare pentru speciile de peşti prezintă următoarea

situaţie: Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Sabanejewia aurata şi Barbus meridionalis au o stare de conservare nefavorabil-neadecvată.

Figură 3 Răspândirea speciei Eudontomyzon mariae în România

Tabel 21 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Eudontomyzon mariae

Figură 4 Răspândirea speciei Gobio albipinnatus în România

Tabel 22 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Gobio albipinnatus

Figură 5 Răspândirea speciei Sabanejewia aurata în România

Tabel 23 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Sabanejewia aurata

Figură 6 Răspândirea speciei Barbus meridionalis în România

Tabel 24 Evaluarea stării de conservare la nivel biogeografic a speciei Barbus meridionalis

CAPITOLUL IV Scopul şi obiectivele planului de management

1. 4.1. Scopul planului de management

   Scopul planului de management este promovarea unui model de gestiune a capitalului natural care să permită o dezvoltare durabilă a comunităţilor umane, conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din aria naturală protejată Râul Gilort, integrând activităţi antropice care să nu depăşească capacitatea de suport a teritoriului.

2. 4.2. Obiectiv general

   Obiectivul general al planului de management vizează atingerea şi menţinerea unui statut de conservare favorabil al speciilor, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin integrarea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.

3. 4.3. Obiective specifice

   Obiectivele specifice ale planului de management sunt:

   1. a) Atingerea şi menţinerea unui statut favorabil de conservare pentru speciile de interes comunitar (mamifere: Lutra lutra, amfibieni: Bombina variegata, peşti: Eudontomyzon mariae, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata);

   2. b) Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii si să contribuie la reducerea presiunii asupra elementelor protejate, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale si tradiţionale;

   3. c) Stimularea cercetării ştiinţifice în scopul anticipării evoluţiilor teritoriului analizat şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor teritoriale şi eliminarea celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversităţii şi geodiversităţii;

   4. d) Promovarea educaţiei ecologice, a informării, conştientizării şi a consultării publicului în scopul formării unei atitudini favorabile a comunităţilor locale din vecinătate, a factorilor de decizie implicaţi în gestionarea teritoriului şi a turiştilor, faţă de valorile ariei protejate;

   5. e) Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural.

      Obiectivele specifice ale Planului de Management sunt transpuse în activităţi prin intermediului Planului de acţiune (capitolul 5.1).

4. 4.4. Măsuri de conservare

   Tabel 25 Stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile de interes comunitar din aria naturală protejată Râu Gilort

   Nr. crt	Specie	Măsură de conservare
   1.	Bombina variegata	Menţinerea habitatelor existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaţii viabile. Renunţarea la căile de acces din interiorul arie naturale protejate care nu sunt vitale.
   2.	Lutra lutra	Păstrarea unor zone favorabile speciei, în care intervenţiile umane să fie reduse (Anexa la Planul de Management – Harta arealului de protecţie a speciei Lutra lutra). Combaterea eficientă a braconajului. Evitarea fragmentării habitatelor de zone umede. Conştientizarea opiniei publice privind necesitarea conservării speciei. Reabilitarea habitatelor deteriorate în urma activitaţilor umane. Managementul adecvat al deşeurilor (interzicerea abandonării deşeurilor).

   		Evitarea fragmentării habitatelor datorată expansiunii infrastructurii şi dezvoltarii activitaţilor umane, a lucrărilor de amenajare hidrotehnică, interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri Interzicerea poluării râurilor. Eliminarea câinilor fără stăpân (neidentificaţi şi înregistraţi conform Ordinului nr. 1/2014 pentru aprobarea normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân). Deoarece principala sursă de hrană a speciei o constituie ihtiofauna, singurele forme de pescuit permise pe teritoriul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt pescuitul sportiv şi pescuitul în scop ştiinţific.
   3.	Eudontomyzon mariae	Degajarea şi înlăturarea din cursurile de apă a aluviunilor grosiere aduse de viituri. Monitorizarea încărcării cu suspensii a apei râului Realizarea unui program de mediu referitor la reîmpădurirea zonelor exploatate. Staţiile de epurare din aria naturală protejată Râul Gilort trebuie să respecte Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor, cu modificările şi completările ulterioare, Normativul NTPA-001/2005 actualizat, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali. Interzicerea poluării apelor cu rumeguş. Interzicerea deversării în apă a substanţelor chimice. Menţinerea debitelor apelor (afectate de reducerea debitelor ca urmare a captărilor pentru microhidrocentrale).
   4.	Barbus meridionalis
   5.	Gobio albipinnatus
   6.	Sabanejewia aurata

   Măsuri generale de conservare

   1. a) Este interzisă explorarea/exploatarea de nisip/pietriş/piatră şi altele asemenea, în orice scop, cum ar fi configurările albiilor, decolmatările, regularizările şi altele, din albiile minore şi majore ale râurilor, cu următoarele excepţii:

      •  acestea sunt permise pentru activităţi/planuri/proiecte/programe/acţiuni ce au ca scop menţinerea/îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor;

      •  acestea sunt permise numai pentru evitarea producerii unor calamităţi naturale ce pot avea ca rezultat afectarea proprietăţilor prin inundare, sau reducerea suprafeţei terenurilor datorită eroziunii malurilor neîmpădurite. În zonele în care există pădure/crâng/zăvoi pe malurile râurilor, aceste activităţi sunt interzise, deoarece arborii oferă protecţie împotriva eroziunii;

      •  sunt permise cotele de nisip/pietriş/piatră şi altele asemenea alocate de către Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Jiu sau alte instituţii abilitate conform legii, primăriilor din situl Natura 2000 (pentru lucrări edilitare);

      •  în toate situaţiile de mai sus, exploaratea cotelor de nisip/pietriş/piatră şi altele asemenea se va face numai după obţinerea avizului din partea custodelui, din zonele aprobate de acesta.

   2. b) Este interzisă defrişarea pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate.

   3. c) Este interzisă construirea de praguri, baraje, hidrocentrale/microhidrocentrale sau alte lucrări care pot duce la întreruperea conectivităţii longitudinale sau transversale a râului şi la fragmentarea habitatelor speciilor.

   4. d) Respectarea standardului NTPA-001/2005 actualizat pentru apele epurate deversate în râurile din interiorul ariei naturale protejate;

   5. e) câinii care vor însoţi animalele domestice la păşunat vor purta obligatoriu jujee şi vor fi identificaţi şi înregistraţi conform Ordinului nr. 1/2014 pentru aprobarea normelor privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân;

   6. f) Materializarea în teren a limitelor sitului;

   7. g) Pe terenurile agricole din interiorul sitului Natura 2000 Râul Gilort este permisă utilizarea de produse fitosanitare, pesticide, care îndeplinesc următoarele caracteristici:

      •  sunt produse biodegradabile şi cu remanenţă scăzută;

      •  fac parte din categoria produselor fitosanitare cu risc redus din grupa de toxicitate IV, aşa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului;

      •  în situaţia în care nu există pe piaţă produse cu risc redus pentru anumite tipuri de tratamente, este permisă utilizarea altor produse, dar numai pesticide organice

        naturale sau pesticide organice de sinteză din categoria carbonice şi piretroizi, din grupa de toxicitate IV, biodegradabile şi cu remanănţă scăzută;

      •  sunt produse fitosanitare care nu sunt clasificate ca fiind periculoase pentru mediul acvatic, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 şi care nu conţin substanţe periculoase prioritare aşa cum sunt prevăzute în Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

   8. h) Pentru protecţia insectelor polenizatoare este interzisă utilizarea produselor fitosanitare care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor – clotianidin, imidacloprid şi thiamethoxam sau a seminţelor de plante tratate cu aceste substanţe.

   9. i) Menţinerea habitatelor speciilor.

   10. j) Interzicerea pescuitului la speciile protejate de ihtiofaună. La aceste specii protejate singura formă de pescuit permisă este pescuitul în scop ştiinţific.

48

CAPITOLUL V Acţiuni

1. 5.1. Reglementarea activităţilor în aria naturală protejată

   Tabel 26 Prioritizarea activităţilor în timp

   Tema

   A. Protejarea şi managementul biodiversităţii şi a peisajului

   Obiectiv

   Diminuarea şi/sau eliminarea ameninţărilor pentru speciile de animale şi pentru ecosisteme

   Acţiuni de Management

   Indicatori de realizare

   Activitate la nivel de semestru

   Colaboratori pentru implementare

   Anul 1

   Anul 2

   Anul 3

   Anul 4

   Anul 5

   S1

   S2

   S1

   S2

   S1

   S2

   S1

   S2

   S1

   S2

   A1. Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată

   Actualizarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Instituţiile de învăţământ şi cercetare, Custodele ariei protejate, ONG-uri, voluntari

   A2. Promovarea de acţiuni de conservare şi protecţie pentru îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar

   Specii în stare de conservare favorabilă

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate, ONG-uri, voluntari

   A3. Actualizarea bazei de date privind speciile de faună sălbatică

   Bază de date actualizată şi completată cu privire la speciile de flora şi fauna de interes comunitar şi naţional

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   A4. Actualizarea bazei de date cu presiunile şi ameninţările viitoare

   Bază de date presiuni şi ameninţări.

   x

   x

   x

   Instituţii de învăţământ şi cercetare, Custodele ariei protejate

   49

   A5. Eliminarea depozitării deşeurilor, prin stabilirea de locuri special amenajate pentru colectarea şi depozitarea lor selectivă şi crearea unui sistem eficient de colectare şi depozitare a deşeurilor

   Desfăşurare acţiuni specifice/patrulări în zonele cu vulnerabilitate ridicată, atunci când situaţia se impune

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, Consiliul Local Prigoria, Consiliul Local Bengeşti, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbeşti-Piţic, Custodele ariei protejate

   A6. Continuarea cartării speciilor de interes comunitar

   Baza de date geospaţială

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Instituţii de cercetare şi învăţământ superior, Custodele ariei protejate

   A6. Implementarea unui program de monitorizare a speciilor de peşti, amfibieni şi mamifere

   Program de monitorizare a biodiversităţii implementat

   x

   x

   x

   x

   x

   Instituţii de cercetare şi învăţământ superior, Custodele ariei protejate

   A8. Delimitarea de zone prioritare pentru conservarea speciilor ţintă şi concentrarea acţiunilor de conservare pe aceste spaţii

   Hărţi cu delimitarea zonelor prioritare de conservare

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   50

   A9. Controlul activităţilor de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare*

   0 acţiuni de exploatare a resurselor naturaleincompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei Protejate, consultarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare cu privire la lucrările ce vizează protecţia împotriva efectelor unor calamităţi

   Tema

   B. Educaţie şi conştientizare

   Obiectiv

   Formarea prin educaţie ecologică, informare, conştientizare şi consultare, a unei atitudini favorabile a comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile ocrotite

   B1.Îmbunătăţirea comunicării între custode şi comunităţile locale

   Deplasări şi întâlniri cu comunităţile locale

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Consiliul Local Novaci, Consiliul Local Bengeşti, Consiliul Local Albeni, Consiliul Local Bumbeşti-Piţic, Custodele ariei protejate

   B2. Realizarea de concursuri tematice cu premii pentru protejarea mediului în localităţile din proximitate: gestionarea deşeurilor, protecţia animalelor

   Prezentări în unităţile de învăţământ

   x

   x

   x

   x

   x

   Unităţile de învăţământ

   B3. Informarea publicului prin intermediul materialelor de

   Realizare de materiale de prezentare:

   x

   x

   x

   Custodele ariei Protejate, Consiliul

   51

   prezentare/conştientizare

   pliante, vederi, broşuri, hărţi

   Judeţean Gorj

   B4. Delimitarea şi semnalizarea vizuală a ariei prin panouri informative

   Panouri de semnalizare

   x

   x

   Custodele ariei protejate, ONG-uri, Voluntari

   B5. Realizarea paginii WEB a ariei protejate

   Informare pe Internet

   x

   x

   Custodele ariei protejate, Consiliul Judeţean Gorj

   Tema

   C. Managementul resurselor naturale

   Obiectiv

   Promovarea utilizării durabile a resurselor

   C1. Promovarea gestionării durabile a resurselor minerale

   Campanii mass-media

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   C2. Interzicerea oricăror activităţi de colectare a speciilor de interes comunitar pentru conservare

   Număr de sancţiuni pentru persoanele fizice sau juridice care colectează ilegal plante şi animale strict ocrotite

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate şi toate institutiile cu atribuţii de sancţionare (exemplu Garda Naţională de Mediu –

   52

   Comisariatul Judeţean Gorj)

   Tema

   D. Managementul turismului şi al recreerii

   Obiectiv

   Promovarea turismului durabil

   D1. Marcarea traseelor turistice

   Trasee adecvat marcate şi semnalizate, bariere

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate, ONG-uri Voluntari

   D2. Colaborare cu factorii interesaţi pentru sanitarizarea potenţialelor zone turistice

   Suprafaţa ariei naturale protejată curăţată şi ecologizată

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate, Voluntari

   D3. Selectarea şi amenajarea locurilor de campare

   Locuri de campare semnalizate

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei Protejate, Voluntari,

   D4. Monitorizarea activităţilor turistice din aria naturală protejată

   Numărul de turişti

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate, ONG-uri, Voluntari

   53

   D5. Încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea turismului, a facilităţilor de cazare

   Produse turistice noi oferite de comunităţi

   x

   x

   x

   x

   x

   Comunităţi locale, Proprietari de cabane şi pensiuni

   Tema

   E. Promovarea cercetării

   Obiectiv

   Promovarea activităţilor de cercetare

   E1. Încheierea de protocoale cu unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare în arealul ariei protejate

   Numărul protocoalelor de colaborare cu unităţile de cercetare

   x

   x

   x

   x

   x

   Academia Română, Instituţii de învăţământ superior,

   E2.Monitorizarea activităţilor de cercetare astfel încât acestea să nu aducă prejudicii factorilor de mediu

   Numărul de rapoarte ale agenţilor de teren în arealele cercetate

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj

   E3. Crearea unei baze de date cu toate rezultatele ştiinţifice obţinute de către persoanele fizice şi juridice în arealul ariei protejate, cu respectarea drepturilor de autor

   Baza de date pe suport electronic

   x

   x

   x

   x

   x

   Academia Română, Instituţii de învăţământ superior, Cercetători

   E4. Înfiinţarea punctelor de monitorizare a factorilor de mediu

   Puncte noi de monitorizare a factorilor de mediu şi a

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   54

   şi a elementelor de biodiversitate

   elementelor de biodiversitate

   Tema

   F. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate Râul Gilort

   Obiectiv

   Administrarea rezervaţiei naturale prin asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice pentru îndeplinirea obiectivelor Planului de management

   F1. Adaptarea custodelui la necesităţile de aplicare a Planului de management

   Activitate eficientă

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   F2. Îmbunătăţirea managementului ariei protejate prin autofinanţare

   Valoarea sumelor obţinute din autofinanţare

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   F3. Promovarea de proiecte cu finanţare naţională sau internaţională

   Valoarea dotărilor din proiecte

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   F4. Dezvoltarea de colaborări pentru aplicarea măsurilor din Planul de management

   Numărul colaborărilor încheiate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   F5. Elaborarea planurilor de lucru anuale, trimestriale

   Planificarea concretă a activităţilor pe care custodele urmează să le desfăşoare pe un orizont de timp limitat pentru îndeplinirea obiectivelor din

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   55

   Planul de management

   F6. Analize periodice ale realizărilor şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii

   O mai bună activitate

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   F7. Revizuirea Planului de management

   Un plan mai bun adaptat şi adaptabil condiţiilor nou apărute

   x

   x

   x

   Custodele ariei protejate

   56

   *Activitatea A9 Controlul activităţilor de exploatare a resurselor naturale incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare vor lua în considerare precizările Administraţiei Naţionale Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Jiu referitoare la necesitatea executării şi întreţinerii lucrărilor ce vizează apărarea împotriva efectelor distructive ale inundaţiilor.

   Aceste lucrări se referă la următoarele activităţi suprapuse ariei naturale protejate Râul Gilort:

   1. 1. Lucrări de combatere a eroziunii solurilor (CES-uri) prin „Planul de prevenire, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor din Bazinul Hidrografic Jiu”

   2. 2. Diguri propuse pentru apărare împotriva inundaţiilor la probabilitatea de manifestare de 1% prin „Planul de prevenire, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor din Bazinul Hidrografic Jiu”

   3. 3. Lucrări de regularizare propuse prin „Planul de prevenire, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor din Bazinul Hidrografic Jiu”

   4. 4. Lucrări pentru amenajare torenţi propuse prin „Planul de prevenire, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor din Bazinul Hidrografic Jiu”

Realizarea acestor lucrări de îndiguire, combatere a eroziunii solului, regularizări şi amenajare torenţi, este justificată, conform Administraţiei Naţionale Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Jiu, de întocmirea în mod corelat, pentru fiecare bazin hidrografic, de propuneri de lucrări de amenajare necesare prevenirii distructive a apelor concomitent cu asigurarea proiectării lucrărilor de întreţinere şi

reparaţii ale lucrărilor de gospodărire a apelor aflate în administrare, în concordanţă cu HG 846/ 2010 privind Strategia Națională de

management a riscului la inundații pe termen mediu și lung.

Conform specificaţiilor Administraţiei Naţionale Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Jiu există şi aglomerări umane care necesită realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizări şi epurări ape uzate conform Directivei 91/271/EC, cu probabilitate de deversare în acest areal. Localităţile vizate se regăsesc în programele de măsuri la "Planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu", aprobat prin HG 80/2011.

57

Exploatarea mineralelor (prin balastiere) este uneori necesară ca urmare a necesităţii efectuării unor lucrări de recalibrare a albiilor minore ale cursurilor de apă în vederea asigurării secţiunii de scrugere a apei şi evitarea înregistrării de viituri cu impact direct asupra manifestării fenomenului de inundaţii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursurilor de apă.

1. 5.2. Angajamentul bugetar

   Tabel 27 Angajament bugetar

   	An I	An II	An III	An IV	An V	Total
   P1 Managementul biodiversităţii
   1.1. Inventariere şi cartare	8600	8600	8600	8600	8600	43000
   1.2. Monitorizare stării de conservare	8600	8600	8600	8600	8600	43000
   1.3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie	2150	2150	2150	2150	2150	10750
   1.4. Managementul datelor	4300	4300	4300	4300	4300	21500
   P2 Turism*
   2.1. Infrastructura de vizitare	0	0	0	0	0	0
   2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului	0	0	0	0	0	0
   2.3. Managementul vizitatorilor	0	0	0	0	0	0
   P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
   3.1. Tradiţii şi comunităţi	8415	8415	8415	8415	8415	42075
   3.2. Conştientizare şi comunicare	8415	8415	8415	8415	8415	42075
   3.3. Educaţie ecologica	8670	8670	8670	8670	8670	43350
   P4 Management şi Administrare
   4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare	8200	8200	8200	8200	8200	41000
   4.2. Personal conducere, coordonare, administrare	5125	5125	5125	5125	5125	25625
   4.3. Documente strategice şi de planificare	3075	3075	3075	3075	3075	15375
   4.4. Instruire personal	4100	4100	4100	4100	4100	20500
   Total cheltuieli operaţionale	69650	69650	69650	69650	69650	348250

   *În prezent nu există infrastructură turistică în cadrul ariei naturale protejate.

2. 5.3. Monitorizarea şi controlul activităţilor în aria naturală protejată

   Monitorizarea acţiunilor propuse prin prezentul plan de management se realizează de către toţi factorii implicaţi direct, interesaţi şi cu responsabilităţi în administrarea ariei naturale protejate Râul Gilort.

   Scopul monitorizării acţiunilor este acela de a determina dacă:

   1. a) se realizează în termenele stabilite,

   2. b) se asigură atingerea obiectivelor propuse.

De asemenea, se urmăreşte ca în urma cuantificării rezultatelor acţiunilor propuse să se creeze o bază de date a acestora.

Tabel 278 Planul de monitorizare propus

Capitolul VI Bibliografie şi referinţe

1. 1. ***Oraşul Novaci, Judeţul Gorj, Evaluarea potenţialului turistic, Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL), Proiect finanţat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund, 2006

2. 2. ***Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007-2013, planificare strategică participativă pentru dezvoltarea socio-economică a judeţului Gorj – dezvoltarea culturii participării, Proiect Phare 2004 – Societatea civilă, Componenta 2

   – Adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar, 2007

3. 3. ***Strategia de dezvoltare durabila a judetului Gorj pentru perioada 2011 – 2020, Proiect implementat de UAT Judeţul Gorj prin Consiliul Judeţean Gorj, Euro- Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetaţeni Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacitaţii Administrative

4. 4. ***, 2007 – Criteria for favourable conservation status in Denmark. National Environmental Research Institute. Technical Report No. 647.

5. 5. Ardelean, G., Beres, I., 2000 – Fauna de Vertebrate a Maramureşului. Edit. Dacia, Cluj-Napoca.

6. 6. Beaufort, de F., 1993 – The threatened mammals of Europe. Document T-PVS

   (94) 5 of the Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats. Council of Europe, Strasbourg.

7. 7. Caughley, G.; Sinclair, A.R.E. 1994: Wildlife Ecology and Management. Blackwell Science, Cambridge, USA.

8. 8. Emden van H., F. 2008: Statistics for terrified biologyst, Blackwell Publishing, Malden, USA.

9. 9. Gibbs , J. P., Hunter, M. L., Jr., Sterling, E. J., (Eds.), 2008, Problem-Solving in Conservation Biology and Wildlife Management, 2nd Edition, Wiley-Blackwell, Oxford.

10. 10. Kruuk, H., 2006 – Otters – Ecology, Behaviour and Conservation. Oxford University Press, New York.

11. 11. Maanen Ev, Predoiu G, Klaver R et al (2005) Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania, A W ecological consultants.

12. 12. MacDonald, D., Barrett, P., 1993 – Mammals of Europe. Princeton University Press, Princeton and Oxford.

13. 13. MacKenzie, D.I., J.D. Nichols, J.A. Royle, K.H. Pollock, J.E. Hines and L.L. Bailey. 2005: Occupancy estimation and modeling: inferring patterns and dynamics of species occurrence .Elsevier, San Diego, USA.

14. 14. Mitchell-Jones, A.J. (edit.), 1999 – Atlas of European mammals. Academic Press, London.

15. 15. Murariu, D., 1996 – Mammals of the Danube Delta (Romania) – Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 36: 361-371.

16. 16. Murariu, D., 2000 – Commented List of the Mammal Species susceptible for being included in the Red Book of the Romanian Fauna. Trav. Mus. Hist. Nat. Grigore Antipa, 42: 243-363.

17. 17. Murariu, D., 2005 – Mammalia. În Cartea Roșie a Vertebratelor din România,

    Botnariuc, N., Tatole, V. (editori), 11-84, Bucureşti.

18. 18. Murariu, D., Munteanu, D., 2005 – Carnivora. Fauna României, XVI (Mammalia), 5: 124-134, 164-178.

19. 19. Ruiz-0lmo, J., Loy, A., Cianfrani, C., Yoxon, P., Yoxon, G., de Silva, P.K., Roos, A., Bisther, M., Hajkova, P. Zemanova, B. 2008. Lutra lutra. In: IUCN 2010. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.4. <www.iucnredlist.org>. Downloaded on 05 May 2011.

20. 20. Tatole, V., Iftime, A., Stan, M., Iorgu, E.I., Iorgu, I., Oţel, V., 2009 – Speciile de animale Natura 2000 din România. Bucureşti.

21. 21. Voct, P., 1995 – The European Breeding Program (EEP) for Lutra lutra: its chances and problems. Hystrix, 7 (1-2): 247-253.

22. 22. White, P., McClean, C., Woodroffe, G., 2003 – Factors affecting the success of an otter (Lutra lutra) reinforcement programme, as identified by post- translocation monitoring. Biological Conservation, 112: 363-371.

Capitolul VII Anexe

1. 7.1. Regulamentul ariei naturale protejate

   1. 1. Dispoziţii generale ART.1

      Aria naturală protejată Râul Gilort, este sit de interes comunitar, declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011.

      ART.2

      Aria naturală protejată de interes comunitar necesită un management adecvat şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care aria naturală protejată a fost desemnată. Pe teritoriul ariei naturale protejate pot fi admise activităţi cu caracter tradiţional, de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Vor fi interzise utilizări ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate şi pot afecta starea de conservare a speciilor şi a habitatelor.

      ART.3

      Suprafaţa ariei naturale protejate Râul Gilort este de 873 ha.

   2. 2. Resurse financiare şi tarife percepute ART.4

      Resursele financiare ale ariei naturale protejate Râul Gilort, necesare funcţionării acesteia şi implementării planului de management se asigură din bugetul custodelui Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj împreună cu Asociaţia Culturală Sebastian, respectiv a instituţiei care a semnat contractul de administrare al ariei naturale protejate Râul Gilort cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

      ART.5

      Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate Râul Gilort, potrivit planului de management, Custodele va institui tarife ce vor fi avizate conform Ordinului nr. 3836/08.11.2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale

      protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial şi altele asemenea.

   3. 3. Activităţi permise în aria naturală protejată Râul Gilort ART.6

      În aria naturală protejată Râul Gilort sunt permise următoarele activităţi:

      1. a) ştiinţifice şi educative;

      2. b) activităţi tradiţionale de valorificare durabila a resurselor naturale;

      3. c) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei;

      4. d) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui şi în urma aprobării autoritatăţii publice centrale pentru protecţia mediului;

      5. e) alte activităţi/planuri/proiecte/programe pentru care a fost obţinut în prealabil avizul custodelui ariei naturale protejate.

         ART.7

         Orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi/planuri/proiecte/programe în aria naturală protejată Râul Gilort, respectiv: cercetare, implementare proiecte diverse, amenajări terenuri şi altele asemenea, are obligaţia solicitării unui aviz din partea custodelui.

   4. 4. Activităţi interzise în arealul ariei naturale protejate Râul Gilort ART.8

      În aria naturală protejată Râul Gilort este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi/planuri/proiecte programe care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, atunci când aceste activităţi/planuri/proiecte/programe au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor.

      ART.9

      În interiorul ariei naturale protejate Râul Gilort sunt interzise:

      1. a) abandonarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel, cu excepţia locurilor special amenajate;

      2. b) circulaţia autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor, a altor vehicule cu motor şi a bicicletelor în afara drumurilor publice, forestiere, a traseelor turistice după indicatoarele sau barierele care le limitează accesul;

      3. c) desfăşurarea de activităţi comerciale de tip ambulant sau amplasarea tonetelor fără aprobarea custodelui;

      4. d) distrugerea sau degradarea panourilor informative sau indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

      5. e) fotografierea sau filmarea în scop comercial, fără avizul custodelui;

      6. f) decopertarea părţii fertile a solului sau a brazdelor de iarbă;

      7. g) utilizarea de produse fitosanitare, pesticide, care nu sunt conforme celor precizate în planul de management;

      8. h) poluarea apelor cu rumeguş;

      9. i) deversarea în apă a substanţelor chimice;

      10. j) poluarea apelor subterane cu substanţe chimice;

      11. k) construirea de praguri, baraje, hidrocentrale/microhidrocentrale sau alte lucrări care pot duce la întreruperea conectivităţii longitudinale sau transversale a râului şi la fragmentarea habitatelor speciilor;

      12. l) activităţile/planurile/proiectele/programele din interiorul şi vecinătatea ariei naturale protejate Râul Gilort care pot să genereze apariţia zgomotelor şi vibraţiilor;

      13. m) practicarea păşunatului intensiv, aprinderea focului în perimetrul ariei naturale protejate;

      14. n) exploatarea resurselor biotice precum plante, fructe, ciuperci, faună de interes cinegetic în lipsa actelor de reglementare specifice;

      15. o) este interzisă explorarea/exploatarea de nisip/pietriş/piatră şi altele asemenea, în orice scop, cum ar fi configurările albiilor, decolmatările, regularizările şi altele, din albiile minore şi majore ale râurilor, cu următoarele excepţii:

          1. 1. acestea sunt permise pentru activităţi/planuri/proiecte/programe/acţiuni ce au ca scop menţinerea/îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor;

          2. 2. acestea sunt permise numai pentru evitarea producerii unor calamităţi naturale ce pot avea ca rezultat afectarea proprietăţilor prin inundare, sau reducerea suprafeţei terenurilor datorită eroziunii malurilor neîmpădurite; în zonele în care există pădure/crâng/zăvoi pe malurile râurilor, aceste activităţi sunt interzise, deoarece arborii oferă protecţie împotriva eroziunii;

          3. 3. sunt permise cotele de nisip/pietriş/piatră şi altele asemenea alocate de către Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Jiu sau alte instituţii abilitate conform legii, primăriilor din situl Natura 2000 – pentru lucrări edilitare;

          4. 4. în toate situaţiile de mai sus, exploaratea cotelor de nisip/pietriş/piatră şi altele asemenea se va face numai după obţinerea avizului din partea custodelui, din zonele aprobate de acesta;

      16. p) este interzisă defrişarea pădurilor/crângurilor/zăvoaielor, de pe malurile râurilor din interiorul ariei naturale protejate;

      17. q) pentru protecţia insectelor polenizatoare este interzisă utilizarea produselor fitosanitare care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor – clotianidin, imidacloprid şi thiamethoxam sau a seminţelor de plante tratate cu aceste substanţe;

      18. r) pescuitul la speciile protejate de ihtiofaună – la aceste specii protejate singura formă de pescuit permisă este pescuitul în scop ştiinţific.

   5. 5. Măsuri de conservare ART.10

      În interiorul ariei naturale protejate Râul Gilort este obligatorie respectarea măsurilor de conservare din planul de management.

   6. 6. Alte reglementări ART.11

      În interiorul ariei naturale protejate Râul Gilort este permisă activitatea de ecoturism, şi realizarea de dotări şi amenajări destinate primirii turiştilor, adăposturi, precum şi desfăşurarea activităţilor de educaţie şi instruire ecologică organizate în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile nonguvernamentale angajate în activităţi de protecţie şi educaţie ecologică.

      ART.12

      Este interzisă introducerea de specii alohtone şi de organisme modificate genetic, atât în interiorul cât şi pe terenurile din vecinătatea ariei naturale protejate Râul Gilort.

      ART. 13

      Acordarea de compensaţii proprietarilor ori concesionarilor terenurilor din ariile naturale protejate, respectiv scutirea de la plata impozitului pe teren a proprietarilor de terenuri extravilane situate în aria naturală protejată şi supuse unor restricţii de utilizare, se vor realiza conform prevederilor art. 26 alin. (1) – (4) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

      florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

   7. 7. Sancţiuni

   ART.14

   Încălcarea prevederilor planului de management şi ale regulamentului ariei naturale protejate Râul Gilort – sit Natura 2000, atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz şi se pedepseşte conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

2. 7.2. Hărţi

   1. 1. Harta localizării ariei naturale protejate

      

   2. 2. Harta limitelor ariei naturale protejate

      

   3. 3. Harta unităţilor administrativ teritoriale

      

   4. 4. Harta distribuţiei claselor altitudinale în aria naturală protejată Râul Gilort

      

   5. 5. Harta pantei în aria naturală protejată Râul Gilort

      

   6. 6. Harta expoziţiei versanţilor în aria naturală protejată Râul Gilort

      

   7. 7. Harta utilizării terenului în cadrul ariei naturale protejate Râul Gilort

      

   8. 8. Harta categoriilor de proprietate în situl Natura 2000 Râul Gilort

      

   9. 9. Harta infrastructurii şi construcţiilor

      

   10. 10. Harta hidrologică (harta limitelor bazinelor hidrografice şi a apelor de suprafaţă)

       

   11. 11. Harta distribuţiei speciei Lutra lutra

       

   12. 12. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Lutra lutra

       

   13. 13. Harta distribuţiei speciei Bombina variegata

       

   14. 14. Harta arealelor de protecţie pentru specia Bombina variegata

       

   15. 15. Harta de distribuţie a speciei Sabanejewia aurata

       

   16. 16. Harta de distribuţie a speciei Gabio albipinnatus

       

   17. 17. Harta de distribuţie a speciei Eudontomyzon mariae

       

   18. 18. Harta de distribuţie a speciei Barbus meridionalis

       

   19. 19. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Sabanejewia aurata

       

   20. 20. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Gabio albipinnatus

       

   21. 21. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Eudontomyzon mariae

       

   22. 22. Harta arealelor favorabile pentru protecţia speciei Barbus meridionalis

       H

3. 7.3. Lista speciilor şi habitatelor din situl Natura 2000 Râul Gilort

Lista speciilor identificate în situl Natura 2000 Râul Gilort

Lista habitatelor identificate în situl Natura 2000 Râul Gilort

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește